Tehnologii de Fabricatie I

Sl.dr.ing. Adrian RADU

1. Introducere. Generaliti relative la tehnologiile
de fabricaie. Principalele caracteristici ale
tehnologiilor de fabricaie.
2. Mecanica formrii achiei. Achierea
ortogonal. Forele de achiere. Cercul lui
Merchant. Viteze de achiere, tensiuni, energii
specifice.
3. Precizia de fabricaie.
 Cap. 1 Introducere

1.1 Generaliti relative la tehnologiile de

fabricaie. Principalele caracteristici ale
tehnologiilor de fabricaie.
Procesul de fabricaie cuprinde totalitatea transformrilor
prin care trece materia prim pn ajunge la produsul finit.

Procesul tehnologic este parte din procesul de fabricaie n

care se realizeaz: modificarea formei, dimensiunilor,
rugozitii, proprietii materialului.

n scopul obinerii piesei finite conform desenului de

execuie:
1.Proces tehnologic pentru obinerea semifabricatului;
2.Proces tehnologic de prelucrare mecanic;
3.Proces tehnologic de tratamente termice;
4.Proces tehnologic de asamblare.
1. Procesul tehnologic pentru obinerea semifabricatului este parte
din procesul tehnologic in care se obine calitatea materialului
(otel, fonta, alama, bronzuri) a proprietilor fizico-mecanice a
acestora, a formei geometrice, a semifabricatului cat mai
aproape de piesa finita.
2. Procesul tehnologic de prelucrare mecanic este partea din
procesul de fabricaie legata de schimbarea formei geometrice
a dimensiunilor
3. Procesul tehnologic de tratamente termice este parte din
procesul de fabricaie legata de modificarea structurii
materialului in scopul mbuntirii proprietilor fizico-
mecanice.
4. Procesul tehnologic de asamblare, n care are loc montarea,
asamblarea pieselor n produsul finit n realizarea condiiilor
tehnice ale produsului.
 Elementele componente ale procesului tehnologic
Operaia: conine totalitatea prelucrrilor ce se executa la un loc de
munca cu un anumit utilaj, cu anumite SDV-uri si regimuri de
prelucrare.

Faza: este acea parte a operaiei care se executa din aceiai aezare, in
cadrul creia se prelucreaz o suprafaa sau un complet de suprafee cu
o scula sau un complet de scule, cu un singur regim de lucru.

Trecerea: este o parte a fazei, care consta din ndeprtarea unui singur
strat de material.

Micarea: este deplasarea organului de lucru sau a celui auxiliar, intr-

un anumit sens, cu o anumita viteza de deplasare, cu o anumita mrime,
in timp ce arborele principal se afla in aceeai stare de micare.
Constituie elementul de baza al programului fiind denumita secven.

Aezarea: este orientarea si fixarea piesei in raport cu maina si SDV-

urile necesare prelucrrii.
 1.2 Tipuri principale de producie

1.Producia de unicate sau individuale

2.Producia de serie
3.Producia de mas

Producia individual se caracterizeaz prin aceea c se execut

un numr mic de produse de acelai fel, fr s existe garania c
prelucrarea se va relua. Prelucrarea se face pe M.U. universale,
amplasate pe grupuri de maini, folosind SDV-uri universale si o
for de munc calificat. Procesul tehnologic se elaboreaz intr-o
variant sumar, de obicei prin comparaie cu piese similare sau
pe baz de normative.
Caracteristica principal elasticitatea produciei.
Producia de serie se caracterizeaz prin aceea ca se executa un
numr mic de produse cu o anumita ciclicitate in fabricare.
Caracteristica principal repetarea periodica a acelorai
operaii (maini unelte, pompe, compresoare etc.)

Producia de mas se caracterizeaz prin aceea c produsele se

execut in mod continuu, in cantiti relativ mari, pe o perioad
relativ lunga de timp (1-3 ani).
Caracteristica principal repetitivitate continu.
Producia de unicat
Caracteristici:
- nu se prevede repetabilitatea fabricrii produselor;
- ncrcarea mainilor este fr regularitate;
- M.U. universale;
- mana de lucru este de nalt calificare;
- S.D.V. universale;
- M.U. aranjate dup tipuri si dimensiuni;
- documentaia tehnologica este redusa, numai fise tehnologice;
- normarea muncii se face pe baza statistica prin similitudine.
Producia de serie
Caracteristici:
- maini unelte universale si parial speciale;
- in loc de interschimbabilitate totala se utilizeaz metoda ajustrii la
montaj;
- mainile unelte sunt dispuse in ordinea fluxului tehnologic a grupelor de
piese;
- documentaia tehnologica este destul de detaliata;
- normarea combinata: analitic si cu cronometrare.
Producia de mas
Caracteristici:
- se executa succesiv aceeai operaie la majoritatea locurilor de munca;
- locurile de munca sunt dispuse in ordinea succesiunii desfurrii
procesului tehnologic;
- utilaje specializate (agregate, linii specializate)
- S.D.V. specializate, automatizate;
- mana de lucru este de calificare redusa;
- interschimbabilitate totala;
- elaborare detaliata a procesului tehnologic.
Cap 2. Mecanica formrii achiei
 Tipuri de achii

1. Achii discontinue;
2. Achii continue;
3. Achii continue cu neregulariti n lungul suprafeei;

Achiile discontinue prelucrarea unui material fragil, cu scule

aschietoare a cror unghiuri de degajare sunt mici, avans mare i
vitez mic de achiere.
Achiile continue prelucrarea unui material ductil, cu scule
achietoare a cror unghiuri de degajare sunt mari, avans mic si
vitez mare de achiere corelat i cu rcirea cu diferite lichide de
rcire;
Achiile continue cu neregulariti o temperatur mare n zona
de prelucrat datorit frecrii puternice ntre scul i material
 Variabilele procesului tehnologic de achiere
1. Variabile independente;
2. Variabile dependente.

Variabilele independente
- Materialul sculei achietoare i materialul de prelucrat;
- Temperatura de lucru;
- Parametri regimului de achiere (v,s t);
- Geometria sculei achietoare;
- Utilizarea lichidelor de rcire;
- Caracteristicile MU (rigiditatea, absorbia vibraiilor, etc)
Variabilele dependente
- Forma achiilor rezultate;
- Mrimea momentelor i forelor;
- Energia consumat i cldura nmagazinat n pies, achie i
scul;
- Calitatea suprafeei prelucrat.
Achierea ortogonal
Normala la traiectorie

Fata de degajare

Fata de asezare

Fig. 1

v viteza de deplasare a sculei aschietoare;

to adancimea de aschiere; (1)
tc grosimea aschiei;
unghiul de forfecare;
unghiul de degajare; r coef. de ngroare a achiei
unghiul de asezare.
1800 900 = 1800 900 + = 900 ( )

= =
sin(900 ) sin sin(900 )

= =
cos( )
 0
: sin = =

0 = sin

: cos = =

= cos
0 sin
= = = (1)
cos( )
(1) sin = cos( )/

1
sin = cos cos + sin sin / cos

1 sin sin 1 1
= cos + sin = cos + sin cos = sin
cos cos
1 cos cos cos
( sin ) = cos = 1 = 1 sin =
sin 1 sin

cos
=
1 sin
Forele de achiere

unghi de frecare
coef. de frecare
Cercul lui Merchant cazul achierii ortogonale (fig.4)

90

90
Tensiuni n cadrul achierii

Din diagrama fortelor de aschiere figura 4 rezulta:

Energia specific de achiere
Cap 3. Precizia de fabricaie
Precizia de prelucrare este cel mai important indice de calitate ntr-
un proces de prelucrare.
- se nelege concordana dintre piesele prelucrate si desenul de
executie privind din punct de vedere al formei geometrice, al
dimensiunii, calitatii suprafeei, preciziei de poziie relativ,
starea stratului superficial.

Eroarea reprezint mrimea reala a abaterii caracteristicii de

precizie fata de valoarea nominala a acesteia.
Precizia de prelucrare este influenata de o multitudine de
factori:

a. prelucrri precedente: abaterea dimensionala, eroarea

prelucrrii precedente de forma, de poziie reciproca,
rugozitatea lucrrii precedente, stratul ecruisat.

b. prelucrri curente: erorile cinematice ale deplasrilor relative

ale subansamblurilor mainii-unelte, uzura sistemului
tehnologic MDSP (maina, dispozitiv, scula, piesa),
deformaiile elastice ale sistemului tehnologic, deformaiile
termice ale sistemului tehnologic MDSC, vibraiile, erori de
bazare i fixare, tensiuni interne.
 Abateri ADMISE ale:
dimensiunilor
calitii suprafeei
formei geometrice TOLERANE
preciziei de poziie relativa
strii stratului superficial

Abateri EFECTIVE
rezultate in procesul de ERORI
prelucrare

Proces tehnologic corect proiectat, realizat i condus dac:

Erorile rezultate < Toleranele admise

Suma erorilor ce influeneaz procesul de prelucrare < Erorile admise
 2.2 Factori ce influeneaz precizia de prelucrare
cu influen aleatoare*:
Neuniformitatea adaosului de prelucrare i a structurii materialului
Rigiditatea sistemului tehnologic
Erorile de aezare i fixare ale semifabricatului
Erori de msurare
Vibraii
cea mai nefavorabil, greu de determinat, analiza influenei acestor factori se
face prin analiz statistic i teoria probabilitilor

cu influen sistematic:
Erorile de mers n gol ale mainii-unelte,
Uzura sculei achietoare,
Deformaiile termice ale sculei, mainii-unelte, piesei,
Erorile dispozitivului de fixare a semifabricatului
Erorile de profil ale sculelor achietoare
Clasificarea erorilor de prelucrare

Eroarea totala de prelucrare diferena dintre valoarea efectiva si valoarea

proiectata (prescrisa de desenul de execuie)

T = f ( 0 , f , r , p , m )

unde: 0 eroarea de orientare a semifabricatului, respectiv a sculei achietoare;

f eroarea de fixare;
r eroarea de reglare;
p eroarea de prelucrare;
m eroarea de msurare.

T T
Eroarea de orientare

Erorile de orientare sunt erorile (liniare sau unghiulare) ce

apar datorit lipsei coincidentei dintre bazele de orientare i
cele de msurare =

Mrimea erorilor de orientare este determinat de mrimea

variaiei bazelor de msurare n raport cu cele de orientare pe
direcia de msurare
 Calculul erorii de orientare

Identificarea elementului fix (baza de

orientare - B) a dimensiunii pentru care se
efectuez calculul erorii;

Stabilirea cotei de reglare CR, unind

elementul fix cu suprafaa de prelucrat;

Stabilirea lanului de dimensiuni n care

vor intra obligatoriu cota de reglare CR i
dimensiunea pentru care se calculeaz
eroarea de orientare;

Dup stabilirea lanului de dimensiuni

acesta se expliciteaz astfel nct
dimensiunea de calcul L s rezulte ca o
funcie de restul elementelor lanului:

n 1
L = f (l ) = li (1)
i =1
29
- Se poate exprima funcia corespunztoare abaterilor dimensiunilor lanului
n 1
L = f (l ) = li (2)
i =1

- Relativ, la ec. (2) CR=0 (unde CR cota de reglare) nu variaz de la o

piesa la alta pentru acelai lan de dimensiuni.

- In relaia (2) se substituie variaiile dimensiunilor cu toleranele prescrise,

atunci se obine:

n 1
0 = f (Tl ) = Tl i
(3)
i =1
- erorile se nsumeaz probabilistic

0 =
n 1

Tli
i =1
( ) 2

(4)

- erorile de orientare reale calculate trebuie sa fie mai mici dect cele
admisibile

0 p 0 adm. (5)

1
iar, 0 adm . = T (6)
3
Erori de fixare (strngere)

Cauzate de deformaiile elastice ale semifabricatelor ca urmare a

fixrii n dispozitiv prin intermediul unor fore de fixare mari.

Forele de fixare mari sunt necesare pentru a asigura imobilitatea

piesei n timpul prelucrrii (dac semifabricatul este rigid,
deformaiile elastice apar la suprafaa de contact dintre semifabricat
i reazemele de aezare).

Se aplic la nceput o for de poziionare (valori mici) i cnd

semifabricatul este corect fixat n dispozitiv se aplic fora de
strngere (valori mari).

Pt. un lot de piese: dispersie mare a valorilor deformaiilor elastice

de contact => influen mare a erorilor de strngere i fixare asupra
preciziei de prelucrare.
 Fig. 2 Diagrama de variate a deformaiei de contact in funcie de valoarea forei de
strngere

Mrimea deformaiei este reprezentata de o funcie exponeniala:

f . = C FSn (6)

unde: C constanta de material;

Fs fora de strngere;
n exponent subunitar.
- n cazul semifabricatelor mai puin rigide (semifabricate tubulare cu perei
subiri) n afara deformaiilor de contact apar inevitabil i deformaii
elastice locale.

- La eliberarea din dispozitiv forele de strngere dispar, semifabricatul revine

elastic => apar erori de form ale piesei prelucrate.
2.3 Influena preciziei geometrice a mainilor-unelte
asupra preciziei de prelucrare

Parametrii de precizie geometrica:

rectilinitatea si paralelismul ghidajelor M.U.;

planeitatea meselor;

btaia radiala a arborilor principali;

coaxialitatea diferitelor organe de lucru;

perpendicularitatea diferitelor organe de lucru.

 o

Fig. 3 Abaterea de la paralelismul ghidajelor longitudinale ale strungului

paralel fata de axa arborelui principal in plan orizontal

- eroarea diametrala maxima d = 2 x tg o (7)

Fig. 4 Abaterea de la paralelismul ghidajelor longitudinale ale strungului
paralel fata de axa arborelui principal in plan orizontal si vertical
 2.4 Influena uzurii sculei achietoare asupra
preciziei de prelucrare

Uzura sculei duce la:

abateri dimensionale;
nrutirea rugozitii suprafeei prelucrate;
nclzirea sculei i a piesei;
creterea consumului de energie;
distrugerea muchiei achietoare.

Fig. 4. Uzura pe faa de degajare, respectiv

pe faa de aezare a sculei
Uzura pe faa de aezare

se datoreaz n general frecrilor dintre faa de aezare i

semifabricat.

cldura degajat n cadrul procesului i nmagazinat de ctre

scul, conduce la diminuarea performanelor parametrilor fizico-
mecanici ai materialului acesteia.
Fig. 5 Dependena durabilitate-vitez de achiere, respectiv
productivitate-vitez de achiere
 Relatia lui Taylor intre viteza de aschiere si durabilitatea sculei:
unde (n,C) depind de cuplul de material scula-piesa
Ex: considerand ca n=0.5 si C=400 sa se determine % de crestere a durabilitatii
sculei aschietoare daca viteza de aschiere este micsorata cu 50%?

Deoarece

Rezulta ca prin micsorarea vitezei de aschiere cu 50%

durabilitatea sculei aschietoare creste cu 300%
Uzura pe faa de degajare

Factorii care contribuie n cea mai mare msur la uzura feei de degajare sunt:

Solicitri mecanice i termice

Abraziunea mecanic
Depunerile pe ti
Fenomenele de difuziune
Arderile i oxidrile
Curenii termoelectrici
Uzura n direcie radial (uzura dimensional u)

Influena cea mai mare asupra preciziei dimensionale o are uzura pe direcia
radial, uzura n direcie perpendicular pe suprafaa de prelucrat.

u = h tg (8)

erori pn la 40 %, deoarece muchia

principal de achiere nu se afl
ntotdeauna n vrful cuitului.

Fig. 6. Uzura dimensional a sculei

 - hr - uzura pe directie radiala;
- h - uzura pe fata de asezare;
- h - uzura pe fata de degajare.

Fig. 7 Influena uzurii sculei asupra d sf = d i + 2 hr (9)

dimensiunii prelucrare
 Uzura poate fi exprimata in funcie de timpul de achiere, de lungimea drumului
parcurs de scula pe piesa sau in funcie de seciunea totala a achiei desprinsa de pe
piesa.

I - zona de uzur mrit la rodaj;

II - zona de uzur normal (liniar);
III - zona de uzur rapid.

Fig. 8 Diagrama uzurii dimensionale n funcie de timp

I - zona uzurii iniiale, de rodaj: corespunde timpului in care are loc aplatizarea
micro-neregularitilor de pe o scula noua sau nou ascuita. Valoarea ei este
pana la 5-15 m si se produce pe o lungime de achiere de pana la 3000 m.

II - zona uzurii normale: cnd variaia este aproximativ liniar. Pe aceasta

perioada se definete uzura relativa: (10)

III - zona uzurii catastrofale: scula se ascute sau se nlocuiete.

Uzura u exprimat n funcie de lungimea de achiere:

L = v (11)
unde:
- timpul de lucru al sculei [min];
v - viteza de achiere [m/min];
L - lungimea parcurs de vrful sculei n timpul [m].

Uzura specific:

1000 u m
usp = 1000m
(12)
L

u = ui + usp
L
[m] (13)
1000
Pentru determinarea uzurii specifice, cuitul trebuie n prealabil rodat pe faa de
aezare i cea de degajare pentru a elimina uzura iniial.

L u 1000 m
u = u sp sau u sp = 1000m (14)
1000 L

n care la strunjire avem:

d l
L=
1000 s
[m] (15)

unde:
d - diametrul semifabricatului prelucrat, [mm];
l - lungimea pe care se prelucreaz semifabricatul, [mm];
s - avansul, [mm/rot].
Uzura dimensional n cazul prelucrrii unui arbore prin strunjire produce o
abatere dimensional a diametrului. Abaterea dimensional ca urmare a uzurii
sculei este:

d = 2u [m] (16)
2.5 Influena deformaiilor elastice ale elementelor sistemului
tehnologic MDSP asupra preciziei de prelucrare

Elementele sistemului tehnologic se deplaseaz n raport cu

poziia lor iniial (corespunztoare strii de repaus) sub
aciunea forelor de achiere;

Valorile acestor deplasri depind de mrimea i direcia

solicitrii i de capacitatea elemenelor sistemului tehnologic de
a se opune acestor solicitri.
Rigiditatea static
Prin rigiditate se nelege capacitatea sistemului tehnologic de a se
opune deformaiilor produse sub aciunea forelor care tind s-l
deformeze.
Acelasi sistem solicitat pe direcii diferite poate opune rezistene
diferite => rigiditatea este dependent de direcia solicitrii
Din pdv matematic rigiditatea se definete ca:
F N
R=
y mm

Pentru cele 3 subansambluri ale unui strung paralel (pf - ppua

fix cu arborele principal, pm - ppua mobil, sl - sania
longitudinal) rigiditatea parial poate fi definit astfel:
F N F N Fr N
R pf = r = r Rsl = mm
mm R pm
y pm mm
y pf y sl
 Rigiditatea total:
Fr N
Fr N RTpm =
RTpf =
y pf + y sl mm y pm + y sl mm

Inversul rigiditii:

y mm
W=
Fr N
- grad de cedare
Determinarea rigiditii statice a subansamlurilor unui strung
l

lx
lx
Fr.
l-lx l
Fr.
l
Fr

F
D H
ypm
G
ypf

A E
B

Fig. 9 Schema de determinare a rigiditii totale

(strunjire cazul general)
Deplasarea relativa dintre varful cutitului si
axa piesei la distanta lx:
yT (l x ) = EF + y sl

FG DG FG l
= Sau = x
CH DH y pm y pf l

Se obtine: FG =
lx
(y pm y pf )
l

l
( y pm y pf ) + y pf = x y pm + 1 x
lx l
EF = Fg + y pf = y pf
l l l

lx l lx
EF = p pm + y pf
l l

lx l lx
yT (l x ) = y pm + y pf + ysl
l l
 l lx
Daca se tine cont de relatiile: pfy = W pf Fr
l
lx
pm y = W pm Fr
l
y sl = Wsl Fr

l lx
2 2
l
Se obtine: y T (l x ) = x W pm Fr + W pf Fr + Wsl Fr

l l

l lx
2 2
l
Sau: WT (l x ) = x W pm + W pf + Wsl
l l

2
1 l lx 1
2
1 1 lx
De unde rezulta: = + +
RT (l x ) Rsl l R pm l R pf
Asupra preciziei acioneaz influena rigiditii tuturor elementelor
componente ale sistemului tehnologic.
RMU rigiditatea MU;
RDPSF rigiditatea dispozitivului de prindere a semifabricatului;
RSF rigiditatea semifabricatului;
RDPSA rigiditatea de prindere a dispozitivului de prindere a sculei
achietoare;

Atunci rigiditatea sistemului tehnologic RST se determina cu relaia:

1 1 1 1 1 1
= + + + +
RST RMU RDPSF RSF RDPSA RSA

sau WST = WMU + WDPSF + WSF + WDPSA + WSA

 Determinarea analitico-experimentala
a rigiditii dinamice
- se determin n condiiile concrete de prelucrare pe baza forelor
i a deformaiilor reale din timpul funcionrii M.U.
- se poate face prin 3 metode:
1. Masurarea efectiva a deformatiilor in timpul aschierii;
2. Excitarea sistemului cu ajutorul unor forte variabile si
inregistrarea deformatiilor care apar;
3. Aschierea unor epruvete cu sectiune variabila a aschiei si
calculul rigiditatii pe baza erorilor de forma obtinute in urma
prelucrarii (metoda analitico experimentala.
- rezultate acceptabile numai n cazul arborilor (netezi sau n
trepte)
- piese cu forme complexe sau ansambluri - calcule dificile i
rezultate nesatisfctoare
 Msuri tehnologice pentu reducerea erorilor
datorate lipsei de rigiditate a mainilor-unelte

Creterea rigiditii m.u posibil prin:

Reproiectare
Reglarea jocurilor din lagare, ghidaje, etc. la valori
minime admisibile
Determinarea mrimii deformaiei elastice a m.u n regim
dinamic i corectarea reglrii prin includerea mrimii
deformaiei elastice n calculul cotei de reglare
Determinarea regimului de achiere optim pt care
mrimea valorii deformaiei elastice n timpul prelucrrii
s nu depeasca o valoare admisibil (procent din tolerana
Tp a piesei)
 Rigiditatea semifabricatului
Are o influenta importanta asupra valorii erorii totale a prelucrarii in
special in cazul arborilor cu raport mare intre lungme si diametru.

Semifabricatul se deformeaza elastic sub actiunea fortelor de

aschiere. Marimea erorilor( deplasarilor) este cu atat mai mare cu
cat rigiditatea este mai mica.

Influenteaza precizia formei;

- precizia dimensionala.

59
 Calculul rigiditii semifabricatului

a. Prindere ntre vrfuri

np

tmin

Fr

ysf
Sgeata maxim:

Rigiditatea semifabricatului:

Fr componenta radial a forei de achiere [N]

l lungimea semifabricatului prins ntre vrfuri [mm]
E modulul de elasticitate al materialului semifabricatului [N/mm2]

I momentul de inerie al semifabricatului [mm4]

b. Prindere n consol

np

sf = ysf

np
Sgeata maxim:

Rigiditatea semifabricatului:

Fr componenta radial a forei de achiere [N]

l lungimea semifabricatului prins ntre vrfuri [mm]
E modulul de elasticitate al materialului semifabricatului [N/mm2]

I momentul de inerie al semifabricatului [mm4]

Rigiditatea sculei i a dispozitivului de prindere
a sculei

Sculele i dispozitivele de fixare ale acestora sunt

elemente ale sistemului tehnologic care se schimb
frecvent n functie de necesitile tehnologice =>
modificarea rigiditii sistemului tehnologic
 EXEMPLU: Strunjirea cilindric interioar

Deformarea corpului sculei achietoare la prinderea n consol a acesteia

 Df Di

lsa = var.

Variaia erorilor datorate deformaiei sculei la prelucrarea alezajelor cu cuit-

bar de alezat
 Deformatiile termice ale
sistemului tehnologic

Deformatiile termice
Deformatiile termice
ale masinii unelte ale semifabricatului

Deformatiile termice
ale sculei aschietoare
 Deformatii termice ale masinii- unelte
Lucrul mecanic din subansamblurile acesteia cat si o mare parte
din lucrul mecanic consumat in prcesul de aschiere se transforma
in caldura.
Surse externe de caldura (radiatii solare, radiatii termice datorate
surselor de caldura.

Apar deformatii termice ce pot influenta precizia

l = l 0 t

V = l0 t
strunjire frezare
 Deformaiile termice ale sculei
achietoare

Energia consumat n procesul de achiere se transform

n cldur
Modul de variaie a temperaturii important de cunoscut
deoarece:
Afecteaz drastic rezistena, duritatea i durabilitatea sculei
achietoare
Genereaz modificri dimensionale ale sculei n timpul
prelucrrii ngreunnd controlul preciziei dimensionale
Poate provoca deteriorri ale muchiei sculei achietoare
 Lucrul mecanic de forfecare al materialului piesei i
apariia frecrii dintre faa de degajare a sculei i achie,
respectiv faa de aezare a sculei i suprafaa prelucrat
a piesei
Principalele surse generatoare de cldura: zona de
forfecare primar a achiei i interfaa scul-achie
(gradientul maxim de temperatur nu se afl la vrful sculei ci puin
deasupra acestuia)
n cazul strunjirii valoarea medie a temperaturii degajate
n procesul de achiere poate fi determinat cu relaia:

a, b - constante
v- viteza de achiere, s- avansul
 Temperatura este influenat major viteza de achiere.
La creterea vitezei de achiere scade timpul n care
cldura ar putea fi disipat => crete temperatura.
O mare parte din cldura generat este preluat de
achie. Repartizarea cantitii de cldur ntre achie,
semifabricat i scul depinde de procesul de prelucrare
i condiiile n care are loc achierea.
Desi procentul de cldur preluat de scula achietoare
este mic (n raport cu cantitatea de cldur preluat de
semifabricat i achii) are o deosebit importan dat fiind
masa sculei mult mai mic n raport cu cea a
semifabricatului

Operaia Achie [%] Semifabricat [%] Scula achietoare [%]

Strunjire 75 20 4 4,5
(v=100m/min)
Gurire 25 54 20
 lsa
[m]
Plcu amovibil

Cuit monobloc

t [min]
Variaia deformaiei termice a sculei achietoare
Variaia diametrului piesei datorit deformaiei termice a sculei achietoare
 Deformaiile termice ale semifabricatului

Parametrii care influeneaz deformaiile termice ale

semifabricatului

Parametrii regimului de achiere (avans, turaie,

adncime de achiere)
Masa semifabricatului
Coeficientul de dilatare termic (liniar & volumic)
Rezistena la rupere a materialului semifabricatului
 Deformatia termic a semifabricatului afecteaz n primul
rnd precizia dimensional, n special n cazul
semifabricatelor de dimensiuni mici (masa mic) sau n
cazul operaiilor de finisare

La frezare i rectificarea plan apare o repartizare

neuniform a cldurii n seciunea transversal a
semifabricatului => apar erori dimensionale variabile cu
consecine asupra preciziei de form a suprafeelor
 Masuri pentru reducerea erorilor datorate
deformatiilor termice

In cazul prelucrarilor de precizie se impune calcularea

deformatiilor termice si compensarea lor.

Pentru reducerea deformatiilor termice ale semifabricatului si ale

sculei se recomanda racirea continua cu debit mare de lichid.

In cazul dispozitivelor de prindere, acestea sunt considerate

destul de mici pentru neglijarea lor in calculul de evaluare a erorii
totalede prelucrare.
 Uzura elementelor sistemului tehnologic

Uzura componentelor apare datorita miscarilor relative ale

elementelor in contact in timpul functionarii rezulta pierderea
geometriei initiale.
Influenta mare asupra preciziei de prelucrare o constituie uzura
ghidajelor MU.
Influena vibraiilor sistemului tehnlogic asupra
preciziei de prelucrare
Micarea vibratorie:
- o micare oscilatorie de frecven mare;
- amplitudine intre taisul sculei si suprafata de prelucrare
(crete simultan cu viteza de achiere)
Consecinele micrii vibratorii:
- scaderea preciziei dimensionale;
- scaderea calitatii suprafetei;
- uzura sau ruperea sculei aschietoare;
- defectarea anumitor componente ale MU;
- generarea de zgomot.
 Cauze generatoare de vibraii n sistemul
tehnologic
Surse interne procesului de prelucrare:
Neuniformitatea adaosului de prelucrare i a structurii
materialului
Batile radiale ale dornului portscul
Intrarea neuniform a muchiilor sculei achietoare n material
Fenomene interne procesului de achiere (formarea i
evacuarea elementelor de achii)

Surse externe procesului de prelucrare:

Vibraii transmise prin fundaie de la utilaje apropriate
Vibraii cauzate de masele dezechilibrate aflate n micare de
rotaie
Vibraii produse de diferite ocuri
Clasificarea vibraiilor din sistemul tehnologic

a. Vibraii forate sunt produse de forte periodice cu actiune de

lunga durata asupra sistemului tehnologic, imprimandu-i acestuia
frecventa lor. (Cauze: de la cutiile de viteze sau avansuri, elemente
neechilibrate, motoare electrice, in cazul frezarilor sau strunjirilor cu
adaos variabil, etc.)
b. Autovibraii (vibraii autoexcitate) orice sistem tehnologic chiar
daca nu are vibratii la mersul in gol in momentul inceperii aschierii
incepe sa vibreze. Au amplitudine mare si frecventa mica.
c. Vibraii proprii sau de relaxare sunt produse de forte periodice
cu aciune de scurta durata asupra sistemului tehnologic (ocuri), dupa
incetarea actiunii acestor forte sistemul tehnologic continua sa vibreze
cu frecventa proprie (prelucrari cu scule de rigiditate scazuta
strunjire, rectificare interioara, rabotare, mortezare interioara).
 a. Vibraii forate

- sunt produse att de cauze externe ct i interne

- analiza influenei lor asupra preciziei de prelucrare se realizeaz apelnd
la modelarea sistemului tehnologic asemenea sistemelor mecanice

m - mas
F C coeficient de
amortizare (amortizor)

m W cedare relativ arc

F for exterioar
= sol. generala
C
W

- frecventa miscarii oscilatorii

 b. Autovibraii

Se caracterizeaz prin frecven mare i amplitudine mic

Cauzate exclusiv de cauze interne procesului de prelucrare

Ipoteze:

1. Ipoteza lui Taylor (cauza: variaia forei de achiere pe durata celor 4 etape de formare a
achiei: deformare elastic, deformare plastic, ecruisare, rupere)

2. Teoria lui Kairin (cauza: variaia forelor de frecare pe faa de degajare sculei)

3. Teoria lui Sokolovsky (cauza: variaia continu a parametrilor geometrici efectivi n

timpul parcurgerii neregularitilor suprafeei prelucrate)

4. Teoria lui Harnis si Grig (cauza: variaia continu a adncimii de achiere ntre
neregularitile prelucrrii precedente i oscilaiile prelucrrii curente=> variaia forei
de achiere - efect autovibrator)

5. Teoria lui Tobias (cauza: variaia forelor de achiere n momentul intrrii sculei n
materialul nedeformat i momentul respingerii sale de ctre materialul ecruisat)
 c. Vibraii de relaxare
Cauzate de fore cu aciune instantanee (fore de impact)
Fac parte din categoria vibraiilor forate amortizate
Apar de exemplu la: rabotare, mortezare, strunjire interioar, rectificarea
suprafeelor cilindrice exterioare i interioare

va sl y

np
ns
t

- rabotare - rectificare interioar Amortizarea vibraiilor de

relaxare
Apariia forelor de impact
 Msuri pentru reducerea efectului vibrator

1. mbuntirea rigiditii elementelor sistemului tehnologic (scoaterea

jocului din mbinri, folosirea de reazeme suplimentare, suporturi portscul
rigide, reparaia i recondiionarea unor subansamble)

2. Folosirea unor sisteme elastice suplimentare care s preia o parte din

energia vibratorie (amortizoare de vibraii)

3. Prelucrarea cu ajutorul cuitelor ntoarse (cu faet)

4. Alegerea corespunztoare a parametrilor regimului de achiere (viteze

mici sau foarte mari, adncimi de achiere mici i avansuri mari):
- Folosirea unor scule cu unghiuri de atac mari (K = 75o 90o);
 - Utilizarea unor unghiuri de degajare pozitive, prevzute n
unele cazuri cu faete mici avnd unghiuri de degajare negative.

Cutit de strung prevazut cu fateta cu

unghi de degajare negativ

- Utilizarea de unghiuri de aezare ct mai mici, dar care s

evite totui frecrile mari dintre faa de aezare i materialul care revine
elastic.
- Raze la vrf ale muchiei sculei achietoare ct mai mici.
- Folosirea de scule achietoare neuzate.
- Lungimi n consol ale sculelor, ct mai mici.
- Orientarea corect la centru a sculei achietoare.
 - Utilizarea de cuite ndoite la rabotare. Pentru aceste cuite, la
deformaia elastic a lor sub aciunea forelor de achiere vrful cuitului are
o traiectorie tangent la suprafaa prelucrat i nu o intersecteaz ca n
cazul cuitelor cu corpul rectiliniu.
 - Utilizarea vitezelor de achiere mici sau foarte mari, care s
evite zona critic de apariie a vibraiilor (zon ce depinde de fiecare cuplu
de materiale scul-pies).
- Utilizarea adncimilor de achiere t relativ mici i avansuri
relativ mari, care conduc la obinerea de achii scurte i groase.
- Utilizarea amortizoarelor de vibraii.
 Influena tensiunilor interne asupra preciziei de
prelucrare

Cauze:
Etapa de elaborare a semifabricatului (tensiuni
structurale)
Etapa de prelucrri mecanice (tensiuni tehnologice)
Etapa de tratament termic (tensiuni interne termice)

Efecte:
Erori dimensionale, de form i de poziie reciproc a
suprafeelor
 Tensiuni termice
- sunt generate de contractia sau dilatarea neuniforma,
ca urmare a diferentelor de temperatura pe sectiune sau
volum
Tensiunile structurale
- sunt produse de frnarea modificrilor de volum
specifice transformrilor structurale produse n masa
materialului la nclzirea sau rcirea acestuia.
Tensiunile de lucru (tehnologice)
- apar n urma prelucrrilor mecanice;
- temperaturile degajate in timpul prelucrarilor;
 Tesiunile interne din semifabricatele turnate apar datorit
diferenelor de temperatur n timpul rcirii n diferite
zone ale semifabricatului i deasemenea, ca urmare a
limitrii contraciei libere a unor pri din piesa turnat
(grosimi diferite ale pereilor pieselor, configuraii
complexe, lipsa racordrilor etc.).

n unele cazuri tensiunile interne n piesele turnate pot

atinge asemenea valori nct ele provoac fisuri i
crpturi sau chiar spargerea acestora.

De multe ori tensiunile interne de turnare se pun n

eviden nu imediat dup turnare ci dup un anumit
interval de timp cnd provoac deformarea pieselor.
 Tensiunile interne din semifabricatele forjate sau
matriate la cald apar ca urmare a nerespectrii
regimului termic din timpul prelucrrii cauznd
ecruisarea pieselor (de exemplu nclziri i rciri
neuniforme, neatingerea temperaturii optime pentru
deformare plastic etc.).

Tensiunile interne din semifabricatele sudate apar

datorit nclzirii i rcirii neuniforme, datorit limitrii
deplasrilor libere, n cazul sudrii materialelor de
grosimi diferite, transformrilor structurale, a regimului
de lucru incorect ales etc.
 O cauz a apariiei tensiunilor interne n timpul
prelucrrilor mecanice este ecruisarea suprafeei
prelucrate.
Mrimea tensiunilor interne din stratul superficial
depinde de o serie de factori.

Astfel, tensiunile interne cresc odat cu:

a) micorarea unghiului de aezare a sculei achietoare;
b) creterea razei la vrf a muchiei sculei achietoare;
c) creterea avansului de lucru;
d) creterea vitezei de achiere la valori peste 300 m/min;
e) prezena vibraiilor.
 Dupa anumite procedee tehnologice de elaborare a semifabricatelor
=> echilibru al tensiunilor interne. (uneori au valori mari);
- dupa indepartarea unui strat de material (mai ales degrosare)
tensiunile ies din starea de echilibru si se redistribuie in masa piesei.
=> deformarea piesei.
Deformatiile inadmisibil de mari se constata uneori la asamblare.
Piesele la care deformatiile interne apar, de multe ori nu mai pot fi
folosite.
Elaborarea semifabricatelor trebuie facuta astfel incat tensiunile
interne sa fie minime.
La semifabricatele turnate este necesara o viteza uniforma de
racire. Se evita variatii bruste de sectiune, colturi ascutite etc.(pentru
evitarea racirii neuniforme);
La semifabricatele sudate este necesara alegerea corecta a
susccesiunii sudarii diferitelor parti componente ale semifabricatului
sudat. Se practica preincalzirea semifabricatelor sudate sau
tratamentele termice de detensionare.
 Modaliti de reducere a tensiunilor interne:

Elaborare corect a formelor geometrice ale

semifabricatelor
Respectarea tehnologiei de fabricaie
Detensionare
 Detensionarea: - naturala;
- artificiala.

Pe cale naturala: batiuri, mesele unor masini-unelte, blocuri

motoare etc., se detensioneaza prin imbatranire naturala
4-8 luni intre fazele de degrosare si cele de finisare.

Pe cale artificiala: - tratamente termince de detensionare;

- mecanice(ciocanire, sablare, vibratii)
prin care se urmareste echilibrarea tenisunilor interne.
 La prelucrari mecanice se pot lua urmatoarele masuri:

a) adoptarea unor regimuri de achiere uoare (adncimi de achiere i

valori ale avansului mici ndeosebi la operaiile de finisare);

b) operaiile de finisare s se realizeze cu scule neuzate, cu unghiuri de

aezare suficient de mari, raze la vrf mici pentru a nu genera
vibraii;

c) atunci cnd deformaiile termice sunt mari, se recomand rcirea cu

diferite fluide pentru rcire-ungere.
 Msura cea mai potrivit de eliminare a tensiunilor
interne att dup elaborarea semifabricatului prin
turnare, forjare, matriare, sudare, deformare plastic la
cald sau la rece ct i pe parcursul prelucrrii mecanice
este detensionarea artificial.

Graficul general al tratamentului termic de deternsionare

 Incalzirea se poate realiza in cuptor pentru tratamente
termice;
Mentinerea cuptor;
Racirea lenta cuptor sau mediu de racire (baie de
saruri topite).
Eliminarea masiv a tensiunilor interne la semifabricatele
din oel se produce ncepnd cu temperatura de 450 oC,
iar detensionarea aproape complet se realizeaz la
temperatura de 600 650 oC, cu o meninere de 4 6
ore. In mod uzual, viteza de nclzire este de aproximativ
40 oC/or, iar cea de rcire de 20 oC/or. Detensionarea
la temperaturi mai sczute (150 250 oC) se aplic
sculelor achietoare, pieselor cementate i clite, care
trebuie s-i pstreze duritatea ridicat.
 Cu ct precizia piesei este mai ridicat, cu att
detensionarea trebuie realizat n mai multe operaii de
recoaceri intermediare la temperaturi din ce n ce mai
sczute (120150 oC) i cu durate de meninere din ce
n ce mai mari (2448 ore). Aceasta este necesar
deoarece la fiecare operaie de detensionare se produce
o anumit deformare, ce este eliminat prin operaia
ulterioar de prefinisare, care introduce la rndul ei noi
tensiuni interne, dar de valoare mai mic.
 Determinarea analitica a erorii totale de prelucrare

Presupune determinarea sau cunoasterea tuturor valorilor

partiale, cauzate de diversi factori ai preciziei de prelucrare.
Aceste calcule se fac in conditiile cunoasterii influentei tuturor
factoilor.
Se pot stabili cu exactitate stabili cu exactitate ponderea
influenei diferiilor factori asupra preciziei de prelucrare i se
pot lua msuri de asigurare a preciziei de prelucrare.
Necesita cercetari teoretice si experimentale foarte aprofundate
pentru diferitele situatii particulare.
 Erorile:
- grosolane datorate neatentiei sau lipsei de
calificare a personalului;
- sistematice;
- aleatoare.
 (1)

unde:

(2)

(3)
 T este eroarea total de prelucrare;
S suma algebric a erorilor sistematice;

- suma vectorial a erorilor ntmpltoare;

g eroarea cauzat de imprecizia geometric a elementelor sistemului

tehnologic;
o eroarea de orientare a elementelor sistemului tehnologic;
de eroarea cauzat de deformaiile elastice ale elementelor sistemului
tehnologic;
dt eroarea cauzat de deformaiile termice ale elementelor sistemului
tehnologic;
u eroarea cauzat de uzura elementelor sistemului tehnologic;
mc eroarea de msurare constant;
mv eroarea de msurare variabil;
HB eroarea cauzat de variaia duritii materialului semifabricatului;
A eroarea cauzat de variaia adaosului de prelucrare;
fv eroarea de fixare variabil;
TI eroarea datorat tensiunilor interne din structura materialului piesei.
 n relaiile de calcul (1), (2) i (3) corespunztoare erorii
totale de prelucrare, se poate considera semnul + sau
- n funcie de sensul influenei factorului de precizie
luat n considerare.

Conditia: (4)
 Determinarea cmpului de mprtiere a
erorilor de prelucrare prin metoda statistic

Mod de lucru:
1. Se prelucreaza 100 de arbori in aceleasi conditii;
2. Se masoara fiecare arbore si se noteaza intr-un tabel;
3. Se sistematizeaz rezultatele msurtorilor, notndu-se
dimensiunile sau abaterile efective, n ordine cresctoare.
4. Se aleg din tabel diametrele efective limit (maxim i minim) i se
calculeaz amplitudinea erorilor W cu relaia:

5. Amplitudinea intervalului erorilor W se mparte n mai multe

subintervale. Numrul acestor subintervale se alege ntre 5 i 17,
n funcie de mrimea lotului de fabricaie.
 Ex:

Dupa masurare se constata ca piesele se incadreaza in

campul de toleranta, dar acesta nu se cunoaste:

Se calculeaza amplitudinea subintervalului:

 Parametrul M0 din tabel este media intervalului de
frecven maxim, adic n cazul de fa M0 = 80,010.
6. Se calculeaza abaterea medie patratica a dimensiunilor:

Cmpul de mprtiere a erorilor de prelucrare va fi de

lime 6. n concordan cu frecvenele ni notate n
tabel, vom putea trasa histograma distribuiei
dimensiunilor.
 Frecventa relativa:

sau
 Curba distributiei normale Gauss-Laplace
n cazul mrimilor discrete (discontinue), x se calculeaz cu relaia:
 Strunjire cilindric exterioar cu
scula reglat la cota dr.

- def dr;
Frecvena de apariie a altor dimensiuni va scdea de-o parte i de alta a
cotei de reglare. Acesta este motivul pentru care curba lui Gauss-Laplace
prezint un maxim n dreptul valorii x, n jurul creia sunt grupate
dimensiunile.
 n practic nu folosim n ntregime curba Gauss-Laplace,
ci doar o poriune suficient de mare de lime 6,
poriune ce reprezint o probabilitate de cuprindere mai
mare de 99%.
Poriunea 6 din curba de distribuie se mai numete i
precizie caracteristic a procedeuluide prelucrare pentru
un sistem tehnologic definit.
 Fiecrui procedeu de prelucrare sau decontrol, fiecrei
maini-unelte i respectiv fiecrui mijloc de control i
corespunde un anumit 6. Cu ct cmpul de mprtiere
al erorilor 6 este mai mic, cu att procedeul de
prelucrare este mai precis i reciproc.
Erorile sistematice fixe produc doar deplasarea curbei
fa de originea acesteia, fr s-i schimbe forma.
Precizia caracteristic unui sistem tehnologic dat
corespunde scopului numai dac mrimea cmpului de
mprtiere a erorilor se ncadreaz n cmpul de
toleran prescris, adic 6 T.
 Interpretarea practic a distribuiei erorilor
de prelucrare

n situaiile practice, n funcie de caracterul erorilor

exist patru situaii disticte:
a) x i 6 au stabilitate bun n timp (cazul ideal);
b) x stabil, 6 instabil;
c) x instabil, 6 stabil;
d) x i 6 instabile (cazul cel mai defavorabil).
Posibilitatea aparitiei rebuturilor prin
depasirea tolerantelor prescrise
 Dac 6 > T, rezult c maina-unealt nu asigur
precizia necesar i n aceast situaie se va alege o
main mai precis.
Dac 6 T i totui apar rebuturi, rezult c reglajul
sculei la cot a fost fcut greit, deoarece maina-
unealt asigur precizia de prelucrare.
Scula a fost reglat prea aproape de dimensiunea dmax
(graficul culinie continu). Se corecteaz reglajul astfel
ca diametrul de reglare dr = doptim = x (curba trasat cu
linie ntrerupt) i astfel se va elimina probabilitatea
apariiei rebuturilor.
 Curbe de distribuie aparent normale

a) curbe simetrice;

b) curbe asimetrice.

Cazul prelucrrii a dou

loturi identice de piese,
pe maini-unelte
diferite. reglarea sculei
s-a fcut la aceeai cot
x1 = x2 si 1 = 2
Dou loturi de piese prelucrate pe aceeai main-unealt, dar n schimburi
diferite.
Curbe de distribuie simetrice ridicate pentru dou loturi de piese prelucrate pe
aceeai main-unealt (1 = 2 = ) dar n schimburi diferite, cu scula reglat
la cote diferite: x1 x2 (n1 = n2). Curba R este curba de distribuie rezultant
pentru cele dou loturi de piese amestecate
Trei loturi de piese identice prelucrate pe aceeai main-unealt, la
intervale de timp diferite.
Deplasarea spre dreapta a mediei ponderate cu cantitatea x se
datoreaz uzurii n timp a sculei achietoare, care conduce la erori
sistematice variabile progresiv.