Proiect Pod Complet PDF

COLECTIV ELABORARE
EF COLECTIV
Dr. ing. Comisu Cristian-Claudiu ____________________
EF PROIECT
Dr. ing. Boac Gheorghi ____________________
PROIECTANT DE SPECIALITATE
ing. Bogdan HRICU ____________________

ing. Adrian GROSU ____________________
ing. Cazacu Andrei ____________________
ing. Agache Ovidiu ____________________
ing. Ghebac Alin ____________________
ing. Ghebac Marius ____________________
Director General,
Dr. ing. Comisu Cristian-Claudiu
NOTA: Drepturile de autor privind prezenta documentaie aparin firmei SC POD-PROIECT SRL IASI, protejat n concordan cu legislaia n vigoare.
1
0
1. DATE GENERALE ................................................................................................ 4
2. DATE TEHNICE ALE LUCRARI ........................................................................ 5
3. DESCRIEREA LUCRARILOR ........................................................................... 26
1.1.Organizarea de antier ..................................................................................... 27
1.2.Instalarea schelelor i eafodajelor ................................................................. 27
1.3.Restricionarea circulaiei pe banda i pe trotuarul dinspre amonte
(3,50m+1,00m).............................................................................................. 27
1.4.Demolarea cii de pe podul n arc, de pe culeele cadru i pe o lungime de
racordare de 10 metri deoparte i de alta, de pe jumtate din zona
carosabil (jumtatea dinspre amonte, 3,50m) ............................................. 28
1.5.Se toarn un covor asfaltic din BAP de 5cm grosime pe poriunea cu
calea demolat, pe jumtatea dinspre amonte a prii carosabile
(jumtatea, 3,50m). ....................................................................................... 28
1.6.Se deviaz traficul rutier i pietonal pe banda dinspre amonte. ..................... 28
1.7.Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre aval. .................................. 28
1.8.Se execut reabilitarea arcului dinspre aval .................................................... 29
1.9.Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre aval................... 32
1.10.Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre
aval ................................................................................................................ 32
1.11.Se execut reabilitarea consolei dinspre aval, pe toat lungimea podului.... 33
1.12.Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre aval. ............................... 33
1.13.Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre aval a podului ... 34
1.14.Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre amonte. ........................... 34
1.15.Se execut reabilitarea arcului dinspre amonte............................................. 34
1.16.Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre amonte ........... 37
1.17.Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre
amonte ........................................................................................................... 38
1.18.Se execut reabilitarea consolei dinspre amonte, pe toat lungimea
podului........................................................................................................... 38
1.19.Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre amonte........................... 38
1.20.Se execut racordarea drumului i trotuarelor cu podul ............................... 39
1.21.Se execut lucrrile de amenajare a albiei .................................................... 40
2
4. CAIETE DE SARCINI ......................................................................................... 42
4.1.Caiet de sarcini - Schele si esafodaje .............................................................. 42
4.2.Caiet de sarcini - Demolarea betonului........................................................... 43
4.3.Caiet de sarcini - Aplicare a benzilor din fibre de carbon .............................. 45
4.4.Caiet de sarcini Aplicare a tesaturilor din fibre de carbon .......................... 50
4.5.Caiet de sarcini Cofraje ................................................................................ 55
4.6.Caiet de sarcini Armaturi ............................................................................. 56
4.7.Caiet de sarcini Betoane ............................................................................... 60
4.8.Caiet de sarcini Hidroizolatii ....................................................................... 74
4.9.Caiet de sarcini Dispozitive de acoperire a rosturilor .................................. 83
4.10.Caiet de sarcini - Imbracaminti rutiere la poduri .......................................... 85
4.11.Caiet de sarcini - Lucrari de terasamente...................................................... 92
4.12.Caiet de sarcini - Protecie sferturilor de con.............................................. 109
4.13.Caiet de sarcini - Scri i casiuri pe taluze ................................................. 109
4.14.Caiet de sarcini - Parapeti de protecie ....................................................... 109
4.15.Caiet de sarcini - Dispozitive de evacuare a apelor .................................... 111
4.16.Caiet de sarcini - Bordurile de trotuar......................................................... 111
4.17.Caiet de sarcini Parapet pietonal .............................................................. 112
4.18.Caiet de sarcini - Fundatii de balast si/sau de balast amestec optimal ....... 113
4.19.Caiet de sarcini - Strat rutier din balast stabilizat cu ciment ...................... 119
4.20.Caiet de sarcini - Straturi de baza din mixturi asfaltice .............................. 132
4.21.Caiet de sarcini - Imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate, executate
la cald .......................................................................................................... 144
4.22.Caiet de sarcini - Lucrari de sustinere din gabioane ................................... 155
4.23.Caiete de sarcini - Marcaje rutiere .............................................................. 158
4.24.Caiet de sarcini - Urmarirea comportarii in timp poduri ............................ 164
4.25.Caiet de sarcini - Prevederi privind controlul calitatii, receptia lucrarilor
si refacerea lucrarilor defecte ...................................................................... 170
3
MEMORIU TEHNIC GENERAL
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investiie

REABILITARE POD PE DN 15 KM 287+062,
LA BICAZ
1.2. Amplasament
Judetul: Neamt
Localitatea: Bicaz
1.3. Titular
C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi
1.4. Beneficiar
C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi
1.5. Elaborator
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI
Romnia, Iasi, str. Plopii Fara Sot nr.3
Tel. 0232245501, fax 0232245501, e-mail pod_proiect@yahoo.com
1.6. Faza de proiectare:

Proiect tehnic, Detalii de executie, Caiete de sarcini.
4
2. DATE TEHNICE ALE LUCRARI
Proiectul Tehnic este documentaia care cuprinde toate caracteristicile i toti

indicatorii tehnici, financiari i economici ai investiiei.
Beneficiarul proiectului este C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala
Drumuri si Poduri Iasi, care este i entitatea legal care aplic pentru finanare.
Strategia pentru implementarea proiectului ine seama de obiectivele generale i
specifice i de limitrile legate de resursele disponibile.
Proprietarul investiiei realizate va fi C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala
Drumuri si Poduri Iasi, care va fi i administratorul fondurilor necesare.
Situaia actual.
Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi analiznd starea podurilor aflate n
administrare, a stabilit ca prioritate reabilitarea podului peste raul Bicaz, amplasat pe
DN 15, km. 287+062, in localitatea Bicaz, judeul Neam.
Drumul naional DN 15 BicazBacu traverseaz la km 287+062 rul Bicaz pe
un pod de 61,58 m, lungime total msurata la nivelul parapetului pietonal.
Podul prezint o structur static nedeterminata alctuita din 2 arce elastice de
beton armat, dublu ncastrate, cu calea sus n conlucrare cu tablier elastic de beton
armat pe cadre continui stlpi i 2 grinzi longitudinale solidarizate transversal cu
antretoaze la fiecare 5,00 m i plac de beton armat la partea superioar.
Arcele de beton armat prezint o seciune dreptunghiular de lime constant
de 0,60 m i nlime variabil, 1,40 m la natere i 1,00 m la cheie. Arcele au
lungimea de 40,00 m msurata pe linia naterilor, asigurnd un raport f/l= 1/5
(pleotirea), si au naterea la culeea Piatra Neam cu 0,40 m mai sus n raport cu
naterea de la culeea Bicaz. n seciunea transversal arcele sunt amplasate la 5,00 m
interax, simetric n raport direct cu axa longitudinal a podului.
Arcele sunt solidarizate ntre ele cu diafragme de beton armat cu seciunea
dreptunghiular 0,60 x 0,30 m n cmp i 1,00 x 0,30 m n ncastrare, la faa arcelor.
Legtura dintre arce este asigurata cu 4 diafragme amplasate la 5,00 m una fa de
alta, n lungul podului.
Pe zona cheii, pe o lungime de 15,00 m arcele fac corp comun cu grinzile
monolite ale tablierului, solidarizarea ntre arce fiind asigurate de antretoazele
tablierului, i placa superioara de beton armat a tablierului.
Structura de rezisten a tablierului elastic de beton armat este alctuita din
cadre continui de beton armat cu stlpi de seciune dreptunghiular 0,50 x 0,60 m i
5
grinzi longitudinale de seciune dreptunghiular 0,35 x 0,75 m, cu placa de beton
armat de nlime variabil la partea superioara. Conlucrarea dintre grinzile principale
este asigurat de antretoaze de seciune dreptunghiular 0,35 x 0,75 m amplasate in
lungul podului la 5,00 m distanta inter ax.
La partea superioar reeaua de grinzi este solidarizat de o plac de beton
armat ncastrat pe contur n reeaua de grinzi cu grosimi variabile, de 0,20 m n axul
longitudinal al podului i minim 0,16 m n zona vutelor interioare.
Calea pe pod este compus din zona carosabil cu limea de 7,0 m si 2
trotuare denivelate de 1,5 m lime fiecare. Pe zona carosabil calea este compus din
sapa si mbrcminte. apa cuprinde un strat de mortar de egalizare de 2 cm grosime,
hidroizolatie compusa din dou straturi de carton asfalt i trei straturi de bitum cu o
grosime totala de 1,0 cm si o sapa de protecie alctuita din plci prefabricate de
beton armat avnd dimensiunile 0,30 x 0,30 x 0,04 cm.
mbrcmintea este din asfalt turnat n dou straturi de cte 2,5 cm grosime
fiecare.
Podul este echipat cu 6 guri de scurgere amplasate cte 2 n seciune, la circa
20,0 m distan seciune. Podul este echipat cu dispozitive de acoperire a rosturilor tip
lir din tabla.
Parapetul pietonal este realizat din elemente prefabricate din beton armat, mn
curent, stlpi la 2,50 m inter ax i zbrelue. Lisa parapetului are seciunea de 0,22 x
0,22 m.
Podul acoper o lungime total de parapet de 61,58 m, racordarea cu
terasamentele fiind asigurat de culei de tip cadru de beton armat, de 10,50 m
lungime, ngropate n terasamente, avnd fundaii comune cu fundaiile arcelor.
Elementele cadrelor de la culei sunt identice cu elementele cadrelor ce asigur
legtura dintre arce i tablier.
Culeele sunt de tip cadru de beton armat, cadre cu deschideri de 5.00 m cu
stlpii ncastrai n fundaia arcelor, fundaie comun, ngropat n terasamente. Acest
tip de culee asigur racordarea cu terasamentele pe o lungime de 10.50 m cu taluz
2/3.
Fundaiile sunt pe chesoane. Dimensiunile blocului de fundare sunt de 8,82 x
6,50 x 9,20 m. Fundaiile au fost coborte la cota 406.90 m culee Bicaz, i cota
407,70 culee Piatra Neam. Fa de cota cii, talpa de fundare se gsete la 19,35 m
respective 18,55 m, asigurnd fa de etiaj circa 9,50 m.
Racordarea podului cu terasamentele se face cu sferturi de con pereate.
Sferturile de con amonte sunt n funciune, iar pe taluz sub pod terasamentele au
cedat. Sfertul de con aval mal stng este n funciune n timp ce sfertul de con aval
drept este complet distrus. Datorit cedrilor terasamentelor n zon de taluz
acoperit de pod, pereul s-a distrus la zona superioar iar susinerea terasamentelor s-
a realizat cu o subzidire uscat din blocuri de piatr cu rezemare directa pe
terasamentele existente.
Pe malul stng amonte de pod pe o lungime de 50,0 m s-au prevzut aprri de
maluri care se afla n stare de funcionare, i o aprare de mal pe malul drept aval de
pod care a fost distrus la viituri.
In anul 2005 la solicitarea C.N.A.D.N.R. S.A Direcia Regionala de Drumuri
si Poduri Iai, a fost ntocmit de ctre S.C. Drum Pod Construct S.R.L. Bucureti o
6
expertiza tehnic a podului amplasat pe DN 15 la km 287+062, n localitatea Bicaz,
judeul Neam.
Cu ocazia derulrii expertizei, Direcia Regionala de Drumuri si Poduri Iai a
pus la dispoziie Cartea tehnic care cuprinde proiectul tehnic, procese verbale
privind execuia si recepia lucrrii. Din Fia podului rezult c au fost efectuate
intervenii minore pe durata de exploatare a podului.
n anul 1951, cnd a fost construit podul, era cunoscut sub denumirea veche in
care drumul naional era clasificat DN 18 cu amplasamentul la km 86+226,72 - pod
peste rul Bicaz, la Bicaz. Proiectul a fost elaborate de ctre ntreprinderea de Poduri
i Construcii speciale, ef proiect - ing. erban Vasiliu. Podul a fost dimensionat la
clasa I de ncrcare, convoi de autocamioane A13 i vehicule speciale pe senile S60.
Investigaiile pe teren pentru evaluarea strii tehnice s-au fcut prin:
1. Studiul de arhiva elemente ct mai exacte despre istoricul lucrrii, elemente
strict necesare evalurii corecte a strii de sntate a structurii.
2. Inspecii vizuale ale elementelor structurale din suprastructur, ale elementelor
structurale din infrastructur, ale echipamentelor care asigur buna
funcionalitate a elementelor structurale, ale elementelor de racordare cu
drumul, a elementelor care in de estetica lucrrii i nu n ultima instan, a
evoluiei amplasamentului ca urmare a trecerii timpului;
3. Msurtori pentru ntocmirea releveului;
4. Ridicri topografice n plan i n 3 seciuni transversale in albie;
5. Fotografii care s pun n eviden defectele i care s ajute la identificarea i
evaluarea corect a fenomenelor ce s-au desfurat n timp.
In cadrul expertizei au fost fcute urmtoarele observaii:
La nivelul structurii de rezistenta a suprastructurii arce, montani si tablier

Elementele principale de rezisten ale suprastructurii sunt cele 2 arce dublu
ncastrate, cadrele continui i diafragmele de conlucrare i solidarizare.
Elementele structurale prezint defecte de suprafa ale betonului - culoare
neuniform, imperfeciuni geometrice. n zona gurilor de scurgere sunt infiltrai i
eflorescente reduse.
Cadrul amonte culee Bicaz prezint pe intradosul grinzii o cavern ce se
ntinde pe o lungime de 1,50 m i 0,15 m n adncime pe toat limea grinzii, cu
seciunea de armatur redus cu circa 30%.
Elementele de rezisten care susin calea podului cuprind antretoazele, plcile
din beton armat dintre grinzile cadrelor continui si consolele trotuarului. Antretoazele
prezint defecte de execuie reparate prin tencuire. Exist zone de suprafa n care
armatura nu are strat de acoperire. Se constat infiltraii i eflorescente n cmpul
plcilor de beton armat i n consola trotuarului.
La nivelul infrastructurii si a echipamentelor

Defectele de suprafa ale feei vzute (culoarea neuniform, pete negre,
impuriti, pete de rugin, aspect prfuit, imperfeciuni geometrice, aspect
macroporos, agregate mari la suprafa). Zonele de ncastrare prezint suprafee
microfisurate.
7
Betonul din culei are segregri, este erodat si exist zone n care armturile nu
au acoperire i sunt corodate.
Se constat infiltraii masive pe toat limea culeelor.
Lipsa treptelor de acces, casiurilor, anurilor pereate de la piciorul taluzurilor,
racordare defectuoas. Infiltraii, eflorescene.
Albia, aprri de mal, rampe de acces la pod i instalaiile pozate sau suspendate de
pod
Albia rului Bicaz este conturat i manifest o tendin mic de coborre n
timp, constatndu-se in prezent o coborre de cca. 1,0 m fa de perioada execuiei
podului.
Aprarea de mal aval mal drept i fundaia sfertului de con este complet
distrus.
Pereul de protecie din zona culeelor ngropate i fundaiile aferente, este
complet distrus de viituri.
Racordarea cu terasamentele este asigurat de o improvizaie de zidrie uscat
amplasat direct pe sptur deschis.
La nivelul elementelor caii

Gurile de scurgere nu au capace i prezint degradri majore.
Straturile cii sunt necorespunztoare, hidroizolaia este complet distrus.
mbrcmintea pe trotuare este degradat i chiar lipsete pe suprafee extinse.
Parapetul este rupt pe cca. jumtate din lungimea podului, pe ambele trotuare.
Bordurile sunt degradate, iar plcile care acoper golul tehnic din trotuare nu
sunt rostuite sau lipsesc local.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie sunt distruse, constatndu-se
infiltraii masive ale apelor pluviale in rosturi.
Nu exist etanare ntre mbrcminte i celelalte elemente ale cii.
Podul este amplasat pe un drum naional principal cu 2 benzi de circulaie care

se ncadreaz n clasa tehnic III.
Podul are limea prii carosabile de 7,0 m care nu corespunde cu norma
tehnic n vigoare att din punct de vedere al circulaiei auto ct i din punct de
vedere al circulaiei pietonale, spaiile fiind insuficiente, podul fiind amplasat n zona
central a oraului Bicaz.
Podul este amplasat la solicitrile produse de convoaiele clasei I de ncrcare -

vehicul special pe senile S60 i convoi de autocamioane A13.
Podul nu corespunde sub aspectul evoluiei traficului greu din zona care se
apropie clasei E de ncrcare - vehicul special pe roti V80 i convoi de autocamioane
A30.
Podul a fost construit n anul 1951 are o durat de exploatare care a trecut de la
construcie de 55 de ani i are suprastructura realizat din beton armat.
Durata de via a podului depete durata normata cu 15 ani.
Execuia podului a respectat prevederile proiectului.

8
Pe durata exploatrii, pe partea carosabil au fost aternute straturi
suplimentare ale mbrcmintei.
Podul are valene estetice deosebite cu posibiliti deosebite n gsirea unor
soluii de consolidare pentru prelungirea vieii i creterea capacitii portante la
necesitile actuale.
Se apreciaz calitatea lucrrilor de ntreinere ca nesatisfctoare datorit

faptului c nu s-a intervenit pentru a se semnaliza sau a se remedia provizoriu situaia
creat datorit distrugerii parapetului pietonal pe ambele trotuare ale podului.
n baza verificrilor vizuale, a determinrilor, a ncercrilor nedestructive, a

calculelor de rezisten, n baza normelor i normativelor n vigoare, privitor la
structura podului se impun urmtoarele concluzii: podul se ncadreaz n clasa IV a
strii tehnice stare nesatisfctoare, fiind necesare lucrri de reabilitare a podului.
2.1. Suprafaa i situaia juridic a terenului care urmeaz s fie ocupat de pasaj
Obiectivul aparine Domeniului public al oraului Bicaz, conform HG Privind
atestarea domeniului public a judeului Neam Inventarul bunurilor care aparin
domeniului public al oraului Bicaz.
La execuia lucrrilor de reabilitare a podului existent peste rul Bicaz nu este
necesar ocuparea de noi suprafee de teren, proiectarea fcndu-se pe ampriza
existent a drumului, nefiind afectate reelele electrice, telefonice, etc. din zon.
Execuia lucrrilor de reparaii nu impun ocupri definitive de teren. Vor fi
ocupate temporar cca. 1000 m2 de teren situat in intravilanul localitii Bicaz.
Suprafaa de teren va fi ocupat de organizarea de antier numai pe durata
desfurrii lucrrilor de reparaii, urmnd sa fie repus n circuit n condiiile iniiale,
imediat dup terminarea acestor lucrri.
2.2. Studii efectuate

Studiu topografic
Lucrrile topografice au avut drept scop verificarea debueului podului
existent. Pentru acest motiv s-au extins pe o arie foarte mare datorat configuraiei
terenului care este marcat de existena zonei de munte, teren foarte accidentat,
strbtut de o mulime de praie marcate de vegetaie abundent.
Ridicrile topografice s-au efectuat cu staie total de mare precizie de tip
Leika cu citire i nregistrarea automat a datelor.
Ridicrile s-au efectuat n sistem local cu posibilitile de cuplare cu planurile
cadastrale 1:5000.
Pentru a evalua corect fenomenele de curgere liber, distana dintre profile nu
coboar sub 50.00 m.
Fiecare profil are un numr suficient de puncte pentru a fotografia ct mai fidel
terenul natural.
Pentru completarea ridicrilor in sistem local, s-a procurat oficial trapezele:
1. Trapez 1:5000 L3541Ac2II
2. Trapez 1:5000 L3541Ac2I
3. Trapez 1:100000 Judeul Neam
9
Zona de lunc, a crei lime variaz ntre 50,0 m i 100,0 m include o zon
bine delimitat de curgerea a rului Bicaz.
Studiu geotehnic
Geomorfologia, geologia si tectonica zonei
Din punct de vedere geomorphologic amplasamentul studiat se afla in Unitatea
Depresiunea Bicazului, marginita de M-tii Ceahlau la nord si M-tii Tarcaului la sud
din cadrul Carpatilor Moldovei.
Zona este caracterizata de un relief muntos. Muntii au forma unor culmi si
platouri cu varfuri izolate, fragmentati de vai adanci prin care circula o retea
hidrografica consecutiva, R. Bistrita, R. Bicaz, P. Izvorul Muntelui, etc.
Valea Bicazului este una bine individualizata, de tip radier, adnc cu caracter
asimetric, forma specific a albiilor din zona muntoas. n perioadele ploioase, sau la
precipitaiile cu caracter torenial, caracterul ngust al albiei favorizeaz acumulrile
de apa care, curgnd cu viteze mari, erodeaz malurile i afuiaza rocile din talveg.
Pe amplasamentul studiat, amonte de pod, albia paraului este ingusta, cu
taluzul drept ce tinde spre verticala, iar cel stang cu pata lina. Aval, inainte de
confluenta cu raul Bistrita, albia se largeste mult, prezentand o zona de lunca bine
individualizata.
Din punct de vedere geostructural, sectorul de albie studiat se situeaza in zona
flisului extern, Panza de Tarcau, arie structogenetica a Carpatilor Orietnatli. Arealul
studiat al depresiunii este caracterizat de depozite de varsta Oligocen, Lattorfian
Chattian, reprezentate de un flis grezos masiv.
In zona studiata roca de baza nu apare la zi in aflorimente, valea paraului fiind
caracterizata de roci cuanternare constituite din pietrisuri si bolovanisuri slab rulate,
prinse intr-o matrice predominant nisipoasa cu frecvente blocuri de roca de mari
dimensiuni.
Clima
Clima zonei Bicaz se incadreaza in tipul de clima temperat continentatala
muntoasa. Temperatura medie anuala variaza in jurul valorilor de -2 - +6C,
precipitatiile au caracter neuniform existand atat ani ploiosi cat si ani secetosi.
Cantitatea medie de precipitatii in zona nord-vest si vest.
Conform cu Ghidul Tehnic Structuri rutiere suple si semirigide tipul climatic,
in care se incadreaza zona este II, avand un indice de umiditate Im 0...20.
Pentru zona Bicaz adancimea maxima de inghet a terenului natural, conform
prevederilor STAS 6054-77, este de 100-110 cm CTN, masurata pe teren fara strat de
zapada protector.
Hidrogeologia
Formarea acviferelor in cuprinsul depozitelor descrise mai sus este posibila
doar in masa deluviului de panta sau, la baza aluviunilor goriere din sesul aluvial.
Acviferele astfel formate sunt majoritar sezoniere (cu exceptia celor din sesul
aluvial), cu extindere redusa in suprafata si aliniament in cea mai mare parte din
precipitatii.
10
In zona de alterare a rocii masive grezoase, afectata de fisuratie sunt acvifere
ce se descarca sub forma de izvoare difuze si concentrate in punctele de echilibrare a
presiunii hidrostatice.
Nivelul hidrostatic pe amplasamentul studiat este strict dictat de nivelul apei
din albia minora a raului Bicaz, in foraj aparand la 0,7 m CTN.
Din literatura de specialitate apa nu prezinta agresivitate fata de materialele de
constructii (betoane).
Geotehnica
Pentru a se determina terenul de fundare, si a aprecia caracteristicile fizice ale
rocilor din subteran a fost executat un singur foraj geotehnic, pe un amplasament
accesibil instalarii utilajului de foraj.
Astfel forajul F1 executat aval de pod, mal drept, a interceptat de la CTN la
1,1 m, un strat de aluviuni superficiale concretizat prin nisipuri cu pietris neuniform
marunt mediu si umpluturi. De la aceasta adancime pana la cota finala a forajului (-
5.5 m) lucrarea de prospectiune a interceptat acelasi timp de aluviuni de dimensiuni
mai mari: pietris cu bolovanis si nisip mare.
Ca urmare a lucrarilor geotehnice efectuate, a observatiilor directe, cat si a
informatiilor generale despre zona se considera ca exista conditii pentru reparatii pod
pe DN 15, km 287+062.
Categoria Geotehnica (stabilita conform Normativ privind documentatiile
geotehnice pentru constructii NP 074-2007).
teren de fundare bun 2 puncte;
apa subterana cu epuismente exceptionale 4 puncte;
constructie de importanta normala 3 puncte;
fara risc de degradare a constructiilor invecinate 1 punct;
zona ag = 0.20g 1 punct.
TOTAL = 11 puncte; lucrarea se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu risc
geotehnic moderat.
Investigarea in teren s-a facut conform prevederilor Normativ privind

documentatiile geotehnice pentru constructii, Indicativ NP074-2007, cap. 5,
Investigarea terenului de fundare pentru proiectarea lucrarilor de consolidare sau de
reabilitare a constructiilor existente.
Terenul de fundare al podului suspus studiul in aceasta lucrare intra in
categoria terenurilor bune de fundare, din acest motiv nu au fost executate lucrari
de imbunatatire a terenului. De-a lungul timpului nu au avut loc excavatii in aproierea
infrastructurii podului propus studiului. In urma observatiilor de pe amplasament si a
expertizei se poate spune ca constructiei, infrastructura si suprastructura.
Viiturile produse pe raul Bicaz nu au afuiat roca de fundare a infrastructurii,
fundatiile fiind incastrate la adancimi mai mari de -5.5 m. De-a lungul timpului au
fost depuse aluviuni in jurul culeii stangi a podului. In prezent culeea dreapta este sub
influenta apei. Sunt produse avarii (complet distruse) la sfertul de con de la culeea
dreapta.
In sondajul efectuat nu au fost inteceptate accidente subterane antropice de
tipul beciurilor sau hrubelor, prezenta acestora sub amplasament fiind putin
probabila, in zona imediat apropiata fundatiilor, neexistand alte constructii.
11
Albia minora a paraului, amonte de pod este ingusta, iar taluzul drept este
foarte abrupt. Daca aceasta se va darama, fiind sub directa influenta a apei, va lasa
descoperita culeea dreapta. Din aceste motive se recomanda realizarea unor aparari
de mal cu gabiaone aval si amonte de pod. Aval de pod albia paraului este larga dar
colmatata cu deseuri antropice. Se vor executa lucrari de decolmatare a albiei si nu in
ultimul rand amenajari ale acesteia.
Presiunea conventionala, conform STAS 3300/2-85, Anexa B, tab. 17,
admisibila pe stratul de pietris cu bolovanis in matrice nisipoasa este de Pconv = 350
kPa.
In conformitate cu prevederile aceluiasi STAS la calculul preliminar sau
definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale trebuie sa se
respecte conditiile:
la incarcari centrice:
p ef < pc on
la incarcari cu:
- exentricitati dupa o singura directie:
p ef max 1,2 p conv in gruparea fundamentala
in gruparea speciala
- exentricitati dupa ambele directii:
p ef max 1,4 p conv in gruparea fundamentala
in gruparea speciala
in care:
p ef , p ef presiunea medie verticala pe teren provenita din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala, respective din gruparea speciala.
P conv presiunea conventionala de calcul a terenului determinata conform Anexei
B din STAS 3300/2-85.
P ef max , p ef max presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din
incarcarile de calcul pentru gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala.
Pe durata reabilitarii podului, circulatia rutiera si pietonala va fi deviata pe o
varianta provizorie si se va instala o semnalizare rutiera corespunzatoare conform
standardelor in vigoare.
In conformitate cu prevederile normativului P100-2006, amplsamentul studiat
se incadreaza astfel:
- perioada de colt TC = 0,7 sec;
- acceleratia terenului pentru proiectare pentru cutremure avand IMP = 100 ani
a g = 0,20g;
Prezenta legislatie se adreseaza activitatilor pe santier pe care le va desfasura
personalul in sa ntierul pentru executia reparatiilor podului si vor avea caracter de
Norma Interna Obligatorie.
Legislatia determinanta:
Legea 319/2006, Legea Securutatii si Sanatarii in Munca;
H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a
Legea Securitatii si Sanatatii in Munca;
H.G nr 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru santierele temporare sau mobile;
12
H.G. nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in spcial
afectiuni dorsolombare;
utilizarea de catre lucratori a EIP la locul de munca;
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor de munca;
HG nr. 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare
la expunerea lucrarilor la riscurile generate de vibratii;
Instructiuni proprii de Securitate si Sanatate in Munca;
Instructiunile de lucru.
Prezentul studiu este valabil numai pentru amplasamentul studiat.

Cota de fundare culeea Bicaz 353,26 m
Cota de fundare culeea Piatra Neam 353,57 m
Cota de fundare pila 353,45 m
Studiu hidraulic
n conformitate cu prevederile STAS 4273-83 si STAS 4068-87 podul se
ncadreaza n clasa a IV-a de mportanta si se dimensioneaza hidraulic la debitele cu
urmatoarele probabilitati de depasire:
Q5c% = pentru conditii normale de exploatare (debit de calcul);
Q1v% = pentru conditii speciale de exploatare (debit de verificare).
Conform Studiului hidrologic intocmit de A.N. Apele Romane, Directie Apelor
Siret nr. 6158/12.05.2008, debitele maxime cu diferite probabilitati de depasire au
fost stabilite la urmatoarele valori :
Elementele de calcul pentru care se solicita date sunt urmatoarele:
- Suprafata bazinului aferent (F) = 566 km2;
- Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hm)=1032 m;
- Debitele maxime cu diferite probabilitati de depasire sunt:
3
Qmax1% = 620 m /sec
3
Qmax 2% = 495 m /sec
3
Qmax 5% = 350 m /sec
3
Qmax 10% = 250 m /sec
Valorile debitelor maxime nu includ sporul de siguranta si se refera la regimul
natural de scurgere;
Rezulta:
3
Q1% = 1,2 620 = 744 m /sec.
Panta hidraulica i = 0,5% ;

Coeficientul de rugozitate a albiei n = 0,04.
Din tabelul de calcul al debuseului si din ntocmirea cheii limnimetrice pentru

sectiunea albiei rului Bicaz n amplasamentul podului, rezulta urmatoarele elemente
hidraulice:
13
Tabel. 1. Calculul debuseului
COTA P(m) A(m) R(m) y C v (m/s) Q (mc//)
419,73 40,436 72,296 1,787912 0,269715 29,24163 2,651878 191,7202
420,23 44,49564 81,3518 1,828309 0,268589 29,39839 3,330558 270,9469
420,53 42,7853 92,2884 2,157012 0,259849 30,52751 3,756524 346,6836
420,55 42,8471 93,0096 2,170733 0,259499 30,56956 3,773644 350,9851
420,58 42,9399 94,0896 2,191193 0,25898 30,63158 3,799079 357,4538
421,55 46,0467 127,7225 2,77376 0,24509 32,10199 4,479556 572,1401
421,75 46,7154 134,3231 2,875349 0,242824 32,30881 4,590234 616,5744
421,95 47,3949 140,7994 2,970771 0,240731 32,49182 4,692208 660,66
422,15 48,0858 147,1462 3,060076 0,238802 32,65381 4,785953 704,2349
422,25 48,4358 150,2693 3,102443 0,237897 32,72765 4,829868 725,7809
422,30 48,9121 151,818 3,103895 0,237866 32,73014 4,831366 733,4884
422,35 48,789 153,358 3,14329 0,23703 32,79707 4,871872 747,1406
422,37 48,8601 153,9716 3,151275 0,236861 32,81044 4,880045 751,3883
1. Nivelul de evacuare a debitului de calcul cu asigurarea de Q5% este:

NA5%=420,55 m
2. Nivelul de evacuare a debitului de verificare cu asigurarea de Q1% este:

NA1% =422,35
Calculul de dimensionare hidraulica s-a facut in conformitate cu prevederile

Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor, indicativ PD 95-
2002.
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE SCURGERE

A APELOR IN REGIM LIBER
c = 350 m3
a) Pentru debitul de calcul Q 5%
sec
- aria sectiunii de scurgere a albiei: A 5% = 93,00 m2
- viteza medie de curgere V ML = V 5% = 3,77 m/sec
m3
b) Pentru debitul de verificare Q v
1% = 747,14
sec
- aria sectiunii de scurgere A 1% = 153,36 m2
- viteza medie de curgere V ML = V 1% = 4,87 m/sec
DIMENSIONAREA HIDRAULICA A PODULUI
CALCULUL COEFICIENTULUI DE AFUIERE GENERALA
Pentru lumina podului de L = 38,50 m (la nasterea boltii) se calculeaza
coeficientul de afuiere generala cu relatia :
VMP
E=
VML
in care:
v mp viteza medie a apei in albia minora in sectiunea podului inainte de
producerea afuierilor
14
Q5c% 350,00 m
v MP = = = 3,88
Amp 0,97 93,00 sec
Conform Normativ pentru proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor,
indicativ P. D. 95-2002, pentru poduri cu o singura deschidere, la care numai culeele
influenteaza scurgerea apelor, se va lua = e reprezentnd influenta contractiei.
Coeficientul de contractie hidraulica se calculeaza din tabel 6.I
= 0,97 - pentru lumina podului de 38,50 m
A mp aria sectiunii de scurgere in albia minora in sectiunea podului inainte de

producerea afuierilor
A =A A = 93,00 0 = 93,00 m 2
mp m p
v mL viteza medie in regim natural in albia minora, calculate numai pe latimea
acoperita de pod (intre fetele culeilor).
Q
v = mL = 351,00 = 3,77 m
mL A 93,00 sec
mp
in care:
m3
Q =Q Q = 351,00 0 = 351,00
mL 5% obstr. sec
v MP 3,88
E 5% = = = 1,03 < 1,40
v ML 3,77
ntruct valoarea coeficientului E de afuiere generala se recomanda sa nu
depaseste 1,4 1,5, pentru evitarea unor constructii de aparare si dirijare costisitoare,
rezulta ca lumina podului existent este corespunzatoare.
CALCULUL AFUIERILOR
Afuierile n zona podului se calculeaza n scopul verificarii adncimii de
fundare a culeelor, a lucrarilor de aparare a malurilor, de consolidare a albiei si de
dirijare a apelor.
Afuierea maxima totala este alcatuita din afuierea generala si afuierea locala.
c
Pentru debitul cu asigurarea 5% - Q 5%
a. Afuiere generala se calculeaza cu relatia:

h max = 6,63 m
h af. max = E x h max = 1,03 x 6,63= 6,83 m
af f. max = 6,83 6,63 = 0,20 m
b. Afuierea locala
Viteza medie de antrenare V a = 3,00 m/sec (conform tabel 6.II.a pentru patul
albie din pietris de rau mijlociu)
V mP = 3,88 m/sec > V a = 3,00 m/sec
15
1
Va 3
af l = 2,42 x k f x k x b
gxb
unde:
k f = 1,00; k = 1,00; b = 1,00; g = 9,81 m/sec2
1
3,00 3
af l = 2,42 x 1 x 1 x 1 x = 0,67 m
9,81x1
c. Afuierea totala maxima

af tot. max = af g. max + af l = 0,20 + 0,67 = 0,87 m
CALCULUL SUPRAINALTARILOR DE NIVEL (REMUUL)

c
Pentru debitul cu asigurarea 5% - Q5%
2
v mP v m2 3,88 2 3,77 2
z = = = 0,04 m
2 g 2 9,81
Zonarea seismica
Din punct de vedere al macrozonarii seismice zona in care este amplasat podul
se nscrie in zona D caracterizata prin urmtorii parametri:
- intensitate seismica: 7,5
- gradul de protecie seismica: VIII
- coeficientul de protecie seismica: Ks = 0,16
- perioada de colt: T C = 0,7 sec
2.4. Prezentarea proiectului

Proiectul cuprinde doua parti partea scrisa si partea desenata.
A. Partea scrisa
Partea scrisa a proiectului este structurata in:
Memoriu tehnic. Note de calcul. Caiete de sarcini.
B. Partea desenata a proiectului
Partea desenata a proiectului cuprinde urmatoarele planuri, sectiuni, vederi si detalii

privind solutiile tehnice adoptate:
16
2.5. Graficul general de executie a lucrarilor de constructie a pasajului
Se estimeaza o durata de 10 luni pentru reabilitarea podului.
2.6. Categoria de importanta a constructiei
- Categoria de importanta a construciei conform HCM 766/1997 este categoria B

(construcie de importanta normal).
- Categoria de rezisten, stabilitate i siguran n exploatare:
A4 pentru rezistenta i stabilitate
B2 pentru siguran n exploatare
D pentru igiena, sntate i mediu
- Categoria de importan privind realizarea nivelului de calitate i exigen B.
- Caracteristicile clasei de ncrcare a podului Clasa E vehicule speciale pe roti
V80, convoaie de autocamioane A30 conform STAS 1545-80 i ncrcri conform
SR EN 1 991-2:2004/NB:2006 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 2:
Aciuni din trafic la poduri LM1; LM2; LM4 pentru pod rutier Clasa 1 de
ncrcare.
Tipul podului:
- dupa schema statica: - structura mixta cu 2 arce pleostite din beton
armat dublu ncastrate, montani si tablier pe 2 grinzi din beton armat
- dup structura de rezistenta: - structura mixta cu noduri rigide
- dup modul de executie: - beton armat turnat monolit
Numarul de deschideri si lungimea lor: - 1 x 40,0 m cu f/l=1/5
Lungimea totala a podului: - 61,58 m
Latimea podului: - 9,00 m
Latimea partii carosabile: - 7,00
naltimea libera la etiaj: - 10,0 m
17
CATEGORIA DE IMPORTANTA : DEOSEBITA (B)
DETERMINAREA PUNCTAJULUI ACORDAT: 18 pct
Nr. Factorul determinant Criterii asociate

k(n) P(n) p(i) P(ii) p(iii)
1. 1 4 4 4 2
2. 1 4 4 4 2
3. 1 1 0 0 4
4. 1 4 6 4 2
5. 1 2 2 2 2
6. 1 3 2 3 3
Total 18
18
FACTORII DETERMINANTI SI CRITERIILE ASOCIATE PENTRU
STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR
Nr. Factorii Criterii asociate
crt. determinanti
1. Importanta i. oameni implicai direct in cazul unor disfunctii ale constructiei
vitala ii. oameni implicai indirect in cazul unor disfunctii ale construciei
iii.caracterul evolutiv al efectelor periculoase in cazul unor disfunctii a le
constructiei
2. Importanta i. mrimea comunitatii care apeleaz la functiunile constructiei si/sau valoare a
socio-economica bunurilor adapostite de constructie.
si culturala ii. ponderea pe care functiunile constructiei o au in comunitatea respectiva.
iii. natura si importanta funciilor respective.
3. Implicarea i. msura in care realizarea si exploatarea construciei intervine in perturbarea
ecologica mediului natural si a mediului construit.
ii. gradul de influenta nefavorabila asupra mediului natural si construit.
iii. rolul activ in protejarea/refacerea mediului natural si construit.
4. Necesitatea luarii i. durata de utilizare preconizata.
in considerare a ii. msura de utilizare in care performantele alcatuirilor constructive depind de
duratei de cunoaterea evoluiei aciunilor (solicitrilor) pe durata de utilizare.
utilizare iii. masura in care performantele functionale depind evolutia cerintelor pe
durata de utilizare.
(existenta)
5. Necesitatea i. masura in care asigurarea solutiilor constructive, dependenta de conditiile de
adaptarii la teren si de mediu.
conditiile locale ii. masura in care conditiile locale de teren si de mediu evolueaza defavorabil
de teren si mediu in timp.
iii. masura in care conditiile locale de teren si de mediu determina
activitati/masuri deosebite pentru exploatarea construciei.
6. Volumul de i. ponderea volumului de munca si de materiale nglobate.
munca si de ii. volumul si complexitatea activitatilor necesare pentru mentinerea
materiale performantelor constructiei pe durata de existenta a acesteia.
necesare iii.activitati deosebite in exploatarea constructiei impuse de functiunile
acesteia.
Nivelul apreciat al influentei criteriului Punctajul p(i)

- Inexistent 0
- Redus 1
- Mediu 2
- Apreciabil 4
- Ridicat 6
Categoria de importanta a constructiei Grupa de valori a punctajului total

- Exceptioanala (A) > 30
- Deosebita (B) 18 ... 29
- Normala (C) 6 ... 17
- Redusa (D) <5
19
2.7. PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER PRIVIND URMRIREA
LUCRARILOR EXECUTATE PE FAZE DETERMINANTE
Denumirea lucrrii: POD PE DN 15 KM 287+062, LA BICAZ

Beneficiar (B): C.N.A.D.N.R. - S.A. Directia Regionala Drumuri si Poduri Iasi
Proiectant (P): S.C. POD-PROIECT SRL. IASI
Executant (E):
In conformitate cu Legea nr. 10/1995, cei de mai sus stabilesc de comun acord
prezentul program pentru controlul calitatii lucrrilor:
Documente scrise care se Cine execut
Nr. Lucrrile ce se controleaz, se verifica sau se ncheie: controlul:
crt. receptioneaza calitativ si pentru care se ntocmesc P.V.L.A. proces-verbal B Beneficiar
documente scrise lucrri ascunse E Executant
P.V.R. proces-verbal de P Proiectant
recepie calitativ I.C. Insp. c-tii
P.V. proces-verbal
F.D. faza determinanta
1. Predarea amplasamentului P.V. B+E+P
2. Trasarea lucrrilor P.V. B+E+P
4. Repararea grinzilor principale si a arcelor (strat P.V.+F.D. B + E + P + I.C.
suport, pasivizare armaturi, material compozit)
5. Lucrrii de reparaii la nivelul culeelor (strat P.V.+F.D. B + E + P + I.C.
suport, pasivizare armaturi, material compozit)
6. Lucrrii de reparaii la nivelul albiei. Aprri de P.V. B+E
maluri
7. Lucrri de reabilitare a plcii de beton armat a P.V.+F.D. B + E + P + I.C.
tablierului (verificare armare console)
8. Verificare strat suport hidroizolatie P.V. L.A. B + E + P+I.C.
9. Montarea hidroizolatiei pe pod P.V. +F.D. B + E + P+I.C.
10. Verificare execuie mbrcminte zona P.V.R. B+E
carosabila a podului
11. Verificare strat de balast pe rampe acces P.V.+F.D. B + E + P+I.C.
12. Verificare strat de piatra sparta rampe acces P.V.+F.D. B + E + P+I.C.
13. Verificare strat mixtura asfaltica AB2 pe rampe P.V.+FD B + E + P+I.C.
de acces
14. Verificare strat mixtura asfaltica BADPC25 pe P.V.+FD B + E + P+I.C.
rampe de acces
15. Verificare strat BA16 pe rampe de acces P.V.+FD B + E + P+I.C.
16. Casiuri+scara de acces P.V.R. B+E+P
NOT: Conform prevederilor Legii 10/1995, executantul are obligaia

convocrii factorilor care sunt prevzui s participe la verificri cu minim 3 zile
nainte de finalizarea fiecrei faze.
BENEFICIAR, PROIECTANT, CONSTRUCTOR,

DRDP IASI S.C. POD-PROIECT
20
2.8. PROGRAM DE URMRIRE A COMPORTRII N TIMP
- Legii nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea n construcii, art. 18 (publicata
n MO nr. 12 din 24 ian. 1995);
- Hotararea Guvernului Romaniei Nr. 766 din 21 nov. 1997 pentru aprobarea
Regulamentului privind calitatea in constructii (publicata in MO nr. 352 din
10. dec. 1997);
- Ordinul nr. 57/N/18.08.1999 privind aprobarea "Normativului privind
urmarirea comportarii in timp a constructiilor" indicativ P130/1999.
MIJLOACE
NR. ELEMENT MODUL DE FENOMENE SAU PERIODICI- COMPONENTA DOCUMENT
CRT. URMARIT OBSERVARE URMARITE DISPOZITIVE TATEA COMISIEI INCHEIAT
FOLOSITE
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Calea pe pod Vizual - denivelari - ruleta Dupa fiecare Administrator (min. Raport din
- valuriri - dreptar anotimp in 3 persoane din care .
- fagase - lata si primii 2 ani, unul cu studii si releveu
- fisuri boloboc apoi de doua superioare) fotografii
- crapaturi - lupa ori pe an vara
- faiantari - aparat foto si toamna)
- goluri - pensula si dupa
- imbatraniri evenimente
deosebite
(accidente de
circulatie)
2 Hidroizolatia Vizual - infiltratii - aparat foto De doua ori Administrator (min. Raport din
- releveul pe an in 3 persoane, din care ...................
petelor primii doi unul cu studii si releveu,
ani, apoi superioare) fotografii
anual
3 Rosturile la culei Vizual -la mijlocul - ruleta De doua ori Administrator (min. Raport din
deschiderii si - aparat foto pe an in 3 persoane, din care .....................
la capete primii doi unul cu studii si releveu,
- rupturi ani, apoi superioare) fotografii
-infiltratii anual
4 Suprastructura Vizual - fisuri - ruleta Anual si dupa Administrator (min. Raport din
podului - crapaturi - lata evenimente 3 persoane, din care .......................
- rupturi - boloboc deosebite unul cu studii si releveu,
- dislocari - aparat foto (cutremure superioare) fotografii
- deplasari viituri,
- loviri explozii, etc.)
5 Infrastructura Vizual - fisuri - lupa Anual si dupa Administrator (min. Raport din
podului - crapaturi -aparat foto evenimente 3 persoane, din care .....................
- rupturi deosebite unul cu studii si releveu,
- dislocari (cutremure superioare) fotografii
- deplasari viituri,
- eroziuni explozii, etc.)
- loviri
6 Rampele podului Vizual - tasari - aparat foto si dupa Administrator (min. Raport din
- alunecari evenimente 3 persoane, din care ....................
deosebite unul cu studii si releveu,
(cutremure superioare) fotografii
viituri,
explozii, etc.)
21
INSTRUCTIUNI DE URMARIRE CURENTA
1. Fenomenele enumerate in program se vor urmari prin observatii vizuale sau

cu dispozitive simple de masurare
2. Zonele de observatie se vor concentra la punctele expuse ale elementului
urmarit (ex. deschiderea rostului, tasari, afuieri, loviri, etc.)
3. Pentru accesul la locurile greu accesibile se vor amenaja, din timp, cai de
acces prin grija beneficiarului (scari, platforme, balustrade, etc.)
4. In cazul in care, se constata ca pot exista sau pot apare unele fenomene
neplacute, se va dispune urmarirea periodica sau speciala a acestora.
5. Datele culese din masuratori se vor pastra in fise sau fisiere
6. Prelucrarea primara a datelor va consta in efectuarea de grafice.
7. Pentru interpretare se va apela la proiectant.
8. Decizia o va lua Administratorul lucrarii.
9. In cazuri speciale, aparute in urma unor evenimente deosebite (calamitati,
etc.), cand exploatarea lucrarii pune in pericol vieti omenesti, aceasta se poate inchide
traficului.
Se pot considera evenimente deosebite, evenimentele provenite din
urmatoarele cauze:
- accidente de circulatie pe drum;
- explozii pe sau sub lucrare;
- efectuarea unui transport greu, agabaritic, care a produs stricaciuni;
- constatarea unor deteriorari grave din cauze interne ale structurii;
- aparitia unor deformatii vizibile;
- inundatii, viituri, sau alte calamitati naturale (alunecari de terasamente);
- efecte hidraulice din scurgerea apelor mari langa drum;
- efectui actiunilor periodice;
- aprinderea si arderea unor rezervoare de combustibil pe drum sau in apropierea
acestuia, care, prin efectul lor, au provocat daune drumului.
10. La prezentele instructiuni se anexeaza lista orientativa de fenomene care
trebuie avute in vedere.
11. Toate rapoartele vor constitui Jurnalul Evenimentelor.
LISTA ORIENTATIVA DE FENOMENE CARE TREBUIE AVUTE IN

VEDERE IN CURSUL URMARIRII CURENTE
A. Se vor urmari, dupa caz:
a. Schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al

acestora, manifestate direct, prin deplasari vizibile (orizontale, verticale sau
inclinari) sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea unor parti de
constructie, aparitia de rosturi, crapaturi, smulgeri); aparitia de fisuri si crapaturi
in zonele de continuitate ale drumurilor si r ampele podurilor; deschiderea sau
inchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de constructie;
b. Schimbari in forma obiectelor de constructii, manifestate direct prin deformatii
vizibile verticale sau orizontale si rotiri sau prin efecte secundare ca:
22
distorsionarea traseului conductelor de instalatii, indoirea barelor sau altor
elemente constructive;
c. Schimbari in gradul de protectie si contort oferite de constructie sub aspectul
etanseitatii, izolatiilor hidrofuge, antivibratorii, sau sub aspect estetic, manifestate
prin umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, aparitia izvoarelor in versantii
rambleelor, inmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pamantului dupa
cutremure, exfolierea sau craparea straturilor de protectie, schimbarea culorii
suprafetelor, aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiurilor, efectele nocive ale
vibratiilor si zgomotului asupra oamenilor si vietuitoarelor, manifestate prin stari
de nesiguranta, mergand pana la imbolnavire, etc.;
d. Defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie:
porozitate, fisuri si crapaturi in elementele si constructive etanse, denivelari,
santuri, gropi in imbracamintea drumurilor, curatenia, deschiderea rosturilor
functionale, etc.
e. Defecte si degradari in structura de rezistenta, cu implicatii asupra sigurantei
obiectelor de constructie: fisuri si crapaturi; coroziunea elementelor metalice si a
armaturilor la cele de beton armat; defecte manifestate prin: pete, fisuri, exfolieri,
eroziuni, etc, flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora
intinse; slabirea imbinarilor sau distrugerea lor, afuieri la apararile de maluri din
apropjerea drumurilor sau apararile rambleelor; putrezirea sau slabirea
elementelor din lemn/sau din mase plastice in urma atacului biologic, etc.
B. In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da atentie deosebita:
1. Oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie loessoide sau de alta natura

din jurul obiectelor de constructie si tuturor masurilor de indepartare a apelor de
la fundatia obiectelor de constructie, amplasate pe terenuri.. loessoide,
etanseitatea rosturilor, scurgerea apelor spre canalizari exterioare, integritatea si
etanseitatea conductelor ce transporta lichide de orice fel, etc.
2. Elementele de constructie supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de
mediu natural sau tehnologic: terase insorite; mediu umed; zone de constructie
supuse variatiilor de umiditate (uscaciune); locuri in care se pot acumula:
murdarie, apa sau solutii agresive, etc.
3. Modificarilor in actiunea factorilor de mediu natural, care pot avea urmari asupra
comportarii constructiilor urmarite.
2.9. Organizarea de santier

Organizarea de santier cuprinde compartimentul tehnic si administrativ al
santierului, platforme de depozitare si de lucru, depozit de carburanti, si ateliere
mecanice de intretinere a utilajelor. Organizarea de santier se supune strict regulilor
de protectie a muncii si de protectie impotriva incendiilor.
Organizarea de antier (grupul social + baza de producie) se va amplasa ntr-
o zon de comun acord cu beneficiarul, fiind asigurate cile de acces, sursele de ap,
energie electric, etc., pentru necesitile antierului.
Lucrrile de organizare de antier necesare executrii lucrrilor de reparaii si
consolidare vor cuprinde: construcii i instalaii ale antreprenorului care s permit
23
satisfacerea obligaiilor i relaiilor cu beneficiarul, precum i cele privind controlul
execuiei.
Constructorul va rspunde de protecia tuturor bunurilor mobile i imobile
aflate n zona de lucru mpotriva fumului, efectului substanelor chimice, materialelor
bituminoase, a combustibililor i lubrifianilor.
Constructorul va trebui s respecte, la toate instalaiile i utilajele folosite,
limitele noxelor prevzute n normativele n vigoare la data execuiei. Nivelul de
zgomot pentru utilaje nu trebuie s depeasc 55 dB.
n privina instalaiilor care sunt n zona podului, dac tehnologiile de
constructiea acestuia o reclam, acestea vor fi mutate provizoriu pn la terminarea
execuiei lucrrilor.
n cazul producerii unor daune la diverse instalaii sau bunuri, constructorul
trebuie s anune beneficiarii acestor instalaii i va lua msuri pentru repararea de
urgen pe cheltuiala sa a daunelor produse.
Semnalizarea antierului se va realiza conform normelor n vigoare innd
cont de condiiile n care se realizeaz lucrrile de reparaii si consolidri.
Execuia lucrrilor se va face cu respectarea exigenelor de calitate prevzute
n caietele de sarcini i n standardele i normativele n vigoare n Romnia.
2.10. Cai de acces

Organizarea de santier se va amplasa cat mai aproape de lucrare si asigura
accesul direct si facil atat al muncitorilor, utilajelor si mijloacelor de transport proprii,
cat si a mijloacelor de interventie rapida in caz de urgenta.
Caile de acces provizorii se vor amplasa astfel incat sa nu se intersecteze cu
traseele retelelor de utilitati care urmeaza sau au fost deja deviate din amplasamentul
lucrarii.
2.11. Trasarea lucrarilor

Trasarea lucrarilor se va face cu convocarea tuturor factorilor implicati in
realizarea investitiei: beneficiar, proiectant, constructor.
In baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant, trasarea se va face
prin materializarea punctelor caracteristice pentru fiecare element constructiv al
pasajului.
2.12. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

Caietele de sarcini cuprinse in documentatie prevad toate etapele in care este
necesara protejarea lucrarilor de executie si a materialelor din santier. In organizarea
de santier vor fi construite incinte si p latforme de depozitare acoperite, destinate
special pentru protejarea materialelor.
Se indica in mod expres aplicarea unor masuri speciale de protejare in
urmatoarele cazuri:
1. Protejarea colacilor de armatura si a armaturilor fasonate impotriva ruginirii,
prin depozitare in incinte acoperite;
2. Protejarea impotriva ruginirii, prin depozitare in incinte acoperite, a
tablierelor metalice, a panourilor de grinzi cu zabrele si de parapet pietonal;
3. Protejarea corespunzatoare a betonului turnat pe timp friguros sau la
temperaturi foarte ridicate;
24
4. Protejarea sapei de protectie, a hidroizolatiei si a sapei de protectie imediat
dupa turnarea sau montarea acestora.
2.13. Masurarea lucrarilor

Cantitatile stabilite in lista de cantitati cuprind valori estimative si deci nu vor
fi considerate drept valori definitive pentru lucrarile de constructii-montaj ce urmeaza
a fi executate de Contractant in indeplinirea obligatiilor sale contractuale.
Responsabilul tehnic cu executia lucrarilor va determina prin masuratori
cantitatile exacte pentru fiecare categorie de lucrari executata de Contractant si
acestea vor fi cele platite in conformitate cu prevederile din contract. Atunci cand
Responsabilul solicita masurarea oricarei parti a lucrarii el va notifica in timp util
despe aceasta Contractantului si i-i va solicita sa participe sau sa-si trimita un agent
calificat care sa-l reprezinte la aceste masuratori.
Contractorul sau agentul sau vor asista Responsabilul de proiect in efectuarea
acestor masuratori si va furniza toate detaliile cerute de acesta. In cazul in care
Contractorul nu va participa sau va omite sa-si trimita reprezentantul, masuratorile
facute de responsabilul de proiect sau aprobate de acesta, vor fi obligatorii pentru
Contractant. Lucrarile trebuie masurate si evaluate net, fara taxe vamale generale sau
locale, exceptand cazurile cand in contract se specifica altfel.
2.14. Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina sa

Laboratoarele constructorului si testele care cad in sarcina sa sunt precizate in
caietele de sarcini din documentatia tehnica de executie.
2.15. Curatenia in santier

Curatenia in santier este obligatorie si poate constitui un motiv de oprire a
lucrarilor de constructii daca acestea influienteaza in mod negativ conditiile de mediu
sau calitatea lucrarilor executate.
2.16. Servicii sanitare

In organizarea de santier si in amplasamentul lucrarii se vor asigura conditii de
igiena si curatenie conforme cu normele in domeniu.
2.17. Relatii dintre contractant, consultant si persoana juridica achizitoare

Beneficiarul persoana juridica achzitoare este reprezentat printr-un consultant
responsabil tehnic, inspector de santier, care va avea sarcini de urmarire a lucrarilor
executate, sesizare a ramanerilor in urma fata de graficul de lucrari contractat sau
neconformitati in legatura cu cantitatea lucrarilor executate in comparatie cu caietele
de sarcini aferente.
Contractantul are obligatia de a respecta conditiile impuse in caietele de sarcini
si fazele de verificare impuse in Programul de control pe santier al lucrarilor vizat de
Inspectia in Constructii.
25
3. DESCRIEREA LUCRARILOR
Descrierea constructiv, funcional si tehnologic
Podul a fost construit n anul 1951 are o durat de exploatare care a trecut de la
construcie de 61 de ani. Pe perioada de serviciu, podul a suferit o serie de procese
majore de degradare, determinate att din cauza unei execuii deficitare, ct si
neefectuate la timp a lucrrilor de ntreinerii si reparaiilor curente. Aceste procese
de degradare se vor dezvolta n continuare i n ritm accelerat daca nu se iau msuri
urgente de stopare a lor.
Lucrrile de reparaii si consolidare a podului existent se vor executa in scopul
ridicrii la clasa E de ncrcare si amenajarea unei zone carosabile de 7,80 m lime
i dou trotuare cu lime de 1,50 m fiecare.
Lucrrile se vor efectua prin restricionarea circulaie rutiere i pietonale pe o
singur band de circulaie si semnalizarea efecturii lucrrilor de reparaii si
consolidare conform normelor in vigoare.
Lucrrile se vor executa sub circulaie pe durata a 10 luni, in urmtoarele etape
principale:
1. Organizare de antier
2. Instalarea schelelor i eafodajelor
3. Restricionarea circulaiei pe banda i pe trotuarul dinspre amonte
(3,50m+1,00m).
4. Demolarea cii de pe podul n arc, de pe culeele cadru i pe o lungime de
racordare de 10 metri deoparte i de alta, de pe jumtate din zona carosabil
(jumtatea dinspre amonte, 3,50m)
5. Se toarn un covor asfaltic din BAP de 5cm grosime pe poriunea cu calea
demolat, pe jumtatea dinspre amonte a prii carosabile (jumtatea, 3,50m).
6. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe banda dinspre amonte.
7. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre aval.
8. Se execut reabilitarea arcului dinspre aval
9. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre aval
10. Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre aval
11. Se execut reabilitarea consolei dinspre aval, pe toat lungimea podului
12. Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre aval.
13. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre aval a podului
26
14. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre amonte.
15. Se execut reabilitarea arcului dinspre amonte.
16. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre amonte
17. Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe jumtatea dinspre amonte
18. Se execut reabilitarea consolei dinspre amonte, pe toat lungimea podului
19. Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre amonte.
20. Se execut racordarea drumului i trotuarelor cu podul
21. Se execut lucrrile de amenajare a albiei
1.1. Organizarea de antier
Organizarea de antier se va face pe o suprafa de cca 1000 mp, n apropierea

podului, n albia major a rului Bicaz, cu acces de pe DN 15 prin spatele staiei
Petrom.
1.2. Instalarea schelelor i eafodajelor
Se vor instala schele i eafodaje, pentru a se asigura accesul la arce, stlpi,

grinzi longitudinale, antretoaze i plac.
PIATRA NEAMT
87.60 5 10.00 5 7.00

10.50 5 6.70 PARAPET DE TIP SEMIGREU
5 L = 25,0 m
centru oras BICAZ 40.50

10.50 5
PARAPET DE TIP SEMIGREU
L = 25,0 m
4.50 50 4.50 50 4.50 50 50 4.50 50 4.45 55 50 2.55 50 2.45 50

CONDUCTE DE GAZ
4.50 EXISTENTE
50 4.50 50 50 4.50 50 4.50 50

19.50
65
-1.4
CASIU DE DESCARCARE
0
0
-1.4
65
9.40
FUNDATIE CASIU DE DESCARCARE

SFERT DE CON PEREAT
BETON C12/15 - 15 CM GROSIME
FUNDATIE SFERT DE CON

STRAT DE PROTECTIE DIN BETON
418.35 10 CM GROSIME
STRAT DE PROTECTIE DIN BETON
SCARA DE ACCES
GABION (1,0 x 1,0 x 4,0) m 10 CM GROSIME 417.55 SISTEM RUTIER EXISTENT
CASIU DE DESCARCARE
SFERT DE CON PEREAT GABION (1,0 x 1,5 x 4,0) m
BETON C12/15 - 15 CM GROSIME GABION (1,0 x 1,0 x 4,0) m
FUNDATIE SCARA DE ACCES SI
CASIU DE DESCARCARE FUNDATIE SFERT DE CON GABION (1,0 x 1,5 x 4,0) m
ETIAJ
SALTEA DE GABIOANE
(0,5 x 4,0 x 5,0) m
SALTEA DE GABIOANE
(0,5 x 4,0 x 5,0) m
407.70
406.90
1.3. Restricionarea circulaiei pe banda i pe trotuarul dinspre

amonte (3,50m+1,00m).
AVAL AMONTE
9.50
25 1.00 7.00 1.00 25
1.00 3.50
35 1.85 1.85 35
1.82 1.50 1.50 1.82
1. Se pstreaz restriciile de circulaie impuse n prezent, pn la consolidarea

arcelor i grinzilor longitudinale.
27
2. Se va asigura o semnalizare rutier corespunztoare normelor rutiere in
vigoare.
3. Se deviaz circulaia rutier pe banda dinspre aval pe o lime de 3,50 metri.
Circulaia vehiculelor se va face semaforizat n ambele sensuri.
4. Traficul pietonal se va desfura pe trotuarul dinspre aval.
1.4. Demolarea cii de pe podul n arc, de pe culeele cadru i pe o

lungime de racordare de 10 metri deoparte i de alta, de pe
jumtate din zona carosabil (jumtatea dinspre amonte,
3,50m)
Se demoleaz calea de pe jumtate din zona carosabila aferent arcelor i

culeelor cadru i pe o lungime de racordare de 10,00m de ambele pri, de pe banda
dinspre amonte.
1.5. Se toarn un covor asfaltic din BAP de 5cm grosime pe

poriunea cu calea demolat, pe jumtatea dinspre amonte a
prii carosabile (jumtatea, 3,50m).
Pentru reducerea vibraiilor produse de traficul rutier n structura podului se va

aterne un covor asfaltic din BAP n grosime de 5 cm pe o lungime de 80,00m pe
banda dinspre amonte.
Se toarn un covor din BAP n grosime de 5 cm pe placa din beton a podului.
1.6. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe banda dinspre amonte.
Dup aternerea covorului asfaltic pe banda dinspre amonte se realizeaz

semnalizarea rutier corespunztoare pentru desfurarea traficului pe banda dinspre
amonte.
Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre amonte.
AVAL AMONTE
9.50
25 1.00 7.00 1.00 25
Front de lucru 3.50 1.00

5 cm - BAP
35 1.85 1.85 35
1.82 1.50 1.50 1.82
1.7. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre aval.
1. Se demoleaz parapetul pietonal

2. Se demoleaz calea de pe zona carosabil i trotuarul
28
3. Se demoleaz consola de trotuar
1.8. Se execut reabilitarea arcului dinspre aval
Consolidarea grinzilor principale, stlpilor i a arcelor se face pentru sporirea

capacitii portante att la momente ncovoietoare, la fore axiale ct i la fore
tietoare, corespunztor clasei E de ncrcare - convoi de autocamioane A30, vehicul
special pe roi V80 i pentru asigurarea gabaritului de trecere pe pod.
Pentru consolidarea elementelor de rezisten a podului se vor folosi materiale
compozite bazate pe fibre de carbon dispuse pe direcia eforturilor secionale.
Consolidarea cu materiale compozite nu va ncrca suplimentar structura dect n
mic parte, comparativ cu metoda tradiional. Dimensiunile finale ale elementelor de
rezisten a podului vor crete cu cca 3cm pe fiecare latur, grosime rezultat din
prelucrarea feelor elementelor, materialul compozit, adezivul i protecia final.
O parte din lucrrile de reabilitare a arcului se vor face n perioade cu
trafic sczut. Lipirea fibrelor de carbon se va face pe timpul nopii, perioad de
timp n care se va impune o restricie de 3,5 t.
Lucrrile de reabilitare a structurii de rezisten se vor realiza n acelai timp cu
lucrrile la plac i console. Lucrrile vor urma urmtoarea ordine:
1. Se demoleaz o poriune de cel puin 10,00 m din consola existent n avans
2. Se efectueaz lucrrile pregtitoare pentru montarea materialului compozit
3. Se demoleaz urmtoarea poriune de 10,00m din consola existent
4. Se monteaz materialul compozit pe poriunea pregtit
5. Dup ntrirea sistemului compozit de cofreaz, armeaz i se betoneaz
consola din beton.
Prin aceast ordine a operaiilor se urmrete realizarea lucrrilor fr a slbi
structura de rezisten pe zone extinse i reducerea totodat a ncrcrilor
permanente.
Consolidarea arcelor
Arcele sunt elementele principale de rezisten, menite s preia ncrcrile i s
le transmit la infrastructur. Eforturile secionale predominante sunt momentul
ncovoietor i fora axial, pentru care se vor dispune la fibrele ncovoiate benzi
pentru preluarea ntinderii din ncovoiere i estur pentru confinarea seciunii i
creterea capacitii portante la for axial.
Lucrrile pregtitoare i aplicarea materialelor compozite se va face de
personal calificat, special pregtit n acest scop.
Etapele de consolidarea a arcelor se vor executa n urmtoarea ordine:
1. Se demoleaz de pe feele arcelor tot betonul degradat, pn la betonul sntos.
2. Se cur barele de armtur pn la luciu metalic. Barele de armtur cu
seciune redus cu mai mult de 25% se vor dubla cu bare de armtur nou cu
acelai diametru.
3. Se aduce la dimensiunile iniiale prin betonare cu mortare speciale. Suprafaa
final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de beton
va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor
bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregulariti
29
ale suportului. Pregtirea este obligatorie pe ntreaga suprafaa de aplicare a
materialului compozit, pe o lime cu cca. 2 - 4 cm mai mare.
4. Se vor ndeprta praful i particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat
sau aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie n stare
bun, fr acoperiri, tratamente sau pelicule de suprafa aplicate anterior, fr
impuriti sau particule friabile, fr urme de grsimi, uleiuri sau carburani
5. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitii, cu mortar
epoxidic.
6. Se prelucreaz colurile seciunii pn se aduc la raza de min 2 cm n vederea
aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale..
7. Se verific planeitatea celor patru fee ale arcului i se cur de impuriti
8. Se verific rezistena stratului suport din beton. Rezistena minim la
smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2 sau cea
recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit.
9. Se pregtesc benzile de material compozit, pentru preluarea momentului
ncovoietor, prin tiere la dimensiune, curare.
10. Benzile se vor aplica pe fibra inferioar i superioar a arcului pe o lime de 50
cm i o grosime de minim 1mm. Continuitatea benzilor n dreptul stlpilor se va
asigura prin trecerea n dreptul fiecrui stlp a unor conectori din fibre de
carbon.
11. Se aplic adezivul pe stratul suport al arcelor i pe benzile de material compozit.
12. Se aplic benzile de material compozit nainte ca adezivul s se usuce.
13. Se aplic adezivul i se aplic estura ntr-un strat peste care se aplic un strat
de adeziv cu rol de protecie.
14. Se aplic un strat de mortar epoxidic peste care se va aplica o protecie
anticoroziv prin peliculizare a ntregii structuri.
Consolidarea stlpilor
Etapele de consolidarea a stlpilor se vor executa dup consolidarea arcelor n
urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat:
1. Se demoleaz de pe feele stlpilor tot betonul degradat, pn la betonul sntos.
acelai diametru.
aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale.
30
epoxidic.
7. Se recomand verificarea rezistenei stratului suport din beton. Rezistena
minim la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2
sau cea recomandat de fia tehnic a productorului de material compozit.
8. Se pregtete estura de material compozit, pentru preluarea forei axiale, prin
tiere la dimensiune.
9. Se aplic adezivul pe stratul suport al stlpilor.
10. Se aplic fii de 20cm de estura de material compozit, la intervale de 20 cm
nainte ca adezivul s se usuce i se preseaz.
Consolidarea grinzilor principale i antretoazelor

Antretoazele se vor reabilita pe jumtate din lungime, aferent plcii demolate.
Consolidarea grinzilor principale i antretoazelor se face n aceeai ordine ca i
la arce, dup ce s-au terminat consolidrile la stlpii pe care reazem.
Grinzile principale i antretoazele se vor consolida cu material compozit pentru
preluarea momentului ncovoietor n cmp i a forei tietoare pe reazeme.
Pentru preluarea momentului ncovoietor se vor dispune benzi din fibre de
carbon n zona central, iar pe capete se vor aplica cte dou fii de 20 cm din
estur din fibre de carbon prinse n plac.
Consolidarea diafragmelor
Diafragmele se vor consolida doar prin demolarea betonului degradat pn la
betonul sntos, curarea pn la luciu metalic a barelor de armtur i dublarea sau
nlocuirea barelor cu seciune redus sub 20%.
Refacerea seciunii diafragmelor se va face cu mortare speciale cu rol
anticoroziv.
Reparaii locale la intradosul plcii carosabile

Se execut lucrri de reparaii locale, fr sporirea dimensiunilor seciunii
transversale la intradosul plcii carosabile, acolo unde se constat c exfolierea sau
detarile de beton nu depesc 10% din suprafaa sau din lungimea elementului
consolidat.
Lucrrile de reparaii constau n:
1. Demolarea betonului degradat se face pe o suprafaa cu un contur geometric
regulat, care va depii zona degradata cu cca. 15 cm. Adncimea pe care se executa
curirea betonului degradat depinde de gradul de degradare i de faa pe care acesta
se manifest.
2. Pregtirea suprafeei decopertate prin dispunerea unei amorse.
3. Refacerea suprafeei decopertate cu mortare sau betoane speciale puse in
opera dup cofrare sau prin torcretare. In cazul reparrii prin torcretare este
recomandat utilizarea unei plase metalice nglobate, fixat cu ancore de betonul
sntos.
31
1.9. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre
aval
Etapele de consolidarea a cadrelor culeelor se vor executa dup consolidarea
arcelor n urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat:
1. Se demoleaz de pe feele stlpilor culeelor tot betonul degradat, pn la
betonul sntos.
acelai diametru.
final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de
beton va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor
epoxidic.
7. Se recomanda verificarea rezistentei stratului suport din beton. Rezistenta
minima la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2
10. Se aplic estura de material compozit nainte ca adezivul s se usuce i se
preseaz.
1.10. Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe

jumtatea dinspre aval
transversale la intradosul podului dalat, acolo unde se constat c exfolierea sau
consolidat.
se manifest.
32
sntos.
1.11. Se execut reabilitarea consolei dinspre aval, pe toat lungimea

podului
Lucrrile de reabilitarea consolei de beton armat a tablierului se face in scopul
asigurrii unui limi de 7,80 m a zonei carosabile si 2 trotuare de 1,5 m lime
fiecare. Pentru asigurarea acestor cerine este necesar sporirea simetrica a limii
plcii.
Lucrrile refacere a plcii de beton armat a tablierului se execut dup
terminarea consolidrii arcelor, stlpilor, grinzilor principale i antretoazelor.
1. In dreptul montanilor, la partea superioara a pereilor laterali, se
decoperteaz armatura de rezistenta pe o nlime de 1,0 m, zona pe care se vor
executa console suplimentare de susinerea a trotuarelor structurii reabilitate.
2. Se armeaz, se cofreaz i se betoneaz consolele suplimentare, necesare
pentru susinerea trotuarelor structurii reabilitate.
3. Se armeaz, se cofreaz i se betoneaz zonele laterale de plac, cuprinznd
inclusiv lisa parapetului.
1.12. Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre aval.

1. Se monteaz parapetul pietonal metalic.
2. Se monteaz dispozitivele de acoperire a rosturilor. Se vor adopta soluii
constructive care sa asigure o durata de exploatare normat de minim 10 ani. Se
asigur o ancorare corespunztoare a dispozitivelor de acoperire in betonul din
suprastructura si culeei.
3. Se monteaz gurile de scurgere.
4. Se executa apa suport din mortar de ciment cu grosimea de 2 cm. Sapa se
racordeaz la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a
rosturilor de pe culei.
5. Se monteaz hidroizolatia. Se acorda o atenie deosebita la racordarea
hidroizolatiei la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire
a rosturilor de pe culei.
6. Se monteaz o ap de protecie a hidroizolaiei, alctuit dintr-un strat de
beton de ciment C 20/25 de 4 cm grosime, armat cu plasa tip Buzu 8 mm, cu
ochiuri ptrate cu latura de 10 cm. Plasa se dispune la mijlocul grosimii sapei de
protecie, si se suprapune pe minim 10 cm, dup ambele direcii.
7. Se monteaz parapetul de protecie de tip foarte greu.
8. Se monteaz bordurile, pe un strat de mortar de poza de minim 2 cm
grosime.
9. Se executa umplutura de beton a trotuarelor, n care s-au montat tuburi PVC
pentru asigurarea continuitii calelor electrice si telefonice.
33
10. Se executa mbracamintea pe trotuare dintr-un strat de asfalt turnat de 2 cm
grosime. Se verifica realizarea pantei transversale de 1% necesare pentru asigurarea
scurgerii apelor pluviale de pe trotuare.
11. Se executa imbracamintea caii pe zona carosabila, in 1 strat de BAP, 6 cm
grosime. Se asigura racordarea imbracamintii la gurile de scurgere, la lisa parapetului
si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de pe culei. Se verifica realizarea profilului
acoperi, cu pante transversale de 2% necesare pentru asigurarea scurgerii apelor
pluviale la fata bordurilor. Se verifica realizarea pantelor longitudinale necesare
pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale la gurile de scurgere.
11. Se executa impermeabilizarea imbracamintii caii pe pod prin turnarea
cordoanelor de celochit in lungul lisei parapetului, in spatele si la fata bordurilor.
1.13. Se deviaz traficul rutier i pietonal pe jumtatea dinspre aval

a podului
Se deviaz traficul pe jumtatea dinspre aval, consolidat complet, att la

nivelul structurii de rezisten, ct i la nivelul cii.
Se va asigura o semnalizare rutier corespunztoare normelor rutiere in
vigoare.
Se deviaz circulaia rutier pe banda dinspre aval pe o lime de 3,90 metri.
Circulaia vehiculelor se va face semaforizat n ambele sensuri.
Traficul pietonal se va desfura pe trotuarul dinspre aval.
1.14. Se demoleaz calea i consola de trotuar dinspre amonte.

1. Se demoleaz parapetul pietonal
2. Se demoleaz calea de pe zona carosabil i trotuarul
3. Se demoleaz consola de trotuar
1.15. Se execut reabilitarea arcului dinspre amonte.

Consolidarea grinzilor principale, stlpilor i a arcelor se face pentru sporirea
capacitii portante att la momente ncovoietoare, la fore axiale ct i la fore
tietoare, corespunztor clasei E de ncrcare - convoi de autocamioane A30, vehicul
special pe roi V80 i pentru asigurarea gabaritului de trecere pe pod.
Pentru consolidarea elementelor de rezisten a podului se vor folosi materiale
compozite bazate pe fibre de carbon dispuse pe direcia eforturilor secionale.
Consolidarea cu materiale compozite nu va ncrca suplimentar structura dect n
mic parte, comparativ cu metoda tradiional. Dimensiunile finale ale elementelor de
rezisten a podului vor crete cu cca 3cm pe fiecare latur, grosime rezultat din
prelucrarea feelor elementelor, materialul compozit, adezivul i protecia final.
O parte din lucrrile de reabilitare a arcului se vor face n perioade cu
trafic sczut. Lipirea fibrelor de carbon se va face pe timpul nopii, perioad de
timp n care se va impune o restricie de 3,5 t.
Lucrrile de reabilitare a structurii de rezisten se vor realiza n acelai timp cu
lucrrile la plac i console. Lucrrile vor urma urmtoarea ordine:
1. Se demoleaz o poriune de cel puin 10,00 m din consola existent n avans
2. Se efectueaz lucrrile pregtitoare pentru montarea materialului compozit
34
3. Se demoleaz urmtoarea poriune de 10,00m din consola existent
4. Se monteaz materialul compozit pe poriunea pregtit
5. Dup ntrirea sistemului compozit de cofreaz, armeaz i se betoneaz
consola din beton.
Prin aceast ordine a operaiilor se urmrete realizarea lucrrilor fr a slbi
structura de rezisten pe zone extinse i reducerea totodat a ncrcrilor
permanente.
Consolidarea arcelor
Arcele sunt elementele principale de rezisten, menite s preia ncrcrile i s
le transmit la infrastructur. Eforturile secionale predominante sunt momentul
ncovoietor i fora axial, pentru care se vor dispune la fibrele ncovoiate benzi
pentru preluarea ntinderii din ncovoiere i estur pentru confinarea seciunii i
creterea capacitii portante la for axial.
Lucrrile pregtitoare i aplicarea materialelor compozite se va face de
personal calificat.
Etapele de consolidarea a arcelor se vor executa n urmtoarea ordine:
1. Se demoleaz de pe feele arcelor tot betonul degradat, pn la betonul sntos.
acelai diametru.
epoxidic.
7. Se verific planeitatea celor patru fee ale arcului i se cur de impuriti
8. Se recomand verificarea rezistentei stratului suport din beton. Rezistena
9. Se pregtesc benzile de material compozit, pentru preluarea momentului
ncovoietor, prin tiere la dimensiune, curare.
10. Benzile se vor aplica pe fibra inferioar i superioar a arcului pe o lime de 50
cm i o grosime de minim 1mm. Continuitatea benzilor n dreptul stlpilor se va
asigura prin trecerea n dreptul fiecrui stlp a unor conectori din fibre de
carbon.
11. Se aplic adezivul pe stratul suport al arcelor i pe benzile de material compozit.
12. Se aplic benzile de material compozit nainte ca adezivul s se usuce.
35
13. Se aplic adezivul i se aplic estura ntr-un strat peste care se aplic un strat
de adeziv cu rol de protecie.
Consolidarea stlpilor
Etapele de consolidarea a stlpilor se vor executa dup consolidarea arcelor n
urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat:
1. Se demoleaz de pe feele stlpilor tot betonul degradat, pn la betonul sntos.
acelai diametru.
aplicrii esturii pentru preluarea forelor axiale.
epoxidic.
7. Se recomand verificarea rezistenei stratului suport din beton. Rezistena
10. Se aplic fii de 20cm de estura de material compozit, la intervale de 20 cm
nainte ca adezivul s se usuce i se preseaz.
Consolidarea grinzilor principale i antretoazelor

Antretoazele se vor reabilita pe jumtate din lungime, aferent plcii demolate.
Consolidarea grinzilor principale i antretoazelor se face n aceeai ordine ca i
la arce, dup ce s-au terminat consolidrile la stlpii pe care reazem.
Grinzile principale i antretoazele se vor consolida cu material compozit pentru
preluarea momentului ncovoietor n cmp i a forei tietoare pe reazeme.
Pentru preluarea momentului ncovoietor se vor dispune benzi din fibre de
carbon n zona central, iar pe capete se vor aplica cte dou fii de 20 cm din
estur din fibre de carbon prinse n plac.
36
Consolidarea diafragmelor
Diafragmele se vor consolida doar prin demolarea betonului degradat pn la
betonul sntos, curarea pn la luciu metalic a barelor de armtur i dublarea sau
nlocuirea barelor cu seciune redus sub 20%.
Refacerea seciunii diafragmelor se va face cu mortare speciale cu rol
anticoroziv.
Reparaii locale la intradosul plcii carosabile

transversale la intradosul plcii carosabile, acolo unde se constat c exfolierea sau
consolidat.
se manifest.
sntos.
1.16. Se execut reabilitarea culeelor cadru pe jumtatea dinspre

amonte
Etapele de consolidarea a cadrelor culeelor se vor executa dup consolidarea
arcelor n urmtoarea ordine tehnologic, dar numai pe un singur stlp odat:
1. Se demoleaz de pe feele stlpilor culeelor tot betonul degradat, pn la
betonul sntos.
acelai diametru.
final trebuie s asigure suportul pentru materialul compozit. Substratul de
beton va fi pregtit cu mijloace mecanice, dup caz, pentru ndeprtarea tuturor
epoxidic.
37
7. Se recomanda verificarea rezistentei stratului suport din beton. Rezistenta
minima la smulgere pe suport de beton pregtit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2
10. Se aplic estura de material compozit nainte ca adezivul s se usuce i se
preseaz.
1.17. Se execut reabilitarea la intrados a podului dalat pe

jumtatea dinspre amonte
transversale la intradosul podului dalat, acolo unde se constat c exfolierea sau
consolidat.
se manifest.
sntos.
1.18. Se execut reabilitarea consolei dinspre amonte, pe toat

lungimea podului
Lucrrile de reabilitarea consolei de beton armat a tablierului se face in scopul
asigurrii unui limi de 7,80 m a zonei carosabile si 2 trotuare de 1,5 m lime
fiecare. Pentru asigurarea acestor cerine este necesar sporirea simetrica a limii
plcii.
Lucrrile refacere a plcii de beton armat a tablierului se execut dup
terminarea consolidrii arcelor, stlpilor, grinzilor principale i antretoazelor.
1. In dreptul montanilor, la partea superioara a pereilor laterali, se
decoperteaz armatura de rezistenta pe o nlime de 1,0 m, zona pe care se vor
executa console suplimentare de susinerea a trotuarelor structurii reabilitate.
2. Se armeaz, se cofreaz i se betoneaz consolele suplimentare, necesare
pentru susinerea trotuarelor structurii reabilitate.
3. Se armeaz, se cofreaz i se betoneaz zonele laterale de plac, cuprinznd
inclusiv lisa parapetului.
1.19. Se execut trotuarul i calea pe jumtatea dinspre amonte.

38
1. Se monteaz parapetul pietonal metalic.
2. Se monteaz dispozitivele de acoperire a rosturilor. Se vor adopta soluii
constructive care sa asigure o durata de exploatare normat de minim 10 ani. Se
asigur o ancorare corespunztoare a dispozitivelor de acoperire in betonul din
suprastructura si culeei.
3. Se monteaz gurile de scurgere.
4. Se executa apa suport din mortar de ciment cu grosimea de 2 cm. Sapa se
racordeaz la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a
rosturilor de pe culei.
5. Se monteaz hidroizolatia. Se acorda o atenie deosebita la racordarea
hidroizolatiei la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire
a rosturilor de pe culei.
6. Se monteaz o ap de protecie a hidroizolaiei, alctuit dintr-un strat de
beton de ciment C 20/25 de 4 cm grosime, armat cu plasa tip Buzu 8 mm, cu
ochiuri ptrate cu latura de 10 cm. Plasa se dispune la mijlocul grosimii sapei de
protecie, si se suprapune pe minim 10 cm, dup ambele direcii.
7. Se monteaz parapetul de protecie de tip foarte greu.
8. Se monteaz bordurile, pe un strat de mortar de poza de minim 2 cm
grosime.
9. Se executa umplutura de beton a trotuarelor, n care s-au montat tuburi PVC
pentru asigurarea continuitii calelor electrice si telefonice.
10. Se executa mbracamintea pe trotuare dintr-un strat de asfalt turnat de 2 cm
grosime. Se verifica realizarea pantei transversale de 1% necesare pentru asigurarea
scurgerii apelor pluviale de pe trotuare.
11. Se executa imbracamintea caii pe zona carosabila, in 1 strat de BAP, 6 cm
grosime. Se asigura racordarea imbracamintii la gurile de scurgere, la lisa parapetului
si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de pe culei. Se verifica realizarea profilului
acoperi, cu pante transversale de 2% necesare pentru asigurarea scurgerii apelor
pluviale la fata bordurilor. Se verifica realizarea pantelor longitudinale necesare
pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale la gurile de scurgere.
11. Se executa impermeabilizarea imbracamintii caii pe pod prin turnarea
cordoanelor de celochit in lungul lisei parapetului, in spatele si la fata bordurilor.
1.20. Se execut racordarea drumului i trotuarelor cu podul

1. Se asigura racordarea limii cii pe pod cu calea pe rampele de acces, pe o
lungime de 25,0 pe fiecare rampa.
2. Se demonteaz calea de pe trotuare.
3. Se compacteaz stratul de baz din pmnt.
4. Se realizeaz un strat de fundaie din balast n grosime de 25 cm.
5. Se execut un strat de 23 cm din agregate naturale stabilizate cu 6% ciment.
6. Se monteaz bordurile pe un strat de beton de ciment.
7. Se aterne un strat de 8 cm din AB2.
8. Se aterne un strat de 5 cm din BADPC 25.
9. Se aterne un strat de 4 cm din BA16.
10. Se asigura racordarea trotuarelor de pe rampele de acces.
11. Se execut trotuarele pe rampele de acces.
39
12. Se monteaz parapetul de protecie de tip semigreu pe rampele de acces.
13. Se repar si se refac sferturile de con si pereul de protecie al acestora.
14. Se construiesc casiuri de descrcare apelor pluviale de la nivelul caii pe la
capetele podului prevzute cu camere de linitire.
15. Se construiesc scri de acces sub pod a personalului tehnic de ntreinere.
Scrile de acces se construiesc cu parapet metalic.
1.21. Se execut lucrrile de amenajare a albiei
Lucrarile de reparatii constau din lucrari de aparari de maluri si din lucrari de

regularizare a albiei cu caracter local.
Lucrarile de regularizare a albiei actionand activ, simultan asupra traseului in
plan, asupra sectiunilor de scurgere si profilului longitudinal al cursului raului Bicaz,
vor conduce la obinerea unei albii stabile, cu scurgere uniforma si cu variatii cat mai
mici ale vitezei.
La proiectarea lucrarilor de regularizare au fost respectate urmatoarele
principii:
1. Scurgerea apelor raului Bicaz pe tronsonul regularizat sa nu prezinte
diferente prea mari fata de regimul de scurgere initial.
2. Tronsonul de albie regularizat trebuie sa prezinte o sectiune stabila, capabila
sa transporte debite curente, cu minimum de deformri in albie.
3. Sa asigure scurgerea debitelor cu asigurarea ceruta, in condiii de viteza
superioara vitezei de depunere.
4. Capetele tronsonului regularizat a albiei raului Bicaz se vor racorda hidraulic
in amonte si aval, evitandu-se schimbrile brute de seciune, racordri in unghi sau
cu teituri pronunate, care ar putea duce la formarea de anafoare.
5. Traseul tronsonului regularizat se nscrie cat mai bine peste cursul natural
pentru a reduce cat mai mult volumul lucrrilor de construcii.
Lucrrile de regularizare locala a albiei rului Bicaz constau din constructia
unor diguri longitudinale avand lungimea de 135 m pe malul drept, respectiv de 90 m
pe malul stang, considerate privind din amonte spre pod. Lucrarile de regularizare
locala a albiei au rolul si de protecie a malurilor rului Bicaz pe lungimile
menionate.
Lucrarile de regularizare si de protectie a malurilor raului Bicaz constau din
construcia unor ziduri de sprijin din gabioane compuse din:
- o saltea de gabioane (4,00,55,0)m, ingropata in terasamentu;l albie raului
Bicaz;
- gabion (1,51,04,0)m construit pe saltea, la 0,50 m de marginea dinspre mal;
- gabion (1,01,04,0)m construit pe gabionul anterior.
Zidurile de sprijin din gabioane au avantajul unei mari elasticitati, unei executii
rapide si posibilitatea punerii lor imediate in expoatare.
Pentru ca terenul este stabil in amplasamentul albiei, si nu se produc tasari,
gabioanele vor fi placate cu beton turnat monolit C 12/15, de 10 cm grosime, care
asigura o protectie mai buna a plasei de armatura. Pereul de beton se prevede cu
rosturi de contractie la 4,0 m distanta.
40
In spatele zidului de sprijin din gabioane se prevede un dren cu grosimea de
minim 1,0 m, construit din bolovani de rau. Intre dren si spatele zidului din gabioane
se prevede un strat geotextil.
In dreptul naterilor, pe toata limea cuprinsa intre arcurile din beton armat,
pana in spatele zidului de sprijin din gabioane, se asigura protecia malurilor cu un
pereu dalat din beton de ciment de clasa C12/15, turnat monolit intr-un strat de 15 cm
grosime, dispus pe un strat suport drenant, de balast, de 20 cm grosime. Pereu dalat
construit din beton simplu (nearmat) se prevede cu rosturi de executie dispuse la 4,0
m distanta, si cu rosturi de dilatatie dispuse la 20,0 m
Fundaia pe chesoane a podului nu a fost afectat de afuieri ale albiei i de

tasri difereniale. Se consider c fundaiile pot asigura preluarea i transmiterea
ncrcrilor la terenul de fundare.
La proiectarea lucrrilor de reparaii se vor respecta prevederile Legii 10/1995

privind calitatea n construcii i normativele n vigoare privind legislaia execuiei
lucrrilor de drumuri. Materialele folosite pentru realizarea lucrrii respect HG
766/1997, deoarece sunt materiale agrementate de ctre legislaia romneasc n
vigoare. Se vor respecta standardele si normativele in vigoare prevzute de legislaia
romneasca, avndu-se in vedere necesitile de perspectiv ce deriv din orientarea
Romniei ctre Uniunea Europeana.
Fundaia pe chesoane a podului nu a fost afectat de afuieri ale albiei i de

tasri difereniale. Se consider c fundaiile pot asigura preluarea i transmiterea
ncrcrilor la terenul de fundare.
41
4. CAIETE DE SARCINI
4.1. Caiet de sarcini - Schele si esafodaje

Art. 1. Generalitati
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie de destinatie se
clasifica in:
esafodaje, cintre ce suporta structuri in curs de realizare;
schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;
dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc;
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de catre
beneficiar.
Art. 2. Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare
autorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiuni:
sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs de priza
sau intarire;
sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
beneficiarului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca s i natura si
caracteristicele tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a
elementelor pe care se sprijina;
sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare,
calare descintrare, decofrare, demontare;
contrasagetile si tolerantele de executie;
modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub
efectul contractiei si precomprimarii;
dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti;
instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte
grave asupra securitatii lucrarilor.
42
Art. 3. Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii
Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si atunci cand se refolosesc materiale
vechi pentru care trebuie sa garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de
elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa
compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest
din urma caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca ac esta justificare sa-i
atenueze responsabilitatea sa.
Art.4. EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE

Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la
lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre
antreprenori fata de reperele acceptate fata de beneficiar.
Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
Art. 5. PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, ESAFODAJELE

Proiectul cintrelor, esafodajelor cat si montajul acestora in amplasament se avizeaza de catre
beneficiar.
Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a aces tora si
prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei.
4.2. Caiet de sarcini - Demolarea betonului

1. Generalitati
Lucrrile de demolare se vor face prin demolare parial folosind unelte cu aciune
percutant sau rotopercutant. Lucrrile nu necesit personal calificat, este uor de aplicat, cu utilaje
uzuale n domeniul construciilor.
Pe parcursul lucrrilor trebuie avut n vedere nivelul zgomotelor i vibraiilor, fisurile
necontrolate care pot aprea.
2. Tehnologia de lucru cu ciocane percutante i rotopercutante

Utilajele folosite la decuparea parial cu aciunea prin percuie sunt n principal ciocane
acionate pneumatic, hidraulic, electric i mai rar termice. Ciocanele pot lucra cu o gam variat de
scule n funcie de situaia existent i anume: dalt ngust, dalt, dalt cuit, porn etc. Penttru
decuparea i demolarea structurilor din beton sunt folosite dornul i dalta ngust, ciocane
percutante, ciocane rotopercutante (perforatoare).
Ciocanele percutante acioneaz asupra structurii din beton prin ocuri puternice i repetate,
cu o caden de 1200-2000 lovituri pe minut, concentrate n acelai punct, iar spargerea se produce
agresiv.
La ciocanele percutante pneumatice cunoscute i sub numele de ciocane de abataj, fora de
lovire la scul se obine cu ajutorul aerului comprimat, furnizat de un compresor, cu presiunea
43
cuprins ntre 4 i 7 bari. Consumul de aer variaz ntre 300-350 litri pe minut pentru ciocane de 40
kg.
Ciocanele sunt folosite ca echipamente individuale deservite de un muncitor.
Ciocanele percutante se pot utiliza cu ajutorul unui grup hidraulic acionat cu motor electric
sau termic. Acestea au fa de cele pneumatice avantajul unui randament mai bun.
Ciocanele percutante electrice sunt prevzute cu motor electric de antrenare nglobat,
alinmentat de regul la tensiuni joase (42 V). Exist ns i ciocane alimentate la tensiuni ale reelei
(110, 220, 240 V), acestea impunnd ns racordare obligatorie la pmnt.
Ciocanele rotopercutante sunt folosite pentru executarea de guri n beton prin rotaii i
percuii simultane ale sculei. Aceste scule cu un ti sunt armate cu carburi metalice.
Ciocanele rotopercutante pot fi alimentate de la aceleai surse de energi prevzute pe
ciocanele percutante (pneumatic hirdaulic, electric etc.). Ele execut guri cu diametre de pn
la 100 mm i chiar mai mult, dar mai rar 150 mm).
3. Tehnologia de lucru cu discuri i pnze circulare

Decuparea parial cu ajutorul discurilor, pnzelor circulare se realizeaz dup urmtoriul
proces tehnologic:
- trasarea conturului decuprii necesare
- executia orificiilor sau a altor elemente de fixare necesare pentru preluarea prtii decupate
- fixarea dispozitivului de sprijinire i preluare a poriunii decupate
- fixarea sistemului de ghidare i susinere a mainii de tiat
- tierea pe contur a elementelor de beton
- ndeprtarea poriunii decupate
4. Descrierea lucrrilor
4.1 Trasarea demolrii structurilor la poduri i pasaje
Trasarea i materializarea demolrii structurilor la poduri i pasaje fixeaz conturul de
demolare elementele i prile ce urmeaz a fi demolate. Aceasta cuprinde urmtoarele etape:
a) identificarea elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate
b) trasarea i materializarea conturului elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate
Trasarea i materializarea elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate se va realiza
avnd ca p unct de plecare reperii de trasare primii i stabilii prin procesul verbal de primire
predare amplasament.
4.2 Execuia demolrii structurilor la poduri i pasaje va cuprinde urmtoarele activiti:
Se va convoca consultantul pentru efectuarea de verificri privind trasarea i materializarea
corect a elementelor i prilor ce urmeaz a fi demolate, ncadrarea n prevederile ST i D i
verificarea funcionrii utilajelor i echipamentelor ce urmeaz a se utiliza la demolri.
Dup caz, se va defria terenul pe suprafaa ce urmeaz a se executa lucrrile de demolare.
Se vor lua toate msurile de protecia muncii i protecia mediului prevzute n Planul de
sntate i securitate aprobat de consultan.
Se va asigura colectarea i evacuarea apelor din precipitaii de pe zona pe care se vor
executa demolrile.
Se va ncepe execuia lucrrilor de demolare cu ajutorul mijloacelor mecanice, pneumatice,
etc. ncepnd de la partea superioar a elementului ctre partea inferioar. Se vor lua msuri pentru
dirijarea controlat a materialelor rezultate din demolri.
n zonele de demolat n care conform prevederilor ST i D exist armturi ce vor constitui
elemente de legtur cu noile elemente ce urmeaz a fi executate, demolarea se va executa cu
atenie sporit urmrindu-se a se evita deteriorarea armturii existente.
n cazul n care se constat c n zona conturului de demolare betonul sau elementele
metalice care conform ST i D nu trebuie demolate ns prezint o stare de degradare avansat, se
va convoca consultana pentru a stabili msurile ce se impun. Modificarea conturului de demolare
se va face numai dup obinerea acordului scris din partea consultanei.
Se va proceda la curirea complet a terenului, prin ncrcarea mecanizat i evacuarea
materialelor rezultate din defriarea terenului i din demolri. Materialele rezultate din demolri i
44
care conform aprobrii consultanei pot fi utilizate n cadrul altor lucrri, vor fi sortate, depozitate
separat i transportate n depozitare aprobat de consultan.
La finalizarea lucrrilor de demolare i realizarea conturului de demolare se vor convoca
factorii stabilii n ST i D pentru verificarea cotei, poziiei, conturului de demolare i a
conformitii cu prevederile ST i D. Se va consemna recepia lucrrilor de demolare prin
ntocmirea documentului prevzut n ST i D.
4.3 Verificarea calitii execuiei demolrii structurilor la poduri i pasaje const n:
- verificarea trasrii;
- verificarea elementelor demolate i a conturului de demolare i a corespondenei cu
prevederile ST i D;
- verificarea armturilor i a elementelor de legtur cu noile elemente ce urmeaz a fi
executate i a corespondenei cu prevederile ST i D ;
4.3. Caiet de sarcini - Aplicare a benzilor din fibre de carbon

Se vor respecta cu strictete indicatiile din fisele tehnice ale productorului.
Prezentul caiet de sarcini poate fi completat cu caracteristicile i datele tehnice ale
productorului de material compozit, numai cu acordul n scris al proiectantului. Materialele
folosite trebuie s ndeplineasc minim caracteristicile prevazute mai jos.
DOMENII DE APLICARE
Repararea si consolidarea structurilor din beton armat deteriorate in timp si din cauze
naturale. Consolidare anti-seismica la structuri aflate in zone seismice.
Exemple tipice de aplicare
Repararea si consolidarea grinzilor supuse unor eforturi de incovoiere.
Consolidarea structurilor deteriorate de cutremure.
Refacerea structurilor bi-dimensionale cum ar fi placi, plansee, arce cu deschideri mici si
rezervoare cu raza de curbura mare.
Consolidarea structurilor industriale si/sau comerciale ca o consecinta a cresterii
incarcarilor statice aduse de echipamente, utilaje, etc.
Consolidarea structurilor supuse vibratiilor.
Consolidarea anti-seismica a structurilor tip bolta fara cresterea maselor seismice si fara
pericolul infiltratiilor de lichide catre fata interioara a boltei.
Cresterea incarcarilor
Cresterea capacitatii placilor (radierelor) si a grinzilor
Cresterea capacitatii podurilor de preluare a fortelor axiale crescute
Stabilizarea partilor de constructii expuse la vibratii
Defecte la elemente structurale portante
Imbatranirea/deteriorarea materialelor de constructie originale
Coroziunea armaturilor de otel
Cutremure
Optimizarea structurii
Diminuarea deformarilor/sagetilor
Reducerea eforturilor in armatura de otel
Reducerea deschiderii fisurilor
45
Reducerea oboselii
Modificarea specificatiilor
Cutremure
Modificarea parametrilor de proiectare
CARACTERISTICI TEHNICE
Benzile din fibre de carbon extrudate, de inalta rezistenta si flexibilitate, pentru placarea
elementelor din beton si a structurilor metalice.
Benzile din fibre de carbon sunt disponibile in latimi diferite (50 - 150 mm) si modul de
elasticitate (minim 165 GPa).
Datorita compozitiei si procedeelor de productie, care asigura proprietati constante in orice
punct al materialului, benzile din fibre de carbon au urmatoarele caracteristici:
rezistenta mare la intindere;
greutate redusa;
grosime mica;
excelenta rezistenta in timp.
AVANTAJE
Spre deosebire de lucrarile bazate pe metodele conventionale, gama de benzi din fibre de
carbon, datorita greutatii extrem de mici, poate fi pusa in aplicare fara ajutorul unui echipament de
ridicare special, intr-un timp extrem de scurt, deseori fara scoate din uz structura.
Spre deosebire de metoda cmsuirii, benzile din fibre de carbon nu necesita o consolidare
temporara in timpul aplicarii si inlatura orice risc de coroziune a armaturii aplicate.
Datorita gradului de flexibilitate, benzile din fibre de carbon pot fi utilizate si la structuri
cilindrice (bazine, silozuri, bazine de retentie) cu raza de curbura mai mare de 3 m.
RECOMANDARI
Toti muncitorii trebuie sa poarte manusi, masti pentru solventi si ochelari de protectie.
MOD DE APLICARE
Rezistenta stratului suport (beton, zidarie, piatra naturala) trebuie verificata in toate cazurile.
Inainte de aplicare, asigurati-va ca substratul de beton are o rezistenta la intindere >1.5 MPa. In
cazul in care nu pot fi atinse aceste valori, se vor cauta solutii alternative.
Nu aplicati benzi din fibre de carbon pe beton neintarit.
Pe suprafetele poroase sau pe beton situat in medii cu umiditate relativa mare (pasaje
subterane, subsoluri, etc.), este recomandat sa se aplice o solutie pentru amorsarea acestor suprafete
inainte de aplicarea benzilor din fibre de carbon.
Planeitatea suprafetei
Suprafata ce urmeaza a f i consolidata trebuie sa fie nivelata, cu bavuri de la cofraje sau
neuniformitati nu mai mari de 0,5 mm. Planeitatea suprafetei va fi verificata cu o rigla metalica.
Toleranta este de max. 5 mm la 2 m lungime si de 1 mm la 0.3 m lungime.
Betonul trebuie sa fie mai vechi de 28 de zile (in functie de mediu si de rezistente).
Pregatirea substratului de beton
Suprafata pe care se va aplica benzile din fibre de carbon trebuie sa fie perfect curata,
uscata, rezistenta mecanic si neteda (rugozitatea nu trebuie sa fie mai mare de 1 mm).
Toate urmele de agenti de decofrare, lacuri, vopsele si lapte de ciment trebuie indepartate de
pe stratul suport prin sablare cu nisip.
Daca betonul este deteriorat in profunzime, indepartati partile deteriorate manual sau
mecanic prin hidrosablare.
Indepartati toate urmele de rugina de pe barele de armatura din otel si protejati-le cu solutii
speciale, mortar pe baza de ciment bi-component cu inhibitori de coroziune sau, mortar pe baza de
ciment mono-component cu inhibitori de coroziune (urmati metodele de aplicare descrise in fisele
tehnice).
46
Reparati suprafata betonului.
Asteptati cel putin 3 saptamani inainte de aplicarea benzilor din fibre de carbon. Daca
consolidarea trebuie efectuata imediat, utilizati mortar pe baza de rasini epoxidice pentru repararea
suprafetelor deteriorate de beton.
Produse pentru lipire
Se vor folosi produse de lipire indicate de productorul benzilor de carbon.
Aplicarea benzilor de carbon
Benzilor din fibre de carbon sunt livrate in role care trebuie taiate pe santier potrivit
lungimii dorite cu un fierastrau electric avand montat un disc diamantat.
Inainte de lipire, suprafata benzilor de carbon care vor veni in contact cu adezivul
epoxidic ales trebuie curate.
Amorsati suprafata ce trebuie consolidata (in special suprafete poroase sau betonul
situat in medii cu umiditate relativa mare).
Aplicati un strat uniform de 1-1.5 mm de adeziv cu o mistrie plata peste benzile din
fibre de carbon.
Aplicati un strat de adeziv si pe substratul (care trebuie sa fie curat si uscat) pe care
se va monta banda. Daca suprafata a fost amorsata, aplicarea stratului de adeziv trebuie facuta cu
grija atata timp cat amorsa este inca proaspata.
Montati benzile de carbon aplicand o pr esiune constanta pe intreaga suprafata.
Folositi un cilindru de cauciuc si indepartati excesul de rasina cu o mistrie avand grija sa nu miscati
placa.
Pentru placarea structurilor curbe, este necesar sa se foloseasca cleme sau suporti
care sa mentina placile pe loc pana cand rasina este complet intarita (de obicei 24 ore inainte de a
indeparta suportii temporari).
Suprafata placata cu benzi de carbon poate fi protejata cu mortare, sau cu o vopsea
rezistenta. Protectia stratului poate fi aplicata la 24 de ore dupa montarea placilor.
Intersectari / straturi multiple
Acolo unde benzile se intersecteaza sau trec una peste celalalta, prima banda va fi degresata
inainte de acoperirea cu adeziv si inainte de aplicarea celei de-a doua benzi. Daca exista mai mult
de o banda ce trebuie lipita, ele trebuie sa fie curatate pe amble parti. In aceste cazuri se va folosi
adeziv.
ASIGURAREA CALITATII
Responsabilul proiectului de consolidare va fi un inginer calificat.

Aceasta aplicatie este una structurala, motiv pentru care trebuie avuta foarte mare grija in
alegerea unor muncitori instruiti si cu experienta, autorizati productori.
Benzile se aplica numai in intervalul de punere in opera al adezivului.
Controlul calitatii pe santier va fi monitorizat de catre o institutie independenta de testare.
Benzile vor fi taiate cu grija. Se va purta echipement de protectie: haine, manusi, ochelari si
masca de respiratie.
Benzile trebuie protejate de expunerea permanenta la radiatia solara.
Pe santier vor fi facute mostre pentru a testa rata de intarire si rezistenta.
Valorile standard medii dupa intarirea timp de 7 zile la +230 C sunt
- Rezistenta la compresiune > 55 N/mm2
- Rezistenta la intindere din incovoiere > 30 N/mm2
DATE MINIMALE DE IDENTIFICARE A BENZILOR DE CARBON

Tipul fibrei: fibra de carbon de inalta rezistenta
Aspect: Plci / lamele / benzi
2
Densitate (kg/m ): 1600
Grosime (mm): 1,2-1,4
Rezistenta la intindere (N/mm2): 3100
47
Modulul de elasticitate (N/mm2): 1600
Alungirea la rupere (%): 1,5
PERFORMANTA FINALA
Aceste valori pot varia cu pana la 20% in functie de circumstante. Urmatorii factori pot avea
cea mai mare influenta negativa asupra proprietatilor mecanice:
- Aer captat in mostra ( din amestecare sau umplerea cofrajului!)
- Temperatura / timpul de intarire
- Contaminarea adezivului
Prin urmare, se va avea grija pentru a evita astfel de situatii.
Ustensile de aplicare
Degresant pentru curatirea benzilor inainte de lipire, si pentru curatarea ustensilelor de lucru.
Rola de cauciuc/plastic pentru presarea benzilor pe suprafata
PRECAUTII CE TREBUIE LUATE INAINTE SI DUPA APLICAREA

PRODUSULUI
In timpul aplicarii temperatura nu trebuie sa fie sub +50C si structura trebuie

protejata impotriva ploii si prafului adus de vant.
Mentineti suprafata consolidata la o temperatura mai mare de +50C dupa ce lucrarea
a fost terminata.
Protejati suprafata impotriva ploii pentru cel putin 24 de ore, daca temperatura
minima nu depaseste +150C, sau pentru cel putin 3 zile daca temperatura este mai scazuta.
MASURI DE SIGURANTA LA PREPARAREA SI APLICAREA PRODUSULUI
Este absolut necesar ca muncitorii sa poarte manusi de protectie din cauciuc, ochelari si
imbracaminte de protectie in timpul prepararii si aplicarii placilor de carbon si a sistemului
epoxidic.
Evitati contactul cu ochii si pielea.
In cazul contactului cu pielea, spalati din abundenta cu apa si sapun. In cazul contactului cu
ochii, spalati cu apa din abundenta si consultati un doctor.
Cand produsul este aplicat in spatii inchise, asigurati o buna ventilatie. Pentru mai multe
informatii consultati Fisa de Securitate.
CURATARE
Datorita aderentei mari pe metal a materialelor este recomandata curatarea uneltelor cu
solventi (alcool etilic,toluen,etc.) inainte de uscarea produsului.
DEPOZITARE
Depozitati n ambalaj original la loc acoperit, uscat.
PROCEDUR RECOMANDAT DE APLICARE
1. Substratul de beton va fi pregatit cu mijloace mecanice, dupa caz, prin periere cu

peria de sarma oala rotativa, polizare cu disc diamantat sau sablare abraziva, pentru indepartarea
tuturor bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregularitati ale
suportului. Pregatirea este obligatorie pe intreaga suprafata de aplicare a lamelelor, pe o latime cu
cca. 2 - 4 cm mai mare decat cea a benzilor ce urmeaza a fi aplicate.
2. Se vor indeparta praful si particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau
aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie in stare buna, fara acoperiri,
tratatmente sau pelicule de suprafata aplicate anterior, fara impuritati sau particule friabile, fara
urme de grasimi, uleiuri sau carburanti.
3. Nivelarea suportului va fi efectuata prin refacerea planeitatii, cu mortar epoxidic.
Concavitatile pronuntate se vor umple cu mortar epoxidic. Aplicarea benzilor se va executa a doua
48
zi dupa executarea reparatiilor suportului. Inainte de aplicarea benzilor, pe zonele reparate se vor
relua operatiile de desprafuire si degresare.
In caz ca reparatiile suportului se executa cu mortare, timpul de asteptare pana la aplicarea
fibrelor va fi de min. 7 zile.
4. Referitor la planeitatea suprafetelor reparate si nivelate pe care urmeaza a fi aplicate
benzile de carbon, se recomanda ca acestea sa nu prezinte neuniformitati mai mari de 0,5 mm.
Planeitatea suprafetelor se verifica cu rigla metalica. Toleranta este de max. 5 mm la 2 m lungime si
de 1 mm la 0,3 m lungime.
5. Se recomanda verificarea rezistentei stratului suport din beton. Rezistenta minima la
smulgere pe suport de beton pregatit trebuie sa fie de 1 - 1,5 N/mm2.
6. Benzile se aplica pe suporturi de beton cu varsta minima de 28 zile.
7. Benzile se fasoneaza pe un banc de lucru prin taiere cu flexul si se curata pe ambele
fete cu o c arpa inmuiata in solvent, pentru indepartarea prafului de carbon si a altor eventuale
contaminari.
8. Pregatirea adezivului in vederea aplicarii.
9. Inainte de aplicarea lamelelor, pe suportul reparat si nivelat se va aplica cu gletiera
un strat de cca. 2 mm de adeziv epoxidic, de latime similara cu latimea lamelelor ce urmeaza a fi
aplicate + max. cate 1 cm de-o parte si de alta a lamelelor.
10. Dupa uscarea completa a solutiei de curatat de pe suprafata benzilor, se va aplica un
alt strat de 2 mm grosime de adeziv epoxidic pe una din fetele benzilor.
11. Inaintea intaririi adezivului, benzile pe care s-a aplicat adeziv trebuie presate pe
suport. Presarea definitiva a b enzile in masa de adeziv epoxidic se executa cu o rola speciala din
cauciuc, prin roluire cu o presiune uniforma, in lungul fibrelor, pana cand adezivul refuleaza pe la
marginile laterale ale lamelelor. Adezivul epoxidic in exces trebuie indepartat.
12. In cazul aplicarii mai multor straturi suprapuse de benzi, repetand procedura de
laminare, intre fiecare dintre acestea se va aplica adeziv atat pe banda aplicata anterior, cat si pe
banda ce trebuie aplicata.
13. Suprapunerile la capetele benzilor de carbon vor fi de min. 10 cm. Suprapunerile sunt
obligatorii in lungul fibrelor. Pentru benzile pozitionate alaturat unele langa altele, suprapunerile nu
sunt necesare.
14. Temperatura ambientala si a s uportului de beton la aplicarea mortarului/adezivului
epoxidic va fi cuprinsa intre +8 si +350C (temperatura ambientala in timpul aplicarii trebuie sa fie
cu cel putin +30C peste punctul de roua). Umiditatea stratului suport trebuie sa fie 4%.
15. In cazul mascarii benzilor din fibre de carbon cu un s trat ulterior de tencuiala
cimentoasa, fata exterioara a acestora se va acoperi cu un strat fin (cca. 1 mm grosime) de mortar
epoxidic, care imediat dupa asternere va fi saturat cu nisip cuartos uscat aplicat prin imprastiere.
Acest procedeu este recomandat pentru realizarea unui suport rugos necesar asigurarii ancorarii
mecanice a tencuielii cimentoase finale de lamelele aplicate anterior.
16. Aplicarea tencuielilor cimentoase peste benzile din fibre de carbon este posibila la 2 -
3 zile dupa intarirea peliculei de adeziv cu nisip aplicat pe fata benzilor (cand adezivul nu mai este
lipicios la atingere), acest termen fiind influentat de conditiile ambientale: temperatura, umiditate,
conditii de expunere (vant, curent, etc.).
17. Pe durata aplicarii este necesara curatarea periodica a uneltelor de lucru cu diluant,
pentru a nu se ajunge la imposibilitatea utilizarii lor datorita intaririi rasinii. Odata intarita, rasina se
poate indeparta doar pe cale mecanica.
18. Lucrarile vor fi executate exclusiv de personal instruit de catre specialistii, care la
cerere, periodic, pot acorda asistenta tehnica pe parcursul desfasurarii lucrarilor.
49
4.4. Caiet de sarcini Aplicare a tesaturilor din fibre de carbon
Se vor respecta cu strictete indicatiile din fisele tehnice ale productorului.
Prezentul caiet de sarcini poate fi completat cu caracteristicile i datele tehnice ale
productorului de material compozit, numai cu acordul n scris al proiectantului.
Materialele folosite trebuie s ndeplineasc minim caracteristicile prevazute mai jos.
DOMENII DE APLICARE
Acest sistem este recomandat pentru, repararea elementelor din beton armat degradate prin
actiuni fizico-mecanice, pentru confinarea elementelor din beton supuse incarcarilor axiale precum
si pentru consolidarea structurilor aflate in zone seismice importante.
Exemple tipice de aplicare
Repararea, mentenanta si consolidarea statica a structurilor deteriorate, acolo unde este
absolut necesara cresterea rezistentei sectiunii.
Confinarea elementelor de beton incarcate axial sau deteriorate (stalpi, pile de pod, cosuri)
pentru a le imbunatati ductilitatea si capacitatea portanta.
Consolidarea seismica si restaurarea structurilor tip bolta, fara cresterea masei seismice si
fara pericolul infiltratiilor de lichide catre fata interioara a boltei.
Performanta seismica imbunatatita
Inlocuieste barele de armatura
Rezistenta si ductilitatea stalpilor
Cresterea capacitatii portante a elementelor structurale
Miscare seismica
Serviciu imbunatatit
Imbunatatire structurala constructiva, pentru a se conforma standardelor curente
CARACTERISTICI TEHNICE
Tesatura din fibre de carbon uni-directionale caracterizate printr-un modul de elasticitate
ridicat (peste 230 000 N/mm2) respectiv si o rezistenta la intindere foarte mare. Pot fi aplicate
folosind doua metode diferite:
- sistemul umed
- sistemul uscat
prin folosirea de rasini epoxidice:
- pentru consolidarea stratului suport.
- pentru nivelarea oricaror neuniformitati si pentru etansarea suprafetelor poroase.
- pentru impregnarea tesaturilor prin sistemul umed".
- pentru impregnarea tesaturilor prin sistemul uscat".
Folosind sistemul umed", tesatura este inmuiata manual imediat inainte de aplicarea pe
suprafata. La utilizarea sistemului uscat", tesatura uscata este asezata direct peste un strat care a
fost aplicat pe elementul de beton ce necesita consolidare.
Pentru a s atisface cerintele de proiectare, testura trebuie s aib greutatea de minim 230
g/m2, si latimi ( 20 cm si 40 cm).
AVANTAJE
Datorita greutatii lor foarte reduse, tesaturile necesita o munca mai putin intensa decat
tehnologiile conventionale (beton placat). Cu sistemul umed" (si cu ajutorul unei masini ce ajuta la
procesul de impregnare) sau cu sistemul uscat", aplicarea este efectuata intr-un timp extrem de
scurt si deseori fara a scoate din uz structura.
Fabricat cu fibre tesute pentru a mentine tesatura stabila
Utilizare multifunctonala pentru fiecare tip de consolidare
50
Flexibilitatea geometriei suprafetei (Grinzi, stalpi, pereti, silozuri, cosuri, pile si culei, etc)
Tesatura disponibila in diverse latimi pt. utilizare optima
Densitate redusa pt. greutate aditionala minima
Convenabil, comparativ cu metodele traditionale de consolidare
RECOMANDARI
Toti muncitorii trebuie sa poarte manusi, masti pentru solventi si ochelari de protectie.
Tesatura poate fi taiata cu foarfeci speciale sau cutter. Nu indoiti niciodatamaterialul
MOD DE APLICARE
Produsul se poate folosi doar de aplicatori experimentati, autorizati de producatorio,

deoarece aplicarea consolidarii este inerent structurala.
Raza minima necesara pt. aplicarea in jurul colturilor: > 20 mm.
Poate fi necesara polizarea muchiilor sau reprofilarea cu mortare.
Pentru aplicarea de fasii alaturate, nu e necesara suprapunerea.
Suprapunerea straturilor adaugate ulterior se va distribui peste circumferinta
stalpului.
Tesatura trebuie acoperita, pt. a asigura aderenta maxima si durabilitatea, cu rasinile de
impregnare. Tesatura trebuie sa poata fi acoperita cu tencuieli cimentoase sau peliculizari pt.
scopuri estetice si/sau de protectie.
Pregatirea substratului
Suprafata pe care se vor aplica tesaturile trebuie sa fie perfect curata, uscata si rezistenta
mecanic.
Indepartati orice urma de agenti de decofrare, lacuri sau vopseluri si lapte de ciment de pe
structurile solide prin sablare sau frecare mecanic.
Daca betonul este deteriorat, indepartati partile degradate prin buciardare manuala sau
pneumatica ori prin hidro-scarificare. Curatati armatura metalica si indepartati orice urma de rugina,
protejati barele cu mortar bicomponent pe baza de ciment, anticoroziv, sau mortar monocomponent
pe baza de ciment. Asteptati cel pn se obine o rezisten minim de 1 N/mm2.
Etansati orice fisura de suprafata prin injectarea.
Toate muchiile ascutite ale elementelor de beton (de ex stalpi sau grinzi) ce vor trebui
infasurate cu testur trebuie nivelate folosind un c iocan pneumatic sau orice alte mijloace. Se
recomanda ca raza de curbura a acestora sa nu fie mai mica de 2 cm.
Instalarea tesaturii folosind sistemul umed"

Pasi operationali
1. Preparati materialul pentru consolidarea stratului suport.
2. Aplicati materialul pentru consolidarea stratului suport.
3. Preparati materialul pentru consolidarea nivelarea stratului suport.
4. Aplicati materialul pentru consolidarea nivelarea stratului suport.
5. Preparati materialul pentru impregnarea esturii.
6. Impregnati tesatura.
7. Aplicati tesatura.
1. Prepararea materialul pentru consolidarea stratului suport

Odata ce materialul a fost preparat, trebuie pus n oper n timpul recomandat.
2. Aplicarea materialul pentru consolidarea stratului suport
Aplicati un strat uniform pe suprafata betonului curat si uscat cu o pensula sau trafalet.
3. Prepararea materialul pentru nivelarea stratului suport
4. Aplicarea materialul pentru nivelarea stratului suport
Aplicati un s trat uniform pe suprafata betonului curat si uscat folosind o mistrie zimtata,
apoi nivelati suprafata folosind o mistrie dreapta pentru a indeparta complet micile imperfectiuni ale
51
suprafetei.
Folositi acelasi produs pentru a rotunji colturile si pentru a crea o curbura cu raza de
minimum 2 cm.
5. Prepararea materialul pentru impregnarea esturii
6. Impregnarea tesaturii
Taiati tesatura cu o foarfeca la dimensiunea dorita si impregnati manual testura prin
scufundarea intr-o tava de plastic umpluta 1/3 din volumul total. Scoateti tesatura din tava, lasati-o
sa se scurga, pana cand excesul de rasina este indepartat complet, dar fara a o cuta pentru a n u
deteriora fibrele de carbon.
Cu o masina de impregnat
Ca o alternativa, impregnarea poate fi efectuata folosind o masina simpla prevazuta cu cuva
si o serie de role ce impregneaza automat si scurg tesatura usor si in siguranta.
Acest echipament este recomandat in special cand este necesar un numar mare de interventii
pe suprafete mari. Acest sistem asigura o distributie uniforma a rasinii pe orice parte a tesaturii.
Aplicati imediat tesatura imediat dupa ce a fost impregnata.
7. Aplicarea tesatura
Asigurati-va ca stratul de material pentru nivelarea stratului suport este inca proaspat, si
imediat aplicati tesatura verificand ca este asezata fara cute. Presati tesatura, purtand intotdeauna
manusi de protectie, si apoi treceti cu Rola vertical pe fibre de cateva ori astfel incat sa penetreze
perfect in chitul epoxidic. Treceti cu Rola peste tesatura pentru a indeparta orice pungi de aer
formate intre tesatura si suport in timpul aplicarii.
Imbinarile
Cand sunt infasurati stalpi, fasiile de tesatura trebuie suprapuse la capete cel putin limea
recomandat de productor peste aceeasi tesatura.
Aceeasi procedura trebuie urmata cand mai multe fasii trebuie imbinate longitudinal.
Petreceti rosturile tesaturii pe directie transversala (latime) pentru a facilita alinierea acestora. Dupa
asezarea si presarea acestora cu rola, nu trebuie miscate.
Instalarea tesaturii folosind sistemul uscat"

Pasi operationali
1. Preparati materialul pentru consolidarea stratului suport.
2. Aplicati materialul pentru consolidarea stratului suport.
3. Preparati materialul pentru consolidarea nivelarea stratului suport.
4. Aplicati materialul pentru consolidarea nivelarea stratului suport.
5. Preparati materialul pentru impregnarea esturii.
6. Impregnati tesatura.
7. Aplicati tesatura.
1. Prepararea materialul pentru consolidarea stratului suport

2. Aplicarea materialul pentru consolidarea stratului suport
Aplicati un strat uniform pe suprafata betonului curat si uscat cu o pensula sau trafalet.
3. Prepararea materialul pentru nivelarea stratului suport
4. Aplicarea materialul pentru nivelarea stratului suport
Aplicati un strat uniform pe suprafata betonului curat si uscat folosind o mistrie zimtata,
apoi nivelati suprafata folosind o mistrie dreapta pentru a indeparta complet micile imperfectiuni ale
suprafetei.
Folositi acelasi produs pentru a rotunji colturile si pentru a crea o curbura cu raza de
minimum 2 cm.
5. Prepararea materialul pentru impregnarea esturii
6. Aplicarea materialul pentru impregnarea esturii
Aplicati un strat de materialul pentru impregnarea esturii.
52
7. Aplicarea tesatura
Aplicati imediat tesatura peste stratul inca propaspat de, verificand ca nu exista cute.
Dupa ce s-a nivelat tesatura (mainile trebuie protejate cu manusi impermeabile de cauciuc),
aplicati un al doilea strat de material de impregnare peste tesatura.
Treceti cu Rola peste tesatura astfel incat adezivul sa penetreze printre fibrele tesaturii.
Treceti cu o rola de aluminiu peste tesatura astfel incat sa eliminati orice punga de aer formata in
timpul aplicarii.
Instalarea mai multor straturi de tesatura pe proaspat" (in 24 ore de la ultima aplicare)
Folosind sistemul umed" repetati urmatorii pasi:

Impregnati tesatura.
Aplicati tesatura
Folosind sistemul uscat":

Aplicati un strat de material de impregnare, asezati tesatura
Aplicati inca un strat de material de impregnare.
Nota: Daca se aplica mai multe straturi de tesatura dupa 24 ore, ultimul strat intarit trebuie
slefuit inainte de aplicare.
DATE MINIMALE DE IDENTIFICARE A TESATURII

Tipul fibrei: fibra de carbon de inalta rezistenta
Aspect: tesatura uni-directionala
Greutate (g/m2): 230
2
Densitate (kg/m ): 1750
Grosime echivalenta de tesatura uscata (mm): 0,130
Rezistenta la intindere (N/mm2): 4300
Incarcarea maxima per unitate de latime (kN/m): 350
Modulul de elasticitate la intindere (N/mm2): 230 000
Alungirea la rupere (%): 1,8
PERFORMANTA FINALA
STRATUL DE PROTECTIE
Stratul de protectie poate fi aplicat odata ce sistemul epoxidic s-a intarit, folosind mortar
flexibil, bicomponent, pe baza de ciment, sau cu vopsea acrilica flexibila. Pentru aplicarea acestor
produse faceti referire la fisele tehnice aferente. Produsele trebuie sa creeze o bariera impotriva
razelor U.V. Folosirea acestor produse este recomandata in special cand structurile sunt supuse
direct razelor solare.
PRECAUTII CE TREBUIE LUATE INAINTE DE APLICARE

Temperatura de aplicare nu trebuie sa fie sub +50C si structura trebuie protejata de ploaie si
praf.
Dupa aplicare, temperatura suprafetei tratata trebuie mentinuta peste +50C.
Protejati de ploaie timp de cel putin 24 ore daca temperatura minima scade sub +150C si
pentru cel putin 3 zile daca temperatura este mai scazuta.
RECOMANDARI PENTRU MANIPULAREA PRODUSELOR

Este absolut necesar ca muncitorii sa poarte manusi de cauciuc impermeabile, ochelari de
protectie si masti pentru solventi la prepararea si aplicarea sistemelor epoxidice prezentate mai sus.
Evitati contactul cu pielea si ochii si daca este necesar spalati cu apa si sapun din abundenta si
contactati un doctor. Daca aplicarea se efectueaza in spatii inchise asigurati o ventilare
corespunzatoare pentru a asigura o improspatare continua a aerului. Pentru mai multe informatii
consultati Fisa de Securitate.
53
Curatare
Datorita aderentei puternice a sistemelor epoxidice prezentate mai sus. Se recomanda
spalarea uneltelor de lucru cu solventi (alcool etilic, toluen, etc.) inainte ca produsul sa se
intareasca.
DEPOZITARE
Depozitati n ambalaj original la loc acoperit, uscat.
PROCEDUR RECOMANDAT DE APLICARE
1. Substratul de beton va fi pregatit cu mijloace mecanice, dupa caz, prin periere cu peria de
sarma oala rotativa, polizare cu disc diamantat sau sablare abraziva, pentru indepartarea tuturor:
bavurilor, a resturilor de mortar, a micilor proeminente si a altor neregularitati ale suportului.
Pregatirea este obligatorie pe intreaga suprafata de aplicare a panzelor, pe o latime cu cca. 2 - 5 cm
mai mare decat cea a esturilor ce urmeaza a fi aplicate.
2. Se vor indeparta praful si particulele neaderente, prin suflare cu aer comprimat sau prin
aspirare cu un aspirator industrial. Suportul de beton trebuie sa fie in stare buna, fara acoperiri,
tratamente sau pelicule de suprafata aplicate anterior, fara praf, impuritati sau particule friabile.
3. Nivelarea suportului (de beton va fi efectuata folosind mortare cimentoase de reparatii
alcatuite din amorsa si masa de spaclu, aplicate in sistem ud pe ud. Aplicarea esturilor se executa
dupa minim 7 zile de la repararea betonului, pe suport perfect uscat.
4. Reparatiile necesare in scopul nivelarii suprafetelor suport pot fi executate de asemenea si
cu mortare epoxidice, aplicate pe beton uscat. In acest caz aplicarea esturilor se poate face Ia 23
zile dupa nivelare, cand mortarul epoxidic nu mai este lipicios la atingere.
5. Reprofilarea muchiilor care se imbraca cu panze de carbon ale caror fibre sunt dispuse
perpendicular pe muchii, se va realiza la o raza minima de 2 cm.
6. Referitor la planeitatea suprafetei reparate si nivelate pe care urmeaza a fi aplicate esturi
din fibre de carbon, aceasta nu trebuie sa prezinte neuniformitati mai mari de 0,5 mm. Planeitatea
suprafetei va fi verificata cu o rigla metalica. Toleranta este de max. 2 mm la 0,3 m lungime.
7. Este necesara verificarea rezistentei stratului suport, prin efectuarea de teste la smulgere.
Rezistenta minima la smulgere pe suportul de beton reparat trebuie sa fie de 1-1,5 N/mm2.
8. Testura se aplica pe suporturi de beton cu varsta minima de 28 zile.
9. Testurile se taie pe un banc de lucru la dimensiunile necesare, cu foarfece speciale sau
cutter (indoierea materialului fiind interzisa) si se curata pe ambele fete cu o carpa inmuiala in
solutie de curatat, pentru indepartarea prafului de carbon rezultat in urma taierii.
10. Pregatirea adezivului/rasinii de impregnare in vederea aplicarii consta din amestecarea,
pana la obtinerea unei culori uniforme, evitand antrenarea de aer in masa amestecului.
11. Inainte de aplicarea panzelor, pe suportul reparat si nivelat se va aplica cu gletiera neteda
ori trafaletul un strat de cca. 1 mm de adeziv epoxidic, de latime similara cu latimea panzelor ce
urmeaza a fi aplicate.
12. Dupa uscarea completa a solutiei de curatat de pe cele doua fete, panza din fibre de
carbon se aplica pe pozitie si se fixeaza pe suport prin roluire pe intreaga suprafata, executand
miscari exclusiv in lungul fibrelor cu ajutorul unei role presoare din material plastic, pana la
obtinerea unei impregnari (laminari) uniforme cu rasina. In urma laminarii rasina iese printre fibre
si se distribuie uniform pe intreaga suprafata a panzei. Se va evita laminarea prin presarea excesiva
a materialului, pentru a impiedica plierea sau incretirea panzelor.
13. In cazul aplicarii mal rnultor straturi suprapuse de panza, intre fiecare dintre acestea se
va aplica cate un strat de adeziv pe stratul aplicat anterior, ud pe ud, in timp de max. 60 de minute
(la +230C) de la aplicarea stratului anterior si se repeta procedura de laminare. Daca din varii
motive aplicarea stratului urmator de panza nu poate fi facuta in cele 60 de minute, se va respecta
un timp de asteptare de cel putin 12 ore inainte de aplicarea acestuia.
14. Suprapunerile la capetele fasiilor de panza se vor face doar pe directia fibrelor si vor fi
de min. 10 cm. Pentru aplicarea de fasii alaturate, suprapunerea nu este necesara.
15. Temperatura ambientala si a suportului de beton la aplicarea adezivului epoxidic va fi
cuprinsa intre 10 si 350C (temperatura ambientala in timpul aplicarii trebuie sa fie cu cel putin +3C
54
peste punctul de roua). Umiditatea stratului suport trebuie sa fie: >4%.
16. Starturile exterioare de panze din fibre de carbon pot fi acoperite cu mortare cimentoase
pentru refacerea tencuielilor.
17. Pentru asigurarea unei bune aderente intre panze si mortarele cimentoase ce se aplica
ulterior, pentru obtinerea unui suport rugos necesar ancorarii mecanice, pe fata exterioara a panzelor
se va aplica un strat suplimentar de adeziv epoxidic, peste care se imprastie din abundenta nisip de
cuart, prin aruncare. Nisipul se imprastie peste stratul de adeziv, imediat dupa aplicarea acestuia,
atata timp cat adezivul nu este intarit.
18. Mortarele cimentoase de tencuiala se vor aplica numai dupa intarirea adezivului
epoxidic, atunci cand nisipul cu care acesta a fost peliculizat nu se mai desprinde, iar adezivul nu
mai este lipicios la atingere (se recomanda la 2 - 3 zile dupa intarirea peliculei de adeziv cu nisip;
acest termen este influentat de conditiile ambientale: temperatura, umiditate, conditii de expunere ca
vant, curent, etc.).
19. Pe durata aplicarii este necesara curatarea periodica a u neltelor de lucru cu diluent,
pentru a nu se ajunge la imposibilitatea utilizarii lor datorita intaririi rasinii. Odata intarita, rasina ne
poate indeparta doar pe cale mecanica.
20. Lucrarie vor fi executate exclusiv de personal instruit de catre specialistii, care la cerere,
pot acorda asistenta tehnica pe parcursul desfasurarii lucrarilor.
4.5. Caiet de sarcini Cofraje

Art. 1. Date generale
1.1. Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate
in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se include atat cofrajele propriu-zise
cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la
asigurarea realizarii formei dorite.
1.2. Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721/90, precum si a celor din Partea A
beton si beton armat a Codului de practica NE 012/2007.
1.3. Cofrajele trebuie sa fie alcatuite astfel incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1.3.1. sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect,
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile
prevazute in Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat indicativ NE 012/2007 Anexa III.1.
1.3.2. sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
1.3.3. sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie.
1.3.4. sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a degrada elementele de beton
cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
1.3.5. sa permita, la decofrare, o preluare treptata a i ncarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
1.3.6. sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
1.3.7. sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit
cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, inainte
de inceperea turnarii betonului;
1.3.8. sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;
1.4. Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
1.5. Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc:
1.5.1. cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de obicei, la
o singura lucrare.
55
1.5.2. cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj
refolosibile la un anumit numar de turnari;
1.5.3. cofraje demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe masura turnarii
betonului: cofraje glisante sau pasitoare;
1.6. Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc:
1.6.1. cofraje din lemn sau captusite cu lemn;
1.6.2. cofraje tego;
1.6.3. cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL imbinate sau tratate cu rasini;
1.6.4. cofraje metalice.
Art. 2. Pregatirea, controlul si receptia lucrarilor de cofrare
2.1. Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea si numarul de
refolosiri se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
2.2. In scopul refolosirii cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
2.2.1. curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face in
amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);
2.2.2. tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o s ubstanta ce trebuie sa usureze
decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substante lubrifiante,
uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
2.3. In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate
astfel:
2.3.1.preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
2.3.2. in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a
elementelor;
2.3.3. final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse";
Art. 3.Montarea si sustinerile cofrajelor
3.1. Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
3.1.1. trasarea pozitiei cofrajelor;
3.1.2. asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
3.1.3. verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
3.1.4. incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
3.2. Sustinerile cofrajelor
3.2.1. In cazurile in care elementele de sustinere a co frajelor reazema pe teren se va asigura
repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat
sa se evite producerea tasarilor.
3.2.2. In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va
face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
4.6. Caiet de sarcini Armaturi

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si
montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de beton
armat, beton precomprimat si mixte se vor aplica prevederile din capitolele specifice.
Art. 1. Oteluri pentru armaturi
1.1. Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89, STAS
438/2-91 si SR438/3-98.
56
1.2. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor
de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din Codul de practica NE
012/2007.
Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare
Otel beton rotund neted STAS Armaturi de rezistenta sau armature
OB 37
438/1-89 constructive
Sarma trasa neteda pentru beton Armaturi de rezistenta sau armaturi
STNB
armat STAS 438/2-91 constructive;armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton armat SR numai sub forma de plase sau carcase
STNB
438/3-98 sudate
Armaturi de rezistenta cu betoane de
Produse din otel pentru armarea PC 52
clasa cel putin C12/15(Bc 15)
betonului.Otel beton cu profil
Armaturi de rezistenta la elemente cu
periodic STAS 4381/1-89 PC 60
betoane de clasa cel putin C16/20(Bc 20)
1.3. Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea
care a importat otelul. Acestea trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
1.4. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1/89,
STAS 438/2/91, SR 438/3:1998, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor
parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea,
antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu
acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului.
Art. 2. Livrarea si marcarea

2.1. Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un
document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate), dupa certificarea
produsului de un organism acreditat, si de o copie dupa certificatul de conformitate.
2.2. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina
urmatoarele informatii:
2.2.1. denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
2.2.2. toate informatiile pentru identificarea loturilor;
2.2.3. greutatea neta;
2.2.4. valorile determinate privind criteriile de performanta.
2.3. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta bine legata care va
contine:
2.3.1. marca produsului;
2.3.2. tipul armaturii;
2.3.3. numarului lotului si al colacului sau legaturii;
2.3.4. greutatea neta;
2.3.5. semnul CTC.
2.4. Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor
care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
Art. 3. Transportul si depozitarea

3.1. Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si
depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau
betonul sau aderenta beton - armatura.
3.2. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii
amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
3.2.1. evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
3.2.2. evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
3.2.3. asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Art. 4. Controlul calitatii
57
4.1. Controlul calitatii otelului se va face conformprevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul
de practica NE 012/2007 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013/02.
Art. 5. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor

5.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se vor face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
5.2. Inainte de a s e trece la fasonarea armaturilor executantul va analiza prevederile proiectului,
tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice
de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a
dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
5.3. Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
5.3.1. deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
5.3.2. ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
5.3.3. contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune.
5.4. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:
5.4.1. eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
5.4.2. rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
5.5. Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunilor barelor nu t rebuie sa depaseasca abaterile
prevazute in standardele de produs.
5.6. Otelul - beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se
proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul alungirea maxima nu va
depasi 1 mm/m).
5.7. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, astfel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
5.8. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Barele cu profil periodic cu
diametrul mai mare de 25 mmse vor fasona la cald.
5.9. Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa II.1.
din Codul de practica NE 012/2007 si cap 10 din Codul de practica NE 013/02, prevederile generale
privind confectionarea armaturii pretensionate.
5.10. La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
5.10.1. se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a s e
executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de
transport si depozitare (in special in zone cu agresivitate) se vor efectua incercari de verificare a
calitatii in conformitate cu prevederile din SR EN 206-1:2002, SR EN 1504-1:2002 pentru a avea
confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor
(rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.).
5.10.2. suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si
se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de
injectare;
5.10.3. otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat pe baza
unor probe care sa confirme ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice.
5.10.4. armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din acelasi
lot;
5.10.5. zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate nu se vor utiliza,
fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al depozitarii barele de
otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic, la temperaturi de cel putin +10C.
5.10.6. pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un
laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605/78 "Incercarea la tractiune a otelului, a sarmei
si a produselor din sarma pentru beton precomprimat".
5.10.7. in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina
pe santier, o data cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
5.11. La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor,
tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS
58
10111/2-87, cap. 7.9, si in cap. 3,4,8 si 9 din Codul de practica NE 012/2007 si cap 10 din Codul de
practica NE 013/02.
Art. 6. Tolerante de executie

6.1. In Anexa II.2. a Codului de practica NE 012/2007 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si
montarea armaturilor.
6.2. Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea.
Art. 7. Particularitati privind armarea cu plase sudate

7.1. Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de cate ori
este posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90.
7.2. Executarea si utilizarea plaselor sudate se vor face in conformitate cu reglementarile tehnice
in vigoare.
7.3. Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamantul sau cu
substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator.
7.4. Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se
izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.
7.5. Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii
nodurilor, se vor efectua conformSR438/3-98.
7.6. In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia prin
periere.
7.7. Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.
Art. 8. Reguli constructive
8.1. Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din
beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera
conformSTAS 10111/2-87.
Art. 9. Innadirea armaturilor
9.1. Alegerea sistemului de innadire se face conformprevederilor proiectului si prevederilor STAS
10111/2-87. De regula innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura
functie de: diametrul/tipul barelor; felul solicitarii; zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale
ale elementelor participante la structure antiseismice).
9.2. Innadirile pot fi realizate prin:
9.2.1. suprapunere;
9.2.2. sudura;
9.2.3. mansoane metalo - termice;
9.2.4. mansoane prin presare.
9.3. Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS
10111/2-87.
9.4. Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica
prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin
suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in
semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice
specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28/83 si C 150/99), in care sunt indicate
si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
9.5. Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost
imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte
de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
9.6. La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale trebuie sa se tina seama de spatiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
9.7. Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo termice prin
presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau
agrementelor tehnice.
9.8. La innadirile prin bucle raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte prevederile
STAS 10111/2-87.
59
Art. 10. Stratul de acoperire cu beton
10.1. Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor si protectia armaturii contra coroziunii
si o conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se
realizeze un strat minim de acoperire cu beton. Grosimea minima a stratului se determina functie de
tipul elementului, categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului,
gradul de rezistenta la foc, etc.
Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin proiect.
10.2. Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va
stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu
agresivitate chimica este precizata in reglementari tehnice speciale.
In Anexa II.3. a Codului de practica NE 012/2007 se prezinta grosimea stratului de acoperire cu
beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona Litoralului.
10.3. Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice. Este interzisa utilizarea distantierilor din
cupoane metalice sau din lemn.
Art. 11. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect

11.1. In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect se poate
proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
11.2. Distantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime
adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-92 si STAS 10111/2-87 sau din alte
reglementari specifice.
11.3. Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea constructiei.
4.7. Caiet de sarcini Betoane

GENERALITI
Capitolul trateaz condiiile tehnice generale necesare la proiectarea i execuia elementelor sau
structurilor din beton simplu, beton armat i beton precomprimat pentru poduri de osea.
La execuia betoanelor din fundaii, elevaii, suprastructuri din beton armat i beton precomprimat,
prevederile din prezentul capitol se vor completa i cu prevederile specifice cuprinse n capitolele
conexe.
De asemenea se vor avea n vedere i reglementrile cuprinse n Codurile NE 012, Cod de
practic pentru producerea betonului indicativ CP 012/1-2007 i prevederile din STAS 10111/2-87.
Clasa de rezisten a betonului este definit conform CP 012/1-2007 pe baza rezistenei
caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistena la compresiune n N/mm2, determinat pe cilindri
de 150/ H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta de 28 zile, sub a crui valoare se
pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate.
Pentru corelarea cu clasele de rezisten ale betoanelor definite conform STAS 10111/2-87, se
prezint n continuare un tabel de echivalen:
NE 012-99 STAS 10111/2-87
C12/15 Bc 15
C16/20 Bc 20
C20/25 Bc 25
C 25/30 Bc 30
C 30/37 -
C 35/45 Bc 35
60
C 40/50 Bc 50
C 45/55 -
C 50/60 Bc 60
Pentru asigurarea durabilitii, proiectul va ine cont de modul i gradul n care lucrarea este
expus la unii factori agresivi ai mediului i va respecta CP 012/1-2007, capitolul Clase de expunere
n funcie de aciunile datorate mediului inconjurtor.
Dac dup analizarea condiiilor speciale de mediu se impun msuri speciale, clasa de rezisten a
betonului va fi stabilit n acord cu urmtorii parametri:
- clasele de expunere
- dimensiunea nominal maxim a agregatelor
- clasa de cloruri coninute funcie de tipul utilizrii betonului
MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
Ciment
Cimenturile vor satisface cerinele din standardele naionale de produs sau din standardele
profesionale.
Cimenturile uzuale se clasific dup cum urmeaz:.
Ciment Portland (tip I) conform SR EN 197-1:2011;
Ciment Portland compozit (tip II) conform SR EN 197-1:2011
Ciment de furnal (tip III) conform SR EN 197-1:2011
Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR EN 197-1:2011;.
Ciment compozit (tip V) conform SR EN 197-1:2011.
Livrare i transport
Cimentul se livreaz ambalat n saci de hrtie sau vrac, transportat n vehicule rutiere sau vagoane
de cale ferat, nsoit de documentele de certificare a calitii.
n cazul cimentului vrac, transportul se face numai n vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau
vagoane de cale ferat speciale tip Z. V. C. cu descrcare pneumatic.
Cimentul va fi protejat de umezeal i impuriti n timpul depozitrii i transportului.
n cazul n care utilizatorul procur cimentul de la un depozit (baz de livrare), livrarea cimentului
va fi nsoit de o declaraie de conformitate, n care se va meniona:
tipul de ciment i fabrica productoare;
data sosirii n depozit;
numrul certificatului de calitate eliberat de productor i datele nscrise n acesta;
garania respectrii condiiilor de pstrare;
numrul buletinului de analiz a calitii cimentului efectuat de un laborator autorizat i
datele coninute n acesta, inclusiv precizarea condiiilor de utilizare, n toate cazurile n
care termenul de garanie a expirat.
Obligaiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor nscrie n contractul ntre
furnizor i utilizator.
Pentru verificarea conformitii unei livrri sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinele
unui contract sau cu specificaiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie s aib loc n
prezena productorului (vnztorului) i a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment
poate s se fac n prezena utilizatorului i a unui delegat a crui imparialitate s fie recunoscut att
de productor ct i de utilizator.
Prelevarea probelor se face n general naintea sau n timpul livrrii. Totui dac este necesar se
poate face dup livrare, dar cu o ntrziere de maximum 24 de ore.
Depozitarea
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului
conform prevederilor din capitolul 9.9 s i anexa H.1 din CP 012/1/2007, si dupa examinarea
documentelor de certificare a calitatii . Trebuie verificat deasemenea capacitatea de depozitare in
silozurile, si pana la terminarea efectuarii tuturor verificarilor, cimentul. va fi depozitat in depozitul
tampon inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in silozuri, in care nu au fost depozitate anterior alte
materiale, si silozurile trebuie sa aiba marcate tipul de ciment.
61
Termenul de garantie prescris de producator trebuie observat pentru fiecare tip de ciment utilizat.
Depozitarea cimentului se face numai dup recepionarea cantitativ i calitativ a acestuia,
conform prevederilor din CP 012/1-2007, inclusiv prin constatarea existenei i examinarea
documentelor de certificare a calitii i verificarea capacitii libere de depozitare n silozurile
destinate tipului respectiv de ciment sau n ncperi special amenajate.
Pn la terminarea efecturii determinrilor, acesta va fi depozitat n depozitul tampon
inscripionat.
Depozitarea cimentului n vrac se face n celule tip siloz, n care nu au fost depozitate anterior alte
materiale, marcate prin nscriere vizibil a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat n saci,
trebuie s se fac n ncperi nchise. Pe ntreaga perioad de exploatare a silozurilor se va ine
evidena loturilor de ciment depozitate n fiecare siloz prin nregistrarea zilnic a primirilor i a
livrrilor. Sacii vor fi aezai n stive pe scnduri, dispuse cu interspaii, pentru a se asigura circulaia
aerului la partea inferioar a stivei i la o distan de 50 cm de la pereii exteriori, pstrnd mprejurul
lor un spaiu suficient pentru circulaie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapui.
Nu se va depi termenul de garanie prescris de productor, pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul rmas n depozit peste termenul de garanie sau n condiii improprii de depozitare, va
putea fi ntrebuinat la lucrri de beton i beton armat, numai dup verificarea strii de conservare i a
rezistenelor mecanice.
Controlul calitii cimentului
Controlul calitii cimentului se face in conformitate cu cerintele CP 012/1-2007.
Metodele de ncercare sunt reglementate prin standardele seria SR EN 196:2006.
Agregate
Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparent normal cuprins ntre 2201 i 2500
kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfrmarea natural i/sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerinele prevzute n SR EN 12620:2008.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabilete astfel nct s
se ncadreze funcie de dozajul de ciment i consistena betonului, n zona recomandat conform
ANEXEI L din CP 012/1-2007.
Producerea i livrarea agregatelor
Deintorii de balastiere/cariere sunt obligai s prezinte la livrare certificatul de calitate pentru
agregate i certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Staiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funciona numai pe baz de atestat eliberat de
o comisie intern. n prezena unui reprezentant desemnat de I.S.C (Inspectoratul de Stat in
Constructii).
Pentru obinerea atestatului, staiile de producere a agregatelor trebuie s aib un sistem propriu de
asigurare a calitii (sau s funcioneze n cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitii
care s cuprind i aceast activitate) care s fie cunoscut, implementat i s asigure calitatea
produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementri, comenzi sau contracte. eful staiei va fi
atestat de I.S.C. prin inspeciile teritoriale. Reatestarea staiei se va face dup aceeai procedur la
fiecare 2 (doi) ani.
Pentru aceasta, staiile de producere a agregatelor trebuie s dispun de:
autorizaiile necesare exploatrii balastierei i documentele care s dovedeasc natura
zcmntului;
documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitii adoptat (de exemplu: manualul de
calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaionale, plan de calitate, regulament
de funcionare, fiele posturilor, etc);
depozite de agregate, cu platforme amenajate i avnd compartimente separate i marcate
pentru numrul necesar de sorturi rezultate;
utilaje de sortare etc., n bun stare de funcionare, atestate CNAMEC (Comisia National
de atestare a mainilor i echipamentelor de construcii);
personal care va avea cunotinele i experiena necesare pentru acest gen de activiti, ce se
va dimensiona n concordan cu prevederile sistemului de asigurare a calitii;
laborator autorizat, sau dovada colaborrii prin convenie sau contract, cu alt laborator
autorizat.
62
Comisia de atestare intern va avea urmtoarea componen:
preedinte conductorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau n lipsa
acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu execuia", angajat
permanent sau n regim de colaborare;
membri;
specialist cu atribuii n domeniul controlului de calitate;
specialist cu atribuii n domeniul mecanizrii;
eful laboratorului autorizat al unitii tutelare sau al laboratorului cu care s-a ncheiat o
convenie sau un contract de colaborare.
n cazul n care atribuiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin
cumul de funcii (n conformitate cu sistemul de asigurare a calitii adoptat) de una din persoanele
nominalizate n comisie, nu va mai fi necesar participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizrii va putea fi angajat n regim de colaborare pentru
participarea la aciunile privind atestarea balastierei i va avea cunotinele necesare verificrii tehnice
a utilajelor i aparaturii utilizate.
Verificrile periodice se vor face trimestrial de ctre comisia de atestare pentru meninerea
condiiilor avute n vedere la atestare i funcionarea sistemului de asigurare a calitii.
n vederea rezolvrii neconformitilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificrilor
trimestriale sau a inspeciilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staia de preparare
agregate sau forul tutelar) va lua msuri preventive sau corective dup caz. Ducerea la ndeplinire a
aciunilor corective se comunic n maximum 24 ore organului constatator pentru a decide n
conformitate cu prevederile urmtoare.
n situaia constatrii unor deficiene cu implicaii asupra calitii agregatelor se vor lua
urmtoarele msuri:
OPRIREA livrrii de agregate pentru betoane dac se constat cel puin una din urmtoarele
deficiene:
deteriorarea pereilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
lipsa personalului calificat ce deservete staia;
nerespectarea instruciunilor de ntreinere a utilajelor;
alte deficiene ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRIREA funcionrii staiei de producere a agregatelor n baza uneia din urmtoarele constatri:
dereglarea utilajelor de sortare, splare a agregatelor;
obinerea de rezultate necorespunztoare privind calitatea agregatelor;
nerespectarea efecturii ncercrilor conform reglementrilor n vigoare;
nefuncionarea sistemului de asigurare a calitii.
n aceste cazuri reluarea activitii n condiii normale se va face pe baza reconfirmrii
certificatului de atestare de ctre comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a ag regatelor se va face conform celor prezentate n paragraful
"Proiectarea amestecului".
Agregatele ce s unt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse n medii umede trebuie
verificate n prealabil prin analiza reactivitii cu alcaliile din beton.
Transportul i depozitarea
Agregatele nu trebuie s fie contaminate cu alte materiale n timpul transportului sau depozitrii.
Depozitarea agregatelor trebuie fcut pe platforme betonate avnd pante i rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlime
corespunztoare pentru evitarea amestecrii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de
sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate.
Controlul calitii agregatelor
Controlul calitii agregatelor este prezentat n CP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt
reglementate n STAS 4606/80.
Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7.1.
Apa
63
Apa de amestecare utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reeaua public sau din
alt surs, dar n acest ultim caz trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n SR EN 1008-
2003
Aditivi
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
mbuntirea lucrabilitii betoanelor destinate executrii elementelor cu armturi dese,
seciuni subiri, nlime mare de turnare;
punerea n oper a betoanelor prin pompare;
mbuntirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau
situate n medii agresive;
mbuntirea comportrii la nghe - dezghe;
realizarea betoanelor de clas superioar;
reglarea procesului de ntrire, ntrziere sau accelerare de priz n funcie de cerinele
tehnologice;
creterea rezistenei i a durabilitii prin mbuntirea structurii betonului.
Aditivii trebuie s ndeplineasc cerinele din reglementrile specifice sau agrementele tehnice n
vigoare.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie n cazurile menionate n tabelul

urmtor:
Nr.
Categoria de betoane Aditiv recomandat Observaii
crt.
Betoane supuse la nghe -
1 antrenor de aer
dezghe repetat
Dup caz:
Betoane cu permeabilitate Reductor de ap -
2 - intens reductor -
redus plastifiant
superplastifiant
Dup caz:
Betoane expuse n condiii de - intens reductor -
3 agresivitate intens i foarte idem superplastifiant
intens - inhibitor de
coroziune
Betoane de rezisten avnd Tasarea betonului:
plastifiant sau
4 clasa cuprins ntre C 12/15 i T3-T3/T4 sau T4/T5-
superplastifiant
C 30/37 inclusiv T5
Betoane executate monolit superplastifiant - intens
5
avnd clasa C 35/45 reductor de ap
Betoane fluide - cu tasare
6 superplastifiant
egala cu T5
Betoane masive
(Plastifiant)
Betoane turnate prin
7 Superplastifiant + ntrzietor
tehnologii speciale (fr
de priz
vibrare)
Intrzietor de priz
Betoane turnate pe timp
8 + Superplastifiant
clduros
(Plastifiant)
Betoane turnate pe timp Anti-nghe + accelerator de
9
friguros priz
Betoane cu rezistene mari la
10 Acceleratori de ntrire
termene scurte
64
n cazurile n care dei nu sunt menionate n tabel, executantul apreciaz c din motive
tehnologice trebuie s foloseasc obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului
i includerea acestora n documentaia de execuie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaiei de aditivi se va face dup caz de Proiectant,
Executant sau Furnizorul de beton, lund n considerare recomandrile din NE 012/2-2010 & CP
012/1-2007, iar pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02.
n cazurile n care se folosesc concomitent dou tipuri de aditivi a cror compatibilitate i
comportare mpreun nu este cunoscut, este obligatorie efectuarea de ncercri preliminare i avizul
unui institut de specialitate.
Condiiile tehnice pentru materialele componente (altele dect cele obinuite) prepararea,
transportul, punerea n lucrare i tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz n funcie de tipul de
aditiv utilizat i vor fi menionate n fia tehnologic de betonare.
Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot aduga n beton n cantiti de peste 5%
substan uscat fa de masa cimentului, n vederea mbuntirii caracteristicilor acestuia sau pentru
a realiza proprieti speciale.
Adaosurile pot mbunti urmtoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de
impermeabilitate, rezistena la ageni chimici agresivi.
Exist dou tipuri de adaosuri:
inerte, nlocuitor parial al prii fine din agregate, caz n care se reduce cu cca. 10%
cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la
mbuntirea lucrabilitii i compactitii betonului.
active, caz n care se conteaz pe proprietile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt:
zgura granulat de furnal, cenu, praful de silice, etc.
n cazul adaosurilor cu proprieti hidraulice, la calculul raportului A/C se ia n considerare
cantitatea de adaos din beton ca parte liant.
Utilizarea adaosurilor se face n conformitate cu reglementrile tehnice specifice n vigoare,
agremente tehnice sau pe baza unor studii ntocmite de laboratoarele de specialitate. Condiiile de
utilizare, condiiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea n lucrare i
tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, funcie de tipul i proporia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie s conin substane care s influeneze negativ proprietile betonului sau
s provoace corodarea armturii.
Utilizarea cenuelor de termocentral se va face numai pe baza unor aprobri speciale cu avizul
sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sntii.
Transportul i depozitarea adaosurilor trebuie fcut n aa fel nct proprietile fizico - chimice
ale acestora s nu sufere modificri.
CERINE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Compoziia unui beton va fi aleas n aa fel nct cerinele privind rezistena i durabilitatea
acestuia s fie asigurate.
Cerine pentru rezisten
Relaia ntre raportul A/C i rezistena la compresiune a betonului trebuie determinat pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate i pentru o vrst dat a betonului. Adaosurile din beton pot
interveni n determinarea efectiv a raportului A/C.
Rezistenele caracteristice fck determinate pe cilindru sau cub sunt conform Tabel 7 din CP 012/1-
2007.
Cerine pentru durabilitate
Pentru a produce un be ton durabil care s reziste expunerii la condiiile de mediu concrete din
amplasamentul podului i care s protejeze armtura mpotriva coroziunii trebuie respectate
urmtoarele cerine:
selectarea materialelor componente ale betonului astfel nct s nu conin impuriti care
pot duna armturii;
alegerea compoziiei astfel nct betonul:
s satisfac toate criteriile de performan specificate pentru betonul ntrit.
65
s poat fi turnat i compactat pentru a forma o structur compact pentru protejarea
armturii.
s se evite aciunile interne ce duneaz betonului (exemplu: reacie alcali - agregate).
s reziste aciunilor externe cum ar fi influenele mediului nconjurtor.
amestecarea, transportul, punerea n oper i compactarea betonului proaspt s se fac
astfel nct materialele componente ale betonului s fie uniform distribuite n amestec, s
nu segrege i betonul s realizeze o structur compact;
tratarea corespunztoare a betonului pentru obinerea proprietilor dorite ale betonului i
protejarea corespunztoare a armturii.
Cerinele de durabilitate necesare protejrii armturii mpotriva coroziunii, precum i pstrarea
caracteristicilor betonului la aciunile fizico - chimice n timpul duratei de serviciu proiectate sunt
legate n primul rnd de permeabilitatea betonului.
n acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcie de clasa de expunere n
care este ncadrat elementul din beton. Nivelele de performan la impermeabilitatea betoanelor sunt:
Presiunea apei
Adncimea limit de ptrundere a apei (mm)
(bari)
100 200
Grad de impermeabilitate
10 20
P 4 P 4
4
10 20
P 8 P 8
8
10 20
P 12 P 12
12
CERINE DE BAZ PRIVIND COMPOZIIA BETONULUI

Condiii generale
Alegerea componenilor i stabilirea compoziiei betonului proiectat se face de ctre productor pe
baza unor amestecuri preliminare stabilite i verificate de ctre un laborator autorizat. n absena unor
date anterioare se recomand efectuarea unor amestecuri preliminare. n acest caz, productorul
stabilete compoziia betonului astfel nct s aib o consisten necesar, s nu segrege i s se
compacteze uor. Betonul ntrit trebuie s corespund cerinelor tehnice pentru care a fost proiectat i
n mod special s aib rezistena la compresiune cerut. n aceste cazuri, amestecurile de prob ale
betonului n stare ntrit trebuie s fie supuse ncercrilor pentru determinarea caracteristicilor pentru
care au fost proiectate. Betonul trebuie s fie durabil, s realizeze o bun protecie a armturii.
Date privind compoziia betonului
n cazul amestecului proiectat, trebuie specificate urmtoarele date de baz:
clasele de expunere
dimensiunea nominal maxim a agregatelor
clasa de cloruri coninute funcie de tipul utilizrii betonului
Staia de betoane i utilizatorul
Staia de betoane i utilizatorul au obligaia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe
baza unor comenzi n care se va nscrie tipul de beton i detalii privind compoziia betonului conform
celor de mai sus, programul i ritmul de livrare precum i partea de structur n care se va folosi.
Livrarea betonului trebuie nsoit de un bon de livrare - transport beton.
Compoziia betonului se stabilete i/sau se verific de un laborator autorizat; stabilirea
compoziiei betonului trebuie s se fac:
la intrarea n funciune a unei staii de betoane;
la schimbarea tipului de ciment i/sau agregate;
la schimbarea tipului de aditiv;
la pregtirea executrii unor elemente ale podului, care necesit un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate, sau de clas egal sau mai mare de C 20/25.
Proiectarea amestecului
66
Cerine privind consistena betonului
Lucrabilitatea reprezint capacitatea betonului proaspt de a putea fi turnat n diferite condiii
prestabilite i de a fi compactat corespunztor.
Lucrabilitatea se apreciaz pe baza consistenei betonului.
Consistena betonului proapt poate fi determinat prin urmtoarele metode: tasarea conului,
remodelare VE - BE, grad de compactare i rspndire conform prevederilor CP 012/1-2007.
Cerine privind granulozitatea agregatelor
Se vor respecta prevederile CP 012/1-2007.
Cerine privind alegerea tipului, dozajului de ciment i a raportului A/C
Recomandri privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate n CP 012/1-2007.
Raportul A/C este stabilit funcie de condiiile de rezisten impuse betonului.
Alegerea compoziiei se face prin ncercri preliminare urmrindu-se realizarea cerinelor.
Cerine privind alegerea aditivilor i adaosurilor
Aditivii i adaosurile vor fi adugate n amestec numai n asemenea cantiti nct s nu reduc
durabilitatea betonului sau s produc coroziunea armturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor CP 012/1-2007pe baza instruciunilor de
folosire, care trebuie s fie n acord cu reglementrile specifice sau agrementele tehnice, bazate pe
determinri experimentale.
NIVELE DE PERFORMAN ALE BETONULUI
Betonul proaspt
Se vor respecta prevederile NE 012, NE 013-2002 i CP 012/1-2007 cu privire la:
Consisten
Coninutul de ciment i raportul ap/ciment
Coninutul de aer
Dimensiunea maxim a agregatelor
Betonul ntrit
Rezistena la compresiune
Clasa betonului este definit pe baza rezistenei caracteristice care este rezistena la compresiune
N/mm2, determinat pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm. Valorile acesteia
sunt conform CP 012/1-2007.
Evoluia rezistenei betonului
n unele situaii speciale, este necesar s se urmreasc evoluia rezistenei betonului la anumite
intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. n
aceste cazuri, epruvetele vor fi pstrate n condiii similare cu cele la care este expus structura i vor
fi ncercate la intervale de timp prestabilite. n cazurile n care nu se dispune de epruvete, se vor
efectua ncercri nedistructive, sau ncercri pe carote extrase din elementele structurii.
Rezistena la penetrarea apei
Valorile caracteristice sunt conform CP 012/1-2007.
Rezistena la nghe - dezghe
Valorile caracteristice sunt conform CP 012/1-2007.
Densitatea betonului
Funcie de densitate, betoanele se clasific n:
betoane uoare - betoane cu densitatea aparent n stare uscat (105C) de maxim 2000
kg/m3. Sunt produse n ntregime sau parial prin utilizarea agregatelor cu structur
poroas.
betoane cu densitatea normal (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparent n stare
uscat (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3.
betoane grele - betoane cu densitatea aparent n stare uscat (105C) mai mare de 2500
kg/m3.
PREPARAREA BETONULUI
Personalul implicat n activitatea de producere i control a betonului, va avea cunotinele i
experiena necesare i va fi atestat intern pentru aceste genuri de activiti.
Se vor respecta prevederile NE 012 & CP 012/1-2007, iar pentru elementele prefabricate si
prevederile Codului de practica NE 013-02.
67
Staia de betoane este o unitate care produce i livreaz beton, fiind dotat cu una sau mai multe
instalaii (secii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitii betonului trebuie fcut prin
grija productorului, n conformitate cu metodologia i procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calitii
n construcii din 1995 i a Regulamentului privind certificarea calitii n construcii.
Staiile de betoane vor funciona numai pe baz de atestat intern, eliberat la punerea n funciune,
conform prevederilor NE 012.
La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmtoarele abateri:
Agregate 3%
ciment i ap 3%
adaosuri 3%
aditivi 5%
Amestecarea i ncrcarea n mijlocul de transport.
Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare forat sau cu cdere liber. n
cazul utilizrii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cdere
liber.
Prin amestecare trebuie s se obin o distribuie omogen a materialelor componente i o
lucrabilitate constant.
Ordinea de introducere a materialelor componente n betonier se va face ncepnd cu sortul de
agregate cu granulaia cea mai mare.
Amestecarea componenilor betonului se va face pn la obinerea unui amestec omogen. Durata
amestecrii depinde de tipul i compoziia betonului, de condiiile de mediu i de tipul instalaiei.
Durata de amestecare va fi de cel puin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare, se va majora dup caz pentru:
utilizarea de aditivi sau adaosuri;
perioade de timp friguros;
utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
betoane cu lucrabilitate redus (tasare mai mic de 50 mm).
Se recomand ca temperatura betonului proaspt, la nceperea turnrii, s fie cuprins ntre 5C i
30C.
Durata de ncrcare a unui mijloc de transport, sau de meninere a betonului n buncrul tampon,
va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb, sau la ntreruperea preparrii betonului pe o durat mai mare de o or,
este obligatoriu ca toba betonierei s fie splat cu jet puternic de ap, sau ap amestecat cu pietri i
apoi imediat golit complet.
n cazul betonului deja amestecat (preparat la staii, fabrici de betoane), utilizatorul (executantul)
trebuie s aib informaii de la productor n ceea ce privete compoziia betonului, pentru a putea
efectua turnarea i tratarea betonului n condiii corespunztoare, pentru a putea evalua evoluia n
timp a rezistenei i durabilitii betonului din structur.
Aceste informaii trebuie furnizate utilizatorului nainte de livrare, sau la livrare. Productorul va
furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmtoarele informaii de baz:
denumirea staiei (fabricii) productorului de beton;
denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria
nregistrrii certificatului i actul doveditor al atestrii;
data i ora exact la care s-a efectuat ncrcarea (i dac este cazul, precizarea orei la care s-a
realizat primul contact ntre ciment i ap);
numrul de nmatriculare al mijlocului de transport;
cantitatea de beton (m3).
Bonul de livrare trebuie s conin datele conf. Pct 7.3. din NE 012/1-2007.dea urmtoarele date:
* Pentru amestecul (compoziia) proiectat();
clasa de rezisten;
clasa de consisten a betonului;
tipul, clasa, precum i dozajul cimentului;
tipul de agregate i granula maxim;
68
tipurile de aditivi i adaosuri;.
date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate,
gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate n conformitate cu
prevederile CP 012/1-2007.
Aceste informaii pot proveni din catalogul productorului de beton, care trebuie s conin
informaii cu privire la rezistena i consistena betonului, dozare i alte date relevante privind
compoziia betonului.
Pentru amestecul prescris:
detalii privind compoziia betonului, de exemplu, coninutul de ciment i tipurile de aditivi sau
adaosuri;
clasa de consisten.
n ambele cazuri, trebuie consemnate n bonul de livrare, data i ora sosirii betonului la punctul de
lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare i temperatura mediului
ambiant.
Dup maximum 30 zile de la livrarea betonului, productorul este obligat s elibereze un certificat
de calitate pentru betonul marf.
Rezultatele necorespunztoare, obinute pentru probele de beton ntrit, vor fi comunicate
utilizatorului n termen de 30 zile de la livrarea betonului.
Aceast condiie va fi consemnat obligatoriu n contractul ncheiat ntre pri.
TRANSPORTUL I PUNEREA N OPER A BETONULUI

LIVRAREA betonului PROASPT
Livrarea betonului proaspt se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1/2007,
NE012-2/2010. n plus productorul de beton trebuie s menioneze pe bonul de livrare durata maxim
de transport recomandat pentru care nu se modific performanele i caracteristicile betonului
comandat.
Transportul betonului proaspt va fi efectuat cu luarea msurilor necesare pentru meninerea
caracteristicilor acestuia n stare proaspt, precum i pentru prevenirea segregrii, pierderii
componenilor sau contaminrii betonului. Mijloacele de transport trebuie s fie etane, pentru a nu
permite pierderea laptelui de ciment.
Recepia betonului proaspt livrat se efectueaz pe baza bonului (documentului) de livrare, a
examinrii vizuale a strii betonului proaspt i a verificrilor caracteristicilor acestuia prin ncercri,
conform prevederilor din NE 012/2-2010 (anexa H).
Datele privind livrarea betonului proaspt vor fi nregistarte n condica de betoane.
Transportul betonului trebuie efectuat lund msurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componenilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie s fie etane, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor
cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu ben, amenajate corespunztor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi transportoare,
jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de ari sau ploaie, n cazul transportului cu autobasculante pe distan mai mare de 3
km, suprafaa liber de beton trebuie s fie protejat, astfel nct s se evite modificarea
caracteristicilor betonului, urmare a modificrii coninutului de ap.
Durata maxim posibil de transport depinde n special de compoziia betonului i condiiile
atmosferice. Durata de transport se consider din momentul ncrcrii mijlocului de transport i
sfritul descrcrii acestuia i nu poate depi valorile orientative prezentate n tabelul de mai jos,
pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 dect dac se utilizeaz aditivi ntrzietori.
Durata maxim de transport a betonului cu autoagitatoare.
Temperatura amestecului Durata maxim de transport (minute)

de beton (C) cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa 42,5
10 < t 30 50 35
69
t < 10 70 50
n general, se recomand ca temperatura betonului proaspt, nainte de turnare, s fie cuprins

ntre (5 - 30)C.
n situaia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare msuri suplimentare precum
stabilirea de ctre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de
preparare, transport, punere n oper i tratare a betonului i folosirea unor aditivi ntrzietori eficieni,
etc.
n cazul transportului cu autobasculante, durata maxim se reduce cu 15 minute, fa de limitele
din tabel.
Ori de cte ori intervalul de timp dintre descrcarea i rencrcarea cu beton a mijloacelor de
transport depete o or, precum i la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de ap; n
cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de ap i se vor roti cu vitez maxim timp de 5
minute, dup care se vor goli complet de ap.
Pregtirea turnrii betonului
Se recomand ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnrii sa fie cuprins intre 5C si
30C. In perioada de timp friguros se vor lua msuri de protectie, astfel incat betonul recent decofrat s
se menin la temperatura de +10C+15C, timp de 3 zile de la turnare. In toate cazurile se va tine
seama si de recomandarile formulate in NE 012.
Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap numai dac sunt ndeplinite urmtoarele
condiii:
a) ntocmirea procedurii pentru betonarea obiectului n cauz i acceptarea acesteia de ctre
investitor;
b) sunt realizate msurile pregtitoare, sunt aprovizionate i verificate materialele componente
(agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) i sunt n stare de funcionare utilajele i dotrile
necesare, n conformitate cu prevederile procedurii de execuie;
c) sunt stabilite i instruite formaiile de lucru, n ceea ce privete tehnologia de execuie i
msurile privind securitatea muncii i PSI;
d) au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje i armturi (dup caz);
e) in cazul in care de la montarea la receptionarea armturii a trecut o perioada indelungata
(peste 6 luni) este necesara o inspectare a strii armturii de ctre o comiste alctuit din
beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat in Constructii)
care va decide oportunitatea expertizarii strii armturii de catre un expert sau un institut de
specialitate si va dispune efectuarea ei ; in orice caz, daca se constat prezena frecvent a
ruginii neaderente, armtura - dupa curatire un trebuie s prezinte o reducere a seciunii
sub abaterea minim prevzut in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua
recepie calitativ.
f) suprafeele de beton turnat anterior i ntrit, care vor veni n contact cu betonul proaspt,
vor fi curate de pojghia de lapte de ciment (sau de impuriti); suprafeele nu trebuie s
prezinte zone necompactate sau segregate i trebuie s aibe rugozitatea necesar asigurrii
unei bune legturi ntre cele dou betoane;
g) sunt asigurate posibiliti de splare a utilajelor de transport i punere n oper a betonului;
h) sunt stabilite, dup caz i pregtite, msurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonrii
n cazul intervenirii unor situaii accidentale (staie de betoane i mijloace de transport de
rezerv, sursa suplimentar de energie electric, materiale pentru protejarea betonului,
condiii de creare a unui rost de lucru, etc.);
i) nu se ntrevede posibilitatea interveniei unor condiii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtun, etc.);
j) n cazul fundaiilor, sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii, astfel
nct acestea, s nu se acumuleze n zonele ce urmeaz a se betona;
k) sunt asigurate condiiile necesare recoltrii probelor la locul de punere n oper i efecturii
determinrilor prevzute pentru betonul proaspt, la descrcarea din mijlocul de transport;
70
l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu ndeplinesc
condiiile tehnice stabilite i sunt refuzate;
n baza verificrii ndeplinirii condiiilor de mai sus, se va consemna aprobarea nceperii betonrii
de ctre consultant.
Aprobarea nceperii betonrii trebuie s fie reconfirmat, pe baza unor noi verificri, n cazurile n
care:
au intervenit evenimente de natur s modifice situaia constatat la data aprobrii
(intemperii, accidente, reluarea activitii la lucrri sistate i neconservate);
betonarea nu a nceput n intervalul de 7 zile de la data aprobrii.
nainte de turnarea betonului trebuie verificat funcionarea corect a utilajelor pentru transportul
local i compactarea betonului.
Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor i msurilor indicate mai sus.
Reguli generale de betonare
Betonarea unei construcii va fi condus nemijlocit de conductorul tehnic al punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea strict a prevederilor
prezentului cod i procedurii de execuie.
Betonul va fi pus n lucrare, la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu
se admite depirea duratei maxime de transport i modificarea consistenei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile - care vor veni n contact cu betonul proaspt -
vor fi udate cu ap cu 2-3 ore nainte i imediat nainte de turnarea betonului, iar apa ramas n
denivelri va fi nlturat.
b) din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va face n: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare.
c) dac betonul adus la locul de punere n lucrare, nu se ncadreaz n limitele de consisten
admise, sau prezint segregri, va fi refuzat, fiind interzis punerea lui n lucrare; se admite
mbuntirea consistenei numai prin folosirea unui superplastifiant.
d) nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,00 m n cazul
elementelor cu lime de maximum 1,00 - i 1,50 m; n celelalte cazuri, inclusiv elemente de
suprafa (plci, fundaii, etc.).
e) betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alctuit din tronsoane de form tronconic), avnd captul
inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaz.
f) betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului, urmrindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm nlime i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei
betonului turnat anterior.
g) se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa de poziia
prevzut, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor n consol; dac totui
se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnrii.
h) se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturii, respectndu-se grosimea
stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului.
i) nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i nici aezarea pe
armturi a vibratorului.
j) n zonele cu armturi dese, se va urmri cu toat atenia umplerea complet a seciunii, prin
ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui; n cazul n
care aceste msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral al betonului, prin spaii
care s permit ptrunderea vibratorului.
k) se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerilor acestora,
lundu-se msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri.
l) circulaia muncitorilor i a utilajului de transport, n timpul betonrii, se va face pe podine
astfel rezemate nct s nu modifice poziia armturii; este interzis circulaia direct pe armturi sau
pe zonele cu beton proaspt.
71
m) betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute n proiect sau procedura
de execuie.
n) durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar luarea unor
msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului; n
lipsa unor determinri de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului n
cazul cimenturilor cu adaosuri - i respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaos.
o) n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este permis
numai dup pregtirea suprafeelor rosturilor, conform NE 012.
p) instalarea podinilor pentru circulaia lucrtorilor i mijloacelor de transport local al betonului,
pe planeele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armturi, este
permis numai dup 24 - 48 ore, n funcie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat (de
exemplu 24 ore dac temperatura este de peste 20C i se folosete ciment de tip I de clasa mai mare
de 32,5).
Betonarea diferitelor elemente de construcie este prezentat n procesul tehnologic aferent
proiectului.
Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat nct s conin o cantitate minim de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee, funcie de
consistena betonului, tipul elementului etc. n general, compactarea mecanic a betonului se face prin
vibrare.
Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau ipci, n paralel, dup caz cu ciocnirea
cofrajelor) n urmtoarele cazuri:
introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunii sau
desimii armturii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern.
ntreruperea funcionrii vibratorului din diferite motive, caz n care betonarea trebuie s
continue pn la poziia corespunztoare a unui rost.
se prevede prin reglementri speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
n timpul compactrii betonului proaspt, se va avea grij s se evite deplasarea i degradarea
armturilor i/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai att timp ct este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanic sunt prezentate n NE 012 iar pentru elementele
prefabricate si in Codul de practica NE 013-02.
Rosturi de lucru i decofrare
n msura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se execuia astfel nct
betonarea s se fac fr ntrerupere la nivelul respectiv sau ntre dou rosturi de dilataie.
Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor va fi stabilit prin proiect sau procedur de
execuie i se vor respecta prevederile NE 012 si NE 013-02.
Elementele de construcii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o anumit rezisten, care
este prezentat n documentaia de execuie innd cont de prevederile NE 012.
TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE
Generaliti
n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, zona suprafeei trebuie tratat i
protejat o anumit perioad de timp, funcie de tipul structurii elementului, condiiile de mediu din
momentul turnrii i condiiile de expunere n perioada de serviciu a structurii.
Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare.
Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza ndat ce betonul a cptat o suficient
rezisten, pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit.
Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva uscrii premature, n particular, datorit
radiaiilor solare i vntului.
Protecia betonului este o msur de prevenire a efectelor:
antrenrii (scurgerilor) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor curgtoare);
diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului;
temperaturii sczute sau ngheului;
72
eventualelor ocuri sau vibraii, care ar putea conduce la o diminuare a aderenei beton
armtur (dup ntrirea betonului).
Principalele metode de tratare/protecie sunt:
meninerea n cofraje;
acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed;
stropirea cu pelicule de protecie.
Durata tratrii
Durata tratrii depinde de:
sensibilitatea betonului la tratare;
temperatura betonului;
condiiile atmosferice n timpul i dup tratare;
condiiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Se va ine cont de prevederile NE 012:2010.
CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
Acest capitol prevede msurile minime obligatorii necesare controlului execuiei structurilor din
beton i beton armat. Controlul cuprinde acunile i deciziile eseniale, ca i verificrile ce trebuie
fcute n conformitate cu reglementile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor
cerinelor specifice.
Controlul calitii lucrrilor se refer la:
Control interior (executat de ctre productor si /sau executant);
Control exterior (executat de ctre un organism independent);
Control de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru
efectuarea activitii de certificare a calitii produselor folosite)
Procedeele de control a calitii in constructii constau in controlul produciei si execuiei. Aceasta
include:
controlul preparrii betonului;
controlul punerii n oper a betonului;
verificrile rezultatelor incercrilor pe betonul proaspt I pe betonul ntrit.
Determinrile i metodologia de efectuare a acestora precum i criteriile de conformitate, sunt
conform NE 012.
EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETI SPECIALE I BETOANE PUSE N OPER, PRIN
PROCEDEE SPECIALE
La executarea lucrrilor supuse unor aciuni deosebite, se folosesc:
betoane rezistente la penetrarea apei;
betoane cu rezisten mare la nghe - dezghe i la ageni chimici de dezgheare;
betoane rezistente la atacul chimic;
betoane cu rezisten mare la uzur.
De asemenea o serie ntreag de elemente ale podurilor, se execut prin procedee speciale i
anume:
turnarea betonului sub ap;
betoane turnate prin pompare;
betoane turnate n cofraje glisante;
betoane ciclopiene.
Pentru aceste betoane cu proprieti speciale i procedee speciale, se vor respecta prevederile NE
012.
73
4.8. Caiet de sarcini Hidroizolatii
Executarea lucrrilor va fi ncredinat numai agenilor economici care pot asigura nivelul de
calitate corespunztor caietelor de sarcini, prin responsabili atestai.
Investitorii au obligaia s verifice executarea corect a tuturor fazelor distincte a lucrrilor de
hidroizolaie prin diriginii de antier atestai sau agenii economici de consultan specializai.
Administratorii podurilor au urmtoarele obligaii:
- s asigure permanent un control al calitii execuiei.
- s efectueze la timp lucrrile de ntreinere i reparaii (repararea degradrilor din
mbrcmintea cii, etanarea corespunztoare a acesteia);
- s asigure urmrirea comportrii n timp i s intervin n cazul declanrii degradrilor.
n alctuirea hidroizolaiei la poduri se disting urmtoarele straturi:
a) strat de amorsare;
b) strat de lipire;
c) strat hidroizolator;
d) strat de protecie.
Stratul de amorsare asigur impregnarea suportului elementului de construcie, n vederea
etanrii acestuia i/sau pregtirea pentru aplicarea stratului de lipire.
Stratul de lipire asigur aderena materialelor hidroizolante de suprafaa suportului i stratului de
protecie, precum i ntre ele.
Stratul hidroizolator (sistem hidroizolator) asigur etaneitatea mpotriva ptrunderii apei n
elementele construciei, preluarea solicitrilor din ncrcri i transmiterea lor la structura de rezisten
a podului.
Stratul de protecie asigur stratul de baz hidroizolator la aciunea autovehiculelor i utilajelor cu
care se execut mbrcmintea cii pe pod.
Stratul hidroizolant poate fi:
- strat hidroizolant din materiale bituminoase sau plastice aplicate la rece;
- strat hidroizolant din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant la podurile din beton poate fi alctuit din:
- folii prefabricate, n unul sau mai multe straturi;
- filme subiri, aderente la stratul suport, realizate prin ntrirea (polimerizarea) unor substane
chimice n stare lichid.
Stratul suport
Stratul suport pentru hidroizolaii este reprezentat de structura de rezisten corectat prin mortar
de egalizare sau beton de pant.
Execuia stratului suport sau repararea i nivelarea acestuia cu betoane sau mortare de ciment se
face respectndu-se prevederile NE 012-07 "Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton,
beton armat i beton precomprimat".
Elemente geometrice ale stratului suport.
a) se va avea n vedere realizarea unor condiii care s permit scurgerea rapid a apelor.
b) Suprafaa suport a sistemului hidroizolator se prevede cu pante transversale de 2,5 %
c) Suprafaa suportului nu trebuie s prezinte proeminene mai mari de:
Nr.crt. Tipul membranei hidroizolatoare Denivelri admise (mm)
1 Membrane prefabricate 1,5 2,0
2 Membrane obinute n urma 2,0 5.0
polimerizrii (aplicate n stare lichid)
Verificarea planeitii suprafeei se face cu dreptarul de 3 n lungime pe toate direciile.

Se admite o singur denivelare de 6..5 mm la o verificare.
d) n lungul bordurii trotuarelor se vor amenaja rigole, a cror pant longitudinal va fi de cel
puin 0.5%, orientat ctre gurile de scurgere. Aceste rigole se vor amenaja n suportul de beton, astfel
nct s nu trebuiasc s se recurg la soluia modificrii grosimii mbrcminii.
Caracteristicile tehnice ale stratului suport
74
a) Stratul suport este realizat din beton de ciment. Betonul de ciment trebuie s fie compact cu
clasa de cel puin C 12/15, iar mortarul utilizat pentru nivelare, n grosime medie de 2 cm, trebuie s
aib clasa de cel puin M 100.
b) Caracteristicile fizico-mecanice ale betonului de ciment din stratul suport sunt cele din tabelul 3
din AND 577/2002.
Nr. Caracteristica UM Valoare Determinarea se
crt. minima efectueaza conform
1 Rezistenta N/mm2 20,0 STAS 1275-70
la compresiune la 28
de zile pe cub
2 Rezistenta N/mm2 2,5 STAS 1275-70
de zile pe cub
3 Rezistenta N/mm2 1,5
de zile pe cub
4 Rezistenta Numar G100 STAS 3518-89
la compresiune la 28 de cicluri
de zile pe cub
5 Grad de impermeabilizare Bari 8 STAS 3518-89
6 Contractie % 0,2 STAS 10107/0/90
c) Executarea straturilor suport din beton de ciment i finisarea acestuia cu mortar se va face
conform :
- NE 012 "Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat, i beton
precomprimat";
- "Normativului pentru executarea mbrcminilor din beton de ciment la drumuri"
- "Instruciunilor tehnice departamentale pentru executarea mbrcminilor din beton de ciment
cu polimeri pentru calea pe poduri i pasaje" i a "Agrementelor tehnice elaborate pentru sistemul
hidroizolator utilizat".
Pregtirea stratului suport
a) nainte de aplicarea stratului hidroizolant, se vor verifica de ctre executantul lucrrii cotele,
declivitile i calitatea suprafeei betonului, lundu-se msurile de corectare necesare.
b) Suprafaa betonului din stratul suport al hidroizolaiei, trebuie s fie foarte bine finisat pentru a
nu avea proeminene sau alveole mai mari de 1,5 mm sub dreptarul de 3 m.
c) n cazul n care denivelrile sunt mai mari de 1,5 mm sub dreptarul de 3 m, trebuie corectat
suprafaa prin adaos de mortar sau beton de ciment sau prin nivelare cu dalta n cazul unor
proeminene reduse ca suprafa i nlime. Este interzis operaiunea de "buciardare" pentru a nu se
produce fisurarea betonului din stratul suport.
d) Marginile i unghiurile suportului din beton pe care urmeaz s se aplice hidroizolaia trebuie
s fie racordate n zona paramentului vertical cel puin la 45.
e) Betonul din stratul suport trebuie s fie uscat, fr ageni de separare precum uleiuri, grsimi,
ageni de tratare pe baz de parafine sau silicon, lapte de ciment ntrit sau mortar de ciment foarte fin,
cuiburi de pietri, etc. toate acestea trebuiesc ndeprtate printr-o procedur mecanic adecvat (perii
din srm, polizoare, etc.) i apoi trebuie corectat planeitatea nainte de aplicarea stratului de
amorsare.
f) nainte de aplicarea amorsei, suprafaa suport din beton trebuie s fie bine curat prin periere
i cu jet de aer comprimat. Curarea suprafeelor suport se poate face i prin splare cu jet de ap sub
presiune, dup care se las s se usuce complet nainte de aplicarea amorsei.
g) Circulaia personalului va fi interzis pe suprafaa stratului suport dup pregtirea ei n vederea
aternerii hidroizolaiei. Muncitorii care execut lucrrile vor fi echipai cu cizme de cauciuc i vor
staiona i circula numai pe pasarele i ci din dulapi de lemn.
h) Suprafaa stratului suport va fi perfect uscat n momentul executrii hidroizolaiei. n cazul n
care n timpul lucrului intervin precipitaii sau perioade de timp umed, lucrrile se sisteaz.
75
Hidroizolaia
Caracteristicile sistemului hidroizolator

Sistemul hidroizolator trebuie s-i pstreze caracteristicile cel puin 10 ani n condiiile
exploatrii normale a podului pe care s-a aplicat.
Cerinele minime referitoare la caracteristicile intrinseci ale materialelor din care este executat
stratul hidroizolator sunt specificate n tabelul 4.
Nr. Caracteristici UM Conditii de

Crt. admisibilitate
1 Fora de rupere la traciune N/5cm
- longitudinala 800
- transversala 800
2 Alungirea la rupere %
- longitudinala >40
- transversala >40
3 Rezistenta la perforare (min) statica N 250 N pe bila cu
10mm
4 Flexibilitatea la rece Pe dorn 5mm Fara fisuri la -100C
5 Absorbtia de apa, max % 0,5
0
6 Stabilitatea dimensionala la cald C Sa fie stabilit la
+1200C
7 Rezistenta la incalzire ciclica (25 cicluri - Modificarea Impermeabil
200C.. +600C) impermeabilitatii
8 Rezistenta lipirii in plan N/mm2 >0,7 la +80C
- perpendicular pe suprafata >0,5 la +230C
- paralel >0,8 la +230C
9 Impermeabilizarea la apa (72 ore) 100 Pa Impermeabil
10 Stabilitatea caracteristicilor fizico- % <25
mecanice la temperaturi ridicate (1400C)
11 Permeabilitatea la vapori de apa 40.000-80.000
12 Rezistenta la sfasiere N
- longitudinala >200
- treansversala >200
Sistemele hidroizolatoare executate ntr-un strat sau mai multe straturi trebuie s reziste la
circulaia de mic vitez a utilajelor de transport, aternere i compactare a straturilor mbrcminilor
asfaltice pe pod.
Sistemul hidroizolator trebuie s poat fi executat i pe jumtate de pod, fr ntreruperea
circulaiei, asigurndu-se continuitatea hidroizolaiei i pstrarea caracteristicilor tehnice.
Materialele utilizate la hidroizolaia podurilor nu trebuie s fie putrescibile i degradabile n timp
(reacii reversibile).
Materialele utilizate n straturile de amorsare, de lipire sau cele din alctuirea membranelor
hidroizolatoare nu trebuie s reacioneze chimic, distructiv, ntre ele sau asupra straturilor de contact
(beton de ciment, strat de protecie sau mbrcmintea pe cale).
Membranele hidroizolatoare prefabricate, sau cele obinute prin ntrirea (polimerizarea) celor
aplicate n stare lichid, trebuie s adere la straturile mbrcminii cii pe pod, sau de stratul de
protecie n cazul utilizrii acestuia.
Nu sunt admise materialele, care n exploatare, n special la temperaturi ridicate, determin
apariia unor denivelri ale mbrcminii, producnd degradarea acesteia (vluriri, fisuri, crpturi,
exfolieri etc.).
n cazul structurilor de hidroizolare, care au n componen stratul de protecie din asfalt turnat,
temperatura la care membrana hidroizolatoare nu trebuie s-i diminueze caracteristicile fizico-
mecanice este de +180C. n situaia, n care mbrcmintea pe cale este din mixtur asfaltic
76
cilindrat aplicat la cald i se aplic direct pe membrana hidroizolatoare, temperatura la care aceasta
nu trebuie s-i diminueze caracteristicile fizico-mecanice este de +160 C.
Executarea hidroizolaiilor
Membranele hidroizolatoare se aplic dup minimum 28 de zile de la data turnrii betonului.
Stratul hidroizolant se aplic pe timp uscat la o temperatur a suprafeei suport mai mare de 5 C.
Temperaturile de nclzire a bitumului i a maselor bituminoase trebuie meninute constante, la
valorile din tabelul 5. Temperatura minim de aplicare a bitumului va fi de 120 C. Materialele
bituminoase care se aplic la cald se pun n oper imediat dup scoaterea din utilajul de topire.
Temperatura de aplicare a stratului hidroizolant aplicat la rece este indicat n normele interne de
fabricaie, de ctre firmele productoare.
Tipul materialelor ce vor fi nclzite Temperatura de nclzire

C
Mixturi bituminoase, max. 180
Mortare bituminoase 150-180
Masticuri bituminoase i bitum topit 180-220
Executarea straturilor de amorsare i de lipire

a) Strat de amorsare realizat pe baza de bitum
- Stratul de amorsare pe baz de bitum se aplic cu ajutorul periilor sau mecanic, cu dispozitive de
pulverizare;
- La aplicarea manual a amorsei nu se admit zone cu material n exces. Acestea se vor elimina
printr-o nou periere suplimentar, n aa fel nct s se obin o pelicul uniform;
- Dup uscarea corespunztoare a stratului de amorsare se aplic membrana hidroizolatoare;
- Sistemul hidroizolator poate avea n alctuire i un strat de lipire care se aplic peste stratul de
amorsare;
- Dup uscarea amorsei trebuie s rezulte o suprafa uniform colorat (neagr) aderent la suport,
continu, fr umflturi, exfolieri sau neregulariti;
b) Strat de amorsare realizat din rini sintetice
- Pentru asigurarea unei suprafee perfect plane i pentru a elimina posibilitatea desprinderii
zonelor cu agregat fin din stratul suport se pot utiliza amorse din rini sintetice;
- Pregtirea suportului nainte de a aplica stratul de amorsare i tehnologia de execuie a acestuia
se vor specifica n fisele tehnice de la furnizor;
c) Strat de lipire
- Stratul de lipire asigur aderena membranelor hidroizolatoare ntre ele i de suprafaa suport; la
podurile rutiere asigur i aderena stratului de protecie de sistemul hidroizolator;
- Stratul de lipire la unele tipuri de membrane este nglobat n masa acestora, formnd pe una din
suprafee un strat autoadeziv;
- Executarea stratului de lipire se face conform agrementului tehnic;
- Msurile care se iau pe parcursul transportului, depozitrii i aplicrii stratului de lipire vor
respecta recomandrile productorului.
Executarea stratului hidroizolator
a) Aplicarea la rece a stratului hidroizolator din folii prefabricate
Alctuirea stratului hidroizolant aplicat la rece din folii prefabricate cuprinde:
- strat amors i/sau strat de lipire;
- membran prefabricat;
Execuia hidroizolaiei se face de la marginea prii carosabile spre axul longitudinal al podului i
numai la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de + 5 C. Stratul de lipire poate fi aplicat manual
sau mecanic, cu ajutorul dispozitivelor de pulverizat. Dup aplicarea stratului de lipire i nainte de
aplicarea stratului hidroizolator, se ateapt cca. 15 minute, pentru evaporarea solventului n exces i
iniierea procesului de ntrire.
nainte de aplicarea stratului hidroizolator se va proceda la pregtirea acesteia n urmtoarele
etape:
77
- membrana se deruleaz alturi de suprafaa pe care s-a aplicat stratul de lipire, avnd grij ca la
partea superioar s se afle folia de protecie din material plastic;
- stratul hidroizolant se aplic peste stratul de lipire, cu suprafaa de pe care s-a dezlipit folia din
material plastic;
- se ntinde perfect membrana prin treceri succesive cu un rulou compactor cu suprafaa curat.
nndirea membranelor se realizeaz prin suprapunere pe minim 10 cm sau prin eclisare cu
ajutorul unor benzi de 20 cm lime. Pe zona pe care se realizeaz petrecerea sau eclisarea
membranelor se aplic un strat suplimentar din materialul de lipire. apa hidrofug astfel realizat,
nainte de aplicarea stratului de protecie, n scopul asigurrii unei aderene corespunztoare, se
acoper cu nisip 0-3 mm, n cantitate de 1,2 kg/m2. Stratul de protecie al apei hidrofuge se va
executa la minim 24 ore dup realizarea acesteia.
b) Aplicarea la rece a stratului hidroizolator din filme subiri
Alctuirea stratului hidroizolant aplicat la rece din filme subiri cuprinde:
- strat amors i/sau strat de lipire;
- folie hidroizolatoare obinut prin ntrirea (polimerizarea) unor substane chimice aplicate n
stare lichida (mono sau bicomponente). n acest caz, pregtirea stratului suport se poate realiza prin
urmtoarele tratamente mecanice:
- sablarea cu bile mecanice, cu recuperator de alice i separator de praf;
- sablarea cu nisip, urmat de o suflare cu aer sub presiune;
- sablarea cu flacr;
- sablarea cu jet de ap de mare presiune;
- frezarea;
- perieri mecanice cu ndeprtarea prafului prin suflare cu aer sub presiune;
Pe suprafaa suport astfel pregtit, la maxim 2 ore de la sablare, se aplic un strat de grund
constituit dintr-o rin epoxidic, aproximativ 0,4 kg/mp. Aplicarea se face prin inundare dup care,
cu ajutorul unei raclete de cauciuc, se ntinde uniform stratul de grund pe toat suprafaa suport, pn
la obturarea complet a porilor betonului i ndeprtarea bulelor de aer din material. Imediat dup
aplicarea stratului de grund, se presar nisip cuaros n exces, aproximativ 2 kg/mp. Dup ntrirea
stratului de grund, nisipul n exces se ndeprteaz prin mturare.
n cazul n care stratul suport prezint denivelri de 2 - 5 mm, dup aplicarea stratului de grund,
nainte de aternerea stratului de nisip, se execut o egalizare cu un mortar epoxidic realizat dintr-un
liant epoxidic i un nisip cuaros. Dup aplicarea stratului de egalizare, se presar nisip cuaros n
exces pe suprafaa astfel prelucrat.
n scopul asigurrii unei aderene sporite ntre stratul suport i stratul de baz a hidroizolaiei,
dup 1-2 ore, se aplic un strat de amorsare dintr-un poliuretan monocomponent, aproximativ 0,1
kg/mp. Realizarea stratului de amorsare se face prin pulverizare.
Stratul de baz este un elastomer poliuretanic cu vitez de reacie rapid, care se aplic fr
utilizarea unui solvent special. Aplicarea stratului hidroizolator se face n dou variante:
- Prin pulverizare mecanizat, cu instalaii speciale, aproximativ 2,5 kg/mp;
- Prin aplicare manual, aproximativ 3,5 kg/mp.
Peste stratul hidroizolator, n scopul obinerii unei aderene sporite la stratul de protecie, respectiv
la straturile cii (din asfalt turnat sau din beton de ciment), se aplic un strat de amorsare, aproximativ
0,2 kg/mp, manual sau mecanizat. O mrire a aderenei se poate realiza prin mprtierea de nisip
cuaros de granulaie 0,7 1,2 mm.
c) Aplicarea la cald a stratului hidroizolator cu membrane prefabricate
c1) Varianta cu 2 sau 3 foi de pnz bitumat.
c2) Varianta cu folie de aluminiu.
c3) Varianta cu 2 foi de carton bitumat.
c4) Varianta cu o membran prefabricat lipit cu flacr.
Fazele tehnologice de executare a structurii hidroizolatoare realizat ntr-un singur strat sunt
urmtoarele:
I. Dup pregtirea suportului i verificarea acestuia se va proceda la amorsarea suprafeei;
II. Pregtirea arztorului cu flacr i racordarea acestuia la butelia de gaz lichefiat;
78
III. Detensionarea membranei prin derulare i meninerea cca. 1 - 2 ore pentru relaxare, operaiune
ce se execut numai n situaia unei depozitri ndelungate;
IV. Sulurile succesive de membran sunt aliniate i suprapuse longitudinal pe cel puin 10 cm;
V. Aprinderea arztorului i dirijarea flcrii asupra poriuni din membrana ce urmeaz a veni n
contact cu suportul n momentul derulrii, pentru topirea bitumului aditivat pe toat limea sulului
fr a afecta suportul;
VI. Derularea treptat a sulului de membran hidroizolatoare concomitent cu retragerea
arztorului;
VII. Presarea manual sau cu un rulou, att a ntregii suprafee ct i a zonelor de suprapunere a
sulurilor de membran, realizndu-se chituirea lor cu masa impermeabilizat, ieit lateral ca urmare a
nclzirii membranelor;
VIII. Aplicarea membranei se face ncepnd de la paramentul vertical spre axul podului.
d) Aplicarea la cald a stratului hidroizolator din mortar bituminos, cu strat separator
Stratul hidroizolator este alctuit dintr-un strat compact de mortar bituminos de 8... 10 m m
grosime, aplicat pe o folie de mpslitur din fibre de sticl.
Folia de mpslitur din fibre de sticl constituie stratul separator, ntins pe suprafaa suport, al
crui rol este de a permite ca vaporii de ap pe care-i degaj betonul, pn la completa lui ntrire s
poat difuza spre anumite puncte de evacuare, fr a da natere la bici de vapori sub presiune care ar
ridica hidroizolaia de pe suportul de beton.
Pentru evacuarea vaporilor de ap, sub mpslitur se prevd tuburi din policlorur de vinil avnd
diametrul de 12 sau 16 mm.
Folia de mpslitur din fibre de sticl se aterne n benzi paralele cu axul longitudinal al podului.
Marginile benzilor se vor petrece cu 5 ... 10 cm. Ea se fixeaz pe suprafaa suport prin puncte de bitum
topit, dispuse la intervale de maxim 50 cm.
Tuburile de evacuare a vaporilor care difuzeaz prin mpslitura din fibre de sticl, se vor
prevedea n punctele cele mai joase ale platelajului (n profil transversal).
Intervalele dintre tuburi vor fi astfel alese, nct suprafaa aferent unui tub s nu depeasc
3540 m2 i ca distana de la punctul cel mai deprtat al suprafeei deservite pn la tub s nu
depeasc 910 m.
Tuburile se vor aeza numai n zona n care gura lor se gsete sub mpslitura din fibre de sticl,
ntins direct pe beton, fr strat de amorsare.
Tuburile se vor fixa n betonul platelajului printr-o flan a crei suprafa va fi la acelai nivel cu
suprafaa suportului de beton de sub folia de mpslitur din fibre de sticl .
Extremitatea inferioar a tuburilor va depi faa inferioar a platelajului cu 23 cm, i va fi
tiat oblic.
Stratul compact de mortar bituminos constituie hidroizolaia propriu-zis. Aceasta se execut n
grosime de (91) mm, dintr-un mortar bituminos aplicat la cald peste folia de mpslitur din fibre de
sticl.
Stratul de mortar bituminos va depi pe conturul hidroizolaiei marginea foliei de mpslitur din
fibre de sticl cu aproximativ 20 cm (pentru a se evita ptrunderea apei din exterior sub stratul de
hidroizolaie).
Mortarul bituminos se va prepara din bitum tip E, nisip i fier. Dozajul de bitum va fi de 1416
% din masa mixturii. Filerul de bitum va fi astfel dozat, nct s asigure un coninut de granule (sub
0,09 mm de cel puin 33%) raportat la masa agregatului mineral.
Pentru stabilirea compoziiei optime se va urmri ca amestecul de bitum i filer s aib punctul de
nmuiere inel i bil de 83... 85C.
Executarea hidroizolaiei n punctele singulare.

Executarea hidroizolaiei la gurile de scurgere.
a) Marginile hidroizolaiei se introduc ntre tubul de evacuare i rama grtarului, iar pantele
stratului suport se vor accentua n zona gurilor de scurgere.
b) Pentru introducerea hidroizolaiei n tubul de evacuare a gurii de scurgere, membranele
hidroizolatoare se vor tia.
Racordarea hidroizolaiei la rosturile de dilataie.
79
a) n cazul rosturilor de dilataie cu ntreruperea mbrcminii asfaltice se asigur racordarea
hidroizolaiei la dispozitivul de acoperire a rostului de dilataie. n zona de racordare a hidroizolaiei
panta longitudinal a stratului suport va fi sporit pentru asigurarea evacurii rapide a apelor.
Racordarea hidroizolaiei la paramentul vertical.
Este necesar ca nasul de acoperire a hidroizolaiei s aib un col care s mpiedice ptrunderea
apei n cazul desprinderii captului hidroizolaiei de stratul suport. Marginile stratului suport pe care
urmeaz s se aplice hidroizolaia trebuie s fie rotunjite, unghiurile fiind mai mari de 90.
nndirea membranelor hidroizolatoare
a) nndirea membranelor hidroizolatoare se face prin petrecere dup linia de cea mai mare pant
sau prin eclisare.
b) Petrecerea membranelor, la nndirile de la capete i n lungul lor, trebuie s fie de cel puin 10
cm, urmrindu-se decalarea rosturilor de la un strat la altul pentru a se evita formarea nodurilor.
Protecia hidroizolaiei
Protecia provizorie a hidroizolaiei
a) La sfritul zilei de lucru, petrecerile i capetele foliilor precum i foile de protecie se
protejeaz provizoriu mpotriva deteriorrilor mecanice sau absorbirii apei, cu nisip i beton de clas
C5/7.5.
b) La reluarea lucrrilor, se ndeprteaz betonul provizoriu i nisipul, urmrindu-se realizarea
unei legturi rezistente i etane cu straturile deja aplicate prin curirea i renclzirea lor.
c) n timpul execuiei stratului hidroizolant, pe poriunile nc neacoperite cu stratul de protecie
se iau urmtoarele msuri:
- Se interzice circulaia lucrtorilor i depozitarea de materiale pe aceste suprafee;
- Se presar praf de cret, praf de ciment sau se acoper cu hrtie umed mpotriva aciunii razelor
solare sau a temperaturilor ridicate din preajma punctului de aplicare a masei calde.
d) Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protecie sau n zona care urmeaz a se
hidroizola imediat, nu se execut sprijiniri. Dac acest lucru nu este posibil, lucrrile de sprijinire se
execut pe baza unui detaliu ntocmit de proiectant.
Protecia definitiv a hidroizolaiei
a) Stratul de protecie se aplic pe ct posibil n aceeai zi.
Controlul calitii
Controlul calitii materialelor

Controlul calitii amorsei
a) Amorsa utilizat de regul este realizat din bitum cu sau fr adaosuri, diluat n solveni
organici;
b) Caracteristicile principale care se verific nainte de punerea n oper i toleranele admise sunt
conform tabelului;
Nr. Caracteristica UM Ecart admisibil conform STAS Determinare

Crt.
1 Densitate g/cmc 5% STAS 35-81
2 Vascozitate S 20% STAS 8877-72
3 Extract uscat g/cmc 15% STAS 8877-72
< valoarea nominala
4 Timp de uscare ore In functie de conditiile atmosferice vizual
c) Materialul pe baz de bitum folosit ca amors fumizat n bidoane sau butoaie trebuie s fie
nsoit de certificate de calitate i fie tehnice;
d) Bidoanele sau butoaiele n care este ambalat vor fi originale i marcate vizibil pentru
identificare;
e) nainte de utilizare se procedeaz la controlul n laborator a calitii amorsei;
f) n situaia n care principalele caracteristici nu corespund valorilor nscrise n certificatele de
calitate, materialul din ambalajul respectiv nu este folosit.
80
Controlul calitii sistemului hidroizolator
a) Pentru sistemul hidroizolator se vor verifica:
- rezistena la traciune;
- alungirea la rupere;
- rezistena la perforare static;
- rezistena la perforare dinamic;
- flexibilitatea la rece;
- stabilitatea dimensional la cald;
- aderena de stratul suport.
Verificrile se vor face conform SR 137-95.
b) Pentru sistemul hidroizolator se va verifica impermeabilitatea la ap conform STAS 2921-76.
c) Pentru sistemul hidroizolator se va verifica permeabilitatea la vapori de ap conform SR 13093-
94.
d) Controlul calitii elementelor geometrice i a armrii membranei
Caracteristicile principale, care se verific nainte de punerea n oper a membranelor sunt:
- Lungimea (m);
- Limea (m);
- Grosimea (mm);
- Existena straturilor de armare;
- Masa straturilor de armare (g/cm3);
Prelevarea i determinarea caracteristicilor se face conform prevederilor SR 137-95.
Controlul calitii materialelor se va efectua n laboratoare i de ctre instituii abilitate n acest
scop.
Materialele utilizate trebuie s fie agrementate conform "Regulamentului privind agrementul
tehnic pentru produse, procedee i echipamente noi n construcii" (HGR 766/1997).
Controlul calitii lucrrilor de execuie

Controlul calitii lucrrilor se face pe fiecare faz de execuie, respectndu-se prevederile din
caietul de sarcini i/sau proiectul ntocmit pentru hidroizolarea podului.
Verificrile se refer la :
- starea stratului suport;
- rezistena stratului suport;
- calitatea stratului de amorsare;
- calitatea stratului hidroizolator.
Controlul calitii strii stratului suport
a) Verificarea pregtirii strii suprafeei stratului suport nainte de aplicarea amorsei se refer la:
- calitatea planeitii msurat cu dreptarul de 3 m lungime;
- racordarea la muchii prin observaii vizuale;
- aspectul suprafeei, urmrindu-se vizual:
* prezena fisurilor, a crpturilor;
* beton segregat;
* zone necompactate;
* prezena prafului sau a altor materiale, a petelor de ulei, motorin, etc.
- executarea corect a pantelor prevzute n proiect, cu nivela cu bul de aer, dreptar, prin
inundarea podului, etc.
- nivelul i amplasamentul gurilor de scurgere;
- umiditatea stratului suport.
b) Verificarea umiditii stratului suport se face prin msurtori directe cu umidometre (exemplu
umidometru tip Feutron) sau prin lipire la cald pe acesta, n cel puin 3 locuri pe 20 m cale pe pod i
sens, a unor benzi de carton bituminat cu dimensiunile 30 x 20 cm.
Fiile se lipesc pe o lungime de 20 cm, iar restul de 10 cm rmne liber pentru a putea fi smulse
dup cca. 1-2 ore.
Dac desprinderea fiilor se face prin dezlipirea de pe suprafaa suport, rezult c suprafaa este
umed i nu se poate executa hidroizolaia dect dup uscare. Dac desprinderea se face prin sfierea
fiilor, suprafaa suport este suficient de uscat i se poate ncepe aplicarea hidroizolaiilor.
81
c) Este interzis trecerea la o nou faz de execuie n cazul n care stratul suport nu ndeplinete
condiiile de calitate.
Controlul rezistenei stratului suport
a) Rezistena stratului suport din beton se verific prin metode distructive (extrageri de carote) sau
nedistructive (sclerometrri, metode combinate, etc.).
b) Nu este admis trecerea la urmtoarea faz de execuie, n situaia n care betonul are rezistene
mai mici dect cele corespunztoare clasei C 12/15.
c) Determinarea rezistenei betonului din stratul suport se face conform prevederilor NE 012, a
"Instruciunilor tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul carotelor i STAS 1275-88"
d) Controlul betonului ntrit dup 28 de zile prin extrageri de carote se face prin prelevarea a cel
puin dou carote la 20 m lungime de cale pe pod, pentru fiecare sens de circulaie.
Controlul calitii stratului de amorsare.
Verificarea calitii amorsajului se face vizual n ceea ce privete:
- continuitatea aplicrii acestuia pe toat suprafaa cii, inclusiv pe cca. 10-15 cm nlime pe
paramentul vertical;
- culoarea uniform neagr a suprafeei;
- nchiderea porilor;
- uniformitatea peliculei, nefiind permise zone cu cantiti n exces de amors;
- uscarea complet a amorsei;
- aderena la suport (se realizeaz manual prin dezlipirea acesteia de suport).
Controlul calitii stratului hidroizolator.
a) Controlul calitii prin observaii vizuale asupra:
- respectrii limii petrecerilor;
- respectrii direciilor de montare a membranei;
- executrii corecte a racordrilor n zona gurilor de scurgere, la rosturile de dilataie i la
paramentul vertical;
- continuitii aplicrii stratului hidroizolator;
- realizrii unei suprafee fr umflturi, dezlipiri, fisuri sau crpturi;
- lipirii perfecte la suprapuneri;
- realizrii conform caietului de sarcini sau a proiectului ntocmit pentru hidroizolarea podului.
n cazul n care se constat neconformiti i degradri produse n timpul executrii (ruperi de
membran, dezlipiri, etc.), nu se trece la urmtoarea faz nainte ca acestea s fie remediate pe baza
unor soluii stabilite de la caz la caz de ctre proiectant.
b) Controlul calitii prin msurtori "in situ".
In situ se verific aderena stratului hidroizolator de stratul suport. Msurtorile vor fi efectuate de
ctre instituii abilitate, prin procedee agrementate n Romnia. Pentru verificarea calitii lipirii
membranei de stratul suport se face cel puin o ncercare la 20 de ml cale de pod pe sens. Rezultatele
obinute vor fi consemnate ntr-un proces verbal ce va nsoi recepia de baz.
Nu se va trece la faza urmtoare n situaia n care rezultatele obinute nu corespund valorilor din
caietul de sarcini sau ale proiectului de execuie al hidroizolaiei.
Recepia lucrrilor
Recepia hidroizolaiilor podurilor de osea se face pe etape astfel:
- pe faze;
- preliminar;
- final.
Recepia pe faze cuprinde:
- recepia stratului suport;
* elementele geometrice (pante, racordri, grosimi, etc.);
* calitatea stratului suport (rezistene, denivelri, starea suprafeei, etc.);
- recepia stratului de amorsare;
- recepia stratului hidroizolator;
- recepia racordrii hidroizolaiei la punctele singulare (guri de scurgere, rosturi de dilataie,
paramente verticale);
n urma acestor recepii se ncheie procese verbale de lucrri ascunse.
82
Recepia preliminar se efectueaz atunci cnd lucrrile prevzute n documentaia tehnic privind
hidroizolaia sunt executate.
Recepia final se va efectua dup expirarea perioadei de garanie, n condiiile respectrii
prevederilor legale n vigoare.
4.9. Caiet de sarcini Dispozitive de acoperire a rosturilor
Generaliti
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie, utilizate la poduri rutiere, asigur:
deplasarea liber a capetelor tablierelor de poduri, n rosturile lsate n acest scop;
continuitatea suprafeei de rulare a cii n zona rosturilor;
etaneitatea la scurgeri i infiltraii de ap.
Pentru satisfacerea acestor exigene, se utilizeaz dispozitive etane.
n general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataie sunt:
elemente elastomerice care asigur deplasarea;
elemente metalice suport, fixate pe structuri;
betoane speciale n zona prinderii pieselor metalice;
mortare speciale de etaneizare;
benzi de cauciuc, pentru colectarea i evacuarea apelor de infiltraie.
Funcie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate funcionalitile unor elemente ce intr n
alctuirea lor.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie se aplic la poduri noi sau la poduri n
exploatare, avnd rezolvri specifice de prindere pentru fiecare caz.
Dac se aplic la poduri n exploatare, dispozitivele trebuie s permit executarea lucrrilor pe o
jumtate a prii carosabile, circulaia urmnd a se desfura pe cealalt jumtate a podului, fr ca
aceast tehnologie de execuie s afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.
Termenul de dispozitiv de acoperire a rostului de dilataie, prescurtat dispozitiv, utilizat n
continuare, include toate elementele componente i anume:
betonul n care sunt fixate elementele metalice;
elementele metalice de prindere;
elementul elastomeric;
elementul de etaneizare din cauciuc;
mortarul special pentru etaneizarea elementului elastomeric.
Caracteristici tehnice
Termenul de garanie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normal a podului.
Elementul elastomer trebuie s fie interanjabil. Termenul de garanie a elastomerului este de min. 5
ani.
Pe durata garaniei, firma care garanteaz dispozitivul trebuie s asigure, din efort propriu,
repararea sau nlocuirea acestuia i remedierea efectelor deteriorrilor structurii, ca urmare a
defeciunilor dispozitivului aprute n perioada de garanie.
Firma care livreaz dispozitivul trebuie s asigure:
livrarea elementelor interanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea n oper a
dispozitivului;
asigurarea sculelor i confeciilor de mic mecanizare specifice, necesare la punerea n oper a
dispozitivului i la schimbarea elementului elastomer;
asigurarea supravegherii tehnice la punerea n oper a dispozitivului;
instruciuni tehnice de execuie i de exploatare.
83
Dispozitivul trebuie s satisfac urmtoarele caracteristici fizico mecanice, n domeniul de
temperaturi -35C +80C:
asigurarea deplasrii libere a structurii la valoarea prescris;
elementele metalice de fixare trebuie s reziste la agenii corozivi;
s fie etan;
s fie fixat de structura de rezisten a podului, prelund aciunile verticale i orizontale.
Pentru 1 ml. de rost, aceste aciuni sunt:

- fora vertical 11,2 tf
- fora orizontal 7,8 tf
Elementul elastomeric trebuie s aib caracteristicile:

Duritate, grade Shore A: 60 5
Rezistena la rupere prin ntindere: 12 N/mm2.
Rezistena la rupere prin compresiune: 75 N/mm2.
Tasarea sub sarcina vertical maxim: max. 15 %
Alungirea minim la rupere: 350 %
Rezisten la ulei: foarte bun
Variaia caracteristicilor fizice i mecanice:

duritate grade Shore A: max. 5
pierdere de rezisten la rupere: max. 15 %
alungirea la rupere: max. 15 %
nefragibilitate la temperaturi sczute: foarte bun
temperatura minim: - 35C
rezisten la mbtrnire accelerat:
- pierdere din rezisten la rupere: max. 15%
- scderea alungirii la rupere: max. 30%
creterea duritii, grade Shore A: max. 10
Rezistena la ozon dup 100 ore: s nu prezinte fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie vor fi agrementate n Romnia.
Betoane speciale
La varianta n care elementele metalice de fixare se ncastreaz ntr-o rigl de beton armat, care
prin armturi lucreaz monolit cu placa suprastructurii de care este prins, betonul din aceast rigl
trebuie s fie cel puin de clasa C 25/30, cu tasarea conului T 3/4 - 100 20 mm.
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi n mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit
la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR EN 197-1:2011.
Circulaia rutier pe acest beton se poate deschide la vrsta de 28 zile a betonului.
Se recomand utilizarea de betoane speciale cu ntrire rapid, peste care se poate deschide
circulaia la vrsta de max. 10 zile.
n varianta n care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul n care se ancoreaz aceste
buloane trebuie s fie cel puin de clasa C 20/25.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de ru splate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5
n cazul n care betonul existent n suprastructur nu are clasa minim C 20/25, zona de ancorare a
dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolat i rebetonat cu beton de clas minim C 20/25.
Se vor lua msuri pentru asigurarea aderenei dintre betonul vechi i cel nou, folosind eventual betoane
speciale aderente cu aditivi epoxidici.
Se recomand ca betonul din grinda de ncastrare s fie tratat cu un material corespunztor pe faa
care vine n contact cu pneurile, realiznd aceeai culoare cu mbrcmintea asfaltic.
Mortare speciale
84
Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilataie sau pentru
etaneizarea lateral a elementului elastomer, se utilizeaz mortare speciale, pe baz de rini sintetice.
Toleranele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunztor de dispozitive.
Aceste mortare trebuie testate n prealabil conform prescripiilor fabricantului tipului de
dispozitiv.
Elementele elastomerice
Elementele elastomerice pot fi:
panouri din neopren armat;
profile speciale, deschise sau nchise, din neopren;
benzi late din neopren;
Aceste confecii se livreaz la cerere, la tipul i la dimensiunile specificate n proiect. La primire,
se efectueaz recepia cantitativ i calitativ a produselor.
Elemente metalice de fixare

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se ncastreaz n
structur i de ele se fixeaz elementele elastomerice interanjabile.
La livrare, se efectueaz recepia cantitativ i calitativ, urmrindu-se concordana cu prevederile
proiectului i caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, nainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin
fixarea la poziie cu dispozitive special adaptate, care asigur i meninerea lor n aceast poziie pn
la ntrirea betonului.
Banda de etanare din cauciuc neoprenic trebuie s fie continu pe toat lungimea i limea
dispozitivului de acoperire. Se admite pe toat lungimea o singur ndire vulcanizat. Pe zona
vulcanizat se admite o toleran la grosime de 10% din grosimea nominal a benzii.
n zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului i mbrcmintea de asfalt, se va
urmri:
geometria s fie cea prevzut n proiect;
asfaltul s nu prezinte denivelri;
s nu aib fisuri, segregri sau ciobiri;
s ndeplineasc condiiile specifice mbrcminii din beton de ciment sau mbrcminii din
asfalt turnat.
4.10. Caiet de sarcini - Imbracaminti rutiere la poduri
Calea pe pod se va executa din 6cm BaP16
Prevederi generale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea
imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare.
Acest tip de imbracaminte se executa la cald din mixturi preparate cu agregate naturale, filer
si bitum neparafinos pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:
STAS 11348/87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii
tehnice de calitate.
STAS 175/87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald.
Conditii tehnice generale de calitate.
. Indicativ AND 546/2009 - Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase
pentru calea pe pod, publicat in Buletinul Tehnic Rutier nr.785 din 14.09.2009.
85
Tipuri de mixturi asfaltice
Mortarul asfaltic turnat se poate utiliza ca strat de protecie a hidroizolaiei sau de egalizare a
c podului, funcie de prevederile proiectului de execuie.
Asfaltul turnat se utilizeaz n general la execuia mbrcminii pe trotuarele cii podului.
Tipurile de mixturi asfaltice cuprinse n prezentul normativ sunt prezentate n tabelul 1.
Tabel 1
Dimensiunea maxim
Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice Simbol Domeniul de aplicare
a granulei
Beton asfaltic cilindrat, cu bitum
1 B.A.P. 16
pur
mbrcminte pe partea
Beton asfaltic cilindrat, cu bitum
2 B.A.m.P. 16 carosabil a podului
modificat
3 Mixtur asfaltic cu adaos de fibre M.A.S.F. 16
mbrcmini la poduri cu
4 Asfalt turnat dur A.T.D. 16
plac de beton
5 Asfalt turnat A.T. 8 mbrcminte pe trotuare
Strat de protecie a
6 Mortar asfaltic turnat M.A.T. 4 hidrozolaiei de pe calea pe
pod
Tipul de mixtura asfaltic pentru mbrcmintea bituminoas pe partea carosabil a podului se

stabilete prin proiectul de execuie, innd seama de urmtoarele recomandri:
Imbrcmintea bituminoas pe calea podurilor rutiere se execut de regul din mixturi
asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat sau asfalt turnat dur preparate cu bitum neparafinos
pentru drumuri;
Imbrcmintea bituminoas din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum modificat cu
polimeri precum i cea cu adaos de fibre se executa n cazul podurilor situate pe drumuri publice cu
trafic foarte intens i greu, n scopul creterii rezistenei la deformaii permanente la temperaturi
ridicate i a rezistenei la fisurare la temperaturi sczute
Elemente geometrice:
Grosimea minima a imbracmintii din beton asfaltic cilindrat este de 6 cm si se executa intr.-un
singur strat sau doua straturi, functie de conditiile de executie.Se recomanda ca imbrcamintea
bituminoasa din beton asfaltic sa se exucute in doua straturi avand grosimea de 3-4 cm (grosime
totala 7 cm).
Profilul transversal ,in aliniament , se executa in forma de acoperis cu doua pante racordate in
sectiunea mijlocie .
- Profilul transversal in curbe se executa conform STAS 863
- Pantele profilului transversal in aliniament sunt de 2%.Acestea pante se pot reduce la 1,5%
sau 1% daca declivitatea in profil longitudinal este de 2,54% si respective mai mare de 4%.
Abateri limita :
Abaterile limit locale admise fata de grosimea prevazuta in proiect pot fi de maxim 10%
Abaterile limit la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m.
Denivelrile maxime admise n lungul cii pe pod, sub dreptarul de 3 m sunt de 3mm.
Materiale:
Agregatele naturale care se utilizeaz sunt urmtoarele:
a) Cribluri sort 4-8 si 8-16, conform SR 667:2000; .
b) Nisip de concasare sort 0-4, conform SR 667:2000;
c) Nisip natural sort 0-4, conform SR 662.
Fiecare tip i sort de agregate trebuie s fie depozitate separat, n silozuri proprii, pe platforme
betonate, amenajate cu perei despritori pentru evitarea amestecrii i mpurificrii.
Flerul trebuie s fie din calcar sau cret mcinat, conform STAS 539.
86
Filerul se depoziteaz n silozuri sau n ncperi acoperite ferite de umezeal. Nu se admite
folosirea filerului aglomerat.
Tipurile de bitum care se utilizeaz la prepararea betonului asfaltic cilindrat tip BAP sunt:
a)Tip D 60/80, conform SR 754, pentru zon climatic cald;
b)Tip D 80/100, conform SR 754, pentru zon climatic rece.(utilizat in acest caz)
Zonele climatice sunt delimitate conform SR 174-1.

Caracteristicile bitumului sunt prezentate n anexa 1.
Transportul bitumului se face n vagoane cistern speciale sau au-totransportoare
termozolate, curate, n condiii n care s se evite impurificarea sau amestecarea cu alte sorturi de
bitum.
Stocarea bitumului se face n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei,
pompe de recirculare, guri de aerisire, sistem de nregistrare i afiare a temperaturii.
Alte materiale utilizate:

Emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid conform Normativ AND 552 utilizat la
amorsarea stratului suport.
Aditivi tensioactivi pentru mbuntirea adezivitii bitumului la agregate naturale care
trebuie s fie agrementai tehnic i s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s fie compatibili cu bitumul;
- s fie stabili termic pn la minimum 200C;
- s amelioreze adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale (minimum 80%) la un adaos
de maximum 1% aditiv n bitum, fr a afecta celelalte caracteristici ale acestuia. Tipul de
aditiv i procentul acestuia n bitum se stabilesc prin ncercri preliminare de ctre
productorul mixturii asfaltice prin-tr-un laborator autorizat astfel nct s fie realizat
condiia de adezivitate prescris la Art. 29 al. (4).conform AND577/2009
Cordon de etanare pe baz de chit tiocolc, conform STAS 8622,pentru colmatarea rosturilor n
zonele de contact ale apei hidrofuge i mbrcminii bituminoase cu elementele de
construcie (borduri, rosturi de dilataie,guri de scurgere, etc), conform Normativ C 197. n
aceleai scop se poate fo-losi celochitul, conform STAS 661 sau alte materiale agrementate
tehnic.
Compoziia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoaneior asfaltice cilindrate tip BAP
Compoziia mixturii asfaltice se stabilete pe baza unui studiu preliminar de laborator,

inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice impuse de prezentul normativ.
Limitele procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul total, pentru betoanele
asfaltice ciiindrate tip BAP sunt conform Tabel.
Nr. crt. Agregate naturale, % din agregatul total Condiii de admisibilitate

1 Criblur peste 4 mm 30...50
2 Filer i fraciuni sub 0,1 mm 10...13
3 Filer i nisip 0,1... 4 mm rest pn la 100x
x-Proportia de nisip natural din amestecul cu nisip de concasare este de max 20%
Granulozitatea agregatului natural total precum i coninutul de bitum pentru betoanele asfaltice
ciiindrate tip BAP sunt cuprinse n limitele din tabelul 3.
Tabelul 3
Nr. Specificaii Condiii de admisibilitate
crt.
Granulozitatea agregatelor naturale:
- trece prin sita de 16 mm,% 95...100
- trece prin sita de 8 mm, % 68.-85
1. - trece sita de 4 mm, % 50...70
- trece sita de 2 mm, % 40...56
- trece prin sita de 0,63 mm, % 25...40
87
2. Coninutul de bitum, % n mixtur 6,0...7,0
Coninutul optim de bitum n betonul asfaltic cilindrat tip BAP se stabilete prin studii
preliminare de laborator conform
STAS 1338/1,2.
Caracteristicile fizico-mecanice ale betoaneior asfaltice ciiindrate tip BAP trebuie s
ndeplineasc condiiile din tabelul 4.
Nr. Caracteristici Beton asfaltic cilindrat tip BAP
crt. Tipul bitumului
D 60/80 D 80/100
A Caracteristici pe epruvete Marshall
1 Densitate aparent, kg/m3, min. 2350 2350
2 Absorbie de ap, % voi, max. 1,5 1,5
3 Stabilitate (S) ia 60C, kN, min. 7,5 7,0
4 Indice de curgere (fluaj) (I) la 60C, 1,5...4,5 1,5.4,5
mm
B Caracteristici pe probe intacte (carote) prelevate din mbrcminte la 30 zile de la
execuie
1 Densitatea aparent kg/m3, min. 2250 2250
2 Absorbia de ap, % voi. max. 2,0 2,0
3 Grad de compactare, % min. 97 97
Corpurile de prob Marshall se confecioneaz conform STAS 1338/1,2.

Caracteristicile fizico-mecance ale mixturilor asfaltice se determin conform STAS 1338/2
pe mixturi preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor, pe probe de mixtur prelevate de ia
malaxor sau de la aternere pe parcursul execuiei, precum i din mbrcmintea gata executat.
Gradul de compactare al mixturii din strat se determin conform art. 69 al. (2).din
AND577/2009
Utilaje si echipamente
La execuia imbracamintilor bituminoase din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum pur (tip
BAP) se folosesc, conform
SR 174-2, urmtoarele utilaje i echipamente principale:
a)Instalaie automatizat de preparare a mixturii asfaltice, dotat cu echipamente de alimentare
dozare a componenilor. Se recomand ca instalaia s fie prevzut cu usctor de filer s fie
dotat cu buncr de stocare a mixturii termozolat sau cu sistem de nclzire a acesteia.
b)Rezervoare de stocare a bitumului, magazie sau siloz pentru filer, padocuri pentru agregate
naturale;
c)Repartizator finisor dotat cu palpator i sistem de nclzire a grinzii vibratoare care asigur
aternerea uniform, la grosimea prescris i precompactarea mixturii asfaltice;
d)Atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120 - 160 kN, un compactor cu
rulouri netede de 100 - 120 kN sau un compactor mixt i un compactor de 1,2 kN pentru compactri
marginale;
e)Autocamioane basculante cu ben termoizolant sau cu ben acoperit cu prelat;
f)Autorspnditor sau dispozitiv mecanic pentru execuia amorsrii cu emulsie bituminoas
cationic.
Pregatirea stratului suport:

Inainte de execuia lucrrilor, se efectueaz verificarea cotelor stratului suport conform
proiectului de execuie.
Pregtirea stratului suport se efectueaz diferit n funcie de natura acestuia, dup cum
urmeaz:
a) n cazul n care mbrcmintea bituminoas se aplic pe suprafaa din beton de ciment, se verific
pianeitatea acesteia n conformitate cu proiectul de execuie si se admite sau respinge continuarea
88
lucrrilor, aceasta fiind faza determinant. Suprafaa astfel verificat, dup uscare, se cur i se
amorseaz cu emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid;
b) In cazul n care mbrcmintea bituminoas se aplic pe stratul de mortar asfaltic turnat sau
cilindrat, suprafaa acestuia se cur i se amorseaz cu emulsie bituminoas cationic cu rupere
rapid numai atunci cnd execuia mbrcminii se efectueaz la un interval de peste 24 h de la
turnarea mortarului asfaltic sau acesta a fost supus circulaiei;
c) In cazul n care mbrcmintea bituminoas se aplic pe un strat bituminos rezultat ca urmare a
frezrii mbrcminii bituminoase vechi, suprafaa acesteia se cur i se amorseaz cu emulsie
bituminoas cationic cu rupere rapid.
d) In cazul n care mbrcmintea se aplic direct pe hidroizolaie, se va avea n vedere corelarea
stabilitii termice a hidroizolaiei cu tipul de mixtur utilizat i se va asigura aderena acestora.
Amorsarea se execut mecanizat cu emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid,
realizndu-se o pelicul omogen, pe toat suprafaa stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va
fi de 0,3...0,4 kg/m2.
Amorsarea se face n faa repartizatorului pe distana minim care s asigure timpul necesar
ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m.
Suprafaa stratului suport pe care se execut amorsarea trebuie s fie uscat i curat.
Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAP:
Prepararea mixturii asfaltice cu bitum la cald se realizeaz n instalaii automatizate, conform SR

174-2 i din prezentul Normativ.
Mixtura asfaltic cilindrat se prepar n conformitate cu prevederile SR 174-2, cu precizarea c
temperatura agregatelor naturale, bitumului i a mixturii asfaltice la ieirea din malaxor va fi
conform tabelului 5.
Tipul Temperaturile componentelor la prepararea Temperatura

bitumului mixturii asfaltice, C mixturilor ia ieire din
Agregate naturale la Bitum la intrare n malaxor C
ieire din usctor malaxor
Tip D 60/80 180 ... 190 160 ... 170 165 ... 175
Tip D 80/100 175 ... 185 150 ... 170 160 ... 170
Transportul mixturii asfaltice la punctul de lucru se realizeaz n autocamioane basculante cu

bene curate, termoizolante sau acoperite cu prelat.
Se interzice transportul mixturii asfaltice cu autobasculante cu ben neacoperit, ntruct
pierderea de temperatur sub limitele stabilite prin prezentul normativ conduce la nerespectarea
temperaturilor de aternere i compactare deci la o mbrcminte bituminoas neetan, improprie
pentru calea pe podurile rutiere.
Aternerea mixturii asfaltice se face la temperaturi atmosferice de peste 10C. Execuia se

ntrerupe pe timp de ploaie sau vnt puternic i se reia numai dup uscarea suportului.
Aternerea i compactarea mixturii asfaltice se face conform SR 174-2 prevederilor art. 48-
56 din prezentul normativ.
Aternerea mixturii asfaltice ciiindrate se execut numai mecanizat, cu repartizator finisor,
care s asigure precompactarea mixturii asfaltice.
Repartizatorul trebuie s fie capabil de a aterne mixtura asfaltic fr s se produc
segregarea acesteia, respectnd profilele i grosimile fixate prin proiectul de execuie.
Mixtura asfaltic trebuie aternut continuu, n mod uniform att din punct de vedere al
grosimii ct i al afnrii.
Viteza de aternere cu repartizatorul trebuie s fie adaptat condiiei de sosire a mixturii
asfaltice de la instalaia de preparare, i ct se poate de constant pentru a evita total ntreruperile n
timpul execuiei stratului bituminos n ziua respectiv.
In buncrul repartizatorului trebuie s existe n permanen suficient mixtur pentru a se
evita o rspndire neuniform a materialului.
89
Imbrcmintea bituminoas pe calea podului se execut prin aternerea mixturii asfaltice pe
cte o band de circulaie, pe straturi.
Operaia de compactare a mixturii asfaltice se execut imediat dup aternere, astfel nct s
se obin valorile optime ale caracteristicilor fizico-mecanice i de suprafare.
Atelierul de compactare va fi constituit conform art. 38. Numrul i tipul compactoarelor va fi
stabilit n funcie de cantitatea de mixtur ce se aterne i de timpul necesar de compactare pentru
nscrierea n limita minim a temperaturii de compactare.
Numrul optim de treceri al fiecrui compactor se stabilete prin ncercri pe un sector de
drum, nainte de a se trece la execuia mbrc-minii bituminoase pe calea podului, dar nu va fi mai
mic de 12.
Temperatura mixturii la aternere i la compactare trebuie s se ncadreze n limitele din
tabelul 6.
Compactarea se executa in lungul caii podului de la margine spre ax.Suprafata stratului se va

controla in permanenta, micile denivelari ce ap ar pe suprafata se coreleaza dupa prima trecere a
compactorului pe toata latimea benzii
Pentru ca suprafaa stratului s fie uniforma, denivelrile maxime admisibile sub dreptarul de
3 m, n profil longitudinal trebuie s fie de max.3 mm sau conform SR 174-1, funcie de clasa
tehnic a drumului pe care este situat podul.
Rosturile de lucru longitudinale i transversale se realizeaz conform prescripiilor SR 174-2,
iar rosturile care separ mixtura asfaltica aternut de la o zi la alta trebuie s fie astfel realizate
nct s asigure o tranziie ntre suprafeele vechi i noi.
Controlul calitatii lucrarilor :

Controlul calitii lucrrilor de execuie a mbrcminii bituminoase cilindrate pe calea
podurilor rutiere, din beton asfaltic cilindrat se execut pe faze, astfel:
Controlul calitii materialelor nainte de utilizare;
Controlul stratului suport ca faz determinant;
Controlul fabricaiei i punerii n oper a mixturii asfaltice;
Controlul calitii mbrcminii bituminoase executate.
Controlul calitatii materialelor :

Materialele destinate fabricaiei mixturilor asfaltice vor fi verificate n conformitate cu
prescripiile din standardele respective n condiiile artate la art. 27-30 din AND577/2009, la
elaborarea dozajelor, de ctre un laborator autorizat.
Verificrile i determinrile ce se execut pe parcursul execuiei de ctre un laborator autorizat pe
fiecare lot de materiale aprovizionat constau n urmtoarele:
a)Bitum:
Penetraie la 25C, STAS 42;
Punct de nmuiere IB, STAS 60;
- Ductilitate la 25C, SR61.
b)Criblur:
Natur mineralogic (examinare vizual);
Granulozitate, STAS 730;
Coeficient de form, STAS 730;
Coninutul de fraciuni sub 0,1 mm, STAS 730;
90
c)Nisip de concasare:
Coeficient de activitate, STAS 730.
d)Nisip natural:
Echivalent de nisip, STAS 730;
Corpuri strine materii organice, STAS 4606.
e)Filer:
Finee, STAS 539;
Umiditate, STAS 539.
Controlul fabricatiei si punerii in opera a mixturii asfaltice:

Mixturile asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe pod sunt supuse
ncercrilor preliminare pentru elaborarea dozajelor i efectuarea controlului n timpul fabricaiei, n
conformitate cu condiiile de la art. 31-37 din AND577/2009 i conform SR 174-2.
Verificrile i determinrile se execut de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator
autorizat i constau n urmtoarele:
Determinarea granulozitii i umiditii amestecului de agregate naturale;
Reglarea predozatoarelor conform reetei adaptate;
Controlul sistemelor de dozare a materialelor la instalaia de preparare a mixturii asfaltice.
Verificarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale, a liantului, a mixturii asfaltice la
ieirea din malaxor, la aternere i compactare;
Verificarea compoziiei mixturii asfaltice: coninut de bitum i granulozitatea agregatului
total, conform SREN 12697-1 i respectiv STAS 1338/2;
Verificarea calitii mixturii asfaltice n timpul execuiei mbrcminii, din mixturi prelevate
de la instalaia de preparare sau de la aternere.
Pentru verificarea compoziiei mixturilor asfaltice se determin granulozitatea agregatelor
naturale i dozajul de bitum, care trebuie s corespund dozajelor stabilite prin studiul preliminar de
laborator.
Abaterile admise fa de compoziia prescris sunt conform tabelului 7, cu ncadrarea curbei
n zona prescris.
Tabelul 7
Caracteristica Abateri maxime admise (%)
Dozajul de liant 0,3
Compoziia granulometric:
fraciunea 8-16 mm 5
fraciunea 4-8 mm 5
fraciunea 2-4 mm +5
fraciunea 0,63 - 1 mm 4
fraciunea 0,2 - 0,63 mm 3
fraciunea 0,1 - 0,2 mm 2
fraciunea < 0,1 mm 1,5
Frecvena verificrilor determinrilor efectuate pentru controlul calitii fabricaiei este

dat n tabelul 8.
Nr.
Natura ncercrii sau verificrii Frecvena
crt.
Studiu preliminar de laborator pentru elaborarea La nceperea lucrrilor cu adaptarea reetei la
1.
dozajelor mixturii asfaltice schimbarea sursei sau calitii materialelor
Controlul reglajului instalaiei de preparare a naintea nceperii fabricrii fiecrui tip de
2.
mixturii asfaltice mixtura cu consemnare scris
91
Granulozitatea amestecului de agregate naturale i
3. filer (arja alb) sau fr filer (de pe banda de Zilnic, nainte de nceperea fabricaiei
alimentare a usctorului), funcie de tipul instalaiei
4. Compoziia mixturii asfaltice Zilnic
Temperatura agregatelor, a liantului i a mixturii la
5. Permanent, minim la o or
ieirea din malaxor
6. Temperatura mixturii la aternere i Ia compactare La fiecare autobasculant
Controlul calitii mixturii asfaltice (compoziie i 1 prob/400 t mixtur fabricat sau pe lucrare
7.
caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall) pentru cantiti de sub 4001
Calitatea mixturilor asfaltice preparate va fi atestat prin declaraia de conformitate i prin

buletinul de ncercri elaborat pe baza ncercrilor i analizelor de laborator.
Controlul calitatii imbracmintii bituminoase executate:
Imbrcmintea bituminoas gata executat va fi supus urmtoarelor verificri:
a)Verificarea gradului de compactare;
b)Verificarea elementelor geometrice.
Gradul de compactare se verific, de regul, prin ncercri nedistructive (cu
gamadensimetru) conform instruciunilor aprobate.
Verificarea elementelor geometrice, respectiv verificarea profilului transversal i
longitudinal i a uniformitii n profil longitudinal se efectueaz cu echipamente adecvate
omologate conform prevederile SR 174/2.
In cazul n care nu pot fi aplicate metode nedistructive de verificare a gradului de
compactare sau apar neconformiti, la cererea scris a comisiei de recepie a lucrrilor pot fi
prelevate carote. Acestea vor fi investigate conform STAS 1338/2 n ceea ce privete:
-grosimea stratului;
-densitatea aparent i absorbia de ap conform tabel 4 pe probe intacte;
-gradul de compactare;
-compoziia mixturii (coninut de bitum i curba granulometric);
-alte ncercri fzico-mecanice, solicitate de comisia de recepie, efectuate direct pe carote (ex.
stabilitatea Marshall sau ncercri dinamice) sau pecorpuri de prob confecionate n laborator din
mixtur renclzit.
Carotele vor fi astfel prelevate nct s nu fie afectat hidroizolaia i stratul de protecie a
acesteia, iar locurile de unde au fost prelevate carotele vor fi acoperite imediat cu mixtur asfaltica
de acelai tip cu cel de realizare a cii.
Gradul de compactare se calculeaz prin raportarea procentual a densitii aparente a
mixturii din strat (determinat cu gamadensimetrul sau pe carote n laborator) la densitatea aparent
a epruvetelor Marshall confecionate din aceeai mixtur (la elaborarea dozajelor, la verificarea
execuiei sau din caratele renclzite n laborator; n caz de litigiu se aplic ultima variant).
4.11. Caiet de sarcini - Lucrari de terasamente

G E N E R A L I T AT I
ART. 1. Domeniu de aplicare

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie
indeplinite la executarea debleurilor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea
lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
92
ART. 2. Prevederi generale
2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-89 si alte standarde
si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitati de
specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a t erasamentelor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
(Inginerul) poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe
cheltuiala Antreprenorului.
C A P I T O L UL I : MATERIALE FOLOSITE
ART. 3. Pamant vegetal
3.1. Pentru acoperirea suprafetelor ce u rmeaza a f i insamantate sau plantate se foloseste pamant
vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren, cu pamant
vegetal corespunzator.
ART. 4. Pamanturi pentru terasamente

4.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conformSTAS 1243-88 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date in tabelele 1.a si 1.b.
4.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
4.3. Pamanturile clasificate ca b une pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
4.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice
locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS
1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.
4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau
foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc,
vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var,
cenusa de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o
adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor
foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc. Adancimea
se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de
catre inginer.
4.6. Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu
var, vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din
patul drumului are umiditatea relative Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil,
rezistent si permeabil.
W - umiditate naturala
Wo = W L - limita de curgere
4.7. Pentru realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi symbol 4d

(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este
necesar ca al egerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
4.8. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si
vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si
pamanturile cu continut mai mare de 5%de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi,
93
bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini,
crengi, etc).
ART. 5. Apa de compactare

10.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
10.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului, cu exceptia compactarii
terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
10.3. Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat
cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
ART. 6. Pamanturi pentru straturi de protectie

6.1. Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile
trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, fiind excluse nisipurile si
pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100
mm.
ART. 7. Verificarea calitatii pamanturilor

7.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia,
prevazute in tabelul 2.
Tabel 2
Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de
determinare
conform STAS
1. Granulozitate In functie de eterogenitatea 1913/5-85
2. Limita de plasticitate pamantului utilizat inca nu va 1913/4-86
3. Densitate uscata maxima fi mai mica decat o incercare 1913/3-76
4. Coeficientul de neuniformitate la fiecare 5.000 mc 730-89
Pentru pamanturile folosite in
5. Caracteristicile de compactare rambleele din spatele zidurilor 1913/13-83
si pamanturile folosite
Umflare libera La protectia rambleelor, o
6. 1913/12-88
incercare la fiecare 1.000mc
-2000 mc pamant pentru
Sensibilitate la inghet,dezghet-o
7. ramblee 1709/3-90
incercare la fiecare:
-250 ml de drum in debleu
8. Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
C A P I T O LUL II: EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART. 8. Pichetajul lucrarilor

8.1. De regula, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe
teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne
de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de
reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cate doi
reperi pe km.
8.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de
executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de
pe teren.
8.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea
94
pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare
detaliata a profilurilor transversale, la o distant maxima intre acestea de 30 min aliniament si de 20 min
curbe.
8.4. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in
lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.5. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
8.6. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are
obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa daca este necesar.
8.7. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor,
pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin
24 ore in devans.
8.8. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
ART. 9. Lucrari pregatitoare

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- demolarea constructiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa
scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemons rezultat, in caz ca este necesar,
in conformitate cu legislatia in vigoare.
9.3. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2
m precum si la debleuri.
9.4. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
9.5. Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor
de imprumut.
9.6. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor
drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii.
9.7. Pe portiunile de drumunde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara
amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare
a apelor din ampriza drumului.
9.8. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
9.9. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa
publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
9.10. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pe ntru umplutura, conform prevederilor art.4 si
compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 5 punctul b.
9.11. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.
9.12. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
95
ART. 10. Miscarea pamantului
10.1. Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
Consultantului spre aprobare o di agrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un t abel de
miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de
transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleelor
(in sensul prevederilor din art. 4) precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care
trebuie inlocuite (in sensul art. 4) vor fi transportate in depozite definitive.
10.3. Necesarul de pamant care nu poa te fi asigurat din debleuri va proveni din gropi de
imprumut.
10.4. Recurgerea la debleuri si ramblee in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.
10.5. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini
speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de
executie a r ambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare
propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de
laborator, demonstrand existenta reala a m aterialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce s e vor
exploata.
10.6. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar poate preciza, complete sau
modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in
cadrul unui caiet de sarcini speciale, Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste
destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
10.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, Tabelul de
miscare a pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate
de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a
pamantului stabilit de Client, daca aceasta exista, ca s i de punctele de trecere obligatorii ale
itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii
Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.
ART. 11. Gropi de imprumut si depozite de pamant

11.1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului.
Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de
imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita
de:
- un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritual prevederilor
articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator
executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau
pentru gropile de imprumut;
- un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
- pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit
conformprevederilor proiectului;
- crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului,
sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
- taluzurile gropilor de imprumut pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura
evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate;
- sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub
cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu;
- in albiile majore ale raurilor gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand
o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
96
- fundul gropilor de imprumut va avea o pa nta transversala de 1...3% spre exterior si o pa nta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
- taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de
1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel
de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de sapatura din zonele de debleu poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
- in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului; suprafata superioara a
acestor ramblee suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei
rambleului drumului proiectat;
- la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor
existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea
pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
11.4. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se
provoace inzapezirea drumului.
11.5. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze,
din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz,
Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
11.6. Inginerul se va opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibie de a
inrautati aspectul imprejurimilor si al scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru
acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
11.7. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de
pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
ART. 12. Executia debleurilor

12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor
de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si
recunoscut ca satisfacator de catre Inginerul lucrarii.
12.2. Aceste acceptari trebuie in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
12.3. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
12.4. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si
pe cheltuiala Antreprenorului.
12.5. La saparea in terenuri sensibile la umezeala terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului
hidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate
lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca
lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
12.6. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala
Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor
Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97%
Proctor Normal.
12.7. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta
constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului
terasamentelor.
12.8. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de
maximum 12,00 msunt date in tabelul 3, in functie de natura materialelor existente in debleu.
97
12.9. In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri), indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili
printr-un calcul de stabilitate.
12.10. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
12.11. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente masele de pamant devin instabile
Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul.
12.12. Debleurile in terenuri moi ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal pe
o adancime de 30 cm(conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.13. In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va
trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se
obtina:
- degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
- cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
12.14. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze in mod frecvent si in special
dupa explozie taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile
de roca instabile, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
12.15. Dupa executia lucrarilor,se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo
unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara.
12.16. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3
msunt date in tabelul 4.
12.17. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a r ealiza o adancime suplimentara, apoi de a
completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa
cumeste aratat in art.14.
12.18. Daca proiectul prevede executarea rambleelor cu pamanturi sensibile la umezeala
Inginerul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
- in perioada ploioasa: extragerea verticala;
- dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi
superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor Normal.
12.19. In timpul executiei debleurilor Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce u rmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de
apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor
profilului in lung.
12.20. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va
trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere la suprafata partii excavate si sa execute in timp
util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
98
ART. 13. Pregatirea terenului de sub ramblee
13.1. Lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor
de rambleu.
13.2. Pentru ramblee mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
13.3. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va
trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru
umplutura, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4%spre exterior.
13.4. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
13.5. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9 sau pe terenuri
de portanta scazuta se va executa o compactare a t erenului de la baza rambleului pe o adancime
minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conformtabelului 5.
ART. 14. Executia rambleelor

14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fie verificate si acceptate de Inginer. Aceasta
acceptare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier.
14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite
prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
14.2. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, la
propunerea Antreprenorului.
14.3. Modul de executie a rambleelor
14.3.1. Rambleele se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si
variatiile de umiditate si granulometrie.
14.3.2. Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturilor
elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi
alaturate care impreuna acopera intreaga latime a p rofilului, urmarind ca d ecalarea in inaltime intre
doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa.
14.3.3. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a
benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
14.3.4. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o panta transversala de 35% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea
panta prescrisa conformarticolului 16.
14.3.5. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor
masuri:
- impanarea golurilor cu pamant;
- asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
14.3.6. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile
in consecinta pentru punerea in opera, respective asternerea si necompactarea imediata, lasand
pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de
cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
14.4. Compactarea rambleelor
14.4.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a s e realiza gradul de compactare Proctor
Normal prevazut in STAS 2914-84, conform tabelului 5.
99
NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de
50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se
va putea considera a fi de 100%din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar
de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme
vizibile la controlul gradului de compactare.
14.4.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant care poate
asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele
existente si folosite pe santier.
14.4.3. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un t ronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca nu poate fi obtinuta compactarea prescrisa,
Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce v a aduce modificarile
necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate
in registrul de santier.
14.4.4. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu
va depasi 20 cm dupa compactare.
14.4.5. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de
ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.
14.5. Controlul compactarii
14.5.1. In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
- controlul va fi pe fiecare strat;
- frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
14.5.2. Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele
privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat
si sector de drum.
14.5.3. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in
mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
14.6. Profiluri si taluzuri
14.6.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din
proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile.
14.6.2. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
100
14.6.3. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu s unt
dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale.
14.6.4. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe vertical indicate in tabelul 7.
Tabel 7
14.6.5. Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de
compactare indicat in tabelul 5.
14.6.6. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la
maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul
inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
14.6.7. La ramblee mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor,
ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de
1,3....1,5.
14.6.8. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, in functie de
caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
14.6.9. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:

- platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
14.6.10. Denivelarile sunt masurate sub lata de 3mlungime.
14.6.11. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de +50 cm.
14.7. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
14.7.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va putea
ordona Antreprenorului urmatoarele:
- asternerea si compactarea imediata a p amanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un
grad de umiditate convenabil;
- un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin
evaporare;
- tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.
101
14.7.2. Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru
evacuarea apelor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stancos
14.8.1. Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volumminimde goluri.
14.8.2. Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0,80m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri
mai mari de 0,20 m.
14.8.3. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor
fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
14.8.4. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de
goluri ridicat, este interzisa.
14.8.5. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a
facilita aranjarea blocurilor.
14.8.6. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
- Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
- S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza
stabilita pe sectoarele experimentale.
14.8.7. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat
prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari
si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
14.8.8. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi
inscrise in registrul de santier.
14.8.9. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul
debleurilor in material stancos, art. 12 tab. 4.
14.8.10. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel
putin jumatate din grosimea lor.
14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
14.9.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul
de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia,
pentru obtinerea compactarii prescrise.
14.9.2. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei
umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
14.9.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4.
Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
14.10. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele lucrarilor de arta (culee, aripi, ziduri de sprijin,
etc.)
14.10.1. In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale rambleele din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia
materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a
materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
14.10.2. Rambleul se va compacta mecanic la gradul din tabelul 5 s i cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.
14.10.3. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de
folosire.
14.11. Protectia impotriva apelor
102
14.11.1. Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a car or intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi
inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
14.11.2. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea m ai
apropiata statie pluviometrica.
ART. 15. Executia santurilor si rigolelor

15.1. Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
15.2. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralele cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului
sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
15.3. La sfarsitul lucrarilor si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.
ART. 16. Finisarea platformei

16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
16.2. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.
16.3. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei: +/- 0,05 m, fata de ax;
+/- 0,10 m, pe intreaga latime.
- la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
16.4. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea
de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale
proiectului, fara sa coboare sub o panta transversal de 4%.
ART. 17. Acoperirea cu pamant vegetal

17.1. Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil
taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele, prefabricate etc., destinate a l e fixa. Aceste
trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
17.2. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
17.3. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
17.4. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este, in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
ART. 18. Drenarea apelor subterane

18.1. Antreprenorul nu e ste obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational.
18.2. Lucrarile de drenare a apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre Inginer si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte
dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
ART. 19. Intretinerea in timpul termenului de garantie

19.1. In timpul termenului de garantie Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleelor, sa mentina scurgerea apelor si sa repare
toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.
19.2. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea scrisa a
Inginerului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.
ART. 20. Controlul executiei lucrarilor

103
20.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
20.3. Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost
finalizat si aprobat de Inginer.
20.4. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora
cu stratul urmator.
20.5. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare
20.5.1. Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu-se respectarea intocmai a p revederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10
min raport cu reperii pichetajului general.
20.6. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)
20.6.1. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea
stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.
20.6.2. Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
20.6.3. Natura si starea solului se vor testa la minim2000 mc umplutura.
20.6.4. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a cal itatii
lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
20.6.5. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii,
conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
20.6.6. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max.
25munul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta).
20.6.7. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul
9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la
nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate in tabelul 9.
20.6.8. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate
portanta scazuta.
20.7. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi consta in determinarea
principalelor caracteristici ale pamantului, conformtabelului 2.
20.8. Verificarea grosimii straturilor asternute se efectueaza pentru fiecare strat de pamant asternut
la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul
experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.
20.9. Verificarea compactarii umpluturilor
20.9.1. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera.
20.9.2. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza
stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand
grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din
fiecare punct, care trebuie sa aiba un vol um de min. 1000 c m3, conform STAS 2914 - 84 cap.7.
Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
20.9.3. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13-83.
104
20.9.4. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate
stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
20.9.5. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu verificarea gradului de
compactare realizat se va face in minimumtrei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte
vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
20.9.6. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu s unt corespunzatoare celor prevazute in
tabelul 5, s e va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
20.9.7. Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare
prescris, compactarea ulterioara a stratului nemaifiind posibila.
20.9.8. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu parghie.
20.10. Controlul caracteristicilor patului drumului
20.10.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul
deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
20.10.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de
prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele
aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
20.10.3. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
20.10.4. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghie.
20.10.5. Conform Normativului CD 31-2002 capacitatea portanta necesara la nivelul patului
drumului se considera realizata daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de
115 KN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10%din numarul
punctelor masurate.
20.10.6. Cand masurarea deformatiei elastice cu deflectometrul cu parghie nu este posibila,

Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
20.10.7. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS
2914/4-89, frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m
lungime.
C A P I T O LUL III: RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
ART. 21. Receptia pe faze de executie

21.1. In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform
Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si
publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in
vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
21.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
21.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se
incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.
21.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si pichetarea lucrarii;
105
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- in cazul rambleelor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii
sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
- in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control
si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
21.6. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din acestea se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale
si a proiectului de executie;
- natura pamantului din corpul drumului.
21.7. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in
parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari
ale taluzurilor, etc.;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
21.8. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se vor stabili si modul si
termenele de remediere.
ART. 22. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a l ucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu
HGR273/94.
ART. 23. Receptia finala

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca
acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile
respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
106
107
108
4.12. Caiet de sarcini - Protecie sferturilor de con
Pentru asigurarea stabilitii pmntului din sfertul de con, se pot aplica urmtoarele 2 tipuri
de protecii:
1. Taluz constant 2:3
- sub pod (sau pasaj) se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundaie;
- n afara podului (sau pasajului) se va nierba.
2. Taluz variabil
se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundaie;
Pereul pentru sfertul de con se va realiza din beton dale de beton, rostuite, aezate pe un strat
de fundaie din beton de 10 cm grosime i un strat de nisip de 5 cm grosime. Dalele din beton vor
avea form hexagonal, cu latura de 10-15 cm i grosimea de 15 cm, pentru nlimea de 4,00 m de
la vrful sfertului de con i cu grosimea de 20 cm pentru restul de nlime. Stratul de fundaie din
beton se aterne n avans de pozarea dalelor, astfel nct acestea se vor aeza tot timpul pe betonul
proaspt.
4.13. Caiet de sarcini - Scri i casiuri pe taluze

La capetele podului se vor amplasa de o parte i de alta ale acestuia, casiuri pentru evacuarea
rapid a apelor meteorice de pe suprastructur i scri pentru accesul sub pod.
Casiul se va executa din dale de beton prefabricate monolitizate pe antier. Forma i
dimensiunile acestuia se vor preciza prin proiect.
Scrile se realizeaz din elemente (trepte) prefabricate din beton.
Treptele trebuie s fie de nlime egal i s corespund ca form, dimensiuni i mod de
finisare, prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapt cu
dreptarul i nivela cu bul de aer. Abaterile limit admisibile sunt:
- la orizontalitatea treptelor 2 mm
- la nlimea treptelor 1 mm
Muchiile treptelor trebuie s fie drepte i intacte, s nu prezinte ondulaii sau tirbituri. De
asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie s prezinte reparaii locale ale unor
tirbituri produse n timpul execuiei din cauza unei protejri insuficiente a treptelor.
Att casiul ct i scara vor rezema pe taluz pe o fundaie de balast de 10 cm grosime i vor
avea fiecare o fundaie din beton a crei dimensiuni, funcie de nlimea terasamentului, se vor
preciza n proiect.
Scrile pe taluze sunt prevzute cu un parapet realizat din eav de diametrul 38 mm sau
oel rotund OB 37 20 mm. Parapetele trebuie s fie verticale pe toat nlimea, verificarea
efectundu-se cu firul cu plumb. La mna curent a parapetelor metalice se va controla ca n
punctele de nndire s nu existe praguri care s jeneze la palm. Micile denivelri se vor nltura
prin polizare. Stlpii acestui parapet vor avea fundaii din piatr spart, sau din beton.
4.14. Caiet de sarcini - Parapeti de protecie

PREFATA
Nivelul de serviciu va fi de minim H4B
Toate dimensiunile si pozitionarea parapetilor vor fi prezentate in desene.
Acest caiet de sarcini precizeaza materialele utilizate in realizarea lor,si orice procedura
specifica de instalare ce ar putea fi solicitata.
CALITATEA MATERIALELOR SI TESTE
109
Calitatea materialelor
Otelul utilizat pentru parapeti nu trebuie sa aiba imperfectiuni de exemplu goluri de turnare
sau zgarieturi fine,dar pot fi in concordanta cu UNI EN 10025 S275 JR( ex Fe 430 B UNI 7070)
si cu UNI EN 10025 S275 JR(ex Fe 360 B UNI 7070).
Otelul utilizat la realizarea elementelor metalice trebuie sa fie cu acoperire de zinc in
concordanta cu standardul NFA 35 303:1994 Sectiunea 1.
Tolerantele dimensiunilor
Profilele din otel vor fi in concordanta cu specificatiile si tolerantele din UNI 7344/85. Se vor
aplica urmatoarele tolerante aditional:
Placile de fixare sau benzile mai mari de 3.50 mm toleranta de grosime 0.05 mm
Placile de fixare sau benzile intre 3.51mm si 7.00mm toleranta de grosime 0.10 mm
Placile de fixare sau benzile mai mari de 7.00 mm toleranta de grosime 0.15 mm
Imbinare cu suruburi
Criteriul de utilizare al suruburilor va fi in concordanta cu paragraful 8.8 al standardului
UNI3740 sau conform indicatiilor din desen.
Imbinare prin sudare
Imbinarile intre elementele metalice vor fi sudate si penetrate in conformitate cu sectiunea 2.5
a standardului CNR UNI 10011/88. Constructorul trebuie sa tina cont de aceste specificatii si de
cele din desene.
Galvanizare
Zincul folosit in lucrarile de finisare trebuie sa fie de calitatea Zn99, 95UNI 2013/74.
Acoperirea suprafetelor se va face prin galvanizare calda adinca.Suprafata stratului de acoperire va
fi regulat, aderent, fara impuritati in concordanta cu standard UNI SR EN ISO 1461-99. Consumul
mediu la lucrarile de finisare cu zinc pe suprafata este urmatorul:
Procedee cu grosime medie sau inaltime de 6mm 610g/mp.
Procedee cu grosime de 3 4 5 505g/mp.
Procedee cu grosime mai mica de 3 mm 395g/mp
Elemente reflectorizante tip ochi de pisica
Elementele constau intr-un suport pentru placi si ochi de pisica metacrilati in culoare
portocalie si cu o suprafata minima de 60 cmp.
Trebuie sa fie alcatuiti dintr-un ochi de pisica,situat pe partea dreapta a sensului de mers, si
doi ochi de pisica situati unul deasupra celuilat, situati pe partea stanga a directiei de mers, si vor fi
repartizati dupa cum urmeaza:
Una la fiecare 8 benzi fara zone de intreruperi sau pe benzi unde raza e mai mare de 1000m.
Una la fiecare 4 benzi pe benzile cu raze intre 1000m si 500m
Una la fiecare 2 benzi pe benzile cu raze mai mari de 500m.
Aplicare elementului reflexiv pe parapeti va fi facut pe banda de pe margine,utilizand
sistemul rapid cu carlig.
Pentru drumurile normale vor fi folosite cele cu doua fete,alba si rosie, avand aceleasi
caracteristici ca si cele cu una.
Testarea materialelor
Testarea calitatii materialelor se va face ori de cate ori Consultantul va considera necesar si de
cel putin o data in timpul realizarii contractului.
In mod normal, mostrele vor fi selectate dupa cum urmeaza, luand in considerare fiecare
mostra ce contine proba fiecarui element component al parapetului, si vor fi luate impreuna cu un
reprezentant al Constructorului:
1) Mostre referitoare la caracteristicile otelului o mostra la fiecare 10.000m
2) Mostre referitoare la caracteristicile anticorozive ale materialelor o mostra la
fiecare 5.000m
Toate mostrele vor fi trimise spre analiza la un laborator care este recunoscut de catre
Consultant. Costurile acestor teste vor fi suportate de catre Constructor.
Rezultatele obtinute de laborator vor fi aprobate o data si apoi doar se fac raporteaza la
acestea in timpul realizarii lucrarii.
Testari referitoare la otel si bulonare
110
Calitatea otelului va fi verificata utilizand testari in conformitate cu standardul UNI EN
10025.
Bulonarea va fi testata in laborator in concordanta cu standardul UNI 3740. Consultantul va
verifica impreuna cu reprezentantul Anreprenorului, fixarea piulitei cu cu o cheie dinamometrica
calibrata la 10Kgm.
Imbinarile sudate vor fi verificate in concordanta cu Standardele aplicate. Consultantul trebuie
sa aiba in vedere verificarea vizuala detailata a mostrei,penru a nota orice posibile anomalii pe
margini, precum si porozitatea,incluziuni sau fisuri. In acest caz,materialul va fi inlocuit de altul
care corespunde cerintelor. Testul in laborator trebuie sa se faca si cu ultrasunete, in concordanta cu
standardul UNI 8387/84, sau prin penetrari lichide, in concordanta cu standardul UNI 7679/77.
Testari referitoare la materialele de finisare anticorozive
Caracteristica galvanizarii va fi verificata prin intermediul testelor din standardul UNI EN
ISO 1461 99.
APROBAREA MATERIALELOR
Aprobarea materialelor va fi facute prin descrierea specificatiilor in sectiunea anterioara
TESTAREA MATERIALELOR.
Consultantul trebuie sa aprobe materialele inainte ca acestea sa se utilizeze; oricum acesta nu
il absolva pe Constructor de responsabilitatile sale.
In momentul in care testele si mostrele nu sunt incluse in specificatii, vor fi repetate de doua
ori, si numai cand ambele teste sunt pozitive materialele vor fi considerate ca corespunzatoare
standardului.
Constructorul, cand va incepe lucrarile, va inainta Consultantului o Declaratie de conformitate
cu Materialele Manufacturate emisa de fabricantul articolului si semnata de Directorul Tehnic, care
va garanta ca produsul are calitatile cerute in Certificatul de acord.
In profida validitatii acestui certificat, materialele vor indeplini cerintele documentatiei
validate a testului de sfaramare. Antrprenorul trebuie sa inainteze Consultantului o Declaratie
referitoare la procedeul de asamblare in concordanta cu instructiunile emise de producator si
semnata de Directorul Tehnic. Declaratia trebuie sa contina garantia ca toate cerintele acestei
specificatii si corespunzatoare Standardului vor fi indeplinite.
4.15. Caiet de sarcini - Dispozitive de evacuare a apelor

Dispozitivele de evacuare a apelor sunt alcatuite din guri de scurgere destinate evacuarii
apelor pluviale ce cad pe suprafata podului.
Numarul si pozitia lor sunt precizate prin proiect.
Dispozitivele de evacuare a apelor de pe suprafata suprastructurii sunt, in general,
prefabricate, conform STAS 4834/86 si se monteaza pe suprastructura, astfel incat sa permita
evacuarea apelor fara infiltratii in corpul structurii.
Antreprenorul poate propune si alte solutii decat cele din proiect, privind evacuarea apelor,
dar numai cu aprobarea beneficiarului.
4.16. Caiet de sarcini - Bordurile de trotuar

Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate de beton sau din piatra conform SR
EN 1340:2004.
Calitatea betonului sau a pietrei, modul de tratare a suprafetei si dimensiunile se vor preciza
prin proiect. Montarea bordurilor se va face cu respectarea profilului in lung si transversal al caii.
Bordurile prefabricate de beton se vor realiza cu beton de clasa minim C35/45 (Bc 40) realizat
cu ciment I 42,5 avand grad de impermeabilitate minim P8 10 si va rezista la cel putin 150 cicluri
de inghet - dezghet. Pentru bordurile din beton simplu, clasa minima de beton este de C20/25.
111
4.17. Caiet de sarcini Parapet pietonal
Parapetele de protectie sunt realizate din metal. Pe linga utilitatea lor principala de a proteja
oamenii si animalele impotriva caderilor de pe pod, au un r olul deosebit de important in estetica
podului. Parapetele metalice sunt realizate din panouri prefabricate. Acestea sunt aliniate si
monolitizate in lacasuri prevazute in lisa de beton.
Montajul debuteaza cu pregatirea locasurilor de monolitizare a stilpilor panourilor. Acest
lucru consta in scoatere cofrajelor de lemn din lisa si curatirea gaurilor. In prima faza montajul
parapetului consta in asezarea si alinierea provizorie a t uturor panourilor, iar dupa verificarea
modului de aliniere si aspect, se procedeaza la monolitizarea stilpilor in lacasurile din lisa.
Pentru a r ealiza o aliniere conforma a i ntregului parapet, in prima faza, se procedeaza la
pozarea panourilor de referinta, acestea fiind cele de la capatul deschiderilor si cele aflate in
anumite puncte caracteristice (intrari/iesiri, centre curbe in plan orizontal si vertical). Asezarea si
alinierea celorlalte panouri se realizeaza dupa sfori intinse, la partea superioara, intre panourile de
referinta. Stilpii sunt asezati si sprijiniti in lacasuri prin cupoane de otel beton sudate la partea
inferioara, iar stabilitatea in plan vertical a panourilor este asigurata prin spraituirea fiecaruia. Dupa
fixarea definitiva a tuturor panourilor, fiecare stilp este monolitizat in locas. Monolitizarea se
realizeaza prin umplerea spatiilor ramase libere cu mortar de ciment marca M400. Scoaterea
spraiturilor, necesare asigurarii verticalitatii panourilor, se realizeaza dupa minim 7 zile de la
montajul parapetului.
Activitatea de monitorizare a lucrarilor de executie ale parapetului metalic cuprinde actiunile
de verificari si incercari prezentate in continuare.
1. Verificarea modului de curatire a locasurilor pentru monolitizarea stilpilor. Actiunea este
realizata de seful punctului de lucru, dupa realizarea curatirii tuturor locasurilor.
2. Verificarea pozitionarii panourilor de referinta. Se verifica zona de montaj si corectitudinea
pozitionarii. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, dupa montarea tuturor parapetilor
de acest gen, pe o parte a podului.
3. Verificarea modului de pozitionare a panourilor dupa sfoara de aliniere, intinsa intre
parapetii de referinta. Actiunea este realizata de seful de echipa montatori, in timpul desfasurarii
lucrarilor, iar in faza finala, dupa montarea tuturor parapetilor, ea este realizata de seful punctului de
lucru. In cadrul activitatii se verifica si modul de solidarizare a stilpilor in gauri si modul de
spraituire a panourilor pentru a-si pastra pozitia verticala.
4. Verificarea modului de monolitizare a stilpilor parapetului in lacasuri. Actiunea este
realizata de seful de echipa, respectiv de seful punctului de lucru, in timpul realizarii lucrarilor si in
faza finala.
5. Verificarea aplicarii protectiei anticorozive.
6. Verificarea vopsirii finale
Schema de montare si alcatuierea a parapetelor pietonale este precizata in proiect
Verificari ale parapetelor pietonale:

- verificarea sudurilor;
- verificarea elementelor metalice;
- verificarea uruburilor la sistemele de prindere i nndire;
- verificarea rosturilor de dilataie, pe aceeai vertical cu rosturile de dilataie ale
suprastructurilor.
APROBAREA MATERIALELOR
Aprobarea materialelor va fi facute pe baza certificatelor de conformitate.
Consultantul trebuie sa aprobe materialele inainte ca acestea sa se utilizeze; oricum acesta nu
il absolva pe Constructor de responsabilitatile sale.
In momentul in care testele si mostrele nu sunt incluse in specificatii, vor fi repetate de doua
ori, si numai cand ambele teste sunt pozitive materialele vor fi considerate corespunzatoare.
Constructorul, cand va incepe lucrarile, va inainta Consultantului o Declaratie de conformitate
cu Materialele Manufacturate emisa de fabricantul articolului si semnata de Directorul Tehnic, care
va garanta ca produsul are calitatile cerute in Certificatul de acord.
112
4.18. Caiet de sarcini - Fundatii de balast si/sau de balast amestec
optimal
GENERALITATI
1. Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare

1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor
de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale
strazilor.
1.2. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie
folosite, prevazute in SR 662:2002 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400-84.
2. Art. 2. Prevederi generale

2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi,
in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84, intre 15 si
30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
CAPITOLUL I: MATERIALE
3. Art. 3. Agregate naturale

3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
3.3. In conformitate cu prevederile SR 662:2002, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal,
pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in
tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
COMPLETAREA
SISTEMULUI
METODE DE
RUTIER LA
CARACTERISTICI AMESTEC FUNDATII VERIFICARE
INGHET-
OPTIM RUTIERE CONFORM
DEZGHET-
STRAT DE
FORMA
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Continut de
STAS 1913/5-85
fractiuni%
sub 0.02mm Max.3 Max.3 Max.3
Sub 0.2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1mm 12-22 4-38 4-53
STAS 4606-80
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80
0-16 mm 48-65 37-82 37-86
113
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de
neuniformitate(Un) - 15 15
minim
Echivalent de
30 30 30 STAS 730-89
nisip(EN)minim
Uzura cu masina tip
Los Angeles 30 50 50
(LA)%max.
3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-
63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate
in tabelul 2.
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul
de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica
daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea
Inginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea
necesara si de esalonarea lucrarilor.
3.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora
se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
3.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
4. Art. 4. Apa
4.1. Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din
reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de
particule in suspensie.
5. Art. 5. C ontrolul calitatii balastului sau a b alastului amestec optimal inainte de realizarea
stratului de fundatie
5.1. Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 3.
114
CAPITOLUL II: STABILIREACARACTERISTICILORDE COMPACTARE
6. Art. 6. Caracteristicile optime de compactare

6.1. Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se
stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
6.2. Prin incercarea Proctor modificata, conformSTAS 1913/13-83 se stabilesc:
- du max.P.M.=greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
- Wopt P.M. =umiditate optima de compactare, exprimata in %.
7. Art. 7. Caracteristicile efective de compactare

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe
probe prelevate din lucrare si anume:
- du ef=greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
- Wef =umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc:
gc *100
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la

art.13.
CAPITOLUL III: PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
8. Art. 8. Masuri preliminare

8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului
de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii
in opera a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile
stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a s e face printr-un strat drenant
115
continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin
15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind
consemnate in registrul de santier.
9. Art. 9. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un
tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m(dublul latimii utilajului
de compactare).
9.2. Experimentarea are ca s cop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului
de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru
realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.
9.3. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand
controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun accord si efectuate de un laborator
de specialitate.
9.4. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
9.5. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
- Q =volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc
- S =suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
9.6. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se
cumuleaza.
9.7. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
9.8. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a
servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
10. Art. 10. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal
intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
10.2. Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in
proiect.
10.3. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
10.4. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
10.5. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul
de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza
utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
10.6. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca a cesta sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform
pct. 8.3.
10.7. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman
dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari
mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
10.8. Este interzisa folosirea balastului inghetat.
10.9. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.
116
11. Art. 11. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal
11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.
determinarea greutatii volumice in mp si minim 5 pun cte pentru STAS 12.288-

stare uscata suprafete>2.000mpde strat 85
Determinarea capacitatii portante la In cate doua puncte situate in Normativ CD
nivelul superior al stratului de profiluri transversale la distante de 31-2002
fundatie 10 m unul de altul pentru fiecare
banda cu latime de 7,5m
11.2. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se

determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea
prin deflectografie si deflectometrie a c apacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si
semirigide, indicativ CD31-2002.
11.3. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
CAPITOLUL IV: CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
12. Art. 12. Elemente geometrice

12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect.
12.2. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum+/- 20 mm.
12.3. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge
stratul, la fiecare 200 mde strat executat.
12.4. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
12.5. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect.
12.6. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
12.7. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.8. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii
sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele
admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta.
12.9. Declivitatile in profil longitudinal sunt conformproiectului.
12.10. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
13. Art. 13. Conditii de compactare

13.1. Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la
realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata conformSTAS 1913/13-83:
13.1.1. pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
- 100%,in cel putin 95%din punctele de masurare;
117
- 98%,in cel mult 5%din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la
drumurile de clasa tehnica II si III;
13.1.2. pentru drumurile din clasele tehnice IVsi V
- 98%,in cel putin 93%din punctele de masurare;
- 95%,in toate punctele de masurare.
13.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5
(conformCD31-2002).
13.3. Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile

Normativului CD31-2002.
13.4. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul
calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata
stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din
spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).
13.5. Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie,
valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
14. Art. 14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie

14.1. Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi
mai mari de+2,0 cm;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi
mai mari de+1,0 cm.
14.2. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.
CAPITOLUL V: RECEPTIA LUCRARILOR
15. Art. 15. Receptia pe faza determinanta

15.1. Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind
controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul
Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14.
15.2. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
15.3. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal in registrul de lucrari ascunse.
118
16. Art. 16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor
16.1. Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.
17. Art. 17. Receptia finala

17.1. Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se
va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
4.19. Caiet de sarcini - Strat rutier din balast stabilizat cu ciment

G E N E RAL I T AT I
Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare

1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia straturilor rutiere din
balast stabilizat cu ciment si conditiile tehnice prevazute in STAS 10473/1-87, care trebuie sa fie
indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a straturilor
executate.
1.2. Conform tabelului anexa la STAS 6400-84, straturile rutiere din agregate naturale stabilizate
cu ciment se folosesc la:
1.2.1. executia straturilor superioare de fundatie la:
- drumurile de clasa tehnica IV cu imbracaminti bituminoase, care au strat de baza din mixturi
asfaltice sau din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2- lea strat stabilizat;
- drumurile de clasa tehnica III si IV cu imbracaminti bituminoase, care au strat de baza din piatra
sparta impanata cu split bitumat;
- drumurile de clasa tehnica IIII cu imbracaminti din pavaje, care au strat de baza din agregate
naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat);
- drumurile de clasa tehnica IIII cu imbracaminti din beton de ciment;
1.2.2. executia straturilor de baza la:
- drumurile de clasa tehnica IIIV cu imbracaminti bituminoase (fara strat de mixturi asfaltice);
- drumurile de clasa tehnica III si IVcu imbracaminti din pavaj de pavele;
- drumurile de clasa tehnica IIV cu imbracaminti bituminoase (fara strat de mixturi asfaltice) si
de clasa tehnica IIII, cu imbracaminti din pavaje, care au fundatiile alcatuite dintr-un strat inferior
de balast si un strat superior din agregate naturale stabilizate.
1.3. Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi si la:
- largirea fundatiilor rutiere existente;
- amenajarea platformelor si a locurilor de parcare;
- amenajarea benzilor de stationare si de incadrare;
- consolidarea acostamentelor.
Art. 2. Prevederi generale

2.1. La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor respecta
prevederile din standardele si normativele specifice in vigoare, in masura in care acestea completeaza
si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin
laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si
determinarilor rezultate din prezentul caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
119
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
CAPITOLUL I: NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
Art. 3. Cimenturi
3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care
trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective,
indicate in tabelul nr.1:
NOTA: Cimenturile la care priza incepe mai devreme de 2 ore se vor folosi in mod obligatoriu cu
intarzietor de priza.
3.2. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei
respective vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii clase.
3.3. Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor.
3.4. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.
3.5. Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obtine
aprobarea Inginerului in acest scop.
3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective:
- ciment II/A - S 32,5 conf. SREN197-1:2002
- ciment SRII/A - S 32,5 conf. SR3011:1996
- cimentHII/A - S 32,5 conf. SR3011:1996
- ciment I 42,5 (P 40) conf. SREN197-1:2002
- ciment CD 40 conf. STAS 10092-78.
3.7. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar), al
manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.
3.8. Depozitarea cimentului se va face in celule tip siloz, atat pentru depozitele de rezerva cat si
pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva alterarilor cauzate
de fenomene meteorologice.
3.9. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si
controlul acestuia.
3.10. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in
silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curata, prin instalatia pneumatica si se vor marca,
corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
3.11. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50C.
3.12. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre
producator.
3.13. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa
verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.
120
3.14. Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile tabelului
nr.6.
3.15. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
Art. 4. Agregate
4.1. Conform STAS 10473/1, pentru executia straturilor rutiere din agregate natural stabilizate cu
ciment se utilizeaza sorturile de agregate specificate in tabelul 2.
4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la
inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la
executia stratului rutier stabilizat.
4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa
indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4.
4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai
dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii, agregatele
trebuie ferite de impurificari.
4.7. La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi si
pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.
4.8. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr.6.
4.9. Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii agregatelor, astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
121
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Nisip pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru executia
fundatiei structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de baza (conform SR 662, pct. 2.3.2.1)
Tabel 3
Agregate de balastiera sau agregate concasate de cariera sau balastiera, pentru straturi rutiere
stabilizate cu ciment
4.10. Granulozitatea, in toate cazurile, trebuie sa fie continua si sa se inscrie in limitele aratate in
tabelele nr.4 si 5.
Art. 5. Apa
5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate sa provina din
reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SREN
1008:2003.
5.2. Indiferent de sursa, la inceperea lucrarilor, se va face verificarea apei, de catre un laborator de
specialitate.
5.3. In timpul utilizarii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.
Art. 6. Aditivi
6.1. La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea
folosirea unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la prepararea
betoanelor de ciment.
122
Art. 7. Materiale de protectie
7.1. Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72
7.2. Nisip sort 0-4 mm, conformSR662.
Art. 8. Controlul calitatii materialelor inainte de prepararea amestecului stabilizat

8.1. Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din aggregate naturale
stabilizate cu ciment sunt supuse la incercari preliminare si la determinari pentru stabilitatea retetei, a
caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr.6.
CAPITOLUL II: STABILIREACOMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE

NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
Art. 9. Incercari preliminare

9.1. Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face de catre un
laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, care va determina:
- curba granulometrica a agregatelor stabilizate;
- dozajele de ciment si aditiv;
- continutul de apa;
- densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare.
9.2. Testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei, in vederea adaptarii
acesteia la conditiile de santier, pastrand caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea,
omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2.
Art. 10. Compozitia amestecului

123
10.1. Stabilitatea compozitiei amestecului se va face:
- la intrarea in functie a statiei de preparare;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
- ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.
10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stablili numai prin
incercari de laborator atestat, in functie de indeplinirea conditiilor aratate in tabelul 7.
10.3. In tabelul 8 se indica orientativ dozajele de ciment.
10.4. Curba granulometrica a am estecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in tabelul 5.
Curba granulometrica aleasa este cea care conduce la caracteristici fizicomecanice optime in conditiile
compactarii standard (incercarea Proctor modificat).
10.5. In ce priveste continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime de
compactare.
10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in starea uscata maxima dumax. Si
umiditatea optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de
catre un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificata, conformSTAS 1913/13.
10.7. O importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o a re durata de punere in
opera. Aceasta este durata in care priza este nula sau foarte slaba si permite punerea in opera a
amestecului si comportarea lui, fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
10.8. Durata de punere in opera care se cere in cazul materialelor granulare stabilizate, variaza
intre 2 si 6 ore in functie de conditiile de executie. Marirea duratei peste doua ore se poate obtine prin
utilizarea unui intarzietor de priza.
10.9. Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura ambianta si ea v a fi stabilita de
laborator in cadrul studiilor preliminare, cunoscand ca la 10C durata de punere in lucru este estimata
la dublul celei obtinute la 20C iar aceasta la randul ei este de doua ori mai mare decat cea pentru
40C.
10.10. Incercarea se face pentru diferite temperaturi, si se traseaza diagrama timp de punere in
opera - temperatura.
10.11. Dozajul de ciment va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure
rezistentele (caracteristicile) prevazute in tabelul 7.
124
CAPITOLUL III: PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT
Art. 11. Statia de preparare

11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si apa se poate efectua in centrale de
tip continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere.
11.2. Distanta maxima intre statia de preparare si punctul de lucru, va corespunde unui timp de
transport al amestecului de agreagate naturale, ciment si apa, de maxim 45 minute.
11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de:
- depozite de agregate cu dotari corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din
precipitatii;
- silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie
a statiei;
- instalatie de preparare, cu rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare;
- buncare pentru descarcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat;
- laborator amenajat si dotat corespunzator;
- dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de transport;
- dotari privind protectia muncii si P.S.I.
11.4. Centralele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici, privind precizia de
cantarire si dozare:
- agregate +/- 3%
- ciment si apa +/- 2%
- aditivi +/- 5%
11.5. Tolerantele se exprima in functie de greutatea fiecarui component si trebuie sa faca referire
la cantitatile teoretice conformcalibrarii.
11.6. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a s tatiei de preparare a am estecului lista
reglajelor care trebuie sa fie efectuate la instalatie pentru indeplinirea conditiilor prevazute la art.10,
comisia controland daca s-au facut aceste reglari, in special:
- etalonarea cantarelor;
- verificarea dozatoarelor volumetrice;
- functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-inchidere) la introducerea
agregatelor, a cimentului si a apei in malaxorul instalatiei de preparare;
- uzura paletilor malaxoarelor.
Toate aceste verificari se vor face inainte de prepararea amestecului.
Art. 12. Experimentarea prepararii amestecului

12.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa faca teste pe statia de preparare
a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, daca reteta amestecului, stabilita in
laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
12.2. Testele trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:
- umiditatea;
- omogenitatea amestecului;
- rezistenta la compresiune;
- timp optim de punere in opera.
12.3. Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare care sa asigure o buna
omogenitate a amestecului preparat.
12.4. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul testarii, in vederea
verificarii obtinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap.II, art.10.
Art. 13. Prepararea propriu-zisa a amestecului

13.1. Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura incadrarea in abaterile
prevazute la pct. 11.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.
13.2. Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de dozare,
verificandu-le ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.
125
13.3. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea naturala a
agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima de compactare stabilita
in laborator, tinandu-se seama si de pierderile de apa in timpul transportului de la statia de preparare la
locul de punere in opera.
13.4. Cantitatea de ciment ce se introduce in amestec este cea prevazuta in reteta stabilita pentru
fiecare tip de ciment aprovizionat.
13.5. Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de preparare pana
la omogenizarea amestecului.
13.6. Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a
materialului, din care se descarca in autobasculanta, astfel incat sa se evite segregarea.
Art. 14. Controlul calitatii amestecului preparat

14.1. Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la
compresiune) se vor face in conformitate cu tabelul nr.9.
14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea amestecului:
- compozitia amestecului preparat;
- caracteristicile de compactare - Proctor modificat
- caracteristici ale amestecului preparat:
* umiditati: - la statia de preparare;
- la locul de punere in opera;
* densitatea stratului compactat;
- confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizicomecanice
(rezistente la compresiune si densitate), care vor fi inscrise in evidente.
c.Q/S zilnic -
Confectionarea de epruvete
pentru determinarea
densitatii si a rezistentelor la 2 serii a 3 epruvete STAS
-
compresiune cilindrice la 1500 mp 10473/2
la 7 zile
la 28 zile
CAPITOLUL IV: PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI DIN AGREGATE

NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
Art. 15. Transportul amestecului
126
15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera cu
autobasculante (cu basculare pe spate) care circula pe fundatia de balast.
15.2. Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se
evita modificarea umiditatii acestuia.
15.3. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.
15.4. Capacitatea de transport trebuie sa fie corespunzatoare pentru a asigura functionarea
continua a instalatiei de malaxare si a atelierului de punere in opera.
Art. 16. Lucrari pregatitoare

16.1. Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va
verifica si receptiona stratul suport, conformcaietului de sarcini respectiv.
16.2. De asemenea, inainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special daca
acesta este constituit din materiale drenante (dar orice baltire va fi eliminata).
Art. 17. Experimentarea punerii in opera a amestecului

17.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa execute un t ronson
experimental.
17.2. Lungimea tronsonului de proba va fi de cel putin 30 m l si pe intreaga latime proiectata a
drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta,
realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul caiet de
sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii
(grosimea de asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare necesara).
Toate datele vor fi supuse aprobarii Inginerului.
17.3. Partea din tronsonul executat, considerata ca fiind cea mai bine realizata, va servi ca sector
de referinta pentru executia lucrarilor pe intregul drum.
Art. 18. Punerea in opera a amestecului

18.1. Asternere si nivelare
18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incat sa se realizeze
urmatoarelor obiective:
- respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte;
- asigurarea grosimii prevazuta in proiect pentru fiecare strat, in oricare punct al acestuia;
- obtinerea unei suprafatari corespunzatoare.
18.1.2. Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu autogrederul
sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare.
18.1.3. Amestecul se descarca pe drumin cordoane si apoi, cu ajutorul autogrederului sau a
repartizatoarelor mecanice, se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale a latimii prevazuta in
proiect, in functie de tehnologia de executie adoptata si de natura lucrarilor (ranforsari sau sisteme
rutiere noi).
18.1.4. Asternerea se face de regula intr-un singur strat.
18.1.5. In cazul fundatiilor, prevazute cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi realizate din
doua sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului.
18.1.6. Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor, pe sectorul
experimental, in cadrul testelor de compactare.
18.1.7. O atentie deosebita trebuie acordata la rosturile longitudinale de lucru. Asternerea celor
doua straturi adiacente care se executa in aceeasi zi trebuie executate in decurs de doua ore, pentru a
asigura continuitatea structurii stratului de baza sau de
fundatie. Marginea stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala. Taierea si indepartarea marginilor
interioare (catre axul drumului si/acolo unde trebuie executate straturi adiacente suplimentare) trebuie
facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe toata latimea partii carosabile a drumului.
18.1.8. Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilena sau cu un alt
material similar pentru evitarea patrunderii corpurilor straine in rost.
18.1.9. La executia rosturilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine verticala a stratului,
materialul excedentar trebuie taiat si indepartat.
127
18.1.10. Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in care
scop se va realiza un reperaj in afara suprafetei de lucru, in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor
pune la cota longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
18.2. Compactarea
18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un
laborator de specialitate autorizat.
18.2.2. Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat
de Inginer, inainte de compactare.
18.2.3. Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment,
trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- Cilindru Tandem cu roti tamburi metalici, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 t pe
fiecare tambur;
- Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 t si cu o presiune minima in pneu de 5
bari;
- Ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate), pot fi folosite numai cu aprobarea
Inginerului.
18.2.4. Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de
executie aprobata de Inginer si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucrarilor.
18.2.5. In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor (in
special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, largiri de
drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu placi vibratoare.
18.2.6. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care
trebuie sa corespunda valorilor aratate la pct.22.1.
18.2.7. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poa te fi obtinut, Antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
18.2.8. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea
stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de
compactare).
18.2.9. Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q este volumul pus in
opera intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si "S" este suprafata cilindrata in
intervalul de timp dat, exprimata in mp.
18.2.10. Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul
executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa
inregistreze datele pentru estimarea lui S.
18.2.11. Obtinerea unei densitati ridicate impune terminarea compactarii inainte de a incepe priza.
Aceasta conditie poate sa conduca la necesitatea incorporarii in amestec a unui intarzietor de priza, in
special pe timp calduros. Folosirea unui intarzietor de priza este recomandat pentru a permite executia
corecta a rosturilor longitudinale.
18.2.12. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine
compactate, odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate.
18.2.13. Compactarea se va face astfel:
- compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe
stratul din agregate naturale stabilizate;
- apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sa-l
impinga sub acostament, dupa care compactarea se continua normal.
18.2.14. Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului din agregate
naturale stabilizate, se vor lua masuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe intreaga suprafata a
drumului.
18.3. Masuri pentru conditii meteorologice nefavorabile
128
18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, in mod exceptional, la
temperaturi sub +5C, dar numai peste 0C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de
exigent din partea Antreprenorului si a Inginerului.
18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate.
18.3.3. Este interzisa asternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu zapada sau
cu pojghita de gheata.
18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, si
se vor se evita distantele mari de transport si stationarile pe traseu.
18.3.5. Dupa executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se protejeaza
imediat, prin acoperire cu prelata sau cu rogojini, astfel incat sa se asigure deasupra stratului turnat un
strat de aer stationar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperatura la suprafata, de minimum+5C,
timp de 7 zile.
18.3.6. La temperaturi mai mari de 35oC, suprafata stratului din agregate natural stabilizate cu
ciment va fi protejata cu emulsie bituminoasa aplicata in doua straturi succesive.
Art. 19. Protejarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment
19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu
ciment, va fi protejata cel putin sapte zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca.
1,53 cm grosime mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie, care poate fi realizata cu:
- Fluid de protectie P45
- Emulsie bituminoasa cationica STAS 8877-72
- Alte pelicule de protectie agrementate.
19.2. Pelicula de protectie se va realiza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si
umed.
19.3. Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea
stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a
se asigura o legatura buna cu viitorul strat de baza, se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura
sortul 16-25, urmata de o compactare usoara cu compactor cu pneuri (care asigura o incastrare a
criblurii in stratul de fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizei.
19.4. Stratul de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor rutiere noi
prevazute cu imbracaminti bituminoase si al reabilitarilor de drumuri, se protejeaza
conformprevederilor din tabelul nr.10.
19.5. Stratul de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor rutiere
rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, executia imbracamintii din beton de ciment
urmand sa fie inceputa dupa o durata de minim7 zile.
19.6. Cand stratul de fundatie trebuie sa suporte un t rafic de santier important, tratamentul de
protectie cu emulsie bituminoasa nu este suficient si va trebui sa se aplice un tratament superficial,
conformprevederilor din tabelul 10.
19.7. Executia stratului rutier superior poate fi inceputa numai dupa o p erioada de protectie de
minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioada in care este interzis traficul pe
acest strat.
129
19.8. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna. Peste stratul de balast
stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii rutiere proiectate.
Art. 20. Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment, puse in
opera
20.1. Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse in opera, se va
face in conformitate cu prevederile tabelului 11.
CAPITOLUL V: CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
Art. 21. Elemente geometrice

21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in
proiect.
21.2. Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20mm.
21.3. Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe, la marginile
benzilor executate, la fiecare 200 ml.
21.4. Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei.
21.5. Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect.
21.6. Abaterile limita la latime pot fi: +/- 2 cm.
21.7. Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
21.8. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintei prevazuta in
proiect.
21.9. Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4%fata de valoarea pantei indicate in proiect
si se masoara la intervale de 25 mdistanta.
21.10. Declivitatile in profil longitudinal sunt conformproiectului.
21.11. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
Art. 22. Conditii de compactare

22.1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate natural stabilizate cu
ciment, in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de:
- min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min.98% in cel mult 5% din
punctele masurate la autostrazi si/in toate punctele de masurare pentru drumurile de clasa tehnica II si
III;
- min.98%in cel putin 95%din numarul punctelor de masurare si de min.95%in toate punctele de
masurare pentru drumurile de clasa tehnica IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidari benzi de
stationare, benzi de incadrare si acostamente.
22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de
compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea Proctor modificata
conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.
Art. 23. Caracteristicile suprafetei stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment
23.1. Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
130
- In profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie, toleranta
admisa la denivelari fiind de +/- 10 mm.
- In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in proiect,
toleranta admisa la denivelari fiind de +/- 9 mm.
CAPITOLUL VI: RECEPTIA LUCRARILOR
Art. 24. Receptia pe faza determinanta

24.1. Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind
controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul
Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 8, 14, 20, 21, 22, 23.
24.2. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
24.3. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in registrul de lucrari
ascunse, in care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Art. 25. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor

25.1. Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face
odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum, conform Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
25.2. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate,
fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei
lucrarilor.
Art. 26. Receptia finala

26.1. Receptia finala a straturilor de fundatie si de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment
se face odata cu receptia finala a i ntregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a
comportarii acesteia.
26.2. Receptia finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
131
4.20. Caiet de sarcini - Straturi de baza din mixturi asfaltice
1.Bitum:
CAPITOLUL I
GENERALITTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de baz din
mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile
tehnice de calitate prevzute n SR 7970, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si
controlul calittii materialelor si al straturilor executate.
1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strzilor
precum si la constructia drumurilor de exploatare.
1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic straturilor de baz executate din mixturi cu nisipuri
bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

2.1. Straturile de baz din prezentul caiet de sarcini sunt prevzute a fi realizate din mixturi asfaltice cu
agregate naturale prelucrate preparate la cald n centrale si puse n oper mecanizat.
2.2. Mixturile asfaltice pentru stratul de baz sunt de urmtoarele tipuri:
- tip AB1, cu agregate mijlocii (22%47% granule cu dimensiunea peste # 4 mm);
- tip AB2, cu agregate mari (37%66% granule cu dimensiunea peste # 4 mm).
2.3. Aleegerea tipului de mixtur se face de ctre proiectant.
2.4. Stratul de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplic pe un strat suport care trebuie s
ndeplineasc conditiile prevzute de STAS 6400.
ART.3. AGREGATE
3.1. Pentru stratul de baz din mixturi asfaltice se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale
neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor
dup cum urmeaz:
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662;
- mrgritar sort 4-8, conform SR 662;
- pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662;
- nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667;
- savur sort 0-8 conform SR 667;
132
- criblur sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667;
- filer de calcar conform STAS 539.
Toate agregatele folosite n mixturile asfaltice trebuie s fie splate n totalitate nainte de a fi folosite n
amestec.
Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti
desprtitori pentru evitarea impurificrii lor.
3.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul minim de
agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.
Tabel 1
Nr CARACTERISTICI MIXTURI ASFALTICE TIP
AB1 AB2
1 Granulozitatea agregatelor cuprinse n limitele din Fig. 1 Fig. 2
2 Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm 2247 3666
% din mas (30...55) (50...75)
3 Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste #
25 mm (31,5 mm) % din mas max. 10 max. 10
4 Continut n prti fine sub 0,1 mm 414 311
% din mas (4...12) (2...10)
5 Continutul minim de filer % din masa 7 4
6 Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele
tehnice ale drumului: (cu precizrile din tabelul 2), % din mas
I nu se foloseste 100 - criblur
II 35 - criblur
65 - pietris concasat
III 100 - pietris concasat
IV-V 100 - pietris sortat
133
Tabel 2
Clasa tehnic Categoria tehnic Agregate naturale utilizate
a drumului a strzii
I I - Criblur sort 4-8, 8-16, 16-25
(Autostrzi) - Nisip de concasare sort 0-4
- Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de
concasare
- Filer
II II - Criblur: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25)
- Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4
- Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea
agregatelor de ru
- Nisip natural sort 0-4
- Filer
III III - Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25
- Nisip natural sort 0-4
- Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul
natural sort 0-4
- Filer
IV-V IV - Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25
- Nisip sort 0-4
- Filer
ART.4. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie s corespund prevederilor STAS 539 si s ndeplineasc
urmtoarele conditii:
- finetea (continutul n prti fine 0,1 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%.
Observatie: n conditii justificate tehnic si economic se poate nlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins,
care se poate folosi numai mpreun cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%.
Filerul se va depozita n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu ncrcare pneumatic.
Nu se admise folosirea filerului aglomerat.
ART.5. LIANTI
134
Pentru realizarea mbrcmintilor asfaltice si straturilor de baz din mixturi asfaltice se folosesc urmtoarele
tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754:
- bitum tip D 60/80 pentru zona climatic cald;
- bitum tip D 80/100 pentru zona climatic rece.
Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3.
Conditiile de admisibilitate care trebuie s le ndeplineasc bitumul neparafinos sunt cele prevzute n SR 754
si n Normativul AND 537.
n cazul n care adezivitatea bitumului determinat n cadrul testelor preliminare, n functie de calitatea
bitumului si de natura agregatelor, se situeaz sub valoarea minim admis, se va stabili utilitatea aditivrii bitumului.
Bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice, prevzute cu sistem de nclzire, sistem de nregistrare a
temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de reciclare.
135
ART.6. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru stratul de baz se verific n conformitate cu
prescriptiile din standardele respective si conditiile artate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini.
Verificrile si determinrile se execut de laboratorul de santier conform SR 7970 pct. 4.1.2. si constau n
urmtoarele:
a. Bitum
- penetratia la 25C STAS 42 si SR 754;
- punctul de nmuiere prin metoda inel si bil STAS 60 si SR 754;
- ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnic I si II si pentru strzi de categorie tehnic I si
II)
b. Criblur
- natura mineralogic (examinare vizual), STAS 6200/4;
- granulozitatea, STAS 730;
- forma granulelor, STAS 730;
- determinarea continutului de prti fine sub 0,1, STAS 730;
- continutul de argil, SR 667
c. Pietris
- natura mineralogic (examinare vizual), STAS 4606;
- granulozitatea STAS 4606;
- forma granulelor STAS 4606, STAS 730;
- parte levigabil STAS 4606;
- continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730
d. Nisip natural
- granulozitatea STAS 4606;
- continut de corpuri strine, STAS 4606;
- echivalent de nisip STAS 730
Nisip de concasaj
- granulozitatea, STAS 730;
- continut de corpuri strine - STAS 4606;
- coeficient de activitate STAS 730
e. Filer
- umiditate STAS 539;
- finetea STAS 539.
C A P I T O L U L III
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
ART.7. COMPOZITIA MIXTURILOR

7.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baz, se stabileste pe baza unui studiu
preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de
sarcini.
Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su dac este autorizat sau l comand la un alt laborator
autorizat.
7.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, sustinut de studiile si ncercrile
efectuate, mpreun cu rezultatele obtinute, se supune aprobrii Inginerului.
Aceste studii comport cel putin urmtoarele ncercri:
- ncercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparent, absorbtia de
ap), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La
confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de baz numrul de lovituri vor
fi de 50 lovituri;
- determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice
(rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dup 28 de zile de imersiune
n ap pentru aceleasi continuturi de liant).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus, Inginerul, dac nu are obiectiuni sau
eventuale propuneri de modificare, accept formula propus de Antreprenor.
7.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea total a
materialului granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa total a mixturii.
7.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale, care
trebuie s fie asigurate pentru fiecare tip de mixtur asfaltic, sunt date n tabelul 1.
7.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3
si trebuie s se ncadreze ntre limitele artate n tabelul 4.
Tabel 4
Mixturi asfaltice
Contintul de liant Tip AB2
- la mixturi cu agregate neconcasate,
136
% din masa mixturii 3,3...4,8
- la mixturi cu agregate concasate,
% din masa mixturii 3,4...5,0
ART.8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

8.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob tip Marshall si pe
cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la
malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata executate.
8.2. n lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice trebuie s ndeplineasc n timpul studiului de laborator si n timpul controalelor de fabricatie,
conditiile artate n tabelul 5.
Tabel 5
Tipul mixturii asfaltice
CARACTERISTICI Bitum tip Tip AB2
Clasa tehnic a drumului si/sau categoria tehnic a strzii
I, II si III
A. CARACTERISTICI DIN NCERCAREA MARSHALL
Stabilitatea la 60oC,
kN, min. D 80/100 5,0
Indicele de curgere,
mm D 80/100 1,5-4,0
Absorbtie de ap, - 28 28
% vol.
Densitatea aparent, 2200 2200
kg/m3, min. D 80/100
Tabel 5 (continuare)
Tipul mixturii asfaltice
CARACTERISTICI Bitum tip Tip AB2
Clasa tehnic a drumului si/sau categoria tehnic a strzii
III
B. CARACTERISTICI DIN NCERCAREA PE CUBURI
Rezistenta la compresiune 2,5 2,5
la 22oC, N/mm2, min D 80/100
Reducerea rezistentei la
compresiune la 22oC, 30 30
dup 28 zile de pstrare n D 80/100
ap, % max.
Absorbtia de ap, 210 210
% vol. D 80/100
Densitatea aparent, 2150 2150
kg/m3, min. D 80/100
8.3. Bitumul continut de mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei lucrrilor de la malaxor sau de la
asternere trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu max. 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea
mixturii asfaltice respective.
Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizrile din SR 7970, pct. 2.4.3.2.
ART.9. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

9.1. Mixturile asfaltice se prepar n instalatii speciale, de regul n flux discontinuu, prevzute cu dispozitive
de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale calde, dozare gravimetric sau volumetric
a bitumului si filerului precum si de malaxare fortat a componentilor.
9.2. n cazul instalatiilor n flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cntrire a agregatelor naturale
calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaz, n acest caz, initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu
un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu cte un dozator gravimetric pe fiecare band de extractie din
buncr si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a usctorului. De asemenea, n
cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat natural total cu
cantitatea de bitum introdus n usctor - malaxor se face automat, pe computer.
9.3. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii
bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele
naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admis la temperatura bitumului este +3oC.
137
n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c densitatea acestuia variaz cu
temperatura, astfel nct la 150oC170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,1)l.
9.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase,
Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din nou aprobrii
Beneficiarului autorizatia de punere n exploatare.
9.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea instalatiei si/sau a personalului care
o deserveste, n tot timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai
mult n caz de refuz.
9.6. Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie s dispun de rezervoare de stocare a liantului, cu
capacitatea minim egal cu consumul mediu zilnic si care s dispun, fiecare, de o joj etalonat n prealabil si de un
dispozitiv capabil s nclzeasc liantul pn la temperatura necesar, evitnd orice supranclzire (ct de mic).
9.7. Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi
asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevzut cu o capot pentru a mpiedica
pierderea prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de
terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi n functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si se va stabili n
cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, naintea nceperii fabricatiei.
ART.10. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT

naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care
va fi utilizat la realizarea lucrrilor.
Beneficiarul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dup ce va constata c
debitele fiecrui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de
msurare a temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale.
O alt conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la
statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de preparare a
mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor
desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor,
etc.).
Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de
acceptarea Inginerului.
ART.11. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

11.1. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice const n urmtoarele operatii:
- reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin ncercri, astfel nct:
curba granulometric a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, s corespund celei prescrise, n limitele de
tolerant din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de bitum (fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat) exprimat n
procente de mas s fie de +0,3%;
Tabel 6
Nr. Elemente componente ale mixturii Abateri admise fat de doxajul prescris, %
crt.
1 Fractiunile de agregate naturale:
2531,5 +5
1625 +5
816 +5
48 (3,158) +5
14 (0,633,15) +4
0,200,63 +3
0,10,2 (0,090,20) +2
00,1 (00,09) filer si pref. +1,5
2 Continut de agregate concasate +10
- introducerea agregatelor naturale n usctor (sau usctor-malaxor) unde are loc uscarea si nclzirea acestora;
se vor lua msuri pentru evitarea nclzirii agregatelor la o temperatur care poate s conduc la arderea liantului;
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetric pe sorturi (n cazul instalatiilor n flux discontinuu);
- introducerea agregatelor naturale calde n malaxor, unde se amestec cu filerul rece, dozat separat;
- nclzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea n malaxor sau n usctor-malaxor;
- amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia n buncrul de stocare; n cazul ncrcrii acesteia,
direct, n mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate si trebuie luate msuri n
vederea limitrii la maximum a segregrii mixturii asfaltice.
Durata de malaxare, n functie de tipul instalatiei, trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri
complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.
138
11.2. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie s se ncadreze
n limitele din tabelul 7.
Tabel 7
Materiale si faza de executie Temperatura n oC, functie de tipul bitumului*
D 80/100
- agregate naturale la iesire din usctor 165185
- bitum la intrare n malaxor 150160
- mixtur asfaltic
la iesire din malaxor 160170
la asternere min. 150
la nceputul compactrii min. 145
la sfrsitul compactrii min. 105
NOT: * Msurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.
n cazul utilizrii bitumului aditivat, se aplic acelasi regim termic.

Temperaturile situate la partea superioar a intervalelor se aplic n cazul executiei lucrrilor n zone climatice
reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minim admis (10oC15oC).
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglat n intervalul prescris, astfel nct, n
conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, s fie asigurate
temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7.
Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea
liantului n procesul tehnologic.
Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceleiasi cantitti de bitum de mai multe ori.
n cazul n care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, se determin penetratia si
ductilitatea la 25oC a acestuia, iar n cazul unor rezultate necorespunztoare se renunt la utilizarea bitumului respectiv.
ART.12. CONTROLUL FABRICATIEI

12.1. Mixturile asfaltice produse n instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse ncercrilor
preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare si de punere n oper a
mixturilor, a cror frecvent, n cazul lipsei de dispozitiuni ale prevederilor caietului de prescriptii speciale, este cea
indicat n tabelul 8.
Tabel 8
Categoria Verificri
Nr Natura controlului sau controlului* conform Frecventa controlului sau a
crt a ncercrii A B pct. ncercrii
1 Studiul compozitiei x pentru fiecare tip de produs
2 Controlul reglajului instalatiei de x x 20.2.1 la nceputul fiecrei zile de lucru
preparare inclusiv stabilirea si naintea nceperii fabricatiei
duratei de malaxare fiecrui tip de produs
3 Controlul regimului termic de x 20.2.2 permanent
preparare a mixturilor asfaltice
4 Verificarea respectrii compozitiei x 20.2.4 zilnic
mixturii asfaltice prestabilit
5 Verificarea calittii mixturii x 20.2.5 unul la fiecare 400 to mixtur, dar
asfaltice cel putin una pe zi
*) A - ncercri preliminare de informare

B - Controlul de calitate n timpul executiei
12.2. Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotrii instalatiei de preparare a
mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.
C A P I T O L U L IV
EXECUTIA STRATURILOR DE BAZ
ART.13. PUNEREA N OPER
139
Punerea n oper a mixturilor asfaltice pentru strat de baz se execut numai n anotimpul clduros, n perioada
martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. Lucrrile se ntrerup pe vnt
puternic sau ploaie si se reiau numai dup uscarea stratului suport.
ART.14. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

14.1. Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate, cu benele curtate si uscate,
urmrindu-se ca pierderile de temperatur a mixturii asfaltice pe tot timpul transprotului, s fie minime.
La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme rcoroas (+10oC+15oC), autobasculantele
trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorin, pcur, etc.)
este interzis.
14.2. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii
asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel nct s fie eliminate ntreruperile procesului de punere n oper.
ART.15. PREGTIREA STRATULUI SUPORT

15.1. nainte de asternerea mixturii asfaltice, se execut toate lucrrile de remediere a stratului suport si/sau se
reprofileaz dac este cazul, apoi acesta se curt si se amorseaz. n acest scop se procedeaz n felul urmtor:
- se verific cotele stratului suport care trebuie s corespund proiectului de executie;
- se aduce stratul suport la cotele prevzute n proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur
asfaltic (dac profilul transversal este necorespunztor sau dac denivelarile n profil longitudinal sunt mai mari de 3
cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare;
- se remediaz toate defectiunile existente, conform reglementrilor tehnice n vigoare si se rezolv problemele
privind drenarea apelor;
- se curt temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin mturarea
mecanic a prtii carosabile;
- se amorseaz stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoas. Amorsarea stratului suport se
realizeaz mecanizat cu autorspnditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformittii si a
dozajelor prescrise. n functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie rspndit pentru amorsare trebuie s
asigure un dozaj de (0,30,5) kg bitum rezidual pe metru ptrat, rspndit n film continuu.
15.2. Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv naintea asternerii
mixturii bituminoase.
Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
15.3. Suprafata stratului suport pe care se aplic stratul de baz trebuie s fie uscat.
15.4. Amorsarea se face n fata finisorului la o distant maximal de 100 m.
ART.16. ASTERNEREA
16.1. Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregtit conform art.15, se efectueaz numai mecanizat,
cu repartizatoare-finisoare prevzute cu palpator si sistem de nivelare automat care s asigure precompactarea mixturii.
Numai n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (de exemplu n zona casetelor) asternerea mixturii se poate face
manual.
16.2. n functie de grosimea prescris si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face ntr-unul sau mai
multe straturi, cu urmtoarele precizri:
a) grosimea minim a fiecarui strat asternut trebuie s fie:
- 5,0 cm la mixturi tip AB1
- 6,0 cm la mixturi tip AB2
b) grosimea maxim a fiecrui strat asternut depinde de modul de punere n oper si nu trebuie s depseasc:
- 12,0 cm n cazul asternerii mecanizate
- 6,0 cm n cazul asternerii manuale.
Grosimea maxim a mixturii, rspndit printr-o singur trecere, este cea indicat n caietul de sarcini speciale
sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate
de constant ca s se evite total opririle procesului de punere n oper.
Antreprenorul trebuie s dispun, la locul de punere n oper, de un lucrtor calificat, pentru a corija imediat
dup asternere si nainte de orice compactare denivelrile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus,
cu grij, n fata lopetii.
n buncarul utilajului de asternere trebuie s existe n permanent, suficient mixtur, pentru a se evita o
rspndire neuniform a materialului.
16.3. Mixtura asfaltica trebuie asternut n mod uniform si continuu, pe toat lungimea unei benzi programat a
se executa n ziua respectiv.
n cazul ntreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale, care separ mixturile
asfaltice rspndite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legturi continui ntre suprafetele vechi si cele noi, trebuie
s fie executate urmtoarele operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o ltime de cca. 50 cm, pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o
muchie vie vertical;
- amorsarea cu emulsie bituminoas a suprafetei proaspt creat prin decupare;
140
- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacent (alturat) se va depsi rostul cu 510 cm de mixtur
repartizat; acest surplus de material se mpinge apoi, cu o raclet, peste mixtura proaspt asternut, nainte de
compactare.
16.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile
prevzute n tabelul 7.
ART.17. COMPACTAREA
17.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaz aplicnd tehnologii corespunztoare care s asigure pentru
fiecare strat si tip de mixtur, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute n tabelul 9.
Tabel 9
Nr.crt. Caracteristici Tipul mixturii
AB2
1 Densitatea aparent, kg/m3, min. 2150
2 Absorbtia de ap, % vol. 210
3 Grad de compactare, % min. 96
17.2. Operatiunea de compactare se realizeaz cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede,
prevzute cu dispozitive de vibrare.
17.3. n lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obtinerea gradului de
compactare prevzut (min. 96%), la nceperea lucrrilor se determin pe un sector experimental, numrul optim de
treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea
stratului. Lucrrile experimentale se fac nainte de nceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiv, utiliznd
mixtura asfaltic preparat n conditii similare cu cele pentru productia curent.
ncercrile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea
Antreprenorului, Inginerul putnd cere interventia unui laborator agreat, care s efectueze n acest scop, pe cheltuiala
Antreprenorului, ncercrile de compactare pe care le va considera necesare.
Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru:
- sarcina fiecrui utilaj;
- planul de mers al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct
al stratului;
- viteza de mers a fiecrui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi ntre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei prevzute n tabelul 7.
17.4. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut, se considera c numrul minim de treceri ale
compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat n tabelul 10.
Tabel 10
Atelier de compactare compus din:
2 utilaje de compactare un utilaj de compactare
Specificatii Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri netede
160 kN netede de 120 kN de 120 kN
Nr. de treceri, min. 12 4 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, n
tandem, etc.) si de numrul punctelor de asternere concomitent, cte un atelier pentru fiecare punct de asternere-
compactare.
17.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi
de la marginea mai joas spre cea mai ridicat.
Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare.
Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri si cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea
stratului.
17.6. Locurile inaccesibile compactoarelor, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale
cminelor de vizitare, se compacteaz cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
17.7. Suprafata stratului se controleaz n permanent, micile denivelri care apar corectndu-se pe toat
ltimea, dup prima trecere a compactorului.
17.8. La executia lucrrilor n mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se efectueaz separat
pentru fiecare strat n parte. n acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie
decalate cu min. 10 cm. Se urmreste asigurarea unei acrosri perfecte ntre straturi, stratul superior aplicndu-se la cel
mult 24 h de la data executiei primului strat, a crui suprafat trebuie s fie uscat si curat. n cazul n care cel de-al
doilea strat nu poate fi asternut n termen de 24 h, aderenta se asigur printr-o curtire temeinic a primului strat si
amorsare, conform 15.1.
141
ART.18. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZ
18.1. Uniformitatea suprafetei stratului de baz se va verifica, n profil longitudinal (n axul drumului sau n
axul fiecrei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si n profil transversal (n dreptul fiecrei sectiuni
transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pan sau cu alte dispozitive adecvate omologate.
Verificarea va fi efectuat si n oricare alte locuri indicate de Inginer.
18.2. Denivelrile admisibile n profil longitudinal msurate cu dreptarul de 3m sunt de maximum 10 mm.
18.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m
pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
ART.19. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZ

Se recomand ca mbrcmintea bituminoas s se aplice imediat dup executia stratului de baz, n acelasi
sezon de lucru. n cazul n care aceast conditie nu poate fi ndeplinit si stratul de baz este dat n circulatie nainte de
executia mbrcmintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu
conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoas, conform procedeelor
reglementate tehnic.
Alegerea solutiei de protejare se face de ctre proiectant la ntocmirea proiectului de executie, de comun acord
cu Beneficiarul si Antreprenorul lucrrii.
ART.20. CONTROLUL PUNERII N OPER

Controlul calittii lucrrilor de executie a stratului de baz din mixturi asfaltice se efectueaz pe faze.
20.1. Controlul calittii materialor - se face conform art.6.
20.2. Controlul procesului tehnologic const n urmtoarele operatii:
20.2.1. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:
- functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare volumetric: la nceputul fiecrei zile de lucru;
- functionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
20.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea n malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si ncalzite la iesirea din usctor: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.
20.2.3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
- pregtirea stratului suport: zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de dou ori pe zi;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numr de treceri): zilnic si const n:
a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrrii, care trebuie s vegheze n permanent la:
cadenta executiei s fie cea retinut la ncercri;
utilajele prescrise pentru atelierul de compactare s fie efectiv pe santier si n functiune continu si regulat;
elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n
pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete.
n cazul unui autocontrol insuficient, Beneficiarul lucrrii va putea opri lucrrile pe santier pn cnd
Antreprenorul va lua msurile necesare de remediere.
b. controlul ocazional al Beneficiarului, care va putea s solicite ncercri pentru a se asigura c nu exist
abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatrilor fcute n cadrul verificrilor de
autocontrol.
n cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densittii de referint prescris, obtinut
n timpul experimentrii, Inginerul va putea impune noi ncercri de compactare, anulnd modalittile de compactare
aprobate initial.
Dac aceste ncercri noi nu permit atingerea densittii de referint prescris, Beneficiarul va dispune alte
msuri.
20.2.4. Verificarea respectrii compozitiei mixturii asfaltice prestabilit, prin analize de laborator efectuate de
laboratorul de santier al Antreprenorului:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, nainte de adugarea liantului
(aceasta trebuie s se ncadreze n limitele de tolerant admise, indicate n tabelul 6, fat de reteta prescris): zilnic sau
ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice;
- continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si 2: la nceputul fiecrei zile de
lucru;
- compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometric si continutul de bitum) prin extractii, pe probe de
mixtur prelevate de la malaxor si asternere: zilnic.
20.2.5. Verificarea calittii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Antreprenorului
sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtur asfaltic: 1 prob/400 tone mixtur fabricat, dar cel putin una pe zi,
care va determina:
- compozitia mixturii asfaltice, care trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 1, 2 si 4 si s corespund
dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate n tabelul 6;
- punctul de nmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltic; conform prevederilor de la punctul 8.3;
- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie s corespund cu cele
indicate n tabelul 5.
142
20.2.6. Frecventa controalelor
n lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate n
tabelul nr.11.
Tabel 11
FAZA DE NATURA CONTROLULUI SAU A CATEGORIA DE FRECVENTA CONTROLULUI
EXECUTIE NCERCRII CONTROL
A B C
Temperatura de asternere x permanent
n timpul Etalonarea atelierului de compactare x la nceputul exec. lucrrilor apoi
executiei cnd la un control ocazional se
constat o compactare neconform
Controlul ocazional de compactare x x o carot la fiecare 250 ml de band
prin carote
Reglajul de suprafat: controlul x x zilnic si la sfrsitul lucrrilor de
cantittii medii asternute santier
La straturile Reglarea nivelmentului x n fiecare punct indicat de Inginer
executate
Controlul denivelrilor x n fiecare punct indicat de Inginer
A - ncercri preliminare de informare

B - Controlul de calitate n timpul executiei
C - Controlul de calitate n vederea receptiei
CAPITOLUL V
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT
ART.21. CONTROLUL CALITTII STRATULUI BITUMINOS

21.1. Verificarea calittii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaz prin metode
nedistructive (determinarea densittii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de
carote (o plac de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafat executat).
Carotele se preleveaz n prezenta delegatului Antreprenorului si al Inginerului, la aproximativ 1 m de la
marginea stratului, ncheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s reprezinte ct mai corect
aspectul calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia
de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special.
21.2. Verificarea compactrii stratului, se efectueaz prin determinarea gradului de compactare si prin ncercari
de laborator pe carotele prelevate conform 21.1.
Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii compactate din strat
si densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall preparate n laborator din mixtura respectiv.
ncercrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactrii constau n determinarea densittii
aparente si a absorbtiei de ap, pe plcute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm,
netulburate.
Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 9.
21.3. ncercarile se efectueaz conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de ctre laboratorul
Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau n:
- msurarea grosimii stratului;
- determinarea densittii aparente, a absorbtiei de ap si a gradului de compactare;
- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum
extras).
ART.22. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT

22.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformittii suprafetei, se face conform STAS
6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si const n:
- verificarea ndeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS
6400;
- verificarea grosimii stratului de baz, n functie de datele nscrise n buletinele de analiz ntocmite la
ncercarea probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum dou sondaje pe
km, efectuate la 1 m de marginea stratului de baz;
- verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal; se face n ax pentru drumuri si n ax si la rigole pentru strzi, cu
ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grind rulant de 3 m lungime.
22.2. Abateri limit la elementele geometrice
22.2.1. Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea prevzut n profilului transversal tip al
proiectului pentru fiecare strat n parte, pot fi de max. 10%. Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de
143
respingere a lucrrii, cu conditia respectrii prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafetei si
gradul de compactare.
22.2.2. Abaterile limit locale admise la ltimea stratului fat de cea prevzut n proiect pot fi cuprinse n
intervalul +50 mm pentru ltimea cii de rulare si de +25 mm pentru ltimea benzii de stationare la autostrzi.
22.2.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m
pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
22.2.4. Abaterile limit locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia respectrii
pasului de proiectare adoptat.
22.2.5. Denivelrile admisibile n profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m.
22.3. Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a n ivelmentului n raport cu repere
independente de calea rutier, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a fiecrei zi
de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale
proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise este de +2,5%.
Daca tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerat convenabil.
C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRRILOR
ART.23. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de baz, se vor efectua conform
Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind
controlul stratului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor,
volumul 4 din 1996.
ART.24. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)

Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de receptie a
lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic aprobat si de documentatia
de control ntocmit n timpul executiei.
Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform art.18.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului.
La strzi cota n ax se verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toat
lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivittilor.
Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calittii mbrcmintii.
Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din documentatia de control a receptiei
preliminare.
ART.25. RECEPTIA FINAL

Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dup expirarea perioadei de
verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive.
4.21. Caiet de sarcini - Imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate,

executate la cald
PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini stabilete condiiile tehnice generale de execuie i verificare a

mbrcminilor bituminoase.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de
prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Inginer.
n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile
standardelor i normelor n vigoare.
Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare
Consultantului, Procedura de Execuie a mbrcminilor, care va conine, printre altele:
o programul de execuie a mbrcminilor;
144
o utilajele folosite pentru producerea i transportul materialelor;
o utilajele folosite pentru transportul, aternerea i compactarea mixturii;
o sursele (cariere, productori, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv cile de acces la
acestea;
o reteta de fabricatie (dozajele optime).
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de aternere i compactare, se vor executa sectoare de
prob, a cror dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul.
Dup executarea sectoarelor de prob, Procedura de Execuie va fi completat cu informaii privind
tehnologia de compactare:
o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, vitez);
o numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform
prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
o temperatura la care se ncepe i la care se termin compactarea.
Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele

prevzute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n

urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
1. Conditii tehnice
1.1 Materiale
1.1.1 Agregate
1.1.1.1 Agregatele care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul standard
sunt agregatele naturale, artificiale conform SR EN 13043 si/sau agregatele naturale de cariera si de
balastiera prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare conform SR 667 si
SR 662.
1.1.1.2 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667 si celelalte prevederi legale
in vigoare.Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera
trebuie sa fie conform SR 667.
1.1.1.3 Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avand parte de scurgere a apei si pereti despartitori pentru eviatrea amestecarii si
impurificarii agregatelor.
1.1.1.4 Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale au ochiuri
patrate, conform SR EN 933-2.
1.1.2 Filer
1.1.2.1 Filerul trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si/sau STAS 539-79.
1.1.2.2 Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului sau al fractiunii fine
recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt decat in cazul in care continutul de argila determinat
prin metoda valorii de albastru, conform SR EN 993/9, este de maxim 2%.
1.1.2.3 Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala,sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Se poate utiliza fractiunea fina recuperata de la exhaustorul statiei in raport 4/1(4 parti filer de
calcar si o parte recuperata propriu), daca se respecta conditia de la 2.1.2.2.
1.1.3 Lianti
1.1.3.1 Liantii care se utilizeaza la prepararea mixurilor asfaltice cuprinse in prezentul standard
sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60-80 si D 80/100 conform SR 754 si 2.1.3.3;
- bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50, 50/70 si 70/100 conform SR EN 12591 s i 2.1.3.2
respectiv 2.1.3.3;
145
- bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023 clasele 3,4,5 si 2.1.3.3.
NOTA-Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climatice din anexele
A, si anume:
pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile D 60-80, 50-70 si 35-50;
pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile D 80-100 si 70-100;
pentru mixturile stabilite cu fibre, indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile D 60-80 si 50-70, cu
penetratia la maxim 70[1.....10mm].
Bitumurile tip 35-50 se utilizeaza in straturile de legatura.
1.1.3.2 Fata de cerintele stabilite in SR EN 12591, bitumul trebuie sa prezinte urmatoarele conditii
suplimentare:
ductilitate la 25C( determina conform SR 61):
- mai mare de 100 cm pentru bitumul neambatranit D 60/80, 50/70, 70/100 si D 80/100;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul neambatranit 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitum 50/70 sau D 60/80 imbatranit prin metoda TFOT/RFOT ;
- mai mare de 75 c m pentru bitum 7 0/100 sau D 80/100 imbatranit prin m etoda
TFOT/RFOT ;
- mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT ;
punct de rupere Fraass(determinat conform SR EN 12593 ) :
maxim -8C pentru bitum 35/50, 50/70 sau D 60/80 ;
maxim -10C pentru bitumul 70/100 sau D 80/100.
1.1.3.3 Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul modificat trebuie sa prezinte o adezivitate de
minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar, se aditiveaza
cu agenti de adezivitate.
1.1.3.4 Adezivitatea se determina conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de
bitum,astfel:
bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de
inregistrare a temperaturilor pentru ulei si bitum, gura de aerisire, pompe de recirculare;
bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipiente metalice ventilate, prevazute su sistem de
incalzire cu ulei termic, sistem de recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea separarii
companentelor, si sistem de inregistrare a temperaturii.Se recomanda ca perioada de stocare sa nu
depaseasca maxim 2 zile, daca nu este spacificat astfel de catre producator, iar temperatura
bitumului modificat pe perioada de depozitate trebuie sa fie minim 140C;
bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei,
pompa de recirculare, sistem de inregistrare a t emperaturilor, gura de aerisire.Se recomanda ca
perioada de stacare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de
depozitare sa fie de 12C....140C.
1.1.4 Polimeri
1.1.4.1Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor
bituminoase din prezentul standard sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari sau plastomerilor
si trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.
1.1.5 Aditivi
Aditivii utilizati ca agenti de aditivare pentru aditivarea bitumului/bitumului modificat folosit la
executia imbracamintilor bituminoase din prezentul standard sunt agenti tensioactivi de tip amino-
derivati care trebuie sa fie introdusi pe piata cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare
referitoare la substantele si preparatele chimice.
1.1.6 Fibre
Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia imbracamintilor
bituminoase prevazute in prezentul standard sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau
nebitumate, care trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.
NOTA-Se pot utiliza si alte tipuri de polimeri, aditivi sau fibre, cu conditia ca acestea sa fie
agrementate tehnic . Tipul de polimer, aditiv si fibra precum si dozajul acestora in bitum/mixtura se
stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat sau acreditat.
146
1.2 Compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale mixturilor asfaltice
1.2.1 Mixturi asfaltice tip beton asfaltic BA
1.2.1.1 Compozitia mixturii asfaltice
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si pentru stratul de legatura pot fi realizate din agregate
naturale de cariera, agregate artificiale sau amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera,
in functie de tipul mixturii asfaltice, conform tabelului 1.
Tabelul 1 - A gregate utilizate la realizarea mixturilor asfaltice

Nr.crt. Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale si artificiale utilizate
1 Beton asfaltic rugos Criblura:sort 4-8; 8-16
Nisip de concasare sort 0-4
Filer
2 Beton asfaltic Criblura:sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16 ;16-25
Nisip de concasare sort 0-4
Nisip natural sort 0-4(conform 2.2.1.1.1)
Filer
3 Beton asfaltic cu pietris Pietris concasat sort 4-8 ;8-16 ;16-25
concasat Nisip natural sort 0-4
Filer
4 Beton asfaltic deschis cu Criblura:sort 4-8; 8-16 ; 16-20 sau 16-25
criblura Nisip de concasare sort 0-4
Filer
5 Beton asfaltic deschis cu Pietris concasat sort 4-8 ;8-16 ;16-25
pietris concasat Nisip de concasare sort 0-4
Nisip natural sort 0-4 (conform 2.2.1.1.1)
Filer
6 Beton asfaltic deschis cu Pietris sort 4-8 ;8-16 ;16-25

pietris sortat Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Agregatele artificiale se pot utiliza cu conditia sa indeplineasca cerintele tehnice ale
sorturilor din SR 667 si cerintele specifice din SR EN 13034, functie de provenienta.
1.2.1.1.1 La betoanele asfaltice destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru
stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip
natural.Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maxim:
-25% pentru BA 16;
-50% pentru BAD PC 25
1.2.1.1.2 Limitele procentelor de agregare naturale si filer din cantitatea totala de aggregate sunt
conform tabelului 2.
1.2.1.1.3 Z ona de granulozitate a am estecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 3.
1.2.1.1.4 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform
metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare, de catre un laborator de specialitate
autorizat sau acreditat.
Valorile inferioare recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea
stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 6 si au la baza o masa volumica
medie a agregatelor de 2,650 Mg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul
de bitum se corecteaza cu un coeficient a = 2 ,650/d, unde d este masa volumica reala (medie ) a
agregatelor, in Mg/ m3 si se determina conform SR EN 1097-6.
Tabelul 2 - Limitele procentelor de agregate si filer

Nr. Fractiuni de Strat de uzura Strat de legatura
147
Crt. agregate
naturale din BA 8 BA16 BAR16 BADPC25
amestecul total
Filer si fractiuni
1. din nisipuri sub 8...14 8...13 8...11 3...8
0,1 mm,%
Filer si nisip
2. fractiunea Distanta pana la 100
(0,1...4)mm,%
Cribluri cu
3. dimensiunea 22...44 34...58 47...61 -
peste 8mm,%
Pietris concasat
4. cu dimensiunea - - - 39...58
peste 8mm,%
Pietris sortat cu
5. dimensiunea - - - -
peste 8mm,%
Tabelul 3 Zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic

Marimea Tipul mixturii asfaltice
Ochiului BA16; BADPC25
Sitei Treceri prin site cu ochiuri patrate,%
31,5mm - 100
25 100 90...100
20 - -
16mm 90...100 73...90
12,5 - -
8 66...85 42...61
4 42...66 28...45
2 30...50 20...35
1 22...42 14...32
0,63 18...35 10...30
0,20 11...25 5...20
0,125 - -
0,10 8...13 3...8
0,063 7...10 2...5
Tabelul 4 Continut optim de liant

Nr. Tipul Tipul mixturii asfaltice Continut de Clasa tehnica Categoria
crt. stratului liant a drumului tehnica a
strazii
1. Strat de
uzura
BA 16 6,57,5 IVV IV
2. Strat de
legatura 4,05,0
BAD PC 25 IIIV IIIIV
148
Raportul filer liant recomandat pentru tipurile de mixture asfaltice cuprinse in prezentul standard
este conform tabelului 5, termenul filer in acest context reprezentand fractiunea 0.0,1mm.
Tabelul 5 Raportul filer liant

Nr. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer liant
crt. (recomandat)
1. Strat de uzura Betoane asfaltice rugoase 1,61,8
Betoane asfaltice 1,3...1,8
cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm 1,1...1,8
cu dimensiunea maxima a granulei de 20 mm
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6...1,8
2. Strat de legatura Betoane asfaltice deschise 0,51,4
1.2..1.2 Caracteristici fizico-mecanice

1.2.1.2.1 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba
confectionate din mixture asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din
probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, precum si din
stratul gata executat, pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.
1.2.1.2.2 Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din
stratul gata executat se efectueaza conform SR EN 12697-27.
1.2.1.2.3 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos
pentru drumuri/ bitum aditivat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 6 si 8.
1.2.1.2.4 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos
pentru drumuri / bitum aditivat, determinate prin incercari dinamice, respectiv:
Rezistenta la deformatie permanenta, ( incercarea la compresiune ciclica si incercarea la ornieraj)
reprezentata prin:
Viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea la compresiune
ciclica triaxila pe probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-25, metoda B,
pct.5.2 c.
Viteza de deformatie la fagase si adancimea fagasului, determinate prin incercarea wheel tracking
pe placi din mixtura asfaltica (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic in aer, procedeul
B;
- Rezistenta la oboseala, determinata prin incercarea la oboseala a unei probe cilindrice din mixtura
asfaltica, conform SR EN 12697-24, anexa E;
Modul de rigiditate, deteminat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura
asfaltica, conform SR EN 12697-26, anexa C;
Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confectionate la presa de
compactare giratorie ( conform SR EN 12697-8 si 12697-31) trebuie sa se incadreze in limitele din
tabelul 7.
Tabelul 6 Caracteristici fizico mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall

Nr. Tipul Clasa Categoria Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall(1)
crt. mixturii tehnica a tehnica a Stabilitate Indice Raport Densitate Absorbtia
drumului strazii la 600C, S, de S/l, aparenta de apa (2),
KN, curgere, KN/ Kg/m3 % vol.
(minim) I, mm, mm, (minim)
2. ;BA 16 IIIII IIIII 8,0 1,54,0 25,3 2300 1,55
6. BADPC25 IIIV IIIIV 4,5 1,54,5 13 2250 1,56
Epruvetele Marshall se confectioneaza cu 50 lovituri pe fiecare fata.
Metoda de determinare a absorbtiei de apa este descrisa in anexa B.
149
Tabelul 7 Caracteristici fizico- mecanice determinate prin incercari dinamice
Nr. Caracteristica Mixtura asfaltica tip beton asfaltic
crt. pentru
Strat uzura Strat legatura
1. Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie
1.1 Volum de goluri la 80 giratii,% maxim 5,0 -
1.2 Volum de goluri la 120 giratii,% maxim - 9,5
1.3 Rezistenta la deformatii permanente(fluaj
dinamic) 3000 -
0
deformatie la 50 , 300 KPa si 1800 impulsuri,
m/m, maxim 3 -
viteza de deformatie la 50 0, 300 KPa si 1800
impulsuri, m/m/ciclu, maxim - 20000
deformatie la 40 0, 200 KPa si 1800 impulsuri,
m/m, maxim - 2
viteza de deformatie la 40 0, 200 KPa si 1800
impulsuri, m/m/ciclu, maxim
1.4 Modulul de rigiditate la 150 C, M Pa , minim 4500 4000
1.5 Rezistenta la oboseala, numarul de cicluri pana la - 400000
0
fisurarea la 15 C, minim
2. Caracteristici pe placi( compactor cu placa) sau pe carote din imbracaminte
2.1 Rezistenta la deformatii permanente*, 60o
C(ornieraj)
-Viteza de deformatie la ornieraj,
mm/1000cicluri, maxim
Numar de vehicule** 1 -
>6000
- Adancimea fagasului, %, ptr. grosimea probei
de 50 mm, maxim
Numar mediu de vehicule** 9 -
>6000
*
valori orientative timp de 2 ani, pana la strangerea de date.
**
vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 ore, calculate pentru traficul de perspectiva.
1.2.1.2.5 Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice prepate cu bitum modificat
trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 8.
1.2.3 Determinarea caracteristicilor fizico mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale
mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat, se face conform SR EN 12697-6 si
SR EN 12697-34.
Pentru mixtura asfaltica stabilizat cu fibre, volumul de goluri se determina conform SR EN 12697-
8, pe epruvete cilindrice tip Marshall , confectionate conform SR EN 12697-30, cu mentiunea ca se
aplica 75 de lovituri. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determina conform SR EN
12697-8.
1.2.4 Caracteristicile prevazute pentru mixturile tip beton asfaltic si stabilizata cu fibra se
determina conform normelor tehnice de incercare europene in vigoare.
1.2.5 Testul Schellenberg se efectueaza conform SR EN 12697-18.
2.3 Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase executate

1.3.1 Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masurari in
situatie conform SR 174-2.
150
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre masa volumica aparenta a mixturii
asfaltice compactate din strat si masa volumica aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate
in laborator din mixtura asfaltica.
Masa volumetrica aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate.
Incercarile in laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea asei
volumetrice aparente si a ab sorbtiei de apa pe placate (100x100) mm sau pe carotecilindrice cu
diametrul de 100 mm netulburate.
1.3.2. Conditii tehnice pentru, absorbtia de apa si gradul de compactare al imbracamintilor
bituminoase din mixtura asfaltica, cuprinse in prezentul standard, sunt conforme cu tabelul 13.
Tabelul 11. Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase
Nr. Tipul mixturii Absorbtie de Grad de compactare,
crt. apa* % vol. %, minim
3. Beton asfaltic
BA16; 25 96
4. Beton asfaltic deschis
BADPC25; 38 96
Metoda de determinare a absortiei de apa este prezentata in anexa B
1.4. Rezistenta la deformatii permanente a imbracamintii bituminoase executate

1.4.1. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prindeterminarea vitezei de deformatiei la
ornieraj si/sau adancimea fagasului , la temperature de 60 grade C, conform SR EN 12697-22 sau
metodologiei stabilite de reglemetarile tehnice in vigoare.
Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelele 7, 8 si 10.
1.5 Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 12.
Tabelul 12 Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile imbracamintei bituminoase

Nr. Elemente geometrice Conditii de Abateri limita locale
crt. admisabilitate admise la elementele
geometrice
1. Grosimea minima a stratului compactat, abateri in minus fata
cm, minim: de grosimea medie
- strat de uzura cu bitum modificat, bitum 4.0 prevazuta in proiect
aditivat, bitum pentru fiecare strat
- strat de legatura - abaterile in plus nu

cu criblura 5.0 constituiemotiv de
cu pietris concasatsau pietris sortat 5.0 respingere a lucrarii
2. Latimea partii carosabile conform STAS 2900 50 mm
3. Profilul transversal
- drumuri
in aliniament sub forma de acoperis 5.0mm fata de
in curbe si zone aferente conform STAS 863 cotele profilului
cazuru special panta unica adoptat
- strazi conform STAS

10144/3 2 mm/m
4. Profil longitudinal
Declivitate, % maxim 5.0 mm fata cotele
-drumuri profilului proiectat, cu
-mixtura asflatica stabilizata cu fibre <9 conditia respectarii
- beton asfaltic rugos <9 pasului de proiectare
- alte categorii de mixture asfaltice <7 adoptat
151
1.6. Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase executate
1.6.1. Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care trebuie sa fie
indeplinitesunt conform tabelului 13.
1.6.2. Determinarea caracteristicilor suprafetei bituminoase se efectueaza in termen de o luna de la
executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.
Tabel 13 Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase

Nr. Caracteristica Conditii de Metoda de incercare
crt. admisibilitate
1. Planitatea in profil longitudinal Reglementari tehnice
Indice de planitate, IRI, m/km: in vigoare privind
- drumuri de clasa tehnica III <2.5 masurarea indicelui de
- drumuri de clasa tehnica III <3.5 planitate
- drumuri de clasa tehnica IV <4.5
- drumuri de clasa tehnica V <5.5
2. Uniformitatea in profil longitudinal

Denivelari admisibile masurate sub
dreptarul de 3m, mm:
- drumuri de clasa tehnica I si strazile <3.0 SR EN 13036-7
categoria IIII
-drumuri de clasa tehnica II si strazi de <4.0
categoria tehnica IV
- drumuri de clasa tehnica IVV <5.0
3. - Rugozitatea geometrica, HS, mm:
drumuri de clasa tehnica III >0.80 SR EN 13036-4
drumuri de clasa tehnica III >0.70
drumuri de clasa tehnica IVV >0.60
Rugozitatea geometrica, HS, mm:
drumuri de clasa tehnica III >0.7 SR EN 13036-1
drumuri de clasa tehnica III >0.6
drumuri de clasa tehnica IVV >0.55
Coeficientul de frecare (GT): Reglementarile
drumuri de clasa tehnica III >0.95 tehnice in vigoare cu
drumuri de clasa tehnica III >0.7 aparatul de masura
Grip Tester
4. Omogenitate. Aspectul suprafetei Aspect fara degradari

sub forma de exces de
bitum, fisuri, zone Vizual
poroase, deschise,
slefuite
2. Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice
2.1. Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice

Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 815, se determina in
urmatoarele etape:
- incercari initiale de tip stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;
- verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei lucrarilor;
- verificarea caracteristicilor stratului bituminous executat.
2.2. Tipuri de incercari

152
Tipurile de incercari, in functie de tipul de mixtura si de clasa tehnica a drumului, respective
categoria tehnica a strazii, si frecventa acestor incercari sunt prezentate in tabelul 16.
Tabel 14 Tipul si frecventa incercarilor realizate pe mixturi asfaltice

Nr. Natura controlului/incercarii si frecventa Caracteristici Tipul mixturii
crt. incercarii asfaltice
1. Incercari initiale de tip Caracteristici fizico- Toate mixturile
mecanice pe epruvete asfaltice tip beton
Marshall. asfaltic pentru stratul
de uzura si stratul de
legatura, indifferent
de clasa tehnica a
drumului sau
categoria tehnica a
strazii. Pentru mixtura
stabilizata cu fibre,
conform tabelului12 si
2.2.2.1.2.
Caracteristicile: MIxtura asfaltica
Volum de goluri stabilizata cu fibre
determinat pe cilindri indiferent de clasa
Marshall. tehnica a drumului
Rezistenta la sau de categoria
deformatii tehnica a strazii
permanente
(adancimea fagasului,
rata de ornieraj).
Volum de goluri Mixturile asflatice tip
determinat cu presa de beton asfaltic pentru
compactare giratorie. clasa tehnica a
Rezistenta la drumului I, II si
deformatii cateegoria tehnica a
permanente(fluaj strazii I, II
dynamic).
Modul de rigiditate.
Rezistenta la
oboseala.
2. Verificarea caracteristicilor mixturii Caracteristici fizico- Toate tipurile de
asfaltice prelevate in timpul executiei: mecanica pe epruvete mixture asfaltice
- frecventa 1/400 tone mixtura asfaltica Marshall destinate stratului de
in cazul statiilor cu productivitate <80 uzura si de legatura
tone /ora; tip beton asfaltic.
- frecventa 1/700 tone mixtura asfaltica Mixtura asfaltica
in cazul statiilor cu productivitate >80 Volum de goluri pe stabilizata cu fibre.
tone/ora. cilindri Marshall
3. Verificarea calitatii stratului bituminos Caracteristicile: Toate tipurile de
executat executat pe carote: - compozitia mixturii; mixtura asflatica
- conform recomandarii comisiei de - absorbtia de apa; pentru straturile de
recetie. - gradul de uzura si de legatura.
compactare.
4. Verificarea stratului la deformatii Rezistenta la Mixtura asfaltica.
permanente: deformatii Mixtura asfaltica
-frecventa 1 set carote pentru fiecare permanente stabilizata cu fibre.
sector omogen (adancime fagas, rata
153
de ornieraj).
5. Verificari suplimentare in situatii cerute Rezistenta la Mixturile asfaltice tip
de comisia de receptive (beneficiar): deformatii BA destinate stratului
- frecventa 1 set carote pentru fiecare permanente (fluaj de uzura si
sector omogen dinamic). legatura,pentru clasa
Modulul de rigiditate. tehnicaa a drumului I,
Rezistenta la oboseala II si categoria tehnica
a strazii I, II
3. Evaluarea conformitatii
Evaluarea conformitatii mixturilor asfaltice cu cerintele STAS SR174-1:2009 se realizeaza prin
efectuarea incercarilor initiale de tip si controlul productiei in fabrica.
Anexa B
(normativa)
Determinarea absorbtiei de apa
Absorbtia de apa este cantitatea de apa absorbita de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete
din mixtura asfaltica, la mentinerea in apa sub vid si se exprima in procentedin masa sau volumul
initial al epruvetei.
B1 Aparatura
a) Etuva;
b) Balantahidrostatica cu sarcina maxima de 2kg cu clasa de precizie III;
154
c) Aparat pentru determinarea absorbtiei de apa alcatuit dintr-un vas de absorbtie (exsicatorde vid);
pompa de vid (trompa de apa); vacuummetru cu mercur; vas de siguranta si tuburi de legatura din
cauciuc intre partile component. Pompa de vid trebuie sa asigure evacuarea aerului in asa fel incat
sa se realizeze o presiune scazuta de 1520 mmHg dupa circa 30 minute.
B2 Modul de lucru
Determinarea se efectueaza pe epruvete sub forma de cuburi sau cilindri Marshall confectionate in
laborator, precum si pe placate sau carote prelevate din imbracamintea bituminoasa. Confectionarea
epruvetelor si pregatirea probelor se realizeaza conform STAS 1338/1. Epruvetele din
imbracamintea bituminoasa se usuca in prealabil in etuva la temperature de 105110 grade C pana
la masa constanta.
Epruvetele astfel pregatite pentru incercare se cantaresc in aer, dupa care se mentin timp de 1 ora, in
apa, la temperature de 20 grade C, se scot din apa, se sterg cu o tesatura umeda si se cantaresc in aer
si apoi in apa.
Diferenta dintre aceste doua cantariri raportata la densitatea apei reprezinta volumul initial al
epruvetei.
Epuvetelesunt introduse apoi in vasul de absorbtie (exsicatorul de vid) umplut cu apa la temperature
de 20 grade C se aseaza capacul de etansare si se pune in functiune evacuarea aerului astfel ca dupa
circa 30 m inute sa se obtina un vi d intre 1520 m mHg. Vidul se intrerupe dupa 3 ore, dar
epruvetele se mentin in continuare in apa la temperature de 20 grade C timp de 2 ore la presiune
atmosferica.
Epruvetele se scot apoi din apa, se sterg cu o tesatura umeda si se cantaresc in aer si in apa.
Diferenta dintre doua cantariri raportata la densitatea apei reprezinta volumul final al epruvetelor.
4.22. Caiet de sarcini - Lucrari de sustinere din gabioane

GENERALITATI
Art. 1. Caracteristici si etape de executie

1.1. Lucrarea se masoara la m3 de beton si piatra puse in opera. Gabioanele au urmatoarele
caracteristici:
- sunt structuri elastice, capabile sa reziste in bune conditii la oricare tip de solicitare;
- sunt structuri la care deformatia limitata nu este un defect ci un factor functional, care confirma
conlucrarea tuturor elementelor constructiei fara sa reduca rezistenta acesteia;
- sunt structuri drenante.
1.2. Executia lucrarilor de sustinere din gabioane comporta urmatoarele operatiuni:
- executia platformei de lucru;
- executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturilor;
- executia fundatiei;
- executia elevatiei.
CAPITOLULI: DESCRIEREA OPERATIUNILOR
Art. 2. Executia platformei de lucru

2.1. Platforma de lucru va fi amplasata conformproiectului.
2.2. Platforma de lucru va avea dimensiunile din proiect si va fi realizata din beton, balast sau
piatra sparta.
Art. 3. Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturii

155
3.1. Sapatura se face pe tronsoane alternante de maxim 6 m lungime, in ordinea stabilita prin
proiect.
3.2. Saparea pamantului se executa mecanizat si manual, necesitand si sprijinirea malurilor pentru
evitarea posibilitatilor de declansare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau
metalice si se executa odata cu saparea.
3.3. In pamanturi cu infiltratii de apa sprijinirile se executa continuu cu dulapi verticali suprapusi
(al doilea rand de dulapi se suprapune peste rosturile primului rand de dulapi) sau cu palplanse astfel
incat sa se formeze un perete etans.
3.4. Cand executarea sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa, gaze,
electrice, etc.) ce raman in functiune trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva
deteriorarii. Daca aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul executarii sapaturii se vor opri
lucrarile si se va anunta beneficiarul pentru a lua masurile necesare.
3.5. La terminarea sapaturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a
naturii terenului de fundare.
Art. 4. Betonarea fundatiilor

4.1. In cazul fundatiilor din beton, betonarea acestora se face imediat dupa terminarea sapaturilor,
turnandu-se aderent la peretii sapaturii rezultate.
4.2. Turnarea betonului de clasa prevazuta in proiect se realizeaza fara intrerupere, in straturi de
20-50 cm.
Art. 5. Executia elevatiei

5.1. Operatiunile principale pentru realizarea elevatiei din gabioane sunt:
- confectionarea cosurilor pentru gabioane;
- realizarea zidariei de piatra in cutiile confectionate.
5.2. Confectionarea cosurilor pentru gabioane
5.3. Gabioanele se confectioneaza din plasa de sarma zincata Z 50x3,15x1000, 1500, 2000 -
STAS 2543-76 corespunzator cu latimea gabionului de 1000, 1500, 2000 mm.
5.4. Pentru a asigura indeformabilitatea gabionului el se intareste cu cadre din otel beton 12- 16
mmprotejate cu vopsea anticoroziva si ancore (legaturi) din sarma zincata 4 mm.
5.5. Plasele, cadrele si gabioanele se leaga intre ele cu sarma moale zincata =3,0 mm.
5.6. Cand gabioanele sunt confectionate in afara amplasamentului lor definitiv, antreprenorul
trebuie, inainte de inceperea executiei lucrarilor, sa supuna aprobarii reprezentantului beneficiarului
mijloacele de incarcare, transport, de ridicare si asezare pe amplasament a gabioanelor.
Art. 6. Realizarea zidariei de piatra in cutiile confectionate

6.1. Umplerea gabioanelor este facuta, de regula pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau a
bolovanilor in cosurile de sarma care sunt dispuse alaturat si legate unele de altele cu sarma.
6.2. Umplerea gabioanelor se face cu piatra bruta negeliva sau piatra de rau cu dimensiuni
cuprinse intre 120-250 mmuscata, zidita, bine impanata.
6.3. La aranjarea pietrei in gabioane se va cauta, in masura posibilitatii, ca p aramentul sa fie
realizat cu piatra cu dimensiunile mai mari.
CAPITOLUL II: MATERIALE UTILIZATE

Art. 7. Apa
Trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790-84 daca nu provine din reteaua publica.
Art. 8. Cimentul
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reteta la betonul specificat in proiectul
de executie.
Art. 9. Agregatele
La prepararea betoanelor monolite se va utiliza balast, nisip, pietris, care trebuie sa corespunda
calitativ prevederilor STAS 1667-76, STAS 4606-80, SR662:2002.
156
Art. 10. Betoane
10.1. Betonul simplu - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant in functie de
conditiile de lucru si de sarcinile la care este supus.
10.2. Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele
aprovizionate.
10.3. La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea
agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor component si a
betonului.
10.4. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
10.5. Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea
beneficiarului.
10.6. Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare
atmosferica.
10.7. In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat,
patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale.
10.8. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre
preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton.
Art. 11. Cosuri pentru gabioane

11.1. Cosurile pentru gabioane se confectioneaza din plasa de sarma zincata Z 50x3,15x1000,
1500, 2000 - STAS 2543-76 corespunzator cu latimea gabionului de 1000, 1500, 2000 mm.
11.2. Cadrele care asigura nedeformabilitatea cosurilor sunt confectionate din otel beton 12- 16
mm protejate cu vopsea anticoroziva si ancore (legaturi) din sarma zincata 4 mm.
11.3. Plasele, cadrele si gabioanele se leaga intre ele cu sarma moale zincata 3,0 mm (Znl 3,0
STAS 889-89).
Art. 12. Piatra

12.1. La executia zidariei se va folosi piatra provenita din roci cu structura omogena, compacta.
Nu se admite folosirea pietrei din roci argiloase sau marnoase. Pentru executia zidariilor uscate se va
folosi numai piatra de cariera. Se recomanda ca piatra sa fie extrasa inaintea iernii care precede
punerea ei in lucru.
12.2. Forma pietrei brute este neregulata, apropiata de cea paralelipipedica.
12.3. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le satisfaca piatra sunt urmatoarele:
- piatra trebuie sa fie dura, avand marca minimum100;
- negeliva;
- prezentand muchii vii la cioplire si dand un sunet clar la lovire cu ciocanul;
- nu se admit crapaturi, zone alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagrega
usor.
12.4. Rezistenta pietrei la gelivitate se determina conformSTAS 1667-76.
Art. 13. Zidaria uscata din piatra bruta

13.1. Zidaria uscata se executa manual. Se recomanda piatra bruta mare.
13.2. La executarea zidariei uscate pietrele se aseaza pe lat, in randuri cat mai orizontale, astfel ca
sa reazeme intre ele pe o suprafata cat mai mare, iar volumul golurilor sa fie cat mai mic.
13.3. Pietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mici de forma corespunzatoare care se introduc
in goluri.
13.4. Asezarea pietrelor se face astfel ca sa fie asigurata tasarea rosturilor verticale pe minimum
10 cm.
13.5. Pietrele care se intrebuinteaza la executarea unui strat trebuie sa fie cat mai uniforme ca
rezistenta si densitate.
13.6. O atentie deosebita se va acorda asezarii pietrelor la parament, prin alternarea pietrelor cu
coada scurta cu cele cu coada lunga.
13.7. Pentru fetele exterioare se folosesc pietre mai mari.
CAPITOLUL III: VERIFICAREA CALITATII

157
Art. 14. Platforma de lucru
14.1. Se verifica:
- respectarea elementelor geometrice in plan si profil transversal;
- realizarea platformei cu materiale corespunzatoare (prevazute in proiect);
- semnalizarea punctului de lucru.
Art. 15. Saparea si sprijinirea malurilor sapaturii

15.1. Se vor verifica in raport cu prevederile proiectului:
- pozitia in plan;
- dimensiunile fundatiilor;
- masurile de protectia muncii, de siguranta a circulatiei;
- verificarea sprijinirilor conformprevederilor din fisele tehnologice;
- concordanta intre situatia reala pe teren si datele tehnice prevazute in proiect.
Art. 16. Betonarea fundatiei

16.1. Se fac verificari atat la betonul proaspat cat si la cel intarit:
- realizarea vibrarii betonului;
- temperatura betonului proaspat care la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 5oC;
- calitatea betonului proaspat - prin recoltari de probe;
- lucrabilitatea betonului;
- la statia de betoane se ia cate o proba pe schimb si tip de beton;
- calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand cont de concluziile analizei efectuate
asupra rezultatelor incercarii, probelor de verificare a clasei si a interpretarilor rezultatelor incercarilor
nedistructive sau pe carote;
- se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura si calitatea
cimentului.
Art. 17. Realizarea elevatiei

17.1. Se verifica:
- cosurile din plasa, ca dimensiune, confectionare si asezare pe radierul de beton si montare in
elevatie, in conformitate cu prevederile proiectului de executie.
- dimensiunile in plan si sectiune si calitatea materialelor puse in opera pe tot parcursul executiei,
pentru asigurarea calitatii si functionalitatii lucrarilor de sprijinire cu gabioane.
17.2. Toate aceste verificari se fac conform Indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul
nr. 59/N din 24 a ugust 1999 si in conformitate cu Legea nr. 10/95 si in baza unui Program pentru
controlul calitatii lucrarilor intocmit de comun acord intre proiectant, beneficiar, constructor . La
toate aceste verificari se incheie: proces verbal de lucrari ascunse, proces verbal de receptie calitativa
sau proces verbal.
4.23. Caiete de sarcini - Marcaje rutiere

GENERALITATI
SCOP. APLICATIE
Prezentul caiet de sarcini se refera la aprobarea marcajelor rutiere care vor fi folosite pentru
consolidarea podului de pe DN15 in localitatea Bicaz judetul neamt. Acesta cuprinde clasificari
conform prevederilor tehnice precum si alte conditii pe care marcajele rutiere trebuie sa le
indeplineasca.
PREVEDERI GENERALE
Constructorul este obligat sa asigure concordanta marcajelor rutiere cu prevederile acestui caiet de
sarcini.
158
Consultantul il va informa pe Constructor sa intreprinda, pe cheltuiala proprie, orice fel de
verificare considerata a fi necesara pentru a asigura conformitatea lucrarilor cu specificatiile acestui
caiet de sarcini.
In cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Consultantul va respinge
orice lucrare si va initia actiunile necesare ulterioare.
LISTA DE MATERIALE
CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSEAUA DE MARCAJ
Pentru marcajele rutiere vor fi folosite urmatoarele tipuri de materiale:
Benzi din material plastic impimate cu vopsea ecologica, de tip solubil in apa, cu uscare in aer
liber (fara solvent organic). Aceasta vopsea va garanta vizibilitatea marcajelor indiferent de conditii.
Vopseaua se va aplica pe o amorsa corespunzatoare. Marcajele se vor aplica cu cu instrumente
potrivite de vopsit, amorsat sau bile din sticla, sau se vor aseza manual, in functie de tipul de marcaj.
Asigurarea unui service al marcajelor se va face pentru minim 18 luni. Calitatea vopselei se va aprecia
in functie de datele tehnice prezentate in ANEXA 1. Calitatea amorsei se va aprecia in functie de
datele tehnice prezentate in ANEXA 2.
Benzi marcate termo-plastice sau autoaderente, cu aplicare la cald sau la rece. In cazul acestora se
prevad aceleasi conditii tehnice ca cele pentru benzile din material plastic. Asigurarea unui service al
marcajelor se va face pentru minim 36 luni. La prezentarea ofertei, ofertantul ii va furniza
Constructorului si metodologia de aplicare insotita de specificatiile tehnice necesare pentru realizarea
acestui tip de benzi.
Materialele vor fi furnizate de catre compania aprobata de Constructor.
Pentru materiale vor fi eliberate certificate de calitate, emise de catre laboratoare certificate
international (cel putin echivalentul BAST sau LGA).
CONTROLUL CALITATII PENTRU VOPSEAUA DE MARCAJ
Probele de vopsea de marcaj se vor ridica direct din containerele sigilate originale, si in
concordanta cu prevederile Indicatiilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere emise de AND CESTRIN.
Laboratorul pentru asigurarea sigurantei circulatiei apartinand CESTRIN va efectua verificarile
necesare.
Daca rezultatele obtinute de CESTRIN nu sunt satisfacatoare, Constructorul va fi informat imediat
iar Administratia Nationala a Drumurilor va trimite vopseaua, in ambalajul original, catre LGA pentru
o noua evaluare.
LGA (Landesgewerbeanstalt Bayern) este un laborator autorizat care va confirma calitatea
vopselei pentru marcaje rutiere.
Constructorul va sustine cheltuielile aferente transportului si expertizelor. Daca LGA confirma
faptul ca rezultatele nu sunt satisfacatoare, Constructorul va inlocui lotul respectiv de vopsea.
CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE MARI DE STICLA

Toate vopselurile pentru marcaje rutiere vor folosi un a numit tip de microbile sau bile mari de
sticla. Fabricantul va propune tipul de bile de sticla precum si dozajul acestora, in concordanta cu
raportul BAST. Microbilele si bilele mari de sticla vor fi ambalate in saci sigilati.
TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
MARCAJE LONGITUDINALE
Generalitati
In general, marcajele longitudinale se clasifica dupa cum urmeaza:
De separare a sensurilor de circulatie;
De delimitare a benzilor;
De delimitare a partii carosabile.
Aceste marcaje se executa prin:
Linie continua simpla sau dubla;
Linie discontinua simpla sau dubla;
Linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
. Linii de separare a sensurilor de circulatie
Linie simpla discontinua, cu dimensiunea intervalului liber dintre segmente variind in functie de
conditiile drumului;
159
Linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua, semnalizand depasirea interzisa pe
sensul alaturat liniei continue;
Linie dubla continua, se aplica in locurile unde se interzice incalcarea ei pe ambele sensuri.
Linii de delimitare a benzilor
Linie simpla discontinua, cu dimensiunea intervalului liber dintre segmente variind in functie de
conditiile drumului.
. Linii de delimitare a partii carosabile
Linie simpla continua pe autostrazi, drumuri nationale si la exteriorul curbelor periculoase;
Linie simpla discontinua pe celelalte tipuri de drumuri;
Linie simpla discontinua pentru a delimita benzile de accelerare, decelerare sau viraj, de benzile
curente de circulatie.
Aplicarea liniei discontinue
Segmente scurte cu intervale libere lungi, in conditii normale;
Semente lungi cu intervale libere scurte in zone periculoase, inclusiv benzile marcate cu sageti
pentru selectarea sensului de circulatie (intoarcere la banda)
. Supralargirea in curbe
Pentru supralargire < 1.00m, toata supralargirea se va amenaja la banda din interiorul curbei;
Pentru supralargire > 1.00m, banda din interiorul curbei se va lati cu 1.00m + 60% din valoarea
ramasa din supralargire, iar banda din exterior cu 40%.
MARCAJE TRANSVERSALE
Oprire
Linie continua cu latimea de 400mm.
Cedeaza trecerea
Linie discontinua cu latimea de 400mm.
Traversare pentru pietoni
Linii cu latimea de 400mm trasate paralel cu axul caii
Cu lungimea de 3000mm pentru viteze de apropiere < 50 Km/ h
Cu lungimea de 4000mm pentru viteze de apropiere 50 Km/ h;
Linii transversale pe axul caii pentru oprire, late de 400mm, trasate cu 600mm inainte de marcajul
pietonal pe fiecare sens de circulatie.
Traversare pentru biciclisti
Doua linii intrerupte.
MARCAJE DIVERSE
Ghidare
Pentru materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei.
Spatii interzise
Linii paralele, dispuse inclinat la marginea partii carosabile.
Parcari pe partea carosabila
Linii dispuse la 90 fata de marginea caii;
Linii inclinate fata de margine;
Linii paralele cu marginea caii.
Curbe periculoase dupa aliniamente lungi
Marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latimea de 400mm.
APLICAREA MARCAJELOR
TIPURI SI MARIMI
Marcajele rutiere constituite din material plastic, cu vopsea alba ecologica (amestec cu apa) vor
avea vizibilitate optima indiferent de conditiile atmosferice. Vopseaua va fi asezata pe amorsa
corespunzatoare sub forma unui film in grosime de 2000 microni.
Marcajele rutiere constituite din material termo-plastic vor avea vizibilitate optima indiferent de
conditiile atmosferice. Marcajele se vor aplica in stricta conformitate cu instructiunile fabricantului,
dupa acordul Consultantului.
APLICAREA MARCAJELOR RUTIERE
Generalitati
160
Lucrul poate incepe numai daca urmatoarele cerinte au fost indeplinite:
Constructorul a obtinut de la AND si de la Politia Rutiera aprobarile necesare privind inchiderile
de circulatie care vor fi aplicate;
La zona de lucru au fost au fost aduse indicatoarele pentru semnalizarea traficului temporar
precum si conurile de semnalizare rutiera;
S-au obtinut aprobarile de la Consultant.
Executia marcajelor
Punctele de aplicare a marcajelor se vor realiza pe carosabil folosind dispozitive adecvate;
Aplicarea marcajelor se va face in conformitate cu prevederile din proiect;
Consultantul va verifica punctele de referinta ale marcajelor inainte de aplicarea finala.
Aplicarea finala
Suprafata carosabila va fi curatata in intregime inainte de inceperea aplicarii marcajelor;
Suprafata carosabila pe care exista marcaje vechi va fi curatata mecanic;
Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor fabricantului.
RECEPIA LUCRRILOR
Recepia cantitativ i calitativ a lucrrilor efectuate se consemneaz de prestator pe baza
bonurilor zilnice de lucru.
Recepia lucrrilor de marcaj se execut n dou faze:
recepia la terminarea lucrrilor
recepia final dup expirarea termenului de garanie.
Recepia la terminare lucrrilor
Comisia format din responsabilul cu supravegherea execuiei marcajelor, din partea
executantului i reprezentantul beneficiarului, verific:
- bonurile zilnice ncheiate la sfritul fiecrei zi de lucru
Bonurile de lucru vor fi prezentate zilnic beneficiarului care prin delegatul su vor fi
verificate faptic, n teren:
dac s-au respectat prescripiile din Caietul de sarcini i prevederile SR 1848-7/2004;
continuitatea peliculei de vopsea;
rezistena la uzur, calitatea vizual a luminanei i a retroreflexiei;
geometria benzii de marcaj (lungime i lime), banda de marcaj s aib un contur clar
delimitat, avnd microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea i limea benzii de
vopsea.
Dac comisia de recepie constat deficiene de calitate, hotrte remedierea marcajului pe
cheltuiala executantului, n termenul stabilit de comisie.
Recepia la terminarea lucrrilor se efectueaz lunar i va cuprinde: denumirea strzilor, tipul de
marcaj, suprafaa acestuia.
Recepia final
Se execut cu maxim 14 zile nainte de ncheierea perioadei de garanie.
Comisia verific lucrarile acceptate la recepia efectuat la terminarea lucrrilor utilizand aceleai
proceduri tehnice ca i la recepia efectuat la terminarea lucrrilor .
Comisia analizeaz calitatea lucrarilor corespunztor garaniei acordate. n caz de neconformitate,
se vor executa lucrri de remediere de ctre prestator, pe cheltuiala proprie. Recepia se efectueaz prin
determinri vizuale pe categorii de lucrari, iar dac acestea conduc la opinii divergente n cadrul
comisiei, n ceea ce privete rezultatele obinute, atunci se vor face masuratori cu aparate specifice.
La terminarea recepiei finale, comisia va consemna constatrile i concluziile referitoare la
calitatea lucrarilor recepionate, n procesul verbal de recepie final, mpreun cu decizia de admitere,
cu sau fr obiecii a recepiei, de amnare sau de respingere a ei.
n cazul n care comisia de recepie final recomand admiterea cu obiecii, amnarea sau
respingerea recepiei, ea va trebui sa propun msuri pentru nlturarea neregulilor semnalate.
Decontarea lucrrilor efectuate se face pe baza situaiei de lucrri lunare i a procesului verbal de
terminare a lucrrilor ntocmite de executor prin centralizarea bonurilor zilnice de lucru, confirmate de
beneficiar. Executorul va emite factura dup confirmarea situaiilor de lucrri de ctre beneficiar.
161
GARANIA LUCRRILOR
Garania lucrrilor va fi de:

6 luni la marcaj cu vopsea clasic pe strzile categoriile I i II;
12 luni la marcaj cu vopsea clasic n parcrile de reedin i parcri publice, inclusiv
numerotarea i pe strzile cu categoria III
24 luni la marcaj cu material termoplastic;
24 luni la marcaj cu benzi rezonatoare;
24 luni la ansamblu de marcaj rutier termoplastic antiderapant pentru treceri de pietoni;
24 luni la marcaj preformat cu material termoplastic;
24 luni la marcaj tactil;
6 luni vopsire parapei rigizi din beton;
12 luni limitatoare de vitez liniare;
12 luni separatoare de sens;
12 luni plcue reflectorizante;
12 luni butoni retroreflectorizani aplicai;
12 luni butoni retroreflectorizani ncastrai.
PREVEDERI LEGISLATIVE
La proiectarea i execuia elementelor de semnalizare rutier pe orizontal se vor avea n vedere referine din
urmtoarele normative:
OUG 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice (modif. i republicat)
SR 1848-1,2,3/2008 Semnalizare rutier. Indicatoare i mijloace de semnalizare
rutier
SR 1848-7/2004 Marcaje rutiere
SR 1423 Produse pentru marcarea rutier. Produse de pulverizare.
Microbile de sticl, granule antiderapante i amestecul celor dou
componente
SR EN 1424 Produse pentru marcarea rutier. Microbile de sticl
preamestecate
SR EN 1436 Produse pentru marcarea rutier.Performane ale marcajelor
SR EN 1463-1 Produse pentru marcarea rutier. Butoane reflectorizante.
Partea 1: Condiii iniiale de performan
SR EN 1790 Produse pentru marcarea rutier. Marcaje rutiere prefabricate
SR ENV 13459-1 Produse pentru marcare rutier. Controlul calitii.
Partea I: eantionare din stoc i ncercri
SR ENV 13459-2 Produse pentru marcarea rutier. Controlul Calitii.
Partea II: ghid de pregtire a planurilor calitii pentru aplicarea
produselor
SR ENV 13459-3 Produse pentru marcarea rutier. Controlul Calitii.
Partea III: performane de utlizare
SR EN 1824 Produse pentru marcare rutier. ncercri rutiere.
SR EN 1871 Produse pentru marcare rutier. Proprieti fizice.
ANEXA 1
FISA TEHNICA - Benzi din material plastic impimate cu vopsea ecologica, de tip solubil in apa (fara solvent
organic).
1. denumirea: conform fabricant
2. caracteristici ale materialelor plastice:

2.1. tip de binder acrilic
2.2. volum conform fabricant
2.3. solutii nevolatile [mase plastice] minim 85%
2.4. vascozitate conform fabricant
2.5. cenusi % 950c minim 66%
2.6. termen de garantie pentru depozitare minim 6 luni
3. caracteristici ale filmului de vopsea:
162
3.1. testul BAST (minim 4 Mio) pentru
film umed, grosime
2000m
raport BAST nr.
retroreflexie minim 150 mcd/ Lx m2
factor de luminozitate minim 0.40
pendul STR minim 40
rezistenta la uzura minim 85%
grosime film umed 2000m
tip de microbile raport BAST
dozare microbile raport BAST
3.2. timp de uscare film umed raport BAST
rezistenta la ploaie dupa uscare conform fabricant
4. garantie a materialului plastic si a microbilelor

4.1. vopsea raport LGA
4.2. microbile certificare Lloyd
4.3. acordul MLPLAT CATC nr.
5. conditii de aplicare
5.1. temperatura la aplicare
in aer conform fabricant
la sol conform fabricant
5.2. higrometrie conform fabricant
5.3. diluare conform fabricant
5.4. dispozitiv de marcare conform fabricant
6. toxicitate si protectia mediului conform stipulari 91/ 155/ EWG
7. reguli pentru siguranta transport, manevrare, depozitare conform fabricant
ANEXA 2
FISA TEHNICA Amorsa cu uscare in aer liber
Se foloseste pentru a asigura o buna adeziune a marcajului final la suprafata. Amorsa se va aplica pe suprafete
bituminoase vechi sau nou turnate, sau peste marcajele vechi.
1. denumire vopsea conform fabricant
2. caracteristici amorsa umeda:

2.1. tip de binder acrilic
2.2. volum conform fabricant
2.3. vascozitate conform fabricant
2.4. termen de garantie pentru depozitare minim 6 luni
3. conditii de aplicare
3.1. temperatura aer conform fabricant
3.2. temperatura suprafetei conform fabricant
3.3. umiditate relativa % conform fabricant
3.4. modalitate de aplicare conform fabricant
3.5. grosime film umed conform fabricant
4. timp de uscare asa cum este sau umed maxim 3-6 minute
5. rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare maxim 15 minute
6. toxicitate si protectia mediului conform stipulari 91/ 155/ EWG

163
7. reguli pentru siguranta transport, manevrare, depozitare conform fabricant
4.24. Caiet de sarcini - Urmarirea comportarii in timp poduri

Art. 1. PREVEDERI GENERALE
1.1. In conformitate cu prevederile Normativului privind comportarea in timp a constructiilor
indicativ P130-1999, urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de
viata a constructiei.
1.2. Activitatea de urmarire in timp a comportarii constructiilor va fi asigurata de catre investitor,
proiectant, executant, administrator, utilizatori, experti, specialisti si responsabilul cu urmarirea
constructiilor.
1.3. Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este de doua categorii:
1.3.1. Urmarire curenta, care consta din observarea si inregistrarea unor aspecte, fenomene si
parametri ce pot semnala modificari ale capacitatii constructiei de a indeplini cerinte de rezistenta,
stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte;
1.3.2. Urmarire speciala, care consta din masurarea, inregistrarea, prelucrarea si interpretarea
sistematica a valorilor parametrilor ce definesc masura in care constructiile isi mentin cerintele de
rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte.
1.4. Comportarea in timp va fi urmarita prin urmarire curenta, efectuata in conformitate cu
reglementarile in vigoare, precumsi prin programele de supravegheri si revizii tehnice.
Art. 2. FENOMENE CE VOR FI URMARITE

2.1. La suprastructura:
- aparitia de fisuri sau crapaturi in elementele de rezistenta;
- deteriorarea echipamentelor (parapeti pietonali sau de dirijare, guri de scurgere, elemente de
inchidere a rosturilor de dilatatie, borduri, etc), accidentala sau ca urmare a uzurii;
- aparitia de fisuri, fagase, faiantari ale partii carosabile;
- aparitia, la intrados, de infiltratii prin hidroizolatie sau prin rosturi;
- deteriorarea semnalizarii de pe rampe.
2.2. La infrastructura:
- aparitia de fisuri sau crapaturi in elementele de rezistenta;
- aparitia de infiltratii prin corpul culeelor, ca urmare a blocarii drenurilor din spatele acestora;
- deteriorarea aparatelor de reazem;
- starea cuzinetilor si a banchetei cuzinetilor;
- starea sferturilor de con si a zidurilor intoarse;
- aparitia de afuieri ale infrastructurilor.
2.3. La rampele de acces:

- aparitia de fisuri, fagase, faiantari ale partii carosabile;
- deteriorarea echipamentelor (parapeti pietonali sau de dirijare, casiuri, scari, borduri, etc),
accidentala sau ca urmare a uzurii;
- existenta de materiale aduse de viituri (potmol, arbori, etc.);
- colmatarea sau infundarea rigolelor si podetelor;
- existenta de rupturi locale, tasari sau crapaturi la rigolele pavate sau pereate;
- deteriorarea acostamentelor sau a taluzelor, prin depunerea de material sau prin erodare;
- modificarea accentuata a profilelor taluzurilor, sub efectul precipitatiilor sau al instabilitatii
terenului.
2.4. La albie:
- modificarea cursului;
164
- aparitia de afuieri care pun in pericol siguranta podului;
- colmatari ale albiei ca urmare a viiturilor sau a depozitarii de gunoaie;
- deteriorarea lucrarilor de aparari de maluri in zona podului;
- deteriorarea pragului de fund;
- exploatarea de balast din albie in aval de pod, in zona de protectie a acestuia.
2.5. Urmarirea curenta a fenomenelor de la Art. 2.1 2.4 se va efectua la intervalele de timp
prevazute prin instructiunile curente, dar nu mai rar de o data pe an. Se vor respecta prevederile din
Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton
armat, beton precomprimat si zidarie de piatra, indicativ CD99-2001.
2.6. Dupa producerea de evenimente deosebite (seism, viituri, inundatii, accidente, explozii,
alunecari de teren, etc.) este obligatorie efectuarea activitatilor de urmarire curenta.
Art. 3. INREGISTRAREASI PASTRAREADATELOR

3.1. Datele culese prin urmarirea curenta se vor consemna in rapoarte intocmite de catre
personalul insarcinat cu efectuarea acestor activitati, rapoarte care vor fi consemnate in Jurnalul
Evenimentelor si vor fi incluse in Cartea Tehnica a Constructiei.
3.2. La aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea
constructiei, precum si in cazurile prevazute la punctul 2.6 proprietarul sau administratorul va dispune
luarea imediata a masurilor ce se impun.
Art. 4. RESPONSABILITATEADECIZIILORDE INTERVENTIE

4.1. La aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea
constructiei proprietarul sau utilizatorul va comanda o i nspectare extinsa asupra constructiei, urmata
daca este cazul de o expertiza tehnica, efectuate de catre specialisti atestati, cu experienta.
4.2. In cazul in care prin rapoartele de inspectie extinsa sau de expertiza se solicita acest lucru,
proprietarul are obligatia de a i nstitui urmarirea speciala, de scurta sau de lunga durata si de a
comunica aceasta Inspectiei de Stat in Constructii.
4.3. Urmarirea speciala a comportarii in timp se efectueaza pe baza unui proiect de urmarire
speciala intocmit de catre o firma specializata, cu mijloace de observare complexe si specializate,
adaptate obiectivelor specifice fiecarui caz in parte si tinand seama de prevederile reglementarilor
tehnice in vigoare, standarde, normative, instructiuni tehnice, ghiduri tehnice, etc.
Art. 5. LUCRARI DE INTRETINERE CURENTA

5.1. In conformitate cu prevederile normativului Instructiuni tehnice privind repararea si
intretinerea podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de
piatra, indicativ CD 99-2001, lucrarile de intretinere curenta se vor executa pe toata perioada anului si
sunt:
165
166
Art. 6 LUCRARI DE INTRETINERE PERIODICA
5.2. Lucrarile de intretinere periodica la podurile si podetele de sosea executate din zidarie de
piatra, beton, beton armat si beton precomprimat se vor executa pe baza documentatiei tehnico-
economice, dupa un pr ogram elaborate pe baza notelor de constatare intocmite de comisiile care au
efectuat reviziile periodice si speciale.
5.3. Reviziile periodice si speciale se efectueaza potrivit Instructiunilor privind revizia
drumurilor publice, Instructiunilor privind stabilirea starii tehnice a unui pod si Manualului pentru
identificarea defectelor aparente la podurile rutiere si indicarea metodelor de remediere.
167
168
169
4.25. Caiet de sarcini - Prevederi privind controlul calitatii, receptia
lucrarilor si refacerea lucrarilor defecte
1. Controlul calitatii
Pentru ansamblul lucrarilor ce fac obiectul proiectului, se stabileste un plan
pentru asigurarea calitatii, aprobat de investitor.
Planul de asigurare a calitatii cuprinde:
- repartizarea generala, numarul personalului necesar, responsabilii tehnici cu
urmarirea executiei pe santier;
- organizarea controlului intern de calitate;
- lista lucrarilor pentru care trebuie efectuate incercari;
Procedeele de executie se stabilesc in conformitate cu prevederile din proiect,
din caietul de sarcini, codurile si standardele in vigoare si definesc:
- lucrarile care fac obiectul procedeelor de executie;
- mijloacele si materialele specifice;
- materiale, produse si componenti (calitate, origine, clasa, marca, atestare);
- punctele sensibile de executie, faze care trebuie sa retina atentia in mod deosebit;
mijloacele si modalitatile controlului intern de calitate
Controlul intern are in vedere:
- conditiile de identificare si prelucrare a loturilor de materiale produse si
componenti supusi unei proceduri oficiale de omologari;
- controlul betoanelor si al imbracamintilor asfaltice in laboratoare;
- conditiile de executie si interpretarea incarcarilor prescrise de la inceput sau
impuse pe parcursul executiei;
- modul de intocmire al documentelor de urmarire a executiei.
2. Receptia lucrarilor
Asigurarea calitatii lucrarilor de reparatii impune un program de urmarire, cu receptii
pe faze de executie, precum si receptia finala a lucrarilor.
Pe timpul executiei se vor executa receptii la principalele faze de executie (dupa caz):
- cota de fundare;
- stratul suport al hidroizolatiei;
- hidroizolatie;
- armatura betonului de protectie;
- pereul sferturilor de con;
- pozitia si diametrul armaturilor de la infrastructuri, suprastructura, suprabetonare,
camasuieli, etc.
Receptiile pe faze vizeaza executia lucrarii, insasi calitatea materialelor
folosite, existenta certificatelor de calitate si a probelor impuse de normativele
tehnice.
170
3. Refacerea lucrarilor defecte
Cand o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor proiectului, a
caietului de sarcini si a codurilor si normativelor in vigoare, antreprenorul este obligat
sa execute remedierile necesare.
Dupa o atenta recunoastere, dupa analiza defectelor, inainte de inceperea
lucrarilor de refacere, antreprenorul propune beneficiarului programul de reparatii.
La remedierea defectelor de natura celor care afecteaza calitatea structurii, se
va proceda astfel:
- montarea unor dispozitive de urmarire;
- relevarea in detaliu a defectelor;
- cercetarea cauzelor, la nevoie si efectuarea de incarcari si probe;
- evaluarea consecintelor imediate si a celor pe termen lung;
- compararea diferitelor posibilitati de remediere;
- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In raport cu situatia corecta, beneficiarul poate:
- sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale reparatii;
- sa ceara demolarea partiala sau totala a lucrarii, inlocuirea unor elemenete etc,
totul pe cheltuiala anteprenorului.
In cazul unor defecte ce prin natura lor nu afecteaza calitatea structurii, se
procedeaza astfel:
- defectele minore se corecteaza, de la caz la caz, prin degresare, spalare, rabotare,
rostuire etc.;
- in cazul unor defectiuni mai importante, antreprenorul propune beneficiarului un
program si solutia de remediere, care il va aproba ca atare sau cu completari.
Intocmit: Verificat:
Dr. ing. Boaca Gheorghita Prof. dr. ing. Cristian Claudiu Comisu
171

Proiect Pod Complet PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Pod Complet PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COLECTIV ELABORARE

Dr. ing. Comisu Cristian-Claudiu ____________________

Dr. ing. Boac Gheorghi ____________________

ing. Bogdan HRICU ____________________

1.1. Denumirea obiectivului de investiie

1.6. Faza de proiectare:

Proiectul Tehnic este documentaia care cuprinde toate caracteristicile i toti

In cadrul expertizei au fost fcute urmtoarele observaii:

La nivelul structurii de rezistenta a suprastructurii arce, montani si tablier

La nivelul infrastructurii si a echipamentelor

La nivelul elementelor caii

Podul este amplasat pe un drum naional principal cu 2 benzi de circulaie care

Podul este amplasat la solicitrile produse de convoaiele clasei I de ncrcare -

Execuia podului a respectat prevederile proiectului.

Se apreciaz calitatea lucrrilor de ntreinere ca nesatisfctoare datorit

n baza verificrilor vizuale, a determinrilor, a ncercrilor nedestructive, a

2.2. Studii efectuate

Investigarea in teren s-a facut conform prevederilor Normativ privind

Prezentul studiu este valabil numai pentru amplasamentul studiat.

Panta hidraulica i = 0,5% ;

Din tabelul de calcul al debuseului si din ntocmirea cheii limnimetrice pentru

1. Nivelul de evacuare a debitului de calcul cu asigurarea de Q5% este:

2. Nivelul de evacuare a debitului de verificare cu asigurarea de Q1% este:

Calculul de dimensionare hidraulica s-a facut in conformitate cu prevederile

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE SCURGERE

= 0,97 - pentru lumina podului de 38,50 m

A mp aria sectiunii de scurgere in albia minora in sectiunea podului inainte de

a. Afuiere generala se calculeaza cu relatia:

V mP = 3,88 m/sec > V a = 3,00 m/sec

c. Afuierea totala maxima

CALCULUL SUPRAINALTARILOR DE NIVEL (REMUUL)

2.4. Prezentarea proiectului

Partea scrisa a proiectului este structurata in:

Memoriu tehnic. Note de calcul. Caiete de sarcini.

B. Partea desenata a proiectului

Partea desenata a proiectului cuprinde urmatoarele planuri, sectiuni, vederi si detalii

Se estimeaza o durata de 10 luni pentru reabilitarea podului.

2.6. Categoria de importanta a constructiei

- Categoria de importanta a construciei conform HCM 766/1997 este categoria B

Nr. Factorul determinant Criterii asociate

Nivelul apreciat al influentei criteriului Punctajul p(i)

Categoria de importanta a constructiei Grupa de valori a punctajului total

Denumirea lucrrii: POD PE DN 15 KM 287+062, LA BICAZ

NOT: Conform prevederilor Legii 10/1995, executantul are obligaia

BENEFICIAR, PROIECTANT, CONSTRUCTOR,

1. Fenomenele enumerate in program se vor urmari prin observatii vizuale sau

LISTA ORIENTATIVA DE FENOMENE CARE TREBUIE AVUTE IN

A. Se vor urmari, dupa caz:

a. Schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al

B. In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da atentie deosebita:

1. Oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie loessoide sau de alta natura

2.9. Organizarea de santier

2.10. Cai de acces

2.11. Trasarea lucrarilor

2.12. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

2.13. Masurarea lucrarilor

2.14. Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina sa

2.15. Curatenia in santier

2.16. Servicii sanitare

2.17. Relatii dintre contractant, consultant si persoana juridica achizitoare

Descrierea constructiv, funcional si tehnologic

1.1. Organizarea de antier

Organizarea de antier se va face pe o suprafa de cca 1000 mp, n apropierea