ION RUSU ABRUDEANU

FOST DEPTITAT $1 SENATOR DE ALBA

AURUL ROMANESC
1STORIA LU1 DIN VECHIME PANA AZI
Cu 103 ILUSTRATIUNI $1 0 HARTA
\FARM, CARNICULUI CU EXPLOATARII E ROMANE DELA ROW MONTANA
CARTEA ROMAN-EASCA", BUICURESTI
53.6 J13
1033
www.dacoromanica.ro
Inchin aceasta carte drept omagiu,
pe care, ca fiu al Muntilor Apuseni,
Tnteleg sa-1 aduc intultiel *i perspicacitAtil d-lul INGINER ION GIGURTU, care,
cel dintalu, In anul 1920, cand Dacia TralanA, dup3 1646 de anl, 'II-a reluat
In fapt conturul vechilor el granite,
dandu-0 seama de importanta istoric3
*i economic3 a mineior de aur din
muntil metaliferi al Abrudului, exploatate Cu atata succes de strAbunii nopri Da
d f i Romani, *1 flind ales In calltatea de conducAtor al societatii MICA",
a reu*It s3 aducA In maini romane*ti
cea mal rodnicA exploatare de aur din Ardeal, lar printrio administratie prIcepu
t3 *i munc3 Inteleapt3 a tiut s3 sporeasca Intr'o masura atat de
larga productia minelor achizitionate, !mat a putut contribu Tn mod fericit
la rldicarea creditului Romaniel, la prosperitatea industriel miniere i la resta
-
bilirea bunului renume al vechilor exploat3r1 miniere din Muntil Apuseni.
AUTORUL
www.dacoromanica.ro
PREFA T A
Scopul
till de fatii este dublu: Intetiu sa faca cunoscuta par-
tea economiei nationale, pe care o prezinta minele de aur din
Manta Apuseni ai Ardealului dupd restaurarea Daciei Traiane. Si apoi, ca fiu al
Abrudului, am socotit di la varsta destul de inaintata, la care am afuns, n'a$i
putea incheia in chip mai folo.sitor activitalea mea publicisticii decal intruni
nd intr'un volum toate da/ele ,si informatiile precise, pe care am reu$it sa le
culeg, ani dearandul, din diferiti autori straini $i romani, asupra bogatelor ex
ploatari de aur incepute de strabunii no$tri Daci $i Romani, inainte Cu mii de a
ni, in istoricul $i pitorescul tinut al Muntitor Apuseni, in ale caror galerii t
niniere, pe$teri $i caverne s'a eimislit $i s'a dos pit, in timpurile de vagabon
daf ale popoarelor
barbare, o !tuna parte din massa elnicii a neamului romattesc
de azi. Minele de aur din muntii metalici ai regiunii Abrudului joadi de aproape
2000 de ani un rol covar$itor in inchiegarea $i desvolt area poporului roman di
n Ardeal, did ele art constituit principala putere de atractiune, sub imboldul c
areia marele imparat
Traian a find sa ocupe ca r/ce pre( Dacia. Daca prin lucrarea
mea mitt reu$i s aduc o raza de lumina asupra acestei chestiuni,
precum $1 asupra diferitelor faze, prin care au trecut minele amintite din iimpu
rile cele null vechi Oita azi, scopul urmarit
de mine va fi pe deplin atins.
Bucure0i, 1 Februarie 1933.
ION RUSU ABRUDEANU
www.dacoromanica.ro
PARTEA INTAIA
ROLM HOTARTOR, PE CARE IL JOACA ALIRLIL IN OMENIRE DIN TIMPLIRILE CELE MAI VECFII
PANA IN ZILELE DE AZI
CAPITOLUL I
CALITATILE AURLILUI. CATEVA DATE ISIORICE. MODUL EXTRACTIUNII
Aurul (latinege aurum), cunoscut in chimie sub formula Au, este acel nobil 5i st
rlucitor metal, care formeazd din timpurile cele mai vechi pand azi obiectul preo
cuprilor zilnice 5i asidue ale omului dornic de bogtie, de lux 5i de cultur. Intocm
ai dup cum de mii de ani omenirea caut Fdatana tinere(ii" acest vecinic vis al oam
enilor, pentru a scoate dinteinsa o sevd noua tot pe seama corpului obosit de bo
li 5i de numroase rani astfel de mii de ani aceia5i omenire munce5te, lupta 5i se
trude5te ca s agoniseasc cAt mai mult aur, care, fiind consacrat din vechime ca c
el mai potrivit element de schimb, gratie inal; terabilittii, uniformittii 5i volu
mului sdu mic in raport cu greutatea, poate da omului posibilitatea satisfacerii
diferitelor nevoi 5i pofte ale vietii. Aurul are o greutate specificd de 19,32,
o greutate atomicd de 197,2, se topete la 1063 grade de cldurd 5i nu se altereaz
nici prin aer, nici prin ap, nici prin foc. Este de 191/4 ori mai greu deck acela
5i volum de ap, pe cand argintul este numai
de 101/2 ori mai greu, iar arama numai de 8 ori 1).
1) Ed. Suess: Die Zukunft des Goides, pag. 17. Wien, 1877.
www.dacoromanica.ro
8
El se gaseste de obiceiu in forma nativa, adica curata, in filoanele sau vinele
aurifere ale minelor si este impregnat mai cu seama in filoane de quart, cate-od
ata in cristale regulate octaedrice sau in forma de fire subtiri. Din cand in di
nd aurul se mai afl si in forma de bulgari sau pepite. Asemenea bulgari s'au gasi
t in India vestica, dintre care unul in greutate de 1350 kilo-
grame, apoi in Australia in greutate de 68-87 kgr., in Ardeal (in mina dela Musa
riu-Ruda, azi proprietatea societfii Mica")
in greutate de 67 kgr. Pepite sau bulgari mai mici (de 3
9 kgr )
s'au gsit si in minele dela Roia Montana $i Buciant (lAnga Abrud) si Stanija (lan
g Zlatna).
CATEVA DATE ISTORICE
In Europa aurul nativ a fost descoperit inca din timpurile
cele mai vechi, mai intaiu in Ardeal, apoi in Salzburg si Carinthia_ Treptat-tre
ptat aur nativ s'a si in celelalte continente. gasit
Astfel in Asia (India anterioara, Siberia si Manciuria), in America de sud (Peru
si Brasilia), in America de nord (California, Mexico, Colorado si Alaska), in A
ustralia (Victoria si Noua Seelanda) si in Africa de sud (Transvaal). Nisipul rh
urilor confine si el mari cantitafi de aur. Dintre fluviile europene contin aur:
Elba, Dundrea, Inul, Rhinul (alai ales intre Basel si Mainz), ca si rurile ardel
ene Mur4u1, Oltul, Arie-
precum si toate vaile mai mad sau mai mici din Muntii
Apuseni ai Ardealului. Prin aluviunile rdurilor aurul ajunge si in
apa marilor, uncle se depune la fund, astfel ca si apa marilor contine aur (apro
ximativ cam 0,02 miligrame la un metru cub de apa sau 30-40 miligrame la o tona
de apa, dupa calculul lui F. Brad). Ca o dovada ca aurul a ademenit inca din tim
purile cele mai vechi ochii lacomi i scrupulosi ai omenirii, este destul sa amin
tesc ca, in mormintele din epoca preistorica, archeologii au gasit numaroase obi
ecte de aur, asezate acolo de familiile bogate pentru cinstirea memoriei mortilo
r lor. In mormintele Faraonilor egipteni si mai ales in cel al lui Tut-Ank-Amon
s'au gasit obiecte de aur de o mare valoare si lucrate cu o deosebit arta. Chinez
ii foloseau aurul ca sa faca zei din el, ca un suprem omagiu, pe
www.dacoromanica.ro
ne spune c, la nasterea lui sus Christos, cei trei magi dela rasarit, cand au intr
at in casa si au vazut pruncul cu Maria, mama lui, s'au inchinat si deschizandu-
si visteriile, 'i-au adus daruri: attr, smirna
care
31
aduceau Dumnezeirii. Insasi Biblia
I)
tamaie.
Faraonii se ocupau din vremuri nepatrunse Cu exploatarea aurului in Nubia. Intr'
o localitate Cu numele Ophir, din Africa, era o exploatare miniera de aur pela a
nul 990 inainte de Christos, cand servitorii regelui Hirant din Tyrus, trecand c
u corabiile regelui Solomon pe Marea Rosie, 'i-au adus mari cantitati de aur 2 )
Dealtfel Biblia ne arat ca regii Evreilor, David Solomon, au gramadit in lerusal
im mari cantitti de aur. Herodot, printele istoriei (nasc. in anul 484 inainte de
Chr.), Strabo, cunoscutul geograf grec (n. 63 a. Chr. si mort in anal 23 d. Chr.
), apoi Diodor, alt istoriograf grec, care a trait pe timpul lui luliu Caesar i a
l imparatului Octavian August, ca si Plutarch, tot grec (nasc. in anul 46 dupd C
hr.), si alti scriitori din antichitate vorbesc despre nenumaratele comori de au
r, adunate de diferiti regi in orasele Babylon, Ninive, Persepolis i altele. Aur
ul era adus din India si Lydia. 0 mare parte din aceste comori a chut prad in mai
nile lui Alexandra cel mare, regele Macedoniei, dupa
.
ocuparea orasului Perse polis.
Popoarele orientale au extras la inceput aur de pe malurile egiptene ale Mrii Ros
ii, apoi din Armenia, tara lnei de aur" din mitologie, din Lydia lui Cresas, din
Frigia lui Midas i din Macedonia lui Alexandra cel mare. Romanii il extrageau di
n Piemont, apoi din Gallia (pe timpul lui Julia Caesar), din Spania (Asturia Lus
itania) i putin mai tarziu, dupa ocuparea Da-dei de catre Traian, din Ardeal. In
evul mediu cele mai insemnate cantitti de aur, in Europa, au fost scoase din Boe
mia, Ungaria si din Ardeal, apoi mai mid din Moravia, Salzburg si Carinthia. Dup
descoperirea Americei, Spaniolii au pus mana pe mari cantitati de aur in Mexico
si Peru. Totusi o exploatare mai sistematic de aur pe noul continent i anume in B
rasilia a inceput abia pela inceputul secolului XVII si a ajuns la o seriBiblia:
Evanghelia lui Mateiu. Cap. Eduard Suess; Die Zukunft des Goldes, pag. 315. 11.
Vers 2.
www.dacoromanica.ro
10
()Elsa desvoltare pela mijlocul secolului XVIII. In cursul secolelor
XVI $i XVII Portughezii $i Olandezii i$i procurau aurul trebuincios $i dela Japo
nezi. Pela mijlocul secolului XVIII, Rusia, unde, dup Herodot, se extrgea aur inca
in vechime din muntii Urali $i Altai, arunca pe piata lumei o remarcabila canti
tate de aur, extras din Siberia ostica 1). In secolul XIX, in anul 1848, se desc
opera bogatele mine de
aur din California $i Nevada (America de nord). Ele ajung la cea mai mare jirosp
eritate in anul 1853, dupa care productia a inceput s scada. Aproape concomitent
s'au descoperit $i minele de aur din Australia, care pana in anul 1865 au dat o
productie bogata. Azi este mult mai redusa 2).
Incepand din anul 1870, productia abundenta de aur trece
asupra Africei, care in toata vremea evului mediu n'a produs cantitati mari de a
ur. Comertul de aur in interiorul Africei il practi-
cau Arabii. Mai tarziu a inflorit $i in partea vestica a Africei, avand piata pr
incipal la Tombuctu. O regiune extraordinar de bogata in aur in Africa de sud, an
ume in Transvaal, se descopera in anul 1886. In 1897 ea trece in fruntea tuturor
tarilor producatoare de aur 3).
Faimoasele campuri de aur din Ala$ka sau Klondikg (America de nord), descoperite
in anul 1897, n'au corespuns a$teptarilor azi sunt in mare parte epuizate.
EXTRACTIUNEA SI EXPLOATAREA AURULUI IN VECHIME 51 AZI
Cele dint& exploatari aurifere s'au marginit la strangerea aurului din albiile r
aurilor si %Tailor, unde este adus de ape din stancile de quart aurifer sub form
a de foite sau fire mici $i subtiri sau sub forma de firicele sau grunte minuscul
e $i stralucitoare. Acest sistem se practica din timpurile cele mai vechi
!Ana azi.
Dacii $i Romanii intrebuintau in acest scop asa numita hurca,
care este in uz $i azi in vaile aurifere din muntii Abrudului. Ce este hurca? Un
plan inclinat (cloud scanduri una land alta,
Uslar: Das Gold (1903) si Leval: L'Industrie aurifre (1903). Rickard: The stamp m
illing of goldores (New-York 1909).
R. Borchers: Fortschritte der Edelmetallaugerei wiihrend der letzten
Jahrzente (1913).
www.dacoromanica.ro
11
de 1 metru i ceva lungime), rezemat pe 2 picioare, cel din MO fiind mai jos, iar
cel din dos mai inalt. Planul inclinat este acoperit cu niste bucati de land pa
roasa, pe care se aseaza o cantitate oarecare de nisip i pietris, anume in parte
a mai ridicata a planului inclinat. Fipoi cu o galeat se toarna apa pe nisip si p
ietris, care manate astfel de apa se rostogolesc pe plan in jos. Cu sistemul ace
sta nisipul, care contine aur, fiind mai greu, ramane lipit pe bucatile de land.
Dupa mai multe operatiuni de acest fel, bucatile de lana se ridica si se sped i
nteun vas de
lernn,
numit
Mitroc
(dela nemtescul Sal ide-trock). Nisipul auros, dupa o manipula-
1617-
tiune speciala a saitrocului, este impins spre capatul mai
stramt al acestuia, de
unde apoi se
amesteca
Cu
ja, se mercur,
se leaga strans inteo
bucata de panza si ast-
fel se supune arderii prin foc, sub puterea
caruia nisipul
auros
proba Cu saitrocul a continutului aurifer al unui minereu macinat
ramane condensat inteo bucata rotunda de aur, mai mult sau mai putin curat (de o
biceiu 12 14 carate). Spalarea aurului la inceput se facea de catre Chinezi si N
egri in niste vase de lemn, numite bateari", de o forma speciala, iar de America
ni in asa numitele pan americane", un soiu de vase de fier in forma unui trunchi
u conic, prevazute cu niste santuri de jur imprejur, pentru-ca sa retina firicel
ele de aur. Astazi, in locul acestor mijloace primitive intrebuintate de Chinezi
si Americani, se intrebuinteaza pentru spalarea aurului niste sghiaburi de lemn
, inclinate putin, numite slit4uri". Un sleds"
este construit din mai multe cutii de lemn dreptunghiulare si lungi, care se une
sc la capetele lor, formand un fel de canal. Pe fundul acestui canal se fac mist
e mici santulete transversale, in
care se opresc particelele de aur, materiile mai usoare fiind luate de apa, care
curge pe canal. De obiceiu in aceste sntulete se pune mercur, pentru-c acest corp
disolva usor aurul, dand amalgamul
www.dacoromanica.ro
12
de mercur, din care apoi aurul se poate extrage mai lesne prin distilarea mercur
ului. Rusii au perfectionat mult aceste sluisuri", cu ajutorul carora se poate e
xtrage pana la 950/0 din aurul continut in nisipurile aluvionare 1). Este cu mul
t mai dificila si mai costisitoare extragerea aurului din masivul stancos al min
elor de aur propriu zise. Strbunii noDaci si Romani nestri cunoscand p'atunci pul
berea
explozibila, ei faceau galerii in mine si zdrobiau stanele mari de piatr, care co
nti-
neau aur, prin incalzire,
prin foc. Bucatile de piatra
fiind odata inclzite, se turna peste volumul lor marit otet apa, ceea-ce facea sf
aramarea lor mai lesnicioas. RAmsite doveditoare despre aceasta se mai tract i ast
azi la Rosia Montana, anume la Celatea mare" i Cetatea
masive
strpunse
de
un labirint de galerii, din interiorul carora se scotea miFig. a. Cetatea Mare d
ela Rosia nereul cu nobilul metal. La Montana cu vechile exploatari rofacerea ga
leriilor, care de omane de aur biceiu erau largi si spatioase, ei se mai folosia
u de ajutorul unor dlti, numite arrugia". Interiorul galeriilor il luminau cu nis
te opaite de pamant. Minereul cu incrustatii sau impregnatii de aur il transport
au cu ajutorul sclavilor la niste mori cu sageti grele de piatr tare, numite in u
rma #eampuri" (dela nemtescul siamplen----a pisa), un fel de mori concasoare, un
de, odata pulverizat, era antrenat prin un curent de apa, separandu-se astfel, p
e cat se putea, aurul prin spalare sau aluvionare. Proprietarii mici de mine din
muntii Abrudului macin si azi minereul aurifer cu ajutorul acestor
qeampuri primitive, mostenite din mosi-stramosi
www.dacoromanica.ro
2).
Dr. Chr. Musceleanu: Cronica stiinlificA din Universul" (No.
203 din 1932). Ion 1?usu Abrudeunu: Mo(ii", Bucuresti 1928, pag. 164-169.
13
CELE MAI NOUI OPERAPUNI PENTRU EXTRAGEREA $1 RAFINAREA AURULUI
Operatiunile moderne pentru extragerea aurului se grupeaza
astfel:
Prima operatiune este reducerea blocurilor de quart aurifer in bucati mai mici p
rin intrebuintarea unor aparate mecanice, numite concasoare". A doua operatie co
nsta in transformarea in pulbere fina a acestor bucati mici de minereu cu ajutor
ul unor aparate foarte tari i grele, construite din otel cromat. Aparatele,
Fig. 3. Stearnpuri, la Rolia Montang, pentru mAcinatul minereurilor aurifere.
FArA roata cu cupe pentru apA, ele sunt identice cu cele din timpul Romanilor, a
nd spune Diodor fusul era martit de selavi.
in care se face aceastd operatie, formeaza o baterie, careia 'i-s'a dat numele d
e bocard". Se construesc azi bocarde cu piloni sau
maiuri de sf5ramat in greutate de 900 kgr. Transformarea in pulbere a minereului
se mai face i in mori construite special,
adica tot un soiu de 5teampuri, cum este de exemplu sistemul de mori Huntington
sau sisteml chilian, intrebuintate mai ales in exploatarile din Congo (belgian).
www.dacoromanica.ro
14
pupa transformarea in pulbere, uneori chiar i in timpul acestei oPeratiuni, se f
ace amalgamarea, adica disolvarea aurului in mercur. Fimalgamarea se practica, i
ntroducand mercur, de obiceiu pe placi de arama, argintate la inceput si apoi am
algamate si aran-
jate astfel ca sa princla cat mai mult din aurul continut in pulberea aurifera.
Din timp in timp placile de arama se curat cu o bucata de cauciuc sau de oLel de
amalgamul de aur, care se formeaza cu mercurul pe plcile de cupru. Amalgamul de a
ur astfel obtinut se filtreaza printr'un sac de panza, spre a scoate surplusul d
e mercur, iar ceea-ce rmane in sac se pune intr'o retorta de fier pentru distilar
ea mercurului. In retorta ramane o
massa spongioasa, care
cuprinde pe langa aur si alte corpuri, de care urmeaza apoi sa se curkte prin op
eratia de rafinare. Prin metoda aceasta se pierde insa o
buna parte din aur, aproximativ o treime.
In anul 1888 s'au facut unele incercari
cu
succes pentru recastigarea acestei pierden i simFig. 4. Steampurile soc. Mica" d
ela Guratitoare de aur, disolvanBarzii cu mesele de amalgamare du-1 intr'o solut
ie foarte diluata (0,2 0,50o) de cianura de potasiu. Procedura este
urmatoarea: Peste resturile de amalgamare, care se aseaza in
niste rezervoare de lemn de 8 metri in diametru si 2,60
metri adancime, se toarna o solutie de cianura de potasiu. Se
Jasa timp de 3 zile in primul rezervor, apoi din ce in ce mai mult, uneori pana
la o luna in celelalte rezervoare, pana cand tot aurul trece in solutiune sub fo
rma de cianura dubla de aur si de potasiu. Din aceasta solutie se extrage aurul
fie cu ajutorul zincului curat, care ja locul aurului in solutie, punand astfel
in libertate
particelele de aur, care se depun pe fundul vasului, fie prin
electroliza, in care electrodul pozitiv este fierul, iar cel negativ, pe care se
depune aurul, este facut din bite fine de plumb. Prin alte operatiuni se separa
apoi aurul de plumb. Operatiunea de
www.dacoromanica.ro
15
cianurare, care a fost inceputa la marile exploatari miniere din
Transvaal, este adoptata azi de catre mai toate exploatkile
de aur. In afara de cianurare se mai intrebuinteaza azi in unele exploatari meto
da flotatianii", care se bazeaza pe actiunea, pe care o are uleiul asupra minere
urilor sulfurate i telurate de aur, cum sunt minele din Australia occidental, cel
e dela Criple Creek din Colorado (America de nord) i apoi cele dela noi ale soci
etatii Mica" dela Ruda, lngd Brad, din Ardeal, cele mai noui si mai veste instala
tiuni californiene similare din Europa. Ori-care ar fi insa metoda practicata, a
urul obtinut trebue sa fie rafinat, adic separat de corpurile straine, care il in
sotesc.
In acest scop trebue
s se topeasca in niste creuzete de grafit,
in
care s'a pus mai
dinainte putin borax.
Pentru-ca s se elimine arsenicul i stibiul,
se amesteca
si
massa topit cu o bara
de fier
se strope-
ste suprafata aurului topit cu sare de amoniac i sublimat co-
rosiv. Massa topit se dela Gura-Barzii, 'MO Brad toarn apoi in forme, spre a obtin
e lingourile de aur, care mai contin si o cantitate oarecare de argint. Separare
a de argint se face prin diferite metode, dintre care cea mai intrebuintata este
prin disolvarea argintului dup-ce lingourile au suferit o anumit transformare (in
cartatiunea) cu acid azotic. Pe calea aceasta se pot avea bucati cu 99,800 aur c
urat 1).
Fig. 5. Topirea aurului in uzinele soc. Mica"
Puritatea aurului curat sau a unui aliaj de aur cu alte metale se exprima inaint
e prin earate". Azi se msoara prin cifra de o
1) Dr. Chr "Musceleantt: Cronica sffintificit citata.
www.dacoromanica.ro
16
mie, adich prin miimi, ceea-ce insemneaza ca un kilogram de aur de 24 carate car
e este cel mai fin se exprima prin cifra 1000 1000. Un obiect de aur de 18 carat
e corespunde cifrei 750/1000, iar de 12 carate cifrei de 500/1000. Bijuteriile o
bicinuite de aur sunt de 14 carate sau 585/1000, pe cand monedele de aur aproape
ale tuturor statelor contin 900 parti aur i 100 parti arama.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
SCHIMBUL MRFURILOR SI ROLUL AURLILUI DIN VECHIME PANA AZI
Prin faptul ca aurul are o greutate precis $i condensata intr'un volum mic, apoi
prin strlucirea lui, unit cu dificulttile extractiunii, omenirea a ajuns sa-1 consi
dere din timpuri imemoriale drept metalul cel mai pretios, un fel de ocliiul dra
cului",
zice Romnul, dup care se sbate $i asud necontenit de mii de ani toat lumea. Dupa int
rebuintarea lui in locasurile de rugciune (temple $i biserici), acest nobil metal
a intrat cu vremea in piata comerciala cu rol $i rost specific. In epoca trocul
ui, prima faz a comertului, cnd schimbul marfurilor se facea intre oameni direct,
s'a ivit ideia de a se alege o marla speciald, care sa indeplineasca rolul de in
termediar. Aceasta operatie era cu att mai necesara, cu ct era extrem de greu de a
se face schimbul in cazurile cnd nu era posibila fragmentarea obiectelor $i a ma
rfurilor. Dupa multe incercari, tinndu-se seama de proprientile
CUM
fizice $i chimice, de valoarea mare sub un volum mic, precum $i de usurinta de a
fi recunoscut, s'a ajuns sa se dea aurului functiunea
aceasta de mar//i intermediara in piata comercialei a mdrfurilor.
La inceput aurul a fost folosit ca metal curat in bucti mai
sau mai mici, chiar in pulbere, determinndu-i-se canti tatea cu ajutorul balantei
. Mai trziu bucatile de aur au primit o forma $i o greutate bine precizata. Prime
le bucati de aur, care reprezint $i primele forme de monede, a fost gketul" la
Inari
Evrei $i la Babylonieni, in gtentate de 6 grame. Cnd comertul
luat o desvoltare mai mare si se fAcea la distante apreciabile, s'a simtit din c
e in ce mai mult nevoia de o moned, care s
www.dacoromanica.ro
18
arate, fara alte operatiuni, direct valoarea marfii-aur, pe care o
reprezenta.
Fenicienii, cei mai intreprinzatori negustori si geografi ai lumii vechi, au fac
ut bucati de aur de o anumita marime, pe care, prin mijloacele de care dispuneau
atunci, imprimau nu numai valoarea bucatii de aur, dar pentru garantarea circul
atiei ei printre negustori ii aplicau stampila celui care o emitea. In modul ace
sta a aparut moneda de aur, care a cpatat rolul de etalon (le valori. Cu timpul a
ceasta initiativa particulara a capatat o deosebita influenta pe pietele comerci
ale. Cresus, ultimul rege al Lgdiei, proprietarul tinuturilor aurifere dela Pact
ole, a decretat monopolul monedei de aur, facand-o moneda de stat. Grecii vechi,
buni negustori si ei, fceau un intins comert de aur cu Fenicienii, cari exploata
u mine de aur in Thracia, Bitgnia si Iberia (Spania de azi). In epoca romana, Gr
ecii si Fenicienii
cumparau aur si din Dacia. Unii dintre acesti negustori, mai ales din Siria si A
ntiochia, s'au stabilit definitiv la Apulum (Alba Julia de azi), unde rezida pro
curatorul general al administratiei minelor de aur din Muntii Abrudului 1). Roma
nii au
introdus si ei aurul ca moneda in schimbul marfurilor din targurile comerciale,
dand astfel acestui metal o valoare si un prestigiti cu mult mai mare clec& avus
ese pan'atunci.
CUM S'A AJUNS LA BATEREA DE MONEDE
Istoria ne invata ca pana la intrebuintarea monedei de metal si mai ales pana la
introducerea aurului si argintului ca material monetar a trecut vreme indelunga
ta si ca a fost mare deosebire in alegerea materialului monetar in proportie cu
starile culturale
$i economice ale diferitelor popoare.
In prima epoca de cultura a Atenei s'au intrebuintat boii, in Roma oile ca obiec
t curent de schimb in targurile mai mari. De aici deriva' stampilarea monedelor
cu figurile anumitor animale, carora li s'a dat numele latinesc de pecunia. In M
exico s'a intrebuintat interiorul penelor umplute Cu praf de aur. In Olanda cepe
le de laica (tulipan). Inteo parte a Indii-
lor scoici de mare. In Abisinia sarea si altele de felul acesta.
1) Karl Goos: Archaeolog. Annalekten No. 4.
www.dacoromanica.ro
19
Virginia, chiar in primii ani ai veacului XIX, se intrebuinta ca moneda de schim
b tabacul de prizat (de tras pe nas), care era depozitat de proprietari in magaz
ii publice si se puneau in circulatie bilete (bonuri) in proportie cu cantitatea
depusa, bonuri, care se transmiteau dintr'o mana intealta intocmai ca astazi au
rul i argintul prin biletele de banca 1). Acest soiu de
In
schimb a servit multa i indelungata vreme ca mijloc de sa cere a nevoilor recipr
oce ale omenirii pana la intrebuintarea metalelor ca moneda. Inteadevr, inca in c
ele mai indepartate timpuri, aurul si
argintul au avut o valoare variata, dar faptul intrebuintarii lor ca podoabe le-
a ridicat mai tarziu valoarea si a condus la folosirea lor ca material monetar p
entru intreaga lume culta. Aceasta este cauza ca, dupa dovada istoricilor, popoa
rele, in primele veacuri de cultura, au adunat cantitati uriase de aur si
argint in visteriile stapanitorilor puternici ai lumii 2 ) . In general, popoare
le au folosit la inceput mai intaiu arama, apoi fierul, iar
aurul si argintul numai mai tarziu. Se presupune ca chiar si cultura pamantului
se fama in vechime cu unelte de arama 3).
ADOPTAREA ALIRLILLII $1 ARGINTULUI CA MONEDA DE SCHIMB
Aceasta este una din cauzele ca banii de arana sunt de origine
mai veche decat cei de aur si argint. Am spus una din cauze, pentruca prioritate
a intrebuintarii monedelor de arama poate fi
explicata si prin imprejurarea ea in primele secole, fiind, fata de preturile de
azi, o eftintate incomparabila pentru uneltele de necesitate zilnica, in comertu
l marunt, care numai mai tarziu
s'a desvoltat in stil mare, era nevoe de material monetar mai putin valoros decu
m era aurul i argintul. Raritatea aurului argintului si deci valoarea lor mai ma
re, deoarece obiceiul a facut ca intrebuintarea lor in multe feluri sa fie inevi
tabila a atras dupa sine in chip logic folosirea lor si ca
t. G. Soden: Die National-Oekonomie, Band IV, pag. 291-292. Wien. 1815.
Kleinschrod: Ober die Production und Consumption der edlen Me-
talle. Band I, cap. 5. Leipzig 1838. Lucrefiu In Cartea V, vers 1286, zice: Et p
rior aeris erat, quam
ferri cognitus usus".
www.dacoromanica.ro
20
obiect de schimb. Paralel cu sporirea a urmat baterea lor ca
moneda de schimb. Totusi, la inceput, chiar dupa introducerea sistemului de bate
rea monedelor, sa mentinut, mai ales in orasee mari, schimbul aurului 5i argintu
lui dupa greutate. Acest sistem a fost cel dintaiu in aplicarea metalelor ca mij
loace de plata. I-s'a adaugat mai tarziu pe piata comerciala i examinarea purita
tii metalului, care se aplica pn azi. Se $tie ca dela inceput pn azi au fost atatea
sisteme de a bate banii, cate popoare au fost. Trebue sa ne gandim cu multa abuz
and compatimire la acele timpuri, cand baterea banilor de increderea natiunii $i
scazand comertul intern $i extern - era transformat in isvor de imbogatire prin
faptul ea aplicau o $tampila Cu alt pret deck cel reprezentat de valoarea metalu
lui sau amestecau metalul cu o proportie mai mare de metal strain I).
Fig. 6. Bani de aur din timpul
imparatului Constantin cel Mare (314), batuti In monetAria dela Syrmiu (Jugoslav
ia de azi).
Este fapt dovedit istoriceste ca moneda de aur romana, numit care in timpul impar
atului Octavian August era a 40-a parte dintr'un funt (carn jumatate kilogram de
azi), cu vremea a scazut atk de mult in ceea-ce privea valoarea metalului, inca
t pastrand aceia$i greutate, in vremea imparatului Con-
stan/in cel mare, valora abia a 72-a parte, ceea-ce inseamna ea aproape jumatate
din aur a fost inlocuit cu material strain. Jumatate din colectiile numismatilo
r contin astfel de aurei. Consecinta naturala a acestui procedeu a fost scumpire
a neinfranatd a obiectelor de uz zilnic, deoarece cantitatea de bani, crescand p
este masura prin fal$ificarea metalului component, urma in chip fatal sa se faca
$i echilibrarea valorilor schimbate intre vanzator $i cumparator prin majorarea
cantitatii monedei de schimb. Pe timpul imparatului Traian i a celor doi Antoni
ni, acest
fapt nu s'a intamplat, fiindca ei nu puteau figura deck pe o
moneda cu continut adevarat i constant. Ei aveau sentimentul ca chipul unui mona
rch pe o moneda reala este portretul scump
1) Szentkirdlyi Zsigmond: Az erdlgi bngzszat ismertetse. Pag. 222.
KolozsvArt, 1841.
www.dacoromanica.ro
21
al ins4i natiunii, a carei garantie de prosperitate o intruchir
peazd 1).
Altfel se intamplau lucrurile insa sub urmaii lor. Aa in vremea domniei lui Diocle
tian (284-305 d. Chr.), din cauza falificrii monedei, inceput pe vremea impratului
Caracalla (211-217 d. Chr.), pretul alimentelor se urcase ant de multe inct a fos
t nevoie sd fie stdvilit prin fixarea de preturi maximale 2
Din secolii din urrnd e prea cunoscut compozitia metalled lipsitd de valoare a mo
nedei turceti, care abia mai trziu a inceput sa fie imbunatatitd etc. Sub nici un
cuvnt nu poate fi scuzat sistemul de a bate moned& care sd nu se potriveasc cu pre
tul curent al aurului i argintului din comertul mondial, sau. marcarea monedelor
cu o valoare, care sa nu corespundd purittii aliajului ei. Bine inteles, trebue i
nsd tinut seamd de cheltuelile facute Cu ocazia baterii monedei, pentru care tre
bue admis o scadere proportionald (Schlagschalz) a valorii reale a metalului fatd
de pretul marcat 9. Aceastd scddere rational& economia nationald nu numai o tol
ereaz, dar o pretinde expres, caci ar fi o nedreptate sd nu i-se restitue statulu
i cheltuiala, pe care o face cand bate moneda, facand aurul i argintul apt pentr
u uzul comertului. Daca statul ar pune impozit pe moned, ar fi o nedreptate, caci
acest impozit ar apasa numai asupra natiunei respective. Scaderea la batere est
e suportatd insd de toate po-
poarele, care fac afaceri de schimb cu statul emitent al monedei. Tot aceast dimi
nuare a valorii metalului este i o arma,, care impiedicd specula, pe care ar fac
e-o alte popoare, topind monedele i btnd altele cu o valoare i mai mica. Nici mone
da mrunta de schimb nu trebue s faca exceptie. Nu numai fiindc se opune principiul
de dreptate i fiindca face sti scadd economia unei natiuni, dar i din alte puncte
de vedere reducerea valorii monedei de aur i. argint este primejdioasd. Prin acea
sta, adicd prin urcarea fatala a preturilor obiectelor de uz zilnic, puterea sta
tului numai astfel ii atinge scopul, daca. ridica i cota impozitelor in masura,
in care a scdzut valoarea
I. G. Soden: National-Oekonomie. Band II, pag. 312. Wien, 1815. Kleinschrod, op.
cit. I Band, cap. 9. Szenlikirdlyi Zsigmond, op; citat, pag. 31.
www.dacoromanica.ro
29
banilor. Nedreptatea remediata printr'o alta nedreptate deschide insa cascada pr
imejdiilor.
Lupta deschisa, pe care au purtat-o popoarele prin baterea monedei $i care in ma
re parte dainuege i azi, o putea curma numai introducerea unui sistem unitar de
a bate moned, bazat pe intelegerea tuturor tarilor, ceea-ce in parte a realizat s
ecolul XIX.
BIMETALISMUL MONETAR
Astfel in anul 1838 s'a incheiat conventia monetar dela Dresda 1) intre statele d
e sud germane, adoptand unitatea mo-
nedei pe baza etalonului de argint. Dup tratative, care au durat dela 1854 pana l
a 1857, s'a incheiat conventia monetara dela
Viena
(27 Ianuarie 1857), adoptand tot etalonul de argint
$i
alturi si etalonul de aur pentru baterea unei monede comerciale
de aur (coroana $i jumatate de coroana), 50 de coroane fiind egale Cu 500 grame
aur curat, al carui pret varia insa dupa ofertele de cumparare $i vanzare. In 18
60, Elvetia adopta, in
locul etalonului ei de argint, napoleonul francez. La sfar$itul anului 1865, Fra
nta, Belgia, Italia $i Elvetia, care
aveau legi monetare asemanatoare, au convenit la o regulare
comuna a sistemului lor monetar. Conventia incheiata la 23 Decembrie 1865, numit
a Conventia monetard latin, intrand in vigoare la 1 August 1866, avea la baza eta
lonul bi-metalie (de argint i aur), predominand aurul. Anglia, in 1866, avea eta
lon
de aur, de$i in acelas timp India estica, legata prin multiple fire de interese
cu Anglia, avea etalon de argint. La conventia
monetara latin, la care fuseserd invitate toate statele, a mai aderat statul papa
l 5i Grecia. In anii 1878, 1893, 1897, 1902, 1908 au fost semnate noui conventiu
ni aditionale. Dar la 25 Martie 1920, din cauza diferentelor de schimb provocate
de rasboiu, care s'au produs in aproape toate statele semnatare ale conventiei
din 1865, s'a hotiirat retragerea pieselor de argint elvetiene i franceze. Conve
ntia din 9 Dec. 1921 a reglementat repatrierea pieselor de 5 fr. elvetieni din c
elelalte OH ale Uniunii latine.
1) Fduard Suess, op. c1tat. pag. 7.
www.dacoromanica.ro
2'3
Diferitele reforme monetare nationale, in speta legile de stabilizare, au marcat
sfarsitul Uniunii monetare latine. O conventie similara monetara a fost cea sca
ndinavii din 1873 intre Danemarca, Suedia 5i Norvegia, care a fost 5i mai bine p
recizata prin actul aditional din 1924. Intre anii 1850 5i. 1860 patrund in Euro
pa cantitati mari de aur din California si Australia. Franta, stat mare cu etalo
n bimetalic, vinde argint, cumpara aur i prin sfortari/e ei de a impiedica demon
etizarea aurului, salveaza piafa de greseli mari pagube si mai mari. Intre 1866
si 1870 se realizase conventia monetara latina, dar in Franta s'au ridicat glasu
ri pentru demonetizarea argintului. Delegatul Austriei la conferinta din Paris,
dela 31 Iulie 1867, este de aceefli Were. In urma conventiei
preliminare, incheiata in aceasta conferinta, s'au batut in Austria numai monede
de aur, iar din Ianuarie 1873 inainte ar fi urmat ca argintul sa fie intrebuint
at numai ca moneda divizionara. Dar conventia a cazut, nefiind ratificata.
SPRE ETALONUL DE AUR
Dupa rasboiul franco-german, guvernul din Berlin este solicitat de Reichstag sa
adopte etalonul de aur. Guvernul procedeaza pas cu pas, paralel cu scaderea valo
rii argintului, la realizarea etalonului de aur. Tot atunci frile semnatare ale c
onventiei
monetare latine reduc baterea monedei de argint. Valoarea argintului se prabuses
te. Cu aceste fluctuatiuni ale raportului de valoare intre aur i argint oscileaz
a mai mult sau mai putin proprietatea particulara i publica. S'au produs pierden
i uriase, fara nici un folos pentru nimeni. Nesiguranta a devenit o nenorocire
general& care multa vreme n'a putut fi inlaturat. Specialisti cu mare experienta,
corporatiuni cu prestigiu, cum e Camera de comert din Liverpool, au cerut un co
ngres international pentru reglementarea chestiunii etalonului monetar. Experien
tele comerciale i pierderile rezultate din nesiguranta monetara
au convins pe guvernantii aproape ai tuturor. statelor sa adopte etalonul de aut
, ramanand ins la latitudinea fie-carui stat a-5i alege unitatea monetara. Au ram
as la etalon de argint numai China, Etiopia, Indochina franceza si Persia, iar l
a bimetalism Spania si Elvetia.
www.dacoromanica.ro
94
Astfel in Europa s'a ajuns sa circule 29 feluri de unitati de moneda de aur (fra
nc, funt, florini, coroane, ruble, pesetas, schilingi, drachme, lei, dinari etc.
), in America vre-o 22 (dolar, colon, milreis, koridor etc.), in Africa 2, iar i
n Asia 5. In virtutea diferitelor legi monetare nationale s'a stabilit pentru ap
roape fiecare moneda proportia procentuala de acoperirea biletelor de banca prin
aur depozitat la bancile de emisiune. Acest fond de acoperire exista in lingour
i sau 'pare de aur, moneda batuta sau devize straine, garantate prin aur. Obliga
tia 1:Cancel
emitente de a preschimba biletele de banca prin aur era Mdi mult de valoare teor
etica. Totusi toate institutiile de emisiune
au cautat sa sporeasca rezervele de aur, chiar peste procentul legal de acoperir
e.
TURBURARILE MONETARE DIN TIMPUL RASBOILILIJI MONDIAL
A urmat o epoca de relativa siguranta. Bogatia nationala era in crestere, cand a
izbucnit, in 1914, marele rasboiu, care a pro-. vocat turburarea unitatilor mon
etare din toat lumea. Asa legea monetara din 5 August 1914 a stabilit cursul fort
at al biletului de banca in Franta, introducnd francul hartie, caracterizat prin
instabilitatea monetara si deprecierea monedei franceze fata de devizele altor t
ari. Francul-Iiiirtie este unitatea monetara. Valoarea lui variaza fata de moned
ele de aur sau Uta de aur, conform Cu amplitudinile, pe cari le masoar fluctuatiu
nile schimbultzi. La fel s'a intmplat in toate trile beligerante. Moneda hartie a
luat locul monedei aur, depreciand constant valoarea mijloacelor de schimb. Prin
ocupatiunea militara a diferitelor teritorii strine s'a produs si schimbarea uni
tatii monetare din acele teritorii. Marca germana inlocueste .francul belgian, c
oroana austriaca inlocueste dinarul sarbesc etc. Uneori puterile ocupante
emit hhrtie moneda cu valore local& cum au facut Gerrnanii
in Romania, emitand biletele Bancii Generale, Vara acoperire. ve4,
Dupa rasboiu haosul monetar s'a 'generalizat si s'a adancit si
prin inflatie. Unele unitati monetare s'au prabusit definitiv, ca rubia, marca g
ermana, coroana austro-ungara. Alte unitti s'au oprit la o treapt oare-care de val
oare dup ani de scdere si
fluctuatie continua. Pagubele suferite de intreaga economie mondial au fost fara
pereche in istoria omenirii. Reactiunea a venit
www.dacoromanica.ro
25
trziu, dupa ani de zile, fiecare tara incercand sa-si refaca moneda, unele speran
d revalorizarea ei, altele acceptand stabilizarea la cursul ajuns prin jocul eco
nomic. Au inceput legile zise de stabilizare. Astfel Franta, prin legea monetara
din 25 lunie 1928, a creat un sistem monetar nou, bazat numai pe aur. Este pent
ru prima oar in istoria monetara franceza ca unitatea monedei este definita print
r'o greutate in aur. Aceast definire a francului in aur din 1928 a voit sa afirme
sanatatea i independenta monetara franceza. Din ziva in care a fost fixata conv
ertibilitatea biletului in aur, francul a incetat de a mai fi obiect de specula.
Variatiunile lui de aici inainte sunt limitate de gold points, ceeace inseamna
del anumite limite de urcare sau de coborare, fluxul i refluxul aurului vor echi
libra desechilibrul momentan al balantei. Prin legea din 1928 francul a inceput
sa fie preferat in regularea internationala a platilor, alaturi de dolar si livr
a sien/ud. Pentru a nu se produce turburari economice de punerea in circulatie a
unei cantitti prea mari de monede franci - aur, s'a rezervat dreptul de a bate m
onede metalice numai Bncii
Frantei. Monedele metalice franceze batute inainte de promulgarea legii
au incetat de a mai avea curs legal.
In Germania s'a creat sistemul monetar Reichs-Mark, in Austria silingul, in Unga
ria pengii-ul.
La noi, prin legea stabilizarii din 7 Februarie 1929, cursul leului a fost stabi
lizat astfel: 100 lei &idle egali cc 3.10 lei aur.
Dar efectele rasboiului in dorneniul politico-economic si fi-
nanciar s'au resimtit si dup stabilizari. Crizele industriale, agricole si comerc
iale mondiale au sapat si baza unor monede socotite ca cele mai solide, ca dolar
ul si lira sterlina. Scaderea acestor douh monede i fluctuatiile lor actuale au
influentat opinia publica mondiala. Increderea si in celelalte unitati monetare
a incht unele ii mentin cursul numai prin masuri artificiale. In aceasta situati
e se gasesc, de exemplu, silingul austriac, penungar, cari, la bursele straine,
sunt cotate sub cursul legal cu aproape o treime. Leul nostru se mentine la ,cur
sul stabilizat, fiind protejat de diferite masuri, ca controlul devizelor, care
este o masura paliativa, www.dacoromanica.ro
26
si prin cumpararea aurului indigen in cantitti cat mai mari, preconizandu-se chia
r intensificarea productiei aurului. In cursul anului 1931, chestia etalonului d
e aur a trecut oar& care momente de criza prin hotrarea Bancii Angliei, care a re
nuntat pentru un timp limitat la schimbul obligator al lirei sterline in aur. Di
n aceasta cauz statele s'au impartit in cloud tabere: unele pentru mentinerea aur
ului ca baza a organizarii monetare, in cap cu Statele Unite si Franta, iar alte
le contra, in frunte cu Anglia. In realitate, statele, care au renuntat la etalo
nul aur, au recurs la aceasta masur numai pentru mentine stocul de aur ce posedau
i, dupa cum reiese din ultimele declaratiuni, vor. reveni la etalonul aur indat
a ce situatia economic le va permite aceasta, stabilizand moneda lor la un curs f
avorabil propsirii economiei lor nationale. De altfel, peste putin timp, reprezen
tantii tuturor Bancilor de emisiune, intruniti in Noembrie 1932, la Basel, s'au
declarat pentru valuta aur, convinsi ca numai pe
baza ei se poate spera intrio insantosire a finantelor mondiale.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
INDUSTRIALIZAREA AURULLII
Majoritatea popoarelor primitive nu cunogeau folosirea aurului $i a argintului l
a fabricarea de tnonede si bijuterii. Intrebuintarea aurului in asemenea scopuri
artistice nu se intalneste deck la popoarele rid icate pe o treapta de cultura
relativa, care '$i- au dat seama c acest nobil metal poate fi prelucrat in foite
foarte fine si foarte subtiri i ca poate servi fie ca material intreg, fie ca im
bracaminte sau poleiala la diverse bijuterii si unelte, fcute din alte metale, ca
argint, arama etc. Cea mai veche traditie despre intrebuintarea aurului ne-o da
Moise, profetul Evreilor, care intr'o tabla a sa (2
Mc:I:se
32)
vorbege despre
Fig. 7. Coroana funerala greceascil de
Vitelul de aur", care, conraelitilor, a fost a$ezat
de
form cultului simbolic al Is- aur din secolul IV inainte de Christos
Aaron pe muntele Sinai. In templele dela Dan i Bethel a fost a$ezat un asemenea
Vitel de aur", de catre lerobeanz I, in anal 900 inainte de Chr. In protoistoria
Europei aurul apare ca material monetar pe timpul regelui Alexandra cel mare al
Macedoniei, iar ca material de bijuterii pela inceputul epocei de bronz si anum
e in Europa vestica i nordica, mai ales in Irlanda. Tot in epoca de bronz au inc
eput s fabrice bijuterii din aur Egiptienii $i Babilonienii 2 ) Intrebuintarea au
rului ca material de bijuterii a ajuns sa fie infloritoare pe vremea culturei cr
etano-mykenice, iar cel
.
Der grosse Brockhaus, vol. VII, pag. 469. Moller: Melallkunst der Reggpter. 1925
.
www.dacoromanica.ro
18
mai inalt grad de desvoltare se constata in lucrrile de aur ramase dela Etrusci.
La vechii Greci aceast industrie a luat un mare avnt prin secolii VI si VII inaint
e de Chr., iar in epoca roman a ajuns la o fabricatiune extrem de bogat si de inve
ntiv 1).
La inceputul evului mediu se remarc o transformare in toate provinciile ostice al
e fostului imperiu roman in ceea ce priveste
fabricate din aur. Astfel comoara lui Attila, regele Hunilor, gsit la Nagy Szent M
iklos (Ungaria de sud), nu aobiectele
tinge frumusetea obiectelor din epoca roman. Popoarele germa-
Fig. 9. Tezaurul dela Pietroasa (jud.
Fig. 8. Cercei vechi de aur, factura
greaca, din Kyme.
(sec. 111 In. de Chr.)
Buzau), cunoscut sub numele Closca cu puii de aur, despre care d. M. S utu sustine
insa ca ar apartine une arte unui cult religios din stravechia Dacie.
nice din timpul migratiunii popoarelor iubeau si ele bijuteriile fa-
bricate din aur, ins le doreau impodobite cu pietre colorate.
Cele mai insemnate si mai pretioase descoperiri din aceast epoc5
sunt: Tezaural dela Pielroasa (Closca cu puii de aur), afltor in muzeul national
de antichitti din Bucuresti, apoi obiectele gsite la Simleul Silvaniei, pdstrate i
n muzeul de art si istorie din Viena, precum si mormintele regilor Merovingieni d
ela Tournay (Franta), descoperirile dela Toledo (Spania) etc.
1) Marshall: Catalogue of Irisch gold jewelery Greck, Etruscan and
Rotnan in the British Museum. 1911.
www.dacoromanica.ro
99
/Arta bizantina a intrebuintat si ea mult aur i cu incepere din
secolul X a trimis in restul Europei o multime de obiecte de pret, in special ic
oane, legaturi de carti i diferite alte reliquii
Cea mai bogata colectie a primit-o biserica San Marco din Venetia, printre care
si renumitul altar numit Pala d'oro", inceput In anul 976. Rite lucrari de arta
bizantina sunt la Gran si Budapesta (o parte a coroanei Sf. Stefan), apoi in muz
eul Luvru din Paris si in muzeu/ South-Kensington din Londra. Arta bizantina s'a
distins mai ales in intrebuintarea aurului in pictura-mozaic,
cum prea bine se poate remarca si azi in biserica (azi moscheia)
Sf.
,
V
Sofia din Constantinopol, cu
,,, l. 1.14.-kii I.' CI "1"
toate incercarile Turcilor fanatici de o distruge. Industrializarea aurului in m
aterie religioasa-bisericeasca, fiind
-,, ,
3S,...
I.:-
IT
!
VAT
,
.
st
4
h 1::
.
La
a
4r
i
incurajata de Papii dela Roma, a inflorit mult in special in epoca
stilului
romanic
jt
..
din secolul
XI
asl 3.
V
,
OM la jumatatea secolului XIII,
cum dovedesc lucrarile de arta din catedralele dela Trier, Hildesheim, Regensbur
g, Colonia si Aix-la-Chapelle. Cu incepere din secolul XI toti Papii obicinuesc
sa poarte un
.4
V
ko41
kri
......,...,
.,
trandafir sau roza de aur cu oca-
Fig. io. LegAturA bizantina
zia procesiunii ce se face la Roma rita din secolul X d. Chr. in a patra Duminec
a din postul mare al Pastelor 1). Dupa introducerea noului stil Renaissance apar
in Germania obiecte de aur de mare valoare, fcute dupd proiecte de Diirer, Holbe
in, Virgil Solis etc. Acelasi lucru se intampla si in Franta sub regii Ludovic X
IV, XV si XVI, cand se disting mai ales talentatii artisti din familia Germain 2
) . In a doua jumatate a secolului XIX a invins in arta bijuteriei curentul de
a reinvia formele vechi ale trecutului si in special
Der grosse Brockhaus, vol. VII, pag. 468 si 469. LuMmer: Goldschmuck der Renaiss
ance. 1881.
de carti, placa de argint au-
www.dacoromanica.ro
30
cele din vremea Renasterii. Putin inainte de anul 1900 s'a renuntat la formele v
echi si la ornamentatia de prisos in fabricaren
obiectelor de aur, care de obiceiu se lucreaza dintr'un aliaj de aur cu alte met
ate. Aliajul aurului cu cuprul se intrebuinteaza pentru bijuteriile fine cu 75-9
200 aur si restul cupru, iar pentru aliajul monetar 9000 aur. Se mai intrebuinte
az pentru suduri un aliaj de 6300 aur si 23 3200 argint. Pentru diferite
alte intrebuintri se mai foloseste aurul roz, format din 750/0 aur, 2000 argint s
i 50/0 cupru, apoi aurul englezesc 750/o aur, 12,50o argint si 12,500 cupru, pre
cum si aurul alb CLI 7500 aur, 15--
argint si 6 100/0 cupru. Aurul se mai intrebuinteaza azi in cantitati mari sub f
orma de saruri in fotografie, iar in forma cea mai curata, fiind maleabil si uso
r de lucrat, in dentistica. Sub forma de injectii hipo19O/
dermice se mai foloseste si in tratamentul tuberculozei. Cum am aratat, metalul
pretios, multa vreme folosit numai pentru bijuterii i monede, gseste zilnic noui
alte intrebuintari. Pe masura insa ce intrebuintarea lui devine tot mai mare, in
aceiasi masura se pune si problema rezervei totale de pe pamant, cum voiu arta i
n cele ce urmeaza.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
PRODLICTIA AURULUI IN LUMEA INTREAG. SCADEREA PRODUCTIEI .$1" CRIZA ECONOMIC& MON
DIAL
0 statistic a productiei generale de aur din timpurile cele mai vechi i pana azi
nu exista i nici n'ar fi posibil sa existe
din motive uor de explicat. Abia gasim oarecare date statistice despre productia
mondiala a aurului Cu incepere numai din anul 1493, fixata de toti istoricii la
aproximativ 5800 kilograme. Ea.
crege regulat aproape in fiecare an, ajungand, de ex., in anul
1600 la 7380 kgr., in 1700 la 10.765 kgr., in 1800 la 17.790 kgr.,
in 1851 la 199.388 kgr., in 1900 la 316.159 kgr., in 1910 la
568.856 kgr. g din anii 1911 pana la 1920 la aproximativ 640.309
kgr. anual. Dup o estimatie destul de larga, cantitatea de aur extras din Ardeal
cu incepere dela sfarWul secolului XV pana in anul 1918 este de aproximativ 520.
000 kgr. 1). In anul 1925 productia mondiala a aurului se ridica la valoarea de
1 miliard 747 milioane marci aur, repartizatil astfel: Africa de sud g Rhodesia
885 milioane, Statele Unite 106 mil., Canada 151 mil., Rusia 84 mil., Australia
61 mil., Indiile 35 mil. i restul celorlalte tari (printre care conteaza i Roman
ia)
325 milioane.
0 statistica a aurului extras in anul 1930 a ajuns la urmatoarele cifre: Africa
de Sud 330.000 kg., Canada 66.000 kg.,
/America de nord 69.000 kg., Rusia 37.000 kg., Mexic 21.000 kg., Rhodesia 17.000
kg., Australia apuseana 12.000 kg., India engleza 11.000 kg. Productia mondiala
a acestui an s'a ridicat la cifra de 636.000 kg., reprezentand o valoare de pes
te 60 miI) A. Streckeisen si T. P. Ghifulescu: Les ressources d'or de Roumanie
(pag. 295 dupti The Gold Resources of the World", XV International
Geological Congress, South Africa, 1929).
www.dacoromanica.ro
39
lei. De la anul 1493 pana la 1930, s'au extras peste 32.000.000 kg. de aur. Din
aceasta cantitate de aur nu mai
liarde
exista insa decat 191/2 milioane kg., din care 17.120.000 kg reprezint valoarea m
onedelor de aur si a rezervelor bancilor de
ernisiune.
Unde o fi restul? Economistul englez Keynes a calculat, pe o intreaga serie de a
ni, cat aur se extrage si cat se intrebuinteaza pe toata fata pamantului. Astfel
a ajuns la conclu din 1924 pana astazi, s'au intrebuintat 24.000 kg. de aur mai
mult decat productia respectiva. Acest consum exagerat e ingrijorktor, caci s'ar
Mea ca intr'o !mina zi sa ne pomenirn fara rezerve. Cea mai mare consumatoare a
pretiosului metal este India engleza, unde zac neproductive, in lingouri sau bi
juterii, imense cantitati de aur, in cassele de fer ale rajahilor sau printilor
miliiardari locali. Ceiace e sigur e ca, in pivnitele bancilor, aurul e bine paz
it. Nu dispare clec& aurul utilizat in industrie $i in alte domenii.
Se intrebuinteaza foarte mult aur in industria bijuteriilor, in
galvanoplastie, in chirurgie, dar mai cu seama in tehnica dentara. Consumul mond
ial al aurului dentar se ridica la cifra de
36.000 kg. anual, iar aceast cifra e inteo continua urcare. Cu inmormantarile, se
pierde in fiecare an o cantitate in valoare de 11/2 miliarde lei. Tinnd seama de
proportia, in care se ridica consumul aurului de ctre dentisti, ar insemna ca od
ata cu inmormantarile se va pierde in 20 de ani, intre 1930 si 1950, aur in valo
are de peste 70 miliarde lei.
REPARTITIA AL1RULUI MONETAR DIN LIAMEA INTREAGA
Cain jumatate din productia mondiala a aurului serveste pentru scopuri monetare.
In urma rasboiului mondial, repartitia aurului morletar din lume, pe anii 1913
1924, era precum urmeazti :
Numele continentelor
marci j Participatia in %
1913 IMiliarde 20,4 7,9
.
sau al Orilor
Europa Statele Unite ale Americei . Restul lumii . . . .
.
1924
13,1
19,1 .
I
1913
1924
32,1
.16,8
.
t
60)7 23,6
. 15,7
5,3
.
8,6
21,1
www.dacoromanica.ro
33
Acest tablou arata ce insemnat cantitate de aur a emigrat de pe pietele Europei i
n Statele Unite ale Americei, in timpul rsboiului.
D. inginer I. Gigarta, directorul general al societtii Mica", cea mai mare $i mai
prospera societate miniera din tara, intrio
conferinta tinuta la 6 Martie 1932, asupra aurului, politicei
spune ca intreaga cantitate de aur produsa in lume este, dup d. inginer Ghi(ulesc
u dela Institutul geologic roman, de 50 milioane kilograme. Din aceasta se gases
c circa 18 milioane kilograme aur fin in stocurile bancilor de emisiune, repreze
ntand o valoare de circa 2 miliarde 400 milioane lire sterline". D. inginer Gigu
rta mai spune in interesanta sa conferinta ca
productia mondiala a aurului a mers crescand pana in anul 1915, chnd a atins max
imul ei cu 96 milioane lire sterline, dar de atunci incoace a scazut mereu pan in
1922. Din acest an incepe din nou cre$terea productiunii, in special prin minel
e din Canada
$i Transvaal. In Statele Unite ale Americei productia ramane scazut cu mici varia
tiuni. Aceasta se poate explica prin saracirea i epuizarea zacamintelor cunoscut
e i lipsa de rentabilitate
a exploatarilor, pentru a face cercetarile $i investitiunile necesare
inteo vreme cand indexul de viata a mers crescand OM la 2640o si s'a mentinut in
ultimii ani intre 1 700 o si 1500/o.
Indicele in cre$tere insemneaz o scdere in puterea de cumpat-are a aurului, iar in
dicele in scadere din contra o cregere a valoarei aurului. Este prin urmare natu
ral ca productiunea de aur sa stagneze atunci cand media preturilor tuturor marf
urilor a crescut cu peste 5000 fata cu nivelul mediu din anii antebelici 1)
.
Daca privim repartitia aurului intre principalele banci de emisiune din Europa (
Franta, Anglia, Germania, Elvetia, Italia) $i Statele Unite ale Americei, la fin
ele anului 1930 $i 1931, gasim cifre foarte instructive. Aurul cel mai mult s'a
scurs in acegi 2
ani mai ales spre Franta $i Elvetia. Dela 348 miliarde lei in
1930, Franta trece la 445 miliarde lei in 1931, lar in aceia$i perioada de timp
Elvetia trece dela 21 la 75 miliarde. Din contra, tarile, de care fuge aurul, su
nt Anglia $i Germania. Intr'adevr, del 139 miliarde lei aur in 1930, Anglia trece
in 1931 la 99
1)
I. Gigurtu: Politica aurului. Bucuresti, 1932.
www.dacoromanica.ro
3
3-1
miliar de,
iar in aceiag perioada de timp Germania trece dela
88 miliarde la 40 miliarde lei. Se pune deci intrebarea: De ce fuge aurul chiar
$i de Statele Unite sau cel putin nu se mai acumuleaz, cdci ele sunt statul cel m
ai bogat sub toate raporturile materiale? De ce nu se indreaptd el $i cdtre Ital
ia, chi $i ea a esit invingdtoare in ras-: boiu? Si de ce se scurge cdtre Elveti
a, care nu conteazd prea
mult in concertul economiei mondiale?
Raspunsul nu poate fi decat acesta: Aurul se indreapta spre
statele cele mai echilibrate, cele mai stabile, atat sub raportul politic, cat s
i sub cel social si economic. Aurul, din punct de vedere economic, cauta liniste
i evitd turburdrile politice si economice. Acolo unde este liniste $i sigurantd
politicd i sociald, prosperitatea vine in mod automat. Jata cea mai build invtdt
ur pentru acei, cari doresc normalizarea vietii economice. Statistica aurului est
e cel mai bun dascal in materie economic.
IDEIA ABANDONARII ETALONULUI DE AUR
Cu toate acestea, Casandrele aurului, printre care $i plinul de autoritate Mac K
ena, fost ministru de finante al Angliei, gdsesc ca nobilul metal si-a trait tra
iul, fdrd s inteleag c vina nu o poart el, ci alti factori economici, ca anarchia pr
eturilor diferitelor produse, fie materii prime, fie fabricate, care, in raport
cu
cursul aurului, au condus la o instabilitate economica si sociald. De
aci s'a nscut ideia abandondrii aurului ca indreptar al preturilor si inlocuirea
lui cu alt etalon sau mai bine zis cu alte etaloane, care s aibd cursuri fortate.
Realitatea este Ca avem prea mult argint i foarte putin aur. Acest fapt a produ
s o mare ingrijorare in unele cercuri de specialisti englezi. Productia argintul
ui a crescut intr'adevr considerabil in ultimul timp, asa incat pretul argintului
astdzi este exact a cincea parte a pretului din anul 1870, natural, in raport c
u aurul. Aceast sciidere a pretului argintului a produs in trile cu valuta de argi
nt, cum este China, multe neajunsuri economice. Pretul de export al multor mdrfu
ri chineze a scdzut in mod considerabil. In ce privege aurul, situatia este de t
ot alta. Productia acestui
nobil metal scade pe zi ce merge, astfel ca el se scumpege.
www.dacoromanica.ro
35
Productia mondiala a aurului si-a ajuns punctul culminant in anii 1912-1915. De-
atunci ea continua sa scada anual. Acest fapt este cauza ca multi cred in necesi
tatea revizuirii principiilor, care stau la baza evaluarii productiei. Dar putin
i isi dan seama
de rezultatele unei revizuiri a acestor principii. Aceasta ar insemna revolution
area intregului sistem economic de astazi,
pentrucii nu exista alt metal, care sa fie mai acomodat ca etaIon de valori deck
aurul. Aurul este indicat pentru acest scop din cauza ca este invariabil fata d
e influentele externe. De alta
parte valori mari de aur se pot pastra intr'un spatiu relativ
sale suntvalorii reduse. foarte Daca, prin urmare, in viitor nu ne-ar sta la dis
pozitie destuL aur, atunci am fi nevoiti sa cautam alt material ca masuratoare d
e preturi, ceeace ar implica o complecta schimbare a legilor,
foarte redus, iar oscilatiunile
care prezicla desvoltarea preturilor in genere. Si sa pineal cazul ca, in fine,
s'ar gasi noul metal-etalon al valorilor, intrebarea este insa daca toate trile a
r admite acest nou etalon? Daca nu,
atunci am da de cele mai dificile complicatii in economia tnondiala.
SCADEREA PRODUCTIE1 AURIAL11 $1 CRIZA 11ONDIALA
Consecintele scaderii productiunii mondiale de aur, care a inceput sa se remarce
la sfarsitul anului 1915, n'au intarziat de a se manifesta printr'o instabilita
te economica si sociala, ca si prin anarchia preturilor la diferitele produse. A
ccentuandu-se tot mai mult aceasta stare de lucruri, am ajuns, in limit 1928, la
criza mondiala cu efectele ei nenorocite. Primele efecte s'ati aratat sub semnu
l dellatiuttii, care era cauza primordiala a crizei. Ce revirement ciudat, intr'
adevar 1 De unde inainte cu cativa ani injlatiunea sau supraabondenta instrument
elor monetare inspira teroare si era o crim in contra patriei si a gentilui uman,
apare de-odata deflatiunea sau lipsa de mijloace monetare, ca cel mai teribil f
lagel, autoare a somajului, a mizeriei si a foametei. Cum se stie, si una si alt
a au facia in omenire o multime de victime nenorocite si demne de mila. Numai in
urnia unei analize aprofundate, econoinistii au ajuns la convingerea ca prima c
auza a acestei situatii dezastroase este lipsa instrumentului de schimb, a mijlo
cului de plata, adica penuria de moneda sau de credit. Fenomenul acestei pentiri
i a
www.dacoromanica.ro
30
fost observat la cativa ani dupa rasboiu, dei el se rnanifesta
discret inca din perioada anilor 1850-1910, in care s'au realizat cele mai mari
progrese industriale, cand etalonul de aur s'a impus intregei lumi si cand s'a p
utut constata ca in fata deficitului productiunii de aur preturile se urcau si e
le scadeau indata ce productiunea nobilului metal era excedentara 1). In aceasta
privinta avem azi o lucrare remarcabila, datorita d-lui Loveday, $eful serviciu
lui de documentare economica de pe langa secretariatul general al Ligei natiunil
or si care a fcut parte din comisia de experti ai acestei Ligi, chemati de guvern
ul roman, in Septembrie 1932, ca sa examineze precara situatie financiara si eco
nomica a Romaniei. In lucrarea sa, care confirma aproape punct cu punct afirmati
unile d-lui inginer Giguriu, d. Loveday a reunit toate elementele care permit co
mpararea totalului mijloacelor de plata din toata lumea (monede aur in circulati
e, bilete de banca si depozite la vedere), cu exceptia Rusiei si a catorva tari
mici fara importanta, in anii 1913 si 1928. El a gasa ca cifra anului 1928 este
aproximativ dubla Uta de cea din 1913 (2030/o sau 2120/o dupa metoda lui de calc
ul). Dar preturile anului 1928 sunt ele insasi mai superioare cu 500/e decat cel
e din 1913. Deci pentru a finanta aceiasi cdntitate de marfuri si de transactiun
i ca inainte de rasboiu, trebuia s'a dis-
punem in 1928 de jurnalate mai multe instrumente de plata,
fie 15000.
Ei bine, margines intre 1500/0 .1i 203/o sau 212/o constitue exact proportia nouil
or mijloace de plata, cu care trebuia sa se faca fata excedentului de productie,
de consumatie si de schimb din anul 1928 fata de anul 1913, ceea-ce inseamna ca
aceasta augmentare era insuficienta ca sa poata rezista deodata, in 1928, si la
ridicarea preturilor si la desvoltarea economica intamplata intre timp 2). Lips
a de aur, de plata si de credit isi da fara mita efectele ei. Acest fapt a indem
nat comitetul financiar al Ligei natiunilor sa aleag din sanul ei o comisie cu sc
opul de a evalua cantitatea de aur a lumii si de a se ocupa de productia viitoar
e a aurului. Rezultatele publicate pan'acum de aceasta comisie nu sunt de loc
imbucuratoare.
Georges Boris: Problme de l'or et crise mondiale. Paris, 1931.
den!, op, citat, pag. 51.
www.dacoromanica.ro
37
Marea criza provocata prin penuria de aur continua a-'si arata
toate efectele ei nenorocite. Norii dela orizont anunta chiar o prelungire si o
agravare a furtunei, mai ales daca China, care studiaza si ea adoptarea etalonul
ui de aur, va trece alte 500 milioane de suflete la regimul aurului si daca, pe
de alta parte,
Rusia, devenita tara exportatoare, va simti nevoia sa-si constitue
si ea un stoc de aur. Pentru a preveni rezultatele insuficientei stocului mondia
l de
mur, delegatiunea aurului de pe langa Liga natiunilor a preconizat,
intre altele, o solutiune partiala, un fel de paliativ si anume a
generalizat sistemul numit Gold Exchange Standard, sistem care
permite unei band de emisiune de a considera ca rezerva-aur
un portofoliu de devize straine. Dar aceasta tot nu e de ajuns si, in fata acest
ei precare situatiuni, economistii se gandesc acum sd gseasca un alt remediu
in contra relei repartitiuni a aurului in lume. Aural fiind arbitrul destinului
nostru", cum spune sir losuah Stantp, economistii tezei monetare agita chestiune
a posibilitatii de a spori productia aurului, gratie progreselor stiintei si ale
technicei, cautand sa
echilibreze ritmul productiunii cu acel al distributiei bogatiilor. Din neferici
re, sansele descoperirii de noui gismente aurifere prin mijlocul prospectiunilor
geofizice sunt slabe. Aceste metode se bazeaza pe diferenta de conductibilitate
electrica sau de greutate specified. Lumea a fost incontestabil prospectata de
o manier foarte aprofundata pentru aur mai mult decat pentru once alt metal. Daca
ne gandim la lunga durata si la caracterul intensiv al acestor cercetari, putem
perfect conclude Ca norocul de a descoperi noui mine de aur de o mare important
a este mult mai mic decal se presupune in general, chiar si de catre economisti
si alti experti, cari din faptul ea secolul trecut a vazut descoperirea unei ser
ii de campii de aur (California, Australia, Transvaalul, Klondyke si Lena), incl
in a deduce ca mersul descoperirilor poate i trebue sa continue la infinit. Ingin
erii de mine
stiu insa ea nu este asa, cu toate ca nu este exclus, daca nu
probabil, sa se faca si alte descoperiri insemnate. Deocamdatd avem un semn imbu
curator, o picatura in mare, in faptul c in regiunea miniera din muntii Abrudului
si anume pe teritoriul din dreapta Ampolului, land Zlatna, si intre valea Murii
sului s'au gasit in timpul din urm noui zacaminte aurifer'e foarte bogate. Astfel
dintr'o singura tona de minereu scoasa de
www.dacoromanica.ro
38
d. luliu Albini din mina sa dela Almasul mare a recoltat 24 kgr. aur, iar societ
atea Mica" lucreaza cu stralucite anse in minele sale dela Breaza, achizitionate
in ultimul timp 5i carora geologul
german Schumacher le prezice un mare viitor. Dar se pare c5 cdutatorii de aur au
o nou5 perspectiva de imbogatire in sudul Africei, unde 5tiri din toamna anului
1932 vestesc cA s'a descoperit o regiune, in care pretiosul metal ar fi cu mult
mai abundent deck in multe din regiunile exploatate pan'acum. Aceasta regiune a
r fi la
Radfontein, in Transvaal, unde s'a calculat ca ar fi o cantitate de aur in valoa
re de un miliard 5i cinci sute milioane de dolari. De asemenea se anunta descope
rirea unor noui 5i importante zacaminte de aur pe platoul Asmara din Erythrea, c
olonia ilalian din Africa. Daca am admite totu5i ca s'ar putea termina toate reze
rvele de aur at5t din aluviuni ct 5i din mine, tot ar mai ram5ne o rezerva imensa
, ascunsd insa in apa marilor. Invatatul francez E. Bruet a stabilit c5 apa mrilo
r contine intre 30 40 miligrame aur la o tona de apa. Daca se calculeaza cantita
tea totala cuprins5 in cei 1330 milioane kilornetri cubi de apa, s'ar ajunge la
70 trilioane kilograme aur, ceeace ar reveni la circa 4600 kgr. aur pentru fieca
re pam5ntean sau aproximativ 1500 milioane de franci francezi pentru fiecare loc
uitor al planetei noastre! Cine 5tie daca stiinta, care progreseaza cu pasi giga
ntici, nu va gsi cu timpul cea mai practica metodd pentru ca lumea sa se foloseas
ca 5i de aceast incomensurabil cantitate de aur! Iata cum, chestia aurului devine
din zi in zi o problema politicA 5i economic5 tot mai arzatoare 5i de primul ran
g pentru intreaga omenire, care, obicinuita de mii de ani, prefera in majoritate
a ei mentinerea aurului ca etalon al valorilor, el fiind cel mai potrivit pentru
masuratoarea valorii diferitelor produse. Azi lumea intreaga, impinsa de variat
iunea schimbului in cosa ata5eze de aur. Dovada este se tinde mertul marfurilor,
China, tara cea mai mare producatoare de argint, care simte 5i ea nevoia sa ado
pte etalonul de aur, caci daca adoptarea acestui etalon de catre cele mai multe
state bogate n'a reusit inca sa stabilizeze pre(urile, ea a reu5it cel putin s5
stabilizeze schimbuc5 de o importanta capital rile interna(ionale prin faptul le-
a restabilit sigurauta 1).
I) Georges Boris, op. citat. pag. 92.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A DOUA
DACIA PREISTORICA PAN LA OCLIPAREA El DE CATRE ROMANI
CAPITOLUL I
CM-EVA CONSIDERATILINI GEOLOGICO-ECONOMICE ASLIPRA PhtMNTLILLII DACIEI
Solul i subsolul Daciei au fost i sunt, far indoiala, cele mai bogate din Europa.
Putine tari de pe globul pamantesc sunt
asa de norocos inzestrate de natura cu tot felul de avutii si produse naturale c
a vechea Dacia Traiana, adicd Romania Mare de azi. Ardealul este cunoscut i ravn
it din vechime pentru cantitatile mari de aur, argint i alte minerale, pe care l
e contine in special teritoriul Muntilor Apuseni din lantul Carpatilor, cari for
meaza coloana vertebrala a intregului pamant romanesc. Studiul geologic al masiv
ului acestor munti, atat de interesanti nu numai prin bogatele lor zacaminte de
minereuri, ci si prin problemele, pe care le ridica complicata lor structura, es
te azi destul de amnuntit facut, mai ales cu privire la epoca eruptiv, de Otte geo
logii unguri si de cei romani dela Institutul geologic al Roma-
niei, precum si dela Universitatea din Cluj. Pi putea chiar adauga, fait a fi ta
xat de sovinist, ca cercetarile i studiile geologilor nostri se disting printr'o
analiza mai profunda, mai luminoasa si mai serioasa decat cele ale fostilor sta
panitori de
pana mai eri ai Ardealului.
Muntii Apuseni ai Ardealului, din care fac parte si Muntii
Metalici, pe cari mie imi place sa-i numesc Muntii Abrudului, au format dimpreun
a cu tot lantul Carpatilor, In vremile protoistorice neptrunse ale alckuirii glob
ului terestru, un tinut acoperit de
www.dacoromanica.ro
40
apa 5i mai trziu un tinut la malul marei, care, cu timpul, urma cataclismelor geo
logice, a perpetuului proces de fierbere,
de mi5care 5i de numaroase eruptiuni vulcanice, s'a transformat in regiunea erup
tiva de piatra, ce se ridica la nordul i vestul 5esului Romaniei.
Muntii Apuseni sunt ca o insula muntoasa, cu o intindere de 17.000 klm. patrati,
situata intre netedul campiei ungure5ti 5i colinele Ardealului. Ei au rostul un
ui fort, unul din cele mai folositoare liniei apararii i unul din cele mai organ
izate de ins5i natura. Zona lor sudica o formeaza Muntii Metalici, cari in decurs
ul vremilor multi-milenare au fost napraznic loviti de dislocri terestre. Contact
ele anormale ale straturilor geologice, mozaicul strans al faliilor, scufundrile
in mici basine (Tri"salt, ZlaIna, Glod, &il(a, Brad etc.), apoi vulcanismul vech
iu i nou, pretutindeni simtit, dovedesc violenta mi5crilor 1).
Profesorul maghiar I. Tulogdy afirm ca aceast regiune a fost, inainte cu milioane
de ani, o intinsa mare 2), iar Cuvier.
marele naturalist francez 5i precursorul paleontologiei, spune c in epoca protois
torica toate continentele pamantului au fost acoperite alternativ de apa mrilor 5
i de ape dulci, ca in evolutia lui pamantul a alternat i alterneaza necontenit i
n urma c 5i a cataclismelor, la care a fost, este 5i va fi mereu supus, intre ce
le dou forme: ocean 5i continent 3). Dup inginerul maghiar M. Urbdn, esul Baraganul
ui, apoi Muntii Balcani cu regiunea dintre Sofia 5i Kazanlik, au caracterul unui
fund de mare 1). Alti geologi maghiari, Gesell Sdndor i Pdlly Mr, ocupndu-se de f
ormatiunea geologic a regiunii miniere dela Rosia Mon-
tana, lnga Abrud, sustin ca ea este compusa dintr'un tip de piatr mediteranean" i
cd aici a fost candva un san al Mrei
Mediterane 5 ) . Robert Ficheux: Munlil Apuseni in ,,Transilvania, Banatul, Cris
ana, Maramtirdul 1918 1928", vol. I, pag. 174. Tulogdy I.: Erdly Geologiiija. Clu
j, 1925. Pag. 4, G. Cuvier: Discours sur les revolutions de la surface du globe
et sur les changements qu'elles ont produits dans le rgne animal. Paris, 1830. Ur
bda Miltdly: Bdnyszati es kohAszati lapok. Anil! XXX/V. Budapest, 1906. No. 17 di
n 1 Sept. 1906. Gesell Stindor s dr. Pdlly Mr: Abrudbnyai krnyeke. MagyarazAtok a ma
gyar korona orszAgainak rszletes geologiai terkpehez. Budapest, 1908.
www.dacoromanica.ro
41
Victor Stanch', cunoscutul profesor de mineralogie la Univer-
sitatea din Cluj, confirmAnd teoria mediteranean a regiunii Muntilor Apuseni, emi
te prerea cd cele dintai eruptiuni vulcanice au fost in sud si s'au continuat tot
mai spre nord; apoi ca marea fractur dintre Baita (jud. Hunedoara) si Baia Mare
(jud. Satu-Mare), dealungul careia apar riolitele dela Baita, Tres/la, Magura, T
echerdu, Zlatna, Barium i Ro.5ia Montand (jud. Alba), se continua in Muntii Gila
ului, se pierde in rocele
Fig. li. Vechiul vulcan al Cetatii Mari" dela Rosia Montana. In mijloc
roca masiva cu vechile exploatari romane, iar pe margini cenusa alba vul. canica
, ingramadita in timpul repetatelor eruptii.
sedimentare ale geosinclinalului Clujului si Dejului, pentru-ca
sa reapara in partea nordica a Muntilor Lapusului si sa formeze riolitele din er
uptivul Baii Mari. Inaintarea acestei linii eruptive s'a facut treptat si pe ea
s'au format noui fracturi, dealungul carora se insirue vulcanii riolitici ai dif
eritelor basinuri. Prin scufundarea basinului ardelean se face o nou fractura in
regiunea Muntilor Abrudului. In aceasta fractura apar andezitele bazice. Linia a
ndezitelor cu piroxen are directia spre nord-est si sudvest intre Musaria (Ruda)
, Stanija, Bote$-Corabia-Vuleoiu, Chiwww.dacoromanica.ro
42
cera $i se continua Cu andezite amfibolice
$i
cu mica neagra
in aceea$i directiune pdat la Baia-de-Aries. Andezitele cu amfibol au la sud, in
linia eruptiv dintre Slicartunbu-Brad, o desvoltare
destul de considerabild. Paralel cu andezitele amfibolice, ca o continuare a lor
, apar dacitele, care sunt $i la Baia-Mare 1). InvOtatul geolog vienez Eduard Su
ess spune cd prin mi$carile $i eruptiunile vulcanice neregulate, care nu s'au in
tdmplat in toate pdrtile in aceea$i mdsura $i nici in aceea$i directie, s'a prod
us in intreg masivul Carpatilor un $ir de munti vulcanici acoperiti de lava, car
i constitue o serie variatd de vulcani stin$i, incepAnd dela ,Semnitz (Ceho-Slov
acia) $i continuO prin Muntii Hernadului, prin cei dela Baia-Mare, apoi prin cei
din Moldova.
$i Muntenia pdnd in Muntii Abrudului din sud-vestul Ardealului 2).
STRATURILE GEOLOGICE ALIRIFERE
In ce prive$te straturile metalice, G. Cuvier scrie cd cu cdt
stratul geologic este mai adAnc sub suprafata pamantului, Cu att rocele g fosilel
e dintr'Onsul sunt mai vechi 3). Astfel se explica faptul c cele mai multe metale
se gasesc in crapturile addnci ale scoartei pdmantului sau in interiorul vulcani
lor stin$i. Aceast teorie se poate constata mai ales in ceea-ce prive$te minereur
ile
aurif ere.
Cea mai veche regiune aurifera propriu zisd din Dacia sau
-Romania de azi este cea din Muntii Apuseni, cuprinsd intreun trapez, cu colturi
le la Siicdrambu (jud. Hunedoara), ZlainaRosia Montand Abrwc1 (jud. Alba) $i Ofe
nbaia sau Baia de Aries (jud. Turda). Aurul este in legAtura cu rocile eruptive
secundare $i tertiare, ce se intdlnesc aici in mare cantitate. ZEtcdmintele auri
fere apartin la filoanele cu a$a numitele telururi $i sunt cele mai bogate in au
r din Europa intreagd.
Aurul liber nu apare aici decat rare-ori in forma de foite,
sOrme $i cristale. De regul se gsege in pirite, din care se scoate
prin amalgamare, sau mai des in combinatie cu telurul, in fi!mine legate sau de
rocile eruptive sau de cele sedimentare din
I
Victor Stanciu: Zaciimintele minerale ale Daciei superioare in vol. Transilvania
, Banatul, Crisana, Maramurasul", Bucuresti, 1929. Eduard Suess: Die Zukunft des
GoIdes. Wien, 1877. Pag. 91 si 92G. Cinder: Recherches sur les ossements fosile
s. Paris, 1812.
www.dacoromanica.ro
43
imediata lor vecinatate, cum este greziul din comuna Buciunz, langa Abrud 1). Un
e-ori aurul se intalneste, in minele din acest
tinut, si sub forma de bulgari sau asa numite pepite, cum am
aratat in capitolul I al partii intia. Gismentele aurifere sunt in general, din p
unct de vedere al genezei Ion, filoniene si aluvionare, spre deosebire de cele d
in Banat (Dognecea, Oravita, Ciclova) si Bihor (Baita), care sunt gismente sau z
acminte de contact 2). In afar de trapezul aurifer din Muntii Apuseni, se alai gas
este aur i in minele dela Baia-Mare, Baia Sprie si Capnic (j Ud. Satu-mare). Dup
ocuparea Daciei, Romanii nu au putut patrunde in acest centru minier, era stapan
it de poporul care Bastarnicilor. S'au gsit insa urme de exploatri romane in minel
e dela Rodna veche (ud. Nasaud) si in cele dela Dognecea i Oravi(a din Banat. Min
ele dela Rodna au fost mai ales exploatate de regii Ungariei in evul mediu. Prop
ortia de aur era aici mai reclusa, and la 1 kilogram de aur 11/2 de argint. Din
fericire, studiul geologic al regiunilor interioare carpatine, judecat dupa impo
rtantele stratigraf ice, rezultate si practice obtinute de geologii romani in ac
est prim deceniu de activitate, se gaseste pe calea cea buna, care va duce in cu
rand la umplerea tuturor lacunelor existente inca azi asupra structurii acestei
regiuni 3). Nisipurile aurifere dela Maria de sus, langa Sebe s (jud. Alba), au
fost exploatate intens si de Daci si de Romani. Azi ele sunt lasate in parasire,
dar sub stapanirea ungureasc n'au incetat de a fi lucrate pana putin inainte de
prabusirea fostei monarchii austro-ungare. Nisipuri aurifere exista si in vechiu
l regat, anume pe Vatea ha Stan (un mic afluent al Lotrului din jud. Valcea), un
de s'a inceput inainte de rsboiu o exploatare proInitatoare in masivul vaii de ca
tre generalul N. Constantinescu si
tecton
St. Gaillac, apoi pe Va/ea Riaului (jud. Arges) si pe Valea
Bistritei din Moldova. Vaile Mursului, Oltului si Ariesului, ca aproape toate vlce
lele Muntilor Apuseni sunt cunoscute din
1. Simionescu: Tratat de geologie. Pag. 393 si 395. Bucuresti. 1927. A. Streckei
sen et T. P. Ohi(ulescu, op. citat, pag. 297.
1.
a subsolului Transilvaniei (in vol. Crisana, Maramuras, 1918-1928).
Popescu-Voite,sti: Privire istorica asupra structurii geologice I despre Transil
vania, Banatul,
www.dacoromanica.ro
44
vechime ca continand nisipuri aurifere, care in multe locuri procura $i azi pain
ea zilnica populatiei nevoia$e. Dar pe langa minele de aur $i de argint, care su
nt acelea$i cu
cele de aur, Dacia Traiana a avut $i are in subsolul sau o multime de alte produ
se naturale, ca huila alba, carbuni de pamnt, petrol $i gaz natural, fer, sare, d
iverse pietre de constructie, marmora, roci bituminoase (asfalt), chihlimbar, cu
pru, plumb, aluminium, mercur, antimoniu, bauoxid, etc., in sfar$it un sol prove
rbial de bogat in produse minerale, din care o bun parte zac inca neexploatate. P
utem spune deci ca natura a fost cu stramo$ii nogri $i cu noi, cei de azi, de o
drnicie rara. Rmne numai la priceperea $i vrednicia noastra, ca s $tim pune in valoa
re tot ceea-ce ea, ne-a dat cu atata imbelpgare. Si judecand dupa munca depusa p
ana azi, gratie careia a sporit mult productiunea noastr mi-
niera fata cu trecutul, nutrim ferma ndejde ca a$a se va
intampla.
$i.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
CND SI PRIN CINE S'A INTRODLIS IN DACIA
EXPLOATAREA METALELOR ?
Cercetand urmele cele mai vechi cu privire la introducerea mi-
nieritului in Dacia, se pune dela sine intrebarea: Cand, cum si prin cine 'si-au
putut cdstiga locuitorii Daciei antice primele notiuni despre minierit si comer
tul metalelor? Istoria ne aratd c cei mai vechi cautatori si exploatatori de aur
au fost Egiptienii. In Egipt minele de aur formau proprietatea Faraonilor potent
ati si erau lucrate parte cu sclavi, parte cu osanditii la munca silnic. Soarta a
cestora era din cele mai triste. Dup descrierile lui Diodor, ei fdceau aceast munc
a grea cu totul desbrdcati si legati in lanturi, sub biciul supraveghetorilor st
rini si nemilosi. Dela Egiptieni, inca in timpurile
cele mai vechi, au invatat minieritul Fenicienii, cari, cautnd aur, argint si alt
e metale, s'au asezat pe tarmurii Mrei Mediterane. 0 multime de scriitori, vechi
si noui, raspunzand la intrebarea de mai sus, spun ca Agatyrsii si Dacii au inva
tat acest mestesug dela popoarele orientale si balcanice, care cu mii de ani ina
inte de Christos s'au ocupat cu exploatarea aurului din apa raurilor si a marilo
r, ca si din muntii Balcani (Hemos). Pe de alt parte pergamentele egiptiene doved
esc c Faraonii au intreprins primele lor expeditii armate pentru ocuparea localit
atilor Akaba i Djebel Olbagi de pe trmul Marei Rosii, unde se practica scoaterea
aurului din nisipul aurifer al mrei 1), ajungand astfel pana la exploatrile de ara
md din peninsula Sinai (Vadi Nas). Cei mai iscusiti, mai intreprinzatori si mai
vechi comercianti
1) Chabas: Les conscriptions des mines d'or.
L. Beck: Die Geschichte
des Eisens. Vol. I, pag. 72.
www.dacoromanica.ro
46
de metale au fost Fenicienii i apoi Grecii. Navigatorii Fenicienilor
Inergand cu vasele lor din insula in insul, au raspandit aurul egiptian i juvaeri
calele assgriene, iar in peninsula Chalcidica, vis--vis de insula Thasos, descope
rind metale in muntele Pangaios, au inceput comertul lor si pe continentul europ
ean. Fenicienii au fost cei dintaiu, cari au spalat aur in insula Thasos din nis
ipul quartos, cari au produs amnia' in insula Cypru cart in secolul XIII inainte
de Christos au infiintat colonii comerciale in diferite porturi din Marea Medit
erana, apoi in Britania i pana in Marea Baltic. Prin anul 1200 in. Chr. inun-. da
sera cu articolele lor de bronz Europa central& dela Dunare pan la Marea Baltic 1)
, cautand aram, cositor i sondand de uncle s'ar putea scoate mai ales aur 2). Cam
pul aurifer dela Ophir, in Africa, a fost descoperit tot gratie intreprizilor Fe
nicieni.
Istoria ne dovedeste ca acesti comercianti iscusiti ai Fenicienilor au fost prim
ii exploatatori ai minelor de diferite metale din mun-
tii Balcani, ca tot ei au deschis cei dintai mina de argint dela
Laurium, langa Atena 3) si ca Grecii au invatat dela Fenicieni aprecierea i luxu
l obiectelor de aun t). Astfel, gratie Fenicienilor,
s'a facut incetul cu incetul acea legatura comerciala, care incepand din Peninsu
la Chalcidica cu muntele Pangaios i trecand peste vile Strymon (Axius), Vardar, Ma
ritza, muntii Rhodope si coloniile pentru splarea nisipului aurifer din Balcani,
au ajuns, peste Dunare, la Orsova, Jiu, Olt in muntii Carpati din Dacia, lund i a
ici initiativa exploatarilor miniere 5). Fenicienii au introdus in Dacia fabrica
rea inelelor de aur, care de aici s'au raspandit peste Tisa si Dunre, apoi in Gal
itia pana la fluviul
Vistula. Dela Fenicieni au mostenit acest cornert vechii Greci, folosindu-se i e
i de liniile comerciale ale celor dintai 9. Ca o dovada a drumului urmat de Feni
cieni i Greci cu coI) Rougentont: Bronzezeit. M. Hoernes: Die Urgeschichte der b
ildenden Kunst. Beck: Ueber die laurischen Silberwerke. Thukvdides: IV, 105. Ile
rodot: VI, 116.
Gcathe: Etruskischer Handel. Pag. 104. Sadowsky: Die Handelstrassen der Griechen
und Rinner in die Gestade des baltischen Meeres. (Trad. din limbs poionii de Fl
!bin
Kohn 1877).
www.dacoromanica.ro
47
mertul lor in Dacia sunt monedele tetradrachme (din Thasos), ca i monedele de au
r din timpul lui Alexandra ce! mare (secolul IV in Chr.), care s'au gsit in numr m
are la Petrosani i Cugir
(jud. Hunedoara), Gelencze (jud. Trei Scaune) si in alte locuri 1). Sistemul bat
erii de monede in Dacia a fost luat dela Grecii vechi.
Date si amnunte interesante asupra vechilor exploatri miniere din Peninsula Balcan
ic au publicat in special francezul .4.
Bold 2) i cehul C. Jirecek 3), care tot timpul eft a functionat ca ministru al in
structiei publice in Bulgaria (1883) l'a intrebuintat, studind exploatrile miniere
ale Grecilor si Romanilor in Balcani, pnd sub Turci. Dup Jirecek, muntele Pangaio
s din Peninsula Chalcidic a fost prima exploatare minier de aur din Balcani, carei
a 'i-a urmat cea din localitatea Bine (Macedonia)
Fig. 12. Tezaurul de vase si discuri de aur din timpul Thracilor, gAsit la
Valci-Trun, lAngA Plevna (Bulgaria)
cu exploatarile de fer si plumb, apoi cele dela Paeonia .$i Rhodope cu minele de
aram. El mai spune ca minele dela Rhodope au fost att de bogate, incht la imprtire
a imperiului roman (anul 386 dup Chr.) aveau directie separat si apartineau Illyri
cului de rsarit. Directorii purtau titlul de procuratores metallorum intra Macedo
niam, Daciam mediterraneam, Aloes/am sea Dardaneam". Sub imperiul romno-bulgar mu
lte din cuvintele intrebuintate in jargonul minier erau de origine roman. Numai m
ai trziu, sub Turci, latinescul scauria s'a schimonosit in bulgarescul sgoria sau
romnescul zgurii.
Carl Goos: Chronik der archaeologischen Funde Siebenbiirgens.
Sibiu, 1875.
A. Bou: La Turquie d'Europe. Paris, 18,10. C. firecek: Archaeologische Fragmenten
aus Bulgarien. Wien,
www.dacoromanica.ro
:::
48
Punctul central al exploatarii de aur
i
argint in Balcani a
fost pe malurile raului Struma, langa Punta/iota (Kiistendilul de azi), unde s'a
u batut si bani de aur si argint. In aceasta regiune, obiceiul de a spala aur di
n nisipul raurilor se practica pana in zilele de azi de catre populatiunea sarac
a. Mine de aur au mai fost $i in muntii Osogov $i Rujen (Macedonia), unde sub Tu
rci s'au intrebuintat ca lucratori Sasi din Ardeal, iar mine de argint la Srebro
ni Kolo $i Kratovo. Fiici mai erau si mine de ararna si de plumb. In 5 regiuni a
le Peninsulei Balcanice au fost mari exploatari de minereu de fier. Pe valea Mes
tei au fost intr'o regiune exploatari de minereu de fier, in alta, la isvoarele
ei, in regiunea Raztog, exploatari de arama, iar in regiunea Nevrokop (satele. S
hrakatno $i Baldevo) exploatari de aur din nisipul raului, care se continua si a
zi. Din cele spuse pan'aci pe scurt se poate afirma ca istoriceste
exploatarea metalelor a fost adusa in Dacia de Fenicieni, ale caror caravane se
considerau, inca in secolul II inainte de Chr., ca la ele acasa pe pamantul Daci
ei, locuit atunci de Agathgrsi, cari au fost mari iubitori si cautatori de aur,
si ca ant acestia, cat si urmasii lor, Dacii, au invatat comertul si exploatarea
aurului dela popoarele din Macedonia, Thracia i Moesia, unde au existat din timp
uri preistorice bogate si infloritoare exploatari miniere.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
PUTEREA DE ATRACTIE A AURULUI.ASUPRA DIFERITELOR
POPOARE, CARE AU LOCUIT IN VECHIME PAMANTUL DACIEI
imposibil de precizat cAnd anume omul alb, constrAns de nevoile zilnice ale viet
ii, a inceput s-$i faureasca uneltele necesare mai int5iu din piatr, apoi din aram
a, fer $i bronz. Numai cand el a ajuns la oarecare spoiald de
Inainte cu multe mii de ani
Fig. 13. Industria neoliticA In Dacia preistoria : Unelte economice de piatrA, g
Asite In Ardeal
cultura $i la buna stare, 'si-a facut $i obiecte de argint $i apoi
de aur. Descoperirile archeologice intreprinse in aceast directie, pe pamiintul p
atriei noastre, de catre regretatul nostru invatat prof. V. Pcrvan, in tovarasie
cu colegii si D. Al. Teodorescu, Andriep,seu $i alti elevi ai sai, descoperiri pu
blicate in monumentala sa
www.dacoromanica.ro
i
50
opera istorica Getica", sunt concludente $i de o necontestabild valoare. Ele au
fost mult apreciate $i au produs un deosebit rsunet 5i in strainatate. Astfel, in
primul congres de preistorie 5i proto-
istorie tinut in Londra, la King's College (August 1922), unde
toste rezultatele intensei activitti de s'apturi $i cercetri preistorice $i protois
torice, realizate dup rsboiul mondial de V. Parvan 5i $coala sa, au fost scoase in
relief de docentii universitari Radu
Vulpe 5i
011:.
,
Vladimir Dimitrescu, membri in comitetul permanent al congresului, precum $i de
C.
Plomr, directorul muzeului regional din Craiova. In special au tacut mare impres
ie importantele descoperiri dela Grad4tea Muncelului
i
Coste#i (jud. Hune-
Fig.
14.
a Daciei, gdsite in Ardeal
doara in Muntii Sebe$ului), apoi Crlisani (jud. Ialomita) etc. Gratie unui studi
u aprofundat asupra diferitelor obiecte deseoperite de el, in urma spturilor propr
ii, precum $i asupra altora gasite in diferite muzee de prin Ardeal, V. Plirvan
fixeaz catre anul 1000 inainte de Christos inUnelte din epoca de bronz ceputul ex
ploatrii minelor de
pag 646 a interesantei constatri:
i
aur din Ardeal sau vechea Dacie 1), dupa ce mai intiu la vastei sale lucrri face u
rmatoarele
Examinarea atenta a jormelor de civilizatie din La Tne ne aratd cd de fapt istori
a nafiunii daco-romane incepe, larg cultural, ?tia din
secolul III inainte de Chris tos, precian, etn7grafic, ea lace puse inca din vdr
sta bronzului. Protoistoria Daciei e introducerea cea mai potrivitd la istoria r
oman:smului oriental. Asezatd lntre lumea cimmero-scytho-
greacd din Est si cea italo-illyro-celtd din Vest, de mentalitdti civilizatii pr
olund dileren(iate, Dacia a ales incil dela anul 1000 ittainte
de Chr. lumen Arusului: Rezultatul nu putea fi clec& romanizarea Daciei".
1) 1'.
Piirvan: Getica, pag. 650.
www.dacoromanica.ro
51
O CARTE DE VALOARE IN LIMA MAGHIARA.
Un material pretios cu privire la epocile preistorica i roman6 a
Daciei cuprinde si documentata Monografie a judetului Alba".
scrisa in limba maghiara de un manunchiu de profesori unguri din Alba Julia si A
iud. Herepei Kdroly 1), care a redactat partea privitoare la epoca preistorica,
publica in interesantul sau studiu:
a) Descrierea, cu fotografiile lor, a 262 obiecte din epocile neoliticli, de bro
nz si de fer, gasite parte de el, parte de altii, pe teritoriul jud. Alba. b) De
scrierea si enumerarea monedelor de
Fig. 15. Ccramica La Tcne (epoca a dona de fer) din muzeul liceului Bethlen din
Aiud
arama, argint i aur, apoi a altor obiecte, altare i tumulus-uri" etc., datnd dina
inte de ocuparea Daciei de Romani si descoperite
in 17 comune, tot de pe teritoriul jud. Alba. Prof. Cserni enumer peste 400 de di
ferite obiecte si ramasite din epoca romana, culese in 68 comune, precum si pest
e 800 inscriptii romane, toate de pe teritoriul istoricului judet Alba. Aceasta
vasta monografie, tiparitti cu multa ingrijire in 4 volume mari (fie-care intre
500 si 1000 pagini), poate servi ca
1) Hettpci Kdroly; Alscfeher vitrmegye skora (Epoca preistorica a judetului illba)
, II ktet. Nagy-Enged. 1901.
www.dacoromanica.ro
52
model de munca 5i program de lucru in asemenea materie. Suferind pe ici-colo de
un marcat $ovinism in ceca-ce privege istoria Ungurilor in legaturile lor secula
re Cu Romanii, ea este insa constiincioasa si obiectiva in ceca-ce priveste mai
ales urmele adanci lasate de strabunii nostri Daci $i Romani pe pamantul Daciei
in
cursul stapanirii lor. Epoca romana este scrisa de invatatul $i sarguitorul prof
. dr: Cserni Bla din Alba Julia. Vechile documente $i inscriptii romane ce contin
e valoroasa monografie, sunt de un deosebit interes istoric. Pacat ca regretatul
nostru invatat V. !larva/1 n'a putut-o consulta din cauza necunoagerii limbei m
aghiare, caci, poate, ar fi putut evita unele erori din opera sa
Getica".
A$a, de exemplu, el sustine ca Dacii n'au batut nici moneda de
aur, nici de bronz 1). Prof. ungur Cserni Bla, dupa-ce spune ca Dacii au exploata
t cu mult succes minele de aur dela Ro$ial
Montana (Albarizas maior) $i comuna invecinata Corna, ambelei langa Abrud, aduce
ca dovada cloud monede de aur din timpul au fost batute afirma el domniei regel
ui dac Sarmiz, care in monetaria dela Sarmiseghetaza, ori probabil in cea dela T
arnis, oras, care ar fi fost a$ezat pe locul Albei Iulii de azi, situat mai apro
ape de regiunea minier dela Abrud 2 ) . Aceste monede au
fost gasite in anul 1826, cu ocazia unei araturi, langa Turda, $i sunt descrise
amanuntit de istoricul Hene Xavier Ferencz, fost canonic la Alba Julia, intr'o d
ocumentata carte a sa 3). Jata
descriptia $i cli$eul celor 2 monede de aur in discutie: Pe aversul
uneia portretul regelui Sarmiz cu barba privind spre dreapta, avand inscriptia c
irculara Sarntiz basil". Pe revers o poarta
de cetate cu turn. La stanga un om desbracat cu o bara in mana. La dreapta capul
unui taur, iar inaintea portii doua bastona$e (?). strambe, incruci$ate. Pe ave
rsul medaliei a doua un cap cu doua fete (Ianus). Pe revers, la mijloc, un scut,
peste el, culcata, o lance cu 3 varfuri, cu inscriptia circulara Sarmiz basil".
V. Parvan: Getica, pag. 828. Dr. Cserni Bla: Alsc5fehr vrmegge trtnelme a rmai korban
(Istoria judetului Alba epoca romana). Nagy Enyed, 1901. Pag. in
120 si 121.
Hent Xav. Ferencz: Beitrage zur dacischen Geschichte. Hermannstadt, 1836. Pag. 8
0.
www.dacoromanica.ro
53
Eu am aratat gresala, ce mi-se pare ca a comis'o prof. Parvan.
Fig. 16. Aversul si reversul a dou monede de aur bAtute pe timpul regelui dac Sar
miz
Ramane acum ca istoricii viitori sa lamureasca aceasta controversa, conform cu a
devrul istoric.
LUPTA PENTRU AUR LA POPOARELE VECHI
Prima amintire ce se face despre bogatia in aur a Daciei este a lui Herodot, prin
tele istoriei, care ne vorbege despre intrarea
regelui Persilor, Darius Hitaspes, in tara noastra, in anul 513 inainte de Chris
tos, atras fiind de aurul raului Maris, care nu
era altul cleat Mur$ul nostru de azi. Apoi coloniile grece$ti dela gurile Dunarii
cuno$teau drumul Argonautilor prin defileele Car-
patilor, unde muntii se bat in capete", ca sa ajunga la lana
de aur" a Muntilor Apuseni. Multimea de monede grecegi gasite pe pamantul Daciei
, precum $i cateva cuvinte grece$ti ramase in limba noastra (de ex. numirea celo
r trei Cri$uri dela grecescul
hrusos=aur), confirma pe deplin faptul ca minele de aur din
Dacia au fost exploatate cu mult inainte de venirea Romanilor 1). Dr. Szab6 lozs
ef, fost profesor de mineralogie la Universitatea din Budapesta $i membru al Aca
demiei ungare de $tiinte, afirma ca minele de aur dela Alburnus maior (Ro$ia Mon
tana, de langa
Abrud) au fost exploatate cu 150 de ani inainte de ocupares
Daciei de Romani 2 ) . Batranul $i invtatul nostru numismat Mihail 5u(u sustine,
contrar parerilor regretatului Alex. Odobescu, ca. insu$i Tezaurul
nostril dela Pietroasa, cunoscut sub numele Clo,sca at puii de
aur, ar apartine unei arte $i unui cult religios din stravechia Dacie 3).
Victor Stanch', op. citat, pag. 240. Dr. Szab fozsel: Az abrudbdnga-verespataki b
Angakeriilet mono-
grafija (Termszet-tudoimnyi kzlemnyek). Budapest, 1876. Pag. 317. Comunicare fcutii la
Academia romilnd (1932).
www.dacoromanica.ro
54
Oricum ar fi, putem afirma ca toate obiectele de aur gasite pe pamantul Daciei $
i provenind din vremurile imemoriale ale epocelor paleolitica, neolitica $i La Tn
e dovedesc Cu prisosint ca popoarele Daciei vechi cunosteau $i practicau exploata
rea minelor de aur, ceea-ce ne impune constatarea ca puterea de atractiune a aur
ului $i prestigiul acestui nobil metal dateaza din timpurile cele mai indepartat
e $i ca d'atunci $i pana azi se da tot mai turbata lupta pentru aur, cu care de
mii de ani se masoara bogatia atat a particularilor, cat $i a statelor. Inca' di
n antichitate s'a imprimat in sufletul omenesc credinta ca aurul, sub once forma
, da independent& ca banul, care blestema $i ferice$te totdata, este singurul ins
trument, care diminuiaza nefericirea $i okra distractie vietii triste $i singura
tice, ce ne asteapta mai
tarziu.
Voiu dovedi mai departe ca insu$i imparatul Traian a fost
impins, intre alte motive, sa porneasca rasboiu in contra Dacilor, in mare parte
, $i din cauza bogatiilor in aur, pe care $tia ca le avea
tara lor. Faptul acesta rezulta de altfel $i din graba, cu care
marele imparat a organizat militarege Dacia ca s intensifice mi-. nieritul din ac
est tinut, instituind, tot repede, un procurator aurariorum la Ampelum (Zlatna)
$i cate un sub-procurator la Alburnus minor (Abrud) $i Baia-de-Cr4. In timpurile
, care au urmat dupa incetarea domniei romane in Ardeal, tot bogatiile miniere a
u calauzit pa$ii istoriei, caci toti barbarii $i nomazii s'au indreptat spre bog
atiile aurifere ale Daciei. Element de progres economic $i de civilizatie, aurul
, care la inceput se extragea numai din aluviunile nisipoase ale raurilor,
a fost cautat mai tarziu si in masivele muntoase, operatie impreunata cu multa m
unc $i cheltuiala. Savantul geolog vienez
Ed. Suess spune ins ca daca aurul nu s'ar aduna $i din aluviuni,
dac ar fi trebuit sa ne marginim, ca la argint, numai la aurul scos din galeriile
miniere, nici prin minte nu 'i-ar fi trecut oinenirii sa-1 foloseasc ca moneda c
u o valoare unitara internationala
t ).
Din cele aratate se poate lesne vedea cum de mii de ani valoarea intrinseca a au
rului a fost cunoscutit $i apreciata de toate popoarele cu tendinte culturale, e
conomice $i de lux. Nu este
1) Ed. SuesA: Die Zukunft des Goldes, pag.. 357.
www.dacoromanica.ro
55
deci de mirare ca unele din ele, mai rasboinice si mai iubitoare de lux decal al
tele, s'au nazuit sa ocupe si sa se stabileasca in Wile cu terenuri miniere boga
te in aur. In aceasta privinta, reputatia Ardealului, adica a Daciei Traiane, er
a bine cunoscuta $i in vechime. A fost deci natural ca posesiunea acestui parnan
t, binecuvantat de natura cu de toate cele necesare omului, sa fie ravnit si urma
rita cu sete, asiduitate si indrazneala. Minele de aur din Muntii Apuseni, cunos
cuti mai bine sub numele de Muntii Abrudului, au fost din vremuri indepartate ce
le mai bogate si, fait indoiala, sunt si azi, dupa cum ne asigura geologul viene
z Ed. Suess, care spune ca unicul tinut, in care se mai poate gasi si azi o cant
itate mare de aur, este in partile vulcanice ale Carpatilor 1). Este prin urmare
explicabil faptul ca o serie de popoare rasboinice si laborioase sa se bata si
sa sangereze, in lacomia lor, in cursul a mii de ani, pentru a pune stapanire pe
pamantul Ardealului, numit de strabunii nostri Romani Dacia felix, adica
Dacia fericitti.
Istoria ne (Ana azi multe date, cu privire mai ales la patru dintre popoarele, c
are s'au straduit si au purtat rasboaie crancene pentru a ajunge in posesiunea a
cestei tari $i a bogatiilor ei. Popoarele acestea au fost: Agalyrsii, Dacii, Ron
zanii i Ungurii.
A ramas insa scris in cartea dreptatii imanente ca noi, Romanii,
ca urmasi directi si legitimi ai Romanilor, sa ramanem, dupa
1645 ani de fortuita instrainare, singurii lor mostenitori in 1919.
In capitolele urmatoare ma voiu ocupa de fiecare din aceste popoare in parte, fo
losindu-ma de isvoare istorice controlate $i acordand, bine inteles, toata atent
iunea cuvenit stratunilor nostri: Dacilor i Romanilor.
1) Ed. Suess, op. citat, pag. 261 si 325.
www.dacoromanica.ro
C AP ITOLUL IV
AGATYR
II
Care anume popor a locuit cel dintaiu pmantul Daciei? lata' o intrebare, la care
nici un istoric nu poate da un raspuns precis. Tgrlds Gdbor, un cunoscut archeolo
g maghiar, pretinde ca pe pamantul vechiului Ardeal s'ar fi perandat in epocile
proto-istorica $i preistorica peste 373 de semintii si a$ezari de popoare 1), ma
i
ales in muntii metaliferi din dreapta $i stanga Muraplui si anume intre Alba Jul
ia $i satul Vetel (Miela romana), din jos de Deva. Relativ la epoca de piatra, Tg
lds Gdbor a descoperit in
hotarul comunei Ce/ea, la 20 klm. departare de Alba Iulia, urme din viata onzulu
i ceea-ce il face s'a traga concluzia ca firul descalecarii acestui om primitiv
ar fi sudul Europei. Nicolae Densusianu, in voluminoasa sa opera ,,Dacia preisto
rica", ocupandu-se de primii locuitori ai Daciei din epoca paleolitica, acorda o
atentie deosebita poporului Pelasgilor sau ProtoLatinilor, cari, dimpreuna cu T
hracii, ar fi aclucatorii civilizatiei epocei de piatr in Europa de sud. Cel dint
aiu rege al lor ar fi fost Uranus (pela anul 6000 inainte de Chr ), care ar fi d
omnit peste tinuturile dela nordul Istrului, adica a Dunarii de azi.
ISTORICII VECHI DESPRE AGATYR$1
contrazise din cauza intunerecului ce acopera epoca neamurilor, care au populat
Dacia inainte de Daci $i Romani. Singurul fapt istoric precis ni-1 aduce Herodot
, istoricul antichitatii, care in Cartea IV a istoriei sale, descriind rasboiul
inceput in anul 513 inaintea erei cre$tine
$i
Toate aceste afirmatiuni sunt msa bnuite
1) Tglas Odbor: A trtenelem eltti
Dacia.
Arch. Ertesit. 1892.
www.dacoromanica.ro
57
de catre Darius Hisiaspes, regele Persilor, in contra impartiei Scitilor, din car
e faces parte si Ardealul, spune ca pe tarmul raului Maris (Murasul de azi) 1) l
ocuia poporul Agalyr'silor, care era mare amator de aur si se desfata in aur. Pri
ntele istoriei mai scrie urmtoarele:
Rgatgrsii sunt oameni instariti si poarta mult aur. Locuiesc impreund ca fratii
si nu se invidiaza intre ei. In ce priveste celelalte obiceiuri ale lor, ei se a
seamana cu Thracii" 2).
Poporul Agatyrsilor ar fi venit in Dacia din Hylaea, o tara paduroasa, locuita a
zi de Tatarii Nogai 3). D. prof. N. lorga lamureste dupa Heroda ca inca din seco
lul VI inainte de Chr. triburi de Sciti inaintand Cu turmele peste Carpati, au d
escoperit in stancile din valea Murasului aural, pe care-'l cunosteau numai din
nisipul raurilor, si ca Aga-
tyrsii ar fi un trib de Sciti. Vasile Parvan spune in Getica" (pag. 650) ca in s
ecolul V
a. Chr. Agatyrsii se aflau in Dacia de cel putin doua veacuri si ca tot masivul
carpatic era locuit de Thracii nordici, cunoscuti mai tarziu sub numele Agatursi
, apoi de Daci si de Geti". Tot Parvan mai scrie ca ei se mai numeau i Trausi si
ca denumirea de Agatyrsi li-s'a dat de catre Grecii vechi. Despre Agatyrsi mai
pomeneste in secolul V a. Chr. si scriitorul grec Stephanos, iar faptul ca erau
mari iubitori de aur si de pietre scumpe il confirma' si Ammianus Marcellinus 1)
. Aristotel aminteste ca Agatyrsii isi redactau legile in versuri si le lasau ur
masilor lor in forma de cantece 5 ) . Grecii vechi socoteau pe Agatyrsi ca apart
inand popoarelor scytice din cauza portului parului, pe care, dupa Pomponius Met
a, il vopsiau. Ammianus Marcellinus afirma ca' ei isi vopsiau minile rele, ba chi
ar si dintii 9. Poetul roman Vergiliu, vorbind despre Aguthyrsi" 7). Profesorul
Partutn zice Agatyrsi, Ii numeste
Strabo in Hist. VII spune c Maris, adica Murasul, era un fluviu
clac sau getic, Herodot: Hist. IV 10, 48, 104 si 118. V. Bischofi u. Miller: Ver
gleichendes Wrterbuch der alten, mittleren und neuen Geographie. Gotha. 1829. Pag
. 625. Ammiunus Marcellinus: XX 8. 31. Aristoteles: Probl. XIX 28. to) Ammianus
Alareellinus: XX 2, 13. 7) Vergilius: Reneis IV, 146.
www.dacoromanica.ro
58
Cu care isi vosiau parul, era albastra 1) (caeruleo). Nu cunosteau casatoria. Im
bractimintea lor era multicolorA, fata bruna si ochii albastri. Isi tatuau fata
si corpul. Cu cat erau mai nobili, cu atat se tatuau mai multicolor 2).
ca coloarea,
BOGATIA IN AL1R A AGATYR5ILOR
Toate raurile din Dacia, ca Aurar (Ariesul), Maris (Murasul),
Atlas (Oltul) si Tibisis (Timisul), au servit inca din timpul
Agatursilor pentru spalatul aurului, lar cei, cari au inteles mai bine sa puna i
n circulatie comorile de aur ale Agatyrsilor, au fost Grecii. Banii de aur aflat
i in orasele grecesti de pe tarmul
Marei Negre, ca si juvaericale de aur gasite cu ocazia sapaturilor din urma la N
ico polis i Cherson, in aur bogatia denota a
Agatyrsilor.
Profesorul maghiar Kis Idnos ne arata ea in timpurile strTechi aurul era pus in c
irculatie prin niste verigi sau inele de aur. Intr'o conferinta a sa publicata i
n anul 1859 sub titlul
Despre monedele-inele", profesorul Kis constata Ca aceste inele nu erau fcute la
intamplare, ci dupa un anumit sistem de greutate. Acelasi lucru il afirma si M.
Much i /. Hanzpel 3). TgMs Gdbor, in urma unor studii asupra circulatiei monedelor
-inele, spune ea din Muntii metalici ai Ardealului circulatia monetara se facea
in urmatoarele directiuni: Din tinutul Crisului alb spre sud si anume in directi
a Timiului. Intr'o mina din comuna Fize$-Barbura, in apropierea orselului Blii(a
(jud. Hunedoara), s'a gasit o bucata de aur in greutate de 20 gr. Apoi in comuna
Llipu$, de langa Dobra, acelasi
judet, s'au gasit in 1881 opt verigi de aur, legate una de alta. Aceastd directi
e se intindea pana la raid Bega, spre confluenta Timisului cu Tisa, si de aici s
pre Bizant si Grecia. Dela minele de langa ZiaIna, Abrud i Valea Geoagiului circu
latia aurului mergea spre tara Hategului. Aici, in comuna Tote$1i, s'au gasit, i
n anul 1854, patrusprezece verigi de aur, fiecare in greutate de 105 grame. Unel
e din aceste verigi au putut fi fabricate si din aurul spalat in Muras, lana Alb
a Iulia, sau in
V. Plirvan: Getica, Pag. 661.
Urbn Mihdly: Bng5szati s kohszati lapok. No. 17 din
Hampel lozsel: A bronzkor emlkei Maggarhonban.
1906.
www.dacoromanica.ro
50
comuna Pianul de sus din apropiere. De aici circulatia monetara se indrepta prin
Caransebe$ si Armeni$ spre Portile de fer ale Dunarii 1) si de aici apoi spre B
izant si Grecia. Herotiol ne arata in Cartea sa IV ca exploatarea minelor de aur
era atat de inaintata sub Agatyrsi, incat numai dtip o munca de sute de ani a pu
tut sa se ridice la o asa perfectiune. Inteadevar., istetimea comerciala a Fenic
ienilor, mesterii Grecilor, a ajuns sa fie cunoscuta pana in Muntii Abrudului, c
aci prin inelele de aur egiptene ei au contribuit la desvoltarea miniera din Dac
ia, fapt despre care vorbesc si piramidele Egiptului 2). Este interesant de rele
vat faptul ca impinsi de perspectiva rentabilit a comertului cu aur, numerosi ne
gustori din Siria si Antiochia luau inca din vremuri stravechi drumul spre munti
i Abrudului. Multi dintre acestia au ramas pentru totdeauna aici, avand chiar pr
eotii lor 3). Rfirmatia categoric a lui Herodof ca fluviul Maris, adica Murasul,
intretaia tara Agatyrsilor, ne dovedeste ca acest popor a stapanit in vechime Ar
dealul si ca, fiind iubitor de aur, a lucrat si minele de aur.
Inainte de era cretina, Agatgrsii dispar din istorie. Ei sunt
napaditi de Celti, cari le nimicesc dominatiunea. Celtii, la randul lor, sub pre
siunea Daco-Getilor dela sud, cari trec Dunarea, sunt nevoiti sa-si caute alta p
atrie $i sa lase in posesiunea acestora tinutul din stanga Dunarii de jos si Ard
ealul, unde se inthresc $i fundeaza capital a lor Sarmiseghetuza.
Tglas Gdbor: Bnyilszati es kolLiszati lapok, No. 1 din 1899.
Idem.
Dr. Cserni BOla, op. cita, pag. 217.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
DACII SAU GETII
Poporul Dacilor sau al Getilor apare pentru prima data in
istorie sub forma unui stat independent in timpul cand se accentuiaza nazuintele
de expansiune ale Grecilor si mai ales ale Rornanilor in Peninsula Balcanica sa
u vechia Moesia. In cursul acestor evenimente gasim la istoricii greci si romani
insemnari pretioase despre Daci sau Geti. Popor de origine thracic, fie din cauz
a cresterii popul fie din alte motive, Getii incep sa emigreze in toate directii
le, inca din epoca neolitica, si continua pana pela anul 1000 inainte de Chr., d
ucand cu ei civilizatia si chiar limba lor. Ei invadeaza, afirma V. Parvan in Ge
tica" sa, o mare parte a Europei si ajung pana in Asia si Africa. Emigratiunea c
ea mai intinsa a fost spre vest, catre Italia, pe care o alimenteaza copios cu p
opulatii ce vin din Europa Centrala, in cinci valuri, panii care anul 1000 inain
te de Chr., cand inceteaza.
CE SPUN VECHII ISTORICI DESPRE DACI
Natiunea Thracilor scrie Herodot 1) este, dupa Indieni, cea mai mare dintre toat
e natiunile lumii. Dui:id diversitatea regiunilor, in care locuiesc, ei poarta n
ume diferite, insa cu totii au aceleasi obiceiuri si aceleasi institutiuni". In
vremea imparatilor romani, atat dupa notele proprii, cat si ale popoarelor invec
inate, Dacii erau cunoscuti sub acest nume. Numele dacus i daca sunt de origine
romana, iar cuvintele dacus i davus vin dela .grecescul daos. Grecii vechi le mai
ziceau Da1) Herodot: Lib. V, 3.
www.dacoromanica.ro
61
cilor si Geti, pentruca ei, dupa un uz strabun, asa numeau popoarele vechi din M
oesia sau Peninsula Balcanied. Unii istorici fac o deosebire, numind Geti popoar
ele, care locuiau in partea ostica, iar Daci pe acelea, care stapaniau tinuturil
e Tisei, ale Ardealului, Munteniei 5i Moldovei pana la Marea Neagra. Istoricul S
lrabo (Cartea I, pag. 466) spune ca Daco-Getii erau inruditi cu Thracii nu numai
in ce priveste originea, ci si dupa limb. Dio Cassius (in Hist. Roman. LXVII, Ca
p. 3) zice Ca el
ii numeste Dad, cum s'au numit ei singuri si cum ii numesc si Romanii, stiind bi
ne ca unii dintre Greci le mai spun si Geti. Istoricii greci sustin ca stramosii
Dacilor sunt Thracii, veniti din Caucaz 1). Despre aceasta se aminteste si in c
dteva insemnri
romane 2).
Este adevrat ea exista autori vechi, cari vorbesc i de alte semintii. Astfel mai
multe isvoare vechi ne arata influenta Sarmatilor. Istoricul fornandes (in opul
sau De reb. Getic. I) afirma ca Dacii ar fi urmaii Gotilor. Pe de alta parte, Th
eofilaclus 5i Schaffarik (Ober die Abkunft der Slaven, pag. 81) pretind ca. Daci
i sau Getii ar fi Slavi. Judecand dupa multele elemente slave in limba noastr, te
oria aceasta poate contine un sambure de adevar, dei cuvintele slave din limba r
omaneasca sunt in cea mai mare parte rezultatul convietuirii impreuna a Daco-Rom
anilor cu Slavii i in special cu Bulgarii, cu cari au intemeiat imperiul romano-b
ulgar, avand o
durata de 160 ani (dela 1186 OM la 1246).
Alex. D. Xenopol sustine ca. Getii si Dacii erau clout!' ramuri ale aceluiasi po
por 3), caci Sirabo afirma Cu siguranta si din propria lui experienta ca Geld $i
ca Dacii vorbiau aceea$i Umbel",
iar Justin area ca Dacii sunt smnta Ge(ilor". Deasemenea Plinius spune ca acei Ge(
i, cari au inceput a locui in Dacia, s'au numit $i Daci" 4). Pe de alta parte, D
io Cassius cuprinde
sub denumirea de Daci pe popoarele ce locuiau pe ambele maluri
ale Istrului sau Dunrii, aratdnd ea mai in special ar purta numele de Daci aceia
cari locuesc pe malul nordic al fluviului, ,,f je
Appian. Illyric. III. Strabo, pag. 453. Diodorus Siculus: Fragment I, 21. A. D.
Xenopol: Istoria Romimilor din Dacia Traiand. Pag. 62. Strabo VII, 3, 13. lustin
si Plinius citati de Cantemir in ttro
nicul sat, pag. 71.
www.dacoromanica.ro
62
ra st1 fi lost si ace,stia Ge(i sau Thraci" 1). Intealt loc, tot Dio Cassius mai
spune, cu privire la amestecul numelor, sub care erau cunoscute aceste popoare,
urmkoarele: numesc Dari, zice el, cdci a,sa se numesc ei nsii i ca acelasi nume
sunt dese/naafi de Romani, dei nu-mi este necunoscat cd ei sunt namifi Ge(i de n
ail dintre flini, nebligand ei de searnii (lard spun bine
sau rau" 2).
Dup cea mai noua editie (1929) a marelui dictionar Brockhaus, Dacii ar face parte
din rasa indo-germana a Thracilor. Locuitorii Daciei s'au numit la inceput Geti
, iar sub numele de
Daci apar numai sub regele Filip V al Macedoniei.
Faptul ca Dacii sau Getii alcatuiau unul si acelasi popor
confirma si prof. V. Parvan (la pag. 37, 167 etc. din Getica" sa). Herodot numes
te pe Daci cel mai viteaz, cel mai uman si mai drept popor al Thracilor 3). Teri
toriul ocupat de Daci se intindea dela Nistru si Marea Neagra pkia dincolo de Ar
deal.
In anul 335 inainte de Chr. ei poarta rasboiu cu Alexandra rel mare 1), puternic
ul rege al Macedoniei, care, batAndu-i pe stkiga Dunkei, le la o insemnata prada
de rasboiu, precum si
4000 de calketi si 10.000 pedestrasi 5 ) .
Dupa moartea regelui Alexandra cel mare, Thracia si Macedonia ajung sub stapdnir
ea lui Lysimach, un beliduce al marelui rege, care, voind sa-si mareasca regatul
prin noui ocupatiuni,
trece Dunkea si ataca Dacia in anul 286 in. de Chr. El cade insA in cursa intins
a de Dromichetes, regele Dacilor, care 11 prinde, dar in scurt timp il elibereaz
6 u). Mai tkziu (anul 171 in. de Chr.) Dacii bat pe Bastarnici, popor de origine
germank
care stkAnea Polonia de azi 7).
Ident,. pag. 59 0 60. Dio Cassias L.XVII, 6. Herodol: Cartea V, cap. 3. -I) Arri
an: De expeditionib. illexaud. I. 3. Strabo: VII, 3. 1/. Piirvan: Getica, pag. 4
7 si 48. Samuel Klesri: Ruraria Roniano-Dacica. Ed. Seivert, Posonii et M. I. Ackn
er: Die rmische Riterthiirner und deutsche Cassov. 1780. Burgen in Siebenbrgen. Ia
!irbuch der k. k. Contral-Corniss.' zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkni.
I Band. Wien. 1856. luslin: XXXII, 3.
www.dacoromanica.ro
63
PRIMUL CONTACT AL DACILOR Cu ROMANII
Pe timpul lui Julia Caesar, numele i puterea Dacilor erau cunoscute i scriitoril
or romani 1). Se pare ca Dacii s'au ciocnit prima data cu Romanii atunci and, al
iati cu Scordistii, s'au luptat cu generalul roman Minucias Rufus 2), in anul 11
0 in.
de Chr. Cel dintaiu roman, care a vizitat Dacia, a fost C. Scribonius
Curio 3), in anul 76 in. de Chr. Mai tarziu, pe masura ce stpanirea romana se int
indea tot mai mult in Peninsula Balcanica, Dacii vin din ce in ce mai des in con
tact cu vulturii romani, cum voiu arata in alt capitol, contact, care in cele di
n urma le-a fost
fatal.
Talentatul, dar nenorocitul poet roman Ovidius, care fusese exilat de imparatul
Octavian August la Tomis (Constanta de azi), constata ea' Dobrogea era inainte d
e toate o tara getica, iar nu sarmatica (Tris/la III). Sarmatii erau numai navlit
ori (Tristia I, II i III), pe cand Getii erau la ei acasa. Ovidius, in exilul sa
u fortat, invata limba getica, ba chiar i cea sarmatica (Tris/ja III si V) si, s
pre marea surpriz a Getilor, el compune o poema de lauda imparatului Oct. August
in limba lor (Tris/ja
IV), la ascultarea
creia et caput et plenas omnes movere
pharetras et longum Getico murmur in ore fuit". Poetul exilat spune (Tris/la V)
ca Timis era mai mult un oras getic deck grecesc i CA el se afla in relatiuni to
t asa de bune cu Getii ca si cu Grecii. Cu toate navalirile fratilor lor de dinc
olo de Dunare si mai ales ale Sarmatilor, Getii nu inceteaza spune Ovidius de a
ara si semana ogoarele Dobrogei, implinind opera lor de
muncitori statornici ai pamantului.
Intr'una din putinele sale poeme, in care Ovidius se uita pe sine si nesfarsita
sa lamentatie, pentru a ne da un tablou mai
complect al vietii dela gurile Dunarii, in cunoscuta elegie a X-a din cartea III
a Tristielor sale, gasim cateva amanunte pretioase asupra conditiilor de viat al
e Getilor agricultori din sudul Dunarii si in special din Dobrogea. Aceste amanu
nte sunt cu atat
Conrad Mannert: Res Trajan. ad Danub. gestae. Norimbergae. 1793. Pag. 6. Frontin
: Strateg. Libr. II, cap. IV, 3.
futrop: VI, 2.
www.dacoromanica.ro
64
mai folositoare, Cu cat ele pot fi aplicate intocmai i popoarelor de mai in susul
Dunrei, pradate i ele regulat, ama, pana in fundul Thraciei, Illyriei i Panoniei
1). Jata admirabilele versuri hexametrice ale surghiunitului dela Tomis in frumo
asa traducere a lui B. P. Hasdeu:
Atuncea dar and Ponto! ci Dunarea spunanda
De lama intbratisate prind pielitd de gbiatil,
Pe-a Istrului lucioasa ,si maturatii cale, Calan i pe cal slilbatici vril$ma$ii
vin incoace.
Vestind a ion sosire stIgetile ce sboara $i ranzlinand drept urma pamntul despoia
t.
Tiiranii lug departe, lasiind cmpia prada barbaral rapeste putina-i avutie, Tot c
e patea s stranger taranul prin sudoare, 5i carele $i turnia $i saracia-i toata.
Apoi pe robi ti leagd ca mnita la spate; Se dui., se duc sarmanii, privind ca dis
perare In arma lor ogoare ce nu vor sli mai vadil. local ce se 'nal(a din $ubred
e colibe, Caci barbarul aprinde, doboara, mistue$te Tot ce nu poate duce, tot ce
nu vrea sd clued. stoluri de victime cad moarte sub sageata
In viirl inciirligata, al carai fier subsese Din ierburi uciga$e un sue invenina
t2).
Aceasta descriptie este fara indoiala una din cele mai impresionante despre felu
l de viata i de siguranta a vietii ce domnea in acele timpuri in vechea Dacie. I
n ce privege limba getica, durere, nu ne-a ramas aproape, nimic, nici macar poem
a scrisa de Ovidius in limba getica. Relativ la aceasta importanta chestiune, V.
Parvan scrie in Getica" (pag. 277) urmatoarele: Soarta rea, care a facut sa se
piarda Comentariile impAratului
asupra rasboaielor lui cu Dacii, a facut sa dispara fara urme si poemele scrise
de Ov:dius la Tomis, in limba getica. Astfel, in afara de numele de localitati s
i de oameni, precum si de cele cAteva nume de plante strAnse de Dioscurides 3 )
, nu ne ramne nimic sau aproape nimic din limba stramosilor nostri".
Traian
V. Piirvan:
Getica. Pag. 99 si 100.
B. P. Ha,sdeu: Istoria critica, pag. 216.
Pedanios Dioscurides, medic grec, nascut in secolul I dupa Christos,
a scris opul: De materia medica', care timp de 1700 de ani a fost o autoritate i
n botanica si farmacologie.
www.dacoromanica.ro
65
Numai asupra vietii $i obiceiurilor poporului dac ne-au ramas cateva informatiun
i din partea unor scriitori $i mai ales in urma scenelor tamale de impratul Traan
pe celebra sa Columna dela Roma, dupa ocuparea definitiva a Daciei. Popor de tar
ani, sobri, muncitori $i harnici, Dacii au dovedit o marcata vitalitate, mai ale
s cand vom cunoage eroismul, cu care i$i aparau pamantul patriei in fata puterni
celor armate romane, pe care de multe ori le-au invins, ba chiar le-au silit la
o pace umilitoare. Ei dispretuiau moartea, pe care o priveau, dupa invataturile
profetului lor Zanzolxes, ca hotarul unei vieti trecatoare $i ca inceputul vieti
i ve$nice, mai fericite 1). Dupa Zamolxes pan la regele Burebista au fost mai mul
ti profeti, cari au urmat aceia$i directie $i au muncit in acela$i
spirit. Dar cu vremea poporul dac decade, se ded
la viata,
u$oara $i imbrati$eaza betia, care devine un pacat national. Omul
prevazator, care $i-a dat seama unde poate duce patima betiei, a fost energicul
rege Burebista, care cu sprijinul profetului Decaeneus a readus pe Daci 2) la ve
chia viata austera $i ordonata. Dacii parasesc viata u$oar, devin iar asculttori,
reduc consumatia exagerata de carne $i se lasa de bautura, distrugand viile din
Dacia. Pe multe pietre vechi comemorative, gasite la Rosia Montana', langa Abrud
, se vad gravate frunza de vie $i
strugurele.
INDUSTRIA AURLILUI LA DACI SAU GETI
De$i priceputi in munca campului, Dacii s'au ocupat mult $i cu exploatarea minel
or de aur din Ardeal $i in special a ceIor din, muntii Abrudului, ceea-ce le-a a
dus o build stare $i un traiu mai comod. Ei erau vestiti ca cei mai bogati in ob
iecte de aur 3). se spune V. Parvan In domeniul aurului Daco-Getia prezinta mai
original fata de restul Europei. Dacia, bogata in aur, exporta acest metal pana
departe in nord, la Scandinavi, dar nu, cum s'a crezut, ca material brut, care e
ra prelucrat acolo in mod artistic, ci $i ca obiecte de lux $i podoaba, fabricat
e in Dacia $i
Herodot: IV, cap. 91 V. Parvan: Getica, pag. 137. Strabo: Pag. 304 si 762. Braun
Emil: Ruinen und Museen Rom's. Braunschweig.
Pag. 31.
1854.
5
www.dacoromanica.ro
66
purtand pecetea stilului getic. Inteadevr, motivul decorativ al spiralei, general
$i in Scandinavia, capt in Carpati o desvoltare $i o stilizare Cu totul particula
r. Invtatul nostru archeolog da ca probe despre bogatia in aur a poporului daco-ge
tic, intre altele, urmatoarele obiecte gasite: la ,Smig (jud. Trnava Mica)
discuri convexe de aur; la Mojna
(Tarnava Mare) bratara de aur; la Brack( (Odorheiu) 25 inele
de aur deschise; la 011aca (Arad)
discuri convexe de aur; la Sarasan (Maramura$) 15 spirale tur-
tite de aur; la Biia (Thrnava mica) bratari de aur masiv; la
Fig. 17. Disc de aur din epoca
plci de aur. Chiar cele trei tezaure dela Mihalkovo (Galitia), Fokoru $i Dalj (Sl
avonia), departe de inima Daciei, apartin tot
Dacilor, ceea-ce dovede$te c Daco-Getii desvoltau o art proprie a aurului, ale car
ei produse umpleau tot centrul $i nordul Eurooor'
Dacilor, gbsit la Smig (jud. Tarnava Mare). Azi In muzeul Bruckenthal din Sibiu
Beba Veche (Torontal) foaie de aur; la Tu (Trei Scaune) 9
securi
de aur
$i
podoabe
de
4:4;c-4
9.
Fig. 18. Vas de aur din epoca Dacilor, gasit la Biia (jud. Tarnava MicA). Azi in
muzeul Bruckenthal din Sibiu
pei, concurnd cu arta etrusca a bronzului $i argintului 1), ca
urmare a curentului autentic thracic al artei aurului in Carpati.
1) V. Piirvan: Getica, pag. 341, 342, 678, 679 si 680.
www.dacoromanica.ro
67
Sogatia in aur a Daciei o recunoa$te si Ed. Suess, care spune ca productiunea de
aur din Ardeal a fost pe vremuri cea mai
insemnat 1). D2 altfel o multime de autori strini, ca Mommsen, Massmatzrz, Neugeba
uer, Ackner, Teglds Gdbor, Torma Kdroty.
di. Erdy I., leney I. etc. confirma acest fapt. Cele mai convingatoare dovezi in
aceasta privinta sunt insa
monedele de aur !statute in timpul Dacilor, precum $i imensa prad
de rasboiu impusa si ridicata de Traian din Dacia, dup ocuparen ei.
VIAJA FAMILIAR A
Dacii erau poligami. Libertatea femeii era restransa, mai ales dupa mariti$. Ca
fata era cu totul libera. Casatoria o considerau drept o afacere. Mirele se prez
enta la parintii fetei ca cumparator $i parintii se targuiau. Ca urmare a acestu
i obiceiu ne-a ramas Tdrgul -de fete de pe muntele Gdina, care desparte tinutul
Motilor de tinutul Cri$enilor. Acest targ se tine de mii de ani in fie-care vara
in ziva de San-Petru (30 Iunie). Femeile, in baza religiei lor, n'aveau nici el
e fried de moarte $i luau parte la soartea barbatilor. Sotiile barbatilor invin$
i beau razand otrava. Ele nu se temeau sa aleaga intre moarte $i sclavie. In gos
podaria casnica se pricepeau bine la tasut. 1$i fabricau albiturile din in $i di
n canepa, care in Dacia cre$tea si slbateca.
Lucrurile de lux 'si-le procurau dela popoarele vecine. Uneltele mai
simple 'si-le faceau ele singure sau barbatii lor. Dacii iubeau viata de oras. Z
ideau porti mari, boltite, dintre care unele se gasesc pana in ziva de azi. Arch
itectura lor, dei desvoltata, era simpla. Aranjamentul interior al caselor se co
mpunea din obiecte putine. In bucatarie o vatra pentru foc, lar uneltele de buca
tarie erau simple oale, blide $i card de pamant. In schimb la cei bogati toate v
asele erau de aur sau de argint. Istoria ne spune ca imparatul Traian, cand a oc
upat definitiv Dacia, a
adunat atatea vase de aur si argint, incat ar fi putut umple cu ele muzee $i bis
erici intregi. In camerile de locuit cateva banci sau lavite $i cate un cuer. A$
ternutul patului era de fan sau de paie $i era acoperit cu piei de animale. La D
aci, cari erau abili in aruncarea sagetilor de pe cal, era foarte infloritoare f
acerea armelor de lupta. Ca insigne pe steagurile de rasboiu aveau un balaur Cu
cap de lup. Corpul balau1) Ed. Suess: Die Zukunft des GoIdes, Wien, 1877. Pag. 2
32 si 233.
www.dacoromanica.ro
68
rului era lungaret si construit din foite de metal, pe care vantul le putea usor
umfla ca sa dea un vuet, care de multe ori era o muzica infioratoare si pe care
mai tarziu au adoptat-o si Ro-
manii. Ca armatura de rasboiu purtau sabia scurta si putin
stramb, scutul, buzduganul, camasa de zale si ciocanul. La tratativele de pace de
legatii Dacilor se imbracau in costume albe. Ei erau mai ales preoti si inainte
de inceperea tratativelor cantau dintr'un instrument, numit lauton. Poezia $i mu
zica le erau cunoscute, dar inteun cerc restrans religios. In viata lor de famil
ie era datina ca parintii si rudeniile nouilor nascuti sa planga, dand astfel ex
presie mizeriei si durerii ce le rezerva viata, iar, cand murea cineva, i$i expr
imau bucuria ca mortul a scapat de nacazuri, fiind
de aci inainte fericit pe
vecie. Cadavrele mortilor
le ardeau, asezand ce-
nu$a intr'un vas, pe care apoi il ingropatt, dand pomana. Deasupra mor-
mantului fceau o ridicatura mare de pamant,
care se practica pang azi un balaur cu cap de lup (Dup un relief din in Ardeal, $
i pomana era
Fig. 19. Ostasi daci cu steagul lor de rAsboiu :
columna Imp. Traian)
repetata in fie-care an.
tinerea
pomenilor
Cei bogati asigurau menprin lasminte si fundatiuni. In general
Dacii traiau cu consolatia fericirii viitoare, adica cea de dincolo de mormant.
Pentru ei era indiferent daca mor de board sau pe campul de lupt. Este evident c c
u un asemenea popor, condus de o asemenea credinta sufleteasca, se putea face mu
lt pe langa o guvernare inteligenta, ceea-ce s'a si realizat, caci Dacii au avut
marele noroc
ca in timpurile cele mai critice sa OA cativa regi intelepti si
viteji, cum au fost Burebista, Cotyso i Decebal, cari, cum vom vedea, au dat enor
m de lucru celui mai vast imperiu al antichitatii, adica Romanilor, ilu$trii nos
tri stramosi.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
ANTAGONISMUL DACO-ROMAN, CALIZELE 1 URMRILE all
Mat in timpul Republicei 5i al Consulilor, cat 5i sub Imparati, glorioasa Roma u
rmarea metodic un plan grandios pentru targirea hotarelor sale. Deja sub kilts C
aesar (nasc. 12 Iulie anul 101 in. Chr.), cel mai mare barbat de stat al tuturor
timpurilor, granitele imperiului roman se intindeau dela Oceanul Atlantic pana
In Asia mica', la 1.5111 Eufrat. Car-
muirea unui imperiu eat de vast nu era desigur ward, avand de a
tine piept atator du5mani, mari 5i mici, din Europa, Africa 5i Asia.
PRIMELE CONFLICTE ARMATE DACO-ROMANE
Printre du5manii politicei de expansiune a Romei se aflau 5i Dacii, cari, pe lan
ga aprarea independentei trii lor,
urmareau
Astfel
5i
ei intinderea granitelor, in dauna
imperiului
roman.
Fig. 20. Iuliu Caesar (n. 12 Iulie Ica i m. 15 Martie 44
In. de Chr.)
regele lor Burebista (90-40 in. de Chr.), care vedea in Romani un pericol amenin
tator, trece Dunarea cu o armata nume-
roasa de 200.000 oameni 1) 5i jefue5te Moesia superioara (Jugoslavia de azi). At
acul acesta nea5teptat indigneaza pe Julia
1) Franke: Zur Geschichte Trapan's und seiner Zeitgenossen. Giistrof. 1837. pag.
73.
Strabo VII.
www.dacoromanica.ro
70
)1
Cesar 1), care pune gaud rat, indraznetului rege i ia toate dispozitiile necesar
e pentru un rasboiu in contra Dacilor 2). Planul acesta n'a putut fi insa dus la
indeplinire din cauza pumnalului asasin al lui Brutus i Cassius, cari asasineaz
a pe luliu Caesar in ziva de 15 Martie a anului 44 inainte de Chr. Dupa moartea
marelui barbat de stat 5i proconsul, Dacii TAvalesc din nou in Macedonia, pe car
e o pustiesc in !Duna voie, deoarece Romanii, din cauza luptelor interne, nu le-
au oprit inaintarea. Octavian August (ndsc. 23 Sept. 63 in. Chr. 5i mort 19 Aug.
anul 14 d. Chr.), nepotul lui Julia Caesar, reu5ind sa fie proclamat imparat de
catre Senat, ho.tarage sa execute el planul unchiului sau i inca inainte de lup
ta avuta, la Actium, cu pretendentul la tron Antoniu, pornege s atace 5i pe Daci
pe Bastarnici. El ocupa in acest scop tinutul Savei, pentru-ca pe aceasta linie
sa-5i faca drum spre tara lui Burebista, care constituise un stat puternic, inti
ns, bine organizat 5i unitar. Burebista a fost marele constructor al cetatilor d
ace din Muntii Sebesului 3) (jud. Alba 5i Hunedoara), ridicate, intre altele, pe
ntru apararea minelor de Fig. 21. ImpAratul Octavian
August (n. 63 In. Chr. si m. 14 d. Chr.)
aur di n Muntii Apuseni, de ore ii
despartea numai valea Muraplui.
I mparatul Octavian August reu5e5te
sa ocupe cetatea. Segesta dela confluenta raului Saya cu Kulpa 5i, lsand aci trup
e, pleaca impotriva Dalmatinilor, dar fiind fanit in luptele Cu ei de o piatra l
a genunche, fu silit s se intoarca la Roma 5i sa incredinteze conducerea armatei
generalului Al. Stalllius Taurus 4).
In acest timp, regele Burebista moare, cazand victima unei con-, juratiuni 5). U
rma5u1 sau Oro/es, constatand ca nu mai poate pune
Appian: De bell. Illyric. Strabo VII. Sueton: Cap. 44. Strabo VII. V. Parvan: Ge
tica, pag. 489-481 si 778. Appian: De bell. Illgric. Cap. 22-28. Strabo VII, 303
.
www.dacoromanica.ro
71
in unja de bataie deck maximum 40-50.000 de luptatori, sootest.e mai prudent sa t
raiasca in pace cu Romanii. Alti principi daci insa incearca sa atace din nou pr
ovinciile din sudul Dunarii, dar sunt respin$i de M. Statilius Taurus, iar M. Li
cinius Crasas, dupa o lupta violenta, distruge pe Bastarnici, aliatii Dacilor 1)
. Prisonierii czuti in acest crancen rasboiu au fost colonizati de impratul Octavi
an August in Balcani (muntii Hemus) 2). Cu toate aceste lovituri grave, Dacii re
beli nu se astampara. Ei se regrupeaza $i cand M. Licinius Crasas ii face intrare
a triumfala in Roma, ajunge in fruntea poporului dac viteazul rege Cotyso. In ti
mpul domniei acestuia, de cate ori inghieta Dunrea, Dacii se aruncau asupra Moesi
ei. Imparatul Octavian August trimite impotriva lor (in anal 14 in. Chr.) o arma
-Ud in frunte cu C. Lentulus, care, dupa o intalnire desperata, ii arunca pe par
tea stanga a Dunarii $i zidege in scop de aparare mai multe cetti pe partea dreap
t a marelui fluviu. In aceasta lupta a cazut $i regele Cotyso cu 3 tovar4i ai sai
3).
INCORPORAREA MOESIEI DE CATRE ROMANI $1 ATITUDINEA RASBOINICA A DACILOR
Aceasta noua victorie a armelor romane a avut ca rezultat incorporarea Moesiei l
a imperiu, ca provincie romana, atasandu-i pentru aparare Legiunea IV Scytic $i L
egiunea V Macedonica, iar ceva mai tarziu, sub imparatul Nero, i Legiunea I Itali
ca 4).
Dar Dacii tot nu se linigesc. Ei se afina cu Panonii $i fac
alte incursiuni $i turburari in provinciile romane. De astadata este trimis in c
ontra lor generalul Aelius Catas, care face 50.000 prisonieri, pe cari ii duce i
n Thracia 5). Dispozitiile luate de
imparatul Tiberiu ne arata ca $i mai tarziu Dacii au ramas tot rebeli. Sub acest
imparat s'a construit drumul de piatr pe partea
dreapta a Dunarii, aproape de localitatea Poletin, care ne stoarce
Dio Cassius: LI, 24. Mannert, pag. 8. Procop: De aedifie. Justinian. Cap. V.
19, 20.
Floras: IV, 6; XII, 18,
Tac& Anual. Libr. IV, cap. 5. &rabo: VII p. 303.
Dio Cass: LV, 23.
www.dacoromanica.ro
72
si azi admiratia 1). In anul 68 dupa Chr., profitnd de o miscare insurectionalA a
lui Vitellius, Dacii ocupa ambele prti ale Dunrii fOr cea mai mic rezistentk distru
g taberele de iarn ale cohortelor si ar fi impins indrazneala lor si mai departe,
daca generalul ~lanas n'ar fi alergat impotriva lor cu Legiunea VI, adus din Asi
a 2). Respinsi in munti, Dacii nu rAmn nici linistiti, nici credinciosi Romanilor
3). Ei pandesc un nou prilej pentru atac, pe care il si execut pe cOnd domnea la
Roma impratul Domitian.
DACII SUB DECEBAL
In acest timp era in fruntea Dacilor, ca rege, Decebal, barbat
inventiv si foarte priceput in arta rsboiului. Domi(ian hota-
1-Ase, in urma deselor invazii dacice in Alloesia, s porneasc ras-
boiu in contra lui Decebal i a trii sale. Planul se potrivea la numele de roman, d
aca n'ar fi fost intreprins de un tiran fricos. Intr'adevr, armele romane n'au no
roc in luptele duse cu Decebal. Impratul Domitian, retras inteun oras din Moesia,
petrecea, conducnd de acolo, din deprtare, mersul rdsboiului. Succesele 'si-le at
ribuia lui, iar infrAngerile le punea in spatele comandantilor, pedepsindu-i si
dispretuind pe generalii curagiosi 4).
In astfel de imprejurri, sfrsitul rsboiului era de prevhzut. Oppius Sabinas, consul
, si Cornelius Fuscas, comandantul garzilor, sunt invinsi, legiunile pier si cec
a-ce constituia cea mai mare rusine pentru armata roman a fost c un vultur legiona
r a cAzut in m'Infle dusmanului. Acest rezultat rusinos sileste pe netrebnicul i
mprat s incheie o pace umilitoare (pe timp de 12 ani) cu Decebal, apoi se intoarce
la Roma, unde, pentru a arAta c a fost victorios", infra cu vre-o cAtiva prisoni
eri, imprumutati si
F. Griselini: Versuch einer politisc'n, und natiirl. Geschichte des Temesvarer B
anats. Erster Theil. Wien 1780. Pag. 286 si 287. 1..Arneth
Die Trajans Inschrift in der Nhe des Eisernen Thores. Jahrbuch der
K. K. Centr. Comiss. zur Erforschung u. Erhaltung der Baudenkm. Wien, 1856. Pag.
83-93.
Flor: IV, 12.
Tacit: Histor. III, cap. 46. lornindes: De reb. Getic. Cap. V. I. Chr. Engel: Co
mentatio de expeditionib. Trajan. ad Danub.
Vindobonae, 1794, pag. 138.
www.dacoromanica.ro
73
acetia de regele dac, 5i nu 'i-a fost ru5ine sd pretindd Senatului ca sd fie sdrbt
orit 1). Dar nu dupd multd vreme se all la Roma cd adevratul inving8tor a fost Dec
ebal, care primea 5i un tribut anual de cdte 2 oboli de fiecare cap roman, in pl
us mai multi experti technici, gratie luminei cdrora sd-si intdreasca puterea in
paguba imperiului roman.
PRETENPILE WI DECEBAL SI INDIGNAREA ROMEI
Cu toate aceste avantagii, Dacii, dedati la viata de tabard, nu stau mult timp l
ini5titi. Decebal devine pretentios fatd de Romani 5i sub fel 5i fel de pretexte
, ba 6' nu 'i-s'a
pldtit
ba
pentru tributul,
lucruri 5i mai mici, se arata iar du5man provinciilor romane Moesia 5i Panonia,
prime5te pe dezertorii romani in tara lui 5i ameninta cu reinceperea
ras-
boiului, dacd nu 'i-se indeplinesc frd amnare toate
promisiunile date.
Roma nu putea tolera mult timp aceasta situatie
umilitoare. Jocul sortii e capricios. In scurra vreme vic-
toria lui Decebal are drept urmare caderea Ardealului in mdinile Romanilor 5i o-
Fig. 22. Decebal, regele Dacilor
(81ro d Chr.)
data' cu ea nimicirea independentei 5i a statului dac. Prin pacen ru5inoas inchei
at de Domitian, autoritatea Romei, ca putere mon-
diald, era atins mortal. Intreaga opinie publica din Roma, in frunte cu poetii Ho
ratiu, Vergiliu i Proper(iu, cerea declararea
rasboiului 5i distrugerea poporului dac, intocmai cum peste 1816
1) Dio Cassius: LXVII, 6, 7, 10. Sueton. in Domitian, cap. 6. Eutrop VII, 15. Pe
trus PatriPlinius in Panegyr. Trajan. cap: XT.. cius: Hist. exc. Ed. Bonn, pag.
122.
www.dacoromanica.ro
74
ani opiniunea publicd a Bucurestenilor, condus de regretatii Take lonescu, N. Fil
ipescu i poetul Octavian Goga, cerea in 1916 marelui rege Ferdinand 1 i inteleptul
ui su sfetnic Ion I. C. Briltianu s'd rup cu neutralifatea, sd declare rAsboiu Aus
troUngariei si sd distrugd lanturile robiei maghiare. Cum se vede, istoria se re
pet. Puternica Rom isi indreapta pentru un timp toate fortele spre tara muntoasd a
Dacilor, spre mandrul, pitorescul si bogatul Ardeal, a cdrui ocupare se plnuise
deodat cu strivirea si moartea liberttii Dacilor. Dup asasinarea lui Domitian in an
ul 96 d. Chr. este proclamat imparat Marcus Coccejus Nerva, bdrbat in vArst de 71
ani. Inteleptul btran simtea ca umerii lui nu vor fi in stare s suporte munca uri
asa ce-1 astepta si a crei ducere la indeplinire
nu se mai putea amana. De aceea el isi caut un tovars de
domnie, pe care il gseste in persoana fiului sail adoptiv Marcus Ulpius Traianus
(nAscut in anul 56 si mort in anul 117 d. Chr. la Selinus, in Cilicia).
Datoria acestuia era sd stearg pata neagr de pe numele
Romei, pricinuit de armele lui Decebal, i s intreasca din nou autoritatea si prestig
iul imperiului roman. Deviza era: Dacia!
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII.
SITUATIA TEZAURULLII ROMAN LA INCEPUTUL SECOLULUI II DUP CHRISTOS
Fara a atinge intru nimic mandria glorioasei cetati eterne, atribuind si alte sc
opuri de ordin material hotaririi Senatului roman, luata in anul 100 d. Chr., de
a regula definitiv cu sabia raporturile dintre Daci si Romani, agravate iremedi
abil prin tributul impus de regele Decebal puternicului imperiu roman, socotesc
util si edificator de a arata in ce stare se afla tezaurul roman
in acel moment had cu bogatia recunoscuta in aur a Daciei, conclusa de cumintele
, socotitul si plinul de resurse strategice Dccebal, care a domnit dela anul 80
pana la 106 d. Chr.
PURTAREA NUMEROASELOR RASBOAIE 51 SLEIREA TEZALIRULUI ROMAN
Nu trebue sa scapam din vedere ca Romanii, timp de 150 de ani, inca de pe vremea
consulatului lui laths Caesar, urmand politica lor de expansiune, purtasera nen
umarate rasboaie in Europa, Asia si Africa si Ca si in vechime, ca si azi, purta
rea rasboaielor costa si inghitea sume fabuloase de bani. Campania pentru ocupar
ea Spaniei a tinut ani de zile, incepand din anul 27 in. de Chr. Ea a fost dusa
in scopul de a pune mana pe bogatele mine de aur din Peninsula Iberica, recunosc
ute ca atare inca din timpul Fenicienilor. Scriitorii romani ne vorbesc despre b
ogatia in aur a fluviilor Duero si Tajo. Plinius numeste Asturia cel mai bogat t
inut in aur de pe pamant si spune c aurul ce se aducea anual din Astu-
ria la Roma era de 20.000 pfunzi. Jata deci un prim motiv al ocuparii Spaniei de
catre Romani. Dar rsboaiele, in care s'au angajat Romanii, inca sub luliu Caesar
g apoi sub impratii
www.dacoromanica.ro
76
Octavian August, Tiberiu, Titus i Dornitian in contra Gallilor (Francezilor), a
Teutonilor (Germanilor), a Partilor (pentru ocuparea Armeniei si a trilor invecin
ate), a Britanilor, Iudeilor etc., ce enorme sume de bani trebue sa fi costat, p
entruca imparatul Traian sa poat ajunge stapan peste 150 milioane de suflete?! Er
a natural prin urmare ca, din cauza atdtor campanii costisitoare, tezaurul roman
sd se resimtd in mod gray si ingrijitor.
Aceasta era situatia de fapt a finantelor romane in ziva cand Traian s'a urcat p
e tronul imperial g cnd putin mai trziu hotrase s porneasca cu rsboiu nimicitor in co
ntra Daciei, despre ale card bogatii in aur se dusese de mult faima printre
toate popoarele invecinate.
In afar deci de partea politica a raporturilor inrdite cu Dacii,
carora trebuia s li-se pun capt cat mai curnd spre complecta satisfacere a Romei umi
lite un moment, comorile recunoscute in aur ale Daciei au format si ele, paralel
, obiectivul
pornirii armelor romane, intarite si disciplinate, impotriva mandrului, cuteztoru
lui si bogatului rege Decebal. Imensa prad de rasboiu, impusa si luat de Traian de
la Dad dupa ocuparea tarii lor, o confirma in mod neindoios, cum voiu dovedi int
eun
alt capitol.
Astfel in clipa, in care suna trompeta de rasboiu in Dacia, ea echivala cu moart
ea independentei vigurosului popor dac si
totodat cu ridicarea tuturor bogatiilor in aur din tara rsboinicului Decebal.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
IMPARATLIL TRAIAN: CARACTERLIL, CONCEPPILE SI PRINCIPIILE SALE DE GUVERNARE
Istoria consider pe Traian, cu drept cuvnt, ca pe cel mai
mare imprat al Romei. Cand ii cuno5ti faptele, nu poti inteade-
var vorbi de el deck cu entuziasm. A fost cel mai strlucit 5i mai simpatic suvera
n din antichitate. Insa5i statura lai maiestuoasa 5i atitudinea lui nobila inspi
rau simpatie. Ca militar a clcat pe urmele lui luliu Caesar, pe care, ca barbat d
e stat, l'a intrecut. Intelepciunea, cu care a 5tiut sa conduc imperiul,
a adus numai fericire 5i bel5ug poporului roman, ridicandu-1 la vechiul loc de o
noare. Faptele sale glorioase 'i-au asigurat, lui 5i poporului roman, un nume ne
muritor. Fiind in vrful piramidei puterii, el intelegea sa respecte legea, dreptu
l, egalitatea 5i drepturile cettene5ti. Nici pe sine nu se sustragea dela lege. N
obilul sail suflet il caracterizeaza de minune urmatoarele cuvinte, cu care pred
a sabia de onoare comandantului suprem al grzii sale de aparare: Dacif voiu domni
bine, o vei folosi pentru aplirarea mea, iar dacd voiu domni Mu, o vei intrebui
nta incontra mea!" Impratul Traian a desfiintat legile pentru ofensa maiesttii
imperiale, a pedepsit pe toti tradatorii, fiind de prere ca nesinceritatea 5i fal
5itatea nu sunt bune nici in viata particulara 5i nici in viata de stat. N'a con
damnat pe nimeni numai pe
simpla bnuiala, in baza inaltului principiu de moral justitiara: Ca mai bine sa rma
na nepedepsiti 100 de vinovati deck sa sufere un singur nevinovat. De aceea, can
d Senatul 'i-a acordat
titlul de onoare de Optimus", na fost o lingu5ire din partea
maturului corp, ci recunoa5terea sincera a adevkatelor sale mewww.dacoromanica.r
o
78
rite. Cu tot acest titlu, el n'a abrogat obiceiul de a saluta pe imprat Cu cuvint
ele:
Fi mai norocos dealt August i mai bun decal Traian!"
(Felicior Augusto, melior Trajano) 1).
In cei 20 de ani ai domniei sale, a reuit sa-i cagige stima
admiratia tuturor timpurilor. Pe vremea lui era libera gandirea i exprimarea ei 2
). Dei era mai mult militar, el
a incurajat i tiintele, care au
inflorit in tot cursul domniei
lui, implinindu-i misiunea de
1
imparat cu un incomparabil succes atat ca om, cat i ca
suveran.
Toti istoricii straini, vechi
noui, sfarind cu cei maghiari, sunt de acord asui
pra calitatilor superioare do-
vedite de Traian in timpul
domniei sale i toti, Vara exceptie, ii aduc meritate elogii.
De curand s'a gasit ins un generalul in penalune N. Portocala care in volumul sau
intitulat D:npreistoria Daciei si a vechilor incearca s dea jos de pe soclul nem
uririi pe marele imprat roman. Ceearoman
Fig. 23. Statuia Impdratului Traian, ce n'au facut nici scriitorii unguri, la ca
ri s'ar mai trece aflAtoare n muzeul din Neapole
cu vederea o asemenea aversiune, intreprinde cu hotarare, dar fr argumente, un gen
eral roman, care nu-i poate ierta imparatului Traian faptul c a batut
pe Daci, ca le-a ocupat tara, ca le-a luat 500.000 prisonieri, ca
Eutrop: VII, 2.
Tac: Hist. I,
1.
www.dacoromanica.ro
79
le-a rapa toate bogatiile, $i ca a inabu$it astfel pentru foarte
multa vreme germenele unei civilizatiuni originale".
Aceasta este opera lui Traian, pe care noi il cantan-1 in versuri. Pax romana, a
tat de laudata, a fost efectuata: mormantul poporului dac pentru multa vreme. Ac
easta era pacea romana $i
binefacerile ei I" 206 a c'rtii sale.
exclama indignat generalul Portocalli la pag.
Bataios in retragerea sa, generalul nostru nu se da indarat de a combate si pe i
nvatatul nostru istoric V. Parvan pentru descoperirile istorice din Gelica" sa.
Fara indoial, este stranie aceasta e$ire a unui om de cultura generalului Porloca
lii, din partea caruia ne-am fi a$teptat mai curand la o carte asupra rasboiului
nostru de intregire nationala, la care a participat $i care seaman mult cu rasbo
iul daco-roman. Poate va veni? Sa speram. Pan'atunci sa vedem cum a decurs rasbo
iul de exterminare dintre Decebal $i Traian, amandoui proto-parinti adevarati ai
neamului romanesc de azi. Nu voiu descrie in cele ce urmeaza glorioasele fapte
rasboinice, care 'i-au adus lui Traian titlurile de onoare ca Gernzanicas" $i Pa
rlhicus". Deasemenea nu este scopul meu sa ilustrez nici influenta lui binefacat
oare asupra desvoltarii institutiunilor de stat, a virtutilor civice, a $tiintel
or $i artelor. M'a voiu margini deci sa arat numai acele fapte glorioase, care a
u avut ca urmare ocuparea totala a Daciei, prin care a binemeritat numele de Dac
icus". Inainte insa .de a proceda la descrierea lor, voiu cauta sa subliniez in
cateva liniamente generale principiile de guvernare, de care s'a condus marele i
mparat.
PRINCIPIILE DE GLWERNARE ALE IMPARATLILUI TRAIAN
Traian a fost numit ca urma$ al imparatului Nerva la sfr$itul
lunei Noembrie, anul 97 d. Chr., dar nu dupa mult timp (27 Ianuarie 98) batranul
Nerva murind, Traian putu sa ocupe tronul
imperial in plin $i fara nici o rezistenta. El a primit trista $tire la Colonia,
din tinutul Rhinului, unde tinea piept Teutonilor $i de unde nu s'a putut intoa
rce la Roma, pentru a lua franele guvernarii, decat abia in anul urmator (99 d.
Chr.). Intreaga lui domnie de 20 ani (97-117) este caracterizata de unul $i acel
a$i principiu: organizarea tarii $i purtarea cu succes a rasboaelor.
www.dacoromanica.ro
80
Nu trebue sa uitm ca la urcarea lui Traan pe tron, imperiul
roman era oare-cum in declin. Cursese prea mult sange roman sub
imparatii Tiberiu, Calligula, Nero i Domi(ian. Dandu-si bine
seama de aceasta, noul imparat s'a strduit s introduca in poporul
roman 5i in armed un spirit nou.
Sub Traan trebuia totul sa se schimbe. Scopul lui era nu numai de a largi si mai
mult fruntariile imperiului, ci si de a creia granite asigurate de munti si de s
anturi 1). Traian pusese deja baza
acestora inca sub predecesorii sal Domi(ian i Nerva in calitatea de
comandant al armatei dela Rhin prin faptul ca impinsese granita dincolo de Rhin,
reusind sa ocupe tinutul dintre Lens, Mainz, Neckar si Dunarea de sus. Dela Reg
ensburg OM aproape de Ardeal era un sir intreg de cetati romane, legate intre el
e prin drumuri, santuri si poduri. In Germania numele acestor santuri era cunosc
ut sub numele de lim-s romanas", care avea rostul lui, deoarece Rhinul nu era o
linie sigura de aparare, caci inghieta regulat in fiecare an. Inainte de a const
rui acest limes romanus" era nevoe de 8 legiuni, cu toate rezervele lor, pentru
apararea liniei dela Rhin. Pe urma insa ajungeau numai jumatate, dei pofta de a
se razvrati a Germanilor nu slabise. La Dunarea de sus si de mijloc (Vindobona,
Noricum i Panonia), adeca dela Regensburg pana la Belgrad, hotarele erau aparate
de mai multe cetati si tabere bine intarite, de munti si de tinuturi mocirloase
. Legatura intre ele se facea pe drumuri bune de rasboiu.
l
Cea dintaie problema a lui Traian, intors dupa moartea lui Nerva la Roma, a fost
sa apere provinciile dela Dunare nu
numai in contra atacurilor popoarelor barbare, ci sa faca o granita noua, mai si
gura de cum era Dunarea. Moesia, provincie romana, care se intindea dealungul Du
narii, din Panonia pana la Marea Neagra, era expusa intr'una invaziunilor Dacilo
r si ale Sarmatilor, condusi de Decebal, care stapanea din stanga Dunarii pana d
incolo de Carpati. Pe acesta trebuia sa-1 umileasca si sa-1 nimiceasca impratul T
raian, daca vrea sa aiba pace si sa introduc spiritul roman si in aceste provinci
i, care erau destinate in capul sail sa formeze o baza solida pentru viitoarea p
olitica de expansiune a
1) Eutrop: VIII, 2.
www.dacoromanica.ro
81
Romei. Planul lui Traian era sa aduca sub sceptrul roman toate popoarele dela no
rdul Marei Negre, apoi popoarele, care se intindeau pana in Armenia, mai ales pe
Parti, precum i toate semintiile germane pana la limes romanus" i la Rhin. Pentr
u viitoarele lui expeditii trebuia sa-i asigure o baza solida de operatiuni, care
sa-i dea succesul in luptele ce pldnuia. fla se explica intre altele faptul de
ce tinea Traian sa ocupe cu ori-ce pret Dacia i s'o reorganizeze in spirit roman
i tot ap se intelege de ce atribuia gloriosul imparat o importanta atat de marc
ata constructiei marelui pod de piatra peste Dunare dela Turnu-Severin (Drobetae
). Intr'adevar, numai gratie acestei politici de stat i gratie acestui crez, s'a
putut intinde dominatia Romei dela Oceanul Atlantic peste Rhin i Dunare departe s
pre Europa central i OM in Asia. In acest scop maret, toate drumurile din Italia i
din Peninsula Balcanied duceau spre podul dela Turnu-Serevin.
www.dacoromanica.ro
6
CAPITOLUL IX
CELE DOUA EXPEDITII IN CONTRA DACIEI I OCUPARE& El DE CATRE IMPARATUL TRAIAN
UrcAnd tronul imperial cu depline puteri, primul gest al impratului Traian a fost
s refuze plata mai departe a tributului anual datorit Dacilor si s denunte pacea
rusinoas incheiat de slabul Domi(ian cu Decebal, pregtindu-se cu grij si perseverent
a de rsboiu.
PRIMA EXPEDITIE
El prseste Italia si pleac cu armata spre Dunrea de jos in anul 101 d. Chr. 1). Trec
e marele fluviu pe dou poduri de vase, unul construit la Vintinacium (Costolaci)
si altul la Taliala, de pe malul Moesiei superioare (Serbia de azi), si face tabr
la Tibiscum 2), aproape de locul unde se uneste apa Bistrei cu Timisul si pe car
e se afl azi satul Celveiran. Prima lupt cu Dacii s'a dat in localitatea numit Tapa
e. Victoria a fost de partea lui Traian, care a ordonat s fie trasi in teap
toti prisonierii daci.
Dup prima infrngere, Decebal incearc in dou rnduri sa incheie pace, dar este refuzat
de Traian, care porneste un nou atac puternic in contra Dacilor. Lupta a fost drz,
sngeroas si s'a terminat tot cu biruinta armelor romane, dei au suferit serioase
pierden. Se spune c de ast-dat au fost attia rMannert, in istoria sa (pag. 15), puna
plecarea lui Traian din Roma spre Dunare in toamna anului 100 d. Chr. Crede insa
O rasboiul cu Dacii s'a inceput numai in toamna anului urmator. Fi nu se confun
da Tibi.scum cu Tibiscus, numele roman al raului Tisa, cum fac unii scriitori.
www.dacoromanica.ro
83
niti, incdt nu se mai gasea Onza pentru pansarea lor, ceea-ce a facut pe nobilul
imparat sa-si rupd hainele de pe el, pentru a lega cu ele rdnile vitejilor sdi
osta5i. Dar lucrurile nu s'au oprit aci. Legiunile romane continua urmdrirea arm
atei lui Decebal, ocupa cetate dupd cetate, iau o mare pradd de rdsboiu si multi
prisonieri dimpreund cu steagul cu vultur, pe care il luaserd Dacii, in timpul
domniei lui Domigan, in luptele avute ca armata romana de sub comanda generalulu
i Fuscus. and trupele romane ajung pdnd sub
zidurile Sarmiseghetuzei,
regele Decebal, infrdnt,
se da btut si solicita din nou pace, pe care
impratul Traian de teama terminrii proviziunilor de alimente
'i-o acordd pe baza urmdtoarelor conditiuni Depunerea armelor.
Eliberarea prisonierilor i extrddarea dezertorilor romani, pe cari Traian 'i-a om
ordt imediat. 3. Obligatiunea O nu vor mai ridica nici-
odat armele in contra
Romanilor vor incheia aliantd cu ei. 4.
Fig. 24. Soseaua taiata In stanca, sub Impar.
si Traian, la Cazane, ranga Orrva
Dardmarea cetdtilor si a tuturor fortificatiilor. 5. Retragerea din
prtile Daciei ocupate de Romani. 6. Trimiterea de delegati la Roma ca sa declare
Senatului roman cd se supun si s solicite aprobarea
pAcii.
7. Prezentarea lui Decebal personal in fata impdratului,
inaintea cdruia, prosternAndu-se la pamAnt, sd-i declare c-1 re-
cunoage ca invingdtorul si stdpanul su.
www.dacoromanica.ro
84
SUPUNEREA LUI DECEBAL
Neavnd incatro, Decebal a fost nevoit s primeasc aceasta pace grea si umilitoare, p
rin care se desfiinta independenta Daciei.
Traian, terminndu-si opera, a ridicat un monument ca semn al biruintii sale si du
p-ce las o mare parte din armat lng Sarmiseghetuza i intreste pmntul ocupat cu castre
garnizoane, se intoarce la Roma, unde este primit de popor Cu
mari aclamatiuni in anul 103 dupd Chr. 1).
Fig. 25. Ostasi romani construind fortificatiuni. (Dupa un relief din columna Im
p. Marcus Aurelius dela Roma).
In scurt timp sosesc si delegatii daci la Roma. Ei au fost condusi in Senat, und
e, depunnd armele 5i cu minile legate in
semn de sclavi, implor maturului corp aprobarea pcii incheiate. Dup aprobare, ei 's
i-au reprimit armele.
bate evenimentele descrise pn'aci au avut ca incheiere sarbatorirea strlucit a impra
tului Traian la Roma, cu care prilej 'i-s'a dat numele de onoare Dacicus", cum n
e arat medaliile din acea vreme 2).
Dio Cassius LXVIII, 9. Ackner: Die antiken Mfinzen, eine Quelle der intern Gesch
ichte Siebenbiirgens. /. K. Schaller: Archiv fiir die Kenntniss von Siebenbiirge
ns Vorzeit. I. Band, I Ileft, Hermanstadt 1840, pag. 76-86. Dio Cassius LXVIII,
10. Zonaras: Finnal. XI, 21. ed. Bonn. II, pag. 508.
www.dacoromanica.ro
S5
Astfel a ajuns Dacia libera sub dominatia roman& iar Decebal el insusi tributaru
l Romei. Poporului dac, dedat la libertate, 'i-a
ramas sa mediteze si sa faca paralela intre trecut, prezent si viitor. El nu put
ea concepe deck o patrie libera. Singura lui mngaere era spiritul ager al regelui
lor, al crui suflet era mereu frmantat de ideia urmatoare: Cum ar putea el sa rec
astige libertatea poporului sat' ajuns in sclavie?
A DOUA EXPEDITIE
Inteadevar, afland c Traian construise podul de piatr peste la Drobetae (Turnu-Sev
erin) si vazand primejdia ce-1 ameninta, Decebal voia s'o preintampine. El isi r
eorganizeaza armata, intareste fortaretele, aduna armate de rezerva si face tot
posibilul pentru inlkurarea pericolului. Mistuit de ura si de rasbunare, Decebal
impinge dusmania pana la denuntarea aliantei si paseste fat de Romani ca un dusm
an deschis. Genialul nostru poet Aliminescu, imbratisand ideia poetizarii geneze
i poporului nostru, inteun poem epopeic proiectat in
Dui-IA.1.e
4 canturi, care a ramas neterminat, dar din care d. G. COnescu a scos la iveala
cateva versuri din manuscrisele poetului, ilustreaza astfel pofta de rasbunare a
lui Decebal 1):
,,Ce este moartea? Pot sa mor Ind('Id
Fara a ma fi rasbunat? Pot? Nu, nu! Nu poi, aid nu voiu. Nu voiu sii mor.
Pricepi tu...? Este a,sa de dulce viata,
Asa de dulce este rsbunarea I
Ce nul 'nspiiiman(i? Tu eti copil... blitrane" Impkatul Traian, care stia ca pac
ea incheiata cu Decebal nu va fi durabila, cunostea prea bine pofta sa de rasbun
are, dar a amanat declaratia de rasboiu pana n'a vazut terminat podul de
piatra dela Turnu Serevin. Maestrul podului a fost unul dintre cei mai renumiti
ingineri ai timpului ski, architectul Appolodorus, un grec din Damasc (Siria), d
e ale carui temeinice si intinse cunostinte Traian a
1) G. Cdlinescu: Eminescu, poet al Daciei" in Fidevarul literar si
artistic" No. 61z1 din 11 Sept. 1932.
www.dacoromanica.ro
86
stiut s se foloseasca in toate grandioasele sale constructiuni. Intregul pod era
a$ezat pe 2 capete $i pe 20 de picioare intermediare. Latimea Dunrii in acest pun
ct era atunci, de altfel ca $i azi, de 596 stanjeni sau 3576 picioare vieneze 1)
. Cititorul ramane uimit, cand se gandege cat de repede a fost terminata mareata
constructie, care n'a reclamat mai mult decat vreme de un an de zile, pentru-ca
la inceputul expeditiei a doua (104 d. Chr.) podul era deja gata, a$a ca Traian
a putut sa-$i treaca peste el armatele in Dacia 2), cum dovedesc o multime de m
edalii din timpul acesta (a. 104 d. Chr.). Fara indoiala, podul de piatra dela T
urnu-Severin a facut mari servicii in continuarea celei de a doua campanii a lui
Traian in Dacia $i a contribuit enorm la succesul obtinut. Gratie lui, armatele
romane puteau ataca pe Daci de-odata din mai multe part. Daca in prima expediti
e Traian ocupase trectoarea dela Portilede-fer $i intreg tinutul Hategului, in ce
a de-a doua el a putut sa-$i indrepte atacurile in acela$i timp atat dela vest c
at $i dela sud asupra intariturilor Dacilor. Peste podul dela T.-Severin a trecu
t o parte a armatei romane la Sily, iar alta parte a inaintat
pe malul Oltului, prin defileul muntilor dela Turnu-Ro$u. Aceste inaintari, facu
te dupa un plan bine fixat $i executate cu energie, au produs, cum era $i firesc
, mare nelini$te in sanul armatei dace $i al insu$i poporului dac. In fata viito
rului nesigur, Decebal incearca in ultimul moment o cursa. El invita in tabara l
ui pe comandantul Legiunei I Mi-
nervia, Longinus, sub pretextul ca ar voi sa se sfatuiasca impreuna asupra mai m
ultor chestiuni. Generalul roman, nebanuind nimic, ba chiar crezand ea Derebal,
in greaua situatie in care se
gasea, ar fi decis sa se predea, n'a intarziat sa dea urmare invitatiei. Ca culm
e, Decebal il leag imediat $i il pune sub paza. Motivul era la$itatea: regele Dac
ilor credea ca astfel va stoarce dela Traian conditii favorabile de pace 3). Sti
ind cu cine are a face, imparatul Traian s'a ferit de a da un rspuns precis deleg
atilor daci, cari pretindeau sa li-se lase posesiunea Daciei ardelene in schimbu
l punerii in libertate a lui Longinus. Un rasDr. Aschbach: Ober Trajan's steiner
ne Donaubriicke. Wien, 1858. Pag.,210-213. Dio Cassius LXVIII, VI. Zonaras: Anna
l. XI, 21.
Dio Cassius LXVIII, 12.
www.dacoromanica.ro
87
puns categoric negativ putea indrji pe Decebal ca sa omoare pe Longinus si apoi p
romisiunea satisfacerii pretentiilor nedrepte ale lui Decebal ar fi constituit o
pata atat pentru imparatul cat Si pentru prestigiul imperiului roman. Dupa-ce i
nsa Longinus s'a sinucis, Traan a scapat de o mare grija 1). Straus ca inteun cle
ste intre stancile masivului paduros, care
desparte Ardealul de Muntenia, Decebal n'avea alta scapare decal ca in ultimul m
oment sa forteze trecerea prin munti i sa se uneasca cu popoarele salbatice, car
e locuiau in acele parti. Dar prin terminarea podului dela T.-Severin era iluzor
ie si aceasta speranta, mai ales ca Traian, trecand podul cu armata sa, ocupase
muntii pana aproape de trecatorile dintre pasul Vulcan
si Turnu Rosu. Desperarea lui Decebal ca sau invinge sau moare, l'a facut pe Tra
ian sa procedeze cat mai prudent. Inteadevar, el ocup fiecare palma de pamant cu
cea mai mare precautiune. Astfel a trecut o
Nina bucata de vreme pana' cand armata romana a putut urca inltimile muntilor si
sa impinga pe Daci prin lupte sangeroase din pozitiile lor intarite. Cel mai mar
e serviciu l'au facut in aceste lupte arcasii si mai ales Germanii mercenari cu
armele lor usoare. Numai dupa lupte indarjite, ajung Romanii in punctul strategi
c, unde trecatorile erau barate prin cetatui i ziduri lungi intarite 2). Cu fort
e mari, Traian ocupa si inaltimile muntilor si dupa multa truda si varsare de sa
nge, isi face drum spre interior, spre nsi resedinta regelui Decebal, care nu mai
era departe.
FUGA $1 SINUCIDEREA LUI DECEBAL
Nobilii daci, pierzand acum once nadejde, dau foc capitalei Sarmiseghetuza, iar
Decebal cu trupele credincioase o ia la fuga
si lasa in grija sortii poporul dac, dintre ai carui fii multi se
otravesc sau se omoara unii pe altii. Femeile au avut si ele sfarsitul barbatilo
r si al iubitilor lor. Cu o extraordinara putere sufleteasca, emuland, femeile l
uau si ele otrava ucigatoare si se prabusiau in randurile cadavrelor eroilor 3).
1)
I. Christ. Engel, op. citat, pag. 185, 186. Ackner: Rmische Alterthiimer. Wien, 1
856. Pag. 9. Kleseri, op citat, pag.
www.dacoromanica.ro
88
Dupd aceast victorie si dupa profunda debandadd din sdnul armatei dace, Traian is
i imparte armata si o imprstie prin munti ca s curete si ultimele resturi ale Daci
lor. Rstfel a fost infranta cu totul distrus armata lui Decebal. Dnd ascultare leg
endelor noastre poporale, pe care nu trebue sa le ignordm, putem presupune cd re
sturi din armata infrdnt decimatd a lui Decebal s'au reunit din nou in mai multe
puncte si au incercat sd dea noui lupte, pentru-c, fara aceste legende, n'am ti d
e ce poporul nostru numeste pdn in ziva de azi cdmpia din partea dreaptd a Rriesu
lui, lnga gara Hrstas, de lnga Cmpia lui Pilihai, Praia lui Traan 1)i de ce platoul de
lAnga
1111)
1'4
Fig. 26. Sinuciderea lui Decebal. (Dup Victor Duruy : Histoire des Romains)
Zlatna, in drumul spre Rbrud, se numeste Trojan. Unii autori spun cd Traian, dup
a infrngerea lui Decebal, ar fi dat armatei sale pe acest loc un mare ospt 2) . Al
ta legendd ne vorbeste amintind c Decebal s'ar fi sinucis
la Napoca (Cluj), aruncdndu-se in propria lui sabie, ldng unul din podurile de pe
ste Somes. Toate aceste legende cuprind lucruri, cu cari merit s ne ocuptn. Pentru
clarificarea istoriei Rrdealului din aceste timpuri, ar aduce un real serviciu a
ceia, cari ar aduna toate legendele poporale cu deosebit considerare
Dr. I. F. Neugebauer: Dacien. Aus den berresten des klassischen Alterthums mit be
sonderer Riicksicht auf Siebenbiirgen. Kronstadt, 1851. Pag. 200. Idem, pag. 182
.
www.dacoromanica.ro
89
la elementele istorice ale poporului nostru din Ardeal. Astfel langa
Targu-Muresului este un isvor, numit Fantana regelui. Dupa o legenda, acest isvo
r isi trage numirea dela un rege dac. Scriitorul sacuiu ardelean Benk losif (nasc
ut in 1740) presupune c in vechime a fost pe acest loc un oras dac sau roman, ale
carui ramasite se puteau vedea inca in timpul sau 1). Decebal, urmarit de Roman
i, s'a refugiat dintr'un loc intr'altul, ca un om fara de noroc i fara patrie, f
erindu-se de a cadea in mainile dusmanului. In cele din urm, in fata ruinei tarii
sale si fiindu-i inchisa ori-ce cale de scapare, mandrul viteazul rege s'a sinu
cis 2). Corpul lui a fost trimis Senatului roman, ca cea mai elocuenta proba a o
cuparii Daciei. In urma acestui dezastru, cea mai mare parte a poporului dac s'a
aruncat in bratele invingtorului, cerandu-i iertare pentru trecut, iar cea-
lalta parte a plecat sa-si caute o patrie noua intre Nistru
Carpati 3).
doua expeditie a lui Traian in Dacia n'a durat mai mult de 2 ani si ea s'a termi
nat in anul 106 d. Chr. Ambele campanii au tinut cam 5 ani, fiind pace un an 4).
I) Neugebauer, op. citat, pag. 247. Kiilesri, Dio Cassius LXVIII, 14. Plinius: Ep
ist. VIII, 4. op. citat, la pag. 34 spune ca locul sinuciderii ar fi fost Deva (
Singidava) $i ca Decebal s'ar fi otravit. Columna lui Traian arata $i ea ca Dece
bal ar fi luat otravd. Vergilius: Ecl. I, 3, IV, 17. halan: In Caesa bus.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A TREIA
DACIA SUB ROMANI
CAPITOLUL I
CONSECINTELE OCUPRII DACIEI : PRADA DE RASBOILI LLIAT DE ROMANI. NOLIA ORGANIZARE
DATA DACIEI
Dupa totala nimicire a lui Decebal i dupa ocuparea Daciei de armata romana, mare
le imparat Traian s'a intors in toamna anului 106 la Roma, acoperit de glorie i
ducand cu el o imens
prada de rsboiu, care pare a servi ca norma, in asemenea cazuri, pana in zilele n
oastre.
EVALLIAREA PRAZII DE RASBOIL1
Intr'adevar istoriograful I. Lydus evaluiaz prada de rasboiu, luata in drugi i mon
ede de aur, la 5 milioane libre de aur, adic peste 5 miliarde franci, iar prada i
n argint 1 miliard franci (avand in vedere pondul librei romane i proportiunea di
ntre aur i argint din acea epoca), in afara de turmele de vite i de o enorm cantit
ate de pahare i vase de aur i argint, ma de ori-ce pret, precum i in afar de arme i
peste 500.000 de oameni, brbati solizi i rsboinici, dupa cum afirma Criton, doctoru
l imparatului Tratan, care l'a insotit in rasboiu 1).
centurioni i soldati, cari toti au devenit oameni cu stare in urma
I) I. Lydus: De magistr. II, cap. pag. 494.
8.
Daca pe ranga aceasta prada ce a fost ridicata pentru stat, vom avea in vedere 5
i jafurile fara numr comise de tribur
N. Densusanu: Dacia preistorica,
www.dacoromanica.ro
92
acestui rasboiu, si daca vom socoti ca intreg poporul dac a fost spoliat de aver
ile sale, atunci putem spune ca prada de rasboiu, ridicata din Dacia, s'a urcat
la cel putin 10 miliarde franci aur 1). Savantul archeolog francez Carco pino re
ctifica cifrele de mai sus si sustine ca cantitatea de aur gasita de Traian in D
acia a fost de 165.500 kilograme 2), care calculate in bani romanesti de azi ins
umeaza (pretul kilogramului fiind de 111.000 lei) 181/2
miliarde lei. Incolo Carco pino nu mai face mentiune nici de turme,
nici de vase si nici de cei 500.000 prisonieri, de cari vorbeste Criton in istor
ia lui Lydus.
Regele Decebal isi ascunsese faimoasele sale tezaure de aur si argint sub albia
raului Sargetia (Streiul), ce curgea pe langa capitala sa. Impratul Traian ins, cu
ajutorul lui Bicile, unul dintre amicii intimi ai nefericitului rege dac, a des
coperit intreg secretul si a reusit astfel sa ridice si aceste bogatii 3).
Profesorul dr. I. Lam spune ca in anul 1551, cand era in
Ardeal armata imparatiei austriace sub comanda generalului Cas-
taldo, taranii romani din valea Streiului au mai .gasit un rest din comoara lui
Decebal, vre-o 40.000 galbeni de ai lui Lysimach, macedoneanul. Generalul Castal
do 'i-a luat insa dela ei, trimitand la Viena 2000 galbeni, cari au fost asezati
in muzeul
de antichitati 4).
SARBATORIREA IMPARATULUI TRAIAN LA ROMA
Biruitorul Dacilor nu 'si-a facut intrarea-i triumfala in Roma pana cand n'a sos
it si mama-sa din Spania, voind cu ori-ce pret s'o vada o pe ea bucurandu-se de
succesele sale si de stralucita primire ce 'i-se facea. Festivitatile si petrece
rile au tinut in sir 123 de zile, luand parte la ele delegati din toate partile
vastului
imperiu.
In cea mai frumoasa piata a Romei s'a ridicat in amintirea acestei biruinte un mrt
monument de marmora, care se numeste
N. Densupnu, op. citat, pag. 495. I. Carcopino: Les richesses des Daces et le re
dressement de l'empire romain sous Trajan. In publicafiunea rom8neasca: Dacia I,
Cluj, 1924. Dio Cassius: Hist. rom. (Ed. Gros et Boisse) lib. LXVIII, c 14. Dr.
I. Lupa: Istoria RomAnilor, ed. VIII, Bucuresti, 1929, pag. 37 si 38, precum si
in revista Transilvania" din 1889, pag. 109.
www.dacoromanica.ro
93
Columna lui Traian 1). Invtatul german Th. Mommsen scrie despre columna aceasta c
d este o carte de tablouri spate in piatr".
Ea are inltimea de 43 metri si 124 de tablouri Cu 2000 de figuri in relief, care
reprezint momentele mai insemnate din luptele lui Traian cu Dacii. Datele acestei
columne sunt cu att mai pretioase, cu ct impratul Traian n'a avut un istoric price
put, care s fi descris in mod demn evenimentele importante din tim-
Fig. 27. Columna 0 Forul lui Traian dela Roma
pul domniei lui glorioase. Notele, pe care le scrisese insusii Traian despre rsbo
aiele sale cu Dacii (De bello Dacico) cum scrisese odinioar luliu Caesar despre rs
boiul su Cu
Galii (De bello Gallico)
s'au pierdut, din nenorocire.
218.
1) Niebuhr: Vortrage iiber rmische Geschichte, III, pag.
Ammianus Marcellinus spune cd Columna lui Traian a fost ridicat din boOtia de aur
adus de Traian din Dacia. Faptul acesta il confirm si Gellius (Libr. XIII, cap. 2
3).
www.dacoromanica.ro
94
asupra Dacilor, Traian a ridicat (in anul 109) un monument langa satul Adant Cli
si (Dobrogea), inIn amintirea victoriei
chinandu-1 zeului Marte Razbunatorul (Mars ultor), iar in cinstea
si amintirea prea vitejilor barbati, cari au murit pentru Ora, a facut un morman
t impodobit, scriind pe zidurile lui numele tuI uror celor cazuti. Tot aci a int
emeiat i o aezare de cetateni romani (Tropaeum Trajani), cari au ridicat ei (in an
ii 115 i 116) un monument in ciristea imparatului Traian 1).
Din prodigioasa prada de rasboiu imparatul Traian a mai
construit la Roma Foral sat.' cel vast cu arcul de triumf, apoi Basilica Ulpia,
alte doua Biblioteci Ulpia, precum i un templu, o splendida cladire, pe care isto
ricul Ammianus Marcellinus o numege unica in lume, demna chiar de admiratia zeil
or, cad intrecea ori-ce descriptie i nici un muritor nu va fi in stare sa o
reproduca 2).
Am dat intr'adins toate amanuntele de mai sus numai in dorinta de a dovedi in ch
ip evident ca Dacii, pe langa aurul ce
l'au putut lua i ei, ca popor de prada, dela alte popoare, cu care
au purtat rasboaie, au scos ei insii metalul nobil, in cantitati
mari, din minele i Oa Muntilor Apuseni, fapt despre care Romanii aveau perfecta c
unoginta, astfel ca nu este de loc de mirat ca Roma, intr'un moment de criza fin
anciara, sa se fi gandit la ocuparea Daciei, impinsa de demonul bogtiilor de aur
i argint, acumulate aici.
Se poate spune deci fait' a grei ca daca politica de penetratiune a Dacilor spre
sud-vest i de amestec in trebile romane ale Illgricului (Moesia superioara i infe
rioara), inceputa de Daci inca pe vremea lui Burebista, inainte cu 150 de ani, c
ontinuata rasboinic de Cotyso, ca i de Decebal, nu mai putea fi tolerata
de imparatul Traian, pofta de cucerire a Daciei pentru acapararea comorilor sale
de aur a intrat nu mai putin i ea in cumpana socotelilor marelui imparat roman,
cand a pornit cele cloud stralucite campanii sale pentru ocuparea ei.
V. Parvan: Inceputurile vietii romane la gurile Dui-16dt. Bucuresti, 1923. Pag.
181-185. Dr. I. Lupa,: Istoria Romanilor, pag. 40. Ammianus Marcellinus: Libr. X
VI, cap. 10.
www.dacoromanica.ro
95
ORGANIZAREA DACIEI SUB ROMANI
Dup 4 ani de lupte Cu nobilul sail du$man, Decebal a murit moarte de erou. Dispar
itia lui a fost ultima loviturd dat domniei Dacilor in Ardeal. Rdrindu-se $iruril
e luptdtorilor, n'a mai rmas nici un conducdtor de seamd, care sd impiedice cdder
ea patriei lor. Cei tari $i curagiog murind pe campul de luptd, iar marea multim
e rdmanand nearmatd, era fatal ca Ardealul sd ingenuncheze la picioarele invingA
torului $i sd devie provincie romand 1). Traan ajunsese stpanul ei, iar Roma nu cu
nogea mild
fatd de acei, cari o in$elase $i dispretuise. Pmantul ocupat $i cu tot ce vietuia
pe el devine proprietatea imperiului roman, care nu recuno$tea principiul cd in
vingdtorul nu poate ca$tiga drept de proprietate asupra averilor particulare ale
celor inving. 0 singurd concesie a fcut impdratul Traian du$manilor sdi sdrobiti
: A crutat pe locuitorii Daciei $i nu 'i-a mutat in alte tinuturi, cum era obice
iul roman dupd ocuparea unei noui provincii. El a socotit c era mai prielnic sd s
e foloseascd de bratele lor muncitoare la agriculturd, la exploatarea minelor, l
a facerea de drumuri $i construirea de orase in provincia ocupatd $i atat de rav
nit. Traian a pedepsit mandria Dacilor, luandu-le o incomensurabild pradd de rdsb
oiu in aur $i argint, apoi expropriandu-i de pdmant in folosul lupttorilor sdi co
lonizati aici $i trecand in proprietatea statului toate minele de aur $i de sare
2 ) . In ce prive$te administratia interna, ea a fost rased pana la o anumitd l
imit destul de liberd, insd cu un accentuat caracter
$ovinist. Astf el in interesul romanizarii Daciei, se cauta pretutindeni introdu
cerea datinelor $i a limbei romane, afard de pdrtile unde se vorbea limba greacd
. Adundrile religioase erau interzise, ca $i ori-ce migare de independentd.
Una din primele griji a lui Traian a fost asigurarea OW, fie $i aceasta in inter
es public. De chiar cu jertfe cat de mari
aceea a organizat colonizdrile, municipiile $i ora$ele in a$a fel, ca imperiul s
d trag cat mai multe foloase 3). Nazuinta sa era sa rup cu trecutul, s organizeze A
rdealul dupd calapodul roman $i ca sd nu poatd fi impiedecat in planurile sale d
e organizare, a
Gellius (Libr. XIII, cap. 23). Dio Cassius LXVIII, VI. Ammianus Marcellinus XVI,
10. Aul. Gellius XIII, 23, Kideseri op. ci:at, pag. 10.
www.dacoromanica.ro
96
dus in unele parti forte armate insemnate. A hotrit modul cum sa se faca administ
ratia, iar pentru guvernarea provinciei a numit un guvernator (praeses sau procu
rator provinciae) cu titlul de ,,Legatas Augusti", care in cele mai multe cazuri
era si comandantul Legiunei XIII Gemina. A introdus apoi o multime de instituti
uni civile si militare, care erau comune in toate provinciile imperiului. Cu un
cuvant, a intrebuintat toate mijloacele, care serviau interesele de stat ale Rom
ei. Este interesanta constatarea vechilor istorici, cari spun Ca pentru romaniza
rea Daciei a jucat un mare rol insasi limba statului,
adica limba latina. Acestia afirma c nouii supusi din Ardeal
'si-au insusit in scurt timp datinele i limba romana. Poporul dac,
amestecat cu poporul roman si venind mereu in contact cu el, 'i-a luat obiceiuri
le si totodata i limba, asa ea incetul cu incetul Dacii s'au lepdat de datinile s
i de limba lor strmosiasca. Istoria ne arata dealtfel c popoarele culte, amestecat
e cu popoare mai putin culte, exercita asupra acestora o mare putere de asimilar
e si de contopire. Dovada este cazul Panoniei, care, ocupata sub imparatul Octav
ian August, dei n'a fost declarata ca provincie romana, s'a acomodat in decurs d
e 40 ani atat de mult cu limba i datinele romane, incat 'si-le-a apropiat pe dea
ntregul, folosind limba romana si in familie
1).
Pare deci a fi un adevar ca limba romana a slabit, ha chiar a iimicit puterea de
viata a elementului dac. Odata Cu schimbarea limbei, a disparut si caracterul d
ac, cu trecutul si traditiile sale. Poporul dac schimbandu-si limba, 'si-a schim
bat in acelasi timp si mentalitatea sub puterea fermecatoare a Romanilor. Astfel
impratul Traian, intelept i abil, 'si-a atins scopul: In Ardeal i in Carpati s'a
infipt vulturul roman. Ardealul a fost castigat ca baza pentru activitatea ulte
rioara. De aceea stralucitul lui nume a fost, este si va fi pronuntat totdeauna
cu multa admiratie si veneratie.
1) Vellej. Paterc. II, 11J: In omnibus Panoniis non disciplinae tantum modo, sed
linguae quoque notitiam Romanae, plurisque etiam litterarum usum et fami!iarem
animorum fuisse exercitationem".
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
CUM S'A MANIFESTAT GENIUL ADMINISTRATIV AL IMPARATULUI TRAIAN IN DACIA
Istoria ne arata ca Traian, dupa ocuparea Ardealului, n'a plecat
imediat la Roma, ci a mai ramas aici o buna bucata de vreme
in scopul de a se consacra unei mari opere: aceea de a-i organiza
administratia, de a dispune cum sa se faca impartirea Omantului si sa sporeasca
productia minelor de aur, apoi cum sa
traseze si sa populeze nouile orase, pe care hotarise a le infiinta. In timp ce
isi framanta capul cu organizarea sistematica a nouei sale provincii, el isi ale
gea colaboratorii muncei viitoare, de obiceiu, din randurile celor mai distinsi
ofiteri si ingrijea de decorarea sefilor armatei invingatoare, ca si de a soldat
ilor de rand' pentru vitejia lor, acordandu-le diferite coroane (corona ovalis,
civica, =walls, vallaris), sulite (hasta pura), bratari de man
si lanturi albastre de gat (armilae, catelae, torques) 5i alte insignii (ca phal
erae).
PRIMA PREOCUPARE DE ORDIN PUBLIC: CAILE DE COMUNICATIE
Marele imprat apreciand ca o tar nu poate fi bine administrata si nu poate progres
a fra cal de comunicatie, principala lui grija a fost, intre altele, sa lege Daci
a cu Roma, capitala si mima imperiului, prin drumuri lesnicioase. Podului de pes
te Dunare de la Turnu Severin trebuia sa-i urmeze construirea unei intregi retel
e de drumuri bune. Printre numaroasele cal de comunicatie din noua provincie toa
te cu gravitatie spre Roma amintesc cu deosebire doua, care privesc direct tinut
ul minelor de aur din muntii Abrudului si care s'au desvarsit in restul domniei s
ale pana in anul 117 d. Chr, cand Traian a murit, luptand in Asia mica.
www.dacoromanica.ro
7
98
Cel dintaiu drum de mare insemnatate economic era soseaua, care pleca din Apulum
prin Ampela (Ampoita de azi) la Ampelum
(Zlatna), un centru al administratiei miniere. Acest drum urma malul drept al Am
poiului, incepand dela comuna Micesti peste Gura Ampoitei si peste Tauti pana la
Gureni, iar de aci trecea pe malul stang al Ampoiului OM la Zlatna, care, ca cen
tru de administratie miniera, avea cinci cal de legatura cu regiunile miniere di
n apropiere. Astfel una ducea spre Fericel si Dealul Ungurului de azi, a doua sp
re Almasul-mare, a treia spre Abrud (Alburnus minor), a patra spre Rosia-Montan (
Alburnus maior) i a cincea traversa peste masivul Corabiei-Vulcoiu, prin Bucium,
la Baia-de-Aries (Ofenbaia). Al doilea drum important din muntii Abrudului era c
el descoperit de profesorul ungur Tgls Gdbor din Deva, drum care trecea pe malul C
risului repede la Rachitele, iar de aici peste
Muntele Mare la Albacul din zilele noastre si apoi pe malul
Ariesului in jos, atingand Campenii, conducea la Roia-/Ylontan,
de unde strbatea peste Corabia pana la Zlatna 1).
Este de admirat cum spiritul practic roman a stiut sa lege tinutul
minier al Muntilor Apuseni, adica Dacia-Apulensis (Dacia de
mijloc), printeo artera destul de principala de comunicatie, cu Dacia Porolissen
sis (Dacia de nord). In cat priveste Dacia Malvensis (Muntenia), care constituia
a treia provincie romana a Daciei Traiane, isi avea arterele ei principale de c
omunicatie cu celelalte doua provincii de mai sus prin pasul Turnului Row, apoi
prin Mehadia si Orsova de azi. Deasemenea este de remarcat principala osea, care
conducea la Roma si care plecand prin Sarmiseghetuza (Gradistea de azi), Geoagi
ul-de-jos, Blandiana, Portul Murasului, Alba-Iulia (Apulum), Aiud (Brucla), Miri
slau, Ocnele Murasului (Salinae), Vintul-de-sus, Turda (Potaissa) peste Warastas
, atingea Campia Turzii i trecea la Cluj (Napoca), iar dela Agarbiciul unguresc d
e azi mergea in valea Almasului pana la Porolissum (Moigrad), in Salaj 2). Nu tr
ebue sa uitam ca si Alba-Iulia (Apulum) avea drumuri
I) TO.Ids Gbor: Tanulmnyok a r6maiak daciai aranyhnyszatrol,
1891.
2) Kirdly Peg: Dacia provincia Augusti.
Tanulmnyok, 1891.
1893.
Tegas Gbar:
www.dacoromanica.ro
99
admirabile cu regiunea podgoriei dela $ard, Ighiu, Tema, Cricau si Bucerdea-vino
asa pana la Galda 1). Romanii, ca constructori de sosele, erau neintrecuti. Ei n
u se preocupau prea mult daca construirea ei era grea din punct de vedere techni
c, ci se uitau in primul rand sa fir scurta. Ei evitau curbele si preferau trasa
rea drumurilor in liniile cele mai drepte posibile. Soselele strategice aveau, d
in distanta in distant& niste coloane de piatr infipte in pamant, cari indicau ki
lometrajul in mile romane. Inspectorii soselelor se bucurau de mare cinste in fa
ta publicului, care pe cei meritosi ii recompensa prin ridicarea de monumente co
memorative. Atat colectia de documente romane Corpus Inscriptionum Latinarum, ca
t si istoricii Miller, Ackner, Hohenhausen,
Hene, Neigebauer si Cserni publica o multime de inscriptiuni
romane de pe asemenea monumente de piatra, de care aveau parte in primul rand im
paratii. lata, ca model, inscriptia de pe o coloana monumentala de piatra ridica
ta in onoarea imparatului Traian, in anul 109-110 d. Chr., la mila X de pe sosea
ua Potaissa (Turda) Napoca (Cluj), coloana gasita in anul 1865 in gradina lui Sz
ab6 Ferencz din Cluj: IMP
CAESAR TRAIANUS GERM NERVA AUG. DACICUS MAXIM
PONTIF POT. XII IMP. VI PER. COH. HISP. MIL. A POTAISSA
CAE.
COS. V
P. P. FECIT I. FL. ULP. C. R. E. Q.
NAPO
M. P. X
A se citi: Imperator Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus, pontifex
maximus (tribunicia) potes/ate XII, consul V, imperator VI, pater patriae, feci
t per cohortem I Flaviam Ulpianum Hispanorum miliarum rivium Romanorum equitatem
. A Potaissa Napocae nzilia passum decem 2).
Dr. Cserni Bla: Alselfehr vdrmegge trtnelme a romai korban, 1901. Pag. 137. lclem, o
p. citat, pag. 133.
www.dacoromanica.ro
100
Marele Traian era numit, cu drept cuvant, pa'rintele patriei. Admirabilele cal d
e comunicatie erau construite de lucratori
sclavi si cu ajutorul armatei active. Pentru intretinerea lor se percepeau anumi
te taxe, pe care populatia le platea bucuroasa, cunoscandu-se si pe acele vremur
i proverbul: timpul e ban, fiindca pe drumuri bune si drepte omul ajunge totdeau
na la tinta mai repede. O dovada despre buna stare a drumurilor in epoca romana,
care era data in grija unor functionari speciali, ne-o atesta si faptul ca tras
urile de posta, trase de cai, parcurgeau si pe atunci intre 10 si 12 kilometri p
e ora, deci ca in timpurile
moderne de azi.
MASLIR1 ADMINISTRATIVE 51 MILITARE
Opera de organizare intreprins de imparatul Traian s'a intins
aproape pe toate terenurile. Intre altele, el a dat o deosebit
atentie restaurarii oraselor distruse in cursul rasboaielor cu Dacii si care era
u importante centre militare si economice. Muta capitala
dela Sarmisegheluza la Apulum in scopul de a da nouei provincii o organizatie du
p tipul roman. Pentru o mai burla administratie si pentru siguranta provinciei, i
mparatul Traian a adus in Ardeal patru legiuni importante, anume legiunile: I (A
djutrix), V (Macedonica), VII (Claudia) i X/// (Gemina). Primele trei legiuni (I,
V si VII) au fost asezate in nordul provinciei, drept aparare in contra invaziu
nilor barbare,
iar legiunea XIII a fost destinata 046 de mijloc a Daciei cu'
sediul la Apulum (Alba-Julia).
Comandamentul legiunei XIII Gemina era la Apulum. Din actele administratiei mili
tare l'Amase si publicate in colectia de documente Corpus Inscriptionum Latinaru
m se cunosc numele aproape tuturor comandantilor legiunii cu mandatul de delegat
(legatus) pana in anul 244 d. Chr. Pretioasa colectie citeaza numele a 18 coman
danti, cari la inceput erau de obiceiu din Italia, iar mai tarziu si din Africa,
apoi numele a 16 tribuni de legiune, 3 de prefecti de cohorte (comandanti de pi
ata in orase) si 13 sefi de centurii, cari toti au locuit la Apulunz (Alba Julia
). Din punct de vedere militar, comandantii legiunii veneau in grad imediat dupa
guvernatorul provinciei, care in vista civila sta ins pe acelasi rang cu procura
tor Augusti.
www.dacoromanica.ro
101
Administratia provinciei era conclusa de delegati ai imparatului, carora le era
subordonata nu numai armata, ci si populatia civila si functionarii administrati
vi. Acesti delegati purtau diferite titluri, ca Legati Caesarum, Legati Augustal
es, Consules, Proconsules, Procuratores Caesarum, Praefecti Augustales, Protopre
tores etc., toti functionari superiori imperiali. Cel dintaiu delegat sau loc-tu
tor al impratului Traian a fost Terentius Scaurianus pela anul 110 dui:Ca Christo
s 1) Numele celorlalti urmasi ai sai sunt citate in lucrarile istoricilor
Ackner, Neugebauer, Cserni,Vass etc., cu multa exactitate, pe baza vechilor insc
riptiuni gasite.
CASTRELE $1 A$EZAR1LE ROMANE DIN DACIA APLILENSIS
Concomitent ca o:ganizarea administrativa, si econopolitica
mic& imparatul Traian a procedat si la organizarea militara, ale carei urme se v
ad pana in zilele noastre pe locul castrelor romane, care erau pure fortificatii
mili-. tare, devenite unele si colonii, iar altele ramase simple asezari pentru
asigurarea ordinei pro- Fig 28. Castelul dac dela Costelti vinciei cucerite si
menite a con(jud. Hunedoara) descoperit de prof. D. M. Teodorescu tribui la roma
nizarea ei. din Cluj Castrele romane din Dacia Tra-
iana au fost construite mai ales pe vaile raurilor /Auras, Olt, Somes, Streiu et
c., g nu la inaltimi mari, ci pe panta dealurilor, cum e la Apulum (Alba Iulia)
la poalele dealului Mamut, Alburnus minor (Abrud) pe locul numit Cetatea", Alici
a (Vete!) etc., contrar obiceiului Dacilor, cari isi asezau cetatile pe inaltimi
, cum sunt cele din Muntii Sebesului: Coste#ii la 550 metri, Piatra ro$ie la 823
m. si Grdd4tea Mun1) Corpus Inscriptionum. Latinarum III, 1443.
www.dacoromanica.ro
102
celului la 1256 m., apoi cele din varful Pietrii Craivei la 1083 m. dela piscul
Thug (669 m.) de pe valea Ampoiului. Unul dintre cele dintai castre romane s'a r
idicat de legiunea XIII Gemin la Vefel (Alicia), lang Deva, in fata drumului ce se
deschide, prin satul Caienel, spre muntii metaliferi din regiunea
Baitei.
Al doilea castru s'a edificat la Apulum, caruia i-au urmat
castrele de pe valea Mursului, ca Ad-Aquas (Ulan), Germizara (Geoagiu), Blandiana
(Carna) i Burticum (Vurpr) 1). Judecand dupa documentele din acel timp, cel mai
important castru, devenit municipiu i apoi colonie, a fost Apulum, de care ma vo
iu ocupa mai pe larg intr'un capitol deosebit. Este regretabil ea nu se poate vo
rbi totdeauna cu destula preciziune despre situatia i intinderea tuturor colonii
lor, castrelor diferitelor asezari romane din Dacia, pentru-ca ne lipsesc in pri
vinta multora documentele relative scrise. Scrierile lui Herodot, Ptolemaeus, Jo
rdanes, ca i tabela lui Peutinger i cea fara nume dela Ravena contin une-ori ver
itabile lacune. Pe de alta parte hoardele popoarelor barbare, in timpul migratiu
nii lor, au distrus tot ce le-a cazut in cale, mai ales in Dacia. libia mai tarz
iu locuitorii aplicati la munca campului, arand pamantul, ne-au scos la iveala u
nele rmsite i faramaturi de diferite obiecte, in baza carora se poate trage o conc
luzie despre starea faptica din antichitate.
Astfel, pe baza lucrurilor gasite de istoricul maghiar dr. Cserni Bla, care el in
susi a fcut multe sapaturi, se poate spune c au existat asezri romane, mai mid sau
mai mari, in urmtoarele localitati din *fe(al Alba: Alba Iulia, Rosia Montana, Bu
cium, Abrud, Galda-de-jos, Vintul-de-jos, Berghin, Vurpar, Bucerdea vinoas, Cetea
, Ceclaca, Stremti, Geoagiul-de-sus, Galda de-sus, Garbova-de-sus, Uioara (Ocnele
Mursului), Hoparta, Spnlaca, Captalan, Ciuciu, Carna, Micesti, Soimus, Corna, Cri
cau, Ighiu, Lopadia, Decea murasan, Portul Mursului, Santimbru, Sancraiu, Oarda-de
-jos, Mnarade, Aiud, Lopadia romana, Ampoita, Petelca, Patranjeni, Paclisa, Sard,
Sebiseni-Vint, Spring, Cenade, Secas, Cricau, Tibru, Radesti, Tuti, Oiesdea, Val
ea Dosului,
1)
Idem III, 1407.
www.dacoromanica.ro
103
Ocna Sibiului, Cacova si Zlatna. Din jude(ul Turda: Neagra, Vintul-de-sus, Bistr
a, Turda, Baia-de-Aries si altele.
In ce priveste satul Piiirdnieni (delanga Zlatna) voiu aminti ca s'au gsit, in an
ul 1717, fundatii intregi de case romane, ceea-ce presupune g aici o colonie rom
ana. Mai mult chiar. Cu prilejul
construirii liniei ferate Alba JuliaZlatna, spaturile facute au
scos la lumina zilei inscriptiuni comemorative, care ne area ca in muntii imprej
muitori au fost serioase exploatari miniere1). Tot in hotarul acestei comune s'a
g'sit monumentul comemorativ al promratorului Aelius Sosiralus 2), care azi form
eaza masa de jertfelnic
a bisericei ortodoxe din
prdot Amos Opris.
loc,
pe care o deserveste
vredneicul
0 multime de asezari romane au fost si in judetul Hunedoara, atat in dreapta cat
si in stanga Mursului, mai ales in regiunea minelor de aur din muntii ce se ridi
ca in fata orasului Deva, ca si in regiunea minelor de fer dela Ghelar, langa or
aselul Hunedoara, apoi in tara Hategului, pe valea Streiului etc. Despre multe d
in ele se face amintire in cuprinsul cartii de fata. Cu studiul g sapaturile
lor s'au ocupat si se ocupa intensiv stiintificeste D. M. Teodorescu,
profesor de archeologie la Cluj, si C. Daicovici, conferentiar tot
acolo.
Multe din ramasitele romane din comunele de mai sus se and
azi raspandite prin diferite muzee, ca in cele din Alba Iulia,
Cluj, Aiud, Deva, Blaj, Sibiu, Budapesta, Viena si Bucuresti. Unele impodobesc p
arcuri si castele de nobili unguri, iar altele au fost instrinate si puse in come
rt de lacomia oamenilor. Mara de acestea vor mai fi desigur si alte castre, nede
scoperite inca sau disparute cu totul de pe fata pamantului. Despre judetele Alb
a g Hunedoara se poate spune ca au fost in intregime colonii romane. In ce prive
ste orasul Apulum i Ulpia Traiand (Sarmiseghetuza) s'au gasit si se gasesc inca
zilnic si azi dovezi elocuente despre vechia lor stralucire, de indata ce sgarie
cineva panfantul.
Este interesant de constatat ea asezarile romane din Dacia
n'au fost rspandite in aceiasi forma pe tot cuprinsul ei. Asa, de exemplu, in Mun
tenia (Dacia Malvensis) au fost, cu toed probabilitatea, numai putine colonii, d
eoarece in partea rasariteana a
Dr. Cserni Bla, op. citat, pa. 152 $i 153.
Idem, pag. 2115.
www.dacoromanica.ro
104
Carpatilor (Monies Bastarnici) pana la Nistru (Tyras sau Dunas/rus), in afara de
Valul lui Traian, au ramas prea putine urme, in baza carora s'ar putea trage co
ncluzia ca ar fi existat colonii romane. Cu mult mai dese apar aceste colonii in
Moldova (partea nord-estica a Daciei Malvensis), apoi in Ardeal $i vaile sale (
pe teritoriul Daciei Apulensis si Daciel Porolissensis). Pe teritoriul acestora
cad toate localitatile, despre care ne vorbesc tabela lui Peutinger, ca $i tabel
ele fara nume dela Ravena.
Se vede ca Romanii au cautat sa populeze mai intaiu localitatile dace $i numai i
n mod exceptional $i pentru interese militare $i economice au format colonii nou
i, care au primit apoi nume romane.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
GRUPELE REGIUNII MINIERE EXPLOATATE DE ROMANI
Din capitolele precedente s'a putut vedea ca minele de aur din Muntii Apuseni er
au cunoscute diferitelor popoare inca din timpu-
rile cele mai vechi, din vremuri preistorice. Regiunea miniera a Muntilor Apusen
i a fost un fel de Californie pentru toate neamurile, care au stapanit-o in decu
rsul istoriei. Azi nu mai incape nici o indoiala ca bogatiile miniere din Dacia
au constittiit un puternic
motiv, pentru-ca imparatul Traian sa faca tot posibilul cd s'o ocupe prin forta
armelor. Faptul acesta il confirma de altfel si graba, cu
care marele imparat, indata dupa victoria definitiva obtinuta in contra Dacilor,
a ocupat cu legiunea XIII Gemina intreaga regiunea muntoasa dintre raurile Arie
s, Crisul alb i Marcis i a trimis aici totodata lucratori si colonisti din cei mai
priceputi, recrutati din toate partile vastului imperiu, ca sa activeze cat mai
mult exploatarile miniere. Printre acesti muncitori versati in minerit si cari
'si-au castigat
un adevarat renume au fost in special Dalmatinii si Pirustii, originari din Alba
nia si Epir. Cei dintaiu au pus bazele oraselului Ampelum (Zlatna de azi), lar c
ei d'ai doulea au contribuit mult
la desvoltarea oraselului Alburnus maior (Rosia Montana de
azi) 1). Regiunea miniera din Muntii Apuseni sau mai precis din Muntii Abrudului
, care a fost exploatata de catre Agatyrsi, Daci si mai
ales de catre Romani, prof. Cserni Bela o grupeaza in modul
urmator:
1) TgIds Gebor: Tanulmngok a nmaiak daciai aranybngszatirol,
1889. Pag. 38 $1 urnMtoarele.
www.dacoromanica.ro
106
1. GRUPA MINIERA A BAITEI
Cade pe teritoriul judetului Hunedoara, in vecintate cu jud. Alba. Minele exploat
ate de Romani sunt spre sud de Bi
anume in muntii Cornet i Sfredelul, unde a fost o insemnat colonie miniera roman&
i unde, in anul 1881, s'au gsit de archeologul Tglds Gdbor, cu ocazia unor spturi,
o multime de rmite ro-
mane, ca sgeti de teampuri de piatr i mojere sau piulite, care se and azi in muzeul
istoric din Deva. Cea mai mare
tivitate au desvoltat-o strmo5ii noWi romani in jurul galeriei numit azi Ana, unde
s'au gasit mai multe piulite i pietre cu inscriptii romane. Tot aici, facndu-se n
ige spturi mai
adnci, in anul 1880, s'a dat de urmele unui tezaur monetar din vremea impratului M
arcus Aurelius 1).
2. GRUPA MINIERA BAIA DE CRIS RUDA
Este situat tot in judetul
judetului Alba. La Mtigura Cdraciului (851 m.), de lngd Baia-de-Cris, s'au descop
erit urme, care conFig. 29. Dou statui miniere romane, gAsite In minele din MAgur
a CAra- firma exploatarea aurului prin spkare inainte cu mii de ani. ciului, lan
gA Hunedoara vecintatea
i deasemenea in
Aici s'au gsit trei
vechi
frumoase statui miniere, care imbogtesc azi muzeul istoric din Deva. Romanii au c
autat metalul nobil in acest munte prin facerea de galerii, care se pot distinge
i azi. Exploatdrile Agatyrilor i Dacilor se mrgineau mai mult la suprafata solului
i nu intrebuintau deck rar sistemul sprii de galerii, care a fost introdus mai int
ensiv de Romani. Urme de minierit sau biag roman, cum se zice in Ardeal, s'au gsit i
in comuna invecinat Tebea, in al crei cimitir ortodox
1) TgIds Gbor: Hungadmeggei Kalauz. Cluj, 1902, Pag. 67.
www.dacoromanica.ro
107
isi doarme somnul de veci Avram lancu, eroul revolutiei dela 1848. Cei vechi ii
ziceau Chybe.
Comuna Ruda (4 klm. dela Brad 0 9 klm. de Baia de Cris), a fost pe vremea Romani
lor un remarcabil centru minier, cum dovedesc diferitele rmsite si pietre cu inscr
iptii romane. Pe o piatr de trachyt, aflatd in mina 12 Apostoli" dela Ruda, s'a gs
it inscriptia urmtoare, compus numai de trei litere initiale: V E P. Archeologul Tg
Ids Gdbor, dupd indelungate si intensive studii, a deslegat intelesul acestor tr
ei initiale, spunnd c ele trebue citite astfel: V (Micas) E(t) P(rocurator), titlu
care se dedea, sub Romani, unui functionar superior
din administratia minelor statului.
Villieus, un soiu de curator, era
functionar si in exploatrile particulare, dar totodat si in cele de stat, iar cAte
odat facea parte si din personalul technic conductor, cum ne arata o inscriptie p
e o piatr de altar, gsit in anul 1885, si care azi se gseste in altarul bisericei or
todoxe din comuna Pdtranjeni (delnga Zlatna).
Partea de sus
urmatoarea:
a
pietrei fiind
rupt, inscriptia, care se poate citi pe o piatril de trachyt, gitsita numai dela
fandul al treilea, este In minele dela Ruda
DI
Fig. 30. Inscriptia romanA V E P
EM. IV AP
NARIS VER S AUG. N. ROMA NS AUG. N. VERN VIL. POSUIT
Dupa archeologul Domaszewsky aceast inscriptie trebue ciMA astfel: (Isi)di? (pro
salut)e M. Jul(ii) Ap(olli)naris Ver(us) Aug(usti) n(ostri) Romanus Aug(usti) n(
ostri) veru(ae) vil(ici)
ceea-ce ar insemna c un fel de contabil (verua ab instrurnentis) si un vi//icus a
u adus jertf pe acest altar pentru
posuit...,
www.dacoromanica.ro
108
sufletul lui M. Julius Apollinaris, un functionar inalt, care a servit la procur
atura miniera din Ampelum (Zlatna). Ca a existat in ierarchia functionarilor rom
ani postul de contabil, cunoscut sub numele verua ab instrumentis tabulariorum,
ne arata i o alta piatra, care se poate vedea i azi zidita in
casa lui Lultdcs Mihai din Zlatna. Aceasta piatra a servit ca amintire sotiei lu
i Fuscinus (venta ab instrumentis tabulariorum), cu numele Sossia Sabina, care a
trait numai 26 de ani i care a murit dupa o casatorie de 11 ani i 10 luni. Iata
textul acestei inscriptii:
SOSSIA SABINA VIXIT ANN. XXVI EFEC1T IN MAT RIMON. ANN. XI M. X. SINE. VLLA Q VE
RELLA FUSCI NUS VER. AB INS T. TAB. COIUGI
B. M. P. Dintr'o inscriptie gasita in Aprilie 1873 in renumita biserica Diana" d
in Efes i anume: T. Cl(audio) T. f. Papiria (X)enophonti... pro(curatori) Illyric
i per Moesiam inf(eriorem) et Dacius tres", rezulta ca acel Claudius a fost ulte
rior procurator al minelor de argint din Panonia i Dalmatia (procurator argentini
arum Pannoniarum et Dalmatiarum) i apoi procurator al Daciei de mijloc (procurato
r Daciae Apulensis). Din aceasta se deduce ca, dupa analogia din Dalmatia i Gall
ia, a fost i la Ruda i la Zlatna acel villicus, despre care se face amintire i pe
piatra din biserica dela Patranjeni i 0' el a fost i curatorul minelor i conducat
orul lor technic. Aceasta afirmatiune o confirma i studiul aprofundat al lui Tgld
s Gdbor asupra inscriptiei dela Ruda,
dandu-ne posibilitatea sa aezam pe villicus in statul functionarilor
dela minele de aur din Dacia i c' deci cele trei initiale V E P inseamna V(illicus
) E(t) P(rocuralor) 1).
I) Tegls Gbor: Articol publicat in revista Bdayriszati s koluiszali lapok No. 21 di
n Noembre 1906 despre administrafia minierd din Dacia si despre inscriptia gasit
a in mina 12 Roostli" din hotarul comunei
Ruda, de lEingd Brad.
www.dacoromanica.ro
o
O
a
lazo ,Afr, r
VI
ro
Sdr
Amere
Trapezul Regiunii miniere
o'eNy
91ur
114
din
[01 j o
7
qS0/10
0).
112,
Ftes
.f\o USCO
,jrf
0 A".
JI o
. iardU l'ala LieRrie
c 06'eattwa nunte" rOleGeos /1
ClUa /441.
Muntii Apuseni, exploatata de Daci
cSnt 11/1a,si
12.95
i Romani, pftnA In
01/117Stfflukh, o
Grasa<
oPOian
xVIII
Coma
4orif st?
7-1,57;
zilele de azi
ti
h01
OTomnanc
1) bxr u
pPule
iryen
u /u
51.2"
'I7/
'322
Tapial%
Cojo
Scara L500.000
'I
&Popo
omca muize
1259
Popesto
/n/re
D Olga '0 Oinft11 Risculd.70 _of/Saiulig o vmafr ogiadresn-optorwm naStela 13/Pie
ca ri; Aid49/6
Duppafrd
"j'oil, o
`.\
\.
dc75001/8
4116
1370
n. (o
11)c
T3
rig,-(adlla waca
IR ~yo
Dosulw
tclne.,511
rdp
ne/e,
1/1
CRT
ara
Trampee
11111740
T.
01Igtnalia
la t
5e
ofolv.age ThIc2P6SY/ egrfCieSi&Sa Brad
wofriare
l'oRtifiaBradului
(USO o
Amp
6elam
enes
o
etra0
de
.
www.dacoromanica.ro
5
0-h
C),
eSti
ToTer-Perci
\
O
em
Ch
UIZU1U1
9 03
P,POu
5a1/.5/0
.
(1),
amit ijy
a
%ele
a_ekkis Sillatk?
eteca<u %, crtfc? Pela Ragara Yltsxr -I oluncowl desus &marea lista oztinesagrg\ sf
mmdelortzmo Aimis
Dltlir eaileE
(0
n.
fiar soar
o
cirM;711179,517,
Noiya
o
D)
`380iudj
O
Gcgoli o oires,ha ,racuel-Vjen'ile
Voia IN
A
cg i ki? O
\
r...7-r7:17S ,v5
65 wi
5
try "e
1d`Vel 0/?IlfiCSOP
Y logj
- o 612rOurd ot/es
\ R4rci fati fu
Bdque orMare /
is,;a9.riffi
\35rogre:ej,vagul'aoknefol
-
Ydiefl/
-
onfieSi Ampo/ Wuc ,s,c7oral
00/7/scjda,oilvc
Bares
ter pi,, Sira0u,`"
j 'velonan
Cima O
110
3. GRUPA MINERA FERICELMAGURADEALUL UNGURULUI
Dupa ultima impartire administrativa, grupa acestor mine cade parte in judetul H
unedoara, parte in judetul Alba. Ea se intinde dela Geoagiul de los (vechiul Ger
mizara), de pe partea dreapta a Murasului, vis-A-vis de Orastie, si pana la Ampe
lum (Zlatna). La Germizara s'au gasa o multime de tigle si caramizi cu inscripti
a: L E G XIII G E M (Legiunea XIII Gemina) si N. S. B. (Numerus Singularis Britt
anorum). Aceast localitate era legat cu Apulum (Alba Julia) printr'o admirabila os
ea, care mergea tot pe dreapta Murasului. Din cauza isvoarelor sale calde, Germi
zara era o statiune balneara foarte cautata in Dacia. Tot aici se mai afla si as
a numitul Collegium Galatarum 1), care era o societate a colonistilor adusi din
Asia mica, dupa cum la Ampelum era Collegium Hercliani cu scop pur religios, iar
la Alburnus maior (Rosia Montana) Collegium Jo vis Cerneni, care era o societat
e de ajutor mutual si de inmormantare. La Brucla (Aiud) era Collegium aurariorum
a muncitorilor minieri 2).
Drumul dela Geoagiul de os duce peste comunele Mada, Balsa, Almasul mic, Poiana,
Techereu si Almasul mare la coama mun-
tilor Fericel sau Fericeaua (1172 metri) g Dealul Ungurului
(1043 metri), unde existau din timpurile cele mai vechi renumite mine de aur. O
multime de rmasite vechi romane, ca piulite, cioburi etc., descoperite aici, se g
asesc azi la muzeul din Cluj. Fara indoiala ca numirea de azi a Dealului Ungurul
ui a fost cu totul alta pe vremea Romanilor. Care insa era, nu se cunoaste.
4. GRUPA MINIERA DELA ALMA$UL MARE
Cade, ca si cea precedenta, pe teritoriul judetelor Hunedoara si Alba. Este in i
mediata apropiere de grupa Fericel-MdguraDealul Ungurului, fiind concentrata mai
ales in jurul muntelui Dosul negru i cuprinzand si teritoriul comunelor &daifa
5i Dupd Piatrd. Apartine eruptiunii tertiare de andesit si este cunoscuta din pu
nct de vedere geologic sub denumirea de Grupa Dealul Jidovului-Stanija", avand o
lungime de 25 klm. O parte a acestui puternic lant de munti incepe cu varfurile
izolate de andesit: Dealul Jidovului, Mgura Lupului si Breaza de langa
Corpus Inscriptionum Latinaorum III, 1394. ldem III, 941.
www.dacoromanica.ro
111
Zlatna si continua' peste Grohas la Stanija, pe o ltime de circa
11 klm. 1).
In minele dela Almasul mare au fost gasite doua statui vechi romane, reprezentan
d pe Jupiter 5i Juno. Ele se afla azi in mu-
Fig. 31. Intrarea in mina Zapodia" din muntele Fericeaua
zeul dela Deva si sunt descrise pe larg, de catre archeologul
Tigls Gdbor, in revista ungureasca Bnyszaii s kohszati lapok" din 1905.
5. GRUPA MINIERA CORABIAVULCO1UBOTE$
Incepe dela isvoarele OH Ampoiului, despartita de comuna Bucium si orasul Abrud
prin Dealul mare. In muntele Vulcoiu, cu vrful su de trachgt numit Corabia (1351
metri), se afla ceva mai
jos de crestet vestita mina
de aur Stin(ii Petra
5i
Pavel, pe teritoriul comunei Bucium cu cele 6 sate ale sale: Bucium-Poeni,
BuciumBucium-Seasa, Muntari, Bucium-Isbita, Bucium-Sat si BuciumCerbu.
site in cursul vremii, ca
Urmele archeologice gl- Fig 32. Varful muntelui Bote l cu sapaturi
presupuse din timpul Romanilor
1) Ludwig Krausz: Monographie iiber die Stanizsa-er Albini Goldbergwerke in Sieb
enbiirgen. Filba Iulia, 1917.
www.dacoromanica.ro
112
unelte, inscriptiuni, ramasite de locuinte stabile romane, dar mai a-
les cele doua cimitire de tanga muntele Corabia arata ca aici s'a desfasurat o s
tatornica si fecunda exploatare miniera, cu lucratori adusi din Dalmatia, din Gr
ecia, Phrggia g Bitgnia. In cimitirele de
mai sus se ingropau, pe langa functionari, g muncitorii sclavi, adusi din divers
ele provincii romane. Intrebuintarea sclavilor la munca minelor o confirma' o in
scriptie comemorativa, ridicata intre anii
161-167 dupa Chr., imparatesei Annia Lucilla, la Ampelum, de catre liberli et fa
milia el leguli aurariorum 1). Despre munca sclavilor aminteste si tabla cerata
cu No. VI, gasita la Rosia
Montan&
6. GRUPA MINIERA DELA R051A MONTANA
Aceasta este cea mai insemnata atat prin bogatia minelor, cal si prin importanta
documentelor archeologice, ce ne-au ramas si printre care cele 25 table cerate
ocupa locul de onoare. Minele Cefalea mare i Cefalea miel, apoi minele Orlea-Sf.
Cruce, precum si cele
care
se intind in ma-
sivul muntilor Letea, 1gren, Scamni(a, Cal-nical mare i Cdrnicel dovedesc ori-car
ui spirit
cercetator O aici a fost data o puternica coloFig. 33. Galerii romane si alte urm
e in masivul Cetatea" dela Rosia MontanA
nie romana, cum rezulta
de altfel, pe Muga nepretuitele table cerate,
si din numaroasele urne si vase romane, inscriptiuni si monumente funerare.
Grupele 5 si 6 fac parte din judetul Alba. Din cauza rolului insemnat ce l'au ju
cat in istoria desvoltarii neamului nostru, le voiu acorda o mentiune speciala i
n capitolele urmatoare.
I) Corpus Inscriptionum Latinarum III, 1307.
www.dacoromanica.ro
113
7. GRUPA MINIERA DELA BAIA DE AR1E$ (OFENBAIA)
Aceasta grupa apartine judetului Turda. Si aici s'au gasit di-. ferite unelte si
obiecte vechi graitoare despre exploatarile romane, dar, durere, nu ni s'au pas
trat decat foarte putine. Ren-)
tabilitatea ei n'a fost incurajatoare nici in trecut si nu este nici azi. Geolog
ul Posepny imparte regiunea Abrudului in urmatoarele patru categorii geologice e
ruptive:
Prima, cea mai scurta si mai ingusta, este cea dela Baia-deArie$. A doua este ce
a dela Rosia MontandCorabia-Vulcoiu, alcatuind doua linii paralele de munte, car
e in partea despre rasarit este compusa in cea mai mare parte din trachyt (andes
it si trachyt normal); in partea apuseana din quart-trachytic (dacit) si numai d
inspre Vulcoiu compusa iar din trachyt simplu sau verde. In apropiere de Rosia M
ontan apare renumita stanca Detunata cu coloanele ei de bazalt-andesitic. A trei
a linie eruptiva este cea dintre Zlatna i Mihdleni (langa Cristior-Brad), lar a p
atra dintre Ordstie i Htilmagiu cu punctul principal la Slicdrdmbu 1).
CUM S'AU DISTRUS SI INSTRAIN4T MULTE URME ROMANE DIN jUDETELE HUNEDOARA $1 ALBA
Fr indoial, istoria posed azi date pozitive asupra domniei romane in Ardeal, ca $i a
supra exploatdrilor miniere, pe care le-a facut in Dacia inteo mdsurd atdt de la
rgd. Toate aceste date se afla consemnate, de pe urmele rmase, in vasta colectie
de inscriptiuni, cunoscut sub numele Corpus Inscriptionum Latina-
rum, ca i in scrierile a o multime de autori vechi si mai noui, straini si romani
. Evident, in timpurile agitate si chinuite ale navalirilor barbare, multe din d
ocumentele si monumentele vremii au fost distruse
fr urma, iar din cele ramase, intamplator, unele au fost nimicite mai tarziu, fie
din nestiinta, fie din Mutate. Astfel archeologul Tglds Gdbor ne spune inteo bros
ura-calauza asupra jud. Hunedoara ca insusi loan Huniade Corvinul, guvernatorul
Ardealului, a intrebuintat in edificarea cartelului sau dela Hunedoara o mul1)
Lukcics Ldszl: Az erdlgi nemesfm-bdnyiszat jelene s jvje.
Budapest, 1879. Pag. 7.
www.dacoromanica.ro
8
114
time de statui i pietre cu inscriptii comemorative aduse dela Sarmisegheluza (Grd
i5te) 5i dela Mida 1) (Vetelul de azi, lng Deva), unde a fost, cum se 5tie, un imp
ortant castru roman. Deasemenea numroase statui i pietre comemorative, mai ales di
n regiunea Albei lulii (vechiul Apulum), au czut prad reconstructiei cettii dela Al
ba Julia sub impratul Carol VI (1711
1740).
Tot din Cdlduza lui Tglds Gdbor mai aflu c in parcul
in castelul contelui Geza Kuun din Minthia, lngd Vetel (vechia Micia) se afl aduna
t o mare multime, un adevrat muzeu, de statui (printre care 5i Charon i Pan), altar
e, monumente funerare, care toate la un loe constitue un adevrat tezaur despre tr
ectitul istoric al Daciei. Multe obiecte 5i rm5ite vechi romane se mai gsesc 5i in
parcul 5i castelul baronului Nopcea din Zam, azi proprietatea familiei Csernovic
s, precum 5i in alte curti castele unguregi din Ardeal. Dar chiar de ctind avem
fericirea s trim in Romnia Mare, adtorittile romne stau cu totul nepastoare in fate ja
fului ce se comite cu obiectele vechi ce se mai gsesc pe ici-colo i vorbesc despr
e trecutul nostru. A5a, de exemplu, pe locurile de case distribuite cu ocazia im
proprietririi la Parto (Portul Mur5ului), intre gara Alba-Iu.lia i podul de peste
Mur5, s'a cldit in vremea din urm un respectabil numar de case noui, intrebuintnd o
bun parte din caramizile 5tampilate din timpul dominatiunii romane, spate 5i scoas
e la iveal de cei interesati, fr ca toritatea comunal a ora5u1ui s ia msuri pentru adu
narea, selectionarea i pstrarea acestui material pretios in muzeul comunal, cum a
procedat sub regimul maghiar invtatul profesor dela liceul local dr. Cserni Bla,
autorul importantelor spturi fcute pe locul vechiului oras Apulum. Ar fi timpul s ,n
e degeptm i s fim mai vigilenti 5i mai respectuog cu putinele urme ce se mai gsesc
cte-odat, grindu-ne despre trecutul strbunilor no5tri, cAci din respectul pentru glo
ria trecutului putem s mai culegem imbrbtare pentru viitorul ce ne a5teapt.
1) Tglds adbor: Hunyadmegyei Kalauz. Cluj, 1902. Pag. 98.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
CENTRUL MINIER DELA RC:WA MONTANA (ALBURNUS MAIOR) $1 BUCIUM
Dintre toate centreIe vechi miniere, aratate in capitolul precedent, cele mai in
semnate au fost Alburnus maior (Roga Montana cu Buciumul) $i Ampelum (Zlatna). U
rmele minelor dela Roga Montana, prin stralucitele amintiri ale epocei romane in
Ardeal g prin nepretuitele fable cerate, gasite aici, ne dau cele mai sigure g
mai importante ldmuriri despre felul exploatarilor, ca g despre viata minierilor
romani. Este indiscutabil ca cea mai desvoltata industrie miniera a fost la Ros
ia Montana. In schimb centrul administrativ a fost la Ampelum, unde isi aveau re
sedints procuratori aurararium sau procuratori augusti cu oficiile lor montanist
ice. La Abrud era numai un sub-procurator.
CAI-EVA DATE GEOLOGICE
Situatia geografica a minelor dela Rosia Montana este 46 grade, 18 minute, 20 se
cunde ltime nordica $i 40 grade, 47 minute $i 57 secunde latime stied. Rosia Monta
n' este inconjurat
de munti inalti, ca Viirpl cu creget dublu: Rotunda i Garda. Din valea Rosiei Mon
tane se ridica imediat de care est muntele Lefea, de catre nord Viiidoaia i I gr
enul, de catre nord-vest
Orlea, de catre sud Carnical, Cefalea i Zeus (Czaisz) $i de catre sud-vest Carpin
ul. Teritoriul aurifer are o lungime ost-vestica de 2.5 kilometri, o latime de 1
.5 klm. si un teritoriu de 31/2 kilometri patrati. Pe acest teritoriu intalnim m
inerale alcatuite din trachyt $i andesit, apoi pietre de nisip. COrnicul, COrnic
elul, Cefalea, Afinisul i Zeus sunt formate din dacit. Partea de mijloc a Ceti!'
(II este cornwww.dacoromanica.ro
116
pusa din asa numita breccia 1). In Carnic, apoi in partea nordica si sud-vestica
a Ceid(ii intalnim un pietris de porfir, in care se
afla cristale de quart cu 6 laturi si piramide duble. Cefalea, vecina cu Cfirnic
ul, isi are numele dela stancile si varfurile in
forma de cetate. In toti muntii, cari imprejmuesc Ro#a Monlancl, au fost si sunt
exploatari miniere. Aurul se gaseste aproape in fiecare piatra. In exploatarile
dela Alini$ s'au scos in vechime mari cantitati de aur. Dupa insemnarile
Fig. 34. Steampuri primitive dela Rolla MontanA, aproape identice cu cele din vr
emea Romanilor
lui Parisch, s'a aflat in anul 1826, in mina masivului zis Boi", foarte mult aur
liber. Inteun interval de munca de cateva ore se scoteau 7, 8 si chiar 9 kilogr
ame aur. Cantitati insemnate de aur s'au gsit si in Carnic, in dacit si in piatra
de porfir. Aurul dela Rosia Montana a fost si este renumit pentru frumoasa lui
forma cristalina. El se afla cate-odata si in octaedre, hexaedre g in
romburi.
1)
Urbrin Mihrily: Bnyszati s kohAszati lapok No. 17 din Sep-
tembre 1906.
www.dacoromanica.ro
117
EXPLOATARILE ROMANE DELA RO$1A MONTANA
Nici intr'o parte nu se vad mai bine, mai convingtor si mai plastic urmele exploa
tarilor miniere ale Romanilor ca in masivul dela Rosia /YIontan, unde au lucrat i
n mare parte colonisti si muncitori Piru$11, cei mai bine reputati lucrtori minie
ri ai tim-
purilor vechi, pe cari impratul Traian a tinut sa-i aseze aici,
aducandu-i din Dalma(ia g Epir. Preocupatiunea marelui imprat a fost nu numai sa
aduc in Dacia colonisti ad agros urbes colendas, cum scrie istoricul timpului Eui
ropius, ci i s exploateze cu succes bogatele mine de aur.
Daca la inceput Romanii urmau si ei exemplul Dacilor de a scoate aurul prin splar
e din nisipul
%Tailor
si al raurilor, ei
n'au intarziat de a face apel si
la procedee technice, incercand s scoat metalul nobil din stancile subsolului, spa
rgand minereul aurifer si macinandu-l. Ei au introdus in exploatarile miniere mi
jloace mai sistematice si de natur mecanica prin specialisti recunoscuti. In
aceasta
privinta ni s'au pstrat urme din cele mai evidente la Rosia Montana.
Ceta/ea Mare g Ceta/ea Micd, ca icele din Carnicul Mare, constitue pana
illinele
de aici
Fig. 35. 0 galerie veche din timpul Romanilor In mina de azi a statului dela Ros
ia Montana
in zilele noastre o icoana vie a
ingeniosului mod de extractiune practicat de Romani. In special masivul Ciirnicu
lui a fost sfre-
delit g gurit de jur imprejur si in multe locuri de sus in jos prin galerii sau 5
tolne, ca o cetate asaltata de brate dornice cu
ori-ce pret de imbogtire.
Din examinarea minelor dela Ce/alea mare i Cela/ea midi se poate vedea deosebirea
dintre felul vechiu de exploatare si cel de azi 1). Romanii erau priceputi in sp
area galeriilor, pe
1) Dr. Cserni Bela: 1lsf6ehrvrmegge trtnelme a rrnai korban.
Pag. 154.
www.dacoromanica.ro
118
cari le faceau mari i Cu arcuri boltite, aproape architectonice. Dei nu cunoteau p
ulberea explozibil, care s'a descoperit abia dup o mie i ceva de ani, O. Cu atat m
ai putin dinamita, uzitate azi in exploatarea minelor, Romanii faceau galeriile,
sdrobind stanele mari de piatr prin incalzire, adic prin foc, peste al cror volum
mrit se turna apoi otet i apa, ceea-ce inlesnea sfrmarea lor. Urme doveditoare despr
e aceast operatic S2 %Tad i azi in chip impuntor la Cefalea mare i Cefalea midi. Ar
cheologul sas Ackner, un meritos colectionar de antichitti ale Ardealului, scrie
urmtoarele impresionante rnduri cu privire la splendoarea celor dou Cetlifi, care,
dimpreun cu corandele Frasinului deis Bucium, sunt cele mai frumoase monumente ce
ne-a putut lsa vietuirea stramoilor notri pe acest pmnt:
Cand cine-va viziteaza Rosia, trebue sit intrebe cu tot dreptul mai intaiu de ve
stita Ceta/e. Urcandu-se in sus spre ea, la privirea masselor scobite, calatorul
se
Fig. 36. Cetatea Mare" dela Rclia
Montana Cu urmele exploatarii prin foc
uimeste si dimane ingrozit. Ele sunt pe 'din afarii si pe dinlauntru lucrate in
cerc si in realitate
se pot asemana cu un amfiteatru claraptinat sau mal bine Inca cu
din timpul Romanilor.
un vulcan stins, al carui crater
si mica in limba romana inegrit priveste spre cer. Cetate mare insemneaza intirit
ura mare si mica. Acestor stand li-se cuvine Cu
atat mai mutt numele de intarituri, cu cat in Ce/atea mare nu poate
intra cine-va decat prin o singura deschizatura in partea despre miazanoapte, ia
r in Ceta/ea mica numai printr'o stramta vagauna. Privirea de sus in jos, daca c
ine-va s'a urcat pana la varf, si interiorul, daca cine-va a ptitruns inlauntru,
sunt infioratoare. Toate simturile celui ce a strabatut inlduntru, mai ales dac
a aceasta o face pentru prima-oara, sunt
puse in miscare. Nu fall un simtimant de groadi vezi ici pe baiesul
pe urme de picior Mate cu ingrijire
indraznef deasupra rupturitor periculoase cum se urca de pe un sghiab pe altul,
adesea pe scari nesolide, pe balcoane formate ici-colo sau
www.dacoromanica.ro
5i
pe varfuri de stanca ce se
119
ridica drept in sus si, ca si cum ar pluti in want, face gduri si cu
strdduintii sparge cu dinamita sau lucreazti cu ldstarul si cu ferul" I).
Pentru scobirea i perforarea galeriilor, Romanii intrebuintau
si un fel de dalti, numite arrugia".
Asupra procedeului, cu care Romanii sdrobiau si macinau apoi minereul scos din g
aleriile minelor, vechiul scriitor grec Diodor ne da urmatoarea interesant descri
ere: I:3610i incd nedesvoltati in varsta sunt siliti sa Halle prin bl in
spAturile fticute in stalled, sd culeagd cu sitrguintd micele bucati de
piatrd si sd le aducti afard din baie. Dupti acestia, bdrbati trecuti de 30 de a
ni iau o anumit cantitate de bucdtele, le sfdrimd Cu ciocane de fer pand ce piatr
a e reclusa la mdrimea boabelor de mazdre. Fidusd in starea aceasta, femeile si
bdtrdnii iau piatra si o duc la piti (,steampuri). Pasesc apoi 2 sau 3 la sul (ju
s) si invdrtesc pfind ce au miicinat mdsura primita si au fdcut-o subtire ca Min
a de grau. In fine oameni priceputi iau piatra mdcinatti spre a o supune ultimei
operatiuni.
freacii anume pe o scAndurd latA si ceva inclinatti, in timp ce varsii pe ea apd
. PamAntul se descompune in apd si pluteste peste scandura plecatd. Rurul ins& d
in cauza greutdtii, ranulne indrt. FAciind aceasta de repetite ori, ei freacd auru
l usor Cu mainile, apoi apasd incetinel cu bureti (spongi), cari iau ceea-ce est
e mai moale si tdrdnos. Wind ce in fine rdmAne numai bucata de aur cured". 2)
Procedeul acesta a ramas pana in zilele de azi cu o singura deosebire i anume ca
sulul sau fusul steampurilor nu ma-i este in-
vartit de oameni, ci de Ewa, care cade in cupele unei roti ca de
moara, de care este angajat fusul, spre a se putea invarti g a ridica prin dinti
i sai sagetile, care in caderea lor sfarama apoi bucatelele de minereu, gratie p
ietrelor de bazalt tare ca fierul aplicate la partea de jos a sagetilor. Pentru
a avea apA suficienta g pe vreme de seceta, apele diferitelor paraie au fost zag
azuite, in timpurile mai noui, intre munti, formand 2 lacuri, pentru alimentarea
cu Ewa a steampurilor. Un asemenea lac exista si la Corna. Romanii nu cunosteau
intrebuintarea mercurului. Totusi cu acest sistem primitiv de exploatare reusia
u stramosii nostri romani sa trimita anual tezaurului din Roma peste 10.000 funt
i de aur 3) (5000 kgr.), ceea-ce constitue o productie enorma
I) Ackner: Rmische Rlterthiimer Jahrbuch der K. K. Central Comision fr Erf. u. Erh
alt. der Baudenkmale. Bd. I. Wien, 1856.
2) Diodor III, 12-24.
3 ) Gutenberg Lexikon, vol. IV, pag. 147. Budapest, 1931.
www.dacoromanica.ro
120
fata cu slabele lor mijloace de extractiune. Din aurul 5i argintul scos in minel
e dela Ro$ia Montana', Bucium 5i alte centre mi-
niere din Muntii Apuseni, imparatii romani bateau monede de
aur 5i argint. In multe locuri din Ardeal s'au gsit numaroase monede de aur din v
remea imparatilor Hadrianus, Septimius Severus 5i altii, precum 5i dinari de arg
int cu efigia imparatilor Caracalla, Marcus Aurelius Antoninus etc.
EXPLOATAR1LE ROMANE DE PE TERITORIUL COMUNEI BUCIUM : MASIVUL FRASINULUI $1 MASI
VUL CORABIA-VULCO1U-BOTE$
Dupa Rosia Montand, cele mai insemnate 5i productive exploatari aurifere au fost
pe teritoriul comunei Bucium, alcatuit din urmatoarele sate: Bucium-Cerbu, Buciu
m-Sat, Bucium-Izbita, Bucium-Muntari, Bucium-Seasa 5i Bucium-Poeni. Cand ne ri-
Fig. 37. Detunata, celebra stAna de bazalt din Bucium-Seasa
dicam dela Ro5ia Montana pe inaltimile Rotunda i liars, ni-se arata ochilor tablo
ul impresionant al muntilor de andesit dela Baia-de-Aries cu stancile lor de pia
tra eruptiva, care dau intregului tinut un caracter vulcanic. Spre rasarit dela
Ro5ia Montana se malta muntii Ruginoasa i Hdreigusul, iar spre sud stanca de baza
lt Detunata (1182 mewww.dacoromanica.ro
121
tri) cu sora ei Flocoasa (1168 m.), la poalele carora se resfira cele 6 sate ale
frumoasei comune Bucium. Detunata este o impozanta stanc, care se inalta pe coam
a unui deal la spatele satului Bucium-Seasa, avand un parete de bazalt de o rari
tate neobicinuita. El are o lungime de 200 metri, o inaltime de peste 100 metri
5i este format din stalpi de bazalt cu cate 4, 6 sau 8 laturi, a5ezati unul lang
a altul ca inteo orga, fiind inspre vrf incovoiata putin in afara. La poalele fal
nicei stanci, care, din punctul de vedere al eruptiilor geologice n'are nici o l
egatura cu straturile aurifere 1), se and un mic ghietar, ascuns in bradet.
LIRMELE EXPLOATARILOR ROMANE DIN MASIVLIL FRASINULUI
Pe teritoriul comunei Bucium intalnim urme vadite de exploatri romane in muntele
Frasinul, care desparte satele Bucium-
Fig. 38. Uriasele corande din masivul Frasinului, comuna Bucium :3 Intrarea (sta
nga) prin Bucium-Muntari si esirea (dreapta")-prin-B: Seasa.
$easa 5i Bucium-Muntari, inaltandu-se mandru in fata Detunti(ii 5i a masivului C
orabia-Vulcoiu-Boies, la est de Bucium-Izbita 5i sud de Bucium-Poeni.
I) Semper: Beitriige zur Kenntniss der Goldlagerstiitten des Siebenbrgischen Erzg
ebirges. Berlin, 1900. Pag. XII.
www.dacoromanica.ro
122
Exploatrile dela Frasin sunt, dup cele dela Ce/atea mare
i Cefalea tnicd din masivu/ Roiei Montane, cele mai impuntoare i uriaw lucrad subt
erane din timpul Romanilor. Corandele impozante, care strabat, cum arat clieul altu
rat, intreg masivul stncos al muntelui dinspre Bucium Muntari (Valea Abruzelului)
spre Bucium-Seasa, o ilustreazd in mod stralucit. In mruntaiele Frasinului lucre
azd azi cu succes societatea Industria aurului", proprietara minei Concordia", a
tt de fecund i bine-cuvantat in productia ei de aur pn'acum 40-50 de ani.
MASIVUL CORABIA-VULCOIU-BOTES
Masivului Corabia apartine spinarea lat a Bolesului (1263 m.), conul de andesit a
l Vulcoiutui cu vrful ski proeminent i tiat, precum i Corabia (1351 m.) cu Negrilea
sa, toste dominnd prin proeminenta lor impuntoare. Aceast tripla* spinare de
Fig. 39. Satul Bucium-$easa
munti formeaz unja administrativa desprtitoare intre comuna Bucium i comuna Valea D
osului, lng Zlatna. Intreg masivul acestor munti este vestit din timpurile cele ma
i vechi prin bogtia in aur a minelor Ieruga" din Corabia, Sf. Petru i Paul" din Vu
lcoiu, Iacob i Ana" din Botes, precum i vre-o alte 15 mine mai mici. Buciumanii, o
ameni vii, inteligenti 5i. foarte priceputi in minierit, sunt in acela5 timp ptim
a5 indragostiti de pmntul ion i nu vad cu ochi buni ca vre-o societate strin s vin i
www.dacoromanica.ro
123
exploateze bogAtiile subsolului mogenit 5i muncit de ei. Este in deosebi caracte
ristic ceea-ce s'a intmplat in anul 1886 cu o societate francezA, care luase in e
xploatare mina Sf. Petru 5i Paul", proprietatea lui Luktics Ldszlo din Zlatna, d
evenit mai trziu ministru de finante 5i apoi prim-ministru al Ungariei. In acel a
n o ceatA de 40 tArani, cu stare bun& au dat un atac nocturn impotriva coloniei
franceze dela Vulcoiu, omornd un functio-
nar 5i luAnd cu ei cantitatea de 32 kgr. aur. Ei au comis aceast faptA in credint
a cA aurul nativ este o binecuvntare a bunului D-zeu 5i c, dupA conceptia lor, ins
trAinarea lui n'ar constitui un mare pAcat. D'atunci nici un strAin n'a mai pus
piciorul in a-
Fig.
40.
Vdrful muntelui Corabia cu transeea numit Ieruga"
ceastA comunA pentru intreprinderi aurifere. Natural, fAptuitorii au fost toti a
spru pedepsiti, dar faptul ilustreazA mentalitatea locuitorilor, oameni linigiti
5i cinstiti de felul lor, dar in materie
de aur nativ, mai ales cnd e scos de ctre strini, nu se pot da uneori inapoi dela a
tacuri in massa. Desigur, un indemn la asemenea gesturi il furniza bogAtia fabul
oas de pe vremuri a acestor mine. SA nu uitm cd incA prin anul 1857 mina Sf. Petru
Paul" da zilnic cdte 20 kgr. aur liber sau nativ 5i CA aceastA productie bogat a
durat vre-o 30 de ani 1), in afar de
aurul stampat.
1) TOIds Gbor: A Korbia romai bAngszata s ketts sirmezeje. Budapest, 1890. Pag. 7 si
8.
www.dacoromanica.ro
124
In masivul Corabia, exploatarile vechi intampinau mari dificultati cu isvoarele
apelor. Ca sa inlature aceasta piedica, cei vechi canalizau apele intr'un mare r
ezervoriu, de care se serveau apoi pentru spalarea nisipului aurifer. Chiar apa
din rezer voriu, in scurgerea ei, era captata din distanta in distanta i utiliza
ta tot in asemenea scopuri. La periferia sudica a Corabiei se afla un lac, de ca
re vorbege i Plinius, avand o lungime i latime de cate 200 pa0 i o adancime de 10 p
a0. Paretele extrem al lacului, construit din piatra 0 pamant, avea o grosime de
8 metri i poporul ii zicea Pod, de unde denumirea de azi Poduri a locului, unde
s'a gasit un vechiu cimitir roman 1). Dela fostele stabilimente ale exploatarii
franceze dela Vulcoiu
pana la Corabia, dei sunt Mud de brad, impun ochilor
nige scobituri, care merg paralel Cu taieturile numite leruga", ramase din vreme
a Romanilor. Este, intr'adevar, de admirat arta, cu care s'a taiat in acel timp
masivul stancos al muntelui, caci
nici chiar cu mijloacele cele mai perfecte ale technicei de azi n'ar fi uor sa se
tale un munte de quart i trachyt pe o inaltime de 150 metri 0 o Willie de 20-30
metri. Ne putern inchipui cat de
grea a fost aceasta munca atunci, cand omenirea nu cunogea inca nici praful de p
uga, nici dinamita. Masivul Corabiei ne este azi bine cunoscut atat din punct de
vedere geologic, cat i archeologic, primul gratie studiului d-lui inginer I. Bdny
ai 2) i al douilea in urma unei munci con0iincioase
i obositoare de 5 ani (1881-1885), depusa de archeo-
logul TgIds Gdbor 3), fostul director al coalei normale ungure0i
dela Deva i ale card rezultate le-a publicat in 1890, la Budapesta, inteo interes
anta i documentata carte de mare volum sub titlul: A Kordbia rmai bdnydszata s ketts
sirmezeje" (Mineritul roman i cele doua cimitire dela Corabia).
Idem, pag. 13.
loan Bdnyai: Zadmintele aurifere din muntele Botes (vol. XII,
1927, al Institutului geologic al RomAniei). TOIds Gdbor: A Korbia rmai bnyszata s ke
tts sirmezeje. Budapest, 1890.
www.dacoromanica.ro
125
CIMITIRELE ROMANE DELA CORABIA
Tglds Gdbor ne spune ea' dela muntele Bote$ spre Valea Pietri
a aflat 8 siruri de morminte, unul langa altul. Sirurile nu sunt de aceeasi lung
ime si din aceasta cauza difera i numarul mormintelor, care incep
dela
partea de rasarit a muntelui Boles si d'acolo se insirue spre vest. Numa'rul lor
neegal se explica prin situatia terenului, dar se vede ca. Romanii 'si-au dat
silinta pentru o asezare geometrica
si sa faca sirurile
Fig. 41. Cosciug de piatrA, gasit In cimitirul dela Corabia
in directie dreapta si de aceeasi ltime. Adancimea mormintelor
se schimba si ea dupa situatia terenului. In *tile pietroase adancimea este 11/2
metru, iar mai jos de 1.6 metri si 1.8 metri. Mai jos de Corabia, la marginea p
unctului numit Podan, aveau
o adancime dela 0.9 Wand la un metru. Mergand mai in jos, mormintele sunt din ce
in ce mai adanci. Cadavrele sunt asezate, dupa simbolul invierii si al vietii d
e dincolo,
cu fata spre rasarit, ceea-ce ar fi o
dovada ca muncitorii erau crestini. In unele locuri, mormintele au fost de-
valizate si cateva din ele poarta urmele unui zid de piatra. Tglds aminteste ca i
n sirurile de sus a aflat 15 morminte, iar in cele de jos 20
Fig. 42. CanA de uleiu, gAsitit
de morminte. Dincolo de Podan i se incepe
al
In mormintele romane dela
Corabia
doilea cimitir. Acesta se intinde la
poalele muntelui Sliivelsoaia dela drumul de pdure, care merge spre
Zlatna, spre muntele numit Gruiu Vdearului, i cuprinde teritoriul dintre Pdrdul
ladului, respective Fntiina Craiului Delnibul Maui. Ca extensiune si numar de mor
minte,
acest cimitir intrece pe cel dela Bote,. Deprtarea intre ele
www.dacoromanica.ro
126
este de 4 klm. Si aici mormintele sunt aranjate tot ca la Boles, cadavrele fiind
asezate cu fata spre rasara. Dupa ultimul sir de morminte s'a gasa un zid de 6
metri lungime si de aceeasi
ltime, ceea-ce ar presupune existenta unui vechiu mauzoleu. Invtatul Tgls crede ca i
n aceste parti inmormntarea se facea prin arderea cadavrului in mormnt si anume: D
in bucti mari
de piatra se construia un fel de cosciug, in care se aseza cadavrul cu fata spre
rsrit, apoi 'i-se da foc si deasupra se asezau alte bucati mari de piatra, peste
care se aseza pamntul. Mai inainte cadavrul se ungea cu uleiu, pentru a arde mai
bine.
SAPATURILE DELA CORABIA
Deschiznd ckeva morminte, Tglds albor a gasa in massa unsuroas de carbuni, afara de
oase mai mici, ramasite de lmpi si cani, cuie mai mici si mai mari. Dupa parerea
lui, cuiele mari au fost folosite la sicriul de lemn, iar cele mai mici au putu
t fi ramasite de juvaere sau alte lucruri. El mai presupune ca vasele au fost sp
arte in decursul arderii sau a aruncrii pamantului, caci lnga fie-care cadavru se
aseza la partea dreapt a capului o cana, iar la stanga un vas negru. Intr'un mormn
t. Tgleis
a gasit la mana dreapt bucati
dintr'un pahar, apoi o lampa cu inscriptia OPTATI, iar intr'un alt mormnt a aflat
2 cani rosii de uleiu si ramsitele unei cani negre. Intr'unul din morminte s'a
aflat si o lampa Cu inscriptia IANAR. In toate mormintele nu s'a
Fig. 43. Steart-lampA romanA, gAsitA
in mormintele dela Corabia
gasa nici un obiect de valoare, fie de aur, argint sau bronz, cum s'au aflat in
mormintele dela Hallstatt i dela Keszthely,
ceea-ce ne arata ca in mormintele dela Corabia n'au fost inmormantati deck funct
ionari, muncitori minieri si sclavi. In toste morminteie deschise s'au aflat mul
te vase de pamnt si mai ales cani de uleiu. S'a gasa si. un singur vas de sticla,
apoi plci de metal, o oglinda de metal, despre care s'a crezut la inceput ca ar
fi de argint, dar fiind examinata chimiceste, s'a constatat ca era un fel de bro
nz, pe care Romanii il foloseau la
www.dacoromanica.ro
127
facerea oglinzilor. Intr'un mormnt s'a aflat o preche de cercei,
iar intr'un altul trei stiluri sau tocuri de scris. Tot la Corabia
s'a mai giisit o piatrd sculptat, dou capete de leu (aflatoare in muzeul istoric d
in Deva), bustul unei femei, care, nefiind transportabil, a rmas la Corabia, apoi
unelte de minierit i anume: un mojer pentru mcinatul minereului, o troacd de lem
n, care a
fost gsit in mina St Petru
i
Paul". 0 troac identic a
fost descoperit i la Roia-Montanii, in mina Sf. Ecaterina". Acest exemplar se afl
azi in muzeul national din Budapesta. In cimitirul dela Slvl'zpaia s'au gsit fibul
e de un tip caracteristic roman.
Tgls mai spune cA in morminte n'a aflat nici o moned a timpului. R gsit ins fostul mi
nistru ungar de comert Lukcs Bla, fiu al Zlatnei, mai multe monede de aramd g de b
ronz,
ale cror inscriptii nu s'au putut descifra din cauza ruginei.
Fig. 44. Mojer (piuA), gAsit lAngA mormintele romane
dela Corabia-SlAvAraia
Fig. 45. Monede romane, gAsite In muntele Negrileasa, lAngl Corabia
Lukcs Bila mai amintege de o moned din vremea impratului Adrian, pe care a aflat-o
in muntele Negrileasa. Tot in muntele Negrileasa a fost descoperit un vas cu ban
i de argint, din cari
d-na Lukcs Bela a luat 8 bucti i i-a fcut o brtard, Pe
aceste monede erau gravate urmtoarele inscriptii: TRAIANO AUG. GER. DAC. P. P. TR
. P. Pe revers: COS V. P. P. I. TR. P. HADRIANUS AUG. COS. III P. P. Pe revers:
NILUS. DIVA FAUSTIAN. Pe revers: AUG. VIS. DIVA FAUSTINA. Pe revers: AETERNITAS.
FAUSTINA AUGUSTA. Pe revers: Nu se poate descifra. ANTONINUS AUG. PIUS P. P. TR
. P. XXII. Pe revers:
indescifrabil.
IMP. ANTONINUS AUG. P. P. TR. P. XV. Pe revers: indescifrabil.
IMP. ANTONINUS AUG. TR. P. XXI: Pe revers: COS III.
www.dacoromanica.ro
128
Tglds Gdbor sustine ca la Corabia n'a fost propriu zis o colonie bine organizata,
pentru-ca altfel s'ar gasi mai multe urme
de edificii solide. El a gsit langa lacul dela Podan i numai
niste carmizi romane si crede ca pentru apararea minelor a fost detasata o compan
ie (vexilatio) de soldati din legiunea XIII Ge-
mina, ai Ora soldati insa au locuit in colibe de lemn sau de
piatr. Corporatia minierilor (Collegium aurariorum) isi avea sediul la Zlatna 1).
Pe baza inscriptiilor din morminte, TgIds sustine ca poporul din partiIe Corabiei
a folosit limba oficiala a imperiului, adica cea latina, si ca a cunoscut perfe
ct toate formele indatinate la inscriptiile funerare. El confirma faptul di la Z
latna (Ampelum) si la Roia Montand (Alburnus maior) majoritatea locuitorilor a f
ost compus din colonisti-muncitori, adusi din Albania si Dalmatia si c acestora li
-s'au alipit cu vremea Greci, Dolicheni,
Comagenei 2), adic Semiti din Syria, si Bithinieni din Phrygia 3).
Toti acestia 'si-au insusit limba si datinile romane, adic s'au
romanizat.
Corpus Inscriptionum Latinorum III, 941.
Corpus Inscriptionum Latinarum III, No. 1301, care se ocupa de Zlatna, publica u
rmatoarea inscriptie despre Commagenei;
IOM COMMA GENORUM
ETERNO. MA
R1NUS. MA R1AN. BAS SACERDOS
1. 0. M. D. PROSS SVORUM Q. 0
MN1UM VOT
/(ovi) 0(ptimo) m(aximo) Commagenorum eterno Marinas Marian (us)
Bas sacerdos /(ovis) 0(ptimo) m(aximi) D(olicheni) pros(alute) s(ua)
suorumq(ue) omnium voi(um).
Corpus Inscriptionum Latinarum III, No. 1324, care se ocupa tot de Zlatna, mai a
re urmatoarea inscriptie despre Bithinieni:
IOM
ET. ASCLEP C1VES. BITHI
NVM V1X XXX AFF1A CON1VX
ASCLP1VS
www.dacoromanica.ro
B. M. P.
CAPITOLUL V
ADMINISTRATIA MINIERA SUB ROMANI
Ocuptind Dacia, irnparatul Truian a inteles ca, pna la noui ordine, sir administr
eze regiunile miniere prin ofiterii legiunii
XIII Gemind. Acestia indeplineau, la inceput, lucrdrile de cance-
lare, de control si une-ori chiar lucrarile technice. Mai tdrziu,
pe mdsura organizdrii nouei provincii, a fost numit in fruntea administratiei mi
niere un procurator cu titlul procurator aurariorum, care trebuia sir fie specia
list si se deosebia de procuratorul sau guvernatorul administrativ al provinciei
. Dintre cei mai marcanti procuratori, cunoscuti posteritatii, cam
intre altii pe:
M. Ulpius Hermias, primul organizator al exploatarilor miniere, care s'a ridicat
la aceastd demnitate dintre libertinii imparatului Traian. Desigur trebue sa fi
fost un om de valoare i priceput, cdci dupd moarte rdmdsitele sale pamntesti au
fost transportate la Roma din ordinul impdratului Neptunalis, de asemenea libert
in. El a ridicat sotiei sale un monument funerar, care a fost gdsit la Ampelum 2
) (Zlatna). Papirius Rufus, primul procurator ajuns la acest inalt post din clas
a de jos. Ft murit in Zlatna, dar nu se she locul unde a
fost inmormAntat 3). Mai amintim pe procuratorii Sempronius Urbanus 4), Marriniu
s
Macer5), Cajas Aurelius Salvianus 6), sub care s'a construit apeCorpus Inscripti
onum Latinarum III, 1312. ldem, 1313.
Mom, 1311.
Idem, 1298. Tglds Gdbor: TanulmAngok a fiimaiak daciai arangb,:nOszatAtol. Pag. 6
5. Corpus inscriptional!: Latinarum III, 1293.
www.dacoromanica.ro
9
130
ductul dela Zlatna, i Aeliits Sostratus 1), al carui monument a fost descoperit
in hotarul comunei Patreinjeni, de langa Zlatna. Acest monument formeaza azi, du
pa cum am mai spus $i in alta parte, prestolul bisericei romane ortodoxe din Pti
triinjeni. Scriitorii Klesri, Ackner i Neugebauer ne dau numele a 14
procuratori.
Urmele epocei romane din prima jumatate a secolului III dupa Christos ne lamures
c ca directia superioara technica $i administrativa a minelor o exercita procura
torul general al provinciei, care isi avea re$edinta la Apulum (Alba Julia). Unu
l dintre ace$tia a fost $i Calas Aurelius Salvianus, avansat din demnitatea de p
rocurator aurariorum.
In cancelariile administratiei miniere statea in primul rand tabularius (archiva
rul) 2). Printre acegia a fost $i Lucius lanuarius Romulus, dap& cum dovedege sa
rcofagul gasit la Alba Julia in anul 1772, in aula episcopiei romano-catolice. I
nregistrarea i contabilizarea diferitelor lucrari o efectuau a$8 numitii librari
eni, cari se recrutau dintre militari cu cunoginta de carte. Dintre ace$tia pome
nim pe M. Aurelius Antoninus 9$i Helvius Primanus 4), cari au fost repartizati d
in sanul legiunei XIII Gemina la directia minelor din Ampelam (Zlatna). Casierul
directiunei sau administratiei miniere se numea pensator. Dintre ace$tia urmele
istorice ne transmit numele lui Callisius 5), care la inceput fusese rob sau sc
lav imparatesc. La Alburtzus Maior i Ampelizm mai functionau i a$a numitii legul
i aurariorum, cari aveau controlul spalatoriilor de aur $i al muncitorilor din m
ine 6).
Pentru a nu ramtme restante de hartii nerezolvate, prin birouri, procuratorul pu
tea sa angajeze $i alti functionari, pe cari
insa Ii platea din beneficiile sale. Aceste beneficii trebue sa fi fost
foarte mari, judecand dupa venitul anual de 60.000 sesterti, pe care il avea sub
-procuratorul Avianas dela Baia-de-Cri$ 7).
Corpus Inscriptionum Latinarum III, 7836.
Idem 1286. Idem, 1317. 4 ) Idem, 1318. Idem, 1301. Idem, 1260 si 1307.
D. Rotman: Aurul si argintul. Art. publ. in Natura" No. 2 din 1922.
www.dacoromanica.ro
131
Procuratorul minelor, ca functionar superior al statului, avea datoria principal
a sa incheie socotelile veniturilor, pe care le trimetea apoi la tezaurul imparte
sc (patrimonium caesaris). Controlul si politia minelor le exercita armata sub c
omanda unui ofiter. Dei subsolul din regiunile miniere era proprietatea statului
, totu$i gasim $i urme de exploatari miniere particulare. De sine inteles, acest
e intreprinderi aveau o intindere mult mai mica $i exploatarea lor era mai primi
tiva. Pentru aceste teritorii sau pe-
rimetre, particularii plateau statului o arenda fixa. Aceasta se constata $i din
tablele cerate cu No. IX, X $i XI. Arenda era de circa 70 denari pe jumtate an,
adica cam 60 lei aur. Perimetrul unei astfel de mine, data in arena, era cam cat
ar putea lucra 20 de muncitori. Obiceiul arendarii minelor de catre stat
se practica mai mult in regiunile Ro$iei Montane, Baii-de-Arie$
$i Corabia-Vulcoiu.
Cu incepere din veacul III dupa Chr., statul roman intrebuinta la exploatarea mi
nelor $i o parte dintre condamnatii la munca silnica (damnationes ad metalla i in
opus metalli). Categoria celor
dintai savarwa o munca mai grea, iar ce$tialalti (in opus metall mai u$oara. Func
tionarii din administratia minelor, dup implinirea anilor de serviciu, primeau pe
nsie, iar cei, cari se ridicau in functiuni din randurile sclavilor, i$i redoban
diau libertatea. Din studiul inscriptiilor descoperite $i mai ales gratie lablei
cerate cu No. 15, rezulta ca la Albarizas maior i la Ampelum
muncitorii minieri erau constituiti in societati cu caracter social, numite coll
egiunt aurariorum, sau cu caracter caritativ $i religios (de inmormantare), numi
te collegium Jovis cerneni 1). 0 asemenea asociatie se spune ca ar fi existat $i
in ora$ul Brucla, care ar fi fost situat intre Teiu$ $i Aiudul de azi, iar dupa
Ackner intre satele Tibru $i Cricau. Membrii acestor societati plateau diferite
taxe. Ca taxa fundamentala, fiecare membru platea ()data $i pentru totdeauna 10
0
de sesterti (cam 20 lei aur), in plus o cotizatie lunara de 1 as ($ease bani sau
centime). Si ciudat lucru: nu lipsea cu prilejul
inscrierii nici cinstea lui Bacchus, caci membrul nou intrat in so-
cietate trebuia s aduc $i o amphora (ulcior cu dou toarte)
1) Corpus Inscriptionum Latinarum, tabla cerata No. II.
www.dacoromanica.ro
132
plina cu vin bun. Urma$ii membrului raposat primeau 300 de sesterti (60 lei aur)
, dintre cari 50 se impartiau intre participantii la inmormantare. Daca vre-un m
embru asociat nu murea
acasa, societatea trimetea pe spesele sale o delegatie de 3 membri pentru savar$
irea inmormantarei $i punerea pomenei. Cand asociatul deceda la distante mai mar
i dela casa lui, societatea nu mai trimetea delegati, dar pltea coloniei respecti
ve cheltuelile de inmormantare. Daca mortul asociat era din randurile sclavilor
fostul sau stpan nu-1 inmormanta cu cinstea cuvenita, atunci collegium cerneni, c
a pedeapsa, i organiza o inmormantare fic-
tiva-simbolica. In cazul cand asociatul sclav ii recagiga libertatea, era obliga
t sa faca cinste o amphora cu vin 1). Pe langa lucratorii minieri erau constitui
ti in societati toate breslele meseria$ilor. Astfel erau bijutierii (fabri aurar
ii), fierarii (fabri ferarii), dulgherii (fabri tignuarii), abagiii $i lesatorii
(fabri cenionariorum), lemnarii (fabri dendroforii). Comerciantii
(negotialores) i$i aveau $i ei societatea lor $i un advocat angajat, cum dovedes
te o inscriptie 2) gasita pe malul Murasului la Alba
Julia.
Toate centrele miniere aveau medici vestiti $i anume medici
de stat $i medici particulari 3). In timpurile acele insa profesiunea
aceasta libera, dar grea i ginga$6, nu era legata ca astazi $i era practicata de
indivizi destepti, cari stiau sa farmece $i s descante bine. Existau $i chirurgi
, ortopezi $i denti$ti. Din cele ce preced, cititorul se poate convinge ca admin
istra-
tia miniera introdusa de strbunii nogri romani pentru exploatarea bogatiilor auri
fere din Muntii Apuseni, adica din muntii Abrudului, era atat de solid organize&
incat nu se putea s nu lase urme serioase de buna stare $i prosperitate economic
a. Este in afara de once indoiala ca una dintre prosperele colonii miniere roman
e a fost i cea dela Ampelum (Zlatna), care a fost infiintata curand dupa ocupare
a Daciei. Pietre comemorative inscriptiuni, care dateaza din anul 158 dupa Chris
tos, ne vorbesc din bel$ug despre acest adevar istoric.
1 ) Kiraly Pcil: Dacia Provincia flugusti. Nagybecskerek, 1894. Tom. H, pag. 280
. 2) Corpus Inscription= Latinarum III, 1500. Goos: Chronik d. archeolog. Funde
Siebenbiirgens. 1876.
3.)
Corpus lnscriptionum Latinarum III,
www.dacoromanica.ro
1636.
133
Numirea de Ampelum este consacrat de pe timpul Romanilor,
dei cuvntul este de origine pura daco-getic. In pretioasa colectie de inscriptiuni
vechi Corpus Inscriptionum Latinarum, vol
III, numirea de Ordo Ampelensis este citata de dou ori si anume la inscriptia No.
1308 sub forma de ORDOORMPELE..., iar la inscriptia No. 1293, descoperit in anul
1861, sub forma
de ORDORMP... Nenumdratele descoperiri archeologice, dintre care unele adev-
rate opere de art, ne fac s credem c Ampelum a fost chiar un oras frumos si bogat.
Intinderea si inftisarea lui extern, in
lipsa urmelor de preciziune necesara unui cercetator obiectiv, nu
se pot stabili. Dar totusi putem afirma ca west oras roman s'a intins ceva mai d
eparte dect localitatea de azi a Zlatnei, att
in directia spre Valea Dosului, cum atest vain! hti Traian, cat si in directia sp
re Ptrnjeni.
In imediata apropiere a acestui oras exist o livada, numit Trotan, unde Zltnenii is
i tineau pn mai eri petrecerile lor de var. Pe de alt parte, rmsitele apeductului, con
struit la Ampelum de Romani, servesc si azi locuitorilor zltneni o apd bun rcoritoa
re de isvor. Una din aceste rmsite se poate vedea in apropierea actualelor uzine m
etalurgice ale statului. In ce priveste Alburnus Minor sau Auraria Maior (Abrudu
l de
azi), el era un sub-centru administrativ, sediul unui sub-procurator. Castrul ro
man de aici a fost ridicat pe locul din Abrud-sat, numit Cetiitea, unde, durere,
nu s'a procedat (Ana azi la nici un soiu de sdpturi, care cu sigurant ar scoate l
a lumina zilei multe lucruri
noui si interesante pentru istoria trecutului nostru indeprtat. S sperdm cA se vor
face odat si odat. Paza minelor de aur si ordinea public intre colonistii tinu-
turilor miniere erau incredintate, cum am mai spus, in grija
armatei. In acest scop, cohorte din legiunea XIII Gemina .aveau garnizoane perma
nente in cele dou centre: Ampelum si Alburnus maior. Sub impratul Caracalla (211-2
17 d. Chr.), legiunea XIII Gemin s'a augmentat i cu cadre aduse din Spania, anume
din Iegiunea antonian, apoi cu rezerve britanice, germanice, numidiene si bithyn
iene, dintre care eea mai mare parte .s'a asimilat cu populatia bstinas a Daciei,
mai ales la Alburnus nzaior
Ampelum.
www.dacoromanica.ro
134
In administratia minelor de aur, ca dealtfel in toate domeniile statului, functi
onau sub ordinele procuratorilor a$a numitii questores, cari aveau in sarcina lo
r sd dea in arendd domeniile publice, sa incaseze arenzile, s supraveghieze blind
starea edificiilor publice $i sd conduca cartea funduard. Politia civild din co
loniile miniere nu era mai putin bine orga-
nizatd. In fruntea ei stau duumvirii, un fel de magistrati, cari ingrijeau de me
ntinerea ordinei, de salubritatea public& de statiunile balneare, de tdrgurile s
i jocurile publice. In general se poste spune ca prosperitatea coloniilor minier
e din Muntii Apuseni se datora in blind parte $i functionarilor priceputi si sel
ecti, printre cari excelau in prima linie magistratii (judecdtorii). Acegia nu t
rebue confundati cu magistri, cari fd-
ceau serviciul de primari ai comunelor, ajutati de decuriones
(consilieri comunali). Magistratii, pe ldngd actele de impdrtire a justitiei, fce
au $i acte de notariat public, redactau actele de conventiuni in numele coloniil
or $i sub directa lor supraveghere se clddiau edificiile publice ale statului pr
in antreprenori angajati de ei.
Dar desvoltarea bogatiilor miniere din muntii Abrudului o mai dovedeste $i faptu
l urrntitor : Inteadeviir este interesant de
relevat ca, impin$i de perspectiva rentabil a comertului cu aur, numerosi negusto
ri din Siria si Antiochia au luat drumul spre muntii Abrudului in scopuri comerc
iale. Multi dintre acegia au ramas pentru totdeauna aici, avnd chiar preotii lor.
Printre ace$tia colectia de inscriptiuni latine Corpus Inscriptionunt Latinarum
citeaza pe Aurelius Marinas, Addebar Semei i Oceanus Socratis 1). Tot aceste in
scriptiuni ne mai vorbesc $i despre venirea la Apulum (Alba Iulia) a cdtorva Evr
ei din Palestina, ca Aurelius Chrestus 2) i M. Chrestus 3) pentru afaceri comerc
iale cu aur. Este de remarcat ca in urma luxului ce inflorise in Dacia, existau
in regiunile miniere numerosi meseriasi de bijuterii $i obiecte de aur. Se presu
pune Ca denumirea de lidovul a muntelui cu acest nume dintre Zlatna si satul Pdt
rAnjeni, pe malul drept al AmI) Corpus Inscripliunum Latinaruni III, 13016.
Idem, 1131 Hem, 1143.
www.dacoromanica.ro
135
poiului, s'ar datora unui evreu exploatator de mine in partea
locului.
Din cele expuse mai sus, rezulta indubitabil ca Romanii, odata cu ocuparea Dacie
i, au adus aici, gratie puterei lor de penetratiune i de organizare, o cultura d
estul de inaintata si cu care, desigur, nu se putea mandri nici un popor contimp
oran. Trebue
s recunoastem totodata ca in nelinistea vremilor de atunci, ca si a
golului ce l'au gasit pe aceste plaiuri in populatia provinciei, misiunea civili
zatoare a poporului roman n'a fost dintre cele
mai usoare. Atunci, ca si azi, cultura pretindea cheltuiala, bani si banii, cari
se bateau din aurul pretios ce se extragea din sanul muntilor
Abrudului, au contribuit in cea mai larga masur la crearea in
Dacia Traiana a unei culturi romane cu urme vecinic neperitoare.
Aceasta cultura si buna stare a starnit, cum era si natural de altfel, gelozia,
apetitul si poftele de jaf ale popoarelor barbare, care, apucate de furia invazi
unilor, au determinat mari schimbari
istorice si au distrus tot ceea-ce le c'dea in cale. Cu tot instinctul lor barbar
si distrugator, aceste popoare, manate de;,0 stupida si salbateca aviditate mat
eriala, n'au putut insa niruid toate urmele geniului creator roman.
www.dacoromanica.ro
CRPITOLUL VI
VIAJA INTERNA DIN DACIA IN EPOCA ROMANA OPERA DE COLONIZARE Dacia, ca provincie
noua alipita imperiului roman, n'a fost partase dela inceput nici la puterea pub
lic, nici la foloasele libertAtii constitutionale. Prima grij a Senatului roman a
fost s desfiinteze toate asociatiile, care s'ar fi putut opune autoritatii statul
ui. Dactt Roma a tolerat ici-colo, din mdrinimie, privilegiile cOtorva familii n
obile, desfiintarea lor
a urmat de indat ce s'a indeplinit scopul, in
vederea
cAruia au fost mentinute.
Puterea publicA era in Matta
Senatului si a inaltilor functionari imperiali, cari aveau o putere nemOrginita.
De altfel principiile snatoase de
gratie crora Italia s'a desvoltat in pace si progres, au fost aplicate
guvernamAnt,
-vinciile cele mai indepartate,
daca o meritau
Fig. 46. Filosoful Lucius A. Seneca
i
si in Dacia si chiar in proinspirau incredere. Incetul cu incetul
s'a nascut in provincii o singura natiune romana, iar colonizarea i dreptul civi
l roman s'au intins asupra tuturor supusilor credinciosi si meritosi. Ori-unde a
invins Romanal, acolo locuin(a" zice Seneca 1). Locuitorii Italiei, atrasi de p
lacerile vietii i im1) Seneca: De consol. ad. Helv., cap. 6: Ubicumque vicit rom
anus,
habitat".
www.dacoromanica.ro
137
pinsi de interese, se grbiau s profite de ori-ce victorie, cautand s se aseze pe pmnt
iurile ocupate. In aceast privint se impune atentiunii ori-cui urmtorul fapt demn d
e amintit: Dup o ocupatie de 40 ani a Armeniei, cnd stpnirea roman a fost infrntd, au
fost omoriti 80.000 de Romani intr'o singura zi, din
porunca lui Mi/pida/es. Aceste colonizari benevole, dupa care alergau cettenii ro
mani
din Italia, erau dictate mai ales de situatiile functionresti bine pltite, de rent
abilitatea agriculturii, a comertului si a exploatrii minelor. Numai dup-ce imprati
i au fixat pentru legiuni anumite locuri stabile, au inceput nouile provincii ro
mane sa fie populate si cu familiile luptatorilor, deoarece pn'aci soldatii mai i
n viirst, cari primeau pentru serviciul lor bani asezau de regula in provinciile,
unde 'si-au petrecut tineretea. Cele mai productive tinuturi si cele mai bune l
ocuri au fost retinute in intregul imperiu pentru colonizarile civile si militar
e. Este interesanta aceast apuctur politica a Romei, ca pe de o parte s se sileasc a
rspndi spiritul roman prin propriile sale organe, iar pe de alta s tina in fru provi
nciile cele noui, in care nu se putea inch increde. In ce priveste moravurile si
politica interna, coloniile reprezentau exact Roma 1). Colonistii erau legati i
ntre ei prin stima ce datorau cettii eterne, prin prietenie i inrudire. Ei nu num
ai ca rspandiau respectul fat de imperiul roman, dar ei inii isi dau toat silinta c
a s se bucure de aceiasi consideratiune. Oraele municipale erau ridicate la rangu
l de colonii. Asa numitul drept din Latium acorda o deosebit favoare oraselor, in
care si cum functionarii se functionarii deveneau cetteni romani schimbau des, e
i ajungeau dup ctiva ani s fie priviti ca cele mai fruntase familii. Acei functiona
ri, cari erau primiti in legiuni
sau aveau functiuni civile, cu un cuvAnt toti aceia, cari indeplineau
ip
servicii de stat si se distingeau prin insusiri personale, primeau si anumite re
compense, care le sporea forta moral. Cele mai insemnate favoruri li-s'a acordat
in timpul domniei Antoninilor, cnd dreptul civil roman a fost intins asupra major
ittii supusilor. Massa poporului se bucura de dispozitiile binefctoare ale legiuiri
lor roman, mai ales in ceea-ce privea dreptul matrimonial, dreptul testamentar s
i de mostenire.
) A. Gellius. XVI, 13: Coloniae, populi romani guasi effigies".
www.dacoromanica.ro
138
Nepoti de ai Gallilor, pe cari ii supusese luliu Caesar, au ajuns mai trziu coman
danti de legiuni, guvernatori de provincii si chiar membri ai Senatului din Roma
. Colonie in inteles roman se numea acel loc, cu toate locatitatile
imprejmuitoare, pe care Roma l'a colonizat cu supusii si si 'i-a dat legi. Pmantur
ile se impartiau intre colonisti prin tragere la sorti. In Ardeal acesti colonis
ti locuiau aproape in toate prtile dimpreuna cu locuitorii autochtoni, cari stau
deasemenea sub legile romane. Colonizarile isi aveau menirea lor in stat: sa sta
paneasc poporul provinciei ocupate, sa impiedice invaziunea dusmanilor din afara
1), s inmulteasca populatia romana 2), sa reduca proletariatul, s infraneze turburr
ile, iar batranii luptatori s se simt bine remunerati pe calea aceasta. Colonistii
erau condusi de triumviri la locurile destinate, unde, dup impartirea loturilor,
trebuiau s'A se ocupe cu agricultura. Viata publica a coloniilor avea colorit c
ivil si religios. Chestiile civile ale comunelor erau conduse de un consiliu, ca
re isi da silinta ca fie-care colonie s devin icoana fidel a Romei. Legile lor, car
e se deosebiau intru diva de cele ale Romanilor, erau redactate de triumviri si
trebuia sa aiba in vedere interesele institutiilor proprii locale. Populatia fie
-carei colonii era impartita in decurii, ai cror
conducatori se numiau decurioni. Totalitatea era condusa de duumviri, alesi pe c
ate un an. Urmau apoi censorii (estimatorii), aedilii,
cari conduceau politia, si qaaestorii, cari ingrijau si manipulan
veniturile publice. Insfarsit, coloniile mai aveau un soiu de pa/ron,
ales din sanul lor, care, in cazuri de lips putea reprezenta la
Roma cele mai importante afaceri ale comunei.
Seful religios era asa numitul pontifex, iar ajutorul lui era
augur. Veniau imediat 3 flameni (dialis, Jupiter; martialis, Mars si quirinalis,
preotul lui Romulus). Acestia judecau in chestii religioase sub presidentia pon
teficelui. Cu timpul, inmultindu-se numarul zeilor, s'a inmultit si numrul preoti
lor, pentru-ca fie-care zeu trebuia s aib un preot. Provinciile aveau in fruntea l
or cate un guvernator, ca repreCicero (Orat. de leg. agrar. in Rullum): Coloniae
sic idoneis lods sunt collocatae, ut non oppida Italiae, sed propugnacula imper
ii
esse viderentur".
7-ilus Livius (libr. VII, dec. 3): Stirpis augendae causa".
www.dacoromanica.ro
139
zentant al impratului, Cu titlul de legatus, proconsul sau propraetor, care in Ar
deal era de obiceiu i comandantul legiunii XIII Gemina. Sub ordinele acestuia st
a i armata din provincie. El avea dreptul de inspectie suprema atat asupra minel
or, cat i asupra mersului finantelor publice. Provinciile colonizate cu Romani d
epindeau direct de imparat in vreme de stare de asediu, iar in timp de pace de s
enatul roman. Judecand dupa monumentele timpului ca i dupa medaliile, altarele 5i
inscriptiile gasite, Dacia Traiana a fost guvernata direct de imparati 1). Sub
impratul Perlinax (a. 193 d. Chr.) Ardealul a fost provincie consulara. Istoricul
alias Capitalinas spune ca in acea vreme au fost 4 provincii consulare: Moesia s
uperioarti, Moesia inferioara, Syria i Dacia 2).
I) Dovada neindoioas despre aceasta sunt titulaturile guvernatorilor: Legati Caes
arum, Legati Augustales, Consules, Proconsules, Procura/ores Caesarum, Augustale
s Pradecti, Propraetores, cum atestil M. I. Ackner in: Die Colonien u. militrisch
en Standlager der Rmer in Dacien. fahrb. der K. K. Central Comision zur Erforschu
ng u. Erhattung dar Baudenkmale. II Band. Wien, 1856. Pag. 70.
2) M. CapitaUnits: In Pertinax II, 3.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
COLONIILE ROMANE DIN ARDEAL
Imptiratul Traian, apreciand marea important economica si politica ce prezinta Ar
dealul pentru tezaurul roman si pentru
prestigiul imperiului, se gandea si din deprtare la organizarea din ce in ce mai
temeinica a provinciei ocupate dup attea lupte si sange vrsat. Inteadevr, dndu-si sea
ma de multele bogatii din cuprinsul ei si convingandu-se c in fosta tara a lui De
cebal ar putea trai mult mai multi locuitori decal au ramas in urma crancenelor
rasboaie si ale emigratiunii, a adus din intregul imperiu o mare multime de colo
nisti pentru munca pamantului si a minelor, cum si pentru zidirea oraselor proie
ctate. Aceast opera de colonizare se impunea de altfel si din cauza scderii popula
tiunii, mai ales in randurile brbatilor, czuti in indelungatele lupte ale
1 u i Decebal 1).
In urma dispozitiilor lui Traian, s'au infiintat in Dacia urmatoarele colonii, c
are aveau drepturi de orase ( jus italicum):
1. Colonia Zernensis (la Molemaeus i in tabela lui Peulinger figureaz cu numele Di
erna), infiintata langa raul Cerna si Orsova. Ulpianus, om de drept si scriitor,
spune lamurit ca a fost infiintata de Traian 2). Aid a fost detasata de Traian
o companie din
Eutropius VIII, 3 spune: Trajanus, victa Dacia, ex toto orbe romano
infinitas eo copias transtulerat ad agros et urbes colendas.
Dacia enim diuturno bello Decebali viris fuerat exhausta". Ulpianus: De Censib.
Libr. I. 8 si 9: ...In Dacia quoque ZernenAlum Colonia a Diva Trajano deducta, j
uris italici est. Sarmisegethusa quoque ejusdem juris est, item Napocensis colon
ia et Apulensis et Patavicensium vicus, qui a D. Severo jus coloniae impetravit"
. -- Grisclini, op. citat, pag. 265. Neugebauer, op. citat 10: 6.
www.dacoromanica.ro
141
legiunea XIII Gemina, precum
$i trupe din legiunea I Britanica 1). Colonia Sarmisegethuza i$i datoreaza origi
nea i desvoltarea
sa tot lui Traian, cum dovedesc multele documente romane 9. Dupa prima expeditie
a lui Traian, invingtorul, s'a numit Ulpia Trajana (Augusta Dacica). Cladita la
un kilometru $i jumatate
dela $irul de munti ai Portii de fer, care desparte apa Bistrei de cea a Streiul
ui din tara Hategului, a fost o cetate romana de mare insemnatate istorick dupa
cum ne arata multele ruine rm$ite, care au stat aici pima' in timpul din urma sub
cold liber, expuse capriciilor vremii i dintre care unele se mai pot
i azi: edificii mrete, teatre, monumente, coloane, altare, mozaicuri, sicriuri, u
nelte, vase $i pietre, cani, apaduct $i drumul roman 3), care trecea prin aceast
a parte. Semnele stralucirii vechi
vedea
$i
ale bogatiei ni-le invedereaza crestturile de marmora alba.
Fie-care rama$ita, cat de mica, ne dovedeste bogatia de lux a Romanilor din vech
ia capital a provinciei Dacia, care infti$a gloria romana 4). Aici ii avea, la inc
eput, resedinta guvernatorul imperial $i comandantul legiunii XIII Geminti. Acea
sta colonie avea un teritoriu intins, cuprinzand localittile: Griictiste, Gureni,
Pestipl mare $i Pestixl mic, Ostrovul mare nat., Clopotiva, Cdrne#i, Details
etc. In toate aceste sate s'au gasit o multime de ruine $i rama$ite de cladiri r
omane
.
Colonia Napocensis (Cluj), infiintata de Traian i situata langa drumul de tar ce
duce la Gherla 6). Istoricul Ulpianus
confirma c i aceast colonie s'a bucurat de jus italicum. Impor-
tanta ei rezida in faptul ca a fost garnizoana permanenta de armata (casirum sta
tivum) i re$edinta efului politiei (aedilis coloniae Napocae) 7). Din aceast colon
ie se recrutau soldati penCorpus Inscription= Latinaum III, 1629 si 8074. Neugeb
auer 17: 45. Hohenhausen: Die Alterthiimer Daciens in dem heutigen Siebenbilrgen
, pag. 22-23. Wien, 1775. M. I. Ackner: Riimische Alterthiimer in Siebenbilrgen.
Iahrb. der K. K. Centr. Comiss. zur Erforsch. und Erhalt. de Baudenkm. Wien, 18
56. Neugebauer, op. citat, p. 46. Torma Kcfroly: Romaiak nyome Erdly jszaki rszeibe
n. Piz erdlyi Mtn. Egylet Evknyvei. II. Kolazsvr, 1860. Pag. 30-32 si 37-38. Idem,
pag. 37,
www.dacoromanica.ro
142
tru armata incd din vremea imparatului Adrian (a. 117-138 d. Chr.). Multi din ei
au fost dusi in Numidia (Africa) si inrolati in legiunea III Augusta 1), apoi i
n Panonia si in alte provincii, fie ca legionari, fie ca ofiteri. Porolissum (Mo
jgrad sau Novigradul din jud. Sillaj) si-a luat fiinta tot sub imparatul Traian.
a a fost colonie, o marturisesc diferite ramasite gasite, precum si o piatra co
memorativd,
pe care s'au gdsit cuvintele: decano, augur i pontilex. La cldirile ridicate in ca
strul dela Porolissum au lucrat in vremea lui Traian
soldati din legiunea VII Claudia 2), iar pe timpul impiiratului Caracalla (a. 21
1-217) legiunea Hispano Antoniana 3).
Potaissa sau Patavissa (Turda). Si aici a fost o important colonie roman& cad min
ele de sare dela Turda au fost exploatate si in epoca romana. Se pare insd ca n'
a fost infiintat de Traian, deoarece spune Ulpianus a purtat numele imparatului S
ep-
timius Severus, care a domnit dela 193-211 d. Chr. Ackner
fixeaza CA drumul dela Potaissa ducea la Napoca 4). La Potaissa, dupa leg. XIII
Gemin, a tinut mult timp garnizoan legiunea V
Macedonica.
In afara de aceste cinci colonii si de colonia dela Apulum (Alba
Julia), care a fost cea mai insemnatd dintre toate si de care ma voiu ocupa pe l
arg mai jos, au mai fost si o multime altele, dar din cauza timpului distrugator
nu se cunosc inca toate cu preciziune. Ptolemaeus aminteste peste 40 de orase i
n Dacia, ale caror locuri nu se pot stabili pan'acum, dar e sigur cd ele au fost
ridicate langa raurile Murds, Somes, Olt, Streiu (Sargetia) i Tarnava mare. Ist
oricul sas Ackner, unul dintre cei mai zelosi cercetatori ai epocei romane, a pu
blicat studii intregi despre toate coloniile, mari si mici, din acea epock care,
dei acoperita de Oda trecutelor veacuri, a fost fart indoiald una din cele mai
stralucite
ale Daciei.
COLONIA APLILUM (ALBA ILJLIA)
intrarea Daciei in stpanirea romana, a inceput sa domneasc aici un spirit nou de v
iata si de progres. Totul ne
Odata
Cu
Corpus Inscriptionum Latinarum III, 3021.
Idem, 8071. Idcm, 7638.
AI.
I. Arkner: Archiv Mr Siebenbiirgische Landeskunde. Bd.
Pag.
30.
www.dacoromanica.ro
I.
143
arata GI colonia Apu/um a fost cea mai importanta din Ardeal, infiintata de Trai
an pe ruinele dacice, la poalele muntelui Manud. Probe elocvente avem nu numai i
n nesfrsitele monumente si inscriptiuni, ci si in faptul ca pe unele monumente de
marmord se spune ca Apulum a fost municipiu. Vechea i bogata colonie s'a extins
intre Alba Julia i Parto (Portul /Ylursului), de unde s'au scos si se scot inca
din pmnt pEmil in zilele noastre multe rmiisite gritoare despre marirea sa. O inscri
ptie de pe o tigl stampilata din vremea imparatului Traian, afltoare in muzeul de
antichitati din Bucuresti, ne adevereste c legiunea XIII Gemina si legiunea I Adj
utrix au fcut garnizoana in acelasi timp la Apulum 5i au contribuit astfel la inf
iintarea orasului.
Fig. 47. Vase de lut, gasite inteun cimitir roman
din Portul Murdsului, lftngA Alba Julia
In timpul impratului Antoninus Pius (a. 137 161 d. Chr.), a fost comandant al leg
iunii XIII Gemina, care isi avea comandamentul la Apulum, legatul M. Statius Pri
scus 1). O piatra de marmora din timpul impratului Decius (a. 249 251 d. Chr.) nu
meste Apulam: Colonia nova". De unde se deduce
c Apulum a fost municipiu 2) pn la aceast data. Este mai verosimil ins ca fusese colo
nie, dar in timpul imparatilor Philippus j Decius (244-251 d. Chr.), in urma dev
astrilor facute In Dacia de Carpi si de Goti, isi pierduse insemnatatea si numai
din gratia lui Decius, care batuse si alungase pe barbari fapt
Corpus Inscriptionum I atinarum III, 11143.
Pe doua pietre, despre care vorbeste istoricul Neugebauer, se inscriptia: MUN. S
EPT. APUL. (Muncipium Septimum Apulum).
ea
www.dacoromanica.ro
144
'si-a rectistigat din nou dreptul de colonie. Pentru intaia oara colonia Apulum
a fost devastat in anul 162 d. Chr., in urma unei invaziuni a slbaticilor Marcoman
i, un popor
care 'i-a adus titlul de restitutor Daciarum
.de rasa germana. Gratie imparatului Marcus Aurelius (a 161-180 d. Chr.), a fost
restaurata din nou si a ajuns la inflorirea de mai inainte 1). Istoricul Bartal
is afirma ca in vremea imparatului Caracalla
4.4iww*swamompipt
-
L'A/RP-4 N VS,1,cr-LE
217 d. Chr.), Gotii au distrus din nou OM la pamant .4pulum, pe care l'a recladi
t mai tarziu Decius 2). Ori-care ar fi adevarul, e sigur ins ca avand in vedere p
ozitia sa, April= a jucat si pe timpul Dacilor (Tarnis) si
(211
XiJi GAiNfo
al Romanilor rolul unei colonii de
mare importanta 3).
INFINTAREA ORA$ULU1 APULUM
PRO&SYA SVORVivti, OV:EXV1
P Os
In armata romana era obiceiul ea in tot locul unde intrau legiu-
nile si isi formau tabr stabila,
Fig. 48. Altarul de marmorA ridicat in cinstea veteranului
veneau dupa ele o multime de negustori ambulanti, cari se asezau in apropierea t
aberei si procurau armatei cele de lipsa d'ale mancarii, precum si alte lucruri
necesare.
L Aurelius Marinus, din leg. XIII Gemina AntonianA, Osit
la Alba lulia.
astfel de asezare s'a facut
i pe
teritoriul vecin cu tabra din Apu-
alaturat apoi si
lum, formnd cu timpul baza unei comune noui, la care s'au veteranii, cari, fr sa fa
ca serviciu, au
Kurl Goss: Die remische Lagerstadt Apulum in Dacien. Anuarul gimnaziului luteran
din Sighisoara, anul 1878, pag. 31-32. Ant. &Walls: Ortus et occasus Imperii Ro
manorum in Dacia.
Posonii, 1787, III, pag. 30. Poetul Ovidius aminteste despre aceasta colonie, sc
riind: Danubius rapax et Dacicus orbe remoto Apulus".
www.dacoromanica.ro
145
ramas credinciosi steagului. Aceasta comuna este amintita pe inscriptiuni si in
alte documente sub numirea de Kanabae. fistfel
un contract, pe care l'a incheiat in Iunie anul 162 d. Christos
Dasius Breucus cu Alex. Bellicus pentru cumprarea unui sclav, poart urmatoarea dat
a: Actum Kanabis legionis XIII Geminae, XVII Kalendas /unias, Rulino et Quadrato
cos 1) (in timpul consulatului). Apoi in contractul incheiat de Claudius lulian
us, soldat in legiunea XIII Gemina, si Claudius Mari cu Claudius Philetus, in zi
va de 4 Octombrie a. 160 d. Chr., pentru cumpararea unei femei cu numele Theodot
a: Actum Kanabis legion's XIII Geminae IV nonas Octobres. Bradua et Varo cos (in
timpul consulilor) 2).
Fig. 49. Obiecte de bronz din epoca romank gasite la Alba lulia
Denumirea de kanaba se da magaziilor de marfuri 5i bodegilor din apropierea tabe
rei. Acest cuvant nu se intalneste in scrierile clasicilor romani. El era o numi
re technica populara, Cu care se desemnau nu att locuintele provizorii, ci magazi
ile si prvliile cldite pe teritoriu strain, care puteau fi usor demontate si transp
ortate in alt parte. Spaturile facute de neobositul profesor alba-iulian Cserni pe
teritoriul cetatii si al orasului Alba Julia ne arata cti vechiul Apulum avea o
intindere foarte mare. Kanabae 5i municipiul de mai tarziu aveau o lungime de 4
klm. si o ltime de 1/2 klm. dela tabara. Mai tarziu, cand Kanabae i municipiul a
u devenit coloColectia tableor cerate No. VII. Tabla cerat cu No. XXV.
www.dacoromanica.ro
()
146
nie, lungimea era mai mare de 5 klm., iar latimea de cel putin
2 klm.
Dupa parerea unui alt cercetator serios al epocei dacice si romane, canonicul F.
Xavier Nene, tot din Alba Julia, Apulunt era un oras foarte populat si intins,
a carui parte centrala ar fi trecut si pe partea stanga a Mursului 1) in spre com
unele Drambari, Ciugud, Seusa si Oarda, ceea-ce 'i-ar fi dat o suprafata de pest
e 11 kilometri patrati. Dupa alti autori, el s'ar fi intins dela Portul Murtisul
ui pana la Ighiu, unde se terminau stradele mahalelor, grdinele, vuele si fermele
2), deci pe o suprafat de 12 klm. in lungime. Judecand, inteadevar, dupti ramasi
tele edificiilor scoase la iveala, Apulum a fost un oras insemnat, frumos, luxos
si bogat. Cele 21 de cladiri publice
si
particulare,
printre care si o baie
Fig. 50. Mozaicuri de aran-da, gasite cu ocazia sapaturilor facute de prof. Cser
ni la Alba Julia.
publica (cladita de vir clarissimus P. Aelius Gemellus), pe care le descrie prof
esorul dr_ Cserni in interesanta
sa Islorie a ud. Alba in epoca romana", precum si coloanele, figurile de piatra s
i admirabilele mozaicuri confirma in totul cele
de sus.
Dar mai mult: Ca si azi, Alba Julia a avut si in trecutul ei indepartat cea mai
proasta apa potabila. Administratia romana a inteles insa sa remedieze aceast sta
re de lucruri atat de pagubitoare igienei si sanatatii publice, construind un ap
educt de 10 klm. pana la Sard, spre a aduce in oras n'a buna de baut. Urmele
apeductului se vad pana azi in gradina episcopiei catolice, numita
Lumea nour. Existenta lui o confirma' o inscriptie din anuI
I) llene Xav. Ferencz: Beitrtige zur dacischen Geschichte. Nagy Szeben, 1836. Pa
g. 80. 2) Kirdly Pdl: Apulum. Az als6fehrmegyei trtnelmi, rgszeti s termszettudomanyi
gylet vk6nyve. II. Kolozsvar, 1889. Pag. 25.
www.dacoromanica.ro
147
158 d. Chr., care spune ca a fost construit de soldatii legiunii XIII Gemine 1).
Din nenorocire, Alba Iulia zilelor noastre, dei este ora$ul Incoronrii, se afla
din acest punct de vedere tot in
situatia timpurilor omului primitiv. In provinciile de vest ale imperiului roman
scrie dr. Cserni
n'ar fi existat vre-o colonie sau municipiu, in care sa se fi aflat atatea templ
e (biserici), edificii publice $i inscriptiuni ca la Aptilum. Partea numita Kana
bae, care la inceput avea un caracter strict militar, a primit mai tarziu un col
orit civil $i fiind inglobata in oras, era administrata de Ordo decurionum, un c
onsiliu compus din cei mai de frunte cetateni, avand in cap pe cei mal inalti fu
nctionari $i pe magistri, cari conduceau trebile orasului. Unul dintre cei mai v
echi primari ai ora$ului (duumvir) a fost C. lul. Metrobianus, care din decano (
consilier) a fost numit primar pe 5 ani 2). O inscriptie din anul 161 d. Chr. ne
spune ca in acel an s'a cladit la Apulunz un mare stabiliment militar cu cheltu
iala imparatului Antoninus Pius. Ora$ele erau impartite in decurii. Din inscript
iile e$ite pana azi la lumina, Apulum faces parte din decuria XI ) .
iMPESTRITATA POPULATIE A COLONIILOR
In ce prive$te populatia oraplui Apulum, ca si a celorlalte colonii din munti, d
e ex. Ampelum (Zlatna), Albarizas maior (Rosia Montana) i Alburnus maior (Abrudu
l), chiar fara a se bucura de dreptul ora$elor (cu jus italicum), era foarte var
iata, un soiu de mixtum-compositunt Aceasta impestritare se datora faptului ca l
egionarii romani din armata, dup un serviciu de 20-30 ani, se invatasera, pe lang
a elementele roman $i dac, s considere Dacia ca propria lor patrie, unde foarte m
ulti s'au $i stabilit definitiv. Astfel incetul cu incetul elementul civil s'a a
lcatuit din soldati $i ofiteri eliberati i cum numero$i dintre ei erau din toate
provinciile vastului imperiu roman (britanici, galli, germani, mauri, semiti, n
umidieni, piruti, dalmatini, epiroti, lydieni, bythinieni, frygieni, parti, alba
nezi etc.), ne putem lesne inchipui ce
Corpus Inscriptionant Latinarum Ifl, 1061.
ldem 972. !den: 1043.
www.dacoromanica.ro
148
populatia eterogend locuia in multe din aceste colonii, unde, ca ve-
terani, primeau dela stat bani, slujbe si pmnt. Colectia inscriptiilor latine este
plina cu asemenea nume L) strine din Europa, Asia si Africa, singurele continent
e cunoscute atunci. Dar, ori-cat de cosmopolita era aceast populatie, ea cu
timpul s'a romanizat complect, devenind cei mai buni cetnyeni romani, iar in urm
a procesului secular de stratificare i contopire etnick azi, cei mai buni cetdfe
ni romani. Consultnd documentele vremii, ne convingem c pe msur ce se desvolta orasu
l Apulum, care era capitala Daciei Apulensis, cu jurisdictie deci pe mai multe j
udete, in aceeasi msur progresau i infloreau i localittile strict miniere din aprop
iere. In urma importantului rol istoric pe care l'a jucat in vechime, apoi dealu
ngul veacurilor !Ana azi, orasul Apulum sau Alba Julia zilelor noastre este un c
entru al romnismului, cu un trecut istoric ata de bogat in fapte mari nationale,
inctlt el a devenit un simbol al tuturor Romnilor. Intrarea lui Mihai Viteazul (l
a 1 Noembrie 1599) in Alba Julia, frimgerea pe roat (28 Februarie 1785) a martiri
lor Noria i Closca, proclamarea unirii Ardealului cu patria-mam (la 1 Decembrie 1
918) si incoronarea marelui rege Ferdinand 1 ca rege al tuturor Romnilor (in ziva
de 15 Octombrie 1922) sunt fapte i etape nemuritoare in istoria noastr national i
nimic pe lume nu le va putea sterge vre-odat din sufletul romnesc.
DESVOLTAREA ROSIEI MONTANE, A ZLATNEI $1 A ABRLIDLILIII IN EPOCA ROMANA $1 PRODU
CTIA LOR ANUAL& DE ALIR
Aceste localitati formau cele trei centre aurifere din Muntii
Abrudului. Numele lor au o origine pur geto-dacic5 2 ) Alburnus maior (Rosia Mon
tana) a fost, ca productie, cel mai mare centru aurifer, in care inscriptiile i
tablele cerate documen.
teaz existenta a o multime de Illyri, in special Pirusti, veniti
din Dalmatia Bici la lucrul minelor, ca specialisti bine cunoscutl. O mahala int
reag purta numele lor: vicus Pirustarum 3). Istoria
Dr. Cserni Beta: Als6feher viirmegge trtenelme a romai korban,
pag. 216 si 217.
V. Prvan: Getica, pag. 2711 si 278. Corpus Inseriptionum Latinarum III, 1399 si 2
110.
www.dacoromanica.ro
149
ne citeaz chiar numele unui primar pirust Cu numele Platnims finezas 1). Din tabe
la cerata No. IV se vede cA toate satele din jurul acestui ordsel californian er
au getice 2), deci dacice. Ampelum (Zlatna), infloritoarea capitala a tinutului
aurifer
al Daciei, imprtia cu Alburnus maior i Cu Alburnus minor avan-
tagiile unei vieti economice intense si desavantagiile unei lipse de seriozitate
si statornicie a populatiei internationale, care o impestrita, circuland pe aic
i in perpetua agitatie, fie in slujba particulard a imparatilor, fie pentru prop
ria sete de cAstig usor pe
seams minierilor din district"
Fig. 5L O alta vedere a masivului Carnicul Mare dela Rosia Montana
Dup o traditie, pe care o aminteste un autor maghiar, cu numele Kvdry, intr'o cart
e a sa 4), intemeierea Zlatnei s'ar datori Evreilor. Desi colectia Corpus Inseri
ptionum Latinarum vorbeste citeaza numele unor negustori evrei, ca Aurelius Chre
sitts M. Chrestus, veniti din Palestina si Syria la Apulunz i Ampelunt,
in scopul de a face comert Cu aur, si dei un munte de langa
1) Corpus Inscriptionum Latinarum III, 1270. 21 V. Pdrvan, op. citat, pag. 273.
ldem, pag. 278. Corpus Inscriptionum Latinarum Ill, 1399 i 2110. Kiivdry: Erdlyi p
itszeti emlkei (Amintiri architectonice din Ardeal), pag. 24.
www.dacoromanica.ro
150
Zlatna poarta numele de fidovul (in vremea Dacilor se zicea lidava), totu$i este
greu de admis interesanta hipoteza a traditiei unguregi, pe care n'o justifica
nici o inscriptie g nici un monument al timpului. Ampelum a ajuns la o stare inf
loritoare numai in epoca romana, caci era re$edinta unui procurator aurariorum,
adica al directorului administratiei minelor din apropiere. Aici a locuit procur
atorul Neptunalis, care a ridicat sotiei sale un monument funerar, aici a murit
procuratorul Papirius Rufus i tot aici au trait $i procuratorii Caius Aurelius S
alvianus, care a construit apeductui dela Zlatna, i Aelira Sostratus, al carui mo
nument se gase$te
Fig. 52. Piata oritelului Zlatna
azi in altarul bisericei romane ortodoxe din satul vecin Patranjeni, pana unde s
e intindea in vechime orfi$elul.
0 traditie populara spune CA regiunea miniera Corabia-Vulcoiu,
dintre Zlatna $i comuna Bucium, ar fi fost vizitata chiar de un imprat roman, car
e, se zice, ca ar fi fost inteleptul Septimius Severus (a. 193-211 d. Chr.). Dup
a aceasta traditie, administratia $i lucratorii minieri, afland ca vine imparatu
l, au pus straji pe tot drumul pima la masivul Corabiei. Una din aceste straji e
ra postata langa un isvor, care se numege Oita azi Ffintlina striijii. Trecand d
e acest isvor mai departe, impratului Septimius Severus i-s'ar fi facut sete $i a
r fi Milt apii dintr'un alt isvor, care
pana in zilele noastre poarta numele de Fntiina Craiului.
www.dacoromanica.ro
151
Ajungand la mine, capii autorittilor i baiesii au prezentat im-
paratului o tava mare plina cu mil., care a stors admiratia augustului personagi
u. In semn de bucurie, imparatul a distins pe fie-care minier in parte, punndu-le
la palarie cte un fir de aur din gramada destined tezaurului imperial dela Roma.
Din acest gest imparatesc s'ar trage obiceiul taranilor romani din Zlatna si Bu
cium de a purta pn azi la palariile lor un snur aurit, a$ezat in patru $iruri deas
upra bordurei. In drumul peste munti dela Zlatna la Corabia-Vulcoiu exista
cloud dealuri, care poarta urmatoarele nume sugestive: unul Dealul muncii i altu
l Dealul sudoarei. In hotarul Corabia-Vulcoiului s'au
gasit mai multe morminte romane $i numaroase obiecte $i unelte vechi, graitoare
despre
gloria strbunilor nostri. Lnga satul Bucium-Poeni, in punctul
numit Poduri, s'au gasit urme de locuinte stabile din epoca romana. Cea mai mare
parte a acestor ramsite se gsesc azi
-
in muzeul de antichitti din Budapesta, unde au fost trimise prin ingrijirea unui
fiu al Zlatnei, Luktics Bela, fost ministru de comert al Ungariei
(1889),
"
i a preotului local ro- uleiu), de care se serviau minierii in galeriile minelor
de aur mano-catolic cu numele Csiky
ldnos.
Fig, 53. Stearturi romarie (opaite Cu
Istoria trecutului minier al Zlatnei este aproape identica cu a Abrudului, cunos
cut ca al treilea centru minier administrativ in epoca romana sub numele de Albu
rnus minor $i ,4uraria Daciac sau Auraria maior. Abrudul, zis $i Abruttus, este
o numire pur daco-getica $i deriva din cuvntul dacic abrudiom, care insemneaza au
r. Astfel Abrudul de azi este un nume, care constitue o perfecta continuitate cu
cel vechiu, chiar din punct de vedere fonetic. Inca pe vremea lui Decebal, Abru
dul era centrul operatiunilor miniere din Dacia. In anul 106 d. Chr., dupa cucer
irea Daciei, imparatul Traian a asezat aici trupe din legiunea XIII Gemina, diin
du-i denumirea
www.dacoromanica.ro
152
de Auraria Daciae, iar mai tarziu pe acel de Auraria maior si a organizat asa nu
mitul Collegian aurariorum sub conducerea director (magister). In toate minele d
ela Rosia Montana, din jurul Abrudului si Zlatnei erau ocupati, in epoca romana,
intre 15.000-20.000 lucratori, asa primitiv cum se exploatau p'atunci, si scote
au saptamanal dou maji, adic intre 200-250 funti de aur. In fie-care an, procurato
rii aurariorum trimiteau la Roma, pentru alimentarea tezaurului imperial, aproxi
mativ 10.000 funti aur, cam 5000
kilograme 1), ceea-ce constituia o productiune foarte mare si care
era superioara celei din zilele noastre.
0 IN IIRESANTA DESCRIERE A ZLATNEI DIN ANUL IN VERSURI ALEXANDRINE GERMANE
1623
Un poet german, cu numele Martin Opitz, considerat ca unul dintre cei mai mari p
oeti ai secolului XVII, gratie talentului i curateniei limbei sale 2), traind in
vara anului 1623 mai mult timp ca oaspe al lui Henrich Lisabon, administrator d
e mine in Zlatna, s'a simtit indemnat de tot ceea.ce 'i-au vazut ochii sa faca'
o des
criptie poetica a Zlatnei i imprejurimilor sale. Opitz, care era din Bunzlau (Ge
rmania) si fusese adus ca profesor reformat la Alba Julia de catre Gabriel Bethl
en, principele Ardealului, a scris si o carte documentat asupra antichitatilor ro
mane din Ardeal, sub titlul Dacia antigua". Ea n'a vazut insa lumina zilei, deoa
rece manuscrisul, trecand din mana in mn dup moartea
autorului, a fost in cele din urma furat. Descrierea Zlatnei este intitulata: ,,
Zlatna oder Gedichte von Ruhe des Gemii(hes" 3), adica Zlatna sau poezii despre
odihna spiritalui" i este facuta in 532 versuri alexandrine. Scris in vara anului
1623, transpira din ea o adevrat simpatie fat de Dada antiqua" i MO de opera Roman
ilor, descoperita de autdr aici.
lata, ca proba, cateva versuri despre stabilirea Romanilor in
Zlatna:
Gutenberg Lexikon, vol. IV, pag. 147. Budapest, 1931. loscph Kfirschner: Deutsch
e National Litteratur, Band 27, Berlin si Stuttgart. Martin Opitz: Weltliche und
geistliche Dichtung. Herausgegeben von Dr. H. Vesterleg, Berlin und Stuttgart.
Pag. 45-58.
www.dacoromanica.ro
153
Die R6mer wusten schon, was hier sey zu erlangen, Das abgefiihrte Volk hat wol d
as Land durchgangen, Eh' es sich niederliess, der besten Oerter Frucht Und angen
ehmen Luft mit Fleisse nachgesucht Das lehrt uns Weissenbarg, wo Apulum vor Zeit
en, Der Sarmitz Schwester, stund, die ganz von allen Seiten Gesund und trtichtig
liegt, und Thorda zeigt es an, Das sein Cristallen-Saltz so reichlich geben kan
. Doch war das Ort auch lieb, wo jetzund Zlataa lieget, Da diesen V6Ikern hat Tr
ajanus angesieget Wie ich vermuthen kan, weil jetzt noch allermeist Ein grilnes
Feld allda Trajanns-Wiesen heisst Darneben ist Vulcoiu, der hohe Berg, gelegen,
Auf dem das Volk vielleicht hat anzubetten pflegen Der Gtter lahmen Schmied. Es k
amen da hinauff Die Bauren vor der Zeit, da lag ein Stein darauff, In den fast d
ieses Lauts Lateinisch war gegraben:
Hier liegt ein grosser Schatz; im Fall du ihn wilst haben.
So kehre mich herumb". Sie greifen fredich, Ein jeder ist bemiiht und hebt so vi
el er kan.
lar ceva mai departe, versurile lui Opitz suntt:
Drumb k6nnen wir die Saturninos lesen,
Die Lupos, Statios und den Gentelurn auch, Der so ein Bad gebaut auff Ri5rnische
n Gebrauch. Die Scaurianen 1) mehr, die Syrer, der Frontonen, Und die Flamonier
und die Senecionen Und Marcum Ulpium, sonst Hermiam 2) genannt, Der das Goldberg
werk hier hatt' unter seinen Hand, Die Asche (Zweifels ohn zu Zlatna auffgeladen
) Ward bis nach Rom gefiihrt auss keyserlicher Grraden etc.
Regretand c trebue sa plece din Dacia veche in Germania si sa se despart de amicul
su unde a si murit prin anul 1640 Lissabon dela Zlatna, Martin Opilz isi termin
a descrierea-i poetied cu urmAtoarele versuri:
0, liebes Vaterland, warm werd'ich in dir leben? Warm wirst du meine Freund' und
mich mir wieder geben? Ich schwinge mich schon fort; gehab' anjetzt dich wol Du
, altes Dacia, ich will, wohin ich soli.
D. Terentius Scaurianus a fost prim' guvernator al Daciei numit de imparatul Tra
ian. Marcus Ulpius tiermias a fost primul procurator al minelor de aur din Dacia
, cu resedinta la Zlatna.
www.dacoromanica.ro
1 54
lind ihr, Herr. Lisubon, bleibt, der ihr seydt gewesen, Mein werther lieber Freu
nd; das was bier wird gelesen, Wie schlecht es immer ist, soli kfinftig doch all
ein Bezeugen meine Treu, wann nichts von uns wird seyn.
Mare admirator al vechei culturi roman; Opitz numeste Roma
regina pamantului" (versul 477), iar in descrierea vietii i obiceiurilor populat
iei romanesti din Zlatna i jur, descendenta a Romei vechi, dovedeste multa simpa
tie si dragoste, spunand ea prezinta incredere, cinste i respectul cuvantului da
t".
CASTRUL MICIA (VETEL, liAGA DEVA)
Dei n'a fost colonie cu drept de oras, totusi Alicia, fiind castru important, a
jucat un rol de seam sub Romani, deoarece aici, pe valea Mursului, era concentrata
multa armat pentru paza minelor de aur din muntii metalici dela Baita, Scarambu,
Baia-deCris, Ruda, Fericel, Magura, etc., cum dovedesc gramezile de pietre si ca
rmizi Cu inscriptiuni, statui gsite si o multime de
ruine interesante ale vechilor edificii. O colectie frumoasa de pietre cu inscri
ptii se afla adunate in muzeul istoric dela Deva, In urma sapturilor facute in ju
rul castrului sub regimul maghiar de catre Tglds Gdbor, iar sub regimul romanesc
de catre
profesorul D. Al. Theodorescu 5i conferentiarul C. Daicovici dela
universitatea din Cluj. Castrul propriu zis dela Alicia n'a fost inca desgropat
pana aZi. Va fi ins desigur in curand. La inceput, sub Traian, soldatii din garni
zoana Miciei erau din legiunea XIII Gemina si apoi mai tarziu sub Septimius Seve
ras (193 211), din cohorta II Flavia Comagenorum, cohorta I Alpinorum, cohorta I
Vindelicorum si cohorta I Hispanorum 1). Ultima piatr cu inscriptii gsita la Mici
a dateaza din timpul imparatului Trebonianus Gallus (a. 251-253 d. Chr.). Ea est
e o piatr de kilometraj de pe osea, aratand ca dela Apulian pana la Alicia distan
ta este de 67.5 (XLV) kilometri 2) Acestea au fost coloniile sau asezarile mai i
mportante din regiunea minelor de aur, singurele care fac obiectul volumului de
fata, fr a mai cita si pe cele mai mici dela exploatarile aurifere
.
Corpus Inscriptionum Latinarum III, 1342, 1343, 1371 si 1375. reeds Gbor: Hunyadm
egyei Kalauz, Kolozsvr, 1902, pag. 21.
www.dacoromanica.ro
155
dela Baia-de-Arie$, Baia-de-Cri$, Baila, Bucium, Carpini$, Ruda, Cdienel, Pianul
de sus, 'rebut, Brad, Lupa, Bistra etc., care toate
la un loc dovedesc activitatea intensa desfa$urata de strabunii nogri Romani in
cautarea lor zeloasa $i neobosita dupa nobilul metal al aurului, acest simbol al
bogatiei din toate vremurile.
A$EZARILE ROMANE DELA MINELE DE SARE, FER
$1 ALTE EXPLOATAR1
A$ezari romane au mai fost $i in localitatile altor exploatari miniere, precum e
rau minele de sare dela Uioara sau Ocnele Maraului (Salinae), de unde se scoteau
, ca $i dela Turda
(Potaissa), mari cantitati de sare in bulgari, care se expediau cu plutele in jo
sul Mu-
raplui, pe ale carui maluri se
aflau un fel de porturi mici cu mari depozite de sare, ca
Portul Muraplui (langa Alba Iulia), Soimu$ (langa Deva), Valea Mare (litriga Sav
ar$in)
Lipova. Istoricul
Neuge-
batter, in publicatiile sale de
documente, citeaza numele lui
P. Ael. Sirenas, ca patron al
acestei antreprize comerciale. Deasemenea mai erau ase-
zari $i la exploatarile minelor de fier dela Ghelar (jud.
Hunedoara)
$i
Fig. 54 Esirea din bazinul Trascaului
la CArpinis
Trdscriu, azi
Remetea (din jud. Alba), la cele de argint $i plumb dela Rodna (jud. Nastiud), l
a carierele de marmora i piatra dela Bucova (jud. Severin), Ampoita (jud. Alba)
$i Geoagiu (jud. Hunedoara) 1), precum i la statiunile balneare dela Ulan (Ad-Aq
uas) 5i Geoagiu (Germizara sau Hydata), jud. Hunedoara, cunoscute ca bai termale
inca din timpurile cele mai vechi.
I) Neagebauer, op. citat, 105: 3.
www.dacoromanica.ro
156
Ghelarul i Valea ferulai, cu minereurile lor de fer, au furnizat lumii ferul nec
esar inca din timpurile cele mai intunecate ale istoriei. ExploatArile armatoril
or rpmani Sofericus i Gaarianus aa
fost numai continuarea exploatarilor din vremea Dador, mult
mai vechi 1).
Intr'o mina de fier dela frasdiu s'au gAsit table cerate si un triptichon 2), ca
re, dup6 declaratia inv6tatului dr. Massmann,
sunt de origine greaca. ilsezari romane au mai fost si in Sacuime si pe teritori
ul locuit de Sasi, Cu un cuvant in tot Ardealul. Pi le aminti pe toate, ar insem
na sa' trec peste cadrul lucrArii ce mi-am propus.
Victor Stanciu: Zacamintele minerale ale Daciei superioare in vol. I Transilvani
a, Banatul, Crisana, Maramurasul". Bucuresti, 1929. Pag. 236. H. L. Findly: Rz e
rdlyi bdnyabol kerfilt viasztAbldk s az 6s romai folyirAsa (Az erdlyi Muz. Egyl. Evkn
yv. I Ktet, 1859-1861).
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
ORGANIZAREA FINANTELOR SUB ROMANI, MONETARIA STATULUI DELA APULUM $1 MONEDELE RO
MANE BATUTE IN DACIA
Cea mai insemnatd sursa de incasdri pentru tezaurul roman formau in Dacia bogate
le venituri din exploatarea minelor de aur si de sare (de stat i particulare), a
poi veniturile padurilor,
a pmdntului, darea de cap, vmile i carierele de plated. Administratia finantelor,
ca i controlul, erau incredintate procaratorilor, cari in lucrdrile lor oficiale
erau independenti de guvernatorul provinciei. Procuratorului ii urma imediat in
rang seful archivei, numit tabularius 1). Acesta avea in grija sa registrele de
dare, facute pe baza msurtorii pmnturilor, apoi exemplarele originale ale cdrtilor
funduare. Ajutorii acestuia erau adiutores tabulariorum 2). Registrele de dare l
e conducea librarius ab instrumentis censualibus. Casierul se numea dispensator
g el mAnuia toti banii 3). Este interesant cd cei mai multi functionari financia
n i erau sclavi imperiali, cari primeau pensie si libertate dup anii lor de servi
ciu. Procuratorul fixa si aduna deosebitele ddri i arenzi, pentru-c el era, cum a
m spus mai sus, seful administratiei financiare. Mi-
nele de aur, dei aveau administratia lor separat, totusi procuratorul exercita si
el dreptul su de control financiar si technic. Evaluarea averii impozabile se fce
a din 5 pAn la 10 ani si in mod atat de minutios, inct proprietarul era obligat s d
eclare
I) Corpus Inscriptionum Latinarum IIf, 980.
Mein, 1466, 1468 si 1469. ldem, 978.
www.dacoromanica.ro
158
pana si numarul pomilor fructiferi. Plata impozitelor catre stat o faceau comune
le, care apoi le incasau proportional dela locuitori. Darile (vectigalia) erau d
e urmatoarele feliuri: Dad directe (tributa sau stipendia), care se impartiau
astfel: a) Darea de pamant (tribu/am soli), care consta din a zecea parte a veni
tului produs de pamantul impartit dupa ocupatie (ager redditus). b) Dares de cap
(tribu/am capitis), pe care o platiau muncitorii cu ziva, sclavii, iobagii pent
ru femei si
copii.
Darile indirecte, carora apartineau in primul rand vamile (portorium). Exportul
graului, vinului, unt-de-lemnului, aurului, fierului si sari( era interzis. Vama
de import si tranzit se platea nu numai la granita (limes imperii), ci $i pe te
ritoriul provinciilor, al circumscriptiilor si al oraselor, fiind scutiti numai
arendasii de stat (publicani), cetateni romani. Vamile difereau dupa provincii.
De regula se lua 2-50o ad valorem, mai tarziu
121/2_.250/o, nu insa in Dacia.
Cel mai mare venit il aduceau minele de metate nobile si de sare, care erau in p
arte date in arenda (ca monopolium). Darea de mostenire era de 50o, iar sclavii,
Cu ocazia liberarii lor, plateau ca taxa 2000 din averea lor. Dar tezaurul roma
n mai incasa
inca un fel de impozit interesant sub titlul de cadou (aurunt
coronar/am), pe care il plateau in cazuri exceptionale oamenii bogati Cu ocazia
inaintarilor, numirilor si distinctiilor. Apoi mai erau lasmintele voluntare si a
verea celor morti fart' testament si fra mostenitori. In afara de minerit, de agr
icultura si cresterea vitelor, mai era
infloritoare in Dacia si cultura viilor, mai ales in judetul Alba. Dealungul Mur
asului, dela Buriicunt (Vurpar) si pana la Salinae (Uioara sau Ocnele Murasului)
, apoi in valea Tarnavelor gsim urme de vinicultura veche. Inca sub Antonini s'a
adus din Italia in Dacia cea mai blind vita de vie. Prin urmare si vinicultura a
ducea in punga statului dare si vama apreciabila. Multe din isvoarele de venit a
le statului se dau in arena'. Unul dintre acesti arendasi a fost si P. Aelius 1)
din Apulum, care tinea in arena paduri si mine de sane. Veniturile din varni er
au si ele destul de importante.
1)
Corpus Inscription:in: Latinorum III,
1209
si 1363.
www.dacoromanica.ro
159
Dacia apartinea teritoriului vamal, care se intindea din Elvetia pana pe malul d
rept al Dunarii si pana la Marea Neagra, Despre strangerea vmilor merita a fi ami
ntit c agentii arendasilor luau 21/20/o vam in orasele Tsierna (Orsova), Sarmisegh
etusa (Ulpia Traiana), Ampelum (Zlatna) si Micia (Vete!, langa
Deva).
MONETARIA DELA APULUM
Teritoriul judetului Alba a cAstigat mult, din punct de vedere financiar, din mo
mentul cand s'a infiintat la Apulum (Alba Iulia) o monetarie a imperiului roman.
lnfiintarea monetriei in acest oras a avut o insemnatate istorica, pentru-c, in a
fara de Roma, numai orasele de o marcat importanta s'au bucurat de aceasta favoar
e si, din intamplare, ea a coincidat cu cea mai mare sarbatoare a imperiului: se
rbarea a o mie de ani dela infiintarea Romei. Acta Diurna", monitorul oficial al
imperiului si care se trimitea prin posta si in provincii, deja in anul 246 d.
Chr. a adus la Apulum $tirea imbucuratoare ea cu ocazia aniversarii de 1000 ani
dela infiintarea Romei si pentru-ca si orasul Apulum sa serbeze cu atat mai impo
zant acest jubilen, imparatul Marcus lulius Philip pus (senior) 'i-a acordat ace
stui oras cinstea si dreptul de a avea o monetarie. Distinctia a fost mare, MCA
indoiala, pentru-ca pe timpul impratului GaMenus nu erau monetarii deck In 22 de
orase, dintre care numai 16 bateau bani de aur. In celelalte, precum si in Apulu
m, se fabrican numai bani de argint si
de bronz. Cu incepere din anul 270 d. Chr. nu s'au mai btut
bani clecat la Roma. Primii functionari si muncitori destinati monetariei dela A
pu-
lum au sosit aici in anul 246 d. Chr., trimisi din orasul Viminacium (Costolacz
din Serbia de azi). Se vede insa ea erau
toti slabi in aceasta meserie, deoarece executarea banilor la Apu-
lum lsa mult de dorit si era cu mult inferioara aceleia dela
Viminacium $i Roma. E posibil ca cei dintai bani-moned pentru Dacia n'au fost btut
i la Apulum, ci la Viminacium $i ca numai cu incepere din anii 247 si 248 d. Chr
. au fost batuti si in primul oras din regiunea miniera a Abrudului. Acestia era
u insa primitivi si duri. In special capul impratului nu era destul de precis, re
versul
www.dacoromanica.ro
160
nu era curat, iar marginile prost executate, ca si inscriptia, astfel O literele
erau vizibile numai pe jumatate. Monedele batute in anul milenar si in anii urm
atori aveau aspectul acesta: Pe avers era capul imparatului, al impartesei sau al
mostenitorului tronului cu o inscriptie, care indica numele si titlul,
iar pe revers era o femeie imbracata in haine nationale dacice,
stand sau 5eznd si tinand in mana sabia, sceptrul si o ramura sau vexillum, adica
un mic steag de rasboiu. Pe unele monede, Muga femeie, figurau doua vexile batu
te in pamant. Pe unul era numarul
roman V si pe celalalt XIII. La picioarele femeii era un vultur, care tinca in c
ioc o cununa si un leu. Inscriptia permanenta era Provincia Dacia" si sub figura
, sub o linie, era numrul anilor: AN. I, II, III, IVXI. Numarul anului se afla nu
mai pana la XI,
deoarece in anul 256 d. Chr. s'a desfiintat monetaria dela Apulunz. Femeia de pe
reversul monedelor era simbolul Daciei. Numtrul V simboliza legiunea V Macedonic
a, al crei semn era vulturul, iar numrul XIII simboliza legiunea XIII Gemina. La a
ceasta din mina se refera leul.
In anul 244 d. Chr., inaulte de jubileul aniversar de 1000 de ani al Romei, s'au
biltut la Apulum cele dintai monede de bronz, pe care se afta chipul imparatulu
i lulius Philip pus sau al imparatesei
Marcia Otacilia Severa
ori al fiului impratului Philip
junior. Bani de argint jubiliari s'au batut numai de un fel, in anul 247 d. Chr.
Pe monedele batute in anii urmatori la Apulum se vad chipurile lui Traianus Deca
s, a sotiei sale etruscilla, a fiilor lor
Herennius 4i Hostilianus, apoi Treboniavas Galias, Aemilianus
Valerianus si in sfarsit capul lui Gallienus. Astfel banii batuti la
Apulum se pot foarte usor recunoaste. Numarul V, care simbolizeaza legiunea V Ma
cedonica, il gasim si pe monedele batute in timpul imparatului Philippus la Heli
o polis si Beritus (Siria), dei aceasta legiune facea garnizoana din nou in Daci
a deja de pe vremea imparatului Septimius Severas. Rceasta ne-o putem explica nu
mai prin faptul ca legiunea V Macedonica a
luat parte in rasboiul cu Partii, purtat de imparatul Gordianus,
si ca si dupa urcarea pe tron a lui Philippics a mai ramas o bucata de timp in O
rient, de unde a fost apoi trimisa de noul imparat in castrul Potaissa (Turda),
vechia ei garnizoana. Monetaria statului roman dela Apulum sta sub controlul sup
rem al adunarei provinciale (concilium provinciarum trium Daciarum),
www.dacoromanica.ro
161
adica al celor trei provincii dace: Dacia Apulensis, care cuprindea Banatul, .Mu
ntii Apuseni i valea Mur$ului, apoi Dacia Porolissensis, care ingloba tinuturile
Bihorului, Stmarului $i Maramuraplui, $i Dicia Malvensis, care cuprindea Muntenia
, Moldova Basarabia de azi. In aceast adunare provincial& functionarii
jucau un rol important in urma functiei si demnitatei lor in stat. Adunarea le v
ota distinctiuni $i hotra ridicarea de monumente in memoria celor merito$i. Print
re acegia, cei dintai trebue sa fi fost functionarii superiori din administratia
minelor, cari se distingeau in exploatarea aurului i contribuiau astfel la prog
resul economic
al imperiului. Este interesant de amintit ca adunarea provincial putea sa proclam
e chiar revolutia. Despre intrunirea acestei Camere sau adunari provinciale a Da
ciei Traiane ne-a ramas o singura amintire, dar numai din secolul
votat ridicarea unui monument in onoarea acestuia 1).
III dupa Christos i anume din anal 241, cand, intruni timpul domniei imparatului
Marcus Anionius Gordianus Pius, a Banii btuti in monetaria dela Apalum, in numar
de 42 tipuri, sunt publicati cronologic in pretioasa $i interesanta monografie
a
jud. Alba (epoca romana) a neobositului cercetator istoric dr.
Cserni Bla, fost profesor la liceul romano-catolic din Alba Julia, dimpreun cu tex
t.ul inscriptiilor de pe diferite pietre comemorative $i monumente gsite in Ardea
l, dar mai ales in jud. Alba.
1) Corpus Inscriptionum Laiinarum III, AM.
www.dacoromanica.ro
11
CAPITOLUL IX
TABLELE CERATE DELA ROSIA MONTANA 51 IMPORTANTA LOR ISTORICA
Tablele cerate sunt o inventiune greceasca. Ele serveau pentru insemnarea de scu
rte notite, scrisori, bilete etc. Incepand din timpul lui Pericle, uzul tablelor
cerate se generalizeaza din ce in ce mai mult in Grecia. Intrebuintarea tablelo
r cerate o aflarn pomenita si in Herodot, Demarat, Aristolan etc. Dela Greci ace
asta inventiune a trecut si la Romani. In afara de tablele cerate din Ardeal, gsi
te la Rosia-Montand, s'a mai aflat si la Pompei, langa Neapole, abia in anul 187
5, o colectie intreaga de table cerate, aproape identice Cu cele din Ardeal. Toa
te insa sunt in stare de carbonizatiune. Tablele din
Pompei au fost descoperite, gratie sapaturilor facute, intr'un cufr, In care s'a
gsit portofelul bancherului Cecilius Jucundus. Cufrul
era asezat deasupra usei uneia din odai. Aceste table sunt niste chitante, avand
forma de diptice si triptice. Scrisul din ele este
cursiv ca si in tablele dela Rosia-Montaml.
Intrebuintarea tablelor cerate s'a continuat veacuri dearandul, aproape pana in
zilele noastre, mai ales prin influenta bisericei. Ele se foloseau mult si in co
respondenta zilnica pentru tinerea socotelilor, pentru diplome, pentru foi de ze
stre, testamente etc. Toate tablele cerate, gsite pana azi (dela Rosia-Montand Po
mpei) cuprind si acte juridice. Ele sunt cele mai vechi si mai de pret documente
, care vorbesc lumei despre existenta poporului daco-roman in secolul al 2-lea d
upa Christos, dovedind relatiunile sociale si de drept privat ale natiunei roman
e din Dacia Traiana, desigur cea mai expansiva si cea mai insemnata natiune in a
ntichitate.
www.dacoromanica.ro
163
Ascunse in stnul pmdntului i gsite in diferite randuri dup 18 veacuri, ca un monument
um aere perennius, la Ro0a-Montan, lngd Abrud, din aceste table, in numdr de peste
40, nu mai exista
azi clec& 25 bucki, printre cari patru triptice complecte. Multe din ele insd su
nt deteriorate din cauza oamenilor ignoranti, cari le-au gdsit i cari n'au tiut cu
m sd umble cu ele i nu 0-au dat seama de valoarea i raritatea lor. Toate tablele
cerate relative la istoria Daciei Traiane, cale sunt azi cunoscute, au fost des
coperite in decurs de aproape trei sferturi de secol (dela anul 1786 parid la 18
55, adicd in 69 ani) i toate la Roia-Montan'd, lng Abrud, in minele din muntii Igre
n,
Letea i Cdrnicul-Mare.
Se pune ins intrebarea: Ce cdutau aceste table cerate, acesi nepretuit tezaur pen
tru istoria trecutului nostru, in minele intunecate ale muntilor Igren, Letea i Cr
nicul-Mare? De ce n'au
fost ele pstrate la Sarmiseghetuza (Grdditea de azi), capitala Da-
ciei, sau in alte cetati ca Apulum (Alba-Iulia), Napoca (Cluj), ori in Potaissa
(Turda), orase in care a inflorit viata Romanilor? Rspunsul la aceastd intrebare
ni-1 d profesorul George Popa Liseanu din Bucure5ti, care inteun studiu foarte do
cumentat despre Tablele cerate descoperite in Transilvania", spune urmtoarele:
Cat timp Traian a stat pe tronal Cesarilor, nimeni n'a indraznit se aliaga de pr
ovincia lui dela Dundre. Numele lai Traian era deajurs ca sil tina in frau roiul
de popoare ce mi,sanau in jaral Daciei si care ca nesat s'ar fi arancat asupra
bogatului imperiu ca
sil
sa-1 priideze si sil-si caute in el locttinte. Indatd ce Insd cacen/oral Daciei
deveni prin moartea sa divul Traian, popoarele neastiimpdrate
dinspre nord si Orient incep a se misca, lace,' a da ndvald din toate pdrrile as
apra pro vincular prea intinsulai imperiu. Dacia avea sil primeascd cele dial& l
ovituri si pentruca dansa, In timpul Impiiratalui Adrian, sd poatd cdpdta epilet
ul de felix, trebuia neapiirat sil fi fost scdpald dintr'un mare pericol de fiul
adoptiv al cuceritorului Daciei. Dupd moartea lui Adrian insd du,smanilor in ac
eastd tarli devenir?l din ce In ce mai dese si mai periculoase".
Si inteadevr, primejdia a sosit odatd cu rsboiul marcomanic, pus la cale de liga a
nti-roman a Germanilor, in frunte cu Marcomanii, la cari s'au alipit i p6poarele s
armate, care incepur s atace din mai multe parti vastul imperiu roman. Acest rsboiu
ingrozi i umplu de spaimd pe toti locuitorii imperiului. Guverwww.dacoromanica.
ro
164
natorul Daciei si al Moesiei superioare, M. Claudius Front, dup mrturia unei inscri
ptiuni (Corpus Inscriptionum Latinarum. III No. 1457), bate pe lasigi, cari, prdnd
Dacia, amenintau Sarmiseghetuza. Colonia de aci, recunoscdtoare, ridic o piatr in
onoarea acestui vestit general. Dar lasigii, cutreernd Dacia, o devasteaz in mod
ingrozitor si ajung pnd la Alburnus maior (Rosia-Montan) si satele din jur, crora,
dup ce le jupoaie de tot avutul, le dau foc. Cu acest trist prilej aceasta este s
i hipoteza marelui archeolog si istoric german Teodor Mommsen locuitorii din Abr
ud, Roia-Montand i satele vecine si-au ascuns toate bogtiile care
unde au stiut si au putut,
plecnd apoi cea mai mare
parte in munti ca s tina
piept barbarilor. Si desigur vgdunile si galeriile mun-
tilor Igren, Letea si Carnicul-/Ylare erau indicate ca ascunzatori ideale pentru
a-
Fig. 55. Forma unei table cerate (triptic) In bunit stare
verea si actele mai importante ale familiilor lovite de soarta rsboiului si dintr
e cari multe au pierit, rmnnd avutul lor ingro-
pat in mine, supuse si a-
cestea cu timpul surprei. Toate tablele cerate, gsite la Rosia-Montan, dateaza din
timpul domniei impdratilor Antonin Piul (138-161) si Marcu Azirel Filosoful (161
-180), gall de una singur din epoca lui Adrian. Ele au fost gsite: 11 table cerate
in mina Sf. Ecaterina", .3 in mina Ohaba Sf. Simeon", iar celelalte in minele S
f. La-
dislau", Sf. Iosif" si Laurentiu". Fiind documente de o mare
important istoric, ele au fost descifrate si studiate de archeologi savanti, ca Ma
ssnzann din Muenchen (la 1841), Teodor Mommsen
din Berlin (la 1843), de Huschke (1845), Neugebauer (1851),
preotul Ackner (1856). Detlefsen (1858 si 1859), Timoteiu Cipariu (1855, 1857 si
1858) in Analele gimnazialui din Blaj i (la
1867) in Archival pentru filologie si istorie, apoi Finaly (1861). Edon (1874) s
i Bruns (1876) intr'o conferint tinut la Berlin sub
www.dacoromanica.ro
165
titlul: Die Unterschrilten in den r5mischen Rechtsurkunden i in sfarsit G. Popa
Liseanu (1926) intr'un aprofundat studiu, facand parte din interesantul volum Ro
manica, publicat de Casa scoalelor
din Bucuresti.
IMPORTANTA LIMBISTICA A TABLELOR CERATE
In cele mai multe din tablele cerate gsite la Ro,sia-Monlanii,
chiar si in cea cu textul grecesc, se pomeneste mai des, ca nume de localitti, Al
burnus maior, adica Rosia-Montana de azi, apoi Alburnus minor, adica Abrudul, al
carui nume dacic poporan Abra-
dava (din Abrudiom=aur) s'a conservat totusi pana azi.
Ca nume de persoane, pe care le intalnim in tablele cerate, sunt foarte multe nu
me dalmatine, ceeace dovedeste ca impratul Traan, care a inceput o sistematica exp
loatare a ballor de aur din
Ardeal, gandindu-se la o extractiune mai rationala, a adus la
Abrud minieri priceputi din Dalmatia. Dealtfel intre putinele monumente dela Abr
ud, exista, dupa Popa Liseanu, trei inscriptiuni, cari pomenesc despre origina d
almatina a celor ce le-au ridicat. Dintre numele de persoane, despre care fac am
intire tablele cerate, cele mai multe sunt nume pur romane, vre-o 15 nume sunt g
recesti, caci Grecii, ca popor de negustori si meseriasi, au avut si apoi totdea
una dese relatiuni cu vecinii lor de peste Dunare, vre-o 40 de nume barbare si d
e un aspect eterogen, precum: Cerdo, Annes, Beusas, Geldo, Lossa, Liga, Liccai,
Mico, Bato, Caricci, V erzo, Passia, Pialar, Bradua, etc. Asupra unora din acest
e nume s'au facut cercetari aprofundate, care dovedesc ca ele sunt de provenient
a dalmatina, ceeace confirma hipoteza despre colonizarea muntilor metaliferi ai
Daciei Cu lucratori speciali adusi de pe malurile orientale ale Dalmatiei. In ce
eace priveste limba scrisa din tablele cerate, ea este limba graiului vulgar latn
, care este embrionul, din care avea s'A se desvolte limba romaneasca. De aceea
importanta limbistica a acestor table este enorma, deoarece ele fiind scrise de
provinciali, de oameni de jos, dei concepute dup toa te formele oficiale si rigu-
roase ale limbei culte, totusi ele prezinta urme sporadice de o
limba latineasca rea si corupta, care aran insa graiul vorbit al colonistilor de
la Dunare. Si apoi daca este adevarat ca nimicirea unei limbi este tot una cu ni
micirea unei nationalitati, tot asa de
www.dacoromanica.ro
166
adevarat este c deodat cu z5mislirea unei nationalitti incepe si zmislirea limbei sa
le. lata pentru ce cea mai scump mostenire, pe care ne-au lsat-o strbunii nostri, R
omanii, este limba. Acest nepretuit tezaur, gratie struintei si caracterului cons
ervator al poporului nostru, nu ni' 1-a putut instrina nimeni in timpul celor 18
veacuri, de cAnd trdim
si ne desvoltm pe inchntatoarele si mnoasele vi si plaiuri ale de D-zeu binecuvanta
tei Romanii-Mari.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
DACIA SUB URMASII IMPARATULUI TRAIAN IN PERIOADA DE LINISTE RELATIVA
Forta de expansiune, de colonizare 5i de organizare introdus de Traian in politic
a imperiului roman a reuit s infiripeze in Dacia, in scurt timp dup ocuparea ei, o
adevrat viat de stat impreunatA cu o !mina stare economic& care incepuse incet-ince
t sa fie jinduit de toate popoarele invecinate. Sub teroarea viitorului incert i
a lAcomiei popoarelor barbare imprejmuitoare, unii dintre impAratii romAni cei i
ntelepti au inteles s ia serioase msuri de conservare, dictate de mrimea primejdiei
ameninttoare i. de
aspra necesitate de a nu dispare. Era natural ca, in primul rAnd, s se resimt de a
ceast politic de conservare i de prosperitate economic regiunea minierA din tinutul
Muntilor Apuseni, care forma un nesecat isvor de bogtie
pe seama tezaurului imperial. De aceea, cum am vazut din cele expuse pAn'aci, im
pratul Traian a inceput din primul moment s dea o deosebit atentie acestei regiuni,
inzestrAndu-o cu di de comunicatie, pe care nu le avem nici azi. Numroasele cetA
ti i castre
romane sunt probe elocuente despre valoarea, pe care o acordau Romanii Californi
ei antice de sub stpAnirea lor.
In cele ce urmeaz voiu arta pe scurt cum au inteles diferiti im-prati romani chemar
ea vremii i rolul lor pentru a pstra posesia mAnoasei i scumpei provincii a Daciei
, acest antic Eldorado, numit sub impratul Adrian Dacia felix".
IMPARATIR ADRIAN (117-138 d. CHR.)
DupA moartea marelui Traian (117 d. Chr.) s'a urcat pe tronul imprtesc Adrian, car
e fusese guvernator in Syria. A domnit 21
www.dacoromanica.ro
168
de ani (117-138 d. Chr.). Mandru, dar timid, nu se putea
astepta dela el sa realizeze, chiar si numai in parte, planurile eroicului si in
teleptului sau predecesor. Cea dintaiu provincie, care s'a
resimtit de lipsa de orizont a noului imparat, a fost Ardealul.
Mulle de colonisti romani asezati aici de Traian ajunsesera intr'o stare foarte
infloritoare, gratie linistei si intensei comanicatii stabilite cu provinciile d
ela Dunare. Faptul insa ea, la un moment dat, invaziunile popoarelor vecine amen
intau Dacia, l'au turburat pe
Adrian inteatat, incat incepuse sa nutreasca intentia de a o
parasi
si numai interventia energica a guvernatorului Marcius Turbo Severus, care era i
ncantat de prosperitatea acestor colonii,
'i-a scos din cap aceasta
nenorocita idee 1).
Slab de inger, Adrian isi retrag2 armatele din Armenia, Mesopotamia, Asuria si A
frica. Flu-
viul Eufrat devine din nou granita, cum era inainte de Traian. Istoricii timpulu
i, fata de acest gest, se intreaba daca n'a fost la
-
mijloc o josnica invidie pe gloria marelui sail inaintas? Cateva fapte par a-i c
onfirma acest sen-
Fig. 56. Bustul imparatului Adrian, afliitor in Capitoliu, la Roma
timent patimas. Inteadevar, din ordinul lui, a fost distrus mare-
tul pod de peste Dunre dela
T. Severin, sub pretextul c podul ar inlesni trecerea popoarelor barbare in Thrac
ia 2). Astfel a devenit monumentalul pod, cladit cu 20 ani inainte de Traian, o
ruina pana in zilele de azi, ramanand ca numai cele cloud picioare sa ne amintea
sca de grandoarea
renumitei constructii.
Fricosul Adrian inclina sa mai darame 5i alte cladiri ridicate de imparatul Trai
an, daca n'ar fi observat ca prin aceasta 'si-ar aEa&op. VIII, 3, Ad. SparIlan.
in Hadrian. cap. 6. I. Seiverl: Inscript. monumentor. Romanor. in Dacia mediterr
an. Viena, 1772. Dio Cassius LIX, 18. Dio Cassius LXVIII, 13. Euirop. VIII, 6. R
otleek: Allgemeine Geschichte, Bd. III, pag. 41. Braunschweig 1844. I. Chr. Enge
l, op. citat,
pag. 259.
www.dacoromanica.ro
169
trage nemultumirea poporului i Senatului roman 1). Tot din invidia ce purta glori
ei lui Traian, Adrian nu putea mistui pe toti
barbatii, cari sub domnia cuceritorului Daciei facusera fapte de vitejie sau se
distinsesera in serviciul statului. Unii din acetia au fost odios persecutati, ha
altii chiar ucW. De aceasta soarte a avut parte i celebrul architect Apollodoru
s, autorul podului de peste Dunare 2). Adrian, dupa-ce s'a folosit i el de talent
ul lui, a sfAr-
W prin a-1 face sa cada victima urei sale 3). Fiind demontata partea superioara
a podului de piatra, el n'a mai putut fi de nici un folos Romanilor. Cu toate ac
estea, locali-
Fig. 57. Zidul portalului si pila-culee dela capatul podului lui Traian de pe pa
rtea stAngd a Dunarii (T. Severin )
tatea, numit atunci Drubda, a servit i mai departe ca loc insemnat de rasboiu, pen
tru-ca erau in apropiere mai multe cetati i toate drumurile se intAlneau in acest
punct in scopul de a facilita comunicatia intre provinciile dela sudul Dunarii
cu cele dela
nord. Lnga picioarele podului s'a construit un alt pod de pontoane. cu ajutorul f
lotilei din Moesia i Istria, iar lnga pod s'a format in scurta vreme un oras, num
it Ageta sau Egeta 1), care.
Ael. Sparlian: In Hadrian, cap. 8: Theatrum, quod ille (Trajanus) in campo Marti
posuerat, contra onmium vota destruxit". Dio Cassius LXIX, 4.
Idem LXVIII, 13.
Griselini op. citat T I, pag. 282 5i 283
www.dacoromanica.ro
170
dup Ptolemeus, trecea de cel mai insemnat oras la Dunre. Despre acest oras se face
amintire si in Itinerarium Antonini", pre-
cum si in Nolitia Imperil". Singura calitate !mind a impratului Adrian a fost cd
a dat Ardealului o administratie serioas, gratie concursului celor dot guvernator
i din timpul domniei lui, anume "Marcius Turbo Se-. verus si C. Payirius Aelianu
s 1), si a contribuit la organizarea mai departe a armatei. In interesul unei ma
i lesnicioase administratii, el a imprtit teritoriul Daciei in doti: Dacia superio
ard,
creia apartineau tinuturile mai aproape de Italia, si Dacia inferioar, din care fa
cea parte Ardealul, Muntenia si Moldova, pn in Carpatii Bastarnici. Armata era int
r'adevr att de bine instruit, inct divizia de cavalerie, numit batava", trecea, Dunrea
innottind, ceea-ce a speriat pe barbari si n'au mai indrznit s atace Dacia. Adria
n a purtat rsboiu in contra se-4 mintiilor sarmatice si a Roxolanilor, pe cari 'i
-a invins. Din aceast cauz in unele inscriptii de pe niste pietre vechi rmase Ardea
lului se pomeneste numele de Dacia felix" 2), iar Adrian este numit pe o medalie
restitutor orbis terrarum" 3), adic restauratorul Daciei.
Cu moartea lui, intmplat in anul 138 d. Chr., s'a deschis
drumul domniei Antoninilor.
IMPARATUL ANTONINUS PIUS (138-161 d CHR.)
ImpAratul Antoninus Pius a domnit dela anul 138 pn la anul 161 d. Chr. Fiu adoptiv
al lui Adrian, a fost unul dintre cei mai stimati i iubiti suverani cunoscuti i
n istorie. Prin activitatea lui neobosit, prin dragostea lui de adevr, prin dorint
a lui de a ferici pe toat lumea, apoi prin buntatea si viata lui
el ar fi
neptat 'si-a cstigat titlul de onoare Plus". Dup unii istorici 4) reprimat prea aspr
u invaziile Germanilor si Dador
liberi. Deaceea se poate spune c sub domnia sa de 23 ani Dacia s'a bucurat de o s
tare foarte infloritoare 5).
P) Neigebauer op. citat 81:1. I. Chr. Eng Idem op. citat 30:59; 36:98; 53:.1 1.
M. Ackner: Die antiken Miinzen, pag. 300. Ael. Spartian. in Antonin. lul. Capito
lin in Fintonin. cap. 5. Syncell, ed. Niebuhr, pag. 665. Neigebauer, 20, 21: 9,
10, 11.
www.dacoromanica.ro
171
Sub acest imparat, impartirea administrativa a Daciei a fost
schimbata in 3 parti: Dacia Porolissensis (partea vestica a Ardealului) cu capit
ala Porolissum (Mojgrad), Dacia Apulensis (tinutul
Mura5u1ui 5i
Arie5u1ui
pang in Carpati) cu capitala Apulum 5i Dacia Mal vensis (Mun-
tenia) cu capitala Celei. Aceast
imprtire administrativa a Daciei in anul 168 d. Chr. este neindoioasa, deoarece c
olectia inscriptiilor latine arata ca in anul
169 generalul M. Claudius F ron-
to a fost numit loctiitor de guvernator cu titlul Legatus Augusti, propraetor Mo
esiae supe-
riorae el Daciarum trium".
Unul dintre bravii sal generali
a
fost Caius Clodius, comandantul armatelor, care operau in contra Iasigilor 5i a
Dacilor revoltati 1), apoi Rustrius Sulpitianus, M. &alias Priscus, L. An-
Fig. 58. Bustul 1mpAratului Antoninus Pius, aflAtor In Capitoliu, la Roma
tonius ltalicus i Surrianus, cari toti au fost guvernatori ai Ardealului 2) in ti
mpul domniei lui Antoni-
nus Pius, cand Dacia s'a desvoltat in
pace 5i fericire, intrind influents roman.
IMPARATUL MARCUS AURELIUS ANTONINUS
(161-180)
Imparatul Marcus Aurelius Antoninus
s'a urcat pe tron in anul 161 d. Chr. A Fig. 59. MonedA de aramA fost destinat d
e Antoninus Pius pentru din timpul Imp. Autocea mai Malta treapta, din cauza ina
lninus Pius telor sale calitati, a bunatatii 5i a giintei sale. Ca scriitor l-s'
a dat numele de philosoplms". Pana
azi se cunosc cele 12 carp ale sale sub titlul: Cdtre mine insumi".
Kiilesri op. citat, pag. 17. Felmer: Hist. Transilv. Cibinii. 1803. Pag. 56.
www.dacoromanica.ro
172
Sub acest imprat Ardealul a primit cea dintaiu lovitura din partea popoarelor bar
bare dela nord, fiind atacat de Bastarni,
Alani, Goti, Sarmatii dela Dunare, Iasigi, Marcomani, Quazi etc., cari, aliati i
ntre ei, au purtat lupte si au nelinistit Dacia aproape tot timpul domniei lui M
arcus Aurelius Antoninus. Aceste lupte
s'au terminat parte prin biruinte, parte prin aliante si tratate
de pace. In rsboiul cu Sarmatii, 'i-a fost de mare ajutor generalul Avidius Cassi
us, invingatorul Partilor, devenit celebru prin mentinerea disciplinei de fer in
armed. Dupa istoricul Dio Cassius 1), unele din popoarele vecine cu Dacia au le
gat aliant cu Marcus Aurelius, altele primeau dela ei ajutoare in bani. Astfel 'i
-a suc-
ces imparatului sa alunge dela hotarele Daciei pe Tarbus, care intrase pe terito
riul Daciei si ameninta cu rasboiu, dad nu 'i-se plteste tribut. Iasigilor le-a i
ngduit s faca comert cu Roxolanii pe teritoriul Daciei, cu con-
ditia insa ca in fie-care caz sa
cear aprobarea guvernatorului. Pela anul 180 d. Chr., dupa terminarea rsboiului cu
Marcoma-
Fig. 6o. Bustul 1mpAratu1ui Marcus Aurelius, aflAtor in Capitoliu, la Roma
nii, a adus in Dacia un numar
respectabil de colonisti quazi si germani, punandu-i sub directia lui Pertinaz,
apoi incheiand pace cu Iasigii, a asigurat partea vestica a Daciei 2). Ca guvern
ator al Daciei in aceasta vreme se mai aminteste, afar de Pertinaz 3), un anumit
Clemens, iar prin anul 166 d.
Chr. Caius Raillius Cocles, care 'si-a castigat mari merite in
luptele din Dacia 4). Un monument gsit la Apulum (Alba Julia) arata ca in anul 16
1 d. Chr. a fost guvernator al Daciei Publius
Dio Cassius LXXI, 19. Mein LXXI, 17 si 19.
lul. Capitolin: In Vit. Pertinax. Dio Cassius LXXI, 12. Neigebauer op. cit. 72:
1.
www.dacoromanica.ro
173
Furius Saturninus
1), ca propretor $i consul desemnat. (COS. DESconsul designatus), dei despre exi
stenta unui asemenea oficiu Fasti consulares" nu face nici o mentiune. Istoricii
timpului mai spun ca tot pe timpul domniei lui Marcus Aurelius,
Dacia $i Moesia superioara au fost guvernate de Ouirinus Frontonicus 2, $i di se
mintiile Astingilor, Costobocilor si Dancringilor ravneau mult la pamantul rodni
c al Daciei, precum $i la minele de aur $i sare, redeschise prin sarguinta roman
a. Imparatul Marcus Aurelius Antoninus a fost reorganizatorul finantelor romane,
infiintand a$a numitii curatores", cari aveau insarcinarea sa supraveghieze ca
functionarii sa nu delapideze banii statului. Gratie impulsului acestui imprat, a
mic al pacii,
orawl Apulum a fost ridicat la rangul de municipiu $i s'a infiintat in cuprinsul
lui o noua colonie romana, numita Kanabae.. formata in mare parte din osta$ii p
ensionan i ai Legiunii XIII Gemina, precum $i din alti coloni$ti adu$i din provi
ncia italiana' Apulia. Orawl Apulum a mai purtat $i numele de Municipium
Aurelii" 3).
Luminatul imparat a murit la Vindobona (Viena) in timpul rasboiului ce ducea imp
otriva Germanilor.
,Veigebauer op. citat 135g1. Idem 27:40. Corpus Inscriptionum Latinarum III, 113
2.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
ROMA IN FAJA IMPETUOZIT411 NAVLIRILOR BARBARE
Destinul rasei latine a fost ca inca inainte cu 1800 de ani sa se intalneasca in
drumul ei civilizatoriu cu rasa german (tentona) 5i sa aib cu ea grave conflicte
de idei 5i interese. Intea-; devr, bogatiile din Dacia Traian, ca 5i cultura roman
a 5i peste tot spiritul latin, care se introdusese solid in Dacia in rastimp de
o jumtate de secol, au gsit in fata lor atunci, ca de altfel 5i azi, o invier5unat
dusmnie din partea poporului german g a diverselor semintii inrudite cu el, precu
m 5i din partea
Scgtismului rusesc 1). Atunci, ca 5i in zilele noastre, poporul german striga di
trebue distrusli romanitatea cu blestematul stiu spirit la/in, care abatea ci a
bate loate nenorocirile asupra Europei" 2). Fascinati de aceast doctrina german, a
ltoita 5i cu Scgtismul
rusesc, barbarii au inceput sa se mi5ce mai cu putere in primvara anului 168 cl.
Chr., continuand 4 ani in 5ir opera lor
distrugtoare in Dacia. Tabla cerata No. 13, gsita in anul 1855 in mina Sf. Ecateri
na" din RoVa Montana', confirma acest fapt istoric. Consecintele nvlirilor au fost
din cele mai funeste 5i mai grave. In fata jafului 5i a cruzimei, la care se de
dau semintiile barbare, locuitorii Daciei 5i ai regiunilor miniere, care formau
obiectul principal al navlitorilor, au fost siliti s-5i scape viata 5i avutul, asc
unzandu-se unii prin munti 5i pe5terile lor, iar altii prin cavernele 5i galerii
le minelor de aur. Cele mai pretioase obiecte 5i documente de familie erau ingro
pate de nenorocitii refugiati in paretii minelor, ale cror intrari le astupau
A. Block, marele poet rus, scrie: Da, n9i, Ru$ii, sunlem Scy(i". A. Spengler: Pr
eussenthum und Sozialismus.
www.dacoromanica.ro
175
apoi cu bolovani de piatr. Cu modul acesta ni s'au putut pstra celebrele table cer
ate, care constitue proba cea mai evident a originei si latinittii noastre.
IMPARATLIL COMMODUS (180-192)
Nenorocirea Daciei a fost cd tocmai in vremuri asa de grele s'a urcat pe tronul
imprtesc Titus Commodus Antoninus, sub care a inceput epoca de jale pentru Roma. D
ac pn la Traian tronul imperial a fost ocupat de incruntatul Tiberiu, de nebunul Ca
lligula, de fricosul si sceleratul Nero, de dobitocul Vitellius i de crudul Domit
ianus, de astdata venea pe tronul
cesarilor nevrednicul si lasul Commodus, care, dei era fiul lui Marcus Aurelius,
n'a fost in stare sd se ridice la inltimea taMilli su. Cu el incepe inteadevr jaln
ica perioad a Daciei. Dup moartea printelui su, Commodus s'a intors la Roma, care er
a in plin rsboiu cu Quazii, Marcomanii, Hermondurii si Sarmatii, aproape toate po
poare de origine german. In loc s continue luptele si sd caute a-si invinge dusman
ii, el, nesocotind sfaturile consilierilor, numiti de tatl su, retrage trupele
de pe malul stng al Dunrii si treste in desfru la Roma, unde 'si-a petrecut tot rest
ul domniei (180-192 d. Chr.). Din
cauza lipsei de conducere si de supraveghiere, incepe a-5i croi drum decadenta i
mperiului. Neajunsurile externe si interne, dar mai ales rsboiul cu Marcomanii, a
liatii Germanilor, au produs descompunerea vietii infloritoare economice si de s
tat, deschi-
znd calea unei lumi noui prin migratiunea popoarelor in a
doua ei perioad, care a fost cea mai dezastroas. Norocul Daciei, cel putin pentru
ctva timp, a fost c a avut in fruntea armatei sale comandanti eminenti, ca faimosi
i Vespronius Candidus, Maniilia Fuscas, Clodius Albinas si Pescenius Niger, cari
s'au acoperit de glorie 1), punnd deocamdatd stavild poftelor barbare pentru cuc
erirea Daciei, un moment pdrsit 2). Pentru binele imperiului roman, tiranul, lasul
si defraudatorul Commodus a fost sugrumat, la indemnul sotiei sale Marcia, in z
iva de 31 Decembrie 192 d. Chr.
Dio Cassius LXXII, 8. Ael. Lamprid. In Commod.
www.dacoromanica.ro
176
IMPARATUL HELVIUS PERTINAX
I-a urmat pe tron Helvius Pertinax, care intre anii 177 si 179 fusese guvernator
ul Daciei. Fiu de crbunar, a primit tronul silit. In toate serviciile de stat, un
de a fost pus, a dat dovezi de. pricepere si istetime. In dou rnduri a slujit in D
acia. Intia ()ara a fost trimis aici cnd fcea parte din flotila, care lupta in cont
ra Germanilor, dar nu peste mult timp, fiind bnuit, a fost rechemat 1). Mai trziu
a fost readus din Syria si numit
ca loc-tutor de guvernator in Dacia. Prin meritele sale s'a ridicat pe tronul im
perial, pe care l'a primit fortat. Proectase s introduc o bun administratie in afac
erile imperiului, dar, din nenorocire, n'a avut timp, cci dup 87 zile de domnie a
fost asasinat de garda pretorienilor, creia ii refuzase plata asa numit donativum"
. Istoricul Dio Cassius 'i-a ridicat un monument 2).
IMPARATUL DIDIUS JULIANUS
Dup asasinarea lui Perlinax, situatia imperiului s'a schimbat in mai ridu. Garda
imperial a declarat c va da puterea aceluia, care va plti mai mult. S'a indeplinit
profetia lui Jugartha: ca Roma isi va gsi cumpartorul! Si inteadevr, tronul imperia
l a
fost scos la mezat. S'au prezentat doui amatori: Sulpicianus, ginerele impratului
, care a oferit 5000 drachme de cap 3), si Didius Julianas, un bogtas in vrst din M
ilano. Acesta oferind mai mult 6250 drachme a ajuns imprat. Scderea aceasta josnic
in recrutarea imparatilor a adus imperiului nebnuite incurcdturi si lovituri. Din
momentul acesta puterea armatei a fost pecetluit. S'au nscut partide in snul armat
ei si prin urmare rivali la domnie. Italia si provinciile au devenit centrul lup
telor si al revolutiilor, ceea ce fatal impingea imperiul la disolutie. Politica
nefast dela Roma isi resfrngea efectele si in provincii, unde popoarele nemultumi
te cutau sd-si recstige independenta. De aci, neliniste si miscri seditioase. Dup 66
zile de domnie, nefericitul impArat Didius Julianas a fost omorit de aceiasi so
ldati, in ziva de 1 Iunie 193 d. Chr.
I) lul. Capitolin: In Pertinax.
Dio Cassius LXXIV, 5.
0 drachma greceasca fiind egal cu denariul roman, suma totala de cap venea cam la
2500 franci aur.
www.dacoromanica.ro
177
IMPARATLIL SEPTIMIUS SEVERLIS (193-211)
Grele primejdii ar fi amenintat Dacia, daca armata, din care facea parte si legi
unea XIII Gemina, nu ar fi contribuit in anul 193 la proclamarea ca imparat a lu
i Septimius Severas, care era un distins militar si barbat intelept. Dupa asasin
area nedemna a lui Pertinaz, armata din Panonia, afland de cumprarea cu bani a sc
aunului imperial de care Didius Julianas, a tinut s spele aceasta rusine, proclam
and ca imparat, la Carnantum (la sud de Viena), pe insusi comandantul ei Septimi
us Severas, originar din Africa. data ales, noul imparat s'a dus la Roma, a* 01 '
-unde a fost recunoscut si de Senat. Alaturandu-si la domnie pe
Clodius
Albinas,
guvernatorul
Britaniei, a pornit cu armata in
contra dusmanului sail de moarte,
generalul Pescenius Niger, pe care l'a invins i nimicit. Atotputernicia gardei i
mpe-
riale a fost simtita si de impratul Severas, dar fiind energic i abil, s'a stiut i
mpune astfel, incat avea in mana sa conducerea intregului aparat de stat: mi- Fi
g. 61. Bustul ImpAratului Septilitar, civil si financiar. Artan- mius Severus, af
lAtor in Capitoliu
la du-si recunostinta MO de arman, prin mrirea soldei si acordarea dreptului de a
purta inele de aur, imparatul putea
s se reazeme ea cu toata increderea. Septimius Sepe veras, deja in primul an de d
omnie, a distins cu medalii
toate legiunile, care l'au ajutat de a se urca pe tron. Printre
acestea erau i legiunea XIII Gemina si o parte din Legiunea V Macedonica, afrato
are in Ardeal. Pe timpul domniei acestui iscusit imparat, a functionat ca gu-
vernator al Ardealului L. Annius Fabianus 1), care mai tarziu (a. 201 d. Chr.) e
ste amintit ca consul 2) Cu M. Nonius MaI) Neigebauer op. citat 22:14. 2) Neigeb
auer op. citat, 173:1.
Seivert op. citat, Nr. XXVIII, XLIV.
12
www.dacoromanica.ro
178
cianus in Fasti consulares". Guvernarea sa a avut o influent
din cele mai binefacatoare asupra raporturilor de viata din Dacia
Traiana. A pus mat coruptiunii generale, decretand o severa dictatur militara. A
vizitat personal diferitele provincii si a luat dispozitii energice pentru apara
rea lor. 0 traditie populara spune c a vizitat $i regiunea minier dela Ampelum (Zl
atna).
Ca msur de sigurant a trimis din Moesia la Potaissa (Turda) legiunea V Macedonica.
Oraplui municipal Apulum (Alba Iulia)
'i-a acordat drepturi electorale, iar la Ampelum (Zlatna) a instituit consiliu o
rapnesc. Acordand o deosebita atentie Daciei Apulensis, a trimis aici ca guverna
tor pe fiul sau Geta, despre activitatea caruia vorbesc mai multe monumente inal
tate in onoarea lui. Coloniile miniere din muntii Abrudului au fost deasemenea c
alduros sprijinite de Septimius Severus. 0 atentie deosebita merit faptul amintit
despre acest imprat de istoricul Ulpianus 1) care spune c el a contribuit mult la
desvoltarea coloniei Potaissa. Tot la si o *ha comemorativa gsit la Turda 2).
IMPARATUL CARACALLA (211-217)
acest potentat se refera
Dupa o domnie de 18 ani, Septimius Severus a murit la Elboracum (York), se zice
otrvit de fiul su Marcus Aurelius
Antonius Bassianus, care 'i-a urmat pe tron sub numele de
Caracalla.
au domnit La inceput ambii frati Caracalla i Geta impreuna, avand fiecare putere
independent. Dup putin timp ins& ambitiosul Caracalla a omorat pe fratele sail Ge
ta in fata mamei sale. A ucis apoi 20.000 oameni dintre partizanii acestuia. Dup
a aceast baie de sange, a parsit Roma pentru un an de zile. Urmand exemplul impara
tului Adrian, a cutreerat provinciile imperiului, lsand s curg sange peste tot in u
rma
lui. A petrecut $i in Dacia 3). Dovezi despre aceasta avem in mai multe pietre c
omemorative de marmora alba, aflate in Dacia 4).
Digest. de Censib. Libr. I, 8 si 9. Neigebauer op. cit. 200: 2; 67: 2. Ael. Spart
ian: In Caracalla 89, 6. il) I. K. Schuller: Archly fiir die Kenntuiss von Siebe
nbilrgens Vorzeit.
Band I Heft 2, pag. 313.
www.dacoromanica.ro
179
Sub Caracalla, care a domnit 6 ani, Ardealul a suferit mari
schimbari, parte schimbari interne prin extinderea dreptului civil
roman asupra tuturor loduitorilor Daciei, parte schimbari externe prin ivirea Go
tilor la Dunare. Extinderea dreptului civil asupra tuturor supuWor imperiului nu
putea fi considerata ca o binefacere, deoarece el supunea i pe cei din Dacia la
toate sarcinile cetatenilor, cari ii pierdusera deja privilegiile (dreptul de a f
i functionar, de a fi judecat de adunarea poporului, scutirea de dad i hotararea
rasboiului i a pacii). In fond totul se reducea la o dispozitie cu caracter finan
ciar, pentru-ca i pe aceasta cale sa sporeasca veniturile tezaurului in suferint
a.
Cauza? Impratul Caracalla, care ridicase la cele mai inalte demnitati in stat pe
clowni i
pe scopiti, nu putea sa aib concursul armatei decat cheltuind
pentru ea sume fabuloase. In
acest scop el distribuia armatei anual, pe ltinga soldele ridicate, suma de 70 m
ilioane drachme
sau denari. Era deci natural sa se
ingrijeasca de noui resurse de
venituri, mai ales ea* provinciile
dela Dunare erau amenintate de Goti, in contra carora avea
nevoe de insufletirea armatei. A- Fig. 62. Bustul impAratului Caracalla, cest po
por puternic, de origine aflAtor In muzeul Vaticanului, la Roma germana, fiind n
elinitit in ve-
chia sa patrie, de tanga Marea Neagr, prin tendinta de inaintare a Romanilor, inc
erca de astadata sa ocupe el Dacia 1). Ca planul 'i-a reuit in parte, se poate de
duce din faptul ca mai tarziu (250-251 d. Chr.) impratul Decius a rechtigat prin
lupte grele teritoriile pierdute, restabilind astfel linWea coloniilor atacate 2
). Chiar i CaraI. E. F. Manso: Gesch. des ostgothischen Reiches in Italien. BresA
schbach: Gesch. der Westgothen. Frankfurt am Main. 1827. Excerpt. Petr. Patric.
pag. 1211. De aici numele de restitutor Daciarum" pe diferite pietre comemorativ
e din acel timp. Neigebauer op. cit. 126: 9 si Dacia capta" inscriptie pe monede
. I. M. Achner. Die antiken Miinzen, pag. 327.
lau, 1821.
www.dacoromanica.ro
180
calla a purtat lupte mai mici Cu Gotii
si
a avut cateva vic-
torii 1). Dup vizita din Ardeal, imparatul a plecat, prin Thracia, spre
est, lsand in grija sortii frumoasa si bogata Dacie 2), pe care in acest timp o a
dministra, ca loc-tutor, Castinus, un barbat viteaz si devotat impratului 3). Nu
'i-a fost dat ins& lui Caracalla s se intoarca la Roma din aceasta calatorie. In
drum, intre Edessa g Carrhae, imparatul a fost ranit de Tu/has Martians, din ind
emnul lui Macrinus, comandantul gardei, si apoi omorat de doi ofiteri din garda.
IMPARATUL MACRINUS (217-218)
Urmasul sat' a fost M. Opelius Macrinus, capul complotului, care a rapus viata l
ui Caracalla. Originar era maur din Africa si din parinti necunoscuti. Sub Septi
mius Severas a avut mai
multe insarcinari inalte, Caracalla il numise comandant al gardei. Dupa asasinar
ea acestuia 'i-a ocupat tronul, declarand si pe fiul su Diadumenianus ca coregent
. In scurta vreme a devenit odios prin favoritismul scandalos ce-1 practica, rid
icand pe unii
functionari far merite la inaltele slujbe de consuli si guvernatori de provincii.
In Dacia numise ca guvernator pe Marcius Agrippa, iar in Panonia pe Decius Tric
cianus, indeprtand din
aceste demnitati importante barbati distinsi, ca Sabinus i Castinus 4).
In scurta lui domnie (abia a domnit 14 luni in anii 217-218 d. Chr.), a putut li
nisti pe Dacii rasculati si a tinut in frau pe Dacringi, cari invadasera Dacia s
i erau hotarati sa continue atacurile lor daca Macrinus nu le-ar fi extrdat pe os
taticii predati de ei lu Caracalla ca garantie a credintei lor 5).
Macrinus a cazut victima unei conspiratiuni femeiesti, in frunte
cu Julia Moesa, care l'a ucis in mod barbar atat pe el, cat si
pe fiul sat].
Ael. Sparflan. In Caracalla, op. citat.
Dio Cassius LXXVII, 16. !dam LXXVIII, 13.
Dio Cassiis, op. citat, si Engel, op. citat, pag. 270.
Dio Cassius LXXVIII, 27.
www.dacoromanica.ro
181
IMPARATUL HELIOGABALUS (218-222)
In urma acestui dublu asasinat, armata, in special legiunile din Sgria, a procla
mat imprat, spre ruinea Antoninilor i a
tronului imperial, pe imberbul de 18 ani Al. Aurelius Antoninus Heliogabalus. Er
a nepotul d-nei Julia Moesa, a card sora lulia Domna fusese maritata cu imparatu
l Septimius Severas. Helio gabalus a fost in Sgria preot superior al cultului ze
ului
Elagabal din Emesa. Deoarece trecea ca copil bastard al lui Caracalla, a fost al
es de trupele sgriene, in ziva de 16 Maiu
218, ca imparat in contra lui Macrinus. Dupa asasinarea acestuia, a fost recunos
cut de tot imperiul. Intors la Roma, el continua cultul zeului sau chiar ca impa
rat.
Scurta lui domnie de 3 ani
i 9 luni este patata de cele mai degradatoare acte i orgii. Acest suveran, cu ade
varat oriental, a introdus in Roma, deja coplesita de vitiuri, alte coruptiuni i
mai rafinate. Rita cateva trasturi de caracter ale acestui monstru, transformat i
n animal de rand, ca sa ne putem face o Fig. 63. Bustul Imparatului Helioidee de
atmosfera profund vitia- gabalus, aflator in Capitoliu, la Roma.
ta ce domnea atunci in cetatea eterna: In cei 4 ani ai domniei sale a avut 6 sot
ii i intre aceste i o fecioara a Vestei. Pe unele din ele le-a alungat, pe altele
le-a asasinat. Prindea la trasura lui femei de jumatate goale, iar el se aeza in
teansa gol, desbracat. Ordona sa 'i-se faca mese i vase de argint in forme trivia
le i sensuale. Invita pe prietenii sal la palat i in fata lor se deda la cele mai
scarboase
orgii, iar pe acei, cari se luau la intrecere cu el in scene de asemenea natura,
ii ridica la demnitatile cele mai inalte. Se
deda la acte degradatoare i in public, ca animalele. Pe mama-sa voia s'o marite
dupa un servitor, pe care avea de gand sa-1 faca imparat. A intrecut pe toti mon
strii in cheltueli, nerusinari i
www.dacoromanica.ro
182
cruzimi 1). A creiat o singura institutie: un Senat compus din
femei, care trebuia sa dea tonul in moda.
Din cauza vietii sale desgustatoare era dispretuit de toate sufletele cinstite a
le poporului roman 2). In toata vremea domniei sale, Dacia a fost neglijat si a s
uferit. Cateva monede de argint din timpul lui, gasite in Ardeal, nu dovedesc ni
ci o preocupare mai serioas pentru aceast provincie.
Helio gabalus a murit in anul 222, ucis de poporul Romei, care cu ocazia unei re
volutii l'a aruncat in raul Tibru.
IMPARATUL ALEXANDER SEVERUS (222
235)
Dup disparitia acestui monstru 'i-a urmat pe tron varul su Alexianus sub numele de
Alexander Severus, un tanar de abia 14 ani, dar cu exterior simpatic, cu moravu
ri austere si avand o find cultura greaca. Sufletul lui plpand si nestricat s'a d
eschis inaintea sfaturilor date de cei 16 senatori dintre cei mai alesi, de cari
era inconjurat si ajutat in conducerea trebilor imperiului.
In scurt timp priceperea si hrnicia lui le-a dovedit prin intelepte acte de guver
namant. Se simtea inteadevar mare nevoe de un suveran, care sa aduca o viata nou
a in vastul imperiu roman, care vreme de 40 ani a fost condus numai de tirani. D
omnia lui de 13 ani si 9 luni a fost o adevarat binecuvantare si pentru Dacia, ca
re a trait in liniste i pace. Guvernatorii convingandu-se c isi vor castiga incred
erea imparatului numai printr'o corect administratie si prin iubirea locuitorilor
, isi dau toate silintele ca sa animeze inflorirea provinciilor. Impratul Alexand
er Severus a ramas insa profund ingrijorat cand a constatat c in armata nu mai do
mnea disciplina necesara, gratie spiritului decazut si imprimat in cursul domnie
i imparatilor Commodus, Caracalla i Heliogabalus. Voind sa introduc o disciplina
mai stricta in randurile gardei sale, era cat p'aci s cada el insusi )ertfa acest
ei incercari. S'a mai observat o mare miscare si in sanul legiunilor, cu care pl
ecase la Rhin impotriva Germanilor.
Caesar Canta: Istoria universala. Editia 7, vol. VII, in limba italiantt. Turin.
Dio Cassius LIX, 1.
www.dacoromanica.ro
183
Generalul Maximinus, de origine gotica, isi formase un partid in armata obosit de
drumuri grele si sub pretextul ca imparatul pedepsea chiar in mar prea aspru onc
e abatere dela disciplina
militara, a fost omorat de soldati atat el cat si mama-sa Mammaea (Martie 235 d.
Chr.). Nefericitul imprat Alexander Severus avea
abia 27 de ani. 0 parte a armatei sale s'a rasbunat in contra
asasinilor, dar a lasat in viata pe seful complotului alias Verus Maximinus, care
apoi a ajuns pe tron. In Firdeal se gasesc adeseori monede de anima si de argin
t din timpul domniei lui Alexander Severas.
IMPARATUL MAXIMINUS (235
238)
Maximinus, ucigasul s'i urmasul lui Alexander Severas, era de origine inferioara
din Thracia, nascut din tata gotic i din mama alana. Frageda tinerete 'si-a petr
ecut-o ca pastor. Prin faptul ca avea un corp de urias si poseda o putere fizica
extraordinara, a facut o stralucita cariera militara. Deja sub Septimius Severa
s era loc-tiitorul Daciei cu rangul de propraetor" 1). Sub domnia impratului Maxi
minus, Gotii si Sarmatii faceau tot mai dese invaziuni in Dacia Traiana. In scop
de a se apara impotriva lor, acest imparat a ridicat in regiunea nord-vestica a
provinciei, intre vaile Crisurilor si Somesului, o serie de intari-
turi de hotar, numite limes dacicus", care serveau mai mult pentru apararea mine
lor de aur din muntii Abrudului. Cu vremea aceste fortificatiuni au fost distrus
e de navalirile barbare,
in special a popoarelor germanice si de rasa mongola. 0 medalie 2) il arata pe M
aximinus ca pe invingtorul Sarmatilor si al Dacilor, ceea-ce pare a indica ca Dac
ii liberi dela
nord au incercat in acest timp sa-si recastige independenta, din care cauza impa
ratul 'i-a amenintat cu rasboiu, silindu-i, dupa oare-care lupte, sa-i primeasca
conditiile de pace. De aici isi trag originea titlurile lui onorifice: Sarmatic
us Maximus" 5( Dacicus Maximus". Dei istoria si mai ales !alias Capitolinus 0 He
rodianus nu fac nici o amintire despre expeditiile acestui
Neigebatier op. citat, 143: 132; 146: 157; 161 : 268.
Steph. Schiinvisner: Iter Romanorum per Pannon. Budae,
pag. 67.
1780,
www.dacoromanica.ro
/84
imparat in contra Dacilor si Sarmatilor, totusi se poate presupune ca planul lui
Maximinus era ca, in awl de popoarele amintite, sa subjuge pe toti barbarii pan
a la Marea Nordic& ceea-ce probabil ca ar si fi incercat sa realizeze, daca soar
ta nu l'ar fi
parasit 1).
Maximinus 'si-a ispravit domnia, dupa cum a cucerit-o: prin asasinat. Fiul sail
C. lul. Verus Maximinus, care este aratat pe unele monede ca imparat, a avut ace
iasi soarte ca si tatal sau ant de urgisit pentru cruzimea si sgarcenia sa: a fo
st ucis de garda in ziva de 7 Martie 238 d. Chr.
IMPARATLIL FELIX GORDIANLIS (238
244)
Imperiul roman a ajuns de asta-dat intr'o mare incurcatura dinastica. Trupele din
Africa proclama ca imparat pe octogenarul Gordianus I dimpreuna cu fiul salt Ma
rcus Antonius Gordianus
11, dar in acelas timp cei, cari purtau binele public in sufletul lor la Roma, p
roclama ca imparati pe doi senatori batrani: pe Maximus Pupienus i Balbinus. In a
celasi timp 4 imparati! In asemenea imprejurari cum putea tral in liniste si fer
icire marele imperiu al lumii? Poporul roman, rasvratit, vazand ca nu poate uza
de dreptul sau de alegere, cerea ca Gordianus H, tnarul de
13 ani, s ramana singur imparat. Generalul Capelianus, guverna-
torul Mauretaniei si dusman personal al Gordianilor, ataca cu putere pe nouii im
parati (in a. 238 d. Chr.). Tanarul a cazut pe campul de lupta, iar batranul, du
pa o domnie de 36 zile, primind insta veste, s'a sinucis. Ce se petrecea in aces
t timp la Roma? Garda imperiala, revoltata Ca impratii alesi de ea au fost asasin
ati, se napusteste asupra
celor 2 imparati, alesi de Senat, chiar in palatele lor, unde ii omoara si apoi
duc cadavrele lor in tabara altui tanar Felix Gordianus, pe care il proclama impr
at sub numele de Gordianus HI. Acest imparat a aparut pe tron ca un salvator al
patriei. Iubit de popor si de armata, el 'si-a dat silinta sa restabileasca pace
a intern. La ajungerea acestui mare tel 'i-a fost de mare sprijirt
1) lul. Capitolinus: In Maximin. patre. VII. cap. I si 2.
Herodianus: Hist. Roman.
www.dacoromanica.ro
185
educatorul su Misitheus, mai tarziu socrul sal' si comandantul gardei. A purtat r
asboiu cu Persii. Plecand Cu armata in contra lor, a btut in anul 242 d. Chr. pe
Goti si pe Sarmati, cari 'i-au atinut calea in Moesia. Acest fapt de arme 'i-a a
tras onoarea unui monument. El a intarit orasul Viminacium de pe partea dreapta
a Dunarii, in Moesia superioara, zidind acolo -o cetate, si l'a ridicat la rangu
l de colonie romana 1). Ridicarea acestei cetati servea de aparare in contra des
elor incursiuni ale barbarilor invecinati, asigurand linistea nu numai a Moesiei
, ci si a provinciilor romane de pe partea stanga a Dunarii. In timpul scurtei s
ale domnii, Ardealul a fost scutit de atacuri din af ara, precum si de migad ins
urectionale interne. Amintirea imparatului Gordianus III ne-a pastrat-o o inscri
ptie gasita la Tarda 2), precum si o medalie batuta la Viminaciunz, din care
adeseori se gasesc exemplare si in Ardeal 3).
Tanarul imparat a fost si el asasinat, pe malurile Eufratului, in ziva de 10 Mar
tie 244 d. Chr., de catre Marcus lulius Philippus,
zis Arabul", noul comandant al gardei imperiale, care fusese
numit in locul lui Misitheus, raposat.
IMPARATUL PHILIPPLIS ARABLIL (244
249)
In primavara anului 244 d. Chr. a fost proclamat imparat de catre armata si Sena
t acest Philippus, care, dup locul nasterii sale, purta numele de Arab. Noul impa
rat, care era fiul unui sef de bande de talhari, intorcandu-se din Mesopotamia l
a Roma, desemneaza de mai inainte pe fiul sau ca viitor imparat si incheie pace
si alianta cu Persii, carora le cedeaza Mesopotamia,
cum ne arata atat analele romane, cat si medaliile timpului 4). In al douilea an
al domniei sale (2.'45 d. Chr.) s'a inceput ras-
boiul cu Carpii (o semintie scgtica sau gotica din Podolia), cari au atacat si p
radat provinciile romane dela Dunare si mai ales
I) Aceasta ne-o arat o medalie btut de Gordianus la Viminacium cu urmtoarea inscript
ie: IMP. CAES. M. ANT. GORDIANUS, AUG. Capul incoronat cu lauri este al lui Gord
ianus. P. M. S. COL. VIAL
(Provinciae Moesiae Superioris COLonia VIMinacium). Neigebauer op. citat, 201:3.
1. M. Ackner: Die antiken Miinzen, pag. 319. Eckhel: Doctrin, Numer. Veter. VII
I, pag. 320 si 321.
www.dacoromanica.ro
186
Dacia. Dup mai multe lupte, Philippus 'i-a fortat s incheie pace.
Nu se poate stabili exact cat timp a durat acest rsboiu contra
Carpilor. El se poate ins fixa intre anii 245 $i 247, deoarece pe o medalie din a
nul 247 se poate citi: VICTORIA CARPICA". Pe o alta medalie, cu efigia tatlui $i
a fiului, este inscriptia: GERM. MAX. CARPICI MAX". (Germanici Maximi, Carpici M
aximi) 1). Din aceste frminoase medalii se poste vedea c Philippus i fiul
su cu acelag nume au luptat nu numai in contra Carpilor, ci $i in contra Germanil
or, caci altfel nu se pot explica titlurile de onoare: Germanicus maximus" i Carp
icus Maximus".
Provincia, care a
suferit mai mult in urma rsboiului cu
Carpii, a fost bogata Dacie. Faptul ni-1 confirm o piatr comemorativa, gsita la Apu
lum (Alba Julia), inltata de G. Valerius lui Serapio 2). Aceast piatra ne arata ca
in anul 247 (al treilea an de domnie a lui Philippus), Dacia a fost cu totul el
iberata curatita de du$mani, s'a bucurat din nou de zile de pace, chiar creginis
mul prinsese rdacini adnci, iar cu ocazia marilor festivitati de 1000 ani dela zid
irea Romei, care au cazut in timpul acesta, s'a inceput o era fericita pentru Da
cia, intocmai cum s'a intamplat cnd, sub Gordianus II, a fost ridicat la rang de c
olonie orawl Viminacium. Din nenorocire, aceasta era de linige $i de progres n'a
durab mult timp. Pe medaliile Wide de Philippus in Dacia gasim initialele D. F.
(Dacia Felix), ceeace ne arata recunoginta Daciei fat de impratul eliberator al p
rovinciei de incalcarile dumane. Succesele imparatului Philippus au fost intreru
pte de Goti ,cari, patrunzand in Moesia, bat pe Galas Messius Decius, loctiitoru
l impratului, din cauza eft nedisciplinatii si legionari l'au trdat $i au trecut in
lagarul duman.
IMPARATUL GA)IJS MESSILIS DECIIJS (249-251)
Nu mult dup aceast infrngere, legiunile din Moesia proclama imprat pe Decius. Indign
at, impratul Philippus porne$te in contra lui Decius. Intalnirea i ciocnirea dint
re ei are loc, in
I. M. Ackner: Die antiken Miinzen, pag. 322. Neigebauer, op. citat, 151:196; 162
:262. Gruter, op. citat, No. 9, pag. 85.
www.dacoromanica.ro
187
Ianuarie 249, la Verona (Italia), unde Philippus cade, iar fiul
sau este prins i ucis la Roma.
Noul imparat, om harnic i energic, era nascut in comuna Babalia din Sirmiul Jugo
slaviei de azi. Numind pe fiul Herennius Etruscus coregent, il trimite in Illgri
cum, care era
asediat de Goti, si peste putin timp li urmeaza si el acolo. Reuseste sa obtina
o stralucita victorie asupra dusmanului i scapa provinciile dela Dunare, printre
care si Dacia, de atacurile din ce in ce mai cutezatoare ale popoarelor barbare
. Victoria aceasta 'i-a creat un mare renume. Pe diferite monumente, ridicate si
gsite in Ardeal, el este aratat ca eliberatorul, restauratorul si fericitorul Da
ciei 1), unde in scurt timp reorganizeaza intreaga
viata economica, administrativa
i
militara. In cursul acestei
opere de restaurare, de care municipiul Apulum a beneficiat
in mod cu totul special, provincia Daciei Apulensis a fost populata cu noui colo
nisti adusi din diferite part ale imperiului. Desvoltarea orasului Apulum a luat
un nou avant, numindu-se si Colonia nova Apulensis". Muntii Apuseni, cu regiune
a lor miniera, au profitat si ei in mod deosebit de pe urma acestei colonizari.
In fata istoriei nu poate fi secret motivul, pentru care imparatul.
Decius s'a purtat cu atata tragere de inima MO de provinciile
amintite mai sus si MO de armatele aflatoare acolo. Inaltarea lui pe tronul impe
rial o datora doar dragostei si vitejiei acestora. In timpul ins& cand Dacia Tra
iana se mai mentinea cu formele ei de viata 5i civilizatie romana, Kniva, regele
Gotilor, ataca din nou
puternic Moesia, unde, dupa lupte sangeroase, i infige
sta.-
panirea. Impratul Decius i fiul sau isi gasesc moartea in luptele
disperate din Thracia, in anul 251 d. Chr., dupa unii in localitatea Forum Trebo
nii din Dobrogea, iar dupa altii la Abricium.
I) Nedgebauer, op. cite, 126:9.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII
APUSUL DOMINATIEI ROMANE IN DACIA
Non i grei se grmdeau zi de zi asupra imperiului roman si mai ales asupra Ardealul
ui, amenintat mereu de invaziunile rsboini-
cilor Goti. Invaziile popoarelor barbare pe pmantul cesarilor erau, bine inteles,
mult incurajate de luptele interne, care nu mai incetau. Tronul imperial era pta
t de sange. Un imprat dupa altul cdeau de maini ucigase. Si baia de sange nu voia
sa inceteze.
Rsboaiele necurmate si cresterea peste masura a oligarhiei ro-
mane creaser pricini de slbiciune si teren prielnic smantei anarchice. Curente diso
lvante nscuser in Roma, capitala lumii civilizate. Cetatea eterna devenise azilul
tuturor pribegilor lumii: era o caverna a exceselor vietii fizice, dand chiar un
ii imparati cele mai triste exemple, cad, dupa moartea marelui Traian, care avea
ca dogma binele patriei, putini din urmasii sai 1-au urmat calea sanatoasa. Res
pectul legilor cazuse, iar desordinea administrativa si malversatiile aduseser de
sechilibrul financiar. In asemenea conditii, era greu pentru imperiul roman s'o
mai duc
mult.
CASCADA ULTIMILOR IMPARATI ROMANI
Dup-ce imparatul Decius a murit pe campul de onoare, impreuna cu fiul sau, armata
a ridicat pe tron pe Trebonianus Gallus,
care a domnit dela anul 251-253 d. Chr. Ca s fie linistit din
partea Gotilor, incheie cu ei o pace umilitoare, angajandu-se a le plti un tribut
anual. Dar cu tot tributul, pacea n'a fost durabila. Kniva, regele Gotilor, a i
ntrat din nou in Moesia. De asta-data norocul armelor se schimba i Aemilius Aemi
lianus, loc-tiitorul impratului, repurteaza o mare victorie asupra lor. Dupa aces
t
www.dacoromanica.ro
189
succes, Aemilianus pune pe soldati s omoare pe imparatul Trebonianus Gallus dimpr
euna Cu pe fiul su, crim care se svarseste in luna Maiu 253 d. Chr. Armata proclama
imparat pe Aemilianus, care, dup o domnie de numai 3 luni, este ucis si el de pr
oprii lui soldati 1). Dupa el 'si-a luat titlul de imprat Licinius Valerianus, ca
re se rezema pe armat. Intelept si bun, el ar fi putut deveni un mare imparat, da
r era lipsit de energie. In timpul domniei lui s'au rasculat aproape toate popoa
rele imperiului, incepand din Gallia pana in Armenia. Toate incercarile noului i
mprat de a mentine unitatea teritorial a imperiului au rmas zadarnice. Rsboaiele
neintrerupte pe de o parte, iar pe de alta nemultumirile si coruptia din interio
r grabiau sfarsitul dominatiei romane in Dacia,
care devenise obiectul poftelor de cucerire ale popoarelor barbare, puse la pand
a si pe pr add. Dup cateva victorii norocoase, a avut parte numai de infrangeri,
astfel ca la un moment dat din Dacia
numai partea vestica si sud-vestica mai erau in stapanirea romana. Rsboiul cu Per
sii 'i-a fost fatal, cci a czut prisonier in mainile regelui Sapor, care, dupa un
tratament umilitor de mai multi ani, l'a omorat in cele mai groaznice chinuri. I
-a urmat pe tron fiul su corupt Gallienus, care trebuia sa reziste tuturor dusman
ilor Romei. Quazii i Sarmatii au ocupat Dacia dimpreuna cu Panonia. In fata mare
lui pericol, Senatul roman s'a vzut indemnat de a trimite puternice forte militar
e impotriva barbarilor i numai astfel Dacia a ajuns din nou
sub domnia romana.
Dar o nou primejdie se iveste pentru Roma. Popoarele din provinciile atacate 'si-
au ales fie-care cate un imparat: Illgricul pe Ingenuus, Moesia pe Nonius Regill
ius sau Regillianus (inrudit cu dinastia lui Decebal) 2) i Gallia pe Posthumius.
In fata acestei grave situatii, imparatul GaMenus a devenit si mai crud, nu fata
de senatori, c pan'acum, ci fata de armat. Cruzimea lui nemasurata a turnat uleiu
peste foc. Unul dupa altul au aparut rivalii, cari sunt cunoscuti in istorie su
b denumirea
de triginta tyranni" (Cei 30 de tirani). Ar fi greu de descris
I) Eutrop. IX, 5. 2) Trebell. Poll: XXX tyrani, cap. 9 spune: Decebali ipsius, u
t fertur,
affinis".
www.dacoromanica.ro
190
scurta cariera a acestora dela tron pana la mormant 1). Gallienus, silit sa poar
te lupte in contra atator dumani, interni i externi,
a fost asasinat intr'o rascoal (a. 268 d. Chr.), fiind in varst de 35 ani.
Domnia lui a fost cea mai nenorocita din cate cunoage istoria. i troznea. Toate
splendidele i atat de minutios calculatele cuceriri ale imparatului Traian erau a
menintate de prabuire, daca cei cativa imparati, cari au mai urmat, n'ar fi impie
decat i amanat, pentru inca catva timp, procesul de definitiva destramare.
Fie-care parte a imperiului era in fierbere
Marcus Aurelius Claudius noul ales al armatei, s'a urcat pe tron in ziva de 24 M
artie 268 d. Chr. In anul urmator a avut sa' dea fata cu o armata gotica in numa
r de 300.000 soldati, pe care totui a invins'o, cu ajutorul beliducelui Aurelianu
s, imparatul de mai tarziu, distrugand i o flota dumana, compusa din 2000 vase c
u panze.
Date istorice 2) ne arata 0 o buna parte din aceasta numaroasa armata o formau D
acii liberi (din nordul Ardealului),
pentruca Gotii au provocat la arme pe toate popoarele din jurul Daciei Traiane i
dela Dunre. Dar armele impratului Claudius au avut noroc, au invins i a adus din
nou Dacia in stapanirea
Romei 3). Aceasta insemnata victorie n'a impiedecat insa pe barbari
ca, dupa moartea lui Claudius, intamplat in anul 270, la Syrmiu (in Slavonia), sa
fie din nou indrzneti. In timpul acela de restrite i de vagabondaj al popoarelor
barbare, Romanii au dus lupte continue cand cu Gotii, cand cu
Marcomanii i Sarmatii pentru pmntul Daciei. Armatele romane,
care tineau ocupate stramtorile Balcanilor i ambele maluri ale
Dunrii, s'au aruncat din nou asupra lor sub conducerea lui
Aurelianus, care le-a constrans sa faca pace.
Dupa moartea lui Claudius a fost ales cu unanimitate ca imparat Marcus Aurelius
Quinlilius, care insa dupa 16 zile s'a sinucis. Dupa unii istorici ar fi fost om
orat.
lclem XXX tgranni.
Trebell. Poll. In vita Clandii. Vlav. Vopisc. In Aurelian. Pompon. Laelus: In vi
ta Clandii.
www.dacoromanica.ro
191
ULTIMUL IMPARAT LUCIUS DOMITIUS AURELIANUS (270-275)
In locul lui Quintilius a fost proclamat ca imprat generalul cu bun renume Lucius
Domitius Aurelianus. Nscut in anul 214 d. Chr., la Syrmium (Panonia), el era Mis
t de tdrani $i a ajuns pe tron din simplu soldat, fiind adoptat de imparatul Cla
udius. Personalitatea noului cesar a inspirat mari temen i Gotilor, cari ii cuno
geau talentul rAsboinic. Reinouind conditiile pcii incheiate in ajun, ei s'au obl
igat chiar s dea Romanilor $i o armatd
auxiliar de 2000 clreti in schimbul acorddrii de catre imprat a unei suprafete de pd
mnt agricol l'OngA Dunre.
Se pare c acest contract incheiat a fost tinut cu sfintenie, deoarece intmplandu-s
e ca o ceat de 500 Goti s facd o incursiune in provinciile romane, comandantul Got
ilor a dispus ca $eful nvlitorilor sd fie omorit. Daca ar fi s
dOm crezamnt artdrilor Istoricului maghiar Vass
lozsel 1), mentinerea conditiilor de pace intra
In insa$i prevederile impAratului Aurelianus, care a cerut insA, ca garantie, $e
fului armatei gotice sa-$i creascd fiii i fetele in spirit roman. Unele
din fete s'au castorit chiar cu generali romani Fig. 64 Monedi In dorinta impriet
enirei dintre aceste cloud po- de aramA din timpul 1mpAratului poare, ceea-ce di
n punctul de vedere al politicei Aurelian statului roman era o msur abil 2). In fon
d insa aceast atitudine a impratului roman era numai simulatd $i dictat de imprejurr
i: El se convinsese c Ardealul tinuturile din stanga Dunrei nu ar mai putea rezist
a atacu-
rilor viitoare ale popoarelor barbare $i se gAndea cum s le
salveze, pOn mai e timp, de puhoiul ce le ameninta din ce in ce
mai gray, pentru-cd niel unui roman nu 'i-ar fi putut trece prin cap s cread c intr
e poporul roman $i barbari ar fi fost posibil o prietenie sincer. Calculata priete
nie manifestata Gotilor 'i-a servit impOratului Aurelianus ca sd pdraseascd in a
nul 274 d. Chr. militrege Dacia $isAu stramute legiunile i slujba$ii In Moesia, a
dicA in dreapta Dundrii 3).
Vass lozset: Eraly a romaiak alatt. Kolozsvirtt, 1863. Pag. 83. Sporschil: Gibbo
n's Geschichte des Verfalles und Unterganges
des rmischen Weltreiches. Pag. 233 si
2311.
Sext. Ruf. Fest. brev. VIII. lornandes: De regn. succ. 51. -- Malalas XII, pag.
301. Vopiscus: In Aurelian. 39
Eutrop. IX, 9.
www.dacoromanica.ro
192
Cu incepere d'atunci o parte a Moesiei s'a numit Dacia Ripensis sau Dacia Aureli
ana 1).
Dup unii istorici, motivul principal al actiunii ultimului inlprat roman ar fi fos
t ca Gotii patrunseserd si in Italia, unde invingnd armatele romane lng Piacenza, p
lnuiau sd plece asupra Romei. Pentru a preveni acest atac, de care se temea, impra
tul Aurelianus s'a vdzut nevoit s-si rehaga legiunile afltoare in Dacia si sa le a
ib la dispozitie pentru aprarea cetatii eterne. Oricare ar fi fost motivul politic
sau de ordin militar, care a impus aceast msurd, fapt neindoios este cd Aurelianu
s si-a retras armata din Dacia si a trecut-o pe dreapta
Dunrii, in Moesia. Scriitori straini, ca Rssler, Hunfalvy etc., dovediti dusmani n
eimpcati ai neamului nostru, sustin cA, deodat cu retra-
gerea armatei in Moesia, ar fi incetat si s'ar
fi stins in D
Traian ori-ce viat a colonistilor romani, instpniti pe pmntul ei de aproape dou veacur
. Teoria aceasta falsa si tendentioasa
a fost combtut cu dovezi si argumente neindoelnice de ctre cei mai renumiti istoric
i romni si strini, de bun cr
stabilind temeinic c poporul bstinas daco-roman, adic plebea, proprietara de pamnt,
ca si proletariatul muncitoresc, care isi cstiga pinea de toate zilele in munca re
muneratoare a paulantului si a minelor de aur, au ramas lipite de glia si de cio
canul lor, de casele, de muntii, de minele si de gospodriile lor.
MARTURISIREA PRETIOASA A ISTORICULUI MAGHIAR VASS
In privinta aceasta avem de mult (1853) si mar turia unui invtat maghiar, anume p
rofesorul Vass lozsef, membru al Aca-
demiei maghiare, care in cartea sa Erdly a Romaiak ala/I" (Ardealul sub Romani) s
crie la pag. 86 urmtoarele: Cu toate
acestea, o parte insemnalli a locuitorilor Daciei a rmas in patria lor strilbund
i coloni$tii n'au incelat a (mea la patria lor, unde primii ocupanti 'i-au itivd
(at lucrul plimiintului i industria minierti. lncetul cu incetul s'au reluat leg
ilturile la/re popoarele de pe cele doull maluri ale Thiniirii".
1)
op. citat.
Antonini Itinerar. Ammian. Marcellin. XXVI, 5, 7. Eutropius op. citat.
Sext. Ruf.
www.dacoromanica.ro
193
De altfel insa$i luptele de mai thrziu, purtate de armatele romane cu Gotii, ne
dovedesc ch Roma nu '$i-a luat gfindul dela pmhntul Daciei, ocupat de Traian cu a
tAta jertfh de shnge 1). Duph retragerea armatei romane din Dacia de catre .4ure
lianus i mutarea ei in Moesia, Ardealul a ajuns cu toate bogatiile sale in staph
nirea Gotilor, cari, ocupdnd apoi $i Panonia, au infiintat imperiul gotic. De ac
i inainte incepe pentru Ardeal o viata noua, amar $i chinuith, sub calchiul popoa
relor barbare. Imparatul Aarelianas a murit in scurt vreme in anul 275 d. Chr. in
timpul expeditiei ce pornise impotriva Per$ilor. El a fost ucis pe drum de un l
ibert al sau.
1) Eutropiu X, 4. dallas: Ad ann. 332. Victi Gothi ab exercitu Inlianus: In Caesa
ribus. Eam quam romano in terris Sarmatarum". (Trajanus) provinciam recuperavi".
www.dacoromanica.ro
111
PARTEA A PATRA
DACIA IN TIMPLIL NAVALIRILOR BARBARE
CAPITOLUL I
VAGABONDAREA POPOARELOR SI STABILIREA UNGURILOR IN DACIA
Toti seriitorii istorici seriosi, desbrAcati de idei du$manoase
neamului romanesc, i$i unesc parerile in sensul cA imparatul Aurelian '$i-a retr
as din Dacia Traiana armata $i functionarii
in dreapta Dunarii, fiindc aici, in Moesia inferioar6 $i superioark se credea tua
i la adpost de atacurile si loviturile continue
ale barbarilor nvalitori. Deasemenea, in cap cu invatatul profesor ungur lozsef V
ass, mernbru al Academiei maghiare, recunosc
c clack deodatA cu legionarii $i dregAtorii romani, s'au retras din Dacia $i oame
nii mai bogati de prin orase, cari se puteau despArti cu u$urinta de nige ziduri
or$ene$ti, spre a se muta in altele 1), in schimb poporul dela sate, Dacii autoc
htoni $i bAstina$i, ca $i colonistii romani improprietAriti aici de vreme indelu
ngat nu s'au strmutat nicairi, ci au rmas pe pAmOntul $i la casele lor, unde, chiar
in vArtejul tuturor navAlirilor, gOseau un adpost mai bun prin vile, codrii, prin
pe$terile muntilor $i galeriile minelor de aur. Afirmatiunea unor scriitori str
aini ca impOratul Aurelian ar fi evacuat intreagA Dacia Traian de locuitorii si, e
ste falsa, gre$it si interesat. Asa ceva era nefiresc, cAci o populatie
1) Dr. I. Lupa$: Istorla Romanilor. Ed'Via VIII. Pag. /16.
www.dacoromanica.ro
196
nu se putea expune unor primejdii, care puteau deveni 5i mai grele pentru clansa
in locurile necunoscute din dreapta Dunrii sau Dacia /lureliana. Populatia daco-
roman s'a mentinut in Dacia Traian in tot timpul nvalitorilor, far ca s-i piara sai m
anta 5i fara ca sd-5i fi intrerupt Cu desvr5ire ori-ce legtura
cu rudeniile din sudul Dunrii, nevoind sa uite nici unii, nici altii cine
au fost.
POTOPUL BAR BARILOR
Cei mai lacomi 51 mai nerabdatori nvlitori au fost fara indoial Gotii musculo5i 5i
slbateci. Inca din secolul III, rasa
germana, reprezentat
atunci
prin ramura Gotilor, fie ei Visigoti sau Ostrogoti, striga ca irebue sa se distr
ugd romani-
tatea ca blestematul ei spirit latin" 1). Inarmati cu o astfel
de mentalitate, Gotii; dupa retragerea lui Aurelian, au in-
trat nesuparati in Ardeal, pe care l'au stapanit apoi 100 de
ani (274 376). Alungati de
crudul popor al Hunilor, le-a luat locul biciul lui D-zeu" Attila, regele lor, c
u oardele
sale barbare, care au vagabondat pe pamantul Ardealului si
1"au jefuit pana in anul 454. Dupa moartea lui Attila, Fig. 65. Attila, regele H
unilor. Din face patrie noua in Dacia Arcolectia de stampe a Academiei daric, re
gele Gepizilor, 5i ei romane) popor de origine gotica. Stpanirea acestora a incet
at in anul 567, cand au fost btuti si alungati din Ardeal de catre Avari, popor d
e rasa' mongolicd, condusi de regele lor Bajan. In anul 630 ei ocup 5i Dalmatia.
Din cauza luptelor interne dintre Avari, ptrund 5i se stabilesc in Ardeal Slavii.
Avarii sunt batuti, in anul 791, de catre Carol
1) A. Spengler: Preussenthum und Sozialismus.
www.dacoromanica.ro
197
cl mare, regele Francilor, cu trei armate, in rdndul cdrora erau i Slavi. Poporul
avar s'a contopit suecesiv in popoarele cregine ale Slavilor 5i Francilor sau F
rancezilor de mai tdrziu. Cu Slavii, Romnii au trdit impreund timp indelungat, im
pru, mutand unii dela altii datini, unelte, obiceiuri 5i elemente de limb& cum d
ovedesc attea numiri de origine slav, ca Gradi#e, Belgrad (Alba Iulia), Turda, Clu
j, Moigrad, Zlatna etc. Aproape toti Slavii din nordul Dunarii s'au contopit suc
cesiv cu RomAnii, ceeace dovedute ca acegia erau mult mai numero5i. In sudul Dunr
ii insd, Omentul slay fiind in numar mai mare, a inghitit o buna parte din eleme
rrtul romdnesc, putndu-se salva de slavizare
numai Romanii rspdnditi prin Serbia (valea Timocului), Ma-
cedonia, Grecia, Albania
Bulgaria.
5i
Nu trebue uitat insa urmatorul fapt important si anume
ca procesul de formatiune a poporului romdnesc se indeplinise deja inainte de a
veni in atingere cu Slavii. Dovada ne-o da limba romdneasca, a Fig. 66. Arpad, d
ucele Ungurilor. cdrei structura latina n'a fost (Dupa colectia de stampe a Acad
ein stare s'o destrame indelunmiei romane)
gata convietuire cu Slavii, cari 'i-au imbogtit numai comoara de cuvinte cu un nu
mar insemnat de elemente slave 1).
NAVALIREA $1 STABILIREA UNGURILOR IN ARDEAL
atre sfAr5itul secolului al IX-lea (896) s'a ivit la hotarele rasaritene ale pmdn
tului romanesc inch' un popor turanic: Ungurii sau Maghiarii, cari sunt de origi
ne fino-ugoricd. Ei au venit din Asia 5i au fost condu5i de 5efu1 lor Arpad pdnd
in 5esul dintre
_
I) Dr. I. Lupa5 op. citat, pag. 56.
www.dacoromanica.ro
198
Dunre i Tisa, unde stapanisera mai inainte Hunii i Avarii. De
aici s'au intins spre pamantul Ardealului, unde domneau knezii
romani Glad in Banat, Menonzorul in Crisanalu in Ardealul propriu zis. In aceast
a situatie au gasit Dacia Traiana Arpad 1) i Ungurii lui.
ORIGINEA CUVANTULUI ARDEAL"
Peste teritoriul Muntilor Apuseni a domnit Gelu, pe care beliducele ungur Tuhula
m l'a invins in lupta dela Va/ea in care kneazul roman a si cazut. data cu ocupar
ea Ardealului de catre Unguri, s'a terminat pentru catva timp i migratiunea popo
arelor barbare. Ungurii, cari ocupau sesul dintre Dunare Tisa, au numit partea m
untoasa la rasarit de muntii Bihorului Erdii-Feld, format din cuvintele ungurest
i erdiipadure si rib= inainte, adica Erdly, numire care dateaza din secolul XII (
1176) si din care se trage romanescul Ardeal. Numirea de Erdly in ungureste sau A
rdeal in romaneste nu este altceva decat traducerea schioapd a latinescului Tran
silvania, adica locul sau tara de dincolo de *lure, caci de fapt deci Erdely, in
semneaza locul sau tara dinaintea padurii, iar nu tara de dupa padure, cum expri
ma plastic notiunea latineasc de Transilvania. De aici, istoricii bizantini, cand
vorbesc de Ardeal, zic Arde/ion. Denumirea nemteasca de Siebenbiirgen, pe care
o dau Germanii
Ardealului, vine dela cele 7 cetati sau burguri sasesti din Ardeal2).
Personal prefer numirea de Ardeal, in loc de Transilvania, pentru simplul motiv
ca cea dintaiu este cu mult mai raspandita in graiul popular, care a consacrat-o
.
NAZLIINTELE SUFLETE$T1 ALE ROMANILOR
Cunoscand si studiand cu deamanuntul istoria trecutului no-
stru, nu m pot opri de a spune ca poporul roman, cu toate
navalirile barbarilor, cu toate chinurile indurate, a avut, in cliUrban tembre 1
906.
Bnydszati s koluiszati lapok. No. 17 din Sep-
G. Popa Liseanu si Dr. I. Lupa: Articole in ziarul Universul"
din 18 si 27 August 1932. N. A. Rusescu: Firticol in Fidev/irul" sub titlul: Tra
nsilvania sau Firdeal (tot din 1932).
www.dacoromanica.ro
199
pele de liniste, dorinte si nazuinte sufletesti, de care ne putem mandri cu drep
t cuvant si azi. In ce priveste ocuparea Ardealului de Care Unguri, un singur fa
pt va confirma cele mai de sus: In anul 949, cand printul Gyula al Ardealului se
intorcea dela Constantinopol botezat in legea ortodoxa si aducea cu el pe episc
opul lerolei, religia greco-ortodoxa era raspandita aproape in intreg Ardealul 1
), opera, in contra careia a luptat din rasputeri primul rege al Ungariei 5tefan
(1000-1038), care a unit definitiv Rrdealul cu Ungaria, infigand stapanirea mag
hiara pe vechiul pamant al Daciei Traiane timp de peste 1000 de ani.
1) Kuliftay Ede: Erdelg trtnete. Budapest, 1876. Pag. 19.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
CALVARUL DACO-ROMANILOR IN TIMPUL MIGRATIUNII
POPOARELOR BARBARE SI MINUNEA ZAMISLIRII NEAMULUI ROMANESC
Hotarirea imparatului Aurelian de a-si
armata
si retrage
functionarii din Dacia Traiana in provinciile din dreapta Dunarii (in Moesia inf
erioara si superioara), a fost, fara indoiala, un act de slabiciune din partea R
omei, act, care, considerand prapadul din vremea navalitorilor barbari, putea fo
arte usor sa
duca la disparitia totala a elementului daco-roman, ramas acasa, lipit de glia s
tramosiasca si de ciocanul, cu care muncea de 169 ani in pamantul si in minele D
aciei ter/cite" de pan'atunci.
Care a fost salvarea Daco-Romanilor in acele nespus de grele si vijelioase vremu
ri? Cum au putut ei supravietui loviturilor fara crutare ce s'au napustit asupra
lor sute de ani dearandul? Cum
a putut s triasc un popor secole intregi o viata subterana subjugat, batjocorit si
saracit, fra a-'si pierde individualitatea nationala, ba din contra infiripandu-o
si mai puternic? Prin ce
mijloace s'a facut minunea inchegarii neamului romanesc de azi? Jata atatea intr
ebri, la care voiu incerca sa raspund bazat numai pe logica fenomenelor istoriei.
APARAREA NATURAL& A SOLULUI
Nu trebue sa uitam ca barbarii invingatori nu cunosteau nici o mila si nici o cr
utare. De aceea minunea zamislirii noastre
ne poate mira cu atat mai mult. De asemenea trebue sa tinem seama de faptul ca"
samnta spirituala a Romei nici n'a apucat
www.dacoromanica.ro
201
bine sa rodeasca in Dacia Traiana, cand aceasta bogata colonie
a ramas in voia soartei. Peste opera de civilizatie latina s'au napustit distrug
erile barbare in valuri atat de dese, hick n'a mai fost ragaz de refacere, nici
macar de respiratie. Stapanirea
pamantului si a minelor bogate, in care incoltise smanta latina,
a trecut in mainile navalitorilor, rand pe rand. Numai ruinele ruai aratau ca in
Dacia Traiana a lucrat candva mana creatoare a civilizatiei romane. In multe lo
curi n'a mai ramas decal cerul si pmantul, spun cronicarii blestematelor vremi d'
atunci. Ruinele asezarilor romane au fost inmormntate sub straturi groase de bala
rii. S'a uitat, dupa veacuri de salbatecie, pana si
amintirea Rornei.
Jafurile barbarilor istoriei s'au tinut lant veacuri dearandul si in fata lor Da
co-Romanii au fost nevoiti sa-si salveze viata si avutul prin ascunztorile codril
or, prin pesterile muntilor si prin galeriile minelor, care au jucat un rol cova
rsitor in pastrrea fiintei noastre etnice si a celor mai pretioase documente asup
ra trecutului nostru, cum sunt tablele cerate gasite in ininele de aur dela Roia
Morita/di (Alburnus Maior). Este un sfant, dar trist adevar, ca radacinile copa
cului fiintei noastre etnice 'si-au gasit salvarea in vremuri de cumplita rastri
ste in mare parte in vagaunile, in pesterile si galeriile minelor din Carpati, u
nde barbarii cuceritori si asasini n'au putut sa le taie, ceea-ce desigur nu era
putin lucru intr'o vreme and crima era un act zilnic si firesc.
APARAREA SPIRITULUI LATIN
Dar pelanga aceasta aparare a naturii, strabunii nostri dacoromani au mai avut p
arte, din fericire, si de apararea miraculoasa a spiritului latin, care, pe lang
a crestinism, a exercitat
o inriurire adanca asupra lumii vechi, continuand pana in zilele de azi. Energia
spiritului latin mentine doar pana azi in capul civilizatiei mondiale popoarele
, in a caror structura interioara s'a framantat latinitatea. In ce priveste lati
nitatea noastra, ea a fost oprimata de imprejurarile istoriei, cheltuindu-si ene
rgia ei intreaga, in curs de veacuri, ca sa se pastreze in asteptarea unui momen
t de realizare. Este fenomenul rar, cand un neam isi mentine fiinta vie numai pr
inteo forta latenta sufleteasca.
www.dacoromanica.ro
202
La noi spiritul latin n'a gsit alta posibilitate de vietuire dead sufletul si alt
mijloc de exprimare decat limba, iar energia Romei antice, acumulata pe parnant
ul Daciei Traiane prin diverse lucrari, monumente de arta si inscriptii, a forma
t un rezervoriu pentru alte vremuri..., care au venit si au ramas insemnate in i
storie prin altoirea Dacilor bstinasi cu colonistii si legionarii romani, rmasi in
Dacia Traiana, punand astfel temeliile unui popor nou, a poporului romilnesc, c
are s'a alcatuit si s'a inchiegat cu incetul in curgerea mai multor veacuri si i
n vuetul celor mai
vijelioase vremuri.
Inteadevr, este un fapt vrednic de retinut ca Romania, asezata pe drumul cel mare
al invaziilor barbare, cutreerata in toate partile de valuri de vanturatori ina
rmati, pastreaza o populatie aproape fara un amestec mai caracteristic, ramanand
pururea asemenea sie-si, cand lumea intreaga' se transformeaza si se reinouiest
e. Imperiul roman piere, dar coloniile romane din Dacia Traiana stau in picioare
. Imperiul grec se sframa si navalitorii otomani se opresc la granitele Principat
elor romane, dupa cum se oprisera, la Dunare, descendentii lui Attila 5i la malu
rile Nistrului Slavii Poloniei. In acest chip, in mijlocul cataclismului univers
al, cand fiecare natie era de prada, coloniile lui Traian
isi pastreaza tipul vechiu latin si ne aduc cu ele cele de pe
urma semne ale limbei poporului roman, vechea idiom' dorica, ce nu se mai vorbea
la Roma inca de pe timpul lui Cicero si al lui Vergiliu 1). lata atatea motive p
uternice, care ma fac sa imbratisez cu tot sufletul noua teorie istorica a prof.
francez Benda, care este urmatoarea:
NOLIA TELA ISTORICA A FRANCEZULL11 BENDA
Profesorul Julien Benda a scris nu de mult o carte de istorie intitulata: Esquis
se d'une Hisioire des Francais dans leur volont d'etre une nation". 115a cum o in
dica si titlul, cartea demonstreaza procesul de formatiune a poporului francez p
rin vointa
lui colectiva de a se forma ca natiune. Dupa Julien Benda, n'au fost Regii de aj
uns ca sa faca Franta 5i, oricare ar fi fost calltatile lor, ei n'ar fi putut-o
face MCA complicitatea Francezilor.
1) Elias Regnault: Istoria politica si social a Principatelor dunarene, pag. 18 s
i 19. Iasi, 1856.
www.dacoromanica.ro
an
Ei bine, eu cred ca teoria invatatului profesor francez se poate aplica cu atat
mai mult ciind e vorba de procesul de formatiune a poporului romanesc si ca nu m
a departez de cadrul adevarului istoric cand afirm ca inchiegarea intr'o singura
natiune a Daco-Romanilor a fost rezultatul vointei lor hotarite si neinfrinte,
iar nicidecum rezultatul unei succesiuni de fenomene mecanice.
Pentru a ajunge la formatiunea poporului romn de azi, a trebuit ca elementul roma
n de o parte si elementul dac de alta parte
sa-si dea mna in timpul migratiunii popoarelor barbare in
Dacia felix, s se ajute reciproc si sa lupte unite si darz impo-. triva tuturor n
avalirilor cutropitoare si pustiitoare. Cum am spus mai sus, la inceput galeriil
e subterane din minele de aur, apoi muntii padurosi ai Carpatilor, cu ascunzator
ile, pesterile $i vagaunile lor, au fost asilul salvrii colonistilor romani si al
Dalcilor autochtoni. Mai thrziu, in vremuri de liniste, scutul de aparare al vi
etii, averii si fiintei lor etnice a fost pasiunea lor de proprietari de pamant
si nevoia lor de siguranta.
Este inteadevar interesant de constatat ea pe cand la alte popoare si in alte pa
rti indigenul si navlitorul au ramas dusmani vesnici, in Dacia sentimentul de pos
esiune a pmtintului li fost mai puternic deck dorinta de a pastra curat shngele r
asei romane. Gratie acestui sentiment de proprietate, elementul roman, esit din
plmdeala romano-daca, a tiut s traiasca in
pace si cu Slavii, pe cari nu 'i-a urit. In schimb, el a avut o
statornica aversiune fata de poporul maghiar, lacom si grandoman, pe care nu l'a
iertat niciodata. Asa si numai asa, cred eu, se explica minunea cum dintr'o gru
pare de athtea elemente diverse (roman, dac 0 slay) a aparut la un moment dat in
istorie, cu toate vicisitudinile timpului, o singura natiune omogena: neamul ro
mdnesc. Nationalismul Romhnului s'a manifestat treptat prin setea lui de individ
ualitate si de independent. Dovada: infiintarea Principatelor Munteniei (1290) si
Moldovei (1299), care, dupa attea sute de ani, a condus la unirea Principatelor
din 1859 si dupti alti 60 de ani la infaptuirea Romniei Mari cu alipirea Ardealul
ui, Bucovinei si BasarabieL Poporul roman de azi s'a trezit din adancimea mileni
ilor pe urma plugului constructiv si a exploatrii minelor de aur din
www.dacoromanica.ro
204
Muntii Apuseni ai Ardealuliii, punAndu-si toat nadejdea vietii in Dumnezeu si in
palmele lui battorite de munca. El n'a rapit nimnui dreptul si nu 'si-a intemeiat
niciodat rosturile pe distrugerea si prdarea bunurilor altuia. Altii au venit pest
e el cu ghnduri de prada si de umilire. Veacuri deardndul poporul roman n'a facu
t decht s dreagd ceea-ce altii 'i-au nimicit si 1.-au stricat. Opera lui, ca si s
piritul lui, au fost prin excelent inchinate muncii constructive, care s'a putut
infptui numai in urma vointei colective si neinfrhnte a celor trei elemente roman
o-daco-slave
Fig. 67. Radu Negru, intemeietorul Principatului Munteniei
Fig. 68. Drago Votl, Intemeietorul Principatului Moldovei
i. a comprehensiunii lor active de a forma inthiu o natiune si apoi
de a se intruni intr'un singur stat. Toti Knezii, Domnii si Regii
Romhnilor au fost numai niste auxilian i in acest scop.
Istoria ne arata ca Impratii si Regii au fost si sunt simple accidente in viata p
opoarelor. Ei propun, dar Suveranul real si efectiv, care dispune, este poporul.
Regii au esuat totdeauna child s'au pus deacurmezisul vointei populare. Regii s
au conducatorii unui popor nu sunt deck mandatarii lui, de multe ori fra vointa l
iber exprimata. In realitate drama o joac poporul. $i chiar atunci chnd avem impr
esia ch un om mare a izbutit s se opuna prabusirii unui popor, avem o simpl iluzie
. Sunt foarte
www.dacoromanica.ro
205
rari Regii, cari au $tiut $i au inteles sa fie expresia perfecta a aspiratiilor
poporului $i a spiritualitatii sale. Printre ace$tia noi, Romanii, numarm cu mand
rie pe marele Rege Ferdinand I. In 1916, cand Romania a intrat in rasboiu, feric
itul Rege Ferdinand 1 a avut intuitia intemeiata ca in congiinta romaneasca era
adanc sadit sentimentul nu numai al unei proprietati materiale, ci $i al unei un
itati nationale i spirituale abstracte, careja 'i-s'a supus, imbratiOnd-o cu cal
dura unui suflet mare. Vointa, care a contribuit la continuitatea spiritului rom
anesc $i a facut unitatea neamului nostru, este o vointa transcendenta, asa dupa
cum este notiunea metafizica despre geniul speciei" in
lumea animala.
CROMATICA NOASTRA ETNICA
Azi cand, gratie conducatorilor intelepti ai destinelor romanesti, avem fericire
a de a vedea neamul nostru complect intregit
in granitele sale etnice, putem mai bine deck ori-cand studia
mersul procesului multisecular de inchiegare lenta, dar trainica, a celor trei e
lemente intregitoare ale poporului romnesc. Astfel vedem cum Ardealul infatiseaza
spiritul dacic: darz, tenace, inchis, fortificat intr'o rezistenta, care s'a ma
nifestat tot atat in politica pe cat s'a manifestat $i in cultura, fara nuante,
faral far fantezie, fara suris. Deasemenea vedem cum Muntenia si Oltenia reprezin
ta cel mai autentic spirit latin: realist sceptic, politic $i juridic, iar depar
tandu-ne de coloana vertebrala a Carpatilor Moldovei spre Prut, spre Bugeac, spr
e malul Nistrului, constatam cum dam de ultimul hotar al Europei batut de valuri
le asiatismului mistic, reprezentat de elementul sulk $i slav, neastampkat $i ri
sipit. Supunand acum unui examen spectral cromatica noastra etnica, vom gasi ime
diat i isvorul regionalismului atat de hulit- de unii atat de nerod exploatat de
altii, realitate, care se cuvine sa fie privita cu alti ochi si cercetata cu al
ta intelegere, caci intelegandu-ne ne-am iubi altfel $i iubindu-ne, am ti sa ne
iertam desacordul dintre noi, care vine de departe i anume din adancimea
timpurilor 1).
1) Cezar Petresca: Articolul O comemorare si ceva mai muit" din ziarul Curentul"
No. 1612 din 26 Aug. 1932.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
VECHIMEA, PENETRAPLINEA SI FORMAPUNEA MASSE! ETNICE DACO-ROMANE
Toti istoricii sunt de acord c existenta neamului nostru romnesc se datoreste, in
prima linie, colonizrii romane din Dacia Traian, care s'a fcut sistematic de impdra
tul Traian mai intaiu In Muntii Apuseni, fiind-cd aici era central politic al Da
ciei si tot aici erau minele de aur, care exercitau o deosebit atractie si pentru
administratia imperiului si pentru colonii 1).
PENETRATIA ROMANA IN DACIA
De aceea vedem c romanizarea, care se intinsese mai intiu pe linia Dunrii, ajutata
de marele fluviu si de soseaua de pe malul drept pn la mare, construita inc sub impr
atul Tiberiu (a. 33 d. Chr.), ca si cea de pe malul stng in timpul domniei impara
tului Traian, se inteteste mai ales in zona carpatica a Muntilor Apuseni, unde e
rau minele de aur si castrele. Intr'adevar, Muntii Apuseni, cum am aratat mai in
ainte, au fost incercuiti cu o serie de castre puternice, ca Apulum (Alba Iulia)
, Potaissa (Turda), Napoca (Cluj) Micia (Vete!) si Porolissum (Novigrad sau Moig
rad, in Slaj), iar tablele cerate, inscriptiile de pe
monumentele funerare, drumurile si alte resturi de civilizatie dovedesc aci o fo
arte adncA infiltrare a elementului colonizator. Un document clar al penetratiei
romane, mai ales in prtile apusene ale cettii carpatine, ni-1 felt invdtatul nostru
profesor de geografie
dela universitatea din Bucuresti, Simeon Mehedin(i, care inteun
1) Jronte Carcopino: Les richesses des Daces et le redressement de l'Empire romai
n sous Trajan. Dacia vol. I, pag. 28-311.
www.dacoromanica.ro
207
studiu de observan i relative la Ardeal, publicate sub titlul Cadrul antropologi
c" in volumul Transilvania, Banatul, Crisana, Maramurdpl", scos in 1929, cu ocaz
ia implinirii a 10 ani dela alipirea Ardealului la patria-mama, face urmatoarele
interesante constatri:
Se stie cd, in Germania, portul vaselor pe cap coincide cu granita romanice. Har
ta ne aratd cd si in Dacia s'a pdstrat acest test etnografic tocmai in regiunea
unde colonizarea a fost mai intensd. Din Banat si Oltenia, zona acestui obiceiu
se prelungeste spre
expansiunii
nord pfind dincolo de unja Murdsului. Putem zice crt dui:id cum minele de argint
ale Spaniei au romanizat pe Iberi numai in timp de doua secole, tot asa aural s
i sarea Daciei apu-
sene au lost una din cauzle cele mai active ale acelui flux de coloni (inlintta c
opia), care a &fruit acelui sector un nou strat de popula(ie".
Romanii, dupa-ce au incercuit in coaste Muntii Apuseni si au impanzit Cu legiuni
valea Dunarii si capatul Nistrului, s'au ingrijit mai mult de consolidarea mili
tara a provinciei prin valuri, care sa corecteze lipsurile cetatii Carpatilor, p
entru a o apara atat spre apus cat i spre rasarit, asezand o multime de valuri,
pe intinsul Daciei. Primul val a fost cel din poarta pe unde iese Somesul1). Un
vallum de 70 klm. lega Resculum (Poeni), asezat pe Crisul repede, cu Somesul (ca
strul dela Caseiu), trecand peste Porolissum. Un lant de 7 castre si alte intari
turi secundare forma aici un limes clacicus 2), menit a apara partea pe unde Som
esul iese din Ardeal, adica sa astupe oarecum stirbtura circumvalatiei intre Munt
ii Apuseni i masivul Rodnei. &hid Dacia s'a impartit in 3 provincii administrati
ve, iar Porolissunz devine capitala provinciei nordice (a. 167 d. Chr.), a fost
ridicat un nou valiant intre Crisul repede (Orade) i Crasna (Mestedu mare).
CUM S'A FORMAT MASSA ETNICA ROMANEASCA
Stapnirea latinitatii in Dacia Traiana a fost mult ajutata si de faptul ca tocmai
in epoca ce urmeaza cuceririi Carpatilor, armata romana ii schimba caracterul:
recrutarea soldatilor incepe a se face pe loc dintre locuitorii provinciei respe
ctive, iar recrutul deS. Mehedin(i: Volumul Transilvania, Banatul, Crisana, Mara
muresul". Bucuresti, 1929. Pag. 593. Em. Panaitescu: Le limes dacique. Nouvelles
fouilles et nouveaux
Osultats. Bull. de la Section Historique". /Acad. Rom., 1929.
www.dacoromanica.ro
208
venea civis romanas. Imparatul Septimin Sever ingaduind apoi soldatilor si casat
orirea, legionarii deveniau un fel de graniteri, legati de familia si de mosioar
a lor.
In curand veteranii au ajuns sa dea nota intregei populatiuni civile, de unde a
si urmat faptul social c toti batrtinii erau considerati ca velerani. Fistfel, gr
atie continuei penetratiuni romane dinspre Adriatica spre Carpati, s'a inchiegat
aci un popor nou. Massa dacica devine o massa daco-romana, acceptand o limba no
ua, ca si Iberii (Spaniolii) si Gallii (Francezii). Cu timpul aceasta massa etni
ca, cu care se incheie istoria antica, si-a mai pierdut din omogenitatea daco-ro
mana, deoarece
'i-s'au adaugat o multime de elemente eterogene. Unele au disparut
complect, iar altele s'au pastrat sub forma de insule, dar lucru esential a fost
faptul ca massa romanizata a rezistat, ca o reala continuitate in spatiu si in
timp, ceea-ce pentru unii pare un adevarat miracol 1). De aceea scriitorii cu de
stul orizont critic, ca
Pittard, SneImam, etc., spun ca daca, dupa parasirea Daciei de catre
imparatul Aurelian, civilizatia romana a dat indarat in Dacia, ea n'a putut fi i
nsa nimicita, ceca-ce ar fi fost inevitabil, in cazul ca bastinasii ar fi pierit
ori 'si-ar fi parasit tara Dar sedimentatia etnografica din evul mediu, solid a
rgumentata de prof. C. Dial/lest-a in opera sa multilaterala Die (lapiden (Leipz
ig, 1922), a adus cateva elemente, care merita sa fie amintite, macar pe scurt,
fiindca tocmai aluviunile, deplin constatate si de istorici si de filologi, sunt
o dovada irecuzabila a continuitatii poporului nostru, care le-a cuprins si asi
milat potrivit cu directia din care veniau si cu formele cadrului geografic. Ace
ste elemente au fost, navalind dinspre nord, cum am aratat inteun capitol preced
ent, Gotii, Hunii, Gepizii i Avarii, iar dinspre est Slavii si apoi dinspre apus
Ungurii. Nici unul insa din aceste elemente, afara de Unguri, nu s'au putut men
tine in sfera Daciei lui Traian si nu se poate zice despre nici unul ca s'a past
rat intr'o zona, in care sa fi lsat pecetea sa ca o patura etnica deosebita. Dupa
un secol dela venirea Ungurilor in Europa, cand s'a incheiat o mie de ani dela
impanzirea Dunrii cu legiuni romane
S. AleherliMi op. citat, pag. 594. De interprelibus Romanorum, Leipzig 1919, pag
. 81 (Revisla Sucietatea de miiine", 1927, pag. 564).
www.dacoromanica.ro
209
(sub imp. Octavian August), Dacia carpatica si pontica iesise de sub valurile na
valirilor barbare ca o insula de romanitate vadita, incepand dela $esul Tisei (p
astores Romanorum) si sfarsind cu marginea dinspre mare (Vlahi pontici).
CARACTERUL RELIGIOS. MILITAR $1 ECONOMIC AL COLONIZARII ARDEALULUI SUB REGII UNG
ARIEI
Dacia Traiana ar fi ramas de buna seama omogena din punct de vedere etnic, daca
nu s'ar fi ivit, curand dupa ocuparea Ardealului de catre Unguri, un fapt istori
c, care a dat Carpatilor un
rol neasteptat. Crestinatatea s'a desbinat in doua pe tema schismei religioase.
Ungurii primesc crestinismul sub auspiciile Papei si capata astfel misiunea 1) d
e a reprezenta catolicismul fata de ereticii" de rit oriental. Cu rolul acesta,
Ungurii devin colonizatori in Ardeal. Procesul cuceririi dureaza aproape doua se
cole si poate
fi urmarit pas cu pas 2). Patrunderea n'a fost insa usoara. Progresiunea s'a fac
ut in raport cu cadrul fizic al tarii $i cu rezistenta knezatelor si voevodatelo
r romanesti 3). lkjutati de munti, de codri si de oare-care prisdci sau intariri
(indagines), conducatorii elementului autochton s'au opus pas cu pas. De aceea
sub regele Sf. 5telan, la inceputul secolului XI, abia este ocupata
poarta pe unde iese Somesul. Alt rege, Sf. Ladislau, rzbeste, pela
sfarsitul aceluia$i secol, pana in valea Murasului si a Tarnavei mici. Altul, Ge
za II, inainteaza, pela jumatatea sec. XII, peste valea Tarnavei mari pana la Ol
t. In sfarsit, Andrei II, pela jumatatea sec. XIII, ajurtge pana in Tara Barsei
si Trei-Scaune. Singure elementele venite dinspre apus au putut pastra individua
litatea lor etnografica, fiindca, spre deosebire de toate celelalte navaliri, de
data asta se face in Ardeal o adevarata colonizare cu caracter militar, economi
c si religios. Regii Ungariei asezara colonii in valea Murasului $i a Tarnavei m
ici (Sf. Ladislau), apoi in valea Tarnavei mari si pe Homorod (Geza II), astfel
ca se infiripeaza aici o insula alogena, neamed Stlcuilor, care incaleca
) D. Onciut: Romanii si Ungurii in -trecut. Bucuresti, 1912. Pag. 16. Dr. Auguti
n Bunea: Incercare de istoria Romanilor pana la 1382. Bucuresti, 1912. Pag. 126
si urmatoarele. Kulillay Ede op. citat, pag. 15.
I
www.dacoromanica.ro
14
210
pe Arghita si se cuibaresc in ulucul intercarpatic dintre lantul vulcanic si Car
patii mai vechi. A doua insula alogen sunt Sasii, adusi de regii Ungariei intre
anii 1143 si 1161 si asezati mai ales in valea Tknavei mari si
spre sectorul de miazazi al Carpatilor. Motivul asezarii atat al Sacuilor cat si
al Sasilor era, cum am spus, militar, economic si religios. Pentru toate aceste
consideraIii, colonii capata privilegii, care sporesc necontenit si pe masura c
e drepturile Romanilor sunt din ce in ce mai nesocotite 1). La inceput dreptul a
utochton (jus valachicum) e respectat. De pilda, conditiile puse lui Rambaud, ca
petenia cavalerilor Ioaniti, asezati in Tara Severinului, dovedesc lmurit ca Voev
ozii si Knezii romani isi pastrau situatia lor veche. Cavalerii n'aveau voie sa
se amestece in anumite knezate si voivodate, ca ale lui loan, Flircas, Litovoiu,
Seneslau. Se arata lamurit ea autochtonii aveau capeteniile lor (maiores terrae
), iar lupta lui Litovoiu $i Barbat contra Ungurilor este o dovada categorica de
spre inchiegarea politica a populatiei, pe care o reprezentau acesti voevozi. De
altfel este fapt
cert CA la dieta din anul 1291, tinuta la Alba Julia, Romanii erau inca pe acela
si picior cu neamurile de curand colonizate in tara lor 2). Faptul acesta se jus
tifica nu numai prin intinderea lor peste tot pamantul Daciei, dar si prin densi
tatea populatiei romanesti. Papa I/lacer-gill (a. 1234) se plangea ca in episcop
atul Cumanilor, Romanii atrag pe catolici la confesiunea ortodoxa. Deasemenea si
Scuii 3). Dela o vreme caracterul confesional deveni mai important deck cel mili
tar. Inca dela Sinodul din Buda (a. 1279) se iau msuri draconice pentru catoliciz
area Romanilor. Li-se interzice cladirea de biserici, preotii sunt alungati, iar
ceea-ce fu si mai gray din punct de vedere social si etnic, se hotari ca numai
nobilii, cari erau catolici, sa poata capta domenii. Procesul confesional devine
un proces etnic si economic.
Nobilii romani, ca sa pastreze domeniile sau sa capete altele, se fac catolici,
adica se maghiarizeaza, cum a fost cazul lui Ion Huniade, a lui Mailat, Kendefly
$i altii. De unde un kneaz avea
Dr. 1. Lupa,s: Inceputuri de organizare romneascA in Transilvania ("Tara noastra"
, 1932). S. Mehedin(i, op. citat, pag. 598. S. Opreanu: Slicuizarea Romilnilor p
rin religie. Cluj, 1927. Pag. 8.
www.dacoromanica.ro
211
numai anurne inlesniri cu folosirea parnantului, pe care se afla sa-
tul, devenind catolic si nobil, el capata titlu de proprietate personal, asa ca i
ncetul cu incetul mosiile s'au ingustat mereu sub picioarele Romanilor, iar cond
itia lor sociala s'a scoborit pan la iobagie. Invaziunile popoarelor turanice din
spre rsarit n'au fcut toate la un loc atata pagub poporului romnesc cat a facut ofen
siva catolicismului, care a decapitat neamul romanesc, ademenin-
du-i fruntasii 1). Invaziile Pecenegilor (a. 1068 prin pasul Bargaului) si ale C
umanilor (a. 1092), care stramtorau mereu pe Maghiari, nu s'au atins de organiza
rea Romanilor, ba inca au recunoscut i intrit pe knezii lor, deoarece pe calea ac
easta strangerea impozitelor devenea mai usoara 2).
Rezultatul goanei pentru catolicizarea Romanilor a fost c ,cebe trei natiuni cato
lice", adic Ungurii, Scuii si Sasii se simtira la un moment dat una in fata autoch
tonilor i chiar se organizeaza cu tendinta de nimicire a elementului romanesc. D
ar istoria ne probeaza ca nici uniunea celor trei natiuni din Ardeal in anii 143
7-1438, indreptata direct in contra Romanilor, nici infiortoarele decrete ale reg
elui Vladislau publicate de St. Verbrzy in anul 1514 si nici faimoasele Aprobatae
et Compilatae ConstituHones din anii 1653-1669, cari declarau pe Romanii arde-
leni ca oameni lard patrie", nu au putut sa intemeieze fericirea nobilimii maghi
are i cu atat mai putin fericirea Ungariei si a Ardealului. Cu toate aceste pers
ecutiuni, poporul roman a ramas neclintit pe pamantul stramosilor sai, fara a se
impresiona prea mult de temuta groaza maghiar. Continuarea vietuirii Romanilor i
n Dacia Traian a starnit admiratia multor scriitori si savanti strini. Astfel sava
ntul istoric german Otto Fischer se vede indemnat s faca urmtoarele constatari:
Rasa Romani/or posedd o asa de nzare inteligened naturald,
o asa de uimitoare putere de rezistenfil, o asa neobi,snuild energie
a vigil, Mat, dacd reugste s scape moralmente de o multime
de restan i medievale si pe futzu'z'tate asiatice, ea pode
S. Mehedin(i, op. citat, pag. 598.
N. lorga: Momente istorice.Memoriile sectiei istorice ale Academiei Romilne. Ser
ia III, Tom. VII, 1927. Apoi Imperiul Cumanilor si Dom-
ceard
nia lui Basarab". Analele Acad. Rom. 1928, pog. 5.
www.dacoromanica.ro
212
Will la soare numai $i numai pe baza laplului, care nu se poate in/aura: j'y sui
s et j'y reste. In via(a popoarelor nu holiirilsc
numele mari $i goale, ci vrednicia mai mare $i numilrul mai nuzre1).
Am fdcut acest scurt rezumat al sbuciumatei istorii a Roma.nilor din Ardeal pent
ru a dovedi ca dintre toate neamurile legate de sistemul carpatic geografic, nic
i unul nu are o suprafata geograficd i o addncime istorica mai mare decdt poporu
l romiinesc.
1) Otto Fischer: Die Herkunft der Rumnen.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A CINCEA
ARDEALUL SUB DOMINATIA LINGURILOR
CAPITOLUL I
REGIUNEA MINIERA DIN MUNIII APUSENI SUB PRIMII
REGI ARPADIENI
data cu retragerea puterii armate romane din Dacia, atat cultura romana, cat $i i
ndustria minier au avut enorm de suferit. Totu$i ele n'au putut fi distruse cu to
tul. Hoardele barbare, in timpul migratiunii lor, au nimicit orawle si satele, d
ar minele a fost imposibil sa le desfiinteze sau s le ja. Au furat tot aurul, pe
care l'au gasit la particulari, dar de o exploatare in continuare a minelor n'a
putut fi vorba. Nu exista nici o urrna despre aceasta. Timp de sute de ani minel
e de aur din Muntii Abrudului au stat in nelucrare $i in lancezire, asteptand vr
emuri mai bune, de liniste.
LIPSA ORICAROR URME DE EXPLOATARI IN TIMPUL NAVALIRII POPOARELOR BARBARE PANA IN
SECOLLIL XII
Vasta $i celebra colectie de documente, cunoscuta sub nu-
mele de Corpus Inscriptionum Latinarum, nu contine absolut nici
o inscriptie $i nici o urma din epoca navalirilor barbare, dei
aceast colectie cuprinde din timpul dominatiunii romane mii de inscriptiuni, care
ne-au ramas, cu tot pr'apadul, jaful $i prjolul ce au insotit si caracterizeaza
jalnica epoc a migratiunii diferitelor semintii salbatice. Astfel gasim in Corpus
Inscriptionum Latinarum 380 inscriptiuni vechi romane de pe diverse monumente $
i pietre descoperite numai la Apulum (Alba Julia) si Portul Murasului din vecinta
te,
www.dacoromanica.ro
214
65 inscriptiuni la Ampelum (Zlatna), 6 inscriptiuni la Alburnus minor (Abrud), 2
9 inscriptiuni la Alburnus maior (Rosia Montana.), in afara de nepretuitele tabl
e cerate in numar de 25, descoperite tot aici, apoi 167 inscriptiuni scoase la i
veala, in urma sapaturilor, pe teritoriul urmatoarelor comune apartinnd jud. Alba
: Oarda-de-/os, Micesti, 5ard, Ighiu, Tang, Patrdnjeni (6
inscriptii), Tibru, Bucerdea Vinoasii, Stremti, Alud (13 inscriptii), Ocnele Mar
asalui (7 inscriptii), Feldioara Rasboeni, Coslar,
Dala romana, ring, Bra,seu, Vintul-de-/os (7 inscriptii), Vurpar, Carna, Sebesul
siisesc (5 inscriptii), plus 129 caramizi si tigle stampilate si 13 lampi sau st
earturi romane. Textele inscriptiilor de pe monumentele, pietrele, caramizile si
tiglele, descoperite pe teritoriul jud. Alba, se afla publicate si in interesan
ta Monogralie a jud. Alba din epoca romana", scris in limba maghiara de prof. Cse
rni Bela 1) care mai cuprinde, insirand bucata cu bucata, un numr de aproximativ
400 diferite alte obiecte, ca unelte, chei, monede, fibule, bucati de coloane si
capete de om sculptate, vase, statui etc., gasite in 68 comune tot din jud. Alb
a. 0 multime de alte inscriptiuni si documente privitoare la exploatarea minelor
de aur din Muntii Abrudului, in epoca romana, contin deasemenea scrierile istor
ice publicate de fostul consul prusian la Bucuresti dr. I. F. Neugebaner, care i
nca in anal 1847 a cutreerat in lung si in lat Ardealul, Moldova si Mimtenia, de
canonicul F. Xav. Hene, din Alba-Julia, de profesorii sasi dela liceul din Sigh
isoara M. I. Ackner, Frideric Mailer si Karl (laos, apoi de neobositul archeolog
ungur TgIds Gabor, fost director al liceului real maghiar din Deva, si altii.
i.
COLONIZAREA 51 VIAJA JURIDIC.4 IN REGIUNEA MINIERA A ABRUDULL11 SUB UNGURI
Abia in timpul ocupatiunii maghiare, bogatia in aur a Ardealului a atras asupra
ei deosebita atentiune a cuceritorilor asiatici, instiipniti aici. Faptul ni-1 mrt
uriseste insusi cronicarul anonim al regelui Bela, care scrie:
1) Dr. Cserni Bla: Als6fehr vArmegge tbrtnelme a r6mai korban.
Nagy-Enyed, 1901.
www.dacoromanica.ro
215
Ogmand, speculatorul lui Tuhutum, om de o viclenie vulpeasc, a spionat bunttile si
fertilittile WU. Reintorcandu-se, a povestit st.plinului situ mult despre bogittii
le trii acesteia, c pilmantul ei este
udat de ruri, din nisipul dtrora se scoate cel mai bun aur si ca in
tara aceasta se mai gseste 1 sare in saline" 1).
Dr. Wenzel Gustav, unul dintre cei mai cunoscuti istorici ai minieritului maghia
r, spune numai urmatoarele cu privire la primele inceputuri de exploatri miniere,
sub regii arpadieni: In timpul domniei regilor arpadieni s'au ridicat noui intr
eprinderi pe ruinele vechilor mine. In timpul regelui Geza II au fost adusi colo
nisti sasi in scopul de a contribui la inflorirea lor" 2) . In prima epoca a dom
niei maghiare, bisagul sau minieritul avea numai o insemntate local, caci Ungurii n
u se pricepeau in astfel de exploatri. Cu timpul necesitatile banesti neintrerupt
e, cu care regii Ungariei purtau rsboaiele, 'i-au silit sa dea o atentiune mai ma
re minieritului. In acest scop au adus din Germania
lucratori minieri, colonizandu-i in tinuturile montane. In deosebi, regele Geza
II, intre anii 1143-1150, a colonizat in muntii metalici o multime insemnata de
Germani, dintre cari si din comitatul Zips (Ceho-Slovacia de azi) 3). Numele de
familie printre taranii romani din comuna miniera Bucium (de langa Abrud), ca Ti
p(er, F4ter, Cainap, 5oica, complect romanizati de sute de ani, confirma coloniz
area regelui maghiar. Procesul acesta de romanizare a colonistilor germani adusi
in Ardeal s'a petrecut si in judetul Hunedoara, dup cum se plange archeologul un
gur Gabor 4). Despre inceputul exploatrilor miniere exista urmatoarele doua docum
ente importante: Unul din 1211, in care regele Andrei II (1205-1235) a druit Tara
Barsei cavalerilor germani cu condi-
tia ca din aurul ce se va gasi pe acest teritoriu sa dea jumatate fiscului, iar
restul sa le raman lor 5). Tot regele Andrei
printr'un decret din anul 1222, regula moneda ungara, dispunand
ca denari tales sud, quales *runt temporae Regis Belae"
e
Anonymus Belae regis noturii: Historia (iungarica de septem primis ducibus Hunga
riae. Dr. Wenzel Guszidv: Magyarorszgg bAnyiszatAnak kritikai t8rtnete.
Kulillay Ede: Erdly t8rtnete. Pag. 34.
Tglds Gdbor: Hunyadmegyei Kalauz. Pag. 45, 55 si 58. Fejr: Codex Diplomaticus Hung
. Tom. III, vol. I, pag. 106.
www.dacoromanica.ro
216
vorba de regele Bela III (1173 1196) si excludea pe Evrei din comertul salinelor
1). Printeun alt document din 1248, voevodul ardelean LaurenCiu ihiputerniceste
pe Germanii din Vin(ul de os i Vurpir (jud. Alba) sa exploateze aur i argint in m
untii lor, cu obligatia de a da a patra parte din productiune statului 2). Viata
juridica a regiunilor miniere din Ardeal s'a desvoltat foarte incet si neregula
t. Minierii bastinasi triau la inceputul ocupatiei maghiare dupa datinele juridic
e vechi. Influenta ungureasca s'a simtit numai incetul Cu incetul. In anul 1035,
.5/e fan cel slan(, primul rege al Ungariei, dispusese printr'un decret ca. reg
alia el fisci res sint intactae" "), asa ca si starea juridica a minierilor nesu
ferind vre-o schim-
bare, tinuturile miniere au ramas la dispozitia libera a regilor astfel minierii
bastinasi au devenit in cele mai multe locuri iobagii
coroanei, avand sa suporte din greu sarcini colosale. Aceasta stare
de lucruri a fost cauza nesigurantei juridice, care se agrava din an in an, mai
ales ca in urma schimbarii relatiilor de proprietate, regii Ungariei, vazand ca
nu pot administra regiunile miniere, au
inceput a le darui adeptilor lor. Astfel multe din teritoriile miniere au deveni
t proprietatea partizanilor regali sau a bisericei
catolice, ingreunand incontinuu traiul minierilor.
PRIVILEGIILE ACORDATE BISERICII CATOLICE
Prin intarirea influentei bisericei catolice, cea mai mare parte a Muntilor Apus
eni a ajuns cu incetul proprietatea episcopatului romano-catolic din Alba lalia,
numita p'atunci Gyalafehrvdr
dupa numele lui Ovula, printul maghiar al Ardealului, care, in anul 949, se incr
estinase la Constantinopol, imbratisand religia
greco-ortodoxa, de care s'a lepadat pe urm. Aceasta schimbare de proprietate a fo
st isvorul unor lupte seculare intre minierii nemultumiti, bastinasi si colonist
i, si intre
Franz Auto,: Schmidt: Chronologisch-systematische Sammlung der
Berggesetze der Knigreiche und des Grossfiirstenthumes
Ungarn, Kroatien,
Dalmatien, Slavonien
Erster Band vom Jahre Siebenbiirgen.
1053 bis 1564. Wien, 1834. Pag. 2. Fejt4r, op. citat, Tom. VII, vol. I, pag. 295
. Franz Anton Schmidt, op. citat, pag. I.
www.dacoromanica.ro
217
preotimea catolica, care ii Supunea la tot felul de incercari umilitoare. In urm
a acestor lupte, si autoritatea regala a suferit mult pana cand a cautat s ajung l
a un echilibru. Pe de o parte, ea nu voia sa ajunga in conflict cu puternica bis
erica catolica, dar
nici nu admitea ca minierii sa mai fie expusi vexatiunilor acesteia. Puterea reg
ala simtea foarte bine ce factori importanti
erau minierii din punct de vedere economic. Numai cand avem in vedere ambele sco
puri, pricepem cauza contrazicerilor, care se gasesc in ordinele aceluiasi rege.
In principiu putem spune ca in cele mai multe cazuri autoritatea regala era de p
artea minierilor, insa nici puterea regala nu putea contrabalansa marea influent
a a bisericei catolice. Faptul a-
cesta il constatam chiar
in
primele documente referitoare
la regiunile miniere. In anul
1246,
regele Bela IV
a scos
de sub jurisdictia voevodului
ardelean pe colonistii de pe
moiile episcopatului catolic din Alba Julia 1). Scopul ordinului era sa usureze
popularea regiunilor miniere, care Fig. 69. Un calaret tatar. (Dupd colectia fus
esera devastate de teribila de stampe a Academiei romane) invazie a Tatarilor su
b Gengiskhan. Se vede ca ordinul acesta a dat rezultate bune, caci in. scurt tim
p populatia Muntilor Apuseni a crescut intensiv si in anul 1270 s'a cladit la Ab
rud prima biserica catolica. Regele Bela IV a murit in anul 1270, dupa-ce introd
usese in Ungaria moneda de amnia pe langa cea de argint, care exista deja. Primu
l document, in care gasim pretioase informatiuni despre Abrud, centrul minier al
Muntilor Apuseni, dateaza din anul 1271.
Acest document spune:
1) E. Hurmuzachi: Documente privitoare la istoria Romanilor. Vol. I. pag. 230.
www.dacoromanica.ro
218
.... Matelu, voevodul Transilvaniei, conte de Solnoc, dam spre pitstmrea memorie
i celor de fafd $i aducent la cuno$tinfa iuturor cd Stefan, luminatul rege al Un
gariei, stdpdnul nostru firesc, a clonal $i a Mscris pe seama episcopatului, a c
apitlului $i bisericei SI. Mihail, ca $tirea $i "in prezenfa noastrd, pamdatul n
umit Abrud (terram Abruth vocatam), care apar(inea tributului regal, ca Mate ven
itele sale, ca sfi-I aibd prin drept ve$nic $i irevocabil" t).
Acest Mateiu este voevodul Csak AMU, favoritul regelui ,Stefan
V, care daruia episcopatului din Alba Julia pamantul Abrudului
dimpreuna cu Zlaina i mai multe comune, afara de Baia-de-Aries, care a ramas oras
liber minier 2). Mai departe documentul spune ca pamantul acesta l'a stapanit
mai inainte tot ca donatiune regala fostul ban Juliu (Gula), iar dupa moartea lu
i l'a stapanit sacuiul Zubuslaus, care l'a testat apoi abatelui din Kerch (?) Da
ta de mai sus este inceputul luptelor disperate dintre episcopatu1 catolic din A
lba Julia si dintre minierii bastina$i si colonisti. Biserica catolica, cu lacom
ia ei bine-cunoscuta, nu inceta
sa oprime cat mai mult pe minieri. Dar peste 6 ani a isbucnit
prima revolutie, deschizand drumul unui intreg $ir de revolte.
REVOLUTIA MINIERILOR DIN JURLIL ABRLIDULUI IN CONTRA EPISCOPATLILUI CATOLIC
Primul pas al revolutiei a fost facut de minieri, in special de colonigii german
i, in 21 Februarie 1277, cand, inarmati, au inconjurat orasul Alba Julia, au lua
t cu asalt biserica catolica, care era ca o fortareata, $i au omorit pe toti pre
otii $i servitorii, cari le-au cazut in mina. In aceasta revolutie au czut mai mu
lt de douii mii mor(i pe langa o multime de raniti, fiind distrusa tot odata si
biserica cu archiva ei. Preotimea catolica a slid insa sa exploateze foarte bine
acest masacru in propriul ei interes. Revolta minierilor ne introduce in istori
a adevarata a Muntilor Apuseni, care se poate caracteriza astfel: Minierii basti
nasi, impreuna cu minierii colonigi, cari munceau in galeriile minelor incepute
din timpul Romanilor, duceau o viata chinuita, lucrand din greu $i luptnd inconti
nuu impotriva exploatarii putin creginegi a preotimei catolice. In cursul veacur
ilor, aceasta situatie s'a mo1) Felr, op. citat, Tom. V. vol. I, pag. 169-170. 2
Urbdn Mihdly: BAngszati s kohszati lapok No. 17 din 1906.
www.dacoromanica.ro
219
dificat intru cAtva, dar fondul a rmas acelasi, cci pe lng preotimea catolicd s'a iv
it un nou exploatator, anume nobilimea, iar mai trziu administratia statului. Cu
un cuvnt istoria Muntilor Apuseni e istoria grelelor lupte ale fortelor productiv
e in contra fortelor naturale si mai ales in contra clasei exploatatoare, nemilo
ase i fara fi-5u 1).
Cu moartea regelui Andrei III (1290-1301) inceteaz domnia regilor Ungariei din ca
sa arpadian, urcndu-se pe tron regi din diferite case, sub care minieritul a incep
ut s ia o desvoltare
mai accentuatd.
I) V. Aradi: Articol in revista Societatea de mtline" (N-rii 16 si din 1925), su
b titlul: Desvoltarea societatilor montane din Transilvania.
17
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
DESVOLTAREA MINELOR DE AUR SUB REGII UNGARIEl DIN DIFERITE CASE SI SUB PRINCIPII
ARDEALULUI
Un avnt mai mare a luat minieritul din Ardeal in timpul domniei de 32 ani a regel
ui Carol Robert, din casa d'Anjou (1310 1342), care a inteles sa favorizeze oras
ele si centrele industriale si comerciale. El a batut primii bani de aur in Unga
ria (de 12 carate) prin decretul din anul 1342 1). A reinouit drepturile de prop
rietate ale episcopatului catolic din Alba Julia asupra minelor din jurul Zlafne
i. In anul 1325 a acordat oraselului Baia-de-Aries privilegiul de oras minier si
toate drepturile, de care se bucurau celelalte mine de aur. A luat din stapdnir
ea lui Ladislau, voevodul Ardealului, minele de argint dela Rodna i mina de sare
dela De/, pe care acesta le primise in anul 1308 2). In anul 1327 a dat un decr
et, prin care declara aurul si argintul aflator in pamnt ca proprietate a regelui
si ii acorda dreptul de a putea lua si metalul nobil aflator in tezaurul statul
ui. Aceasta masura abuziva a avut de efect dosirea sau ascunderea aurului. Ca sa
puna capat instrainarii i pentru-ca metalul sa ajunga in circulatie, a cedat te
ritoriile miniere, ins numai cu a treia parte
din venitul lor.
SUB LUDOVIC CEL MARE (1324 1382)
Regele Ludovic rel mare a fost silit, chiar in primii ani de dom-
nie, s mearga in Ardeal, la Alba Julia, ca s pund capt certuFranz Anion Schtnidt: S
ammlung der Berggesetze der iisterreichischen Monarchie. Erster Band. 1834. Pag.
3. Scarlat Callimachi: Firticol in Adevdrul (Oct. 1932) despre SiebenoiiraischP
Quartalschrift" sau Analele Transilvaniei din secolul XIV.
www.dacoromanica.ro
221
rilor ivite intre negustorii Sacui i Sag. Printr'un decret din anul 1351 regulea
za drepturile statului asupra minelor de aur, argint, aram $i fier, afltoare in pr
oprietatea nobililor 1). In anul 1357 a acordat minierilor din Zlatna toate drep
turile i liberttile, pe care le aveau i altelocalitti miniere din tara.
SLII3 SIGISMNLJD (1387-14371
Regele Sigismund le-a reconfirmat toate aceste drepturi, iar nobililor, propriet
ari de mine, le-a aprobat (in 1428) ca venitul
sa-1 predea in aur, dup obiceiul dela Kremni(z i Beszterczebdnya din nordul Ungar
iei. Tot Sigismund a daruit (1427) ora$ului Abrud in proprietate de veci mosia C
hyba i Riszka, afltoare in muntii de lnga oras" 2), dar care trebue sa presupun eu
fie la Tebea i Rica de lnga Baia-de-Cri,s. Printr'un decret din anul 1405, regele
Sigismund a stabilit valoarea aurului $i raportul lui fata de florin 3). Ca s in
curajeze productia aurului, a dat Ion Muro//i, din jud. Arad, mai multe terenuri
miniere in exploatare, spre a scoate aur, argint, arama $i plumb, punndu-i insa
conditiunea, lui $i urmasilor sai, ca daca cu tirrtpul regele ar voi sa rascumpe
re aceste mine, sa fie obligat a le retroceda casei regale pentru .o contra-valo
are sau pentru o alta cesiune de acelasi
ven it.
Sigismund a mai organizat minele de sare, incredintnd administrarea salinelor lui
George Vera), caruia 'i-a dat pentru inceputul intreprinderii un ajutor de 6000
florini. Fi interzis, prin un decret din 1405, ca prelatii si baronii sa mai de
cida $i sa mai amestece in chestia salinelor. A oprit importul de sare din
alte tri si pe rul Sa va. Cine nu se supunea, era pedepsit cu
pierderea averii. A dispus ca toti muncitorii minelor de sare, pluta$ii i crausii
din serviciul salinelor s se bucure de toate drepturile, pe care le-au avut sub
regele Ludo vic. A fixat in 1397 urmatoarele preturi la sare: Pentru 100 bulgri d
e sare dela Ocna Sibiului i Maranzurds se platea pe loc 100 de denari; la Lipova,
Zafan
i Satu Mare 200 denari, la Bu/apesta 300 denari, iar la
Franz Anton Schmidt, op. citat, pag. 22. Urbdn Mihdly, op. citat, pag. 284. Fran
z Anton Schmidt, op. citat, pag. 30.
www.dacoromanica.ro
222
Pojon, Sopron, Gyr i Zagreb 500 denari, deci dup msura
distantei si a transportului. Pela inceputul secolului XV, elementul ssesc coloni
zat la Ziatna era atilt de puternic, inctit acest orasel purta, in anul 1417, nu
mele de Szsz-Zalatna 1) (Zlatna saseascd), ceea-ce n'a impiedecat romanizarea sig
urA si normald a acestui orAsel sub insitsi dominatia ungureasca.
SUB ALBERT (I 4 3 7 1 4 5 3)
Urmasul sau, regele Albert, a luat sub deosebita sa protectie localittile miniere
: Abrudul, Baia-de-Arie, Zlatna, Baia-de-Cr4, ca si pe toti locuitorii lor, ordo
ntind ca liberttile si privilegiile lor sa fie respectate de ori-cine. Aceast msurd
a fost luat de regele Albert in urma agitatiilor si revoltelor Romkilor, cari in
doutt randuri, disculdndu-se, au devastat tinuturile invecinate 2).
Printeun decret din 1439, Albert a dispus darea in arenda a minelor si domeniilo
r statului, oprind totodata introducerea si
primirea in Ardeal a monedelor si banilor stralni 3), mdsuri, care au contribuit
la decaderea minieritului, pentru-cA numai cu privilegii nu se putea crea un Mi
sag infloritor. Minele de sare si de fer emu, singurele, care mergeau mai bine i
n acea
vreme.
SUB HUNIADESTI (1446-1490)
Ion Huniade, guvernatorul Ardealului, da la 1 Maiu 1451
Fig. 70. Ion Huniade Corvinul, guvernatorul Ardealului. (Din colectia de stampe
a Academiei romAne)
in arena' unui sas din Sibiu, cu numele Simon, venitul ce
avea dela minele sale din Baia-
de-Cri$, iar fiul su Mateiu,
Szereday: Notitia veteris et novi Capituli Ecclesiae Albensis Transilvaniae. Pag
. 75. Gyulafehrvr, 1791. Urbdn Mihdly, op. citat, pag. 284. Franz Anton Schmidt, o
p. citat, pag. 34.
www.dacoromanica.ro
223.
devenit rege al Ungariei, da Sasilor in 1471 dreptul de a spla aur pe intreg pdma
ntul Ardealului 1).
Tot acest rege a pus orasul Abrud s jure credintd episcopatului catolic din Alba
Julia, ca proprietar al su, ceea-ce a provocat noui
nemultumiri si miscri printre minierii de aici si din Zlatna. SUB VLADISLAU (1490
-1526)
In timpul domniei regelui Vladislau s'a ivit ideia liberttii exploatrilor miniere,
care pn'atunci constituia un privilegia regal, ce se acorda numai unor anumite o
rase sau regiuni. In codicele lui 5tefan Verbczy, publicat in 1514, din ordinul r
egelui Vladislau i recunoscut si in partea II a Aprobatae-lor" i Compi-
latae-lor din 1653 si 1669 (pasagiul 16, 4) gsesc urmtoarele dispozitiuni cu privi
re la Romni, cari erau pusi pe aceiasi
treapt Cu rriganii:
i alte neamuri de oameni fir stipAni, cari fin viafa din cdutarea prafului de aur
s fie pedepsifi, daca nu-4 aduc aurul-praf principelui. In ajara de actItia, dac
a cineva ar cduta 4 ar gsi prin slugile sau iobagii sdi pral de aur in holarele p
ro prii, sd fie libera cdutarea lui dacd vrea sd refina pentru sine aurul gdsit
pe mo4a sa, sil fie slobod a-1 (ine, dar dijma adevdratil sel fie dator pleiteas
cd, lar dacd vrea su 'i-se reiscumpere, fiscal e
,Romanii i Tiganii
1,si
dator sd-1 rdscumpere prin schimb de aur sau e obligat sil-I primeascd spre prel
ucrare. Praful de aur, cdutat in ten/orille al/ora, nu se poate vinde, niel schi
mba, ci trebue oterit fiscului pentru schimb sau prelucrare" 2).
Tot faimoasele Aprobatae" mai dispuneau c acei, cari se ocupau cu minieritul, era
u obligati s serveasc vistieriei zeciuiald din metalele extrase. In Ardeal minele
erau unele ale statului, iar altele ale particularilor. Dela acestea din urm numa
i a zecea parte a productiunii era fiscale bonum", precum i rscumprarea produsului
. Aceast rscumparare consista in privilegiul statului
belenes Lszl: Ptz erdlgi nemesfm bnyszat jelene es ydvje. Budapest, 1879. Pag. 10.
Szentkireilyi Zsigmond: lzsvirt, 18/11. Pag. 35.
1.z
erdlgt bAngAszat ismertetse. Ko-
www.dacoromanica.ro
224
de a cumpara munai el unele metate, ca aurul si argintul, care, conform dispozit
iunilor din Aprobatae" i celor ulterioare din 1747, nu puteau fi puse in vOnzare
in comertul liber 1). Regele Vladislau a intins drepturile acordate, in 1523, p
este toata tara, spunand la art. 39 c Majes/as Regia commitat fodinas minerarum a
uri et argenti ac cupri et aliorum metallorum
libere omnibus colere" 2). Cu modul acesta, Vladislau a contribuit simtitor la d
esvoltarea baisagului din Ardeal, de unde insusi re-
gele Angliei, Henric VI,s'a vazut indemnat sa cheme experti ca s-i consulte cu pr
ivire la minieritul din regatul sau.
O SENTINTA INTERESANTA Cu PRIVIRE LA APA NECESARA $TEAMPURILOR DELA ROSIA MON1AN
A
In anul 1525, proprietarii de mine din Rosia Montani, ne mai putnd suporta neajuns
urile ce li-se faceau de catre oamenii din slujba episcopatului din Alba lidia,
cari se considerau stapani si pe putina ap, cu care isi puneau in miscare steampu
rile, s'au adresat cu o plngere Tribunalului minier din Abrud. Acesta, bine intel
es, cu invoirea capitlului episcopal, a adus urmtoarea sentinta :
Am ascultat plangerile in chestia apei rosii si am decis ca proprietarii
minelor si ai steampurilor sunt si stapanii apei si ca fiecare are dreptul
sa se foloseasca de cursul apei, precum s'au folosit si predecesorii lor din tim
puri stravechi, fara a putea fi impiedecati de spalatorii de aur.
Daca se va gasi cineva, care va intrebuinta apa vaii la spalatul aujumatate va f
i a judecatorului si a cetatenilor jurati din Abrud, lar cealalta jamatate se va
da reclamantului. Tot de aceast pedeapsa vor fi pasibili si cei cari ar bicerra
sa abata cursul apei in spre alt loc".
rului farai voia si consimtimantul proprietarilor va minieri, acel fi pedepsit c
u o amenda in bani pana la 40 florini, suma din care
Tot in anul 1525, judecatorii si juratii oraselor Baia-de-Aries, Abrud, Rosia Mo
ntand, Bai(a i Baia-de-Cri,s reglementeaz spalarea aurului din vi si praie 3).
Szentkirdlyi Zsigmond, op. citat, pag. 36. Lukdcs Ldszl, op. citat, pag. 11. Szen
tkirdlyi Zsigniond, op. citat, pag. 91 si urmatoarele.
www.dacoromanica.ro
225
SUB FERDINAND (1526-1564)
Printr'un rescript regal, dat de regele Ferdinand la Praga
in ziva de 4 Ianuarie 1544 si contrasemnat si de Nicolaus Olahus, se dispunea ca
nimeni s nu mai turbure in liberttile i privilegii/e lor pe cettenii oraselor mini
ere, ci din contra s-i apere 1). Prin-
tr'un alt decret din 8 August 1550, regele Ferdinand interzicea vanzarea i expor
tul aurului i argintului 2), iar printr'un altul. dat in Graz, la 9 Martie 1553,
reglementa pretul sarii, al aurului
argintului 3).
Fig. 71. Vederea orasului Abrud inainte de anul 1848
Studiand cu bagare de seama cele 24 volume din colectia de
legi miniere a lui Franz Anton Schmidt, ca incepere din anul 1058 pana in anul 1
834, te vezi izbit de o multime de dispozitiuni dirijate deadreptul impotriva Ro
manilor sau a Valachilor devastatori
de pduri de brad, fag si stejar", ca cei din regiunea Abrudului (Altgebiirgensis)
: quam Valachi ex atraque fere parte succidendo
1) Franz Anton Schmidt, op. citat, pag. 155.
2') !dent, pag. 200.
3) Idem, pag. 220.
www.dacoromanica.ro
15
226
devastarunt" sau cui quo que Valachl decortIcatione arborum plurimum nocent" 1),
cum spune expunerea de motive ce insotege un rescript al impratului Maximilian d
in 1565, prin care se opreste,
intre altele, p5unatu1 vitelor, in pdurile din regiunile montanistice ale Ungariei
i Ardealului. Cu asemenea vexatiuni 5i nedreptti s'a ajuns Cu vremea la re-
volutia lui Horia din 1784 5i la cele care au mai urmat. Ora5u1 Abrud avea, in 1
569, 5i o tipografie, ceeace dovede5te c in acest or5e1 era in acel timp un incepu
t de rn15care intelectual. Un produs al acesteia e)dst pnd azi, scris de Paul Karad
y, pentru a infiera pe Balassa Menyhrt. Cartea are titlul: Comoedia Balassi Menni
hdrt drultatdsdrol, melliel elszakada azi Magyarorszdgi mdsodic Milos kirdltul".
In romfine5te: Comedia despre tradarea lui Balassa Menghert, prin care s'a rupt
de regele 16.nos (Sigismund), al douilea ales al Ungariei". Aceastaiipografie u
ngureascA a fost distrus dup 215 ani de catre revolutionarii trani ai martirului Ho
ria, cari nu putean suferi c Abrudul, centrul vietii mittiere, sa devin proprieta
tea imobiliar a elementului unguresc i n aceast calitate s umileasca, s batjocorea-s
c 5i s nedreptteascA populatia- rom-i
rteasc bstina5.
'SUB BATHORE5TI (I571-1602)
Asupra domniei Bathori-etilor gasim cdteva date interesante in !zlocumentele isto
rice publicate de neobositni -seriitor A..Veress. Astfel el ne informeaza ca. ba
ronul Felician giTherstii-h,-xlescendentul unei mari familii din Austria, raport
a principelui Si. Bathory, in 22 Decenibrfe 1585, c a executat ordinul su de a viz
ita minele de aur dela Zlatna, Almas, Ruda, Brad, Abrud i Bdi(a, pe care le desc
rie anfnuntit 5i face propuneri pentru luarea de msuri, spre a le spori productia.
Baronul Herberstein nu uit de a se ofen s ja el- cdteva din aceste mine in arend.
Inteadevar, acest aristocrat austriac se ocupa cu exploatarea
de mine 5i luase in arena' minele de aur. dela Capnic, 15110 Baia
Mare, pe 2 ani, pltind o arend anual de 200 gire" aur sau 50 kgr. dup sistemul msuril
or 5i greuttilor actuale. El se
plngea principelui CA a pgubit 5i cerea s 'i-se dea in folosint
1) Idem, vol. II, pag. 87.
www.dacoromanica.ro
227
i satele apartinatoare de Capnic, oferind un spor de arenda de 50 gire in plus, d
aca 'i-se va prelungi contractul pe 12 ani. acest scop a venit in iarna anului 1
585 la Curtea lui nathory, raportandu-i totodatit si asupra inspectiei ce facuse
la minele din Ardeal, pentru a diror exploatare mai rentabila propunea oarecare
masuri de imbuntitatire, printre care figura si darea lor in arena 1).
LIPSA UNE1 LEGISLATII MINIERE Cu CARACTER GENERAL
Cu toate c g pana in secolul XVI industria rninieritului din
Ardeal era destul de infloritoare, totusi nu gasim nici o urma de reglementare c
u
caracter general a acestei industrii. Numai in archiva ora-
Abrud s'au pastrat cteva fragmente ale statutului
dar cu toatti lipsa
lene,
incepand cu anul 1453, regula-
mentelor legale s'a format uniunea oraselor miniere ardecuprinznd Abrudul. Zlatna
i Bala-de-Arie$. A
ceasta uniune a fost recunoscuta in 1593, in articolul 4 al dietei dela Alba lul
ia. Leopold I a introdus, in
diferite dispozitiuni pan'aci neuzitate in domeniul bisagului. Aceste dispozitiun
i
1702,
Fig. 72. ImpitrAteasa Maria Ter eza a Austro-Ungariei
au fost cuprinse in articolul 14 al dietei ardelene din 1747. Legile au definiti
vat statutele locale. Astfel in 1773 Maria Tereza a aprobat statutul minieritulu
i din Abrad. Dela aceastift data Bu urmat apoi serii intregi de dispozitii legal
e i ordonante referitoare fie direct la minierit, fie la raporturile technice si
juridice, fie la topirea i rascumpararea aurului. Toate acestea ati pus minieri
tul particular sub tutela, conform conceptiei timpului.
1) A. Veress: Documente, voL III, pag. 58-65.
www.dacoromanica.ro
228
S'a instituit in Zlatna un tribunal minier (/udiciunz montanunt) i o administrati
e general, punndu-le sub conducerea thesauriaratusului din Sibiu. libia de atunci
guvernul ArdealulUi a inteles s incurajeze bisagul.
SUB PRINCIPII ARDEALULUI
In vremea din urmd, regii Ungariei i apoi principii Ardealului au luat cteva disp
ozitiuni bune in interesul minieritului, dar ordinele lor au rhmas nesocotite. N
ici in timpul cnd Zlatna era dat in arend lui Muraltus, lucrurile n'au mers mai bin
e, deoarece el avea in vedere numai propriile lui interese si nu pe acele ale mi
nieritului.
Principii Ardealului Bathory, Gavriil Bethlen si George Rdkoczy II s'au ocupat i
n special mult de Zlatna. Rdkoczy adusese aici i lucr'torii minieri dela Kremnitz
. Zlatna a mai fost favorizatd si de Casa Habsburgilor. Regele Carol a inceput c
ldirea din nou a uzinelor pentru topirea i selectionarea metalelor, pe care le-a
terminat Maria Tereza. Sub principii Ardealului, Romnii din Abrud-Sat, Bucium Cti
rpinis pltiau un soiu de tribut anual, compus din piei de vulpe jder, apoi din mi
ere de stup, unt si aur. Sup principele Mihail .Apalli (1661-1690) acest tribut i
n aur era fixat prin diploma din 30 Niaiu 1676 la 50 de pizete pentru toate 3 co
munele, iar mai trziu, prin diploma din 18 Dec. 1689, fu sporit la cte 36 pizete p
entru fiecare comun 1).
PRIORITATEA TECHNIC& A MINIERILOR DIN MUNTII APUSENI
In ce priveste situatia cultural i moral a minierilor din
Muntii Abrudului, cunoscutul economist si scriitor maghiar Szent-
kirdlyi Zsigmond facea in anul 1841 urmtoarele interesante aprecieri:
Cu toate c minieritul pretinde, pe lAngii munca manuabl, mai mult dealt numai exe
rciliul ei, si cu toate frecarile zilnice dintre functionari, inspectori si munc
itori asupra lucrArilor ce au de executat, ei
I) Rubia Patita senior: Tara Topilor. Despre trecutul Munti/or lipuseni al Trans
ilvaniei. Ord5tie, 1912. Pag. 8.
www.dacoromanica.ro
229
sunt totusi strans legafi intre damn ceeace are o influenfd binefacatoare, impun
and istefimea i experienfa lor pand si poporului de rand. Din aceasta cauzd popo
rul din regiunile miniere, att barbafi cat si femei,
are un
fel de prioritate technica prin contra-maistrii ce-i formeaza
pentru alte regiuni. Numai Skull si Sasii pot rivaliza cu ei liberi (adica cu Ro
manii. Nota autorului). Cine s'ar indoi de cele spuse, n'are deck sa cutreere fi
nuturile miniere $i se va convinge de adevdr. nicia poporului de Mild dela Cdmpe
ni, iubirea exemplar de ordine si moralitatea minierilor dela Sdcdriimbu, apoi bu
na randuiald casnic modul de traiu al celor dela Zlatna, Bdi(a si Certef, precum
si istefimea mai ales istefimea in a-si frumusefea celor dela Rofia Montana cons
titue atatea exemple procura lucrurile necesare traiului zilnic despre afirmafiu
nile mele. Din acestea si din alte lucruri asemandtoare rezultd impresia, pe car
e o face minieritul din Fkrdeal atat din punct de vedere stiinfific, cat si arti
stic" 1).
Creatiuni mai noui pentru progresul minieritului in minele sta-
tului dela Roia Montana au fost avute in vedere, sub Unguri,
abia cu incepere din anul 1869.
1)
Szintkirdlyi Zsigmond: Az erdlgi bnyszat ismertetse. Cluj.
1841. Pag. 217 si 218.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A $ASEA
ROMANIA MARE SAU RESTAURAREA DACIEI TRAIANE DUDA 1646 DE ANI
C/IPITOLUL I
CUM SE PREZINTA AZI MINELE DE AUR DIN ARDEALUL UNIT Cu PATRIA-MAMA
Sfdr5itu1 rsboiului mondial dela 1914-1918, cel mai crancen din cate a cunoscut o
menirea, aducand dup sine prabu5irea monarchiei austro-ungare, a adus totodat i in
tregirea neamului romanesc, ca o consecint natural i logic in baza drepturilor
stravechi 5i a celor mai ctunplite jertfe tomanestl. Prin votul solemn al adunar
ii nationale a poporului roman -din Ardeal, tinuta in ziva
de 1 Decembrie 1918, la Alba Julia, 'proclamAndu-se unirea vechei provincii a Da
ciei Traiane cu regatta-Romaniei, a fost reinviat de fapt Dacia Traiand in contur
ul vechilor granite, pe care le-a
avut timp de 169 ani 5i anume dela imparatul Traian (a. 106 d. Chr.) pana la imp
aratul Aurelian (a. 274 d. Chr.). In anal 1920, deci dupa 1646 de ani, istoria,
care este o geografie in mi5care, consfintind, prin tratatul dela Trianon, Roman
ia Mare, n'a facut dealt sa implineasca opera, pe care cadrul geografic o creias
e inca din epoca strabunilor no5tri Daci 5i Romani, cand masivul carpatic era in
conjurat de un hotar rotund,
i cetatea muntilor. Astfel, in virtutea drepttii imanente, minele de aur din Munt
ii Apuseni ai Ardealului au ajuns, dup aproape doud. milenii, in proprietatea urm
a5i1or nediscutati ai Dacilor i Romanilor, ca s continuam noi cu mai multa pricep
ere i cu un 5i mai mare avant
ca
www.dacoromanica.ro
232
explaatarea lor technico-stiintificd, ca unii ce ne tragem, in bun&
parte, originea noastrd etnicd din atractiunea exercitat asupra strdbunilor nostr
i de cel mai vestit cdmp aurifer, de atunci si de
azi, al Europei.
PROGRESELE INDLISTRIE1 NOASTRE AUR1FERE
Din fericire, dupd numai 14 ani de administratie rornneasc, pot afirma cd producti
a si ind-ustria aurului la noi sunt pe calea cea bun, cd ele infloresc an de an s
i c au depsit cu mult
stares lor de sub regimul unguresc, dat de unii nestiutori ca
exemplu. Evident, putem inregistra acest imbucurtor succes numai in urma unei mun
ci constiente stdruitoare, ca si a indrumarilor folositoare, pe care le pune la
dis, pozitia celor interesati Institutul nostru geologic, intemeiat acum un sfer
t de veac prin autoritatea stiintific a primului su conducator d. profesor L. Mraz
ec si prin gospo-
dria priceputd si metodica a actualului director d. prof. G. Macovei.
Institutul nostru geologic, prin munca entuziast 5i zelul stiintific al colaborat
orilor sai, a ajuns
Fig. 73. Prof. L. Mrazec
s fie
o institutiune de real azi
folos pentru noi, bucurndu-se de un frumos renume si in alte unde este luat ca ex
emplu. Ultimul congres al societdtii romne de geologie, tinut in toamna anului 19
32 la Brad (jud. Hunedoara), sub presidentia d-lui prof. 1. Simionescu, neobosit
ul cunoscutul profesor de geologie dela Universitatea din Bucuresti, a scos din
non in evident& prin interesantele comunicari stiintifice ce s'an fdcut, activit
atea fecund si bine sistematizata ce se desvolta la noi pe terenul migalas greu a
l cercetarilor subsolului. Comunicdrile facute la congresul dela Brad, la care a
u asistat si distinsi geologi din straindtate, au atins toate laturile problemei
. D. Victor Slane/al, activul profesor de geologie dela Universitatea
www.dacoromanica.ro
233
din Cluj, a ariitat, intre altele, importanta istorica a dunpurilor aurifere din
Muntii Rpuseni; d. inginer Petralian a indicat cele
mai bune metode speciale technico-chimice, studiate de Institutul geologic, cu p
rivire la recuperarea 61 mai minutioas a firicelelor de aur din rocele aurifere;
d. inginer Ghitulescu a aratat variatiu-
Fig. 74. Vederea general a orAselului Brad
nea filoanelor din cmpurile noastre aurifere, iar d. inginer Sieber, directorul t
echnic al societtii Mica", bazat pe studiile amnuntite facute de d. ing. Ghitulesc
u, a fixat care sunt rezervele lizibile i probabile actuale de aur ale Romilniei
, chestie importanta si de care ma voiu ocupa pe larg intr'un alt capitol.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
CATEVA DATE STATISTICE ASUPRA PRODUCTILINII
MINELOR DE AUR DIN ARDEAL SUB REGIMUL LINGURESC IN COMPARATIE CU PRODUCTIUNEA RE
CENTA DE SUB REGIMUL ROMANESC
Acest capitol este menit s ilustreze diferenta dintre productiunea de aur din tim
pul regimului maghiar i dintre cea obtinutd
sub administratia statului romn intregit. Din fericire, aceast diferent este in fav
oarea Romniei Mari, ceea-ce ne d nota capacittii geologilor i exploatatorilor dintr
'o parte si din alta.
PRODUC1 1UNEA DE AUR A ARDEALULU1 SUB UNGUR1
Dela epoca roman incoaci, minele din Ardeal au dat o productie mai remarcaba abia
in cursul secolului al XIX. Dinteo statistica publicar in 1841, productia Ardeal
ului de diferite metale pe timpul dela 1825-1830, adic pe 6 ani, a fost urmtoarea
Y Al,: 15.633 gire (o gir---cu jumtate funt sau a patra parte din-
tr'un kilogram), in valoare de 5.756.301 florini. Argint: 23.150 gire, in valoar
e de 535.320 florini. Arma': 4778 mji metrice si 461/2 funti, in valoare de 216.7
75 llorini. Fer: 123.633 mji, in valoare de 669.536 llorini. Intr'a doua perioad d
e 6 ani (1830-1835), productia s'a urcat la 17.570 gire aur i 28.853 gire
argint 1).
Fostul prim-ministru ungar Lukcics Lszl, fin al Zlatnei, ne spune intr'o carte a s
a 2) c intreaga productiune de aur din ArSzen(ikirdlyi Zsigmond, op. citat, pag.
44, 45 si 51. Lukcs Ldszt: Az ercllgi nemesfm-bdnyiszat jelene es jv6jeBudapest, 1879
. Pag. 35, 36 si 37.
www.dacoromanica.ro
235
deal (cuprinzand regiunea Muntilor Apuseni, cea dela Baia Mire
etc.) a fost in anul 1834 de 851 kgr. aur curat, in 1836 de 940 kgr., in 1872 de
822 kgr. aur si 1528 kgr. argint, in 1874 de 777 kgr. aur si 1300 kgr. argint s
i in 1877 de 1109 kgr. aur si
1931 kgr. argint. Productia anului 1877 de aur i argint a fost valorizata in mod
ul urmator: 213 kgr. 482 grame la oficiul de schimb din Abrud;
413 kgr. 307 gr. aur la oficiul de schimb din Zlatna; 212 kgr. 488 gr. aur la uz
inele metalurgice din Zlatlia; 32 kgr. 494 gr. la oficiul de schimb din Certej;
12 kgr. 201 gr. aur la uzinele me.talurgice din Certej; 91 kgr. 427 gr. our la u
zinele metalurgice din Lapusul romanesc; 1 kgr. 838 gr. aur la uzinele metalurgi
ce din Rodna Veche; 95 kgr. 204 gr. aur la oficiul superior de marcare
din Budapesta si 37 kgr. 109 gr. aur la monetaria imperiala din Viena. N'am dat
si cantittile de argint schimbate, dar Lukcs arata c pentru intreaga cantitate de a
ur si argint s'a incasat suma de 1.846.759 florini ci 53 creitari sau in banii n
ostri circa 120 milioane le. Din aceasta suma trebue sa se sustrag valoarea argint
ului in cantitate de 1932 kgr. 906 gr., precum
arama florini.
i
plumbul,
care intra in
aceiasi suma
cu
125.136
In 6 ani consecutivi (1872-1877), intreaga productie a Ardealului a fost de 5642
kgr. 917 gr. aur $i 10.172 kgr. 886 gr. argin!, in valoare total de 8.787.352 fl
orini, ceea-ce, repartizandu-se pe fie-care an, da cate 940 kgr. 486 gr. aur $i
1695 kgr. 481 gr. argint. Ei bine, Mt a mai face apel la alte statistici, aceast
a producthine mule& ca valorizarea ei, s'a mentinut sub regi ghiar, cu variatiun
i mai mici in plus sau in minus, pana in anul
1914, cand a izbucnit rasboiul mondial. Dupa cele mai noui date statistice, prod
uctia maxima de aur a
Ungariei a fost in 1913. Ea s'a ridicat in acel an la 2924 kiloirame aur fin, in
valoare de 9.586.071 coroane aur. Din aceast6
cantitate revenea regiunii miniere dela 5emnitz-Kremnitz (Ungarin
de nord sau Ceho-Slovacia de azi) 137 kgr., regiunii dela Baia Mare, Baia Sprie
i Capnic 777 kgr. iar minelor din Muntii Apuseni 2004 kgr. 1).
1)
Gutenberg Lexikon, vol. IV,
pag. 1117. Budapest, 1931.
www.dacoromanica.ro
236
Cantitatea de mai sus a anului 1913 este inferioara productiunii,
pe care ne-o arata unii scriitori c ar fi avut-o vechii Romani, precum i producti
unii noastre de azi. Faptul este desigur de mirat, daca ne gandim ca vecinii nos
tri Maghiari au stapanit Ardealul timp de peste 1000 de ani i ca au intensificat
mereu productiunea, mai ales cu incepere din secolul XVIII, cand imparateasa
Maria Tereza a infiintat in anii 1763 si 1770 uzinele sau topitoarele metalurgic
e dela Baia-de-Aries(jud. Turda), Crtej (jud. Hunedoara) i Zlatna (jud. Alba), di
ntre care azi nu mai lucreaza deck aceste din [Irma, pe langa cele dela Baia-Mar
e, construite
ulterior si perfectionate cu cele mai moderne instalatii sub regimul nostru roma
nesc.
PRODUCTIA DE AUR A ARDEALULUI SUB DOMINATIA ROMANEASCA
La intrarea Ardealului
i Banatului sub administratia roma-
neasca, exploatarile miniere erau aprOape total epuizate, cu muncitori bolseviza
ti, cu patroni desperati i fara nici o nadejde in vii-
tor. Statul roman n'a intarziat a lua grabnice masuri pentru imbunattirea situati
ei. In acest scop a organizat in primul rand serviciile de supraveghere si contr
ol al minelor, mentinand vechia impartire teritoriala i atributiile autoritatilo
r miniere regionale si locale pana in anul 1924, cand a intrat in vigoare noua l
ege a
minelor.
Cateva cifre statistice asupra industriei aurifere din Ardeal, incepand dela 191
9 incoace, ne vor da icoana vie asupra progreselor
realizate in ce priveste productiunea de sub regimul romanesc. Minele de aur si
argint in exploatare din Ardeal se afla in judetele: Alba, Hunedoara, Satu-Mare,
Nasaud i Somes. Ele sunt exploatate parte de stat, parte de particulari. Statul
poseda mine de aur i argint la RoWa Montand (Alba), la Sacdriimbu (Hunedoara),
Baia Mare (Satu-Mare) i Rodna (1lasaud). Asociatiile miniere pe cuxe sau actiuni
si intreprinderile individuale din Muntii Apuseni i regiunea Baia Mare sunt in
majoritatea lor mici exploatari, facute de targovetii, satenii si de muncitorii
din
acele regiuni.
lata cateva cifre, care vor demonstra indeajuns situatia si des-
voltarea acestor mine in primii ani dupa rasboiu g in anii din
urma, cifre oficiale, pe care le imprumut dintr'un documentat stuwww.dacoromanic
a.ro
237
diu asupra exploatrilor miniere din Rrdeal si Banat in anii
1919-1928, datorit d-lui losif !anca 1), inspector general in serviciul minelor
din Ministerul Industriei, un vechiu i distins functionar.
In anul 1919, productia total de aur din Rrdeal a fost de 730 kgr. 96 gr. In anul
1921, ea s'a ridicat la 1069 kgr. 333 gr., in
1922 la 1308 kgr. 90 gr., in 1923 la 1334 kgr. 316 gr., pentru-ca in 1926 sa se
urce la 1683 kgr. 907 gr., in 1927 la 2002 ultimul kgr. 135 gr., in 1929 la 2212
kgr. 836 gr. si in 1930 an pnd la care s'au publicat statistici oficiale la 2671
kgr. minele statului si par867 gr. Productia de aur fin din 1930 ticulare la un
loc a fost valorizat la 296.874.081 lei, a argintului la 8.605.804 lei, a cuprul
ui la 7.008.880 lei si a plumbului la 17.297.650 lei, fr a mai aminti de productia
ferului, crbunelui, skii etc., etc. Dupd informatiuni luate personal de mine la
ministerul industriei, productia total de aur pe anul 1931 a fost de 3166 kgr. Ce
a de pe anul 1932 se sper cA va apropia cifra de circa 4000 kgr. Din cifrele de m
ai sus rezult c productia de aur din Romnia Mare a mers, dela 1919 incoace, dublndu-
se, triplndu-se
chiar impatrindu-se, cu exceptia anului 1928, cnd s'a constatat o micA scdere. Pro
ductia argintului a crescut si ea pn in
1927 cu 79%. Din 1928/29, valoarea argintului a inceput insa
s scada.
In ce priveste productia de aur din minele statului dela Roia Montancl, ScIdiram
bu i Baia Mare, a progresat si ea in mod simtitor, gratie muncii metodice imbrtisa
ta de ministerul in-
dustriei. Rstfel dela 154 kgr. in 1919, s'a ridicat in 1921 la
266 kgr., in 1923 la 271 kgr. 875 gr., in 1924 /a 325 kgr. 493 gr., pentru-ca in
1926 s fie de 361 kgr. 409 gr., in 1927 de 474 kgr. 46 gr., iar in 1930 de 701 k
gr. 117 gr.
1) I. Maco: Transilvania, Banatul, Cristina, Niaramurasul 1918-1928. Bucuresti,
1929. Pag. 164 si unnittoarele.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL
BAZINUL MINIER $1 MINA STATULUI DELA RO$1A
MONTANA. UZINELE METALURGICE DELA ZLATNA $1 MINA STATULUI DELA SACARAMBU
fitht in baza documentelor i inscriptiilor, de care se face amintire in cursul a
cestei lucrri, 61 5i a grandioaselor exploatdri aurifere dela Cefalea mare" i Cef
alea mica", vizibile pn azi in
Fig. 75. Partea de sus a R4ei Montane cu muntii imprejmuitori
mod atal de strdlucit, se poate afirma cd cele mai vechi i rnai intense exploatA
ri miniere au fost in masivul Roiei Montane. Din acest motiv, socotesc necesar 5
i interesant totodata ca insist 5i aci in mod deosebit asupra lor.
www.dacoromanica.ro
239
Oraselul Rosia Montana sau vechiul Alburnus major este situat ca intr'o caldare
dealungul vii ce-'i poarta numele si este inconjurat, in forma de cununa, dinspre
nord, est si sud-est de munti inalti de andesit, ca Zdnoaga (1075 m.), Garda (1
042 m.). Rotunda (1176 m.), Var$ (1270 m.) i Ruginoasa (1269 m.). In partea sudi
ca se ridica maiestuoase stancile despuiate ale Carnicului mare i Crnicului mic (1
143 m. si 1074 m.), ingloband muntele Boj sau Alini$ cu renumitele Cela/ea mare"
i ,,Ce/alea mica". Dinspre vest bazinul este marginit de coamele altor
munti de gresie carpatina, care continua compact cativa kilometri dedesubtul ora
selului pana in valea Rosiei. In jumatatea nordid a bazinului Rosiei Montane se
malta o serie de munti mai mici, ca Orlea, Tarina, Igren, Viiidoaia i Le/ea sau
Letiu. In veacurile din urina minieritul dela Rosia Montana s'a marginit la o mu
ltime de galerii mici, facute in sedimentele locale si
gresiile carpatine ale muntilor Orlea, lgren, Viiidoaia i Lefiu,
dar mai ales in pietrile eruptive ale Cilrnicului mare, ale Clirnicului
mic i in cele dela Bol.
MICILE PERIMETRE 51 $TEAMPLIRILE DELA RO$1A MONTANA
Conform unui vechiu drept minier local, caracterizat prin perimetre mici, mai ex
ista i azi sute de asemenea exploatari minuscule si primitive, macinand minereul
, pe care il transporta la vale pe spinarea cailor, cu ajutorul steampurilor ram
ase in uz, aproape neschimbate, din vremea Romanilor. In anul 1844 funcionan in
imprejurimile Rosiei Montane 1074 roti de 5teampuri Cu 7806 sageti 1), incat viz
itatorul era din departare impresionar sgomotul asurzitor, pe care il faceau sag
etile in caderea lor rnonotona, dar care aduceau painea zilnica la atatea famill
i muncitoare. Dupa rasboiu, numrul steampurilor s'a redus la mai putin de- jumata
te din cauza scumpirei explozibilelor. De cativa ani incoace se semnaleaza totus
i o inviorare a muncii si exploatarii din
trecutul apropiat.
La sfarsitul anului 1932 situatia steampurilor din Ro$ia dupa datele inspectorat
ului minier din Abrud land era matoarea:
I) fr. von Hauer: Der Goldbergbau von WirtIspatak. Wien, 1851.
ur-
www.dacoromanica.ro
240
a) In functiune:
107 roti Cu
19 16
4 piue A 3 sggeti :
3
ff
,.
.
1284 sggeti
171
,
2
:
96
In total 142 roti Cu 517 piue a 3 sggeti : b) In constructie:
87 roti Cu
22
11
11
-
1551 sggeti
In total 120 roti cu 436 piue A 3 sggeti :
,.2
3
4 piue A 3 sggeti :
11
f1
1044 sggeti
198 66
11
1308 sggeti
Fig. 76. Alte tearnpuri dela Rolia MontanA pentru macinatul rocelor aurifere
Steampurile in constructie vor fi terminate png in luna Maiu
1933.
In comuna Coma sunt azi in functiune: 4 roti cu 4 pille a 3 sggeti :
22 3 30 2
,,
./
48 sggeti
198 180
Pf
11
11
:
PI
I/
In total 56 roti cu 142 piue A 3 sggeti :
www.dacoromanica.ro
426 sggeti
241
In comuna Bucium sunt: 3 roti Cu cate 4 piue 3 sgeti
4
3
2
36 sageti
36 180
If
3
pp
30
3
a
In total 37 roti
cu
84 piue
3 sgeti
252 sageli
La mijlocul anului 1933 vor functiona deci la Roia Montana, Corna i Bacium 355 r
oti de steampuri, Cu 1179 piue
3537 sAgeti, care vor contribui la sporirea productiunii de aur.
In ce priveste numarul exploatarilor aurifere din jurul Fibrui anume din comunel
e Ro,sia Montan?!, Corna i Bacium. jata cifrele dela sfarsitul anului 1932, indi
cate de inspectoratul minier din Abrud: La Ro,sia Montana 136 exploatari, din ca
re 52 in lucrare La Corna 53 14 /I
dului La Bucium
76 24
Unele din aceste exploatari, dei in lucrare, nu dau inca nici
o productie, deoarece multe din mine n'au fost lucrate de zeci de ani. Mizeria a
ctuala ii sileste pe bietii oameni sa intreprinda deschiderea si a acelor mine,
care stau de multi ani cu totul inchise. Pentru moment se fac o multime de desch
ideri si la circa 1500
din ele sunt mari sperante in cautarea filoanelor noui.
GEOLOGI1 UNGUR1 51 GERMAN1 DESPRE MAS1VUL RO$1E1 MONTANE
Este interesant de a releva ca toti batranii geologi unguri si
germani nu sunt de aceeasi prere asupra compozitiei minereurilor dela Rosia Monta
na, mai ales in ceea-ce priveste pietrile eruptive din masivul Carniculai cu ape
ndicele dela Bol. Astfel Hauer, cu
toata bogatia lor in cristale de quart, le considera ca huma sedimentara; Grimm,
fost multa vreme functionar la Rosia Montana, le numeste pietre de porphyr 1);
baronal Richthofen le considera ca pe niste admirabile rhiolite quartoase; B. vo
n Cotta le-a
botezat cu numele minereuri de Cetate"; Star/me ca cel mai vechiu trachyt quarto
s dela Cetate"; F. Posepny 2) ca porphyr quartos,
I. Grimm: Einige Bemerkungen fiber die geognostischen und bergbaulichen Verhltnis
se von Vrspatak in Siebenbiirgen. Wien, 1852. F. Posepny: Ober das Vorkommen von g
ediegenem Gold in den Mineralschalen von Verspatak. 1875.
www.dacoromanica.ro
16
242
apoi ca dacit; dr. Doetier ca dacit; Tschermak -1) ca labradorit, iar G. Rath 2)
considera enigmaticul porphgr din Cdrnic 0 Cedupa parerea geologilor mai tineri
tale" ca dacit, ceea-ce este si adevarul, deoarece minereul acestor masive nu e
ste deck rezultatul aceleiasi eruptiuni vulcanice tertiare.
PRODUCT1A DE AZI A MINE! STATULUI DELA R051A MONTANA, PRECUM 51 CATEVA DATE STAT
ISTICE DIN TRECUT
Statul roman a primit dela Unguri, la sfarsitul anului 1918,
mina ce-i revenea din masivul Orlea inteo stare deplorabil. Lu-
Fig. 77. Partea de vest a Cetatii mari" (1063 m.) dela Rosia Montana
crarile de deschidere, initiate sub Unguri, au fost continuate intens de ministe
rul nostru de industrie pana in anul 1924, cand au inceput sa dea rezultate favo
rabile. Urmatoarele cifre ne area productia aurului, lasand la o parte productia
de argint, care de regula este aproximativ cam juMatate
G. Tschermak: Die Form und die Verwandlung des labradorits
von Verespatak. 1874. G. Rath: Verespatak und Nagyg. 106.
www.dacoromanica.ro
243
din cea de aur: 22 kgr. 852 gr. aur in 1919, 23 kgr. 204 gr. in 1920, 23 kgr. 11
0 gr. in 1921, 28 kgr. 800 gr. in 1922, 18 kgr.
908 gr. in 1923, 27 kgr. 749 gr. in 1924, 30 kgr. 823 gr. in 1925, 19 kgr. 990 g
r. in 1926, 15 kgr. 674 gr. in 1927. _Scltderea productiei din ultimii 3 ani se
datoreazd concedierii unei parti dintre muncitori pentru cauzd de economii. Totu
$i in 1928 s'a inregistrat o productie de aur fin in cantitate de 29 kgr. 99 gr.
, in 1929 de 38 kgr. 67 gr. In 1930 a scazut deodatd la 12 kgr. 748 gr., desigur
tot din cauza concedierii lucratorilor $i probabil $i a furturilor, incurajate
de lipsa de supraveghere suficient din partea personalului respectiv.
Fig. 78. Intrarea Cu trenul electric In mina statului dela Rclia MontanA
In timpurile vechi, sub Romani, $i chiar mai incoaci, minele dela Ro$ia Montand
(Alburnus maior) erau vestite prin bogtia lor in aur. Ast-fel minieritul din masi
vul zis Bol, cu Cefalea Mare" i Cefalea Micd", unde au fost cele mai renumite col
onii miniere romane, cum dovedesc tablele cerate, care fac amintire despre Colon
ia. Carpum, a fost foarte productiv din vechime $i pAn in anii 1861, 1862 $i 1863
, cand s'a scos numai in acesti 3 ani cantitatea .de 382 funti aur nativ, aproxi
mativ 191 kgr. 1), afara de aurul re1) Dr. Szab lozsei: Az Abrudbnga-Verespataki b
ingakerillet mono..
grfilja. Budapest,
1876.
Pag. 316.
www.dacoromanica.ro
244
zultat din stamparea minereului. Exploatdri rentabile au mai fost din vechime si
in muntii Orlea, Igren, Vidoaia, Letea, Cdrnicul (masivul Cotroantei) si Cdrnice
lul, unde in multe parti, judecdnd dupd forma admirabild a cavittilor, din care s
'a extras nobilul metal, prof. univ. dr. Szab6 lzsel din Budapesta ne spune ca.
Dacii au lucrat aceste mine inainte cu 150 ani de dominatia
Romanilor 1).
Inceputul exploatarilor in masivul muntilor Orlea, Igren
si
Vaidoaia nu se poate preciza, dec.& cd el e foarte vechiu si ca a fost foarte bo
gat pnd in secolul XVIII 2). Despre mina Sf. Ecaterina" din masivul Orlea, in gal
eriile cdreia s'au gsit 11 table
Fig. 79. Steampurile statului dela Gura-Rosiei (intre Rosia Montana si Abrud)
cerate, Luledcs Ldsz16, fostul prim-ministru al Ungariei, ne arat cd, in 1845, se
compunea din 126 de pdrti, dintre care Curtea imperial din Viena poseda 8 pdrti,
erariul 60 si particularii tot 60 parti 9. Aceastd mina a dat in timp de 20 ani
(1852-1871) o productiune de 637 funti sau circa 368 kgr. aur curat, valordnd 4
44.639 florini, afar de valoarea argintului in suma de 17.876
florini.
Dr. Szab lozseb op. citat, pag. 317. Miller von Reichenstein: Mineralgeschichte d
er Goldbergwerke In
dem Verespataker Gebirge. Luluics Ldszl, op. citat. pag. 15.
www.dacoromanica.ro
245
Exploatari foarte vechi i bogate, pana la sfarsitul secolului
XVIII, au fost si in masivul Le/ea sau Le/la (mai ales 'Mina Lau-
rentiu"), in Gamic, al carui masiv desparte Rosia Montana de Corna (Cu minele Ve
rchesul de sus si de jos, Ladislau de sus si
de jos, Coltu, Sf. Treime, Batrana, Lungesti, Unguri etc.), apoi in
masivul Carnicelului 0 al Boi-ului, de care am vorbit mai
sus.
Steampurile dela Gura Roiei au fost cladite de statul ungar in anii 1851 si 1852
. Ele au mcinat dela 1852 'Dana la 1871 o can-
titate de 1.132.795 maji de minereu, producand 448 funti de aur curat si 276 fun
ti de argint, valorand impreuna, dupa
cursul d'atunci, 619.241 florini
1).
UZINELE SAU TOPITOARELE METALURGICE ALE STATULLII
DELA ZLATNA
La 30 klm. spre rasarit de Abrud se afla asezata Zlatna sau vechiul Ampelum, und
e regimul austro-ungar a infiintat, pe la
mijlocul secolului XVIII (1747), o uzina pentru topirea diferitelor minereuri. I
n timpul revolutiei Romanilor din anul 1848, 'i-s'a
dat foc 0 a fost claramata de revolutionari, dar pana in anul 1850 a fost reclad
ita si a putut intra in functiune normala,
fiind amenajata pentru extractia metalelor pretioase i cupru. Cu vremea aceasta
uzina a primit o serie de imbuntatiri. In
anul 1880 s'au inceput experiente de a se produce sulfura de carbon. Apoi s'au i
nstalat 32 de retorte turnate din font& incalzite cu gaz de generator. In 1895 s
'a construit, in locul furnalelor mici, un furnal Pilz, care functioneaza pana a
zi. Uzinele din Zlatna sunt alcatuite din 2 sectiuni i anume: sectia metalurgial
i sectia chi/nice). Ele au insa o multime de lipsuri, mai ales in ce priveste i
nzestrarea laboratoarelor cu aparatele necesare pentru analizele de gaze si dete
rminarea puterii calorifice a combustibilelor, precum i alte inovatiuni cerute d
e stiinta moderna.
Dela preluarea lor de catre noi (1919) au functionat i functioneaza incontinuu.
In timp de 9 ani (dela 1922-4930) au topit i prelucrat
sau ramasite dela minereurile stampate, and o productiune de
1) Dr. Szab Jozsel, op. citat, pag. 324.
www.dacoromanica.ro
246
395 kgr. 541 gr. aur si 1629 kgr. argint, in afara de alte metate de ordin mai i
nferior, ca arma', plumb etc. Totusi, in 1931, d. N. Vasilescu-Carpen, ministrul
industriei, in loc sa caute sa le inzestreze mal mult i sa le modernizeze, a ga
sit de cuviinta sa dispuna ca pe viitor toate slicurile rezultand dela steampuri
le din regiunea Rbrudului sa fie trimise la uzinele statului dela Firiza-dejos G
anga Baia Mare), la o distanta de
peste 300 klm. de Zlatna. Aceste produse se incarca astfel, in mod inutil, cu ch
eltueli mari de transport, care impovareaza mai ales
Fig. 80. Uzinele metalurgice ale statului dela Zlatna
exploatarile mici, destul de putin remuneratorii. Uzinele dela
Zlatna se ocupa azi mai mult cii fabricarea sulfatului de cupru,
necesar sulfatarii viilor. In interesul exploatatorilor minieri, aceasta dispozi
tie vexatorie a d-lui Vasilescu-Carpen trebue suprimata cu
un ceas mai curand. Cele mai bogate exploatari aurifere sunt azi cele din apropi
erea Bradului si Zlatnei. Fata cu viitorul stralucit ce li-se profetizeaza de ca
tre geologi i ingineri, statul are datoria sa inzestreze uzinele sale dela Zlatn
a cu tot utilajul necesar si modern, spre a cruta astfel exploatatorilor drumul
costisitor la uzinele dela Firizade-jos, langa Baia Mare.
www.dacoromanica.ro
247
MINELE DE ALM ALE STATULUI DELA SACARAMBU
Minele de aur ale statului dela Sdcdrambu au fost pe vremuri unicele in Europa i
n ce privege aurul combinat cu teluruI i seleniul. Fac parte din masivul Cetrasul
ui din fata Devei. N'am gasit nicairi vre-o mentiune ca ele ar fi fost exploatat
e i in vechime, in vremea Dacilor sau Romanilor. Dupa marturisidle preotilor cato
lici Kovdcs GydrIds 1) i I. Lamasch 2), localitatea Sacarambului de azi a fost,
pela 1700, un loc pustiu, cu vre-o 2-3 colibe de pastori. Minele de aur au fost
descoperite in anul 1747, gratie pastorului Ion Ormindeanu, care gsind intecb rap
a mai multe pietre sdipitoare i aratandu-le intamplator capitanului de artilerie
Ludovic Born, acesta le-a dus spre examinare oficiului minier dela Zlatna, unde
s'a constatat ca contin aur. TAranul Ormindeanu, cum a aflat aceasta veste imbu
curatoare, a invitat pe consatenii sal la locul unde a gasit pietrele sclipitoar
e, zicandu-le: Haida(i sd cdrdm!" Numele de Sacarambu ar fi un derivat al verbul
ui sd cardm", adaugandu-i-se mai tarziu litera b. Faima minei de aur, incaputa p
e mana lui Born, a atras cu incetul in aceste locuri o multime de colonisti din
Italia, Carinthia, Boemia i Germania, cari toti, traind intre Romani, au fost nev
oiti sift invete limbs romaneasca 3). Cu vremea a devenit mina cesaro-regeasca"
prin faptul ca, in anul 1748, vaduva lui L. Born, a cedat familiei imperiale a H
absburgilor 16 prti, iar in anul 1807 a ajuns i mina erariala prin alte 32 de part
ramase erariului dela baronul Wildburg, principalul actionar. In 1912, cand min
a nu mai parea rentabila, statul ungar a cumparat actiunile familiei imperiale i
ale celorlalti actionari, ajungand astfel, dupd rasboiu, proprietatea statului
roman. La Sacarambu se gase5te aa numitul minereu sylvanit i naNaga, bogat in au
r i argint. In veacurile XVIII i XIX, minele de aici au fost considerate ca cele
mai rentabile din Europa. Dela
Kovcs Gydrids: A bnya vidki rcim. kath. esperesi kerillet plbniainak tdrtnete. Szamosu
gvrt. 1895. loseph Lamasch: Hist. Domus Ecelesiae rom . cat. Nagy-Agiensio (1784-
1832). I. Steinhaus: Der Goldbergbau Nagyg. (Ext r. din Osterreichische Zeitschri
ft Mr Berg und HOttenwesen No. 14 din 1904) si E. Armeanca:
Sacitrambul, o monografie a parochiei gr. cat. Tip6ritd la Lugoj, 1932.
www.dacoromanica.ro
248
deschiderea lor, in anul 1748 pana in 1876, deci in 128 ani, au dat o productiun
e de 40.423 kgr. aur, in valoare de 25.000.00() florini 1), sau in banii nogri d
e azi peste 1 miliard 5i jumatate lei. De cnd au intrat in stapanirea noastr, prod
uctiunea de aur 5i argint este urmtoarea (dela 1919-1930): 231 kgr. 553 gr. aur f
ih 5i peste 200 kgr. argint fin. Statistica productiei pe anii 1931
5i 1932 n'a aparut inca.
Productia amanuntita a minelor statului dela Baia Mare nu
intra in cadrul lucrarii de fata, ca unele ce nu fac parte din
regiunea miniera a Muntilor Apuseni 5i nu se 5tie sigur, in lipsa de urme, inscr
iptiuni sau traditii, daca au fost exploatate de strabunii no5tri Daci 5i Romani
. Aceste teritorii se aflau in acea vreme in stapanirea altor popoare, ca Bastar
nicii, iar inainte de venirea Ungurilor erau locuite in afara de Romani 5i Sarma
ti spune scriitorul maghiar Szirnuzi Antal i 'de Cazan i 2). Voiu spune totu5i ca
5i ea este destul de apreciabila 5i ca in anul 1930 a avut o productie de 120 k
gr. 632 gr. aur 5i 64 kgr. 620 gr. argint, afara de 5licurile schimbate in topit
oarele statului dela Firiza-de-jos
5i Strambti.
Lukacs Lszl, op. citat, pag. 16. Szellemi Gza: Naggbngnak s vidknek fmbngszata. Pa
6. NagybAnga, 1894.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
MINELE DE AUR CUPRINSE NI REGIUNEA DIN STNGA VAII CRISULUI ALB, DREAPTA MURASULUI
SI DREAPTA VAN AMPOIULUI
Daca in vechime, in special in timpul dominatiei impratilor romani, exploatarile
cele mai bogate in aur din Dacia Traiana au fost cele dela Roia Montana, Corna s
i Bucium, din vecinatatea
Abrudului, in timpurile mai noui
si mai ales azi
s'au doveditt
ca mai productive minele din regiunea stangei Crisului alb, a dreptei Murasului
si vaii Ampoiului, care incepe la vest de masivul calcaros al Vulcanulai (1266 m
etri), langa Abrud, se ramifica spre est 'Ana in masivul Breaza cu Jidovul, liin
ga Zlatna, si se termina la sud in muntii Cetrasuhri, ale caror poale coboara
in dreapta Murasului. Dupa un studiu din 1868 al geologului F. Posepny, aceasta
re-
giune ar forma un triunghiu cu unghiurile Halmagiu, in valea Crisului alb, Baia-
de-Aries, in valea Ariesului, 5i Sacarambu, de lnga Muras 1). Dupti un alt studiu
al geologului K. Papp, ea ar forma un patrat neregulat cu unghiurile Baia-de-Ar
ies la nord, Zlatna la est, Sacarambu la_sud si Caraciu, langa Baia-deCris, Ja v
est 2). Posepny imparte aceasta regiune in 4 grupe cu un
masiv eruptiv tertiar. Incepand cu masivul de dacit dela Sacarambu, se intinde c
am vre-o 30 klm. la nordul Murasului pana la muntele Ce-tracia, la sud de Baia-d
e-Cris, si cuprinde cele mai
bogate zacaminte aurifere de azi din Ardeal si anume dela sud-est spre nord-vest
: Sacarambu, Caienel, Magura, Fize$, Bai(a, 'hu(aPosepny F.: Zur Geologie des si
ebenbiirgischen Erzgebirges. 1868. K. von Papp: Die Goldgruben von Caracs-Czebe
in Ungarn. 1906. Pag. 305 i 306.
www.dacoromanica.ro
250
gani, Porcutea cu Stanija-Almasul mare-Breaza, apoi grupa BarzaRuda-Musaria 5i T
ebea-Cdraciu. Numaroasele i desele varfuri de munti, form* din roce eruptive tert
iare, tradeaz origi-
nea lor vulcanica, ca: Barza (764 m.), Harnicul (705 m.), Muttcelul mare (773 m.
), Paltinul (741 m.), Cireata (741 m.), Dea-
lul Fetii (696 m.), formand toate o cetate in jurul exploatarilor dela Ruda, apo
i Mligura (896 m.), de lang Baita,
Gurgulata (1036 m.), Dealul Ungurului (1043 m.), Fericel (1172 m.) pan in Breaza
(1122 m.) i lidovul (954 m.) din dreapta Ampoiului, lnga Zlatna.
Fig. 81. Formatiuni eruptive aurifere la Hartggani ljud. Hunedoara)
La rsrit de masivul Harnicului se grupeaza in jurul muntelui Barza o serie de creg
ete muntoase, dintre care Coranda (695 m.) la vest, Muncetul Mare la sud i Cirex
ta la est ocupa locul principal din punct de vedere minier. Cele patru vdi, care
taie, in cursul lor, aceastd regiune muntoasa, delimiteazA tinutul minier dela R
uda, Barza, Valea Morii i Va/ea Arsului, de lting or4elul Brad (jud. Hunedoara).
Toti geologii strini recunosc acestor munti metalici caracterul mediteranean cu s
edimente marine 1). Teritoriul minier d'aici este
1) Dr. F. Schumacher: Die Goldlagerstlitten und das Braunkohlenvorkommen der .Ru
daer 12 Apostel-Gewerkschaft zu Brad in Siebenbiirgen. (In Zeitschrift filr prak
tische Geologie. Berlin, 1912).
www.dacoromanica.ro
251
In lantul al patrulee de roci eruptive ce traverseaza triunghlul
aurifer dele nord-vest ciitre sud-est si care formeazA Muntii Cetrafulai, caract
erizati printr'o serie de munti, urmele vulcanilor din epoca tertiaril 1).
VECHIMEA EXPLOATARII MINELOR DELA RUDA
Nu exisUi nici o indoial
scrie inginerul dr. F. Schumacher --
ca nu Romanii au fost cei dintai descoperitori ai bogatiilor in
aur din Dacia, deoarece cu mult inaintea lor au fost cunoscute de
locuitorii bastinasi, cari, natural, s'au marginit la exploatarea
prafului de aur din aluviunile raurilor. Romanii au aflat despre comorile acestu
i pamant numai tarziu, cand au si hotarat sa-1 ocupe. Ei au fost aceia, cari in
timpul ocupatiei Daciei, timp de peste un secol si jumatate, au inteles sa dea i
nteadevar o desvoltare cat mai mare exploatarilor miniere, organizandu-le, cum a
m aratat mai inainte, atat din punctul de vedere technic, cat i administrativ. S
e intelege Ca la inceput i Romanii extrgeau aurul numai din
nisipul %Tailor. Pe intreaga vale a Crisului alb existau in vremea
lor numaroase spalatorii de aur, in special la Baia-de-Cri$ i
febea, ca i in albia vil Luncoiului, de lnga Brad. Numai cand aceste aluviuni au fo
st exhauriate i epuizate, Romanii au intreprins cautarea nobilului metal si in m
asivul muntilor auriferi, cum dovedesc galeriile dela Rop'w Montana, Corna, Buci
am, Ruda. Ctiraciu etc. Dispunand de sclavi si de prisonieri de rasboiu, aveau p
utinta unei manopere foarte eftine, pentru-ca cu ajutorul lor sa inceapa lucrar
primitive de spargerea blocurilor de stand% prin foc si prin baterea cu ciscane
de fer. Cum technica minieritului in intreg evul mediu i chiar si in prima perio
ada a evului nou, pana la introducerea explozibilelor, nu a facut aproape nici u
n progres, metodele ramase din vechime, gat in ceea-ce priveste felul de lucru,
cat i instalatiile i diversele aparate, au fost pastrate timp de mai multe secol
e, fr nici schimbare. Mide steampuri dela Ro$ia Moniand etc. sunt, cu mici modific
an, la fel cu cele din epoca romana.
1) Iv. V. Pu,scdriu 51 C. 1.. Alotc4: Minele de aur din Brad si BIWArambu (Amide
minelor din 'Ronitinia No. 4 din 1919).
www.dacoromanica.ro
959
Pentru a stabili vechimea exploatarilor romane, nu ne putern baza deck numai pe.
obiectele gasite, intruck nu exista deck foarte putine documente scrise. In cee
a-ce priveste masivul minelor dela Ruda, intocmai ca la cele din regiunea Abrudu
lui, ca Raga Monianii etc., se atribue exclusiv Romanilor felul de exploatare, p
entru-c din timpul retragerii armatei romane din Dacia, ca si in
tot decursul evului mediu si a unei parti din evul modern, nu exista aproape nic
i un document scris asupra exploatarilor miniere. Lipsa acestor documente se jus
tifica prin faptul ca archivele_ celor mai importante localitati au fost distrus
e de furtuna
diferitelor revolutiuni.
Chiar daca exploatkile aurifere din timpul Romanilor au incetat aproape cu totul
sub viforul navalirilor barbare, este neverosimil ca vecinica lacomie omeneasca
sa nu fi impins la reluarea exploatarilor deck abia in ultimele doua-trei veacu
ri, Cu ant mai mult Cu cat urmele exploatarilor romane nu au putut sa rmana ascun
se generatiilor urmtoare i chiar transmiterea prin
viu graiu despre bogatiile aurifere ale tarii n'a putut fi sugrumata. Dar mai es
te un motiv, care pledeaza in favoarea acestei presu-
puneri. Scriitorul T. Weisz atrage atentiunea, in tratatele sale asupra minierit
ului din Ardeal, c ravagiile facute in munti de catre Romani, in timpul domniei l
or, n'au putut fi atat de mari, cu toata multimea bratelor de lucru, cum se vad
in unele prti,
gratie numai ciocanelor i intrebuintarii focului, ci CA au adoptat ei sistemul m
ult mai usor si mai remunerator al obtinerii aurului prin spalarea aluviunilor d
in rauri i vai 1).
Astfel, dup acest autor, o parte din ravagiile facute in muntii metaliferi ar fi
posterioare dominatiunii romane, fiind datorite stapanitorilor vremelnici, dar i
n special Ungurilor, cari s'au infipt bine in pamantul Daciei Traiane. Este insa
in afar de once
indoiala c sistemul exploatrii prin galerii a fost inventat perfectionat de Romani
. De altfel, modul facerii galeriilor sprijinirea acestora prin pari infipti in
pamant invedereaza c numai ei puteau fi autorii unor asemenea lucrri. Aceasta tech
nica a minieritului, introdusa de Romani, a durat i dupii
retragerea
armatei lor
din Dacia Traiana de catre impa-
I) T. Weisz: Der Bergbau in den- siebenbrgischen Landestheilen (Jahrb. d. K. U. S
. II. Bd. IX, Heft 6. 1891).
www.dacoromanica.ro
253
ratul Aurelian (a. 274 d. Chr.) ; ea s'a practicat tot timDui evului mediu, prec
um i o parte din evul modern pana la descoperirea explozibilelor (praful de puga
i dinamita). Nu exista nici un document, care sa dovedeasca contrariul, dei, la
2-3 secole dupa navalirea popoarelor barbare, exploatarea mine-
lor a reinceput, dar tot dupa sistemul roman de exploatare, pe care scriitorul u
ngur Szenthirdlyi Zsigmond 1) 11 boteaza minierit valach" (oldh bdnydszat) i care
, cu mici modificari, se practica de catre micii proprietari pana in zilele de a
zi. Ei bine, cu tot minieritul valach" al numitului scriitor maghiar, sistemul a
cesta primitiv de exploatare a dat strbunilor nogri romani rezultate nebanuite g
chiar mai rodnice decat cele de azi. Dupa cum i am artat intealt
loe, Lexikon..l Gutenberg spune ca. in timpul dom-
niei Romanilor se scoteau sdpilimanal" din Dacia Traiana cate 2
milli me (rice si 10 lun(i
de aur brut, ceea-ce revine aproximativ la 5000
kgr. anual 2), producjuns
Fig. 82. ?teart sau opait roman, gasit In
mina Barza dela Ruda
am putut inregistra o productiune de 3166 kgr. aur fin (de 24 carate), cam egal c
u cele 5000 kgr. aur brut din
vremea romana.
tie, la n'au a- care Ungurii nici-odata in cursul unei stapanid silnice de 1000
de ani, iar noi, Romanii, abia in anul trecut (1931)
Nu exista cea mai mica indoiala ca istoria minelor dela Ruda incepe din timpul R
omanilor, cari le-au muncit i exploatat, cum dovedesc cateva unelte i inscriptii,
despre care vorbesc pe larg, intre altii, archeologii Tglds Gribor i L. 1(5vdry.
Rcesta din urma mentioneaza gasirea unui mojeriu sau piulite, descopedal in mina
Zdraholf-Ruda, apoi despre descoperirea unor morSzentkirdlyi Zsigmond: Az erdlgi
bnyszat ismertetse. Kolozsvrt, 1841. Pag. 72. Gutenberg Lexikon, volumul IV, pag. 1
47. Budapest, 1931.
www.dacoromanica.ro
254
minte de sclavi cu banci si cu loc pentru arderea cadavrelor,
cu osaminte omenesti i inele 1). Existenta exploatarilor din epoca romana, in mi
nele dela Ruda_
se constata in special in mina din muntele Barza-Ruda, unde cele dou galerii para
lele Sofia" si Michail" indica inceputul exploatrii prin galerii, cum demonstreaz
a asa numitele trepie romane, artistic Amite si care far'ii indoiala sunt opera
romana. Marcarea cestor artistice trepte romane o confirma si geologui
german Semper, care le pune insa in galeria Ana", comunicabila azi, si in care s
'au gasit cateva unelte vechi miniere, ca laMpi sau stearturi, precum i diferite
monede romane 2) In ce priveste vechimea exploatarii ce.
lorlalte mine dela Ruda, se stie foarte
putin. In ori-ce caz exploatarile din Va-
lea Morii si Valen Arsului au o data cft mult mai recenta, ca de altfel
minele dala Musariu. Wendeborn presupune pentru Musariu o vechime de numai 100-1
50 ani 3).
EXPLOATARILE MAI NOUI DELA RUDA
Trepte artistic sgpate de Romani In galena unei mine dela Ruda.
Fig. 83.
Notite demne de incredere fixeaza reinceperea exploatarilor miniere mai flout de
la Ruda la jumtatea .secolului XVIII. Pela 1760, aceste mine, care eratv ca si pa
rasite, au ajuns in proprietatea familiei Ribiczey. Acesta le-a exploatat cu rez
ultate bune pana la revolutia lui Horia, Clova i Crian (1784), and au fost date,
iar Ribiczey a fost omorit in chiar casa lui din comuna Ribita. Mina din Valen
Ilrsului era atunci in mainile erariului. In 1791 minele au devenit proprietatea
familiilor conte Toldalagy si
baron Zeyk, care au intemeiat asociatiile miniere: Ruda 12 AL. Kvdry: Erdlgflde rit
kasgai. Kolozsvrt, 1853. Pag. 184. Semper: Beitrkige zur Kenntniss des Goldlagerst
Atten des Siebenbilrgischen Erzgebirges. Berlin, 1900. Pag. 87. B. A. Wendeborn:
Die Go/dindustrie in der Umgebung von Bizad. (Berg und Hiittennitinn. Zeitung,
1901 si 1902).
www.dacoromanica.ro
255
postoti" si Zdraholt Sf. loan evanghelistul". Prin anul 1840 an mceput saparea a
doud galerii no ui. Revolutia anului 1848 a fost
din nou funest explostd:ii, care a incetat. Ea a fost relnatd mai
tdrziu
in mod partial
si
fait
un plan technic bine determinat.
O exploatare moderna si in
proportii marl a inceput abia in
anul 1884, cand cuxele sau actiu-
nile- asociatiei Ruda 12 Apostoli" cu minele Barza sau Ruda au trecut, contra pr
etului de 600.000 florini 1), in proprietatea societatii germane cu numele Harko
rtschen Bergwerke und
chemischen Fahr..ken zu Schwelm
Fig 84. Cramul cu prima gura
and s'au reluat exploatarile de catre proprietarii contele Victor Toldalagy i ba
ropul Zeyk
de mina dela Ruda, din sec. XVIII,
and Harkorten Actien Gesellschaft zu Gotha", care in 1889 a cumparat i minele di
n Valea Morn
Valea Arsului ale asociatiei Zdraholt SI. loan evanghelistul".
Fig. 85. Intrarea principala In mina dela 13arza
Intre timp exploatarea asociatiei Zdraholt Sf. loan evanghelistul", cu mina illu
sariu, trecuse prin mainile a mai multor
1) Tgls Gbor: Hunyadmegue Kalauz. Kolozsyart, 1902. Pag. 73.
www.dacoromanica.ro
256
mici proprietari, cari, din lipsa de mijloace, au fost nevoiti s'o vanda, in 188
9, unei alte intreprinderi germane cu numele dustrie-Gesellschaft Geislingen". D
upa un timp scurt de exploatare foarte rentabil a ajuns si aoeast intreprinclere,
in acelasi an (1889), in posesia societtii Har-
kort, care, sub numele de Ruda 12 Apostoli", a inceput o exploatare in dimensiun
i mari, cu instalatiuni californiene, astfel la sfrsitul secolului trecut devenis
e in scurt vreme cea mai insemnata intreprindere minier auriferd din Europa. Pentr
u asigurarea combustibilului necesar, puternica societate a cumprat mina de carbu
ni dela Tebea, iar pentru materialul lemnos 1223 hectare de pdure la Luncoiu, Rud
a si Cristior, in afara de dreptul ce avea de a-si procura, cumprnd dela stat, onc
e materiale din pdurile sale dela Buces.
PRODUCTIA DE AUR A SOCIETMII ,RUDA 12 APOSTOLI"
SUB REGIMUL UNGURESC
Intreaga productie de aur brut (aur amestecat cu argint in proportia de 700 1000
17 carate), incepnd din anul 1884 pn la 30 Iulie 1911, a fost de 27.918 kgr. 520 g
r., cantitate, care insuma 64 milioane coroane austro-ungare la .pretul de 2300
coroane 1 kgr. de aur brut. Aceste cifre dovedesc indeajuns ce factor important
ajunsese societatea Harkort in industria minier a Ungariei i prin aceasta a Europ
ei.
In anul 1911 12 a avut productia cea mai mare: 2002 kgr. 350 gr,, din care 936 k
gr. 324 gr. aur nativ si 1040 kgr. 607 gr. din statnparea a 175.087 tone de-mine
reu (Cu o extractie de 11 gr. 43 aur la ton). Cu incepere din acest an, productia
a
scazut mereu. In anul 1918 19 a fost numai de 670 kgr. 934 gr., din care 413 kgr
. 530 gr. aur nativ si 257 kgr. 454 gr. din stamparea 45.701 tone de minereu (cu
o extractie de 14 gr. 68 aur la ton). Aceasta scadere era in mare parte consecin
ta rasboiului si a
nesigurantei vremii d'atunci.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
CUM ALI AWNS IN MAIN' ROMANEVI MINELE DELA RUDA: SOCIETATEA .MICA"
Izbucnirea rsboiului mondial, in vara anului 1914, a dat o grea lovitur minelor de
aur din Ungaria si mai ales celor din
Ardeal, unde sunt cele mai multe si mai bogate gismente aurifere din Europa. Tur
burrile economice fatale din timpul rsboiului, cu nesiguranta lor, au avut ca urma
re imediat faptul c nici o
societate exploatatoare n'a mai fcut vre-o investitiune nou,
Fig 86. Sfredelirea masivului stancos
prin perforatoare cu aer comprimat
Fig. 87. Alegerea minereului cu aur nativ In Interiorul minei
fie-care exploatnd filoanele mai bogate, pe care le avea la indemn, si n'a mai inte
les s procedeze la nici o pregtire pentru deschiderea de filoane noui. Odat cu term
inarea teribilului mkel, in toamna anului 1918, exploatrile miniere din Ardeal au
tost supuse la alte grele incercri si pagube, pricinuite de revolutia soldatilor
intorsi de pe front, cari au inceput s devasteze diferitele instalatiuni, cum s'
a
www.dacoromanica.ro
17
258
intamplat la &ilea, la Porcurea i Valea Dosului. Instalatiile cali-
forniene dela Gura-Barza ale societatii Ruda 12 Apostoli" azi ale societatii Mic
a" au scapat de prapadul revolutiei, gratie tactului si energiei d-lui inginer S
ieber, actualul director technic al acestei mari si prospere intreprinderi minie
re, aflator
p'atunci in serviciul ei.
DELICATA SITUATIE A SOCIETATII HARKORT SAU RUDA 12 APOSTOLI' LA INCEPUTUL ANULUI
1919
In 1919 situatia precara a exploatarilor aurifere a mai fost agravata si prin sc
aderea pretului aurului, care le punea in imposibilitate de a mai lucra inteun t
imp cand pe piata noastra
Fig. 88. Extragerea minereului cu aur nativ In mina
Fig. 89. Proba de aur
a minereului
Musariu"
se vindea kilogramul de aur cu abia 17.000 lei, iar extragerea lui
costa 30.000 lei pro kilogram. In fata acestei dezastruoase situatiuni, societat
ile exploatatoare au fost constranse sa-i reduca productiunea si sa nu mai faca n
ici o lucrare noua. A inceta brusc exploatarile, era imposibil, caci riscau, in
acest caz, sa li-se retraga concesiunile de catre stat. Atunci, pentru a nu sufe
ri pierdeni prea mari, unele societati s'au hotarit sa-si vanza exploatarile. In
tr'o asemenea delicata si grea postura se gasea, in 1919, si societatea germana
Harkoresche Bergwerhe und chemische Fawww.dacoromanica.ro
259
briken zu Gotha", proprietara minelor dela Ruda, cunoscuta sub firma Ruda 12 Apo
stoli". Ea trebuia sa faca mari investitiuni, pentru a cauta si deschide rezerve
noui, inteo vreme cand nu-si putea valorifica aurul, deoarece era obligata sa p
redea toata productia de stir consiliului dirigent din Cluj, primind un acont de
17.000 coroane de fie-care kilogram, decontarea definitiva urmand sa se faca ul
terior. Dar cu sumele ce primea, ea nu-si putea acopen cheltuelile si era fortat
a sa ceara lunar dela Gotha ajutoare de sute de mii de marci. In conditiunile ac
estea, a preferat sa-si vanza minele si a dat in acest scop unui englez, cu nume
le W. H. Holloway, o optiune, care expira la 2 Maiu 1920. Englezul Holloway, int
alnind la Berlin pe d-nii Anton Esser i te fan Casimir, primul director general s
i al douilea administratordelegat al societatii Mica", infiintata de curand, le-
a cedat lor optiunea si au incheiat imediat un contract de vanzare-cumprare a min
elor si instalatiilor pe pretul de 40 milioane marci, plus 20 milioane marci pen
tru optiune (care urma a se imprti intre d-nii Holloway, Esser i Casimir), bine in
teles toate sub rezerva aprobarii consiliului de administratie din Bucuresti.
ROLM HOTARiTOR AL D-LLII INGINER I. GIGURTU
Reintorsi in lark actul de cumparare a fost supus de urgenta aprobarii consiliul
ui de administratie al soc. ,,Mica", fiind sustinut de d. inginer I. Gigurlu, ad
ministrator-delegat, care a vazut de indata o posibilitate pentru Mica" de a-'si
schimba obiectul, comercializarea micei intampinand mari dificultati in acele t
impuri. D-sa 'si-a luat insa angajamentul fata de consiliu sa obtina o reducere
a pretului, care era exagerat MO de rezervele vizibile ale minelor societatii ge
rmane. S'au inceput tratative noui, care au continuat pang s'a redus pretul mine
lor si instalatiilor la 40 milioane, apoi la 30 milioane. Nemultumiti nici cu ac
easta reducere, d. inginer I. Gigurtu i d. baron G. Capri, ambii administratori-
delegati, s'au dus la Berlin, unde au izbutit sa reduca
pretul la 15 milioane mrci, pltibil in 6 luni. Astfel cu incepere din luna Maiu 19
20, minele dela Ruda au intrat efectiv in posesiunea societatii Mica", privind-o
pe dansa atat beneficiul, cat si riscul exploatarii. Societatea Mica", devenind
proprietara minelor, 'si-a propus sa ofere toata productia ei de aur spre cumpa
rare Bancii Natiowww.dacoromanica.ro
260
nale. In acest scop a reugt s'A se degajeze de obligativitatea de a depune aurul
la directiunea financiar din Cluj, spre a-1 putea aduce la Bucuregi. Dar Banca N
ational n'a voit s-1 cumpere.
Fig. 9o. Inginerul Ion Gigurtu, Directorul general al societittii Mica"
Societatea s'a vzut atunci nevoit s-1 lombardeze numai la primul nostru Institut de
emisiune, ca astfel sti-'g poat acopen i cel putin in parte cheltuelile, nutrind
totui speranta ca, prin tratative, Banca National ii va schimba mentalitatea i va c
onsimti s
www.dacoromanica.ro
261
cumpere aurul produs in tara. Tratativele, cu toat lungimea lor, n'au dus insa la
nici un rezultat. S'a petrecut atunci rarul i ciudatul fenomen ca exploatatorii
de aur s tina in depozit cantitati respectabile de aur, farti sti-1 poata valori
fica, ceea-ce, natural, prejudicia intreaga economie national. Abia in anul 1926,
guvernul tarii, dandu-5i seama de gre5ala ce se comitea, a dat drumul exportulu
i de aur pe timp de o luna de zile. Atunci societatea Mica" a exportat in strinat
ate 1000 kgr. aur fin. Aceast cantitate reprezenta aurul produs dela preluarea
Fig. 91. Vederea generala a steampurilor sau uzinelor californiene ale soc. Mica
" dela Gura-Barzii, Muga Brad
In stpnire a minelor dela Ruda, plus o cantitate de aur eliberata de ministerul de
finante, decontandu-se aurul cumparat
de minister cu pretul de 30.000 lei kilogramul, cand pe pinta mon-
dial se vindea cu 50.000 lei kilogramul. Gratie acestui export, societatea Mica"
a putut s achite integral pretul de cumparare al minelor i sa-5i amortizeze intreg
capitalul investit in concesiunile de mica. Din acest moment, d. inginer I. Gig
urtu, sufletul acestei afaceri, era muncit de doud mari griji: prima de a pune d
in nou minele in valoare prin gasirea de filoane proaspete, prin redeschiderea c
elor
www.dacoromanica.ro
262
vechi g reinouirea instalatiunilor invechite, iar a doua de a tine
piept guvernului, care, vazand ca minele se refac, voia sa *le puna
sub secuestru, intru cal erau cumparate dela fosti inamici, dei cumprarea se facu
se cu autorizarea jurnalului consiliului de ministri.
Continua amenintare a secuestrului a impiedecat mult desvoltarea minelor de aur
dela Ruda i cu toate ca societatea Mica" a comunicat ministerului de finante ca a
platit pretul sub rezerva pretentiunilor ministeru/ui, el fiind numai depus la
o banca germana, fara ca ministerul sa fi %cut uz in timp util de acest drept, s
ocietatea Mica" a fost obligan*, in 1927, pen-
tru a putea sa se desvo/te linistit, sa plateasca inca data mi-
nisterului de finante pre-
tul de amparare, predandu-i 25.000 actiuni complect liberate, statul
avand si o participatie la beneficiu timp de 15
Fig. 92. Transportul minereului aurifer Cu funicularul la uzinele soc. Mica" del
a Gura-Barzii ani.
Cu tot acest tratament vitreg, societatea
Mica", gratie conducerii sale intelepte, a mers in continuu progres si a putut s
a faca toate investitiunile moderne necesare, spre a-'si mari productiunea. Ea e
ste azi singura societate miniera infloritoare si care nu apeleaz la ajutorul sta
tului.
DESVOLTAREA MINELOR DELA RUDA DECAND AU TRECUT IN PROPRIETATEA SOC. MICA"
Intrand in posesia definitiva a minelor cumparate, societatea Mica" a inceput lu
crrile de deschidere si de pregatire pentru viitor. Azi, in afara de galerii, tot
ul este reinouit.- Pentru forta motrice s'a instalat un turbo-agregat de 1000 KW
, care alimenteaza cu curentul necesar atat minele de aur cat si cea de carbuni
dela Tebea. Pentru actionarea steampurilor s'au montat motoare speciale electric
e. Instalatia de steampuri a fost modernizata si
www.dacoromanica.ro
263
marita, iar pentru a evita o pierdere prea mare a aurului s'au
instalat mese vibratoare, din al caror lic (pirite aurifere macinate)
se scoate aurul pe cale de cianurare, cautand pe toate cile sa imbunatateasca i sa
perfectioneze metodele de prelucrare, prin incercari in laboratoare i in uzina,
aplicand
fie-carui soiu de minereu metoda cea mai coraspunzatoare, pentru a mri la maximum
po-
sibil extragerea aurului prin minimum de cheltueli.
Fistfel, pe cand prin metoda obicinuita a amalgamarii se
pierdea 40-500/0 la prelucra- Fig. 93. Antezdrobitorul sau concasorul rea minere
urilor din mina Vaminereului din mina dela Barza lea Morii, azi prin metoda amal
gamarii, urmata de flotatie, pierderile s'au redus la 100/o. 0
extractie integrala de 1000/o este imposibila, eat din cauze de ordin technic, c
at i din motive de rentabilitate.
Deschiderea 0 pregatirea de noui filoane continua din
an in an cu mai multa intensitaIe. Gratie fluster des-
chideri, s'a gasit peste tot aur nativ. La un singur loe s'a aflat in anul 1931
circa 150 kgr. aur nativ in filonul No. 10, numit Antoniu", iar totalul aurului
nativ gasit din deschiderea acestui filon se cifreaza la aWig Zlatna proximativ
372 kilograme. Minereul produs i prelucrat in cursul anului 1931 a fost in cantit
ate de 135.532 tone, fiind extras in majoritate din minele situate in Valea Mori
i. Iata acum tabloul productiei totale de aur fin realizata de soFig. 94. Extrag
erea piritelor cu hurca la minele soc. Mica" dela StAnija,
cietatea Mica" din minele proprii 0 participatiuni in timp de
10 ani, anume dela 1921-1931:
www.dacoromanica.ro
264
1920 (6 luni)
1921
. .
.
.
1922
1923
1924 1925 1926 1927 . 1928 . 1929 . 1930 . 1931
.. ..
.
.
. .
Total
dela Ruda
258 kgr. 240 grame 763 kgr. 045 1.010 kgr. 066 . 983 kgr. 768 991 kgr. 602 . 900
kgr. 822 1.155 kgr. 701 ff 1.400 kgr. 717 1.280 kgr. 319 1.615 kgr. 242 1.895 k
gr. 977 2.212 kgr. 795 14.468 kgr. 313 grame
r1
Din aceast cantitate 13.733 kgr. 699 gr. provin din minele
(12 Apostoli"), 52 kgr. 397 gr. din minele dela
E di ,a-Caienel, 279 kgr. 394
gr. din minele dela Sainija
362 kgr. 827 gr. dela
mine in participatie. Ca in toti anii, productia aurului din anul 1931,
In cantitate de 2212 kgr. 795 gr. aur fin, s'a predat
Bancii Nationale, fie direct, fie prin topitoriile statului, cu pretul de 111.11
1 lei kilogramul de aur Tin, adicA de 24 carate, mai putin Fig. 95. Bteampurile
soc. Mica" dela Breaza, 20/o pentru rafinare.
langg Zlatna
NOUI ACHIZIJIUNI $1 BENEFICII
In cursul anilor, societatea Mica" a putut s facd achizitiuni de noui terenuri mi
niere in masivul muntelui Breaza de lng Zlatna, unde deja a i inceput in anul 1931
lucrarile de explorare
in stil mare, cu rezultate satisfctoare. In anul 1932 s'a spat facerea unei galerii
transversale, care s pun in valoare filoanele ce stri-at muntele BrPaza, cruia ii a
partine mina F ata B'd
www.dacoromanica.ro
265
odinioard foarte bogatd, devenit azi proprietatea soc. Mica". Ea este situat la no
rd de comuna Trdmpoiele i la sud de dosul i valea muntelui Grohapl mare (1118 m.).
Minereul contine
aur nativ, tellur, precum 5i. alte specii de minerale. Dup geologul ungur Alex. G
esell, o cantitate de 130 kgr. (un centner 5i. 70 pfunti) de minereu din mina Fa
(a Bilii, fiind dusd, in anul 1782, spre topire la uzinele metalurgice ale statu
lui dela Zlatna, a dat un beneficiu, scznd toate cheltuelile, de 18.700 florini, i
ar o ton6 din acest minereu aves p'atunci o valoare de
Fig. 96. Stufe sau qantiloane cu aur nativ cristalizat din minele dela Ruda
circa 200.000 florini 1), adic 6.600.000 lei de azi. Faptul acesta este amintit i
de geologul berlinez Semper 2). Profitnd de situatiunea favorabil financiar a mersu
lui ei,
soc. Mica" a achizitionat, cu suma de 7.000.000 lei, totalitatea actiunilor Soci
etif(ii anonime de pirita", care poseda concesiuni importante la sudul minelor d
ela Stanija, apoi cu 2.000.000
lei alte diferite mici concesiuni i permise de explorare, ce cuprind toate la un
loc aproape intreg teritoriul dintre &aflija O muntele Breaza.
Alex. Gesell: Die montangeologischen Verhilltnisse von Zalatna und Umgebung. (Se
paratabdruck aus dem Jahresberichte der kgl. ung. geol. Anstalt fiir 18911). Bud
apest, 1897. Semper, op. citat, pag. 121.
www.dacoromanica.ro
266
Beneficiul net al societatii Mica" a fost pe anul 1931 de 29.193.5861ei, and un
dividend net pentru o actiune 62 lei
10 bani.
PROFITUL STATULUI
Citind cu atentiune darea de seama a societatii Mica" pe
anul 1931, ori-cine poate constata cu deplina satisfactie c pe langa faptul ca ac
easta bine conclusa i infloritoare societate procura painea zilnica la peste 200
0 de muncitori, ea mai varsa pe fie-care an in vistieria statului sume mari i im
portante.
Fig. 97 Colonia muncitorilor minieri dela Musariu
Rstfel pentru cursul anului 1931, darea de seama ne infat*aza
urmatoarele sume: Ministerului de finante ca impozite . . .13.858.464 lei Direct
iei cAilor ferate pentru diverse transp. 6.881.130 lei
Ministerului muncii pentru casa de boal, pentru pensii, accidente i ucenici . 6.58
4.643 lei La aceasta suma societatea participa cu 3.881.585 lei, iar muncitorii
cu 2.703.062 lei.
PRODUCPA DE AUR A SOC. MICA" FATA CU PRODUCTIA
STATULUI $1 A PARTICULARILOR
Productia toted de aur din tara, in cursul anului 1931, a fost de 3166 kgr. 102
grame aur fin.
www.dacoromanica.ro
267
Repartizand cifra productiunii intre diversii producatori, constatam ca. societa
tea Mica", cu cele 2212 kgr. 795 grame ale ei, participa la productia totala a a
nului 1931 cu 69.90/o; statul,
avand numai 493 kgr. 50 gr.,
Cu 15.570/o, iar diversii particulari, la o productiune de
460 kgr. 256 gr., ntunai cu
14.530/o.
Dupa cum se poate vedea, minele cele mai producatoare si mai bogate in aur sunt
ale
societtii Mica". Cum toate minele ei surd situate
In Muntii Apuseni dintre valea Ampoiului, Crisul alb si. Fig, 98. Baia muncitori
lor minieri valea Mursului, ele vor face s profite, ridiciradu-se, in special orsel
ele Brad i Zlatna, dela cele doua extremitati. Aceste doua localitati sunt destin
ate, gra-
Fig. 99. Instalatia de mAcinare si amalgamare a minereului cu aur nativ dela Gur
aBarzii
tie marelui viitor ce se prezice regiunii miniere dintre Zlatna si Brad, ca sa r
eia local strlucirii de odinioar a Rosiei Montane si a Abutdului, orase cu un. tre
cut frumos si istoric, dar conwww.dacoromanica.ro
268
damnate s rmnd fdr viitor din cauza lipsei de productiune agricold, a amortirii prod
uctiunii de aur 5i a vremurilor de grele incercri, prin care trecern. Regiunii Ro
ia Montanii-Abrud trebuie ca, pe lng minieritul
de aur, azi in vizibil scdere fat cu trecutul, din care cauzd
scade 5i numrul populatiunii, s 'i-se deschid alte noui isvoare
Fig. xoo. 0 lentild de minereu aurifer In sisturi argiloase din galeria Francisc
" dela Valea Mori (Ruda-Mica")
de traiu. Altfel va rmne numai cu frumoasele amintiri istorice ale trecutului, cee
a-ce ar fi un mare pacat. Generatia de azi, ca 5i cea de mtiine, nu trebue s uite
c in muntii Abrudului s'a inchiegat tads 5i unitatea neamului romnesc. In zile de
groazd, ei au fost ocrotirea 4i scdparea noastrd, cetatea 05110', in care s'au
pstrat mai curate, ca ori-unde, credinta, limba 5i datinile poporului nostru. In
locurile acestea tinuite plutesc umbrele celor mai vechi strdmo5i ai no5tri. In 5
0www.dacoromanica.ro
264
potul isvoarelor si in freamatul acestor munti ai sudoarei a rasunat pentru inta
ia oara duioasa doina a sufletului romanesc, caci nu e parau, varf de munte sau
plaiu, de care sa nu fie legat o scumpa amintire, o poveste sau un cantec. De cat
e ori o mare primejdie ne-a amenintat, muntii acestia ne-au adapostit si a fost
vai de dusmanul, care ne-a urmarit in aceasta fortareata naturala a codrilor si
a stancilor. Nedreptatile asupritorilor unguri numai ad 'si-au primit, in cursul
istoriei, in atatea randuri, pedeapsa meritata.
lata pentru-ce trebue sa ne respectam stramosii si sa dam
toata atentiunea cuvenita acestui tinut, locuit de cei mai autentici urmasi ai c
oloniilor romane.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
PRODUCTIA DE AUR A SOCIETATILOR MAI MICI I A PARTICULARILOR
Exploatarile miniere particulare au suferit si ele, dup rasboiu, din cauza lipsei
de capital, care facea imposibila plata imediat a lucrului de man, precum si din
cauza ca pretul mate-
rialului explozibil era foarte urcat, pe cand aurul g argintul, produsele princi
pale ale micelor exploatari, nu se plateau cu pretul mondial. Pentru motivele de
mai sus, micele exploatari
apartinand tranilor si muncitorilor au fost nevoite sa inceteze ori-ce lucrari. N
umai mai tarziu, cand li-s'a pus la dispozitie un explozibil (pral negru) cu pre
t mai redus i. s'au luat masuri ca metalele nobile sa fie platite cu pretul mondi
al, ele 'si-au reluat lucrul, sporind astfel productia aurului g argintului.
Dovada ne-o fac urmtoarele cifre, pe care ni-le da d. losif lancu, inspector gene
ral de mine, in interesantul sail studiu statistic: De unde in anul 1919 product
ia de aur a micelor exploatad era numai de 61 kgr. 486 gr. si cea de argint de 9
1 kgr. 869 gr., in anul 1927 a fost de 246 kgr. 797 gr. aur g 3101 kgr. argint,
iar in anul 1931 a ajuns la 460 kgr. 256 gr. aur, participand cu 14.530/0 din pr
oductia totala a Romaniei de 3166 kgr. 102 gr. aur, in care statul infra cu o pa
rticipatie de 15.570/o la productia lui 493 kgr. 50 gr., iar societatea Mica" cu
69.90o la productia ei de 2212 kgr. 795 gr. aur fin. Statistica miniercl a Romni
ei pe anul 1930" cea de pe anul 1931 n'a aparut inca pentru motive de economii b
udgetare ne citeaza pentru intreg Ardealul 78 exploatri miniere de aur (inclusiv
statul si Mica"), cele mai multe fiind in muntii Abrudului, in numar de 66 si an
ume: 47 in jud. Alba (Rosia Monwww.dacoromanica.ro
271
Bucium, Corna, Almasul mare, Techereu, Poiana, Breaza), 11 in jud. Hunedoara (Ru
da, Stanija, Baila, Hondol, Cristior), iar restul in jud. Satu-Mare (Baia Mare),
jud. Somes (Baiut) jud. Valcea (una singura la Brezoiu). Desigur ca pana azi nu
marul exploatrilor mici a mers crescand. Dintre exploatarile zise mici, dar totus
i destul de importante dupa capitalul investit, sunt: 1. Societatea Aurifera" a
fost constituita in anul 1922, cu un capital de 20.000.000 lei, in parte si cu m
odestul meu concurs, in dorinta be aveam de a procura de lucru taranilor muncito
ri din comunele invecinate. Cu timpul capitalul initial fiind
insuficient pentru
amenaj area
minelor, fondatorii societatii au avansat i garantat peste capitalul subscris in
ca 40.000.000 lei.
Punerea in stare de functionare a minelor a constat in repararea cladirilor dist
ruse in revoJulia din 1918, in refacerea planurilor, redeschiderea galeriilor
surpate, amenajarea minei Arma" si a minei de mercur din
Valea Dosului, instalarea steam-
purilor existente dela mina Arma" si a fabricei pentru pre-
Fig. 1oz. Intrarea in mina de mercur a soc. Aurifera" din Valea Dosului, lng
Zlatna
lucrarea minereului de mercur, situat In comuna Valea Dosului, la 7 km. de Zlatna
. Societatea Auritera" este proprietara majorittii concesiunilor miniere din masi
vul Corabia-Vulcoiu-Bote, cumparand toate perimetrele aurifere, in cap cu vestit
a mina Sf. Petru 5i Paul", dela Lukcics Lszl, fostul prim-ministru al Ungariei. De
asemeni a achizitionat toate zacamintele de mercur de pe teritoriul comunei Val
ea Dosului, precum si numeroase concesiuni de bauxita din comuna Sohodol. Mina d
e mercur cu grupul Babuia" si Dumbrava" este a seaprea din toat lumea, pe lang cel
e din Istria, Spania si America. Lucrri mai importante pentru extragerea mercurul
ui s'au efectuat aici numai cu incepere din
www.dacoromanica.ro
272
1849 de catre Socit des Mines de Mercure de Dumbrava" $i Socit de recherches de Babu
ia et Dobrot". Dintr'un raport al profesorului Habets din Lige, rezultatele pract
ice obtinute de aceste dou societti franceze erau destul de importante 1). Element
ele cele mai principale ale mineralizatiei concesiunilor Auriferei" sunt: aurul,
argintul $i cuprul, in zdcminte bogate, pentru a cror exploatare ins se cer invest
itiuni moderne $i costisitoare. Aurul din mina Arama" are o finet varind intre 18-
20 carate. Filoanele din Corabia-Vulcoiu au format baza unora din cele mai vechi
g mai importante exploatri aurifere din Ardeal, incepnd din antichitate $i OM in
1914. Cea mai de seamd urm a exploatrilor romane este tran$eea, numit (eraga", din
vrful muntelui Corabia. Din acest punct numai se crede c s'au extras circa 4000 kg
r. aur 2).
Azi societatea Aurifera", din cauza lipsei de capital, a dat in arena' pe termen
e scurte minele Butura", Sf. Petru g Paul", Tipaur" $i Hermania" unui consortiu
de minieri romni din
Bucium, spre a da astfel posibilitate locuitorilor de a-'$i cagiga existenta zil
nicd. Acest consortiu a scos din mina Butura" in timpul dela I Noembrie 1931 pnd
la 1 Decembrie 1932 aproximativ 20 kgr. aur liber, in afara de aurul recuperat d
in minereuI
de stampat.
nos", ale
In minele dela Bolo se lucreaz actualmente in galeria Iafiloane, dupd analizele fc
ute, contin 25-30 crei
grame aur la tona de minereu.
Fabrica de mercur a functionat intermitent in anii 1925
1927, producnd in acest timp circa 10.000 kgr. de mercur metalic. Din cauza dific
ulttilor financiare, soc. Aurifera" a fost nevoit s-$i suspende ori-ce activitate,
asteptnd vremuri mai
bune.
2. Societatea Industria aurului" a fost infiintat in anul
1922 Cu un capital social de 10.000.000 lei pentru exploatarea concesiunilor sit
uate in dealurile Frasinul $i Dmbul Meselor de pe teritoriul comunei Bucium. Nucl
eul societtii Industria aurului" 11 formeaza concesiunile $i instalatiile aduse c
a aport
A. Habets: Raport sur les mines de mercure de Dumbrava et Babuia prs Zlatna, Tran
sglvanie. Lige, 1876. Dr. Karl von Papp: Die Umgebung von Bucsum in Comitat FURSf
ehr. Budapest, 19111.
www.dacoromanica.ro
273
de asociatia miniera Concordia", care dela infiintarea ei pana la isbucnirea ras
boiului mondial a contribuit, prin bogatiile ei, une-ori fabuloase, la buna star
ea taranilor Buciumani si la inflorirea regiunii Abrudului.
Productia societatii a fost in primii doui ani mica: 2 kgr.
756 gr. in 1923, 5 kgr. in 1924. Ea s'a ridicat insa in anii 1925 si 1926 la cat
e 19 kgr., la 30 kgr. 524 gr. in 1927, la 64 kgr. 475 gr. in 1929 g 54 kgr. 111
gr. in 1930.
Asociatia minier Sf. George din Rosia Montana, azi
proprietatea d-lui Aurel 5ulutiu, s'a infiintat in anul 1852. Inzestrand, dupa r
asboiu, capital mai mare in instalatiuni sistem californian pentru prelucrarea m
inereului si pentru amalgamare, cu un motor Diesel pentru forta motrice, mina Sf
. George Sulutiu" a dat cu incepere din 1923 urmatoarea productie de aur: 3 kgr.
336 gr. in 1923, 11 kgr. 833 gr. in 1926, 15 kgr. 431 gr. in 1927, 33 kgr. 200
gr. in 1928. In anul 1929 productia a scazut mult, iar in anul 1930 a fost de 21
kgr. 817 gr. Azi aceasta mina este lucrata in oarticipatie de societatea
Mica". Societatea Alnfsel-Porcurea" poseda terenuri aurifere
in comunele cu numele de mai sus, in apropiere de Zlatna. Din cauza rasboiului m
ondial, aceste exploatari erau, la 1 Ianuarie 1919, complect parasite, galeriile
daramate, steampurile pi-Abusite si o mare parte din masini neutilizabile. In p
rimavara anului 1924, actualii proprietari ai cuxelor acestei societati (printre
care Banca Romneascd, Banca Chrissoveloni, D. MarinescuBragadiru, colonelul C. F
elix etc.), transformata azi in societate anonima romantt, au inceput imediat lu
crari pentru punerea lor
in valoare. S'au restabilit galeriile g s'au executat lucrari de explorare pe pe
rimetri exclusivi de explorare, care continua si
azi in vederea unei mai rodnice exploatari viitoare.
Minele de aur Aibini" din Almasul Mare constitue intreprinderea personalii a d-l
ui /u/iu V. Albini, care este unul dintre cei mai vechi si mai priceputi exploat
atori de mine din tinutul Zlatnei. Vanzand societatii Mica" (in 1923) minele ce
poseda la Slnija, a inceput in anul 1931 o nou exploatare in
vecinatate, in terenurile statului si
in 5 permise de explo18
rare din Almasul Mare, cumparate dela Soc. Piril, cu rezultate bogate si mult pr
omitatoare. Astfel in 10 luni ale anului 1931
www.dacoromanica.ro
274
a avut o productie de aur fin de 35 kgr. 829 gr. in valoare de
3.908.811 lei.
6. Soc. Minele de aur din Romania" a fost infiintat in
anul 1911, de catre d. 51elan Gaillac, pentru exploatarea minei situat pe Valea l
ui Stan, comuna Brezoiu, jud. Vlcea, Cu un
capital de 5 milioane lei. Este singura exploatare de aur pe teritoriul vechiulu
i regat. Dei exploatat cu un personal nepregtit i fra o conducere technica special,
a dat dela inceput o productie frumoas i mult incurajatoare i anume: 6 kgr. 382 g
r. aur in 1912; 24 kgr. 523 gr. in 1913; 45 kgr. 553 gr. in 1914 si 62 kgr. 893
gr. in 1915. In timpul rsboiului a fost rechizitionat i exploatatd de dusmani, car
i, la plecare, 'i-au lsat toate instalatiile in ruin. Dup rsboiu, exploatarea
a fost reluat cu concursul Bncii Nationale, care pentru sumele avansate primea in
schimb tot aurul produs. Dela 1912 si pnd in 1931 cnd, din cauza crizei, a incetat
ori-ce exploatare mina dela Brezoiu a produs: 303 kgr. 768 gr. aur, 73 kgr. 619
gr. arginl i 12 kgr. 217 gr. cupru. Restul intreprinderilor particulare este de
mic importanta, dei unele din ele prin situatia lor geologica i instalatiunile c
e posed merit toat atentiunea cercurilor miniere. Concesiunile ce
formeaz proprietatea micilor exploatatori de aur din Muntil Apuseni reprezint o su
prafatd de 1867 hectare si 2106 m. p. din totalul de 3896 hectare 1826 .m. p., c
are sunt concesionate
in intreg Ardealul. Minele particulare din Muntii Apuseni
in afar de Mica"
minele statuluiau avut in anul 1930 o productie de 316 kgr. 844 gr. aur fin din
totalul general al productiei de 2671 kgr.
867 gr.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
REZERVELE DE AUR ALE ROMANIEI DE AZI
Din clipa istoricd a intregirii neamului in fruntariile vechei Dacii Traiane, pr
oblema aurului a preocupat si preocupa in mod permanent atilt organele noastre o
ficiale, cat si intreprinderile particulare interesate. Diferitele aspecte ale p
roblemei, in special acea a sporirii productiei, au fost indelung discutate si c
hiar s'au luat de comisiunea aurului unele mastiri practice, menite sa favorizez
e desvoltarea industriei aurifere in Romania. S'au adus insa in discutie si unel
e chestiuni, care merita a fi reexaminate, mai ales pe considerente de ordin tec
hnic si economic.
AURUL $1 CONVERSIUNEA DATORIILOR AGRICOLE
Asa, de pild, s'a vorbit in ultimul timp de a se da productiei de aur o functiune
sociala si anume aceea de a finanta, prin beneficiul realizat, conversiunea dat
oriilor agricole. Fisupra acestei insemnate chestiuni, d. inginer A. Sieber, dir
ectorul tech-
nic al societatii Mica", a facut in studiul su, expus cu prilejul congresului geo
logic de la Brad, o multime de interesante obiectiuni, care constitue un adevara
t dus de apa rece pentru propunatorii ideii de mai sus. In primul rand, rezervel
e WU in minereuri aurifere nu sunt, dupa parerea experimentatului inginer Sieber
, atat de mari, incat s poata forma o baza serioasa pentru asemenea calcule. Conf
orm evaluarilor facute de d. inginer Ghitalescu (dela Institutul nostru geologic
), toate rezervele vizibile si probabile actuale ale Romaniei, exploatabile in c
onditiunile prezente, adica cu un continut de 8 grame la tona de minereu, nu sun
t mai mari decal circa
www.dacoromanica.ro
276
53.000 kgr. aur fin, impartit in regiunile aurifere ale Muntilor Apuseni g Baia
Mare. Natural, rezervele posibile sunt cu mult mai insemnate, mai ales daca luam
in considerare si zacmintele aurifere din intreaga tara, care au un continut de
7-8 grame aur la tona sau mai putin. In acest caz, trebue sa adaugam, afar de reg
iunile Muntilor ApuseniiBaia Mare, si zacamintele de aur din Banat, din Carpati
si din aluviunile raurilor, care curg din Carpati spre nord g mai ales spre sud,
precum g aurul, care se gaseste in minereurile dela Altan-Tepe (Dobrogea) si in
alte depozite asemnatoare. Socotind toate aceste depozite, putem evalua rezervel
e totale in aur la 100.000 pana la 120.000 kgr., care se impartesc in circa 53.0
00 kgr. aur in minereuri cu continut de 8 grame aur la tona (sau mai mult) g cir
ca 47-67.000 kgr. aur in minereuri sub acest continut. In acest calcul aproximat
iv si sobru nu intr.& bine mieles, zacamintele aurifere ce se pot descoperi in v
iitor, gratie prospectiunilor g sondarilor intreprinse cu multa sarguinta g pric
epere de pleiada de ingineri tineri dela
Institutul nostru geologic.
CALCULUL REZERVELOR DE AUR ALE ROMANIEI
Rezervele in aur ale Romaniei, anume rezervele vizibile g pro-
babile azi, care, cum am spus deja, se cifreaza la 53.000 kgr. aur fin, se mai i
mpart (tot dupa d. ing. Ghi(ulesca) In: 23 000 kgr. 0 Sigure cu
Probabile
Total
.
.
.
30 000 53.000
Probabile
Repartizate pe regiuni avem :
Sigure
Muntii Apuseni Baia Mare Celelalte
52%
440/0 4/0
55% 40.5% 4.5%
Productia Romaniei in aur a crescut mereu. In anul 1919/20, productia era de cir
ca 750 kgr. si a ajuns in 1931 la aproximativ 3200 kgr. Din aceasta cantitate ap
artine 69.9/o societatii Mica", 15.570/o intreprinderilor statului si 14.530/o ce
lorlalti
particulari.
www.dacoromanica.ro
277
Cregerea productiei totale a fost ajutatd in primul rnd prin exploatdrile statulu
i, care, prin ridicarea unui numr de instalatiuni noui de prelucrare i prin desch
iderea de noui exploatri,
a mdrit $i va mai mdri productia. Deasemenea i societatea Mica". Exist deci toat n
ddejdea cd, in 1932, productia toted va fi intre 3500 g 4000 kgr., in 1933 va tr
ece peste 4000 kgr. va ajunge in 1934 la cel putin 5000 kgr., devenind astfel un
factor mai important in productia mondiald $i anume Cu 10/o din intreaga product
ie a lumii, pe cnd pan'acum figura numai
0.5 Iyo .
Ce insemneaz ins o productie de aproximativ 5000-6000 kgr. anual? Insemneazd c in t
imp de 10 ani, incepand cu 1934, adic pand in 1943, toate rezervele azi vizibile
i probabile vor fi epuizate. Dac acceptdm cifra de 53.000 kgr., Banca Nationald v
a fi mai bogatd, prin productia indigen, cu aceastd cantitate, care, valorized in
banii de astdzi i pltindu-se kilogramul de aur fin cu 110.000 lei, va fi de circ
a 5.8 miliarde lei. Din acest capital aproximativ, dupd retragerea tuturor chelt
uelilor i impozitelor, pot fi considerate ca profit net numai 150/o, adicd 870 m
ilioane lei (150/oX5.8), iar dac luam o cotd mai mare de profit, ajungem la un mi
liard i poate ceva mai mult. Ei bine, aceasta ar fi suma disponibild pentru acope
rirea in parte a conversiunii in timp de circa 12 ani. Trebue s lum ins in consider
are cd afar de cheltuelile de exploatare pe tona de minereu, multe sute de milioa
ne trebue bgate in lucrri de exploatare $i in instalatiuni de prelucrare. Imbucurd
tor pentru economia national a Romniei este faptul cd cea mai mare parte a cheltue
lilor pentru explorri, pentru ridicarea de instalatiuni moderne i pentru exploata
re rdmn in tara sub forma de plti, salarii, cumpdrri de materiale i cd numai o sumd
relativ mic pentru ma$ini speciale (eventual $i merge in strintate. Instrain) pent
ru dobanzi la capitalul treaga cantitate de aur rmne insd numai la noi.
Dar mai este inc $i o alta intrebare: Ce se va intdmpla cu
celelalte rezerve, care astzi sunt considerate ca neexploatabile? Este sigur cd o
parte insemnat din ele se vor dovedi ca exploatabile, dac se va face o explorare
intensiv. Punerea in valoare
$i desvoltarea lor va reclama insa multe sute de milioane
chiar miliarde.
www.dacoromanica.ro
278
Asupra acestei importante chestiuni, d. inginer Ghitulescu ne da urmatoarele lam
uriri: Daca luam in considerare tendinf a foarte accentuata de a se mari
producfia anuala, reese necesitatea imperioasa nu numai de a se face noui deschi
deri, dar de a se intreprinde lucrar' de exploatare si prospectare pentru a se d
escoperi noui zacaminte exploatabile. R e z e r vele posibile sunt relativ foart
e importante. Suprafafa concesiunilor este de 15.117 Ha, iar perimetrele de expl
orare ocupa o intindere de cel pufin 5 ori mai mare. Daca fenomenul de deflafie
si-ar continua efectele sale si preful aurului ar suferi o crestere relativa, ia
r pe de alta parte technica exploatarii si extracfiei s'ar ameliora pentru a per
mite
exploatarea .economica de minereuri mai sarace, importante rezerve aurifere din
cuprinsul vechilor si actualelor exploatari ar putea fi puse in valoare. Deja re
centele perfeclionari in technica prelucrarii per-
mit tratarea unor halde de minereu, altadata neutilizabile" 1).
EXPLOATARILE DE AUR DIN RUSIA SOVIETICA FAJA Cu ALE NOASTRE
Sunt extrem de interesante in aceasta privinta rapoartele publicate de curand as
upra desvoltrii exploatarilor aurifere din Rusia Sovietica in primii 4 ani ai pri
mului plan cincinal. Din aceste rapoarte rezult ca Rusia a investit inainte de rsb
oiul mondial, in exploatri miniere de aur, circa 100 milioane ruble, egale cu cir
ca 8.64 miliarde lei. Productia Rusiei fiind inainte de 1914 de circa 40-50.000
kgr. anual, revine cam la 200.000
lei capitalul investit pentru producerea unui kgr. de aur. Socotind
ins c numai aproximativ 350/o din aceasta productie au fost extrase cu metode mode
rne, restul fiind scos cu aparate primitive de splat, se schimb si cifra capitalul
ui investit, care se ridic astfel la circa 500.000 lei de fie-care kgr. aur produ
s
anual.
Guvernantii dela Moscova pretind O actualmente, adica in al patrulea an din prim
ul plan cincinal, au produs 7circa 52.000 kgr. aur anual si ca au investit si ei
pan'acum alte 100 milioane ruble (8.64 miliarde lei). Acest capital a fost dest
inat pentru a ridica productia cazuta iar la starea anterioara prin vaste explor
ad,
prin instalatiuni moderne americane de flotatie si de dragaj si printr'un numaro
s stat major de ingineri straini, in primul rand
I) T. P. Ghifulescu: Problemele prospecliunii miniere in Romania. Bucuresti, 193
2, pag. 11 si 12.
www.dacoromanica.ro
279
americani si germani. Ei au reusit, intriadevr, gratie instalatiunilor moderne, s
'a sporeasca productia anuala dela 35.70o la 670/o, revenind pe kilogramul de au
r in medie cam 175.000 lei.
Daca' insa luam numai diferenta dintre 35.70/o g 670/0, adica 33.30/o, Cu care s
'a marit productia rationala, avem o cantitate de circa 17.300 kgr. aur sau apro
ximativ 500.000 lei capital investit pentru fie-care kilogram de aur. In vederea
celui d'al douilea plan de 5 ani, Rusii au prevazut ridicarea de: 150 instalati
uni mari de dragaj si mai multe sute de instalatiuni mici de dragaj, apoi 53 ins
talatiuni de flotatie si 144 de amalgamare. In legatur cu acestea, Rusii au mai e
laborat proiecte foarte intinse pentru lucrad de explorare in stil mare, pentru
crearea
unei vaste organizatii pentru extragerea produselor laterale, adica a metalelor
nobile din metalele bazice, dar inainte de toate pentru ameliorarea mijloacelor
de transport. Guvernul faimosului Stalin
nutreste speranta fantastica ca prin totalul imbunatatirilor de
mai sus s'a ridice in 1937 productia de aur a Rusiei la nivelul ac-
tual al celeia din Transvaal, adica la 350.000 kgr. aur anual.
Aceasta cifra este de domeniul fanteziei, caci ar insemna o productie mai mare c
u 300.000 kgr. decat cea actuar. Socotind investitiuni pro kilogram numai 200.000
lei, ar trebui ca Rusii sa investeasca circa 30 miliarde lei, iar socotind 500.
000 lei pro kilogram 75 miliarde lei. Trebue insa s'a avem in vedere ca in Rusia
forrnatiunile geologice sunt cu totul altele ca la noi. Aurul se gseste acolo sa
u in zacaminte vechi, care au intinderi mari in toate directiile, sau in aluviun
i extraordinar de intinse, care toate permit o exploatare in stil mare si cu the
ltueli foarte reduse. Numai astfel s"ar putea explica minunea fantasticei produc
tiuni, pe care o prevesteste si anunta pentru viitor Rusia Sovietica.
SE POATE SPERA LA NOI O SPORIRE A REZERVELOR DE AUR ?
Starea geologic a Romaniei este cu totul diferita decid cea a vecinilor nostri de
la rasara. Filoanele aurifere dela noi se intalnesc in roce neo-eruptive, cu int
indere mica in adancime, cu lungime restransa, cu o grosime medie putin puternic
a si in general cu o cantitate mica de tonaj exploatabil. La acestea se mai adau
ga faptul ca retelele de filoane sunt in cea mai mare parte
www.dacoromanica.ro
280
legate de locuri de eruptiuni 5i deci mai putin sau mai mult departate unele de
altele. In general insa toate zacamintele exploatabile sunt astazi cunoscute, in
registrate, inventariate 5i formeaza stocul de aur exploatabil mentionat mai ina
inte, adica de 53.000 kgr. 5i aceasta in cele doua regiuni principale: Muntii Ap
useni 5i Baia Mare. Totu5i surprizele viitorului sunt necunoscute. Descoperirea
de noui 5i bogate terenuri aurifere in masivul Carpatilor, neprospectat inca tot
in amanunt, este posibila 5i foarte
probabila.
Directorul technic al societatii Mica" a mai spus in congresul geologic dela Bra
d ca nu vede o prea mare probabilitate
de a putea mri azi rezervele noastre exploatabile la dublu sau chiar numai cu 250
/0, cu toate ca posibilitatea exista. Aceasta posibilitate se poate realiza, ins
a numai cu extraordinar de mari sacrificii bane5ti, care totu5i nu se vor ridica
, ca in Rusia, la
socoteala pe kilogramul de aur produs. La noi mai trebue remarcat 5i urmatorul f
enomen: In principalele regiuni aurifere ale Romaniei proportia mare de aur vizi
bil
este aur de stampat 5i numai arareori se gse5te aur nativ. In
general aurul este impra5tiat in multe cuiburi relativ mici 5i foarte des destul
de departate unele de altele. Transversalele, care, pentru
o exploatare eficace, trebue manate in modul cel mai larg g extensiv, sunt in ma
re parte sterile, cu toate cercetarile anterioare ale suprafetei 5i cu toate met
odele moderne fizicale. Aceasta portiune de transversale sterile, Ina de cele au
rifere, se poate evalua
la 40-500/o. La exploatarea definitiva a filoanelor se gasesc
multe parti sterile, cu toate probele luate mai inainte. Exista instt o compensa
tie pentru pierderile de explorare 5i de exploatare nereu5ite prin 5ansa de a ga
si acele cuiburi bogate, rar diseminate intr'un sistem de filoane foarte complic
ate. Pentru egalizarea acestor pierden i 5i pentru a face o exploatare cat mai
economic& este absolut necesara concentrarea concesiunilor mici in
maini mai putine, dar destoinice de a face o exploatare rational&
EFECTELE INTENSIFICARII PRODUCTIEI DE AUR
Cu toate neajunsurile ce comporta minieritul nostru, se poate spune ca exploatar
ile aurifere constitue, fail indoiala, un factor important in economia nationala
a Romaniei, Mt a avea insa inwww.dacoromanica.ro
281
semnatatea exageran, pe care 'i-o atribue multe cercuri. Ar fi insa o mare gresa
la de a intrebuinta aceast industrie pentru o imbunttire aparenta a situatiei gener
ale economice, cum ar fi cea a conversiunii datoriilor agricole, dat fiind ca pr
inteo intensificare prea fortat a exploatrilor s'ar ajunge la urmatoarele
cloud rezultate rele: Dac prin conversiune s'a distrus creditul in-
tern si increderea, printeo exploatare prea fortata a aurului se va distruge in
scurt timp si aceasta avutie national& fait ca prin
aceasta sa se repare efectele conversiunii. In ori-ce caz, intru cat mai poate f
i vorba de fortarea eventual a productiunii noastre de aur, ea nu trebue fcuta dec
k prin societati romanesti cu initiativa puternic si posecland instalatiuni
technice moderne, ajutate de stat tot in mod puternic. Numai
astfel am putea profits mai mult de bogatiile destul de insemnate
ale subsolului nostru, darnic inzestrat de natura binevoitoare, spre binele intr
egei tari si a poporului roman. In imprejurkile de azi, cand celelalte industrii
si comertul se clatina, cand nesiguranta mai dinueste inca si in domeniul moneta
r, industria minieritului metalelor nobile capt o importanta deosebit de mare si l
a noi, ea fiind aceea, care alimenteaza fondul de rezistenn al monedei, prin aco
perirea care o d'a banilor. Se impune insa si aici o limit. Umplerea vistieriei s
tatului cu bani, nu insemneaza in acelasi timp si inavutirea si fortificarea nat
iunei. Dovada o avem in istoria Spaniei si a Portugaliei. Invincibila non*, a ca
rei sfrimare in 1588 a marcat inceputul decderii Spaniei, si cldirea palatului Escu
rial, au inghitit aproape tot aurul, care se stransese in vistieria spaniola int
re anii 1519 1617, din America, in loc sa serveasc drept mijloc pentru bunstarea n
atiunei si tocmai aceast epoca de stralucire si bogatie fiscal este granita intre
gloria si decderea spanion. Prin anii 1837-38, excedentul vistieriei Statelor Uni
te americane, de 41 milioane dolari, a provocat o criza foarte mare. Insusi
presedintele Statelor Unite a propus ca in viitor s nu se perceapa impozite mai m
ari decat sunt absolut necesare pentru a
acopen i nevoile.
Dreptatea i iubirea de oameni zicea presedintele ne poruncesc .0 sculim pe .0' r
acii oraglor noastre de sarcinile, care nu sunt necesare pentru guvernare $i car
e sporesc numai mizeria proletarilor".
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII.
MINELE DE PIRITA DIN ARDEAL
Pirita este minereul cel mai rspandit din Ardeal si are cea mai varied origine ge
ologic. Contine de obiceiu cupru sau arama, aur, argint, nichel, plumb, cobalt si
arsenic. In Metalurgie
se intrebuinteaza la fabricatiunea sulfului, a sulfatului de cupru si
a acidului sulfuric. Cand minereul este bogat in aur, in argint
si in cupru, el devine apreciat, pentru a extrage dintr'insul aceste
metale. Aurul, in zacaminte primare, este totdeauna insotit de
pirita.
Romania Mare este foarte bogata in pirite, ale caror gismente se afl in Muntii Ap
useni la Baia-de-Arie$ (in jud. Turda), la Techerdu, Trampoiele, Almapl mare, Al
m4el i Poiana (in jud. Alba), apoi in nordul Ardealului la Borp (jud. Maramu'res
), la Rodna veche (in jud. liasud), la iba (fud. Satu-Mare), precum in Banatsi Mai
dan, jud. Severin). (la In capitolul de MO m voiu ocupa numai de minele de pirita
din Muntii Apuseni, ca unele ce fac parte din regiunea minier a
Abrudului.
Cele mai vechi mine de pirita sunt cele dela Baia-de-Arie$ sau Ofenbaia. Ele au
fost exploatate si de strbunii nostri romani, cum dovedesc putinele urme rmase din
acel timp. Exploatarea lor a continuat si sub regii Ungariei i principii Ardeal
ului pana In secolul XVI, cand a inceput sa decada si sa fie aproape complect pa
rasite 1). In secolul XVIII, exploatarea a fost reluata din nou in timpul domnie
i impartesei Maria Tereza, care a cldit la Baia-de-Arie,s, in acest scop, un topit
or metalurgic.
1) Urbn Miluily: BAnyiszati s kohiszati lapok, No. 17 din Septembre 1906, pag. 286
.
www.dacoromanica.ro
283
MINELE DE PIRITA, AUR $1 ARGINT ALE D-LUI IULIU MANIU
D. dr. Julia Mania, fostul prim-ministru al Romniei Mari, a devenit posesor al un
or intinse terenuri miniere din Ardeal inc de pe vremea regimului maghiar, cu res
pectul tuturor formelor legale in vigoare. Iat, in interesul adevrului, cum a ajun
s d-sa proprietar de mine: In anul 1904 (11 Decembrie) cunoscutul i regretatul l
uptator nationalist din vremea Memorandului Julia Coroianu, unchiul
d-lui Julia Mania, a cumprat dela societatea Credit-Gesellschaft fiir Industrie"
din Berlin, prin reprezentantul ei Bar &la, locuitor in Abrud, urmtoarele cloud c
oncesiuni miniere de aur i argint de pe paraul $tolnei, comuna Baia-de-Ariq: Mtys k
irly", avand o suprafat de 189.465 metri ptrati, i Szent Istvan" cu o suprafat de 18
0.465 m. p.
La 14 Decembrie 1921, dreptul de proprietate asupra acestor mine se intabuleaz in
Cartea funduara a Tribunalului din Alba Julia, ca judectorie minier, asupra d-lui
luliu Mania, care le-a cumparat dela unchiul su cu suma de 100.000 lei, cum arat
volumul II, pag. 17-19 din registrul minier al Tribunalului
Alba.
Tot in anul 1904 (18 Decembrie), Julia Coroianu a mai cumparat dela aceia0 socie
tate, prin imputernicitul ei Otto Roeder, locuitor in Baia-de-Arim cu pretul de
166.000 coroane, minele urmtoare, tot de pe teritoriul comunei Baia-de-Aris4: Fra
ncisc" (30.260 stnjeni ptrati), Neu Carol" (12.544 st. p.), Barbara" (12.230 st. p
.) i Sf. Nicolae" (3528 st. p.). Banii au fost luati imprumut dela banca Albina"
din Sibiu, care, in 1908, a cerut, drept garantie, sa fie minele intabulate pe n
umele ei, cerere care "i-s'a respins. In 1914, dreptul de proprietate s'a trecut
in Cartea funduar pe numele d-lui Julia Mania, pentru a fi intabulat a doua oara
, tot asupra d-sale, in 14 Decembrie 1921, cnd le-a cumparat dela Julia Coroianu
cu suma de 100.000 lei, cum zice extrasul ce 'mi-l'am procurat de pe registrul m
inier vol. II, pag. 36, 37 i 38 al Tribunalului Alba. In anul 1924, in urma inter
ventiei subinspectoratului minier din Abrud, d. dr. Romul Boilii, profesor in Cl
uj, a fost trecut in registrul minier al Tribunalului Alba in calitate de admini
strator al acestor mine.
www.dacoromanica.ro
284
In 6 ani de exploatare (1924-1929) minele de pirita ale d-lui Mania au dat o pro
ductie in valoare de 4.915.279 lei, dupa cum ne arata d. inspector general de mi
ne losif lancu in studiul sail statistic asupra produCtiunii diferitelor mine di
n Ardeal 1).
In Statistica minierd a Rominiei pe anul 1930", minele de
pirita ale d-lui Mania nu figureaza cu nici o productie decal Cu indicatia supra
fetei miniere in intindere de 61 hectare. D. luliu Maniu mai poseda si alte tere
nuri miniere in regiuni promittoare de un viitor fecund si mai sigur, ceea-ce ar
fi de dorit. Jata-le dupa extrasele oficiale luate tot de mine la Cartea funduar
a a Tribunalului Alba: Teritoriile aurifere si argintifere cu numele Gustav" 5i
Iulius" din muntele Dumbrava, comuna Rovine, jud. Hunedoara, cumparate in 1921 c
u 100.000 lei. Teritoriile aurifere 5i argintifere cu numele Demeter", Alfred" 5
i Antonius" din comuna &il(a, plasa Iara, jud. Turda, cumprate in 1921 cu pretul
de 100.000 lei. Teritoriile aurifere si argentifere de sub numele Geza",
Siegfried", Katalin", Reinhard", Ida", Victoria", Della".
Rachel" si Roza" din comuna Dupapeatrii, jud. Hunedoara,
cumprate in 1921. Pretul de cumparare aici nu este amintit, dar probabil CA el es
te tot de 100.000 lei.
Teritoriile aurifere si argentifere de sub numele Ana", Maria", Irina" si Paula"
din muntele Ursoiu si Cornitel, comuna Bucure#i, plasa Brad, jud. Hunedoara, cu
mprate in 1921 si 1922 cu pretul de 100.000 lei. Teritoriile aurifere si argentif
ere sub numele Dorina" din comuna Nit(a, plasa Jara, jud. Turda, cumparate in 19
21 Cu
100.000 lei.
Teritoriile aurifere si argentifere de sub minele Teodor", Otto" si Berthold" di
n muntele Prislop, comuna Bucure$11,
plasa Brad, jud. Hunedoara, cumprate in 1921, 1922 si 1923 cu
100.000 lei.
Toate aceste teritorii au fost transmise d-lui Maniu, prin contracte in regula,
tot de catre unchiul sau Julia Coroianu si sunt
1)
Transilvania, Banatul, Crisana, Maramuresul, 1918-1928". Bucu-
resti, 1929, pag. 1177, precum si in alt studiu statistic al ski pe anii 1928 si
1929, nepublicat Inca.
www.dacoromanica.ro
285
azi intabulate pe numele d-sale. In Cartea funduara dela Tribunalul Alba este tr
ecut, ca administrator, procurator sau director
d. Romul Boilii. D. inginer Anton Vasicek, eful exploatrilor miniere ale sta-
tului dela Rodna veche, inteo expertiz a d-sale din anul 1929 a estimat valoarea
tuturor terenurilor miniere ale d-lui luliu Maniu
la suma de 525 milioane (cinci sute doud-zeci i cinci milioane) lei.
MINELE DE PIRITA ALE SOCIETATII PIRIT" DELA ZLATNA
Alinele acestei societti, aflatoare pe teritoriul comunelor poiele, Almasul mare,
fecherliu i Poiana din jud. Alba, in urma
distrugerilor intOmplate in timpul revolutiei din toamna anului 1918, n'au fost
puse in functiune pOnd in anul 1920, cand, din cauza lipsei de debuseuri, lucrril
e au fost reduse. Situatia critic continuOnd, societatea Piril" a reluat exploata
rea de aur
din teritorul Fata Ball.' (Breaza). Cu toat lipsa de debuseuri, productia minelor
soc. Pirit" a fost destul de insemnat5. Productia ei din anii 1919-1929,
adic pe 10 ani, a atins valoarea de 79.622.326 lei, dup cum ne
spune tot d. I. lancu in studiul ski statistic. Azi toate teritoriile miniere al
e soc. Pirit" formeaz proprietatea societtii Mica", care le-a achizitionat in 1931
cu suma
de 7 milioane lei.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX.
ROLUL STATULLII $1 AL BNCII NATIONALE IN CHESTILINEA ALIRLILLII: GRE$EL1 INITIALE
$1 TARDIVA LOR
INLATURARE
Dup consfintirea restaurarii Daciei Traiane in 1919, prin tratatul de pace dela T
rianon, 'i-a fost dat industriei noastre de
aur sa treaca catva timp, mai ales la inceput, prin anii inexperientii, ai copil
ariei. Asi putea chiar spune ca ea a fost complect igno-
rata, dei trebuia sa formeze preocuparea de capetenie a conducatorilor politicii
noastre financiare si economice. Dar faptul nu e de mirare, cand ne gandim ea a
tat statul, cat si Banca National, nu erau familiarizate nici cu greutatile explo
atarii minelor de aur si nici cu modul de valorizare a nobilului metal. Autorita
tile statului, nerespectand legiuirile si uzurile mostenite dela Unguri, nu inte
legeau ce masuri sa ia pentru impiedecarea
contrabandelor de aur, care devenisera foarte rentabile, iar Banca
Nationala, nefixandu-si imediat dupa unirea Ardealului o politica reala a aurulu
i si neconsimtind sa plateasca nobilul metal cu pretul mondial, insemnate cantit
ati de aur luau drumul strainattii, unde era foarte cautat si se vindea cu pretul
Londrei, echivalent, just si renumerator. Din aceasta cauza initiala, care a cr
eat o stare generala de nesiguranta, micii producatori de aur mai ales erau supu
si la tot felul de sicane si vexatiuni din partea organelor politienesti si ale
sigurantei, care de multe ori intrau prin casele oamenilor,
perchizitionau si scotoceau tot avutul omului, iar daca gasiau aur, il secvestra
u si il luau cu ei, spre a-1 depune fie la administratiile financiare, fie la po
litie, de unde apoi nenorocitul proprietar, care trebuia sa clovedeasca provenie
nta lui, il putea ridica numai
www.dacoromanica.ro
287
dupa luni de alergatura 5i cheltuiala, une-ori chiar imputinat". Nu data a fost n
evoie de interventia mea energica, ca deputat de Abrud, in asemenea cazuri, care
, va recunoage oricine, nu erau de natura sa sporeasca prestigiul 5i dragostea n
ouilor cetateni MO de statul roman intregit 5i care se traduceau de fapt prin pi
erden i mari pentru producatorii cinstiti, nenorocind pe unii, imbogatind pe alt
ii 5i deschizand pofta insatiabila a celei mai intinse contrabande de aur. Acest
e contrabande, atat de pagubitoare economiei nationale, erau in parte rezultatul
politicei Bancii Nationale, care nu intelegea sa-5i sporeasca stocul metalic pr
in cumpararea intregei pro-
ductiuni de aur din tara, platindu-1 cu pretul mondial al Londrei. In cloud rand
uri, in anul 1922, am condus eu in persoana la Banca Nationala nige producatori
romani dela Abrud, cari i5i ofereau produsul lor de aur. Directia Bancii Nationa
le le-a spus ca Banca il curnpara, dar il plate5te in renta de stat, care, cum s
e 5tie, era mull scazuta. Oamenii neinvoindu-se cu acest sistem de plat, desigur
ca 5i acest aur a trecut granita. Astfel o serie de ani, atat Statul 5i Banca Na
tionala, cat 5i
exploatatorii 5i producatorii de aur au umblat in necunoscut. Abia In anul 1926,
dupa-ce s'a votat in 1924 noua lege a minelor, s'a
putut aiunge la singura solutie dreapta, care era cea admisa in
intreaga lume monetara.
FAZELE PRIN CARE A TRECLIT PRETIJL AURLILUI LA BANCA NATIONAL&
Jata, dupa &rile de seama anuale ale societatii Mica", diferitele faze, prin car
e a trecut chestia aurului in consiliul de directie al Bancii Nationale pana s'a
hotarit s-$i mareasca stocul metalic 5i sa cumpere productia de aur din tara cu
pretul mondial. In darea de seama pe exercitiul 1922, se spune ea industria
aurifera din Ardeal e susceptibila de o mare desvoltare, dar at& timp cat nu se
va stabili un regim, care sei garanteze producdtorului beneficiul muncii lui, ea
nu se poate desvolta pe deplin". In acest an, societatea Mica" oferise Bancii N
ationale
2 3 din productia ei lunara de aun cu o reducere de pret de 150,0 asupra cursulu
i mondial al aurului. Oferta insa n'a fost aprobata. Darea de seama pe exercitiu
l 1923 ne lamureste 5i mai mult in aceasta privinta. Ea spune textual:
www.dacoromanica.ro
288
fionald,
Producfia noastra a mers in mare parte in acest an la Banca Nacare ne-a preluat
aural cu o reducere de 22010 sub pretul
mondial. Am in (eles s facem la inceput acest sacrificiu, pentru a contribui $1 n
oi in limita posibilului la ameliorarea stdrii noastre valutare. Avem insii sper
anfa cd in viitor Banca Nafionald, care dela infiinfarea noastrli nu ne-a refuza
t nici-odald concursul &Yu (?), se va convinge ell trebue sa pldleascd un pref c
at mai apropiat de cel mondial. Aceasta
din cauza cd costal producriunii este in continua crestere si suntem
pe de all parte nevoifi sd facem mari investifiuni pentru intensificarea producfi
ei si perfectionarea extracfiunii astf el caaurului, reducerea de prer sti nu pu
nd stavild noastre de desvoltare, Infra cal interesele economiei nafionale, ale
institutului central de emisiune $i ale noastre merg mind in mind in aceasid pri
vinfa".
In anul 1924, ideia de a se plti aurul i la noi cu pretul mondial ii fdcuse drum.
Noua lege a minelor, votat in acest an, dispunea prin art. 87 ca pretul de valori
ficare a aurului s fie
cel mondial. Cu toate acestea, Banca National& avdnd in vedere numai nevoile sal
e, a redus pretul cu 100/o sub cel mondial, re-
ducere, la care se mai aduga o alta de 31/20/o pentru afinaj,
transport, asigurare etc. Iatd ce ne spune in aceastd privinta darea de seam a so
cietdtii
Mica" pe exercitiul anului 1924:
Aproape lntreaga noastrd producfiune de aur a lost predatd Brinell Narionale pe
un pref cu 13,5 0/0 sub cel mondial, din care se mai scade 100 pentru cifra de a
faceri. In schimb avem insd de inregistrat la toate materialele ce utilizdm
urciiri de prefuri, din care unele au guns de 90 ori mai mari lafa de cele din 1
911 si circa de 3 ori mai mari decal cele din anii precedenfi, and importul dina
mitei, al capselor si fitilului era permis.
Aceastd une are exorbitantd de prefuri este o adevdrata sugrumare, cdci
se poate afirma cd nu numai desvoltarea, dar insdsi menfinerea industriei aun/er
e va fi prime jduitli alai limp cat explozibilele nu vor fi ief finite, deoarece
ele reprezintd la preful de azi 72010 din costal
total al unui metru de galerie lard Cu 370,0, cat era in timpuri normale".
La urm darea de seamd i exprimd nddejdea cd in interesul ins4i al prop4irii econom
ice a tarii pretul aurului trebue ridicat la cel mondial, iar pretul materialelo
r explozibile redus la un
nivel rezonabil.
In ce privege exercitiul anului 1925, citesc in darea de seamd a societtii Mica"
urmtoarele precizari:
www.dacoromanica.ro
289
In/raga productiune de 816 kgr. 149 grame aur fin a lost predata
Brinell Nationale ca o reducere de 13,50o si numai 39 kgr. 878 grame au lost vndu
te industriei particulare. Reducerea cu 13,5010, ce ni-s'a impus, reprezintd pen
tru anal 1925 un impozit special de 12.642.675 lei.
De asta-data darea de seama ii exprima bucuria ca insfarsit dela 1 lanuarie 1926
infra in vigoare dispozitia din legea minelor, prin care se fixeaza pretul auru
lui la pretul mondial, insa tot Cu o reducere de 40/0, costul afinajului, transp
ortului, care in realitate nu trece de 20/0. Pentru exercitiul anului 1926, dare
a de seama constata ca pretul mediu al aurului a fost de 136.000 lei pro kilogra
m fata de 114.800 lei in anul 1925 si de 110.300 lei in 1924. Reducerea de 400 a
supra pretului mondial a fost mentinut, cu toate ca nu e justa si n'ar trebui sa
treaca de 20.o. Speram ca in curand se va reveni i asupra acestui pret, deoarece
cu urcarea leului va fi greu s suportam aceasta reducere a pretului". In ce priv
este exploatarea, darea de seama spune Ca ea s'a scumpit foarte mult din cauza p
retului urcat al dinamitei, fitilului si capselor. Dinamita a ajuns la 110 ori p
retul din 1914 si costa astazi 225 lei fata de circa 85 lei, cat ar costa loco g
ranite, de unde se vede cat de favorizat este industria explozibilelor in detrime
ntul intregei industrii miniere, lucru cu totul de neinteles. Pentru anul 1927 c
onditiile de vanzarea aurului au fost cele din anul precedent. Darea de seama a
Micei" pe exercitiul 1927
adauga:
Ca incepere din Decembre 1927, s'a imbundtatit ins situatia prin laptul cd reduce
rea ce se Ikea asupra pretului mondial a lost sctizulli dela liolo la 2010. Aceas
ta reducere este acum normald. Ea reprezinta
costal alinajului si transportul aurului la Londra, central pietii mondiale a au
rului, as//el cd, dupd 8 ani, am ajuns sa patent valorifica produsul nostru, at&
de necesar pentru stabilitatea monedei nationale, cu un pre( echitabil. Preful
media al aurului a lost pentru anal
1927 de 104.650 lei kilogramul".
Darea de seama pe exercitiul anului 1928 constata bucuria pro-
dus'a de stabilizarea leului, care, dei nu s'a fcut in cursul acestui an, constit
ue un factor economic extrem de important,
daca va ramane definitiva si va conduce la revenirea monedei aur,
pentru-ca sa se poata trece la bilantul-aur, care s corespunda
realitatii.
www.dacoromanica.ro
19
290
In ce priveste repartitia aurului produs de societatea Mica",
clarea de seamd spune urmdtoarele:
Din productia totala de 1280 kgr. 319 grame aur
s'au predat
Buncii Nationale direct 1127 kgr. 306 grame prin ministerul de industrie comed,
topitoriilor dela Baia Mare $i Zlatna 47 kgr. 619 grame, iar
eomerfului privat 105 kgr. 393 grame. Pretul media al aurului pentru unul 1928 a
fost de 101.935 lei kilogramul".
Partea principald din aceastd dare de seamd este anuntarea ca pentru anul 1929 p
retul mondial al aurului a fost fixat pe baza stabilizarii la 111.111 lei ci 11
bani kilogramul, exprimAnd speranta de a se renunta la reducerea de 20/o ce se f
ace asupra acestui pret, Banca Nationald putnd s'a-si procure acum aurul in tara
fdra sd exporte lei. Darea de seamd mai constata c pretul dinamitei a fost redus
si in acest an, frd s ajungd insd la un pret admisibil, deoarece trece cu incd 600
/o peste pretul mondial. Pentru exercitiul anului 1929 darea de seamd afirma ea'
pretul aurului este incontestabil mai bun decdt cel din anii precedenti, fiind
fixat prin stabilizare la ///./// lei i 11 bani kilogramul
(paritate legara). In privinta reducerii de 200, la care n'a rela 0,550/o, costu
l real al afinajului, transportului Bucuresti-Londra.
nuntat inca Banca Nationald, se sperd cd se va ajunge a fi redusd i asigurdrii
Din productia totald de aur in cantitate de 1615 kgr. 242 gr. aur fin, au fost p
redate Bdncii Nationale 1446 kgr. 240 gr., iar In comertul privat 60 kgr. 756 gr
. Darea de seamd pe exercitiul anului 1930 constata din partea organelor autoriz
ate o tendintd reald pentru incurajarea industriei aurifere din tara, Banca Nati
onald aprecidnd faptul important putea m'ad stocul metalic cu aur indigen, ne ma
i fiind ce constrAnsd de a-'si exporta devizele. Pretul aurului a fost cel cunosc
ut pe baza stabilizarii, adicd 111.1// lei II bani kilogramul (le aur fin, minus
20/o. Asupra acestei chestiuni, darea de seam a ,,Micei" precizeazd de astdatd ur
mtoarele: Aura, predat in ultimii ani Institutului nostru de emisiune a fost
expediat la Londra pentru a fi afinal. Aceastri operatiune data termina/O, ni-se
va bonifica diferenta din/re pretul retinut $1 costal real (asigurare i transpor
t) $i astfel vom ajunge la obtinerea pretului
aurului.
www.dacoromanica.ro
291
Din productia totald de aur a anului 1930, am predat direct Brinell Nationale 16
81 kgr. 122 grame aur fin, topitoriilor metalurgice dela Baia Mare si Zlatna min
ereu contindnd 187 kgr. 360 grame, iar fonderiei dela Halsbruecke minereuri ront
indnd 24 kgr. 494 grame aur".
In ce privege darea de seamd a societatii Mica" pe anul 1931, ma voiu ocupa de e
a mai pe larg in ultimul capitol al acestei lucrri, in care voiu fixa concluziuni
le mele cu privire la exploatrile noastre de aur. Am facut acest istoric scurt al
fazelor prin care a trecut chestia aurului in snul conductorilor Bancii Nationale
, pentru a ilustra ca pe de o parte cu rabdarea i perseverenta directiunii societt
ii
Mica", cea mai puternicA exploatare aurifer din tara, iar pe
de alt parte cu bun vointa i comprehenziunea superioarelor interese economice ale
trii dovedite de conducerea primului nostru Institut de emisiune, s'a putut ajung
e in cele din urm la singura solutiune, care, sprijinind exploatrile industriei no
astre aurifere, garanteaz in acela5 timp moneda noastr national numai prin aur i pri
n pstrarea unui stoc de devize ct mai redus, necesar satisfacerii propriu zise a n
evoilor pietii.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X. DIFICULTATILE DE ERI I DE AZI IN INDUSTRIA NOASTRA AURIFERA
In primii ani dupa rasboiu, o mare plaga, de care suferea industria noastra auri
fera, o constituiau contrabandele de aur. Ele au luat nagere din urmatoarele dou
a motive: Mai intaiu, cum -am spus mai sus, din cauza ca Banca National& neadopt
and din primul moment o politica rationala in chestia aurului, pe care nu intele
gea sa '5i-1 apropieze 5i sa-1 plateasca cu pretul mondial, 5i al douilea din ca
uza lacomiei bijutierilor 5i a diferitilor speculanti de metale pretioase, cari,
mistuiti de mirajul ca5tigurilor ilicite, treceau prin contrabanda importante c
antitati de aur peste granita.
CONTRABANDELE DE ALJR
Modul 5i procedeele inventive, la care alergau contrabandi5tii, pentru a scapa d
e ochii autoritatilor vamale 5i politiene5ti, constitue o adevarata manopera, pe
care merita s'o ilustrez. Ei duceau lingourile de aur, fie cu trenul, prin geam
antane cu fund dublu sau ascunse prin locurile obscure ale vagoanelor de dormit
5i prin racitoarele de bauturi ale vagoanelor restaurante, fie dea-
dreptul prin porumbi5te1e dela granita noastra dinspre jugoSlavia, Ungaria 5i Ce
ho-Slovacia. Pentru contrabandigii de aur, grija de capetenie era sa scape neobs
ervati de ochii cerberilor dela punctele noastre vamale: Timi,soara, Ca/Wei, Epi
scopia Bihorului i. Halmeu, caci mai departe nu aveau nki o emotie. Pentru-ca cit
itorul sa-si poata face o idee pe ce scara intinsa se practica pana in vara anul
ui 1924 contrabanda cu aurul romanesc, este destul sa amintesc afirmatia ce mi-a
facut-o, in
www.dacoromanica.ro
293
toamna anului 1923, un om de specialitate, d-nul H. B., subdirector la banca Com
ptoir Lyon Alemand din Paris, banca cu un capital de 50 milioane de franci 5i ca
re se ocupa exclusiv cu
comertul de metate pretioase. Inteadevar, la intrebarea mea, daca li-se aduce la
banca spre cumparare 5i aur din Romania, d-nul H. B. mi-a raspuns, deschis i si
ncer, urmatoarele:
La ghiseurile bncei noastre se prezint aproape zilnic
romtini cari ne of era aur spre cumplirare. Avem chiar din 15 in 15 zile cantitl
ifi insemnate de aur, de fiecare data' 'Mire 15 si
20 kilograrne aur. Ei vin la noi, fiindcii sunt convinsi ca' noi
pleilim aural exact duper' pre(ul mondial".
Cand deci un singur cetatean roman putea sa duca lunar pe piata Parisului cate 4
0 kilograme aur in contrabanda i desigur numarul acestora trebue sa fi fost dest
ul de mare i poate oricine lesne inchipui in ce grad, in ce proportii 5i la ce su
me 5i
ca5tiguri fantastice se ridica contrabanda cu aurul extras din
muntii metaliferi ai Ardealului.
Adanc impresionat de cele descoperite de mine la Paris cu privire la vasta contr
abanda ce se facea in paguba Wei 5i a tezaurului Bancei Nationale, am pus in cur
ent, la intoarcerea mea in tara, mai intaiu pe cl-nul Niculescu, inspectorul vam
al din Timi5oara, i apoi ministerul de finante, cu toate constatarile mele. indi
candu-le chiar nume de persoane, care trebuiau puse sub o stricta i vigilenta su
praveghere. Personal am dat 5i alarma prin ziare asupra indraznetei contrabande
de aur ce se practica 1). Dupa un calcul sumar facut de mine, din 1919 5i pana i
n vara anului 1924, cand s'a votat actuala lege a minelor, cantitatea de aur rom
anesc, care a trecut prin contrabanda in strinatate, se ridica la opt mii kilogra
m, ceeace face in bani, dupa cursul de azi, 900 milioane lei. Aproape jumatate d
in aceasta suma, deci 400 milioane lei constituia ca5tigul sigur al contrabandi5
tilor,
ca5tig care insa, printr'o politica de prevedere in materie de aur caci dela 191
9 eram un Stat producator de aur trebuia s'a fie
al Bancei Nationale, daca aceast bine conclusa institutiune in materie de credit
ar fi fost ceva mai curagioas i beneficiand de concursul statului ar fi bagat in
tezaurul sau tot aurul produs de bogatul sol al Romaniei Mari. Dar beneficiul Ba
ncei Na1) Vezi ziarul Argus" No. 3492 din 8 Decembre 1924.
www.dacoromanica.ro
294
tionale, din cumpararea sistematic a productiunei noastre de aur, putea sa fie ch
iar cu mult mai mare, daca ne gAndim c in 1919
se cumpAra aurul cu 17.000 lei kilogramul, iar mai tiirziu cu 20.000 lei, 25.000
lei, 30.000 lei, 50.000 lei, pAnd cnd a ajuns in anul 1923 $i 1924 la 160.000 le
i kilogramul, dup pretul
mondial.
Noua lege a minelor a pus, din fericire, capt contrabandei
de aur $i peste tot comertului ilicit de aur. Azi nimeni, nici la Bu-
cure$ti, nici la Abrud, nici la Zlatna $i nici la Baia Mare, nu mai indrknege sO
mai practice comertul de aur, a crui provenient trebue dovedit, de frica amenzilor
in bani $i a inchisoarei. Azi singur statul $i Banca National au acest drept $i
este
un mare bine, cdci s'a stOrpit total contrabanda odioas6 si pdgubitoare, care nu
mai prezint absolut nici un interes pentru
contrabandi$tii de profesie.
ROLUL SAMSARILOR IN EXPLOATARILE DE AUR
O alt plaga a minieritului de aur o constitue $i samsarii. Cum
se tle, toate rezervele de aur ale tarii noastre se afl in mainile
.proprietarilor de diferite categorii: stat, societati pe actiuni mai importante
sau mai mici $i de diferite calitti, apoi proprietarii concesionarii particulari
, cari se pot diferentia iar$i in exploatatori serio$i i neserio$i, speculanti i
samsari. Ei bine, ace$tia din urm au fost $i sunt o adevrat plagd pentru minieritul
de
aur. Iat cOteva dovezi:
Inteadevdr, in Ardeal, inainte de 1914, au existat numai doua exploatri mai mari:
minele statului ungar $i societatea Harkort
dela Ruda (12 Apostoli"), astzi Mica". Restul fie ca ati vegetat numai, fie ca au
pierit cu totul. S'a facut atunci un intins
negot cu concesiuni de aur pe preturi a$a de exagerate, incOt aproape nici o int
reprindere nu putea reu$i. Ele au fost condamnate dela inceput la moarte prin su
pra-capitalizare. Samsarii '$i-au fcut afacerile lor, dar intreprinderile au stag
nat sau s'au stins. Din aceasta cauz, bi$agul sau minieritul de aur din Ardeal i ca
gigase, sub regimul maghiar, un renume ru $i compromis in intreaga lume financiar
european. Au fost aici capitaligi englezi, francezi i germani, cari au cumprat con
cesiuni, examinate prin experti $i gOsite rentabile. S'au investit capitaluri co
losale in dobandirea concesiunilor $i in ridicarea instalatiunilor newww.dacorom
anica.ro
295
cesare, dar aproape toti capitalistii au trebuit sa praseasca in scurt timp acest
e concesiuni, cu pierderea intregului capital investit, gratie usurintei, cu car
e au lucrat mai toti in aceste afaceri. Asa s'a intamplat cu concesiunile german
e si engleze dela Dealul Ungurului, Fericel si jur, o regiune bogata in aur, cu
concesiunea engleza dela Valea Arsuluii, precum si cu cele franceze dela Rosia M
ontand, Corabia-Valcoiu, Valea Dosului i cu multe altele. Dupa parasirea lor, ac
este concesiuni au fost preluate, prin cum-
Ware sau printeo noua concesionare, de proprietari mai mici, cari, cu mijloace s
imple, primitive si fara multe investitiuni, au exploatat cele mai bogate parti
dinteinsele intr'un mod cu totul nerational si pierzand extraordinare cantitati
de aur din cauza nestiintei si imposibilitatii, in care se aflau de a extrage to
t aurul
din minereuri. Apoi, dupa-ce bogtiile usor accesibile au fost ex-
ploatate, vechile concesiuni au fost revandute cu un pret mai mare ori mai mic s
au pur si simplu parasite, fara sa mai fie tiflute in exploatare sau explorare,
cum s'a intamplat cu concesiu-
nile Albini dela Stanija si Zeibig dela Baita. Rcesta din urma
si-a vandut concesiunile, dupa complecta lor epuizare, cu 200.000 coroane aur sa
u 6.800.000 lei. Concesiunile d-lui luliu V. .4lbini
au fost vandute societatii Mica" cu 10.000.000 lei, prin intermediul fostului pr
otopop si deputat din Brad, Pompiliu Piso. Prima societate, care a reusit sa inv
inga toate greutatile ivite prin asemenea cumparri scumpe, a fost cea dela Ruda (
12 Apostoli"), societatea Mica" de azi. Dar si ea a suferit mult pana a ajuns la
inflorire. La inceput a avut mari pierden i in capital, pana cand un bun organi
zator (Franz Menking) a titit sa
cumpere toate concesiunile invecinate, parasite si condamnate la moarte, contopi
nd un numr mare de societati mici intr'o singura societate puternica, ca prin org
anizatia ei interna, prin produce-
rea de rezerve vizibile in mod abundent (prin strabatere in transversale lungi)
si in primul rand prin crearea de instalatiuni absolut moderne, sa poata spori p
roductiunea intr'un mod mai
simtitor si rentabil. Toate acestea nu s'au putut realiza decat investind mari c
apitaluri (aproximativ 80.000.000 lei la inceput). Astfel s'au pus bazele celei
mai serioase exploatri miniere din Rrdeal, care din anul 1920, cand a trecut in p
roprietatea societatii Mica", gratie unei pricepute si intelepte conducen i tech
nice si administrative,
www.dacoromanica.ro
296
imprimat de d. inginer Ion Gigurtu, directorul general, a ajuns la o noud evoluti
e, la o desvoltare 5i mai infloritoare, insd dupd o munca enormd, bine sistemati
zata i. cu mari sacrificii mate
riale.
In ce privege seria samsarlicurilor scandaloase in materie de transactiuni minie
re, ea este veche, variata 5i destul de vasta. Ele au fost inlesnite in mare par
te de lipsa cunogintelor 5tiintifice, care ne explica noianul de notiuni scalcia
te, ce caracterizeaza
vechile exploatari miniere 5i chiar Lamle din zilele de azi. Omul nu tie s rada sa
u sa compatimeasca aberatiile mintii omene5ti, cand
vede atribuindu-se puterii divine sau alchimiei un rol hotdritor in natura g nob
ilitarea mineralelor, apanagiul evului media. Istoria ne aminte5te cazul celebru
al impratului german 5i rege al Ungariei Rudolf II (1576-1612), care, fiind impi
ns de 5arlatani in mrejile alchimiei, faces incercari pentru descoperirea unei t
incturi universale (lindura universalis). Un doctor al timpului, cu numele Matha
eus Erbinaci v. Brandau, scrie: lmparatul Ru.dolf II n'a iubit in zadar aceasta
arid imperialti, pentru-cii
el a invental o tinctard, prelaita la 40.000 duca(i, pe care o purta intr'o cati
e de tinichea argintata $i imbracatti in calif ea roie. Dupd moartea Maiesta(ii
Sale, a fost furatti de camerierul sliu Runtzken, care apoi s'a spanzurat" 1). L
a noi, in tard, n'am avut acum 45 de ani, faimoasa escroche-
rie cu apa de aur" a faimosului Andronic? Dar recentul caz al
escrocului Dunikowsky,la Paris, condamnat la 2 ani inchisoare?
ALTE DIFICULTATI ALE MINIERITULUI NOSTRU
Dar dificultatile minieritului in Romania mai perzista g azi, caci 5i astazi ave
m tot trei categorii de proprietari 5i anume: Cei mari, cari lucreaza rational 5
i metodic, ddnd o productie
crescanda.
Cei mici, cari poseda o mica concesiune, in care lucreaza toed familia, 5i produ
c mai mult sau mai putin, insd cu mijloace
insuficiente 5i nerationale, dar totug cel putin lucreaza. Cei mijlocii, cari ex
ploateaza concesiunile lor dupd cele mai
detestabile metode, cari pun mana ca lcomie numai pe ce se
1) Szentkirdlyi Zsigmond: Az erdlgi bnydszat ismertetese. KolozsvArt, 1841. Pag. 2
16.
www.dacoromanica.ro
297
vede si cade in calea ciocanelor i cari nu cuteaza i nici nu vreau
sa faca nici un fel de imbunatatiri sau investitiuni, chiar daca au castiguri fr
umoase. Experienta de pan'acum a dovedit ca numai societati cu capital mare pot
reusi inca in industria noastra miniera de aur, iar, pentru a veni in ajutorul e
i, sunt numai cloud mijloace: Infiintarea catorva societati puternice ca capital
romanesc daca nu se va gasi capital national, ca capital strain. Statul s'a for
teze pe micii proprietari sau concesionari de terenuri miniere sa se constitue i
n asociatiuni sau cooperative de productie, ca astfel sa fie in stare a face MO
marilor cheltueli, pe care le impune o exploatare metodica. La lucrul acesta se
poate ajunge numai pe cale de lege, caci sfatul i indemnul bun nu ajung. Mult re
gretatul Viniil Bratianu, in 1924, cand era ministru de finante, iar ea deputat,
m trimisese la Abrud, insotit de raposatul George Popescu-Turneanu, un inflacarat
cooperatist, ca s pledam i sa luminam pe micii proprietari de terenuri miniere s
a se constitue in cooperative de productie. Am fost
si am vorbit timp de 2 zile ca oamenii, dar n'am putut re*, fie-care din ei trai
nd cu iluzia norocului i cu senzatia ca in
minusculul sat' perimetru stau adapostite toate comorile 'Daman-
tului. Apoi lumea mai crede ca o mina de aur sau o societate, care se ocupa ca m
inieritul de aur, constituie inteadevar o mina de aur, ceea-ce este o iluzie, o
utopie. Caci nu este destul sa avem zacaminte bogate, daca nu exista capital suf
icient si instalatiuni moderne i daca nu vom avea un personal priceput bine orga
nizat, incepand dela cel mai inalt functionar pana la cel mai mic supraveghetor
sau muncitor minier. In ce priveste pe micii proprietari, este inteadevar regret
abil i dureros de a-i vedea ca, din cauza conjuncturelor economice si a lipsei de
credit de azi, ei nu-si pot munci, ca in trecut, minele lor i sunt nevoiti s'a
le vanza i sa intre apoi ca simpli muncitori la nouii proprietari. Din nefericir
e, acesta este talcul aspru al zilelor de azi, al secolului in care traim, ca co
ntinuele, dar costisitoarele inventiuni technice moderne pentru o extractiune ca
t mai complecta a aurului, pe care, evident, nu 'si-le pot procura decat societa
ti bine organizate si ca capital mare. Necesitatea amarnicei vieti va forta pe m
icii proprietari de terenuri miniere sa inteleaga acest imperativ al vremii de a
zi, care
www.dacoromanica.ro
298
a depsit enorm in ultimii ani mijloacele de extractiune din trecut. Asocidndu-se
in cooperative de productie, ei vor putea face fat nouilor cerinte technice si vo
r putea fi mai in cdstig. Principiul asociatiei cooperatiste va fi de mare folos
in special micilor proprietari dela Roia Montana, Corna i Bucium, unde perimetre
le particulare sunt atdt de mici si fractionate. Ei vor trebui sa inteleag c ideia
cooperatistd, atdt de strdin pentru dAnsii azi, va fi si in favoarea lor si in f
avoarea economiei naIionale
si aceasta prin faptul ca
de unde pdn'aci ei nu pot sd extragd, cu mijloacele lor primitive, tot aurul din
minereuri, fie ele bune sau mai sarace, cu sistemele moderne, dar
costisitoare, de
exploatare,
aceast
mare pagubd, dus de apti, se poate evita, pierzandu-se cel mult 500 din continutu
l minereurilor, nu ca azi, cdnd se pierde 5000.
FURTLIRILE DE AL1R NATIV DIN MINE
Fig. 102. Corpul delictului
dinteun furt de aur nativ
Galusca" tradatoare, adicA o bucata de aur nativ, Inve-
Un capitol negativ in exploatdrile furturile de si aur nativ din mine, iar comba
terea lor la o intreprindere noud, care n'are experientd suficient, trage mult in
aurif ere il constitue
Eta Intr. carp unsuroasa
si apoi virit in anus
cumpnd.
Aurul fiind ochiul dracului", te
minunezi de mijloacele intrebuintate in acest scop. Bucata de aur, invlit inteo crp,
este ascuns OM si in anus, cum arat o dovad pdstratd in muzeul minier dela Brad al
societtii Mica". Cancerul multor exploatdri de aur oste in mare parte furtul aur
ului nativ, cu toate mdsurile riguroase de supraveghere ce se iau. Toate aceste
sfortdri rmdn insd neputincioase, dacd hotii si tainuitorii prinsi scapd de aspri
mea legii cu pedepse usoare, care nu formeazd nici un impediment moral de a se r
epeta. Prin aceste furturi a trecut mult aur peste granitd, micsordnd simtitor p
roductia totald a trii.
www.dacoromanica.ro
299
CHESTIA EXPLOZIBILELOR
0 alt piedica in exploatrile mari, dar mai ales in cele mici, o pune in cale insu$
i statul prin scumpetea prafului explozibil
$i a dinamitei.
Inainte de rsboiu un kilogram de pulbere din modesta fabric dela Bistra se vindea
cu I coroatzli, azi desfiintata pe cand azi se vinde cu 60 lei, iar mai slab (az
otina) cu 40 lei. Dinamita costa 1 kilogram 2 cor. 10 fileri, pe cnd azi costa: 1
kgr. calitatea I 155 lei, iar calitatea II 125 lei. Capsele se vindeau cu 2 fil
eri jumAtate bucata, iar roata de fitil cu 24 fileri. Azi o caps cost 1 leu 75 ban
i, iar roata de fitil 26 lei. Cu un
gram de aur, care se vindea inainte de rsboiu cu 2 coroane 20 fileri, se puteau c
umpra 2 kgr. pulbere sau 1 kgr. de dinamit. Azi cu echivalentul unui gram de aur a
bia poti cumpara 1 kgr. pulbere, iar pentru 1 kgr. dinamit trebue aproape 2 grame
$i jumAtate aur. Fabricarea pulberei $i a dinamitei fiind azi mo-
nopol de stat, preturile lor sunt mai mult decht duble fata de
cele cu care se vnd in Polonia, Italia etc. Din aceast cauz, multe mine d'ale micil
or proprietari, trgoyeti sau trani, stau inc pustii, lfindu-se srcia in locul lad$ugul
i de altadat.
Iatd attea chestiuni serioase, la care vor trebui s se Ondeasc toti aceia, cari dor
esc sincer intensificarea productiei de aur de sub scoarta pamantului romanesc,
in care, far indoial, se ascund inca mari bogatii, dupa cum in sufletul romanului
sunt elanuri nebanuite.
www.dacoromanica.ro
CONCLLIZILINI
Am struit inteadins sa in$ir unele dintre neajunsurile, de care sufera exploatari
le miniere din Muntii Apuseni, in nadejdea ca atat Statul, cat $i Banca National
a, care azi cauta mai mult deck ori-cand a-0 sporeasc stocul metalic cu aur produ
s in tara, le vor lua in deaproape cercetare, spre a le putea inltura pana
mai este vreme.
Din intreg cuprinsul cartii de fata, expus in linii obiective, rezulta marea ins
emnatate economica $i istorica, pe care o prezinta tinutul Muntilor Apuseni, pam
ant pur romanesc al vechei Dacii Traiane, care, dup 1646 de ani de instrainare, a
revenit in stapanirea noastra, singurii mogenitori legitimi ai Dacilor $i Roman
ilor, recunoscuti de insa$i conferinta pacii dela Paris, prin tratatul dela Tria
non, ca incheiere a rsboiului mondial. Daca prin jocul sortii, Ardealul a zacut t
imp de o mie de ani sub jugul Ungurilor, cari 'i-au supt toate bogtiile, ferindu-
se insa sa alunge sarticia din vetrele romane$ti, singurele bastinav, datoria
statului roman intregit este azi ca prin legi bine chibzuite $i
prin o politica economic inteleapta sa promoveze, cu mima $i curaj, toate trebuin
tele reale ale Ardealului. Nu trebue sa scaOm in special din vedere ca. Romanii
din Muntii Apuseni au constituit in cursul atator veacuri citadela romanismului,
$tiind sa sperie pe du$mani $i prin incpatanata lor indarjire s-i im-
piedice de a se stabili in aceasta fortreata, silindu-i sa-i inUna' cuceririle ce
va mai departe in basinul ardelean. Din expunerile lucrarii de NA s'a mai putut
constata ca exploatrile minelor de aur din Ardeal, pe lang ca formeaz isvorul de tr
aiu al unei parti importante a populatiei sale, promoveaz implicit interesele Ord
intregi prin producerea metalelor pretioase, prin ridicarea valorii celorlalte
produse, prin marea
www.dacoromanica.ro
302
influenta ce o exercita asupra cresterii intregei bogatii nationale si deci prin
suportul material, pe care il aduce intaririi puteri,i spirituale, gratie concu
rsului, pe care il da pentru moneda statului in sustinerea ei fata cu valorile s
traine. Se stie Ca pretul aurului nu este supus fluctuatiunilor, la care sunt su
puse alte bunuri, si chiar modificarea lui se face lent si in proportii putin si
mtite. Dei s'ar 'Area Ca productia aurului, mereu sporita, ar provoca o scadere
a valorii lui, aceasta nu se intmpla, deoarece, paralel cu acest spor, crepe si n
umarul populatiei i cresc si nevoile de confort si de viat. Descoperirea Americei
, care s'a tradus printr'un spor exceptional in productia aurului pentru promova
rea comertului universal, dei a avut ca efect stagnarea pentru catva timp a mini
eritului aurifer european,
totusi valoarea aurului ca obiect de schimb a ramas aceiai.
Istoria ne dovedeste Ca decand s'a batut prima moneda de aur in vremea lui Filip
, regele Macedoniei, raportul intre aur i argint a ramas aproape constant acelas
i.
Pentru toate aceste calitti ale puterii aurului, productia lui a fost incurajata
din cele mai indepartate timpuri ale antichitatii
si 0115 in zilele noastre, cum am ilustrat cu fapte luate din istoria
strabunilor nostri Daci si Romani. In Grecia veche, pe timpul marelui orator Dem
os/ene (n. la 385 si m. la 322 inainte de Chr.), exploatatorii de mine erau trec
uti in aceiasi clas cu producatorii agricoli 1). Cele mai multe tri isi datoreaza
progresul lor economic si cultural desvoltarii minieritului. Baza infloririi vec
hei Atice si a Atenei a fost exploatarea minelor de aur i argint din insula Thaso
s. Pustiirea lor a avut ca urmare pauperizarea natiunii 2). Ei bine, eu sunt con
vins ca solul vechiului regat, att de bogat in exploatari petrolifere, unit cu so
lul Ardealului, cel mai bogat din Europa in ce priveste exploaWile aurifere, ne
vor putea scuti, prin o inteleapta politica economic& de soarta Greciei antice s
i ne vor reda starea infloritoare, de care ne-am bucurat inainte de rtisboiu sii
pe care neamul nostru, azi intregit, o merita cu atilt mai mult. Din acest punc
t de vedere, trebue sa constat cu satisfactie ca
Banca Nationala a Romaniei a inteles lucrul, caci ea a revenit
Kleinschrod, op. citat, vol. I, pag. 46. (Demosthenes adversus aristocratem T.).
den:, op. citat, vol. I, pag. 45 (Meursii lortuna Attica).
www.dacoromanica.ro
303
dela sistemul Gold Exchange Standard" la Gold Standard".
adie la garantarea monedei noastre numai prin aur sit pastrarea unui stoc de devi
ze cat mai redus, necesar numai satisfacerii nevoilor pietii. Vremea a fost, se
vede, o bun dascalita, iar pierderile din trecut un ciocan providential. ROLUL ST
ATULUI IN VIITOR
Dar pelanga Banca National& este nevoie ca si Statul sa inlesneasca, prin masuri
chibzuite, desvoltarea industriei aurifere. Voiu arata aci cateva pe scurt. In
cursul anului 1931 s'a remarcat in tara la noi un interes mai mare pentru posibi
littile industriei extractive a aurului. Din diferite centre capitaliste au sosit
emisari, cari au cercetat regiunile cunoscute aurifere, s'au facut chiar oare-c
are transactiuni eu concesiuni existente, dar realizari, in stil mai mare nu s'a
u infaptuit.
O piedica pentru incheieri in stil mai mare si ca urmare a acestora o desvoltare
a exploatarilor prin investitiuni insemnate, ramane problema validarilor conces
iunilor existente, care dureaza inca; asemenea i transformarea permiselor de exp
lorare in perimetre de explorare, conform legii minelor. Ori-cat am avea conving
erea c
statul nu va cauta sa profite ca, pe chestiuni de forma, sa-si apropie bunurile
miniere ale cettenilor, totusi nu se pot face investitiuni insemnate in teritorii
cu situatia juridica fata de sta't neclarificat i in nici un caz nu se pot cere
capitalului strain
astfel de investitiuni, care au la baza un viciu in dreptul de
proprietate. In interesul general al industriei miniere trebue sa se accelereze
procedura de validare, ministerul de industrie comert sa nu faca apeluri inutile
si sa se admita eat mai urgent transformrile cercurilor de explorare in permise
noui de explorare.
Dar inca ceva: Statul nostru prin Directia valorificarilor din ministerul de ind
ustrie si comert (Intreprinderile miniere si metalurgice ale statului din Ardeal
) a continuat reorganizarea exploatarilor lui, modernizandu-le si servind de exe
mplu si imbold.
Tendinta statului de a-s moderniza intreprinderile existente
este desigur laudabila. Nu cred ins ea statul trebue sa se transforme intr'un exp
loatator de aur, cautand sa creeze si sa
desvolte intreprinderi noui. Nu este rolul statului in criza de azi,
www.dacoromanica.ro
304
ca banii contribuabililor in loc sa serveasca pentru alte necesitati
mai urgente, sa fie investiti in intreprinderi miniere, care totdeauna sunt inso
tite de risc.
Pe de alta parte, nu trebue sa scaparn din vedere -a administratia de stat este,
prin firea ei, greoaie i complicat, pe cand minieritul in administratie particul
ara permite o mai eficace desfaurare de energie i este mult mai profitabil chiar i
pentru stat. De altfel un vestit i competent scriitor ungir in chestiuni minier
e, sobrul Szentkirdlyi Zsigmond, spune c minele statului, exploatate in regie i WA
asocierea particularilor, au ajuns pana
la sfargt sub conducerea particulara. Acest fenomen s'a observat mai ales in exp
loatarile aurifere 1).
scrie el
Nu voiu contesta totug ca. Directia valorificarilor a facut un lucru bun prin mo
dernizarea topitorului metalurgic dela Firiza, langa Baia Mare, care devenise ab
solut necesar pentru sustinerea exploatarilor, care produc prin flotatiune miner
euri concentrate continand aur. Topitor nu-g poate face fiecare intreprindere, a
stfel ea el trebue sa serveasca minieritul particular, fara a deveni insa o surs
a de beneficii pentru stat prin faptul CA exploatatorii, neputandu-se lipsi de e
l, statul sa tinda ca prin beneficiile topitorului sa-g acopere eventualele pagu
be ale exploatarilor sale, cum pare a fi avand in vedere preturile actuale de
topire. Topitorul dela Firiza fiind prea departe de regiunea
Abrudului, trebue neaparat modernizat si topitorul dela Zlatna. care azi se ocup
a mai mult cu fabricarea sulfatului de cupru. O dovad Ca uzinele metalurgice ale
statului dela Zlatna trebue puse cat mai repede in functiune pentru topirea mine
reurilor
concentrate de aur, o gasesc in Darea de seama a societatii
Mica pe exercitiul 1931". Inteadevar, iatd ce citesc aici la pag. 13 g 14:
Cum Topitoriile Statului din Zlatna $i Firiza n'au lost 'in masurit nici anal ac
esta sil ne topeasca intreaga cantilate de concentrate,
am lost nevoi(i sti exportam 1443 tone concentrate pentru a fi prelucrate la Top
itoriile Statului Saxon din Halsbruecke (Slaatl. Saechs. Huetten-und Blaularbenw
erke din Freiberg i. Sa.), lar aural rezultat
sa-1 reimportrn. Ca toate ca cheltuelile de transport au lost incomparabil mai ur
cate piina la Halsbruecke, cheltuelile totale avute ca topirea con-
I) Szentkirdlyi Zsigmond: Fiz erdelgi bngszat ismertetse. Pag. 52.
Kolozsvrt, 1841.
www.dacoromanica.ro
305
centratelor in Germania au tos/ lotufi mai mici ca la Topitoriile din Baia Mare
din cauza cheltuelilor de topire extrem de ridicate ale
Topitorillor din) (ara".
Asemenea inconveniente nu sunt de natura sa inlesneasca desvoltarea minieritului
nostru. Ele trebue inlaturate spre folosul
economiei nationale.
In sfarsit, daca Statul si Banca Nationala tin sa incurajeze intensificarea prod
uctiei aurului, ar mai fi o masura buna de luat: stabilirea unei prime de 6000 p
ana la 10.000 lei de fiecare kilogram de aur fin, ceea-ce ar constitui un stimul
ent pentru noui investitiuni, pentru ridicarea productiei, precum si o atractiun
e
pentru marii capitalisti in aceste timpuri, cand capitalul se ascunde.
FORTA CRESCANDA A AL1RLILLII IN LL1MEA DE AZI
In lumea intreaga chestiunea aurului este dominata azi de un fapt industrial de
cea mai mare importanta si de care trebue sa tinem i noi seama: progresul except
ional i aproape continuu al productiunii aurifere, careia ii coraspunde o desvol
tare paralela a consumatiunii. Pentru a ilustra acest fapt, sunt suficiente eate
va cifre: Productiunea de aur a anului 1906 a depasit valoarea de 2 millarde fra
nci aur, pe cand in 1884 abia atingea cifra de 500 milioane franci. Ea s'a quadr
uplat de d in 20 de ani si a ajuns de 40 ori mai mare de cum era inaintc; cu 100
de ani, cand productia era numai de 50 milioane franci. In secolul XIX s'a scos
pe intreg globul din aluviuni i masivele aurifere aur in valoare de 50 miliarde
franci, in cifra rotunda, adica de patru ori mai mult clec& in cele 3 secole pr
ecedente. Azi se extrage anual aproximativ atata aur cat s'a extras in intreg se
colul XVI 1). Productia mondiala de aur in anul 1925 s'a ridicat la 1 miliard 74
7 milioane mArci aur, iar cea a anului 1930 la 636.000 kilograme, reprezentand o
valoare de peste 60 miliarde lei. Aurul, fiind intrebuintat din ce in ce mai mu
lt in general ca
moneda universala, este in mod natural cautat cu o ardoare crescanda i miscarea
aceasta va merge' cu viteza accelerata pana
in ziva cand i Extremul Orient, singurul refractar inca al eta1)
L. De Launay: L'or dans le monde. Paris, 1907. Pag. 235
www.dacoromanica.ro
236.
20
306
lonului de aur, il va adopta $i el, cum deja se $i anunta. 0 dovada deci ca ori-
ce ar face omenirea $i ar spune economigii, aurul nu poate lipsi realmente din c
omertul mondial. Mai mult inca: trebue ca barbatii intelepti sa prevada, intr'un
viitor mai
mult sau mai putin indepartat $i independent de oscilatiunile pre-
cedente, o adevarata urcare a pretului aurului, cad Cu cat va trece timpul, cu a
tat minereurile, care se vor gasi pentru prelucrare, vor fi mai sarace $i deci e
xtractia mai costisitoare. Jata motivul, pentru care pretul aurului, judecand in
mod logic, are mai multe $anse de a se ridica decat sa scada, iar puterea
chimeric a capitalului dominator, a aurului, care de atata indelungata vreme coma
nda naturii $i guverneaza lumea, poate sa treaca in alte maini in mod fortat sau
legal, dar ea nu este inca aproape, ori-ce s'ar spune, de timpul cand ar putea
sa dispara dispretuita, inutila $i in nepasarea lumii.
Sa intelegem deci: aurul este bogtie si numai bogltie", cum se exprima savantul f
rancez L. De Launay. El a fost, este $i va fi, vorba d-lui I. Stamp, actual dire
ctor la Banca Natio-
inala a Angliei: arbitrul destinului nostru".
www.dacoromanica.ro
SLIMARUL
Prefata
.
.........
Partea intaia
Pag.
5
Rolul hotaritor, pe care 21 joacd aurul in omenire din timpurile cele mai vechi
Nina in zilele de azi
Cap. I. II.
Calitatile aurului. Citeva date istorice. Modul extractiunii . Schimbul mrfurilor
si rolul aurului din vechime 'Ana azi . HI. Industrializarea aurului IV. Produc
tia aurului in lumea intreag. Scaderea productiei si criza economia mondial Partea
a doua
7
17
27
31
Dacia preistoricd pina la ocuparea el de cdtre Romani
Cap. I.
II.
III. Cateva consideratiuni geologico-economice asupra pmntului
Daciei .
.
.
.
.
. .
..
.
.
.
.
.
.
.
39 45 49
56 60
.
Cnd i prin cine s'a introdus in Dacia exploatarea meta. . lelor ? . . . .
.
Puterea de atractie a aurului asupra diferitelor popoare, care au locuit in vech
ime pmntul Daciei . IV. Agatyrsii . . . . .. . . . V. Dacii sau Getii . VI. Antago
nismul daco-roman. Cauzele si urmrile lui . VII. Situatia tezaurului roman la inc
eputul secolului II dupa Christos VIII. Impratul Traian : Caracterul, conceptiile
si principiile sale de guvernare IX. Cele doug expeditii in contra Daciei si oc
uparea ei de catre impratul Traian
.
.
. .......
69 75 77 82
.
www.dacoromanica.ro
308
Partea a treia
Dacia sub Romani
Cap. I.
Pag.
Consecintele ocupArii Daciei : Prada de rasboiu luata de Romani. Noua organizare
data Daciei II. Cum s'a manifestat geniul administrativ al impratului Traan in Da
cia . . . . .. . .. III. Grupele regiunii miniere exploatate de Romani IV. Centr
ul minier de la Rosia Montan a' (Alburnus maior) i
.
91
.
97 105
115
V. VI.
/Y
Administratia minieril sub Romani
..... . Viata intern din Dacia in epoca romana si opera de coloBucium
.
.
.
123
136 140
nizare ......
. .
.
VII. Coloniile romane din Ardeal . . VIII/ Organizarea finantelor sub Romani, Mo
netAria Statului dela
IX.
X.
..
.
.
.....
.
.
.
.
,
Apulum i monedele romane 135tute in Dacia -----157 Tablele cerate dela Rosia Mon
tana' i importanta lor istoria 162
Dacia sub urmasii imparatului Traian in perioada de liniste
relativa
. .
.
.
.
.
.
..
.
.
. .
I/
Roma in fata impetuozit5tii navAlirilor barbare XII. Apusul dominatiei romane in
Dacia . . .
XI.
.
.....
.
167 174 188
Pailea a patra
Dacia in timpul navdlirilor barbare
Cap. I.
II.
Vagabondarea popoarelr si stabilirea Ungurilor in Dacia Calvarul Daco-Romanilor i
n timpul migratiunii popoarelor barbare si minunea zmislirii neamului romnesc . Il
l. Vechimea, penetratiunea si formatiunea massei etnice daco.
195
200
.
romane
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
..
.
206
Partea a cincea
A rdea/ul sub dominatia Ungurilor Cap. I.
II.
Regiunea minierl din Muntii Apuseni sub primii regi arpadieni
.
.
.
Desvoltarea minelor de aur sub regii Ungariei din diferite case $i sub principii
Ardealului . . . . .
.
. ..... .
. .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
213
.
220 . .
.
Partea a $easea Romdnia Mare sau restaurara Daciei Traiane dupa 1646 de ani
Cap. I.
Cum se prezint azi minele de aur din Ardealul unit cu
patria-marnA
www.dacoromanica.ro
.
231
309
Pag.
Cap. IL
11
Citeva date statistice asupra productiunii minelor de aur din Ardeal sub regimul
unguresc in comparatie cu productiunea recenta de sub regimul romnesc III. Bazin
ul minier si mina statului dela Rosia Montana. Uzinele metalurgice dela Zlatna s
i mina statului dela Sacarambu IV. Minele de aur cuprinse in regiunea din stnga O
il Crisului aib, dreapta MurAsului si dreapta vgii Ampoiului . . V. Cum au ajuns
in maini romnesti minele dela Ruda ; Socie-
234 238
249 257 270 275 . 282
286
tatea Mica'
Productia de aur a societAtilor mai mici si a particularilor VII. Rezervele de a
ur ale Romniei de azi . VIII. Minele de pirita din Ardeal . . . . . . . . . . . I
X. Rolul statului si al Bancii Nationale In chestiunea aurului : Greseli initial
e si tardiva lor inlAturare X. Dificultgile de eri si de azi in industria noastr
aurifer6
VI.
292
300
Concluziuni
.
.
www.dacoromanica.ro
*