COTROBESCU IRINA

MURZEA BIANCA
CLASA A XI-a G

PROIECT LA ECONOMIE
Piata produsului: bijuterii (produs-bijuterii cu diamante)
I. PRODUSUL
Caracteristici:
Diamantele sunt caracterizate de cei patru C (colour, clarity,
cut, carate weight)

CULOAREA: Gradul de culoare al unui diamant se refera,

de fapt, la lipsa ei. Cu cat este mai lipsit de culoare si mai
transparent, cu atat creste calitatea acestuia, si automat
pretul.

CLARITATE: Aproape toate diamantele au imperfectiuni.

Claritatea se refera la impuritati, vizibile cu ochiul liber,
sau nu. Cu toate acestea, cele care sunt lipsite de
acestea, sunt de cea mai buna calitate.
COTROBESCU IRINA
MURZEA BIANCA
CLASA A XI-a G

TAIETURA: Este cea mai importanta dintre caracteristici

deoarece taietura poate influenta stralucirea diamantului.
Se observa cu ajutorul reflectiei luminii. Daca lumina se
reflecta de doua ori, intorcandu-se astfel in directia din
care a venit, atunci taietura este ideala.

CARATE: Este cea mai cunoscuta caracteristica. Caratele

se refera la greutatea unui diamant, nu la marimea lui.
Greutatea este influentata de taietura. Un carat metric
reprezinta dou zecimi (0,2) dintr-un gram, sau aproape
0,007 dintr-o uncie. O uncie conine aproape 142 de
carate. O simpla agrafa de birou are o greutate
aproximativ egala cu un carat.

Proprietati chimice:
a) Stabilitate chimica: nu foarte reactive, nici chiar la baze sau
acizi puternici
b) Cand e incalzit in aer sau oxygen la temperature de peste
700C, arde producand acid carbonic
COTROBESCU IRINA
MURZEA BIANCA
CLASA A XI-a G

c) Suprafata sa nu poate fi oxidata decat foarte putin si numai

in conditii de temperature ridicate

Proprietati tehnico-functionale:

Criteriile stabilirii valorii unui diamant sunt: - densitatea -

duritatea - dispersia i refracia luminii - conductivitatea
termic - strlucirea - puritatea. Spectroscopia (absorbia
unor radiaii) poate stabili dac culoarea diamantului este
natural sau realizat ulterior. Producia diamantelor
naturale pe glob a atins cantitatea de 20 de tone anual. La
aceast cantitate se adaug diamantele sintetice care se
fabric din grafit pur supus la presiuni de peste 100.000 de
bari i care n cea mai mare parte au utilizare n industrie.
Prin acoperirea altor substane cu un strat de civa microni
(tratare cu plasm) se va forma aa numitul strat de carbon
asemntor diamantului (DLC: diamond-like carbon).
Aceast tehnologie fiind mai departe perfecionat
producndu-se diamante magnetice cu dimensiuni de ordinul
nanometrului n Troy, care probabil vor fi folosite n medicin.
Diamantul are unghiul de refracie ridicat, de aceea
strlucete intens, ceea ce a dus la utilizarea principal a
diamantelor naturale ca pietre preioase, azi aceste unghiuri
a faetelor unui cristal sunt simulate prin programare
asistat de ordinator, determinnd unghiul optimal pentru o
strlucire maxim, astfel unghiul de lefuire a cristalului fiind
automatizat.
Un diamant pur este incolor, actual sunt procedee tehnice cu
ajutorul laserului prin care se ndeprteaz impuritile din
cristal, iar prin iradieri a cristalului (n reactoare atomice) s-a
reuit ca diamante cu o valoare inferioar s fie transformate
n cristale cu o culoare stabil verde sau albastr. Aplicaiile
COTROBESCU IRINA
MURZEA BIANCA
CLASA A XI-a G

n industria de folosire a diamantului sunt ca: abraziv,

instrumente de tiat sau gurit foarte ascuite i dure. n
medicin (chirurgie), o aplicaie tot mai larg o are folosirea
lamelor de bisturiu acoperite cu un strat de carbon
asemntor diamantului. De asemenea, industria electronic
prezint interese pentru asemenea straturi aplicate pe
electrozi, la fel de important este n tehnologia
semiconductorilor sau n chimie.

I. SEGMENTAREA PIETEI
1.Profilul consumatorului:
COTROBESCU IRINA
MURZEA BIANCA
CLASA A XI-a G

Nu exista un consutor perfect, dar din cele de mai sus putem deduce ca cea mai
mare predilectie spre achizitia de bijuterii o au cei care:
a) Sunt albi sau asiatici
b) Traiesc in suburbii
c) Au absolvit colegiul
d) Detin o casa cu ipoteca
e) Nu traiesc cu mai mult de patru oameni in gospodarie
f) Au intre 24 si 54 de ani
g) Au un venit de 70.000$ sau mai mare
2.Cererea
Nivelul cererii cu anii de referinta 2008, 2010 si 2012:
COTROBESCU IRINA
MURZEA BIANCA
CLASA A XI-a G

Daca 100=200 miliarde $ => 2006: 100.........200 miliarde $

2008: 123X
X=246 miliarde $
2010: 115Y
Y=230 miliarde $
2012: 136Z
Z= 272 miliarde $
Nivelul pretului cu anii de referinta 2008, 2010 si 2012:

Reprezentarea grafica a dianamicii cererii

C1 (2008)=246 miliarde $550$447 milioane carate
C2 (2010)=230 miliarde $621$370 milioane carate
C3 (2012)=272 miliarde $718$379 milioane carate

P1=550$/ carat
P2=621%/ carat
P3=718%/ carat
COTROBESCU IRINA
MURZEA BIANCA
CLASA A XI-a G

Tipul cererii:
Pt x: Cec/p= - (C2-C1/ C1 P2-P1/P1) = - (370-447/447 621-
550/550)= 1,3 (>o, cerere elastica)
Pt y: Cec/p= - (C3-C2/ C2 P3-P2/P2)= - (379-370/370 718-
621/621)=-0, 13 (<0, cerere ineastica)

Determinarea dinamicii veniturilor vanzarilor si a cheltuielilor

cumparatorilor
Cheltuielile cumparatorilor/ VT:
VT1+VT2+VT3= C1xP1+ C2xP2 +C3xP3=
447550+370621+379718= 245.850+ 229.770 + 272.122=
747.692 miliarde$
Dinamica venitului:
In X: cerere elastica-> pretul creste, venitul scade VT1>VT2
(245.850<229.770)
In Y: cerere inelastica-> pretul creste, venitul creste VT2<VT3
(229.770<272.122)

BIBLIOGRAFIE:
http://edahngolan.com/what-is-the-price-of-a-diamond/

http://www.bain.com/publications/articles/global-diamond-report-2013.aspx
COTROBESCU IRINA
MURZEA BIANCA
CLASA A XI-a G

http://www.idexonline.com/portal_fullmazalubracha.asp?id=34124

http://www.bluenile.com/education/diamonds

http://diamondsanddrillbits.blogspot.ro/2012/11/physical-and-chemical-properties-
of.html