1

CUVINTE CU VALORI MORFOLOGICE MULTIPLE

NR. CUVANTUL VALOAREA MORFOLOGICA ENUNT ILUSTRATIV

CRT.
1. O Articol nehotarat
Numeral cardinal (cu val. adj.)
Adjectiv pron. nehotarat
Pronume personal
Pron.pers. cu val. neutra
Interjectie
Verb auxiliar( viitor pop.)
Am vazut o eleva in librarie.
Cumpar o carte si trei caiete.
O eleva citeste, alta asculta.
Am vazut-o in oras.
A luat-o la fuga.
O! ce frumos munte !
O sa vin mai tarziu.

2. UN Articol nehotarat Vad un elev pe strada.

Adjectiv pron . nehotarat Un elev citeste, altul
Numeral cardinal(cu val. adj.) deseneaza.
Am primit un stilou si patru
carti.
3. I Articol hotarat Codrii au inverzit. Copiii se
Pronume personal joaca.
Verb-predicativ Lui i-am dat cartea.
- auxiliar Nu-i acasa.
- copulativ Nu-i ajutata.
Interjectie Cartea-i frumoasa.
Pron.pers. cu val.neutra I! ce rece e !
Da-i cu bere, da-i cu vin

4. LUI Articol hotarat enclitic Cartea elevului e noua.

Articol hotarat proclitic Ii dau lui Ion o carte.
Pronume personal Caietul lui este curat.

5. AI Verb auxiliar Tu ai citit corect.

Articol posesiv(genit.) Au venit colegi ai fratelui
Verb predicativ. meu.
Tu ai o carte.
6. A Articol hotarat Casa e noua.
Articol posesiv(genit.) Este o carte a elevului.
Articol demonstrative Da-mi cartea a noua.
Verb auxiliar Nu a venit.
Prepozitie E bine a invata. Miroase a
Interjectie liliac.
A! ce frumos e !
7. SI Pronume reflexiv Ei si-au scris tema.
Conjunctie coord. simpla Ei si ele citesc.
Adverb de intarire A venit si el la noi.
Loc. adjectivala Am vazut un tablou si mai
si narativ si.
Si a mers, a mers
 2

8. DE Prepozitie simpla Am o carte de povesti.

Conjunctie subord. De nu vii, ma supar.
Interjectie De! Ce sa-i faci ?
Pronume relativ Copilul de vine este fratele
meu.
9. CE Pronume relativ Stiu ce faci.
PP CD
N-am aflat /ce s-a
intamplat./
Cunosc problema ce te
frmnt.

Pronume interogativ Ce faci ?

Interjectie Ce ! nu stiu nimic.

valoare substantivala in Ce este pronume.

metalimbaj
PP CD
Adjectiv pronominal relativ Nu stiu /ce carte citesti./
Cunosc ce problem te
frmnt.

Adjectiv pronominal Ce hain i-ai cumprat?

interogativ
Adverb relativ: Ce frumos este afar!

10. -S- Verb predicativ Elevii-s in clasa.

Verb copulativ Elevii-s harnici.
Verb auxiliar Elevii-s ascultati de prof.
Pronume reflexiv Ei s-au dus la scoala.
Conjunctie subordonatoare Se duc s-aduca lemne.

11. E Verb predicativ Ea e-n casa.

Verb copulativ Cartea e noua.
Verb auxiliar Colega e ascultata de prof.
Interjectie E ! Eeee !

12. DAR conjunctie coordonat. L-am strigat, dar nu mi-a

raspuns.
-subst. Mi -ai facut un dar minunat
cu ocazia onomasticii.
13. BINE Substantiv Un bine i-am fcut odat.
Adverb El este bine crescut.
adjectiv Adina este o tip bine.
14. CEL Articol demonstrativ adjectival: Cel de-al zecelea a pierdut.
Cel frumos se joaca.
adjectiv pronominal
 3

demonstrativ de departare: Nu il gasesc pe cel baiat.

pronume demonstrativ de Cel de acolo este tatal meu.

departare:

substantiv "Cel"este un cuvant.

 4

1. Valorile morfologice ale lui ,,a:

prepoziie: A nva este un lucru important.

articol posesiv genitival: Cartea este a Mariei; A mea este guma.
verb auxiliar de la verbul ,,a avea: El a citit lectia.
interjectie: A, ce mult m-am bucurat!
pronume demonstrativ de deprtare-form popular: A de colo este colega mea din
facultate.
articol hotrt: Fata de acolo este sora mea.

2. Valorile morfologice ale lui ,,i:

conjuncie coordonatoare copulativ: Joac i ctig.Rezolv corect i rapid.

pronume reflexiv n cazul dativ: Nu-i amintesc problema.
adverb de mod ( atunci cnd poate fi nlocuit cu adverbul ,,chiar): M-a ntrebat i tata
de cheile mainii.

3. Valorile morfologice ale cuvntului ,,linitite:

verb la modul participiu:Spiritele sunt linistite de politisti. ( diateza pasiv)

adjectiv provenit din verb la modul participiu: Nopile linitite au venit. (Ce fel de
nopi? Linitite)

4. Valorile morfologice ale cuvntului ,,ncrcate:

verb la modul participiu: Mainile sunt ncrcate cu daruri pentru copii.

adjectiv provenit din verb la modul participiu:Mainile ncrcate cu daruri au plecat.

5. Valorile morfologice ale cuvntului ,,iar:

conjuncie coordonatoare adversativ: Vin acas, iar tu pleci.

adverb de timp ( atunci cnd poate fi nlocuit cu locuiunea adverbial din nou ): A venit
iar n clas.

6. Valorile morfologice ale cuvntului ,, cel:

articol demonstrativ adjectival: Copilul cel iste a venit.

pronume demonstrativ: l cunosc pe cel care vorbete.
adjectiv pronominal demonstrativ: l cunosc pe cel om care vorbete.

7.Valorile morfologice ale lui ,,i:

 5

Pronume personal, form neaccentuat: I-am scris./I-am chemat.

Verb predicativ: Nu-i n clas. ( nu este n clas, verbul a fi poate fi nlocuit cu a se afla,
deci este verb predicativ).
Verb copulativ: Nu-i frumos s vorbeti aa.
Interjecie: I, ce mult ai de citit.
Articol hotarat: Oamenii sunt cinstii.

9.Valorile morfologice ale cuvntului ,,deasupra:

Prepoziie: Deasupra munilor strlucete soarele.

Adverb de loc: A pus cartea deasupra.

10. Valorile morfologice ale cuvntului ,,tot:

Pronume nehotart: A rezolvat tot.

Adjectiv pronominal nehotrt: A consumat tot uleiul. ( se arcord n gen, numr i caz
cu substantivul ,,uleiul i devine adjectiv, schimbndu-i astfel valoarea morfologic).
Adverb de timp: Tot greea la exerciii. ( Poate fi nlocuit cu adverbul mereu).
Substantiv comun: Eu i Ioana facem ctigul un tot.

11. Valorile morfologice ale cuvntului ,,mult:

Adverb de mod cantitativ: Lucreaz mult.

Adjectiv pronominal nehotrt: A cumprat mult orez. ( deoarece se afl n faa
substantivului).
Adjectiv propriu-zis: Elevi muli te-au ateptat. ( este adjectiv propriu-zis deoarece este
aezat dup substantiv).
Substantiv comun: Multul umple sacul.

12. Valorile morfologice ale cuvntului ,,lor:

Pronume personal: Meritul lor este imens.

Articol hotrt: Am luat prietenelor cadouri interesante.

13. Valorile morfologice ale cuvntului ,,de:

Prepoziie simpl: Stropi de ploaie bat ritmic in geam.

Interjecie: A,pi de, nu toat lumea are noroc!
Conjuncie subordonatoare: Nu plec la munte de plou. ( poate fi nlocuit cu dac).
Pronume relativ: Copilul de-l ajui este foarte iste. ( Copilul pe care l ajui.)

14. Valorile morfologice ale cuvntului ,,fiecare:

Pronume nehotrt: Fiecare nva.

 6

Adjectiv pronominal nehotrt: Fiecare copil nva.

15. Valorile morfologice ale cuvntului ,, un:

Articol nehotrt: Un elev a czut.

Numeral cardinal cu valoare adjectival: Am primit un stilou, trei cri i o gum.
Adjectiv pronominal nehotrt: Un copil scrie, iar altul citete.

16. Valorile morfologice ale cuvntului ,,ct:

Pronume relativ: tiu ct merii.

Adjectiv pronominal relativ: Am auzit ct orz ai recoltat.
Pronume interogativ: Ct ai cumprat?
Adjectiv pronominal interogativ: Ct orez ai folosit?
Pronume nehotrt: Ci au sunat, i-am ajutat.
Adjectiv pronominal nehotrt: Ci oameni au sunat, i-am ajutat.
Substantiv comun: Rezultatul mpririi este un ct.
Conjuncie subordonatoare: Vorbete politicos ct are interesul de a fi ajutat.
Adverb de mod comparativ cu valoare de prepoziie simpl: El era nalt ct tatl su.

17. Valorile morfologice ale cuvntului ,, pcat:

Substantiv comun: Pcatul a fost svrit.

Interjecie: Bibilica face pcat-pcat.

18. Valorile morfologice ale cuvntului ,, uor:

Adverb de mod: Vorbete uor cu mine.

Adjectiv propriu-zis: Sacul este uor.
Substantiv comun: Cel uor se mic repede.
 7

Valorile morfologice ale lui a

Nr. Valoarea morfologic Exemple

Crt.
1 Substantiv Cnd am avut de analizat, am gsit
un a n text.

2 Articol hotrt Fata este cuminte.

3 Articol demonstrativ - A de colo e baba Rada!

(cea)
4 Articol posesiv Cartea este a mea.

5 Interjecie - Aaaaa, ce frumos e aici!

6 Verb auxiliar (a avea) A efectuat tema corect.

(ajut la formarea timpului perfect
compus)
7 Prepoziie A iubi nseamn a suferi. (N.
Iorga)

Valorile morfologice ale lui i

Nr. Valoarea morfologic Exemple

Crt.
1 Substantiv Am subliniat un i n text.

2 Articol hotrt Copiii au plecat n excursie

3 Pronume personal I-am spus s vin la mine.

(forma neaccentuat)
4 Verb (forma scurt a verbului a Afar-i linite.
fi) (este)
5 Interjecie - Iiii, ce m-am fript!
 8

Valorile morfologice ale lui o

Nr Valoarea morfologic Exemple

crt
1 Substantiv Un o din text este articol.

2 Articol nehotrt Avea o carte pe mas.

3 Pronume personal (forma Am vzut-o trecnd pe strad.

neaccentuat)
4 Numeral O carte se afl pe mas, iar alte trei
n ghiozdan.
5 Verb auxiliar (forma veche a O merge el dac-o putea.
verbului a voi)
6 Interjecie - O, brad frumos!
 9

COMPONENTELE VOCABULARULUI

I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) cuprinde

aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute i utilizate de toi vorbitorii de limb romn.
- pri ale corpului omenesc: cap, ochi, gur, picior,bra etc;
- alimente: ap, lapte, pine, brnz, carne etc;
- obiecte de strict necesitate i aciuni frecvente: cas, mas, a mnca, a merge, a face, a
respira, a sta, a locui etc.
- psri i animale (n special domestice): pui, gin,cine, pisic, porc, vac, oaie, cal etc;
- arbori i fructe: castan, plop, stejar, mr, pr -pere,nuc - nuc, cais - cais etc;
- grade de rudenie: mam, tat, fiu, fiic, bunic etc;
- zilele sptmnii: luni, joi, duminic etc;
- momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaa,iarna, iunie etc;
- culori folosite des: alb, negru, rou, verde etc;
- conjuncii, prepoziii, numerale: dar, i, peste, trei,mie etc.

II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul
cuvintelor) i este compus din:
- arhaisme;
- regionalisme;
- elemente de jargon i de argou;
Jargon: cuvinte sau expresii din alte limbi, ntrebuinate de anumite persoane cu intenia de a impresiona i a-i
evidenia o pretins superioritate cultural: bonjour, madam', O.K., week-end, look.
Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri i Caragiale pentru ilustrarea snobismului
personajelor.
Argou: cuvinte sau expresii, folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrnse, cu scopul de a nu fi nelei : bitari
(bani), curcan (poliist), a ciordi (a fura), prnaie, mititica (nchisoare), mito (frumos sau batjocur), napa (urat) etc.
- neologisme;
- termeni tehnici i tiinifici.
Limbajul tehnic: cuvinte i expresii specifice unui domeniu al tehnicii: biel, bar de direcie, cheie francez;
Limbajul tiinific: cuvinte i expresii folosite n diferite domenii ale tiinei: bisturiu, catgut, adjectiv, fotosintez,
electron, polinom etc.
 10

ARHAISMELE
DEFINIIE cuvinte, expresii, forme gramaticale care au disprut din limba comun.
- se folosesc atunci cnd se evoc fapte, ntmplri, stri din trecut
ROL - realizarea valorii stilistice, a culorii locale, pentru a evoca oamneni, obiceiuri,
evenimente istorice, pentru a fixa in timp actiunea unei opere cu tematic istoric.
OPERE Literatura romana cu tematica istorica este ilustrata de scriitori care au valorificat cu
STUDIATE maiestrie arhaismele: Costache Negruzzi, Alexandru Odobescu, Mihai Eminescu,
Mihail Sadoveanu.

arhaisme sintactice: dativul cu functia de atribut:

" Eu sa fiu a ta stapana, tu stapan vietii mele",
"Preot desteptarii noastre, semnelor vremii profet". (Mihai Eminescu)

"Amintiri din copilarie"- arhaisme:

chilie=odi, chiavol=diavol, cocioaba, bdi, sumani=haina taraneasca
Clasificare: 1. fonetice forme vechi ale unor cuvinte de uz actual: sam, mple, rumpe
2. lexicale cuvinte vechi, disprute pentru c au disprut obiectele i noiunile pe
care le denumeau: voievod, bir, paharnic
3. semantice sensuri disprute din uz ale unor cuvinte care exist cu alte
nelesuri: rost (gur), a tbr (a-i instala tabra)
4. morfologice plural n -e i -uri: grdine, ruinuri, aripe, mnuri
5. sintactice: Gazeta de Transilvania (construcie prepoziional a genitivului), somnul
vame vieii (atribut substantival n dativ)
Exemple Pe masura ce vocabularul unei limbi se imbogateste cu neologisme, o parte dintre
gsite: cuvintele vechi dispare din vorbirea curenta ori isi modifica complet intelesurile. Astfel:
-cuvantul slobozenie a fost inlocuit cu libertate;
-buche cu litera; a catadicsi cu a consolida;
-pizma cu invidie;
-ocarmuire cu guvernare;
-zapis a fost inlaturat cu cuvantul document;
-misel (sarman, sarac) inseamna astazi ticalos, nelegiuit;
-a tabari (a aseza tabara) inseamna a navali , a ataca.

abitir (mai mult), aliveri (afacere), arnut (potera, soldat mercenar), baca (n afar
de), beizadea (peincipe, fiu de domn), brocart (estur de mtase), giugiuman (cciul
de samur purtat de boieri sau de domnitori), helbet (stai fr grij), ipingea (hain cu
glug), ilic (cciul de blan sau de postav), logoft (vechil, administrator), mangafa
(prost), marochin (piele de capr, de oaie sau de viel), mazilit (detronat), meremet
(reparaie), meterhanea (muzic turceasc), moftangiu (mecher), nacafa (belea),
pandalie (nebunie), parapon (ciud), sujet (subiect), art (obicei, datin; socoteal),
techerea (pung cu bani)
Cuvinte vechi care nu se mai folosesc -preluate de la turci ( marea majoritate )
Zobon - cuv turcesc - haina fara maneci purtata de boieri
benisel - haina feminina boiereasca de parada
felendres - postav fin
samur - animal - de unde provine blana de samur
colan - salba, colier
paftale - cingatoare metalica
grumazii - ceafa, gat
salb- colier, bijuterie pentru gat
 11

REGIONALISME
DEFINIIE cuvintele i formele de limb specifice vorbirii dintr-o anumit regiune
ROL - Din punct de vedere stilistic, regionalismul are, ca & arhaimul, o functie de evocare
ori de caracterizare a vorbirii personajelor in mod intamplator sau intentionat.
- efecte estetice, atat in planul personajelor, cat i in acela al autorului.
- regionalismele care apar in vorbirea personajelor creeaz culoarea local, prin
acumularea particularitatilor regionale, care dau autenticitate & vigoare exprimarii &
ajuta la caracterizarea personajelor.
-evideniaz miestria artistic, creatoare a autorului, prin selectarea
particularitatilor regionale tipice.
- Regionalismele care apar in limbajul autorului (in planul naratiunii) exprima
participarea afectiva a acestuia la desfasurarea faptelor narate.
OPERE In aceasta privinta, functia evocatoare a regionalismului, semnificativa la autori precum
STUDIATE I. Creanga & M. Sadoveanu, constituie o trasatura specifica artei scriitorilor,
contribuind la realizarea unitatii lingvistice & stilistice a operei lor.
regionalisme:
tintirim=cimitir
holtei=tanar
pocinog=bucluc, belea
dihai=grozav
faina de papusoi=malai
Clasificare: 1. fonetice modul specific de pronunare ntr-o zon: frunce (frunte), chiatr (piatr),
dete (degete), gios (jos), frace (frate)
2. lexicale cuvinte folosite ntr-o anumit regiune:
moldovenisme- omt (zpad), ppuoi (porumb), colb (praf);
ardelenisme- copreu (sicriu), paparad (omlet), clop (plrie);
muntenisme- niel (puin), pcl (cea), lele (mtu);
3. semantice -sensuri diferite ale aceluiai cuvnt, repatizate pe arii dialectale: ginere
are, in aria nordica ,sensul "ginere", pe cand in sud are & sensul "mire".
3. morfologice (gramaticale) forme specifice unei zone:
Moldova: oi merge, a face (voi merge, va face);
Transilvania: lucra, manca (lucreaza, mananca),
Muntenia; asta, aia, astia (acesta, aceea, acestia),
o fost, am pltitr
4. sintactice lipsa acordului: a mai pit-o i alii (au mai pit-o i alii)
Exemple Moldova: cum (cciul), ciubot (cizm, gheat), curechi (varz), perj (prun),
gsite: barabul (cartof), harbuz (pepene verde), zmos (pepene galben), mai (ficat), oghial
(plapum), bojdeuc (cocioab, cas mic), rnz (pipot), gobaie (gin), ppuoi
(porumb), zarnacadea (narcis), intirim (cimitir), agud (dud), buhai (taur), gheb
(cocoa), marole (salat verde), eap (ceap), a hi (a fi), gioc (joc)
Transilvania: bolund (nebun), bai (necaz), glod (noroi), bumb (nasture), brudiu (tnr),
cucuruz (porumb)
Oltenia: chit, ciuci, cotoi, clo, zt!, tron, dete, ri, ci, lubeni
Muntenia: dad(sor mai mare), dete, am fostr
Banat: uic (nene), golumb (porumbel), mereu mereua (ncet), a picura (a ciupi),
foale (burt), mormini (cimitir), iorgan (plapum), naider (croitor), mp (picior de pui),
imal (noroi), cotoroage (piftii), gigan (omlet), got (oaspete), frutuc (mic-dejun)
curechi (varz), smdu (porcar), sabu (croitor), cucuruz (porumb)
 12

NEOLOGISME
DEFINIIE cuvinte mprumutate recent din alte limbi, sau create prin mijloace proprii
(derivare, compunere), cuvinte vechi care au cptat un sens nou
ROL Rolul este de denumirea unui cuvant printr-o noua expresie care, datorita noutatii pare
mai expresiva prin gasirea unei noi semnificatii, deoarece limba se afla intr-un
continuu proces de evolutie.
- mprumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur -
seism; amnunt - detaliu; ceresc - celest; (a) bnui - (a) suspecta; moarte - deces;
prpastie - abis etc
OBS. Abuzul de neologisme obosesc si dezorienteaza.
OPERE Text non-literar
STUDIATE Crturescu
Exemple Cuvinte mprumutate recent din alte limbi
gsite: limba latin savant: colocviu, biblic, liter, fabul, pictur etc;
din limba francez: monument, poezie, recamier etc;
din limba italian: capodoper, spaghete, pizza etc;
din limba german: sortiment, tachet, tact etc;
din limba englez: star, derbi, hobby, puzzle, weekend etc
Cuvinte create prin mijloace proprii
anticalcar, anormal, preferabil, dermatolog
 13

vizir-arhaism
Loboda-arhaism
spahiu-arhaism
nefer-arhaism
sanata-arhaism
ciutura-arhaism
lubenita-arhaism
matropola-arhaism
vistiernic-arhaism
palan-arhaism
baril-arhaism
ortografie-neologism
musai-neologism
nctar-neologism
pisica-neologism
regulament-neologism
postelnic-regionalism
absurd-regionalism activ-neologism aga- regionalism aliotoman-arhaism biofizica-regionalism butca-
arhaism caimacan-arhaism cascada-neologism cioareci-arhaism ciubota-arhaism ciubucciu-arhaism clop-
arhaism complex-neologism cucuruz-arhaism curechi-arhaissm darda-arhaism descriptiv-neologism
dijma-arhaism dolman-arhaism emerit-regionalism eolian-neologism fain-neologism foraibar-arhaism
gealat-arhaism giubea-regionalism glod-neologism goz-arhaism hibernare-neologism

Exista arhaisme lexicale, fonetice, morfologice, sintactice:

-arhaismele lexicale:gramatic , parcalab , stolnic etc;
-arhaisme fonetice:a imbla , a imple , a rumpe , sama;
-arhaisme morfologice:inime , greseale , aripe , ruinuri;

Arhaismele sintactice, folosite in stilul artistic, au valori semantice sau stilistice. Pentru a stabili
 14

daca un cuvant un cuvant este sau nu arhaic in contextul in care este folosit trebuie sa-l raportam
la stadiul de evolutie a limbii in epoca in care a fost scrisa o opera literara .

Regionalismele

Regionalismele sunt fapte de limba (fonetice morfologice , sintactice sau lexicale) specifice
graiului dintr-o anumita zona geografica a tarii.
"Regional" & "popular" repezinta categorii distincte: prima se defineste pe baza criteriului
"geografic"(regional se opune in general), ia a doua se defineste pe baza criteriului
"sociocultural" ("popular" se opune lui "literar"); spre deosebire de reginalisme , folosite numai
in anumite zone, elementele populare sunt intrebuintate pe tot teritoriul tarii, indeosebi de
vorbitorii cu un grad mai redusde instructie.
Anumite regionalisme prezinta conservari ale unor fonetisme arhaice, precum formele
etimologice cu in locul diftongului i , in cuvinte de origine latina: cne , mne , pne.

Raportul de coordonare se realizeaz prin:

Juxtapunere ( virgula): Merge, danseaz, cnt.

Conjuncii cordonatoare:

1. Copulative: i, nici.
2. Adversative:dar, iar, ns, ci, ba.
3. Disjunctive: sau, ori, fie.
4. Conclusive: deci, aadar, prin urmare, n concluzie.

Raportul de subordonare se realizeaz prin:

Conjuncii subordonatoare: c, ca, s s, ca.s, s, dac, de, deoarece,cci, nct,

fiindc.
Pronume relative: care, cine, ce ct, ct, ci, cte, cui, cel ce, cei ce, cele ce.
Adverbe relative: unde, de unde, pn unde, cnd, de cnd, pn cnd, cum.
Pronume nehotrte: oricare, oricine, orice,oricui.
Adverbe nehotrte: oriunde, oricum, oricnd.
15