ACCIDENTE DETERMINATE DE CURENTUL ELECTRIC

1.generalitati
2.consecinte asupra organismului
3.primul-ajutor

1. GENERALITATI

Fenomenele care apar in organism ca urmare a trecerii curentului electric

definesc conceptul de electrocutare sau soc electric.
Consecintele se manifesta prin vatamari de diferite grade, pana la deces.
Consecintele electrocutarii depind de urmatorii 3 factori:
a. intensitatea curentului electric
b. timpul de trecere a curentului electric prin corp
c. traseul strabatut de curentul electric prin corp

A.INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC

Intensitatea a carei limita de suportabilitate a fost stabilita experimental si

care este considerata nepericuloasa este de :
-10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
-50 mA in cazul curentului continuu

In general, omul nu reuseste sa se desprinda singur din circuitul electric din

cauza spaimei, precum si din cauza contractiilor musculare care nu
permit desprinderea de circuit.

Intensitatea curentului electric care strabate corpul omenesc, atunci cand se

stabileste o tensiune accidentala intre 2 puncte de contact ale
organismului, depinde de rezistenta electrica a corpului.
1
Rezistenta electrica depinde de factori externi : umiditatea si temperatura
aerului, gradul de umezire al pielii
factori interni : transpiratie, febra,
continutul de alcool din sange, starea de oboseala

Rezistenta corpului omenesc variaza intre 500-3000 ohmi.

In calculul sistemelor de protectie se iau in considerare valoarea de 1000
ohmi pentru cazul atingerilor directe si 3000 ohmi in cazul celor
indirecte.

In functie de intensitatea curentului electric care strabate organismul se

produc, gradual, urmatoarele efecte:
- intre 0,5-2 mA : pragul de senzatie, variabil
- intre 2-3 mA :senzatie usoara de tremur, intepatura
- intre 3-10 mA :convulsii, soc electric
- intre 10-18 mA : senzatie dureroasa, contractii musculare
- intre 18-25 mA : dificultati in respiratie
- intre 25-75 mA : soc electric sever
- intre 75-200 mA : fibrilatie ventriculara
- intre 200-1000 mA: apar semne (arsuri) la punctele de intrare si de
iesire din organism
- intre 1000-4000 mA: arsuri grave, extinse

B. TIMPUL DE EXPUNERE

Este in raport cu intensitatea curentului electric. Cu cat timpul este mai

scurt, cu atat valoarea curentului la care victima se poate desprinde este mai
mare si invers.
Astfel , limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa
tensiune trebuie sa fie de 0,2 sec pentru tensiuni de pana la 250 V si de
0,1 sec pentru tensiuni de pana la 500V.

C. TRASEUL CURENTULUI ELECTRIC

Sunt considerate foarte periculoase caile: mana stanga-piciorul drept(axa
inimii) , precum si mana dreapta marginea superioara a bazinului.
2
 2. CONSECINTE ASUPRA ORGANISMULUI

-urmari imediate: paralizarea functiilor respiratorii si/sau circulatorii ,

respectiv stop respirator si/sau stop cardiac , ori deces instantaneu prin
fibrilatie ventriculara
- urmari intarziate (ore, zile): slabirea fortei musculare, amorteli, la reluarea
activitatii pot apare tulburari care influenteaza centrul generator de
excitatii al inimii.

3. PRIMUL AJUTOR

a. scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului

electric
- pentru instalatiile cu tensiunea sub 1000V:

-daca victima este in contact cu instalatia electrica si se afla la

inaltime se iau masuri pentru evitarea consecintelor caderii
-intreruperea tensiunii (prin scoaterea sigurantelor, scoaterea din
priza)
-daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp se scoate
victima de sub tensiune prin utilizarea unor echipamente sau
materiale aflate la indemana.

-pentru instalatii cu tensiune de peste 1000V:

-apropierea salvatorului de victima reprezinta un pericol pentru
salvator

- deconectarea instalatiei doar de catre o persoana care cunoaste

bine instalatia.

3
 - scoaterea victimei se va face doar de persoana instruita, care
foloseste mijloace de protectie electroizolante (cizme si manusi de inalta
tensiune, stanga de manevra)
- daca victimei i s-au aprins hainele se va proceda la stingerea
acestora, prin inabusire.

a. determinarea starii clinice a victimei

- daca este constient: se poate stabili contact verbal cu acesta, sub
forma intrebarilor, concomitent cu actiunea de calmare, de linistire;
se cauta semne exterioare ale starii de rau (caracteristicile pulsului
si respiratiei, culoarea pielii, transpiratia fetei si a palmelor).

- daca este inconstient: daca nu exista contraindicatii se aseaza

victima in pozitie culcat pe spate, pe o suprafata plana si rigida.

- Se desfac hainele la gat, piept si abdomen

- Se verifica pulsul si respiratia

- In cazul lipsei functiilor vitale se va face respiratie artificiala sau

reanimare cardio-respiratorie.

c. alte vatamari (arsuri, fracturi, tulburari de vedere etc)

Victimele constiente semnaleaza aceste simptome dureroase. In cazul
celor inconstienti, cercetarea vatamarilor se va face numai vizual.
Fara a misca si dezbraca inutil victima, dupa verificarea pulsului si a
respiratiei.
In functie de tipul vatamarii se va acorda primul-ajutor.

Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere ,

deoarece por apare ulterior tulburari de ritm cardiac.

4
 Parametrii fiziologici ai organismului sunt urmatorii:
-constienta:cu exceptia somnului fiziologic, omul este constient cand si
unde se afla, poate executa comenzi si poate vorbi coerent
-tensiune arteriala: 120-130/70-80 mm Hg
-puls: 60-100 batai/minut, regulat
-respiratii:16-18 respiratii/minut
-temperatura:36-37 C

Semne de alarma:
-tegumente palide+oboseala nejustificata
-transpiratii abundente, fara febra
-dureri de cap(cefalee)+varsaturi
-varsaturi+intoleranta la lumina
-varsaturi in zat de cafea
-paloare + somnolenta
-palpitatii/puls neregulat
-dureri in piept
-respiratie greoaie+cianoza tegumentelor

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR

1. ACCIDENTE MECANICE-provocate de obiecte taioase, dure

care produc contuzii si plagi
2. ACCIDENTE ELECTRICE-provocate de actiunea curentului
electric care provoaca arsuri si electrocutari
3. ACCIDENTE TERMICE-provocate de actiunea unor substante
sau corpuri fierbinti care produc arsuri termice
4. ACCIDENTE CHIMICE-provocate de actiunea unor substante chimice care produc
arsuri chimice sau intoxicat

5
 PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE INFARCT MIOCARDIC
ACUT

Infarctul miocardic acut (IMA) este o complicatie a cardiopatiei ischemice

caracterizata prin obstructia completa si brusca a arterelor coronare,
ceea ce duce la distrugerea regionala a muschiului cardiac.
Cauza principala o constituie ateroscleroza coronariana-formarea placii de
aterom la nivel coronarian, pe care se formeaza rapid un tromb ce
obstrueaza brusc fluxul de sange ce ar trebui sa hraneasca miocardul
Bolnavii cu risc crescut de a face IMA
-bolnavii cu cardiopatie ischemica
-factorii de risc cardiovascular: colesterolul, HTA, diabetul zaharat,
fumatul, stresul

Durerea este principala manifestare; durere cu caracter atroce,

sfasietor,precum o lovitura de pumnal,cu localizare in piept, cu durata
mai mare de 30 minute,, care creeaza bolnavului senzatia de moarte,
insotita de greata, varsaturi, dureri abdominale.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ATAC CEREBRAL

Semnele sunt: pierderea constientei, paralizia muschilor faciali, stare de

slabiciune pe o parte sau alta a corpului, dificultati in respiratie, dilatarea
pupilelor, probleme de vorbire.
1.daca victima nu respira si nu are puls se face imediat respiratie gura la
gura si masaj cardiac extern
2.daca victima nu respira dar are puls se face respiratie gura la gura
3.se solicita ajutor la 112
4.daca victima are tratament medicamentos cardiac si este constienta o
ajutam in luarea medicamentului, conform dozei prescrise
5.se mentine victima la caldura, de preferinta in pozitie sezand, pana la
sosirea medicului.

6
 STOPUL RESPIRATOR

Este starea organismului caracterizata prin oprirea respiratiei, lipsa

oxigenului in sange, ceea ce duce la distrugerea tesuturilor vitale si
implicit la moarte.
Semne de tulburari respiratorii:
-respiratie neregulata, superficiala
-respiratie zgomotoasa, dificila

Respiratia artificiala reprezinta tehnica de alimentare a plamanilor cu aer;

trebuie inceputa imediat, deoarece organele vitale nu pot functiona fara
oxigen

ETAPE:
1. aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
-se confirma starea de inconstienta; se prinde de umar, este scuturat,este
intrebat- se verifica capacitatea de a raspunde
-daca exista leziuni ale capului si gatului se imobilizeaza acestea inainte de
a solicita raspuns

2. eliberarea cailor respiratorii

-cand o persoana devine inconstienta, muschii capului si ai gatului se
relaxeaza. Daca victima este pe spate, limba ii poate cadea spre fundul
gatului, inchizand calea de patrundere a aerului si astfel respiratia
inceteaza.

a. hiperextensia capului si ridicarea barbiei

Se foloseste daca nu exista vatamari ale gatului
Se pune o mana pe fruntea accidentatului si cu cealalta mana se ridica
mandibula, pentru deschiderea maxima a cailor respiratorii

b. impingerea mandibulei fara rasturnarea capului

Se foloseste daca exista leziuni ale gatului
Se tine capul fix, se apuca mandibula cu degetele 2 si 4 ale fiecarei maini si
se impinge usor inainte, spre torace; cu degetele mari se deschide gura.
7
3. verificarea existentei respiratiei
Se pune urechea langa gura si nasul victimei
Se urmareste miscarea sus-jos a toracelui, timp de 3-5 sec.

4. verificarea ventilatiei plamanilor

Respiratie gura-la-gura: se sta lateral de victima, se acopera nasul acestuia
cu obrazul, se sufla usor aer, timp de 1-1,5sec pentru fiecare respiratie.
Dupa fiecare respiratie se ridica gura, se urmareste toracele victimei
Respiratie gura-la-gura, strangand narile intre aratator si degetul mare.

5. verificarea existentei pulsului

La artera carotida, unilateral, cu degetul 2,3,4, lateral, pe lungimea
muschilor gatului.
Daca pulsul este slab, se urmareste timp de 5-10 sec, daca nu se trece la
MCE (masaj cardiac extern).

MASAJUL CARDIAC EXTERN

Compresiile toracelui duce la cresterea presiunii in interior , exercitand

presiune directa pe inima, cu reluarea circulatiei sangelui spre inima,
plamani si creier.
-victima se aseaza pe un plan tare si drept.
-ridicarea membrelor inferioare
-salvatorul ingenuncheaza lateral de victima, la nivelul umarului acestuia
-a nu se apasa pe varful sternului sau pe coaste
-toracele trebuie comprimat pe o distanta de 3,8-5 cm
-apasarea si relaxarea trebuie sa dureze un timp egal si
-15 apasari-2 ventilatii=1 minut
-4 cicluri complete de 15 apasari si 2 ventilatii,apoi se verifica pulsul la
carotida.

8
 SCHEMA Accident Izolarea zonei incidentului
Scoaterea din mediul toxic
RESUSCITARE Semnalizarea luminoas, sonor
Punerea n siguran a ntreruperea sursei de current electric
Stingerea focului sau izolare
VICTIMEI i SALVATORULUI

Evaluare rapid (5-10s) a strii de contien

(stimul verbal, dureros)

ALARM
112
(nr. de urgen)
Evaluare,
INCONTIENT CONTIENT prim ajutor
eventuale leziuni

NU RESPIR? DA POZIIE DE SIGURAN

Pentru evitarea aspirrii lichidului unei eventuale
vrsturi, cu excepia: politraumatism, TCC, nec,
electrocutare, spnzurare
--- imobilizare cu guler cervical
PERMEABILIZAREA CILOR
RESPIRATORII

9
10