MANUALUL DE INSTALATII INSTALATH ELECTRICE $1 DE AUTOMATIZARE E) - Instalatii de iluminat ale cladirilor civile si de productie; - Instalatii de alimentare cu energie electrica ale cladirilor; - Instalatii de protectia cladirilor la descarcari electrice atmosferice; - Automatizarea instalatiilor de incalzire, ventilare, climatizare, sanitare, electrice; - Echipamente si materiale pentru instalatii electrice si de automatizare. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L.Coordonator: | Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA Autor iv. de. ing, Niculae MIRA: 1; 7 iv. dr. ing. Cornel BIANCHE 2; 3; 6 (6.6): 6; 8; 10 (10.4; 10.5}, + ‘Set luerari dr. ing, Adriana GEORGESOU: 4 Prof, univ. de. ing. Dan MOROLDO: 5 Sef lucrai de. ing. Hrisia MOROLDO: 10 (10.1; 10.2; 10.3} 92.(12.2.1) Partea I Prof. univ. t. ing. Neculae MIRA: 1; 2; 3 (8.1: 82} 8:8; 75 15 Goat. univ. ef. ing. Serban LAZAR: 9 (3.8: 34: 95) Prof. univ. o. ing. Ovidiu CENTEA: 8 Ing, Teodor HAISTEA: 10 Ing. Marian LIESCU: 12; 16 Protuniv. . ing. Alexandru STAMATIU: 13; 14 ing. Nicolae CUCOL): 11 [Cing. Save FTODE |: 12 Partoa tll Prof. univ. dr. ing, Constantin |ONESCU: 1 2; 9; 4 Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (3.3) Conf. univ. dr. fizician: Nicolae FLOREA: 3 (3.4) Prof. univ. de. ing.: Sorin CALUIANU: 3 (3.7.1; 3.7.2) ont. univ. de, ing.: Sorin COCIORVA: 3 (3.7.4) Partea IV Prot. univ. dr. ing. Constantin IONESCU: 1: Prof, univ. dr. Ing: Sorin GALUIANU: 3 (3. Sef lucrari dr. ing. Nicolae IVAN: 5 Conf. univ. dr. ing. Daniel POPESCU: 6 Sef lucrari ing, Dan [ONESCU: 7 Ing, Marius SMILOVICI: 8 Prof. univ. dr. ing. Sorin LARIONESCU: 9 3; 4; 11; 12 Coordonare si recenzie stiintifica: (ing. Achle PETRESCU Prof. onor. d. ing, Liviy DUMITRESCU Membru al Academiei Central Europene de Stinta si Art Doctor Honoris Causa al Universitit Tehnice de Construct Bucuresti Coordonare editoriala: Director General ing. Doru PETRESCU Tehnoredactare computerizata: Cristian POPESCU; Constanta RASUCEANU; Elona OOROFTE!; Razvan ANISOIU, Cecilia JONEL Sofia FLORICA MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 Instalatii electrice si de automatizare ISBN 973-85936-4-6 © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 ) Asociatia Inginerilor de Instalatii din RomaniaCuprins CUPRINS Probleme generale 1. Etapele de elaborare a documentatil tehnicoeconomice necesare realizaril obiectivelor de Investiti publice pentru instalati electrice si de automatizare. 2 2. Incadrarea obiectiveior de investiti publice pentru instalatile electrce, in sisternul de lueréri de alimentare cu energie electrica a localitatilor 3 3. Corinte esentiale de caiitate si criterile de pertormanta pentru instalatile elecrice si de automatizare 4 4. Roglementri tehnice specifice pentru instalatile electrice si de automatizare 4 |. SISTEME DE ILUMINAT 4. MARIMI FIZIGE 1.1. Marimi fizice in sistemele de jluminat on. 6 2. RELATIA LUMINA-VEDERE 2.1. Caracteristicle vederii umane.. 10 2.2. Orbirea si efectele sale i - 12 ‘3. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL 3.1, Mediu luminos interior. : 14 3.1.1. Aspecte cantitative si 7 sind 3.1.2. Aspecte calitative.... 14 3.2, Mediul luminos exteriorsnrun : 7 3.2.1. Aspecte cantitative 7 3.2.2. Aspecte calitative.... 7 4, SURSE DE LUMINA 4.1. Lampi cu incandescent nu . " 20 4.1.1. Lampa cu incandescent clasica (LIC). 7 20 4.1.2. Lampa cu ciclu regenerator cu halogen (LIM) 24 4.2. Lampi fuorescente ' 23 4.2.1. Lampi fluorescent tubular... 23 4.2.2. Lampi fluorescente compacte. 26 4.3. Lampi cu descarcare in vapori de sod la joasa presiune. 26 4.4, Lampi cu descarcare in vapori de mercur la inalté presiune z ar 4.5, Lampi cu descarearcare in vapori de sodiu de inalté presiune 29 4.6. Alte lampi cu descarcare in gaze, 29 46.1. Lampile cu descarcare la joasa presiune In gaze sau amestecuri de gaze si vapori metalic! cu coloana luminoasa pozitiva 29 4.6.2. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gazele mentionate si lumina negativa, - : i 29 47. Lampi cu induct. 29 5. CORPURI DE ILUMINAT. 5.1 Caracteristcile corpurilor de iluminat (CiL). a a2 5.2. Corpuri pentru iluminatul interior 35 8.3. Corpuri pentru iluminatul exterior. 96 8.4. Corpuri pentru iluminatul teatrelor, studiourilor Ee 37 5.5, Fibre gi tuburi optice. 38 5.8. Suprafete luminoase sau luminate, arhitecturale , 39 5.6.1 Suprafete luminoase 39 5.6.2 Suprafete luminate, " 40 5.7. Montarea corpurilor de iluminat : 42EE coprirs 6, SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR 6:1. Sisteme de iluminat normal (Si) o nn O11, Sisteme de luminat in functio de distrbuiia spatial a fhixuiuliumins. ttl 6.12. Sisteme de iluminat in funetie de distributia fluxului luminos / iluminarit in planul util : . 46 6.2, Sisteme de iluminat de sigurantd. . ann 49 6.2.1. Sisteme de iluminat pentru continuarea 1UCTUlUi n-ne 49 6.2.2. Sisteme de iluminat pentru interventi. 50 “ 6.23. Sisteme de iluminat pentru evacuare si alte functiuni 50 6.2.4. Aspecte caracteristice ale echipamentului sistemelor de iluminat de siguranta. 7 si 51 7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT 7.1. Metode de calcul punctuale 54 71.1 Huminarea decté dat de surse de lumin punctual 54 712, thminarea drect® data de surse de lumi nar 55 7.13. lluminarea directa int-un punct data de surse luminoase (luminate) de suprafata perfect difuzante. basin BE 7.44. Caloululiluminarii medii directe Pe © SUPFAFAA...nnnnnnenenn 87 7.2. Metode de calcul globale 7 : semanas ssc 7.2.1. Metoda reflexilor multiple real 58 7.2.2. Metoda factorului de utiizere - ions earnt AR 59 7.3. Calculul automat al sistemielor de iluminat interior... moot 60 8, APRECIEREA CALITATIVA A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 8.1, Metoda curbelor de luminanta limit... as - 62 8.2. Metoda UGR (CIE Uniied Glare Rating System). ag 63 8.3, Metoda Ro. a ati 63 9, SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR 9.1, Sistere de iluminat normal : 3 66 82, Setere de luminat de siguranta (evacvare, pazé/secur tate). ‘ sr 40, CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 40.1. Calculul sisternelor de ituminat rutie . ain 70 40.1.1. Caleulul in functie de luminanta ... i 70 40.1.2. Caleulul in functie de iluminare, ots i ee 72 10.2. Calculul sisternelor de iluminat pentru alte ari. : 73 10.3. Caloulul sistemelor de iluminat decorativ Fc ’ 73 10.4, Evaluarea calitativa a distributie! luminantelor nme stati Seo 73 411, PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 11.1. Metodologia de proiectare... 5 - ss - 76 11.2. Tipuri gi solutii de sisteme. ts . 7 41.2.1, Locuinte, hoteluri, motelur.. - : 7 112.2, inedper dostinas activial inotoctuaie “ 5 80 11.2, Spatil comerciale tial z on 11.2.8.1 Sistemul de lluminat general... ci . 84 11.2.8.2 Sistemul general de iluminat pentru vitrine : a 84 11.2.3 Firmele luminoase 85 11.24, Institutii medicale. = meet 85 11.2.5, Muze si galerii de art ans - " a7 1.2.5.1 Culoarea luminii . eee BT 112.82 Galerie de pita tapser gate ervonat RANE ar ct renee BB 41.2.6.3 Galerile pentru sculptura. 2 sii BO Haga Musso oe Intorie, umismatica,stnte naturale si alte destinatl..n. 89 11.26. Sali de spectacole 5 20 11.27. Spatil industriale : 2 93 eee11.2.8. Sali de sport 11.3. Comanda manuala i automata a sistemelor de lluminat interior. Managementul in iluminat 11.3.1. Sisteme de contro! utiizate, 11.3.2. Modul de abordare a controluli iluminari 11.3.3. Managementul in iluminat 12, PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 12.1. Metodologia de proiectare. 12.2. Solutii de sisteme pentru iluminatul exterior. 12.2.1. Cai de circulate rutiers 12.2.2. Tunelur 7 12.2.3, lluminatul decorativ arhitectural (monumente, cladi.. 12.24, lluminatul decorativ pentru spatii verzi jocuri de apa. 12.2.6, Avi utiltare 12.2.6. lluminatul publicitar si de reclama. 12.2.7. Terenuri de sport 12.2.8. Gari, triaje, porturi, aeroporturi i 12.3, Comanda manvala si automata a sistemelor de lluminat exterior 18. PUNEREA IN FUNCTIUNE $I MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT 13.1, Punerea in functiune a sistemelor de iluminat 13.2. Mentinerea sistemelor de iluminat. 18.2.1. Estimari ale pierderilor de lumina 13.22. Mentinerea sistemelor de iluminat interior U. INSTALATII ELECTRICE 1, RECEPTOARE $1 CONSUMATORI 1.1, Receptoare electrice 41.2. Consumatori electrici 2, FENOMENE FIZICE PROPRII INSTALATILOR ELECTRICE 2.1, Inealzirea conductelor in regim de lung dura ~ Exemple de calcul 2.2, Ineaizirea conductelor in regim intermitent ~ Exemple de calcul 2.3. Incdizirea conductelor in regim de scurté durata Exemple de calcul 2.4, Solicitari electrodinamice. Calculul fortelor electrodinamice 25 Arcul electric in instaatile electrice 3, FUNCTIONARI ANORMALE IN INSTALATII ELECTRICE 3.1. Functionarea cu tensiune crescuta 3.2. Funetionarea cu tensiune scdzuta (plerder de tensiune). ~ Exemplu do calcul. 3.3. Pornirea motoarelor electrice 3.3.1. Pornirea motoarelor de curent continu... = Exemplu de calcul 3.8.2. Pomnirea motearelor asincrone tritazate, = Exemplu de calcul 8.8.3. Pornirea motoarelor sincrone, 3.4. Functionarea motoarelor asincrone witazate in doua faze. 3.8. Functionarea in regim de scurtciouit 3.5.1. Sourtcircuitul unui circuit monofazat 3.5.2. Scurtcirouitul unui circuit trfazat Exemplu de calcul Cuprins 6 98 98 99 99 102 102 102 107 a1 113 115 115 16 119 120 124 124 124 125 128 128 130 130 131 131 132 132 133 134 138 139 140 441 141 142 143 147 147 148 148 148 148 160|v (as 4, APARATE ELECTRICE 4.1. Aparate electrice de protecte.. 182 4.1 1, Relee termice 152 4.1.2. Relee cu termistoare 153 4.1.3, Relee electromagnetice 153 4.1.4. Sigurante fuzibile 154 4.2. Aparate electrice de conectare 155 4.2.1. Intreruptoare de putere 5S 4.2.2. Contactoare 156 4.23, Disjunctoare si dshunctoare dlferentale 188 4.2.4, Intreruptoare diferentiale 160 4.25. Chei de comanda si butoane 161 43, Aparato electrice de semnalizare 161 4. Aparate electrice de masura si 161 4.4.1. Aparate magnetoelectrice..... 16 4.4.2. Aparate feromagnetice.. 162 4.4.3. Aparate electrodinamice..n... i ne 182 4.4.4, Aparate de induct. oe 162 445. Masurarea tonsiunior. Extinderea domeniuiui de masurare a nn 12 4.4.6, Masurarea curentlor. Extinderea domenivlul de masurare a.m es 162 4.4.7. Masurarea energilor activa si reactiva... rote Sh 163 5, ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A RECEPTOARELOR $I CONSUMATORILOR DE JOASA TENSIUNE 5.1. Scheme de alimentare pentru consumatori cu receptoare NOMMAlE wn. ad 170 5.2, Brangarea consumatoriior clasici ka SEN wn. 170 5.3, Alimentarea receptoarelor electrice normale cu energie electric’. ne T2 5.4, Alimentarea receptoarelor electrice vitae . ITD 6. CALCULUL INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE 6.1. Caleulul curentului nominal pentru circuite si coloane... . i 178 = Exemple de calcul 178 82. Alogorea sectiunil conductelor si cablurior electice ites 180 Exomple de calcul 180 6.3, Alegerea tuburilor de protectio. 182 6.4 Avogorea aparatelor de acionare, protectie si masur 182 6.4.1. Alagerea intreruptorulul manual 182 6.4.2. Alegerea contactorulul 183 6.4.3, Algerea intreruptorului automat. 183 6.4.4, Alagerea disjunctorului si disjunctorului diferential 183 6.4.5. Alagerea releelor termice. 184 - Exemplu de calcul 184 6.4.6, Alegerea sigurantel fuzibile 185 - Exemplu de calcul... - 6.47. Alegorea eparatcir de mésuré ce se monteazl pe tabloula electrice 186 7. INSTALATH PENTRU PROTECTIA OMULUI IMPOTRIVA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE ATINGERE 7.1. Probleme generale 196 7.2. Efectele curentului electric asupra corpulul uman. 196 7.3. Cazurl de electrocutare. 197 74. Clasificarea inciperir gi receptoarelor din punct de vedere al pericolului de electrocutare, 198 7.5. Metode de protectc. 199 7.5.1 Metode de protectie impotriva atingerlor directs ~ it 199 7.5.2 Metode de protectie impotriva atingerilor indirecte. 199Cuprins 8. INSTALATII DE PROTECTIE A CLADIRILOR IMPOTRIVA EFECTELOR TRASNETELOR, 8.1. Probleme generale 206 8.2. Caz in care echiparea cu instalatie de protectie impotriva trasnetelor este obligatorie 207 8.3, instalati de paratrasnet. 2 208 8.3.1. Disporttivele de captare 208 8.3.2. Conductoarele de coborare cae 210 8.3.3. Priza de pamant 2n 8.3.4 Legaturi echipotentiaie 212 8.3.5, Legaturi de echipotentiaizare si bara de egalizare a potentialelor (BP) 213 8.3.6. Instalati speciale de protectie impotriva trasnetelor 213 8.3.7. Veriticdri ale instalatilor de paratrasnet, 213 9. INSTALATII PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI 9.1. Probleme generale 220 9.2. Influentele negative determinate de micsorarea factorului de putere 220 9.3. Mijjoace pentru cresterea factorulul de puter®.nrun 221 9.3.1. Cresterea factorului de putere prin mijoace naturale 202 9.3.2. Cresterea factorulul de putere folosind surse ‘specializate de putere reactiva. 223 9.4. Calculul de eficienta tehnicoeconomica. 227 10. INSTALATII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMATILOR 10.1, Instalafi pentru detectia, semnalizarea si stingerea incendiulul 10.1.1. Probleme generale 7 10.1.2. Metode si tehnologi pentru detectia incendiuiui 10.1.2.1. Detectoare de fum 10.1.2.2. Detectia ultrarapida a fumulul; detectoare specifce. 10.1.2.3. Detectoare de temperaturé 10.1.2.4. Detectoare de flacara 10.125. Detectoare de gaze 10.1.3. Centralizarea semnalizavilor in instalatile pentru detectia, sernnalizarea si stingerea incendiului 235 3 10.1.4. Alarmarea in instalatile de detectie, semnalizare si stingere a incendilor 237 10.1.5. Stingerea automata a incendiului 237 10.1.5.1. Agenti de stingere 237 10.1.5.2. Tipuri de instalati 238 10.1.6. Proiectarea instalatilor pentru detectarea, semnalizarea si stingerea incendiuiui : eae 10.1.6.1. Dimensionarea supravegheri 7 238 10.1.6.2. Calculul retelel de centralizare a somnaliZAtlO nen 239 10.1.6.3. Metode de reducere a alarmelor false 239 10.17. Exploatarea instalatilor pentu detects, semnalizarea si stingerea Incendiuil 240 10.2. Instalatii pentru detectia si semnalizarea efractiei si agresiunii 7 241 10.2.1. Scopul si necesitatea instalatilor pentru detectia si sermnalizarea ofractiei $1 agresiunil. Reglementari in vigoare. 5 diac : 241 10.2.1.1 Domeniile de aplicatie si functile instalatilor pentru detectia si semnalizarea efractiel si agresiunil 241 10.2.1.2 Reglementari lagala in vigoare. 2a2 10.2.2. Metode (tehnologi) de detecte a tentativelor oé etractie 242 10.2.2.1 Detectia deschider! usilor : 242 10.2.2.2 Detectia agresiunii aa 10.2.2.3 Detectia misc 243 10.2.2.4 Detectia tentativelor de spargere a geamurior. 24a 10.2.2.5 Detectia tentativelor de penetrare a peretilon 246 10.2.2.6 Detectoare tensometrice. 246 10.2.2.7 Supravegherea vitrinelor ne 2A6EE coprins 10.2.2.8 Supravegherea perimetrelor 10.2.3, Centralizarea semnaliziilor in instalatile pentru etectia si semnalizarea efractiei si agresiuni. 10.2.4, Topologii de instalatii pentru detectia si semnalizarea fractiel si agresiuni 10.25, Avertizarea in instlaile pent detecta si semnalizarea efractiei si agresiuni. 10.26. Proiectarea instalatilor pentru detectia si sermnalzarea efractici si agresiunit {0.26.1 Dimensionarea supraveghert in vederea detectel aac. 10.2.6.2. Calculul rejelei de centralizare a semnalizarilor 10.2.6.3. Metode de reducere a alarmelor false... 10.2.7. Exploatarea instalatilr pentru detectia si semnalizarea fractici si agresiuni. 10.3. Instalatii de control al accesului 10.3.1. Instalatii de control si identificare..... 10.3.2. Interfoanele pentru imobil i 40.3.3. Metode si tehnologil de identificare in instalatile de control al aocesulti . . 10:3.3.1 Teknologi de realzare a indeniicatorior 10.3.3.2 Metode biometrice de identificare 10.3.4. Echipamente pentru controlulfizic al accesuiui 40.3.5. Metode de contro! al accesulul. Tipuri de instalatit de control al accesului 10.3.6. Proiectare. 10.37, Exploatarea instalatilor de contro al accesulu 11, POSTURI DE TRANSFORMARE $I SURSE DE REZERVA 11.1. Instalatil pentru posturile de transformare 14.1.1. Alegerea numérulul de transformatoare 11.1.2. Alegerea puteri transtormatoarelor..... 41.12. Stabivea puter nominale economice pentru tarsformatoare 11.1.4, Functionarea in paralel a transformatoarelor 11.1.5. Constructia posturtor de transformare.. 11.1.6. Aparatajul aferent transformatoarelor 11.2. Instalatii pentru sursele de rezerva propri 11.2.1. Grup lactogen nn 11.2.2. Baterii de acumulatoare .. 42. INSTALATII ELEGTRICE IN MEDIU EXPLOZIV $I IN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU 12.1. Probleme generale = 122. Clasificarea arillor periculoase 123. Alegerea echipamentelor electrice. 12.4, Montarea cablurlor electtice 12.4.1. Sisteme de instalare 124.2. Tipuri de cablur utiizate in spatii cu ps 12.5, Instalatia de paratrésnet. 4326. Masur de protectie impotrvaelectichatistaice.. 13, TEHNOLOGIA EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE 13:1. Solutii tehnologice pentru montarea cablurlor si conductelor 18.2. Solutii tehnologice pentru montarea aparatelor si tablourilor electrice.. 13.3. Norme referitoare la constructia tablourlor electrce 14, FIABILITATEA INSTALATILOR ELECTRICE 14.4. Definiti 14.41. Notini fundamental. 14.1.2. Alte notiuni. 281 251 251 251 252 252 258 253 253 B54 255 255 256 257 259 261 274 274 275 278 276 a7 278 278I. Sisteme de iluminat Capitolul 1 Marimi fiziceis | Capitolul 1: Marimi fizice I. Sisteme de iluminat 1.1. Marimi fizice in sistemele de iluminat + Fluxulluminos (¢) ‘Acesta reprezinté. puterea sursel lu- minoase perceputé de ochi sub forma de sonzate luminoasd. in Si, unitatea dde masura este lumen {i}, un sub- mutiplu al Wattuiui luminos (WI) (daca acesta ar fi vansformat integral i humi- 8 1 Im = 1/683 WI Inirucdt etalonul de un lumen nu a fost inca elaborat, fluxul iuminos nu este utiizt, in prezent, ca mérime fun- damental * Intensitatea luminoas’ (yy!) re prezinta rapertul dine fluxul imines si Lnghiul solid in care acesta esta cu- Prins A say ya AB 2 2 a1) Fig, 14.1. Pozitia unghiului solid i coordonate polare cu ajutorul a doua ‘coordonate unghiulare: 1 - sursa de luring; 2 si 4 ~ planuri de referint&; 3 ~ planul intensitatluminoa- se; 5 - axa sursei. 30° 20" 10° O° 10°20" Sor Fig. 1.2. Distributiaintenstti uminoase in tunctie de unghiurile sp Pozitia unghiulul solid se red& ce! mal usor in coordonate polare cu aju- torul a 2 coordonate unghiulare (fig. - unghiul dintre directia intensitat luminoase J, si axa sursei de lumina: BB - unghiul dintre un plan de referinta (=0") si planul format de axa surse! cu directia intensitati luminoase lay (axa Unghiului infinit mic 40), Unitatea de masura in 1 [h j= candela [cd] Candela este intensitatea luminoasé pe © anumita directie a unui izvor luminos care emite 0 radiatie: monocromatica de frecventa 540 Hz si a cArei putere radianta pe aceasta directie este 1/683 Wistr (cu 0 eroare de 5x 10°, in prezent, intensitatea luminoasa re prezinta. mavimea fizicd fundamentala din iluminat. Intensitatea luminoasa caracterizea- 7A sursele luminoase. Fabricantii de Ccorpuri de iiuminat au obigatia de a elabora, 0 datd cu omologarea si acre- rmentarea corpului de iluminat, curba de. distrbutie a intensitatit luminoase hea) pentru diferite unghivri f. Cel ‘mai adesea se folosesc unghiurile B: 07...180%; 45°...225°; 90°...270" si 495°...315° sau 0°... 180° si 90°,..270", in figuile 1.1.2 si 1.3 se exemplfca distibutia intensitati luminoase in func- tie de unghiurie «si B sau numai a. Curbole de distribute a intensitati luminoase pentru un corp de iiuminat se dau peniru situatia in care in corp a a >]s0" aol 10 |cxvi000 BO" 20° 10" O° 10" 20° 50° Fig. 1.3. Distributia intensitatii in functie de unghiul «. ao" ee a E Fig. L144 Reprezentarea intensitafi luminoase ‘coordonate carteziene. ‘s-a montat o sursa etalon cu un flux de 4000 Im. Pentru a determina intensita- tea luminoasa real a unui corp de ilu: rminat se foloseste relata: ao 000 led] (Where (1.1.2) in cave: (iskot este intensitatea, pe di- | rectia o, daté de curba de distribute a al intensitat luminoase; n - nurnul de imp! din corpul de iluminat; @~ fluxul luminos al unei lamp Distibutia intensitatii luminoase mai poate fi redat sub forma tabelard. Se indica variatia f.=ffa) pentru unghiurl date, Variatia unghiulul c este, de re- ul, la intervale de 5 sau 10°. Aceasta forma de redare este foarte uta atunci cand se apeleaza la calcul automat. Se utilzeazé gi reprezentarea in co- ordonate carteziene atunci cand de- pendenta este numa in functie de un- ghiul & (fig. 1.1.4) Aceasta reprezentare permite deter- ‘minarea functiel analitice J.=f(), print ‘0 dezvoltare in serie Fourier, de forma: Labs Sfesinkas Z('ecoske (1-13) in care: loreprezinta valoarea minima 2 tensitatl luminoase (fig. 1.1.4), Pk $i 1° sunt coeficienti (marimi fizice) ce se etermina_grafoanalitic prin una din ‘metodele Perry, Roth, Runge, Fischer - Hinner. De tegulé, pentru calculul anaiitic sunt suficient primi 3-4 termeni ai dez volt ‘Atunci cand se cunoaste forma ana- ltica de variatie a intensitati luminoase ‘eff, fuxul luminos se poate de- termina cu relatia: o=] fly snadads (144) sau daca variatia este independenta de ‘unghiul fi =2n | sinada 15) Exemplu: sursole perfect dituzante ‘au 0 variatie a intensitati luminoase de forma: (1.18) Pentru acestea fluxul luminos rezuita balm (1.4.7) nde Jn este intensitatea maxima (emi- 4 pe directia a=0") Alte metode de determinare a flu xxului luminos, cand se cunoaste curba de distribute a intensitati luminoase: Metoda gratoanalitica a lul Rousseau Rousseau propune 0 constructie grafic exemplficata tn figura 1.1.5 care consta in1. Sisteme de iluminat constructia curbel de distributie a intensitti luminoase la scar convena- bil aleasa - a {mmvcd]; se duce un semicerc de raza R, (mm) oarecare cu centrul in 8, cen- tru sistemului de axe al curbei de dis- tribute @ intensitaitluminoase; ~ se duc razele S1', Se’, .., Sr! (cu ‘cat se duc mai multe astfel de raze cu att eroarea de determinare a fluxului va fi mai mica}; acestea intersecteaza curba de distributia in punctele 1, 2, 1. Astfel Ss, Se...So sunt intensitatile lu rminoase pe'acoste direct Ii, ly a, by la scara desenului din punctele 1', 2', ... n! se duc paralele la axa orizontalé a sistemului de axe; acestea taie axa AA’ paralelé cu axa verticalé a sistemiului de axe al curbei de distibutie; pe fiecare din aceste paralele, in cepand de la AA’, se duc segmentele corespunzatoare intensitatilor luminoa: 5@ | lay wns by @xemplu: pe paralela din 2' se plaseaz segmentul Se = | ~ Se unese punctele 1, 2,...1. Curba ‘obtinut’, axa AA’ si paralole duse din 1' sin’ determina o suprafata S a cirei marime [mm] este proportionala cu fluxul corpului im] ce emite curba de distribute data, Demonstratie: suprafata elementard dS este cuprinsa intre intensitatle fi leva Infinit apropiate. Distanta ch re- zulté Rdesina, iar suprafata oS este: OS = aleR sinarda (1.1.8) Toata suprafata S va fi S=ah |isinada (1.19) Din relatile 1.1.8 si 1.1.4 rezutt: 2n s 4.1.10) a (1.1.10) Lunde a, A si $ au semnificatile cunos- cute. Fluxul luminos va fi determinat cu procizia cu care va fi construita si ma- surat suprafata S. Aceasta se poate face prin utiizarea unei hati) milimetri- ce sau printr-o alta metoda similara, dh-Rdasina, ‘Metoda grafoanalitica @ unghiurilor solide egale Principiul matoda consta in determi area fluxului luminos ca o suma de fiuxuri luminoase elementare. Fluxul elementar reprazinta produsul dintre tunghiul solid (40) si intensitatea lumi noasa medie (fi) din acesta: 40 ay) Unde n este numarul de unghiuti solide fegale in care este cuprins fluxul. Un- ghiul total de dx steradiani este unghiul sub care se vede o sferd in centrul Siu. Unghiurile solide egale trebuie si priveasca din centrul sferei arii egal. Se alege ca arie suprafata unei zone sferice de inaltime fh. Unghiul solid ce Briveste 0 asemenea suprafafa este: AQ=2nh/R, unde F este raza sterel. In acelasi timp AQ=2n/n este constant dacé numérul nde unghiuri solide se alege. Rezulti a2 9i @=aninSh=Aihe (1.1.12) In care: fu este intensitatea medic a fiecdrui unghi sold: Ine este intensita- tea medie sferica a corpulul de ilumi- nat. Ju $e afla din curba de distributie 2 Intensitatit luminoase astfe: = se reprezinta curba de distributie a Intensitati luminoase lao anumita scard, convenabili (fig. 1.1.6); se Inconjoard aceasta cu un cerc de raza R, oarecare; diametrul se imparte in n parti e- gale si se duc paralele la axa orizon- tala: AA’, BB’... MM se determin mijoacele arcelor AA’, AB, BC,.., MM! notate cu 1, 2, ~ se determina intensitatle luminoase fay [ads Ins ton unind © cu 1, 2. Aplicand relatia 1.1.12 se afla fluxul luminos al corpului de iluminat. Rezul tatul va fi cu atat mai corect cu cé va fi mai mare Fig. 11.5. Metoda Rousseau, + Emitanta este mériméa fed os roar rpc das fae ae tans de 0 suprata si mérimoa acele suprafote (ig, 117) oo ° M8 sou Ma as * s Marrnea caracteriznaza att supa fejale hanincaea (penourle inoess) cat si suprfefele retectante. (pert etc.) Unitatea de masurs pent enitanta inh tall isl + thaninaraa seta frie zi’ co reprezinté report ire fuxullminos incident peo. supratath i marimea aoe suprafete fig. 11.8), Relate Sonera peri tommare sun (1.1.13) tux Od (1.14) Unitatea de masur’ pentru lluminare In Si. este tuxul (x) Tin functie de natura fluxulu si marl- mea suprafetei iluminarea poate fi ~ punctuala - cand suprafata este in finit mica medie - cand suprafata este finit = directa - cand fluxul provine direct de la unul sau mai multe corpuri de ‘iuminat; = teflectaté - cand fluxul provine de la suprafetele reflectante dintr-o incintt (pereti, tavan, mobilier); ~ totalé - cfind fluxul provine atat de Rn | Fig. L1.6. Metoda unghiurilor solide egale,la corpurile de iluminat cat si de la supratefele reflactante dint-o incinté (ineapere), Legile generale ale iluminéri expeimés legatura dintre lluminarea direct’ Int tun punct data de 0 sursa punctiforms (ale care! dimensiuni se pot neglia in raport cu distanta de la sursa la punct) vee Fig. 1.8. Definitea iluminatl Fig. Fie 0 sursé punctiforma S (fig. 1.1.9) ce trimite catre un punct P dintr-un plan oarecare (H) o intensitate luminoa: 88 la Unghiul « este ce! dintre intensitatea luminoasé pe directia punctului P si a- xa geometica a sursel Punctul P se poate asimila cu o su prafata infinit mica dS. Atunci ilumi- narea directa in punctul P este: (1.1.19) Unde oi? este fluxul cuprins in unghiul solid dl sub care se vede dS din sursa 'S. Fluxul de se inlocuieste cu expresia lui din relatia de definite a intensitatit luminoase (1.1.1) si rezulta: fll be Sk, dS0080_ Loos Fas P 7 (1.1.16) unde: Leste distanta de la sursé la punct (0 unghiul dintre raza de humina $i nor {9 Reprezentarea explicativa la legile generale ale iluminari Fig, 1.10. Reprezentare de det 1. Sisteme de iluminat mala in punctul P la planul (H) si dS, ~ suprafata normala pe ! cuprinsa in unghiul solid de (calota sferica dintr- © sfera de raza | si care subintinde la cconiru unghiul solid do). Relatia 1.1.16 exprima cole doua leg! ‘generale ale lumina ~ Legea cosinusulyi ~ iluminarea di recta intr-un punct dati deo sursi punctiforma este direct proportional ‘cu cosinusul unghiului dintre raza de lumina si normala in punet la pianul in care se afl = Legea pitratului distante! ~ ilumi- area direct intr-un punct data de o sursi. punetiforma este invers pro: ortionalé cu patratul distantol de la sursd la punct * Luminanta pe o directie este ma- ‘imea fizicd egald cu raportul dintre in tensitatea luminoasi pe acea drectie si suprafata normala de emisie (fig, 1.4.10), en ‘dScosa (4.97) Luminanta unl surse dS pe directia a fatS de normala la aceasta se mai defineste si prin raportut de. (1.1.18) ‘es In care: Ep este iluminarea direct’ dat de sursa_ oS intr-un punct P atlat pe drectia « si in plan perpendicular pe aceasta; = dha - unghiul solid In care se vede dS din punctul P. Unitatea de mésurd pentru luminanta in SA. este: Hy 0 sau i iar om td Luminanta este singura marime fizica care impresioneaz’ ochiul. Fenomenul vederil se datoreaza posibilitati ochiu- lul de a distinge puncte de luminante ditferite iuI. Sisteme de iluminat Capitolul 2 Relatia lumina - vedereEGA capitotut 2: Retatia tumina-vedere I, Sisteme de iluminat Sistemul vizual este compus din chi, nervul optic si partea aferenta din cortex care recepteazd, transmite si Prelucreazé radiatia electromagnetica luminoasa. Cchiul este impresionat de radiatia luminoasa, rezultand senzatia si per- ceptia vizuala. Se spune c& senzatia ara o ponders afactiva (se simte efec- tul stimulului mai tare sau mai slab), iar pperceptia are 0 pondere roprezentativa (se percep culoarea stimulu, forma, di- ‘mensiunile si migcarile sale). Studiul senzatici si perceptiei vizuale s-a reali- zat printr-un mare numéar de evalu’ pe diversi subiecti si concluzile s-au stabil apoi pe baz statistica. = | 120 0 {yy ))80- 60 180" 30° H f Thi) 1) nao { Y pe sae 50/90/1010 br se 70" 0 \ Ree a sso Fig. 1. 2.1. Campul vizual i a sunghirie wnt: orzonal 6 rtd b prt ugha seta pe ser or é Vzval 1. ona caramels capil laa! coral, 2 = tifa. edmpatl tzu pormal: 8 = zona i Bara cémpull ul Sano” | | ‘VIZUALA caver. \, / ACOMODAREA ‘VIZUAL / ry “VIZUALA = { conrex |. \ anny \ | caRacTERIgTC { amps Seon muds” KL ooitiettra ‘ADAPTAREA \ J __wmeza (LUMINANTA, % { PERCEPTIE! acuntek) ) ( PRIgiALe cor \ SATISFACTIA contrast \ Pero PERFORMANTA LUMINANTA —/ VIZUALA Fig. 122. Stucturasstemululvzual 9/8 copsctii izle. Cchiul poate fi considerat o "camera de luat veder', la care cristalinul (lon= tila) cu convergenta variabila formeaz’ imaginea pe retina - structura sensibi- 1, Limitarea de flux luminos se reali- ‘eaza prin pupila care cu ajutorul irisu- lui mareste sau micsoreaza (ca o dia fragma) admisia de flux Retina este format din colule sen- sibile de forma unor conuri si bastona: ‘se, repartizate neuniform. Partea centra- Ia a retinel (fovea) reprezinta zona ve- deri clare (vedere conturaté. cu preci- zie). In partea centrala a fovell sunt con- ‘centrate mai multe conur, iar spre ex- tremitati creste numarul bastonaselcr. Lumina exercita asupra celulelor_o actiune fizicochimic&: fizicd prin varia~ tia pupllel (1:5) sl variatia convergentei cristalinulu, iar chimic&, prin pigmenti din calulele sensibile la radiate. Trebu- ie subliniat c& bastonasele sunt mult ‘mai sensibile decat conutile, dar nu se sizeaza culoarea, spre deosebire de Cconuri care transmit informatia priving aceasta proprietate. Actiunea chimicd la rivelul pigmentilor genereaza impul- suri electrice care vehiculeaza informa tia fa nivelul cortexului cerebral Sensibiltatea retinel la lumina alba este variabild, find maxima in zona for veil, in care bastonasele lipsesc com pet. In zona centrald, in jurul acesteia se gseste pata galben, avand un dia metru de 2... mm, in care numarul co- rnurlor este mult mai mare deca al bas: tonagelor. Numai imaginle formate pe fovee sunt clare si perfect conturate Prin "camp vizual’ se defineste do: rmeniul unghiurilor spatiale in care un obiect poate fi perceput, atunci cénd lun observator priveste axial inainte {poate fi monoocular sau biocular). Cémpul vizual se defineste si prin un- ghiurle plane limita, vertical (V) si ori zontal (H) (fig. 12.1). ‘Campul vizual central cuprinde un- Ghiul spatial (corespunzétor_semiun- ghiurlor plane de 25° - orizontal si ver- tical) unde imaginea, datorité conurior, este clara si campul vizual_ periferc, Unde imaginea este neclaré (estompata) datorita preponderentei bastonaselor. 2.1. Caracteristicile vederii umane Jn figua 12.2. se indica stuctura simplficata a sistemului vizual si carac- teristicle sale. Organul vizual sesizeaz sarcina vizualé (SV) transmitand sem nalul prin sistemul nervos la cortex care 1 prelucreaza. Prin sarcina vizualé se efineste obiectul sau detalile sale a ‘supra cruia se realizeaza operatia vi- ‘2uald (sesizare/cistingere), Toate caracteristicle vizuale cons: tituie “capacitatea vizuala umand care, jin general, scad ca performanta cu varsta si cresc cu nivelul de luminanta/ lluminare al fondului. + Sensibilitatea spectr a vederil umane Sensibiltatea ochiului difera in func- tie de lungimea de und a radiate’ lu minoase. Aceasta inseamn’ ci daca ‘ochiul priveste simultan 2 surse lumi noase monocramatice cu lungimi de nda diferte, dar de acelasi flux ener- gotic, nu le percepe la fel, ca senzatie luminoasa. Aceasta este maxima pen- tu radiata cu lungimea de undé AyaBB5 nm (corespunzatoare culori galbene), —Senzatile _luminoase1. Sisteme de iluminat Capitolul vedere percepute de ochi sunt influentate nu ‘numa de lungimea de unda a radiat Gi si de rivelul de luminanté a aceste- ia, Astfel, odata cu scaderea kiminantet obiectulul priv (la Késarea seri, corpu- fle albastre par mai luminoase decat cele rosi, la aceeasivaloare a luminan- tei, adicd invors decat sunt pocepute la uminantele mari din timpul zie. Ex plicatia rezulté din acoea 0 vederea diuma (fotopica) este determinata, in special, de con, jar cea noctumné (scotopica) de bastonase care nu sesi- zeazi corect cuore Sensibiltatea spectala a vederi u- mane este apreciatd prin coefiientul de viibiitate relatva spectalé. Vi). Avesta este defnit, pentru 0 radiate cu lungimea de unda A ca raportul dintre fiyxul energetic al radiates cu lungimea do und 8 oxul energetic al raca- Tie! cu lungimea de und 4, in condita in care cele doua radia provoaca o- Chiulul acsaiasi senzatie luminoasa CCIE recomanda doi coeficienti de vi- ~zbilitate relativa special (fig. 12.3): ~ perisu vederea diuma (fotopicd) V), (CU hrm 555 nm si penivy vederea crepuscularé sau nocturma (scotopicd) V,cu A=507 nm. + Adaptarea vizual Adaptarea vizualé propriu-zist cons- {iin capacitatee ochiului uman de a se adapta la diferite luminante receptate, datorita proceselor fizicochimice ce se Petrec la nivelul celuielor sensibile ale Tetinel. Adaptarea este mai rapid la trecerea de fa luminante mici la lumi rnante mari si mai lenta, invers. Adapta- rea ochiului se realizeaza printy-un pro- (8s fizic care este rapid (datorat re- flexuiui pupile) si unul chimic care este lent (prin migrarea_pigmentului reti- rian). Adaptarea repetata in timp svsau spatiu provoaca 0 suprasolicitare a sis- temului vizual, conducand la oboseala vizuald ‘Adaptarea cromatica este proprieta- tea ochiului de a se adapta la culoarea luminii ambientale. Pe baza acestei ca- racteristici vizuale, la doua suse de lumina de compozitii spectrale de cu loare aparenta diferta, sarcinile vizuale colorate vor apirea observatorulul de ‘aceeasi culoare (nu vor fi sesizate dife- rentele). * Acomodarea vizu ‘Acomodarea vizualé reprezinté: pro- prietatea ochiului de a forma o imagine clara pe retina, indiferent de distanta la care se afla obiectul. Aceasta se real zeazA prin modificarea distantei focale cculare, prin schimbarea convergentei cristalinului cu ajutorul muschilor ciliar Acomodarea se realizeaza, in mod luzual, spontan (reflex) + Acuitatea vizual ‘Acuitatea vizuald sau precizia per- ceptie! vizuale se defineste, calitaty, dropt capacitatea de distingere a dous obiecte (puncte) foarte apropiate si cantitati, ca inversul valor unghivlui (@) sub care, din ochiul observatorulul se vad cele doud puncte. Pentru eva luarea acuitati vizuale se utiizeaza pa- nourle cu inele Landolt (fig. 1.2.4). Cu ‘eat se percepe mai clar un inel pentru care $ este mai mic, cu atat acuitatea vizuala este mai buna. ‘Acuitatea vizuala variaza cu luminan: ta fondului dupa curba din figura 1.2.5, motiv pentru care este unul din factor de influenta in stabilirea nivelulul de ily- *Contrastul si efectele sale Distingerea unui obiect se realizeazd datorita contrastului de luminanta (Ci) intre obiect (Lo) si fondul pe care este evi (L) s/sau eiferentei de culoare o- biect-fond, definit de relata pale! OG oe ey Contrastul de luminanta poate fi po- zitiv, daca LoL; (surse de lumind in i- luminatul stradal sau farurile autovehi- Cculelor) si poate fi negativ dacd Lect, (scrisul negru pe hartie alba), Sensibiltatea relativa de contrast (RCS) este definité ca inversul contras- Aului de lurinanta: ROS=1/0 (2.1.2) si depinde de valoarea luminantel (res- peetiv iluminavi) fondulul + Viteza perceptiei vizuale Prin viteza perceptiei vizuale a unui obiect se defineste inversul duratel de timp de la aparitia sarcinii vizuale in z0- ha centralé a campulul vizual gi pan la perceptia sa clara. In mod analog se defineste viteza de perceptie @ con- trastului care depinde de luminanta fondulu ‘eiom] Fig 2.3. Curbele V (3) si Vi). + Performanta vizualé si satisfactia vizuala Performanta vizualé este notiunea prin care se apreciaza viteza cu care ‘organul vizual sesizeazA (dlistinge) sar- cina vizuala si precizia cu care aceasta Poate fi reaizat’ Performanta vizuali este influentat e de 0 parte, de nivelul de luminanta _ambientald, respectiv, de nivelul de ilu rminare, iar pe de alta parte, de dimen: siunile’‘sarcinii vizuale coroborate cu distanfa fata de ochi si contrastul de luminanta si/sau culcare. Satistactia vizualé este notiunea prin care se defineste senzatia de satisfac- tie a observatorului, reaizaté la un anu- rit nivel de ilurinare. Ea este determi- ranté pentru stabilirea rivelului de fu- mminare, in special, in incperile unde nu se realizeazé o munca fizic8. Spre deosebire de colelalto caracteristci, satisfactia vizualé nu este influentatd de varsta In concluzie, caracteristicile vizuale enumerate sunt determinante pentru Infelegerea influentel uminil asupra sis- temului vizual_ si, respectiv, asupra efectelor cantitative si caltative ale mediuiui luminos. Capacitatea vizuala reprezinta 0 ca- racteristicd a individului, ca si auzul, ‘mirosul,inteligenta etc. Ea este depen- dent de factorit fizici (forma si trans- rmitanta pupilei s.2.) sau fiziologici (aco- ‘modarea, convergenta si centratea o- chlor s.2.). Capacitatea vizuala redusa datorata unor defecte fizice congeni tale sau varstei poate fi corectata, dar Intr-un mod limitat, neslastc. = Fig. 124. na Landot [te 15 | 10 os ole 10" 07 10° wo? 10 | alent |, 125. Varin cut via (5.I. Sisteme de iluminat 2.2. Orbirea gi efectele sale in luminotehnica orbirea se defineste fica starea de fond s/sau reducerea CSpacitat de dstngere a. obwecteler Ca umare a unei detibuti nefavorabile 2 luminantelor in timp gfsau spat Ororea poate fi drect,atune! cand surcele cu taninant ridicata se af In Cmpul val, dec} sunt priv direct, increta, ane’ cand aceleas lumi ante ajing in cémpul veal Satori ste pra det, Din punctl de vedere al actu In tenet sauce suet asupra ochiv- Iu orbrea poate fide incapacitate si Ge inconfort (a. 12.8) Orbea de incapactate (ziologc8) se manos fe la ocd luminante = dicate a une! surse, fe la derenta foarte mare de luminanfe (a moment Consecutive) i se resimteprint-o scB- Gere mare a capaci veders Grbrea de nconfrt (psologia) se mmanfest ca 0 senzate de inconfort © Caluata numa sublctv si este datora- te une) frente de himinante (de © empl, receptarea unui contrast de Tuminante la peteria.cémpulti zal produs de diferenta de luminante din- tre un Cl. drect si plafonul neluinal) Orbrea de ineonfort (psiologe), ne- find drect contolabid, idea proble- me cu un grad mai mare de dfcutate Ceci etre de eapactst (23098). | Orbea indrecta retectal) este pro: vocal fle de supraeje pe core reflexia esto regia (Ge tet ogtnaon, fe de Suorafete duzante imperfect (n care imaginea sursel se contureazs}, Elect 5a numtul "voal de reflex" ost, de multe 0 diminuare a sensiilti de dstingere corecté a sarin vizuale, fe pin mlescrarea contrast fe rin rolex paraate pe supcatete ivioase [one DE INCAPACITATE (FIZIOLOGICA) a! DUPA AGTIUNE| DIRECTA REFLEGTATA (i ambianta) Fig. 12.6. Schema tipurilor de orbite. }— eI | | eee {ecranul calculatorulu, piese mecanice, vitrine de magazine s.2.). Voalul de re- flexie sau refiexia de voal produce “or bea de voal" Dat find faptul cd orbirea de incapa- citate (fziologica) este determinata de prozenta unel surse de luminanta mare in campul vizual, efectele sale sunt relativ usor de controlat si evaluat (SL si CIL seara/noaptea, feresire insorite ziua). Indicarea unei valor! limita pentru or birea directa implica un risc pentru ca, totdeauna, intervin 0 serie de factori ce influentd (luminanta mediuli, luminanta sarcinil vizuale,timpul de privire a lumi- rantei perturbatoare etc.), Raportul CIE 19 arald c& unui observator a cérui pri= | viee pardseste sarcina vizuala si prives= te 0 supeafata cu 0 luminanta de 10 ont ‘mai mare, timp de 16 s, capacitatea vi- zuald Tl scade cu 25 %. Masurile de protectie se pot lua re- lativ sor prin utilizarea seara/noaptea de GIL corespunzatoare si prin ecrana- tea suprafetelor vitrate (jaluzele reglabi le etc). Crbirea de inconfort (psihologica), prin aspectele sale fenomenalogice complexe, a pus probleme difcile in vederea determindrii mecanismulu ‘Au, influentei asupra capacitatii vizua- le umane gi sistemului de evaluare a e- fectelor sale si de limitare a lor. Factor ce intervin In orbirea de in- contort (psinologica) sunt: = luminanta GIL si pozitia lor in cim- pul vizual; ~ numarul si dimensiunea aperenta a cl; ~luminanta generala a ambiantel (plafon, pereti, pardoseala) si Ccontrastul dat de luminantele CIL si ale plafonulul Cercetarea internationald si nationalé a determinat metode de evaluare a or- {worecra [De VOAL Ti) activi vio) bir, indicate la capitolul 8, care trebuie aplicate (selectiv) In proiectarea curenta Orbirea indirect produsé de lumina reflectata de suprafetele cu 0 reflexie regulaté sau imperfect aifuze, produc senzatii perturbatoare, de a inconfort la incapacitate, Cand aceasta reflexie se produce intr-o activitate vizuala (exercitata asu pra unei sarcini vizuale), se numeste Feflexie de voal (sau voal de reflexie ‘sau reflexie de ecran) si determina or- bea de voal, Atunci cand se manifes 1a in afera unel activtati vizuale este denumita orbire reflectata, Lumina reflectata provoaca 0 sca- dere a contrastului sarcinii vizuale fata de fond cea ce conduce fa diminua- rea capacitati de distingere corecta (fig. 12.72), De asemenea, reflexia de voal provo- cata de reflectarea CIL in ecranul cal ulatorului, creaza imposibiitatea per- ‘ceperii corecte si confortabile a semna- lelor (fig. 1.2.70). Un aspect foarte important privitor la alegerea unui sistem de iluminat sau a altuia Tl reprezinta daterminarea clase! de calitate a corpurlor de iluminat fo- losite, in vederea limitérit orbirii (vezi tabelul 15.1). Fig. 1.27. Retlexie de voa! 1 supratathcrlzomat b- ecran calulator fr care se |” sosena luminance vonI. Sisteme de iluminat Capitolul 3 Mediul luminos confortabil14 i Capitolul 3: Mediul luminos confortabil I. Sisteme de iluminat 3.1. Mediul luminos interior Este determinat de ansamblul facto- ‘lor luminotehnici cantitativi si caltativi ce concur la realizarea unui sistem de iluminat artificial necesar asigurarit Confortului, functionaltati si estetici sspatiului (incdper) in care se desta~ s0ard 0 activitate umand (munca, di- vertisment, odihna 5.2.) ‘Schema din figura. 1.3.1 pune In evi enta factor lurinotehnici determi- rranti cantitativ (nivelul de iuminare st istributia fluxulul Luminos superior i interior) si caltativi (distibutia lurninan- telor, culoarea lumini, directionarea lu rminil si modelarea/reliefarea sarcini vi- zuale ‘ridmensionale, evitarea palpéiri) pprecum si conexiunile intre acestea Cercetarile realzate pe plan mondial si in fara noastré au cautat $8 stabi- Jeasca echilibrul factorlor determinant! jn realizarea unui mediu luminos con: Torta. 3.1.1. Aspecte cantitative Nivelul de luminare Reprezinta factorul de baza in ilumi- rat prin posibiltatile de normare, de calcul si masurare ce le ofera. Deoare: ce nivelul de iluminare pe suprafata uti- 1 E, este direct proportional cu fumi- anta fondului L) a suprafetei utile (Li=g6,), unde q este cosficientul de luminanta, prin realizarea ilumingrit se asigura si realizarea luminantel fondu cesa ce este determinant in procesul perceptiei vizuale. Pe baza elementelor determinants {sarcina vizuali, performanta vizvala si satisfactia vizuala) au fost stabilite ni velurle de lluminare recomandate de Ghidul CIE de iluminat interior". Pen- ‘ru a usura adaptarea vizuala se reco- manda ca, la trecerea de la 0 incapere la alta, diferentele de lluminare sa nu fie mai mari de 5:1 (sau mai mici de 435), Distributia spatiala a fluxului luminos. Distributia fluxului luminos emis de ccorpurile de iluminat in semispatiut in- fetlor si superior (fat de planul de am- plasare a corpurilor de iluminat) repre- Zint&. un factor cantitativ, care are o foarte mare important in distributia lu rminantelor in campul vizua. Fluxul inferior ereeaza contraste ac- ccentuate in cmpul vizual, in timp ce fluxul superior ridica iluminarea (lum nanta) plafonului si diminueaza con- | vere] | (spect cana aie cata er] | be Rosdarea | [ Culoares sampul tanut | [ Culoares Fea] [Pa] [Sees Sia e J Ciaritare ],__ a Fig. 13.2. Schema expll Er, Ee $i Esc: iva pentru P= plan de radi r, S - sferd de raza © Fig, 13.3. Unghiul de incidenta opti. trastele sau ca efect, fluxul inferior re prezinta eficienta, lar cel superior con fort. De la caz la az, proportile trebuie alese astfel incat sa se satisfaca cerin tele particulare ale mediului luminos considerat Prin fluxul luminos superior se obtine si un efect estelic-arhitectural, crean- du-se senzatia de mérire a inaltimit in cintelor, in incperile mic, pentru a se ‘obtine 0 senzatie pozitiva de crestere a ‘spatiulu, este necesara si dirjarea unei importante cantitati de flux catre peret, ‘ceea ce asigurd un echilbru foarte bun al distribute luminantelor in spat 3.1.2. Aspecte calitative Distributia luminantelor Confortul ambientului luminos impu- re o distribute echilibraté a luminante- lor in spatiul ncdperi (camp vizual si suprafati util), pentru evitarea orbii fiziologice si psihologice. Distributia corecta a luminantelor pe supratata utili necesita: = realizarea uniformitatil luminantelor pe ansamblul ariei utile a incéperi; ~ realizarea uniformitatt luminantelor pe zona delimitata de lucru (masa, bi- rou, planseta, banc de lucru 8.2) ‘drectionarea corespunzatoare a lu minii asupra sarcinit viuale si fondulul in vederea redirii corecte a contrastului si a evitérii aspectelor perturbatoare enuntate la cap. 2 (voalul de reflexie) Dupa normele internationale (cod CCIE) se recomanda uniformitatea gene- rala pentru un sistem uniform istribult EnivEn>Q8, lar pentru suprafala efec tiva de lucru (birou, planget, banc ete.) EnevEn 20.8. En, Emn, Eme Sunt iluminarile medic, | minima ‘si’ maxima pentru suprafetele respective De asemenea, in cazul ituminatului ‘general, localizat sau combinat, ace- leasi norme CIE indic& 0 variatie maxi ima Intre suprafata utlé si suprafata de lucru de cel mult 1:3, Gradarea judicioasa a luminantelor in campul vizual este 0 problema esenti- ala a realizrii caltatii unui medi lumi- nos confortabi. Avand in vedere problema echiliory: lui stralucitlintr-o incdpere, rezulta ne~ cesitatea controlului sia echilibrului ur matoarelor surse de luminanta: corpuri de iluminat; surse de lumina; ferestre (prin care se vedo corul/soarele); pereti si plafon; pardoseala; mobilier sau U- tile; figura umand, ‘marimea_sarcini vizuale. Modelarea si directionarea lumini Modelarea sau reliefareareprezinta modul de a pune In evident sarcinile vizuale tridimensionale prin contraste1. Sisteme de iluminat Capitolul 3: Mediul luminos confortabil Ei de luminant’. imaginea poate fi ‘A. normal (redare corecta B. contrastanté (redare ca"/"duray C. fara contraste (redareslaba, plata"), ‘Modelarea se poate realiza printr-o drectionare corespunzatoare lumini, respectiv, prin amplasarea si orientarea corpurilor de iluminat (CI), Evaluarea modeliril se realizeaza du- pa Fischer, cu indicele de modelare m: ee ee In care E este vectoruliluminare (definit ca diferenta dinte jiumingrile de pe fata (E) si spatele (Es) unui disc de re- {erinté de raza), iar Exe reprezint’ ilu- minarea scalard pe o sferd de referinta cu aceeasi raza, r (fig. 1.3.2), produse de sistemul de iluminat. Daca FE, mnn=0, reprezinté 0 imagine fra contraste (de tip C) Daca E,=0, rezulta valoarea maxima: & E ‘dramati- B19 Olne olazr (3.12) cceea ce reprezinté. o modelare cu con- traste maxime (tip B) - adie’ o imagine dura, dramatica, Pentu © modelare normala (A), cu 0 buna redare a figurii umane, se reco- manda, pentru m, valor intre 1 si 2 Un alt indice folosit in. aprecierea modelaril este: m'=EoE, 6.13) unde E, este iluminarea planulul uti si Exiluminarea cilincrica (luminarea. su- Prafetel laterale a unui cindru de refe- rinta plasat perpendicular pe planul uti, © modelare normala se obtine pen- fru m'=0,9-3. Dac Ee=0, m'=0 gi ima- ginea este piata, iar dacé E.=0 si Ece0, ‘m'3=» contrastul este maxim, Valoarea minima se obtine printr-o amplasare simetrica a CL, iar cea ma- xim&, printr-o amplasare asimetric& di- rita (cap. 6) Modelarea si drectionarea luminil fe- pprezinta, de asemenea, un aspect es- tetic care contribuie la’ evidentierea u- ‘nor elemente tridimensionale din spati- lle de expunere de diferite destinati sau a unor elemente plane (fragmente decorative de pe pereti si platon), Directionarea luminit reprezinta 0 Conditie determinanta si pentru redarea sarcinilor vizuale din planul util orizon- tal (mai rar, vertical) prin: = redarea corespunzittoare a con trastului sarcina vizuala-fond (evitares voalului de reflexie prin respectarea lunghiului @, de incidenté. optima, de 25° - fig. 1.3.3) utiizarea de CIL cu luminanta re- dus in directile critice (de privre) utiizarea de CIL ce emit in unghiuri solide mari, in special, la incdperi de inalfime mica Un alt aspect al directionari/mode- larii este punerea In evident, atunci cand procesul de muncd o cere, a tunor defecte pe suprafetele plane. Jn aceste conditii unghiul « creste mult (pana la 70...80°) si se utlizeazé ilumi- natu! local (§. 11.2.7), Culoarea lumi Culoarea iuminii prin cele 3 aspecte ‘mentionate (culoarea aparenti a surse- lor de lumina, redarea culorit si culoa rea suprafetelor reflectante), reprezinté © conditie calitativé foarte importanta in realizarea medivlui luminos contorta- bil Alegerea corespunzatoare a_culori surselor este 0 conditie determinanta fn realizarea functionalitati si estetici incaperil. Pe de alta parte, culoarea su- prafetelor reflectante trebuie, de ase- ‘menea, aleasé judicios fat de culoa- rea aparenta a surselor, pentru a nu ‘compromite efectul dort Culoarea aparenti Temperatura de culoare corelata Toc, a unei surse luminoase este definité ca temparatura la care trebuie incalzit cor: pul neg pentru a emite un spectru lu- ‘minos cat mai apropiat de cel al sursei. Jn functie de temperatura de culoare corelati, culoarea aparenta a surselor de lumina se clasifica in 3 categor caalda (alb-rosiatic, Tor<3900 K), inter: mediara (all, Teo=3300...5300 K) si re- 8 (alb-albastrl, To->5300 k), Culorile intermadiare sunt recoman- date in toate incdperle in care se des- fasoara 0 activitate fizicd sau intelec- tual daca se realizeaza un sistem par: tial integrat cu iluminatul natural Culorile calde se recomandé pentru incperile in care se urméreste realiza- rea unel atmostere calde, placute, re- laxante sau stimulative. De asemenea, pot fi utlizate pentru efecte si sarcini ‘speciale de ambianta, precum si in zo- nele cu clima rece. Culorile reci sunt recomandate numai la niveluri de iluminare ridicate, in sis- tome integrate de iluminat natural-ar tificial, pentru incdperi cu o supratfata vi- ‘vat mare sau in zonele cu clima calc. Redarea culorior Este © conditie calitativé ce devine extrem de importanta In Incaperie in care sarcinile vizuale sunt colorate. Prin redarea culori se defineste modul in care se manifesta efectul lumina supra aspectului cromatic al obiectelor lluminate. CIE, indica o formulé empiri- cA ce surprinde procesul rediri culori Rs=100-4,646) 14) unde: = Re este coeficientul cu care se apre- lez redarea culori = AEai - media aritmetica a diferentelor coordonatelor de culoare din sistemul tricromatic CIE pentru 8 culori de refe- Tinta (care acopera tot domeniul spec~ trului vizual) ale unui iluminant de re- ferintd \umina incandescent sau lumi- na de zi) si coordonatele acelorasi cu- lori din spectrul emis de sursa conside- rata Daca AE,i=0, Re=100, (valoarea ma- xima) 5) redarea culorilor este idealé Valorie orientative ale Ry sunt date in tabelul 13.1 Datorité proprietat de adaptare cro- matic, obiectele colorate nu produc Cochiului uman diferente sesizabile dac& sunt privite la surse de lumina diferite din punctul de vedere al compozitici spectrale, cu indice de redare foarte bun sau excelent (de exemplu, un obi- fect colorat la lumind incandescent creeaza acelasi aspect cromatic ca si obiectul privt la lumina zilei, cu toate cc diferentele de coordonate sunt foar- te mari). Ochiul va sesiza diferenta nu mai daca priveste simultan mostra de culoare luminata de cele dou’ surse iferite Culoarea suprafefelor reflectante Pot contribui, daca sunt judicios ale- se, la realizarea culorii ambientale con- fortabile sau pot altera calitatea me- diului luminos, dacé alegerea nu este lul 3.4. Valori orientative pentru Ry Ra 100 400...90 | 90...70 | 70...50 | 50...30 | 30 Redare | Ideala Excelent. Foarte | Moderaté | Modesta Slab bund = buna Surse | iluminatde LIC, UH, | LF cu) LF LVF, | SOK referinta’ = LF cu redare LPN/SON inalta foarte redare bund, MH * Corpul negru incdizit sau lumina naturalé reconstituité LIC lamp cu incandescent clasic&; LIH - lampa cu incandescenté cu lamp fluorescenta; LVF - lampa fluorescent cu descarcare in vapori de mercur la inalt presiune; LPN/SON - lamp cu descarcare in vapor| de sodiu de inalté presiune; SOX - lamp cu descarcare in vapori de sodiu la lampa cu descarcare in vapori de mercur de inalta [presiune cu adaosuri de halogenuri metalice, halogeni; LE pas presiune; MH