apitoiul § MANAGEMENTUL PRODUCTI 5.1, Tipologia productici industriale Organizarea conereta a proceselor de productie tn diverse forme este in dependent directa eu numérul denumirilor de produse ce se fabrict in veriga jespectiva, cu volumul productiei care se fabricd din fecare fel de produs, cu stabitirea romencinrii de fabricatie. Toli acesti parametri sunt legali deci de tipologia produciciindustrale Tipul de productie poate fi definit ca toralitatea factorilor tebnico-orga- rizatorici ce caracterizeazd stabilitatea nomenclaturii productiei fabricate, volumul pproductiei, gradul de specializare a locurilor de munca, a sectilor sau firmelor si ymodul de migcare a faciorilor de productie de naturd materiald pe locurile de munca Importanta practicd a structurrit pe tipuri de producjieindustiala consti in aceea c& tipul de producfie din care face’ parte © verig’ organizatorica a firmei determina tmetodele ce management folosite, de pregitire tehnici a fabricafiei, de evidenj& si control ete ‘Se deosebese reoretic tei tipuri de producte, gi anume: produce in masd, in serie $i individual, cu toate 4 in practicd nici una din acestea nu exist in forma pur De aceea, incadrarea nei verigi organizatorice a firmei in unul sau alt din cele tei tipuri de producti trebuie si aib& fn vedere nu un singur criteriy, ci ansamblul de criteri care caracterizeaza separa figcare din cele tei tipuri de produetie n parte. Deosebirile existente inte diferitele tipuri de producti influenfesza gradul de Incareare a locurlor de munci, nivel plein fx sur Ventreprise si devi gradul de spe- Calizaealfiecdrui loe de mune’, Sub acest aspect deosebim urmstoarelelocuri de mune Tocuri de macit in care se execuld permanent o aruaitd operayie la wl si acelas reper (aracteriste pentru producti In masa); lacuri de munca la care se executd permanent cdteva feltei de opera la mai multe repere si care se repetd dupa amumite perioade de timp (caraceristic pentru productia in serie); Ioeuri de mci la care se executd operatit ifort lao varietate de repere, care se repet la perioade ce timp nedeterminate sau care Inu se repeid niciodata, desftsurdnd-se rd a avea 0 anumitd succesiune (caracterstic pentru procuctia individual). ‘Tipu de producti influenteazA nu numai gradul de concentrare al fal ‘umuia sau altuia dint repere, dar si mirimea coeficientului de incdrcare a focuritor de ‘muned, care poate lua urmatoarele valori: sub 0,1 pentru productia individuala;tntre 0,11 i 0,8 pentru productia in serie; intre 0,8 si pentru productia in masa. Tipul de producti exercita o infTuenfa importanta asupra costurilor de producti, in sensul cd saci orgarizarea productiei este mai apropiaté de tipul in masa, costl este mai seazut lurmare a reducerii ponderii selarilor ca o consecints a cresterii specializnii si in caz contra, cu eit organizarea produetiei se apropie mai iduald, costurile sunt mai mar.2. __ Monsgoment produc Ficcare din cele tei puri de produejie prezinté anumite caracteristici $i -sonditi propri de organizare, ase: ‘ tipul productie in mast Organizarea avestui tip de producti are loc numai cand se asigura incérearea permanent a fieearui foc de munca cu executarcs aceluiasi reper, adied atunel cAnd volumal producti si cheltuielile de munca necesare executarii producti satisfac peniet fiecare operatic a procesului tehnologic sau pentru totalul operailor executate de un executant, in mod suecesiv asupra Fiecarei unitati de produs,relatia: Quek 6 unde: Q _reprezint volumul de produetie din reperul respectiv in perioada luatd in aleul; t= timpul necesar executirii operatiei respective sau totalului de ‘operat asupra unei unitai de produs; F,~ fondul de timp al locului de munct la care se executa operatia respectiva pentru perioada luata in calcul Din analiza acestei formule rezulti cA volumul de luctati pe fiecare operajie ‘tehnologica sau pe total operaii trebuie si asigure ocuparea completi a locului de ‘mune’ in perioada luati in calcul, adic: teh (52) Dass notin F =C (aden aid pron de tip epi ne bine pe lini de fea du produse consecutive de acl fel, rezultis t=C sau (53) Deci, prineipala condiic « organizarii producfei in mast este ca raportl intre timpul cheltuit pe unitatea de reper la o anumita operate si caden{a liniei s8 fie supraunitar. Raportul inte ¢ si C serveste ca indicator pentru determinarea gradului in care o anumiti producfie are un caracter in mas sau nu, Cu ajutorul acestui indicator se calculeaza num@rul locurilor de mune, care trebuie organizate pentru executarea continual a unei anumite operatii, adicd se asiguri 0 producti ritmicd tn anumite conditi date Caracteristicile acestui tip de producfie sunt: specializarea fiecdrui executant sau Toc de munca in executarea une! anumite operaii tehnologice in perioada de timp Tuata in calcul, fapt ce concluce la erearea premiselor necesare cresteii productivitti ‘muncif; urmare a deplinei specializari a locutilor de mune®, este posibilé repartizarea ‘unui complex de utilaje in vederea executirit de produse cu aceeasitipodimensiune §1 crearea, astfel, a unor sectoare sau Tiniitehnologice specializate pe repere sau piese,_Mensgomont ‘Acest luett este posibil prin amplasares utilajlor, instalatior si_masinilor in ‘succesiunea operatiilor prevazute in fluxul tehnologie de fabricatie al respectivulul produs sav reper, Piesele si subansamblele se deplaseaza reciliniu, fapt ce crecaza premisele necesare unei ordonanfari corespunzitoare tn timp a productiei. Se Simplificd mult sarcinile managementului operativ al procuctiei respective; forma de mmigeare a pieselor gi subansamblelor asigurd desfisurarea rapid’ @_procesului tehnologie, transformarea factorlor de producfie de natur& materiala in produs fini, in cel mai scurt timp posibil, Executarea continual a aceluiasi reper sau produs evitt formarea laturitor de produse, deoarece fiecare produs in parte, dupa terminarea unei anumit2 cperafii, trece imediat la Yocul de munci unde se realizeaz operatia lurmatosre;ciclul de producti are duratt minim& drept consecinta a deplasirii rect S$ individvale a fiecdrui produs in parte: pentru producerea unuia si aceluiasi produs Sau reper ia cantitifi mari se admit in mod corespunzitor eheltuieli mari pentru masini, ltilje si instaatii de Iucru. Adic8, greutatea specificd a utiajului specializat cu un grad ridiest de inzestrare tebnici este mare, iar SDV-urile pot fi specializate la maximum, fapt ce permite executarea optim’ 2 fiecdrei operati;,normativele referitoare Ia durata operajiilo, datorti repetirilor neintrerupte pe aceleasi locuri de ‘muncd, pet fi studiate gi stabilite cu o atentie deoscbiti, ele find mult apropiate de durata efertiva a executarii acestora, deci calculele de fundamentare a acestora sunt ‘mai precise; zilnic, ficeare loc de munca consuma unul si acelasitip si una si aceeasi dimensiune de materie prima, materiale si semifabricae, fapt ce face ca organizarea activitaitauxiliare sf nu fie dependent’ de necesitaile de produetie asa cum este cazul producjici, in serie si al productei individual. Day =h+ttk +=) 64) unde: Day. reprezinta durata ciclului de produce lareperal sau produsul 1, —timpul unitar al operate’ procesului tehnologic la reperul sau produstl ‘Conditia de baz pentru realizarea prodictiei de mast (5.1) poste fi satisfacuta pentru diferite produse in msura diferiti, La un anumit volum al cheltuielilor de mune al operafilor, volumul de productie din produsul respectiv poate fi atit de mare, ineit la fiecare operafie si se asigure Indicatorul caracterului de mas al _productiei (Im) egal cu un in funotie de misura in cate volumul producti si volumul cheltuelilor de ‘muned al operajilor in totalitatea lor satisfac relafia Je = 1, deosebim urmatoarele variante productie de masd in flu automatizat (linii automate in flux), caracterizati print-o automatizare complexit a provesului de producti, in sensul el toate operaille tehnologice se efectueazs cu masini si utilaje unite intro linie automat, cu efort uman minim; praducjie de masd in fluc neautomatizat, care se caracterizewz’ prin continutstea miseirii factorilor de producfic de natura materiala in procesul de productic, adicd fiecare reper, dup ce a fost prelucrat la 0 operate, este transmis la. aa nents pnd tls se, Wansportul find continu Aceastd yariant& presupsice aiocul fm la (ate operstiile si fie exprimat In numere intregi, adicd durata vie si Fie multipld sau egata cu cadenta linet. conform relate operation tre (33) lunde: Nig reprezint numarul loeurilor de munca sau al utilajelor de la 0 anumita ‘operaji, exprimat in numere intregis ‘produce de masd in fl Intermitent,caracterizata prin aceea cd 0 parte a ‘operatitor sau toate operafile au o durati care nu este nici egala si vici multipla ccadengei liniei. Ea este intdlnité freevent in sectiile de prelucriri mecanice, iar incgalitatea raportului este cauzata fie de camtitiile reduse de produse ce se execut din fiecate fel de produs, fie de imposibilitatea divizatii $i regrupti operatiilor conexe, fie de instabititatea constructiva si tehnologica a produselor de exeeutat, care limiteazé folosirea unui echipament tehnologic specializat, Pentru a reduce la minim posibilitatea pierderilor de timp in conditile acestei variante, este necesar si se foloseasca o form’ deosebita de organizare a munci ‘ tipul produce in serie Aceasta are drept caracteristicA principala repetarea executirii aceleiasi producti casi a tipul in masa, deosebirea esenfialaintre cele doud tipuri de produetic este data de faptul 3 volumul cheltuililor de munca unitare, corelat cu santtatea de productie ce trebuie executata intr-o perioads dati fn cazul productei in serie, este insuficient pentru a asigura incdrcareafiecarui loe de munca numai eu executarea nei anumite lucrari si dect nu permite permanentizarea fabricar unuia si aceluiasi prods o perioada mai mare de timp. Rettictile matematice de indeplinit de producia tu serie sunt: Q:t>R s10>Nu 66. unde: © repreaintd numarul de operaii prin care tree difettele piese ce trebuie ‘executate in perioada dati; Nu numirul de utilaje sau magini(locuri de muncd) necesare in perioada dati pentru indeplinireasarcinii de producti Q. Folosirea integral a fondului de timp al unui executant se realizeaz® prin ‘imbundtatirea difertelor operaii ale procesului tchnologic aferent difertelor repere ‘sau produse. Cu eat sunt mai diferiti termenii inegalitati (18.6), cu at erste aumarul de operai dferte ce trebuie si se execute pe un anumit loc de muned pentu a esigura folosirea integralé a fondului de timp al locului de munca respesFolosirea integral a fondului de timp de munca tn cid! acestui tip de produce se realizeaza atunci cind: Otek 50) unde: F, —_reprezint fondul total de timp de mun Qyt ~ canfitatea de produse, respectiv timpul nevesar executirii tuturot ‘operatilor la focul de munca considera Acest tip de productie are urmitoarele caracteristicis datorita lipssi_ une! specializiri depline a locurilor de muned, nu este posibila separarea uni anurnit uta} sau sector de productie la care SA se execute numai produse de o anumita tipodimensiune. Deoarece fiecare pozitie din programul de proxiuctie ocupa numa © parte din fondul de timp af locului de muncd, al uilajului gi al executantulu, dupa indeplinirea sarcinilor care se referi la aceasti pozite, executantul va realiza sarcini referitoare la alti poziie din programul de produetie, iar uilajul va fi oprit si supus tunei noi regliri. In caz contrar, atit executantul, cét si utilajul vor intra in asteptare o perioad mare de timp, pina end vor primi din nou sarcini referitoare la aceeasi pozitie; uxul tehnologic al dferitelor produse este, de cele mai multe oi, diferit,fapt pentru care nici componenta Iucririlor care se executi pe diferte locuri de mune& mu ceste aceeagi la toate locurile de lueru, Din aceste considerente, in sectile cu product in serie amplasarea utiajelor se face, de reguli, nu in funetie de fluxul tehnologic, ci ‘dupa caracteristicile omogenitaii constructive si tehnologice a acestora; trecerea reperelor si produsclor de la 0 operatie la alta, de la un foe de munca fa altul se face in loturi de repere sau de produse. Aceasta, deoarece nu este posibila executarea prodlucfei bucatd cu bucatd, executarea fiecirui exemplar de produs in mod individual, fapt ce ar necesita mari cheituieli de timp pentru pregitire si incheiere, Pentru a reduce ponderea acestui fel de cheltuieli de timp in total timp pe bucati, produsele sau reperele de o anumiti tipodimensiune se grupeaza pe loturi de n produse si tree in astfel de loturi prin toate operate tehnologice; cresterea substanfiala a duratl cicului de fabricatie urmare a executirii reperelor sau produselor pe loturi, Aceasta crestere este determinata de faptul cla executarea flecdrel operatii pe un anumit loc de munca, ‘exist concomitent nu un singur produs, ci un lot de n produse; marimes lotului este tun factor important de crestere a productivtatt muncit si de imbunattire a folostii lutlajului. Cu eat este mai seazuta ponderea timpului de pregatire-incheiere in timpul total pe Ducat, eu at se folosese mai bine att timpul de lucr al executantuli et fondul de timp al utilajului. Marimea lotuli este la rindul stu influenjatd de volumal cheltuielilor unitare de munci vie si materializata de complexitatea procesului tehnologic etc. Utilizarea eficienth presupune dou conditii: pentru ficcare parte a produsului care se executt este necesar si fie stablite si determinate marimile nevesare ale loturilor;diferte parti ale produsuluifinit se repetd in productia de set cu freevente diferite, in sensul c& partie eare se produc in loturi mai mari se repeta ‘mai rar, iar cele in loturi mai mici, mai des; incompleta specializare a locurilor de4 aa z _Monogomontsosadei iet_ reduce baza telnico-organizatorie’d a firmei cu productie in serie, fapt coneretizat in caracterul variabil al incdrcirit loeurilor de munca si, legat de aceasta, necesiatea modificdsii sistematice a reglajului masinilor ~ in eazul tecerii la ‘exceutiea alteiIueriri ~ ingreunesz4 in produetia de serie folosirea larg utilajulu speciaizat, automatizat i semiautomatizat, Posibilitjle de normare tehnicd a muneii side slabilie fundamentaté 2 duratei proceselor tehnologice sunt cu atat mai reduse, ‘ct sunt mai miei canttifile de produse care se executf din fiecare fel de prods 51 «at eit se schimba mai des programul de productie, Modificarea sistematica a sarcinilor de productie si @ conditiitor de productie pe locuri de muncd fac ca activitajile auxiliare si de servite, controlul tehnic de calitate, organizarea evidente ee. si fie ‘mult mai complicate decat fn cazul produce’ de masa, Da, =n(t, Ht, +K +t) 68) lunde:n_repreaint& marimea lotului de repere sau produse. fn functie de gradul de indeplinire a caracteristicitor precizate anterior, deosetim tei forme de productie In serie, si anume: produce de serie in flu (productie de serie mare); produetie de serie (Serie mijlocie); productie de serie cu 0 turd de produse care nu se repetd sstematic (serie mie8) ‘ tpul productie individuata ‘Acest tip are deosebiri evidente faa de tipurile precedente si se caracterizeaz’ ‘unmatoarele trisitur:instabilitatea nomenclaturii si varietate mare a productiei ce se fabricd in canttati mici. Desi fabricarea fieearui produs sau reper in acest caz necesité mari cheltuieli tousi limitarea produetiei Ia aceste produse intr-o anumit perioada de timp nu ar asigura incdrcarea deplina a utilajelor si a masinilorexistente in firma. Din aceste considerente, n astfel de firme se produce in paralel o varietate mare de produse, dar in cantititi mici, uneori unicate; este imposibila. specializarea tehnologicd a locuritor de munca sau permanentizarea unor piese si detalii pe anumite locuri de muned. Aceasta deoarece se fabricé o varietate mare de produse, dar in cantitti miei; se folosese utilaje gi SDV-uri universal, datorité varietal produsclor fabricate si lipsei de repetare a acestor produse; ciclul de productie are o dura relativ mare. Varietatea mare a nomenclaturii produselor fabricate, frecventa mare a modificirilor din nomenclatorul de fabricatie, folosirea unor masini si SDV-uri lniversale determind o duratrelativ mare a ciclului de productie si forma de imbinare succesivi a operatilor apropierea managementului operativ de locurile de munca, deoarece pe difertele locuri de munca se gisesc, in acelasi timp, o mare canttae de piese deoscbite constructiv si tehnologic, fapt ce ingreuneara functionatea unui ‘management centalizat. Situafia industiei roménesti in perioada de tranzijie se earacterizeu prin restructurare si reconversie, prin trecerea la avea form de management industrial ceaSacer eed ‘mai cficienta, Aceasta trecere trebuie s& fie o line continua « dezvoltiii principalelor tamuri industrale, de accea clasificarea productei pe tipuri nu are numa un caraeter teoreti, ci si unul practi, chiar prospectv, care si conducd, pe baza caracteristicilor fiecarui tip de producti, la alegerca acelui tip de produetie care va permite eresterea imbunatairea paramettilor calitativi ai acesteia, sporirea aportului le in crestorea indicatorilor macroeconomic (tabelul 5.1) Tabelul$.1 Caracteristicile tipurilor de producti ‘Tipuri de productie in mas inserie | individual Toarte mare mare wns producti ‘Nomenclatura | singular sau productei foarte mica restrins mare RRepetabilitatea | continua pentru regulatd pentru execute: un singur produs | cea mai mare | neregulat sau citeva partea producti produse eee Gradul de specializare a | inalt specializat | specializat sau | universal utiajului universal “Amplasarea | ta concordant cu Be grupe omogene utilgjetor fluxul tehnologic_| mixt de utilaje Ritmicitatea posibil Ta procese productei foarte preciss | cugrad mare de | nedeterminat repetabilitate i Durata cichiht deproductie | foarte mica mica mare 5.2, Fundamentele managementului productiei de baz Managementul producfici industriale de baz necesiti cunoasterea urmatoa- relor elemente findamentale, i anume: + clelul de productie Element fundamental in perfectionarea managementului procesulti de productie, ciclul de productie este definit ca 0 succesiune de activitayi prin care factorii material de producti tree in mod organizat pentru a fi transforma in produs -fint. El se poate stabi atit pentru fiecare produs si reper, cat si pe verigi organi- ‘atorice.egementl po. Str legaté de cicll de producti este noyunea de diratd a cic de roduetie, died interval de timp inure momenta inceperiprimei operat yrocesul tehnologie asupra factorului material de produce $! momenta fermindri tubinet opera a respected proces tebmologi ‘Marimea cilului de produstie influsetens’ stivitaten productiva, economics $5 te finmelor industrial gi condiioneazaproftabiltateaacestora. Dura cil ke produciecaraterizeazAgradul de contnuitate a proceslui de proce, gradul de folosie a capacitailr de produte sf modul de utilizar a atvelr circulate ale firme Cu edt dura cilului de producti este mai mic cu att va fi mai micd canatea de active create invest in producti neterminats cu atit va erste aradul de folsie @ fctvelor fine si canttatea de productc eelizaté pe uritatea de utla sau supraaté de prodtcti,respectv va eres raul de folosie a mani de luru Desi are multiple influente asupra activititit firmei, durata cielului de protetie dep, a ndul sBu, deo serie de factor, cum arf: mviimea elementslor Structural, mirimea lotuui, modul de deplasare a peselor in procesul tehnoogie, rmodalitatea de deplasae areperclor si produselor de lao operatic la alta ete. Cmoasterea structri cilulul de producte, nfeleas® ca find otalitatea elementelor sale componente #1 porderea lor in diwata ciclulu de produce, este necesard att pentru stabiliea durtei totale a acestuia, edt gi pentru identifearea mnisurilor tehnico-organizatorice ce pot fi lua in seopulreduceri acesteia. “Timp total eft factor de producte de naturd material se fl in procesul de productie este format din dou pari principale i anume: = timpul de rransformare a factorlor material de producti in produs fit definit ca find perioada in care in condi tehnico-organizatoice date au loc anumite ‘modified dimensionae side greutate ale caracteristicilor sau ale proprietor fzice Sichimice ale aestora si formarea produsul ni; = timp de inerupere a procesului de transformare cuprinde perioadele In carol clrora factoril material de producte se afl tn procesul de productie, dar nu suferd modifies ale proprietor fzice sau chimice. La rndul lor, cele dout componente de baza cuprind urmatoarele elemente = timpul de transformare este format din timpul de baza sau timpul fehmologic tehn (care poste fi mecanic, manual-mecanic sau manual) si tinpul proceselor naturale tpn (Gmpul de ricte @repereor dupa incalzrea lor in cuptoare, timp necesar uselri fn ar libra eperelor vopsite et). fn ambele categori de timp au Joe modifiariealitatve fizice sau chimice ale factorilor matriali de producti; rmodificarea proprietor mecanice; modifcarea structurit materalelor ete. Aceste ‘modificri sunt produse atit de actiunes factrilor atmosferci, cit si de actiunea executantilor = timpul de intrerapert tn procesul de tansformare poate fi x regim de Icru tno Sin afara regimului de lucra— timp de neregin tintrnr. Aceastaimpartire ‘ste determinatl de necesitatea expr cclului de produete ati in unit de timp de lueru (ore, zle ete.), ct sin uit de timp ealendarstc(stptamn, uni ani). Intreuperile fa impul de regim se impart fn dou categoriManagernen's oduete oob — tinpul de pregetire pentru produce, format din: timpul auxiliar tan, timpul de servire a locului de munca sim, timpul de odihnt si necesitti fiziobogice ‘intronf (care, impreuna cu timpul de baz8, formeazi timpul unitar), timpul de control «a calitti si de proba ctep,timpul de transport tsi timp de pregatire-incheiere tp = timpul de intreruperi tehnico-organizatorice cuprinde: timpul de {ntreruperi de lot ritrfot,timpul de interuperi circulante tinerstc,timpul de asteplare a liberi locului de munca sinrelm i timpul de rezerva tins Nature intreruperitor este diferits si prezints urmatoarele caracteri ~ _inroruperile de lot, apar la productia de serie si individual, fiind cauzate 4e fap c& reperul de producti nu trece la operata urmatoare imediat dupa ce a fost prelucrat la operafia precedenta, ci odatt cu intregul lot lansat in fabricatie sau cu 0 parte a acestuia. Cu cat marimea lotului este mai mare, eu atit i intteruperile de lot sunt mai mari ca durat; — inveruperile circulante sunt generate de dimensiunile dierite ale espaci- titilor de procuctie existente in verigile organizatorice stabilite conform succesiunit Jor tehnologice, si anume: pregitire, prelucrare, montaj-finisa). Diferenfele de imensiune a capacitajilor de productie ale verigilor organizatorice determina stabilirea unei periodicitatidiferite atat tn livarea Totului din veriga furnizoare, zt gi {n consumul fotului in veriga consumatoare; ~ inveruperi generate de asteptarea eliberdri locurilor de muncé reprezint& timpul in cate obiectele muncii asteapteliberarea utlajelor si a masinilor ocupate cu cefectuarea ator operatii, Sunt caracteristice verigilor structurale organizate pe principle producti’ individuate gi de serie, eénd la fiecare loc de mune se execut ‘mai multe feluri de operatis ~ introruperite de rezervé reprezint timpul ct factorii material de productie se afld in stocurile de siguranfd create in intrioru lnilor de fabricate, de reguld dupa efectuarea conrolului de caltate la utilaele unicate la care opriile si reglarile sunt mai frecvente; ~ inireruperile in timpul de neregim depind de regimul de Iueru stbilit pentru firma respectiva si se compun din: intveruperle interschimburi (timpul eit se Aasteapti in zilele i schimburile nelucratoare) gi tntreruperile in interiorul schimburitor (Gimpul et se steapt’ in pauzele reglementate sau de mast, Deci, ciclul de productie se compune din mai multe parti, iar durata acestuia se poate calcula conform urmatoarei formule: Ft the tba Fteap + ba + he + tate + cor + ace + tsa * tnt + ba 6.9) Structica ciclului de producte difera att de la 0 ramud industrial Ia alte, e&t si In interior fiecdrei ramuri a economic nafionale, fiind conditionata de naturaé ___Manogemont producto procesului tehnologic, nivelul de inzestrare tehnied si de organizare a muncit si @ prosluetiei din ramusa, firma sau locul de munea respectv: Stabilirea orate! ciclului de productie in unele cazuri are in vedere suprapunerea in timp a unor elemente componente, in sensul c& unele operatii pot fi Cxecutate in aceeasi perioada de timp cu altele, indeosebi in situatia producti ‘tutomatizate, Este posibilé uneori executarea luerarilor de control tehnie, de transport ‘au de pregitie-incheiere in perioada Intrerupeilor dinte operati. Din aceste considerente, durata total a ciclului de productie si pe elementele sale componente se determina dupa o anumits logicd. Astfel, se stabileste mai inti durata ciclului operativ, iar dupB aceea durata celorlate elements. Determinarea ‘Gurateiciclului operativ are in vedere dova variante posible, si anume: 1) produsul finit este recultatul erecerit factorilor materiali de producjie -printr-o singurd operate tehnologied. in acest caz, dac8 notim cu teh durata opeaticd tehnologice, cu mp numarul de piese dint-un lat si cu ip timpul de pregitie-incheiere, atunci durata ciului operativ al unui lo de piese va fi Deap=My tha +t (5.10) ‘Timpul unitar tw aferent unei piese din lot se caleuleaza astfel t, tatBtte 1), rata ciclului operativ va fi caleulata cu ajutorul formule’ (6.12) 2) produsul fnit se objine ca wrmare a trecert factorilor material! de productie prin mai multe operatit tehnologice de prelucrare. In acest caz, la foterminareacictului operat de produce, e are in vedere at modul de deplasare 2 factorlor materiali de productie de la o operatic a alta, ct si modul cum are loc ‘uecerea acestra de aun oc de mune fa alt inre doud operat conexe, care poate fi individual bucatdcu Bucatd), ta pachete gin lotur de lansare. Se deosebese dout tipuri de migcare a factorilor materali de productc in provesul de producti, si anume: 2) miseare continud, caracterzat8 prin transmiterea fir intreuperi_a factorilor mattiali de producje de la o operate la alta a procesului de producti. fn fanote de modalitatea de transmitere a lor, factor material de produce pot weve: 1) individual, adic fiecare reper sau piesh poate trece la operata imediat ‘urmitoare, imediat dupa ce a fost prelucrata integral ls operaia precedent, deci fd a astepta.prelucarea Tnregului lot la operjia anterioar, operaile tehnologice tfectudndu.se in parael. in literatura de specalitate acest tip de miscare este denumit imbinare paraleléaefectwirit operailo tehotogice tn timp.Mansgen dovaa ___9 ‘4 presupunem (Fig 5.1) ct lotul este format din patru piese, iar produsul fit sc obfine dupa prelucrarea factorilor material de produetie prin cinei operati eu t; = 2 ‘ore, t2~ 1 of 18 20 22 24D, Figura $1. Graficuldeplasdrt continue, beat cu buat, a pieselor tind operaile ax durae ierte {nsumand dura operatilor tehnologice, ezultA durata ciclului de produetie, conform formulei: Depa =H tte tty tty tty ee see er Adick: Daya" 9+ (-11D18 ore Relatia (5.13) este valabils numa in cazul in cre, pentru fieare operat, se organizeaz8 un singur loc de mune’, un exceutantluctnd lao singurd maging. Din afc reals c& acest tip de migcare 68 najter I intreruper tn flesirea ulus execuanjlor la toate operaile, eu excepta cazalui opeatet cu durati maxima Penira inlaturarea nor ate de inreruper: este neesard sincronzarea oper, in sensul cd fecare operte urmatoare va trebui si fie egal sau multipla cu opera. anterioaa act: =k = 6.14) Pi lunde: C _ reprezinta cadenfa lniei influx exprimata in minutes gies Baa —umarul locurilor de munca la operafia iti, respectiv la operaian._Mancxemactl yd = te=16=2 ore, atune’ durata cicului de 7 Figura 52, Grafcut deplasart continue, bucard cu bucat, a pieselor ‘find operile au aeeeas dura {n cazul folosirii mai multor locuri de muncé (masin-dubluri) la operatile cu urate mai mari, operafia maxim& tsi schimbi locul in “uncfie de numérul acestor lociri la aceeasi operate si de durata operafei. Deci, are loc o imbinare paralela in corditile folosirii 1a unele operafii a unor masini-dublui gi a largrit frontului de Tuc, fapt ce face ca durata ciclului de productie si nu depinda de operatia cu durata ‘maxima, ci de cadenfa operafionala maxima, indiferent de durata operatei la care aceasta a fost stabil Cadena operafionald C, se determina astfel ci 6.15) unde: C, _reprezinta cadenfa operationala, exprimats in momente;, 1 ~durata operatie, exprimata in minute; iy —numArul pieselor prelucrate gi transportate simultan; ‘ap ~ numarul locurilor de munca paralele (masin-dubluri); f, —frontul de lucru pe fiecare operatic, died mumarul de muncitori care executl lucrarea dat asupra unui reper pe un loc de muncaManegemantl ro de baz 101 Dact se considera tmax = Cy, atunci durata ciclului de productie pentru migcarea continua cu transmitere individual factorilor material ee produetie, indiferent cd exista sau nu magini-dublurd, se calculeaz& ase: Popa 4 45 Y-Comm 6.16) ‘Atunci cénd nu este posbila sineronizarea operatilor, folosirea imbintrit paralele devine nerajionala datorta intreruperilor inevtabile in folosirea utilajulu i a forfei de munca; 2) pachete, cae cuprind mai multe bucdti, fir8 a depasi mirimea lotului de lancare. Dact se considerd ef Jotul de lansare are patr buesti si se tranamite in pachete de cite doua bucdfi (fig. 5.3), durata ciclului operatv este dati de relat: 6 #0) ~Pa) tows (17) unde: p, reprezint& marimea pachetulu in buci Dackt Deg = 12 oF ore, = 3 ore, t5 = 1 oF8, py 2 ore, atunci Figura $3. Grafculdeplasdril cominue ix pachete Din grafic reaulta c& pentru a asigura continuitatea procesului de productic, pe dde-o parte, marimea pachetului trebuie si fie invariabila atdt Ia fiecare operate, et si in tecerea de Ia o operatic la alta, iar pe de alta parte, prelucrarea pieselor cuprinse inManagement ro 1a pachet la 0 anumitl operate trebuie s se faca simvultan, Acet lueru este posibil num eed la fiecare operatie se organizeaz& locuri de muncé-dubluri al céror mum este cal cu numarul de piese euprinse int 3) lott’ de lansare, dick cantitatea identi, care se lanseaza dint-o data in produce si care se prelucreaza cu un singur consi de timp We preyatine-ncheiere pe foc de munca, deoarece intregul lot se deplaseaza ca o singurd unitate (Fig. 5.4) Tn condifile duratelor precedente, dar cu circulate in foturi de lansare, durata cielului de productie va f 6.18) == bs = ae sd ae == we = b§ o1?sese aerEroe: Figura $4, Grfiew! deplasri continue tn fouri Durata eiclului operativ in cazul transmiterit fn pachete va fi influentaté de ‘numarul de pachete in care este impartit lotul de lansare (numarul de pachete devine rnumarul de piese din lotul de lansare), iar in cazul transmiterit pe fotui, acesta este asimilat cuo piest sub aspectultimpului de preluerare; ') miscarea discontinud se caracterizeaz’, pe de 0 parte, prin transmiterea pieselor cu intreruperi, datoritt asteptriipieselor pind se termind operatia tehnologica Ta intregul lot de lansaze spre afi trimis 1a operatia urmatoare, iar pe de alti parte;print-o activitate neintrerupti pe fiecare loc de muned in tonti perioada de prelucrare a lotui ‘in finctie de caracterul transmiterii piesclor si reperelor intre doult operat consecutive, deosebim trei variant, $ianume: 1). varianta in loturi, denumita si migearea succesiva, si reprezints modul de circulaie ereperelor potrvit cru fiecare operatie urmtoare incepe dupa ce intregul Jot a fost prelucrat la operatia anterioard, deci fiecare piesa inainte de a fi supusdprelucririi la operafa urmatoare asteapt pnd céind introgl lot este supus prelueriri [a operatia anterioara Din grafic (fig. 5.5) rezulta c8 durata ciclului operat de productie este direct proportionalé cu marimea lotului si cu timpul necesar preluerarit nei piese in toate ‘operatiletehnologice. ny tK +ton,=m,(t,+K t= (5.19) reprezint& numa de piese din lot (marimea lotului); ~ durata difertelor operaiitehnologice; —timpul necesar prefucririi une piese a tate operatile ¥ oy wm yin, | tym! tas, tas, Tah i oO 4 4» 6 mow pe 0 Figura £5. Graficuldeplesirit discontinue in fosurh {in conditiile in care t; 1 off, t = 2 ore, ty = 3 ore, ts uci, duratacilului operativ al producisi vafi4(2+1+2+3+1)=4% Deci, Degas ™ 36 or. Durata ciclului operativ a unei piese din lot, Days poate fi stabilita ast: Dee = F440, -D$ 29 Lori, n= 4 unde: (2,3, rprecin inerperlecondonse de caste de lot de lansare a pieselor.Relatile (5.19) si (5.20) pot fi folosite numai atunci eénd, la un loe de munca se preluoreazi o singurA piesa, mu se folosese masini-dubluri, gi cand un sin muncitor executa operatia la 0 singura pies& pe un loe de munca, Atunci cdnd pe un Joc de munca se prelucreaza simultan mai multe piese ty, iar fa un reper luereazi simultan o brigada de muneltoe f, durata cletulul de productie se determina asf: ie (21) al, Folosiea acetui mod de imbinare este earateisticpreduefielindviduate si de serie mica. © astfel de imbinare preznts avantajul cd intrest raspunderea pentru cantata 5 calittea producti la fiecare loc de muned, dar si dezavantajul ot refine Piesele la flecare oc de munca pn la temminarea prelueri tneegul ot 2) variant in pachete, denumita in literatura de specialitate si imbinarea paralel-succesivi (mixti) a operafilor tehnologice in timp, reprezinté modul de circultie @piese’or in conditile in care reperele tree prin operile tehnologive ale procesului de producie tn cant dferie. denumite. in mod conventional, laturt de ‘ransport, a cétor marime este determinaté de raportul inte diferite operat alturate din punt de vedere al durate lor. Exist tre cazuri de imbinare a operator ehnologice = pacherl rece la operajia urmitoare, care are aceeas! drat cu operapia precedenté f= by) ~ pachenltrece la operatia wrmatoare, care are o duratS mai mare decdt eperaia anterioart (t= b.) = pachetultrece la operat wrmatoare, care are o drat mai micis deci operatia arterioacd (> 4). in priv al dole cz, prelurarea la operaia urate incepe imedia primal pact a tect prin prelurare I opera anterior a neal pachetli te Prelucatea ia operat urmBtoare poate sh inceaph numa dupa ce le opera. erica tect prin prelucrareocanitate de epee sufcent peru ea poses de producti hse desfgoare fr neruper, Penta realizarea conti fara, Ulimul caz tebuie sablthperoada de timp ty, cu care tebe ste dealt Tncepuul operatic urmitore fy, fat de incepta operate prevedent suf de sfigitlprluerisiprimulul pact la operat anteroar. Dura illu de produis'se calculeazs anal ast P+ unde: t, _reprezint& durata ultimei operas 1, = mumirul pieselor din lotul de lansare; Den Dt -Pat te, 62105, Px ~ mirimea pachetului,exprimata in namarul de piese; suma tuturor perioadelor de decala} Fiecare decalaj se determina ca diferenta dintre durata operatiei anteroare (mai mare) si durata operajiei urmatoare (mai mic), iar rezultatul se multiplicé cu rhumarul de piese din lot, mai puyin marimea unui pachet,astel 2 teaXy~ Pd) (5.23) Caracteristica acestui mod de imbinare consti in faptul c8, durata ciclului foperativ este mai mica comparativ cu imbinarea suecesivl, oferi. posibilitatea executiii unor activitticuxiliare de contro! tehni si transport in paralel cu efectuarea operatitor tehnologice, inlatura apartia intreruperilor in functionarea utiajului la operatile mai mic, in cazul in care operatile tehnologice au durata diferita: 3) varianta individual’ presupune reducerea matimii pachetului pina la 0 ‘bucati, fapt ce permite Iucrul pe un front mai lag si reducerea timpului total pind aproape de durata ciclului, in conditile migcérii continue. Aceastt varianté poate fi considerata un caz particular al migearit continue cu transmiterea fn pachete. Acest tip se foloseste pe scaré larg’ in productia din industria constructoare de ‘masini, Regulile inceperii operaiior sunt cele similare de la migcarea discontinud in conditiletrimiteri in pachete a piesclor, pachetul find format dintr-o singura piect, jar durata ciclului de produetie se poate stabili asf Yate, +d (524) Degas =Degat = 1 (5.25) Leo, in (5.26) unde: w reprezintl durata suprapuneri i In practicd se mai poate folosi si urmtoarea formult: dae= $e, -(84-$35) oan unde: 3° eprint dua ttl operator tenolgie lungsManagement product de bord 105 Ps = mirimea fachetulu, exprimata in numaul de piese; ~ suma tuturor perioadelor de decal Fiecare decalaj se determina ca diferent dintre durata operatiei anterioare (mai mare) si durata operatiei urmitoare (mai mica), iar reaultatul se multiplca cu rnumarul de piese din lot, mai pusin marimea unui pachet,astel: 2= (> toy) (5.23) Caracteristica acestui mod de imbinare consti tn faptul ed, durata ciclului operativ este mai mich comparativ cu imbinarea succesiva, oferd.posibilitatea texecutiri unor actvitatiauxiliare de control tehni gi transport in paralel cu efeetuarea foperatilor tehnologice, inlaturd aparitia interuperilor in funetionarea utilajului la ‘operate mai mici, in cazul fn care operatile tehnologice au duraté diferité; 3) varianta individuala presupune reducerea mirimii pachetului pnd la 0 bucata, fapt ce permite jucrul pe un front mai lag gi reducerea timpului total pind aproape de durata ciclului in conditiile migcirit continue. Aceast& variant& poate consideratf un caz partcalar al miscdri continue cu transmiterea in pachete. ‘Acest tip se foloseste pe scara larg in productia din industria constructoare de ‘masini. Regulile inceperii operaiilor sunt cele similare de la misearea discontimad tn Cconditile timiterii fm pechete a pieselor, pachetul find format dintr-o singurd pies, jar durata ciclului de productie se poate stabili ase Dga= D8 +(0,-Dt, 40% (524) Deis Mer (5.25) [Esn0,-9] (5.25) ‘unde: w, reprezintd durata suprapuneri {in practica se mai poate folosi gi urmatoarea formu: asf rf 8-$5) em unde; 3, resin drat tol operator ehologee ng;agora procs $1, rata oan opera tehologice sure COperatia lung’ este plasata fore doud operatit cu durati mai scurt sau inte ‘una mai mica (anterioer) si una egala (urmatoare), iar operafia scurta este plat ince dou operaii cu dura mai lunga sau intre una egald (anterioars) si una mai mare {urmatoare), Daca 0 anumit& operatie se giseste inte dou8 operatii, una mai mare $i alta mai mic, atunci ea nu va fi luaté in ealeul. Operatia imaginara anterioar prime si urmatoare ultimei se considera egala cu 2er0 (© problemi deosebitt in determinarea ciclului de productie 0 ridiea ‘comensurarea duratei activitiilor de servre sia intreruperilor, care nu se evidentiazd Separat in calculul durateicielului de produce, ci in componenta timpulul uniter. “Timpul de transport al unui lot de piese Tir se calculeaza pe baza duratei unui transport sia numrului de transporturi TS) am nde ty reprezinth. dural transport expsimat in mints ‘y= numaral de transport In cicll de producti. -Timpul neceseefectulri contol (7) se determina smi: Tone = Qin (529) unde: tei — reprezint durata controlului , exprimati in minute; n= numirul de controale in ciclul de producti. ‘Timpul de interuperi in stocur circulante (Ti) 8 calculeaz astfel: 6m Hi = perio i lot de lvrare in seca furizoare in vedere transmiteri acestuiaseficiurmatoare sau magaze\ intermedia; 1 = mumaral de sect din focal tehnologie prin cate rece respeetivl ot. ‘Timpal de axtepare pentru cibraea lou de munch lao opera ta Vi: Sina = 2, Deo (31)Management produc dobar +07 unde: 1m, reprezintd numarul denumirilor de loturi a ciror prelucrare precede preluerarea lotului espectv; pox ~ duratacictului operativ al fieedrui lot de pies. Durata totala a asteptivilor pentru liberarea locului de munca la toate ‘opera a care se prelucreazi lotul respectiv Tria Va fi: a>) ee 632 ‘Timpul de intreruperi de lot Tin s€ calculeaza astfel fs aaa (1) (4, — Pas “DA, 5.3 Yee anh Sm Pains 1) (5:33) unde: nau reprint Total de lansare Ia operafia eu dura mai mick din cele dus operat conexe; Pusu ~ lol de transport cu maim variabila in condiile mises discontinue; 3" operatia seurth inte dou opera conexe iii 634), a Timpul de intreruper din siocurite de sgurant nu se pate stabil cu preszie pe cale analitcd,datorithintabiiti variajet mari a factorlor de influent, fat Pentru cae th practic acesta se stalls pe ba de experienl sau pe baza unr date Sbfmut din observa speciale. ‘Timpul de inreruper in afar de regim se determina pe bazaunor coeficieni Koon cate reprezint spor inte numtcl de oe ealendaristice din perioadn caret 2 andra do oe de usr din aco peiond Kg = 39) unde: mg reprezntd nual deze calendarsice din periada ua in call fag ~ nude de zilelurtoare din acceasiperioad 4 = durta unui scimb,expimai in ore; f= numarul de schimbur Acest coeficient se ia tn calculul duratei ciclului de productie, atunei eénd smarimea acestuia depaseste 24 de ore, fapt pentru care Knons$€ inmulteste ou durata cictului ‘Avand in vedere precizarile anterioare referitoare la timpul de lueru si timpul de intreruperi, in forma generala durataciclului de productie se va calcula atte: 1) tn migcare continu — varianta individuals:108 _ Mangement , ete 536 ay 24 Co Lunde: oreprezinté coeficientul de utiizare a fondului de timp calendaristc; nop 1) | + bao = timpul de intreruperifntre operaii exprimar in ore; = numarul de schimburiIucritoare pe zi; = durata medie a unui schimb, exprimatd in ore; ie = durata proceselor natural, exprimat in ore. = varianta in pachete: Depo cena a a 24 (S37) = variamta tn lotr: 638) 2) In migearediscontinua © arian los of, 328 4m | i ee 639) ~ variant in pachete: oS 4.4850,-P +E | Hen 6.40) = varianta individuals fS1-+604-De Lz Daya) =X 4 Gal) nd, 24[vam % tier eee | Figura 86. Relatia mirimea loti ~ rime costar de pregiie-incheiere Mivimea diferitta lotuui my my condace Ia costar unitare de pregitren- cheiere diferite ¥; * Y ‘Economia inregistrata pe produse, in eazul lotului mai mare n, comparativ cu lot nat (t : | oe) mm Economia totalé , depinde direct proportional de volumul productici Q si se caleuleaza astfel: e E.=Q-¢, 644) Concomitent, mirimea lotuluiinfluenteaza volumul mijloacetor circulant, in general, si durata imobilizaeiiacestora in productie, in special determindnd anumite pierderi. Expresia acestor pierderi pentru un lot de produse (x) va fi: uevetp, 645) unde: v reprezint& marimea imobilizinitor de active circulant, exprimate valors; 1 —durata imobilizarilo, exprimata in zile; pp pierderea procentuald datorita imobilizari,Management pool de ba Reprezentarea grafic a evolutci pierderlor este cea din fig. 5.7. Vue) wibue) Figura 8.7, Evoljia pierderilor din imobilizarle de active circulante Marimea activelor circulante imobilizate ¥ pentru un lot de m produse va fi (5.46) unde: € reprezintécostul obiectuui pan la intrarea lot Tn preluerare; ,— costulprelucrii (salar i costri direct). Frnctia care exprim costurile totale pe unittea de produs. ce depind de imirimea lotlu¥ nsumeaza cele dova catepor de costar: y=Psan Gan a Cos icientul a se calculeaza asf: aes) c+) -1-5, 2 a (5.48) @ unde: T reprezinta perioada in care se lanseaza succesiv lotul Stabiliea marimii optime a lotului de fabricafie np const in mtizarea funetici Y prin unul din urmatoarele trei procedee: = folosirea metodei grafice, adic construirea cw’ fermeni ai sumei 1 apoi pentru suma lor; caleulul primei derivate a tui ¥ tn raport tonde recults mérimea lotului optim (ne) woh pentre cei doj 484 egalarea ei ew sero, destiind ed valoarea minima a sumei a dou’ mrimi variabile al c&ror produs ‘este constant are loc atunei cind marimile sunt epale, lol optim va fi (5.50) in cazul in care perioada de prelucrare a Totului (cielul de fabricate) este neglijabild. comparativ cu perioada de consum, atunei imobilizarile sunt aferente acesteia din urma, jar m&rimee optima a lotuli vaf: _ [22a n= eee st) in practic, nu intotdeauna este posiils8 fie lansate lotui avind mérimea reautat din calculele matemutie de optimizare, de aceza este necesaréo coresare a acestora ca urmare a problenelor de programa a prodvete, sigur tmictti produce, a inluenti condtitor concrete din fiecare firm, rezulnd, in final Ioturile corectte,éenuite sloturleconomice + repetabitztealoturitor Accast defineyte inp core se scurge ire lansarea in fabricate a dowd loturi suecesve. Aceast per oad8 se determina prin analogie cu eadenta linilor flux, unittea de evident ied, in acest caz lot simu unitatea de produ, tlizind formula 6.52) unde: P, reprezinti perioada de repetabilitate a lotuluis F, —fondul de timp in perioada dats; ‘ny ~ numarul loturfor de produetie Perioada de repetabiltate este direct proporfionala cu marimea lotului i eu perioada de plan, si invers preportionala cu volumul productiei ‘Aceasta prezintl o importants deosebita in programarea producti, deoarece permite stabitirea datelor de lansare tn fabricate @ loturlor. Acest indicator arati ddensitatea fabricdrii unui reper la 0 magind sau la mai multe masini gi permite desneer pr cee 413 corlarea programulii de product cu capcitatca de productie a uiilaelr si smuncitoritorrespectv Migcarealoturiloracluiasi reper este conitionata de raportt in care se afl erioada de repetabiltate P gi durata ciciului de fabricate a lotului By. In acest i de ba context, exist trei situa 1)Py> Days lansarea in fabricate a fotului unui reper se face la intervale care ccuprind si perioada de absent a reperului respectiv in sectia de produce, perioada notatlicu P (fig. 5.8); P=Py-Dey 553) Figura $8. Lansarealotrilor in cazul P,> Day 2)P, ~ Dep, loturile se lanseazi succesiv, adie’ momentul termindsii unui ste acelasi cu momentul lansiri in fabricatie a unui alt lot (ig. 5.9); (5.54) in cz Pr = Dei Figura $9, Lansorea lot eanogomontl prod 3)P, < Dap cand freeventa lansiii in fabricate a loturitor creste, pe acelasi Joe de Iueru aflandt-se, ir-acelai timp, doua sau mai multe loturi (ig. 5.10) P=P.—Dep <0 (5.55) in cazl in care mirimealoturlr este diferit in vergie de produce conexe, tn care una consuma productiv piesle fabricate de ccalat, Pr vor i diferte, Pent fvtareaaparifestoculor suplimentae, este necesar ca raportul dine dura perioadelor de repetae « loturlr si fe numde Tne, deci este neceserasigurarea Thor petioade multiple de lansae a loturilor cares asigureritmicitatea fabricate in miele vergi de product firs imobilzr suplimentare de ative circulant tose Figura $.10, Lansarealonwitor in caculP, < Dap 5.3, Managementul produefiei in flux ‘Avand in vedere caracteristcite calitative ale fiecise! variante organizatorioe ale productici in flux, pe baza unor eriterii judicioase de clasificare, se deosebese ‘urmitoarele linii de produetie tn flux, si anume: ‘© daci se are in vedere speciatizarea liniilor sia tocurilor de munct, deosebim: ~ nile monoobiect, specalizate in fabricatia unor produse eu o singurd domumire = Linii multiobiec, specia'zate in fabricatia wor produse cu denumiri,tipwrt ‘sau tipodimensiuni matiple. in cadrul acestora, cele mai des intalnite sunt dinile in floc variabil pe care se produc mai multe produse, mai mult sau mai putin ‘asemdnatoare din punet de vedere tehnologic, executate succesiv tn loturi alternative. Ele pot fi 8) linit obignuite On fluc variabil, pe care, trun anumit timp, se executéMenaysmantl oduct de bard produse de o singura denumire sli in flex varabilcutehnologi de grup, pe care se ‘exccul fn paralel ial multe felurt de produse. Liniile obignuite in flux vatiabil, avand in vedere gradul de asemnare tehnologice 1 constructivd a produseler, se impatt in 1) inti cu reglare integral a utile, pe care seexecuta produse asemandtoare hnumai in ceea ce priveste componenta operailor. Nefolosiea SDY-rilor unificate pe acest lini necesiti reglarea acestora si Tnlocuitea unei par foarte mari din echipamental tehnologie cu ocazia treceri dela fabricar unui tip de profus a altul; 2) linit cu reglare parjiala sau ffrd reglare, pe care se executi: produse asemanitoare tehnologic si constructiv. Utilajee folosite sunt comune tuturor feluilor de produse, iar echipamentul tehnologic este unificat, Trecerea de la fabricarea unui prods la altul necesité numa o reglare partial a unor dispozitive la unele operaii sau chiar nici o reglare; ) lini de grup in fluc constant sunt cele care preluereaza o grupa de produse asemanatoare tehnologic si construciv si care parcurg complet operatiile tehnologice previizute in procesul de execujie. Are loc o lansare si c executie completa a tuturor produselorrepartizateliniei. Ele pot fi 1) Hintt de grup tn flux constantcu lansarea si prelucrarea paraleld yi in ‘complete a produselor caracterstice Tinillor in flux de prelucrare mecanica cu ‘masinisunelte cu mai multe axe, la care este posibila proiectarea si folosirea unor ‘eglri care admit prelucrarea simultanda tuturor piselor din grupa la flecare operate; 2) lint de grup tn flux constant, cu lansarea si prelucrarea succesiva si completti @ produselor sunt tniile pe care are loc preuctarea succesivit a tuturoe Pieselor si reperelor; 3) Jinit mutiobiect de grup mixte tn fc constant, sunt acele lini pe care au loc att preluerarea paralela a tuturor pieselor din grup pemasini-umelte multiax, ct si Prelucrarea succesiva a pieselor pe masini-unelte cu un sirgur axs ©) linii multiobiect in flux constant multiciely, pe care se executh succesiv shiterite stadii ale prelucriri lotului format din aceleasi produse, iar produsul rezultat {in urma executiri unui stadiu (cclu) constituie obiectul muncii in executarea stadilor jurmitoare, La treverea de la un stadu la altul, locul de munca se reorganizeazs, find — sub acest aspect ~ asemnatoarelnilor in flux multiobiect, cu lansarea si prefucrarea produselor in loturi, care alterneaza succesiv (ada liniile 'n flux variabil). sin functle de asigurarea sau nu a unui anumit grad de continuitate a desfisurdrii procesului de produce, se cunose: 4) lint in flax continua, la care intregl ciclu de fabricatie a produsclor se desfi- ‘soar fink intrerupere (continuu), fra asteptr interoperai ale produselor (fg. 511), Din grafic rezuta exists opt masini-unelte pe care se executh sapte operat Sineronizate, adici timpii unitari sunt egali sau multipli ai cadenfei nie, Reprezentarea graficd aratk existena conveierului distibutor pentru transport ‘eperelor de la o operatic la alia si pentru menginerea cadeatei. Toate utilaele lucreazae fie in stad pretuerie ‘continuu, paral si ritmic, iar fiecare reper se ziseste pe I fino anita operate. fie in stadiu de transport de la 0 operaie Ia alta, ‘Dac toate operafile au o durats egalé cu cadena Fini, atunci fiecare pies. ‘eave wnmeaza o linie, repett exact misearea piesei anterioare pe locurile de munca, ‘Caraceristc linilor eu flux continu este at fatal c& sunt pe intreaga Line, et si pe fiecare loc de mune8, procesul de produce are un caracter strict stabil, ar eadenta produetii este aceeagi la toate operafile, in sensul cia fecare calenth de pe Tinie se ‘tine un produss ') linit in flux discontimun se organizeaz atunci cind nu se poate asigura sinoronizarea operaiilor, Funcfionarea continu a utlajuluisiutilizarea deplind a forte de nunca, Punctele de lucru neincéreate Ia capacitaca de producti vor avea intreruper sau Wor fi reorganizate in vederea execute altorlucrari, fr egarurd cu ful nel fe TEST PST STONED WOT TOT wary ‘Cadena de fabricatie a produselor este doar 0 marime de caleu! gi un itm real de functionare aliniilor. Consecinta discontinsitfii provesului de productie este Variafia in timp a marimii productei neterminate, denumitastoc circulant. Aces stoc Ue product neterminata, creat in timpul perioadei de lansare, se mentine #@ nivelul ‘aleulat numai daca de respect graficul de funetionare a linie 1 fiecare loc de nunc, fapt ee permite o produce stmica gl indeplininep "M148 ttbror operator de pe finia in flux discontinuu, Un astfel de grafic, Senmumit wlan standard de “funtjionare a linet si are ca scop determinalgfige coysy ate funetonare gi de Jnireruperi la difeitéle locuri de munc in fj adraiae ve na etonae Colosiri a fondului de timp al miimeitertor gi a nix ise le stoearile cinvalante de produetie neterminatt paces Nene eye ‘ anind fn vedere stabi <8 MTO* Ctdentel deefasurtrt! procesutui de productie, deasebim: Figura 5.1. Grofiew! deplasdrilreperelor pe lini nf continaMonsgomentulreducie! op bazs a) linit in fl cu ritm liber, in eazul eBora nu este obligatory ca durata fiecarei operatii si fie egal’ sau multipls cadenteiTiniel. Ele sunt des intalnite to seefile de prelucrare mecanic8, de montaj, atunci cind se prelucreaza si se monteaza produse de gubarit redus. Egalitatea productivitiii muneii la fiesare loe de munca asiguri cu ajutorul unor stocuri intermediare de mrime mici, Locurile de munca din astfel de lini sunt staionare, legate intre ele prin mijloace de trarsport si care lucreaza fri a aves un regim de vitezs impus, find obligatorie numai luarea obiectului de pe banda transportoare cind se folosese mijloace de transport eu migcare continua, Executantul ia de pe banda transportoare subansamblul sost la el pe banda, execut ‘operafia necesara corespunzator locului siu de muna si asazai din nou piesa pe banda ‘ransportoare pentra a fi trimist imediat 1a locul de munct umator, Atunei cand ‘executantul au a reusit sé efectueze operatia in intregime in pericada de timp egal et ccadenta Tiniet In flux, ia din stocul pe care-! are la dispoaitie ur. ansamblu finistt pe ccare-I agaza 9e banda transportoare, subansamblul neterminat urmand si-! finiseze eu prima ocazie. Deci, mijloacele de transport folosite nu sunt mijlosce de reglementare a vitezei benzi gi nu influenteaza marimea cadenfei benz. Astfel de lini au avantajul ch in cazul rerespectiriicadentei stablite la un anumit loc de munca, nu se produce {ncdlcarea ritmicitatii Ia locurile de muned urmatoare; ) lint in floc cu ritm reglementat, obligatoriu pentru fecare loc de munca, sunt destinate prelucrarii si montajului produselor grele si ci gabarit mare, Ele folosese mijioace de transport mecanizate cu migcarea neintrerpti pe care se alli permanent piesa prelucratd sau produsul montat. Mijlocul de transport asigurd astfel ‘nu numai deplasarea reperelor de la un loc de munca la altul, dar si mijlocul de reglementare a cadenteiliniei. © astfel de lie se intalneste freevent Tn seetoarele de producjie cu procese de muni manuale, deoarece aceste procese se divizenza usor in ‘operatile componente, asigurdndu-se 1n acest fel sincronizarea écestora si egalizarea productivitagi realizate la diferte locuri de mune, © importanst deosebita prezintt informarea executantului cu privire 1a expirarea timpulvinecesar operafilor cconformitate cu cadentalinil in flux Pentru mentinerea rittmului stability, se foloseste foarte des drept mijloe de transport conveierul, banda rulanta etc,, iar pentru informarea executantului, se utilizeazA sermalul electric, luminos ete. ‘im functie de pocitia obiectului muncii pe linie tn procesul pretucraril, exist: ) lonii cw obiect mobi, intnite in industria constuetiilor de masini, caracterizate prin faptul cd piesa, reperul, detalul etc. trec de la un loe de munca fa altul pentru executarea operailor necesare. Aceasti migcare post fi continu sau ct intermitenta, edd reperele de pe linia in flux rin imobile pe toatt durata cadentei, iar dupa expirarea acesteia, obiectultrece la operaiile urmatoare, Ia locurile de munca urmatoare; b) linille cw object stationar (fix), caracterizate prin deplasarea executantului {ntre locurile de munca si mu a reperelor, pieselor etc, la anumite perioade de timp, ‘gale cu cadenta Tiniei, executantii trec de la un loc de munc$ la altul, efectuind ‘operatia corespunzitoare. Sub aspect organizatoric, aceste linii sunt ‘mai putin18 i Managemen perfectionate, find folosite numai in eazuite Tn care este dif din punce de vedere {ehnie trecerea produsului de lawn loe de munca la altul datorita reutati si gabarielor mari ale acestuis, «© avdnd in vedere configuratia lintel deosedim: lini flix in linie reap, in forma dein forma de Ti forme del in forma de zigzag, in forma de care, In dinte curb in forma de race. ‘Cea mai span forma est fuxul in line dreapt, sare, in fete de nur locurlor de munca side utljele necesare efectubriidifrtelor operati, poate fi eu et rand (fig, 5.12), cu doud rindi (fig, 5.13) si cu mai multe rr (He, 5.14). Figura $12, Flux fn lniedreaptd cw un ind ‘Atunei cfind din calculele efectuate in perioada proiectarit linici rezultd 0 Iungime a acesteia mai mare decat posiblitatile de amplasare a utiljului in tinie ddreapta, se organizeaza o linie tn zigzag. ‘Pract, productia in thx poate fi organizata, in funefie de o serie de elemente specifice, in mai multe variante: pe band& rulanti, producti sincron, sistemul agregat, sistemul Plaff-Varian, Durkoop-Combi, metoda Taguchi, sistemul Shigo, sistemul Kaisha, celule automatizate(flexibile) etc = a eee oe Figura 5.13, Flr feline dreapt eu dowd rindi intre acestea, un rol important revine variantei fn celulele flexibile, care are rept premisé principala, divizarea procesului tehnologic in opera specializate si ‘executarea lor cu ajutorul masinilor gi uilajelor echipate cu SDV-uri speciale. fn faceste condifii se automatizeazi nu numai operatile tehnologice, ci si celelalte componente le procesului de munci (fixarea si scosterea piesei din masin’, apropierea si departarea acesteia fn sculele prelucritoare etx, transportul repérelor de fa un Joe de mune Ia altul, porirea si oprirea masini ete. Se disting, in acest C)), adic rij este tncareat gi eu ate Iueri, tune! marimea loturlr va f ma (5.95) Pe baza marimii Joturilor se intocmeste graficul functionari init tm lux de-a lungul unei perioade date (fig 5.15) = Zilla paral Produsu TESTS] S79 OAS sa aS IpshaRpaTIG i [ { i Figura 5.15. Graicw functional net ln! nfl muliioblect ew rtmurtdiferte ale loturilor Dack toate produsele se vor executa in acclasi numar de loturi, atunct ddimensiunile acestor loturi se determint fn funcjie de periodictatea repetiri executiel loturlor (P,), conform relate: +a) ta Rea 6.95)‘at unde: f.reprezints timpul de pregatire-Incheiere in condijile trecerit de la fabricarea unui fel de produs le fabricarea altuia; —mumarul de feluri de produse care se exeeuti pe lini; ‘= coeficientul pierderilor de timp admisibile pentru rereglarealiniei fn raport cu timpul operativ al functional acesteia fn acest caz, graficul functional linil este cel din fig. 5.16. ri oa TFS Yaya at lls TTT 1 ae 2 : I [= Oo Cot Figura 5.16, Grafiew function une Ini influx multobiet cu wn rim unie al lotilor Produsu| Indiferent de metoda folositt pentru determinarea_mazimii loturlor de produse, I elaborarea graficului de executie a produselor pe lille in flix multobiect, este necesar ca in prealabil si se stabileasca cea mai rajionala ordine a alernici loturilor si ordinea tecerii de la fabricarea unui fel de produs la fabricarea altu fel de produs, ceea ce conitioneaza marimea pierderilor de timp tn funetionarea linie Existi doua modalitti de trecere: trecerea treptata din mers flrd oprirea liniei, adicd imediat ce totul unui now fel de produs a fost lansat integral, Ta primul lo de munc& de pe linie incepe lansarea altui fel de produs, apoi trecerea Ia alfel de produs se face la locul de munca al doilea, al treilea ete; recerea la fabricarea alti {el de produs deodata pe intreaga linie, cvea ce necesiti o anumita intrerupere, adicd imediat ce s-a sfarsit execujia lotului unui fel de produs linia se oprest, iar stocul ciclic de productie neterminaté din produsul respectiv existent pe linie, e scoate gi se Inlocuieste cu stocul din felul de produs care urmeaza si fie fabricat. Deoarece pierderile de timp pe intreagalinie in flux sunt influentate de rivelul cadenfelor, iar nivelul acestora este proportional cu cheltuielile de mune& wnitare ale produsului, pot fi formulate urmatoarele concluzii: pentru a se reduce pierderile de timp la finitle in flux multiobiect, produsele trebuie lansate in fabricate in erdinea resterit sau descresterii cheltucllor lor de munc& unitare; mfrimea pierderilor ‘inime de timp pe linie va fi cu att mai mic& cu ct este mai micé, diferenta-limitt in ‘volumul cheltuelilor de muncé unitare ale produselor ce se execu pe li Metoda de schimbare a produsefor pe line in flux multiobiect, cu menvinerea stocurilor de productie neterminati, se foloseste numai atunci cand produsele ce se ‘execut pe linie au gabarite mici si valoare mic’, iar metoda far pastrarea stocurilor, dar cu pierderi inevitable in functionarea utilajulu, se foloseste atunei eénd produsele sunt de gabarite mari gi seumpe, Proiectarealinilor in flux multiciclu se face atunei edd numa locurilor de ‘muncd dintro veriga organizatoried este mai mare decat numarul de operati in care se2 a consider oporin ch poste fi divizat proces de exeeue sau rons) al unui produs i. Liniile in flux multiciclu au toate caracteri adic’ prelucrarea picselor dnteun Tot se face contin, 0 deplasarea lor info singut deci. aerate uni! ta nile multi constau in aceea e¥ obectele munci tee rere eli de mune pe eng in ntl, fo totalitate oda, a ross adigll oblgnut ede al multe of, in foie de mural citi (2) a finest via procesulehoogi “Atel dense recat asks respect umitoarel eli (597) (398) Pig, Mom Mie, Cele dout relat araté c8, pentru indeplinirea programului de produetie dat, hnumarul locurlor de munc& rezultat din calcul, in condiile incircari tor depline, este ‘mai mie deeat numarul de operati “Accasth situafie are doua posibilititi de rezolvare: dact alaturi de lueririle de baz sunt $i alte luerari de alth naturd (suplimentare), atunc se poate organiza o linie fn flux cu un mumar de locuri eare- depageste pe cel rezultat din calcul, iar locuile de munca in plus se incarcd cu iveriri suplimentare, altele decit cele ‘de baz’; daci fsemenea lucriri suplimentare lisesc, atunct numarul locurilor de munca de pe Tinie trebuie sf fie egal cu cel rezultat din calcul. Deoarece numa locurilor de munca Teaultat din caleul este mai mic decat numarul de operaii, atunci fluxul poate fi realizat numai sub forma lini mutticielu {La lini in flux multicfelu lansarea produselor in fabricate se face in lotur alternante, reglarea are loe cand se trece Ja ciclul urmator al producerii unui. st faceluiasi produs. De regula, in aceasta situate, pe unele si aceleasilocuri de munca se pot executa mai multe etape sau ciluri ale unui si acelagt produs (ugor de realizat In stadiul de monta}) ‘Crearea linilor in flux multiciclu este posibila daca numarul de cieluri a2. Urmare a diviziri procesului de fabricatie a produsului tn mai multe ciclur, are loc 0 reducere a cadenfi nie in flux (cadenfa multicilu C,), care se determina astfel: ic ei C= su C= aa rat (5.99) Deci, conditia organizarii unei lini tn flux monoobiect multiciclu este: ned «109 entra linia in flux multiobieet, multiciclu, condita este:(109) unde: F,reprezint’ fondul de timp efectiv de functionare a Tinie’: 2 =numaral de ciluri in cae este divizat procesul de executic a produsulu; k —numarul de tipuri de produs ce urmeaza si se execute pe linia respect 4, ~durata medie'a unei operafi, oportund din punet de vedere economic. {in onganizarea si proiectarea anor astfel de lini exista o serie de particularitai ou privie la + alegerea obiectelor si determinarea cadenteiliniet Principala cerints pentru produsele ce se prelucreazi pe o astfal de linie este acest ci se pot execula numa produse ale ciror procese tehnolagice sunt divizate de prodistl «My opera, care se executa succesiv pe mw focuri de munca ia a celui Totdeauna, alegerea reperelor de executat pe o linie multicielu este legata organic de determinarea numatului de cicluri de prelucrare sau de montajal reperului si deci de srimea cadenfei de cicly stabilita prin alegere, ‘Alegerea cadenei linilor in flux multciclu are la baza urmitoarele cerinte: a) alegerea uni nivel inalt de productivitate a muncii, adic’ cadenta de ciclu Gnu tebuie si depageasc’ durata medie oportuna economie a operatie i, adic cSt, (5.102) b) inedrearea maxim a wilajelor $i asigurarea nei fanctiondri continue a liniei pe baza sincronizarit depline a operattlor; ©) ciclicitatea procesulut tehnologic, adic& acesta trebuie s& fie format dinte-un-numar intreg de cicluri. Daca in fiecate ciclu linia Funcfioneazé cu una gi aceeasi cadenti, atunci cadenta este egal cu raportul dintre cadenja de calcul gi ‘numarul de cicluri, adic: c.=St sau & (6.103) Daca la o asemenea linie se folosesc in unele cicluri cadente diferite, atunci trebuie asigurat8 proportia intre vohumul cheltuielilor de muned ale lucrarior din fiecare cielu T; si cadenta de ciclu C-: eT 5.106 a. ci mie! ocr dé munel na se deernind este pais aan es Ret Ret tos a ¢ i perso tape eerie Set 6106)1m ____Managsmontl produc {h pierderi minime de timp, determinate de divizarea procesulul in mai mate cicturi. Ele sunt formate din pierderi generate de necesitatea rereglati utilajclor si din pierderi generate de modificarea cadentei de funcfionare a liniei in diferite ciel Pierdcrile din rereglare depind de complexitatea si de numérul rereglarilor (se pot recluee prin reducerea numfrului de cicluri, deci prin mirirea cadentei de cicli), iar invrimen pietderilor generate de modifiearea cadentei este semidiferenta intr timpul dc munc&aferent produselor si cel aferentlocurilor de mune ‘selaborarea procesului telologic $i sineronizarea operatillor ‘Recasth cerinfa are in vedere vrealizarea celei mai inguste specializin @ focurilor de mune, adic& reducerea la minim a diversitaji activtitilor pe care le cfeetuea7a muneitorul la Jocul siu de munca in fiecare ciclu, Acest lucru se realizeaz prin modificarea succesiunii operafilor,folosirea unor solu (elmice noi in executarea ‘operafilr,asigurarea interganjabilitiitpiesclor. ‘Stabilirea suecesiunii operatilor si sincronizarea acestora in cadrul unui ciclu so fac in strinsd corelare cu celelalte cicluri, fapt pentru care este necesar si se fntocmesscl.o schema tehnologica a liniei in flux multicilu, in care se va cuprinde confinutulIuctiilor de executat pe fiecare loe de munca si se precizeaza subansambtul ‘de montat la un anumit loe de munca si ce operatie se exccuta, De asemenca, pent fiecare lee de munca se elaboreaza o figs in care se precizeaz componenta utilaelor gi 1 echipanentului tehnologie necesar executirii operatci pe lacul de muncé dat ‘‘elaborarea graficului de funcfionare a liniei tn flux multiciclu cu unele particuleriagi Desi sub aspectul formei un astfel de grafic este similar eu grafieullinilor rmultiobizct cu lansare tn loturi alternante, confinutul siu este deosebit, in sensul c& pe Tinile maltiobiect produsele nu se execut continu, ci periodic. Periodicitatea repetitit executiei Pr in conditile unei cadenfe in fiecare cielu se calouleaza astfel (5.107) unde: I reprezint& numarul de produse dintr-un lt; 2 ~numirl de cielur; C._ —eadenta lint in fx muttctet, ‘Atunei cdnd in unele cicluri linia funetloneaza cu cadene diferite Ce periodicitatea repetirii execu va fi P= dC (6.108) Pentru executarea unui control asupra functionari liniei multiciclu, este necesar si se cunoasci nu numa termenele de executie a diferitelor produse, ci si fermenele de executie a difeitelor cicluri de prelucrare sau de montaj al acestora, in care scop se intocmeste un grafic adecvat. Eficienfa economicd a managementului productiei in flux este influent de © serie de factori, intre care enumerim: = specializarea locurilor de muned este urmarea nei pronuntate diferentien2 diviziunit munei 5 se poate raliza ait prin divizarea si simplifcare operation, ‘at $i prin concentrarea acestor; continitatea fcalu si sincrontzarea operator este cauza principala a sigur continittistmicitaji exeeutdri produselor pe lini in laxs Jolosirearajonal a timpuli de luere, chiar $i alunci end nivel tehwie al producfiei nu se mogifics, producivtatea munci a lini in ux crete, se asia Ia timp 4 itmiclocurile de munca cu materi prime gi materiale, se asia reglara si rereglarea utlajelor ete, iar fiecare executant de la linia in flux are toate condifile pentru ofoleste mai rafional si msi productiv a utilajelor Management efiient al produetiei in fhux inuentexza activitateafirmei si conduce la —eresterea produetivitait munci, urmare atat a specializasi locurilor de rmuneit in efectuarea unei operait sau a unui numér restrins de operat ioruite Ichnologie, eit gi datorité faptului cA operatile procesului de productie pot fi smecanizate si automatizates Imbunatyirea folsiitactvelor fixe, grin eliminarea pierderilor de timp datorate in cea mai mare parte att continiiii miscri pieselor pe difrite locuri de rune cts faptul c& nu mai este necesard regres freeven a utajuluis — reducerea ciclului de producte, urmare @ acfunii factorlor care influcntesca; = reducerea costului produectie, ait ca urmare a reducerii cheltuellor ew salarile directe, ct si datorti faptului acelas volum de cheltieli conventional constant se repartizeazé asupra unui volum mai mare de produce; reducerea stocurilor de produgie neterminatd, eh influent®. deosebitt supra indicatorloreconomici a fei — imbunaitatirea calitii productiel i crearea wn audit al cali, urmare 2 faptului la inlle fm flux se face © progdtre tchnologied si se organizeazR un control tehnic de alitateaminungie Deci, efcienta economicd sport finilor tn fax ete 0 consent a modif- calor caltative, eare au loc in produce ca urmare a inroduceri acest mod de ‘xparizare a product 5.4, Managementul produetiei pe comenzi © astfel de organizare este specifics productiei de unicat si serie mica, caracterizata printr-o nomenclaturd de fabricate larg gi inconstanta, fapt ce impli respectarea unor cerinfe gi principii determinate de trisiturile celor dou’ tipuri de producfic. Astfel, sunt necesare masini, tise si echipamente tehnologice cu caracter Universal, cu mare flexibilitate tehnologic si forti de munc& cu calificare ridicatd Se disting doua tipuri de baza privind amenajarea spaiului de producte: = amenajarea cu positie fixd a produsulul ce se fabrica, specific producti de unicate complexe (nave, turbine et.), iar execufia produselor se face in locur fixe, toate elementele necesare fiind aduse la locul de asamblare de cdtre executant; = amenaiarea dupa felul procesulud tehnologic de fabricayie, la toate operate acestui fel de prelucrare sunt grupate pe divrite verigi de productie, adica masiile, Uflajele si locurile de munca sunt amplasate in spaiul de producte pe grupe omogene.136 _____Manegemert producti AAstel de tipuri de productie necestl treceres_produselor de la un loc de ‘mune fa altul, in mod individual sau in loturi mici, fapt ce determina intreruperi relativ mari in procesul de executic, prelungind astfel durata cilului de produetie. Se Inireste astfel volumul productei neterminate, ridicdnd probleme de depozitare si transport, Variaia sortimentala necesiti un volum mare de activitati de sregitre productiei. De regulf, activitatea de pregatie tehnicd se impleteste eu cea de productie propriv-zis, iar atunci cénd lansarea in fabricaic a unui produs este © suecesiune de omen parjale pent parle componente ale lui, documentatia tehnicd se elaboreaz pe aceste parti, Executarea produsului este in acelasi timp si verificares prezitci fabrcatii,corectarea si modifcarea in timp a procesului de producti. De asemenea, se mai urmireste asigurarea utiiziri cit mai_ complete a capacitiii de produetie a utilajelor, utilizar eficienta a fortei de munca, inlusiv in perioadele partial ale anu Elaborarea unci tehnologi de fabriatie pentru fiecare pies in pate necesita ‘SDV-uricostisitoare foloste la un volum redus de produce, relari frecvente ale Uilajelor si intreruperi in functionarea utilajelor, ceca ce conduce Ia eresterea costuilor producti, Pentru aridiea nivelul de organizare a productiei de uniate gi de serie mica, se foloseste metada de producti pe grupe, care urmarestefolosirea nor elemente si avantaje ale organizari producte\ in flux, caracteristicd produce! de masa, dar pentru productia de unicate side sere mica, Tnroducerea produetiei pe grupe presupune o serie de lucriri pregatitoae, si anume: ~ clasificarea pieselor si reunirea lor in grape omogene consructiv si ‘elmologie, adic incadraea lor in clas, subclase 5 tipuri pe baza identifi constructive (forma, gabart etc.) si a idetitaitehnologice (felul operatilr, flulutilajelor etc), elaborarea tehnologiet pe grape de piese, care se realizeaxd pe bara ‘caracteristicilor productive ale piesei reprezentative, asfel se stabilese operatile tehnologice si succesiunes acestora, se proieteazA si se confectioneaz& echipamentul tehnologic $1 apoi se alege utilajul necesar, = proiectarea si conféctionarea dispocitivelor de grup, pentru grape de plese similar, refertor la metodele de asezare side prindere, mecanizarea si automatzarea wilajelor, care devine necesara si eficent® in conditiletehnotogiei de grup, datorit posibilititi utilizar depline a capacitiilor de produetie, pe baza maim seilor si loturlor de fabricate gi a reducer sensibile a Intreruperilor si reglrilor. Acest gen de_prelucrare usureazi programarea operativa, a productict si simplified activitatea de defalcare a sarcinilor de productie pind la fiecare loc de ‘muncd, pentru fiecare grupi de pise. Introducerea organizarii productiei pe baza tehnologici de grup are 0 importanfd deosebité daci avem in vedere faptul cf in constructile de masini peste jjumatate din volumul productie este productie de unicate side serie mic&,