Vrjitorul din Oz adaptare dramatic

SCENA 1

Totul incepe cu tornada i tumultul su, se aud mai multe voci.

Matua Em (voce) Dorothy ! ... Dorothy !

Dorothy (ridicat de ciclon, cu tot cu Toto, celul su, i casa, strig cu ecou): Mtua Em?
Unchiule? Unde suntei?

Unchiul (voce) Dorothy ! ... Unde eti ? Ascunde-te-n beci !

Toto: Ham, ham, ham !

Dorothy (voce) Toto ! Toto ! Ce se ntmpl ? Mi-e fric...... ! (doar ecoul)

Toto (ciclonul o poarta tot mai departe, celul latr, din ce n ce mai agitat): - Ham, ham, ham!

SCENA 2

Nprstoc 1: Agu ! Digu ! Au !

Nprstoc 2: Au ! Pigu ! Vigu ! (se duc repede dup vrjitoare. Dorothy se treze te din somnul
adnc care a cuprins-o n timpul ciclonului. O ntmpin un peisaj de basm)

Dorothy: Oauu, ce minunie!

Toto (latr i schellie): -Haaaamm! Haaaam!

Vrajitoarea de la Miaznoapte (Vrajitoarea cea bun insotita de cei doi naparstoci ctre
Dorothy): -Fii bine-venit pe trmul nostru, feti drgu !

Dorothy (nc buimac): - Cine suntei voi ?

1
Vrajitoarea de la Miaznoapte: - Eu sunt Vrjitoarea cea Bun de la Miaznoapte. Nici nu tii ct
de recunosctori i suntem !

Nprstoc 1: Digu ! Augu !

Nprstoc 2: Vigu ! Pigu ! Augu !

Dorothy: Nu nteleg! Unde ma aflu!?

Vrajitoarea de la Miaznoapte: I-ai venit de hac Vrajitoarei Rele, care-i inea prizonieri.

Dorothy (tot mai nedumerit): -Dar eu nu am fcut nimic.

Vrajitoarea de la Miaznoapte: -Casa ta a fcut toat treaba.

Dorothy: - Doamne, Dumnezeule! S-a prvalit casa peste ea !?

Nprstoc 1: (bucuros) Digu ! Vigu ! Ticu !

Nprstoc 2: (bucuros) Vigu ! Pigu ! Augu !

Vrajitoarea de la Miaznoapte: Vezi ce bucuroi sunt nprstocii ? De muli ani i oblig s

munceasc din greu pentru ea.

Dorothy: -Cine sunt nprstocii tia de care tot imi vorbeti?

Vrajitoarea de la Miaznoapte: - Sunt cei (fiintele) care triesc pe aceste meleaguri.

Dorothy: -Tu eti o nprstoac?

Vrajitoarea de la Miaznoapte: - Nu, eu locuiesc la Miaznoapte i sunt prietena lor...

Vrjitoarea cea...

Dorothy: - Eti o vrjitoare adevrat !?

Vrajitoarea de la Miaznoapte: - Da, dar stai linitit, sunt o vrajitoare bun!

Dorothy (din ce n ce mai nedumerit): -O vrjitoare e o vrjitoare ! Eu aa tiu: toate

vrjitoarele sunt rele.

2
Vrajitoarea de la Miaznoapte: -Nu toate. Eu nu vreau rul nimnui.

Dorothy: - Mtua Em mi-a spus c vrjitoarele au disprut de mult.

Vrajitoarea de la Miaznoapte: -Cine e mtua Em?

Dorothy: -E mtua mea din Kansas.

Vrajitoarea de la Miaznoapte: -Habar nu am unde e Kansas-ul sta. E o ar civilizat?

Dorothy: -O, da! E o ar foarte frumoas i foarte civilizat...

Vrajitoarea de la Miaznoapte: (zmbete) - Pai, de aceea nu mai avei vrjitoare. Aici, n inutul
lui Oz, civilizaia nu a ptruns nc.

Dorothy: - Cine mai e i Oz sta ?

Vrajitoarea de la Miaznoapte: -Oz este Vrjitorul cel Mare, mai puternic dect toate vrjitoarele
din lume la un loc. Locuiete n Oraul de Smarald.

(Nprstocii au gsit pantofii de argint)

Nprstocii: Augu ! Vigu ! Pigu ! Aeiou ! Aeiou !

Vrajitoarea de la Miaznoapte: - Ce-i?

Nprstocii: -Agu digu pigu vigu!

Vrajitoarea de la Miaznoapte (rznd): - Ai gsit pantofii de argint ai vrjitoarei rele?

Nprstocii: Pigu ! Vigu ! Augu ! Aeiou !

Vrajitoarea de la Miaznoapte: - Da, da, au puteri magice. Vrjitoarea cea Rea ii pzea ca pe
ochii din cap. Acum sunt ai ti.

Dorothy: Multumesc. Dar eu as vrea sa ma intorc acasa.

Vrjitoarea de la Miaznoapte: - Noi suntem n mijlocul unui mare deert pe care nu l poate
strbate nimeni.

3
Dorothy: - Toto, cum ne ntoarcem noi acas ?

Vrajitoarea de la Miaznoapte: -M tem, draga mea, c va trebui s rmi la noi.

Dorothy (plngnd): -O, nu, nu! Trebuie s ajung acas... acolo m ateapt mtua Em...

Vrajitoarea de la Miaznoapte (i scoate plria i ncepe s numere, face o magie): -Unu, doi,
trei... (Plria are puteri magice)

Vrajitoarea de la Miaznoapte (citete de pe panglica n care s-a transformat plria): -Numele

tu e Dorothy, draga mea?

Dorothy: -Da!

Vrajitoarea de la Miaznoapte: -Atunci trebue sa mergi , negreit, n Oraul de Smarald. Numai

marele vrjitor din Oz te poate ajuta.

Dorothy: -i cum gsesc Oraul de Smarald?

Vrajitoarea de la Miaznoapte: - Drumul spre marele vrjitor este pavat cu dale galbene.

Dorothy: -E un om bun Oz?

Vrajitoarea de la Miaznoapte: -Nu tiu dac e om, nu l-am ntlnit niciodata, dar am auzit c e
un vrjitor foarte bun.

.Dorothy: - Dumneavoastr nu putei veni cu mine?

Vrajitoarea de la Miaznoapte: - Nu, nu pot veni draga mea. Dar semnul acesta (o srut pe
frunte) te va proteja. Tine si acest cosulet... nu e un cosulet obsinuit... painea si apa din el nu se
vor termina niciodata. La revedere i ai grij... drumul spre un vrjitor nu e un drum u or.
(dispare cu nprstocii)

Dorothy: Ce ne facem noi acum, Toto ?

Toto: Ham, ham, ham !

Dorothy: Aa e... nu avem ncotro, prieten drag. Sa mergem, Toto ! (prsesc scena)

4
SCENA 3

Vrjitoarea cea Rea (i revine de printre ruine): Ha... ha... ha ! Credeai c ai scpat de mine?
V-ai nelat amarnic! ... (descoper ca nu are pantofii n picioare) Vaai ! Vaaai ! Unde imi sunt
pantofii de argint !? Fr papucii de argint nu imi pot folosi toate puterile... ! Aici e mna
Vrjitoarei de la Miaznoapte ! O sa mi-o pltii ... v vin eu de hac la to i ! Iar feti a care mi-a
luat pantofiorii de argint nu va mai gsi niciodat drumul spre vrjitorul din Oz... i nici drumul
spre cas. O sa am eu grija de asta ! Ha... ha... ha! (ncepe o magie, o vraj). Lun... hun... tun !
Trezete-te pdure nebun... din inima pmntului... aici s venii... papucii s-mi gsii ! (ncepe
un fel de dans, micare,ritual se ridic din pamant patru copaci ciuda i, uscai, cocrjai care vor
ncearc s ia pantofii de argint de la Dorothy. Toto o va ajut, latr rau, Vrajitoarea dispare)

SCENA 4

Dorothy (intr n padurea nebuna, l strig entuziasmat lui Toto): -Toto, Toto, am gsit drumul
cu dale galbene! (copacii o atac, ctre Toto) Ce copaci ciudai! Scorburile acestea parc ar fi
guri nfometate!

Toto: Ham, ham !

Dorothy: Ce pdure nfricotoare... ce inut primejdios, dragul meu prieten.

Toto: (latr, atac copacii): Haaaaaam ! Haaaaaaaam !

Dorothy: (lovete cu pantofii de argint copacii, acetia cad unul cte unul, sunt pantofi magici,
lovind) Un oras de Smarald am plecat s cutm... (lovete)... i napoi nu mai dm (lovete)...
cnd pe Oz l vom gsi, mai aproape de cas vom fi. (lovete ultimul copac iar vraja dispare). S
mergem, Toto, sa facut diminea. Am scpat de padurea asta afurisit ! (prsesc scena urmnd
dalele galbene)

Vrjitoarea Rea: (furioas) Ahh ! Mi-a scpat... ! Am s dau foc pdurii spurcate ! Papuceii mei
de argint au ajutat-o... , mai vedem noi. (pleac)

SCENA 5

5
Sperie Ciori (Dorothy zrete sperietoarea): -Buna ziua!

Dorothy: -Vorbeti?

Sperie Ciori: -Vorbesc... Ce mai faci?

Dorothy (destul de mirat, dar politicoas): Bine, mulumesc! Tu ce mai faci?

Sperie Ciori: -Eu nu m simt prea bine.

Dorothy: -De ce?

Sperie Ciori: -E tare obositor s stai zi i noapte cocoat i s sperii ciori.

Dorothy: -Nu poi cobor i tu puin?

Sperie Ciori: -Nu. Sunt agatata aici.

Dorothy (arat spre cine): -Ce pcat! Ne-am fi jucat de-a v-ai ascunselea cu Toto prin lanul de
porumb.

Sperie Ciori: - Nu m poi ajuta s scap de parul asta nesuferit?

Dorothy: - Cum sa nu.

Sperie Ciori: -i-a fi recunosctoare!

Dorothy (dup ce l elibereaza): -Gata! A fost chiar uor!

Sperie Ciori: - Daca sunt umplut cu paie. Mulumesc! M simt asa de liber! Hai s ne jucm
de-a v-ai ascunselea?

Dorothy (vesel nevoie mare): -Daaaaaaaaaaaaaa!

Toto (bucuros si el): -Ham, ham, haaaam!

Sperie Ciori (in timp ce se joaca): -Nu mi-ai spus, cum te cheam i ce caui pe aici?

Dorothy: -Sunt Dorothy i merg s l ntlnesc pe Vrajitorul din Oz, n Oraul de Smarald, ca sa
ma ajute sa ma intorc acasa

6
Sperie Ciori: -Unde este acest Ora de Smarald?

Dorothy (surprins): -Cum, nu tii?

Sperie Ciori (ntristat): -Agatat de un par la marginea lanului de porumb nu aveam cum s ajung
prea departe... ( ofteaza) Am si capul umplut cu paie, aa c n-am pic de minte.

Dorothy (nduioat): -Oh, mi pare ru!

Sperie Ciori (brusc nviorat): -Hei, dar ce crezi, dac vin cu tine n Oraul de Smarald, Oz sta
mi va da i mie puin minte?

Dorothy: -Chiar nu tiu ce poate face Oz. Mi s-a spus, doar, c e Marele Vrjitor.

Sperie Ciori (adaug): -tii, cel mai tare m deranjeaz c oamenii m cred proast.

Dorothy (din ce n ce mai nduioat): - Atunci sa mergem la Vrajitorul din Oz, o sa- l rog sa-ti
dea cea mai isteata minte iar pe mine sa ma ajute sa ma intorc in Kansas.

Sperie Ciori -Cine mai e si acest Kansas....?

Dorothy: -Kansas e cmpul meu de porumb, locul n care triam pn s mi fie casa luat pe sus
de ciclon.

Sperie Ciori: -Ce-i acela un ciclon?

Dorothy: -Imagineaza-i un vnt att de puternic, nct i mprtie paiele n toate cele patru zri.

Sperie Ciori: -i de ce ai vrea s te ntorci ntr-un loc unde vntul e att de puternic? Aici e mai
mereu soare.

Dorothy: -Nu ai cum s pricepi, dac nu ai pic de minte. Dar, te asigur c nicieri nu e mai bine
ca acas.

Sperie Ciori (trist): -Cnd ai numai paie in cap, totul te mir.

Dorothy: -Nu te ntrista. Tu cum de i-ai dat seama c nu ai pic minte?

7
Sperie Ciori: -ntr-una din zile, o cioar mi-a zis c mintea e singura pe care merit s o ai pe
lume i mie tocmai asta mi lipsete.

Toto (latra, adulmeca ceva) Haaaaaaaaam! Haaaam! Ham!

Sperie Ciori Nu pare sa ma placa prea mult catelul tau!?

Dorothy- Stai linistita, nu musca!

Sperie Ciori Ma tem de un singur lucru - de un chibrit aprins!( se aude in scartait prelung, Toto
latra, Sperie Ciori s-a speriat)

Sperie Ciori: -Pot s te iau de mn?

Dorothy: -Sigur, doar suntem tovari...( un zgomot si mai puternic)

Sperie Ciori: -S tii c eu vd i pe ntuneric cu aceti ochi....( aude un zgomot)

Dorothy -Ce-a fost asta?

Sperie Ciori: -Habar nu am!

Dorothy (se apropie de unde venise zgomotul i vede un om de tinichea): -Tu ai gemut?

Omul de Tinichea: -Da. Tot gem de un an, dar nu m-a auzit nimeni pn acum.

Dorothy: -Te pot ajuta cumva?

Omul de Tinichea: - Vreau s mi ungi ncheieturile cu puin ulei. Am ulei in ranita

Dorothy: -Te dor ncheieturile? Nu tiam c fierul face reumatism!

Omul de Tinichea: -Eh! Boala fierului e rugina. Sunt att de ruginit pe la ncheituri, nct am
nepenit aici.

Dorothy: (gaseste ulei in buzunarul din spate) -Spune-mi tu cu ce s ncep?

Omul de Tinichea: -Unge-mi gtul, mai nti, apoi articulaiile de la mini.

Dorothy (dup ce i unge ncheieturile cu ulei): -Gata!

8
Omul de Tinichea: -Ce uurare! Dac mi mai ungi i ncheieturile de la picioare, voi fi ca nou.

Dorothy (dup ce i unge toate ncheieturile) Hai, f civa pai acum, s vedem cum te miti!

Omul de Tinichea: -Numaidect!

Dorothy (face prezentrile): -Eu sunt Dorothy, el e celul meu Toto(pauz) Iar el e Sperie...el
e prietenul nostru din paie.

Omul de Tinichea: -i ce cutai pe aici?

Dorothy: -Ne ndreptam spre Oraul de Smarald, la palatul Marelui Oz.

Omul de Tinichea: -Dar ce treab avei cu el?

Sperie Ciori (intervine): -Eu a vrea s-i cer puin minte.

Dorothy: -Iar eu a vrea s m trimit napoi acas, n Kansas.

Omul de Tinichea (nveselit): -Crezi c Oz ar putea s mi dea i mie o inim?

Dorothy: -Nu vd de ce nu? Dac i d minte lui Sperie Ciori, i poate da i ie o inim.

Omul de Tinichea: -Pai, atunci, vin i eu cu voi!

Sperie Ciori (bucuros): -Da, da, hai si tu cu noi

Omul de Tinichea: -Am, o rugaminte! Ia i uleiul , n caz c ne prinde ploaia.

Sperie Ciori (pe drum, ctre Omul de Tinichea): -Tu de ce i doreti doar o inim? Minte ai,
deja?

Omul de Tinichea: -Odinioar, am avut i minte i inim. tiu cum e cu amndou, aa c vreau
mai degrab o inim.

Sperie Ciori: -Cum aa? easta mea plin de paie nu pricepe..

Omul de Tinichea: -Sunt copilul unui tietor de lemne. De cnd m tiu tai lemne.

Dorothy: -i unde e acum familia ta?

9
Omul de Tinichea: -i mama i tata s-au stins demult din via.

Dorothy: - Nu neleg, cum ai ajuns un om de tinichea ruginit.

Omul de Tinichea: -Totul mi se trage de la btrna cu care locuia iubita mea.

Dorothy: -Cum aa?

Sperie Ciori Vezi nici ea nu intelege si are minte. Vorbeste mai clar, asa ca mine ce tot scartii
acolo.

Omul de Tinichea: -Nu voia ca fata s plece cu mine i s o lase singur cu treburile casei. Aa c
mi-a pus gnd ru.

Sperie Ciori: - Nu mai inteleg nimic... nu pricepi... vorbeste mai repede... cum ai ajuns s
rugineti.

Omul de Tinichea: Btrna a mers la Vrjitoarea cea Rea , mi-a blestemat securea cu care tiam
lemne.

Dorothy ,Sperie Ciori: Si...?

Omul de Tinichea: -Nu mai puteam controla securea. Asa am rmas fr picioare, fr maini i
fara cap. Chiar si trupul a avut de suferit.

Dorothy (nspimntat): -Dumnezeule! i cum ai reuit s te salvezi?

Omul de Tinichea: -M-am dus la un tinichigiu. i, uite-m, un om de tinichea vnat de rugin!

Sperie Ciori: -Atunci ai rmas i fr inim?

Omul de Tinichea (trist): -Da. Tinicheaua nu are sentimente.

Dorothy: -Dar tot i-e gndul la fata aceea. Nu degeaba i doreti att de mult o inim!

Omul de Tinichea: - Vreau s m cstoresc cu ea, dac Oz mi d o inim noua.

Dorothy : -Atunci sa nu mai perdem timpul! La drum! Ct mai avem de mers prin pdure?

Omul de Tinichea: -Nu tiu. Nu am mai fost pn acum n Oraul de Smarald.

10
Sperie Ciori Vezi nici el nu stie nimic....(Rage leul si ataca)

Toto (latr la leul care apare deodat n calea lor): -Ham! Ham! Ham!

Dorothy (ctre leul care voia s l mute pe Toto, dup ce i-a mbrncit pe Sperie Ciori i Omul
de Tinichea): -S nu ndrzneti! Cei mari nu i msoar puterile cu cei mai mici ca ei.

Leul cel La (se apr): - Dar nu l-am mucat!

Dorothy: - Ai ncercat! Eti un la!

Leul cel La: -tiu ! Sunt la.

Sperie Ciori (prinde curaj, dup ce Dorothy l-a ajutat s se ridice): -M-ai lovit i pe mine, o
srman creatur umplut cu paie

Leul cel La: -Eti umplut cu paie?

Dorothy (care l-a ridicat pe Sperie Ciori): -Firete c e umplut cu paie!

Leul cel La: -Acum neleg de ce s-a rostogolit att de uor!

Leul cel La (ctre Omul de Tinichea): -i tu tot cu paie eti umplut?

Dorothy: -Nu, el e din tinichea.

Leul cel La: -Aha! Mi-a tocit ghearele tinicheaua asta a ta.

Leul cel La: -i micuul animal pe care l protejezi aa, ce e?

Dorothy: -E cinele meu, Toto.

Leul cel La: -El e din paie sau din tinichea?

Dorothy (ezitnd): -Edin carne i oase, ca mine i ca tine.

Leul cel La: -E att de micu! Numai un la ca mine l putea muca!

Dorothy: -Cum de eti aa de fricos ?

Leul cel La: - Cred c aa am venit pe lume.

11
Dorothy: -Dar, tii c leii sunt puternici, curajoi i mndri ca nite regi, nu?

Leul cel La: - Da... toate animalele pdurii m cred rege, dar mie mi-e fric i de umbra mea.

Omul de Tinichea: Inima ai ?

Leul: Nu stiu... (incepe sa planga) Sunt un las, las, las...

Dorothy: Regele animelelor nu trebuie s fie un la !

Leul cel La (lcrimnd): -tiu ! Am nevoie de curaj.

Sperie Ciori: -Minte ai?

Leul cel La: - Nu stiu... sunt un las, las.

Sperie Ciori: - Eu merg la Vrjitorul din Oz sa-i cer minte.

Omul de Tinichea: - Eu a vrea o inim noua de la acest mare vrajitor.

Leul cel La (ctre Dorothy): -i tu ce vrei de la Oz?

Dorothy: -Vreau s ne trimit, pe mine i pe Toto, napoi acas, n Kansas.

Leul cel La: -Oare Oz ar putea s-mi dea i mie curaj?

Dorothy: -Dac ne va ajuta pe noi, sigur te va ajuta i pe tine.

Leul cel La: - As vrea sa vin si eu cu voi... dar mi-e frica...

Specie Ciori: Sa nu-ti fie frica... esti cu mine... esti cu noi.

Dorothy: - Cu tine alturi, nici un animal din pdure nu va ndrzni s se mai apropie de noi.

Omul de Tinichea (dup ce vede c a clcat un crbu, i dau lacrimile): -Vai ! Am strivit un biet
gndacel!

Dorothy: - Nu e vina ta... i-a ieit n cale... nu l-ai vazut.

Omul de Tinichea (vrea s spun ceva, dar din cauza lacrimilor i-au ruginit articulaiile
maxilarului): S...c...r...t......u...l...e...i

12
Dorothy: - Hei, ce spui tu acolo ?

Sperie Ciori (n timp ce i unge articulaiile): -Cred c l-a cuprins i rugina, nu doar regretele!

Omul de Tinichea (dup ce i revine): -Aa mi trebuie, dac nu m uit pe unde calc! O sa-mi fac
un clopotel din tinichea ca sa ma auda toate fiimtele cand vin... sa reuseasca sa se fereasca din
calea mea. (face clopotelul)

Dorothy (suna din clopotel): - Stingerea. Toatea lumea la culcare.

Sperie Ciori: Eu o sa ma culc mai departe de foc.

Dorothy: Somn uor, dragii mei! Maine ne ateapt o zi lung! (adorm, apare vrajitoarea cea rea)

Vrajitoarea Rea: (fericita) Ahh ! In sfarsit au adormit. Acum e momentul sa pun mana pe
pantofiorii mei magici... si sa-mi recapat toate puterile ! (incearca sa se apropie de Dorothy care
doarme strajuita de celelalte personaje, da peste omul de tinichea) Ahh ! Si cutia asta de
conserva... cu clopotelul lui stupid imi sta in cale... (incearca sa se apropie din alta parte) Phooh !
Aici e leul asta fioros si nespalat... phuu. (Sperie Ciori viseaza ceva)

Sperie Ciori: Caarrr ! Caarr ! Hus-hus ! (Vrajitoarea se retrage)

Vrajitoarea Rea: Oooh ! Ce m-a speriat ! Carpe umplute cu paie... sa vina kalidahii mei (incepe
un ritual magic) Cap de tigru... trup de urs... gheare ascutite... langa mine v-am adus.

Loviti cu batele in ei... (striga) Papucii de argint sunt ai mei, ai mei, ai mei !
(kalidahii ataca, primul se trezeste Sperie Ciori)

Sperie Ciori: Treziti-va, treziti-va ! Kalidahii...

Leul cel Las: Mama... mama... mie frica... sunt un las.

Toto: Ham, ham, ham !

Omul de tinichea: Aici e mana Vrajitoarei care mi-a blestemat toporul... kalidahii sunt creaturile
ei !

13
Dorothy: Sa fugim... toata lumea dupa mine... nu va fie frica. (toti fug, kalidahii dupa ei, ajung la
un sant adanc) Acum ce ne facem?

Omul de tinichea: - N-am nici cea mai mic idee!

Leul cel La: -Eu nu vreau sa incerc sa sar peste sant... sunt un las.

Sperie Ciori: - E un copac mare acolo... Leul il doboara... Omul de tinichea face din el o scara...
o pravalim peste prapastie si...

Toti: Trecem pe partea cealalta !

Dorothy: -Ce idee grozav! E greu de crezut c vine de la cineva fr minte!

Sperie Ciori Cine trece primul?

Leul Eu, eu trec primul ca sunt un las

Toto: Ham, ham, ham !

Dorothy: Sa ne grabim... ne ajung kalidahii. (Omul de Tinichea si Leul se intorc cu scara, trec
peste prapastie toti, cand au ajuns pe partea cealalta apar si kalidahii care incearca sa treaca si ei
pe scara)

Leul cel La (de pe partea opus al anului vznd c i kalidahii trec pe scara spre ei): -Ne-au
vzut! Ce ne facem ? Ne vor sfia cu ghearele lor ascuite!

Sperie Ciori (spre Omul de Tinichea): Sa tragem cu putere scara de partea noastra ! (trag cu totii
scara de partea lor, kalidahii cad in prapastie)

Leul cel La: Ce sperietur am tras!

Dorothy: Drumul spre Orasul de Smarald e plin de capcane.

Omul de Tinichea: Cum o sa ne descurcam ?

Sperie Ciori: Cum... cum ? Daca suntem uniti, e floare la ureche !

Dorothy: -Acum c suntem n siguran... spre Oraul de Smarald, prieteni!

14
Sperie Ciori: -S mergem! Simt c mintea mea e pe aproape!

Omul de tinichea: Si inima mea...

Leul cel Las: Si curajul meu...

Dorothy: Si noi ne simtim mai aproape de casa... (parasesc scena)

Vrajitoarea Rea: Floare la ureche... auzi !? Floare la ureche ! Va dau eu un camp de flori ! Pentru
pantofii mei de argint, va gasesc si in gaura de sarpe ! Aaah ! Kalidahii mei n-au fost buni de
nimic ! Nu au nici minte, nici inima, nici curaj ! Dar nui nimic... le arat eu lor. (incepe ritual
magic, campul cu maci) Flori de mac... crescute cu drag... cine le va mirosi... pe loc va adormi !
Somnul dulce... mult aduce... somn de veci... din el nu te trezesti.
(proiectie, campul de maci)

Dorothy (cmp cu flori de mac): - Ce splendoare ! Flori de mac ! Toto, Toto... cei cu tine ? A
adormit... ce somn mi s-a facut deodata. (cade adormita)

Omul de Tinichea: -Ce ne facem cu ea?

Leul cel La: -Dac o lsm aici, va dormi pe veci.

Sperie Ciori (ctre Leul cel La): Tu, Leule, esti puternic ! O urcam in spatele tau... eu o sprijin
din partea dreapta... Omul de Tinichea o sa sprijina din partea stanga si fugim pe drumul pavat cu
dale galbene... ca sa ajungem la campul cu iarba verde !

Leul cel Las: (adormit) Sa fugim... simt cum ma apuca si pe mine somnul... (fug, muzica, cu un
ultim efort ajung la covorul cu iarba verde din avanscena, in spatele lor coboara portile de la
palatul de Smarald)

SCENA 10

Dorothy (se trezeste prima): -Prieteni... cred c suntem n Oraul de Smarald!

Sperie Ciori: -Aa cred i eu. Vd numai rosu... verde n faa ochilor.

Omul de tinichea: (incearca sa sune din clopotel): -S sunm poate ne rspunde chiar Marele
Oz!

15
Oteanul (le deschide poarta i se i adreseaz mirat lui Dorothy): -Cine sunteti si cu ce treab pe
aici?

Dorothy: -Am venit s-l vedem pe Marele Oz.

Oteanul: -Oz e att de puternic si dac nu vii la el cu un motiv bine ntemeiat, se mnie ru.

Sperie Ciori: -Noi credem c avem toate motivele din lume s vorbim cu Marele Vrjitor.

Oteanul: - Punei-v ochelarii acetia i urmai-m!

Dorothy: -De ce avem nevoie de ochelari?

Oteanul : - Strlucirea palatului e att de puternic, ca pana i cei care locuiesc aici i poart zi
i nopte. (se deschid portile palatului, muzica orga)

SCENA 11

Oz (prima lui infatisare: un craniu masca intr-un nor de fum multicolor): -Eu sunt Marele Oz. Voi
cine suntei i de ce-mi tulburai linitea?

Dorothy (umil): -Dorothy e numele meu i am venit s i cer ajutorul.

Oz (cu ochii pe pantofi): -De unde ai pantofii de argint?

Dorothy: -Sunt ai Vrjitoarei Rele.

Oz: -Cum de ai pus mna pe ei?

Dorothy: -Casa mea s-a prvlit peste ea.

Oz: -Dar semnul din frunte de unde l-ai cptat.

Dorothy: -Vrajitoarea cea Bun m-a sarutat pe frunte...

Oz: -i te-a trimis la mine! Stiu! Ce doreti?

Dorothy: -S ajung napoi n Kansas, la familia mea.

Oz: -i de ce a face asta pentru tine?

16
Dorothy: -Pentru c tu eti Marele Vrjitor iar eu doar o feti rtcit.

Oz (ctre Sperie Ciori, a doua infatisare un om-pasare in negru, masca neagra care se joaca tot
timpul cu chibrituri): -Ha ! Ha ! Ha ! Tu... ce caui pe aceste meleaguri?

Sperie Ciori (pierdut): -Eu sunt marele... micul... Sperie-Ciori si vreau niic minte pentru
aduntura asta de paie.

Oz (ctre Omul de Tinichea, a treia infatisare o femeie frumoasa cu mai multe maini ca o zeita
din India): -Si tu..., cine mai eti... de ce ai ndrznit s m deranjezi?

Omul de Tinichea: -Marite, Oz... vreau s scap de rugina sufleteasc a tinichelei, vreau o inim
cu care sa pot iubi din nou.

Oz: -O inima iubitoare se ctig greu.

Oz (ctre Leul cel La, prima infatisare): -Cine tremura acolo... i cu ce gnd n palatul meu?

Leul cel La:(speriat) Eu... sunt un leu care are mare nevoie de curaj.

Oz: -Ha, Ha !... Leu ?! Care are nevoie de curaj ?!

Leul cel La: -Da, sunt regele animalelor dar mi-e fric de mor.

Oz: -Ei, bine, aflai c nu voi face nimic pentru voi far ca i voi s facei ceva pentru mine.

Toi (n cor, din cale afar de mirai): -Ce putem noi face petru Marele Vrjitor?

Oz: -Vreau s m scpai de Vrjitoarea cea Rea!

Sperie Ciori: -Nu avem fora pentru o astfel de lupt!

Oz:(tuna cu toate cele trei infatisari) -V rog s m lsai singur! (ecou, osteanul ii da afara si
inchide toate usile)

Dorothy (dup ce au ieit toi de la Oz, dezamgii): -Ce ne facem? Unde o gasim pe Vrajitoarea
cea Rea?

Osteanul: In tinutul winkienilor, dar nu va faceti griji, va gaseste ea pe voi.

17
SCENA 12

Vrjitoarea cea Rea (i vede pe Dorothy i prietenii ei la ea n inut): -Hahaha ! In sfarsit ati ajuns
se pe taramul meu. Marele vrajitor vrea sa scape de mine si va gasit pe voi. Hahaha ! O copila cu
un catel obraznic, o stafie umpluta cu paie, un cazan ruginit si un leu fricos ca un iepure.
Hahaha! Acum cred ca o sa-mi dai pantofii ca sa va las in viata!

Dorothy: Pantofii sunt ai mei. Ii am de la Vrajitoarea cea Buna.

Vrjitoarea cea Rea (le iese n cale i se adreseaz lui Dorothy): -Bine, obrznictur mic,
trimit peste voi (impotriva voastra) o haita de lupi fiorosi. (imagini cu haita de lupi)

Omul de Tinichea (care sttea de straj): - Prieteni, asta e lupta mea! Nu am ajuns pn aici ca s
ne opreasca niste lupi. (incepe lupta si iese din scena luptand)

Vrjitoarea cea Rea (furioas cnd i vede lupii nvini): - Devin tot mai nesuferiti prapaditii
tia! mi vreau pantofii de argint napoi, fir-ar s fie! Trimit peste voi un stol de corbi ucigasi.
De data asta nu mai scapati ! (imagini cu un stol de corbi)

Sperie Ciori: Asta e lupta mea. Nu ma sperii eu de niste vrabiute. (se retrage luptand cu corbii)

Vrjitoarea cea Rea (tuna si fulgera): -Trimit peste voi maimutele zburatoare ! E arma mea
secreta. Pe ei copiii mei... dar aveti grija de pantofii de argint ! (imagini cu maimutele
zburatoare)

Leul cel La (cnd vede maimutele zburatoare) -Asta e lupta mea, Dorothy. Maimutoii astia sunt
mai lasi chiar si decat mine. (rage puternic iese din scena luptand, a ramas Dorothy, Toto si cu
Vrajitoarea)

Vrajitoarea cea Rea: Si acum cand am ramas numai noi, cred ca mi-i da pantofiorii...

Dorothy: Sunt ai mei... Vrajitoarea cea Buna mi-a zis...

18
Vrajitoarea cea Rea: Si de ce nu vine sa te-ajute daca e asa de buna? Nu ti-a spus matusa Em ca
vrajitoare bune nu exista ? (se repede spre Dorothy care isi pierde un pantof, il ia Vrajitoarea cea
Rea )

Dorothy: - D-mi pantoful napoi! Nu am alte nclri!

Vrjitoarea cea Rea: -E al meu ! Bunul meu cel mai de pre! Il vreau si pe celalalt ca sa-ti arat
toata puterea mea. (inainteaza agresiv spre Dorothy, ea in ultimul moment ia sticla cu apa de la
Vrajitoarea cea Buna din cosulet si o stropeste)

Dorothy: -Esti o fiinta rea! (o stropeste)

Vrjitoarea cea Rea (disperat c se face mica, din ce n ce mai mica din cauza apei): -Ah, uite
ce mi-ai fcut! Apa... apa de la Vrajitoarea cea Buna... ma gandeam eu ca e undeva pe-aici. (se
topeste de-a binelea) Asta e sfritul meu! M-am dus !

Toto (latr bucuros): -Hammm! Haaam! Hammm!

SCENA 13

Dorothy (se intorc si ceilalti): -Ia te uit! V-ai ntors !

Sperie Ciori: -Dac ne vezi, nseamn c ne-am intors.

Omule de tinichea : -Nu pricep cum ai scpat de scorpia de Vrjitoare Rea!

Dorothy: Am stropit-o cu ap i s-a topit! (se deschid portile palatului de smarald, apare
Vrajitorul din Oz cu infatisarea lui adevarata; e un batranel placut, sau altcineva)

Vrjitorul din Oz : V-ati descurcat de minune, dragii mei. Unde e unire e si putere iar o fetita
ajutata de prieteni oricand poate invinge o vrajitoare rea.

Sperie Ciori: Dorothy, a stropit-o cu apa... a lichidat-o !

Omul de tinichea: A ruginit...

Sperie Ciori: Marite, Vrajitor, acum cred ca o sa ne ajuti si pe noi asa cum ai promis.

19
Vrajitoul din Oz: Dar nu cred ca ai nevoie de mult ajutor. Ai dovedit multa inteligenta in situatii
foarte grele. Iti lipsea doar asta (ii pune pe cap o toga de absolvent, sau de academician cusuta cu
fir de aur)

Sperie Ciori: Vai ! Ma simt atat de destept... de intelept !

Vrajitoul din Oz: -De azi vei avea minte din belsug iar cand nu voi mai domni eu in Orasul de
Smarald de tine vor asculta toti supusii mei.

Omul de tinichea: -Sperie Ciori la palat?! La asta nu ma asteptam.

Vrajitoul din Oz: Si tu ai dat dovada de multa simtire si atentie fata de cei mici si neajutorati.
Asta e inima ta ce noua. O meriti. (ii prinde in piept o inima care lumineaza si bate ca o inima
adevarata) Cu inima asta mare si buna o sa domnesti in regatul Vrajitoarei cele Rele. E nevoie de
multa bunatate (iubire) acolo.

Leul:(prinde curaj) Mare Vrajitor, dar pentru mine aveti putin curaj ?

Vrajitoul din Oz: -Tu, Leule, pentru curaj bea din licoarea asta !

Leul cel La (dup ce bea, rage bucuros): -M simt...ma simt... plin de curaj!

Oz: - Acum vei fi regele cel mai cinstit, mai drept si mai curajos dintre toate animalele.

Sperie Ciori (din nou curioas): -Dar prietena noastr Dorothy va reui s ajung cu bine acas la
familie?

Oz: -Dac a ajuns aici adus de un ciclon, tot prin aer va trebui s se intoarca acas!

Dorothy: -Dar nu pot zbura.

Oz: Inima ta buna si usoara, pantofii de argint magici te vor ajuta sa zbori

Dorothy: -Ia te uit, n tot timpul sta eu aveam soluia la ndeman!

Oz: -Da, dar nu ai fi plecat cu inima-mpcat, dac nu i ajutai prietenii.

Dorothy: -Asta aa e

20
Oz: - Un copil bun ca tine nu va rtci prea mult prin lume fr rost! Toata lumea sa inchida
ochii. Dorothy o sa loveasca de trei ori din calcaiele pantofilor de argint...

Dorothy: Unu... doi... trei ! Acasaaa, acasaaaaaa ! (zborul, ciclonul in forma de curcubeu,
muzica)

CORTINA

21