UNIVERSITATEA MARITIM CONSTANA

NAVIGAIE I TRANSPORT NAVAL

STUDIUL ASUPRA IMPACTULUI PRODUS DE UTILIZAREA RUTELOR

ARCTICE PENTRU NAVELE CE EFECTUEAZ VOIAJE NTRE
EUROPA I ASIA

COORDONATOR: CONF.UNIV. RADU HANZU PAZARA

ABSOLVENT : SAVU GABRIEL

CONSTANA
2017

1
Cuprins
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................3
CAPITOLUL 1................................................................................................................................4
ELEMENTE HIDROMETEOROLOGICE I TOPOGRAFICE N REGIUNEA ARCTIC.......4
Generaliti..................................................................................................................................4
Mri cuprinse n Oceanul Arctic..............................................................................................6
Marea Nord Polar...................................................................................................................6
Marea Barents..........................................................................................................................6
Marea Beaufort........................................................................................................................7
Marea Alba (Beloye More)......................................................................................................7
Marea Bering...........................................................................................................................8
Marea Chukchi........................................................................................................................8
Marea Kara..............................................................................................................................8
Marea Laptev...........................................................................................................................8
1.2. Gheurile. Formarea i dezvoltarea lor..................................................................................9
1.2.1 Gheaa n Marea Bering, Strmtoarea Bering, Marea Chukchi i in Marea Beaufort 10
1.2.2. Arhipelagul Arctic Canadian........................................................................................11
1.2.3. Groenlanda...................................................................................................................11
1.2.4. Rusia............................................................................................................................12
1.2.5. Islanda.........................................................................................................................12
1.3. Cmpul magnetic................................................................................................................15
1.3.1 Anomalii magnetice......................................................................................................15
1.3.2. Fenomene optice refracia anormal.........................................................................16
1.4. Fenomene meteo................................................................................................................16
1.4.1. Depresiuni atmosferice...............................................................................................17
1.4.2. Mareea i hula.Valuri anormale...................................................................................17
1.4.3. Curenii de suprafa....................................................................................................18
1.4.4. Gheaa. Limite, deriva, depunerile,cmpurile,iceberg-urile i insulele de ghea.......19
1.4.5. Vizibilitatea ghearilor.....................................................................................................23
1.5. Supravieuirea....................................................................................................................24
CAPITOLUL 2..............................................................................................................................26
INFORMAII LA BORD PRIVIND GHEURILE MARITIME................................................26
2.1. Navigaia prin ghea..........................................................................................................26
2.2 Echipaj i echipamente de bord...........................................................................................27
2.3 Remorcajul...........................................................................................................................28
2.4 Informaii legate de mijloacele radio electronice de navigaie.........................................29
2.5.1. Navigatia in ape adiacente Rusiei................................................................................32
2.5.2. Drumul Maritim de Nord.............................................................................................32
2.6 Atlantic catre Pacific (Pasajul de Nord-Vest).....................................................................34
2.7 Rute din Atlantic catre Oceanul Arctic................................................................................35
2.8 Rute interioare.....................................................................................................................35
2.9 Rute din Marea Nordului.....................................................................................................36
2.10. Scheme de separare a traficului........................................................................................36
2.11. Hri i Publicaii..............................................................................................................37
2.12. Hri oceanice......................................................................................38
2.13. Hri oceanice gnomonice................................................................................................39
Concluzii........................................................................................................................................41
Marine Forecasts for the Western Arctic Waterway (Beaufort Sea - St. Roch Basin)...............45

2
 Introducere

n ultimii ani a crescut semnificativ interesul pentru Oceanul Arctic i caracteristicile

sale.Trei factori principali au contribuit la creterea interesului pentru regiunea Arctica.n primul
rnd,o cantitate enorm de petrol,gaze naturale i alte resurse care se afl sub platoul
Arctic.Ancheta United States Geological estimeaz c pn la 25 % petrolul din lume rmas i a
resurselor de gaze naturale s-ar putea gsi n zona Arctica.n al doilea rnd,nclzirea global a
nceput s reduc in grosime stratul de ghea din Oceanul Arctic.Dac tendina actual
continu,Pasajul de Nord-Vest ar putea fi deschis, pentru navele standard, n timpul verii,pe la
jumtatea acestui secol.n al treilea rnd,din 1982 Convenia ONU privind dreptul mrii permite
naiunilor riverane s-i extind zona economic dincolo de 350 mile marine,n cazul n care
tiinific sunt obinute date care demonstreaz c aceste domenii suplimentare sunt o extensie
natural a zonei lor continentale.Multe naiuni sunt n misiuni tiinifice de cercetare,n sperana
extinderii oportunitilor lor n Arctic.
Oceanul Arctic este cel mai mic i mai puin adnc dintre cele cinci mari oceane ale
planetei.Acesta este situat n regiunea polar de nord mrginit de Eurasia i America de
Nord.Bazinul Polar de nord este mprit n dou bazine oceanice,Eurasian i Amerasian,de ctre
Riftul Lomonosov.Ridge Lomonosov, care este de aproximativ 1800 km lungime,se ntinde de la
Arhipelagul Nou Siberian peste partea central a Oceanului Arctic i se incheie ntr-o insul din
Arhipelagul Arctic Canadian.
Nu numai c este cel mai mic i mai puin adnc dintre cele cinci mari oceane,dar are
de asemenea cea mai mic salinitate.Aceasta se datoreaz afluxului de ap dulce din rurile i
praiele din rmul nconjurtor.Aceast rat de aflux este considerat n cretere ca urmare a
nclzirii globale i poate duce n cele din urm la eliberarea oceanului de ghea,ntre 2013 i
2040.

3
 CAPITOLUL 1.

ELEMENTE HIDROMETEOROLOGICE I TOPOGRAFICE N

REGIUNEA ARCTIC

1.1. Generaliti

Oceanul Arctic este cel mai mic ocean al Terrei, ce ocupa 4,2 % din suprafaa Oceanul
Planetar, se afl situat n zona polar i subpolar a emisferei boreale, scldnd rmurile nordice
ale Europei, Asiei i Americii de Nord, precum i a numeroaselor insule din jurul acestora.
Oceanul ngheat, numit i Arctic, cuprinde cea mai mare ntindere de ap ngheat de la
suprafaa oceanelor Terrei deci cam din suprafaa sa, iarna, i mai mult de , vara, este
acoperit cu o imens calot de ghea (banchiz polar) centrat n zona polului nord dar a crei
limit sudic nu depeste, dect n mrile din nord-estul Asiei i n nord-vestul Americii la nord
paralela de 77 lat N.
Suprafaa: 14.788.000 km2
Adncimea medie: 1.939 m
Adncimea maxim: 5499m (la nord de insulele Spitsbergen)
Volumul apelor: 16.700.000 km cubice
Vnturile dominante ce se rotesc n zona circumpolar n sens invers acelor unui
ceasornic, ct i miscarea de rotaie a pmntului imprim banchizei o deplasare continua numit
deriv a crei direcie general este dinspre rmul de nord-est al Asiei spre regiunea Polului nord
i apoi spre nordul mrii Groelandei i insulele Spitsbergen. Antrenate de aceast micare a crei
vitez este de 4-10 km pe zi, blocurile de ghea se unesc unele cu altele, ori se ncalec, dnd
ntregii suprafee un aspect haotic i formnd deseori adevrate platouri de ghea de circa 600-
800 km2, groase de 50-60m.
Cercetrile oceanologice i glaciologice din zona oceanului ngheat ncep nca din 1879
de Erik Nordernskjold i continuate apoi de Fredtjofnansen, Roald Amontsen, Robert Peary, i
de ali exploratori polari.
Oceanul Arctic cuprinde toate mrile din jurul Polului Nord, si este mrginit de
continente, aflandu-se la nord de trmurile nordice ale Canadei, Groenlandei, Norvegiei, Rusiei
i ale Alaski. De asemenea, Oceanul Arctic include i Arhipelagul Arctic Canadian, Golful
Baffin, Marea Lincoln, Marea Groenlandei, Marea Alb, Marea Norvegian, Marea
Barents,Marea Kara,Marea Siberiei de Est, Marea Chukchi i Marea Beaufort.

4
 La Polul Nord adncimea este de 4.312 metri. n jurul bazinului polar se afla o platform
continental, frnta doar in zona dintre Groenlanda i Svalbard (Spitsbergen). Insulele din
Arhipelagul Canadian se afl pe acest platou continental. Marea Groenlandei, Estul Groenlandei,
Golful Baffin i Vestul Groenlandei, toate au cte un bazin independent. ntr-un fel, Oceanul
Arctic este un bra al Atlanticului.
Zona Oceanului Arctic este caracterizat prin temperaturi foarte sczute, favoriznd
formarea gheurilor.
Riscurile pe care le comport navigaia n asemenea regiuni determin ca nici o msur
de prevedere luat la bordul navei s nu apar excesiv. Navele care navig in mod regulat n
zone cu latitudini mari, sunt de o constructie special, avnd prova mai robust iar elementele de
osatur i bordajul supradimensionate.
Navigaia n zone cu sloiuri n deriv, cu gheuri compacte i cu gheari, prezint un
pericol mare pentru sigurana navigaiei. Avnd in vedere pericolele la care sunt expuse navele
sau zonele de uscat adiacente, n regiunile bntuite de furtunile polare au fost organizate servicii
si staii meteorologice speciale destinate s urmreasc formarea i evoluia acestor fenomene i
s avertizeze pe cei interesai (nave, autoriti) asupra traiectoriei, vitezei vntului, nlimii
valurilor. Aceste servicii dispun de nave, aeronave, satelii care urmresc n permanen regiunile
respective.
Datorit noilor informaii obinute de la satelii n ultimii ani, s-a ajuns la concluzia ca
extinderea gheii i a ghearilor este mult mai mare dect s-a crezut n trecut.
Five-day Ice Charts Hri cu gheuri pentru 5 zile trebuiesc studiate i ele. De
asemenea, trebuiesc studiate rapoartele obinute prin radio-faxuri.
Detecia Iceberg-urilor i a pachetelor de ghea numai cu radarul nu este n totdeauna
foarte precis. Radarul este un mijloc bun i necesar spre a fi folosit n detectarea lor, dar
navigatorii trebuie s aib n vedere asigurarea i altor mijloace de detectare atunci cnd navig
n zone cu gheari; Veghea vizual trebuie luat serios n considerare.
Zonele cu pericol de ghea se ntalnesc la latitudini mari, peste 45 - 50, dar s-au
ntalnit sloiuri si gheari i la latitudini mai mici, pn la 35.
Ca prim masur pentru evitarea pericolelor determinate de gheuri, se impune o
informare profund prin studiul unor documente ce conin informaii privind regimul gheurilor,
i anume :
- Carile Pilot ale zonei;
- Hri lunare cu regimul gheurilor;
- Hri pilot;
- Rutele maritime recomandate (Ocean Passages for the World);

5
 - Rapoartele privind gheurile , transmise de serviciile de cercetare a gheii n
diferite zone, transmise prin radio (programul de lucru al staiilor respective - vol. 3 din
Radio Signals);
- Navele dotate cu radio-faximil pot inregistra harile cu poziia gheurilor,
grosimea acestora, dimensiuni, traiectorie, etc. Drumul navei va fi astfel ales nct sa
evite aceste pericole chiar dac este mai lung.
La latitudini mari direciile se schimb rapid o dat cu micarea observatorului; lng
poli, meridianele convergente i curba longitudinal excesiv fac ca meridianele i paralelele s
fie de nefolosit ca repere de navigaie. Toate fusurile orare ntlnite la poli i timpul local au
relevan mic. Rsritul i apusul, noaptea i ziua aa cum sunt ele cunoscute sunt destul de
diferite n regiunile polare.
Navigatorul nu se poate baza n obinerea observaiilor pe corpurile cereti precise. n cea
mai mare parte a sezonului navigabil, norii ascund soarele iar zilele lungi i nopile scurte din
timpul verii mpiedic folosirea stelelor pentru observaii. Vara, cnd n afar de lun, cteodat
doar soarele poate fi utilizat pentru observaii, i, cum recunoaterea precis n ghea este
imposibil, precizia poziiilor rezultate trebuie ntotdeauna pus sub semnul ntrebrii.
Poziiile cele mai bune sunt de obicei obinute prin observarea stelei n amurg. Odat cu
mrirea latitudinii amurgul crete, dar odat cu aceast cretere vin i periode mai lungi cnd
soarele este chiar sub orizont i stelele nc nu au aprut.
Radarul va fi un instrument foarte valoros pentru navigaia n siguran dac este utilizat
judicios. Totusi, navigaia nu ar trebui s se bazeze complet pe el.
Sisteme electronice de fixare a poziiei, cnd exist (sunt disponibile), sunt la fel de bune
n regiunile polare ca i n alte pri ale lumii.

6
1.2. Mri cuprinse n Oceanul Arctic

Marea Nord Polar

Marea Nord Polara este parial acoperit de ghea tot timpul anului n proporie de 20-
100% n funcie de sezon i localizare.

Marea Barents

Marea Barents este mrginit la Sud de coastele Nordice ale Norvegiei si ale Rusiei, la
Vest si Nord de de Arhipelagurile Svalbard si Zemlya Frantsa Iosifa i spre Est, de Novaya
Zemlya i Ostrov Vaygach. Partea de Sud Vest a mrii este reinut de la inghe datorit apelor
calzi din Curentul North Cape, ceea ce permite navigia pe toat perioada anului.
Marea Barents are o suprafa de 1.424.000 km2 cu un volum de 316.000 km3. Cele mai
mari adncimi se gsesc n partea Vestic a mrii (600 metri).
Marea Barents este navigabila pn la 75 N i spre Est pn la 50 E ncepnd cu
mijlocul lunii Iunie. Spre sfritul lunii Iunie Vestul coastei Novaya Zemlya, ntre Gusinaya
Zemlya i Poluostrov Admiralteyskva (220 mile NNE) ncepe sa se elibereze de ghea. Intreaga
coast Novaya Zemlya este eliberat de ghea la nceputul lunii iulie, cnd ntreaga mare
Barents la sud de 77 N este navigabil.

Marea Beaufort

Limitele Nordice a Marii Beaufort sunt catre Point Barrow, punctul cel mai Nordic al
Peninsulei Alaska si Insula Prince Patrik. Limita Estica este formata de coasta Insulei Prince
Patrick de la Lands End la Grffiths Point, si apoi spre Capul Prince Alfred, extremitatea Nord
Vestica a Insulei Banks la Capul Kellett, apoi catre Capul Bathurst si se continu spre coasta
continentului.
Cele mai mari adancimi se gasesc in partea Vestica a marii, peste 3000 de metri la
aproximativ 130 de mile Nord de coasta Peninsulei Alaska. Spre Est adancimile descresc.
Cmpul magnetic al pamantului prezinta anomalii magnetice locale in multe locuri in
Sud Estul Peninsulei Alaska. Anomalii magnetice locale se intalnesc si in vecinatatea Insulei St.
George (56 36N, 169 30W ) si Buchta Provideniya (6420N,17330W).

7
 Marea Alba (Beloye More)

Tarmurile Marii Albe sunt de obicei acoperite de zapada din decembrie pana in mai,
inclusiv. Raurile care se scurg in partea Vestica a Marii Albe sunt, in general, rauri de munte,
nenavigabile, dar cele care se scurg in Est sunt mai mult sau mai putin navigabile si sunt de mare
importanta industriala pentru Arkhangelskaya Oblast.

Marea Bering

Se intinde intre coasta Peninsulei Alaska, Siberia si Nordul Insulelor Aleutiancare si se

afla la 900 de mile Vest Sud Vest de la extremitatea Sud Vestica A Peninsulei Alaska. Limita
Nordica a marii este recunoscuta printr-o linie trasata intre Capul York si Mys Kriguygun
(Krigugon), la aproximativ 90 de mile Vest. A fost numita dupa Capitanul Vitus Bering, fiind
anterior numita Marea Bobr, Marea Kamchatka, Marea Alaska si Marea Aleut. Stramtoarea
Bering duce de la Extrema Nordica Marii Bering in Marea Chukchi.
Adancimi mici se gasesc doar la tarmurile Vestice. Curentii mareici sunt insignifianti.
Iarna, cea mai mare parte din Nordul Marii Bering este inghetata. In primavara gheata se sparge
si este purtata de curentii din zona si de vanturi. Primavara este considerata ca fiind cel mai bun
sezon pentru navigatie. In Vestul Marii Bering se gasesc radiofaruri cu acoperire de 75 de mile
de la coasta.
OBSERVATIE: radiofarurile din Vestul Marii Bering pot sa nu se afle in locul reprezentat
pe harta datorita posibilelor schimbari facute de autoritatile ruse fara a anunta aceasta schimbare.

Marea Chukchi

Marea Chukchi este partea Oceanului Arctic care se intinde la Nord de Marea Bering
intre coasta Peninsulei Alaska si Siberia. In aceasta mare exista un curent in sens contrar acelor
de ceasornic, curenti mareici nu sunt reprezentativi, dar sunt cosiderabili in unele zone.

Marea Kara

8
 Marea Kara este situata la Est de Novaya Zemlya. Este marginita la Sud de coasta
Siberiei, in Vest de Ostrov Vaygach, la Est de o linie imaginara intre extremitatea estica Zemlya
Frantsa Iosifa catre extremitatea Nordica Severanaya Zemlya.
Se intinde pe o suprafata de 993.000km2, cu un volum de 101.000km3 .

Marea Laptev

Se situeaza intre Severanaya Zemlya si Novosibirskiye Ostrova si coasta continentala.

Meridianul de 139 E a fost numit de guvernul Rusiei ca fiind linia de separatie dintre Marea
Laptev si Marea Est Siberiana. Partea de sud est a marii are iesire la Marea Est Siberiana prin
Proliv Dmitriya Lapteva, Proliv Sannikova si Proliv Eterikancare care sunt stramtorile
Novosibirskiye Ostrova.

1.2. Gheurile. Formarea i dezvoltarea lor.

La latitudini temperate si tropicale, oceanul se comport ca un depozit pentru cldura

radiata de Soare. Cldura este disipat noaptea si n alte perioade in care aerul este mai rece
decat suprafaa marii. La latitudini mai mari, cum nopile ncep sa creasca toamna, cldura
insuficient este nmagazinat in timpul zilei pentru compensa pierderile din timpul nopii, si,
astfel temperatura mrii scade. Cu ct altitudinea Soarelui scade, mai putine radiaii sunt captate,
si mai multe sunt reflectate de suprafaa marii datorita unghiului mic de incidena ale razelor. In
cele din urm apa ajunge la temperatura de inghe si pierderea continu de caldur rezult n
formarea gheii.
Condiiile devin atunci si mai putin favorabile pentru captarea caldurii radiate de Soare
din moment ce gheaa reflect si mai mult din razele Soarelui decat apa. Rcirea aerului in
contact cu gheaa este accelerat, si, odata cu extinderea aerului rece, se formeaza mai multa
ghea.
Apa dulce nghea la 0 C, dar prezena srii in apa face ca apa sa ramana lichida pana se
ajunge la o temperatur mai sczut. Cu cat salinitatea este mai mare cu atat temperatura de
nghe e mai sczut. Apa de mare cu o salinitate de 35/1000 incepe s inghete doar la -1.9 C.
Salinitatea poate influena rata de nghe prin influena ei asupra densitaii apei. Apa
dulce se contract la racire. Dac rcirea continu, densitatea apei scade.

9
 Datorit cldurii specifice mari a apei si a conductivitaii termice reduse, apa pierde
cldura ncet, astfel nct temperatura de suprafa a unui volum mare de apa va ntrzia n urma
creterii sau scderii temperaturii aerului. n Marea Alba din Murmansk (65 N la 70 N), rurile
nghea dup 3 saptmni din momentul n care temperatura a sczut sub 0 C. Acest fenomen
este reprezentativ penru multe alte regiuni similare.
Gheaa se formeaza la nceput n apele putin adnci din apropierea coastelor, n golfuri,
strmtori in care nu exista cureni si n regiunile in care salinitatea este sczuta. Aceast ghea
purtat n larg de vant i curenti isi continu formarea in larg, in ape mai adanci, unde gheata
care nu s-a topit in sezonul trecut trece prin acelasi proces.
Ninsoarea ajuta la inghetarea apei prin racire si prin furnizarea de nuclee pentru cristalele
de gheata.
Gheata poate creste pana la o grosime de 7-10 centimetri in primele 24 de ore, si inca de
la 5 la 8 centimetri in urmatoarele 24 de ore. Gheata este un conductor slab de caldura si rata sa
de formare scade apreciabil dupa ce primii 10-15 centimetri s-au format. Daca este acoperita de
zapada se reduce mai mult conductivitatea actionand ca un izolator.

1.2.1 Gheaa n Marea Bering, Strmtoarea Bering, Marea Chukchi i

in Marea Beaufort

n timpul iernii i a primaverii gheaa acoper aproape toata partea de NE a Marii Bering.
Partea de Sud a ghetii care acopera Marea Bering are grosimea de 30-70 centimetri la sfarsitul
ciclului de crestere. Partea de Nord si partile apropiate de coasta la Nord de paralelul de 62 N
are o grosime medie de 71-122 centimetri.
Stramtoarea Bering este acoperita in intregime de un strat subtire si mediu de gheata in
perioada de formare a ghetii.
La Nord de Strmtoarea Bering, in Marea Chukchi, gheata are o grosime de peste 122
centimetri in cea mai mare parte a perioadei de crestere.
Marea Beaufort este acoperita de o gheata formata in mai multe cicluri cu o grosime de
300 de centimetri.
La inceputul verii Marea Bering nu este, in mod normal, acoperita cu gheata.
Concentrarea de gheata in zonele din Nordul Stramtorii Bering continua sa descreasca de-a
lungul verii, iar marginea ghetii se retrage in Marea Chukchi.
In acelasi timp, in zona din Nordul Canadei intre Golful Mckenzie si Golful Amundsen
incepe sa descreasca in concentatie. In timpul lunilor de vara Ghetarul Columbia devine instabil
datorita topirii, astfel parti din ghetar se desprind in Golful Columbia, de unde curentii de maree

10
poarta gheata din golf in Stramtoarea Prince William. Distributia maxima a ghetii in zona atinge
punctul maxim in august.
Incepand cu luna octombrie gheata incepe sa se extinda spre sud.

1.2.2. Arhipelagul Arctic Canadian

Coasta Labradorului este dominata de curentul rece al Labradorului. Coasta este in mod
normal inchisa navigatiei de la sfarsitul lunii decembrie pana la inceputul lunii iunie din pricina
deplasarii gheturilor de la nord spre sud. Gheata transportata spre sud din Golful Baffin si
Stramtoarea Hudson de Curentul Labradorului este observata in apropiere de Capul Chidley, la
inceputul lunii decembrie. La sfarsitul lunii decembrie, gheata ajunge la extremitatea sudica a
Labradorului. Concentratia sa depinde de cantitatea de gheata desprinsa din Golful Baffin, viteza
curentului Labradorului si directia vantului. Vanturile de nord sau de vest imprastie gheata,
astfel, concentratia scade. Vanturile de sud si de est au tendinta de a concentra gheata pe
suprafete mici. De-a lungul anului, iceberg-urile raman in largul coastei Labradorului, intr-o
cantitate care depinde de activitatea ghetarilor in Vestul Groenlandei si conditiile de temperatura
din iarna trecuta din Golful Baffin. Iceberg-urile se gasesc intr-un numar mare in perioada
inceputului primaverii.
Cel mai signifiant impediment in observarea gheturilor in jurul coastei Newfoundland-
ului este ceata care acopera coasta de est pentru perioade lungi de timp in timpul verii. Ceata este
cauzata de vanturile de sud-vest care trec prima data peste Curentul Golfului, apoi peste Curentul
Rece al Labradorului.
Pe tot cuprinsul Arhipelagului Canadian, apele Oceanului Arctic se deplaseaza spre Sud
printre Insulele Queen Elizabeth si se alatura curentului de est, apoi prin Stramtoarea McClure,
Stramtoarea Viscount Melville, Stamtoarea Barrow si prin Stramtoarea Lancaster in Golful
Baffin. Cele mai multe cai de navigatie sunt complet acoperite de gheata cu exceptia unor
perioade scurte la sfarsitul verii. Multe dintre caile de navigatie nu sunt deschise pentru navigatie
vreodata, nici macar de un spargator de gheata.

1.2.3. Groenlanda

Coasta de Est a Groenlandei este privita ca una dintre cel mai putin accesibile zone din
lume. Aceasta din pricina faptului ca zona este acoperita de gheata adusa din Oceanul Arctic cu
ajutorul Curentului din Estul Groenlandei. Aproximativ 90 % din totalul gheturilor purtate din

11
Oceanul Arctic in fiecare an sunt purtate spre sud de acest puternic curent. De-a lungul anului
gheata se extinde de la 100 de mile pana la 300 de mile la nord de Stramtoarea Scoresby,
maximul fiind atins in aprilie. Faza minima este obsevata in august sau septembrie. Banchiza
deplasata se afla la extrema sudica de la inceputul lunii decembrie pana in luna mai cand
inconjoara Kap Farvel. Spargatoarele de gheata pot sa-si faca drum usor catre Stramtoarea
Scoresby intre august si mijlocul lunii octombrie daca sunt luate masuri de siguranta. Calota
mare de gheta cu o grosime de 3.048 metri se sparge pe margini ceea ce face ca multe iceberg-uri
sa se deplaseze spre sud si sa ameninte navigatia.

1.2.4. Rusia

rmul de Nord al Rusiei este dominat de ghea de la Marea Chukchi la Marea Kara
pana n luna iunie. Afluenta de apa calda din Curentul Atlanticul de Nord (o extensie a
Curentului Golfului) si scurgerea raurilor Ob, Yenisei, Lena si Kolyma provoaca topirea rapida a
ghetii. In luna august se poate naviga de-a lungul coastei, cale navigabila care ramane deschisa
pana in luna octombrie. In octombrie, vanturile de nord si de nord-est imping gheturile arctice
catre tarm, inchizand Marile Chukchi si Laptev, dupa care urmeaza inchiderea Marii Est
Siberiene, si, in cele din urma, Marea Kara in noiembrie. In Decembrie, stramtoarea dintre
Novaya Zemlya si continent este acoperita de gheata. La sfarsitul lui decembrie sau inceputul lui
ianuarie gheata se formeaza in Marea Barents. Partea de vest a Marii Barents ramane neacoperita
de gheata din pricina Curentului Nord Atlantic.

1.2.5. Islanda

Datorita Curentului Nord Atlantic, Islanda, de obicei, ramane neacoperita de gheata de-a
lungul anului, cu exceptia unor gheturi izolate in poturile de pe tarmurile Nordice. Ocazional un
strat subtire de gheata se formeaza in golfurile de pe coasta sudica a Islandei.

International Ice Patrol

A fost nfiinat n 1913 dup dezastrul RMS TITANIC i este responsabil pentru
monitorizarea pericolului ghearilor lng Grand Banks din NewFoundland i redau locaiile
gheurilor plutitoare comunitii maritime.
Patrula Ghetii a fost fondata de cele 20 de tari membre, semnatare ale SOLAS (Safety of
Life at Sea). S-a dovedit a fi un exemplu international de cooperare pentru pastrarea vietii pe

12
mare. Patrula Internationala a Ghetii primeste rapoarte din diferite surse cum ar fi: zboruri de
recunoastere canadiene, rapoarte primite de la nave si iceberg-uri descoperite de Patrula Ghetii.
La randul ei Patrula Ghetii transmite rapoarte zilnice tuturor navelor aflate in zona. Limita sudica
la care ajunge un iceberg depaseste paralelul de 48N, iceberg-uri care sunt contorizate pentru a
indica severitatea sezonului.
Pentru ultimii 20 de ani aeronava C-130 Hercules cu baza lng Elizabeth City.NC a fost
piesa de baz a suportului aerian a acestor misiuni.Patrulele n general dureaz n general ntre 5
i 7 ore i acoper o medie de suprafa de 30 000 de mile ptrate.Aceste patrule sunt folosite
pentru a monitoriza ghearii care amenin principalele rute maritime dintre Europa i America
de Nord,transmind aceste date ctre International Ice Patrol(IIT)Operations Center din
Groton,Connecticut.
Datele colecionate sunt introduse ntr-un model computerizat mpreun cu rapoartele
despre curenii oceanici i vnt.Modelul apoi prevede direcia de plutire a ghearilor,care este
apoi noit la fiecare 12 ore i retransmis traficului maritim ca limita tuturor ghe urilor
cunoscute(the limit of all known ice).
Ice Bulletins i hrile radio-facsimil ale zonei sunt transmise via world wide web i
staiilor radio din SUA ,Canada i Europa spre a avertiza navele care tranziteaz cu pericole
privind ghearii cunoscui(known iceberg hazards).
nc de la nfiinarea sa n 1913 I.I.P a condus operaiuni n fiecare anotimp,cu excepia
celor dou rzboaie mondiale,acumulnd un record de invidiat:nici o via uman pierdut i nici
o pierdere material nu a fost raportat n apropiere de Grand Banks datorat coliziunii cu un
ghear.
Transmiterea prin radio a prognozelor i a hrilor gheurilor(ice charts) este facut zilnic
pentru a ajuta operaiunile n desfurare n diferite zone unde gheaa
afecteazactivitilemaritime.

Nume nlime Lungime

Ghear <1 metru <6 metri
Ghear Mic 1-15 metri 6-60 metri
Ghear Mediu 16-45 metri 61-122 metri
Ghear Mare >45 metri >122 metri

Tabel 1.1. Iceberg-uri transmise ctre Ptrula Gheii

13
 Descrierea Caracteristici
formei icebergului
Icebergtabular(T) Iceberg cu suprafata superioara plata cu un raport
lungime/inaltime mai mare de 5:1.
Iceberg nontabular(N) Acopera toate iceberg-urilecare nu au o forma tabulara.
Ex.: iceberg-uri cu o forma in partea superioara de calota,
pante abrupte,etc.

Tabel 1.2. Forma iceberg-urilor

Supravegherea se face anual de la nceputul lui Februarie pn la sfritul lui Iunie iar n
restul anului dup necesiti.Supravegherea se realizeaz cu nave specializate - sprgtoare de
ghea, remorchere puternice, avioane de mare autonomie, satelii. Aceste mijloace pot fi
nsrcinate i cu alte funcii de ctre guvernul nsrcinat cu executarea acestui serviciu, cu
condiia ca aceste funcii s nu mpiedice obiectivul principal i s nu mreasc cheltuielile.
Acest serviciu este administrat de Guvernul Statelor Unite ale Americii. Guvernele contractante
interesate n aceste servicii se angajeaz s contribuie la cheltuielile de ntreinere i funcionare
a acestor servicii. Contribuia va fi stabilit pe baza tonajului registrul brut total al navelor
fiecrui guvern contractant care trec prin zona supravegheat.De asemenea pot contribui la plat
i alte guverne necontractante care sunt interesate.Guvernul SUA va justifica anual toate
cheltuielile fcute.Navele patrulei, transmit zilnic prin radio, informaii despre cmpurile de
ghea i gheari plutitori la orele 00:00 i 12:00 GMT.

De asemenea navele din zona supravegheat au obligaia s transmit din 6 n 6 ore

rapoarte cuprinznd urmtoarele date:
- poziia;
- drumul adevrat;
- viteza;
- vizibilitatea;
- temperatura apei i aerului;
- viteza i direcia vntului;
- poziia cmpurilor de ghea sau icebergurilor;
- nlimea gheii deasupra mrii.
Omisiunea transmiterii se sancioneaz cu amend, aplicat Comandantului navei n
primul port de escal.
De menionat c Convenia SOLAS extinde obligaia comandantului oricrei nave care se
gsete n prezena gheurilor (indiferent de zon), epave sau a oricror pericole de navigaie sau
a unei furtuni tropicale, sau temperaturi ale aerului inferioare punctului de nghe nsoite de
vnturi sau valuri puternice (10 BF) care pot provoca grave acumulri de ghea pe
suprastructuri, de a transmite prin toate mijloacele de care dispun navele din apropiere, i
primului punct de coast cu care poate comunica cu rugmintea de a o o transmite autoritilor

14
competente. Dac mesajul este transmis prin telegrafie, el va fi precedat de semnalul de siguran
T T T.

1.3. Cmpul magnetic

Polii magnetici sunt punctele de pe suprafaa Pmntului unde componenta orizontal (H)
a cmpului magnetic total descrete ctre de minim, (apropiindu-se de 0), i unde cmpul
magnetic este aproape vertical. Intr-un asfel de punct un ac magnetic ar sta orientat in sus.
Exist o conceptie gresita cum ca un compas magnetic (busola) ar indica directia Nord. In
realitate, directia indicata de un asfel de dispozitiv este directia liniilor magnetice orizontale
locale ale Pamantului. Aceste linii, in cele din urma converg catre poli, dar deviaza mult de la
curba care leaga cei doi poli. Un compas magnetic nu poate fi folosit in apropierea polilor
magnetici. In realitate o zona mai mare nu permite folosirea compasului magnetic datorita valorii
scazute a lui H. In zonele in care H este aproximativ 6000 nT (nanoTesla) sau mai putin,
compasul are in mod frecvent o comportare ciudata. Compasul magnetic nu mai este demn de
incredere pentru navigatie unde H este 3000 nT sau mai putin. In comparatie cu zonele din jurul
Polului Nord Magnetic, zonele din jurul Polului Sud Magnetic in care compasul nu este de
incredere sunt mai restranse.

1.3.1 Anomalii magnetice

Anomaliile magnetice locale sunt reprezentate pe harti printr-un simbol special si sunt
mentionate in Sailing Directions (Enroute). Marimea si directia unghiului de deviatie a
compasului sunt de asemenea date. Deviatii pot fi cauzate si de epave aflate pe fundul marii in
zone cu adancimi moderate, deviatii nu mai mari de 70. Deviatii mai mari pot fi intalnite in
apropierea unor nave care transporta minereuri de fier.
Cablurile submarine care transporta curent pot cauza deviatii.
Cand se naviga in aceste zone navigatorul trebuie:
1. sa se urmareasca in permanenta comportarea compasului magnetic
2. sa se verifice corectia compasului la intervale bine definite de timp
3. sa se evite folosirea compasului magnetic pana in momentul in care nava
este stabilizata pe noul drum.

15
1.3.2. Fenomene optice refracia anormal

Refracia anormal nu este specific unor zone geografice particulare; oricum, conditiile
meteorologice in zona arctica favorizeaz acest fenomen. Zona arctica este cea mai favorabila
datorita diferentei dintre temperatura aerului si a marii, si ca rezultat se intalnesc destul de
frecvent fenomene de tipul mirajelor si vizibilitate peste limita normala. Existenta aparenta a
unor obiecte deasupra orizontului este o forma a refractiei anormale. Acest fenomen este intalnit
pe mare la latitudini medii si mari si se manifesta prin aparitia unor obiecte indepartate, care pot
fi de fapt sub linia orizontului la momentul observatiei.

1.4. Fenomene meteo

Aceasta zon este afectat in mod normal de depresiuni care se dezvolta deasupra
Atlanticului si intra in Marea Norvegiei via Islanda, Feroe. Ocazional depresiunile se apropie din
nordul Islandei cu toate ca aceasta se ntmpl mai des in timpul verii.
O alta clasa de depresiuni ajung in zona din alte latitudini nordice, ele sunt denumite
depresiuni polare, sunt caracterizate de ninsori pe suprafete mari care sunt grupate pentru a
forma o circulatie ciclonica.
In anumite conditii, acumularea de gheata pe coca navei si pe suprastructuri poate fi un pericol
real pentru nave. Acumularea de gheata se poate intampla din cauza cetii, ploii, apei cu salinitate
redusa si a conditiilor de inghet.
Cea periculoasa forma de inghet este inghetarea apei de mare, care are densitate mare si
este puternic adeziva.
In evaluarea probabilitatii de formare a ghetii pe suprastructura s-au observat doua
cazuri:
1. acumulari moderate de gheata se intalnesc cand temperatura aerului este mai
mica sau egala cu -20 C si vantul este mai puternic sau egal cu 13 noduri;
2. daca temperatura aerului descreste la -90 C sau mai mult si vantul ajunge la
30 de noduri sau mai mult, acumularea de gheata se accelereaza; de exemplu pe un mic
vas de pescuit de la 300 la 500 de tone deplasament, acumularea de gheata depaseste 4
tone pe ora
O cantitate mare de gheata poate afecta functionarea radarului si a legaturilor radio,
bordul liber si stabilitatea navei. Din acest motiv navigatia la Nord de cercul polar reprezinta un
pericol serios.

16
 1.4.1. Depresiuni atmosferice

La latitudini medii, depresiunile care se ndreapt de regul spre direcia Est deasupra
oceanelor din emisfera nordic i sudic, - sunt principalii factori care influeneaz starea vremii.
Acoper arii extinse, vnturile bat nentrerupt o perioad lung de timp, i reprezint
cauza formrii furtunilor i a hulelor mari/grele.
Reprezint un factor important n alegerea rutei.

1.4.2. Mareea i hula.Valuri anormale

Calm 0
Calm-uor ncreit 0-0,1
Valuri mici 0,1-0,5
Linistit 0,5-1,25
Moderat 1,25-2,5
Foarte rvait 4-6
Furtun puternic 6-9
Furtun foarte puternic 9-14
Tempest 14
Tabelul 1.4.2.a NLIMEA VALULUI (N METRI)

Hula reprezint micarea valurilor care persist dup ce a ncetat aciunea unui
factor perturbator meteorologic. Hula este ntlnit adesea la distane considerabile fa
de factorul generator

LUNGIMEA VALULUI
Scurt 0-100m
Moderat 100-200m
Lung Peste 200m
Tabelul 1.4.2.b LUNGIMEA VALULUI

nlimea valului
Joas 0-2m
Moderat 2-4m
nalt Peste 4m
Tabelul 1.4.2.c nlimea valului

17
 De cte ori valurile ntlnesc bancuri de nisip care apar (se ridic) brusc din adncuri se
transform n valuri mari anormale. Acolo unde valurile normale sunt mari, valurile anormale
devin masive, foarte mari, dezvoltnd o fort distructiv important care poate aduce stricciuni
structurale importante chiar i celor mai mari nave. Cele mai importante zone afectate de valurile
anormale cu formare de regul de-a lungul unor protuberane aflate la adncimi de
aproximativ 200m, sunt:
-parte din Marea Norvegiei, n afara intrrii n Golful Chesapeacke, n dreptul NW-ului
coastelor Spaniei i n dreptul (de-a lungul) coastelor Sud-Estice ale Africii.
n sud-estul coastelor Africii s-au nregistrat cele mai importante rapoarte referitoare la
acest fenomen.

Fig.1.4.2. Operaiuni de anchor handlingn Marea Norvegiei

1.4.3. Curenii de suprafa.

Curenii cei mai importani/semnificativi ai fiecrui Ocean sunt descrii n detaliu

nAmirality Sailing Directions.
Rapoartele privitoare la cureni i prezentarea repartiiei lor pe glob, variaz enorm, de
la zonele tranzitate frecvent de nave, la cele mai puin tranzitate, cum ar fi zonele polare.
Rozele Curenilor sunt exacte, pot aprea mici variaii, mai ales la trecerile de la iarn la var, ele
sunt executate i reprezentate pe baza unor observaii locale, precise; n general acuitatea acestor
indicaii oferite de rozele curenilor se verific n detaliu.

Dup desprinderea de gheaa Groenlandei ghearii plutesc n golful Baffin i Marea

Labradorului i apoi eventual urmeaz curentul Labrador.La sud de Grand Banks ce a mai rmas
din curentul Labradorului interacioneaz cu curentul Gulf Stream.Temperatura apei n nord-
Atlantic variaz ntre -1,7C n curentul Labrador i 20C n Gulf Stream.Meandrele reci ale

18
curentului Labrador menin ghearii spre sud,de obicei,cam pna la latitudinea de 41N.Cnd
ghearii ntlnesc temperaturile calde ale curentului Gulf Stream,de obicei se topesc foarte
repede.Chiar i aa,n 1926 cel mai la sud ntlnit ghear a atins 3026N,6032W(cam la 150
mile marine de Bermuda).Mai se menioneaz c gheari au fost de asemenea ntlnii cltorind
departe spre est spre Insulele Azore.Imaginea de mai jos arat originea curentului Labrador i
cum merge spre sud de-a lungul coastei Labrador i apoi cum se mparte mprejurul Marilor
Bancuri la sud-est de NewFoundland.Aceast zon este atent monitorizat de Ice Patrol folosind
balize de deriv i AXBTs.

1.4.4. Gheaa. Limite, deriva, depunerile,cmpurile,iceberg-urile i insulele de

ghea

Atunci cnd rutele tranziteaz Atlanticul de N Ghidul Navigatorului, Admirality

Sailing Directions i hrile de traversade trebuiesc studiate n amnunt, pentru a observa
limitele pn unde se ntinde gheaa. Dar trebuie avut n vedere faptul c nu sunt n totdeauna
extrem de exacte aceste reprezentri, ele avnd mai mult caracter informativ; limitele zonelor
acoperite de ghea, deriva gheii i a ghearilor, avizele de navigaie pentru zonele particulare
sunt date la nceputul capitolelor corespunztoare ale acestei cari. Datorit noilor informaii
obinute de la satelii n ultimii ani, s-a ajuns la concluzia ca extinderea gheii i a ghearilor este
mult mai mare dect s-a crezut n trecut.
Five-day Ice Charts Hri cu gheuri pentru 5 zile trebuie studiate i ele. De
asemenea trebuie studiate rapoartele obinute prin radio-faxuri. Hrile de traversad arat
influenele curenilor oceanici n mutarea pachetelor de ghea peste o mare parte din zona
Grand Banks ale Newfoundland din ultima parte a lunii Ianuarie pn n Mai, n timp ce partea
de Est a Oceanului rmne liber de ghea la latitudini nalte.
Majoritatea ghearilor ntlnii n Atlanticul de Nord i au originea n vestul coastrelor
Groenlandei. Ei sunt purtai spre Nord de curentul de Vest al Groenlandei, nconjoar capul
Golfului Baffin, apoi spre Sud de curentul Canadian i Labradorian cnd n final ating rutele
navelor de transport pot avea civa ani.

Icebergurile din zona de Est a Groenlandei de asemeni deriveaz spre Sud i pot fi
ntlnite n dreptul/largul Capului Farvel. Alii deriveaz perpendicular pe curentul Groelandei de
E al acestui curent, ntinzndu-se spre SW din extremitatea vestic a Islandei. Ali gheari
deriveaz n jurul Capului Farvel dar (ocolind) nu supraveuiesc apelor relativ calde ale
strmtorii Davis i nu reprezint un pericol pentru rutele transatlantice.

19
 Icebergurile se ntlnesc n largul Capului Farvel la aproximativ 120Mm. Apar de regul
n Mai cnd pot fi ntalnii mult spre E ct i pn la 66N, 32W. Extinderea maxim este atins
n Decembire, de regul icebergurile nu se ntlesc la Sud de 48N ntre Septembrie i
Decembrie dar pot fi vzui n orice lun la N de 52N.

1.4.4.1. Gheaa n zone particulare

Rul Saint Lawrencer mai jos de Montreal, este nchis de ghea ncepnd cu primele
zile din Decembrie i pn spre mijlocul lui Aprilie. n Sud navigaia nu este considerant sigur
ntre prima parte din Decembrie i jumtatea lui Aprilie.
Strmtoarea insulelor Belle de regul este nchis navigaiei din ultima parte a lui
Decembie pn n Iunie.
Strmtoarea Cabot navigabil n jumtatea lunii Aprilie pn n Februarie. Intr-un sezon
abinuit pachetele de ghea ajung din Nordul Golfului Race, aproximativ la finele lunii Ianuarie
extinzndu-se n jurul coastelor peninsulei Avalon n Februarie, pn spre prima parte a lui Mai.
Marile bancuri ale Newfoundland-ului sunt complet libere de ghea ntre Iulie i
Decembrie inclusiv. Pachetele de ghea ating bancurile n Ianuarie i se extind mai departe spre
Sud, n Martie i Aprilie, la terminaia estica a bancurilor.
n unele sezoane, rar, pachetele periculoase de ghea se pot extinde spre Tail sau chiar la
Sud, dar n general ele ncep s se distrug cnd ating latitudinea de 45N. n zona Marilor
Bancurilor cel mai periculos sezon din punct de vedere al icebergurilor este ntre Martie i Iulie,
cu Aprilie, Mai i Iunie cu luni de apogeu. Gheurile nu sunt prea des ntlnite la Sud de 40N
sau la E de 40W. Ele sunt de regul ntlnite n jurul flancului estic al Bancurilor, unde multe
dintre ele eueaz.
Strmtoarea Danemarcei de regul e liber de ghea n partea ei estic, dar n anumite
ocazii rare, ca de exemplu: - Primvara lui 1968, gheaa se ntinde n ntregime de la Greenland
pn aproape de strmtoare. Icebergurile pot fi ntlnite de-a lungul anului pe amebele pri ale
strmtorii Danemarcei.
Marea Alb nchis de regul navigaiei din aproximativ jumtatea lui Decembrie pn
n mijlocul lui Mai.

20
 Kolskiy Zaliy partea de Nord rmne deschis n timpul anului dar din Decembrie pn
n Aprilie forme de ghea de-a lungul trmului se rup i sunt transportate de cureni n largul
marii.
Pe Coasta Norvegian nici unul din porturile principale de pe coasta de W nu sunt
vreodat nchise i nchiderea portului Oslo este rar.
n anumite condiii, depunerile de ghea pe opera moart, pe puni i n suprastructuri
pot afecta stabilitatea i flotabilitatea navei, ducnd chiar la rsturnarea i scufundarea navei.
Acumularea de ghea devine posibil numai cnd temperatura aerului este mai scazut
dect temperatura de nghet a apei de mare. care este dependenta de densitatea acesteia (oceanele
-1,9 ~ -2C, iar in unele Mri: Baltic, Neagr -1C).
O alta condiie a depunerilor de ghea este existena vntului puternic i valurilor mari
ce pot fi ambarcate de nave.
Gheaa se mai poate depune i pe vreme de cea sau ploaie cnd temperatura este
scazut, dar principala sursa a depunerilor o constituie de regul apa de mare pulverizat de
vnturi puternice i valurile ambarcate de nav pe timp de furtuna.

1.4.4.2. Cmpurile de ghea

Sunt constituite din ghea marin format prin nghearea direct a apei de la suprafaa
mrii.
Principalele zone de formare a cmpurilor de ghea sunt regiunile maritime de la
latitudini nalte, unde temperaturile aerului de deasupra apei nregistreaz valori foarte sczute
pentru perioade ndelungate.
n anumite perioade, cmpurile de ghea se pot forma i la latitudini mai joase, n special
iarna.
Apa de mare nghea la suprafa numai cnd temperatura ei atinge punctul de nghe
pn la adncimi de civa metri, deoarece transferul de cldur din adncime ctre suprafa
impiedic nghearea , chiar dac temperatura aerului este mult mai sczut de -2C.
Starea de agitaie a mrii favorizeaz schimbul de cldur astfel c suprafaa unei mri
agitate nghea mult mai greu comparativ cu o mare calm.
Cmpuri de ghea sunt ntlnite frecvent iarna in Marea Galben, Marea Japoniei, Marea
Baltic, Marea Nordului, Coastele nordice ale Norvegiei, Marea Alb.
Cmpurile de ghea se prezint sub forme diferite :
- fragmente mici de ghea care plutesc n deriv;

21
 - blocuri mari care se ciocnesc i se ncaleca;
- ntinderi compacte care acoper mari suprafee - banchizele.
Grosimea banchizelor nu depeste 5 - 6 metri datorit cldurii din straturile adnci ale
apei, temperatura care se transmite i n exterior astfel ca temperatura aerului de deasupra
banchizelor este mult mai mare dect temperatura de deasupra gheurilor continentale.

1.4.4.3. Iceberg-urile i Insulele de ghea

Sunt blocuri uriae de ghea desprinse din ghearii continentali sau cei din zona de
elf Continental.
Desprinderea acestor gheuri plutitoare se produce ca urmare a aciunii unor factori de
ordin fizic :
- alunecarea ghearilor pe pante;
- producerea unor presiuni interne enorme;
- cutremure;
- variaii mari de temperatur;
eroziunea provocat de valuri si cureni;
vnturi, etc.
Cea mai mare parte a acestora este format din ghea de ap dulce.
Deoarece gheaa are densitatea cu puin mai mic dect apa de mare, cea mai mare parte
a Icebergurilor (5/6 - 7/8) se afl in ap. Rezul deci c deplasarea lor pe ap este influenat mai
mult de cureni.
De regul ghearii plutitori din emisfera nordic au forme neregulate, cu contururi
accidentale deasupra apei deoarece provin n majoritate din ghearii din vestul Groelandei care
curg pe pante accidentate.
Cei din emisfera sudic, care provin din zona de Self Continental (prelungirea
plutitoare a ghearilor continentali) au suprafaa superioar aproape plan.
Numarul Icebergurilor descreste odata cu scaderea latitudinii. Astfel aproximativ 400
ating anual latitudini de 48 N si aproximativ 35 ating latitudinea de 4330 N. Au fost cazuri
rare cnd au fost observai gheari la Sud de insulele Bermude.
Icebergurile sunt considerate deosebit de periculoase, deoarece coliziunea dintre un
ghear plutitor i o nav, se soldeaz aproape sigur cu scufundarea navei.

22
1.4.5. Vizibilitatea ghearilor.

n ciuda mrimii lor, ghearii pot fi foarte greu de vzut n anumite cazuri i marinarul ar
trebui s navigheze cu atenie n apele n care e posibil s le ntlneasc. Pe timp de cea cu
soare, un ghear apare asemenea unei mase albe luminoase, dar n lipsa soarelui el apare aproape
ca o masa ntunecat i primele semne pot fi lovirea apei mrii de baza sa.
Pe noapte senin, fr lun, ghearii pot fii observai la o distant de 1,2 mile, aprnd ca
niste obiecte negre sau albe, dar nava poate naviga atunci printre buci de ghea.
Acalmia brusc a apei mrii i linitea treptat, a agitaiei obinuite a oceanului este un
semn i o indicaie sigur a gheii n deriv. Fragmente izolate de ghea indic adesea
proximitatea unor cantiti mai mari. n Antarctica, apariia animalelor marine i psrilor
pot indica proximitatea gheii.
Temperaturile de la suprafaa mrii ofer indicii puine sau de loc a apropierii gheii.
Cnd totui temperatura de la suprafaa mrii scade de la +1C iar nava nu se afl ntr-unul din
principalii cureni reci, marginea gheii ar trebui, pentru siguran, considerate c-am la 150 mile
deprtare, sau 100 mile dac exist un vnt persistent ce mprtie gheaa.
Temperatura la suprafaa apei de -0, -5C indic c cea mai apropiat ghea este la 50
mile deprtare.

1.4.5.1 Detectarea gheii cu radarul

Dei este un ajutor fr valoare, limitele radarului n detectarea gheii trebuie avute n
vedere:
-absena existenei gheii pe ecranul radar nu nseamn neaprat c nu exist
ghea periculoas lng nav. Tria ecoululi recepionat de la un iceberg depinde de
nclinarea suprafeelor reflectate precum i de mrime i lan;
-cnd se apropie de marginea gheii n deriv este esenial o observare vizual
continu;
Pe mare calm, formaiile de ghea de tot felul ar trebui detectate, de la iceberguri pn
la mari buci de ghea n cazul navigaiei pn la 2 mile. ntruct atenionarea gheii poate fi
prin urmare scurt, radarul ar trebui utilizat n mod continuu la vizibilitate joas n zonele n care
se ateapt prezena vieii. n orice alte condiii, cu excepia mrii calme, este nesigur s te bazezi
pe radar cnd agitaia mrii se extinde dincolo de o mil, ntruct atenionarea insuficient va fi
dat de prezena gheurilor destul de mari nct s se disting nava iar ghea n deriv se
confund cumarea agitat.

23
 Cmpuri de ghea bloc ar trebui detectate n cele mai multe condiii de nave la o
navigaie de cel puin trei mile.
De obicei se vor observa pe radar banchizele mari n mijlocul gheii sfrmate.
De mentionat ca Conventia SOLAS extinde obligatia comandantului oricarei nave care se
gasete in prezenta gheurilor (indiferent de zon), epave sau a oricaror pericole de navigaie sau
a unei furtuni polare, sau temperaturi ale aerului inferioare punctului de inghe nsotite de vnturi
sau valuri puternice (10 BF) care pot provoca grave acumulari de ghea pe suprastructuri, de a
transmite prin toate mijloacele de care dispun navele din apropiere, si primului punct de coasta
cu care poate comunica cu rugamintea de a o transmite autoritatilor competente. Daca mesajul
este transmis prin telegrafie, el va fi precedat de semnalul se siguranta T T T.

1.5. Supravieuirea

Supravietuirea in aceste zone pune astfel mari semne de intrebare. Se stie ca oamenii, cu
cateva exceptii, mor daca temperatura corpului scade sub 25.80 C. In cele mai multe cazuri
moartea este cauzata de un stop cardiac.
Rcirea corpului provoac scderea ritmului cardiac, scade ritmul metabolismului, si
creste cantitatea de dioxid de carbon din sange, rezultand o capacitate mentala redusa care este
unul dintre principalii factori care determina moartea prin hipotermie. Numeroase rapoarte
despre naufragii si accidente in ape reci indica faptul ca oamenii devin confuzi si chiar incep sa
delireze, scazandu-le sansele de supravietuire.
Durata de timp in care omul supravietuieste in apa depinde de temperatura de suprafata a
apei si, intr-o masura mai mica, de comportamentul persoanei.

Timpul de supravieuire depinznd de temperatura apei

Temperatura apei Epuizare sau stare de Timp maxim de
inconsienta supravietuire
0
0 C 15 minute 15-45 minute
0 0
0 -5 C 15-30 minute 30-90 minute
0 0
5 -10 C 30-60 minute 1-3 ore
0 0
10 -15 C 1-2 ore 1-6 ore
0 0
15 -20 C 2-7 ore 2-40 ore
0 0
20 -25 C 3-12 ore 3 ore - perioada nedefinita
0
25 C nedefinit nedefinit

24
 Tabelul 1.5. Timpul de supravieuire depinznd de temperatura apei

CAPITOLUL 2.
INFORMAII LA BORD PRIVIND GHEURILE MARITIME

2.1. Navigaia prin ghea

- este permisa navelor specializate;

- se inchid porile etane;
- se ridica lochul;
- se ntareste veghea;
- se intra cu viteza mic i se mreste treptat;
- nu se stopeaz nava;
- cand se pune masina napoi, carma sa fie la zero pentru protejarea elicei;
- controlul cat mai des al pozitiei navei;
- se merge in urma spargatorului ;

25
 - se impune cunoasterea caracteristicilor navei (viteza, tonaj, putere) si cunoasterea
caracteristicilor sprgatorului de ghea;
- se regleaz viteza;
- se evita oprirea si distanta mare intre nave.

2.2 Echipaj i echipamente de bord

Orice nav care planific s intre n Arctic ar trebui s aib un echipaj adecvat
i echipamentele de bord trebuie s fie potrivite voiajului i condiiilor de mediu
care vor fi ntlnite.
Prevenirea daunelor la corpul navei i la sistemul de propulsie cauzate de
ghea necesit navigarea cu foarte mare pruden.Navigatorii trebuie avizai despre
faptul c vibraiile din timpul spargerii gheii pot exercita mari fore de stress pe
echipamentele(instalaiile) de la bord,cauznd ntreruperea funcionrii sau proasta
funcionare a acestora.
Vibraiile corpului navei pot avea deasemenea efecte duntoare asupra
personalului.Orice nav care face un prim voiaj n Arctic poate avea probleme
neateptate i trebuie s aib planuri de contingen care s acopere reparaiile i
ntrzierile.
Fenomenele naturale pot face dificil obinerea de bune performan e n
comunicare sau n funcionarea echipamentelor de navigaie.Cele mai ntlnite
probleme sunt:viteza (in special componenta est/vest),nefuncionarea
girocompaselor,variaia magnetic,turbulenele din ionosfer pot afecta transmisiile
radio,obinerea unei vederi obstrucionate a satelitului INMARSAT peste 73N.
Navigaia in Arctic poate necesita un efort intens i foarte obositor.Dac un
operator de nave plnuiete s navige pentru lungi sau perioade dificile pentru
navigaia prin ghea,pe lng folosirea Arctic Ice Regime Shipping System va trebui
s considere prudent s angajeze suficieni Ice Navigators.
Puine porturi i terminale din Arctic au faciliti comparabile cu cele din
zonele sudice.Echipajul i echipamentele de la bord trebuie s fie adecvate n numr
i pregtire pentru a face fa oricrei provocri care poate apare.Comandanii trebuie
26
s se asigure c echipajul este pe deplin atenionat despre facilit ile disponibile la
rm,cnd fac planificarea voiajului.
Pentru voiaje ce presupun transfer de combustibil la/de la nav,trebuie
aplicate cerine specifice pentru echipaj i echipamente,la locul transferului.Detalii
sunt date n Arctic Water Oil Transfer Guidelines,TP 10783.
Alte echipamente de luat n considerare sunt acelea privind sigurana i
aciunile de urgen(Safety and Emergency Response).Comandanii trebuie s fie
prevenii despre faptul c voiajele n orice perioad a anului pot ntmpina condiii
dificile,iar cele din lunile de iarn pot implica temperaturi extrem de
sczute.Echipamentele de siguran standard pot s nu funcioneze bine n aceste
condiii sau pot s nu fie adecvate n a asigura protecia.
Transport Canada a dezvoltat un Ghid Maritim De Supravieuire n Vreme
Rece(Cold Weather Marine Survival Guide,TP 11690) i Marine Survival Handbook
For Cold Regions,TP11969.Acestea redau detalii i respectiv o enumerare despre
sfaturi practice de supravieuire pe vreme rece n mediul marin.Comandanii care
planific voiaje Arctice ar trebui s fie familiarizai cu aceste publicaii i ar trebui s
se asigure c sunt disponibile copii ale acestora spre a fi citite de ctre personalul de
la bord.

2.3 Remorcajul

Operaiunile remorcherelor i barjelor precum i alte remorcaje n Arctic

necesit o atenie particular.Controlul direciei poate fi dificil,n timp ce viteza navei
ce remorcheaz i a celei remorcate se schimb aproape instantaneu,acest lucru
mrind riscul de coliziune cu plcile de ghea plutitoare.Alegerea optim a
lungimii remorcii i a vitezei n acest caz necesit experien ,cunotin i mare
atenie.

27
 M/V TERRY FOX Towing the ARCTIC KIGGIAC, 1991 Photo:
B.Cowper
1 Draft - Operational Review of the Arctic Ice Regime Shipping System
standards for Tug and Tow Operations,Pages 1 & 2, March 1997

2.4 Informaii legate de mijloacele radio electronice de navigaie

a) INMARSAT (International Maritime Satellite Organization)

Pe tot cuprinsul mapamondului comunicatiile prin satelit au devenit sinonime cu

transferul sigur si de calitate a informatiilor. INMARSAT este un consortiu international cu peste
75 de parteneri care furnizeaza servicii de comunicatii.
Sistemul INMARSAT este format dintr-un numar de sateliti geostationari care
furnizeaza comunicatii de calitate cu acoperire de la 770 N si 770 S.

b) GMDSS (Global Maritime Distress and Safety System)

GMDSS este un pas inainte pentru salvarea pe mare.

GMDSS a fost adoptat de Conventia Internationala pentru Salvarea pe Mare (SOLAS) in
anul 1974. Se aplica tuturor navelor care au la bord mai mult de 12 pasageri in voiaje
internationale si navelor care au un tonaj mai mare de 330 de tone deadweight. Spre deosebire de
regulile anterioare, GMDSS cere navelor sa aiba la bord echipament specific in conformitate cu

28
zona in care naviga. Navele care naviga in zonele polare trebuie sa aiba la bord echipamente
VHF, MF si HF si un EPIRB (Emergency Position Indicating Radiobeacon)

c) Global Positioning System(GPS)

Este un sistem bazat pe sateliti care furnizeaza coordonatele, timpul si viteza navei cu
precizie. Este un sistem functionabil pe orice vreme, cu acoperire globala. Componenta spatiala
este formata din 24 de sateliti, dintre care minim 6 sunt vizibili din orice punct de pe Pamant.
Receptoarele GPS transforma datele de la sateliti si furnizeaza pozitia tri-dimensionala
(latitudine, longitudine, inaltime).
Precizia punctului receptat depinde de capabilitatea echipamentului utilizatorului astfel:
1.SPS(Standard Positioning Service) este nivelul standard de acuratete; este
disponibil fara restrictii fiecarui utilizator furnizand o acuratete orizontala de
aproximativ 100 metri.
2.PPS(Precise Positioning Service)este limitat utilizatorilor autorizati si
furnizeaza o acuratete orizontala de aproximativ 30 metri

d) Semnale radio

Referiri specifice privitoare la echipamentul radar sunt redate doar in anumite cazuri.
Detalii despre astef de facilitati radio sunt date in urmatoarele volume din: Admirality List of
Radio Signals.
Vol. 2. Geamanduri radio, faruri radio,
Vol. 5. Sisteme de navigaie, Decca, Loran;
Principiul sistemului Decca a fost fundamnetat n anul 1937; el a fost realizat n Anglia,
n perioada celui de-al doilea rzboi mondial i apicat pentreu prima data pe scar larg n anul
1944, la debarcarea Aliaiilor n Normandia. Primul lan de staii Decca pentru uzul general al
navigaiei a nceput s funcioneze n anul 1946, n sud-estul Angliei. n prezent, prima lnuire
de staii aflate n funcie, sistemul Decca acoper ntreaga coast de vest a Europei, a Mrii
Baltice, coastele de est i vest ale Americii de Nord, Golful Persic, coastele de est i vest ale
Indiei n zonele Calcutta i Bombay, insulele Japoniei, precum i coasta de nord-vest a Australiei.
Dat fiind excepia sistemului, o serie de noi lanuri de staii Decca se alf n construcie sau sunt
n proiect.

29
 Folosete banda de frecvene joase cuprins ntre 70 i 130 kHz, btaia undei directe fiind
de circa 240 Mm de staia principal.
Reele hiperbolice Decca sunt prezentate pe hri marine n proiecie Mercator, n trei
culori, care dau i denumirea celor trei staii secundare ce determin ficare familie de diperbole
n parte: roie, verde i purpurie.
Primul lan de staii Loran a intrat n funcie pentru uzul general al navigaiei n anul
1957. n prezent se dispune de 30 de staii Loran ce acoper o supafa important a apelor
navigabile ale globului, ca n figura de mai jos:

Suprafaa haurat reprezint zona acoperit de btaia undelor directe, iar cea n afara
cesteia i linia punctat, aria acoperit de btaia undelor reflectate a acestor staii

Frecvena joas a undei purttoare i puterea mare la emisie (puterea de vrf de 60-
200kW) fac ca bataia undei directe s ajung pn la 1400 Mm n timpul zilei i 1000 Mm
noaptea, cnd se propag deasupra mrii, permind linii de baz ntre staii de 500-1000 Mm.

2.5. Rute de navigaie

30
2.5.1. Navigatia in ape adiacente Rusiei
Ultimele harti si publicatii rusesti dau informatii suficiente pentru navigatie catre
porturile deschise traficului international.

2.5.2. Drumul Maritim de Nord.

O atenie deosebit a fost acordat descoperirii Drumului Maritim de Nord, adic
stabilirii celei mai scurte ci din Oceanul Atlantic n Oceanul Pacific, prin mrile Arcticii.
Dup mai multe ncercri, prima nava care a parcurs acest drum de nord - de la
Arhanghelsk n Oceanul Pacific - ntr-un singur anotimp navigabil, a fost spargatorul de gheaa ''
Sibireakov '', n anul 1935, sub conducerea savanilor geografi Vize si Smidt. Abia n anul 1939,
pentru prima dat n istorie, sprgtorul de gheaa '' Litke '' a executat ambele drumuri, dus i
ntors, n aceeai var. Astfel, s-a ajuns la realizarea Drumului Maritim de Nord.
Importana acestui drum rezult fie i dintr-o sumara cercetare a hartii Uniunii Sovietice.
Pentru a ajunge de la Leningrad la Vladivostok prin canalul Suez, navele parcurg o distanta de
23 000 km, iar ocolind Africa pe la Capul Bunei Sperante, 29 000 km. Ori, aceeasi cursa prin
Drumul Maritim de Nord nsumeaza doar 14 280 km, afara de faptul ca portiunea Murmansk -

31
Vladivostok este cuprinsa n ntregime n sfera suveranitatii teritoriale si de stat a Uniunii
Sovietice ( acum Rusia ). Este singura artera de comunicatie n regiunile de nord ale Asiei si
Europei prin intermediul careia se aprovizioneaza populatiile nordice si se fac transporturi foarte
economice legate de valorificarea resurselor inepuizabile ale regiunilor arctice
Cercettorii polari sovietici au dus cu cinste stafeta predecesorilor lor Nansen,
Amundsen,Peary si a altora spre noi cuceriri ale stiintei.
n afara de Svernaia Zemlea, n Arctica au fost descoperite multe alte insule mici. Pe ghetarii
n deriva au fost instalate numeroase statiuni polare si observatoare, care studiaza sistematic
acest tinut. Se efectueaza si cercetari oceanografice care au luat amploare deosebita dupa 1948.

Statiunile polare efectueaza cercetari complexe, oceanografice, geofizice, meteorologice,

aerologice. M.M. Somov erou al Rusiei, doctor n stiinte geografice a condus statiunea '' Polul
Nord 2 '', nfintata in anul 1950, A.V.Tresnicov,care a participat la 12 expeditii arctice si a tiparit
16 lucrari stiintifice, a condus statiunea '' Polul Nord 3 '' nfintata in anul 1954, iar G. I. Tolszicov
a condus statiunea '' Polul Nord 4 ''. Treptat, au aparut noi statiuni polare, ajungndu-se n
momentul de fata la peste 30.

Pentru asigurarea navigatiei si a cercetarilor stiintifice in Arctica, n anul 1939 s-a

construit spargatorul de gheata atomic '' Lenin '', cel mai mare din lume, avnd 44 000 cai putere,
si care a lucrat in Arctica trei ani fara ntrerupere si fara sa fie alimentat cu combustibil ( datorita
celor trei reactoare atomice instalate la bord ). S-a calculat ca spargatorul de gheata '' Lenin '' ar
putea nconjura Pmntul de 8 - 10 ori fara rencarcarea cu combustibil a reactoarelor sale.
Numai ntr-un singur an ( 1962 ) sprgtorul de ghea '' Lenin '' a eliberat dintre gheturi 90 de
vase. Experienta cstigata prin darea n exploatare a spargatorului atomic '' Lenin '' va servi la
punerea bazelor planului de perspectiva n crearea unei puternice flote de spargatoare de gheata.
n anii 1945 - 1946, S.U.A si Anglia au organizat cercetari n Arctica si n special n
tinuturile polare. S-au studiat : circulatia aerului, structura paturilor nalte ale atmosferei etc.
ntre anii 1950 si 1960, bombardiere grele americane au studiat posibilitatile de aterizare pe
banchize n Marea Beaufort si de stabilire a unor cai aeriene internationale permanente.
Mai multe state capitaliste au efectuat expeditii maritime militare, acordnd o atentie
deosebita navigatiei submarinelor sub gheata. Spargatorul de gheata american '' Edisto '' a ajuns
pna la 85 latitudine nordica. Mare vlva a produs n presa americana o calatorie pe sub gheturi
a submarinului atomic american '' Nautilus ''. La nord de Groenlanda, s-au creat n Marea
Beaufort si n alte localitati statiuni meteorologice americane care furnizeaza date tiintifice

32
importante.
Descoperirile geografice ale secolului al XX-lea in Arctica americana, daneza,
norvegiana sunt strns legate si de numele lui Knut Iacob Rasmussen, pasionat cercetator al vietii
eschimosilor ( poate si pentru faptul ca mama sa era o femeie eschimoasa casatorita cu un
danez ). Dupa ce a participat la expeditiile daneze dintre anii 1902 si 1908 n Groenlanda,
Rasmunssen a organizat ntre anii 1912 si 1933 sapte expeditii, asa numitele '' Expeditii Thule '' (
dupa denumirea asezarii Thule - baza stiintifica de pe tarmul golfului Baffin ). Cu acest prilej,
Rasmunssen a realizat si cea mai lunga calatorie ( 15 luni ) cu sanii trase de cini.
n pragul secolului al XX-lea, Drumul Maritim de Nord-Vest ( spre deosebire de Drumul
Maritim de Nord - numit si Drumul Maritim de Nord-Est - , Drumul Maritim de Nord-Vest este
cel care traverseaza marile tinutului Arctic pe la nordul continentului american din Oceanul
Atlantic n Oceanul Pacific ) , explorat timp de trei secole de englezi, canadieni, danezi, si
asteapta cuceritorul si acesta a fost Roald Amundsen care, pe barca cu motor '' Gja '' , nsotit de
sase oameni, a parcurs ntre anii 1903 si 1906 ntreag drumul din Oceanul Atlantic n Oceanul
Pacific, ocolind prin Arctica continentul american.

n 1944, canadianul Larsen Henry parcurge ntr-o singura perioada de navigatie Drumul
Maritim de Nord-Vest, din Oceanul Atlantic n Oceanul Pacific.

2.6 Atlantic catre Pacific (Pasajul de Nord-Vest)

Pentru fiecare rut, direciile, care au luat in considerare toat experiena posibil
(existent la ndemna) ofer un ghid pentru planificare.
n toate informaiile furnizate, care nu corespund n totalitate n totdeauna cu realitatea
ntr-un mod exact, trebuie privite prin prisma mprejurarilor actuale existente n zonele
respective.
Desparte Oceanul Arctic Nord American de Stramtoarea Davis si Stramtoarea Baffin spre
est si de Stramtoarea Bering in vest si are patru rute posibile. Intrarea sau iesirea estica pentru
toate rutele prin Stramtoarea Lancaster (74 15N , 80 00W); intrarea sau iesirea vestica se afla
in Golful Admunsen (74 45N, 125 00W).

33
 In 1969 prima nav comercial, S.S.Manhattan, un mare tanc petrolier de peste
150.000 de tone i special consolidat pentru acest motiv, a traversat Pasajul de nord-vest
prin Stramtoarea Lancaster, Stramtoarea Barrow, Stramtoarea Viscount Melville,
Stramtoarea Prince of Wales si Golful Admunsen. In acest voiaj un spargator de gheata
canadian a insotit tancul si in numeroase cazuri a fost nevoit sa ajute tancul.

2.7 Rute din Atlantic catre Oceanul Arctic

34
 Sunt doua rute practice pentru navele de suprafata din Oceanul Atlantic dintre Canada si
Groenlanda catre Oceanul Arctic; ambele sunt limitate la spargatoare de gheata pentru perioade
scurte de timp in ultima parte a lunii august.
Prima ruta este prin Stramtoarea Nares,care duce in Nordul Golfului Baffin.
A doua ruta este prin Stramtoarea Jones care se deschide in partea de nord-vest a Golfului
Baffin si Golfului Norvegian.

2.8 Rute interioare

Intre Frederiksdal (600 00N, 440 40W) si Krauslshavn (740 07N , 540 04W)
sunt fixate rute interioare prin canalele dintre insulele care marginesc coasta de vest a
Groenlandei.

2.9 Rute din Marea Nordului

Rutele din Marea Nordului iese din Marea Barents in Marea Kara prin una din
urmatoarele variante:
1. prin Stramtoarea Proliv Yugorskiy Shar care se afla intre Ostrov Vaygach
(700 N, 600E) si continent;
2. prin Proliv Karskiye Vorota, stramtoare care separa partea nordica a Ostrov-
ului Vaygach de Novaya Zemlya;
3. prin Proliv Matochskin Shar care desparte Novaya Zemlya aproape in
jumatate;
4. in jurul partii nordice a lui Novaya Zemlya;
Cele mai multe vase care folosesc aceste rute din Marea Nordului sunt
consolidate pentru navigatia sigura in zona polara si au un pescaj maxim de 7,6 metri;
aceasta pentru ca, lasand la o parte limitarea zonelor de ancoraj, navele cu un pescaj mai
mare au un risc ridicat de a se pune pe uscat in conditii nefavorabile.
Pilotajul asistat de spargatoare de gheata este disponibil, la cerere, pentru toate
rutele Marii Nordului. Pentru partea vestica a rutei, de la intrarea Vestica in Marea Kara
35
 pana la 1250 E , pilotajul este furnizat de GavanDikson (730 30N , 800 31E). Pentru
partea estica, de la 1250 E la Stramtoarea Bering, pilotajul este furnizat de Pekev (690
45N , 1700 20E) .
Pilotajul asistat de spargatoare de gheata poate fi efectuat prin una din
urmatoarele metode:
1. cte un pilot ambarcat in fiecare nav;
2. nave care au sau nu au piloi la bord sunt conduse de un sprgtor de ghea;
3. ghidare din partea unui avion de patrulare;
4. instructiuni primite prin radiotelefonie;

2.10. Scheme de separare a traficului

Schemele de separare a traficului din Oceanul Arctic sunt prezentate in ceea ce urmeaza.
Atat shemele adoptate de IMO cat si cele stabilite de autoritatile in a caror competenta se afla
sunt prezentate impreuna cu autoritatea care le-a stabilit. Schemele adoptate de IMO nu sunt
diferentiate de cele locale pe harti. Rutele de pe coasta nordica a Rusiei nu sunt adoptate de IMO.

Marea Alba(Beloye More)

Off Mys Zimnegorskiy (Guvernul Rusiei)
Off Ostrov Sosnovets (Guvernul Rusiei)
Off Ostrova Ponoyskiye Ludki Guvernul Rusiei)
Off Tersko-Orlovskiy (Guvernul Rusiei)
Off Svyatonosskiy Poluostrov (Guvernul Rusiei)

Marea Barents
Intrarea in Kolskiy Zaliv (Guvernul Rusiei)
Proliv Karskiye Vorota (Guvernul Rusiei)

36
 O serie de scheme de separare a traficului si drumuri recomandate sunt stabilite in
apropiere de Kolskiy Zaliv. Aceste scheme de separare a traficului si drumuri recomandate ar
trebui urmate de navele care se apropie de Arkhangelsk dinspre nordul lui Mys Svyatoy Nos.
Cea mai periculoasa si mai ingusta parte a rutei este prin Proliv Orlovskaya
Salma. Aici nu se gasesc semne de navigatie intre Gorodetskiysi Torsko-Orlovskiy
Light cu exceptia farului de la Mys Ostraya Ludka (67 25N ,
41 06E).

2.11. Hri i Publicaii

Hrile cu rute dedicate reprezint un element important n planificarea voiajului. Ele

arat, funie de luna anului, starea vremii i informaii despre ghea, cureni oceanici, linii de
incarcare pe zone, i cteva trasee i distane recomandate. Fiecare hart este publicat n 12
versiuni, cte una pentru fiecare lun a anului.

2.12. Hri oceanice

37
 Pentru obinerea harilor potrivite se apeleaz la dealerii autorizai i se
consult catalogul de hri Admirality Charts. Catalogul, ca i sumarul anual al
Notice-urilor, ofera adresele tuturor dealerilor autorizai de hri din ntreaga lume.
Este cunoscut faptul c hrile oceanice sunt nc realizate pe baza unei game
variate de surse a cror acuratee, precizie, lasa de dorit, n special cele legate de
informaiile referitoare la adncimi i posibile pericole de navigaie. Aceste lipsuri sunt
mult diminuate n cazul rutelor frecventate n mod curent, dar chiar i pentru aceste rute
dedicate nu se poate spune c s-au epuizat toate domeniile de cercetare; navele
moderne, cu pescaje mari, sunt nc expuse unui poteial risc, dar acesta este oricum
mult diminuat n cazul rutelor recomandate. Pentru cunoaterea mai multor amnunte
despre astfel de posibile pericole de navigaie, precum i despre modul n care se
marcheaz pe hari atunci cnd se cunosc, trebuie studiata cartea (publicaia) The
Mariners HandBook Ghidul Navigatorului.

2.13. Hri oceanice gnomonice

Hrile gnomonice sunt indicate i uor de folosit pentru trasarea

drumurilor ortodromice. Acoperirea acestor hri (Oc. Atlantic, Oc. Indian, Oc.
Pacific.) .

38
 Publicaii pentru navigaia costier cuprins n rut, precum i pentru
apropierea de port, trebuie studiate urmtoarele publicaii:
Admirality Sailing Directions ofer informaii despre port, condiii locale de
navigaie;
Admirality Lists of Lights(Cartea Farurilor) ofer detalii despre luminile de
navigatie i semnale de cea ale farurilor de pe rm;
Admirality Tide Tables ofera predicii referitoare la nlimile apelor atnse pe
timpu mareelor din toat lumea, i la curenii de maree. Atlasele curenilor de maree dau
detalii despre curenii de mareee din vecintatea insulelor Britanice (i a altor zone)
Admirality List of Radio Signals ofer detalii despre facilitai radio care sunt
disponibile pentru marinari incluznd detalii i informaii despre avize de navigaie i
vreme, faciliti de determinare a poziiei navei cu ajutorul procedeelor radioelectronice,
precum i despre srviciile portuare i pilotaj.
Admirality Distance Tables pot fi utilizate cu succes n cazul comparrii
distanelor de parcurs, folosind rute dedicate prin arhipelaguri sau ocolind masele de
pmnt (rm) n conexiune cu studiul distanelor fcut cu ajutorul Ocean Passages of
the World;
Annual Summary of Admiralty Notices to Mariners (sumarul cumulativ al
noticeurilor ctre navigatori) conine re-printrile tuturor Notice-urilor
preliminare/temporare care afecteaz hrile Admirality precum i coreciile pentru

39
 Admirality Sailing Directions n for la 1 Ianuarie a anului cnd a fost publicat
cartea respectiv, conine i notice-uri anuale care acoper i alte obiective de interes
pentru navigatori.

Lista agenilor furnizorilor autorizai de hri;

Lista porturilor care beneficiaz de acoperirea noticeurilor
Sinistre i salvare pe mare
Ape teritoriale i jurisdicii de pescuit
Informaii referitoare la submarine.
The Mariners Handbook (ghidul navigatorului) ofer informaii cu caracter
general despre aprovizionarea i modul de utilizare al hrilor Admirality i
publicaiilor de navigaie, vreme, ghea, pericole de navigaie i alte subiecte.

Navigaia n zone cu sloiuri n deriv, cu gheuri compacte i cu ghetari, prezint un

pericol mare pentru siguran navigaiei.

40
 In cartea pilot sunt descrise condiiile climatice i indic rute de urmat, cu diferite note,
recomandate navelor (propulsate de o main), pentru fie care zon.
Zonele cu pericol de ghea se ntalnesc la latitudini mari, peste 45 - 50, dar s-au
ntalnit sloiuri si gheari si la latitudini mai mici, pn la 35.

41
 Navele care navig n mod regulat in zone cu latitudini mari, sunt de o construcie
special, avnd prova mai robust iar elementele de osatur i bordajul
supradimensionate.

Ca prim msur pentru evitarea pericolelor determinate de gheuri, se impune o

informare profund prin studiul unor documente ce conin informaii privind regimul gheurilor,
i anume :
- Crile Pilot ale zonei;
- Hri lunare cu regimul gheturilor;

42
 - Hri pilot;
- Rutele maritime recomandate (Ocean Passages for the World);
- Rapoartele privind gheurile , transmise de serviciile de cercetare a gheii in
diferite zone, transmise prin radio (programul de lucru al statiilor respective - vol. 3 din
Radio Signals);
Marinarul nu se poate baza n obinerea observaiilor corpurilor cereti precise. n cea mai
mare parte a sezonului navigabil, norii ascund soarele iar zilele lungi i nopile scurte din timpul
verii mpiedic folosirea stelelor pentru observaii. Vara, cnd n afar de lun, cteodat doar
soarele poate fi utilizat pentru observaii, i, cum recunoaterea precis n ghea este imposibil
precizia poziiilor rezultate trebuie ntotdeauna pus sub semnul ntrebrii.
Datorit pericolelor pe care le prezinta pentru nava campurile de gheata si in mod
deosebit icebergurile precum si datorita faptului ca pozitiile transmise se de serviciile de
urmarire nu sunt sigure, se impune organizarea serviciului de veghe la nava.
Semne ale apropierii de zone cu gheata :
- apariia de reflexii luminoase pe suprafata inferioara a norilor;
- sloiuri mici si izolate;
- racirea brusca a temperaturii apei marii;
- calmarea brusc a mrii (sub vnt);
- apariia brusc a ceii.

Radarul constituie un mijloc eficient dar nu totdeauna sigur (fenomenul de umbr n spatele
ghearului).
Ghearii sunt descoperii la 4 Mm.
Evitarea ghearilor :
-- la distan mare ;
-- n anumite cazuri - maina napoi;
-- se navig cu vitez redus;
-- cnd nu poate fi evitat e de preferat coliziunea cu prova.

43
Anexe:

Exemple de rapoarte meteo:

NAVTEX westArctic
NOTE: Corrected and/or amended bulletins are listed first *

FQCN35CWVR061150
NAVTEXFORPRINCERUPERTVAJAT4:00AMPSTFRI6JAN2012.

VLD06/12Z08/08Z,
WND(KT),VIS(NM)ABV1NMUNLIND,FOGIMPLVISLESSTHAN1NM.

SYNOPSIS:
06/12ZCFRONTONLINENSOVRBOWIE.07/06ZDISSCFRONTOVRTHE
MAINLANDCOAST.07/18ZFRONTOVRHAIDAGWAIIEXTDGSWWD.

QUEENCHARLOTTESTRAIT:
WNG:GALE.
WND:SE2030.06/18ZSE3040.07/00ZSE25.07/18ZS40.

QUEENCHARLOTTESOUND:
WNG:GALE.
WND:SE3040.06/23ZW20.07/08ZS25.07/13ZS4045.08/00ZS35.

CENTRALCOASTFROMMCINNESISLANDTOPINEISLAND:
WNG:STORM.
WND:SE25.06/14ZSE3040.07/05ZSW20.07/12ZSE25.07/18ZSE4050.

HECATESTRAIT:
WNG:STORM.
WND:SE2530.06/14ZSE3040.06/23ZSW1520.07/12ZSE3540.07/17Z
SE4050.07/21ZS35.

DIXONENTRANCEEAST:
WNG:STORM.
WND:SE3040.06/17ZSE4050.06/21ZSW2025.07/05ZSW15.07/12Z
SE35.07/18ZSE4555.07/23ZSE35.

DIXONENTRANCEWEST,WESTCOASTHAIDAGWAIIN:
WNG:STORM.
WND:SE4050.06/17ZSW2030.07/02ZW15.07/10ZSE30.07/13Z
SE4050.07/20ZS30.08/03ZS3540.

WESTCOASTHAIDAGWAIIS:
WNG:GALE.
WND:SE3040.06/17ZSW1525.07/03ZSW10.07/10ZSE30.07/13Z
SE3545.07/20ZS35.

DOUGLASCHANNEL:
WNG:NIL.
WND:LGT.06/15ZOUTFLOWN1015.07/02ZLGT.07/14ZINFLOWSW15.

44
BOWIEN:
WNG:STORM.
WND:SE4050.06/14ZSW3040.06/20ZW2030.07/01ZW1020.07/07Z
SE25.07/12ZSE4050.07/19ZSW30.08/05ZS35.

BOWIES:
WNG:GALE.
WND:SW35.06/23ZW1525.07/06ZSE2535.07/13ZS40.07/23ZSW30.
08/06ZS40.

WAVES(M)VLD06/12Z08/08Z.

QUEENCHARLOTTESOUND:
4.07/08Z3.07/18Z46.

CENTRALCOASTFROMMCINNESISLANDTOPINEISLAND:
34.07/18Z46.

HECATESTRAITN:
12.06/15Z23.06/23Z12.07/12Z3.07/15Z4.08/00Z3.

HECATESTRAITS:
3.07/12Z4.07/15Z57.08/03Z4.

DIXONENTRANCEEAST:
2.06/15Z34.06/23Z2.07/12Z34.07/15Z5.08/00Z34.

DIXONENTRANCEWESTWOFLANGARA,WESTCOASTHAIDAGWAII:
34.06/17Z46.07/08Z4.08/00Z5.

DIXONENTRANCEWESTEOFLANGARA:
23.08/00Z2.

BOWIE:
46.07/04Z34.07/15Z5.

END

Date Modified: 2011-12-22

Marine Forecasts for the Western Arctic Waterway (Beaufort Sea -

St. Roch Basin)
* NOTE: Corrected and/or amended bulletins are listed first *

45

FQCN14CWNT150200
MarineforecastsfortheWesternArcticwaterwayissuedby
EnvironmentCanadaat7:00p.m.MSTMonday14November2011for
tonightandTuesday.

Forecastshaveendedfortheseason.

Tipuri de hri hidro-meteo

46
47
48
49
BIBLIOGRAFIE:

Brbuneanu P., Mrile i Oceanele Pmntului, Bucureti, 1967

Balaban, Ghe., Tratat de navigaie maritim, Ed Sport-Turism, 1981

Scurtu G., Asigurare hidrografic de navigaie, Bucureti , 1968

*** Admirality List of Radio Signals Diagrams Relating to Wheather

Reporting and Forecast Areas, London, 1998

*** Admirality List of Radio Signals, vol. II, L

*** Guide to Port Entry, Shipping Guides Ltd., 1995-1996

*** Ocean Passages for the World, London, 1973

50
 *** Mariners Handbook

*** Original Image by Provincial Airlines Limited "Arctic."

Microsoft Student 2009 [DVD]. Redmond, WA: Microsoft Corporation
*** north@america@zoomout_I_4PAN_CLASSIC@012
*** news.National Geografic

51