CAIET DE SARCINI GENERALE

STRATURI DE FORM

CUPRINS

GENERALITTI
ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART. 2. PREVEDERI GENERALE
CAP.I. CONDITII TEHNICE
ART. 3. ELEMENTE GEOMETRICE
CAP.II. MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORM
ART. 4. PMNTURI
ART. 5. VAR
ART. 6. ZGUR GRANULAT
ART. 7. CIMENT
ART. 8. AP
ART. 9. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR
CAP.III. EXECUTIA STRATULUI DE FORM
ART.10. PREGTIREA STRATULUI SUPORT
ART.11. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNTURI NECOEZIVE
ART.12. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN MPIETRUIREA EXISTENT
ART.13. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT COEZIV STABILIZAT MECANIC
ART.14. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT TRATAT CU VAR
ART.15. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT COEZIV STABILIZAT CU ZGUR GRANULAT SI CU VAR
ART.16. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT
ART.17. CONTROLUL CALITTII EXECUTIEI
ART.18. MSURI DUP EXECUTIA STRATULUI DE FORM
CAP.IV. RECEPTIA LUCRRILOR
ART.19. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
ART.20. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR
ART.21. RECEPTIA FINAL
ANEX - REFERINTE NORMATIVE

1 din 12
 GENERALITTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevzute n STAS 12.253-84, pe care trebuie s le
ndeplineasc straturile de form din alctuirea complexelor rutiere, situate la partea superioar a terasamentelor drumurilor publice.
1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare cu trafic
greu si foarte greu.
1.3. Straturile de form care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
- pmnturi necoezive;
- mpietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris n grosime de minimum 10 cm;
b. materiale coezive:
- pmnturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840-83);
- pmnturi coezive tratate cu var;
- pmnturi coezive stabilizate cu zgur granulat si var;
- pmnturi coezive stabilizate cu var-ciment.
1.4. Cnd terasamentele sunt realizate din pmnturi necoezive (deseuri de carier, material pietros de balastier), straturile de
form vor fi alctuite de regul din aceste materiale.
Straturile de form din pmnturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pmnturi coezive.
Stratul de form din pmnturi coezive stabilizate cu zgur si cu var sau cu var-ciment se aplic de regul la drumurile de clas
tehnic I si II.
Stratul de form din mpietruiri existente se aplic la modernizrile de drumuri existente, dac sunt ndeplinite conditiile de la punctul
3.2.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea tuturor msurilor tehnologice si organizatorice care s conduc la respectarea
strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea tuturor ncercrilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
De asemenea este obligat s efectuze, la cererea Inginerului si alte verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de
sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat s tin evidenta zilnic a conditiilor de executie a straturilor de form, a probelor prelevate, a
ncercrilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
2.4. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si
luarea msurilor care se impun.
2.5. La executia stratului de form se va trece numai dup ce se constat, n urma verificrilor, c sunt asigurate gradul de
compactare si capacitatea portant a terasamentelor si c lucrrile respective au fost receptionate pe faze de executie.

CAPITOLUL I CONDITII TEHNICE

ART.3. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT
3.1. Grosimea stratului de form este cea prevzut n proiect sau n caietul de sarcini speciale.
3.2. mpietruirea existent poate alctui stratul de form, dac este pe toat ltimea patului drumului si dac are grosimea de min. 10
cm sau dac prin scarificare si reprofilare pe toat ltimea patului drumului se obtine o grosime minim de 10 cm.
3.3. Straturile de form se prevd pe toat ltimea terasamentelor.
3.4. Pantele n profil transversal, ale suprafetei straturilor de form sunt aceleasi ca ale suprafetei mbrcmintilor, admitndu-se
aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.
La drumuri cu mai mult de dou benzi de circulatie si la autostrzi, pantele n profil transversal trebuie s fie de 3,5-4%.
3.5. Suprafata straturilor de form trebuie s aib pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm pn la taluzurile drumului, n
vederea evacurii rapide a apelor.
3.6. Declivittile n profil longitudinal ale suprafetei straturilor de form sunt aceleasi ca ale mbrcmintilor sub care se execut,
prevzute n proiect.
3.7. Abaterile limit la ltimea stratului de form sunt de 0,05 m fat de ax si de 0,10 m la ltimea ntreag; la cotele de nivel ale
proiectului tolerantele sunt tot de 0,05 m. Abaterile limit se admit n puncte izolate, care nu sunt situate n acelasi profil transversal sau n
profiluri consecutive.

CAPITOLUL II MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORM

ART.4. PMNTURI
4.1. Pmnturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de form se clasific si se identific, , n functie de
compozitia granulometric si de indicele de plasticitate, asa cum se indic n tabelele 1 si 2.
n categoria pmnturilor coezive se mai cuprind si pmnturile macroporice, si anume:

- Loess cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60% si greutate volumic de 12-16 KN/mc
- Pmnt loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60%.

Att loessul ct si pmntul loessoid au n general aceleasi nsusiri si caracteristici; acestea difer numai prin compozitia
granulometric.

. Pmnturi coezive si slab coezive Tabel 1

CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRIC
DENUMIREA Argil % Praf % Nisip % I.P.
PMNTURILOR < 0,005 mm 0,005...0,05mm 0,05...2 mm
2 3 4 5 6
2 din 12
 Foarte Argil groas < 60 variabil variabil > 35
coezive Argil 35...60 < dect argila < 30 25...35
Argil prfoas 35...50 > dect argila < dect praf 15...35
Coezive Argil nisipoas 30...60 < dect argila > 30 15...35
Argil praf nisipoas 30...35 > dect argila > 30 15...25
Praf argilos 15...30 > dect nisip < 30 10...25
Praf argilos nisipos 15...30 > dect nisip > 30 5...20
Slab Praf 0...15 > dect argila < 30 5...15
coezive Praf nisipos 0...15 > dect nisip > 30 0...10
Nisip argilos 15...30 < dect nisip > dect praf 5...20
Nisip prfos 0...15 < dect nisip > dect praf 0...10

Pmntul loessoid difer de loess prin granulozitate, avnd un continut mai mare de argil sau nisip.
. Pmnturi necoezive Tabel 2
DENUMIRE PMNT NECOEZIV Dimensiunea preponderent a fragmentului solid - mm
Bolovnis 70...200
Pietris mare 20...70
Pietris mic 2...20
Nisip mare 0,5...2
Nisip mijlociu 0,25...0,5
Nisip fin 0,05...0,25

4.2. La realizarea straturilor de form pot fi folosite si deseurile de carier precum si materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie s ndeplineasc conditiile artate n tabelul nr.3.
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMIT
Dimensiunea maxim a granulei 100 mm
Granulozitate continu
Rezistenta la sfrmare prin compresiune pe piatr spart n stare uscat - min. 60 %
Coeficient de calitate - min. 7
Coeficient de gelivitate max. 3%

4.3. Pmnturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de form prin tratare cu var, stabilizare cu zgur granulat
si var sau prin stabilizare mecanic, trebuie s nu contin materii organice n procent mai mare de 5%.

ART.5. VAR
5.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmtoarele tipuri de var:
- var nehidratat mcinat, conform STAS 9310:2000
- var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1:2003.
5.2. Conditiile de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt artate n tabelul nr.4.
5.3. Transportul varului nehidratat mcinat si a varului hidratat n pulbere se face cu vagoane cistern sau cu cisterne auto, iar
transportul varului bulgri se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeal.
5.4. Depozitarea varului nehidratat mcinat si a varului hidratat n pulbere se face n silozuri metalice, iar varul bulgri se depoziteaz
n spatii acoperite, ferit de umezeal, pe platforme curate.
5.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi nsotit de un document de certificare a calittii care se va pstra n registrul
de santier.
Tabel 4
Var Var pentru constructii Metoda
CARACTERISTICI nestins, Nestins, bulgri Stins, pulbere de
mcinat
Tipuri de var ncercare
CL CL 80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
90
Oxid de calciu si magneziu 90 80 90 80 90 80 SR EN
(CaO + MgO) totali, %, min.
Oxid de magneziu (MgO), %, max. < 101) 196-22)
Dioxid de carbon (CO2), %, max. 5 4 7 4 7 SR ENV
Trioxid de sulf (SO2), %, max. 2 459-23)
Durata de stingere determinat pe probe luate n < 15 < 15 -
timpul ncrcrii lotului, (tu), minute
Temperatura final de stingere determinat pe probe > 60 > 50 > 60 > 50 - - SR EN
luate n timpul ncrcrii lotului, (Tmax), C
Finetea de mcinare, rest pe sitele: - 0,09 % <7 - - <7 459-2
- 0,20% <2 - - <2
Densitate aparent, kg/dm3 - - 0,30,6
Randament n past, dm3/10 kg - - > 26
Ap liber, % - - <2

1)
Vezi tabelul 1 din SR ENV 459-1
2)
La var nestins mcinat (SR 9310:2000, pct. 2)
3)
La var pentru constructii (SR ENV 459-1, pct.4.4).

5.6. n caietul de sarcini speciale se va specifica n mod obligatoriu tipul de var ce se va utiliza la realizarea stratului de form.

ART.6. ZGUR GRANULAT

3 din 12
 6.1. Pentru stabilizarea stratului de form din pmnturi coezive, se va putea folosi si zgura granulat de furnal nalt, care ns
trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate prevzute n SR 648:2002, artate n tabelul 5.
Tabel 5
CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICE Conditii de admisibilitate Metoda de verificare
Reziduul nesolubil, n HCl, %, max. 1,5
Oxid de magneziu (MgO), %, max. 7,0
Oxid de mangan (Mn2O3), %, max. 2,0
Modul chimic SR EN
CaO + MgO 1 196-2
--------------------- , min.
SiO2
Modul chimic
CaO 1,10
----------- , min.
SiO2
Densitate aparent n grmad, n stare uscat, kg/dm3 max 1,1 SR 648:2002 pct.5.2
Umiditate de referint, % 16,0 STAS 4242/1-82
Structura granule sticloase
nu se admite prezenta buctilor compactate: pmnt, pietre, nisip,
Impuritti etc., zgura va fi lipsit de incluziuni metalice

6.2. Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel nct procesul de executie a stratului de form s se desfsoare fr ntreruperi.
6.3. Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgur granulat s fie nsotit de un certificat de calitate care va atesta conformitatea
caracteristicilor chimice si fizice mentionate n tabelul 5 n conditiile SR 648:2002. Certificatul de calitate se va pstra n dosarul santierului.
6.4. Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionat pentru o campanie de lucru, ntr-o alt campanie de lucru viitoare.
6.5. Este indicat ca santierul s fie aprovizionat de la o singur surs. Dac Antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe
surse, pentru aceast solutie este necesar obtinerea aprobrii Inginerului si luarea msurilor necesare pentru stabilirea de retete distincte
pentru fiecare surs n parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite.
6.6. Depozitarea zgurii granulate se va face n depozite deschise, separate de restul materialelor din depozitele vecine pentru a evita
amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.
6.7. Zgura granulat va fi utilizat n ordinea aprovizionrii ei, n care scop se va evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi
existent n depozit.
6.8. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie s fie asigurat n conditii optime pentru a prentmpina degradarea zgurii
granulate.

ART.7. CIMENT
7.1. La stabilizarea pmnturilor coezive cu var si ciment se vor utiliza lianti hidraulici rutieri, care trebuie s ndeplineasc, conditiile
prevzute n SR EN 13282.
7.2. Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face n saci, n ncperi aerisite si ferite de umezeal sau n vrac n silozuri nchise si
ferite de umezeal.
7.3. Controlul calittii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face n conformitate cu prevederile din tabelul 6.

ART.8. AP
8.1. Apa utilizat la realizarea straturilor de form poate s provin din reteaua public sau din alt surs, dar n acest caz trebuie s
ndeplineasc conditiile prevzute n SREN 1008-03.
8.2. n timpul utilizrii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.

4 din 12
 ART.9. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR
9.1. Controlul calittii materialelor nainte de punerea lor n oper se face n conformitate cu prevederile tabelului 6.
Tabel 6
Actiunea, procedeul de FRECVENTA MINIM Metode de
Material verificare sau caracteristicile ce se verific La aprovizionarea materialelor nainte de determinare
utilizare conform
1 2 3 4 5
n functie de heterogenitatea STAS 1913/5-85
Compozitia granulometric -
pmntului ns cel putin o
Indice de plasticitate ncercare la 1000 mc STAS 1913/4-86
Pmnturi
Continutul de substante organice si humus Preliminar si la schimbarea sursei - STAS 1243-88
coezive
de aprovizionare
Umiditate O prob pe STAS 1913/1-82
-
schimb
Compozitia granulometric O prob la fiecare lot aprovizionat -
Pmnturi
necoezive Rezistenta la sfrmare prin compresiune pe -
O prob pe fiecare furnizor
sau piatr spart n stare uscat
deseuri Coeficient de gelivitate pe piatr Din buletinul de la furnizor -
carier Umiditate O prob pe STAS 4606-80
-
schimb
Pmnturi Compozitia granulometric -
necoezive O prob pe fiecare lot aprovizionat
sau material Echivalentul de nisip -
pietros Umiditate O prob pe STAS 4606-80
aluvionar -
schimb
Examinarea datelor nscrise n cartificatul de -
calitate La fiecare lot aprovizionat
Var Finetea -
Densitatea aparent a varului hidratat n pulbere La fiecare lot aprovizionat si la -
expirarea termenului de garantie SR EN
Durata de stingere - 459-2:2003
Zgura Examinarea datelor nscrise n cartificatul de - -
La fiecare lot aprovizionat
granulat calitate
Examinarea datelor nscrise n certificatul de - -
La fiecare lot aprovizionat
calitate sau certificatul de garantie
Constanta de volum/stabilitate O determinare la fiecare loc -
aprovizionat, dar nu mai putin de o SR EN
Timpul de priz determinare la 100 t, pe o prob - 196-3
medie
Rezistente mecanice la 7 zile O prob la 100 t sau la fiecare siloz -
n care s-a depozitat locul SR EN
Ciment
Rezistente mecanice la 28 zile aprovizionat - 196-1
Prelevarea de contra-probe care se pstreaz La fiecare lot aprovizionat probele - -
minim 45 zile (pstrate n cutii metalice sau se iau mpreun cu delegatul
pungi de polietilen sigilate) Inginerului
Starea de conservare numai dac s-a depsit O determinare la fiecare lot Dou SR EN
termenul de depozitare sau au intervenit factori aprovizionat sau la fiecare siloz n determinri 196-6
de alterare care s-a depozitat lotul aprovizionat pe siloz
(pe o prob medie) (sus si jos)

CAPITOLUL III EXECUTIA STRATULUI DE FORM

ART.10. PREGTIREA STRATULUI SUPORT

10.1. Executia stratului de form va ncepe numai dup terminarea executiei terasamentului pe toat ltimea platformei drumului si
receptionarea preliminar a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
10.2. Terasamentele n rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de form cnd acesta este
realizat din pmnturi necoezive, la cota patului cnd stratul de form este realizat, ntr-o singur repriz, din pmnt coeziv stabilizat mecanic,
cu var sau zgur granulat si var, sau la cota patului minus jumtate din grosimea stratului de form din pmnt coeziv stabilizat, cnd acesta
se execut n dou reprize.
10.3. Straturile de form se execut conform profilului transversal tip proiectat, pe toat ltimea platformei drumului sau autostrzii.

ART.11. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNTURI NECOEZIVE

11.1. n zonele de ramblee, deseurile de carier sau materialul pietros aluvionar din care se realizeaz stratul de form este asternut
n straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe ntreaga ltime a rambleului. Suprafata fiecrui strat intermediar va fi plan cu
nclinri de 3...5% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnic III - V va avea aceeasi nclinare transversal ca si
mbrcmintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II nclinarea transversal a patului drumului va fi de 3,5...4,0%.
11.2. Grosimea straturilor din care se realizeaz stratul de form se alege n functie de mijlocul de compactare, astfel nct s se
asigure gradul de compactare prescris pe toat grosimea lui.
n functie de grosimea prevzut pentru stratul de form si de grosimea optim de compactare, stratul de form se realizeaz ntr-o
repriz sau n dou reprize de lucru.
11.3. n cazul debleelor, spturile pentru realizarea stratului de form se vor executa pe tronsoane limitate, imediat nainte de
executia acestuia, lundu-se msuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.

5 din 12
 11.4. Materialul se asterne la profil si se adaug apa necesar realizrii umidittii optime de compactare.
11.5. Stratul asternut trebuie compactat pn la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea n stare uscat
maxim, determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, n cel putin 95% din punctele de msurare si de min. 95%
n toate punctele de msurare.
11.6. La lucrri importante, nainte de nceperea lucrrilor de executie a stratului de form se va realiza o planse de ncercare pe un
tronson experimental lung de min. 30 m si pe toat ltimea platformei, prin care se vor stabili:
- grosimea optim de compactare
- umiditatea optim de compactare
- componenta atelierului de compactare
- numrul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S),
care s conduc la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5.
Rezultatele ncercrilor, consemnate n registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta ntocmai la executia lucrrilor.
11.7. Stratul de form se las n circulatie pe o perioad de min. 7 zile dup care eventualele denivelri sunt remediate (prin
completarea cu material sau ndeprtare de material, umectare si recompactare).

ART.12. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN MPIETRUIREA EXISTENT

12.1. Stratul de form din mpietruiri existente, n cadrul lucrrilor de modernizri de drumuri se execut prin scarificarea si
reprofilarea mpietruirii pe toat ltimea platformei.
Grosimea stratului de form care se realizeaz, este n functie de grosimea si ltimea mpietruirii existente, ns nu trebuie s fie mai
mic de 10 cm.
12.2. Compactarea se face cu adaos de ap necesar realizrii umidittii optime de compactare pn la realizarea unui grad de
compactare de min. 98% din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13-83 n
cel putin 95% din punctele de msurare si de min. 95% n toate punctele de msurare.

ART.13. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT COEZIV STABILIZAT MECANIC

13.1. Prin stabilizare mecanic a pmnturilor se ntelege complexul de operatiuni prin care se realizeaz mbunttirea granulozittii
acestora. Stratul de form din pmnt stabilizat mecanic este un strat din pmnt coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din
mpietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de carier.
Amestecul realizat trebuie s aib urmtoarele caracteristici:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%
- echivalentul de nisip EN > 30%
- granulozitatea ntre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7
- umiditatea optim de compactare W opt conform STAS 1913/13-83
- continutul n elemente moi si gelive, max 5%
- s nu contin bulgri de argil, resturi organice sau alte impuritti.
Tabel 7
Domenii de Treceri prin site sau ciururi n % din mas
granulozitate Limita Ochiuri ptrate conform SR EN 933-2 (tabelul 2)
0,063 0,16 0,5 2 6,3 16 25 63
min 6 8 12 18 31 53 65 100
0 - 63 max 12 20 28 43 67 98 100 100

13.2. Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13-83 prin
ncercarea Proctor modificat se vor stabili, nainte de nceperea lucrrilor, de ctre un laborator de specialitate.
13.3. Executia stratului de form se va desfsura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum, n vederea asigurrii unei
productivitti corespunztoare.
13.4. Executia se va putea face ntr-o repriz sau n dou reprize de lucru, n functie de grosimea stratului de form prevzut n
proiect si de grosimea optim de executie corespunztoare utilajului folosit.
Grosimea optim de compactare, componenta atelierului de compactare si numrul de treceri se va stabili de ctre Antreprenor la
nceputul lucrrilor, pe un tronson experimental (vezi pct.10.6).
13.5. Materialele componente se vor asterne n straturi cu grosime uniform pe patul drumului, cu ajutorul autogrederului.
13.6. Materialele se vor amesteca pn la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri nsotit
de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pn la realizarea umidittii optime de
compactare, dup caz, fie prin stropire cu ap, fie prin ntreruperea lucrrilor lsnd s se reduc continutul de ap prin zvntare.
13.7. Nivelarea amestecului se face n lung si n profil transversal cu autogrederul si cu rectificare manual la sablon.
13.8. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fr vibrare, respectnd
parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pn la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate n stare uscat maxim
determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, n cel putin 95% din punctele de msurare si de min. 95% n toate
punctele de msurare.
13.9. Repriza a doua, n cazul straturilor de form executate n dou reprize de lucru, se va realiza n aceleasi conditii ca si prima
repriz, lundu-se msuri ca pe ultimii 80 cm pn la taluze s se realizeze o pant transversal de 10-12%.
13.10. n zonele din vecintatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului
de form se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.

ART.14. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT COEZIV TRATAT CU VAR

14.1. Dozajul de var pentru tratarea pmnturilor coezive este de 2...4% raportat la masa pmntului uscat. Alegerea tipului de var si
a dozajului se efectueaz conform tabelului 8, n functie de umiditatea pmntului n comparatie cu umiditatea optim de compactare W opt
determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, corespunztoare domeniului umed.
14.2. Valorile date n tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de ctre un laborator de
specialitate, prin ncercri, conform STAS 10473/2-86 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pmnt si var nestins mcinat sau
var stins n pulbere.
Tabel 8
Umiditatea Dozaj in % din masa
Denumirea
pmntului var bulgri var nestins var stins pulbere
pmnturilor
mcinat
De la Wopt + 4...7 %
Pmnturi foarte coezive 4 4 -
pn la Wopt +12...15%
si coezive
Sub Wopt + 4...7 % 3 3 4

6 din 12
 De la Wopt + 4...7 %
Pmnturi slab coezive pn la Wopt +12...15% 3 3 -
Sub Wopt + 4...7 % 2 2 3

14.3. Dozajul de var nestins, bulgri sau mcinat, poate fi mrit fat de cel prevzut n tabelul de mai sus n cazul tratrii unor
pmnturi cu umiditate natural mai mare dect umiditatea optim de compactare W opt +10...15% contndu-se pe o reducere a umidittii de
1...2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.
14.4. Se interzice executia stratului de form n perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.
n cazul n care executia stratului de form se face n perioada imediat premergtoare nghetului, sectoarele respective vor fi astfel
alese nct acestea s nu fie date circulatiei de santier dect dup o perioad de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
14.5. Executia stratului de form se face prin amestecarea in situ a pmntului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat
pn la obtinerea gradului de compactare prescris.
n functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de form prevzut n proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei
experimentri dac executia se face ntr-o repriz sau mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si pe toat ltimea drumului si care va avea ca scop
determinarea n conditiile executiei pe santier a urmtoarelor:
- dozajul de var pentru diversele tipuri de pmnt
- grosimea optim de executie ntr-o repriz a stratului stabilizat
- umiditatea optim de compactare
- componenta atelierului de compactare
- intensitatea de compactare (numrul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizat experimental, cu caracteristici corespunztoare prevederilor prezentului caiet de
sarcini, dup aprobarea de ctre Inginer, se nscriu n registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrrilor.
14.6. La executia stratului de form, Antreprenorul va efectua n mod obligatoriu urmtoarele operatiuni:
a. scarificarea sau dup caz, asternerea pmntului si rspndirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe
suprafata stratului, astfel nct s se asigure dozajul de var stabilit n laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. realizarea amestecului de pmnt si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, frez rutier sau grap
polidisc), pn se realizeaz o frmitare corespunztoare a pmntului si un amestec ct mai omogen de pmnt si var. Dac se utilizeaz var
bulgri, se continu amestecarea pn la stingerea total a varului;
Se consider c frmitarea pmntului este corespunztoare dac gradul de frmitare al acestuia este, n minimum 95% din
determinari, mai mare de 70%. Gradul de frmitare se determin conform STAS 10473/2-86.
c. se determin umiditatea amestecului W a si n functie de valoarea acesteia se iau urmtoarele msuri:
- dac W a < W opt - 3%, se adaug cantitatea de ap necesar si se efectueaz nca 2-3 treceri
W opt - 3% < W a < W opt + 3%, se trece la operatiunea urmtoare
W a > W opt + 3%, se continu operatia de amestecare sau se las pmntul tratat s se usuce pn cnd
umiditatea acestuia devine W opt 3%.
d. se niveleaz cu lama autogrederului la profilul necesar;
e. n intervalul 828 h de la sfrsitul operatiei de amestecare, se efectueaz compactarea amestecului de pmnt cu var, cu ajutorul
atelierului de compactare stabilit. Se recomand compactori cu pneuri statici autopropulsati.
14.7. Compactarea se va face pn la realizarea, n cel putin 95% din punctele de msurare, a unui grad de compactare de
minimum 98% din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, si de
minimum 95% n toate punctele de msurare.
14.8. La executia stratului de form n repriza a doua, pmntul adus de la surs cu autobasculanta, se descarc, se mprstie cu
lama autogrederului, n strat continuu si uniform si se repet operatiunile artate mai sus.
14.9. Se corecteaz micile denivelri aprute pe suprafata stratului de form n urma compactrii, prin tieri cu lama autogrederului
pentru a nu depsi tolerantele admise.

ART.15. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT COEZIV STABILIZAT CU ZGUR GRANULAT SI CU VAR
15.1. Dozajele de zgur granulat si de var pentru stabilizarea pmnturilor coezive se vor stabili de ctre un laborator de specialitate
prin ncercri, conform STAS 10473/2-86 pe epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pmnt, zgur granulat n proportii de
10...30% si var nestins mcinat sau var stins pulbere, n proportie de 3...4%.
15.2. Rezistenta la compresiune Rc la vrsta de 14 zile a pmnturilor stabilizate cu zgur granulat si var trebuie s corespund
valorilor din tabelul 9.
Tabel 9
Denumirea pmnturilor conform STAS 1243-88 Rc la 14 zile n N/mm min
Foarte coezive (argil groas, argil) 1,2
Coezive (argil prafoas, argil nisipoas, argil prfoas nisipoas) 1,0
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) 0,35
Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prfos) 0,50

15.3. Caracteristicile de compactare ale stratului de form (densitatea uscat maxim si umiditatea optim de compactare) vor fi
determinate prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunztoare domeniului umed al curbei Proctor.
15.4. nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s execute experimental un strat de form din pmnt stabilizat cu
zgur granulat si cu var pe un tronson de drum de circa 30 m lungime si pe intreaga platform a drumului.
ncercrile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de rspndire, amestecare si compactare, personalul santierului si
materialele aprovizionate, dozajul optim de zgur si var, umiditatea si grosimea optim de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute
prin prezentul caiet de sarcini.
15.5. ncercrile trebuiesc repetate pn la obtinerea rezultatelor satisfctoare pentru urmtoarele caracteristici:
- umiditatea optim
- omogenitatea amestecului
- rezistenta la compactare.
Cu ocazia acestor verificri se va stabili:
- numrul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad de frmitare de minimum 70% n 95%
din determinri efectuate conform STAS 10473/2-86
- dac stratul de form prevzut n proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaz ntr-o singur repriz de lucru sau n dou
si care este grosimea optim de compactare n acest din urm caz
- eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgur sau var stabilit n laborator
- natura si componenta atelierului de compactare precum si numrul de treceri necesar pentru obtinerea gradului de compactare
cerut de caietul de sarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat n timpul experimentrii n vederea verificrii obtinerii caracteristicilor cerute.

7 din 12
 Rezultatele obtinute pe portiunea realizat experimental, cu caracteristici corespunztoare prevederilor prezentului caiet de sarcini,
dup aprobarea de ctre Inginer, se nscriu n registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrrilor.
15.6. Se interzice executia stratului de form n perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.
n cazul n care executia stratului de form se face n perioada imediat premergtoare nghetului, sectoarele respective vor fi astfel
alese nct acestea s nu fie date circulatiei de santier dect dup o perioad de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
15.7. Executia stratului de form se face ntr-o repriz de lucru sau dou n functie de rezultatele obtinute pe tronsonul experimental
cu utilajele care se folosesc pe santier.
15.8. La executia stratului de form, Antreprenorul va efectua n mod obligatoriu urmtoarele operatiuni:
a. scarificarea sau dup caz, asternerea pmntului si rspndirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe
suprafata stratului, astfel nct s se asigure dozajul de var stabilit n laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. se transport cu autobasculante zgura granulat si se aseaz n grmezi, astfel nct, prin mprstierea acestora s se realizeze
dozajul prescris;
c. se mprstie zgura granulat, cu lama autogrederului, pe suprafata stratului de pmnt si apoi se amestec prin treceri succesive
ale utilajelor specifice (malaxor, frez rutier sau grap polidisc) pn se realizeaz o frmitare corespunztoare a pmntului si un amestec
ct mai omogen posibil de pmnt, zgur granulat si var;
Se consider c frmitarea pmntului este corespunztoare, dac gradul de frmitare al acestuia, este, n minimum 95% din
determinri, mai mare de 70%. Gradul de frmitare se determin conform STAS 10.473/2-86.
d. se determin umiditatea amestecului W a si n functie de valoarea acesteia se iau urmtoarele msuri:
dac W a < W opt - 3%, se adaug cantitatea de ap necesar si se efectueaz nc 2-3 treceri pentru omogenizare
W opt - 3% < W a < W opt + 3%, se trece la operatiunea urmtoare
W a > W opt + 3%, se continu operatiunea de amestecare sau se las pmntul tratat s se usuce pn cnd
umiditatea acestuia devine W opt 3%.
e. se niveleaz amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;
f. n intervalul 828 h de la sfrsitul operatiunii de amestecare, se efectueaz compactarea amestecului de pmnt cu zgur si cu
var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomand compactori cu pneuri statici autopropulsati.
15.9. Compactarea se va face pn la realizarea, n cel putin 95% din punctele de msurare, a unui grad de compactare de min.
98% din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, si de minimum 95% n
toate punctele de msurare.
15.10. La executia stratului de form n repriza a doua, pmntul adus de la surs cu autobasculanta, se descarc, se mprstie, cu
lama autogrederului, n strat continuu si uniform si se repet operatiile artate mai sus.
15.11. Se corecteaz micile denivelri aprute pe suprafata stratului de form n urma compactrii, prin tieri cu lama autogrederului
pentru a nu depsi tolerantele admise.

ART.16. EXECUTIA STRATULUI DE FORM DIN PMNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT

16.1. Stabilizarea pmntului cu var si ciment se face n dou reprize si anume:
- tratarea initial cu var, n vederea obtinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) si pentru a obtine un amestec lucrabil;
- amestecarea pmntului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier.
16.2. Tratarea cu var se va face conform prevederilor punctului 14.6. subpunctele a si b.
16.3. Amestecarea pmntului tratat cu var, cu cimentul se efectueaz cu ajutorul echipamentelor specializate (freze de amestec,
reciclatoare) pentru obtinerea unui amestec ct mai omogen posibil.
Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face n functie de natura si umiditatea amestecului de pmnt si var, dup
efectuarea unor teste preliminare de laborator.
16.4. Dozajele finale de var si de liant hidraulic rutier va fi stabilit dup executia unui sector de prob cu liant n procente de 2-6% din
masa pmntului cu var, si interpretarea rezultatelor obtinute.
16.5. Umiditatea de amestec (pmnt + var + ciment + ap) trebuie s se situeze n intervalul 1,15 W OPT1,30 W OPT.
16.6. Pentru alegerea atelierului de compactare si a numrului de treceri corespunztoare pentru realizarea gradului de compactare
minim se va executa un sector de prob.
16.7. Compactarea se va face pn la realizarea, n cel putin 95% din punctele de msurare, a unui grad de compactare de
minimum 98% din densitatea n stare uscat maxim, determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83, si de
minimum 95% n toate punctele de msurare.

8 din 12
 ART.17. CONTROLUL CALITTII EXECUTIEI
17.1. Operatiunile de verificare a calittii lucrrilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaz acestea sunt artate,
pentru fiecare tip de strat de form, n tabelul 10.
Tabel 10
Tipul stratului de form
Actiunea, procedeul de verificare sau Metoda de verificare
Frecventa minim care se verific
caracteristicile care se verific conform STAS
A B C D E F
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x x x
Umiditatea materialelor granuloase zilnic si ori de cte ori 1913/1-82 x
este necesar
Umiditatea pmntului dup mprstiere zilnic si ori de cte ori 1913/1-82 x x x x
este necesar
Umiditatea amestecului de pmnt cu material granular zilnic si ori de cte ori 1913/1-82 x x
este necesar
Granulozitatea amestecului de pmnt cu material cel putin 3 probe la 1000 1913/5-85 x x
granular mc
Dozajul de var si de ciment zilnic si ori de cte ori - x x x
este necesar
Umiditatea amestecului de var, ciment si pmnt zilnic 1913/1-82 x x
Gradul de sfrmare al pmntului dup amestecare cu n cel putin dou puncte 10473/2-86 x x
var- ciment si omogenizare a amestecului la 1000 mp
Dozajul de zgur granulat zilnic si ori de cte ori - x
este necesar
Gradul de sfrmare al pmntului dup amestecarea n cel putin dou puncte 10473/2-86 x
cu zgur granulat si var la 1500 mp
Gradul de sfrmare al pmntului dup amestecarea n cel putin dou puncte 10473/2-86 x
cu var-ciment la 1500 mp
Umiditatea amestecului de pmnt cu zgur granulat si zilnic si ori de cte ori 1913/1-82 x
var este necesar
Umiditatea amestecului de pmnt cu var-ciment zilnic si ori de cte ori 1913/1-82 x
este necesar
Gradul de compactare al stratului de form n cel putin dou puncte 10473/2-86 x x x x x x
la 1500 mp 1913/15-75
Respectarea uniformittii grosimii stratului de form prin sondaj, cel putin - x x x x x x
unul la 200 m de drum
Rezistenta la compresiune la vrsta de 14 zile a n cel putin dou serii a 10473/2-86 x x
pmntului stabilizat trei epruvete la 1500 mp

A - strat de form din pmnturi necoezive - deseuri de carier, material pietros de balastier
B - strat de form din mpietruiri existente
C - strat de form din pmnturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de form din pmnturi coezive tratate cu var
E - strat de form din pmnturi coezive stabilizate cu zgur granulat si var
F - strat de form din pmnturi coezive stabilizate cu var-ciment

17.2. Verificarea capacittii portante la nivelul straturilor de form si a uniformittii executiei acestora se efectueaz prin msurari cu
deflectometrul cu prghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu
strtucturi rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de form se consider corespunztoare dac
valoarea admisibil a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunztoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de
200 n cel mult 10% din punctele de msurare.
Uniformitatea executiei se consider satisfctoare dac valoarea coeficientului de variatie este sub 40%.
17.3. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor nscrie ntr-un registru de laborator, care n afar de descrierea
determinrilor si rezultatelor obtinute va include si:
- datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
- msurile tehnologice luate de constructor.

ART.18. MSURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORM

18.1. Straturile de form se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de form din pmnturi coezive tratate cu var
sau stabilizate cu zgur granulat si var, sau cu var-ciment, care au fost executate n perioada imediat premergtoare nghetului (vezi pct.14.4 si
15.6).
18.2. n cazul n care prin circulatie se produc denivelri accentuate ale stratului de form care permite stagnarea apei din precipitatii pe
suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin tierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaz cu placa
vibratoare sau cu maiul mecanic.
18.3. n perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului,
este contraindicat darea circulatiei de santier a stratului de form proaspt executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei
stratului de fundatie.
18.4. n cazul straturilor de form din pmnt tratat cu var sau stabilizat cu zgur granulat si var, sau cu var-ciment, stratul de fundatie
se va executa dup minim 14 zile de la executia stratului de form si numai dup verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de
form conform pct.17.2 dup receptia pe faz a acestuia.
18.5. La straturile de form din pmnt stabilizat cu zgur granulat si var suprafata stratului se va mentine n permanent n stare
umed prin stropire cu ap, pn la executia stratului de fundatie sau cel putin 14 zile dac executia stratului de fundatie se face mai trziu.

9 din 12
 CAPITOLUL IV RECEPTIA LUCRRILOR
ART.19. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Receptia pe faz a stratului de form se efectueaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatie sunt complet terminate si
toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile art.3, 9, 10 si 17.
Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini,
precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control.
n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n care sunt specificate remedierile care sunt necesare,
termenul de executie a acestora si eventualele recomandri cu privire la modul de continuare a lucrrilor.

ART.20. RECEPTIA PRELIMINAR LA TERMINAREA LUCRRILOR

Receptia preliminar a stratului de form se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri conform normelor legale n vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrrile fat de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fat de documentatia de control si
procesele verbale de receptie pe faze, ntocmite n timpul executiei lucrrilor.

ART.21. RECEPTIA FINAL

Receptia final a stratului de form se face odat cu mbrcmintea, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia.
Receptia final se va face conform prescriptiilor legale n vigoare.

10 din 12
 ANEX

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat n MO 397/24.08.2000
NGPM/1996
NSPM nr. 79/1998
Ordin MI nr. 775/1998
Ordin AND nr. 116/1999
nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea
executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
- Norme generale de protectia muncii.
- Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor.
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de
stingere.
- Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii

portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE

SR EN 196-2:2006 - Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic a cimenturilor.

SR EN 459-2:2003 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode de ncercare.
SR 648:2002 - Zgur granulat de furnal pentru industria cimentului.
STAS 1243-88 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor.
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umidittii.
STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozittii.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea
Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren.
STAS 4242/1-82 - Zgur de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice si
deterninarea umidittii.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de
ncercare.
STAS 8840-83 - Lucrri de drumuri. Straturi de fundatii din pmnturi stabilizate mecanic.
Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 10.473/2-86 - Lucrri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pmnturi,
stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si
ncercare.
STAS 12.253-84 - Lucrri de drumuri. Straturi de form. Conditii tehnice generale de calitate.
SR EN 13282:2002 - Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate.

11 din 12
12 din 12