Ordinul Ranunculales

Prin polimerie, spirociclie, apocarpie .a., se apropie si este nrudit cu magnolialele, dar prezint
caractere ce le deosebesc de acestea asa cum ar fi: lipsa rdcinii principale, a celulelor secretoare de
uleiuri eterice si a celulelor anexe ale stomatelor etc.

Unii reprezentani (Podophyllum) au fascicule libero-lemnoase dispersate n tulpin ca la Liliatae.

Ordinul Ranunculales este considerat ca un important centru genetic pentru multe angiosperme i
cuprinde 2 familii: Ranunculaceae i Berberidaceae.

Familia Ranunculaceae Este o familie cu numeroase specii, n majoritate ierboase (perene, bianuale
sau anuale) i numai rar lemnoase (liane - Clematis ).

Frunzele cu sau fr stipele, alterne, rar opuse (Clematis), variate ca form, peiolate sau sesile, simple
sau compuse.

Florile sunt viu colorate, actinomorfe sau zigomorfe (Aconium), cel mai adesea bisexuate. Elementele
florale pot fi dispuse pe un receptacul alungit, n mod spiralat, ciclic sau hemiciclic.

Periantul poate fi un perigon petaloid, fie difereniat n caliciu i corol.

La unele specii nveliul intern se transform n nectarine sau la altele glandele nectarifere se gsesc la
baza petalelor ntr-o gropi, numita fovea.

Staminele i carpelele sunt numeroase, libere i dispuse spiralat.

Formula floral este: P3+3A G ; K10-5C-5AG-1

Polenizarea este entomofil, anemofil rar ornitofil.Fructele de regul, sunt multiple- folicule,
achene, bace.

Embrionul este mic si are doua cotiledoane.

Muli reprezentani conin glicozide (adonitoxina, heleborina etc.) i alcaloizi (aconitina, decozina, Fig
219. Helleborus purpurescen Fig 220. Tro11ius europaeus 1- plant; 1A- fruct 154 dezonina s.a.).