5.

Parlamentul
5.1. Generalitati.
Caracterizarea Parlamentului
In procesul de construire si exercitarea a puterii la nivel statal, aceasta exprima si
concretizeaza vointa poporului ca vointa de stat. Acest fapt presupune indeplinirea anumitor
functii organizate logic prin care vointa poporului trebuie exprimata pentru a fi recunoscuta.

Organizarea bicamerala
In 1990, s-a revenit la organizarea bicamerala a Parlamentului, solutie consacrata si de
versiunea finala a Constitutiei din 1991.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate
legiuitoare a tarii.

Mandatul Camerei Deputatilor si Senatului

Mandatul Camerei Deputatilor si Senatului este de 4 ani, iar acest mandat se prelungeste
de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora.
Principalele trasaturi ale mandatului sunt urmatoarele:
a) Mandatul parlamentar este general, parlamentarul fiind reprezentantul intregii natiuni si
pentru toate interesele acestei;
b) Mandatul parlamentar este independent si irevocabil
" Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile
politice exprimate in exercitarea mandatului".

Numarul deputatilor si senatorilor

In ceea ce priveste numarul deputatilor si senatorilor, acesta este stabilit prin lege
elctorala in raport cu populatia tarii. Dupa alegerile din noiembrie 2008, Parlamentul numara 137
de senatori si 334 de deputati. Asa cum am precizat si in capitolele precedente, norma de
reprezentare este de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori.
Principala forma de lucru a camerelor parlamentare este sesiunea. Exista doua tipuri de
sesiuni:
-ordinea (numarul acestora este prevazut expres in lege);
-extraordinare (se pot tine ori de cate se considera a fi necesare, in afara sesiunilor ordinare).

Camera Deputatilor
Structura interna a Camerei Deputatilor cuprinde:
Presedinte, Birou permanent, grupuri parlamentare si comisii parlamentare.
Presedintele Camerei Deputatilor face parte din Biroul permanent si este ales pe durata
mandatului Camerei, cu votul majoritatii deputatilor.
Alegerea se face prin vot secret.
Camera Deputatilor are urmatoarele atributii:
a) convoaca deputatii in sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor
Regulamentului Camerei;

b) conduce lucrarile plenului Camerei Deputatilor, asistat obligatoriu de 2 secretari si asigura

mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor, precum si respectarea prevederilor Regulamentului
Camere;
c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse in bezbatere,
stabileste ordinea votarii, precizeaza semnificatia votului si anunta rezultatul acestuia;
d) conduce lucrarile sedintelor Biroului permanent;
g) reprezinta Camera Deputatilor in relatiile interne si externe;
h) prezinta rapoarte justificative, anual, in fata plenului asupra utilizarii fondului presedintelui;
i) indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentul regulament, precum si insarcinarile
date de plenul Camerei.
Biroul permanent al Camerei Deputatilor
Structura Biroului permanent cuprinde: Presedintele Camerei Deputatilor, 4 vicepresedinti, 4
chestori (art. 30 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputatilor).
Biroul permanent intocneste proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei Deputatilor si al
programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetul liderilor grupurilor parlamentare
spre dezbatere si aprobare.
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcatuit din liderii grupurilor parlamentare
constituite conform configuratiei initiale a Parlamentului (art. 37 din Regulamentul Camerei
Deputatilor). Acesta se intruneste saptamanal, avand atributii importante in privinta aprobarii
ordinii de zi a sedintelor Camere Deputatilor, propune includerea in ordinea de zi a dezbaterii unui
proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost
depasit.
Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor, constituite din cel putin 10
deputati care au candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid,ale aceleiasi formatiuni
politice,aliante politice sau aliante electorale.
Comisiile parlamentare sunt organisme de lucru,infiintate cu scopul de a indeplini atributiile
prevazute de lege si de Regulamentul Camerei Deputatilor, fiind formate din 11-33 deputati, cu
exceptia Comisiei pentru regulamentul care se compune din cate un reprezentant al fiecarui grup
parlamentar.

Senatul
Structura interna a Senatului este similara cu cea a Camerei Deputatilor: Presedinte, Birou
permanent, grupuri parlamentare si comisii parlamentare.
Presedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise
numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parlamentare.
Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere (art. 23 din Regulamentul
Senatului).
Conformart. 39 alin. 1 din Regulamentul Senatului, Presedintele Senatului are urmatoarele
atributii:
a) convoaca Senatul in sesiuni ordinare si extraodinare;
b) conduce lucrarile Senatului, asistat de doi secretari;
c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele supuse dezbaterii acesteia
si proclama rezultatul votului;
d) asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului;
e) conduce lucrarile Biroului permanent;
f) reprezinta Senatul in relatiile cu Presedintele Romaniei, Camere Deoutatilor, Guvernul si
Curtea Constitutionala;
i) dispune de fondul presedintelui, conform legii si in limitele prevederilor bugetare;
j) aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasarile in strainatate pe care le-a dispus.
In ceea ce priveste atributiile Presedintelui Senatului art. 39 alin. 2 prevede un aspect
esential ce trebuie luat in considerare: Presedintele Senatului asigura interimatul dunctiei de

Presedinte al Romaniei, in conformitate cu dispozitiile art. 98 din Constitutia Romaniei,

republicata.
Biroul permanent al Senatului se compune din: presedintele Senatului, 4 vicepresedinti,
4secretari si 4 chestori.
Presedintele Senatului este si presedintele Biroului permanent
Grupurile parlamentare se constituie dupa validarea mandatului si depunerea
juramantului,putand functiona numai daca cuprind cel putin 7 senatori care au fost alesi pe listele
aceluiasi partidn, ale aceleiasi organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliante
politice sau aliante electorale.
In vederea pregatirii activitatii de legiferare si exercitare a cunctieo de control parlamentar,
sunt constituite comisiile permanente ale Senatului, ca structuri interne de lucru ale Senatului.
De asemenea, se pot constituii comisii permanente si comisii de ancheta, comisii speciale,
inclusiv comisii paritare de mediere sau comisii comune cu Camera Deputatilor .

5.2. Functiile Parlamentului

1. Functia legislativa a Parlamentului
art. 61 din Constitutie: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului
roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
Principalele etape ale procedurii legislative sunt:
a) initiativa legislativa;
b) sesizarea camerelor;
c) examinarea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative in comisiile
parlamentare;
d) includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
sedintei respectivei camere;
e) dezbaterea in plenul camerelor Parlamentului;
f) votarea proiectului sau a propunerii de lege;
g) medierea si concilierea (nu este o etapa obligatorie);
h) promulgarea legilor de catre seful statului si publicarea acestora;
i) aprobarea legii prin referendum. Trebuie precizat ca am considerat aprobarea
legii prin referendum ca etapa a producerii legislaive pornind de la viziunea constitutionalista in
care referendumul reprezinta aprobarea legii, asadar este conditie de valabilitate a legii.
Initiativa legislativa
In Romania, exercitarea initiativei legislative apartine, potrivit Constitutiei, Guvernului,
deputatilor, senatorilo si unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot.
Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un
sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiu Bucuresti, trebuie sa
fie intregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
Initiativa legislativa a Guvernului se realizeaza prin transmiterea proiectului de lege catre
Camera competenta sa il adopte, ca prima Camera sesizata. Initiativa legislativa a deputatilor
si senatorilor se concretizeaza in propuneri legislative numai in forma ceruta pentru proiectele
de legi.
Sesizarea camerelor
Una dintre principalele modificari aduse Constitutiei in anul 2003 se refera la distinctia
expresa dinre initiativa legislativa si efectul sau juridic, respectiv sesizarea Camerei.Conform art.
74 alin. 3 din Constitutia revizuita, Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea
proiectului de lege catre Camera competenta sa il adoptem ca prima Camera sesizata.

Art. 75 precizeaza ce Camera urmeaza a fi prima Camera sesizata in functie de caracterul

normativ al actului juridic. Prima Camera sesizata se pronunta in temrne de 45 de zile. In cazul in
care se inregistreaza o depasire a acestor termene se considera ca proiectele de legi sau
propunerile au fost adoptate.
examinarea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative in comisiile parlamentare
Dupa ce au fost distribuite membrilor Camerei, proiectele si propunerile legislative se
transmit de catre Biroul permanent spre dezbatere si avizare comisiilor permanente
competente.
Acestea, dupa examinarea unui proiect de lege, pot propune adoptarea sa, modificarea sau
respingerea proiectului. Raportul cu prvire la proect se transmite Biroului permanent care va
asigura si multiplicarea si difuzarea acestuia Guvernului, deputatilor si initiatorului.
includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a sedintei
respectivei camere
Dupa avizare, proiectele de hotarari se inscriu in proiectul ordinii de zi, in termen de cel mult
5 zile de la primirea de catre Biroul permanent a raportului comisiei sesizate in fond.
dezbaterea in plenul camerelor Parlamentului
Biroului permanent ii revine si sarcina de a includem, din proprie initiativa sau la solicitarea
motivata a initiatorului, in proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect sau a unei propuneri la
care termenul de depunere a raportului a fost depasit.
Aceasta etapa cuprinde, de fapt, urmatoarele faze: prezentarea de catre initiator a
proiectului de lege; audierea raportului comisiei parlamentare competente in domeniul;
supunerea proiectului dezbaterii generale si apoi pe articole.
votarea proiectului sau a prpunerii de lege
Dupa exprimarea termenului de 45, respectiv 60 de zile, proiectul de lege sau propunerea
legislativa se transmite celeilalte Camere care va decide definitiv.
medierea si concilierea (nu este o etapa obligatorie)
In sistemul parlamentar bicameral este necesara votarea proeictului sau a propunerii
legislative de catre ambele camere. Cu toate acestea, prin revizuirea Constitutiei din 2003,
medierea a fost mentinuta doar pentru legile constitutionale.
promulgarea legilor de catre seful statului si publicarea acestora
Dupa votare, legea este transmisa Presedintelui pentru a fi promulgata. Promulgarea legii se
face in termen de cel mult 20 de zile de la primire. Presedintele nu poate refuza promulgarea
legii, insa poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii inainte de promulgarea in
virtutea rolului sau de garant al respectarii actului fundamental.

Publicarea legilor
Conform art. 78 din Constitutie, legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si
intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.
aprobarea legii prin referendum
Sitemul nostru constitutional prevede institutionalizarea referendumului, ca o
conditie de valabilitate a legii. Referendumul este [revazut de art. 151 al Constitutiei Romaniei ce

prevede organizarea sa in cadrul proiectelor sau propunerilor de legi de revizuire a Constitutiei in

cel mult 30 de zile de la data adoptarii de catre cele doua Camere a proectului sau propunerii de
revizuire.

2. Stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale

si juridice
73 din Constitutiile care precizaeza urmatoarele atributii ale Parlamentului:
- primirea mesajului Presedintelui Romaniei;
- aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
- declararea mobilizarii totale sau partiale;
- declararea starii de razboi;
- suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;
- aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;
- examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, etc.

3. Functia de desemnare prin investire, alegerea sau numire a unor

autoritati publice
In cadrul acestei functii, cea mai importanta prerogativa constitutionala a
Parlamentului o reprezinta suspendarea din functie a Presedintelui.
Trebuie sa avem in vedere urmatoarele prevederi din Constitutia revizuita:
- art. 103 din Constitutia revizuita prevede ca: Parlamentul acorda incredere Guvernului
cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor;
- art. 113 prevede ca Parlamentul poate retrage increderea acordata Guvernului prin
adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor;
- art. 142 prevede ca Parlamentul numeste sase judecatori ai Curtii Constitutionale (trei
judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor si trei de Senat) etc.

4. Controlul parlamentar
Functia de control a Parlamentului se exercita atat asupra Guvernului cat si asupra
Presedintelui Romaniei in conformitate cu prevederile Constitutiei si regulamentelor corpurilor
legiuitoare.
Deoarece Parlamentul reprezinta conform Constitutiei organul reprezentativ al poporului
roman, se pune problema daca controlul exercitat de Parlament (de intregul Parlament, de catre
una dintre cele doua Camere, sau in alte forme si modalitati) este general (deplin) sau daca este
limitat la anumite activitati sau autoritati publice. Este necesar sa observam ca raporturile dintre
Legislativ si Executiv implica controlul direct al Parlamentului asuprea Executivului diferentiat in
functie de natura activitatii controlate cat si de pozitia in sistemul de stat a autoritatii controlate.
In ceea ce priveste formele si instrumentele de exercitare a controlului parlamentarm
acestea pot fi sistematizate astfel:
a) controlul exercitat prin mesaje, rapoarte, programe;
b) controlul exercitat prin intermediul comisiilor parlamentare;
c) controlul exercitat prin intrebari si interpelari;
d) dreptul de a solicita si obtine informatiile necesare;
e) controlul exercitat prin Avocatul Poporului;
f) solicitarea punerii sub urmarire a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul
functiei lor.
a) controlul exercitat prin mesaje, rapoarte, programe
In acest context, trebuie sa atragem atentia ca acest tip de control direct al Legislativului in
urmatoarele situatii: ascultarea mesajelor Presedintelui Romaniei cu provore la principalele

probleme politice ale natiunii (art. 88 din Constitutie); dezbaterea programului si a listei
Guvernului in sedinta comuna (art. 103 ) etc.
b) controlul exercitat prin intermediul comisiilor parlamentare
Acestea sunt organisme de lucru, infiintate cu scopul de a indeplini atributiile prevazute de lege
si de Regulamentul Camerei.
Acestea pregatesc documentele de lucru pentru lucrarile in plen si exercita controlul
parlamentar.
In practica parlamentara, exercitarea unor astfel de functii a fost delegata unor comisii de
ancheta sau comisii speciale.
c) controlul exercitat prin intrebari si interpelari
Regulamentele celor doua Camere precizeaza ca intrebarea reprezina o simpla cere de
araspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exactam daca Guvernul sau
celellalte organe ale administratiei publice inteleg sa comunice informaria si documentele cerute
de Camera Deputatilor sau comisiile parlamentare ori daca Guvernul are intentia de a lua o
hotarare determinata (art. 165 din Regulamentul Camerei Deputatilor).
Interpelarea este o cerere formulata fie de un grup parlamentar, fie de unul sau mai multi
deputati, adresata Guvernului, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in
probleme importante ale activitatii sale interne si externe (art. 173 din Regulamentul Camerei
Deputatilor prcizeaza ca interpelarile se fac in scris, aratandu-se obiectul acestora, fara nicio
dezvoltare).
De asemenea, acelasi articol mentioneaza ca Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt
obligati sa raspunda la interpelari in cel mult doua saptamani.
In cazul Senatului, interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau unui membru al
acestuia de catre unul sau mai multi senatori, de un grup parlamentar, prin care se solicita
explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale interne sau externe
(vezi art. 162 alin. 1 din Regulamentul Senatului).
d) dreptul de a solicita si obtine informatiile necesare
dreptul de a solicita si obtine informatiile necesare este mentionat in art. 111 din Constitutie ce
prevede ca Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului
parlamentar al activitatii lir, sunt obligate sa prezinte informatiile si documetele cerute de una
dintre cele doua Camere sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora.
e) controlul exercitat prin Avocatul Poporului
Institutia Avocatului Poporului este reglementata de Consitututia Romaniei in art. 58-60. Avocatl
Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora.
Avocatul Poporului raspunde numai in fata Parlamentului avand obligatia de a prezenta rapoarte
ce pot contine recomandari privind legislatia pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
f) solicitarea punerii sub urmarire a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in
exercitiul functiei lor
Solicitarea punerii sub urmarire penala a membrilor Guvernului pentru fapte savarsite in
exercitiul functiei lor este prevazuta de Constitutie in art. 109 alin. 2 si 3.
Alin. 1 prevede raspunderea individuala cat si solidara in fata Parlamentului.

4. Conducerea in politica externa

Se considera ca Parlamentul exercita urmatoarele atributii in domeniul politicii externe:
ratificarea tratatelor internationale (art. 91 din Constitutie), declararea starii de razboi (art. 65),

suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare (art. 65).

5. Atributii referitoare la organizare si functionare

Cele mai importante atributii in acest domeniu pot fi sistematizate astfel:
a) validarea mandatelor de deputat si senator
b) adoptarea regulamentului de functionare
c) alegerea sructurilor interne ale fiecarei Camere
d) stabilirea bugetului propriu
e) aspecte legate de statutul deputatilor si al senatorilor

5.3. Actele Parlamentului

1. Categorii de acte
In desfasurarea activitatii sale, Parlamentul adopta doua categorii de acte: acte juridice
prevazute de Constitutie si regulamentele celor doua Camere si acte politice deduse de practica
parlamentara sanctionata si prevazute de Regulamentul sedintelor comune proprii din
Regulamentul Camerei
2. Legea ca act juridic al Parlamentului
Se impune a prori sa precizam ca legiuitorul nu a consacrat Parlamentului un domeniu
exclusiv al legii. Singura precizare apare in art. 73 din Constitutie unde se mentioneaza ca
Parlamentul adopta legi consitutionale, legi organice si legi ordinare. Legile constitutionale sunt
cele de revizuire a Constitutiei.
Prin lege organica se reglementeaza : sistemul electoral; organizarea si functionarea
Autoritatii Electorale Permanente; organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
statutul deputatilor si al senatorilor; stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
organizarea si desfasurarea referendumului; organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de
Aparare a Tarii; regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de
razboi, etc. Asadar, pentru toate celelalte domenii ale vietii sociale in Constitutiei ce prevede
adoptarea de legi organice.
3. Hotaraream, ca act juridic al Parlamentului
Hotararile sunt acte juridice al Parlamentului pe care Camerele le pot adopta separat
sau in sedinte comune. Acestea pot avea caracter normativ sau nenormativ.
4. Motiunea, ca act huridi al Parlamentului
Motiunea reprezinta actul juridic al Parlamentului (motiunea de cenzura) sau al
Camerelor (motiune simpla) ce exprima pozitia acestora intr-o anumita problema de politica
interna sau ecterna ori, dupa cazm cu privire la o problema care a facut obiectul unei interpelari.