Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Statiune Turistica de Interes National Busteni
Statiune Turistica de Interes National Busteni
INTERES NATIONAL
BUSTENI
I. Consideratii Generale
Pozitia geografica:
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea
Jepilor, a oferit vetrei statiunii Busteni posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor
vai, pana sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu
cartierul Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora, cu
cartierul avand acelasi nume. Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de
urmatoarele coordonate:
Latitudine nordica 45 25
Latitudine estica 25 33
80
70
Lungime strazi orasenesti
60 total km
50 Lungime strazi orasenesti
40 modernizate - km
0
2002 2004 2006
Total 253
Gradinite 5
Scoli I-VIII 3
Licee si grupuri scolare 1
Sali de clasa 86
Cabinete elevi 70
Laboratoare si ateliere 16
Sali de sport 4
Biblioteci 4
Amfiteatre 1
Cancelarii si cabinete pedagogice 18
Sali administrative 18
Anexe 4
90
80 Hoteluri
70 Moteluri
60 Cabane
50
Vile Turistice
40
Pensiuni Turistice
30
20 Camere de inchiriat
10 Tabere scolare
0 Campinguri
2004 2006
Cadrul Natural:
Desi orasul Busteni este situate intr-o zona muntoasa, Valea Prahovei se largeste
in aceasta regiune formand o intinsa suprafata aproape orizontala in unele locuri. Din
aceasta cauza peisajul este fermecator. Intr-un loc restrans de numai cativa kilometrii se
poate vedea o varietate a climei, vegetatiei si a solurilor, orasul reprezentand din acest
punct de vedere cel mai mare centru turistic si alpin din Romania
Munii Bucegi fac parte din Carpaii Meridionali, sunt situai la captul rsritean
al acestora i au o suprafa de aproximativ 300 km ptrai.
Limitele geografice ale Bucegilor sunt: Valea Prahovei la est, i desparte de Munii
Baiului (Grbova); Valea Cerbului i Valea Gljriei, tot la est, i separ de munii
Predealului; ara Brsei la nord; culoarul Bran - Rucr la vest, ctre Piatra Craiului;
Valea Brteiului i Valea Ialomiei n sud-vest ctre Munii Leaota; Valea Ialomicioarei
n sud-est ctre Gurguiatul.
Relieful
Culmea principal, desprins spre sud din Vrful Omul, desparte Valea Prahovei
de Valea Ialomiei i prin culmea Surlele-Brndua ajunge pn la Moroieni, avnd o
lungime de cca 24 km. n partea central, culmea se lete formnd un platou (Platoul
Bucegilor) cu o lungime de 10 km i o lime de pn la 3 km. De la Vrful Omul spre
sud culmea cuprinde: Vrful Bucura Dumbrav (2503 m); Vrful Gvanele (2472 m);
Colii Obriei (2405 m); aua Sugrilor (2360 m); coama lat a muntelui Cotila;
Platoul Bucegilor adncit la mijloc i mrginit la rsrit i la apus de cte un ir de
nlimi: primul, irul prahovean, al doilea, irul ialomiean. irul prahovean cuprinde
munii: Cotila (2490 m), Caraiman (2384 m), Jepii Mici (2143 m), Jepii Mari (2075 m),
Piatra Ars (2044 m), Furnica (2103 m), Vrful cu Dor (2030 m), Vnturi (1942 m) i
Pduchiosu. irul ialomiean cuprinde munii: Babele, cu Vrful Baba Mare (2294 m),
Cocora (2191 m), Pietrosul (1931 m), Lptici (1872 m), Blana (1875 m), Nucetul (1861
m), Oboarele (1707 m), Dichiu (1713 m), ntre Babele i Caraiman se adncete vlcelul
de la obria vii Jepilor; de la Babele spre sud, cele dou iruri de muni sunt desprite
de Valea Izvorul Dorului, avnd un curs de la nord la sud; la nord de Muntele Vnturi,
valea cotete brusc spre est, formeaz Cascada Vnturiului i se vrs n Valea Prahovei.
Muntele Pduchiosu ncheie irul prahovean la sud de Muntele Vnturi. irul ialomiean
continu nc peste 10 km prin culmea Surlele-Brndua.
Culmea Strunga pornete din Vrful Gvanele iniial spre vest dar dup un scurt
segment se orienteaz spre sud i formeaz mpreun cu culmea principal o uria
potcoav deschis spre sud. Culmea Strunga cuprinde munii: Doamnele (2402 m).
Guanul (2246 m), Btrna (2181 m), Colii apului (2168 m), Strungile Mari (2089 m),
aua Strunga (1909 m), Strungulia (1968 m), Ttarul (1998 m), Deleanu (1904 m)
Luccil (1895 m), Lespezi (1686 m). Lungimea total a culmii Strunga este de cca 18
km. Culmea Buca, desprins spre vest din Muntele Strungulia, face legtura cu masivul
Leaota. Cele dou culmi mari ale masivului prezint spre Valea Ialomiei culmi
secundare scurte.
Creasta Morarului se desprinde din Vrful Omul spre est, ncepe cu un vrf puin
pronunat, Capu Morarului (2501 m) i sfrete cu Acele sau Colii Morarului.
Culmea Bucoiului se desprinde din Vrful Omul spre nord, formeaz dou ei: a
Morarului i Bucoiului dup care se nal n Vrful Bucoiul (2492 m). Din acesta
pornesc dou ramificaii: creasta Bucoiului Mare spre nord i creasta Bucoiului Mic sau
Creasta Balaurului spre est, aceasta sfrind n aua larg de la Pichetul Rou.
Culmea Scara-Gaura se desprinde din Vrful Omul spre vest formnd vrfurile
Scara (2421 m) i Lancia (2288 m). Din culmea Scara se ramific spre nord creasta
Padina Crucii ntre vile Mlieti (est) i igneti (vest). Vrful Scara este punctul de
ramificaie al cuhnilor Gaura (vest) i igneti (nord). Culmea igneti prezint
vrfurile igneti (2019 m) i Velicanul (1902 m) i culmile secundare Ciubotea i
Clincea orientate spre nord-vest.
Culmile Morarului, Bucoiului i Scara-Gaura cu ramificaiile Padina Crucii.
igneti, Ciubotea i Clincea sunt denumite de geografi culmile nordice" ale masivului.
Impresionanta zon de abrupt a munilor Bucegi cuprinde versantul prahovean al
culmii principale cu munii Cotila, Caraiman i Jepii Mici, culmile nordice i versantul
apusean al Culmii Strunga cu munii Guanul i Grohotiul, ntreaga zon este favorabil
practicrii alpinismului.
n contrast cu acest abrupt, versantul prahovean al muntelui Furnica prezint
pante favorabile practicrii schiului.
Vile.
n jurul Vrfului Omul se adncesc nou vi glaciare. Trei dintre acestea se afl
la originea vii Ialomiei: Valea Obriei, Doamnelor i Sugrilor. Valea Cerbului se
adncete spre est iar celelalte: Valea Morarului, Mlieti, igneti, Ciubotea i Gaura
ntre culmile nordice.
Valea Ialomiei, principala vale a munilor Bucegi, cuprinde n bazinul ei mai
multe vi, dintre care cea mai interesant este Valea Horoabei. Cele mai importante vi
din versantul prahovean sunt Valea Cerbului i Valea Morarului, apoi vile: Alb,
Jepilor, Urltorilor, Babei, Peleului, Zgarburei.
Un loc aparte l ocup vile de abrupt, prpstioase i dificile, parcurgerea lor
fiind posibil folosind tehnica alpinismului. Astfel Valea Adnc, Rpa Zpezii, Vlcelul
ancurilor, Valea Poienii, Bujorilor i Comorilor din Morar; vile din abruptul nordic i
estic al Cotilei: Priponului, Caprelor, Urzicii, apului, Seac a Cotilei, Verde,
Mlinului, Glbenelelor, Cotilei, toate aflueni ai Vii Cerbului; Albioarele i Valea
Seac a Caraimanului, aflueni ai Vii Albe; Valea Spumoas, Seac dintre Cli i
Comorilor din bazinul Urltorilor.
n partea nordic a masivului se afl Valea Gljriei, Valea Ghimbavului n care
debueaz vile Bucoiului, Mlieti i igneti. La nord-vest masivul este brzdat de
vile Urltoarea Mare, Mic i a Clincii care formeaz mai jos Valea Porii; la vest de
Valea Gaura continuat cu Valea Ctunului i a imonului; sub Strunga de Valea
Grohotiului urmat de Bngleasa i Moieciul; Valea Brteiului separ Bucegii de
masivul Leaota. n sud Valea Ialomicioarei delimiteaz masivul Bucegi de Gurguiatu.
Apele
Apele cu obria n Munii Bucegi curg spre nord i spre sud fa de cumpna
principal de ape ce trece pe la Strunga, Omul, Pichetul Rou i Pasul ipote.
Astfel, la sud se afl bazinul Ialomiei (care cuprinde i Prahova). Rul Ialomia
i culege apele la obrie din trei cldri glaciare aflate la sud de Vrful Omul: Sugrile,
Obria i Doamnele. n aval, afluenii principali pe stnga (dinspre est) sunt praiele
Cocora, Blana, Nucetul, Oboarele, Scropoasa, Ialomicioara; iar pe dreapta (dinspre vest)
praiele Horoaba, Ttarul, Mircea, Bolboci, Luccil, Brtei i Raei.
Bazinul hidrografic al Prahovei cuprinde vile Cerbului, Alb, Jepilor, Urltorilor,
Babei, Peleului, Zgarburei, Izvorul Dorului. Afluenii acestor vi principale, situai n
abruptul prahovean, sunt n general seci, debitul ocazional de ap provenind din topirea
zpezilor i ploile toreniale de var.
Clima
1000
800
0
2004 2005 2006
Infractiuni
140
120
100
Economico financiare
80
Judiciare
60 Alta natura
40 Total
20
0
2005 2006
Introducere:
In Statiunea Turistica Busteni se practica mai multe forme de turism imbinate armonios ,
astfel regasind din totalitatea formelor la nivel national:
1. Turism montan:
a. de odihna
b. de sporturi de iarna:
i. schi alpin
ii. schi fond
iii. snowboard
iv. skiboard
v. patinaj
vi. escalada artificiala pe gheta
c. drumetie
d. alpinism
e. cunoastere
f. stiintific
2. Turism sportiv si de agrement
3. Turism cultural
4. Turism de afaceri si congrese
5. In cadru restrans - turism balnear-climatism
Munii Bucegi, atractia statiunii turistice Busteni, sunt cei mai vizitai muni din
ar fiind cutai de toate categoriile de pasionai ai muntelui: turiti, alpiniti i schiori.
Lucrarea de fa se se refera la prezentarea Bucegilor si a statiunii turistice de
interes national Busteni, catre cei dornici s strbat cu automobilul, cu bicicleta de teren
(mountain bike), cu piciorul sau iarna pe schiuri, s urce pe verticala pereilor, fie c sunt
pasionati de drumetie, fie sportivi amatori sau de performan fie catre cei ce vin la
odihna si relaxare.
Se doreste o prezentare completa a resurselor naturale si antropice a serviciilor de
turism din localitate si a posibilitatilor de agrement actuale dar si potentiale, care prin
atractivitate si calitate atrag si vor atrage an de an numerosi turisti in Orasul Statiune
Turistica Busteni.
Licitatii
imprejur, nici pe aproape sat ca sa-l pazeasca la vreme de grije si nevoie".
Bugetul
Din cele descrise mai sus se vede ca in aceasta parte a Prahovei sate cu locuitori
Presa
stabili nu au existat multa vreme, pana la 1782 cand Mihai Sutu infiinteaza cuComunicate
24 de de presa
Informatii utile
familii de scutelnici ai Manastirii Sinaia, primul catun Izvorul .
Servicii ale orasului Busteni
De aici, apoi s-au intins locuitorii de-au format si celelalte asezari: Busteni, Telefoane
Poianautile
Tapului, Azuga si Predeal. Educatie
Biblioteci
Pana la sfarsitul secolulu al XVIII - lea pe valea superioara a Prahovei se gaseauSanatate
asezari
stabile ca Schitul Lespezi de langa Posada , Manastirea Sinaia intemeiata in 1695 de
Transport
Evidenta persoanelor
Urbanism
Impozite si taxe
mare " Slonul de Piatra " pe stanga Prahovei, (nu departe de actuala Caserie din
Zamora), cel mai vestit din partea de sus a Prahovei.
Slonul de piatra era o cladire solida in care se puteau adaposti calatorii in
timpuri grele. Se spune ca in februarie 1788, prin pasul Predeal au intrat cateva corpuri de
oaste austriaca, ocupand schitul Predeal si manastirea Sinaia.
In luptele care au avut loc intre austrieci si turcii hanul Slonul de Piatra, de la
poalele Zamorei a ars . Era singura locuinta omeneasca de la Sinaia in sus, inainte de
1750.
Alte cateva hanuri au luat fiinta dupa 1800: Hanul " La Ruja "( Predeal ),"
Puristoaca " ( Predeal ), si hanul din Busteni care, ca sezare stabila nu dateaza decat la
inceputul secolului al XIX-lea.
In harta ruseasca din 1835, in dreptul Busteniului se aflau trecute catunele
Draguseti cu 20 familii, Trestia si Slonul de Piatra. Primele doua catune sunt la originea
orasului Busteni, iar ultimul a dat nastere cartierului Zamora.
Primele asezari in Busteni iau fiinta pe Valea Cerbului in jurul anului 1800 si erau
asezate la intamplare prin poieni, pe unde erau locuri mai largi.
La inceputul secolului al- XIX -lea , anul 1802, cand se presupune ca s-au stabilit
primii locuitori in Busteni, a avut loc fuga a o mare parte din populatia Bucurestilor din
cauza teroarei raspandita de Pasvantoglu si carjalii lui.
Dezvoltarea localitatii Busteni de la cateva familii in prima jumatate a secolului al
XIX-lea pana la orasul de azi se datoreaza intre altele si imbunatatirii mijloacelor de
comunicatie pe valea superioara a Prahovei.
In anul 1846 s-a inceput dupa porunca lui Bibescu Voda, construirea soselei
Campina - Predeal.
Lucrarile caii ferate Ploiesti - Predeal au fost incepute in 1876 si inaugurata la 10
iunie 1879 de catre firma franceza Guilla.
Informeaza-te,
In 1864 in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, satele Posada si Podul
este dreptul tau!
Punctul unic de acces la
Neagului, fiind mai aproape de Comarnic, se alipesc la aceasta. informatiile si serviciile publice in
format electronic
Celelalte localitati, printre care si Busteniul, au continuat sa faca parte din vechea
SITE-URI OFICIALE
comuna Podul Neagului pana in 1884. Guvern, Presedintie, Senat,
Camera Deputatilor,
Administratie.ro, FALR, AMR,
UNCJR, USAID, UE,
MCTI,ANIAP, ANFP
Modernizarea cailor de comunicatie si sporirea posibilitatilor de gazduire, aduc un
mare numar de vilegiaturisti care, in drum spre statiunile balneare din Ardeal, ajung sa
cunoasca farmecul natural si calitatile terapeutice ale localitatilor Sinaia si Busteni.
Pe fondul general al dezvoltarii economice in Romania, determinat de dobandirea
independentei de stat, in 1882 se intemeiaza de catre Karl si Samuel Schiel originari din
Rasnov, Fabrica de Hartie din Busteni. Fabrica producea hartie si saci de hartie lucrand
cu 1143 muncitori.
In 1893 Fabrica de Hartie dispunea de o moara de macinat lemnul si o fabrica de
cherestea si bete de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumita si " Ferastraul de la Retivoiu
", care a fost mistuit de incendiu in 1894.
Dupa 1893 intreprinderea a fost marita, modernizata si completata prin infiintarea
unei fabrici de cherestea la Azuga. In 1904 moara de macinat a fost transformata in
fabrica de celuloza
Miscarea social - culturala intre cele doua razboaie mondiale era foarte vie in
Busteni si se polariza de fapt in jurul activitatii intreprinderii de hartie.
Despre inceputurile scolii din Busteni avem un numar de date scrise de fostul
director al scolii, A.M. Mihailescu, pe care le-a publicat in Monografia Scolii din Busteni
in 1906.
Scoala din Busteni a fost infiintata din 1865, dupa aparitia legii invatamantului
rural obligatoriu din 1864. La inceput scoala a functionat cu doua clase si aici veneau si
copii locuitorilor din Poiana Tapului si chiar cei din Sinaia. Noul local al scolii din fata
garii a fost construit in 1887 ( in el a functionat in ultimii ani biblioteca oraseneasca ).
Pana in 1881 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 1891 cu un singur
invatator.
Un bun cunoscator si admirator al plaiurilor Busteniului s-a dovedit cunoscutul
inginer de poduri si sosele Nestor Urechia, care in lucrarile sale cu caracter stiintific si
literar a dovedit un atasament deosebit acestor locuri.
Odata cu infiintarea in 1938 a Caminului Cultural din Busteni intreaga miscare
culturala va fi dirijata de acest for.
Chiar dac ipotezele i speculaiile spun c Sfinxul i Babele sunt opera tracilor i
de asemenea c bolovanul de pe Vrful Omul ar fi o sculptur a acelorai traci, acestea
sunt contrazise de geologii care ne spun c aceste formaiuni, ca i multe altele de pe
Platoul Bucegilor sunt rezultatul eroziunii vntului i apelor.
nc din Evul Mediu, saii din Braov ntreineau relaii comerciale cu ara
Romneasc folosind drumul prin pasul Bran, pzit de Castelul Bran. Poteca de cal din
pasul Predeal a fost nlocuit cu o osea construit de genitii austrieci n sec. XVIII,
odat cu Via Carolina de pe Valea Oltului. Poteci de cal traversau grania i prin aua
Strunga i pe la Pichetul Rou.
Legenda spune c domnitorul Munteniei, Mihnea cel Ru este ctitorul schitului
Petera n 1509; clugrii erau stabilii n regiune cu mult nainte. Din secolul XVII exist
mnstirea Sinaia. Aceste dou aezri monahale au oferit adpost primilor drumei i au
constituit nucleul pentru bazele turistice de mai trziu. La nevoie, turitii se adposteau i
la stne.
Din secolul XVIII dateaz primele mrturii scrise despre cercetri n Bucegi,
aparinnd unor geologi i botaniti austrieci. Primele relatri despre cltorii pur turistice
vin tot de la sai, ncepnd cu 1833, care urcau prin Bran - Strunga la Petera i Omul.
Din Bucureti prima relatare scris despre o ascensiune n Bucegi este din 1839,
cluzele fiind din Comarnic.
1857 - se constituie la Londra, Alpin Club, primul club alpin din lume; iar Clubul
Alpin Austriac (OAV) la Viena, primul de pe continent, n 1862.
1873 - se constituie Clubul Alpin Ardelean la Braov. n 1880 - Societatea
Carpatin Ardelean a Turitilor (SKV), se constituie la Sibiu i ia locul clubului din
Braov. n aceast perioad Ioan Turcu, nscut la Zrneti, protonotar de Fgra scrie
lucrarea turistic Escursiuni pe Munii Tarei Brsei i ai Fgraului", fiind una dintre
primele de gen, care descrie printre altele i urcuul la Vrful Omul.
La 3.09.1888 este inaugurat de SKV prima caban de la Vrful Omul.
n 1895 - Societatea Carpatin din Sinaia se constituie de ctre arhimandritul
Nifon, Take Ionescu, Fanny Seculici - Bucura Dumbrav, urmat de Societatea Turitilor
Romni (STR). Cabana SKV de la Vrful Omul a fost urmat de cea a Societii
Carpatine din Sinaia care a funcionat din 1900 pn n 1911 cnd a ars.
n 1920 - se constituie Hanul Drumeilor (preedinte Mihai Haret) care i
schimb numele din 1926 n Touring Clubul Romniei (TCR). Acesta a construit n 1926
cabana de la Vrful Omul care mai funcioneaz i astzi fiind cea mai nalt din ar
(2505 m).
Judeul: PRAHOVA
Peretele cu Florile
Peretele se nal deasupra Brnei lui Rducu (12) ntre muchia Clii Mari i a
Cliei. Durata de la Buteni la brn: 3 ore. Coborre la Buteni: 3 ore. Dintre cele 8
trasee, 7 aparin alpinitilor militari. Le amintim n ordine de la sud la nord:
23 Traseul Muchia Scrii, 3B, 4 lc, 2 ore
Este primul traseu situat n dreptul eii Clii Mari. Reper: o zad izolat la baza .
Pe parcursul traseului se escaladeaz trei trepte nalte, cu o roc destul de friabil; hornul
final iese sub Coama Jepilor Mici.
24 Traseul 0, 4A, 3 lc, 2 ore
Este situat ntre Muchia Scrii i traseul 1.
25 Traseul 1, 4A, 3 lc, 2 ore
Intrarea se afl la 40 m nord de traseul 23 (Muchia Scrii). Traseul prezint nc
de la prima lungime de coarda numeroase surplombe, dintre care una caracteristic se afl
la 15 m deasupra intrrii i are o form rotund. Traseul se termin dup trei lungimi pe
un bru, care urmat la dreapta, sfrete n Hornul cu Florile.
26 Traseul 2, 4B, 3 lc, 2 ore
Se afl la 15 m de traseul precedent i 55 m de zada reper (Muchia Scrii, 23) n
dreptul unor jnepeni . Linia pitoanelor conduce printr-o ngrmdire haotic de blocuri
suspendate. Ca i traseul precedent, dup 3 lungimi de coarda traseul ia sfrit pe brna
citat mai sus.
27 Traseul 3, 4B, 3 lc, 2 ore
Intrarea se afl la 15 m de traseul precedent sau 70 m de zada reper i n stnga
unui scoc vertical i larg, n dreptul a trei arbuti. Pe 3 lungimi de coarda escalad liber
pe prize mari i stabile alternnd cu pasaje surplombante artificiale (Cristea). Ca i
traseele 1 i 2 (25 i 26) ultimele lungimi de coarda se desfoar pe brul de ieire.
28 Traseul 4, 4B, 3 lc, 2 ore
n dreapta traseului 27 se afl un scoc vertical i larg pe care se desfoar traseul
28. Pitoanele stabil fixate i platformele de regrupare comode uureaz escalada
(Cristea). Escalada ia sfrit dup 3 lungimi de coarda pe brna cunoscut de la traseele
anterioare, la 50 m de Hornul cu Florile.
29 Traseul 5, 5A, 5 lc, 2 ore
La 25 m de scocul traseului 4 i cca 100 m de zada reper se afl al aselea traseu
din Peretele cu Florile avnd intrarea marcat de o spintectur nalt n dreapta creia se
vd pitoanele traseului ntre mici trepte ierboase. Traseul ia sfrit dup 5 lungimi de
coarda pe un col de stnc n marginea Hornului cu Florile.
30 Hornul cu Florile, 1A, 30 minute
Acest horn permite ieirea fr probleme speciale din Brna lui Rducu n platoul
Jepilor Mici. El se ramific pe parcurs n forma literei Y. Ramura principal este cea din
stnga. Hornul cu Florile poate fi folosit de alpinitii ce urc pe Valea Seac dintre Cli
pentru a iei pe Platou, precum i de cei ce escaladeaz Peretele cu Florile pentru a cobor
i reveni la baza peretelui.
31 Traseul Muchia nalt, 5A, 4 lc, 2 - 3 ore
Intrarea n traseu se face printr-un horn secundar aflat n dreptul verticalei
Hornului cu Florile, care urc ntr-o brn ce duce spre stnga n firul Hornului cu
Florile. Traseul ncepe din aceast brn i prezint 3 lungimi de coarda de crare
interesant. A patra lungime de coarda se desfoar printre jnepeni pe limita muchiei.
Remarcabil este privelitea din aceast muchie asupra abruptului Caraimanului i a
poriunii superioare a Vii Jepilor. Coborrea la baza traseului se face pe Hornul cu
Florile.
39 Vlcelul Mortului, 1 B
Durata: 2 ore de la Brna Portiei la Cruce.
Ofer alt posibilitate de a ncheia ascensiunea Vii Seci pe o variant mai scurt
i mai uoar. Vlcelul iese n Brna Mic de Jos, de unde se poate urca la Cruce pe un
parcurs uor.
40 Spltura Vii Seci, 2A, 6 ore din Buteni la Cruce.
Ramura nordic a Vii Seci, este varianta cea mai dificil de ieire la Cruce din
toate posibilitile expuse mai sus.
41 Valea Alb, 1A, 5 ore de la Buteni.
Accesul se face din poteca Munticelului ,marcata cu triunghi rou pe care o
urmm pn la cota 1310 m La Msurtoarea Urilor". De aici se ramific spre stnga o
potec marcat cu triunghi galben, care conduce n Poiana La Verdea" din firul Vii
Albe. Valea se desfoar ntre Circurile i Peretele Vii Albe de o parte i faa nordic a
Caraimanului (Peretele Albioarelor) pe de alt parte. O sritoare mai mare este
Sritoarea Crnului, un bloc imens de piatr care se ocolete fie prin stnga (iarna) fie
prin vlcelul secundar din dreapta. Urcnd pe firul vii urmeaz alte sritori. Spre dreapta
se desface Brna Mare a Cotilei i firul Iadului vii Albe, puin mai sus spre stnga
Brna Vii Albe se prelungete spre aua Mare a Caraimanului i Cruce, dup care ieim
n Platou. Cine caut un parcurs mai uor se va abate din fir ctre stnga nc nainte de
Sritoarea Crnului, unde se urc prin Prispa Vii Albe spre Brna Vii Albe (Brna
Crucii) i Platou.
42 Albioara Marelui V, 2A, 3 ore
Este prima dintr-o serie de itoace ce strbat faa nordic a Caraimanului din
Creasta Picturii n Valea Alb, socotit de la est spre vest i care poart numele de
Albioare. Accesul la intrarea n traseu se face din Valea Alb, din Poiana La Verdeaa.
Trecnd prin vegetaia bogat de la baz se vizeaz intrarea n firul Albioarei. Partea cea
mai dificil este cea mijlocie, cu aspectul unui horn vertical. Din strunga Marelui V avem
de ales ntre: ascensiunea Vrfului Pictura, ascensiunea Crestei Pictura, coborrea pe
faa opus n Valea Seac, coborrea napoi la baza traseului, n Valea Alb, La Verdea.
43 Albioara Turnurilor, 1 B, 3 ore
Este urmtoarea itoac dup cea a Marelui V. Din Poiana La Verdea se
traverseaz firul Vii Albe viznd baza Albioarei care coboar din aua Turnurilor.
Aceast Albioar care prezint pe ntinse poriuni dou fire paralele, este parcurs n
mod curent la coborre venind din Vrful Pictura.
44 Albioara Hornurilor, 2A, 3 ore
Este a treia Albioar i anume cea care coboar de sub Faa Hornurilor.
45 Albioara Gemenelor, 2A, 3 ore
Ne scoate n aua Gemenelor, la vest de Faa Hornurilor. Intrarea este comun cu
Albioara Crucii.
46 Albioara Crucii, 2A, 3-4 ore
Este cea mai lung i mai interesant dintre Albioare. Ea se parcurge destul de
des att vara ct i iarna i ia sfrit n aua Mare a Caraimanului, n apropierea Crucii.
Peretele Portiei
Acest perete se nal din Brna Portiei (36) pn n Muchia Mare a Portiei (55).
Prin perete conduc 6 trasee. La baza peretelui se ajunge n 3 ore; durata de escalad a
traseelor 4 ore; coborre la Buteni: 3 ore.
49 Traseul Direct, 5B, 7 lungimi de coarda.
50 Traseul Central, 5B, 7 lungimi de coarda.
51 Traseul Floarea de Coli, 5A, 6 lungimi de coarda.
52 Traseul Frontal, 4B, 6 lungimi de coarda.
53 Hornul de la Porti, 2A
54 Traseul Anotimpurile, 5B, 8 lungimi de coarda.
Acest traseu cuprinde pe parcursul su dou lungimi de coarda cu pasaje de gr. VI
i A2 la trecerea unor surplombe.
55 Muchia Mare a Portiei, 2A, 2-3 ore
Este muchia din stnga (sud), privit din Buteni, a marelui trapez al
Caraimanului i se termin n aua Mare a Caraimanului aproape de Cruce. Accesul se
face pe Brna Portiei (36).
56 Traseul Frontal din ancul Uriaului, 4A, 4 lungimi de coarda, 2-3 ore
57 Traseul Clasic i ancul Uriaului, 2B, 2 ore
Cele dou trasee 56 i 57 vizeaz ancul Uriaului, aflat la confluena dintre
Valea lui Zangur i Valea Seac. Traseul Frontal realizeaza pe faa estic dinspre vale, n
timp ce traseul clasic reprezint escalada vrfului din strunga aflat la vest.
Vrful Pictura
COTILA, 2490 m
Situat la nord spre Buteni faa ei sudic cu Circurile i Peretele Vii Albe, este
cel mai mare perete din ar. Muntele Cotila se nal ntre Valea Alb la sud, care o
desparte de Caraiman, i Valea Cerbului la nord, ctre Morarul, ntre Vrful Cotila i
Vrful Omul se mai interpune Vrful Colii Obriei, Curmtura Vii Cerbului, Vrful
Gvanele i Bucura Dumbrav. Abruptul Cotilei ofer circa 150 de trasee de toate
gradele de dificultate fiind astfel obiectivul numrul unu al alpinitilor din Romnia.
Accesul la trasee se face din Buteni i este uurat de existena Refugiului Cotila ( 1670
m.). Obiectivele alpine principale din punct de vedre al dificultilor sunt cei patru mari
perei: al Vii Albe, Policandrului, Cotilei i Glbenelelor.
61 Buteni (890 m) - Refugiul Cotila (1 670 m)
Marcaj: triunghi rou i band albastr. Durata: 2 ore. Traseu de acces spre cel
mai important punct de plecare spre traseele alpine din pereii Cotilei.
Din DN 1 traseul urmeaz strada Valea Alb spre Cminul Alpin - liziera pdurii
i continu pe Plaiul Munticelu, pe o poriune comun cu traseul turistic . Dup a doua
poian, poteca marcat se abate uor ctre dreapta n timp ce o varianta fr marcaj
urmrete muchia delimitat spre stnga de panta abrupt dinspre Valea Alb. Dup
aproape o or de urcu traseul prezint o prim ramificaie, unde se desprinde spre stnga
poteca marcat cu triunghi galben spre Valea Alb (41). Puin mai sus urmeaz a doua
ramificaie n dreptul unui izvor mltinos, unde se desparte, tot spre stnga, poteca
marcat cu band albastr pe care o urmeaz traseul la Refugiul Cotila. Traseul trece
prin Poiana La Sfatul Uriailor, unde ntlnete varianta nemarcat de pe muchie. De la
Sfatul Uriailor o potec urc susinut spre poteca Circurilor Vii Albe. Urmnd poteca
marcat cu band albastr, puin mai sus de izvor, traseul iese din pdure i intr n etajul
subalpin cu rariti de limit i tufriuri, molizi izolai, zade i anini de munte. Deasupra
potecii se ridic impresionant Peretele Policandrului, puin mai n dreapta apare ancul
Mic i Refugiul Cotila la baza ancului Ascuit. Poteca traverseaz pe rnd Vlcelul
Policandrului, Vlcelul Uriaului, firul Vii Cotila i ajunge la Refugiu.
Din dreptul Vlcelului Uriailor se ramific spre stnga poteca nemarcat ce duce
n Circurile Vii Albe i spre Brna Aerian (65, 66), iar dup traversarea vlcelului alt
potec nemarcat urc la baza traseelor din ancul Mic (131-136) i din Peretele
Policandrului (l20-127).
106 Brna Mare a Cotilei - Hornul Coamei (sau Valea Scoruilor) - Valea
Glbenelelor - Refugiul Cotila - Durata: 2ore.
Ceva mai lung dect traseele prezentate anterior, aceast coborre este n schimb
mai sigur i mai uor de urmrit dect traseele de pe Creasta Vii Albe (103, 104).
Aceast variant de coborre se alege i la ieirea din pereii Cotilei i Glbenelelor,
precum i din Umrul Glbenelelor.
Pe Brna Mare a Cotilei se urmeaz poteca spre nord, traversnd firele
superioare ale Vii Cotila i Coama de Piatr (Creasta Cotila-Glbenele) i se ajunge la
Hornul Coamei pe care se coboar, n condiiile unei vremi i stnci uscate, spre Valea
Glbenelelor.
Dac nu se coboara pe Hornul Coamei, se continua pe brn i se intra n Valea
Scoruilor traversnd cele dou fire ale acesteia. Se paraseste Brna Mare a Cotilei i se
urmeaza n coborre haul care erpuiete pe faa nierbat i abrupt din stnga vii.
Coborrea este delicat iarna. Mai jos se traverseaz spre dreapta firul Vii Scoruilor i
se urc n Strunga Glbenelelor. Pe Valea Glbenelelor coborrea se face fie direct, pe
firul principal (gradul II), fie urmnd, n aval de confluena cu Hornul Coamei, haul
care nsoete firul vii, mai nti pe dreapta, apoi pe stnga i care conduce la Hornul
dintre Fire (pe creasta dintre firul principal i cel secundar al Glbenelelor). Dup o
scurt poriune parcurs pe firul secundar se traverseaz firul principal i se iese pe
coama mpdurit ce desparte Valea Glbenelelor de Valea Cotilei, de unde se coboar
pe partea stng a Vii Cotilei la Refugiu.
Peretele Brnei
ancul Mic
De la Refugiul Cotila, cota 1670, unde se afl limita superioar a pdurii, ncepe
zona de abrupt a Vii Cotilei (65). Intrarea n abrupt este strjuit de dou turnuri: n sud
ancul Mic, mai mare i mai ascuit; n nord ancul Ascuit, mai mic i mai rotunjit.
ancul Mic prezint spre sud un perete interesant pentru alpinism cu ase trasee de mare
popularitate, n timp ce faa nordic este mpdurit pn aproape de vrf. Accesul la
peretele sudic se face de la Refugiul Cotila traversnd Valea Cotilei i urcnd prin
pdure pe un ha (68), pe faa Vlcelului Uriaului (Pietros).
131 Fisura Rsucit, 4B, 7 lungimi de coarda, 3 ore
Este primul traseu din ancul Mic, socotit de la est la vest, din aval spre amonte.
Intrarea n traseu este caracterizat de o lespede desprins din perete, care se depete n
tehnica Tita Piaz/Dulfer, ctre dreapta, dup care, urmnd linia pitoanelor traseul se
rsucete" din peretele sudic pe faa estic, apoi pe cea nordic pentru a reveni n
peretele sudic prin care se atinge un umr. Aici exist posibilitatea de coborre n rapeluri
pe faa nordic n firul Vii Cotilei, n dreptul Refugiului. Traseul complet continu ns
pn n vrful ancului Mic, de unde se coboar pe muchie ctre vest depind dou
strungi. Din a treia strung se coboar 20 m n rapel spre sud, n Vlcelul Uriaului
(Pietros), de unde se ajunge n poteca spre Refugiu (103).
132 Fisura nsorit, 5A, 7 lungimi de coarda, 3 ore
Din punctul n care ncepe traseul precedent se atac i Fisura nsorit, care ncepe
cu un pasaj dur, surplombant. Mai sus, o traversare spre stnga, peste o fa splat
conduce la Fisura nsorit propriu-zis, vertical, care sfrete n Fisura Rsucit, prin
care, dup alte dou lungimi de coarda, se iese n vrful ancului Mic, urmnd coborrea
de la 131.
133 Traseul Hermann Buhl, 5A, 6 lungimi de coarda, 3 ore
Traseul are dou variante pentru prima lungime de coarda. Varianta original
urmrete un diedru uor nclinat ctre stnga, dup care se traverseaz la dreapta, unde
un ir de pitoane urc drept n sus.
Varianta a doua urc direct de la baza peretelui spre acest ir de pitoane, care
conduc spre un mic col stncos. Se traverseaza spre stnga, se angajeaza pe o linie ce
urc oblic spre slnga dou lungimi de coarda, dup care traseul urc drept pentru a iei
n creast, n dreptul primei strungi socotite din vrful ancului Mic. Coborrea se
realizeaza ca la 131 i 132.
134 Suzana, 5B, 4 lungimi de coarda, 3 ore
Traseul reprezint o direttissima" artificial, avnd intrarea mai sus de intrarea n
traseul precedent (133). Linia de pitoane conduce direct n vrful ancului Mic,
intersectnd traseul Hermann Buhl. Coborrea ca la 131.
135 Traseul Flamura Roie, 3Li, 3 lungimi de coarda, 1 or
n extremitatea vestic a peretelui ancului Mic se afl ultimele dou trasee ale
acestuia.
Flamura Roie are un parcurs n zig-zag. Astfel se urc peste iarb, dreapta -
fisur slnga - surplomb i o plac nclinat n sus, i din nou dreapta - fisur stnga -
dreapta - stnga - pe sub o surplomb ctre a doua strung a crestei ancului Mic.
Coborrea ca la 133.
136 Veveria, 3B, 3 lungimi de coarda, 1 or
Paralel i n stnga traseului precedent, acest traseu ncepe cu escaladarea unui
bolovan, din vrful cruia se angajeaza pe o fisur vertical bine pitonat. n final se iese
n acelai loc cu traseul Flamura Roie (135).
ancul Ascuit
Turnul de care este lipit" Refugiul Cotila servete pentru coal de alpinism,
antrenament i alternativ n caz de vreme nefavorabil. ancul Ascuit ofer patru trasee
n peretele sudic, orientat spre refugiu.
137 Fisura ntrerupt, 4A, 3 lungimi de coarda, 1 or
Se afl n extremitatea dreapt a peretelui, avnd intrarea pe o fa nclinat
urmat de o fisur uor nclinat spre stnga. Traseul care se ncheie n vrful ancului
Ascuit este parcurs adeseori doar pe primele dou lungimi de coarda, cele mai bune
pentru coal i antrenament.
138 Traseul ATP (Traseul nceptorului), 3B, 3 lungimi de coarda, 1 or
Traseul urmtor dup (137) este sensibil mai dificil, mai ales pentru prima
lungimi de coarda desfurat pe o fisur nclinat spre stnga.
139 Traseul Crtorului, 4B, 4 lungimi de coarda, 1 or
Aliniat cu 4 m n stnga traseului ATP, urc pe o fisur paralel cu 137 i 138
nclinat i ea spre stnga i ia sfrit pe vrful ancului Ascuit.
140 Revelion '74, 2B, 3 lungimi de coarda, 1 or
ncepe chiar din colul din spate al Refugiului Cotila, nclinat spre stnga ca i
138 i 139, traseul ia sfrit n stnga vrfului ancului Ascuit
Peretele Cotilei
Vzut de la Refugiul Cotila, peretele se ridic din firul Vii Cotilei, ctre
dreapta pn n Creasta Cotila - Glbenele. Expus ctre sud, peretele ofer 12 trasee
alpine, care sunt prezentate n ordinea urcuului pe vale (est-vest). Accesul se face din
Valea Cotilei i Vlcelul de sub Perete. Toate traseele ies n Creasta Cotila -
Glbenele.
141 Traseul Balcoanelor, 5B, 5 lungimi de coarda, 4 ore
Primul traseu ntlnit la urcu pe Valea Cotilei. Dup depirea primelor
dificulti, se caracterizeaz printr-o linie oblic spre stnga ce ia sfrit pe brna larg n
care se termin i Hornul Cotilei (143), aproape de Creasta Cotila-Glbenele. nceput
ntr-o zon cu iarb, traseul vizeaz primul balcon" dup care, urmrind pitoanele, se
ating pe rnd mai multe asemenea balcoane. Coborrea se face spre Valea Glbenelelor,
prin rapel de pe Creasta Cotila-Glbenele .
142 Traseul Cezar Vrgulescu, 5A, 5 lungimi de coarda, 4 ore
Traseul se afl ntre Balcoane (141) i Hornul din Peretele Cotilei (143).
Coborrea este aceeai ca la 143.
143 Hornul din Peretele Cotilei, 2B, 5 lungimi de coarda, 2 ore
Este primul traseu deschis n acest perete, hornul oferind o linie clasic de
escalad. Urmrind aceast linie fr a evita punctele dificile, se va trece o surplomb
precum i un pasaj vertical pe la mijlocul hornului. Traseul sfrete pe o brn nierbat
pe care se atinge Creasta Cotila-Glbenele. Se poate alege ntre escalada crestei sau
coborrea n rapel n Valea Glbenelelor; primul piton de rapel se gsete cobornd circa
40 m pe creast.
144 Muchia din Peretele Cotilei, 4A, 7 lungimi de coarda, 3 ore
Ceva mai sus de Hornul Cotilei (143), traseul este dificil de depistat, muchia"
nefiind prea bine conturat. n cursul escaladei se traverseaz brna n care ia sfrit
hornul. n continuare, urmrind linia pitoanelor, se ajunge la brna urmtoare, cea pe care
se face Traversarea Peretelui Cotilei" (147), ieindu-se ctre dreapta n Creasta Cotila-
Glbenele, pe care se continu pn n Brna Mare a Cotilei, de unde se coboara pe una
din variantele traseului 106.
145 Fisura Y, 5A, 8 lungimi de coarda, 5 ore
Intrarea n traseu se face de pe brn de la ieirea din Traseul Balcoanelor, unde
se ajunge fie escaladnd unul din traseele 141, 142, 143 sau din Valea Glbenelelor, dup
lungimea prin care se intr n Creasta Cotila-Glbenele. Astfel se continua prin stnga
crestei, pe brna amintit, pn sub o surplomb mare.
Prima lungime de coarda urca o poriune prin stnga surplombei; apoi spre
dreapta n sus un diedru scurt (V-), continuat cu altul orientat spre stnga pn la
regrupare.Urmtoarea lungime de coard (45 m, III) urmeaz n sus i uor spre stnga
pn n regrupare care este sub un tavan. La a-trei-a lungime de coard (V-) se ocolete
tavanul prin stnga i se urc pe o fisur uor deviat spre stnga. Regruparea se
realizeaza pe un tpan nierbat.
Lungimea care urmeaz (IV-) este mai scurt (cca 20 m). Traseul atinge brna de
traversare a Peretelui Cotilei, pe care se urca civa metri spre dreapta, la baza unei
fisuri, se urmeaza fisura (IV+) regrupand cca 25 m mai sus pe un mic prag nierbat.
Lungimea a asea (V+, AO) este cea mai dificil. Catarare pe fisur, care mai sus
se nchide pe o poriune scurt, prezentnd un pasaj delicat, apoi uor spre stnga se
depaseste un mic tavan, deasupra cruia se efectueaza regruparea (la baza unei fisuri
arcuite spre stnga asemenea unei seceri).
Se continua escalada direct n sus i dup alte dou lungimi de coard (III i II) se
atinge Creasta Cotila - Glbenele n zona superioar, de unde se ajunge pe Brna Mare a
Cotilei. Coborrea se face prin Hornul Coamei sau Valea Scoruului - Valea
Glbenelelor, pe traseul 106.
146 Scorpionul, 6A, 12 lungimi de coarda, 6 ore
Cel mai lung traseu din Peretele Cotilei i are intrarea pe o brn i ncepe cu un
horn scurt, curbat spre stnga. Catararea incepe oblic spre stnga, cu depirea unui
diedru (VI) situat deasupra unui horn mare. Se ajunge dup 7 lungimi de coarda n traseul
Andrei Ghiescu (147) i Brna de Traversare a Peretelui Cotilei (148), apoi pe brn la
dreapta, dupa care n sus pe un diedru (VI) i o linie sinuoas marcat cu pitoane care se
ncheie n partea ei final din Creasta Cotila - Glbenele, (Coama de Piatr). Revenirea
la Refugiu se realizeaza pe traseul 106.
147 Traseul Andrei Ghiescu, 5B, 10 lungimi de coarda, 4 ore
Se intr de regul pe brna urmat de traseul 148, pe care se traverseaz spre
dreapta pn la ntreruperea ei, dup o muchie. Dup ce se urca la etajul superior al
brnei se realizeaza o traversare la stnga i se angajeaza o linie sinuoas marcat de
pitoane, n crare preponderent liber, expus. n final se iese ntr-un gvan din Coama
de Piatr, poriunea de sus a Crestei Cotila- Glbenele. Se revine la refugiu pe traseul
106, Brna Mare - Valea Scoruilor sau Hornul Coamei -Valea Glbenelelor.
148 Traversarea Peretelui Cotilei, 3A, 2 ore
Se face urmrind o brn sinuasa ntrerupt dup patru lungimi de coarda i
continuat cu o treapt mai sus. Ieirea se face n Creasta Cotila - Glbenele (153) n
treimea ei superioar. Dincolo de creast, n nord, traseul se poate continua cu traversarea
Peretelui Glbenelelor, care ia sfrit n Hornul Coamei, un traseu foarte variat i
interesant prin problemele de orientare i rapeluri.
149 Poseidon, 5A, 6 lungimi de coarda, 6 ore
Intrarea se face din brna de traversare a peretelui (148). Linia traseului urmeaz
verticala punctului de intrare. Pasajul de maxim dificultate VI, se afl n a cincea
lungime de coarda , nainte de ieirea n Coama de Piatr, Creasta Cotila - Glbenele.
Coborre ca la 147.
150 Bebe, 5B, 7 lungimi de coarda, 6 ore
La mic distan n dreapta traseului Fisura Mare (151). Traseul se caracterizeaz
prin dificulti continue, avnd patru lungimi de gr.V i dou chiar de gr VI+, cu
depirea unei plci friabile, a unor diedre i a unei surplombe echipate cu pitoane de
expansiune. Ieirea se face n partea final a Crestei Cotila-Glbenele (Coama de Piatr).
Revenire la Refugiu pe traseul 106.
151 Fisura Mare, 5B, 8 lungimi de coarda, 5 ore
Ultimul traseu cu intrarea din Vlcelui de sub Perete ncepe cu un pasaj de
crare Piaz/Dulfer oblic stnga. Urmeaz o lungime de coarda pe fisuri cu iarb, o
surplomb de gr. V, din nou fisuri cu iarb i hornul mare, care a dat numele traseului.
Dup horn urmeaz o fisur pitonat i alt horn prin care se iese n Coama de
Piatr (Creasta Cotila - Glbenele). Coborrea pe traseul 106.
152 Fisura Sudic, 3A, 3 lungimi de coarda, 1 or
Dincolo de mica strung de la originea Vlcelului de sub Perete, n zona n care
Peretele Cotilei pierde din duritate.
Peretele nordic, care se nal din Valea Glbenelelor, cuprinde primele trasee de
gradul IV de perete din Bucegi: Furcile i Marea Surplomb, urmate curnd de gr. V prin
Cele Trei Surplombe. Accesul se face de la Refugiul Cotila pe Valea Glbenelelor (69).
Se vor prezenta traseele de la est la vest, de la stnga la dreapta.
Retragerea la ieirea din traseele Peretelui Glbenelelor se face pe traseul 106,
Brna Mare - Valea Scoruilor sau Hornul Coamei - Valea Glbenelelor.
153 Creasta Cotila - Glbenele, 3A, 10 lungimi de coarda, 3 ore
Exist diferite variante de intrare n traseu, cel original , urcnd prin pdure i n
continuare pe un traseu paralel cu creasta pe faa Glbenelelor pn la baza traseului
propriu-zis. De obicei se urc pe firul principal al vii Glbenelelor pn sub prima mare
sritoare, n dreptul creia se urmeaza pe stnga un vlcel pn la un brneag sub o
surplomb; acolo se gsete primul piton de asigurare. Traversnd de la piton spre stnga
i urcnd apoi direct se atinge creasta la pitonul de rapel. De aici se urmeaza n urcu linia
crestei, din care pot fi abateri dup caz la stnga sau la dreapta urmnd posibilitile
naturale de escalad. Dup 7 lungimi de coarda se iese n Coama de Piatr, restul
traseului pn n Brna Mare nu mai pune probleme.
Pe parcurs, n Creasta Cotila-Glbenele ies traseele din Peretele Cotilei (141-
152) si Peretele Glbenelelor 153-162).
154 Tavanele de Argint, 4B, 6 lungimi de coarda, 3 ore
Din vlcelul care urc spre Creasta Cotila-Glbenele (153) se ramific spre dreapta
Vlcelul Florilor de Coli; nainte de a-l urca complet se urmeaza stnga pe o brn pn
la un piton care marcheaz intrarea n traseu. De aici se urca direct, trecnd primul tavan
si ajungand la o brn care face legtura cu Creasta Cotila -Glbenele.
Urcnd n continuare se tine stnga pe sub al doilea tavan i n sus la al treilea.
Din nou o brn face legtura cu Creasta Cotila - Glbenele. Urcnd mai departe se
trecede al patrulea tavan dup care se iese ctre stnga n Creasta Cotila - Glbenele, n
platforma cu jnepeni dup a asea lungime de coarda. Mai sus se comtinua urcuul spre
Brna Mare.
155 Hornul Mare, 4B, 5 lungimi de coarda, 3 ore
Se urca pn la capt Vlcelul Florilor de Coli citat la 154 i se ajunge la baza
traseului. De aici se urca ctre stnga, dup pitoane, viznd baza unui horn.
Dup o lungime de coarda urmeaz Hornul Mare propriu-zis, dup care se iese n
Creasta Cotila -Glbenele, n acelai loc cu Tavanele de Argint (154).
156 Traseul Grotelor, 3B, 8 lungimi de coarda, 3 ore
De la vlcelul de intrare n Creasta Cotila - Glbenele (153) se merge pe un
ha. n urcu direct pe fee se vizeaz prima grot, de acolo spre dreapta la a doua, apoi
4-5 lungimi de coarda direct n sus (pitoane), apoi ieire la stnga n Creasta Cotila -
Glbenele (Coama de Piatr), n dreapta peretele vertical se ntinde pn la Cele Trei
Surplombe (158).
157 Traseul Profesor Oncescu, 4A, 8 lungimi de coarda, 3 ore
Traseul se ramific din traseul Celor Trei Surplombe (158) dup prima lungime
de coarda, de pe vrful unui col de stnc. Dup o lungime de coard vertical se ajunge
la o brn mare urmand dreapta pn cnd un ir de pitoane conduce n sus. Urmtoarea
lungime de coarda traverseaza la stnga i pe ultima printr-un horn se atinge Creasta
Cotila - Glbenele.
158 Cele Trei Surplombe, 5 A, 9 lungimi de coarda, 3-4 ore
Primul traseu de gradul V din ar are intrarea de pe brna ce pleac din firul vii
Glbenelelor, mai jos de Hotel" ctre stnga. La captul ei, un piton marcheaz plecarea
n prima lungime de coarda, care se desfoar pe o fisur nclinat spre dreapta.
La captul ei ncepe Traseul Oncescu (157). Se face un scurt rapel, apoi se
continu nc o lungime de coarda oblic spre dreapta. De aici orientat n sus o lungime de
coarda. Traseul original pleac spre stnga 40 m i apoi n sus; o variant continu n sus
nc o lungime de coarda i apoi traverseaz spre stnga la traseul original. Vertical o
fisur n sus la baza primei surplombe. Urmeaz cele trei surplombe care au dat i numele
traseului i care pot fi trecute ntr-o singur lungime de coarda sau se poate regrupa la
mijloc ntr-o grot. Ultima lungime de coarda iese n Coama de Piatr.
159 Traseul Central, 5B, 7 lungimi de coarda, 3-4 ore
Urca peretele ntre Cele Trei Surplombe (158) i Furcile (160).
160 Furcile, 4A, 10 lungimi de coarda, 2 ore
Intrarea se face din Hornul Coamei (69) din care se urc o treapt stncoas
pentru a atinge marea brn de piatr ce conduce la stnga pn la verticala Furcilor, pe
parcursul a patru lungimi de coarda. Furcile sunt marcate de un horn vertical
caracteristic, care strbate Peretele Glbenelelor n partea central, inscrierea se face pe
vertical, incepand cu un diedru nchis de o surplomb, dup care un horn conduce pe o
platform mare.De aici n sus un horn larg urc la o brn de piatr, trecnd printr-o
fereastr din spatele unui bloc de piatra. Pe brn la stnga se ocolete surplomba de
deasupra brnei. n sus i la dreapta ncepe hornul final, care iese n Creasta Cotila -
Glbenele / Coama de Piatr.
161 Surplomba Central, 4A, 7 lungimi de coarda, 3 ore
Din Hornul Coamei, dou lungimi de coarda se merge spre baza Furcilor (160). n
locul n care brna coboar, se urca oblic spre stnga o lungime de coarda, apoi se
traverseazala stnga alt lungime de coarda. Urcnd un horn vertical, friabil i
surplombant se ajunge la Surplomba Central", nclinat spre stnga, echipat cu
pitoane, dup care se iese n Coama de Piatr.
162 Furca Dreapt, 5A, 7 lungimi de coarda, 3 ore
Traseul pornete oblic spre stnga din acelai punct cu cel precedent. Urc direct
pn la baza Surplombei Centrale. De acolo se face o traversare foarte expus la dreapta
pentru a ajunge la hornul final, care se urc n tehnica Piaz/Dulfer, ajungnd n Coama de
Piatr .
163 Marea Surplomb, 4A, 10 lungimi de coarda, 2 ore
Intrarea n traseu se face din Hornul Coamei, din brna de piatr ce conduce spre
Furci (160). Urcnd spre dreapta i apoi n sus se ajunge sub tavanul Surplombei Mari.
Aceasta se trece prin stnga, dup care traseul se bifurc. Varianta original urc oblic
spre dreapta la un amvon, se face un scurt rapel i se continu traversarea la dreapta
pentru ca n final s se coboaren rapel n Hornul Coamei.
Varianta cu ieire la creast urc deasupra Marii Surplombe oblic spre stnga,
apoi n sus, ieirea n Creasta Cotila - Glbenele fcndu-se pe o brn la stnga.
164 Marele Tavan, 3 lungimi de coarda, 2-3 ore
Intrarea se face din Hornul Coamei pe o brn la stnga, din care se urc sub
tavan. Deasupra tavanului mai urmeaz o mic surplomb dup care se iese la brna de
intrare n Furci. Tavanul se poate socoti un obiectiv n sine sau se poate continua cu
escalada Furcilor (160), sau a Marii Surplombe (163) pn n Creasta Cotila -
Glbenele.
165 Traversarea Peretelui Glbenelelor, 4A, 16 lungimi de coarda, 2 ore
Se poate face pe mai multe variante, plecnd din Hornul Coamei spre Creasta
Cotila - Glbenele sau n sens contrar, caz in care unele lungimi de coarda vor fi
coborte n rapel. Intersectndu-se cu traseele din perete, traversarea ofer puncte de
vedere inedite i pasaje interesante.
Umrul Glbenelelor
Dup Creasta Vii Albe i Creasta Cotila - Glbenele, Creasta Strungilor este a
treia creast din abruptul Cotilei numrat de la sud la nord. Ea este delimitat de Hornul
Coamei i Valea Glbenelelor la sud-est i de Valea Scoruilor i Valea Mlinului la
nord-est.
Creasta Strungilor este alctuit din Umrul Glbenelelor, Colul Strungii i
Colul Glbenelelor i tiat de Strunga Glbenelelor, Hornului i Colilor. n Umrul
Glbenelelor se afl cinci trasee alpine.
166 Fisura Glbenelelor, 3A, 6 lungimi de coarda, 2 ore
Urc faa sud-estic de la confluena Vii Glbenelelor cu Hornul Coamei pn n
Strunga Umrului, marcat de un bolovan ncastrat. n acest punct traseul se ntlnete cu
celelalte trasee din Umr (167-170).
167 Traseul Rocule, 3B, 9 lungimi de coarda, 2 ore
Intrarea se face pe o brn din Valea Glbenelelor, mai jos de Strunga
Glbenelelor, mergnd spre Hornul Coamei. Dup ce se ocoleste muchia ajungnd pe
versantul estic al Fisurii Glbenelelor, se face angajarea pe o fa cu iarb i jnepeni pn
la baza peretelui. O crare variat pe o serie de fisuri duce pe platforma Umrului de
unde se coboar n strunga cu bolovan ncastrat. Aici se poate alege ntre coborrea n
rapel n Valea Scoruilor sau continuarea pe creast o lungime de coarda cu urmtoarele
variante: traversarea n Hornul Coamei, ieire n Brna Mare a Cotilei prin stnga liniei
de creast sau ieire n Brna Mare a Cotilei pe varianta Slvoac, prin dreapta liniei de
creast.
168 Traseul Slvoac (Traseul Central), 4B, 9 lungimi de coarda, 3 ore
Intrarea se afl la intersecia Vii Glbenelelor cu brn de intrare n Traseul
Rocule (167). Cea de a doua lungime de coarda urc un diedru, trece o surplomb i
continu pe o fisur. Urmtoarele dou lungimi de coarda urc mai mult n crare liber
pentru a se uni cu Traseul Rocule n punctul unde acesta atinge creasta.
169 Traseul Coman (Muchia nord-estic), 2B, 8 lungimi de coarda, 2 ore
Intrarea n traseu se afl n Strunga Glbenelelor. Fcnd un S, traseul trece din
faa Scoruilor pe faa Glbenelelor pentru a urca n continuare pe o fisur i pe o muchie
spre un horn cu intrarea surplombant, care iese n Creasta Umrului, de unde traseul este
comun cu Traseul Rocule (167) n punctul unde acesta atinge creasta.
170 Fisura Scoruilor, 2B, 3 lungimi de coarda, 1 or
Urc faa nord-vestic spre Strunga Umrului (cu bolovan ncastrat).
Colul Mlinului
Creasta Mlinului cu Colul Mlinului, Dintele dintre Coli i Colul de Sus, se
ridic din Valea Mlinului, din poriunea numit Canionul Mlinului, formnd malul
nordic al ei. Dincolo de creast, spre nord, urmeaz vile Verde, Seac i apului.
Retragerea de la ieirea din traseele din zon se face pe Brna Mare a Cotilei (62) -Valea
Ta pului (77), Valea Mlinului (71) sau Valea Glbenelelor (106).
171 Fisura Sudic din Colul Mlinului, 3A, 5 lungimi de coarda, 2 ore
Strbate pe vertical peretele sudic al Colului. Accesul se face pe Valea
Mlinului (71) sau de la Refugiul Cotila pe Valea Glbenelelor i prin Strunga
Glbenelelor (69). Este un traseu clar, clasic ce nu pune probleme de orientare.
172 Creasta Mlinului, 2A, 4 lungimi de coarda, 1 or
Accesul se face pe Valea Mlinului (71) sau de la Refugiul Cotila - Valea
Glbenelelor (69) traversnd apoi din Strunga Glbenelelor la baza crestei. Din Valea
Mlinului se urc n creast pe o brn cu iarb. n crare liber se ajunge n vrful
Colului Mlinului.
173 Hornul Central, 2B, 3 lungimi de coarda , 2 ore
La captul superior al Vii Seci a Cotilei se ridic peretele nordic al Colului
Mlinului brzdat de trei hornuri: primul, din stnga este fr nume, urmat de Hornul
Central i n dreapta Hornul Ascuns. Peretele este mrginit n stnga de Creasta Mlinului
iar n dreapta de Muchia de Sus din Creasta Frumoas (175). La baza peretelui, Brna cu
Jnepeni face legtura dintre Valea Mlinului i Valea apului.
n ciuda gradului indicat oficial 2B, traseul prezint dificulti mult mai mari cu
un pasaj de gradul V la trecerea surplombei din a doua lungime de coarda. Hornul iese n
Vrful Colului Mlinului. Accesul se face pe Valea Seac (76) sau Valea apului (77).
174 Hornul Ascuns, 1 B, 2 lungimi de coarda, 1 or
Nu depete dificultile Vii Seci. Hornul iese n creast ntre Colul Mlinului
i Dintele dintre Coli.
175 Muchia de Sus din Creasta Frumoas, 2A, 2 lungimi de coarda, 2 ore
Mrginete peretele nordic din Colul Mlinului ctre Valea apului (173).
Urcnd prin Hornul Negru din dreapta Hornului Ascuns (174) n creast, se ine linia
crestei pn n partea superioar a Crestei Mlinului. Creasta Frumoas, numit de Mihai
Haret Creasta Viilor Senzaii", desparte Valea Seac de Valea apului.
Peretele apului
Perete nordic se nal din Valea apului ctre Creasta Frumoas. Acces din
Valea apului (77). Retragerea se face urmnd Creasta Frumoas pn la Brul cu
Jnepeni, de unde se coboar n Valea apului.
MORARUL
De la Vrful Omul ( 2505m), se desprinde ctre est Creasta Morarului, la al crei
capt estic se ridic Colii Morarului (Acele).
Muntele Morarul desparte Valea Cerbului de Valea Morarului.
n partea frontal muntele prezint dou vi: a Comorilor, cu Mnua Morarului,
i a Bujorilor ce intersecteaz poteca Buteni - Poiana Cotilei - Pichetul Rou . Morarul
este strbtut de trei brne distincte: Brna Mare, de Mijloc i de Sus (a Acelor).
181 Creasta Morarului, 1A, 5 ore
Acces din poteca Buteni - Munticelul - Poiana Cotilei - Pichetul Rou sau de la
Cabana Gura Diham la cabana de vntoare din Poiana Btrnilor, drum care iese n
poteca marcat cu triunghi rou. Din aceast potec se urc fie pe Valea Comorilor,
trecnd pe sub Mnua Morarului, fie pe Valea Bujorilor .
La ieirea din vale ne orientm ctre linia de creast ce se ridic deasupra Brnei
Mari. Se urca dou trepte ale crestei, trecand peste Brul de Mijloc i Creasta Ascuit, i
ajungand n Brna de Sus (Brul Acelor). De aici ncepe traseul de traversare al Colilor
Morarului (182). Traseul de creast normal evit Acele pe faa sudic i Brul Acelor,
revenid n creast dup Acul de Sus, dup care se urca la Vrful Omul.
182 Traversarea Acelor, 2A, 10 lungimi de coarda, 4 ore
Traseul propriu-zis ncepe din Brna de Sus (Brul Acelor) cu escalada Acului
Mare, care se face innd linia de creast, dup care se coboara n strunga Acului Mare
(rapel). Urmeaz escalada Degetului Rou. Escalada direct din strunga Acului Mare este
dificil. Traseul normal ncepe din faa sudic i se ncheie pe vrf. Dup coborrea n
strunga Degetelor se atac al treilea Col, al Crucii (Degetul Prelungit). Urmeaz n final
urcuul Acului de Sus, pe faa sudic. n continuare se poate urca pe Creasta Morarului la
Omul sau reveni pe Brna Mare n Valea Cerbului.
183 Brna Mare a Morarului, 1A, 6 ore
Prezint o linie continu din Valea Cerbului traversnd faa sudic a Morarului
pn n linia de creast (181) continund apoi pe faa nordic pn n firul Vii Morarului
(184). Pe parcurs se traverseaz itoaca Dracilor, itoaca Roie i a Fntniei
Morarului (izvor), pe sub Acele Morarului; trecnd pe faa nordic, avem o nou
perspectiv asupra Acelor, traversm vile Bujorilor, Poienii, Vlcelul ancurilor, Rpa
Zpezii i Valea Adnc.
184 Valea Morarului, 1A, 4 ore
Valea ce desparte Morarul de Bucoiul se urc pe un ha pastoral, ncepnd din
poteca marcat cu triunghi rou . Haul urc pe la baza feei sudice a Bucoiului cu
vedere spre Acele Morarului. Traverseaz Poiana cu Urzici avnd n fa i n dreapta
turnul numit imbalul, trece prin partea mijlocie, ngust a vii. Atinge o prim cldare
glaciar pentru ca n final, dup urcuul unei rupturi de pant s ajung n cldarea
superioar a vii, de unde se urc n Curmtura Morarului, n poteca marcat cu band
roie de pe creasta Bucoiului spre Varful Omul.
185 Valea Poienii, 2A, 3 ore
Escalada acesteia ne scoate pe Brna Mare a Morarului, la baza Acelor, pe
versantul nordic.
BUCOIUL
Din Vrful Bucoiul (2492 m), aflat la nord-est de Vrful Omul (2505 m), se
ramific Creasta Bucoiului Mare ctre nord i Creasta Bucoiului Mic (Creasta
Balaurului) ctre est. ntre cele dou creste este cuprins Valea Bucoiului cu afluenii ei,
limitele exterioare fiind Valea Morarului la sud i Valea Mlieti la nord-vest. Versantul
estic al Bucoiului Mare formeaz o fa ntins care coboar adnc n Valea Gljriei, n
care conflueaz Valea Bucoiului, Valea Rea i Vlcelul Prepeleacului. La limita pdurii,
poteca Tache Ionescu duce de la Pichetul Rou la Mlieti - marcaj triunghi rou. Din
aceast potec se desprinde La Prepeleac, poteca Friedrich Deubel care urc pe Bucoiul
Mare la Omul - marcaj band roie.
192 Creasta Balaurului, 1 B, 4 ore
Accesul se face din Valea Morarului (184). Din Poiana cu Urzici, serpentinele
unui ha ciobnesc urc n aua imbalului i n continuare la Brna Mare a Bucoiului
(193). Pe brn se urc la formaiunea stncoas Balaurul" aflat pe creast. innd linia
crestei, evitnd dificultile cnd pe dreapta cnd pe stnga se ajunge n creasta
principal, n poteca Deubel pe care se continu spre Omul.
193 Brna Mare a Bucoiului, 4 -5 ore
ncinge muntele pornind din Valea Morarului pe faa sudic pn n Creasta
Balaurului, apoi pe faa estic traversnd o seric de vlcele i muchii cu unele
discontinuiti, care pun probleme de orientare. Astfel, se traverseaz itoaca Rsrit,
Vlcelul Portielor, Vlcelul Grohotiului i Valea Bucoiului la Turnul cu Jnepeni.
Dincolo de Valea Bucoiului urmeaz o serie de itoace, apoi Muchia de sub Vrf.
precum i Valea Rea dincolo de care brna se pierde.
194 Valea Bucoiului, 1 B, 3 ore
Urc din poteca Tache Ionescu din Poiana Bucoiului, pn n creasta principal
a Bucoiului Mare, n poteca Deubel. Un fir secundar, vlcelul de sub vrf, urc chiar n
Vrful Bucoiului.
Valea Horoabei este afluentul dinspre vest al Ialomiei, n apropierea Mnstirii Petera.
Accesul se face de la Buteni sau Sinaia pe traseele turistice spre Valea Ialomiei sau pe
traseul auto. Pe dreapta, n nordul vii, se ridic Peretele Btrna, iar n faa lui, desprite
de Culoarul Btrna, Turnul Seciului i Turnuleul.
202 Valea Horoabei, 1A, 2-3 ore
Din drumul dintre Padina i Mnstirea Petera se traverseaza spre vest Poiana
Horoabei. Se trece pe sub Turnul Seciului i se inscrie pe valea adncit ntre Muntele
Btrna i Strungile Mari sub forma unui canion. Purtnd amprenta eroziunii apelor n
roca calcaroas, valea prezint un parcurs atractiv care ia sfrit n Culmea Strunga, sub
Vrful apului, n poteca marcat cu band roie .
203 Traseul Frontal din Turnul Seciului, 4A, 2 lungimi de coarda, 1 or
Se desfoar pe muchia estic. Accesul din culoarul Btrna, pe platforma de
plecare din stnga. Traseele 204- 207 au intrrile din poteca de la baza Turnului Seciului
i Turnuleului (faa sudic).
204 Traseul Central din Turnul Seciului, 4A, 2 lungimi de coarda, 1 or
Parcurge peretele sudic surplombant.
205 Muchia Estic (Matei Schenn) a Turnuleului, 4A, 2 lungimi de coarda, 1
or
Traseul ncepe pe o fa uor surplombant, dup care a doua lungime de coarda
se desfoar pe linia unei muchii ascuite verticale.
206 Faa sud - vestic a Turnuleului (Finala '66), 4A, 2 lungimi de coarda, 1
or
Traseul urmeaz linia unei fisuri pe centrul peretelui Turnuleului, cu partea final
surplombant.
207 Muchia vestic a Turnuleului (Aurel Irimia), 4A, 2 lungimi de coarda, 1
or
Traseul urmeaz muchia vertical, pasajul cheie, surplombant i dificil se afl n
partea median.
208 Traseul Comnescu din Turnul Seciului, 2A, 30 minute
Este situat n peretele nordic, fiind primul traseu tehnic din zon. Are intrarea din
Culoarul Btrna.
209 Traseul Neme din Peretele Btrna, 3A, 2 lungimi de coarda, 1-2 ore
Este primul horn urmrind dinspre est spre vest Culoarul Btrna.
210 Fisura oimilor (Crciunescu) din Peretele Btrna, 4A, 3 lungimi de
coarda, 2 ore
Traseul este caracterizat de o fisur vertical, nalt de 100 m, care urc din
Culoarul Btrna n dreptul Turnuleului.
211 Traseul Armata, 4B, 3 lungimi de coarda, 1 or
ncepe imediat la vest de traseul (210).
212 Traseul celor patru Surplombe (Nagy Miklos), 5B, 5 lungimi de coarda, 2
ore (Traseul Victor Mciuc)
Primele dou lungimi de coarda cu un diedru de gradul VI duc sub primul tavan.
n a treia lungime de coarda se trec trei tavane, apoi n a patra lungime de coarda al
patrulea tavan, cu pitoane de expansiune. Ultima lungime de coarda, pe un diedru, iese n
pdure.
Alpinism de iarna
Din cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali. Unitatile
sistematice precum: Sinaiella Gruia gen, Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus
irregularis Gruia specii si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha amorpha Gruia morpha
caulinara Gruia forme morfologice, apartin la 8 filumuri: Cyanophita = 138 taxoni,
Chlorophyta = 78 taxoni, Xanthophyta = 49 taxoni, Flagellata = 1 taxon, Euglenophyta =
2 taxoni, Pyrophyta = 2 taxoni. Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci,
soluri, pesteri.
Caracterizarea micoflorei
Desi exista referinte despre lichenii colectati din Masivul Bucegi de mai bine de
acum 100 ani de exemplu: Heufler, 1853- lichenii, din aceasta zona sunt putin
cunoscuti. Lucrarile dedicate studiului lichenilor din aceasta zona- de exemplu: Cretzoiu,
1930, 1931 se opresc in anul 1970 - Mantu.
Sunt identificati 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli, 48 lignicoli, 183 saxicoli, 78
tericoli. Dintre acestia, 4 specii si o varietate sunt endemice pentru M-tii Bucegi
(Verrucaria bucegiensis, Polyblastia butschetschensis, Microglaena butschetschensis,
Thelidium bucegiensis, Lecanora verrucosa var. bucegica) si doua specii sunt descrise noi
pentru stiinta, cu locus classicus in aceasta regiune (Calicium cretzoiui Nadv.
Caloplaca calcivora Zasch.).
Caracterizarea brioflorei
Studiul briofitelor din Bucegi, a inceput si a evoluat treptat in paralel cu studiul
florei cormofitelor efectuate atat de botanisti autohtoni cat si din alte tari. Conspectul
briofitelor din Bucegi realizat pe baza datelor bibliografice, de ierbar, cat si a studiilor
realizate de Academia Romana prin Institutul de Biologie Bucuresti, cuprinde un numar
de 259 specii ce apartin la 135 genuri si 63 familii.
Cea mai mare parte este reprezentata de elementele montane (36,7 %), polizonale
(25,1%), montan alpine (16,6%), si respectiv alpine (13,1%). Din punct de vedere al
substratului predomina speciile tericole (27,7%), saxicole (23,1%).
Numarul mic al speciilor corticole se explica prin prezenta lor si pe alte substraturi
ceea ce a dus la incadrarea acestora in categoria poliedaficelor. In privinta exigentelor
hidrice predomina net speciile mezofile (53,2%), si higrofile (15,4%). Majoritatea
statiunilor cu elemente briofloristice importante se afla preponderent in rezervatiile
naturale.
Remarcam ca briofitele sunt prezente in toate etajele cat si in toate formatiunile de
vegetatie chiar daca prezinta mari variatii calitative si cantitative in functie de conditiile
locale.
Masivul Bucegi reprezinta o unitate aproape complet diferita de celelalte masive muntoase de
la noi, pe o suprafata relativ mica si prezinta o multitudine de aspecte ceea ce a permis instalarea in
aceasta zona a unei flore deosebit de bogata, cu numeroase raritati floristice si specii endemice de
mare interes stiintific.
Numarul speciilor de plante superioare (cormofite) semnalate pana in prezent din Muntii
Bucegi este de 1183 la care se mai adauga 111 subspecii, taxoni cuprinsi in 96 de familii.
Numarul speciilor semnalate din Bucegi reprezinta circa 30% din totalul taxonilor cunoscuti in
flora Romaniei. Cele mai bine reprezentate sunt: Compositae cu 179 de specii si Gramineae cu 103
specii.
Elementul fitogeografic cel mai bine reprezentat este cel eurasiatic, cu un numar de 339 specii,
ceea ce corespunde la 27,08% din totalul taxonilor analizati. Urmeaza in ordine ca numar de
specii, elementul european cu 106 taxoni, adica 12,78% din numarul total. Deosebit de bine
reprezentat este elementul central-european cu 147 specii, respectiv 11,47% precum si cel
circumpolar cu 154 de specii, adica 12,30%. Numarul mare de specii circumpolare se explica prin
conditiile de clima din Masivul Bucegi, ce se caracterizeaza prin temperaturi mai scazute si
precipitatii mai abundente.
Aceasta categorie de plante din Muntii Bucegi reprezinta ceva mai mult de jumatate
din lista speciilor similare, alcatuita pentru intreaga tara de Peterfi, Boscaiu,Toniuc
(1977) in scopul de a intra in regim de ocrotire, in dorinta de a asigura conservarea
genofondului Romaniei.
Muntii Bucegi au o mare diversitate floristica constituind o rezerva serioasa a
genofondului romanesc, chiar si in privinta unor taxoni cu importanta mai deosebita.
Speciile endemice reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentate prin 60 de
unitati taxonomice (specii sau subspecii).
Pentru intreaga tara sunt citati 74 de taxoni endemici tari si 54 critici,
considerand ca in muntii Bucegi exista 27 de taxoni endemici tari, notam deci marea
bogatie in taxoni endemici a muntilor Bucegi, comparativ cu flora endemica a Carpatilor
sau a Romaniei. Specifice pentru muntii Bucegi sunt endemismele locale, exclusive ale
Bucegilor, acestea fiind in numar de doua (Astragalus australis ssp. bucsecsi si Poa
molinerii ssp. glacialis).
- pajistile de paius rosu (Festuca rubra) care sunt caracteristice zonei forestiere;
- pajistile de parusca (Festuca supina) care reprezinta cel mai raspandit tip de pajiste
alpina din zona alpina a Bucegilor.
Tundrele alpine - Crestele si varfurile inalte din etajul alpin superior prezinta o
vegetatie adaptata conditiilor speciale climatice ale acestor tinuturi, determinate in primul
rand de temperaturi scazute, vanturi puternice si uscaciune. Tundrele alpine le gasim
bunaoara pe Vf. Omul, Creasta Coltilor Obarsiei, Creasta Morarului, Culmea Scara, Vf.
Bucsoiu.
Fauna
Tardigradele sunt reprezentate de 36 specii, avand varietate foarte mare, ele fiind
semnalate in briofite. Dintre speciile caracteristice anumitor locuri din Bucegi se pot
mentiona: Hypsibius spitzbergensis, H. microbs, H. dujardini.
Crustaceele sunt reprezentate prin 23 specii dintre care specifice Bucegilor sunt in numar
de 5 specii.
Clasa insecta cuprinde 1300 specii dintre care cele mai reprezentative apartin
urmatoarelor ordine: Hymenoptera, Coleoptera, Lepidotera si Diptera. Din aceasta clasa
foarte multe specii sunt endemice pentru Bucegi, fiind semnalate urmatoarele: Leuctra
carpatica, Cloroperla kisi, Nemoura carpatica, N. Fusca, Carabus arvensis charpathicus,
C. planicollis carpathica, Erbia pharte romaniae.
Din fauna acvatica specia Salmo truta fario (pastravul de munte) este slab
reprezentata in raul Ialomita, iar specia Oncorhynchus mykis in paraiele de munte de pe
Valea Cerbului.
Dintre vertebrate clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii. Avifauna
masivului poate fi impartita dupa criterii de vegetatie si dupa criterii etologice. In primul
caz avifauna se imparte in: avifauna alpina si avifauna forestiera, fiecare categorie avand
specii caracteristice. Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in:
specii care cuibaresc in aceasta zona, specii de pasaj si specii care vin si cauta hrana in
aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in
aceasta zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Alauda arvensis, Corvus
corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus
ochruros, Turdus merula, Phyloscopus collybita, Prunella collaris, P. Modularis, Lanius
collurio. Majoritatea speciilor din aceasta clasa au o raspandire palearctica.
Covux corax (Corb); Aquila chrysaetos (Acvila de munte); Rupicapra rupicapra (Capra
neagra); Cervus elaphus(Cerbul); Linx linx(Ras); Ursus arctos (ursul brun).
- rezervaia principal (400 ha) constituie o fie continu de-a lungul versanilor
exteriori ai masivului, de la Sinaia pn n aua Strunga. Rezervaia cuprinde i o
zon tiinific de protecie absolut n Jepii Mici i Caraiman incluznd Valea
Jepilor.
- rezervaia Petera Ialomiei cuprinznd Muntele Cocora, Petera Ialomiei i Valea
Horoabei, Muntele Btrna.
- rezervaia Znoaga cuprinde muntele i cheile cu acelai nume.
- rezervaia botanic Vrful Omul (2505m) cuprinde grupri vegetale caracteristice
tundrei alpine.
- rezervaia botanic Babele (2200 m).
- rezervaia botanic Poiana Crucii (1590 m).
- rezervaia turbria Lptici (1470 m) cuprinde cea mai interesant mlatin
oligotrof din Bucegi.
Geologie
Terenuri de sport:
Fotbal:
1. Stadion Str M. Eminescu, multifunctional, ( atletism )
2. Sala de sport Str. Scolii multifunctional (atletism, volei, handbal,
basket )
3. Sala de sport a Fabricii de Hartie-Omnimpex multifunctional
(atletism, volei, handbal, basket, box )
4. Terenuri de sport scolare 4, multifunctionale (atletism, volei,
handbal, basket )
Tenis:
1. Terenuri descoperite:
i. Hotel Alexandros suprafata artificiala, iluminat nocturn,
ii. Hotel Silva suprafata artificiala, iluminat nocturn,
iii. B-dul Libertatii 91 zgura, iluminat nocturn,
2. Terenuri acoperite
i. Sala de sport Str. Scolii multifunctional, suprafata
artificiala
ii. Sala de sport a Fabricii de Hartie-Omnimpex
multifunctional, suprafata artificiala,
Agrement ( tipuri nespecificate )
Nr Tip Locatii
1 Parapanta Muntii Bucegi
2 Paint ball Bdul Independentei nr 1
3 Escalada pe uscat si gheta Matei Basarab fn Partia Kalinderu
4 Patinaj pe role Spatiul Pietonal Busteni
5 Ping - pong Salile de sport , Centrul de perfectionare
si pregatire, H. Alexandros, H. Caraiman,
H Margaritar , P.T. Eidolon
6 Sanius pe role Partia Kalinderu in constructie Fun
Park
7 Biliard , H. Alexandros, H Silva, H. Caraiman, H
Margaritar , P.T. Eidolon, etc
8 Karaoke Disco-bar Alexandros, Silva, Alpin etc
9 Plimbari cu ATV - ul B-dul Libertatii 210 Trasee in afara
intravilanului localitatii + Valea
Cerbului.
C. Turismul cultural si religios:
- Crucea Memoriala a eroilor romani din primul razboi mondial - Cel mai mare si
valoros monument al orasului Busteni, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului
cazuti pe campurile de lupta pentru intregirea neamului. A fost construita intre anii
1926-1927 prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe saua muntelui
Caraiman, la cota 2291 m.Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un
soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit
initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500
W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m
si latimea de 14 m. In anul 2005 Monumentul a fost racordat la energia electrica a
orasului prin eforturile si grija domnului Primar Ec. Emanoil Savin si a Dlui
Viceprimar Nae Savel, iar in noptile cand cerul este senin, privitorului i se ofera o
imagine feerica prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe
bolta cereasca.
- Monumentul Dr. Kremnitz ridicat in 1889 de catre Ion Kalinderu in onoarea
medicului familiei regale.
Obiective religioase :
- Biserica Domneasca din Busteni este ctitorita de Regele Carol I si Regina Elisabeta,
fermecati fiind de privelistea deosebita a Bucegilor.
Construita dupa arhitectura tipica a bisericilor ortodoxe, in forma de cruce, ea seamana
in buna parte cu bolnita de la Manastire Hurezu din Valea. Construita din piatra adusa din
masivul Caraiman de catre mesterii italieni avandu-l ca anteprenor pe Piero Dreossi, ca
arhitect pe I.M.Socolescu, biserica s-a dovedit a fi in decursul timpului rezistenta. Sfintita
in ziua de 8 septembrie 1889 la Praznicul Maicii Domnului, care este si Hramul bisericii
de catre I.P.S.S. Mitropolitul Primat si P.S.S. Episcopul Noului Severin, precum si de
multi alti arhimandriti, protopopi, preoti si diaconi, avand in strana corul Mitropoliei,
biserica s-a aflat inconjurata de Inaltul Cler, ministrii, Casa Civila si Militara, autoritatile
judetene si comunale, cat si elevii scolilor din Busteni, Sinaia, Azuga si Predeal. Trebuie
stiut ca pictura din Sfantul Altar este opera pictorului danez Exner.
Nu putem trece cu vedere fara sa amintim si de tablourile, in marime naturala, de o
valoare artistica cu totul deosebita ale pictorului Pesky reprezentand figurile ctitorilor
bisericii: in dreapta Regele Carol I, iar in stanga Regina Elisabeta, in costum national
avand pe cap diadema regala. Printre primii donatori de frunte care au ajutat biserica se
pot numara si fratii Schiell cat si Toma Denischiotu, Constantin Zolia din Bucuresti,
Gheorghe Puscariu din Busteni.
Mobilierul din interior prezinta un aspect cu totul deosebit. De remarcat sunt cele doua
cadre de lemn din stejar in care sunt inramate portretele ctitorilor, cele doua jilturi regale
cu stema tarii, cele doua tronuri princiare, jiltul sau tronul arhieresc, stranele din naos,
stranele pentru cantareti, precum si intreaga ornamentatie executata din stejar masiv, de o
mare maiestrie.