Grupul Scolar Electromure Targu Mures

Proiect
Pentru atestarea competenelor profesionale n nvtmnt liceal.

Tema: Msurarea Debitelor

Profesor ndrumtor: Candidat:

Gherman Gheorghe Biri Petru Radu

Anul colar: 2010-2011

1
 Cuprins

1.Debitul...........pag.3

2.Msurarea debitului...pag.6

3.Clasificarea debitelor.....pag.8

4.Dispozitivele de strangulare...pag.10

5.Debitarea difereniale.........pag.16

6.Debitarea difereniale de tip balan .....pag.18

7.Debitarea difereniale cu clopot.....pag.19

8.Rotametrele....pag.21

9.Aparate pentru msurarea cantitilor de lichide i gaze...pag.22

10.Schema de lucru...pag.23

11. Debitmetru electromagnetic cu cmp magnetic constant...pag.25

Bibliografapag.28

2
 1.Debitul.

Debitul (Q, q) este limita raportului dintre volumului de fluid care trece
printr-o suprafa fix ntr-un timp t i intervalul de timp, cnd acesta tinde
ctre zero (STAS 306174)

Alte noiuni, simboluri i uniti de msur din domeniul mecanicii fluxidelor,

hidraulicii i termotehnicii se dau n STAS 3061 74 SI RESPRECTIV 7109
73.
Debitul se definete ca fiind cantitatea de substan solid, lichid sau
gazoas care trece printr-o seciune oarecare n unitate de timp. Msurarea
debitelor fluidelor se poate realiza fie ca debite volumice Q v, msurate n m3/s
volum de fluid scurs n unitate de timp.[11]
V m3
QV = [ ]l unde: v- volumul; t- timpul. -fie ca debite masice Qm, msurate n
t s
m Kg
Kg/s-masa de fluid scurs n unitatea de timp. Qm = t [ s ] ; m-masa lichidului; t-
timpul.
ntre cele dou tipuri de debite exist relaia: Qm = Qv, ( densitatea
fluidului).
n practic se mai utilizeaz m3/h; l/h; l/min, sau N/s, pentru debite de
greutate.
Mijloace pentru msurat debitul dup metoda volumic:
a) contorul cu palete (contorul cu turbin, fig.I.58) folosete rotaia paletei
cauzat de fora de apsare a fluidului ce este orientat tangenial de orificiile
unei casete.
b) contorul Voltmann (contorul cu turbin, fig.I.59) se folosete pentru
ap rece i cald. Pentru sensibiliti i precizii mai mari se conecteaz la acesta
un al doilea contor, de exemplu unul cu cilindru inelar.

Fig.I.58 Contor cu palete Fig.I.59 Contorul Voltmann

3
 Fig.I.60 Contor cu tambur

c) contorul cu tambur (fig.I.60) are trei camere. Dup umplerea camerei I,

fluidul trece n camera II i se schimb centrul de greutate. Ca urmare se rotete
tamburul n sens trigonometric i lichidul trece n camera III. Rotirea tamburului
este transmis la un numrtor.
d) contorul cu piston (fig.I.61)se folosete pentru debite mari. Contoarele
cu 2 i cu 4 cilindri ocup spaiu mare, dar msoar mai rapid. Ele sunt
prevzute i cu compensatoare de temperatur.
e) contorul cu cilindru inelar (fig.I.62)este construit din carcasa C,
pistonul inelar Pi, paleta P, camera de admisie A i camera de evacuare E.
f) contorul cu roi dinate (fig.I.63)folosete un angrenaj de cilindri ovali
danturai.

Fig.I.61 Contor cu piston Fig.I.62 Contor cu cilindru inelar

Fig.I.63 Contor cu roi dinate

4
 g) contorul cu cilindri rotativi (fig.I.64) folosete doi cilindri ovali
comandai de dou roi dinate n angrenare pentru a evita frecarea ntre cilindri.
Se folosete pentru debite mari; cderea de presiune e mic (15...25 mm H 2O).
Sunt contoare rapide (1500 rot/min).

Fig.I.64 Contor cu cilindri rotativi

Fig.I.65 Cadrane pentru contoare (apometre)

n figura I.65 sunt prezentate tipuri analogice de cadrane pentru apometre.

Acestea indic multiplii i submultiplii metrului cub(m3) sau nregistreaz
numeric valoarea debitului. Contoarele msoar volumul de lichid sub presiune
care trece printr-o conduct, ntr-un interval de timp oarecare. Indicaia
numeric a contoarelor este o indicaie format din cifre cu diferite ordine de
mrime (mii, sute, zeci, unitai, zecimi) citite, fiecare, pe un cadran sau
dispozitiv de afiaj marcat corespunztor (x1000, x100, x10, x1, x0,1). Pentru
msurarea volumului apei, se utilizeaz apometre.

5
 2.Msurarea debitului

Msurarea debitului sau a cantitilor de lichide, abur sau gaze constituie o

operaie important care se face n fiecare nitate industrial, n scopul
conducerii unor procese tehnologice, cunoaterii exacte a consumului,
determinrii randamentului diferitelor instalaii, agregate tehnopoce sau stabilirii
preului de cost.
Aparatele utilizate pentru msurarea debitului se numesc debitmetre, iar cele
utilizate pentru msurarea cantitilor de fluid se numesc contoare.
Debitmetrele, pe lng funcia de msurare, pot avea i o funcie de reglare a
debitului ntre anumite valori, proscrise de procesul tehnologic.
Debitul reprezint cantitatea de substan (solid, lichid, gazoas) care se
scurge uniform, printr-o seciune tranversal, n unitatea de timp.
n practic, debitul se exprim, n general, sub dou forme, i anume: debit de
volum i debit de mas. Mrimile fizice
din relaiile enunate sunt:
V = volumul, n m ;
m = masa, n kilograme ;
t = timpul , n secunde.

Deci kg/s reprezint unitile de msur pentru debitul de volum i respectiv

de mas, n sistemul internaional de uniti de msur (SI). n tehnic, debitul
de volum se mai poate exprima n l/s, l/h iar debitul de mas n kg/h, t/h, t/s, n
funcie de valoarea pe care o are.
Metodele folosite pentru msurarea debitului fluidelor au la baz principalul
presiunii difereniale, presiunii dinamice, vitezei medii de deplasare, induciei

6
electromagnetice, propagrii oscilaiilor sonore n fluid, ionizrii sau efectului
caloric produs asupra fluidului.
Principiul msurrii debitului dup metoda droselului (strangulrii) se
vede n figura I 66. Ca dispozitive de strangulare se folosesc diafragme, ajutaje
i tuburi Venturi. Diafragma din figura I.67a este cel mai des utilizat, reprezint
un disc cu o gaur circular cu centru pe axa conductei. ngustarea curentului
fluidului datorit diafragmei ncepe naintea acesteia i are seciunea minim
dup diafragm. Aa cum reiese din figura I.66, dup diafragm presiunea
fluidului nu se mai restabilete complet. Aceast pierdere de presiune p se
datoreaz apariiei unor zone de vrtejuri. Spre deosebire de diafragm ajutajele
(fig.I.67b,c) au o parte profilat, ceea ce permite reducerea vrtejurilor.
Tubul Venturi, reprezentat n figura I.67d, are o parte profilat analog cu
ajutajele, dup care urmeaz o parte divergent numit difuzor. Datorit acestei
forme, tubul Venturi creeaz zone mici de vrtejuri i cderea de presiune este
mic. La trecerea unui fluid prin conduct cu viteza V1, n seciunea (minim) de
strangulare apare o diferen de presiune p = P1-P2 (fig.66),care se msoar cu
un manometru, iar debitul se calculeaz cu relaia: Q=kp, unde: Kun
coeficient ce depinde de natura fluidului, de geometria strangulrii.
Se mai ntlnesc:
o Debitmete electromagnetice;
o Debitmetre inductive;
o Debitmetre calorimetrice;
o Debitmetre anemometrice;
o Debitmetre de vitez cunoscute sub numele de contoare de vitez sau de
debit sunt aparate pentru msurarea direct a vitezei (debitului) unui fluid
cu indicare local.

7
Fig.I.66 Debitmetru cu diafragm Fig.I.67 Tipuri de debitmetre

3. Clasificarea debitmetrelor

Se poate face dup mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt :
- principiul de funcionare,
- modul de afiare a valorii msurate,
- precizia de msurare.
Dup principiul de funcionare se deosebete :
- Debitmetrele difereniale sunt aparate care msoar debitul pe baza
determinrii diferenei de presiune care se creaz la tercerea fluidului
printr-un element de strangulare, montat e conducta respectiv. Diferena
de presiune se msoar nainte (amonte) i dup (aval) elemental de
strangulare. Debitmetrele difereniale sunt cele mai rspndite aparate
folosite la msurarea debitului. Cu ajutorul lor se poate msura debitul
tuturor fluidelor.
- Rotametrele, denumite i debitmetre cu diferena constant de presiune,
funcioneaz pe principiul presiunii dinamice a fluidului dintr-o conduct,
care poate deplasa, pe direcie vertical, un plutitor aflat n interiorul unui
tub de msurare conic. Se folossesc curent la msurarea debitelor mici i
mijlocii de lichide i gaze i , n unele cazuri, chiar a aburului.

8
 - Tuburile de presiune cunoscute i sub denumirea de tuburi Pitot- Prandtl
msoar indirect debitul prin determinarea vitezei medii a fluidului ntr-o
conducta. Este o metoda anevoioas, din care cauz determinarea debitului
pe aceast cale are un carcter informativ.
- Debitmetrele electromagnetice sau de inducie i bazeaz funcionarea pe
principiul tensiunii electromotoare care ia natere ntre doi electrozi, plasai
n fluidul al crui debit se msoar. Aceste aparate folosesc la msurarea
debitelor(de la foarte mici la foarte mari) de lichide i, n special, a celor
agresive i vscoase.Debitmetrele electromagnetice nu se pot folosi dect
n cazul n care lichidul, al crui debit se msoar, are o conductant de cel
puin 100s/cm.
Debitmetrele electromagnetice au n componena lor, n principiu, un
traductor debit-tensiune electromotoare, un amplificador de semnal i un sistem
de indicare, nregistrare sau integrare a debitului msuarat.
- Anemometrele sunt aparate care msoar (indirect) debitul de gaze, prin
determinarea direct a vitezei de deplasare a acestora. Sunt folosite n
instalaiile de ventilaie i, n mod curent, n meteorogie. Tot din acest
categorie mai fac parte i termoanemometrele. Ele funcioneaz pe
proncipiul dependenei care exist ntre cantitatea de cldur, cedat de un
corp nclzit, i viteza curentului de gaz n care se afl corpul respectiv.
Cunoscnd aceast depedent se poate msura debitul gazului respectiv.
- Debitmetrele ultrasonice funcioneaz pe principiul propagrii oscialiilor
ultrasonice n mediul al crui debit se msoar.Timpul de propagare a
oscilaiilor pe o anumit distan a conductei, n sensul curgerii fluidului i
n sens opus, depinde de viteza fluidului. Prin determinarea vitezei se poate
msura debitul de fluid din conduct.
n acest stoc, n conducta respectiv se amplaseaz un emitor i un receptor de
sunete.

9
 - Debitmetrele calorimetrice sunt bazate pe nclzirea fluidului de la o surs
exterioar de energie, care creeaz o diferen de temperatur ce depinde
de viteza de curgere a fluidului. Sunt folosite la msurarea debitului de
gaze i mai puin a debitului de lichide deoarece pentru acesta consumul de
energie necesar nclzirii este foarte mare.
- Debitmetrele de ionicare i bazeaz funcionarea pe ionizare fluidului cu
ajutorul izotopilor radioactivi (caz des ntlnit), a descrcrilor prin
scnteie sau a descrcrilor lumeniscente i msurarea efectelor cu ajutorul
crora msurm debitul. Intensitatea curentului electric de ionizare
depinde, n principiul, de vitez de currgere a fluidului, mrime care poate
fi folosit pentru msurarea debitului de lichid sau gaz.
Dup modul de obinere a rezultatului msurrii, debitmetrele pot fi :
indicatoare, nregistratoare, combinate (indicatoare nregistratoare
integratoare), cu transmitere la distan.
Instalaile de msurat debitul, construite pe principiul presiunii difereniale, au
n componena lor urmtoarele elemnte: dispozitivul de strangulare, aparatul de
msurat propriu-zis (debitmetru diferenial), conductele de legtur pentru
transmiterea presiunii de la distan pozitivul de strangulare la aparat,
dispozitivele de protecie care asigur funcionarea corect a instalatieri (vase de
decantare, condesare, aerisire, separare).

4. Dispozitivele de strangulare

Sub aceast denumire sunt cunoscute dispozitivele care se monteaz pe

conducte, cu scopul de a crea o ngustare local la trecerea fluidului, strangulare
ce provoac o cdere de presiune. Msurnd diferena de presiune dintre

10
amontele i avalul elementului de strangulare cu ajutorul unui manometru
diferenial, putem determina debitului fluidului care curge prin conducta, avnd
n vedere ca viteza de curgere a fluidului n conduct este proporional cu
diferena de presiune.
Ca elemente de strangulare se folosesc diafragmele, ajutajele, tuburile
Ventura, executate la anumite dimensiunii normalizate.
Cosiderm o conduct orizontal prin care circul un fluid (lichid sau gaz),
pe care se monteaz ntre dou flanes, o diafragm (fig. 5.22).Se observ ca n
dreptul strangulrii, ca urmare a reducerii seciunii transversale, curentul, de
fluid se ngusteaz, determinnd o cretere a vitezei de deplasare a particulelor
de fluid i o scdere a presiunii statice a acestuia. Msurnd presiunea nante i
dup elementul de strangulare, n sensul de curgere a fluidului se constat ca
presiunea n amontele diafragmei p1 este mai mare dect cea din aval p2.
Presiunea diferenial va fi transmis unui debitmetru diferenial care va
indica direct debitul.
Determinarea debitului, n funcie de presiunea diferenial msurat, se
poate face cu relaia simplificat:

Q = k h.

11
n care : Q este debitul de fluid :
h presiunea diferenial msurat cu un maometru diferenial;
k = o constant depedent de caracteristicile fluidului natur si
dimensiunile elementului de strangulare de sistemul de uniti de msur.
- Diafragmele sunt cele mai simple dispozitive de strangulare folosite la
msurarea debitului. Dau rezulate corecte n msurri atunci cnd se monteaz
pe conducte al cror diametru interior D este mai mare de 50 mm.
Diafragmele normalizate, dup modul de preluare a presiunii difereniale, pot
fi cu disc sau cu camere inelare. n afara acestor diafragme, n anumite cazuri, se
folosesc diafragme de construcie special, cum sunt: diafragmele segment,
diafragmele dreptunghiulare sau diafragmele duble.
n fig. 5.23, a este reprezentant o diafragm disc iar n fig. 5.23, b o
diafragm cu camer inelar.

12
 Discul 1 care este executat un alezaj cu diametru d are rolul de a ingura
secunea de trecere a fluidului, producndo diferen de presiune static.
iferenade presiune dintre amontele si avalul diafragmei este preluata prin
prizele de presiune 2 si 3, respectiv camerele inelare 4 si 5, transmisa cu ajutorul
conductoarelor de legatura la debitmetrul diferenial.
Diafragmele segment (fig. 5.24) locuiesc diafragmele normalizate
lamasurarea debitului lichidelor si gazelor care contin impuritati (lichide cu
particule de namol, gaze cu particule de prat etc.).

Aceste impuritati, in cazul utilizarii diafragmelor obisnuite se depn la partea

interioara a diafragmei, reducand sectiunea orificiului de trecere a fluidului si ca
urmare si precizia de masurare a instalatiei.
Pentru masurarea debitelor fluidului care circula prin conducte
dreptughiulare se folosesc diafragme de forma dreptunghiulara ( fig.5.25), care
dau rezultate asemanatoare cu diafragmele circulare daca se respecta conditia:

13
In care : a si b sunt dimensiunile orificiului diafragmei:
- dimensiunile interioare ale conductei prin care circula fluidul.

Diafragmele duble (fig.5.26) se utilizeaza la masurarea debitelor fluidului

viscoase. Cele doua diafrage se monteaza la o distanta de 0,5 D una de alta.
Diafragma principala, urmarind sensul de curgere a fluidului, este diafragma 2.
Ajutajele, ca si diafragmele, se executa dupa dimensiuni normalizate.
Constructiv, pot fi de doua tipuro: ajutaje cu orifici separate si ajutaje cu camere
separate. In fig. 5.27 este reprezentat cu ajutaj normalizat; sectiunea superiaora
reda ajutajul cu camere inelare, iarcea inferioara, ajutajul cu orificii separate. Se
recomanda folosirea lor in cazul conductelor cu diametrul interior de mai mic de
200 mm. Precizia de asurare a debitului cu aceste elemente este mai mare decat
in cazul utilizarii diafragmelor.

14
- Tuburile Ventura (fig.5.28) se pot folosi cu rezultate bune atat la masurarea
lichidelor cat si la aburului si gazelor. Au fost insa studiate mai putin din
care cauza si raspindirea lor in masurarile industriale este mai limitata.
Dispozitivele de strangulare normalizate se monteaza pe conducte cu
deosebita atentie, de modul lor de amplasare depinzand justeea masurarii
debitului. Ele se monteaza coaxial cu conducta, pe portiunile drepte ale
acesteia unde curgerea fluidului este uniforma. Pe fiecare dispozitiv de
strangulare se aplica inscriptiile : diametrul orificiului de strangulare d,
diametrul interior al conductei pe care se poate monta elemental de
strangulare, diametrul maxim si unghiul conului de iesire la ejutaje si
tuburi Ventura, sageata ccare arata sensul de curgere a fluidului prin
conducta, presiunea maxima pentru care este construit dispozitivul,
semnele (+) si (-) pe corpul camerelor inelare.

15
 5.Debitmerele diferentiale.

Se pot folosi pentru masurarea debitului tututor lichidelor, gazelor si

vaporilor a caror presiune de lucru este cuprinsa intre 0,1 si 1,000 kgf/cm (0,01
MN / m si respectiv 100 MN/m) si temperatura pana la 300C. Masurarea
debitului cu aceste aparate se poate face cu o eroare de maximum 2% din limita
superioara de masurare a aparatului.
Dupa tipul elementului de seziare a presiunii diferentiale statice,
debitmetrele diferentiale pot fi: cu plutitor, cu clopot, cu balanza inelara si cu
element elastic.
- Debitmetrele diferentiale cu plutitor functioneaza asemanator cu
manometrele cu lichid, plutitorul urmarind denivelarea lichidului profusa
de presiunea diferentiala masurata. Ele se construiesc cu vase profilat. In
fig. 5.29 este reprezentata schema de principiu a unui debitmetru diferential
cu plutitor, cu vase manometrice cilindrice. Cele doua vase manometrice

16
 au diametre diferite insa sunt de volume egale. Plutitorul se monteaza in
vasul de diametru mai amre: vasul fara plutitor poate fi interchimbabil,cu
cateva vase acoperindu-se intreg domeniul de masurare a aparatului .
Debitmetrele diferentiale cu plutitor cu unul dintre vasele manometrice
profilat (fig.5.30) se caracterizeaza prin aceea ca unul din vasele
manometrice este de forma cilindrica, iar celalat este realizat dupa un
anumit profil care sa permita trasareaunei scari liniare pe aparat. Plutitorul
este introdus in vasul de forma cilindrica.

La aceste aparate plutitorul un mai este proporcional cu presiunea

diferentiala creata de dispozitivul de strangulare, si cu debitul de fluid care se
scurge prin conducte.
- Debitmetrele diferentiale cu brat mobil (fig.5.31). Principala lor
caracteristica este aceea ca intre cele doua vase manometrice este o legatura
flexibila si un una rigida ca in cazul debitmetrelor cu plutitor.

17
 6. Debitmetrele diferentiale de tip balanta.

Se construiesc cu vase manometrice cilindrice sau inelare. Scara

gradata a aparatului este proportionala cu diferenta de presiune primita. In fig.
5.32 este reprezentata schema de principiu a unui debitmetru diferencial cu
balanta cu vse inelare (balanta inelara), mult mai raspandit decat aparatull cu
vase ilindrice, fiind utilizat frecvent la masurarea debitului aburului, lichidelor si
gazelor. Inelul tubular 1 in care se afla peretele despartitor 2 se sprijina prin
traversa 3 pe reazemul 4. Presiunile p1 si p2 de valori diferite, aplicate lichidului
manometrice 5, se transmit peretelui despartitor 2 provocand rotirea vasului
inflar cu un ung proporcional cu diferenta de presiune dintre p1 si p2.
Momentrul antagonist este dat de contragreutate 6.

18
 7.Debitmetrele cu diferentiale cu clopot au vasele manometrice (unul
sau doua) sub forma de clopot. Vasele manometrice sunt cunfundate in lichid si
ele se depalseaza pe verticala sub actiunea presiunii diferentiale primite. Ca
lichide manometrice se folosesc de regula mercurul si uleiruile parafinoase. Se
utilizeaza in special la masurarea debitelor de gaze care au o presiune statica
mica, deoarece acest tip de aparate au o sensibilitate ridicata. In fig 5.33 a si b
sunt reprezentate doua dintre formele de clopote folosite in constructia aceptor
debitmetre.

- Debitmetrele diferentiale cu elemente elastice. La aceste aparate presiunea

diferentiala un mai este sezizata prin intermediul unui lichid manometric ci
este preluata direct de catre elementele elastice.
Conductele de legatura au rolul de a transmite presiunea diferentiala creata de
dispozitivul de strangulare a aparatul care indica, inregistreaza sau integreaza
debitul. Conductele de legatura trebuie sa aiba diametrul interior de cel putin 9
mm si se monteaza sub un ung mai mic de 45 sau o panta continua de 1/10.
Dispozitivele de protectie (vase de condesare , decantare, separare, aerisire)
asiggura protectie vase si functionarea corecta a instalatiei de masurare a

19
debitului in cazul in care fluidul al carui debit se masoara este vascos sau
agresiv, are o temperatura ridicata, contine susensii usoare sau grele.
Instalatiile de masurat debitul se monteaza dupa cheme tipizate stabilite in
urma unor masurari experimentate facute asupra lichidelor, gazelor, aburului.
Elemental caracteristic al montajelor il constituie pozitia debitmetrului.
La lichide se recomanda ca aparatul sa fie montat sub dispozitivul de
strangulare (fig.5.34), iar la gae dasupra acestuia (fig.5.35).

Verificarea debitmetrelor diferetiale consta, in prinipal, din verificarea corectei

montari a dispozitivului de strangulare si a aparatului, verificarea indicatiilor,
hartiei de inregistrare si a dispozitivului de integrare.

20
 8.Rotametrele.

Sunt aparate de constructie simpla care in comparatie cu celelate

debitmetrele ofera si posibilitatea masurarii debitelor mici sau a debitelor
fluidelor si gazelor agresive. Rotametrele (fig.5.36) sunt formate, in principiu,
dintr-un tub de masurare trononic 1 confectional din sticla sau din metal in
interiorul caruia se deplaseaza pe verticala, sub actiunea fluidulu, un plutitor 2.
In interiorul tubului de masurare, la partea inferioara si superioara, se monteaza
arcurile elicoidale 3 pentru amortizarea socurilor plutitorului. Scara gradata a
aparatului poate fi divizata direct in unitati de debit 1/min;kg/s etc.) sau
in provente din debitul maxim. Aparatul se monteaza intre capetele conductei, in
pozitia verticala, iar sensul de curgere a fluidului este de jos in sus.
Plutitorul se ridica in tub sub actiunea fluidului pana la inaltimea la care
spatiul dintre plutitor si suprafata interiaora a tubului de masurare permite
trecerea intregului curent de fluid.
Verificare rotametrelor consta in verificarea etanseitatii aparatului, urmarirea
deplasarii plutitorului si verificarea indicatiilor.

21
 9.Aparate pentru masurarea cantitatilor de lichide si gaze

Aparatele folosite pentru masurarea cantitatilor de fluide se numesc contoare.

Contoarele de apa sunt cunoscute si sub denumirea de apometre.
Aparatele folosite pentru masuarea catitatilor de gaze , se numesc contoare de
gaze. Toate tipurile de contoare functioneaza pe principiul integrarii calitatilor
de lichide si gaze care curg prin conducte.
Dupa principiul de funtionare contoarele se clasifica in:
- aparatele volumetrice se utilizeaza pentru masurarea catintatilor de
lichide si gaze; principiul de funtionare consta in umplerea si golirea
succesiva a unei camere de masurare avand un anumit volum de lichide sau
gaz;
- aparatele de viteza se bazeaza pe masurarea vitezei de trecere a fluidului
prin conducte. Sunt destinate atat masurarii catintatilor de lichide cat si a
gaze.
Contoarele de volum pentru lichide pot avea ca dispozitiv de masurare un disc
oscilant, un patron rotativ sau roti ovale dintate,iar cele pentru gaze pot fi cu
piston rotativ, cu tambur sau cu burduf. In fig 5.37 este reprezentat, un contor de
volum, cu burduf(membrana), pentru masurarea catitatilor de gaze. Coprul
contorului 1, in care se afla organul masurarilor (camere de masurare) se
racordeaza 2 si 3. La partea superioara a carcasei cotorului este montat
mecanismul integrator 4.
Contoarele de viteza pentru lichide au dispozitivul de masurare constituie
din roti cu palete sau elice. Fluidul care trece prin aparat imprima organului
masurarilor o anumita viteza de rotatie care este in funtie de catitatea lichidului
respectiv. Contoarele de gaze construite pe acelasi principiu au o precizie
scazuta, din care cauza se folosesc rar, de obicei in masurari informative.

22
 In fig.5.38 este reprezentat un contor de viteza, cu roata cu palete, pentru
lichide. Partile componente principile: corpul 1 protejat prin interior cu vopsea
impotriva actiunii corosive a lichidului, organul masurator (roata cu paleta) 2
montat intr.-o caseta cu canale 3, sita 4 fixata in orificiul de intrare al aparatului,
mecanismul de transimitere si integrare 5.
Verificarea contoarelor se face cu ajutorul intalatiilor etalon.

23
10. SCHEMA DE LUCRU

a) b)
Fig.I 70 Schema de lucru-elemente componente
1.Conducta legtur;
2. Robinet;
3. Ramificaie T;
4. Manometru Kgf/cm2;
5. Furtun de legatur 800 mm;
6. Contor (apometru);
7. Robinet;
8. Vas colectare gradat 2.dm3 respectiv 3 dm3;

V MODUL DE LUCRU
Pentru ca verificarea s fie corect, este necesar montarea n schem a
unor aparate verificate metrologic, astfel nct rezultatul msurrilor efectuate s
corespund realitii.

se racordeaz schema (instalaia) la reeaua de ap;

se nchide robinetul 7(fig.I70 a);
se elimin eventualele pierderi de ap;
se citete contorul 6 (fig.I.70 a) a crui cadran (fig.I.65) permite
citirea fraciunilor de m3;
se deschide robinetul 7 (fig.I.70 a) timp de 30, colectndu-se apa
n vasele gradate 8 (fig.I.70 a);
se citete contorul 6(fig.I.70 a) i fraciunea de dup virgul;

24
 se cntrete lichidul din vase i se determin volumul apei n m3
(fig.I.70 b);
se repet determinarea pentru 60 i 90.
Observaie: La cntrire se va lua n calcul greutatea vaselor goale.
Datele nregistrate se trec n tabelul 14.1 i se calculeaz Qv i Qm pentru
cele trei determinri.

Msurarea debitului cu metode electromagnetice

Msurarea debitului cu metode electromagnetice se bazeaz pe legea

inducieie electromagnetice.
Tensiunea electromotoare produs prin inducie electromagnetice n
lungul unei curbe nchise este egal cu viteza de scdere n timp a fluxului
magnetic prin suprafaa sprijinit pe curb.

Debitmetru electromagnetic cu cmp magnetic constant

Cmp magnetic constant este creat cu ajutorul unui magnet permanent .

Deorece inducia magnetic B nu este variabil n raport cu timpul, tensiunea
electromotoare indus prin transformare este zero.
Debitmetrele electromagnetice au n componena lor, n principiu, un traductor
debit-tensiune electromotoare, un amplificator de semnal i un circuit de
msurare care are un sistem de indicare, nregistrare sau integrare a debitului
msurat.
Se utilizeaz numai la lichidele carea au o anumit conductivitate electric.
Schema de principiu

25
Tensiunea electromotoare indus ntre cei doi electrozi a i b plasai astfel nct
ab este perpendicular pe direcia de deplasare a fluidului conductor i n acelai
timp perpendicular pe liniile de cmp ale vectorului inducie magnetic B.
Tensiunea electromotoare indus este :
e=B l v
unde v viteza de deplasare a soluiei co
Debitul este
Q=A v
Rezult

e= Q=k Q
Msurarea debitului cu metode metode ultrasonice

Debitmetrele cu ultrasonice se se bazeaz pe modificarea vitezei de propagare a

ultrasunetului ntr-un fluid n micare datorit vitezei proprii de deplasare a
fluidului. Frecvena semnalului sonic este ntre 600 Hz i 10 Mz.Acest
debitmetru const dintr-un emitor i un receptor de ultresunete ( de exemplu
cristale piezoelectrice).
Principalele tehnici de msurare sunt bazate pe :
- determinarea timpului de tranzit-metod utilizat la lichide curate
pentru a minimiza atenuarea semnalului i dispersia ( deflexia fascicolului

- efectul Doppler metod bazat pe discontinuitile n lichide pentru

funcionarea debitmetrelor.

26
 Msurarea se face : prin msurarea direct a diferenei de timp de
propagare ( debitmetrul ultrasonor cu timp de tranzit, fie prin msurarea
deviaiei de frecven a semnalului recepionat (debitmetrul Doppler cu
ultrasunete).

Invenia se refer la o metod de determinare a debitelor fluidelor, pe baza

presiunii dinamice difereniale, precum i la un traductor capacitiv, de presiune
dinamic diferenial.
Metoda conform inveniei const n determinarea cderii de presiune la
capetele unui obstacol ( sferic, plasat n calea unui fluid n micare, care
introduce dou puncte de stagnare, pe o linie de curgere, un punct de stagnare
n care, la vitez de curgere zero, n zona de intrare a fluidului, apare o presiune
dinamic de semn pozitiv, fa de un plan de separaie i un punct de stagnare
n zona de evacuare a fluidului, n care, la vitez de curgere zero, apare o
presiune dinamic de semn negativ, teoretic, fiind egal n modul cu cea din
primul punct .
Traductorul conform inveniei este alctuit dintr-o armtur fix i dou
armturi mobile, dispuse de o parte i de alta a planului de separaie , ntr-un
corp sferic , n aa fel nct, sub influena presiunii dinamice din punctul de
stagnare, armtura mobil se apropie de armtura fix, determinnd o cretere a
unei capaciti , iar sub influena presiunii dinamice din punctul de stagnare,
armtura mobil se ndeprteaz de armtura fix, determinnd o cretere a
unei capaciti .

27
 Bibliografie

Preobrajenski, V.P. Masurari si aparate de masurat termotehnice,

Bucuresti, Editura tehnica, 1960.
Popescu, P.P., Mihordea, T. Masurarea debitului in tehnica, Bucuresti,
Editura tehnica, 1969.
Penescu, T., Petrescu, V. Masurarea presiunii in tehnica, Bucuresti,
Editura tehnica, 1968.
Grave, H.F. Masurarea electrica a marimilor neelectrice, Bucuresti,
Editura didactica si pedagogica, 1963.
Instructiuni nr. 5-65 (colectie) pentru verificarea aparatelor de masurat
presiunea si vacuumul.
Instructiuni nr. 188 62 pentru verificarea debitmetrelor diferentiale cu
plutitor.
Instructiuni nr. 27 62 pentru verificarea contoarelor pentru catitati de
lichide debitate sub presiune.
Instructiuni nr. 62 pentru verificarea contoarelor de gaze volumetrice,
uscate, cu membrana de un gene a.

28