Prezentare Antifoc 2017 (Cluj)

SOLUII DE PROTECIE
PASIV LA INCENDIU.
SEMINAR TEHNIC
Cluj-Napoca, Noiembrie 2017
FORMULAR FEEDBACK
V rugm s completati formularul de feedback

primit la nceputul seminarului, pentru a ne ajuta
s mbuntim calitatea prezentrii n viitor.
V mulumim!
Protecia pasiv la incendiu 2

AGENDA
1.0 Prezentarea grupului Hilti
2.0 Protectia pasiv la foc a construciilor - Preambul
3.0 Soluii de proiectare i montaj pentru sistemele de protecie pasiv la incendiu
4.0 Legtura dintre seism i elementele de protecie pasiv la incendiu
Protecia pasiv la incendiu Agenda 3

GRUPUL HILTI
Companie de familie
Partner al
fondat n 1941 profesionitilor
n Liechtenstein din construcii
Mai mult de Operaiuni

24,000 n mai mult de
de angajai 120 de ri
Hilti PowerPoint
Grupul style guide | October 21, 2016
Hilti | 2017 1.0 Prezentarea grupului Hilti 4
O ECHIPA GLOBAL
MAI PERFORMANT
Peste 24,000 angajai
124 naionaliti
n echipa global
13 naionaliti
n top management
56 naionaliti
la sediul central
23% din membri echipei

sunt femei
17% din manageri

sunt femei
Hilti PowerPoint
Grupul
Company style guide
Hiltipresentation
| 2017 | October
| March 2017 21, 2016 1.0 Prezentarea grupului Hilti 5
O GAM NTREAG DE PRODUSE, SERVICII, SOFTWARE
Sisteme de ancorare Scule electrice i accesorii Fixare direct i tehnica Sisteme de protecie
nurubrii pasiv la incendiu
Tehnic diamantat Sisteme de msurare Sisteme de susinere i

fixare a instalaiilor
Grupul Hilti | 2017 1.0 Prezentarea grupului Hilti 6

HILTI ROMNIA, DE 12 ANI UN PARTENER DE
NCREDERE
nfiinat n 2005
94 angajai
Aprox 7.000 de parteneri n Romnia
Cifra de afaceri 2016 : 41.5 Mio Lei
Percepia clientilor
Competitori Hilti

DEPARTAMENTUL TEHNIC HILTI ROMNIA
Field Engineers (pe teren)
Ing. Monica Rtan Consultant

aplicaii structurale
Ing. Dorin Ganaciuc Consultant

aplicaii mecanice i electrice
Ing. Cosmin Gafton Consultant

toate aplicaiile
Ing. Ioan Pintea - Consultant toate

aplicaiile
Technical Engineers (la sediul Hilti)
Ing. Simina Pop -

Consultant toate aplicaiile
Ing. Lucian Marin -

Consultant toate aplicaiile

ACTIVITATEA DEPARTAMENTULUI TEHNIC
Consultan tehnic Seminarii tehnice
Conferine externe Traininguri i pregatire
Grupul
Hilti Hilti
Departamentul
Company | 2017
PowerPoint style guide
presentation
Tehnic Hilti | |2017
| March October
2017 21, 2016 1.0 Prezentarea grupului Hilti 9
AGENDA
2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul

PROTECTIA PASIV LA
FOC A CONSTRUCIILOR
PREAMBUL
Dr. Arh. Vladimir Nicula
VNBIA
LUCRARI SELECTATE: 2000-2002
Sediul UAR, Bucuresti, str. Dem. I. Dobrescu
Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 12

LUCRARI SELECTATE: 2006
Showroom BMW
Bucuresti
Baneasa DN1
Arena Nationala
Bucuresti
Bd. Basarabia
Arena Nationala
Bucuresti
Bd. Basarabia
Art Safari 2017

Bucuresti
Cal. Victoriei
Turnul Pompierilor
concurs
Cluj-Napoca
17
ROLUL ARHITECTULUI
Atitudine deontologica
Cunosterea normativelor
Informarea clientului
Profesionalism n intocmirea documentatiei
Profesionalism n urmarirea executiei
Prghii operationale

ROLUL ARHITECTULUI
Profesionalism:
informarea clientului - principiile de baz, tehnice i legale,
adaptate la cerinele cldirii
ntocmirea temei de proiect
interfaa ntre client i autoriti - parcurgerea tuturor
pailor necesari obinerii avizelor, aprobrilor i
autorizaiilor
evitarea compromisurilor
supervizarea costurilor
implementarea n toate fazele proiectului (studii, concept,
DTAC, PT, DE) a cerinelor din normative
cerintele fundamentale de calitate (Legea 177/2015)
departajarea ntre cele de siguran (A, B, C) i celelalte
(energie, zgomot, izolaii)
urmrirea execuiei evitarea non-conformitilor

ROLUL ARHITECTULUI
Prghii operationale:
Implicarea activa a verificatorilor
Implicarea activa a expertilor (daca este cazul)
Implicarea autoritatilor
Receptia lucrarilor

ROLUL ARHITECTULUI
Prin Normativul de Siguran la Foc P118

se determin:
riscul de incendiu, n funcie de densitatea sarcinii termice i

destinaia cldirii
ncadrarea construciilor n grade de rezisten la foc
Acestea decid rezistenele la foc (RF) ale tuturor elementelor

constructive ale unei cldiri.
Tot n baza P118, arhitectul ntocmete Scenariul de Securitate

la Incendiu, unde sunt considerate cele mai defavorabile
ipoteze ale unui incendiu cu scopul de a-l anticipa i preveni
prin proiect.

ROLUL ARHITECTULUI
Normativul NP127/2009 extrapolat:

Conditiile de comportare la foc si masurile de protectie in caz
de incendiu ale principalelor elemente de constructie, materiale
si echipamente utilizate [] se prevad in documentatiile tehnice
de catre proiectantii de specialitate ai acestora, respectiv de:
a) arhitecti: pereti de compartimentare, inchideri exterioare
perimetrale, pereti despartitori, cile de evacuare, protectii
ale golurilor functionale de comunicare, evacuari de fum
prin tiraj natural- organizat, tratamentele termice, fonice i
hidroizolaii, finisajele interioare i exterioare;
b) ingineri structuristi: stalpi, coloane, diafragme,
contravantuiri, pereti portanti, plansee, terase si
acoperisuri;
c) ingineri instalatori: sistemele, echipamentele si instalatiile
proiectate, respectiv apa, electrice, ventilare, incalzire,
paratrasnet.

REFERINTE LEGISLATIVE
O.M.A.I. 166/2010 pentru aprobarea Dispoziiilor generale

privind aprarea mpotriva incendiilor la construcii si
instalaiile aferente
Normativul de siguran la foc a construciilor, indicativ
P118/99
OMAI nr. 1822/394/2004 Regulamentul privind clasificarea
si incadrarea produselor pentru constructii pe baza
performantelor de comportare la foc, aprobat prin Ord. Min.
Transporturilor, Constructiilor si Turismului si al Min. de Stat,
Min. Administratiei si Internelor
Acestea sunt completate prin:

SR EN 1992 1-2:2004 structuri de beton
SR EN 13501-1:2004 reactia la foc
SR EN 1996-1-2:2005 structuri de zidarie
SR EN 13501-2:2008 rezistenta la foc, criteriile R, E, I, I1, I2

PRINCIPII DE SIGURANTA LA FOC
In conformitate cu Legea 177/2015 care modifica si

completeaza Legea 10/1995 privind calitatea in constructii,
SIGURANTA LA FOC este a doua cerinta fundamentala de
calitate in constructii, dupa siguranta si stabilitate

PRINCIPII DE SIGURANTA LA FOC
Protectia Activa la Foc (PAF)

Detectarea Incendiului
Sisteme de Extragere a Fumului si Caldurii
Stingere Incendiului
Instalatii speciale de stingere
Protectia Pasiva la Foc (PPF)

Izolarea Incendiului
Limitarea Propagarii Focului
Prevenirea Colapsului Structural
Evacuarea Persoanelor si Protectia Bunurilor
PAF + PPF = SISTEMUL DE SIGURANTA LA FOC AL CLADIRILOR

PROTECTIE PASIVA
PROTECTIA PASIVA ESTE INTOTDEAUNA

ACTIVA
Protectia pasiva la foc salveaza vieti

Protectia pasiva la foc reduce pierderile
comerciale
Protectia pasiva la foc protejeaza constructia

PROTECTIE PASIVA
SFPE (Society of Fire Protection Engineers) delimiteaza patru

paliere de aplicare a PPF:
1. Protectia la foc a elementelor structurale asigura
integritatea structurii de rezistenta a cladirii n caz de
incendiu
2. Compartimentari asigura limitarea propagarii incendiului
si asigura evacuare n siguranta a persoanelor (PPF
protejeaza de foc, fum si gaze fierbinti)
3. Protejarea golurilor usi, ferestre, goluri functionale,
treceri, pasaje, dar si clapete/voleti pe traseul tubulaturilor
4. Etansarea traversarilor si racordurilor instalatii care
strabat elemente constructive cu rezistenta la foc sau
racorduri ntre elemente cu rol n protectia la incendiu si
care pot genera zone vulnerabile prin care focul se poate
propaga

PROTECTIE PASIVA
Rezistenta la foc:
Aptitudine a unui produs de a pastra, pe o durata de timp
determinata, capacitatea portanta, etanseitatea la foc,
izolarea termica impuse si/sau orice alta functie impusa,
specificate ntr-o ncercare standardizata de rezistenta la foc.

REZISTENTA LA FOC - COMPONENTE
Capacitatea portanta R:
Capacitatea unui element de constructie de a rezista expunerii la foc sub actiuni mecanice specificate, pe una sau mai
multe fete, pentru o perioada de timp, fara nici o pierdere a stabilitatii structurii. (SR EN 13501-2:2008)
Criteriul R se considera a fi satisfacut cand functia de capacitate portanta este mentinuta pe perioada de expunere la foc
ceruta. (SR EN 1996-1-2:2005)
Etanseitatea la foc E:
Capacitatea elementului pentru constructii, care are o functie de separare, de a rezista expunerii la foc numai pe o parte,
fara transmisia focului pe partea neexpusa ca rezultat al trecerii flacarilor sau gazelor fierbinti. Acestea pot cauza
aprinderea fie a suprafetei neexpuse sau a oricarui material adiacent acestei suprafete. (SR EN 13501-2:2008)
Criteriul E se considera a fi satisfacut cand trecerea flacarilor si a gazelor fierbinti dincolo de element este prevenita. (SR
EN 1996-1-2:2005)

Izolarea termica I:
Capacitatea elementului de constructie de a rezista expunerii la foc numai pe o parte, fara transmiterea focului ca
rezultat al unui transfer semnificativ de caldura de la partea expusa la partea neexpusa. Transmisia trebuie sa fie limitata
astfel incat pe suprafata neexpusa sa nu se depaseasca valorile unor temperature normate.
Criteriul I se considera a fi satisfacut cand temperatura medie a fetei neexpuse nu depaseste 1400 C iar cresterea de
temperatura in orice punct al suprafetei nu depaseste 1800 C (SR EN 1996-1-2:2005). Elementul expus trebuie de
asemenea sa constituie o bariera pentru caldura, suficienta pentru a proteja persoanele din apropierea sa.
(SR EN 13501-2:2008)

Izolarea termica a usilor si obloanelor - I1, I2:

In cazul usilor si obloanelor rezistente la foc se va utiliza una din cele doua optiuni pentru izolare termica, I1 sau I2
definite conform SR EN 13501-2:2008.
Nota: n cazul nendeplinirii criteriului de portanta (R) si/sau de etanseitate la foc (E) se considera si nendeplinirea
criteriului de izolare termica (I).
Autoinchidere C:
inchiderea automata este capacitatea unei usi sau ferestre deschise de a se inchide complet in rama sa si de a actiona
orice dispozitiv de inchidere care poate fi atasat fara interventie umana, prin energia acumulata sau prin redarea
energiei acumulate in cazul caderii alimentarii cu energie.

Elemente portante (structurale): Elemente neportante (nestructurale):

Cu rol de separare a focului - REI Cu rol de separare a focului - EI, E
- pereti ex. REI 240; REI 180; REI 120 pereti exteriori - EI ex. EI 30; EI 15
- plansee ex. REI 180 ; REI 120; REI 90; REI 60 pereti despartitori - EI ex. EI 240; EI 180; EI 120; EI 90; EI 60;
EI 30
Fara rol de separare a focului - R pereti despartitori - E ex. E 15
- stalpi, coloane ex. R 240; R 180
- scari ex. R 60; R 15 Usi, obloane rezistente la foc incl. disp. de autonchidere -
EI1- C, EI2- C:
ex. EI1;2 90 C; EI1;2 60 C; EI1;2 30 C; EI1;2 15 C

PROTECTIE PASIVA
Reactia la foc:
comportare a unui material care, prin propria sa
descompunere, alimenteaza un foc la care este expus, in
conditii specificate
clasificarea se acorda unui produs identificat in relatie cu
conditiile de utilizare finala. Prezentarea clasificarilor este
conforma SR EN 13501-1:2004.

REACTIA LA FOC - CLASIFICARI
A1
Produse pentru constructii cu exceptia pardoselilor A2 s1,d0 A2 s1,d1 A2 s1,d2
A1, A2, B, C, D, E, F
A2 s2,d0 A2 s2,d1 A2 s2,d2
A2 s3,d0 A2 s3,d1 A2 s3,d2
Clasificari suplimentare s1, s2, s3
B s1,d0 B s1,d1 B s1,d2
pentru emisia de fum (SR EN 13501-1:2004)
B s2,d0 B s2,d1 B s2,d2
Clasificari suplimentare d0, d1, d2 B s3,d0 B s3,d1 B s3,d2
pentru picaturi/particule aprinse (SR EN 13501- 1:2004) C s1,d0 C s1,d1 C s1,d2
C s2,d0 C s2,d1 C s2,d2
C s3,d0 C s3,d1 C s3,d2
D s1,d0 D s1,d1 D s1,d2
D s2,d0 D s2,d1 D s2,d2
D s3,d0 D s3,d1 D s3,d2
E
E d2
F

REACTIA LA FOC - CLASIFICARI
A1FL
Produse pentru pardoseli A2 FL s1 A2 FL s2
A1FL, A2FL, BFL, CFL, DFL, EFL, FFL B FL s1 B FL s2
C FL s1 C FL s2
D FL s1 D FL s2
Clasificari suplimentare s1, s2 pentru emisia de fum
(SR EN 13501-1:2004) E FL
F FL

PROTECTIA PASIVA - ETANSARI
Tipuri de etansari:
Traversari de pereti verticali
Traversari de plansee
Protectia cablurilor
Compartimentari - racordul dintre diverse elemente
constructive distincte (exp. pereti-plansee)
Anvelopanta - racordul dintre fatada si structura (exp.
fatada cortina, panouri prefabricate de fatada etc.)
Specialistii recomanda redundanta sistemelor de protectie





Compartimentari (oriz.)
Traversari de
plansee
Traversari de pereti verticali
Compartimentari (vert.)
Anvelopanta
Protectia cablurilor
Traversari de plansee
(ghene etansate)

MONITORIZARE & MENTENANTA
Lucrarile la cablaje noi, reparatii si nlocuiri de tevi si conducte,

adaugarea de noi sisteme de comunicatie etc sunt cele mai
frecvente tipuri interventii la cladirile existente. Deseori implica
traversarea elementelor rezistente la foc.
Toate aceste lucrari trebuie facute lundu-se n considerare
conditiile initiale din Scenariul de Securitate la Foc.
Situatii care sporesc riscul de neconfomitati:

Erori de executie
Dimensiuni atipice de goluri
Conditii constructive particulare
Prezenta n timp a mai multor echipe de constructori etc.
Toti cei implicati n lucrari de executie, reparatii si mentenanta
trebuie instruiti, monitorizati si responsabilizati cu privire la
riscurile pe care le implica munca lor.

OBLIGATIILE PROPRIETARILOR
Constructiile care au o vrsta mai mare de 25 ani au rareori

implementate masuri specifice de etansare la foc.
Majoritatea echipamentelor si sistemelor au o durata medie de
garantie de 5-10 ani. Interventiile ulterioare la cladire pot
reduce sau anula aceasta durata.
Proprietari trebuie sa:

si cunoasca imobilul
Fie la curent cu schimbarile din normative si cerintele la zi
Fie n permanenta vigilenti si sa verifice constant starea
tuturor echipamentelor si a sistemelor prezente in imobil
Asigure eficacitatea sistemelor de protectie si sa aloce un
buget periodic pentru lucrari de urmarire, ntretinere,
nlocuire si/sau reparatie, dupa caz

COSTURI
Investitie + Exploatare vs. Pagube estimate
Care este costul real pe care l implica protejarea cladirilor de

efectele unui incendiu?
Costurile se pot optimiza prin proiect, dar nu in detrimentul

performantei minime necesare.
Beneficiarii nu si pot permite sa nu aiba un sistem de
securitate la incendiu adecvat.
Pretul salvarii de vieti omenesti si de bunuri materiale este

incalculabil.

CONTACT
VNBIA
Str. Ion Brezoianu 36
010138 Bucharest
Romania
Tel.: +40 72 239 84 79
vladimir.nicula@vnbia.net
www.vnbia.net

AGENDA
2.0 Protectia pasiva la foc a constructiilor - Preambul

SOLUII DE PROIECTARE
I MONTAJ PENTRU
SISTEMELE DE
PROTECIE PASIV LA
INCENDIU
Ing. Ioan Candin Pintea-Ungureanu
OBIECTIVELE PROIECTRII SISTEMELOR DE PROTECIE LA
INCENDIU
Pentru proterajea oamenilor
Pentru protejarea bunurilor i a mediului
REDUCEREA RISCULUI DE INCENDIU
Reducerea frecvenei: PREVENIRE
Reducerea magnitudinii: PROTECIE

ACTIV: necesit intervenia unui PASIV: nu este nevoie de un operator sau de
operator sau a unui sistem (sprinkler, un sistem (de partitionare)
extinctor, etc...)
Este necesar s identificm orice punct slab al cldirii i apoi

s asigurm nivelul necesar de protecie.
Protecia pasiv la incendiu 3.0 Soluii de proiectare i montaj pentru sistemele de protecie pasiv la incendiu 48
ZONE DE RISC DINTR-O CLDIRE
Instalatii electrice
Rosturi
Instalatii mecanice
PARAMETRII TEHNICI FUNDAMENTALI PRIVIND
PROIECTAREA PRODUSELOR ANTIFOC
REACTIA LA FOC REZISTENTA LA FOC
REACIA LA FOC
Capacitatea unui material de a limita initierea si REZISTENTA LA FOC
propagarea unui incendiu, este testat prin
metoda Reactiei la Foc (clasa materialului de Un material ignifug este instalat intr-o proba de dimensiuni
constructie). Acest test masoara cantitatea de reale a unei cladiri supuse la foc intr-un cuptor in cadrul
energie pe care un material o poate degaja in unui institut de cercetare recunoscut de Autoritati. In timpul
timpul unui incendiu incercarii, temperatura cuptorului variaza in functie de o
curba standard care simuleaza conditiile unui incendiu.
Daca produsul trece testul este aprobat (REI)
CONTRIBUTIA LA INCENDIU
INCHIDERI
Clasa materialului de constructie

[e.g. EN 15301-1. A1, A2] Clasa de Rezistenla ta Foc
[e.g. Class 1 to BS 476: Part 7] [e.g. DIN 4102, P.1: e.g. F90, F60, F30]
[e.g. 120 minute la BS 467: Part 20]
CLASELE DE REACIE LA FOC
In Uniunea Europeana materialele de constructie utilizate ntr-o cladire

trebuie sa fie testate pentru a se verifica comportamentul la foc.
B3 B2 B1 CP 620 / B1
Clasificarea este de la "non-inflamabil" la "foarte inflamabil".
REZISTENA LA FOC
REACTIA LA FOC Un material ignifug este instalat intr-o proba de dimensiuni
reale supusa la foc intr-un cuptor in cadrul unui institut de
Capacitatea unui material de a limita initierea si testare recunoscut de Autoritati. In timpul incercarii,
propagarea unui incendiu, este determinate de temperatura cuptorului variaza in functie de o curba
reactia de Rezistenta la Foc (clasa materialului standard care simuleaza conditiile unui incendiu. Daca
de constructie). Acest test masoara cantitatea de produsul trece testul este aprobat (REI)
energie pe care un material o poate produce in
timpul unui incendiu
CONTRIBUTIA LA INCENDIU INCHIDERI
Clasa materialului de constructie Clasa de Rezistenla ta Foc

[e.g. EN 15301-1. A1, A2] [e.g. DIN 4102, P.1: e.g. F90, F60, F30]
[e.g. Class 1 to BS 476: Part 7] [e.g. 120 minute la BS 467: Part 20]
CLASELE DE RESISTEN LA FOC: SEMNIFICAIE
REI
E Etansare la fum
I Izolare termica
EADS: DIRECTIVE EUROPENE PENTRU AGREMENTARE
Normative
locale P118
Organizatie
europeana
European organization
for technical approval
Directive EADs
europene European Assessment
Documents
Certificat
Marcaj
european
MARCAJUL CE
Produsul este conform directivelor

europene
Produsul poate fi utilizat doar conform

specificaiilor
Sunt specificate aplicatiile pentru care

este destinat
EADS: GHID DE AGREMENTARE AL PRODUSELOR ANTIFOC
Indicatii ale Standarde

caracteristicilor europene
produsului
Permeabilitatea apei: conform normativelor ETAG
In cazul prezentei apei in urma unui incendiu materialele antifoc trebuie sa fie capabile sa etanseze compartimentele
afectate fata de restul cladirii pentru a limita pagubele materiale (materialele sunt testate conform UL 1479 si UL
2079).
In plus materialele antifoc au fost testate si in medii in care nu este prezent focul (W-rating conform UL 1479).
Izolarea fonica: conform normativului EN ISO 140

Cladirea Capacitatea produselor de a functiona
ca si bariera fonica a devenit o
Trafic necesitate in proiectele europene
Echipamente
aerian
Produsele antifoc trebuie sa fie capabile
de a etansa fonic comparimentele din
cladire impotriva zgomotelor din surse
externe dar si din exploatarea cladirii
Trafic
Electrocasnice
Zgomot
Zone produs din
tehnice surse externe
Zgomot provenit
din exploatarea
cladirii
Etansarea gazelor: conform EN 1026 (CO2, CH4, N2 ...)
Solventi,
produse Produse antifoc Extinctoare
chimice,
vapori
Gaze
toxice
Clasa de expunere: definita in baza rezistentei la agenti fizici, chimici sau expunere
descrisa in TR 024. Caracteristici si durabilitate
Clasa Expunere
Tip X Toate conditiile meteorologice
Tip Y1 Expunerea la temperaturi sub 0 C, cu expunerea la raze UV, fara
expunere la apa
Tip Y2 Expunerea la temperaturi sub 0 C, fara expunere la apa sau

razele UV
Tip Z1 Uz intern, cu umiditate ridicata, cu temperaturi peste 0 C .
Tip Z2 Uz intern fara umiditate
Imbatranirea
Testele simuleaza ciclul de imbatranire prin expunerea la temperaturi extreme
(-15 / + 60 C) precum si expunerea intermitenta la apa.
Probele sunt testate ulterior la foc
Bewitterungszyklus
70
60
50
Temperatur in C
40
30
20
10
0
-10
-20
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
= Wasserlagerung Zeit in h
STANDARD LEED: PENTRU CONSTRUCTIILE VERZI
Standardele LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) indica cerintele pentru constructia cladirilor
ecologice, atat din punct de vedere energetic cat si din punctul de vedere al consumului de resurse implicate in procesul
de realizare.
Avantajele pentru cei care adopta standardele LEED sunt mari, economisind
costurile de operare considerabil si aceste cladiri permit sa se autosustina in
comparaie cu cele traditionale dar necesita certificarea de catre o terta parte.
Produsele antifoc Hilti sunt certificate si sa respecte standardele de cladire verde.
VOC = Volatile Organic Compound
SIMULAREA UNUI INCENDIU
PRINCIPALELE APLICATII ALE PRODUSELOR ANTIFOC
PENETRRI ROSTURI APLICAII SPECIALE
SISTEME
Tevi inflamabile Tevi metalice
Cabluri electrice Penetrari mixte
EVI INFLAMABILE - COLIER
Colier
Colier Sigilant
+ Vat mineral
TEST VIDEO
EVI INFLAMABILE - COLIER
EVI INFLAMABILE - BANDAJ
Bandaj
Bandaj intumescent Sigilant

+ Vat mineral
EVI INFLAMABILE COLIER I BANDAJ
METODE DE TESTARE - EVI I CONFIGURAII
40% DIN EVILE DE SCURGERE SUNT INSTALATE NTR-O
CONFIGURAIE NON-STANDARD
Acest tip de penetrare este foarte ntlnit i dificil de soluionat.
SISTEME
EVI METALICE NEIZOLATE
IZOLAIE NTRERUPT
Izolaie cu vat mineral
Sigilant acrilic
IZOLAIE CONTINU
EVI METALICE NEIZOLATE
EVI METALICE IZOLATE CU IZOLAIE INFLAMABIL
Cu izolaie combustibil
Bandaj Sigilant
EVI METALICE IZOLATE CU IZOLAIE INFLAMABIL
SISTEME
CABLURI ELECTRICE, TUBURI, PATURI DE CABLURI
Cabluri i tuburi mici SIGILANT

INTUMESCENT
Intumescent
+ vat mineral
Deschidere
< 15 x 15 cm
Cabluri sau paturi de cabluri SPUMA PE BAZA

DE GRAFIT
Foam
Deschidere < 40 x 40 cm
CABLURI ELECTRICE, TUBURI, PATURI DE CABLURI:
SPUM PE BAZ DE GRAFIT
PERNE PE BAZA DE
Cabluri si paturi de cabluri GRAFIT
Perne Sigilant
SISTEME
PENETRRI MIXTE MORTAR
Perete rigid sau planseu
Mortar
Perete rigid/flexibil sau planseu
Panou Sigilant
Spuma
PENETRRI MIXTE MORTAR
ROSTURI STRUCTURALE
Sigilant
Vat
acrilic sau
mineral
spray
FAADE CORTIN SPRAY PENTRU ROSTURI
Vata
mineral
Spray rosturi
FAADE CORTIN SPRAY PENTRU ROSTURI
EXEMPLE DE MONTAJ CORECT
EXEMPLE DE MONTAJ INCORECT
SELECTORUL ANTIFOC
fsselector.hilti
.com
Once a selection has been made, the options are shown

with the products: click on the selected product to access
all product information, application drawings and ETA
documents.
Select using the
icons
The PC version has a
New Fast Track function: if you
don't know any more details about
direct link to
the application, click on fast
track to go directly to the list of
Autocad drawings
suitable products.
AGENDA
2.0 Protectia pasiva la foc a constructiilor - Preambul

LEGTURA DINTRE SEISM
I SISTEMELE DE
PROTECIE PASIV LA
INCENDIU
Ing. Dorin Ganaciuc
RISC SEISMIC LA NIVEL MONDIAL
Seismul reprezinta o amenintare globala pentru industria constructiilor
Harta globala de risc seismic
Protecia pasiv la incendiu 4.0 Legtura dintre seism i elementele de protecie pasiv la incendiu 99
RISC SEISMIC LA NIVEL MONDIAL
Intre 1000 si 2000 de seisme pe an cu magnitudine mai mare de 5 grade
RISC SEISMIC N ROMNIA
PUNCTE SLABE ALE CLDIRILOR LA CUTREMUR
EFECTE SECUNDARE ALE UNUI SEISM
Incediile ce pot aparea dupa un cutremur reprezinta un risc major pentru siguranta
vietii omenesti si pentru protectia bunurilor si a proprietatilor
Incendii
&
Fum
PROIECTAREA SISTEMULUI DE PROTECTIE PASIVA LA
INCENDIU
O proiectare corect la foc trebuie s ofere un rspuns pozitiv la urmtoarele ntrebri:
Pot suporta sigilrile antifoc mirile cauzate de cutremur?
Este produsul antifoc degradat?
A rmas deschiderea golului impenetrabil la fum i gaze?
Trebuie nlocuite produsele antifoc dup un cutremur?
+ =
Simularea seismului Teste la foc dupa Recomandari de solutii pentru

aparitia unui cutremur zone cu risc seismic ridicat
TESTARE LA SEISM I FOC N LABORATOR
Teste seismice n laborator Instrumente de testare
20 Load pattern (all)

15
10
Msurarea diferenei de presiune pentru a
Displacement [mm]
0
determina permeabilitatea la fum/gaz.
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49
-5
-10
-15
Msurarea deplasarilor (mm), a ncrcrilor
-20
Number of cycles [-] (kN) i a presiunii (Pa).
TESTARE LA SEISM I FOC N LABORATOR
TESTARE LA SEISM I FOC LA SCAR REAL
TESTARE LA SEISM I FOC LA SCAR REAL
TESTARE LA SEISM SI FOC LA SCARA REALA
Valoarea componentelor nestructurale si a bunurilor dintr-o cladire
Structurale
Nestructurale
Bunuri materiale
Cladire Cladire de Hotel Spital
rezidentiale birouri
CARACTERISTICI FUNDAMENTALE ALE PRODUSELOR
SEISMICE ANTIFOC
Un sistem de protectie pasiva la incendiu trebuie sa indeplineasca 4 cerinte:
1. Flexibil preluarea deplasarilor si vibratiilor fara degradari
2. Aderent eliminarea riscului aparitiei rosturilor
3. Ermetic pastrarea etanseitatii
4. Sigur risc mic de erori la montaj
CLASIFICAREA PERFORMANTELOR
CLASIFICAREA REZULTATELOR
CLASIFICAREA REZULTATELOR
CONCLUZII
1. Seism amenintare reala in industria constructiilor

2. Incendiu efect secundar, risc major in caz de cutremur
3. Proiectare consideram efectele actiunilor dinamice ale unui seism
4. Teste simularea seismului urmata de testarea la incendiu
5. Rezultate date concrete pe baza testelor
Recomandarea corecta a unui sistem de protectie

pasiva la incendiu in zonele seismice
V MULUMIM!
Protecia pasiv la incendiu 119

Prezentare Antifoc 2017 (Cluj)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Antifoc 2017 (Cluj)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SOLUII DE PROTECIE

V rugm s completati formularul de feedback

Protecia pasiv la incendiu 2

1.0 Prezentarea grupului Hilti

2.0 Protectia pasiv la foc a construciilor - Preambul

3.0 Soluii de proiectare i montaj pentru sistemele de protecie pasiv la incendiu

4.0 Legtura dintre seism i elementele de protecie pasiv la incendiu

Protecia pasiv la incendiu Agenda 3

Mai mult de Operaiuni

23% din membri echipei

17% din manageri

Tehnic diamantat Sisteme de msurare Sisteme de susinere i

Grupul Hilti | 2017 1.0 Prezentarea grupului Hilti 6

Grupul Hilti | 2017 1.0 Prezentarea grupului Hilti 7

Ing. Monica Rtan Consultant

Ing. Dorin Ganaciuc Consultant

Ing. Cosmin Gafton Consultant

Ing. Ioan Pintea - Consultant toate

Technical Engineers (la sediul Hilti)

Ing. Simina Pop -

Ing. Lucian Marin -

Grupul Hilti | 2017 1.0 Prezentarea grupului Hilti 8

Conferine externe Traininguri i pregatire

1.0 Prezentarea grupului Hilti

2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul

3.0 Soluii de proiectare i montaj pentru sistemele de protecie pasiv la incendiu

4.0 Legtura dintre seism i elementele de protecie pasiv la incendiu

Protecia pasiv la incendiu Agenda 10

Sediul UAR, Bucuresti, str. Dem. I. Dobrescu

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 12

Art Safari 2017

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 18

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 19

Implicarea activa a verificatorilor

Implicarea activa a expertilor (daca este cazul)

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 20

Prin Normativul de Siguran la Foc P118

riscul de incendiu, n funcie de densitatea sarcinii termice i

Acestea decid rezistenele la foc (RF) ale tuturor elementelor

Tot n baza P118, arhitectul ntocmete Scenariul de Securitate

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 21

Normativul NP127/2009 extrapolat:

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 22

O.M.A.I. 166/2010 pentru aprobarea Dispoziiilor generale

Acestea sunt completate prin:

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 23

In conformitate cu Legea 177/2015 care modifica si

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 24

Protectia Activa la Foc (PAF)

Protectia Pasiva la Foc (PPF)

PAF + PPF = SISTEMUL DE SIGURANTA LA FOC AL CLADIRILOR

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 25

PROTECTIA PASIVA ESTE INTOTDEAUNA

Protectia pasiva la foc salveaza vieti

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 26

SFPE (Society of Fire Protection Engineers) delimiteaza patru

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 27

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 28

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 29

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 30

Izolarea termica a usilor si obloanelor - I1, I2:

Protecia pasiv la incendiu 2.0 Protecia pasiv la foc a construciilor - Preambul 31

Elemente portante (structurale): Elemente neportante (nestructurale):