Calcul Numeric - Curs#01 - Handouts

Bibliografie Bibliografie
Notiuni preliminare Notiuni preliminare

Ecuatii nelinare Ecuatii nelinare
CONTINUTUL CURSULUI:
I. Notiuni preliminare. Erori.
II. Ecuatii neliniare.
III. Interpolare polinomiala.
CALCUL NUMERIC IV. Derivare numerica. Integrare numerica.
CURS #1 V. Sisteme de ecuatii liniare: Metode directe.
CONTACT:
marin.liviu@gmail.com
Liviu Marin https://sites.google.com/site/marinliviu/home/teaching/calcul-
numeric
Facultatea de Matematica si Informatica, Universitatea din Bucuresti, Romania
VERIFICARE SCRISA: II + III + IV + V 100 minute
E-mails: marin.liviu@gmail.com; liviu.marin@fmi.unibuc.ro
NOTA = 0, 40 NOTA VERIFICARE SCRISA
+ 0, 30 NOTA SEMINAR
+ 0, 30 NOTA LABORATOR
Conditii necesare: NOTA VERIFICARE SCRISA 5 &
NOTA LABORATOR 5.
Calcul Numeric Curs #1 Calcul Numeric Curs #1
Rezultate din analiza matematica
Erori: surse, propagare, analiza
Bibliografie Rezultate din analiza matematica
Fie [a, b] R si n N.
Richard L. Burden, J. Douglas Faires.
Notam multimea functiilor de clasa C n pe intervalul [a, b] cu:
Numerical Analysis, Ninth Edition. n o
C n [a, b] = f : [a, b] R f (k) continua, k = 1, n

Brooks/Cole, Boston, MA, USA, 2011.
Kendall J. Atkinson.
Conventie: C [a, b] C 0 [a, b]
An Introduction to Numerical Analysis, Second Edition.
John Wiley & Sons, London, UK, 1989. Teorema:
Teorema de medie
Endre Suli, David Mayers.
An Introduction to Numerical Analysis. Fie f C [a, b] si consideram:
Cambridge University Press, Cambridge, UK, 2003. m := min f (x) , M := max f (x) .
x[a,b] x[a,b]
Daniel Stanica.
Atunci:
Analiza numerica.
Matrix Rom, Bucuresti, Romania, 2012. [m, M], [a, b] : f () = (1)

Rezultate din analiza matematica Rezultate din analiza matematica
Erori: surse, propagare, analiza Erori: surse, propagare, analiza
Teorema: Teorema:
Teorema lui Lagrange Fie f C n [a, b], n 1, a.i. exista f (n+1) pe [a, b], si fie x0 [a, b].
Fie f C [a, b] C 1 (a, b). Atunci:
f (x) = Pn (x) + Rn (x) , x [a, b] (4)
Atunci:
f (b) f (a) Polinomul Taylor de gradul n asociat functiei f n x0 :
[a, b] : f 0 () = (2)
ba
f 0 (x0 ) f 00 (x0 )
Pn (x) := f (x0 ) + (x x0 ) + (x x0 )2 + . . .
Teorema: 1! 2!
n
Teorema de medie f (n) (x0 ) X f (k) (x0 )
... + (x x0 )n = (x x0 )k , x [a, b]
Fie f C [a, b] si w : [a, b] [0, ) o functie integrabila care n! k!
k=0
nu si schimba semnul pe [a, b].
Restul de ordin n:
Atunci:
1 b (x x0 )n+1 (n+1)
Z
b b Rn (x) := (x t)n f (n+1) (t) dt = f () , x [a, b]
Z Z
[a, b] : w (x) f (x) dx = f () w (x) dx (3) n! a (n + 1)!
a a
cu ntre x si x0 .

Definitie:
(i) Se numeste eroare absoluta a aproximarii xe a lui x marimea
Fie x R solutia exacta a ecuatiei
x ) = |x xe|
ea (e (7)
f (x) = 0 , (5)
(ii) Se numeste eroare relativa a aproximarii xe a lui x 6= 0 marimea
i.e. are loc identitatea f (x ) = 0.
|x xe| ea (e
x)
er (e
x) = = (8)
|x | |x |
Printr-o metoda numerica corect aleasa se construieste o
aproximare xe a solutiei exacte x , i.e. (iii) Spunem ca aproximarea xe a lui x are m N cifre semnificative n
raport cu x daca are loc relatia:
x) 0
f (e (6)
|x xe|
er (e
x) = 0, 5 10m = 5 10m1 (9)
|x |
PROBLEMA: Cat de bine aproximeaza xe pe x ?

Surse ale erorii:

Exemplu:
Fie x = 24, 496 si aproximarea sa xe = 24, 494. (i) Modelarea matematica a problemei: de regula, se fac ipoteze
Sa se calculeze ea (e x ), er (e
x ) si numarul de cifre semnificative, m, simplificatoare care modifica chiar si un pic problema originala.
ale aproximarii xe n raport cu x . (ii) Inacuratetea datelor problemei: de regula, se fac erori umane,
inerente, de masurare a datelor problemei, care se considera a fi
date perturbate (noisy data).
x ) = |x xe| = |24, 496 24, 494| = 2, 0 103
ea (e (iii) Erori de rotunjire (rounding errors): sunt date de reprezentarea
constantelor (numere reale sau complexe) ce caracterizeaza
problema/modelul problemei n virgula mobila (floating points).
|x xe| 2, 0 103 (iv) Aproximarea numerica a problemei: erori ale metodei
er (e
x) = = 8, 16 105 < 1, 0 104
|x | 2, 4494 101 numerice/erori de trunchiere (truncation errors).
(v) Programarea metodei numerice: erori inerente de programare
(blunders).

Inmultire:

xy xeye = xy x x y y = xy + x y x y =
Propagarea erorilor
xy xeye xy + x y x y x y x y
= = +
Fie x, y R \ {0}. xy xy x y x y
Fie xe, ye R doua aproximari ale lui x si y a.i.

x xe y ye x xe y ye
= +
x y x y
x = xe + x si y = ye + y
Presupunem ca au loc estimarile:

x xe y ye
x 1 si y 1

PROBLEMA: Ce influenta au erorile relative ale celor doua
aproximari asupra erorii relative induse de operatiile de nmultire, Atunci, rezulta:
mpartire, adunare si scadere ale lui xe la ye?
x xe y ye

x xe

x xe y ye

y ye
x y x & x y y

| {z } | {z }
=er (e
x) =er (e
y)

Definitie:
Prin urmare, are loc estimarea: Fie xn n0 R a.i. lim xn = x .

n

xy xeye x xe y ye x xe y ye Spunem ca sirul xn n0 converge catre x cu ordinul (viteza) de

er (e
x ye) = + +
xy x y x y convergenta r daca:
|x xn+1 |

xy xeye x xe y ye
+ = er (e
x ) + er (e
y ) = lim =C, C >0 (10)
xy x y n |x xn |r
Cazuri speciale:
x ye) er (e
er (e x ) + er (e
y)
(i) Daca r = 1 si C = 1 n (10), atunci spunem ca xn n0 converge
i.e. er (e
x ye) se poate controla prin er (e
x ) si er (e
y ), n sensul ca catre x cu ordinul (viteza) de convergenta subliniara.

aceste din urma erori nu se propaga foarte rapid. (ii) Daca r = 1 si 0 < C < 1 n (10), atunci spunem ca xn n0
converge catre x cu ordinul (viteza) de convergenta liniara.
Impartire: Similar cu nmultirea. Exercitiu!

(iii) Daca r = 2 si 0 < C < 1 n (10), atunci spunem ca xn n0
converge catre x cu ordinul (viteza) de convergenta patratica.
Adunare scadere: Poate fi periculos n sensul propagarii erorilor
(iv) Daca r = 3 si 0 < C < 1 n (10), atunci spunem ca xn n0
er (e
x ) si er (e
y )! Exercitiu!
converge catre x cu ordinul (viteza) de convergenta cubica.
Rezultate din analiza matematica
Notiuni preliminare Notiuni preliminare Metoda bisectiei
Metoda bisectiei
Exemplu:
(i) Fie sirul xn n0 , xn = 1 + 2n , n 0. Metode iterative de rezolvare aproximativa a ecuatiilor scalare:

Sa se arate ca xn n0 este convergent, sa se determine limita f : [a, b] R , f (x) = 0 (11)
acestuia, x , si sa se arate ca xn n0 converge catre x cu IDEEA: Izolarea solutiei x ntr-un interval [a, b] si njumatatirea

ordinul (viteza) de convergenta liniara. succesiva a acestui interval.

(ii) Fie sirul xn n0 , xn = c q n , n 0, unde c > 0 si q [0, 1).

ALGORITM (Metoda bisectiei)

Sa se arate ca xn n0 este convergent, sa se determine limita Date: f , a, b;
acestuia, x , si sa se arate ca xn n0 converge catre x cu
n = 0 : an = a; bn = b;
xn = an + (bn an )/2;
ordinul (viteza) de convergenta patratica.
n 1 : if f (an1 )f (xn1 ) 0 then
1 + (1)n an = an1 ; bn = xn1 ;
(iii) Fie sirul xn n0 , xn = , n 0.
n else

Sa se arate ca xn n0 este convergent, sa se determine limita an = xn1 ; bn = bn1 ;
endif;
acestuia, x , si sa se arate ca xn n0 converge catre x fara a

xn = an + (bn an )/2;
putea determina ordinul (viteza) de convergenta. n = n + 1; repeat step for n 1;
Notiuni preliminare Metoda bisectiei Notiuni preliminare Metoda bisectiei
Teorema:
Rezulta:
(convergenta metodei & estimarea erorii) (
Fie f C [a, b] astfel incat f (a)f (b) < 0. Atunci: (bn1 + an1 )/2 an1 , f (an1 )f (xn1 ) 0
b n an =
(i) Metoda bisectiei genereaza un sir de aproximari xn n0 , bn1 (bn1 + an1 )/2, f (an1 )f (xn1 ) > 0
convergent catre solutia exacta x a ecuatiei f (x) = 0. 1 1
(ii) Mai mult, are loc urmatoarea estimare a erorii absolute a = (bn1 an1 ) = 2 (bn2 an2 ) = . . .
2 2
aproximarii generate de metoda bisectiei: 1 1 1
= n1 (b1 a1 ) = n (b0 a0 ) = n (b a)
1 2 2 2
en := e(xn ) = |x xn | (b a) , n0 (12)
2n 1
Cum x [an , bn ] si xn = (bn + an ) [an , bn ], n 0, rezulta:
Demonstratie: 2
(i) Cf. metodei bisectiei, au loc relatiile: 1 1
0 |x xn | |bn an | = n |b a| 0 (13)
( 2 2 n
an1 , f (an1 )f (xn1 ) 0
an := si, prin urmare, obtinem
(bn1 + an1 )/2, f (an1 )f (xn1 ) > 0 i.e. f (xn1 )f (bn1 ) 0
( lim xn = x
(bn1 + an1 )/2, f (an1 )f (xn1 ) 0 n
bn := (ii) Estimarea erorii (12) rezulta direct din inegalitatea (13).
bn1 , f (an1 )f (xn1 ) > 0 i.e. f (xn1 )f (bn1 ) 0
Bibliografie
Notiuni preliminare Metoda bisectiei
Ecuatii nelinare
Observatii:
(i) Cerintele sunt relativ mici pentru aplicarea metodei bisectiei:
f C [a, b] si f (a)f (b) < 0.
(ii) Metoda bisectiei izoleaza solutia numerica n intervalul [a, b].
(iii) Convergenta xn x are viteza (ordinul) de convergenta cel
n
putin liniara:
|x xn+1 | 1
lim
n |x xn | 2
(iv) Numarul de iteratii necesare pentru atingerea unei anumite
acurateti, > 0, a aproximarii solutiei exacte este relativ mare.
Exercitiu!
(v) Criteriul de oprire: Dat > 0, procesul iterativ se opreste la prima
iteratie n N a.i.
|xn1 xn |
< sau |f (xn )| < (14)
|xn1 |
Calcul Numeric Curs #1

Calcul Numeric - Curs#01 - Handouts

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calcul Numeric - Curs#01 - Handouts

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bibliografie Bibliografie

Notiuni preliminare Notiuni preliminare

Bibliografie Rezultate din analiza matematica

Calcul Numeric Curs #1 Calcul Numeric Curs #1

Erori: surse, propagare, analiza

Calcul Numeric Curs #1 Calcul Numeric Curs #1

Surse ale erorii:

Calcul Numeric Curs #1 Calcul Numeric Curs #1

Calcul Numeric Curs #1 Calcul Numeric Curs #1

ordinul (viteza) de convergenta liniara. succesiva a acestui interval.

Calcul Numeric Curs #1

S-ar putea să vă placă și