Fata morarului - George Cobuc

Sub plopii rari apele sun

i plopii rari vjie-n vnt,
Iar roata se-nvrte nebun!
Eu stau la covat i cnt,
Dar singur nu tiu ce cnt,
i-n ochii mei lacrimi s-adun.

Aa-i de-ntuneric afar!

Din cer un iad pn-n pmnt.
Eu cnt tot un cntec d-asear
i-aa mi-e de sil s-l cnt,
Eu tremur i n-a vrea s-l cnt,
i-l tac, dar nevrnd l cnt iar!

O, stnge-te, lamp, te stnge!

C brul de-ncins mi-a fost lung,
Dar brul meu astzi m strnge,
La copcii cu greu l ajung!
Aa de cu greu l ajung,
i-n copcii el trupul mi-l frnge!

Dormi, mam, dormi, draga mea mam,

S nu-ntrebi de ce nu dorm eu!
Obrazul ascuns sub nfram
E martur pcatului meu,
E martur amarului meu:
Tu n-ai bgat nc de seam!

Sub plopii rari apele sun,

i plopii rari vjie-n vnt,
Scot hohote parc s-mi spun
n rs ce netrebnic sunt!
Ce rea, ce nemernic sunt,
Iar apele-mi strig: -"Nebuna!"

O, macin grul mai bine

i-nvrte-te, roat, mereu!
C lumea se-nvrte cu mine,
i vreu, i eu nu tiu ce vreu!
Ba las, c tiu ce vreu:
A vrea s fiu, roat, supt tine!

(Balade i idile 1889)