DB, MHOC ST. POPESCU /etomatizari os MANUAL PENTRU LICEE CU PROFIL DEELECTROTEHNICA, MATEMATICA-ELECTROTEHNICA. MATEMATICA-ELECTRONICA, CLASA A Xia SAU A XI, $1 SCOLI DE MAISTRIManualul reprozinta roeditarea editict 1977 Materialul a fost reviguit astfel: D. Mihoc: cap. 6, 9, 10 St. Popescu: cap. 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8 11, 12 Redactor: ing. Monica Serbe: ‘Tehnoredactor: Ana Timpdu Grafician: Victor Wegemann Partea intii ELEMENTELE SISTEMELOR AUTOMATE itolul 1 INTRODUCERE IN AUTOMATICA A. OBIECTUL $1 IMPORTANTA AUTOMATICI! In procesele de producere a bunutilor materiale, o important deose- bit& o are automatizarea acestor procese, adic4 realizarea lor {2rd parti- cipatea directi a omului, Un proces de productie — tehnologic — are loc inix-o instala{ie tehno- Hee si se desf%soart in anumite condifii fizice, find caracterizat de fig. 1.1): — cantitdti (flucuri) de materic $i energie Fy transmise procesuliui tn unilatea de timp (flusuri de intrare); — cantiidji de materie $i energie F, extrase din proces in wnitalea de limp (flusuri de tesire) ; — cantiidti de materic si energie F, acumulate (stocate) in proces (tn instalatia tehnologict) fn anilatea de timp. Este evident ca, in conformitate cu legea conservarii materici, aceste trei flusuri: F,, F, si F, sint interdependente pe baza urmitoarel ecuatii de bilant: F,—F, =F, (1.1) Tn cazul general, fn care cele trei fluxuri stat variabile in timp, pro- cesul se afli in regim dinamic: FW) Fi) =F). (1.2) Inecazul particular fap care F, == 0, procesul se afla | fn regim slajionar: instecagie Tewwouaoicd PRDGES Bi. F(—F,=F,=0, (13) rig, 1.1, schema-bloc.a unet instalafii tehnotogice, saul: R=Fluxurile de mas& si energie care contribuie la realizarea proceselor de productie sint caracterizate printr-o scrie de marimi fizice (parametri) intre care exist& relatii de interdependent’, consecinte ale unor legi cunoscute din fizici, De exemplu, la un cazan dintr-o termocentrala intervin o mulfime de parametri, cum sint: debitul, temperatura si presiunea aburului, a combustibilului si a apei de alimentare, capaci- tatea calorific’ a combustibilului, temperatura fn focar, temperatura mediului inconjurator ete, Aceste marimi sint legate intre ele printr-o serie de legi: transmisia cildurii prin pereti (legea Fourier), conservarea energiei etc, Datoriti acestui fapt, modificarea in procesul de productie a unora dintre acesti parametri datorit’ necesitatilor tehnologice din afara instalatiei respective atrage dupa sine modificarea corespun- zatoare a altor parametri din interiorul instalatici. Astfel, in exemplul de mai sus, debitul de abur variind in functie de consumul turbinei pe baza Jegilor amintite, temperatura si presiunea aburului debitat de cazan vor varia gi cle. Se observa deci, din exemplul dat, cA satisfacerea unei necesititi a productiei si anume furnizarea unui debit variabil de abur, influen- teazi asupra calititii acestuia tn sensul ci temperatura si presiunea aburului respectiv crese sau scad. Accasti deficient’ este remediat de catre cel care exploateaz’ instalatia respectiva; acesta misoard sau controleazi valoarea parametrilor care-l intereseaz% (in exemplul dat, misoari temperatura si presiunea), adic& se ,informeaz’ asupra pto- cesului si comand’ modificarea acestuia prin anumite clemente ale instalatiei (In exemplul dat, comanda admisia cantitatii de combustibil side ap’ de alimentare, prin deschiderea sau inchiderea unor vane). in alte cazuri, procesul de m&surare a unor parametri din instalatie este insotit simultan de comanda instalatiei respective, astfel ca acei parametri s& fie menfinu{i la valori dorite (prescrise). Se spune c& pa- rametrii respectivi se regleaz. Aceste functiuni de: masurave, comandd, reglave, precum si altele, ce vor fi analizate in cele ce urmeazi, au fost scoase treptat de sub actiunea direct a omului si trecute in seama unor dispozitive de, auto- matizare ce se studiazi in cadrul discipline’ numita automatied. Automatica este o ramurd a stiinjei $i tehnicti care cuprinde totalitatea metodelor st a mijloacelor tehnice de stabilive a wnor legaiuri corespusizi- toare tnire instalafiite ichnologice si dispozitivele nou inéroduse, astfel fnetl conducerea proceselor de productie si se desfasoave fara interventia directd a omului. 4 Asadar, se poate spune in linii generale c& relatia ,om-masink“ sau ,om-instalatie tehnologicé" cuprinde dou’ functii generale, distincte: —tunctia de informaye a omului asupra marimilor din procesal tehnologic (fig. 1.2), realizat& de Ja instalatie spre om: —f{unclia de comandd a procesului tehnologic de citre om (fig. 1.2) realizat& de la om spre instalatie. i Aceste dowd functii generale sint interdependente si_corelate intre ele, in sensul c& informarea asupra procesului determin’ comanda ele- mentelor din instalafie (sau proces tehnologic), in timp ce consecinta comenzii este modificarea parametrilor din proces, care determink 0 noua informare $.a.m.d. Aceasta dubld relajie OM-MASINA, concretizata prin functiile ge- nerale de informare si comanda, poarti denumirea de conducere sau dirijare a masinii, a instalatiei sau a procesului respectiv. Atit timp cit conducerea instalafies (a procesului) este efectuald de om (,operator uman“), ea se numeste conducere neautomata (sau, impropriu- ais, ,manuali”, intelegind prin aceasta interventia manual. a omului). Preluarea funcfiilor omului de cdire disporitive de automatizere (auto- mate) reprezinti conducerea automata sau automatizarea instalaticl (a procesului) respective, Functiile complexe de informare si comand’ sint similare cu cele arktate in figura 1.2, ct observatia ci in locul omului a apirut dispozi- tivul de automatizare (fig, 1.3). Ansamblul instalafic tchnologick —dispozitiv de automatizare poarté numele de instalatie (sistem ) automata, Dup& cum se va vedea mai departe, se disting: sisteme de masurare aniomatd, sisieme de comandd automaid, sisteme de veglare autoniald etc, Progrom Freerem Compan (wr) Indorrmare Ss tonageé | aixpodiiv Informer de aylometizere | lerdserere} ‘elelafieleRnokagee L Jnsfalatie tebnolegica = ,Mosina fesire Intrare = tiene L Tere nirare Fig. 1.2. Relatia ,om-magii", Fig. 1.3. Relatia ,automat-masini,H tn cadrul funetiilor generale enumerate mai sus se definese urmi- toarele functii elementare intilnite in automaticd: mdsurarea, comanda si semnalizarea. Tn afara acestor functii clementare, in automatic’ se mai intilnesc gialte funcjii cu caracter complex, care pot fi considerate ca 0 combinare _ a celor elementare; astfel sint: regdarvea, contvolul, protectia etc, @ Masurarea veprezint& informarea cu caracter cantitativ asupra mérinalor din procesul tehnologic, Prin masurare se asigura, de exemplu, determinarea valorilor presiunii, temperaturii, debitului, puterii ete., sensul semnalului find, bincinteles, de la instalafie cdtre un punct cen- tral de supraveghere (de exemplu o ,,camer& de comand"), In funetie de cavacterul semnalului, m&surarea poate fi: —confinud, atunci cind valorile m&surate ale parametrilor stut transmise permanent ; — discontinud (disorelé), atunci cind valorile respective sint trans- mise din timp in timp (de exemplu: automat, din minut in minut, sat ila cerere", adicd dupa dorinta unui operator). @ Semnalizarea reprezinta informarea cu caracter calitativ asupra siluapiel de stare (poritic) saw de funcfionare a unor elemente din instalafie ‘sau a instalapie: tn ansamblu; de exemplu: pozitia inchis-deschis a unor vane sait intreruptoare, iesirca din limite (sub-peste) a unor parametri, functionare normal — anormal (avarie) a instalafiilor etc. Se constati caracterul discontinuu (discret) de tip binar (,,da-nu“) al semnalizirii, adicd posibilitatea de asociere la cele doua stari a celor dowd semne logice elementare (I sat 0). ‘Ayind ¢n yedere caracterul informational al semnalizarii, rezulta sensul semnaluluj de Ja instalatie cAtre punctel central de supraveghere {camer de comand). Semmalizarea (prin definifie discontinua) poate fi: —opticd, atunci cind este finalizati prin aprinderea (,,1") a unui bee stins (0); —acustic#, atunci eind este finalizat& de o sonerie sau o hupi, @ Comanda reprezint& acfiunea ew caracter cantilativ sau calitatio asupra situaliei de slave sau de poxifie a unor elemente din instalatia tekno- logicdé in scopul modificarit continue, respectio discontinue, a valorilor wnor paramelri; de exemplu; comanda de modificare a pozitici unor vane sau ventile, comanda de {nchidere-deschidere a unor intreruptoare, comanda de pornire-oprire a motoarelor, comanda de sortare bun-rebut a unor piese ete. Comanda se di, aga cum s-a mai ardtat, de la punctul central (dispozitiv de aulomatizare) catve instalatia tehnologica. ‘Asa cum rezult din exemplele de mai sus, comanda poate fi: — continud, atunci cind actiunea are caracter cantitativ, conducind la modificiri continue ale unor elemente de executie au masini (va~ 6 rierea pozitiei vanelor, varierea vitezei motoarelor etc.) in scopul modi- ficdrii continue a parametrilor din instalatie (de exemplu debit — can- titate de substangii — vitezt ete.) : — discontinud, atunci cind actinnea are caracter calitativ, conducind Ia modificiri discrete ale unor elemente de executie sau masini (deschi- derea-inchiderea vanelor, pornirea-oprirea motoarelor etc,), in scopul modificirii discontinue a parametrilor din instalatic (,tot sau nimic”), @ Reglarea reprezinta comanda unor elemente din instalajia tehno- logicd, deci modificarca unor mirimi aferente procesului iehnologic, im Scopul menjinerti unuia sau a mai mulior parametyi la anumite valor prescrise — marine program" sau ,,de consemn® (de exemplu, menti- nerea constant’ a temperaturii aburului dintr-un cazan sau men{inerea constant’ a tensiunii unui generator electric etc.), —v. cap, 9. Sistemele de reglare automat% se mai numese si sisteme automate on viyeuit Inchis, spre deosebire de celelalte descrise anterior, care sé numese eu circuit deschis. @ Controlul reprezint’ o funclie complena de automatizare, prin care mésuraree continud a ituj parametrn se efectueard tn scopud sesizarié monientuluitn care parametrul respecliv a desit din anwmite limite prescrise. Caracterul discontinuu al controlului este pus in evident, de obicei, prints-o semnalizare (optic sau acustic4), prin care se finalizeaz’. pro- cesul de misurare. De exemplu: temperatura este sub 500°C (semnal ,,0”) san peste 500°C (semnal ,,1"), sau presiunea este cuprins’ fnire 18 si 25 atm (sem- nal 0") sau a scizut sub 18 atm ori a dep’sit 25 atm (semnal 1°) Tn cazul in care controlul se refera Ia calitatea unor produse, ¢l poate {i finalizat nu numai printr-o semnalizare, ci printr-o comand discon- tinu%, care inlr-o form& adecvata separt produsele bune (scmnal 0") de cele rebutate (semnal ,1"), Acest sistem de control se numegte sortare automata. : © Protectia reprezinti o fumcfie complend do automatizare prin care misurarca continud a wnor paramelri din instalatic se efectucuad in scopul Sestzdrit momentulus tn care instalafia condusd s-a dofectat parfial san lotal, comandindu-se opriven pirtilor defecte sau a instalajivi in ansamblu, Trebuie observat c&: comanda trebuie. si fie déscontinud (inchiderea yanelor, deschiderea intrerupioarelor etc.) si dreversibild, adic comanda ylimine definitiva independent. de valoarea parametrilor masurati ulte- tior, pind ce defectiunile au fost remediate si instalalia este repust in funetiune.