PINUL

Pinii fac parte din familia Pinacea.

Intalnim mai multe specii de pini: Zarna; Pinul de munte; Pinul negru;
Pinul galben; Pinul de padure; Pin neted (strob)...
.

Pinus cembra - zarna: este un pin indigen de munte inalt; formeaza o corana
conica, imbracata pana la baza intr-un frunzis verde inchis; usor albastrui; acele
grupate cate 5, au lungime de 5-9 cm; aglomerate in manunchiuri spre varful
lastarilor;

Pinus griffithii - pinul de Himalaia: arbore elegant; coroana larg piramidala;

ramuri mult intinse in lateral; este unul dintre pinii cei mai frumosi; frunzis fin cu
aspect pendul; acele grupate cate 5 si lungi de 10-18 cm. Conurile sunt foarte
lungi , inguste, pendule si raman un timp pe arbori.

Pinus mugo - pinul de munte: are mai multe varietati:

(jneapan): arbust indigen de talie mijlocie; ramificat de la baza; avand tuplini
taratoare; 5-6 m in diametru; 2-3 m inaltime; acele cate doua sunt grupate cate
doua, lungi de 3-7 cm;
(mops): pin pitic; tufa compacta de 1, 2/1,5 m; vrunzis des; verde deschis;
(gnom): pin pitic; 1,5-2 m inaltime; globulos si compact; ramuri scurte; colorat
verde inchis;
(arbust din Alpii Centrali): pin pitic; tufos; 2-3 m largime; 1,5-2 m inaltime;
ramuri lungi si dese; ace scurte dispuse radial la varful lujerilor.
Pinus nigra - pinul negru: arbore de talia a II-a; coroana larg ovoidala; ramuri
groase intinse lateral; acele rigide grupate cate doua cu lungime de maxim 14
cm; verzui inchis; conuri 5-8 cm galbui - brun lucitoare.

Pinus ponderosa - pinul galben: originar California; crestere de arbore mare;

coroana piramidala; ramuri rare, scurte si groase, curbate; aspect deosebit prin
acele lungi 10-25 cm, grupate cate 3; conuri ovoidale 8-15 cm, brun roscate
lucitoare.
Pinus silvestris - pinul de padure: arbore indigen de talia II-a; conic la tinerete si
neregulat la batranete; coroana aplatizata; dezgolit de ramuri pe inaltimi
variabile; scoarta roscata. Are si varietati de interes horticol:
(pumila): forma arbust; ovoidal rotunjita; 3-5 m inaltime; ace rigide de 4
cm;
(globosa viridis): forma pitica pana la 1 m; des, ramificat; ace rigide de 10
cm, verzi.
Pinus strobus - pin neted (strob): originar din America de Nord; creste ca arbore
mare; coroana piramidala; ramuri flexibile; scoarta neteda; acele moi, subtiri,
cate 5, de10 cm lungime. Exista mai multe varietati:
(nana): cultivar arbustiv; globulos; usor aplatizat cu frunzis des, de mare
efect; largime 2,5 m; inaltime 2 m.

Caracteristice biologice ale pinilor:

viteza de crestere: inceata (pinul de munte, neted, zambru); rapida
(restul)
longevitate: 500-600 ani arbori; 300 ani arbusti

maturatia conurilor; anul 2- 3

Cerinte ecologice pentru pini:

suporta clima aspra: zambru, pinul de munte

suporta climat bland: pinul de Himalaia; de California;

nu suporta seceta; pinul neted; de California

majoritata prefera terenurile acide

prefera solurile calcaroase pinul negru

pinii nu suporta atmosfera poluanta.

Folosirea pinilor:
amenajari peisagistice - pentru frumusete si adaptabilitate la conditiile de
teren;
capacitatea ornamentala - amplificata primavara de cresterile tinere;

pot fi plantati izolati si in grupuri;

nu sant indicati ca aliniamente pentruca la batranete au forme neregulate;

arbustii sunt potriviti pentru: alpinarii; gradini mici; cultura in recipiente de

gradina.
Inmultire pini:
seminte: recoltarea conurilor se face in septembrie pentru pinul neted, de
Himalaia; de California; in octombriepentru pinul de padure; spre iarna
pentru pinul negru, de munte si zambru; dupa extragere semintele se
 pastreaza in vase inchise, la rece si intuneric; se seamana in primara ;
eventual cu pregerminare.
butasi: se folosesc plante mame tinere; ramuri scurte de 2 ani; recoltate la
sfarsitul iernii; tratate cu hormoni de crestere.
altoire: cele cu doua ace se altoiesc pe pinul de padure; celelalte se
altuiesc pe pinul neted