i molipsindu-l lent, prea lent, cu moarte?

Cuplu Sau poate nici nu va muri ntreg

i va purta-n eternitate
de Ana Blandiana Povara dulce-a celuilalt,
Atrofiat de vecie,

Unii te vd numai pe tine, Ct o cocoa,

Alii m vd numai pe mine, Ct un neg...
Ne suprapunem att de perfect Oh, numai noi cunoatem dorul
nct nimeni nu ne poate zri deodat De-a ne putea privi n ochi
i nimeni nu ndrznete s locuiasc pe i-a nelege astfel totul,
muchia Dar stm spate n spate,
De unde putem fi vzui amndoi. Crescui ca dou crengi
Tu vezi numai luna, i dac unul dintre noi s-ar smulge,
Eu vd numai soarele, Jertfindu-se pentru o singur privire,
Tu duci dorul soarelui, Ar vedea numai spatele din care s-a smuls
Eu duc dorul lunii, nsngerat, nfrigurat,
Stm spate n spate, Al celuilalt.
Oasele noastre s-au unit de mult,
Sngele duce zvonuri
De la o inim la alta.
Cum eti?
Dac ridic braul
i-l ntind mult napoi,
i descopr clavicula dulce
i, urcnd, degetele i ating
Sfintele buze,
Apoi brusc se-ntorc i-mi strivesc
Pn la snge gura.
Cum suntem?
Avem patru brae s ne aprm,
Dar eu pot s lovesc numai dumanul din
faa mea
i tu numai dumanul din faa ta,
Avem patru picioare s alergm,
Dar tu poi fugi numai n partea ta
i eu numai n cealalt parte.
Orice pas este o lupt pe via i pe
moarte.
Suntem egali?
Vom muri deodat sau unul va purta,
nc o vreme,
Cadavrul celuilalt lipit de el