Sunteți pe pagina 1din 8

DESCHIDERI EPISTEMOLOGICE OFERITE DE IPOTEZA CARACTERULUI Pentru a fi posibila analiza detaliata a problematicii epistemologice

PROCESUAL AL EXISTENTEI SOCIALE derivata din aceasta optiune, expunem succint conceptia procesual-organica
despre existenta. Autorul considera plauzibile afirmatiile expuse n continuare ca
ipoteze de lucru.
1. O explicatie ontologica ce sustine ca existenta sociala este procesualitate 1.1. Existenta este produsul unor retele de procese informational-
2. Indicii ca existenta sociala a oamenilor este procesualitate energetice; secventele ei sunt expresia acestor procese, a formelor particulare pe
care le realizeaza, precum si a conexiunilor posibile ntre anumite procese
2.1. Este modelul ontologic expus testabil (falsificabil)?
informational-energetice. Nu este posibila detasarea proceselor energetice de
2.2. Existenta sociala a oamenilor are manifestari care infirma
procesarile informationale; ele se produc si se sustin reciproc, n modalitati
premisele epistemologiilor care nu interpreteaza existenta sociala ca
dependente de proprie-tatile lor, prin procese organizante si dezorganizante, ca si
procesualitate?
prin procese ce dezvolta consecinte functionale sau disfunctionale n organizari.
3. Semnificatia epistemologica a posibilitatii de a diferentia ntre complexitati 1.2. Fiind ntretinuta de procese organizante si dezorganizante,
si procesualitati Existenta este procesualitate, se afla n stari departe de echilibru.
4. Consecinte epistemologice ale premiselor ontologice procesual -organice 1.3. Conexiunile dintre procesarile informationale si procesele ener-
Premisa 1 getice fac imposibile situatiile limita: starea de organizare genera-lizata stabilizata,
Premisa 2 lipsita de procesualitate, si starea de dezordine generalizata, deci de entropie
Premisa 3 maxima, care, de asemenea, exclude procesualitatea. Orice procesare si
Premisa 4 genereaza, prin propriile conse-cinte, conditiile dezorganizarii ei, iar procesele
Premisa 5 dezorga-nizante sunt generatoare de conditii favorabile emergentei altor procese
organi-zante.
5. Caracteristici ale epistemologiei procesual-organice 1.4. In anumite conditii, unele dintre procesele informational-
energetice pot tinde spre stari de relativa stabilitate. Numesc complexitati
REFERINTE organizarile ce tind spre stari aproape de echilibru.
Sunt numeroase studiile n care se argumenteaza ca aborarile Tinznd spre stari aproape de echilibru, complexitatile nu numai ca au
reductioniste nu pot sa produca interpretari corecte. Chiar consacrarea expresiei o relativa stabilitate interna, dar au grade mai mari de autonomie n raport cu
metode reductioniste este relevanta. Dar epistemologii nu au analizat suficient de procesualitati ce le sunt exterioare, inclusiv cu cele care le nglobeaza functional.
atent aspectele care fac posibila identificarea metodelor de cunoastere realmente 1.5. Complexitatile, oricare ar fi natura lor, dezvolta nsa consecinte
adecvate obiectelor n sine ce sunt interogate. derivate dezorganizante; ele tind sa se dezorganizeze pe masura ce conexiunile
1. O explicatie ontologica ce sustine ca existenta sociala este realizate de procesarile informationale se desfac. Dezorganizarea se produce n
procesualitate succesiuni ce decurg din proprietatile informationale ale complexitatilor.
In ultimii ani, ca urmare a constientizarii dificultatilor de cercetare 1.6. Existenta, fiind procesualitate, este o succesiune de reali
mentionate [1], am conturat o schita ontologica cu scopul explicit de a servi ca distribuiti spatio-temporal, reali care ntretin aceasta spatio-tempo-ralitate si o
interpretare-cadru pentru analiza unitara a existentei sociale. [2] particularizeaza prin proprietatile lor. Existenta nu este reductibila la realii ei, reali
Consecinta unor studii ale caror rezultate au fost publicate succesiv, localizati spatio-temporal, care sunt doar posibili actualizati n contexte particulare
ncepnd din anul 1982 (Procesualitatea sociala), conceptia se concretizeaza n si, ca urmare, particularizante.
ipoteze corelate de natura ontologica referitoare la conexiunile dintre existenta 1.7. Procesele informational-energetice care ntretin Existenta gene-
fizica, existenta biotica si existenta sociala. reaza complexitati cu autonomie redusa, care nu au capacitatea de a se reproduce
Investigatiile concepute si desfasurate pe aceasta baza au confirmat prin propriile procese informational-energetice. Le numesc complexitati abiotice. n
posibilitatea interogarii transdisciplinare a existentei sociale, au produs o schita spatio-temporalitatea ntre-tinuta de Existenta, ntre complexitatile abiotice se pot
explicativa a existentei sociale si nuantari suscesive ale acestei schite care nu o realiza retele de conexiuni selective, n raport cu proprietatile si pozitia lor.
infirma. Ipoteza de baza, cea care a facut posibila interogarea unitara a existentei Procesele informational-energetice ce includ si ntretin comple-xitatile abiotice si
sociale este: existenta sociala este o procesualitate produsa si ntretinuta de retelele de conexiuni dintre ele le numesc megaexistenta abiotica (fizica).
procese informational-energetice specifice, procese pe care omul le face posibile In ansamblul ei, megaexistenta abiotica se afla, se poate afla numai
ca urmare a modalitatii n care el proceseaza informatiile. Ontologia obtinuta este n stari departe de echilibru dar, ntruct contine complexitati ce pot realiza retele
consecinta unor analize de natura epistemologica [3] si, la rndul ei, face posibila o de conexiuni selective, ea poate sa cuprinda complexitati integratoare; si ele tind
paradigma epistemologica distincta, cea conturata succesiv n lucrarile publicate spre stari aproape de echilibru deoarece sunt ntretinute de procese informational-
ncepnd din 1994.
energetice lente, cu conexiuni ce au grade mari de stabilitate, specifice cu proprietati diferite de cele ale bio-procesorilor, care modifica posibilitatile de
complexitatilor ce le ntretin. Astfel de complexitati integratoare sunt, de pilda, manifestare ale bio-complexitatilor n modalitati care fac posibile noi genuri de
sistemele solare. conexiuni ntre ele, conexiuni ce pot produce organizari integratoare diferite de
Instabilitatea complexitatilor integratoare poate fi produsa de megaorganizarea biotica. Numesc noii procesori de informatii interpretori,
deteriorari ale proceselor informational-energetice din complexi-tatile nglobate, organizarile pe care le produc oameni, organizarile rezultate din conexiunile dintre
daca ele pot afecta retelele de conexiuni dintre ele, sau de procesele organizante oameni socio-organizari, iar conse-cintele organizante ale conexiunilor posibile
si dezorganizante din spatio-temporalitatea ce le nglobeaza. ntre socio-organizari existenta sociala a oamenilor. ntruct interpretorii si, ca
1.8. n megaexistenta abiotica, n anumite conditii, n unele dintre urmare, toate organizarile pe care le genereaza si ntretin se pot reconstrui n
complexi-tatile integratoare, sunt posibile procese organizante ce produc modalitati diferite de cele anterioare, sub presiuni mereu noi care decurg din noile
complexitati capabile sa se reproduca cu contributia propriilor procese contexte pe care interpretorii le fac posibile, existenta sociala a oamenilor are
informational-energetice. Astfel de complexitati, pe care le numesc biotice, poseda caracteristicile unei procesualitati, este o procesualitate.
procesori de informatii specializati pentru a controla reproducerea lor. n masura n Asadar, procesarea sociala devine posibila cnd procesarea biotica
care procesorii complexitatilor biotice fac posibile si necesare functional conexiuni face posibili procesori cu proprietati diferite de cele ale complexitatilor biotice. Noii
ntre ele, astfel de conexiuni produc si ntretin ceea ce numesc megaexistente procesori - interpretorii - introduc discontinuitati n functionarea complexitatilor
biotice.Emergenta megaexistentelor biotice, sub forma unor comple-xitati biotice n care se produc. Noile modalitati de procesare a informatiilor rezultate din
integratoare localizate spatio-temporal n complexitati integratoare abiotice, devine conexiunile dintre bio-procesorii si interpretorii oamenilor produc si ntretin
posibila cnd procesarea abiotica face posibile: procesualitati. Continnd si interpretori, oamenii nu tind spre stari aproape de
echilibru, ei realizeaza activitati creatoare de informatie si de procese
complexitati biotice;
informational-energetice si, prin consecin-tele lor, genereaza organizari sociale. Si
interfete informational-energetice ntre complexitatilor biotice organizarile sociale sunt procesualitati deoarece poseda interpretori proprii,
si ntre ele si mediul ambiant abiotic. capabili sa produca presiuni organizante si dezorganizante asupra interpreto-rilor
oamenilor si, prin intermediul lor, asupra organizarilor sociale. Interpretez existenta
Complexitatile biotice se mentin daca proprietatile conjugate ale sociala ca procesualitate deoarece, fiind produsa de ansamblul proceselor posibile
procesorilor lor - pe care i numesc bio-procesori - si relatiile informational- prin coexistenta oamenilor, organizarea sociala nu poate sa tinda spre stari
energetice cu complexitati din mediu fac posibila nu numai functionarea lor ntru aproape de echilibru; n interiorul ei se dezvolta presiuni pentru a emerge
reproducere, ci si mentinerea ntre anumite limite a proprietatilor acelor zone din interpretori tot mai performanti, care produc noi procese organi-zante si
mediul exterior lor care le conditioneaza functionarea zone pe care le numesc dezorganizante, diferite de cele posibile anterior.
ambianta informational-energetica. Complexitatile biotice nu pot fi inactive Interpretorii se constituie initial n functie de presiuni informationale si
informational deoarece reproducerea lor presupune schim-buri informational- energetice locale, particulare si particularizante, dar ei tind inevitabil spre
energetice cu ambianta lor; starile de relativa stabilitate ale biocomplexitatilor nu interpretari mai performante deoarece se pot reconstrui sub presiunile propriilor
decurg din reducerea procesarii informationale, ca n cazul complexitatilor abiotice, produse si ale consecintelor lor. Aceste proprietati ale interpretorilor fac ca
ci din proprietatile acesteia. O complexitate biotica se mentine numai ct timp se procesualitatea sociala pe care o ntretin sa se reorganizeze succesiv iar
ntrunesc acele conditii informational-energetice care ntretin functionarea bio- reconstructiile interne sa nu fie aleatoare, sa decurga din sporirea posibilitatilor
procesorilor ei. interpretative ale noilor procesori, sa ia forme dependente de tensiunile ce se
Fiind posibile numai cu conditia continuei functionari, complexitatile dezvolta ntre bio-procesori si interpretori.
biotice pot fi considerate bio-harduri cu bio-softuri capabile sa le ntretina. Suportul Dependenta interpretorilor de criterii si reguli ce se constituie n
energetic al procesarii bio-informationale consta n bio-cmpuri, n procese bio- procesarea interpretativa concreta, inevitabil localizata, particu-larizanta face nu
chimice si n procese bio-electrice. numai ca interpretarile sa nu poata fi satisfacatoare de la nceput: constituirea
Depinznd de astfel de procese, complexitatile biotice pot sa-si interpretorilor n functie de anumite situatii receptate ca problematice face posibili
modifice anumiti parametri functionali, dar nu se pot reconstrui pe alte baze si interpretori specializati pentru a investiga initial interpretari, constructii si
functionale; ele pot doar sa se reproduca si sa se acomodeze n limitele ce decurg procesari interpretative disparate, apoi procesualitatea interpretativa n ansamblul
din proprietatile bio-procesorilor. Daca ipotezele enuntate sunt corecte, ei. Ii numesc procesori interogativi. Asadar, n interiorul procesarii interpretative, n
complexitatile biotice si mega-organizarea biotica pe care o ntretin nu se pot anumite conditii, emerge procesarea de tip interogativ; ea interogheaza
reorganiza pe alte baze, nu sunt capabile sa-si programeze procesorii de infor- interpretari, domeniile lor de referinta, dar si posibilitatea interpretarilor, functiile si
matii. proprietatile lor. Finalitatea procesarii interogative, initial necon-stientizata, apoi
1.9. n megaorganizarea biotica, n anumite conditii, n unele din bio-
complexitati, sunt posibile procese organizante ce produc procesori de informatii
constientizata partial si eronat, este ntelegerea Existentei, modelarea proprietatilor energetice, care decurg inerent din conse-cinte ale proceselor n desfasurare, din
si a starilor ei, a posibilitatilor ei de manifestare. modificari ale posibilitatilor procesualitatilor, din eventuale dezechilibre, din
Procesarea interpretativa face ca procesualitatea sociala sa fie o zona proprietati pe care procesele le induc n procesualitati.
informational-energetica instabila n interiorul unei proce-sualitati biotice, careia i Finalitatile procesualitatilor n curs de constituire emerg din proprietati
este proprie o stare de stabilitate, de relativa stabilitate. Constituindu-se, ale procesualitatilor implicate, ale starii lor, dar si ale ambiantei informational-
functionnd si reproducndu-se n interiorul unei megaexistente biotice, orice energetice, ale procesualitatilor nglobante. Finalitatile tind sa satisfaca necesitatile
procesualitate sociala, sub constrngerile produse de bioprocesori, tinde sa-si informational-energetice ce le-au generat n modalitati particularizate de proprietati
optimizeze organizarea si functionarea nct sa nu-si destabilizeze mediul biotic; ale procesorilor implicati.
daca nu reuseste, consecintele dezorganizante pericliteaza existenta omului, ca Necesitatile functionale ce ntretin procesele organizante sunt cele
specie. care conditioneaza si raporturile noilor procesualitati cu cele n functiune. Orice
Este plauzibila si ipoteza: interpretorii mentin procesualitatea sociala proces organizant daca nu reuseste sa satisfaca necesitatile informational-
n stari departe de echilibru pna cnd interpretarile devin satisfacatoare, pna energetice ce l-au generat, nu se finali-zeaza, esueaza. Procesele organizante si
cnd oamenii, dispunnd de interpretarea satisfacatoare a situatiei lor n Existenta, procesualitatile nu se mentin daca evolutiile anuleaza necesitatile informational-
si pot maximiza posibi-litatile n megaexistenta biotica ce-i nglobeaza functional. energe-tice ce le-au generat sau daca genereaza alte necesitati functionale, ce
Daca, ntre timp, erorile oamenilor, prin consecintele lor perverse, nu asimileaza sau marginalizeaza necesitatile anterioare, care le sustineau
dezorganizeaza procesualitatea sociala sau megaexistenta biotica gazda. functionarea.
1.10. Afirmatiile anterioare fac plauzibila concluzia: n fiecare din cele Emergenta unei noi procesualitati poate sa dezorganizeze alte
trei tipuri de megaexistente se produc procese informational-energetice cu procesualitati sau sa induca n ele procese reorganizante.
proprietati specifice. Autonomia functionala a existentei abiotice, mega- Procesele organizante contin mai multe etape (secvente); fiecare
organizarilor biotice si procesualitatilor sociale decurge din capacitatea lor de a se etapa face posibila etapa urmatoare. Procesualitatea rezultanta capata astfel
autogenera si din specificitatea proceselor; relativitatea autonomiei lor decurge din treptat coerenta, articulare functionala, capacitatea de a conditiona proprietatile si
raporturile de nglobare. Megaorganizarea biotica depinde de mentinerea starea procesualitatilor nglobate, de a intra n relatii diverse cu alte procesualitati;
existentei abiotice ntre anumite stari functionale iar procesualitatea sociala astfel devine apta sa participe la emergenta altor procesualitati, dintre care unele o
depinde de mentinerea megaorganizarii biotice ntre anumite stari functionale. nglobeaza functional.
Astfel de situatii ontice sunt posibile deoarece att mega-organizarea abiotica, ct Posibilitatea specializarii procesualitatilor nglobate n functie de
si mega-organizarea biotica pot sa contina complexitati si complexitati finalitati ale noii procesualitati, implicarea proceselor de tip informational n
integratoare. Megaorganizarile biotice sunt posibile n zone ale existentei abiotice procesele organizante justifica afirmatia: proce-sualitatile nglobate se integreaza
care mentin stari aproape de echilibru cu anumite proprietati. Si socio-organizarile n procesualitatea nglobanta n modalitati care decurg din interactiunile ce le
evolueaza n zone ale mega-organizarii biotice care mentin stari aproape de realizeaza si contri-buie la ntretinerea ei, daca se ntrunesc anumite conditii.
echilibru cu anumite proprietati. Caracterul etapizat al organizarii unei procesualitati si depen-denta ei
1.11. Existenta sociala a oamenilor, ca procesualitate, presupune cu de proprietati ale procesualitatilor constituente justifica distinctia ntre mai multe
prioritate procese informational-energetice organizante si dezorga-nizante (care, tipuri de procese organizante, fiecarui tip fiindu-i proprii anumite stadii ale
de regula, se conexeaza) si, ca un corolar, procese reorganizante. Ultimele sunt organizarii.
consecinte posibile ale proceselor organizante, ale raporturilor ce se dezvolta ntre 1.12. In fiecare din cele trei tipuri de megaorganizari sunt posibile
ele si procesele pe care tind sa le nlocuiasca functional. organizari cu grade de organizare interna diferite, cu unul sau mai multe niveluri de
Procesele organizante sunt acele procese informational-energetice organizare.
prin care emerg noi organizari sociale. Emergenta unor noi procesualitati sociale Organizarile ce au acelasi numar de niveluri de organizare au
poate sa decurga din situatii n care anumite necesitati functionale ale unor proprietati care le fac sa posede grade de libertate similare n raport cu mediul
procesualitati pot fi satis-facute prin articularea unor raporturi noi fie n interiorul lor, ambiant. Cu ct poseda mai multe niveluri de organizare, cu att organizarile, fie
fie cu alte procesualitati; altfel spus, din conexiuni care, realizate, se dovedesc a fi ele abiotice, biotice sau sociale, au mai multe grade de libertate (de autonomie
apte sa satisfaca cerinte functionale ale unora dintre procesorii participanti. Astfel functionala). Unele dintre organizari se pot conexa n modalitati relativ stabile si
de conexiuni se mentin si ntretin procese organizante n masura n care genereaza ceea ce am numit organizari integratoare; megaorganizarile fiind
genereaza anumite finalitati si, n functie de aceste finalitati, procesori prin produsul conexiunilor posibile ntre organizari integratoare, conexiuni care
intermediul carora procesualitatile conexate se specializeaza n modalitati care le genereaza o spatio-temporalitate specifica, au proprietati integratoare.
fac apte sa participe la satisfacerea finalitatilor, a necesitatilor pe care le servesc. Oamenii sunt componentele active ale socio-organizarilor. Procesarile
Dar noile procesualitati pot sa fie si produsul unor noi necesitati informational- din socioorganizari nu se pot afla n relatie dect prin intermediul oamenilor si sunt
particularizate de capacitatile lor informational-energetice. Proprietatile oamenilor Modelul ontologic expus este testabil (falsificabil) daca se pot formula
diferentiindu-se prin anumite posibilitati functionale, si organizarile integratoare se aspecte care sa testeze afirmatiile care l sustin. Pentru a le identifica, revin asupra
diferentiaza, se particularizeaza. modelului pentru a-l analiza.
1.13. Daca organizarile integratoare pot, la rndul lor, genera conditii n model se afirma ca organizarile sociale sunt consecinte sinergice
pentru emergenta altor organizarile integratoare, megaorganizarile sunt organizari ale cofiintarii altor organizari; se considera ca ele sunt produse si expresii ale
cu mai multe niveluri. Organizarile derivate situate la un anumit nivel de organizare posibilitatilor generate de anumite coexistente pentru satisfacerea anumitor
poseda proprietati similare; ele se construiesc n functie de proprietati ale necesitati. Anumite posibilitati, daca se ntrunesc anumite conditii, se
nivelurilor ce le-au facut posibile si, la rndul lor, fac posibile relatii functionale cu concretizeaza n procese prin care se satisfac anumite necesitati. Procesele
organizarile nglobante si nglobate. decurg din modalitatile n care se construieste conlucrarea dintre organi-zarile ce
Raporturile dintre organizarile integratoare situate la niveluri diferite concura la producerea a ceea ce am numit consecinte sinergice. Procesele
decurg din proprietatile si starea lor; ca urmare, sunt asimetrice si se diferentiaza generate de necesitatile activate de coexistentele mentionate pot sa le satisfaca
n raport cu acele proprietati ale organizarilor derivate ce sunt active n anumite ntr-un anumit grad dar, prin fiintarea lor, prin produsele obiectivate si prin
conditii spatio-temporale. consecintele lor, ele genereaza noi necesitati si noi posibilitati de satisfacere, deci
Modelul ontologic expus contine cteva supozitii care l definesc: fac posibil un nou ciclu functional, la capatul caruia se pot ntruni conditiile pentru
un alt ciclu. Am numit reproducere procesualitatea ce ntretine un astfel de ciclu
se afirma caracterul informational-energetic al existentilor;
ntr-o organizare.
se introduce distinctia ntre complexitati si procesualitati; Re-producerile sunt posibile ca urmare a posibilitatii ca orice
conexiune (interactiune) sa aiba concomitent finalitati de tip functional si de tip
se sustine prioritatea proceselor organizante n raport cu alte organizant. Aceleasi procese ntr-un anumit context sunt de tip functional si n alt
genuri de procese; context sunt de tip organizant. Ceea ce este functional ntr-un anumit context
poate fi organizant sau dezorganizant n alt context; de asemenea, ceea ce este
se argumenteaza posibilitatea ca oamenii sa fie sursele disfunctional ntr-un anumit context poate fi organizant sau dezorganizant n alt
proceselor organizante care genereaza si ntretin existenta lor sociala ca context.
procesualitate dar si faptul ca oamenii, n fiecare secventa a procesualitatii Modelul procesualitatii sociale ofera repere referitoare la emergenta si
sociale, sunt capacitati informational-energetice produse de organizarile n reproducere fiecarui gen de organizare sociala, se argumenteaza posibilitatea
care se formeaza si expresii ale acelor organizari, inclusiv ale modalitatilor constituirii socio-organizarilor n anu-mite succesiuni, conexiunile ce ntretin fiecare
de procesare a informatiilor posibile, cu grade de autonomie mari, socio-organizare. In modelarea expusa n volumul Procesualitatea Sociala (1994)
diferentiate de capacitatea de a crea, asimila si folosi informatie. se atribuie procesorilor de informatii pozitia cheie n procesele reproductive.
Studiile ulterioare (Organizatiile, 2000) au nuantat modelul anterior, pronuntndu-
se asupra modalitatii n care se realizeaza reproducerea organizarilor sociale.
Pentru a nlesni receptarea ipotezelor referitoare la posibilitatea
2. Indicii ca existenta sociala a oamenilor este procesualitate
reproducerii socio-organizarilor si la locul central al procesorilor de informatii n
Putem sa evaluam ipoteza referitoare la natura procesuala a
reproducerea organizarilor sociale, expun o schita de principiu care poate fi folosita
existentei sociale n mai multe modalitati. In varianta empirista, care este si
ca schita-cadru de fiecare data cnd ne referim la modalitatea n care un anume
verificationista, ar trebui sa identificam situatii care confirma ipotezele. Consideram
gen de socio-organizare se reproduce.
nsa corecta argumentarea realizata de K.R. Popper () privind caracterul
Reproducerea socio-organizarilor este un caz particular al
nesatisfacator al pozitiilor verificationiste. n acest caz, sunt preferabile doua
reproducerii organizarilor; particularitatile decurg din natura consecintelor sinergice
evaluari, pe care le semnalam prin ntrebarile:
pe care oamenii le pot genera prin convietuirea lor ntr-o anume spatio-
este modelul ontologic expus testabil (falsificabil)? temporalitate. Daca particularitatile oamenilor decurg din modalitatile n care ei pot
procesa informatii, reproducerea socio-organizarilor poate fi modelata referindu-ne
existenta sociala are manifestari care infirma premisele la implicarea lor n actiunile sociale si, astfel, n procesele ce fac posibila
epistemologiilor care nu interpreteaza existenta sociala ca procesualitate? emergenta si reproducerea socio-organizarilor.
In continuare analizam cele doua problematici. Pentru schita-cadru sunt suficiente urmatoarele precizari:
2.1. Este modelul ontologic expus testabil (falsificabil)? - primele socio-organizari sunt produse de consecintele
derivate ale primelor interactiuni pe care oamenii le pot realiza ntru
satisfacerea unor necesitati;
- n orice socio-organizare, din existenta ei, deci si din coexis- produc procese organizante si dezorganizante care devin surse ale unor
tenta componentelor ce o ntretin, inclusiv din coexistenta oamenilor noi necesitati, deci ale unor noi presiuni asupra procesorilor;
nglobati functional n socio-organizare, decurg anumite necesitati;
- daca acceptam ca interpretorii si pot modifica posibilitatile
- n masura n care procesorii de informatii pot sa recepteze de procesare n procesul procesarii, deci ca ei nu mai au posibilitati
necesitatile, ei exercita presiuni pentru orientarea interactiunilor astfel nct similare cu cele care au facut anterior posibile constientizarile ce au
ele sa poata fi satisfacute; directionat actiunile, putem sustine ca noile posibilitati de procesare fac ca
noile constientizari sa se concretizeze n nevoi, aspiratii, interese si
- caracteristicile procesorilor fac ca oamenii sa constientizeze atitudini diferite de cele anterioare;
necesitatile proprii si ale socio-organizarilor nglobante sub forma
constientizarilor-nevoi, a intereselor, aspiratiilor, atitudi-nilor si sa le - noile capacitati de constientizare si noile capacitati de
plaseze n constientizari-situatii; proiec-tare, dirijare si evaluare a actiunilor fac ca noile interactiuni sa
genereze produse si consecinte derivate diferite, care pot sa genereze un
- posibilitatile de constientizare a necesitatilor se diferentiaza nou ciclu functional;
n functie cel putin de starea bio-procesorilor, de tipul interpretorilor
implicati (figurativi, verbali), de modalitatile n care se efectueaza - daca acceptam ca necesitatile sunt presiuni ale organizarilor
procesarea (simbolica, analitica), de caracteristicile si starea socio- ce decurg din procesele prin care ele se reproduc si si exercita functiile n
interpretorilor nglobanti, de pozitia oamenilor n socio-organizari; interiorul altor organizari, putem sustine ca oamenii, prin intermediul
proceselor la care m-am referit, sunt componentele active ale unor cicluri
- limitele procesorilor fac ca necesitatile sa fie constientizate de interventii n reproducerea lor, a socio-organizarilor ce-i nglobeaza si,
numai partial si n modalitati afectate inerent de particularitatile si limitele prin intermediul lor, n bio-organizarea ce face posibila cofiintarea
procesorilor; oamenilor;

- limite de aceeasi natura influenteaza si posibilitatile de - ciclurile pot fi delimitate n raport att cu discontinuitatile ce
actiune, afecteaza capacitatea oamenilor de a se organiza si conlucra se produc n posibilitatile de receptare a nevoilor si de organizare a
pentru a satisface nevoile, interesele sau aspiratiile; activitatilor de satisfacere, ct si cu discontinuitatile ce se produc n
domeniile de referinta, de pilda n necesitatile lor.
- n conditiile mentionate, produsele actiunilor este plauzibil sa
satisfaca numai partial si n modalitati care pot fi nesatis-facatoare Caracteristicile interpretorilor si, dupa emergenta lor, ndeosebi
necesitatile care au activat si directionat procesorii oamenilor si, prin impactul interogarilor asupra ansamblului interpretorilor fac ca modificarile ce se
intermediul lor, socio-procesorii; produc n si prin reproducerea organizarilor sociale sa nu fie aleatoare, sa se
concretizeze n capacitati tot mai mari de actiune, n posibilitati de interventie
- consecintele interactiunilor nu se reduc nsa la produsele deliberata n domeni din ce n ce mai departate de cele oferite de bio-procesorii
obtinute deliberat; actiunile si produselor pot sa declanseze consecinte oamenilor, desi ele ramn informatii de baza.
derivate, ramificatii de consecinte cu mai multe sau mai putine secvente, Procesele la care m-am referit sunt cele care fac ca organizarile
care se pot concretiza, pe de o parte, n retele de statusuri sociale iar, pe sociale sa nu poata fi complexitati; afirmatiile sunt testabile. Posibilitatile de testare
de alta parte, n interpretori prin care oamenii atribuie si asuma roluri, deci a aspectelor mentionate indica falsificabilitatea modelului ontologic si, ca urmare,
produc specializari, acceptarea si recunoasterea lor si genuri de relatii ce caracterul lui stiintific.
decurg din ele; 2.2. Existenta sociala a oamenilor are manifestari care infirma
premisele epistemologiilor care nu interpreteaza existenta sociala ca
- daca acceptam caracterul nesatisfacator al procesarii procesualitate?
informa-tiilor, astfel de consecinte nu pot sa acopere necesitatile, ele pot A doua modalitate de falsificare este posibila deoarece existenta
doar sa fie compatibile cu necesitatile si sa dezvolte presiuni contradictorii sociala are deja o istorie. Daca ea este procesualitate, daca procesualitatea
n oameni si n organizarile sociale iar prin intermediul lor n bio- decurge din reconstructia posibilitatilor proce-sorilor de informatii ce o sustin iar n
organizare; aceasta reconstructie sunt implicate organic si epistemologiile (cum am
argumentat n capitolul 3), putem sa folosim datele existente despre etapele deja
- astfel de procese care transcend motivarea actiunilor sunt la parcurse pentru a raspunde la ntrebarea: existenta sociala a oamenilor a infirmat
originea unor modificari n organizarile-oameni si n organizarile sociale; se
premisele epistemologiilor care nu o interpre-teaza ca procesualitate? Daca interogarea complexitatilor ar fi o solutie reductionista; ea nu poate fi adecvata
raspunsul este negativ, modelul este infirmat; n caz contrar, desi este falsificabil, pentru ca nu s-ar putea analiza procesele care fac din organizari procesualitati.
nu este falsificat. Raspunsul a fost dat deja: 4. Consecinte epistemologice ale premiselor ontologice
procesual-organice
niciuna dintre epistemologiile conturate initial (am n vedere
Asupra acestei problematice ne pronuntam nuantat n studiul
epistemologiile concepute n modalitati filosofice) nu mai rezista astazi.
Dimensiunea epistemologica a existentei sociale a oamenilor [4]; acum doar
Epistemologia genetica si cea interactionista le-au infirmat.
semnalam problematica.
ceea ce Ilie Prvu numeste reconstructia conceptuala a Premisa 1
epistemologiilor furnizeaza alta clasa de argumente ca epistemologiile Existenta sociala, ca obiect n sine, este procesualitate.
schitate, inclusiv cele elaborate n secolul 20, sunt deja supuse nu doar Consecinte epistemologice:
criticii dar si unor ample reconstructii; - interogarea teoretica a existentei sociale nu poate fi
pertinenta dect daca este conceputa unitar; deci domeniul de referinta
epistemologia procesual-organica, semnalata deja, dar la este unul singur. Interogarea unor aspecte disparate din existenta sociala,
care ne referim nuantat n Dimensiunea epistemologic a existentei sociale ca si cum ar fi autonome, presupune ignorarea caracterului procesual al
a oamenilor (2000), atesta nu doar caracterul provizoriu (nesatisfacator) al existentei sociale;
epistemologiilor schitate anterior, dar si posibilitatea unei epistemologii
care decurge din acceptarea ca premisa a caracterului procesual al - interogarea teoretica a existentei sociale este pertinenta
existentei sociale. daca urmareste sa dezvaluie cum este posibila procesualitatea, adica
3. Semnificatia epistemologica a posibilitatii de a diferentia ntre evolutia ei nealeatoare.
complexitati si procesualitati Premisa 2
Pot fi folosite mai multe modalitati de diferentiere ntre domeniile Existenta sociala este una informational-energetica, contine procesori
numite complexitati si procesualitati. Consideram ca simpla lor definire sau de informatii; ei sunt cei care ntretin starea departe de echilibru a organizarilor
caracterizare nu este suficienta. Daca ne situam pe pozitii constructiviste (iar sociale.
epistemologia genetica indica necesitatea depasirii abordarilor preconstructiviste, Consecinta epistemologica: procesorii de informatii sunt cei care se
statice, cauzale), diferentierea celor doua domenii se cere facuta printr-un demers cer a fi analizati cu prioritate dar lund n considerare integrarea lor n organizari
ontologic apt sa dezvaluie posibilitatea constituirii si coexistentei lor. Este ceea ce sociale, care sunt produse ale unor procese informational-energetice si expresii ale
realizam n paginile urmatoare. caracteristicilor lor.
Din modelul ontologic expus rezulta: Premisa 3
sunt numite complexitati acele organizari care nu au posibi-litatea Oamenii, prin interactiunile pe care le realizeaza ntru satisfacerea
sa-si adapteze prin reconstruire procesorii de informatii sub presiunea modificarilor unor necesitati, sunt la originea proceselor organizante, a constituirii, ntretinerii si
din mediul nglobant si, ca urmare, ramn mereu aceleasi ct timp diferite presiuni modificarii organizarilor sociale
exterioare lor nu induc dereglari iar, cnd astfel de dereglari se produc, ele induc Consecinta epistemologica: pentru a modela corect procesele sociale
doar procese dezorganizante; organizante se cer a fi analizate fluxurile pe care interactiunile le genereaza si
sunt numite procesualitati acele organizari care, ca urmare a ntretin. Ele pot fi schitate astfel: situatii ontice, necesitati, interactiuni ntru
proprietatilor procesorilor lor de informatii, se pot re-produce n modalitati satisfacerea lor n anumite contexte informationale, rezultate, consecinte derivate
care le transforma posibilitatile de functionare si de reproducere n gen procese organizante ale interactiunilor si produselor lor, noi situatii ontice, noi
modalitati nealeatoare, ntru mentinerea si ameliorarea posibilitatilor lor necesitati, noi interactiuni ....
functionale.
Premisa 4
Posibilitatile de reproducere a organizarilor sociale n modalitatile la Intr-o prima perioada, se pot constitui doar socio-organizari disparate
care m-am referit ndreptatesc afirmatia: organizarile sociale sunt organizari simple, dar evolutiile produse de fluxurile ce dezvolta consecinte organizante
nereductibila la complexitati. n acest caz, diferentierile deja constatate n produc noi modalitati de organizare sociala si retele de conexiuni care, n conditiile
epistemologie fac plauzibila ipoteza: sunt necesare modalitati de interogare n care bio-organizarea nglobanta este finita si se afla n stari aproape de
diferentiate, specializate pentru interogarea complexitatilor si, respectiv, echilibru, genereaza existenta sociala a oamenilor; pe masura ce se constituie, ea
procesualitatilor. Interogarea procesualitatilor n modalitati ce sunt adecvate pentru exercita influente contradictorii asupra socio-organizarilor pe care le nglobeaza,
care o ntretin.
Consecinte epistemologice: acele conceptii metodologice ce orienteaza interogatiile spre anumite clase de
reali sau spre anumite obiecte ideale .
- interogarea pertinenta poate fi numai cea care face posibila
Conceptia procesual-organica a devenit posibila cnd am
modelarea constituirii si functionarii existentei sociale ca procesualitate;
constientizat ca Existenta nu poate fi dect procesualitate, ca, asadar, Existenta-
- modelarea proceselor organizante este pertinenta daca ca-procesualitate este cea care se cere a fi investigata.
furnizeaza suficiente date pentru a se modela si consecintele inverse, ale Conceptia procesual-organica s-a conturat pe masura ce am
organizarilor nglobante asupra celor nglobate. constientizat pozitia distincta si centrala a proceselor organizante si
dezorganizante n megaexistente, cnd am sesizat si natura informational-
Premisa 5 energetica a proceselor, dar si cnd am reusit sa obtin o interpretare globala si
Oamenii sunt cei care pot sa tina n functiune organizarile sociale prin unitara a procesualitatii interpretative, a functiilor ei n procesualitatea sociala.
interactiunile la care participa ntru satisfacerea unor necesitati. Modelarea procesualitatii interpretative, a modalitatii n care se dezvolta
Consecinte epistemologice: capacitatea de procesare sociala a informatiei este cea care a facut posibila
- ntruct oamenii sunt produse ale interactiunilor dintre detasarea critica de actualele conceptii privind cunoasterea teoretica, principiile si
anumiti bio-procesori si interpretorii de care dispun dar bio-procesorii sunt metodele cercetarii stiintifice; ea a furnizat informatiile utile pentru a construi
conectati la bio-organizare iar interpretorii oamenilor la interpretorii sociali ipotezele privind posibilitatile omului de a concepe si realiza interogarea procesual-
n interiorul carora functioneaza, analizele nu pot sa ignore conexiunile organica.
dintre bio-organizare si socio-organizarile pe care oamenii le ntretin; Renuntarea la interpretarea proceselor cognitive n functie de
interpretari date psihicului si analizarea explicita a omului ca procesor de
- ntruct aceste conexiuni sunt cele care fac posibila informatii au deschis calea spre actuala interpretare a procesualitatii cognitive.
diferentierea ntre organizari sociale publice si organizari sociale private, Distinctia ntre bioprocesori (prin care oamenii apartin organizarii biotice,
modelarea existentei sociale ca procesualitate nu poate fi pertinenta daca megaexistentei biotice) si interpretori (prin care oamenii devin capabili sa genereze
nu se pronunta corect asupra evolutiilor ce au loc n raporturile dintre ele. un mediu specific lor, organizarile sociale) face posibila localizarea activita-tilor
cognitive n procesarea sociala a informatiilor, descoperirea posibilitatii ca
Cele cinci premise sunt suficiente pentru a se constata ca
activitatile cognitive sa se autonomizeze ntru interogarea sistematica a existentilor
epistemologia procesual-organica nu este reductibila la episte-mologiile conturate
iar rezultatele lor sa modifice posibilitatile interpretative ale oamenilor. Se explica
anterior. Epistemologiile analizate n capitolele anterioare nu pot orienta
astfel distinctia ntre subiectul empiric si subiectul epistemic.
interogarile teoretice spre aspectele mentionate de consecintele epistemogice
Ansamblul demersurilor epistemologice efectuate n capitolele
formulate. Iar ele nu sunt singurele care se pot deduce din modelul ontologic.
anterioare constituie componenta critica a epistemologiei procesual-organice.
5. Caracteristici ale epistemologiei procesual-organice
Componenta constructiva a epistemologiei procesual-organice
Conceptia procesual-organica de interogare s-a conturat n procesul
contine ansamblul referirilor la interpretarea data cunoasterii ca urmare a
modelarii existentei sociale a oamenilor ca procesualitate, dar ca o consecinta a
interpretarii oamenilor ca procesori de informatii si a distinctiilor introduse ntre bio-
descoperirii conexiunilor ce fac procesualitatea sociala dependenta generativ si
procesorii oamenilor si interpretorii lor. Enuntul ei central este: ceea ce numim
functional de mega-organizarea biotica n care fiinteaza si, astfel, de mega-
traditional cunoastere constituie o procesualitatea cognitiva situata n interiorul
procesualitatea prebiotica (abiotica). Deci, domeniul ei de referinta este Existenta.
procesualitatii interpretative ce ntretine existenta sociala ca procesualitate.
Numind-o procesual-organica, sugerez ca se centreaza pe megaexistente, ca
Procesualitatea cognitiva este posibila deoarece oamenii devin
ncearca sa modeleze procesele care le ntretin specificitatea, organicitatea si
capabili sa genereze interpretori specializati pentru realizarea activitatilor cu
capacitatea de a se reproduce. Conceptia procesual-organica face posibila
finalitati cognitive si, n interiorul acestora, activitati centrate chiar pe interogarea
interogarea unitara a existentei interpretata ca procesualitate, ca mega-
activitatilor si proceselor cognitive, activitati desemnate prin termenul gnoseologie
procesualitate ce integreaza ansamblul proceselor posibile, nu doar procesele
(epistemologie). Aceste interpretari fac posibila ipoteza deja evaluata:
actualizate succesiv pna acum si accesibile unor genuri de interogari, n anumite
procesualitatea cognitiva, inclusiv epistemologia, este marcata de discontinutati iar
orizonturi interpretative.
n aceasta devenire se modifica nu doar posibilitatile de cunoastere ci si
Explicatia procesual-organica a Existentei si cea a procesualitatii
capacitatea ei de a se ntelege pe sine. Epistemologia, ca procesualitate, tinde
sociale functioneaza ca modele-cadru n metodologia pe care o schitez n
spre interpretarea satisfacatoare a posibilitatilor de a se apropia de interpretarea
continuare.
satisfacatoare si a conditiilor n care performanta devine posibila. Epistemologia
Daca acceptam modelele-cadru, numai interogarea unitara a
procesual-organica sustine aceasta finalitate si prin componenta ei critica si prin
megaexistentelor face posibile explicatii satisfacatoare; nu consider pertinente
cea constructiva.
REFERINTE
[1] Lucian Culda, Omul, valorile, axiologia, Editura Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1984
[2] Lucian Culda, Procesualitatea sociala, Editura Licorna, 1994
[3] Lucian Culda, Omul, cunoasterea, gnoseologia, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1986 si Geneza si devenirea cunoasterii, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989.
[4] Lucian Culda, Dimensiunea epistemologica a existentei sociale a oamenilor,
Licorna, Bucuresti, 2000

S-ar putea să vă placă și