Terorismul CBRN Volum 1

„Co-funded by the Prevention of and Fight against Crime Programme of the European Union”
„Dezvoltarea capacitatii de reactie a structurilor de ordine si siguranta publica în cazul actelor teroriste prin
utilizarea CBRN”
ACADEMIA DE POLITIE
„Alexandru Ioan Cuza”
(Volumul I)
- BUCURESTI -
- 2015 –
ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

utilizarea CBRN”
(Volumul I)
- BUCURESTI -
- 2015 –
ISBN 978-973-0-20553-4

utilizarea CBRN”
HOME/2012/ISEC/AG/4000004426
COMISIA EUROPEANA
DIRECTIA GENERALA AFACERI INTERNE
ABAC: 30-CE-0613101/00-89
PROGRAMUL „PREVENTION OF AND FIGHT AGAINST CRIME"
BENEFICIAR: Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza
(Volumul I)
Publicatie editata în cadrul Programului HOME/2012/ISEC/AG, Titlul

proiectului: „Dezvoltarea capacitatii de reactie a structurilor de ordine ?i
siguranta publica în cazul actelor teroriste prin utilizarea CBRN”
„Acest proiect a fost finantat cu sprijinul Comisiei Europene. Aceasta

publicatie reflecta numai punctul de vedere al autorilor, iar Comisia
Europeana nu poate fi responsabila pentru orice utilizare care poate fi data
informatiilor continute în aceasta”
ISBN 978-973-0-20553-4
Bucuresti
2015

utilizarea CBRN”
COLEGIUL EDITORIAL
Director
Prof.univ.dr. Dan – Victor CAVAROPOL
Director adjunct
Conf.univ.dr. Cezar PETA
CONSILIUL STIINTIFIC
Conf.univ.dr. Florin NEACSA
Conf.univ.dr. Costel DUMITRESCU
Conf.univ.dr. Sergiu VASILE
Lect.univ.dr. Cristian PROFIRESCU
Lect.univ.dr. Aurel NEAGU
Lect.univ.dr. Sorin - Stelian CAPATÂNA
Lect.univ.dr. Lucian - Gabriel PERES
Lect.univ.dr. Robert UNGUREANU
Asist.univ.dr. Stefan DOGARU
Asist.univ.dr. Catalin ENUTA
Cosmin COJANU
REDACTOR SEF
Asist.univ.dr. Catalin ENUTA

utilizarea CBRN”
CUPRINS:
ANALIZA PRIVIND CRES TEREA VULNERABILITAT II CNE CERNAVODA ÎN URMA EVOLUTIEI

FENOMENELOR NATURALE CU IMPACT DEOSEBIT ASUPRA POPULATIEI SI A FACTORILOR DE
MEDIU 6
ARMELE DE DISTRUGERE ÎN MASA - TRECUT, PREZENT, VIITOR 17
ASPECTE ALE CONDUCERII ACTIUNILOR DE COMBATERE A ACTELOR TERORISTE ÎNDREPTATE
ÎMPOTRIVA FORTELOR 25
CONSIDERATII PRIVIND TERORISMUL C.B.R.N.E. 38
ETAPE ALE EVOLUTIEI TERORISMULUI SI NECESITATEA UNOR REACTII URGENTE ÎMPOTRIVA
ACESTUI FLAGEL 47
EUROPA, TERORISMUL S I ISLAMUL 55
FENOMENOLOGIA TERORII SAU TERORISMUL FUNDAMENTALIST 64
FOLOSIREA EXPLOZIVILOR ÎN ATENTATELE TERORISTE 92
MODELAREA EXPLOZIILOR 103
RISCURILE CHIMICE, BACTERIOLOGICE, RADIOLOGICE, NUCLEARE SI EXPLOZIVE –
AMENINTARE REALA LA ADRESA ORDINII SI SIGURANTEI PUBLICE 131

utilizarea CBRN”
ANALIZA PRIVIND CRESTEREA VULNERABILITATII CNE

CERNAVODA ÎN URMA EVOLUTIEI FENOMENELOR NATURALE CU
IMPACT DEOSEBIT ASUPRA POPULATIEI SI A FACTORILOR DE
MEDIU
Adrian TANASE, Dumitru-Daniel ZAMFIRACHE
Abstract: To assess the hazards, risks from radiation arising during an accident phase
management tools are needed to measure radiation. It is very important proper maintenance and
regular calibration of radiological equipment.
In addition, operational checks of radiation-measuring instruments must be carried out
regularly and after any maintenance function that is periodically replace batteries or a faulty cable.
Keywords: Centrala Cerna voda, dezastru natural, fenomene meteorologice severe, alimentare
cu energie
Având în vedere faptul ca pe teritoriul României în ultimii doi s-a semnalat o crestere
semnificativa a frecventei fenomenelor meteorologice severe (secete prelungite, caderi masive de
zapada, topiri bruste de zapada, caderi mari de precipitatii într- un timp scurt, etc) factorii care pot
determina o crestere a vulnerabilitatii CNE Cernavoda, care, prin efecte pot depasi valorile
folosite in calculele de proiectare, creând premisele aparitiei urmatoarelor riscuri:
a) pierderea alimentarii cu energie electrica din exterior (Sistemul Energetic National);
b) pierderea totala a alimentarii cu energie electrica, inclusiv sursele proprii;
c) pierderea totala a ultimei surse de racire, adica pierderea alimentarii cu apa din
Canalul Dunarea-Marea Neagra;
d) pierderea ultimei surse primare de racire împreuna cu pierderea totala a alimentarii
cu energie electrica;
e) oprirea reactorului si deconectarea acestuia de la reteaua energetica nationala ca
urmare afectarii retelei de transport energie;

utilizarea CBRN”
f) asigurarea cu dificultate a combustibilului necesar functionarea reactorului;
g) îngreunarea asigurarii realizarii schimbului de personal din turele de serviciu din
cadrul centralei;
h) posibilitatea inundarii reactorului ca urmare a cresterii peste cotele de inundatie a
fluviului Dunarea (cu toate ca în calculul inundarii CNE Cernavoda ca valoare de referinta în baza
de proiect nivelul de inundare a fost considerat de 14,13 MMB1 , cu o probabilitate a fi atins o data
la 10.000 de ani);
i) inundarea datorata unor ploi torentiale sau ruperi de nori, valori de debite peste
valorile de referinta de 47,3 l/mp/ora (sistemul de drenaj al CNE Cernavoda a fost proiectat pentru a
putea fi în masura sa elimine un debit de 97,2 l/mp/ora, cu conditia ca acesta sa fie în stare de
functionare si sa nu apara posibilitatea colmatarii acestuia).
O alte serie de factori ce pot contribui la vulnerabilitatea bunei functionari a CNE Cernavoda
sunt:
a) utilizarea defectuoasa, depozitarea sau manipularea substantelor si materialelor, de
gospodarirea a deseurilor periculoase;
b) scurgeri si infiltratii în sol a diferitelor substante deosebit de toxice sau inflamabile
de pe amplasamentul centralei (hidrazina 2 , morfolina, ciclohexilamina, flomate 537, MB 25,
hidroxidul de litiu, acid clorhidric, hidroxid de sodiu, clorura ferica);
c) posibilitatea utilizarii apei din reactor la irigarea terenurilor agricole;
d) impactul termic produs de descarcarea apei calde în bratul Dunarea Veche sau în
CDMN (Canalul Dunarea Marea Neagra) asupra florei si faunei acvatice, existând riscul dezvoltarii
algale si efectele negative asociate.
Surse potentiale de risc existente pe amplasamentul CNE Cernavoda

Pe amplasamentul CNE Cernavoda exista surse potentiale de explozii, incendii, proiectile sau
evacuari de substante toxice, care ar putea afecta securitatea nucleara.
Aceste surse de risc sunt:
a) proiectile generate de turbinele Unitatilor 1 si 2
1
MMB- metri fata de nivelul Marii Baltice
2
Hidrazina- sau diazan, lichid flamabil, incolor , foarte toxic si foarte instabila în stare pura. Utilizat în cadrul centralei
pentru a controla concentratia de oxigen dizolvat în abur pentru reducerea coroziunii.
7

utilizarea CBRN”
RISC POTENTIAL:
• -ruperea rotorului sau a unui disc aferent partii de joasa presiune a
turbinelor de la Unitatea 1 si respectiv 2;
b) rezervoare de gaze explozive;
RISC POTENTIAL:
• explozie provocata prin spargerea violenta sau pleznirea brizanta a buteliilor
de hidrogen;
• impactul fragmentelor ejectate în caz de explozie cu diferite obiecte din incinta
CNE;
• acumularea în spatii închise sau semiînchise a unui amestec hidrogen-aer si
explozia lui prin aprindere.
c) centrala termica de pornire;
RISC POTENTIAL:
• producerea unui incendiu la depozitul de combustibil lichid usor, compus din 2
rezervoare metalice supraterane (2x1000m3 ) cu pacura si un rezervor tampon din motorina de
100m3 .
d) rezervoare de gaze toxice.
RISC POTENTIAL:
• evacuari accidentale de gaze toxice de amoniac, acid sulfuric, acid clorhidric,
oxid de carbon.
Surse potentiale de risc existente în afara amplasamentului CNE Cernavoda
a) transporturi rutiere pe DN 22C,
RISC POTENTIAL:
• explozia marfurilor periculoase transportate de un vehicul (cisterna) standard
de 25t încarcat cu substante explozive solide.
b) transporturi feroviare
RISC POTENTIAL:
• explozia marfurilor periculoase transportate de un vagon CF standard pe
tronsonul Fetesti-Constanta;
• transportul de marfuri periculoase pe tronsonul CF Saligny-Cernavoda Oras.
8

utilizarea CBRN”
c) transporturi navale
RISC POTENTIAL:
• explozii pe Canalul Dunare-Marea Neagra
• Conditii de producerea exploziilor (barje cu 6.000 t produse petroliere, cu 240%
echivalent TNT)
v avarii de navigatie însotite de declansarea incendiilor;
v atingerea în timpul incendiilor a unor temperaturi la bordul barjei de cca
1100 °C;
v conditia ca aceste doua evenimente sa se produca doar în intervalul de cca 6
minute cât timp barja se afla în interiorul sectorului din canalul Dunare-Marea Neagra corespunzator
zonelor de admisie si refulare în canalul de derivatie, în lungime de cca 1 km, considerând o viteza de
deplasare a convoiului de barje de maxim 10 km/h).
d) transporturi aeriene civile ,
RISC POTENTIAL:
• neglijabil, datorita traficului aerian pe culoarele si aerodromurile din zona.
• referitor la zborul aeronavelor militare din zona Cernavoda, sunt stabilite
urmatoarele restrictii de zbor
I - pe o raza de 20 km din centrul reactorului 1 al CNE, la toate înaltimile
– pentru zborurile aeronavelor la viteze supersonice;
II - pe o raza de 10 km din centrul reactorului 1 al CNE, la înaltimi sub
2000m – pentru zborurilor la viteze subsonice;
Pentru asigurarea protectiei populatiei si a factorilor de mediu:

a) limitarea expunerii interne si externe la radiatii a populatiei si a obiectivelor aflate în
vecinatatea amplasamentului si adoptarea unui set de proceduri si regulamente de exploatare.
b) monitorizarea si controlorea eliberarilor de efluenti radioactivi lichizi si gazosi, care
ar putea transporta o cantitate semnificativa de radioactivitate în mediu
c) depozitarea deseurilor solide sunt astfel încât sa se previna eliberarea de
radioactivitate în mediu

utilizarea CBRN”
d) determinarea nivelelor de radioactivitate în mediu si de evaluare a impactului
acestora asupra mediului si populatiei, în situatia functionarii de rutina a centralei, prin programul
de monitorizare a mediului precum si programe suplimentare care pot fi implementate în cazul unor
evacuari mai mari decât LDE
e) mentinerea si actualizarea în permanenta a principiului protectiei în
adâncime, în scopul prevenirii accidentelor, limitarea consecintelor lor si corectarea
efectelor acestora prin actiuni post accident.
Conform acestui principiu, pentru protectia personalului de exploatare, a populatiei si a
mediului, se prevad cinci bariere de protectie succesive care sa împiedice raspândirea
materialelor radioactive din surse catre mediul exterior.
Se realizeaza astfel protectia pe mai multe nivele corespunzatoare barierelor prevazute :
a) Primul nivel îl constituie prevenirea functionarii anormale si a avarierii sistemelor

centralei;
b) Daca primul nivel este afectat, exploatarea anormala este controlata sau avariile
sunt detectate de al doilea nivel de protectie ;
c) Daca al doilea nivel de protectie este afectat, îndeplinirea functiilor de securitate de

catre sistemele speciale de securitate prevazute, sunt asigurate de cel de al treilea nivel asigura ;
d) Daca se avariaza al treilea nivel, evolutia accidentelor astfel încât sa se previna sau
sa se limiteze regimurile severe de accident cu evacuari de materiale radioactive în exterior sunt
asigurate cel de-al patrulea nivel limiteaza;
e) Ultimul nivel de protectie, îl constituie limitarea consecintelor radiologice a

evacuarilor prin masuri de urgenta luate în afara amplasamentului:
Cele cinci bariere prevazute la centrala sunt:
a) matricea combustibilului;
b) teaca combustibilului;
c) sistemul primar de transport al caldurii;
d) raza de excludere.
10

utilizarea CBRN”
Includerea în cadrul planului de interventie în caz de accident nuclear de pe amplasament
de masuri tehnice si administrative, de limitare a efectelor accidentelor mai grave decât
accidentul de baza de proiect asupra personalului, populatiei si mediului din vecinatate. Prin
masurile de proiectare prevazute nu exista pericolul unor explozii
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public din imediata vecinatate a
amplasamentului CNE Cernavoda:
a) la aproximativ 2 km, se afla orasul Cernavoda;
b) la 18 km de amplasament se afla orasul Fetesti si orasul Medgidia.
Localitatile si obiectivelor economice dispuse pe o raza de 30 km fata de centrala sunt
urmatoarele:
Nr.
Municipiul/Orasul/Comuna
crt
Jud. Constanta
1 Medgidia
2 Cernavoda
3 Basarabi
4 Adamclisi
5 Aliman
6 Castelu
7 Ciocârlia
8 Cobadin
9 Crucea
10 Deleni
11 Ion Corvin
12 Mircea Voda
13 N. Balcescu
14 Pestera
15 Poarta Alba
16 Rasova
11

utilizarea CBRN”
Nr.
Municipiul/Orasul/Comuna
crt
17 Seimeni
18 Silistea
19 Târgusor
20 Topalu
21 Tortoman
Jud. Calarasi
1 Borcea
Jud. Ialomita
1 Fetesti
2 Bordusani
3 Facaeni
4 Stelnica
În scopul limitarii efectelor asupra populatiei si a factorilor de mediu, în planurile de interventie

în caz de accident nuclear sever la CNE Cernavoda, atât la nivelul operatorului instalatiei nucleare cât
si al institutiei care gestioneaza la nivel national accidentul nuclear, Comitetul Ministerial pentru
Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor prin Inspectoratul General
pentru Situatii de Urgenta sunt incluse evenimentele posibile la CNE Cernavoda, precum si clasificarea
tipului de urgenta, astfel:
Definirea evenimentului Clasa evenimentului
1.0 PIERDEREA CONTROLULUI REACTIVITATII
1.1 Pierderea imediata a integritatii structurii zonei active Urgenta Generala
2.0 RACIRE NECORESPUNZATOARE A
COMBUSTIBILULUI
2.1 Pierderea integritatii structurale a zonei active la
Urgenta Generala
presiune mare in SPTC
2.2 Pierderea integritatii structurii zonei active la presiune
Urgenta Generala
joasa in SPTC
12

utilizarea CBRN”
2.3 Pierderea racirii zonei active cu moderatorul ca sursa
Urgenta pe Amplasament
rece in primele 15 minute
2.4 Pierderea racirii zonei active necesitând utilizarea
moderatorului ca sursa rece dupa 15 minute dupa initierea Urgenta pe Amplasament
evenimentului
2.5 Pierderea racirii / Racire inadecvata în una sau mai
multe parti ale zonei active ca urmare a unui LOCA3 Mare cu Urgenta pe Amplasament
4
initiere reusita a SRAZA
2.6 LOCA într-un singur canal cu presurizarea anvelopei Urgenta pe Unitate
2.7 LOCA într-un singur canal fara presurizarea anvelopei Urgenta pe Unitate
2.8 Pierderea racirii la masina de încarcat combustibil Urgenta pe Unitate
2.9 Pierderea integritatii SPTC 5 /LOCA cu initierea reusita a
Urgenta pe Unitate
SRAZA.
2.10 Explozie de deuteriu si/sau scapari de moderator în
Urgenta pe Unitate
anvelopa
3.0 INDISPONIBILITATEA SISTEMULUI DE IZOLARE
Urgenta Generala
ANVELOPA
Masuri de protectie a populatiei în caz de accident nuc lear

Perioada de timp
Caile de expunere Masuri protective
Timpurie Intermediara Târzie
x Adapostire
Iradiere externa
x Evacuare
directa
x Control acces
x Adapostire
Iradiere externa din
x Evacuare
nor
x Control acces
3
LOCA- Accident de Pierdere a Agentului de Racire
4
SRAZA- Sistemul de Racire la Avarie a Zonei Active
5
SPTC- Sistemul Principal de Transport al Caldurii
13

utilizarea CBRN”
x Adapostire
x Admin. Iod stabil
Inhalare
x Evacuare
x Control acces
x x Adapostire
Contaminarea pielii x x Evacuare
si hainelor x x Decontaminare
personal
Iradiere de la x x x Adapostire
materialul depus pe x x x Evacuare
sol x x x Control acces
Iradiere de la x x Relocare
materialul radioactiv x x Decontaminare sol
x x Relocare
Ingerare alimente si x x Decontaminare
apa contaminata x x Control apa +
alimente
Nivele de interventie pentru implementarea masurilor de protectie în caz de accident nuclear

Nivele de interventie
(mSv)
Doza efectiva pe
Marimea care se compara cu
Masura de Doza efectiva pe organul critic
protectie nivelul de interventie
întreg corpul (tiroida, plamân,
piele, etc.)
inf. sup. inf. sup.
- Doza externa plus doza angajata
Adapostirea 3 30 30 300
din incorporarea din primele 24h
14

utilizarea CBRN”
Administrar
- Doza angajata din incorporarea
ea de iod - - 30 300
din primele 24h
stabil
- Doza externa plus doza angajata
Evacuarea 30 300 300 3000
din incorporarea din primele 24h
La CNE Cernavoda este în vigoare Planul General de Urgenta, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 111/1996 (cu completarile si modificarile ulterioare) privind securitatea
activitatilor nucleare, a Ordonantei de urgenta nr. 21/2004 privind Sistemul National de
Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata de Parlament prin Legea nr. 15/2005 precum si
prevederile Legii nr. 481/2004 privind Protectia Civila, a Normelor Fundamentale de Securitate
Radiologica NSR 01 /2000 si a Normelor Republicane de Securitate Nucleara pentru Planificarea,
Pregatirea si Interventia în caz de Accidente Nucleare si Urgente Radiologice 242/1993.
Planul General de Urgenta pentru CNE Cernavoda este elaborat de CNE-PROD si este
aprobat de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU), care este grupul de lucru
permanent al Comitetului Ministerial pentru Situatii de Urgenta (CMSU). CMSU, care are
comandamente regionale si locale este condus de Ministerul Administratiei si Internelor. CMSU are
responsabilitatea de a aproba Planul General de Urgenta si de a coordona interventia în caz de
urgente.
Planul General de Urgenta pentru Cernavoda este prezentat într-un set de documente care
asigura faptul ca exista o planificare temeinica a actiunilor de raspuns la urgenta pe amplasament si
în afara amplasamentului, în cazul evenimentelor cu consecinte radiologice care pot apare pe durata
de functionare a CNE Cernavoda.
Acest set de documente contine urmatoarele:
a) Planul de Urgenta Radiologica pe Amplasament;
b) Procedurile de Urgenta Radiologica pe Amplasament;
c) Planul General de Interventie în Caz de Accident Nuclear în Afara
Amplasamentului;
d) Planul de Interventie în Caz de Accident Nuclear în Afara Amplasamentului CNE
Cernavoda;
15

utilizarea CBRN”
e) Plan de Protectie si Interventie SNN-SA la Urgenta Radiologica;
f) Procedurile de Urgenta Radiologica în Afara Amplasamentului;
g) Alte documente de interfata si conventii între diferite organizatii si autoritati.
În ceea ce priveste planificarea pentru urgentele radiologice din vecinatatea teritoriului
national, România este semnatara urmatoarelor conventii internationale privind interventiile în
situatii de urgenta:
a) Conventia privind Notificarea Rapida a unui Accident Nuclear;
b) Conventia privind asistenta în cazul unui accident nuclear cu consecinte radiologice;
c) Conventia privind responsabilitatile în caz de pericol nuclear.
În ceea ce priveste relatiile de vecinatate, România este semnatara Conventiilor privind
Notificarea imediata a accidentelor nucleare cu Federatia Rusa, Bulgaria, Grecia, Ungaria,
Slovacia si Ucraina.
Aceste conventii contin recomandari pentru:
a) luarea tuturor masurilor corespunzatoare si efective pentru prevenirea, reducerea si
controlul impactului transfrontiera pentru majoritatea activitatilor nucleare;
b) asigurarea notificarii partilor în cazul unor accidente nucleare care le-ar putea afecta.
Planul National de protectie si interventie în caz de accident nuclear, aprobat în 2009
include prevederi privind urgentele transfrontiera, în conformitate cu prevederile normelor
nationale, în prezent fiind în stadiul de revizuire ca urmare a modificarilor aparute în unele acte
normative si a fortelor de interventie incluse în plan.
16

utilizarea CBRN”
ARMELE DE DISTRUGERE ÎN MASA - trecut, prezent, viitor
Stefan-Marinel RADULICA, Traian-Emil MÎRZA-ROSCA
Abstract Proliferation of the weapons of mass destruction is one of the major threats of the new
international security environment. The revolution in the military affairs, globalization and non-
state actors complicate the strategic equation in front of the members of the international
community, that are determined to ensure the generalsecurity and an stable, international system.
In this context, The Nuclear Non-Proliferation Treaty is the keystone of the efforts undertaken to
combat this dangerous scourge
Cuvinte cheie: arme de distrugere în masa; arma chimica; arma biologica; arma radiologica;
arma nucleara
Armele de distrugere în masa, sunt categoriile de arme a caror întrebuintare pot provoca
distrugeri masive, simultan si în timp scurt, personalului fortelor armate, mijloacelor de lupta,
populatiei si obiectivelor economice, politice, administrative si militare dispuse pe suprafete
variabile de teren. În prezent, aceasta categorie include armele nucleare, radiologice, chimice si
6
biologice.
Existenta si proliferarea armelor de distrugere în masa nucleare, radiologice biologice si
chimice , au devenit, din pacate o tragica realitate, generând îngrijorare si insecuritate, existând
permanent pericolul întrebuintarii lor.
Modernizarea mijloacelor de transport la tinta (avioane fara pilot, rachete, proiectile de aviatie
etc.), mentinerea armelor de distrugere în masa nucleare, radiologice, biologice si chimice ca
mijloace de promovare a intereselor politico-strategice, de descurajare si ca factori de multiplicare a
puterii militare au devenit surse de neliniste si suspiciune, necesitând masuri ferme, deschise si
eficiente de prevenire a folosirii lor si, în acelasi timp, de contractiune, inclusiv de înlaturare a
efectelor folosirii lor.
6
Colectiv de autori, Lexicon militar, Editura SAKA-1994, editia 2, pag. 45;
17

utilizarea CBRN”
Componenta C.B.R.N.E. a armelor neconventionale si neletale, terorismul chimic, comertul
ilegal si mascat cu material fisionabil si substante care se gasesc sub incidenta „Conventiei pentru
interzicerea armelor chimice”, accidentele produse voit sau din eroare umana sau tehnologica la
obiectivele economice de risc C.B.R.N.E., depozite de munitii si deseuri, constituie amenintari
serioase si continue, atât pe timp de pace, cât si în situatii de criza si la razboi.
Armele de distrugere în masa reprezinta acele arme care prin folosirea lor de catre un agresor
conduc la distrugeri masive de bunuri materiale, provoaca un numar foarte mare de victime si
creeaza panica printre populatia neafectata potential tinta a folosirii lor.
Arma nucleara (N) este cea mai puternica dintre armele de distrugere în masa. Ea se bazeaza
pe imensa cantitate de energie ce se degaja în urma exploziei nucleare. Efectul distructiv al armei
nucleare este determinat de energia obtinuta din scindarea nucleelor atomilor unor elemente chimice
grele (235 U, 239 Pu), prin reactia nucleara de fisiune sau la unirea nucleelor atomilor unor elemente
chimice usoare, prin reactia nucleara de fuziune 7 .
Actualele arsenale nucleare, acumulate ca urmare a proliferarii utilizarii energiei nucleare în
scopuri nimicitoare, distructive, a desfasurarii cursei aberante a înarmarilor, cu prioritate a celor
nucleare, reprezinta astazi cea mai grava amenintare la adresa umanitatii din întreaga sa istorie, cea
mai crunta realitate a contemporaneitatii, întrebuintarea lor într-un eventual razboi fiind de natura sa
pericliteze existenta vietii pe planeta .
La 6 si 9 august 1945, armata S.U.A. a probat , „pe viu”, pentru prima data, arma nucleara la
Hiroshima iar trei zile mai târziu la Nagasaki, distrugerile provocate fiind inimaginabile inclusiv
pentru cei care au utilizat-o.
Din datele existente8 , cronologia înarmarilor nucleare la nivelul celor doua mari puteri
nucleare - S.U.A. si Federatia Rusa - se prezinta astfel :
a) prima bomba atomica a fost realizata: de S.U.A., în 1945; de U.R.S.S. în 1949;
b) bombardierul cu raza de actiune intercontinentala: realizat de S.U.A. în 1948; de
U.R.S.S. în 1955;
c) bomba termonucleara:- S.U.A. în 1952; U.R.S.S. în 1953;
d) racheta balistica intercontinentala (I.C.B.M.): -U.R.S.S. în 1957; S.U.A. în 1958;
7
Documentar Aparare N.B.C., Scoala de Aplicatie Interforte pentru Aparare N.B.C.Câmpulung 2002, pag.5;
8
Al.Bolintineanu, Victor Duculescu, Gabriela Monafu, "Razboiul nuclear prin accident", Editura Militara , Bucuresti
1989, pag.101;
18

utilizarea CBRN”
e) racheta balistica lansata de pe submarine : -S.U.A. în 1960; U.R.S.S. în 1968;
f) racheta cu focoase multiple (M.R.V.): - S.U.A în 1966; U.R.S.S. în 1968;
g) racheta antibalistica (A.B.M.): - U.R.S.S. în 1968; S.U.A. în 1972;
h) racheta cu focoase multiple ghidate independent - S.U.A în 1970; U.R.S.S. în 1975. 9
Principalul motiv al efectuarii testelor nucleare este sustinut de cercetarea si realizarea unor
noi arme care folosesc acest tip de energie dar si aparent, pentru folosirea lor în scopuri pasnice,
industriale etc.
În S.U.A. majoritatea testelor au fost dedicate dezvoltarii elementelor propulsoare pentru noi
vectori purtatori. Specialistii militari americani au sustinut ca testele nucleare sunt necesare pentru
dezvoltarea unei noi generatii de arme nucleare de calibru foarte mic, argumentând numai
necesitatea descurajarii întrebuintarii armelor chimice si biologice de catre tarile lumii a III-a, sau
pentru distrugerea unor buncare. Au aparut însa explozivii conventionali care echipeaza purtatori
inteligenti (CRUISE) sau explozivii combustibil-aer (explozivi volumetrici), cu efectele distructive
comparabile cu o „microarma nucleara”, ceea ce contrazice „teoria” prezentata de unii specialisti ca
scuza a producerii si detinerii lor.
În timp, atât S.U.A., cât si Rusia, Franta cât si alte tari au efectuat asa zisele „experiente
nucleare pasnice - PNE10 ”, dar au gasit ca problematice efectele întrebuintarii lor pentru siguranta
individuala, colectiva dar si costurile foarte mari.
Pe de alta parte, China, India, Algeria si Iran argumenteaza ca „experimentele pasnice” sunt o
modalitate de utilizare pasnica a energiei nucleare, ale caror beneficii ar trebui asigurate statelor
nenucleare de catre puterile nucleare.
Exceptând S.U.A., (Franta în ultimii ani), celelalte puteri nucleare au efectuat testele mai mult
pentru a informa lumea despre capacitatea lor.
Pâna în prezent s-au efectuat în total 2.053 de teste nucleare, astfel:
a) S.U.A = 1.030 ( în Nevada, Oceanul Pacific- Rungelop, Bikini, Maesgall);
b) Uniunea Sovietica (Rusia) = 715 ( în Semipalatinsk, Novaia Zemlia);
c) Marea Britanie = 45 (în Australia, sudul Oceanului Pacific, Nevada);
d) China = 43 (Tibet, sudul Oceanului Pacific);
9
Aleksandr si Boris Putko, Tacerea atomica, Editura Nemira, Bucuresti, 1994, pag. 34-39; 75;
10
PNE - Peaceful Nuclear Explosions;
19

utilizarea CBRN”
e) Franta = 210 ( sudul Oceanului Pacific, Fangataufa);
f) India = 4;
g) Pakistan = 6 .
Arma chimica (C) se întrebuinteaza în toate formele de lupta, atât pentru scoaterea temporara
din lupta a personalului si a unor categorii principale de tehnica militara, cât si pentru nimicirea
efectivelor sau distrugerea vegetatiei. Baza armei chimice o constituie agentii chimici de lupta 11 .
Începutur ile armelor chimice sunt mult mai vechi decât descoperirea armelor de foc. Înca din
timpul razboaielor antice, în conditiile în care apararea se organiza în cetati, mijloacele de atac
aveau o eficacitate foarte mica, fortaretele putând fi cucerite fie prin foame dupa asedii prelungite,
fie prin siretenii de razboi. Între acestea, literatura veche mentioneaza otravirea hranei sau a surselor
de apa si folosirea fumurilor irespirabile, înecacioase sau urât mirositoare.
O modalitate de întrebuintare a armelor de distrugere în masa a fost fumul toxic, folosit în
razboiul Peloponezului (404 – 403 î.e.n.) de catre spartani prin arderea unui amestec de smoala cu
sulf, iar în evul mediu s-au utilizat fumurile toxice produse prin arderea boabelor de piper si
arsenicului.
Analizând principalele conflicte armate care s-au desfasurat de-a lungul timpului, am
constatat ca în secolul VI î.e.n., asirienii au recurs la otravirea fântânilor dusmane cu plante de
secara parazitate cu „cornul secarei” (ce contine LSD – o substanta halucinogena, psihochimica),
procedeu utilizat si de catre armata lui Solomon la asediul cetatii Krissa, care a contaminat apa cu
ierburi purgative iar în razboaiele din China, în acelasi secol, au fost utilizate „urnele fetide”.
Într-o lucrare editata în primii ani ai secolului XV se mentioneaza fabricarea unor ghiulele
care, prin ardere, otraveau aerul. Acestea contineau sulf, grasime, salpetru (azotat natural de sodiu
sau potasiu), carbune, realgar (sulfura de arsen), arsenic (trioxid de arsen), rasina, camfor. Într-un
„manual de artificii”, editat la Berlin în 1457, se prezentau proiectile emitatoare de gaze si vapori
toxici, precum si grenade de mâna cu arsenic.
În „Letopisetul Tarii Moldovei”, Ion Neculce, descriind pregatirea luptei de la Stanilesti
(1711), arata ca Petru cel Mare a vrut sa foloseasca gaze toxice de care de altfel, facuse uz cu mult
succes în lupta de la Poltava. Iata cum descrie cronicarul moldovean acest episod: ”În toiul luptei
zicea împaratul moschicesc ca are doua cumbarale de cele mari, facute cu alt mestesug cu otrava si
11
Documentar Aparare N.B.C., Scoala de Aplicatie Interforte pentru Aparare N.B.C.Câmpulung 2002, pag.6,28
20

utilizarea CBRN”
se caia ca nu a luat mai multe, ca acum ... ar arunca si el vreo una, dar nu are la cine arunca, ca
oastea turcilor înca nu era strânsa, sa fie asezata la un loc. Acest fel de cumbarale, nu numai
hierele ce sunt întrânsele sunt otravite, ci si mirosul pe cine ajunge, cade de moarte”.
Razboiul chimic a început la 22 aprilie 1915, ora 18.00 când, pe frontul din Flandra, în
localitatea Ypres, Regimentul 35 Pionieri german a lansat asupra pozitiilor franceze un val de clor,
continând 180 tone din acest gaz toxic.
Anul 1917 se caracterizeaza prin generalizarea folosirii armelor chimice în lupta. Tactica
utilizarii lor se dezvolta apoi si se introduc noi substante toxice in arsenalul chimic: arsinele, acidul
cianhidric, clorcianul, bromcianul.
Cea mai toxica substanta folosita în primul razboi mondial a reprezentat-o iperita, denumita
astfel de francezi, dupa numele localitatii Ypres unde a fost folosita prima data de germani.
Pe teritoriul României, armata germana a lansat pentru prima data la 17 aprilie 1917 un atac
chimic asupra Regimentului 1 Vânatori. Un alt atac a fost lansat pe 5 iulie 1917 asupra
Regimentului 24 Artilerie pe un front de 3 km, în zona Costieni-Gârlesti-Moldoveni-Namoloasa 12 .
Aceste atacuri precum si celelalte atacuri chimice lansate de trupele germane în iulie 1917 au
determinat înfiintarea Serviciului de Gaze în Armata Româna.
Perioada dintre cele doua razboaie mondiale a fost marcata de întrebuintarea armelor chimice
de catre Japonia si Italia împotriva Chinei, respectiv Abisiniei (Etiopiei).
În perioada 1937-1939, fortele japoneze au lansat 93 de atacuri asupra trupelor chineze slab
protejate fata de aceasta noua arma de lupta, deosebit de periculoasa.
În razboiul pentru cucerirea Abisiniei din 1936, fortele mussoliniene au lansat 19 atacuri
chimice. Utilizarea iperitei, în conditiile temperaturilor foarte ridicate, asupra unor luptatori lipsiti
de mijloace de protectie a avut efecte dezastruoase pentru zeci de mii de oameni.
În al doilea razboi mondial singura întrebuintare s-a produs în Extremul Orient, fiind
mentionate atacurile japoneze asupra trupelor chineze.
Un episod aparte al razboiului chimic l- a constituit folosirea de catre americani în Vietnam a
substantelor erbicide: defoliante (care determina caderea totala a frunzelor), desicante (care produc
uscarea progresiva a vegetatiei) si sterilizante ale solului. Erbicidele, nevizând direct omul, nu se
încadreaza în definitia armelor chimice, folosirea lor nefiind interzisa de Protocolul de la Geneva
12
Colonel (r) Gheorghe Florea Creanga Stoilesti, Istoria Apararii Civile, Editura Porto Franco, 1993, pag.86;
21

utilizarea CBRN”
din 1925 si nici de Conventia privind interzicerea armelor chimice desi, acestea atenteaza în mod
serios la sanatatea mediului ambiant, a populatiei din zona, inclusiv la aspectul material al acestuia,
hrana de toate zilele.
Perioada de dupa al doilea razboi mondial a fost marcata de numeroase situatii de folosire a
armelor chimice, în conflicte locale, ca utilizarea iperitei de catre Egipt în conflictul din Yemen, în
perioada 1963-1967, sau în razboiul dintre Laos si Cambogia între anii 1978-1983.
O noua escaladare a razboiului chimic s-a produs în timpul conflictului dintre Iran si Irak
(1980 - 1988), în care Irak-ul a folosit în diferite actiuni iperita si tabunul, provocând pierderi
importante trupelor iraniene.
Un episod de razboi chimic intens mediatizat, care a sensibilizat opinia publica internationala,
l-a constituit utilizarea de catre Irak a substantelor toxice la Halabja (1988), care a provocat
numeroase victime în rândul populatiei civile, în special copii si femei.
Arma biologica (B) poate fi considerata si arma nucleara a saracilor, întrucât raspândirea
substantelor biologice nu necesita mijloace moderne si nici nu presupune vreun efort de
ingeniozitate. Aceasta arma, constituie mijlocul de nimicire în masa care, prin efectul vatamator al
agentilor patogeni, poate sa produca pierderi mari în rândul trupelor, populatiei si animalelor,
precum si distrugerea (contaminarea) culturilor 13 .
La asediul cetatii Kaffa (Crimeea), în 1346, armata tatara a procedat la aruncarea cadavrelor
unor morti de ciuma peste zidurile cetatii, deschizând astfel calea razboiului biologic. Trupele
rusesti au folosit aceeasi tactica în razboiul împotriva Suediei, în 1710. În secolul XV, Pizzaro a
împartit îmbracaminte infectata cu variola amerindienilor din America de Sud, iar în perioada
razboiului anglo – francez din America de Nord în secolul XVI, englezii au distribuit paturi
infectate cu variola triburilor amerindiene care îi ajutau pe francezi, fapt ce a dus la retragerea
sprijinului indigenilor acordat acestora.
În timpul primului razboi mondial au fost epidemii de aproape toate felurile: rujeola, gripa,
febra tifoida, pneumonii diverse care au produs imense pierderi de vieti omenesti.
În timpul ocupatiei japoneze în China, armata nipona avea sa instaleze în anii 1934-1935, în
Manciuria, centre specializate unde se lucra pe cobai umani, pentru a testa eficacitatea anumitor
agenti biologici. Timp de mai mult de 10 ani, în aceste câmpuri ale mortii (Unitatea 731 de la
13
Documentar Aparare N.B.C., Scoala de Aplicatie Interforte pentru Aparare N.B.C.Câmpulung 2002, pag.7;
22

utilizarea CBRN”
Kwantung, Unitatea 100 de la Changchun), mii de prizonieri chinezi, coreeni, rusi si americani au
fost masacrati în cursul experimentelor destinate sa stabileasca efectele folosirii în scopuri militare a
ciumei, holerei, antraxului, febrei tifoide si a dizenteriei. 14
În ultimii 10 de ani, datorita schimbarilor sociale majore din lume, precum si extinderii
retelelor de crima organizata, accesul la acest tip de arme a unor grupuri ce promoveaza, finanteaza
sau sustin diferite forme de terorism este mult mai facil decât s-ar putea crede la prima vedere.
Amenintarea cu razboiul nuclear, chimic si biologic a crescut treptat, datorita proliferarii
acestor arme, dezvoltarii tehnologice si „eficientei” folosirii lor în actiunile militare. În acest sens,
se apreciaza ca aceste arme vor continua sa fie o amenintare pentru trupe si populatie, indiferent de
regiune sau nivelul conflictului.
Uniunea Europeana nu avea cum sa ramâna indiferenta fa?a de acest fenomen.
„Proliferarea armelor de distrugere în masa (ADM) este una dintre cele mai mari provocari de
securitate cu care se confrunta UE. Prin acest document, UE a elaborat o strategie pentru a limita,
pâna la eliminare, programele de dezvoltare ?i de livrare a ADM în ?ari din întreaga lume.
Strategia are rolul de a împiedica, a descuraja, a opri ?i, daca este posibil, a elimina
programele privind ADM la nivel mondial.
De la formularea sa în 2003, principiile fundamentale ale strategiei au cuprins:
a) consolidarea mecanismelor interna?ionale de neproliferare ?i luarea de masuri pentru a

perfec?iona sistemele de verificare a încalcarii normelor prevazute în tratatele multilaterale;
b) promovarea unui mediu stabil în plan regional ?i interna ?ional prin consolidarea
programelor de promovare a dezarmarii ?i prin încorporarea obiectivului de neproliferare în toate
activita?ile politice, diplomatice ?i economice ale UE;
c) colaborarea strânsa cu parteneri-cheie precum SUA, Rusia sau NATO ?i sprijinirea

tarilor din afara UE.
Consiliul UE monitorizeaza permanent strategia, primind o data la ?ase luni rapoarte privind
progresele înregistrate. Strategia este pusa în aplicare ?i printr-o serie de proiecte ?i activita?i
precum:
14
Mr. Ilie Balan, Suport curs- Întrebuintarea de catre agresor a armelor de distrugere în masa, proliferarea mondiala
a armelor de distrugere în masa, Scoala de Aplicatie Interforte pentru Aparare N.B.C.Câmpulung 2002, pag.31
23

utilizarea CBRN”
a) sprijinul acordat UE Codului de conduita de la Haga, un set de norme împotriva
rachetelor balistice (Decizia 2014/913/PESC);
b) sprijinul acordat de UE Organiza?iei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC)
(Decizia 2015/259/PESC);
c) o re?ea europeana de grupuri de reflec?ie independente în domeniul
neproliferarii (Decizia 2010/430/PESC);
d) sprijinul acordat de UE activita?ilor Organiza?iei Mondiale a Sanata?ii în
domeniul biosiguran?ei/biosecurita?ii (Decizia 2013/668/PESC).
În 2008, UE a adoptat documentul initulat Noi linii de ac?iune privind combaterea proliferarii
ADM, cu scopul de a spori eficacitatea strategiei, de exemplu, prin sensibilizarea la nivelul
institu?iilor ?tiin?ifice, academice ?i financiare ?i prin elaborarea de masuri pentru prevenirea
transferului de cuno?tin?e privind ADM unor par?i nepotrivite.”15
BIBLIOGRAFIE
1) Alexandru Bolintineanu, Victor Duculescu, Gabriela Monafu, "Razboiul nuclear prin
accident", Editura Militara , Bucuresti 1989.
2) Mr. Ilie Balan, „ Întrebuintarea de catre agresor a armelor de distrugere în masa,
proliferarea mondiala a armelor de distrugere în masa”,Câmpulung 2002.
3) Colectiv de autori, „ Lexicon militar”, Editura Saka, Bucuresti, 1994.
4) „Documentar Aparare N.B.C.”, Scoala de Aplicatie Interforte pentru Aparare
N.B.C.Câmpulung 2002.
5) Colonel prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, „Securitatea nationala si razboiul modern”,
Editura militara, Bucuresti, 1999.
6) Aleksandr si Boris Putko, „Tacerea atomica”, Editura Nemira, Bucuresti, 1994.
7) Colonel (r) Gheorghe Florea Creanga Stoilesti, „Istoria Apararii Civile”, Editura Porto
Franco, 1993.
8) General- locotenent ing. Niculae Spiroiu, General- maior (r) dr. Valentin Arsenie, prof.
dr. Gheorghe Anghel, „Revolutiile industriale si potentialul militar al statelor” , Editura militara,
Bucuresti, 1995.
9) http://eur-lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/?uri=URISERV:l33234
15
http://eur-lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/?uri=URISERV:l33234
24

utilizarea CBRN”
ASPECTE ALE CONDUCERII ACTIUNILOR DE COMBATERE A

ACTELOR TERORISTE ÎNDREPTATE ÎMPOTRIVA FORTELOR
Teodor NITOI
Abstract: Terorismul ramâne principala amenintare la nivel global, la începutul secolului

XXI si poate fi înfrânt numai prin implicarea intensa a unor structuri politice si ale caror obiective
sa vizeze întreaga lume. Terorismul este un fapt cert. Va persista cu siguranta ca fenomen acut si în
viitor, pentru ca motivele nu vor lipsi niciodata. Complexitatea sistemului international, frustrarile
unora si încercarile de aplicare a principiului “divide et impera” din partea altora, vor amplifica
starile de tensiune, iar incidentele de mare anvergura vor deveni mai dese. Terorismul ar putea
derapa spre megaterorism (folosirea mijloacelor de distrugere în masa), iar statele si organizatiile
internationale guvernamentale vor fi nevoite sa aloce cât mai multe resurse pentru combaterea
amenintarilor globale la adresa securitatii mondiale.
Interesele si obiectivele de securitate ale statelor pot fi realizate doar prin cooperare
internationala, care sa se manifeste nu numai în situatii limita, ci si în orice context problematic
economic, social, financiar ale lumii de azi. Aceasta noua resolidarizare a statelor lumii se poate
exprima în toate aceste domenii prin stabilirea unor forme de actiune conjugata a tuturor
natiunilor care împartasesc interese si valori comune.
Cuvinte cheie: terorism, actiuni teroriste, contracararea terorismului, actiuni militare,
interventia antiterorista, coordonarea fortelor.
Moto: „Un atac terorist nu are loc în fiecare zi, dar poate avea loc în orice moment.”
În actualele conditii în care îsi desfasoara activitatea structurile militare, conducerea militara
prezinta o deosebita importanta, deoarece reprezinta unul din factorii de putere pentru obtinerea
succesului într-o posibila confruntare cu elemente apartinând organizatiilor si gr uparilor teroriste. În
ultima instanta conducerea este considerata o activitate esentiala, specific umana, menita sa
25

utilizarea CBRN”
coordoneze si sa dirijeze, în cadrul unui sistem, fortele umane si resursele materiale aflate la
dispozitie în vederea realizarii unui scop bine definit pentru functionalitatea optima a sistemului din
care fac parte si a acelora cu care interfereaza sau se interconditioneaza.
Dictionarele si lexicoanele militare definesc conducerea fortelor ca fiind o “activitate prin
care se asigura organizarea, coordonarea si îndrumarea permanenta a actiunilor trupelor, în
scopul însumarii eforturilor acestora pentru îndeplinirea misiunilor de lupta16 ”. Se exercita de
comandanti, ajutati de state majore potrivit competente1or stabilite prin regulamente militare,
ordinelor si dispozitiilor primite din partea esaloanelor superioare. Este o activitate complexa, care
pretinde temeinice cunostinte profesionale, experienta si înalte masuri morale. Conducerea trupelor
trebuie sa se sprijine pe principiile conducerii, sa realizeze eficient functiile de prevedere,
organizare, decizie, planificare, comanda, coordonare si control, sa utilizeze tehnicile moderne de
calcul, sa asigure valorificarea deplina a factorului uman în actiunile de lupta.
În conditiile razboiului modern, conducerea trupelor trebuie sa se caracterizeze prin
continuitate, cunoasterea temeinica a situatiei, îmbinarea centralizarii conducerii la nivel strategic
cu autonornia relativa a conducerii la nivel tactic, capacitatea de a lua decizii juste în timp scurt,
fermitate si suplete, initiativa, pastrarea secretului. Conducerea categoriilor de forte destinate
combaterii actiunilor terorist-diversioniste pe teritoriul national reprezinta un domeniu nou al
strategiei nationale în etapa actuala.
La nivelul categoriilor de forte ale armatei, comandamentelor operationale ale categoriilor de
forte se constituie Grupe de Conducere Antiteroriste. Conducerea nemijlocita a interventiei
antiteroriste sau ripostei contrateroriste se exercita de comandantul dispozitivului de actiune,
conform planului aprobat. Acesta este comandant unic si are în subordine operativa toate fortele
participante la misiune indiferent de provenienta acestora. Pentru conducerea structurilor carc fac
parte din dispozitivul de actiune, în functie de specific, misiune si dinamica situatiei operative, se
pot constitui, în baza deciziei comandantului grupei de Conducere Antiterorista, urmatoarele puncte
de comanda 17 : un punct de comanda de baza, activat prin functionarea Grupei de Conducere
Antiteroriste în special destinat, pus la dispozitie de Centrul Operational de Conducere Militara si în
spatiile de lucru apartinând Directiei Operatiei; punct de comanda înaintat organizat la ordin, în
16
- ***, Lexicon militar, Editura Saka, Chisinau, 1994, p. 104.
17
Instructiuni privind întrebuintarea si conducerea fortelor destinate prevenirii si combaterii actiunilor teroriste
îndreptate împotriva obiectivelor Ministerului Apararii Nationale, Bucuresti, 2004, p. 25;
26

utilizarea CBRN”
cadrul dispozitivului de actiune; punctul de comanda al comandantului dispozitivului de actiune.
Pentru conducerea fortelor destinate combaterii terorismului trebuie sa se aiba în vedere:
organizarea si coordonarea permanenta a tuturor activitatilor desfasurate de catre fortele
participante: concentrarea eforturilor acestora pentru îndeplinirea misiunilor încredintate; adaptarea
continua a planurilor de actiune, potrivit evolutiei situatiei operativ-strategice: coordonarca
actiunilor fortelor implicate în realizarea planului de actiune.
Concomitent cu conducerea actiunilor antiteroriste, desfasurate conform planului de
actiune, sunt identificate si estimate posibile noi actiuni ale elementelor teroriste, actionându-se, în
principal pentru obtinerea, analizarea si exploatarea operativa a datelor si informatiilor referitoare la
situatia operativa specifica; luarea deciziei privind executarea interventiei antiteroriste si precizarea
acesteia celor implicati în procesul de planificare; asigurarea actiunilor si protectia efectivelor,
organizarea judicioasa si functionarea sistemului de comunicatii; coordonarea si controlul actiunii
fortelor; organizarea si mentinerea unei cooperari eficiente si continue între fortele participante.
O conducere eficienta a fortelor, în operatiile antiteroriste, poate avea loc “ numai în cazul
crearii conditiilor de securitate a personalului, tehnicii si sistemului împotriva elementelor teroriste
si a altor factori perturbatori, iar aceasta se va realiza prin asigurarea eficienta a misiunilor si
protectiei acestora”18 . Planificarea se materializeaza în toate functiile conducerii prin masuri
concrete ce vizeaza atât fortele participante la actiune cât si populatia din zona de actiune.
Planificarea pentru combaterea actiunilor teroriste

Planificarea actiunilor în scopul combaterii diverselor posibilitati de actiune ale teroristilor,
respecta regulile si fazele planificarii oricarei actiuni militare desfasurate de fortele militare.
Combaterea terorismului prezinta doua subcomponente majore: antiterorismul si contraterorismul.
Pe timp de pace fortele armate combat terorismul în primul rând prin antiterorism - masuri de
aparare pasiva pentru a reduce vulnerabilitatea fata de terorism. Antiterorismul este o forma de
protectie a fortelor si de aceea responsabilitatea pentru aceasta revine comandantilor la nivelele.
Antiterorismul completeaza contraterorismul, care reprezinta o gama de masuri ofensive luate
pentru a preveni, descuraja si raspunde la teroriste.
18
Stancila, L., Burghelea, I., Razboiul fara fronturi si fara frontiere, Editura F&F International S.R.L., Gheorgheni,
2005, p. 175.
27

utilizarea CBRN”
Datorita complexitatii actiunilor precum si a faptului ca la operatii participa mai multe
categorii de forte, planificarea actiunilor trebuie sa respecte criteriile de flexibilitate si adaptabilitate
impuse de cursul actiunilor de lupta.
Pregatirea oricarei actiuni militare „presupune un ansamblu de activitati si masuri ce se
executa de catre comandamente si fortele subordonate pentru conceperea si planificarea actiunii,
organizarea asigurarii actiunilor, protectiei trupelor si logisticii, aducerea fortelor si mijloacelor
la capacitatea de lupta necesara si în dispozitivele optime, realizarea coordonarii permanent a
marilor unitati si unitatilor, precum si a cooperarii neîntrerupte a acestora pentru îndeplinirea
misiunilor comune”19 . Planificarea actiunilor militare de interventie antiterorista, indiferent unde se
vor desfasura acestea, în zona de lupta sau de represalii, este un proces coordonat de catre
comandant pentru stabilirea modului optim de îndeplinire a misiunilor deduse de acesta, în cadrul
planificarii deliberate, sau a misiunilor ordonate, în cazul planificarii de executare. În urma etapei
de planificare trebuie sa rezulte cu claritate obiectivele care trebuie îndeplinite încadrarea în spatiu
si timp ale actiunilor, resursele alocate, formele si procedeele actiunilor militare utilizate 20 . În
procesul de planificare a actiunilor, din punctul de vedere al protectiei fortelor, o mare importanta o
are pregatirea informativa a câmpului de lupta.
Planificarea actiunilor de combatere a actelor teroriste constituie componenta de baza a
pregatirii acesteia si presupune mai mai multe etape cum ar fi:
a) initierea planificarii;
b) orientarea personalului implicat în procesul de planificare;
c) elaborarea conceptiei operatiei;
d) elaborarea planului operatiei;
e) reanalizarea planului operatiei:
f) elaborarea planurilor de sprijin ale operatiei”.
Initierea procesului de planificare revine comandantului si are la baza ordinul de operatie
primit de la esalonul superior sau din proprie initiativa, pe baza misiunii deduse personal. În cadrul
acestei activitati comandantul si Statul sau Major, în cadrul analizei factorilor MIFT-C ( misiune,
inamic, forte proprii, teren, civili), trebuie sa ia în considerare posibilele actiuni teroriste îndreptate
19
A.N.-1 Regulamentul general al actiunilor militare, Bucuresti, 1996, art. 51;
20
Doctrina Operationala a Trupelor de Uscat, Revista Trupelor de Uscat, Bucuresi, nr. 3-4/1999, p.73.
28

utilizarea CBRN”
asupra fortelor sau asupra viitoarelor actiuni ce urmeaza a fi desfasurate. Analiza riscului este
deosebit de importanta pentru prevederea masurilor imediate ce se impun în vederea declansarii
procesului de planificare. “Initierea planificarii cuprinde de regula: însusirea misiunii primate sau
aprofundarea celei deduse, elaborarea principalelor probleme pentru planificare” 21 . Initierea
planificarii declanseaza doar planificarea, nu si executia operatie i.
Dupa însusirea si aprofundarea misiunii, se declanseaza activitatea de orientare a
personalului. Pe timpul orientarii, personalul implicat va fi informat asupra principalelor eleme nte
conceptuale ale esalonului superior privind masuri antiteroriste si a modalitatilor de protectie a
fortelor si a obiectivelor din responsabilitate împotriva unor astfel de actiuni. Dupa cum bine se stie
eficienta acestei etape de planificare presupune întelegerea corecta a cadrului general de desfasurare
a actiunilor precum si a ideilor de baza ale comandantului privind realizarea scopurilor propuse.
Elaborarea conceptiei actiunilor este o alta etapa a procedurilor de conducere a fortelor. Pe
baza îndrumarii comandantului, statul major elaboreaza conceptia, folosind concluziile
planificarilor rezultate în urma analizei situatiei (estimarilor compartimentelor/planificarilor).
Elaborarea conceptiei actiunii se bazeaza pe analiza cuprinzatoare si logica a situatiei si pe analiza
comparativa a unui numar variabil de cursuri. Activitatile desfasurate în aceasta etapa sunt:
a) analiza situatiei;
b) elaborarea cursurilor operatiei;
c) alegerea cursului optim al operatiei;
d) precizarea deciziei;
e) redactarea si prezentarea conceptiei operatiei pentru aprobare 22 .
Pe timpul elaborarii conceptiei actiunilor, planificatorii vor tine cont de existenta pericolului
desfasurarii unor actiuni teroriste si vor include în procesul de elaborare al conceptiei evaluari
concrete care sa conduca spre masuri realizabile de evitare a aparitiei momentelor critice cauzate de
asemenea tipuri de actiuni.
Pe timpul analizei situatiei se studiaza datele despre formatiunile teroriste din zona actiunilor
de lupta, capacitatea fortelor proprii de a reactiona împotriva actiunilor teroriste, terenul ( zona) în
care s-a semnalat prezenta elementelor teroriste. La analiza gruparilor teroriste se va avea în vedere
21
F.T.-1 Doctrina Operatiilor Fortelor Terestre, Bucuresti, 2007, p.62, art. 0304;
22
Col. Dr. Antipa Maricel, Securitatea si terorismul. Prevenirea si combaterea actiunilor extremist- teroriste pe
teritoriul României. Tendinte si perspective la început de mileniu, Editura Celsius, Bucuresti, 2004, p. 170.
29

utilizarea CBRN”
determinarea valorii acestora, posibilitati de actiune în timp si spatiu, posibilitatea întrebuint arii de
catre acestia a unor mijloace de atac neconventionale. Pentru detalierea si previzionarea
eventualelor actiuni teroriste se vor întrebuinta atât informatiile disponibile cât si cele procurate din
diferite surse.
La analiza fortelor proprii se va aprecia capacitatea combativa a fortelor special destinate
pentru a actiona împotriva elementelor teroriste. De asemenea se vor avea în vedere masuri de
protectie a trupelor, de asigurare logistica specifica realizarii obiectivelor propuse pentru
contracararea actiunilor teroriste.
Analiza zonei de desfasurare a operatiei militare presupune identificarea locurilor posibile de
dispunere a gruparilor teroriste, modul în care terenul, conditiile de timp si starea vremii
avantajeaza sau dezavantajeaza realizarea unor atacuri teroriste. De asemenea, la analiza terenului
se vor identifica: posibilitatea protejarii surselor si resurselor din zona expuse unui eventual control
din partea teroristilor; numarul si caracteristicile localitatilor si obiectivelor industriale; lucrarile de
hiroamelioratii si hidrotehnice, caracteristicile cailor de comunicatie; punctele decisive în
desfasurarea fortelor proprii, precum si cele care reprezinta interes pentru gruparile teroriste 23 .
Concluziile rezultate în urma analizei situatiei constituie baza estimarilor pentru cunoasterea
si evaluarea variantelor posibile si probabile de curs al operatiei militare.
Aceasta etapa cuprinde în mod obligatoriu urmatoarele activitati: elaborarea cursului actiunii;
selectarea cursului optim de actiune; precizarea deciziei comandantului. Un curs al actiunilor
probabile este o optiune posibila a fi adoptata de comandant pentru executarea misiunii. La început,
acest curs se realizeaza în termeni generali si se completeaza ulterior cu detalii, determinate pe
timpul analizei acestuia. Elaborarea cursurilor operatiei are la baza analiza misiunii si estimarile
compartimentelor din comandament si ale comandantilor unitatilor de sprijin. Majoritatea
specialistilor militari apreciaza ca se pot întocmi doua sau mai multe cursuri ale actiunii militare, în
functie de situatie.
Elaborarea planului de operatii reprezinta o etapa importanta în procesul de planificare a
actiunilor de combatere a terorismului, având la baza conceptia actiunii aprobata de esalonul
superior. Aceasta activitate presupune detalierea conceptiei: planificarea întrebuintarii fortelor;
23
F.T.-2. Manualul pentru organizarea de stat major si operatii ale fortelor terestre, Bucuresti, 2005, p. 89.
30

utilizarea CBRN”
planificarea sprijinului operatiei si protectiei fortelor; planificarea sprijinului logistic; planificarea
deplasarilor.
În cadrul conceptiei operatiei, care reprezinta decizia comandantului în mod obligatoriu se vor
regasi atât informatii si aprecieri privind posibilele atacuri teroriste cât si masuri ce se impun a fi
luate pentru înlaturarea acestora în vederea mentinerii cursului optim al actiunii propuse.
În planificarea operatiei se va avea în vedere repartitia unor subunitati destinate contracararii
actiunilor teroriste carora li se vor preciza si misiuni concrete pentru asigurarea protectiei fortelor
care actioneaza pentru îndeplinirea misiunilor principale. Fortelor destinate acestor tipuri de misiuni
li se vor preciza elementele esentiale ale planificarii sprijinului logistic, acestea constituind baza
unor misiuni specifice de protectie a transporturilor, a asigurarii comunicatiilor, a sigurantei unor
obiective etc.. Pe lânga masurile stabilite de catre comandant pentru asigurarea operatiilor si
protectia fortelor vor fi incluse activitati specifice de cercetare, siguranta si protectia informatiilor
care sa fie aplicate la specificul actiunilor teroriste preconizate.
Toate aceste masuri prevazute pentru contracararea actiunilor teroriste si protectia fortelor se
materializeaza atât în planul de operatii cât si în ordinul de operatii si în ordinele anexa.
Importanta organizarii pentru realizarea masurilor de protectie a fortelor împotriva

atacurilor teroriste
Între activitatile principale pentru pregatirea actiunilor de interventie se afla si organizarea
actiunilor fortelor. Organizarea unei structuri militare include totalitatea activitatilor menite sa
asigure juxtapunerea partilor sistemului fortei în vederea unei actionari coerente a acesteia, astfel
încât sa contribuie eficient la realizarea obiectivelor planificate. O alta definitie din literatura de
specialitate spune ca: “ Prin organizare se stabilesc elementele componente ale sistemului,
variabilele care definesc aceste elemente si sistemul în ansamblu, precum si legaturile dintre
elementele respective în cadrul sistemului si între acesta si alte sisteme24 .” Asadar procesul de
organizare a actiunilor fortelor de interventie antiterorista presupune transmiterea misiunilor catre
subordonati, precum si realizarea masurilor care sa duca la îndeplinirea prevederilor din plan. Caile
prin care se realizeaza organizarea ca functie a conducerii reprezinta un ansamblu de activitati si
24
Arsenie Valentin, Cerapin Ion, Velicu George , Actualitatea Strategiei – Studii de arta militara si strategie a ordinii
publice , Craiova, Editura Sitech, 1998, p. 168.
31

utilizarea CBRN”
actiuni întreprinse în vederea utilizarii cu maximum de eficienta a resurselor de orice natura pe care
le are un sistem si pentru corelarea activitatilor în realizarea scopului propus.
„Structura organizatorica a unitatilor, marilor unitati sau gruparilor de forte este definita
printr-un set de compartimente ce executa sarcini stabile repartizate pe subcompartimente si
persoane si printr-o retea de legaturi de comanda si rapoarte între aceste elemente, caracteristica
organizatiei militare”25 . Structura organizatorica reprezinta un factor major în asigurarea
performantei fortelor aflate la dispozitie. O structura corecta, adecvata îndeplinirii unei misiuni
contribuie la atingerea obiectivelor si la îndeplinirea misiunilor. De aici deriva importanta deosebita
pe care o au fortele destinate contracararii actiunilor teroriste, în ceea ce priveste realizarea
masurilor de protectie a fortelor împotriva eventualelor atacuri teroriste.
Modalitatea de transmitere a ordinelor si dispozitiilor catre subordonati depinde de timpul
avut la dispozitie pentru pregatirea actiunilor de interventie, caracteristicile situatiei informativ-
operative si a mijloacelor de legatura cu acestia.
În situatia în care timpul de pregatire a actiunilor de lupta este scurt, se va adopta procedeul
de transmitere succesiva a misiunilor, pe masura elaborarii planului si stabilirii elementelor de baza
ale acestuia. Indiferent de procedeul si mijlocul folosit pentru transmiterea ordinelor si dispozitiilor
de lupta, în final acestea vor trebui sa ajunga în forma scrisa la subordonati. Pentru transmiterea
misiunilor se vor folosi, în principiu, urmatoarele tipuri de ordine: ordinul preliminar, ordinul de
operatie, ordinul grafic, ordinul fragmentar si ordinul logistic - administrativ. Indiferent de tipul
ordinului, acestea vor contine referiri succinte sau detaliate privind pericolul actiunilor teroriste si
masurile ce se impun pentru asigurarea cadrului optim de îndeplinire a misiunilor de lupta
principale.
Organizarea pentru realizarea masurilor de protectie a fortelor si a asigurarii actiunilor
împotriva atacurilor teroriste se realizeaza prin masuri si actiuni specifice.
Asigurarea actiunilor antiteroriste si protectia efectivelor constituie ansamblul de masuri si
actiuni, desfasurate continuu si într-o conceptie unitara, de catre fortele participante si la toate
esaloanele, destinate obtinerii datelor necesare si crearii conditiilor de securitate a personalului,
tehnicii si sistemelor împotriva actiunilor teroriste si altor factori perturbatori, executate în scopul
25
Lt. col. dr. Neag Mihai, Op. cit., p.155;
32

utilizarea CBRN”
mentinerii capacitatii de lupta si îndeplinirii misiunilor primite”26 . Pe dimensiunea combaterii
terorismului, organizarea protectiei se executa la toate esaloanele, în orice situatie în cadrul
operatiei antiteroriste, continutul si modul de realizare a acestora diferind în functie de natura si
valoarea fortelor si mijloacelor, de actiunile acestora si de conditiile în care ele au loc. În acest caz
asigurarea actiunilor si protectia fortelor se realizeaza prin masuri si actiuni specifice pe linie de:
cercetare; siguranta nemijlocita; protectie electronica; protectie psihologica; protectia informatiilor;
protectia contrainformativa; protectie Explosive Ordnance Disposal (EOD); protectie Chemical
Biological Radiological Nuclear- mijloace chimice, biologice, radiologice si nucleare (CBRN);
asigurare medicala; evitarea fraticidului; asistenta juridica; asistenta pe linia informarii publice/
comunicarii media 27 .
Organizarea activitatilor, în cadrul operatiei militare, are rol catalizator, asigura echilibrul
între conceptia operatiei si actiune prin precizarea si determinarea misiunilor ce revin fiecarui
element de dispozitiv, modalitatile de actiune reciproca si modalitatile de actiune reciproca a
elementelor sistemului. Aceasta implica asigurarea functionarii ireprosabile a tuturor componentelor
fortei, precizarea modului în care trebuie sa se desfasoare activitatea de grup. Organizarea
necorespunzatoare a activitatilor (ordine neclare, încarcate cu date, dispersia timpului, misiunea
esalonului superior neînteleasa etc.) duce la aparitia de moment critice.
Coordonarea- cerinta esentiala în aplicarea masurilor de protectie a fortelor

Ideea centrala a conducerii fortelor consta în realizarea eficienta a activitatilor sistemului.
Coordonarea este expresia dialectica a actiunilor militare prin care se armonizeaza si sincronizeaza
actiunea conform conceptiei operatiei. Coordonarea consta într-un sistem de identificare a
problemelor care semnaleaza comandantului când este necesar sa intervina în sprijinul
subordonatilor, în scopul sincronizarii actiunilor, al corelarii efortului, armonizarii diferentelor si al
informarii reciproce. Rolul coordonarii este de a mentine, pastra si perfectiona starea si capacitatea
de functionare a sistemului fortei (atât cel condus, cât si cel conducator) precum si a tuturor
relatiilor dintre ele.
26
AN1- Regulamentul general al actiunilor militare, Bucuresti, 1996, art.5, p.5.
27
Instructiuni privind întrebuintarea si conducrerea fortelor destinate prevenirii si combaterii actiunilor teroriste
îndreptate împotriva obiectivelor Ministerului Apararii Nationale, Bucuresti, 2004, p. 37;
33

utilizarea CBRN”
În vederea realizarii protectiei fortelor împotriva actiunilor teroriste coordonarea capata
dimensiuni specifice si o importanta deosebita pentru evitarea unor eventuale moment critice în
actiunea fortelor.
Coordonarea fortelor destinate pentru desfasurarea actiunilor antiteroriste si a celor
contrateroriste se realizeaza pe secvente ale operatiei, pe directii sau pe misiuni si consta în
stabilirea:
a) fortelor si a mijloacelor participante;
b) misiunii în timp si spatiu pentru fiecare element participant;
c) modalitati de informare oportuna;
O buna coordonare se realizeaza printr-o buna cooperare între forte, bazata pe o planificare
riguroasa, pe emiterea la timp a ordinelor, respectarea stricta a planurilor. Asadar, cooperarea este
„activitatea prin care se asigura coordonarea actiunilor tuturor fortelor participante la actiune, în
timp, spatiu si pe misiuni, în scopul concentrarii si însumarii eforturilor acestora pentru
îndeplinirea unei misiuni comune” 28 . Cooperarea se organizeaza în folosul fortelor care îndeplinesc
misiunea principala, prin masuri menite sa- i asigure mentinerea si refacerea, în caz de întrerupere,
pe întreaga durata de desfasurare. Cooperarea pe timpul pregatirii si desfasurarii actiunilor
antiteroriste se va realiza între fortele destinate pentru actiunile antiteroriste si contrateroriste, între
acestea si elementele care sprijina actiunile lor.
În cazul actiunilor de prevenire, scopurile cooperarii se concretizeaza si se completeaza,
astfel: executarea unui schimb operativ si sistematic de date si informatii despre organizatiile si
elementele teroriste, miscarea si intentiile acestora, obiectivele vizate etc.; realizarea legaturii sigure
si a informarii reciproce neîntrerupte cu (între) toate unitatile si structurile cu care se coopereaza (în
primul rând cu cele cu pondere mare în lupta contra terorismului).
Pe timpul pregatirii actiunilor antiteroriste, în cadrul cooperarii se va urmari:
a) întelegerea unitara a misiunilor, scopului si conceptiei activitatilor informativ -
operative si actiunilor de lupta;
b) cunoasterea de catre fortele participante a momentelor, variantelor, etapelor de
actiune cât si a modului de îndeplinire a acestora;
28
Lexicon militar, Editia a II-a, revazuta, Editura Saka, 1994, p. 111.
34

utilizarea CBRN”
c) existenta unor legaturi neîntrerupte si informarea reciproca asupra problemelor de
interes comun. În urma organizarii cooperarii, între toate categoriile de forte participante se vor
întocmi o serie de documente: planuri de cooperare, conventii, planuri de masuri specia le sau
comune rezultate din problemele informative date în competenta, ordine speciale de misiune etc.
Pe timpul desfasurarii actiunilor antiteroriste, pentru a mentine o cooperare neîntrerupta,
comandantul trebuie sa urmareasca daca actiunile se încadreaza în modelul stabilit, adaptându- le si
completându-le în raport cu schimbarile survenite. Realizarea cooperarii în lupta antiterorista are la
baza norme, reguli, precizari si presupune mai multe etape de parcurs. Etapele realizarii cooperarii
sunt urmatoarele: pregatirea, organizarea, aplicarea, mentinerea si refacerea acesteia.
a) pregatirea cooperarii cuprinde activitatile care se desfasoara concomitent cu elaborarea
deciziei si se refera la stabilirea cadrului organizatoric necesar realizarii ei: stabilirea problemelor si
misiunilor de cooperare; elaborarea scenariilor si variantelor de actiune; identificarea fortelor si
mijloacelor participante; stabilirea locului, duratei si participantilor; propuneri pentru metodologia
organizarii cooperarii; întocmirea unor documente de conducere.
b) organizarea cooperarii consta în prezentarea, întelegerea ori precizarea urmatoarelor
aspecte: misiunea si problemele de cooperare; participantii la actiunea comuna; cadrul strategic sau
tactic probabil; cadrul concret de actiune al fiecarui participant; nivelul de realizare a conducerii
fortelor si mijloacelor.
c) transpunerea în practica a cooperarii cuprinde defalcarea fiecarei misiuni si probleme
în parte, de catre toti participantii, si formularea unor misiuni corespunzatoare fortelor si
mijloacelor angajate în actiunile analizate. Totodata, se organizeaza sistemul legaturilor necesare si
se definitiveaza documentele de conducere a actiunilor antiteroriste. Se implementeaza rezultatele
fazei anterioare si planificarea în detaliu a actiunilor desfasurate în comun de forte si mijloace
diferite.
d) mentinerea cooperarii are la baza rezolvarea a trei aspecte: schimbul de informatii -
pentru care sunt necesare legaturi de comunicatii specializate (de cooperare) si schimbul de
reprezentanti între structurile ale caror forte si mijloace din subordine coopereaza, aplicarea metodei
de conducere "prin exceptie"- interventia organului de conducere numai la nevoie sau când este
solicitat si aplicarea de corective în transpunerea în practica a problemelor de cooperare, datorita
35

utilizarea CBRN”
fluiditatii deosebite a caracteristici lor situatiei operative strategice sau tactice si a parametrilor
actiunilor antiteroriste.
e) reorganizarea cooperarii poate fi impusa de producerea unor grave disfunctii în
sistemul de conducere sau din motive generate de schimbarea neasteptata a continutului situatiei
operative. Factorii de succes pentru reorganizarea cooperarii sunt: viteza de reactie a organului de
conducere care coordoneaza actiunile de lupta; capacitatea de adaptare a fiecarui participant la noile
caracteristici ale situatiei operative.
În mod concret, realizarea cooperarii, prin parcurgerea fazelor analizate, evidentiaza intense
activitati si o multitudine de actiuni pentru realizarea practica a cooperarii, asa cum a fost ea
organizata. Mentinerea cooperarii pe timpul ducerii actiunilor reprezinta o sarcina deosebita în
activitatea de comandament întrucât pe timpul desfasurarii luptei intervin deseori schimburi care fie
ca o dezorganizeaza, fie ca impun modificari la planurile initiale.
Calitatea coordonarii si robustetea mecanismului de coordonare asigura succesul actiunii,
concomitent cu desfasurarea de actiuni care sa creeze momente critice inamicului. “Organizarea si
mentinerea cooperarii între toate fortele au o importanta deosebita, întrucât, ca principiu de baza
al luptei moderne si ca element de comanda-coordonare, asigura pregatirea în comun a acestora în
timp de pace, într-o conceptie unitara, potrivit planului de actiune” 29 . Integrarea în structurile
euroatlantice va impune o îmbunatatire substantiala a cooperarii în domeniul schimbului de
informatii si luptei antiteroriste.
BIBLIOGRAFIE:
1) Col. dr. Antipa M., Securitatea si terorismul. Prevenirea si combaterea actiunilor
extremist- teroriste pe teritoriul României. Tendinte si perspective la început de mileniu, Editura
Celsius, Bucuresti, 2004;
2) Arsenie V., Cerapin I., Velicu G., Actualitatea Strategiei – Studii de arta militara si
strategie a ordinii publice , Craiova, Editura Sitech, 1998;
3) Stancila L., Burghelea I., Razboiul fara fronturi si fara frontiere, Editura F&F
International S.R.L., Gheorgheni, 2005;
4) AN1- Regulamentul general al actiunilor militare, Bucuresti, 1996;
29
F.T.-1. Doctrina Operatiilor Fortelor Terestre, Bucuresti, 2007, p. 69, art. 01312.
36

utilizarea CBRN”
5) Doctrina Operationala a Trupelor de Uscat, Revista Trupelor de Uscat, Bucuresi, nr. 3-
4/1999;
6) Instructiuni privind întrebuintarea si conducerea fortelor destinate prevenirii si
combaterii actiunilor teroriste îndreptate împotriva obiectivelor Ministerului Apararii Nationale,
Bucuresti, 2004;
7) F.T.-2. Manualul pentru organizarea de stat major si operatii ale fortelor terestre,
Bucuresti, 2005;
8) F.T.-1. Doctrina Operatiilor Fortelor Terestre, Bucuresti, 2007;
9) Lexicon militar, Editura Saka, Chisinau, 1994;
37

utilizarea CBRN”
CONSIDERATII PRIVIND TERORISMUL C.B.R.N.E.
dr. CEZAR PETA30
Abstract: Mijloacele prin care se produc atentatele teroriste sunt din ce în ce mai
diversificate iar riscul folosirii substantelor de natura CBRNE în astfel de atentate devine din ce în
ce mai mare. Astfel acesta se regaseste pe lista riscurilor si amenintarilor grave la adresa
securitatii internationale, precum si la drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului..
Principalul risc identificat în cazul actelor teroriste în care sunt utilizate substante de natura
CBRN este acela al contaminarii persoanelor, aerului, solului si apei cu substante toxice
industriale, agenti chimici sau biologici si substante radiologice sau elemente nucleare si care prin
efectele acestora, pot provoca daune semnificative asupra populatiei sau a mediului, afectând grav
activitatile socio-economice.
Cuvinte cheie: amenintare, bioterorism, terorism, vulnerabilitate;
În ultima perioada regasim, aproape zilnic, în mass–media informatii despre producerea unor
acte teroriste în diverse locuri ale planetei. Fenomenul, asa cum prevedeau specialistii în domeniu,
s-a generalizat si acutizat.
Mijloacele prin care se produc atentatele teroriste sunt din ce în ce mai diversificate iar riscul
folosirii substantelor de natura CBRNE în astfel de atentate devine din ce în ce mai mare. Astfel
acesta se regaseste pe lista riscurilor si amenintarilor grave la adresa securitatii internationale, a
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Exista posibilitatea folosirii armelor de distrugere în masa de catre anumite grupari teroriste,
nu numai ca riposta asimetrica, ci si ca modalitate extrema de implementare sau de impunere a unor
precepte religioase fundamentaliste, de reactie la globalizare, de „pedepsire” a unor populatii, etnii
etc. 31 Amenintarea asocierii folosirii acestor tipuri de arme cu terorismul prin întrebuintarea în
30
Conf.univ.dr. Police Academy „Alexandru Ioan Cuza”, petacezar@yahoo.com;
31
Bioterorismul si armele biologice în lume, brosura emisa de Serviciul Român de informatii, www.sri.ro, p.6;
38

utilizarea CBRN”
actiuni teroriste a substantelor de natura chimica, biologica, radiologica sau nucleara agraveaza
pericolul cu care se confrunta omenirea.
În situatia geopolitica actuala exista posibilitatea ca, în orice moment, anumite grupari
teroriste sa foloseasca aceste tipuri de substante desi tratatele de neproliferare, acordurile si
sistemele de control existente la nivel mondial pentru a monitoriza producerea si manipularea
acestor substante au încetinit, într-o anumita masura cursa înarmarilor cu substante CBRN. Totusi
preocuparea privind dezvoltarea si perfectionarea acestora continua.
Desi folosirea armelor biologice, alaturi de cele chimice, a fost interzisa de catre Conventia de
la Geneva în anul 1925 mai multe state au testat în continuare arme biologice Japonia, S.U.A.,
U.R.S.S.. Oficial S.U.A. a încheiat programul de producere a armelor biologice în anul 1969, iar
O.N.U. în anul 1972. a adoptat „Conventia privind interzicerea dezvoltarii, productiei si stocarii
armelor bacteriologice si cu toxine si distrugerea acestora” prin care statele semnatare s-au angajat
sa nu mai dezvolte, produca sau stocheze astfel de arme. România a ratificat Conventia prin
Decretul 253 din 06.06.1979, publicat în Buletinul Oficial al R.S.România nr.57 din 07.07.1979,
instrumentele de ratificare fiind depuse la 25.07.1979.
Totusi dupa anul 1990, dupa prabusirea U.R.S.S., în anul 1991 Ken Alibek (Kanatjan
Alibekov) fostul director adjunct al programului sovietic de dezvoltarea al armelor biologice, a
declarat ca programul a continuat mult timp dupa 1972.
În anii care au urmat au avut loc numeroase atentate teroriste care au avut la baza folosirea
substantelor de natura CBRN (antrax, gazul sarin etc.) aspecte care au generat adoptarea de masuri
pe linia protectiei împotriva folosirii acestor tipuri de substante. Aceste atacuri sunt considerate, de
majoritatea specialistilor, ca fiind necontrolabile, nediscriminatorii, imprevizibile, foarte greu de
diferentiat de o epidemie cauzata de o cauza naturala, aspecte care pot produce stari de îngrijorare
sau chiar de panica în rândul populatiei.
U.E. este implicata de foarte mult timp în programele CBRN. Implicarea a început cu
Declaratia de la Consiliul European (C.E.) de la Ghent din 19.10.2001, axata pe combaterea
terorismului „sub toate formele sale si pretutindeni în lume”, ca reactie directa la atacurile din
11.11.2001 de la New York. Aceasta a fost urmata de concluziile C.E. de la Laeken/Belgia din 14-
15.12.2001 prin care se stabileste faptul ca rolul pe care trebuie sa îl joace U.E. este acela al unei
puteri care lupta împotriva violentei, a terorii, a fanatismului si care nu ramâne indiferenta la
39

utilizarea CBRN”
nedreptatile cu care lumea se confrunta astazi, o putere care vrea sa schimbe cursul evenimentelor
internationale în bine pentru cetateanul european. 32
Ulterior, tot în 2002, a fost adoptat „Programul de îmbunatatire a cooperarii în Uniunea
Europeana pentru prevenirea si limitarea consecintelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare
amenintarilor teroriste”, cunoscut si ca Programul CBRN 2002.
Prin continutul Capitolului al III - lea al Strategiei U.E. împotriva proliferarii armelor de
distrugere în masa (denumita „Strategia U.E. împotriva proliferarii ADM33 ”), adoptata la
12.12.2003 de catre Consiliul U.E., este prezentata lista de masuri care trebuiesc adoptate atât în
Uniune, cât si în tarile terte pentru combaterea producerii continuii si necontrolate a ADM.
Pentru asigurarea unui raspuns coordonat la orice tip de criza, inclusiv atacuri teroriste, prin
utilizarea capacitatilor statelor membre Comisia a adoptat, prin Decizia Consiliului nr.779 din
8.11.2007, mecanismul de protectie civila al U.E., analizând si modalitatile de consolidare a
coordonarii si cooperarii rapide în situatii de criza.
Un nou Plan de actiune al U.E. în domeniul CBRN a fost prezentat de Comisie în iunie 2009
si adoptat de Consiliu în noiembrie 2009. Planul de actiune al UE în domeniul CBRN va fi pus în
aplicare în perioada 2009-2012 si este divizat pe trei sectiuni: prevenire, detectare si pregatirea
pentru interventie si reactie în cazul incidentelor CBRN. Este esentiala recunoasterea importantei
tuturor acestor trei aspecte în cadrul abordarii materialelor CBRN pentru a asigura implementarea
corecta a studiilor de evaluare a riscurilor, a reactiilor si a masurilor de combatere.
Având în vedere faptul ca s-a considerat ca este nevoie de actiuni suplimentare si în urma
rapoartelor privind progresele înregistrate 34 , prevazute în Planul de actiune al U.E. în domeniul
CBRN si în Planul de actiune al U.E. privind îmbunatatirea securitatii explozivilor din 2012 35 , au
avut loc consultari ample cu statele membre si alte parti interesate pe tema modalitatii optime de
gestionarea acestor probleme.
Abordarea noilor aspecte pe linia CBRN va trebui sa tina cont de Strategia de securitate
interna a U.E., aprobata de Consiliul European din 25-26.03.2010, unde regasim, printre obiectivele
32
Reuniunea Consiliului European de la Château Royal de Laeken/Bruxelles/Belgia, 14-15 decembrie 2001;
33
Arme de Distrugere în Masa.
34
Raport privind progresele înregistrate în ceea ce priveste punerea în aplicare a Planului de actiune al UE în domeniul
CBRN, mai 2012.
35
Documentul Consiliului 8109/08.
40

utilizarea CBRN”
sale cheie, detectarea si atenuarea riscurilor CBRN-E36 . CBRN-E este noul concept la nivel mondial
în ceea ce priveste actiunile în acest domeniu, tinând cont de dispozitivele explozibile improvizate
folosite tot mai des în atacurile teroriste.
Având în vedere faptul ca UE este o zona fara frontiere este esential ca structurile
corespunzatoare sa se asigure ca se vor avea loc notificari prompte si schimb de informatii în cazul
unei amenintari si atacuri cu substante de natura CBRN. Importanta acestor actiuni comune în
cadrul UE a dus la crearea unui Comitet pentru securitate sanitara, format din ministrii sanatatii ai
statelor membre. Comitetul are rolul de a promova cooperarea în domeniul combaterii
bioterorismului. Acesta a convenit asupra unui program de cooperare privind pregatirea si reactia la
atacurile cu agenti chimici si biologici, cu numele de cod BICHAT, în functie de urmatoarele
obiective:. 37
a) instituirea unui mecanism de alerta si schimb de informatii. Acest mecanism consta
într- un Comitet pentru securitate sanitara si un sistem de alerta rapida. Comitetul de securitate a
sanatatii este responsabil pentru schimbul de informatii privind amenintarile legate de sanatate, cu
privire la planurile de pregatire si raspuns precum si de elaborarea strategiilor de gestionare a
crizelor. Sistemul de alerta rapida (cu numele de cod RAS-BICHAT), a fost operational începând cu
luna iunie 2002, pentru notificari de incidente care implica diseminarea deliberata a agentilor
biologici si chimici pentru a provoca daune;
b) crearea unei capacitati de detectare si identificare a agentilor biologici si chimici
care ar putea fi folosite în atacuri. Detectarea eliberarii intentionate de agenti biologici se bazeaza
în primul rând pe sisteme de supraveghere ale statelor membre pentru monitorizarea aparitiei bolilor
infectioase. Agentii biologici care pot fi folositi în bioterorism au fost deja prioritizati pe baza mai
multor criterii.
c) crearea unei baze de date cu privire la stocurile de medicamente si servicii de
sanatate precum si de ale facilitati disponibile (medicamente, specialisti în domeniul de sanatatii
etc.), aflate în rezerva, de care se poate face uz în caz de atac;
36
Chimic, B iologic, Radiologic, Nuclear si Explozivi.
37
http://europa.eu/legislation_summaries;
41

utilizarea CBRN”
d) elaborarea unor norme si proceduri comune privind raspunsul la atacurile cu
aceste substante precum si stabilirea modalitatilor de coordonare a raspunsului si stabilire a
legaturilor între tarile terte si organizatiile internationale.
Aparitia acestui nou tip de terorism, terorismul CBRN consta în folosirea sau amenintarea cu
folosirea violentei, utilizând armele nucleare, biologice, chimice si radiologice sub diferite forme si
prin intermediul diferitelor mijloace, în locuri populate, cu scopul de a ucide cât mai multi oameni
într- un timp cât mai scurt, pentru a crea panica si deruta, a înfricosa, a induce si mentine o stare de
teroare în rândul populatiei vizate si a atrage atentia mass media si opiniei publice internationale. 38
Din aceasta abordare si în conformitate cu anumite tipologii ale terorismului putem identifica
si tipurile de terorism corespunzatoare utilizarii substantelor de natura CBRN: terorismul chimic,
bioterorismul, terorismul radiologic si terorismul nuclear.
Principalul risc identificat în cazul actelor teroriste în care sunt utilizate substante de natura
CBRN este acela al contaminarii persoanelor, aerului, solului si apei cu substante toxice industriale,
agenti chimici sau biologici si substante radiologice sau elemente nucleare si care prin efectele
acestora, pot provoca daune semnificative asupra populatiei sau a mediului, afectând grav
activitatile socio-economice. 39
Dintre toate aceste forme ale terorismului bioterorismul reprezinta, în opinia specialistilor, cea
mai periculoasa forma. Descris ca fiind „bomba atomica a omului sarac” sau „bomba murdara”
acest tip de terorism este în general usor de produs în încaperi obisnuite, cu cheltuieli minime,
deosebit de eficace si periculoase.
Bioterorismul reprezinta folosirea intentionata a oricarui microorganism, virus, substanta
infectioasa sau produs biologic ce poate fi fabricat prin biotehnologie sau a oricarui componente de
origine naturala sau artificiala, a unui asemenea microorganism, virus, substanta infectioasa sau
produs biologic, cu scopul de a provoca moartea, îmbolnavirea sau alte dereglari biologice ale
oamenilor, animalelor sau alte organisme vii, astfel sa influenteze actiunile statului si sa intimideze
sau sa santeze populatia. 40
38
Bioterorismul si armele biologice în lume, brosura emisa de Serviciul Român de informatii, www.sri.ro, p.7;
39
Manualul protectiei CBRN a personalului de interventie din Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Editura
Ministerului Afacerilor Interne, 2012, p.77;
40
Idem, p. 71;
42

utilizarea CBRN”
În esenta, agent biologic poate fi orice microorganism (bacterie, virus, fung, parazit) sau
toxina (produs al unui organism viu) capabil sa provoace îmbolnavirea sau moartea unui alt
organism viu (uman, animal sau vegetal).
În ultimii ani majoritatea tarilor dezvoltate, constientizând existenta acestui pericol, au pus la
punct metode moderne de cercetare si dezvoltare a masurilor de a contracara bioterorismul cum ar
fi: vaccinuri, informarea publica privind aceasta amenintare si educarea populatiei. Astfel putem
exemplifica acest lucru prin faptul ca în S.U.A. a fost creat un program national privind depozitarea
produselor farmaceutice constând stabilirea si amenajarea a aproximativ 12 locatii pe întreg
teritoriul unde, în caz de atac biologic, pachete farmaceutice si echipament aditional pot fi livrate
populatiei în cel mai scurt timp. Aditional, milioane de dolari au fost investiti în masuri de
securitate în ceea ce priveste sistemul medical de urgenta, de stingere a incendiilor, si a
departamentului de sanatate publica. 41
La nivelul S.U.A a fost înfiintat Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (C.D.C.)
institutie pe al carui site regasim, actualizate permanent, si descrise în detaliu principalele boli,
cauzele producerii acestora si modalitatile de manifestare/identificare. C.D.C. este o agentie de
protectie a sanatatii populatiei, care are rolul de a proteja America de orice amenintare la adresa
sanatatii si sigurantei populatiei, indiferent daca aceasta amenintare vine din sursa externa sau
interna.
Tot la nivelul S.U.A. în Atlanta/Georgia a fost înfiintat un „serviciu special” care se ocupa de
„culegerea de informatii” referitoare la eventualitatea producerii unui „atac biologic terorist”.
În tara noastra în anul 2002 a fost constituit „Grupul de lucru pentru prevenirea
bioterorismului”. Expertii din cadrul Grupului desfasoara activitati sub egida Ministerului Educatiei
Nationale având totodata si suportul Serviciului Român de Informatii structura care coordoneaza, la
nivel national, lupta contraterorista. Necesitatea constituirii acestui Grup a aparut în urma
atentatelor din 11 septembrie 2001, aparând astfel, în anul 2002, în România, o structura
multidisciplinara care dezvolta si initiaza activitati de prevenire si combatere a riscurilor de natura
bioterorista. Dupa ce au desfasurat o serie de conferinte în anii 2003 si 2004 la care au participat
organizatii internationale, ONG-uri si experti în bioterorism recunoscuti la nivel international s-a
41
Departamentul INTER-MEDIU, Centrul European de Excelenta pe Probleme de Mediu, Universitatea „Dunarea de
Jos” Galati, Bioterorismul – o amenintare potentiala la nivel mondial, februarie 2004;
43

utilizarea CBRN”
stabilit, în mod oficial, ca la Bucuresti sa ia fiinta Centrul regional de înalte studii cu privire la
prevenirea bioterorismului.
Principalele sarcini ale grupului sunt uratoarele:
a) stabilirea unui plan de raspuns national în cazul unui eveniment biologic;
b) instituirea unui program national de cercetare pentru prevenirea bioterorismului. 42
Activitatea Centrului este axata pe cooperare internationala, programe de cercetare si
dezvoltare, studii postuniversitare, studii stiintifice specifice si de dezvoltare a capacitatilor
regionale de a face fata crizelor aparute din folosirea substantelor de natura CBRNE.
Centrul a reusit sa puna laolalta specialisti în domeniul agentilor patogeni, medicina umana,
experti români din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), Ministerului Apararii Nationale
(M.Ap.N), Ministerului Sanatatii, Serviciului Român de Informatii (S.R.I.), Ministerului Afacerilor
Externe (M.A.E.), companiilor private si institutelor specializate.
Pe lânga preocuparile legate de controlul modului de producere, manipulare si stocare al
substantelor de natura CBRN un alt aspect important este în atentia statelor – obtinerea de
informatii despre persoanele sau grupurile de persoane care ar putea efectua astfel de atacuri în
viitor. Analiza atacurilor bioteroriste anterioare poate furniza informatii utile despre acestia. În
literatura de specialitate aparuta în S.U.A. a fost publicat un studiu reiesit din analizarea a 269
presupuse atacuri cu agenti biologici care au avut loc în diverse parti ale lumii în secolul al XX –
lea. Din cele 269 de presupuse atacuri 191 au fost confirmate a fi avut loc, iar în 11 atacuri ar fi fost
implicate guverne iar restul au fost efectuate de persoane fizice, grupuri mici neafiliate vreunui
guvern sau având autori necunoscuti. 43
În ceea ce priveste locatiile în care au avut loc aceste incidente teroriste studiul precizeaza ca
aproximativ 82% au avut loc în America de Nord (147 din 180 cazuri) urmatoarele locatie fiind
Europa cu 17 cazuri. 44
Având în vedere amenintarea producerii unor astfel de acte teroriste statele trebuie sa
înteleaga si sa planifice activitati pentru a putea gestiona un eveniment bioterorist, deoarece acesta
ridica anumite probleme speciale dintre care putem enumera:
a) evacuarea, izolarea si carantina unor persoane;
42
http://www.bioterorism.ro/index.html;
43
Lisa Yount, Fighting bioterrorism, Greenhaven Press, USA, 2004, p.10;
44
Idem, p. 11;
44

utilizarea CBRN”
b) distribuirea de medicamente profilactice;
c) administrarea de vaccinuri.
În domeniul sanatatii publice, se spune ca, daca o persoana este infectata, întreaga lume este în
pericol. Incidentele cu antrax au demonstrat cât de vulnerabile sunt, chiar si societatile cele mai
sofisticate, la utilizarea deliberata a agentilor chimici si biologici. Edificator este si modul de
abordare al epidemiei de febra hemoragica Ebola care ocupa, în prezent, atentia tuturor statelor.
Epidemia, cea mai grava de la aparitia virusului în anul 1976, a pornit din Guineea la sfârsitul
lui decembrie 2013. De la izbucnirea epidemiei aceasta a provocat moartea a 5.160 persoane din
14.098 de cazuri înregistrate potrivit unui bilant al OMS publicat în data de 12.11.2014. Numai în
Liberia din 6.822 de cazuri au fost înregistrate un numar de 2.836 decese.
Un alt aspect deosebit de important îl constituie modul de comunicare a riscurilor, educarea
populatiei pentru a putea aborda aceste probleme în sensul obtinerii încrederii acesteia si pentru a ne
convinge ca acestia vor urma indicatiile pentru a controla si preveni raspândirea bolii. Insuflarea
sentimentelor de frica si teroare populatiei, pierderea sentimentului de siguranta personala si
colectiva poate paraliza functionarea normala a statului. Faptul ca, de cele mai multe ori, victimele
care sunt ucise, ranite, contaminate sunt rareori tinta primara este o caracteristica a acestui tip de
terorism.
Enumerând doar câteva aspecte teoretice referitoare la folosirea substantelor de natura CBRN
în actele teroriste putem concluziona ca activitatile de protectie si aparare împotriva actiunilor
bioterorismului solicita interventia prompta a institutiilor si structurilor specializate, care trebuie sa
se constituie într-o interfata între lumea stiintifica si societatea umana care trebuie pregatita si
aparata prin mijloace specializate împotr iva acestui tip de terorism.
Aceste masuri sunt deosebit de importante si, de aceea, trebuiesc adoptate din timp,
realizându-se un sistem national de reactie în situatii limita, care sa vizeze si lichidarea efectelor
atacurilor chimice si biologice inclusiv a celor efectuate de teroristi, întrucât acestea din urma sunt oricând
posibile.
5. Bibliografie
1) Lisa Yount, Fighting bioterrorism, Greenhaven Press, USA, 2004;
2) Ludovic Paun, Bioterorismul si armele biologice, Editura Amaltea, Bucuresti, 2003;
45

utilizarea CBRN”
3) Gheorghe Vaduva, Terorismul. Dimensiune geopolitica si geostrategica. Razboiul terorist. Razboiul
împotriva terorismului, Centrul de Studii Strategice de Securitate, Bucuresti, 2002
4) Marin Maciuca, Gheorghe Toma, Dimensiunea militara a securitatii în conditiile
accelerarii procesului globalizarii, Editura U.N.Ap., Bucuresti, 2004<
5) Preda Eugen, Evolutie si tendinte ale Bioterorismului la început de secol XXI, în Spatiul
Sud-est European în contextul globalizarii (sesiune de comunicari stiintifice), vol.1, Editura
Universitatii Nationale de Aparare „CAROL I”, Bucuresti, 2007;
6) Bioterorismul si armele biologice în lume, brosura emisa de Serviciul Român de
informatii, www.sri.ro;
7) Departamentul INTER-MEDIU, Centrul European de Excelenta pe Probleme de Mediu,
Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Bioterorismul – o amenintare potentiala la nivel mondial,
februarie 2004;
8) Journal of Bioterrorism & Biodefense, http://omicsonline.org/bioterrorism-biodefense.php;
9) Manualul protectiei CBRN a personalului de interventie din Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta, Editua Ministerului Afacerilor Interne, 2012;
10) http://www.bioterorism.ro/index.html
11) http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/fight_against_terrorism/
c11576_en.htm;
46

utilizarea CBRN”
ETAPE ALE EVOLUTIEI TERORISMULUI SI NECESITATEA UNOR

REACTII URGENTE ÎMPOTRIVA ACESTUI FLAGEL
Valentin DULGHERU
Abstract. In the broadest sense, terrorism involves those acts of violence carried out in order
to create conditions of fear and terror among the population. The recent tragedies illustrate best
the extent of this phenomenon that seems to increase more and more instead of being eradicated.
Keywords: terror, panic, security, insecurity, fighting, collectively, the world.
În sensul cel mai larg, terorismul presupune acele acte de violenta efectuate în vederea crearii
unor stari de teama si teroare în rândul populatiei. Recentele tragedii ilustreaza cel mai bine
amploarea acestui fenomen ce pare din ce în ce mai mult ca se dezvolta în loc sa fie eradicat.
Terorismul, ca metoda de actiune desemneaza acele acte de natura sa provoace, într-un mediu,
un sentiment de teama intensa, prevestitoare a unui rau inevitabil, cu alte cuvinte, acte intimidate
sub toate raporturile. Teroris mul poate fi considerat si o buna metoda de a controla masele, prin
constrangere psihologica si intimidare.
Evolutia terorismului concomitenta cu societatea

În Evul Mediu tipul de terorism utilizat cel mai des putea fi considerat atentatul politic. Prin
aceasta metoda se înlaturau acei succesori nedoriti de la conducerea statului sau se eliminau
adversarii politici, evitând razboaie sângeroase si costisitoare.
Filip al II- lea, întemeietorul Imperiului Macedonean, a fost asasinat de una din capeteniile
sale militare. Darius al III- lea Codomannos, ultimul rege antic persan, învins în trei lupte de catre
Alexandru cel Mare a fost si el eliminat prin aceeasi metoda.
Asasinatul era în Roma Antica o practica destul de obisnuita prin care au fost eliminati
oameni politici, comandanati militari si împarati.
Lumea crestina a cunoscut si ea practica atentatelor. Diversi capi ai Bisericii Catolice, cum a
fost Ioan al VI-lea, au murit în asasinate comandate de adversarii lor politici. Regii europeni au
47

utilizarea CBRN”
cazut si ei victime atentatelor: Otto al II-ea, regele Angliei, Giuliano de Medici, suveran al Florentei
si al Toscanei, Henri al III- lea, rege al Frantei, Petru al III- lea, tar al Rusiei.
Despre conceptul modern de teroare se poate vorbi începând cu revolutia franceza din 1789.
Teroarea, a fost denumirea data perioadei de dupa preluarea puterii de catre gruparea radicala a
montagnearzilor, iacobinii, perioada în care violenta fizica a fost asociata cu amenintarea si era
practicata pentru a se pune bazele unei noi ordini sociale.
Cu timpul, termenul de terorist capata diverse alte semnificatii, imprimate de grupul social
care îl folosea. Astfel teroristii iacobini cazuti în opozitie si clandestinitate, au fost etichetati
„anarhisti” de catre reprezentantii Directoratului, în timp ce pentru aristocratii francezi din emigatie
teroristii erau tot republicani, inclusiv soldatii armatei Republicii Franceze.
Monarhistii francezi au utilizat acest termen ca sinonim pentru „patrioti”, însa acceptiunea cea
mai raspândita în secolul XVIII ramâne cea a utilizarii terorii si violentei în numele statului –
indiferent daca acesta era revolutionar sau reactionar, asa cum a fost cazul Restauratiei.
În secolul urmator, statele europene, si nu numai acestea, au fost zguduite de aparitia
miscarilor anarhiste, initiate, în general, de tineri intelectuali, studenti idealisti si reprezentanti ai
clasei de mijloc care, nemutumiti de lipsa de drepturi si libertati, de inechitatiile sociale, economice
si politice existente în societate, dar mai ales de coruptia existenta la nivelurile înalte ale statelor, au
început o lupta, de cele mai multe ori violenta, împotriva reprezentantilor autoritatilor.
În secolul XIX si la început de secol XX au fost savârsite atentate de catre anarhisti
singuratici împotriva împaratului Wilhem I, în 1878, care a scapat cu viata datorita castii de alama
pe care o purta si care a oprit plumbul care îi era destinat; împotriva împaratesei Austriei Elisabeta,
care a fost înjunghiata în 1898; împotriva presedintelui S.U.A. Abraham Lincon, care la 14 aprilie
1865 a fost împuscat de un sudist sau împotriva presedintelui S.UA. William Mc Kinley, asasinat in
1901.
Violenta excesiva a fost motivul pentru care anarhistii au fost în final marginalizati, cu toate
ca initial au avut simpatizanti în rândul maselor.
În perioada antebelica cel mai cunoscut atentat, datorita atentatelor ulterioare deosebite, a fost
atentatul asupra mostenitorului tronului Imperiului Austro-Ungar, arhiducele Franz Ferdinand,
realizat de gruparea bosniaca „Smrtîli Zivot” (Moartea sau Viata) la Sarajevo, în data de 28 iunie
1914.
48

utilizarea CBRN”
Acest atentat a marcat tranzitia spre noi forme de manifestare a terorismului si anume
terorismul sponsorizat, terorismul mutual acceptat si terorismul de stat, forme definitorii pentru
perioada interbelica si postbelica. Terorismul individual va ramane, în timp, apanajul unor
dezechilibrati psihic al caror numar, desi în crestere, este lasat în umbra de celelalte forme de
terorism aflate în ascensiune.
Terorismul de stat a fost practicat ulterior de Imperiul Sovietic si de catre Germania nazista.
Revolutia bolsevica din 1917 si aparitia U.R.S.S.-ului, care era practic un conglomerat de
popoare, culturi, limbi si origini distincte, a fost aplicata o teroare institutionalizata pentru apararea
„clasei muncitoare” de exploatatori, dupa cum spunea Lenin.
Germania, dupa înfrângerea suferita în Primul Razboi Mondial, a trecut printr-o perioada
agitata, marcata de framântari sociale ce au favorizat apaitia unor grupari paramilitare ce au avut
mai multe tentative de lovituri de stat. Una din aceste gupari a fost „Organizatia Consul”, ce avea ca
atributii culegerea de informatii si organizarea de actiuni teroriste în scopul de a perturba linistea
din tara si a înspaimânta pe cei cu viziuni democratice, folosind teroarea si asasinatele politice.
Aceasta grupare, îsi promova, în acest mod, conceptiile nationaliste, lupta împotiva evreilor, a
social-democratiilor, si a tuturor partidelor radicale de stânga, împotriva Constitutiei de la Weimar
si pentru constituirea unor federatii de state germane. Acesta este contextul în care, în 1933 prelua
puterea Adolf Hitler.
Perioada moderna se remarca print-o crestere a numarului de victime ale asasinatelor politice.
La Cairo, presedintele egiptean Anwar el Sadat a fost asasinat în 1981, iar în India în 1984, dupa 36
de ani de la asasinarea lui Mahatma Ghandi, a fost ucisa Indira Ghandi.
Primul act terorist propiu- zis desfasurat pe teritoriul României în perioada postbelica se
petrece în 1981, când trei tineri au ocupat un post de politie din localitatea Pui, judetul Hunedoara,
au furat armamentul si munitia si au deturnat un autobuz cu calatori. Rezultatul confruntarilor cu
trupele de interventie a fost de 11 morti.
Terorismul, ca fenomen, constituie o noua realitate la care societatea globala este nevoita sa
se adapteze. Tocmai datorita acestei tendinte sanctionarea faptelor de terorism trebuie sa fie
individualizata, legea neputând asimila aceste acte dar de o gravitate sporita prin modul de
executare, urmari si implicatii, faptelor de drept comun45 .
45
Cristian Popa, Ioan Chis, Terorismul contemporan – fenomen si infractiune, Editura ANI, Bucuresti, 2007;
49

utilizarea CBRN”
Utilizarea armelor chimice – „metoda terorista” de ducere a unei lupte?

Problema este cu atât mai de luat în seama, cu cât specialistii în terorism au avertizat ca, în
urmatorii zece ani va creste semnificativ probabilitatea unui atac terorist folosind arme chimice,
biologice ori nuclere. Dintre acestea cel mai usor de procurat sunt armele chimice, iar efectul este
similar.
Arma chimica reprezinta un periculos instrument în mâna unui terorist. Agentii chimici
dispersati în cantitati suficiente provoaca pierderi de vieti în masa. Poate cele mai elocvente
exemple sunt utilizarile armelor chimice din Primul Razboi Mondial si din razboiul dintre Iran si
Irak.
În Primul Razboi Mondial:
a) la 22 aprilie 1915, lânga localitatea Ypres – Belgia, 6000 de cilindrii continând 180
tone de clor au fost raspânditi pe o lungime de 6 kilometri, iar norul de clor, purtat devânt a cauzat
moartea a 5000 de soldati si scoatera din lupta a 1500 generând o imensa panica;
b) la 31 mai, pe frontul rus la 12 kilometri de Bsura Rumka, s-a folosit un amestec de
clor si fosgen care a provocat moartea a 6000 de combatanti si ranirea a înca 3000;
c) în iulie 1915, în Franta, Argonne, s-au utilizat 100.000 de obuze „T” – bromura de
benzil;
d) în martie 1916, la Verdum s-au folosit obuze cu fosgen cu efect mortal;
e) în iulie 1916 în timpul ofensivei de pe Somme, s-au folosit obuze cu acid ciahidric; –
în martie 1917 s-a raspândit fosgen din avion;
f) în iulie 1917, în regiunea Ypres, s-a folosit „gazul mustar” (sulfura dietil diclorica)
sau iperita (denumita dupa Ypres), gaz vezicant, persistent care ataca caile respiratorii si provoaca
puternice arsuri – efectul fiind devastator;
g) în septembrie 1917 s-a folosit pentru prima data „Clark” pe baza de arsenuri, care a
provocat voma si greata, facând soldatii incapabili de lupta;
i) 1918 – utilizarea masiva a obuzelor cu încarcatura chimica.
Bilantul folosirii de substante chimice – toxice a fost tragic în Primul Razboi Mondial. Nu se
poate stabili numarul total al victimelor; se presupune însa ca din efectul direct sau indirect al
50

utilizarea CBRN”
folosirii armelor chimice si-au pierdut viata s-au au fost grav raniti peste un milion de oameni, civili
si militari.
În al Doilea Razboi Mondial – „...dupa saptezeci de ani, mari cantitati de arme chimice
abandonate de Japonia înca se afla în China. Cerem Japoniei sa accelereze distrugerea acestor
arme”, a declarat în august 2015 Chen Xu, ambasadorul Chinei în Olanda si reprezentant în
Organizatia pentru Interzicerea Armelor Chimice. Diplomatul chinez a facut remarca aceasta la
ceremonia de deschidere a unei expozitii de fotografie marcând 70 de ani de la razboiul anti-
japonez. Diplomatul Chen Xu a mai afirmat în fata presei: „În timpul razboiului, armata japoneza a
folosit diferite arme chimice în 18 provincii din China. Dupa capitularea ei, Japonia a abandonat
mari cantitati de arme chimice în China. Utilizarea si abandonarea acestor arme a fost una dintre
multele crime în timpul invaziei japoneze a Chinei.”
Chen Xu a mai spus „Pâna în prezent, Japonia nu a oferit informatii concrete despre locul
unde au fost îngropate armele chimice care au provocat numeroase accidente. Aceste arme
reprezinta înca o amenintare enorma pentru poporul chinez. Ele s-au dovedit mai periculoase decât
stocurile de arme chimice, ceea ce face ca distrugerea lor sa fie urgenta.
Problema armelor chimice pare sa nu dispara, Jerry Smith – expert în arme chimice
mentioneaza referitor la gruparea islamica terorista ca foloseste arme chimice, chiar si asupra
civililor; - „din fotografiile pe care le-am vazut si care surprind ranile provocate de proiectilul
neexplodat folosit, precum si din descrierile a ceea ce s-a întâmplat se poate trage concluzia ca
exista dovezi puternice ca în acest atac a fost fo losit un gaz mustar.”46
Atentatele la Paris – dovezi de insecuritate colectiva

O serie de explozii si atacuri armate au zguduit Parisul, vineri seara (13.11.2015). Trei
explozii, în urma unor atacuri sinucigase, au avut loc lânga Stade de France. Mai multi barbati
înarmati au deschis focul în mai multe locatii din Paris si au luat ostatici. 129 de persoane au murit
si 352 sunt ranite, conform unui bilant provizoriu.
Au fost în total sapte atacuri teroriste. Unul dintre teroristi, care s-a detonat, a venit cu noul
val de imigranti. Cele sase atentate simultane au fost provocate de opt teroristi. Sapte s-au sinucis,
unul a fost împuscat, informeaza AFP, care citeaza surse din Parchetul General Francez.
46
www.digi24.ro, accesat la 10.11.2015
51

utilizarea CBRN”
Teroristii ISIS nu se feresc de alte amenintari prin intermediul unor înregistrari postate pe
Internet: "Avem chiar si otrava, asa ca otraviti apa si mâncarea inamicilor lui Allah".
ISIS învinovateste Franta pentru ca duce o cruciada împotriva musulmanilor, prin operatiile
militare din Siria si Irak. Teroristii ameninta ca acesta este doar începutul.
„Într-un atac binecuvântat de Allah un grup de soldati credinciosi Califatului a luat la tinta
capitala nelegiuirilor si perversiunilor, Parisul. Opt frati purtând centuri cu explozibil si pusti de
asalt au luat la tinta locuri alese minutios din capitala Frantei – stadionul pe care se disputa un
meci între Franta si Germania, la care asista imbecilul Frantei, Francois Hollande, Bataclan,
umplut de persoane adunate pentru a venera perversitatea si în alte locuri din arondismentele
(n.red. sectoarele) 10 si 11. Parisul a tremurat sub picioarele lor si strazile lui au devenit prea
strâmte pentru ei. Bilantul atacurilor este de cel putin 200 de morti si înca pe atâtia raniti, meritul
fiind al lui Allah. Franta si cei care urmeaza calea Frantei trebuie sa stie ca ramân tinta principala
a Statului Islamic si vor continua sa simta mirosul mortii pentru ca au îndraznit sa insulte numele
Profetului. Acest atac este doar începutul furtunii si un avertisment pentru cei care vor sa mediteze
si sa traga învataminte”, mentiona un comunicat oficial al ISIS.
Le Parisien, editia de noapte sublinia: "E razboi". Presedintele Francois Hollande nu exclude
o interventie terestra împotriva Statului Islamic. A fost decretata stare de urgenta si închiderea
frontierelor de catre presedintele Frantei. Rusia îsi anunta si ea solidaritatea fata de Franta
reactionând ferm: Suntem pregatiti sa oferim ajutor în ancheta asupra acestor crime. Rusia a
condamnat seria de "atentate odioase" si asasinatele inumane" comise la Paris ?i este pregatita sa
ofere "tot ajutorul în ancheta asupra acestor crime teroriste", a declarat în cursul noptii de vineri
spre sâmbata purtatorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agentiile de presa.
Într-o înregistrare postata dupa revendicare, reteaua terorista Stat Islamic sustine ca atacurile
sunt o reactie la ofensele aduse profetului musulman Mahomed si la raidurile aeriene efectuate de
Franta în Siria si Irak. 47
"Parisul arde si, în curând, toata lumea va simti amaraciunea" sau "Urmeaza Roma, Londra ?i
Washington" sunt câteva din mesajele postate de adeptii ISIS pe retele de socializare dupa
atentatele de la Paris.
47
www.lemonde.fr, accesat la 14.11.2015
52

utilizarea CBRN”
România tinta sau nu pentru teroristi?

Angajarea activa în procesul de asigurare a securitatii, prin promovrea democretiei, lupta
împotriva terorismului international si combaterea proliferarii armelor de distrugere în masa
reprezinta un imperativ pentru politica de securitate a României. 48
Principalele pericole si amenintari la adresa României se înscriu în sistemul general de
pericole si amenintari la adresa NATO si Uniunii Europene. Specificul acestora, pentru România,
consta în modalitatile concrete de concepere si desfasurare a unor activitati si actiuni teroriste sau în
sprijinul unor retele, orga nizatii si grupuri teroriste.
În virtutea unor bune relatii cu lumea araba, este putin probabil ca, în perioada urmatoare, sa
avem de-a face cu atacuri special îndreptate împotriva românilor. Sunt totusi posibile astfel de
atacuri, datorita participarii României la coalitia antiterorista, parteneriatului strategic cu americanii
si relatiilor foarte bune cu tari pe care fundamentalistii le considera inamice. Dintre actiunile
teroriste împotriva românilor cele mai probabile ar putea fi si urmatoarele:
a) atacur i împotriva militarilor români din teatrele de operatii;
b) -atacuri asupra unor obiective românesti (economice, culturale, diplomatice etc.) din
strainatate;
c) atacuri asupra comunitatilor românesti aflate la munca în strainatate;
d) atacuri asupra unor obiective economice, politice, culturale de pe teritoriul national;
e) atacuri cu bomba sau cu alte mijloace asupra unor locuri publice etc.
Întrucât este direct angajata în combaterea fenomenului terorist, România trebuie sa aiba în
vedere, probabil, si o intensificare a unor activitati si actiuni teroriste sau în sprijinul terorismului
care o pot afecta direct sau indirect.
Terorismul – forma a razboiului confuz ce trebuie înlaturat

Cauzele si explicatiile terorismului se afla, în principiu, în dinamica antinomica a lumii, în
anomia sociala, în patologia sfidarilor economice, culturale, sociale si morale, în degradarea
raporturilor sociale, nationale si internationale.
48
Anghel Andreescu, Nicolae Radu, Organizatiile teroriste Conceptualizarea terorii vs securitatea europeana, Editura
MIRA, Bucuresti, 2008, p. 171
53

utilizarea CBRN”
Trecerea de la o lume bipolara – asa cum se apreciaza ca a fost pâna în 1990 – la una
multipolara este caracterizata de puternice dezechilibre politice, economice, sociale si militare si de
aceasta lupta, dusa, prin toate mijloacele, de state, natiuni, etnii, corporatii transnationale, cercuri de
interese, religii, secte, culturi etc., pentru a câstiga un loc cât mai bun în ceea ce se numeste noua
ordine mondiala. Nimeni nu stie precis când se va încheia aceasta lupta, când se va instaura aceasta
noua ordine si cum va arata ea.
Terorismul prezent a dezvoltat o noua dimensiune ce era de neimaginat în ur ma cu zece sau
douazeci de ani.
Fara o strategie bine fundamentata si o alianta puternica a tuturor statelor ce condamna
terorismul, securitatea nu va putea fi consolidata.
BIBLIOGRAFIE
1. Aleksandr Dughin, Bazele geopoliticii, Editura Eurasiatica.ro, Bucuresti, 2011
2. Anghel Andreescu, Jihadul Islamic – De la „înfrângerea terorii” si „razboiul sfânt” la
speranta libertatii, Editura Rao, Bucuresti, 2015
3. Anghel Andreescu, Terorismul international – flagel al lumii contemporane, Editura MAI,
Bucuresti, 2003
4. James Canton, Provocarile viitorului. Principalele tendinte care vor reconfigura lumea în
urmatorii 5,10,20 de ani, Editura Polirom, Iasi, 2010
5. www.lemonde.fr
54

utilizarea CBRN”
EUROPA, TERORISMUL SI ISLAMUL
asist. univ. drd. Catalin ENUTA

Abstract
Terrorism is a very contemporary issue, borne in mind by everybody these days. Is it a

weapon, is it a mean of manipulation or it is simply a mean to reach a certain goal? Are we ready
to face it? Are we ready to deter it?
The recent events in Paris proved us that even the most developed countries are not
always ready for straight attacks. They are fighting against terrorism at a declarative level, they
find new forms of terrorism, more and more evolved, but when they are faced with the most simple
and direct attack they founder.
Key words: terrorism, islam, crisis management, terrorist attack
În lucrarea Moartea Occidentului, Patrick Buchanon apreciaza ca populatia crestina, pe

parcursul a câteva generatii va fi depasita numeric de imigrantii musulmani, pe fondul crizei
demografice din Europa si a natalitatii ridicate a noilor veniti. Astfel, Germania va pierde în anul
2050 1/3 din populatie, la fel Italia si alte state, deci se va ajunge la o Eurabie, iar peste alti 50 de
ani moscheile vor depasi numeric bisericile si numarul musulmanilor pe cel al crestinilor. (vezi
Anexa nr.1)
Înca de la aparitia religii islamice, Europa s-a confruntat din plin cu tendintele
expansioniste ale triburilor arabe la început si ale Imperiului Otoman pâna odionioara. Trebuie sa
mentionam ca islamul a aparut într-un context de decadere totala a Europei, cel putin a Europei
occidentale. Existau astfel doi pioni: triburile arabe cu o religie în plina forta de exprimare, cu
veleitati razboinice si o motivatie extrem de puternica; si Europa, un continent deja batrân, macinat
de conflicte între Apus si Rasarit, slabit de invaziile popoarelor barbare, cu moralul la pamânt.
55

utilizarea CBRN”
Prima mare confruntare între acesti doi pioni a avut loc atunci când dinastia ummayazilor
a început campania de cucerire a Iberiei. Cucerirea Iberiei a început când maurii, în principal
berberi alaturi de câtiva arabi, au invadat Iberia vizigota crestina în anul 711, sub conducatorul lor
berber Tariq ibn Ziyad. Ei au debarcat la Gibraltar pe 30 aprilie si s-au îndreptat spre nord. Fortelor
lui Tariq li s-au alaturat în anul urmator cele ale superiorului sau Musa ibn Nusair. În timpul
campaniei de opt ani, cea mai mare parte a peninsulei Iberice a fost ocupata de musulmani — cu
exceptia unei mici zone în nord- vest (Asturias) si a regiunilor în principal basce din Pirinei.
Acest teritoriu, sub numele arab de Al-Andalus, a devenit o parte a imperiului Umayyad în
expansiune. Al doilea asediu al Constantinopolului, lipsit de succes, (717) i- a slabit pe umayyazi si
le-a redus prestigiul. Dupa ce au reusit cucerirea Iberiei, au traversat Pirineii, dar au fost învinsi de
catre franci în Batalia de la Tours din 732. Iata ca într-o perioada de 100 de ani, arabii au ajuns din
Arabia pâna la Tours, amenintând serios Parisul. Înlaturarea dinastiei umayyazilor în favoarea
dinastiei abbasizilor a redus notabil puterea militara a musulmanilor.
Dupa aceasta confruntare, conflictele dintre Europa si musulmani au continuat, luând de
cele mai multe ori forma cruciadelor. Timp de mai multe secole europenii si musulmanii s-au tinut
reciproc în sah, dar niciunul dintre acesti pioni nu a reusit un mat pretios.
În cele din urma, cultura musulmana a cunoscut un nou apogeu politico- militar prin
aparitia Imperiului Otoman care a redobânit curajul si tenacitatea dinastiei umayyazilor si a început
sa atace din nou Europa, de data aceasta pornind din sud-estul Europei. Telul suprem al otomanilor
era cucerirea Vienei, un punct strategic aflat la întretaierea mai multor rumuri comerciale.
Mai mult, cucerirea Vienei le-ar fi deschis otomanilor drumul spre Europa Occientala la
care au ravnit si înaintasii umayyazi. Desi în mentalul colectiv al Europenilor a ramas întiparita
campania de cucerire a Vienei din 1683, otomanii au mai avut o tentativa în 1529 fiind condusi
chiar de catre Soliman Magnificul. Tentativa din 1529 a esuat datorita unor circumstante
nefavorabile turcilor, în timp ce a doua tentativa, cea din 1683, a fost foarte aproape de izbânda,
socotelile turcilor încurcându-se odata cu aparitia “Ligii Crestine” închegate oarecum ad-hoc în
jurul regelui polonez Jan Sobieski, care a reusit sa învinga armata otomana.
Ceea ce islamul nu a reusit de doua ori prin forta armata este pe cale sa reuseasca în zilele
noastre printr- un conflict de o cu totul alta natura. De fapt, în contextul de astazi nu putem vorbi
56

utilizarea CBRN”
despre un conflict, ci, mai de graba, despre o interferenta între culturi cu un substrat conflictual la
nivel axiologic. Este vorba de o confruntare indirecta si foarte subtila.
În contextul unei lumi globalizate unde granitele culturale s-au estompat puternic, în
Europa a patruns în numar mare cultura islamica. Putem considera ca astazi exista doi poli europeni
ai culturii islamice: Germania si Franta. În Germania exista o comunitate turca extrem e numeroasa.
Turcii au fost chemati si primiti cu bratele deschise chiar de catre germani, pentru a face muncile pe
care gazdele nu mai doreau sa le faca. Dat fiind faptul ca sporul natural al turcilor din Germania
este net superior celui al germanilor, comunitatea turca a crescut din ce în ce mai mult, astfel încât
Berlinul a ajuns sa fie al doilea oras din lume ca numar de locuitori turci, dupa Istambul.
Comunitatea turca, desi prezenta de multi ani în Germania, nu s-a integrat în contextul cultural
european ci a continuat sa ramâna o insula independenta cultural de valorile europene.
În ceea ce priveste Franta, comunitatea musulmana provine în mare masura de pe teritoriul
Maghreb-ului. Observatiile care au fost facute referitor la comunitatea turca din Germania sunt la
fel de valabile si pentru comunitatea magrebina din Franta. Prin urmare, si Franta se mândreste
astazi cu un numar de aprox. 7 milioane de musulmani, care nu si-au însusit niciuna dintre valorile
europene.
O eventuala integrare a Turciei în Uniunea Europeana ar spori numarul musulmanilor în
Europa cu aproximativ 70 milioane de persoane, la care s-ar mai adauga, desigur, nenumarati alti
cetateni musulmani care ar emigra în Turcia (stat European daca aceasta ipoteza s-ar concretiza) si,
mai apoi, în celelalte tari mai înstarite ale Europei.
Spre deosebire de populatiile musulmane care s-au salasluit în Europa occidentala,
europenii se dezic tot mai mult de la traditia lor si cultura lor europeana pentru a prelua alte modele
culturale orientale. Dincolo de principiile juridice, europenii încep sa fie tot mai putini europeni,
renegându-si originile crestine, adica renegându-si trecutul care i-a conferit, de fapt, identitatea pe
care o are. A renega originile crestine ale Europei mi se pare un lucru total i- logic în contextul în
care zilnic intram în contact cu anumite lucruri care, fara sa ne dam seama, poarta amprenta
crestinismului. Pentru a da un exemplu banal, dar graitor în acest sens, putem mentiona cazul berii,
un produs pe care majoritatea europenilor îl consuma, dar care la începuturi a fost produs exclusiv
în manastirile crestine.
57

utilizarea CBRN”
Prin urmare, avem, din nou, doi pioni pe tabla Europei: europenii care îsi reneaga
radacinile, lucru ce conduce la o inevitabila confuzie identitara si comunitatea musulmana care îsi
mentine si impune (uneori chiar violent) propria identitate. Psihologia ne învata ca cel care are o
identitate puternica si-o va impune asupra celui care are o identitate confuza.
Desi aceste rationamente par a se încadra în teoria lui Huntington, trebuie sa mentionez ca
nu sunt un promotor al acesteia. Nu doresc sa teoretizez ciocniri, dar cred ca Europa ar trebui sa
reconsidere anumite aspecte ale propriei identitati nu sa-si renege trecutul, caci cel care-si reneaga
trecutul îsi îngreuneaza prezentul si îsi saboteaza viitorul. Pentru a contrabalansa “ofensiva”
musulmana, Europa nu trebuie decât sa se europenizeze, si sa fie mândra de originile e
Integrarea sociala a minoritatilor musulmane este pe agenda politicienilor însa s-a realizat
prea putin, deci Europa trebuie sa faca fata la doua mari provocari: sa integreze o minoritate care se
afla de mai multe generatii pe teritoriul ei si sa respecte o strategie privind imigratia musulmana.
Toate acestea se petrec în conditiile în care destui musulmani din Europa pleaca pentru a se
pregati si lupta în Irak, Afganistan si mai nou Statul Islamic din Orientul Mijlociu.
Francisc Fucuyama aprecia ca Europa va fi islamizata pâna la sfârsitul secolului XXI.
Oricum, dupa 11 septembrie 2011, atentatele teroriste comise la Madrid, Londra, Moscova si mai
ales la Paris, xenofobia, islamofobia si discriminarea câstiga teren în Europa.
Multe voci si mai extremiste din Occident sunt pentru interzicerea Coranului si a religiei
islamice 49 .
În Europa, între 5 si 8% reprezinta populatie musulmana, însa în ultimile decenii aceasta s-
a dublat ajungând în unele state la cifre enorme precum: 7 milioane în Germania, 2 milioane în
Belgia si Olanda, peste 7 milioane în Franta, 1 milion în Spania si Italia, plus statele musulmane
Albania, Kosovo ti Bosnia. (vezi Anexa nr. 1). Turcia se apropie de 100 de milioane de locuitori. În
România, conform ultimului recensamânt, locuiau 50 000 minoritari turci si tatari însa nu reprezinta
un pericol pentru siguranta tarii.
Uniunea Europeana abordeaza islamizarea cu o doza larga de nesiguranta si ezitare, cel
putin pâna în prezent. Islamicii sunt asemuiti cu „instinctul singuratic si posesiv al cucului care îsi
49
Barna, Cristian, Jihad în Europa, Editura Top Form, Bucuresti, 2008, p.101
58

utilizarea CBRN”
depune ouale într-un cuib strain, alungând puii pasarii care l-a primit si l-a hranit pâna la eclozare si
dupa aceea pâna îsi i-au zborul 50 ”.
În câteva decenii Franta poate sa devina o republica islamica, se presupune ca pâna în
2050 un sfert din populatia Rusiei va fi de religie musulmana, în Marea Britanie sunt peste 1000 de
moschei, multe foste biserici, în Olanda în doar 15 ani jumatate din populatie va fi de religie
islamica, musulmanii formeaza 25% din populatia Belgiei, în unele cartiere din Anglia se aplica
legea sharia, în sudul Frantei sunt mai multe moschei decât biserici, iar astfel de exemple pot
continua la nesfârsit. Musulmanii au un spor natural pozitiv în timp ce crestinii si-au ucis zeci de
milioane de copii în urma avorturilor. Islamizarea Europei e o realitate care nu mai poate fi
ignorata. Permiterea imigrantilor sa intre în Europa poate însemna sinucidere pe termen lung,
acestia risca sa devina majoritari pe continent. Nu mai vorbim aici de o o minoritate de 1%-2% care
nu ar fi nici o problema, ci de o minoritate foarte mare care poate ajunge o majoritare în viitorul
apropiat.
Declaratii ca multiculturalismul a esuat au fost facute de David Cameron, Sarkozy si
Angela Merkel, dar acestea ramân vorbe goale daca nu se iau masuri de salvare a civilizatiei
europene. Iar legile din Franta si Belgia de interzicere a valului islamic nu sunt decât niste masuri
penibile care nu pot rezolva problema, în schimb tot ce arata e diferenta majora dintre cele doua
culturi.
Europa si toate natiunile ei nu pot supravietui fara crestinism. O Europa lipsita de
crestinism este o Europa moarta spiritual, fara nici un scop. Daca se vorbeste de unitate europeana,
aceasta nu se poate construi în jurul unei structuri suprastatale ca UE ci doar în jurul unui element
ce îl au în comun toate natiunile: crestinismul. Musulmanii, indiferent de tara din care provin, pot sa
fie solidari datorita islamismului. Acest lucru era valabil odata si pentru crestini si asta a salvat în
trecut Europa de invaziile arabilor si turcilor. Doar daca se revine la acea Europa crestina, adevarata
fata a acestui continent, numai si numai atunci vor putea supravietui popoarele europene 51 .
Terorismul a devenit o profesie în zilele noastre si conform ultimelor previziuni ale
futurologilor în domeniu, va fi si în viitor cea mai cautata meserie, iar securitatea persoanei, marfa
cea mai apreciata iar noi trebuie sa învatam sa traim cu teroristii, care sunt printre noi.
50
Dumitru, Chican, Jihad sau drumul spre Djana, Editura Corint, Bucuresti, 2011, p. 154
51
http://www.frontpress.ro/2012/06/europa-intre-crestinism-si-islam.html
59

utilizarea CBRN”
Democratia de tip occidental nu va mai fi o solutie pe termen scurt si mediu pentru statele
lumii, desi fostul papa, Ioan Paul al II- lea aprecia cu multi ani în urma ca ,,nici capitalismul salbatic
si nici comunismul nu mai sunt solutiile viabile pentru omenire.
Democratizarea lumii arabe ramâne o problema spinoasa, dupa esecul revolutiilor islamice
din nordul Africii si Orientul mijlociu si de finalizare a Califatului mondial asa cum se intentiona iar
Occidentul ramâne în continuare o zona de finantare, de refugiu, logistica în general, recrutare si
pregatire a teroristilor.
Drepturile si libertatile cetatenesti, cât de mult pot fi restrânse pentru a lupta cu fenomenul
terorist care ia amploare pe zi ce trece?
Cum se poate traduce în fapt reducerea finantarii teroristilor si mai ales a recrutarii din
rândurile celor care au emigrat de doua, trei generatii în Occident, sau chiar au luptat în armatele
regulate din coalitia SUA – Occident, în Irak, Afganistan, ori în alte state ale lumii cu probleme?
Teroristii din Statul Islamic nu ameninta doar Siria si Irak ci toata lumea civilizata si atrage
ca un magnet, valuri puternice de adepti din Occident si nu numai. Problema terorista nu poate fi
pusa în nici un caz pe seama religiei chiar daca imamii itineranti propavaduiesc violenta, atâta
spiritele, fac o propaganda deosebita în favoarea Califatului mondial.
Exportul jihadului este tot mai evident în toate statele dezvoltate sau subdezvoltate, cu
tineri recrutati cam de peste tot, radicalizati, islamizati, spalate creierele, gata pregatiti sa ajunga în
Paradis, sa devina militari, exemple pentru toti, Kamikaze, ,,nebunii lui Dumnezeu, care par din alta
lume, izolati uneori de cei din jur.
Slaba cultura antiterorista din unele state ale lumii fac din populatii o masa amorfa, fara o
reactie civica, speriata si îngrozita si se pare ca anticiparea nu a figurat în preocuparile specialistilor
din structurile de forta antiterorista, ordine publica din multe state, inclusiv din Occident si SUA.
Franta are cea mai importanta populatie de musulmani din Europa, dintre care unii vorbesc
în mod deschis despre ajungerea la conducerea tarii într-o buna zi si despre înlocuirea sistemului
legal occidental cu Sharia. Populatia musulmana reprezinta circa 10% din populatia Frantei în
urmatorii 50 de ani.
De fapt ,,Islamizarea Frantei nu mai este o noutate, situatia aproape ca a scapat de sub
control, cu consecinte si în alte state ale Europei, iar tendintele sunt de asemenea sumbre în ce
60

utilizarea CBRN”
priveste cresterea numarului de imigranti, în special din nordul Africii, Orientului mijlociu,ori estul
Europei si Asiei.
Rapoartele anuale ale EUROPOL, institutie specializata a UE, alaturi de alte institutii ca
FRONTEX, CEPOL etc., demonstreaza cum în anul 2013, pe întreg teritoriul UE s-au petrecut 152
de acte teroriste, din care 63 numai în Franta, cu 255 de oameni retinuti pentru asemenea fapte.
Franta este urmata îndeaproape de Marea Britanie cu 35 de acte teroriste si Spania cu 33.
Acelasi raport mai subliniaza ca amenintarea terorismului în Europa ramâne destul de
ridicata, manifestându-se în diferite forme si având la baza numeroase motive. Sigur cele trei state
mentionate mai sus, Franta, Marea Britanie si Spania, au fost si cele trei mari imperii, care au atras
ca un magnet cetatenii din fostele colonii, mai ales din Africa de Nord.
Combaterea terorismului este o sarcina de durata care presupune nu numai anihilarea
teroristilor, prin investigatii minutioase, cautari multiple, o foarte buna cooperare nationala ti
internationala, organisme si institutii în domeniu, o politica de buna vecinatate, continuata cu statele
problema pe linie de terorism, reducerea vulnerabilitatilor de penetrare în statele tinta, vointa în
blocarea finantarii teroristilor si a crimei organizate evaluate la câteva trilioane de dolari, informatii
pretioase si multiple, sprijinul masiv al populatiei, dar si utilizarea noilor cuceriri în domeniul
criminalisticii, a caracterelor biometrice, amprentelor digitale, fotografii ale irisului si multe alte
preocupari în domeniu, pentru a fi cu un pas în fata inventivitatii teroristilor.
Aceasta amenintare globala care nu cunoaste granite, nationalitate si religie este o
provocare de prim ordin, deci presupune un angajament total, schimb de informatii, cooperare totala
în vederea sprijinirii Strategiei Globale Contra Terorismului a ONU, inclusiv în domenii precum
Managementul Riscului Explozibililor.
S-a mai hotarât continuarea îmbunatatirii capacitatilor, tehnologiilor pentru apararea
împotriva Dispozitivelor Explozive Improvizate si a amenintarilor chimice, biologice, radiologice si
nucleare, iar problematica terorismului si a amenintarilor asociate la un nivel ridicat de pe agenda
de securitate NATO. De asemenea s-a decis analiza acestui fenomen terorist ca punct separat la
ordinea de zi, cu ocazia fiecarui Summit NATO.
Lumea se afla în pragul unei noi ordini mondiale, bazate pe bipolarismul Occidentul
crestin – Orientul Islamic. Bin Laden a fost neutralizat, dar cum va fi secolul XXI?
61

utilizarea CBRN”
Desigur, mai multi futurologi precum: Alexandr Dughin, George Friedman, James Canton
mai ales, apreciaza prin predictiile lor soarta lumii, însa trebuie sa se tina seama de setea nebuna a
tinerilor din statele islamice pentru: democratie, justitie, acces la informare, conectare cu lumea, etc.
Indiferent care va fi deznodamântul la care se va ajunge, destui observatori si analisti sunt
convinsi de faptul ca în aceasta parte a lumii se va parcurge o perioada de timp caracterizata prin
serioase reasezari si repozitionari si de faptul ca de acum înainte nimic nu va mai fi cum a fost.
Ideologia jihadista crede ca o asemenea ciocnire este inevitabila si chiar dorita de curentele
islamice radicale. Ne confruntam cu un islam bolnav si incapabil de a se elibera de obsesiile
propriei istorii si cu mitul nebun al martiriului, un fenomen irational care se extinde în cercuri
concentrice precum apa lacului tulburara de aruncarea unei pietre.
BIBLIOGRAFIE :
1).Antonio Frattasio, Epistemologia Terorii, Editura Era, 2006, Bucuresti, vol. I + II.
2).Jean-Luc Marret, Tehnicile terorismului, Editura Corint, 2002, Bucuresti.
3).Ceea ce nu am putut spune. 30 de ani de lupta împotriva terorismului. Convorbiri: Jean-
Louis Brugnière cu Jean-Marie Pontant, Ed. Rao, 2012.
4).Colectiv. Femei Kami-Kaze. Terorism la genul feminin. Editura Top Form, 2006,
Bucuresti.
5).Colectiv. Spioni împotriva Armaghedonului. Razboaiele secrete ale Ierusalimului. Ed.
Meteor, 2013, Bucuresti.
6).James Conton. Provocarile viitorului. Principalele tendinte care vor reconfigura lumea
în urmatorii ani: 5, 10, 20 de ani. Editura Polirom, 2010, Bucuresti.
87).Stefan Anst, Coedt Schnibben. 11 septembrie. Ziua în care lumea s-a cutremurat.
Editura Runa, 2004, Bucuresti.
8).Fabrizio Falcomi si Antonello Sette. Osama bin Laden. Teroare în Occident. Editura
Alfa, 2002, Bucuresti.
62

utilizarea CBRN”
9).Steve Stang (colectiv autori). Activitatea de informatii si drepturile omului în era
terorismului global. Editura Comitetului consultativ al Preager Security International, 2005,
Bucuresti.
10).Tariq Ali. Ciocnirea fundamentalismelor. Cruciade, jihaduri si modernitate. Editura a
V-a Antet, 2006.
63

utilizarea CBRN”
FENOMENOLOGIA TERORII SAU TERORISMUL FUNDAMENTALIST
Marian-Catalin TONE, Marian CRISTEA, Rudolf-Alexandru RADOI
Motto "Si vis pacem, para bellum"(Publius Flavius Vegetius Renatus, De Re Militari)
Privire generala asupra terorismului

Problematica definirii si a analizarii fenomenului numit Terorism1 si a formelor de
manifestare ale acestuia a fost si este omniprezenta în mai toate dezbaterile statelor lumii, de-a
lungul mai multor decenii.
Cuvântul „terorism” se pare ca a prins contur în timpul regimului de teroare din Franta anilor
1793-1793, perioada in care liderii revolutionarilor încercau înlaturarea tradatorilor din rândul lor,
promovând in acest scop teroarea - ca cea mai buna modalitate de a apara libertatea, fapt ce a facut
ca, în timpul Revolutiei franceze, cuvântul sa capete ecouri de violenta statala.
Etimologic, substantivul „teroare” îsi are originea în limba latina în care verbele terrere si
tresere înseamna „a tremura”, „a face pe cineva sa tremure” – din care, ulterior sintagma terror,
terroris se va perpetua sub formele aflate astazi în circulatie: teroare, terreur, terror etc., al caror
sens este explicat de un vechi dictionar al Academiei Franceze prin: „groaza, frica puternica,
tulburare, violenta în fata unui rau prezent sau apropiat”.
Utilizarea substantivului „terorism” ca actiune de a teroriza si controla prin înfricosare nu va
aparea decât în secolul al XVIII- lea, odata cu Revolutia Franceza careia notiunea îi datoreaza nu
numai nasterea prin deviere gramaticala, ci si institutionalizarea drept instrument de actiune
politica.
Studiile si cercetarile care au abordat chestiunea terorismului încearca sa propuna o definire a
fenomenului, facând-o într-o maniera mai mult sau mai putin subiectiva, în functie de mediul în
care apare, de apartenenta ideologica a autorului etc. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de
încadrarea în doua categorii a definitiilor date, pâna acum terorismului.
Este vorba, în primul rând, de acelea care exprima o atitudine aliniata, lipsita de neutralitate si
care încearca sa fundamenteze teoretic si aprioric o atitudine pre-existenta si, în al doilea rând, de
64

utilizarea CBRN”
acea categorie a definirilor „menite” si obiective, neafectate de presiuni si apartenente politice sau
ideologice.
Aparitia si evolutia terorismului

Modalitatea de impunere prin forta a vointei, de manifestare a puterii asupra celor ce trebuiau
supusi si stapâniti a aparut, înca din zorii civilizatiei omenesti, constiinta "terorii", violenta utilizata
pentru realizarea scopurilor, în special politice, care, odata atinse, confera putere.
De la mitologia greaca si pâna la intrarea termenului "terorism" în Dictionarul Robert în 1796,
fenomenul a fost mereu prezent în polisurile grecesti, în Imperiul Roman, în Orientul Apropiat, în
nordul Africii, sub cele mai diverse forme si cu variate motivatii, trecerea timpului adaugând doar
"rafinament" metodelor folosite, constituind grupuri închise a caror "aura" de legenda a fost
întretinuta prin crearea unei imagini în care însusiri precum credinta si sacrificiul produc admiratie
si respect.
Nu in ultimul rând, fenomenul a evoluat odata cu cresterea sentimentului religios si a îmbracat
forme extreme, precum Masada anului 70 Î. Hr., constituindu-se ca un adevarat "scop în sine"
pentru demonstrarea credintei adevarate. Teroarea mesianica a fost în multe cazuri dublata de
"terorismul functional", caracteristic unor state razboinice care urmareau sa slabeasca rezistenta
adversarilor prin recurgerea la teroarea planificata.
Teroarea a fost folosita si în mod preventiv de catre spartani, pentru mentinerea unui anume
"echilibru de forte" între clasa dominanta si cea aservita, acest fapt constituind unul dintre
fundamentele existentei statului spartan.
Natura relatiei dintre "teroare" si "terorism" în antichitate sau feudalism este controversata în
mediul istoricilor si analistilor fenomenului, dar nu se poate nega faptul ca teroarea este cheia care
declanseaza terorismul, scopul actului de terorism fiind întotdeauna acela de descurajare generala si
- bazându-se pe teroare, de a reusi sa impuna vointa unei minoritati asupra majoritatii prin victime
individuale, a caror sacrificare reprezinta exploatarea constienta a unui fenomen natural cum este
teroarea.
De la "prototerorismul" antichitatii au fost transmise, prin generatii de capetenii tribale, sefi
de clanuri razboinice, satrapi, faraoni sau strategi, "învataminte" care au devenit fundamente ale
65

utilizarea CBRN”
actiunilor de grup ulterioare, cum ar fi intimidarile, amenintari, acte violente periodice, etc ce si-au
mentinut eficienta, indiferent de epoca.
Odata cu Revolutia Franceza din 1789, termenul de "teroare" capata sensul modern,
caracterizând in modul cel mai clar cu putinta perioada ce a urmat preluarii puterii de catre iacobini,
perioada în care violenta fizica, asociata cu amenintarea, a fost frecvent practicata în scopul crearii
unei noi ordini sociale, teroarea manifestându-se in primul rând ca o metoda de eliminare a
opozantilor regimului. In epoca, perioada în care au fost arestati aproximativ 350.000 de oameni,
judecati si executati un mare numar dintre ei, multi nevinovati, a primit denumirea de "Domnia
Terorii".
Din anul 1880, termenul de terorism a capatat sensul de violenta si teroare premeditata
antistatala, sub impactul actiunilor desfasurate pe teritoriul Rusiei tariste, unde, initial, teroarea si
violenta au fost folosite de catre stat pentru impunerea vo intei monarhilor. Opozitia ruseasca s-a
folosit de aceleasi metode, de data aceasta însa împotriva guvernantilor. Exemplul teroristilor rusi
se pare ca fost preluat de grupari din mai multe tari ale lumii, unde lupta pentru preluarea puterii pe
anumite teritorii aflate sub stapânirea unor minoritati s-a desfasurat prin jefuirea de banci sau trenuri
care transportau bani, rapirea de persoane si extorcarea de bani sub forma de rascumparari.
În lupta lor împotriva autoritatilor, nemultumitii sociali si nationalistii s-au bucurat de o
oarecare simpatie din partea populatiei, fiind sprijiniti în special de intelectuali, clerici si
reprezentanti ai claselor de mijloc, care au încercat sa-i apere împotriva formelor de reprimare din
partea autoritatilor. În context ul luptei pentru eliberare nationala, într-o oarecare masura justificata,
cu cât a fost mai putin clar scopul politic sau finalitatea demersului terorist, cu atât el a reprezentat o
atractie mai mare pentru indivizii antisociali, marginalizati, iluminati sau dereglati psihic,
caracteristica anarho-terorismului constituind-o individualismul actional, care s-a manifestat prin
atentate asupra împaratilor, regilor, presedintilor sau liderilor politici din motive confuze sau chiar
nebuloase.
Exemplele în acest sens sunt multiple si cuprind, în toate tarile, indiferent de regimul politic si
de organizarea statala, actele teroriste comise de catre indivizi, în cea mai mare parte, instabili
psihic, având ca efect compromiterea ideii de "lupta împotriva asupririi", iar victimele teroristilor
ramânând în istorie.
66

utilizarea CBRN”
Astfel, în 1901, cu prilejul expozitiei succeselor panamericane, presedintele SUA William
McKinley a fost asasinat în timpul ritualului specific american "shakehands" de catre Leon F.
Czolgosz, un individ cu tare ereditare, timid si sperios, animat de ideea ca trebuie sa savârseasca o
fapta mareata împotriva "celor care erau deasupra lui".
Terorismul ca "ultima ratio" masca, de cele mai multe ori, imposibilitatea unei minoritati de a
produce schimbari sociale structurale în salturi, înainte ca actualele sisteme economice, sociale si
politice sa-si fi consumat valentele si potentele.
Dupa anii revolutionari 1848-1849, organizatiile anarho-revolutionare si radical-extremiste au
devenit constiente ca nu pot declansa miscari largi în sprijinul schimbarii si au renuntat la ideea unei
revolutii "simfone si sincrone" în favoarea unor comploturi care vizau folosirea violentei si terorii
împotriva adversarilor politici si institutiilor statului.
Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Române, complotul este o "întelegere secreta a
câtorva persoane care uneltesc o actiune împotriva unei persoane, a unui stat, etc."
În acelasi dictionar, atentatul este definit ca fiind o "actiune criminala, de obicei împotriva
unui sef de stat sau de guvern sau o încercare de încalcare a unui drept, de distrugere a unei stari de
lucruri, a unei conceptii, de rasturnare a ordinii sociale sau politice a unui stat etc."
De remarcat este faptul ca relatia "complot-atentat" a dat specificitate terorismului
discriminatoriu practicat în epoca.
De-a lungul anilor, teroristii au ales diferite forme de a-si manifesta opozitia fata de diverse
regimuri politice sau conducatori de stat, dar nicaieri în lume adeptii terorismului clasic nu si-au
vazut atinse obiectivele propuse.
Teroarea promovata astfel contra institutiilor statului a dat nastere unui val de teroare
institutionalizata din partea statului vizat, materializata prin represiuni salbatice, condamnari la
moarte sau suspendarea drepturilor cetatenesti.
Desi anarhistii epocii moderne au crezut ca folosirea violentei împotriva conducatorilor
politici ai vremii constituie o solutie la problemele sociale reale cu care se confruntau, tactica
terorizarii reprezentantilor claselor dominante s-a dovedit a fi in cele din urma una falimentara,
capabila doar sa potenteze si sa motiveze represiunea si terorismul de stat, atribute ale tuturor
guvernarilor absolutiste ale vremii.
67

utilizarea CBRN”
Consecintele actelor teroriste în diferite perioade au fost mai mult sau mai putin grave si s-au
rasfrânt asupra unor comunitati limitate, exceptia de la regula facând-o atentatul de la 28 iunie
1914, ce a avut urmarile cele mai nefericite din istorie si anume declansarea primului razboi
mondial.
La procesul intentat complotistilor, acestia au încercat sa-si explice faptele prin apelul la
concepte ca idealism, radicalism, anarhism si socialism, acuzatii motivând asasinatul ca fiind
singura forma de riposta justificata morala de lupta, aducând chiar un argument de ordin istoric,
uciderea sultanului Murad la Kosovo (cu cinci sute de ani în urma), care ar legitima fapte
asemanatoare.
Folosirea violentei si a terorii în vederea atingerii unor obiective nationale si sociale a ramas,
pentru teroristi, singura cale viabila.
Atentatul de la Sarajevo a reprezentat insa punctul de tranzitie spre noi forme de manifestare a
terorismului si anume terorismul sponsorizat, terorismul mutual acceptat si terorismul de stat, forme
definitorii pentru perioada interbelica si postbelica.
Terorismul individual va ramâne, treptat, apanajul unor dezechilibrati psihic (terorismul
psihopatologic), acesta fiind estompat de celelalte forme de terorism amintite mai sus, in special
atentatele politice devenind tot mai des, forme de rezolvare a unor divergente de ordin extern.
Daca în epoca moderna teroristii proveneau, în marea lor majoritate, din rândul
nemultumitilor dintr-o anumita tara, în perioada interbelica, terorismul devine un mijloc de coercitie
interna si o forma de agresiune externa.
Semnificative pentru conceptiile "politice", în care lichidarea fizica sau terorizarea
adversarilor era luata în calcul ca o premisa "indiscutabila", sunt cele spuse de ambasadorul nazist
Roland Koester, chiar dupa consumarea atentatului terorist soldat cu asasinarea premierului român
I.G. Duca, la 29 decembrie 1934: "Ei bine, aflati ca la Berlin unii nazisti pretind ca Germania ar
putea face economie de un razboi si obtine tot ce ar vrea în Europa, cu ajutorul a cinci sau sase
asemenea atentate politice"52 .
Promovarea deschisa a terorismului ca metoda de lupta si ca instrument politic a provocat, în
întreaga perioada interbelica, un val masiv de atentate, crime, asasinate politice si violente, care au
erodat statutul democratic al tarilor vizate de extremisti.
1. Reich Walter, Origin of Terrorism, Cambridge, U.K., 1990.;

68

utilizarea CBRN”
Începutul campaniei teroriste a fost deschis de organizatiile paramilitare germane chiar dupa
terminarea primului razboi mondial, cele dintâi victime fiind liderii germani Karl Liebnecht, Roza
Luxemburg si alte personalitati social-democrate, asasinati în 1919, urmati de Walther Rathenau -
ministru al Republicii de la Weimar (în 1922) si Gregor Straser - adversar al lui Hitler (în 1934).
România, tara în care terorismul nu se manifestase înca, a devenit si ea tinta violentelor
politice, principala organizatie implicata fiind Garda de Fier, oficina a regimului nazist. Cu ocazia
Congresului studentesc legionar organizat la Târgu-Mures, în aprilie 1936, participantii au decretat
asasinatul drept principala arma politica. In acest context, s-a pronuntat condamnarea la moarte a
"tuturor dusmanilor legiunii", stabilindu-se "echipele mortii", care au jurat sa execute "sentinta
legionara".
Situatia României este simptomatica pentru realitatea interbelica europeana.
Gruparile extremiste de dreapta sau de stânga au declansat o campanie de atentate teroriste cu
scop dublu: terorizarea adversarilor declarati sau potentiali si instaurarea unei atmosfere de
neîncredere în regimurile democratice, incapabile sa împiedice rabufnirile de violenta politica,
valurile de asasinate, actiunile extremiste si nationalist-sovine.
Populatia terorizata, confruntata cu acute probleme economice, nemultumita de incapacitatea
guvernantilor de a putea restabili linistea si ordinea publica, de a opri actele de vandalism salbatic
sau de banditism, a devenit, treptat, permeabila la promisiunile propagandei extremiste. Actorii
implicati în promovarea terorii si terorismului se erijau, în acelasi timp, în "adeptii ordinii",
promitând lichidarea anarhiei în conditiile în care ar fi ajuns la putere.
Daca sovieticii au încercat, întrucâtva, sa-si mascheze actele de terorism sub o crusta de
legitimitate, pretinzând ca "asasinatul si terorismul nu sunt caracteristice unor revolutionari
autentici", nazistii germani au renuntat rapid la orice pretentii de legalitate sau de respect al
normelor de convietuire politica acceptate pe plan international.
Pe teritoriul Europei, alaturi de cele trei principale puteri revizioniste (Germania, URSS si
Italia), pe scena politicii au aparut numeroase alte tari cu potentiale militare mai modeste, dar cu
aceeasi agresivitate si lipsa de scrupule ca si patronii lor. În acest context, s-au detasat prin
extremismul lor Ungaria si Bulgaria, exagerând pretentiile teritoriale în dauna vecinilor, precum si
prin pozitiile de forta afisata, care era disproportionata fata de mijloacele de care dispuneau.
Neputându-si realiza scopurile agresive prin mijloace directe, cele doua state au apelat la terorism,
69

utilizarea CBRN”
aderând la conceptiile nazismului în speranta obtinerii de "resturi" de la jaful pus la cale de marile
puteri totalitare.
Spre deosebire de anarhistii si teroristii "clasici", promotorii terorismului de extrema dreapta
sau stânga din perioada interbelica au tras concluzia ca puterea politica nu se putea obtine numai
prin simpla insuflare a sentimentului de teama în rândul conducerii aflate la putere, fiind necesara
dirijarea violentei si terorii spre anumite tinte politice si, pentru aceasta, ca în orice operatiune
militara, surpriza si planificarea atenta erau apreciate ca fiind drept cruciale.
Terorismul era privit, din perspectiva ideologiilor bolsevica si nazista, ca un conflict armat în
care utilizarea fortei si violentei era la fel de fireasca cum ar fi fost orice alta situatie de beligeranta.
În aceasta viziune, teroarea este un simplu instrument în procesul de escaladare a unui razboi
psihologic declansat împotriva tuturor, inclusiv contra propriului popor, cu victime alese la
întâmplare, nu persoane alese dupa criteriul dreptatii, justitiei sau legalitatii.
Astfel, desi teoretic se face distinctia între "teroare", ca fenomen psiho-social distructiv si
"terorism", ca metode si procedee de actiune pentru a genera teroarea, în perioada interbelica cele
doua notiuni ramân strâns legate.
Mitul istoric al eficacitatii terorii a condus la asocierea tehnicilor de terorizare a populatiei cu
o serie de tipuri de gândire politica, terorismul fiind folosit intens în procesul concret de guvernare.
Aceeasi perioada, care pentru Europa a însemnat una dintre cele mai dramatice si sumbre ale istoriei
sale, pentru America a fost perioada de acceptare tacita de catre stat a terorismului, ca în cazul Ku-
Klux-Klanului sau al campaniilor de terorizare a liderilor si activistilor sindicali sau
antisegregationisti si al terorismului criminal sustinut de capii retelelor de crima organizata si al
terorismului psihopat.
Actul terorist care a marcat începutul celui de-al II- lea razboi mondial a fost numai un pretext
pentru atacarea Poloniei, atentatele si actele teroriste comise în aceasta perioada fiind adeseori
confundate cu simple acte de razboi, motiv pentru care decelarea acestora este un demers dificil.
Majoritatea atentatelor s-au îndreptat împotriva conducatorilor militari si politici ai tarilor
implicate în razboi, unele fiind planuite si înfaptuite de inamic iar altele au fost comise chiar de
apropiatii sau aliatii demnitarilor vizati, urmarindu-se astfel rasturnarea grupului politic conducator,
atragerea simpatiei învingatorilor, rezolvarea unor presiuni aparute între aliati.
70

utilizarea CBRN”
Premisele aparitiei si proliferarii actelor de tip terorist le-au constituit pozitia militarilor fata
de populatia civila în conditiile desfasurarii unui razboi total, generalizarea miscarilor de partizani,
"maquis" sau gherila, care implicau în lupta categorii formal necombatante.
Actele deliberate de terorism, comise de ambele tabere beligerante pe timpul razboiului, au
capatat justificari "post- factum" în numele cauzei, a necesitatilor obiective ale momentului, a
disciplinei militare (de tipul "am primit ordin"), de obicei fiind cercetate numai cele imputabile
învinsilor. Folosirea premeditata a violentei si a amenintarii cu violenta în vederea subminarii
moralului inamicului si a terorizarii populatiei civile "neutre" a reprezentat o tactica aplicata si de
miscarile de gherila din zona Pacificului, de partizanii chinezi sau rusi si de catre miscarile de tip
"maquis" sau "partisans et franctireurs" din Franta, care au lansat adevarate campanii de intimidare
contra colaborationistilor si de lichidare a reprezentantilor civili si militari ai ocupantilor.
Dupa razboi, toate aceste acte au devenit simboluri ale rezistentei antifasciste, pagini de lupta
contra invadatorilor, motiv pentru care aproape nimeni nu a mai îndraznit sa le catalogheze ca
imputabile. Deraparea rezistentei armate în terorism a reprezentat un bagaj motivational important,
mostenit de teroristi în perioada postbelica, deoarece ceea ce era considerat justificabil, din punct de
vedere moral si legal atunci, putea fi folosit în continuare împotriva altor tinte, învingatorii din cel
de-al doilea razboi mondial vazându-se confruntati în perioada postbelica cu atacuri teroriste
executate dupa tiparul pe care ei îl folosisera în pregatirea gherilelor si miscarilor de rezistenta din
timpul razboiului, când considerasera ca moralitatea si legitimitatea sunt pur si simplu
circumstantiale iar atingerea obiectivelor strategice permit orice derogari de la legile pacii si
razboiului.
În perioada postbelica, urmare a nenumarate cauze de natura sociala, nationala, politica,
ideologica sau religioasa, terorismul a fost prezent si chiar s-a generalizat, unele minoritati etnice
sau religioase apelând la terorism pentru a-si rezolva aspiratiile spre autodeterminare, cum e si cazul
bascilor din Spania, al catolicilor din Ulster, al armenilor si kurzilor din Turcia.
Au aparut diverse grupuri teroriste, care au dorit sa impuna anumite doctrine politice, cel mai
cunoscute fiind Brigazile Rosii din Italia, precum si organizatii proguvernamentale, ce au apelat la
actiuni teroriste tocmai pentru a se mentine la putere ca urmare a amenintarilor aparute din cauza
nemultumirilor maselor populare din unele state dictatoriale sau bazate pe apartheid (Haiti, Chile,
Rhodesia, Africa de Sud).
71

utilizarea CBRN”
In timp ce unele minoritati nationale au folosit terorismul în lupta pentru obtinerea de drepturi
politice, exemplificativ fiind cazul sionistilor din Palestina aflati în conflict cu autoritatile britanice
din perioada mandatului acestora, alte organizatii teroriste au aparut ca urmare a desprinderii din
miscarile populatiei majoritare constituite ca forme de lupta politica împotriva împartirii arbitrare a
teritoriului acestora (Mozambic, Kenya).
Ca o trasatura caracteristica se poate mentiona faptul ca, si în perioada razboiului rece,
terorismul a constituit una din strategiile des utilizate în razboaiele de eliberare a coloniilor din
Africa si Asia, inclusiv Indochina sau a conflictelor frontaliere.
O alta caracteristica a perioadei analizate se refera la faptul ca, în anii '60, toate miscarile de
gherila, a caror implicare în actiuni teroriste era de notorietate, erau sprijinite de blocul tarilor
comuniste si, ca urmare, actele teroriste au aparut si în continente ca Europa si America de Nord,
care nu se confruntau cu activitati de acest gen.
Desi majoritatea acestor organizatii erau cu orientare de stânga, au existat în unele tari ca
Turcia, Italia, Argentina, Brazilia grupuri teroriste cu orientari de extrema dreapta, care, însa, nu au
executat, de regula, actiuni externe.
O alta caracteristica interesanta a terorismului în perioada razboiului rece este aceea ca,
urmare a împartirii lumii în doua tabere ideologice, acesta a devenit respectabil din punct de vedere
intelectual, în functie de ideologia împartasita.
În anul 1968, a început valul de terorism irlandez, care se deosebeste de celelalte anterioare
prin violenta mare cu care erau atacate obiectivele, fara nici o deosebire.
Se poate afirma ca, în perioada razboiului rece, terorismul ca fenomen a fost puternic
influentat de lupta ideologica dintre cele doua blocuri, fiecare parte încercând, în functie de
interesele sale, sa-l foloseasca ca o arma împotriva celeilalte.
Forme de manifestare ale fenomenului terorist

Terorismul, considerat dupa mobilul sau intentia actului terorist se clasifica astfel în : terorism
de drept comun, terorism social, terorism politic, terorism de stat, terorism national sau intern si
terorismul international.
Terorismul de drept comun este acel gen de terorism care cade sub incidenta legii penale ca o
infractiune obisnuita, agravata însa de metoda de executie, prin teroare. Sunt acte incriminate de
72

utilizarea CBRN”
dreptul comun, acte al caror mobil nu este nici politic, nici social, dar care se caracterizeaza printr-o
violenta odioasa ca metoda de realizare. Un exemplu graitor de terorism de drept comun este acela
al rapirii de persoane cu scopul de a câstiga bani de la persoanele apropiate celor pe care gruparile
teroriste le rapesc.
Terorismul social urmareste realizarea unei ideologii sau doctrine sociale sau economice, ori
distrugerea unei orânduiri sociale. Acest gen de terorism înseamna o strategie a tensiunii,
manifestându-se printr-o escalada a violentei. El poate fi inspirat si cultivat si din afara de forte
oculte sau înca necunoscute public. Exemplul cel mai bun de terorism social este acela practicat de
anumite grupari naziste din Germania, care terorizeaza populatia, prin impunerea cu violenta a
ideologiilor hitleriste.
Terorismul politic este caracterizat prin faptul ca elementul subiectiv, deci elementul
intentional, este de ordin politic, în sensul ca actul de teroare este dirijat contra organelor statului,
sau reprezentantilor sai, împotriva organizatiei statale sau formei sale constitutionale. Exemplele de
terorism politic sunt din pacate numeroase, aproape toate sfârsite cu asasinari de persoane politice.
Terorismul de stat se îndreapta împotriva statului sau contra structurii economice a statului.
Exemplul cel mai clar de terorism de stat este acela practicat de-a lungul multor ani de catre Irak
împotriva Iranului. Din fericire, în zilele noastre acest conflict a fost aplanat.
Daca pregatirea actului terorist, executarea lui si consecintele pe care le produce îsi limiteaza
aria înauntrul unei singure tari, ne vom afla în fata unui terorism national sau intern. Un exemplu de
astfel de terorism este acela al unei bande anarhiste denumita Fractiunea Armatei Rosii care a
terorizat populatia fostei Germanii federale pâna în anul 1975, având la activ 5 omoruri, 54 tentative
de asasinat, 6 atentate cu explozivi.
Terorismul international constituie un tip special de terorism, caracterizat printr- un element
de extraneitate: pregatirea si executarea actului de terorism, subiectele lui pasive sau active,
mobilul, mijloacele de înfaptuire al e autorului intereseaza mai multe state. Cel mai nefericit
exemplu de astfel de terorism este acela al atentatului terorist de la 11 septembrie 2001, de la World
Trade Center.
Terorismul poate fi considerat si în functie de modalitatile de ducere la îndeplinire. Se vor
putea distinge astfel:
73

utilizarea CBRN”
a) terorismul direct, întelegându-se prin aceasta acel gen de terorism care vizeaza în
mod direct, nemijlocit, scopul propus, asa cum s-ar prezenta cazul când un sef de stat ar fi asasinat
în vederea înlocuirii lui cu un altul care sa lanseze o noua structura statala diferita de cea
precedenta;
b) terorismul indirect în care actiunea de violenta tinde în mod unilateral la atingerea
scopului propus; un exemplu specific îl constituie confectionarea de pasapoarte false pentru trecerea
frontierei de catre un agent terorist, într-o tara unde intentioneaza sa savârseasca atentatul.
Terorismul cuprinde actele de violenta premeditata, precum omuciderea, ranirea corporala
grava, rapirea, luarea de ostatici, toate în scopul atingerii unui obiectiv vizat prin metoda terorista,
ca si tentativa de comitere a unor asemenea acte. Într-un termen mai sintetic, s-ar putea vorbi de
actele îndreptate direct împotriva persoanelor (individual sau comunitati de persoane), crimele,
sechestrarile, rapirile si alte atentate la integritatea fizica si morala a indivizilor.
Sursele si resursele terorismului

Terorismul comporta un proces lung si minutios de pregatire, pentru a putea constitui acel act
brusc, brutal si spectaculos de manifestare. Diversitatea structurilor teroriste si multitudinea
modalitatilor în care acesta încearca sa se manifeste în spectrul larg al violentei teroriste atrage dupa
sine si variabilitatea surselor lor materiale, tehnologice si de finantare. Cautarea de fonduri a devenit
din ce în ce mai mult o necesitate vitala pentru teroristi datorita mijloacelor din ce în ce mai
performante de actiune. Acestea sunt obtinute pe diferite cai, mergând de la cotizarea de catre
membrii grupului sau organizatiei teroriste, fapte de banditism, întreprinderi paravan, trafic de arme
si droguri, spalare de bani si chiar pâna la sustinerea financiara de catre anumite state interesate.
Într-o simpla enumerare, putem spune ca acestea pot fi: internationale, regionale, locale,
accidentale, în functie de natura resurselor (financiare, economice, tehnice si stiintifice), umane,
religioase, ideologice, politice.
Exista si alte resurse care pot fi folosite pentru sprijinirea terorismului. Unele sunt
întâmplatoare si provin din asocierea unor interese de moment, altele tin de evolutia unor conflicte
si a unor spatii de confruntare. Activitatea umana, fiind foarte complexa, produce nu numai structuri
si actiuni în sensul evolutiei pozitive, ci si pe cele care frâneaza aceasta evolutie.
74

utilizarea CBRN”
Implicarea statelor în terorismul international se poate manifesta în diferite moduri, de la
oferirea de asistenta la diverse niveluri la ajutoare operationale si chiar la initierea si orientarea
activitatii organizatiilor teroriste.
În functie de gradul de implicare în terorismul international, statele pot fi împartite în: state-
sponsor si state-teroriste, dar acest gen de clasificare este problematic prin faptul ca se poate
transforma în arma politica utilizata de natiuni pentru a-si descrie astfel adversarii sau de
organizatiile teroriste pentru motivarea actiunilor teroriste la adresa statelor rivale.
Lupta împotriva statelor imp licate în terorismul international reflecta conflictele de interese
din arena internationala dintre state si superputeri, dintre aliante si ligi de state, dintre grupuri si
organizatii diverse.
Dintotdeauna, eforturile luptei împotriva terorismului au creat conflicte de interese, în
interiorul statelor, între securitatea nationala si interesele economice. Astfel, într-o analiza a
masurilor internationale adoptate împotriva statelor implicate în terorism se arata ca majoritatea
statelor nu sunt dispuse sa-si sacrifice interesele economice în schimbul stoparii sau diminuarii
terorismului, cel mai relevant exemplu al acestei tendinte fiind atitudinea unor state europene (în
special Germania, Franta, Italia) în ceea ce priveste Iranul (stat considerat de Departamentul de Stat
american ca lider în pozitia de stat-sponsor al terorismului).
Resursele terorismului, fie ele economice, financiare, stiintifice, tehnice, ideolo gice
(religioase) sau de alta natura, se concretizeaza în diverse forme de manifestare:
Sursa/suportul ideologic oferit de statele implicate prezinta o importanta majora si se
manifesta ca:
a) îndoctrinare politica si religioasa prin intermediul agentilor statului-sponsor, prin
programe de pregatire în cadrul unor institutii ale statului-sponsor;
b) propaganda în favoarea terorismului, directa sau mascata, exercitata prin mass-
media, biserica, organizatii guvernamentale si neguverna mentale, etnice, religioase etc.;
Sprijinul financiar, absolut necesar pentru ca o organizatie terorista sa actioneze si sa se
dezvolte, poate fi oferit de actori individuali, statali (state, organizatii guvernamentale si
neguvernamentale, partide politice etc.), regionali sau globali si poate lua urmatoarele forme:
a) bugetele unor state care practica sau sustin financiar terorismul;
75

utilizarea CBRN”
b) fonduri indirecte alocate sub masca “asistentei”, a “ajutoarelor internationale”,
“sprijinirii fortelor democratice, progresiste”;
c) subventii ale unor oameni de afaceri, emigranti etc.;
d) bani obtinuti de traficanti de arme, munitii, droguri, substante radio active, materiale
strategice, carne vie, opere de arta etc.;
e) fonduri strânse de partide, organizatii religioase, organizatii neguvernamentale,
persoane particulare etc.;
f) fraude, evaziuni fiscale, bancruta frauduloasa, deturnari de fonduri, falsificare si
spalare de bani etc.
Sprijinul militar constituie una din modalitatile de ajutor absolut indispensabile si se
concretizeaza în:
a) antrenamente în tabere specializate;
b) programe de ajutor militar în armament si echipament aprobate de parlamentele unor
state;
c) armamente rezultate din destructurarea unor armate (ca aceea a fostei URSS);
d) armament, munitie provenite din contrabanda sau puse la dispozitie de state,
guverne, organizatii teroriste, persoane etc.
Suportul operational include directa asistenta a statelor implicate în terorismul international la
alegerea tintelor si pregatirea atacurilor specifice, putând lua diferite forme, de la pregatirea
documentelor false, a unor arme speciale, sofisticate (ca urmare a utilizarii rezultatelor unor
cercetari stiintifice si a unor tehno logii de vârf, a resurselor informationale la diferite niveluri,
oferite de unii actori internationali statelor sau organizatiilor teroriste sau obtinute pe cai diverse)
pâna la folosirea propriilor agentii nationale de spio naj.
De exemplu, este un fapt dovedit ca ambasadele iraniene din lume aprovizioneaza celulele
teroriste cu armament (transportat prin filiera diplomatica), bani, pasapoarte, vize etc., fiind
implicate si în recrutarea de colaboratori din comunitatile islamice de pretutindeni.
Se poate spune ca suportul operational reprezinta anticamera initierii si canalizarii atacurilor
teroriste.
O alta sursa a terorismului international, care poate fi considerata si cel mai înalt nivel de
implicare a unui stat în sprijinirea activitatilor teroriste, este reprezentata de utilizarea propriilor
76

utilizarea CBRN”
forte de securitate, a serviciilor de informatii si chiar a agentiilor guvernamentale în punerea în
aplicare a unor atacuri teroriste.
Scopurile si motivatiile actiunilor teroriste

Cauzele si motivatiile terorismului sunt dintre cele mai diverse, de la încercarea unor
organizatii ecologice de a convinge lumea cu privire la pericolul care îl reprezinta distrugerea
ecosistemelor, la încercarea altor organizatii de a prelua puterea într- un stat si a o exercita în folosul
propriu. Aceste cauze si motivatii ale activitatilor teroriste trebuie sa fie în atentia analistilor,
deoarece ele pot asigura o perspectiva folositoare privind posibilele intentii si tinte ale grupurilor
teroriste.
Actele teroriste au loc în ambele lumi, si în cele de obârsie iudeo-crestina si în cele în care
religia de baza este cea islamica, cauzele care duc la acte teroriste sunt si comune dar si diferite.
Cauzele comune în cele doua lumi sunt:
a) accentuarea starii de privare absoluta, prin extinderea si agravarea saraciei;
b) atâtarea sentimentelor de privare relativa, prin agravarea decalajelor interne si
externe dintre categoriile si, respectiv, societatile bogate si cele sarace;
c) exploatarea ideologica a deosebirilor dintre culturi, religii, clase, categorii sau tari si
a tarelor ramase în urma celor doua razboaie mondiale si a destramarii imperiilor;
d) proliferarea si agravarea, prin supraaglomerarea unui numar tot mai mare de
localitati, a unor mase critice predispuse spre explozie si violenta;
e) aparitia si raspândirea cazurilor de incompatibilitate lingvistica, cultura si civilizatie
cauzate de exodul în tarile bogate a unor valuri umane tot mai mari din tarile bogate;
f) Terorismul în mediul de factura iudeo-crestina este cauzat din punct de vedere:
g) moral - de dezumanizare specifica alienarii, inclusiv religioase, de traditii si
moravuri;
h) social - de viteza ritmurilor vietii, care nu mai suporta amânarile si asteptarile
specifice negocierilor;
i) tehnic - de perfectionarea mijloacelor de distrugere;
j) cultural - de diseminare, prin reportaje, filme, meciuri si concerte a violentei;
k) emotional, de posibilitatea socarii si santajarii mediatice a populatiei si guvernelor.
77

utilizarea CBRN”
În lumea islamica, manifestarile teroriste sunt cauzate de inertia produsa de mentalitati,
mentalitati care depind de dogmele religioase si care sunt socotite imuabile.
Aceste cauze ale terorismului, în ambele culturi, sunt produsele fenomenului schimbarii. In
cultura iudeo-crestina, schimbarea este prea rapida si duce la dezadaptare, iar pe de alta parte, în
cultura islamica, lipsa de schimbare si neputinta împotrivirii la influenta civilizatiei iudeo-crestine
duc la neadaptare.
Dezadaptarea si neadaptarea au ca numitor comun:
a) infantilismul, interpretarea nerealista a situatiilor si tratarea insensibila a oamenilor si
valorilor;
b) fanatismul, atasarea exclusivist si patimas fata de o convingere;
c) mesianismul, convingerea predestinarii istorice de a mântui lumea.
d) terorismul contemporan poate avea cel putin trei cauze istorice:
e) hegemonia militara a Israelului asupra vecinilor sai arabi, care a dus la înmultirea
actiunilor teroriste ale acestora împotriva SUA si Israelului si deturnari de avioane;
f) reaparitia, dupa 1968, a miscarilor studentesti extermiste (neomarxiste si
neotrotkiste) în tarile industrializate, în strânsa legatura cu protestele împotriva razboiului din
Vietnam ( „Baader-Meinof”, din RFG, „Brigada Rosie”, în Italia, „Armata Rosie” în Japonia);
g) sfârsitul Razboiului Rece a avut drept urmare o pierdere a identitatii ideologice si o
cadere economica a statelor odinioara aliate cu URSS, ceea ce a dus la acutizarea atitudinii
antiamericane si integrarea în fundamentalismul islamic.
Una din principalele cauze a recurgerii la terorism si nu la un razboi de tip conventional este
ca are un cost mult mai redus, iar gradul de risc este de asemenea mai redus (incidentele de la 11
septembrie au generat un raport al cheltuielilor „teroristi – S.U.A” de 1:3000000). Terorismul
confera celor slabi o putere mare de impact asupra unor state, chiar a celor puternice.
Din punct de vedere politic, conflictele asimetrice au drept scop: sporirea influentei politice
într-o anumita zona geostrategica; influentarea orientarilor politice ale statelor care controleaza
resurse strategice; realizarea intereselor economice în zone bogate în resurse strategice; mentinerea
stabilitatii într-o anumita zona; sporirea angajamentului si a capacitatii unor aliati de a participa la
actiuni militare pe care le implica „apararea comuna”; sporirea influentei asupra unor guverne si
elite a caror orientare politica este importanta la nivel global, regional etc.; obtinerea independentei
78

utilizarea CBRN”
statale; restabilirea unei ordini bazate pe valorile pronationale ale religiei si traditiilor comune;
restabilirea prin forta a intereselor nationale fundamentale; realizarea egalitatii confesionale a
populatiei; apararea ordinii constitutionale s.a.
Scopul strategic al conflictelor asimetrice este de a crea o situatie postconflictuala care sa
permita negocierile de pe pozitii avantajoase.
Caile de înfaptuire a scopului politico-strategic general al conflictului asimetric sunt în
principal de natura nonmilitara, însotite de o serie de demersuri politico-diplomatice, economice,
psihologice, paranormale, informationale etc.
Obiective ale conflictelor asimetrice pot fi considerate: separarea unor regiuni si constituirea
de noi state, modificarea regimului politic din unele tari, eliberarea de sub dominatia straina,
schimbarea guvernelor sau a unor presedinti de state, recunoasterea egalitatii confesionale sau
mentinerea acestor inegalitati, obtinerea unor privilegii, lichidarea unor personalitati a caror
activitate incomodeaza sau împiedica rezolvarea unor probleme. eliberarea unor camarazi retinuti,
detinuti sau arestati. obtinerea de rascumparari pentru finantarea unor actiuni viitoare s.a.
Terorismul ramâne un fenomen complex, agravat de amestecul de factori si motivatii diferite,
grupurile independente ale radicalilor islamici reprezentand in acest moment o provocare în
continua crestere.
Miscarile teroriste etnice, nationaliste si religioase, adânc înradacinate, continua sa actioneze
alaturi de aparitia grupurilor noi, care expun noi cauze si ideologii.
Studiile asupra terorismului au aratat ca motivatiile care stau la baza actiunilor teroriste pot fi
53
clasificate în trei categorii: rationale, psihologice si culturale .
Motivatii rationale: Teroristul rational face o analiza aprofundata a costurilor si beneficiilor
referitoare la scopurile si optiunile sale. În timpul planificarii unei actiuni, el cauta sa determine
care sunt cele mai scazute costuri si cele mai eficiente cai pentru a-si realiza obiectivele. Teroristul
face de asemenea o evaluare a riscurilor la care se expune, cântarind mijloacele de aparare ale tintei
împotriva propriilor sale posibilitati de atac, analizeaza capacitatea colaboratorilor sai de a- l sprijini
pentru distrugerea tintei, luând în considerarea scopul urmarit si conditiile sociale existente la un
moment dat.
53
Marius,Petrescu, Organizatii teroriste, Editura Milenium, 1999.
79

utilizarea CBRN”
Rationamentul unui terorist este asemanator cu acela facut de un comandant militar sau un
întreprinzator care, înaintea unei operatiuni militare sau initierii unei afaceri, evalueaza toate
disponibilitatile pentru derularea actiunii. Un terorist va analiza daca actiunea sa va induce
suficienta anxietate pentru a-si atinge scopurile, fara ca el sau cauza sa fie afectati, fiind constient de
faptul ca o evaluare gresita a reactiei sociale poate conduce la dezastre. Astfel, când grupurile
Tupamaros (Uruguay), ERP (Armata Poporului Revolutionar) si Montoneros (Argentina) au evaluat
gresit reactia populara, ostila la terorism si au depasit pragul de toleranta al societatii, ele au fost
eliminate.
Motivatii psihologice: Motivatia unei persoane pentru a savârsi acte teroriste deriva, din punct
de vedere psiholo gic, din insatisfactiile si nerealizarile existente în viata sa personala. El îsi gaseste
astfel ratiunea de a trai, dedicându-se actelor de terorism.
Desi nu s-a determinat o psihopatie clara în rândurile teroristilor, exista un element aproape
universal, care îi caracterizeaza, si anume acela ca sunt „fideli desavârsiti”. Teroristii nu iau în
considerare punctele de vedere din exteriorul grupului, cred doar în cauza lor si au convingerea ca
nu pot gresi niciodata. Ei au tendinta sa proiecteze asupra altora propriile lor motivatii antisociale,
manifestându-se printr-o atitudine de genul "noi împotriva tuturor", aceasta perspectiva ducand la
dezumanizarea victimelor si elimina orice ambiguitate din mintea lor atunci când actioneaza.
O caracteristica comuna tuturor teroristilor motivati psihologic este nevoia lor acuta de a
apartine unui grup si îsi definesc statutul social prin apartenenta la un grup. Pentru unii teroristi,
acceptarea lor de catre un grup reprezinta o motivatie mult mai puternica decât obiectivele politice
stabilite de acesta.
Grupurile teroriste au motivatii interne foarte puternice. Acestea le determina sa considere
necesare orice acte de violenta, care sa le justifice existenta, legitimitatea si consideratia proprie.
Intru-cat nevoia de a apartine unui grup limiteaza renuntarile, iar teama de compromis nu
permite acceptarea acestora, teroristii considera negocierile ca fiind o tradare sau, în cel mai bun
caz, ca dezonorante. Aceasta este in definitiv si explicatia faptului ca gruparile teroriste sunt
predispuse la divizari, iar fractiunile rezultate sunt deseori mult mai violente decât grupurile din
care provin.
Dinamica motivatiilor psihologice a determinat ca obiectivele urmarite de-a lungul timpului
sa fie aproape imposibil de realizat. Un grup care si-a atins scopurile este condamnat la disparitie si,
80

utilizarea CBRN”
de aceea, atunci când se apropie de realizarea lor, va cauta sa le redefineasca. Grupul va respinge
orice pretentie de realizare a obiectivelor pe toate planurile, afirmând ca aceasta este falsa ori
necorespunzatoare sau o va caracteriza ca fiind rezultatul duplicitatii inamicilor. Exemple în acest
sens se regasesc atât la gruparile Recontras din Nicaragua, ETA din Spania, cât si la multe din
fractiunile palestiniene, care par a suferi de teama succesului. O protectie psihologica eficienta
împotriva succesului se realizeaza prin definirea scopurilor grupului, astfel încât acestea sa fie
imposibil de realizat.
Motivatii culturale: Culturile modeleaza valorile si motiveaza oamenii sa actioneze în moduri
care pot parea nerezonabile pentru observatorii din afara arealului cultural respectiv. Americanii, de
exemplu, ezita sa ia în considerare efectul foarte puternic pe care îl are cultura asupra
comportamentului uman. Ei considera si accepta mitul conform caruia comportamentul rational este
singurul care coordoneaza actiunile umane. Daca în cultura americana apare un comportament
irational, acesta este explicat prin toate mijloacele, care duc la gasirea unei motivatii rationale. În
cazul în care actiuni irationale asemenea vendetelor, torturilor sau comportamentelor auto-
distructive ale unor grupuri se manifesta la alte popoare, acestea sunt respinse, ca fiind incredibile.
În schimb, daca se regasesc în cultura lor, americanii fac eforturi sa le gaseasca explicatii rationale.
Ei nu sunt de acord cu dezmembrarea statelor din motive etnice daca din aceasta rezulta state mici,
cu economii slab dezvoltate ci, dimpotriva, sprijina aparitia de state mici, dar cu economii prospere.
Modul de viata în general si al fiecarui individ, în special, este o caracteristica culturala, care are un
impact de proportii asupra terorismului. În societatile în care fiecare individ se identifica prin
apartenenta la un anumit grup (familie, clan, trib), se va manifesta o incitare spre sacrificiu, rar
întâlnita. Teroristii reprezinta un caz special: ei sunt dornici sa-si sacrifice viata pentru cauza si
organizatia lor. Pe de alta parte, vietile celor din afara grupului, care în sistemul lor de valori
reprezinta raul, pot fi distruse fara nici o remuscare. O determinanta culturala majora a terorismului
o reprezinta perceptia referitoare la "outsideri" si anticiparea amenintarii existente la adresa
supravietuirii grupurilor etnice. Teama provocata de o posibila exterminare culturala conduce la o
violenta care, pentru cineva care nu a trait o astfel de experienta, pare irationala. Toti indivizii sunt
sensibili la amenintarile contra valorilor prin care ei însisi se identifica: limba, religia, comunitatea,
teritoriul unde traiesc sau locul natal. Posibilitatea de a pierde oricare din aceste valori declanseaza
o reactie de aparare, uneori chiar de ura, fata de alte persoane sau popoare. Religia poate fi
81

utilizarea CBRN”
considerata cea mai sensibila valoare culturala prin care se identifica o persoana, deoarece cuprinde
valori adânc înradacinate. O amenintare la adresa religiei (secularizarea, demagifierea,
desacralizarea) genereaza un risc, nu numai asupra prezentului, dar si asupra trecutului si viitorului
cultural. Multe religii, incluzând crestinismul si islamismul, se considera îndreptatite sa foloseasca
forta pentru convertire. În numele religiei, terorismul poate fi foarte violent, iar teroristii motivati
religios privesc actiunile lor ca fiind morale si reprezentând o sanctiune divina. În conceptia lor,
actiunile ce le întreprind, considerate acte de disperare în alte împrejurari, reprezinta o datorie
divina. Astfel se explica spiritul de sacrificiu si daruire existent în rândurile celor mai extremiste
grupuri teroriste.
Terorismul islamic
Atentatele de la 11 septembrie 2001, savârsite în numele lui Allah, au evidentiat tehnicile
avansate, rezultat al globalizarii, utilizate de teroristi, combinate cu practica autosacrificiului, care
dateaza din vremuri îndelungate, ei îmbina produsele dezvoltarii tehnologice cu traditia.
Organizatiile teroriste si-au adaptat rapid structura, metodele si mijloacele utilizate la noile
realitati, au diversificat formele de pregatire a personalului si au asigurat o mai pronuntata
conspirativitate a retelelor, membrilor si activitatilor. Inamicul cu care se confrunta Statele Unite ale
Americii si aliatii sai, în prezent, nu mai poate fi înfrânt prin metode clasice.
Teroristii secolului al-XXI- lea actioneaza în mod nediscriminator, cu victime aleatorii,
stimulând terorismul suicidar de masa, ca în cazul atentatelor de la 11 septembrie, dar nu numai.
Evoluând de la formele de teroare aparute înca din antichitate, la formele complexe si
avansate de astazi, fenomenul terorist este unul dintre cele mai grave pericole la adresa omenirii,
fapt înteles de majoritatea statelor, unindu-si fortele pentru eradicarea lui.
Esential este sa se faca distinctia între Islam si terorism, astfel ca razboiul pornit dupa 11
septembrie 2001, este îndreptat împotriva teroristilor si nu a tuturor musulmanilor. Este cert ca
majoritatea teroristilor sunt musulmani, dar nu toti musulmanii sunt teroristi. Prin recurgerea la
cunoastere se pot evita astfel de asocieri eronate.
Conflictul dintre SUA si aliatii sai, pe de-o parte si fundamentalistii islamici pe de alta parte,
poate fi vazuta si ca lupta dintre lumea occidentala crestina si lumea musulmana, prima fiind
caracterizata de bogatie, prosperitate, iar cealalta de saracie si marginalizare. O discrepanta majora
82

utilizarea CBRN”
între doua civilizatii, ce produce fr ustrari si gândiri radicale, ceea ce nu duce la transformarea
tuturor musulmanilor în teroristi.
Modernizarea este uneori perceputa în lumea musulmana ca o tendinta de occidentalizare.
Astfel, efectele modernizarii alimenteaza tendinta spre extremism. Musulmanii au tendinta de a se
apara, de a-si conserva religia si traditia, vazând în Occident promotorul globalizarii, un dusman,
care le ameninta însasi civilizatia.
Actiunile teroriste ale fundamentalistilor islamici nu sunt bazate pe motivatii reale în ceea ce
priveste perceperea realitatii, ci sunt determinate de interpretarea subiectiva a normelor religioase
(cum este si în cazul organizatiei Al-Qaeda, cu liderul sau, Osama Bin Laden, care spune ca
uciderea tuturor americanilor si a aliatilor lor, civili si militari, este o datorie individuala pentru
fiecare musulman, afirmatie nejustificabila de Coran) si în acelasi timp încurajeaza autosacrificiul,
un subiect destul de disputat chiar si în lumea Islamului. Nu exista precepte în Coran care sa
motiveze crima, astfel ca Islamul nu se rezuma doar la islamismul extrem.
Pe de alta parte fundamentalistii islamici se considera alesi de Allah pentru a conduce lupta,
razboiul sfânt, împotriva necredinciosilor, marjând pe faptul ca sentimentul anti-occidental este
destul de dezvoltat în multe dintre tarile musulmane, în unele chiar încearcându-se reimpunerea
legii stricte islamice.
Islamul- Introspectiva
Islamul este una dintre cele trei mari religii monoteiste (alaturi de crestinism si iudaism)
întemeiata în veacul al VII- lea si bazata pe textul sacru cunoscut sub titlul de „Coran”. În araba,
„Islam” înseamna supunere - supunerea fata de Allah. Cuvântul „Allah” se refera la acelasi
Dumnezeu ca al evreilor si crestinilor. 54 Etimologic, el provine din arabul „Aslama ” care s-ar
traduce prin „a se supune”, „a se darui cu totul”.
Principalele dogme ale Islamului sunt: Unicitatea lui Allah, predestinarea lumii si caracterul
necreat al Coranului.
Conform Coranului, Islamul este „adevarata religie”, indiferent de profetul care a initiat-o sau
de epoca initierii. Islamul este „adeziunea la pacea lui Dunmezeu”. 55
54
http://islamtomorrow.com/definition.asp
55
Dan, Laurentiu, Nita, Terorismul kamikaze, Editura Antet XX Press, 2005, p. 100.
83

utilizarea CBRN”
Întemeietorul religiei islamice si cel mai important profet al Islamului a fost Muhammad,
fiind cea mai recent aparuta dintre cele trei religii abrahamice monoteiste: iudaism, crestinism si
islam. În limba araba numele Muhammad înseamna „cel demn de lauda”.
Coranul, cea mai importanta sursa de autoritate în Islam, condamna în mod clar terorismul,
spunând ca daca cineva omoara un om nevinovat, este ca si cum a omorât toata umanitatea si cine
salveaza o viata e ca si cum a salvat întreaga umanitate (Coran 5:32). De asemenea, nici în razboi
Coranul nu permite vatamarea civililor sau distrugerea bunurilor acestora. 56
A doua sursa doctrinara si disciplinara a Islamului, dupa Coran, este Sunna - „Conduita” sau
„Rânduiala”, referindu-se la conduita profetului Muhammad, costituita din spusele si faptele
profetului, asa cum sunt ele cuprinse în hadith sau traditii, pe care le urmeaza jurisconsultii si
teologii pentru a preciza mai bine continutul legii islamice, izvorâta din Coran. Sunna cuprinde
spusele profetului Muhammad, faptele acestuia si ale unora dintre însotitorii sai, pe care le-a
aprobat. Culegerile de hadith se bazeaza pe o mostenire orala, deoarece profetul Muhammad
interzisese notarea propriilor sale cuvinte pentru a nu fi confundate cu textul coranic revelat.
Termenul „hadith”, care are sensul literal de „noutate”, denumeste o vorba sau o cugetare
atribuita Profetului, prin care se încearca o justificare sau o confirmare a unei practici apartinând
Sunnei.
SARI’A reprezinta totalitatea legilor elaborate ce au ca sursa Coranul, Hadithul si Adunarea
Apostolilor lui Mahomed. 57
Saria (Sari’a) este termen ce denumeste dreptul islamic, dar pe lânga legi, ea mai cuprinde
percepte ale igienei personale si comunitare, legi de politete sau practici ritualice. Ea acopera toate
aspectele vietii, de la guvernare si relatii externe pâna la viata de zi cu zi. Legea islamica la nivel de
guvernare si justitie sociala se aplica numai acolo unde guvernul este islamic. Complexitatea Sariei
se datoreaza faptului ca ea nu este considerata drept o legislatie, ci Legea si Norma de
comportament ideala, descoperita de Dumnezeu oamenilor. 58
În functie de relationarea actiunior umane cu Dumnezeu si cu semenii, Dreptul islamic
cuprinde doua mari sectiuni: Ibadat (Ritualuri) si al-Ahwal al-Shakhsiyyah (Conditiile individuale).
56
http://www.islam-abc.ro/terorism.aspx.
57
Neculai, Stoina, Istoric si evolutii ale conceptului de Jihad, http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a3.pdf.
58
Paul, Brusanowski, Stat si religie în Orientul Mijlociu Islamic: de la teocratia medineza instituita de Muhammad la
fratia musulmana din perioada interbelica, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2005, p. 72.
84

utilizarea CBRN”
Partea ritualista a dreptului canonic cuprinde cinci mari capitole: puritatea rituala, rugaciunea,
postul, darea rituala si pelerinajul.
Partea a doua a Dreptului canonic cuprinde norme referitoare la relatiile interumane:
casatoria, contractele de casatorie, îndatoririle sotilor, divortul, testarea averilor, mostenirile,
conditiile necesare si modul de efectuare a tranzactiilor comerciale. 59
Pentru convertirea la Islam nu e nevoie decât de o simpla declaratie de credinta: „Nu exista alt
60
Dumnezeu decât Allah, iat Muhammad este mesagerul Lui.”
Islamul are ca învatatura de baza existenta unui singur Dumnezeu atotputernic care a creat
lumea si care nu poate avea fii sau fiice, deosebindu-se astfel de crestinism si de religia arabilor
dinaintea aparitiei islamului prin monoteismul sau strict. Coranul spune: „El este Dumnezeu, cel
Unic! Dumnezeu este Stapânul! El nu zamisleste si nu este nascut”.
Religia musulmana cunoaste doua orientari religioase principale: sunnismul, majoritar în
Islam, si siismul.
La baza diferentierii dintre aceste doua ramuri a stat un singur criteriu - alegerea persoanei
care trebuie sa conduca comunitatea musulmana dupa moartea Profetului. Marea discordie (Fitna)
care a avut loc curând dupa disparitia lui Mohammad este raspunzatoare de sciziunea care va marca
evolutia ulterioara a Islamului. În timp ce sunnitii îi recunosc pe primii patru califi drept legitimi,
dintre acestia siitii nu îl considera calif adevarat si urmas al lui Mohammad decât pe Ali, ginerele
acestuia. Siitii cred de asemenea ca seria de imami se termina cu unul care nu moare propriu- zis, ci
ramâne ascuns pentru a reveni într-o zi si a instaura pacea si dreptatea pe pamânt. Acesta este numit
Mehdi (al XII- lea imam disparut la vârsta de doar cinci ani). 61
Civilizatia islamica a furnizat un ideal comun, la care toti musulmanii pot apela în numele
rezistentei fata de avansul occidentalilor.
Comunicatiile globale si imaginile transmise prin satelit au creat o constiinta proprie foarte
puternica printre musulmani, dar si sentimentul unui asediu mai larg al Occidentului imperialist
asupra culturii islamice. Acest asediu nu este nimic modern; este vorba de neobosita ofensiva a
Vestului catre dominatia spatiilor strategice, a resurselor si chiar a culturii din lumea musulmana –
59
Paul, Brusanowski, Stat si religie în Orientul Mijlociu Islamic: de la teocratia medineza instituita de Muhammad la
fratia musulmana din perioada interbelica, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2005, p. 80.
60
James, A., Bill, Carl, Leiden, Politics in the Middle East, Second Edition, Little, Brown and Company, 1984, USA,
1984, p. 39.
61
http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/originile-terorismului-ismailismul-si-asasinii_4248.html.
85

utilizarea CBRN”
nevoia de a crea un Orient Mijlociu „pro-american”. 62 Islamul a reprezentat o forta unificatoare de
prim ordin a întregului Orient Mijlociu.
În religia islamica exista lucrurile interzise care sunt numite „haraam” si cele permise
„halaal”, lucruri rele dar nu total interzise „Makruh” si lucruri recomandate dar nu obligatorii
„Mustahab”.
Legislatia islamica este de origine divina. Motivul pentru care musulmanii se supun acestor
legi este pentru ca Dumnezeu le comanda sa faca astfel.
Religia islamica interzice: carnea de porc, carnea animalelor care au murit natural, bauturile
alcoolice, drogurile (în cazul in care nu sunt folosite ca medicament), vânatoarea ca sport, cultivarea
drogurilor si a tutunului, adulterul, prostitutia, divortul fara motiv sau amenintarea cu divortul,
maltratarea sotiei, neascultarea parintilor, dispretul, aroganta, minciuna, superstitiile, vrajitoria,
întelaciunea, blestemele, invidia, specula, împrumutul cu dobânda, jocurile de noroc, sinuciderea,
mita, risipa, bârfa si indiferenta în relatiile umane. 63
Cei cinci Stâlpi ai Islamului sunt: Sahada sau Marturisirea de credinta, Salat ce reprezinta
Rugaciunea, Hajj însemnând Pelerinajul la Mekka, Postul din luna Ramadan, Zakat sau Dania
rituala.
a) Sahada sau Marturisirea de credinta: „Marturisesc ca nu exista alt Dumnezeu în afara
de Allah si Mahomed este trimisul sau”. Este principala modalitate prin care musulmanii îsi afirma
apartenenta la religia islamica. Marturisirea de credinta este omniprezenta în viata musulmanului.
b) Salat (Rugaciunea): Rugaciunea este dovada practica a credintei. Musulmanii fac
rugaciunea de cinci ori pe zi. Rugaciunile se efectueaza în cele cinci momente importante ale zilei si
se numesc în functie de acele momente când ea trebuie efectuata. Rugaciunea se face în directia Al-
Kaaba (Casa sfânta) aflata în Mekka.
Înainte de a se ruga, musulmanul trebuie sa fie curat pe haine si corp, iar locul unde
intentioneaza sa faca rugaciunea trebuie sa fie curat. Religia islamica interzice rugaciunea la
Mahomed, alti profeti sau îngeri. Musulmanul se roaga doar la Dumnezeu. În afara de cele cinci
rugaciuni obligatorii musulmanul poate sa faca si alte rugaciuni optionale. Rugaciunea rituala,
62
Graham E. Fuller, O lume fara Islam, Revista Foreign Policy, februarie -martie 2008, p. 73.
63
http://www.islam-abc.ro/lucruri-interzise.aspx .
86

utilizarea CBRN”
„salat”, trebuie rostita întotdeauna în limba araba. Rugaciunea de vineri este obligatorie pentru toti
barbatii adulti. Femeile nu participa. 64
c) Pelerinajul la Mekka: Sunt scutiti de aceasta obligatie minorii, robii, nevoiasii,
femeile nemaritate sau cele nu au o ruda apropiata care sa le însoteasca. Orice musulman care are
capacitate financiara si o buna stare de sanatate este obligat sa efectueze macar o data în viata acest
pelerinaj. Al-Kaaba (casa lui Allah) este o cladir e cubica cu un etaj despre care religia islamica
spune ca a fost construita de Adam si reconstruita mai tarziu de catre profetul Ibrahim si fiul sau
Ismail. 65
d) Postul din luna Ramadan: Luna Ramadan este a noua luna a calendarului Islamic si
comemoreaza luna în care profetul Mahomed a primit revelatia de la Dumnezeu. Timp de 30 de zile
musulmanii adulti trebuie sa posteasca din zori pâna la apusul soarelui. Ceea ce înseamna abstinenta
de la mâncare, bautura, fumat, parfumuri si relatii conjugale în timpul orelor de post. Dispensele
66
sunt acordate temporar. Calatorii, femeile gravide, femeile care alapteaza si bolnavii pot amâna
postitul, urmând sa-l faca ulterior. În plus, musulmanii trebuie sa-ti modifice comportamentul, sa nu
minta, sa nu-i jigneasca pe ceilalti. Luna Ramadan este considerata o luna a iertarii si a milei.
Religia islamica stabileste postul ca un mijloc de purificare, un exercitiu de autocontrol si o dovada
de credinta. 67
68
e) Zakat, numita si sadaqa, este un fel de danie sau taxa pe avere. În limba araba
cuvântul zakat înseamna purificare, curatire. Religia islamica stabileste plata daniei ca un mod de a
pastra averea curatita de lacomie si avaritie. Dania rituala obligatorie este de 2,5 % din valoarea
veniturilor. Dania rituala are o destinatie precisa cum a mentionat Coranul: "Milosteniile din dania
sunt numai pentru saraci, pentru sarmani, pentru cei care ostenesc pentru ele, pentru cei ale caror
inimi se aduna întru credinta, pentru slobozirea robilor, pentru cei îndatorati greu, pentru calea lui
Allah si pentru calatorul aflat pe drum". Persoana care îl ofera nu trebuie sa astepte nimic în
schimbul lui si sa nu urmareasca laude din partea celorlalti pentru actele sale de caritate.
64
Henri, Lammens, , Islamul : credinte si institutii, Editura Corint, Bucuresti, 2003, p. 71.
65
http://www.islam-abc.ro/5stalpi.aspx.
66
Henri, Lammens, op. cit., p. 73.
67
http://www.islam-abc.ro/5stalpi.aspx.
68
87

utilizarea CBRN”
Jihad-ul. Razboiul sfânt împotriva „necredinciosilor”
Cuvântul „jihad” deriva de la verbul „djahada” ce semnifica: „a fi harnic”, a face efort”, „a se
sforta” sau „a lupta”.
Jihadul - înteles ca expresie a manifestarii "luptei", aproape ca a devenit „al saselea stâlp al
Islamului”, contribuind în mod hotarâtor la expansiunea muslmana. Sharia a considerat permanent
razboiul sfânt ca fiind una dintre principalele îndatoriri ale califului ( succesor al lui Mahomed).
Jihadul fiind considerat – spre deosebire de obligatiile individuale, fard ’ayn, precum rugaciunea si
ceilalti „stâlpi ai Islamului” – ca o obligatie colectiva sau solidara, fard kifaya. 69
„Razboiul Sfânt“ al musulmanilor este purtat în numele lui Allah, care spune „luptati pâna nu
vor mai fi necredinciosi (fitnah), iar religia va fi numai pentru Allah“. 70
Cuvântul „jihad” poate deci însemna razboi sfânt dar mai are si un înteles mai general,
însemnând „lupta”, întelegandu-se folosirea tuturor energiilor si resurselor pentru a stabili sistemul
islamic de viata, pentru a obtine favoarea lui Allah. (De exemplu, jihadul poate fi o lupta cu tine
însuti, când un musulman învata sa-si controleze propriile sale dorinte si intentii rele. 71 )
Notiunea contemporana de Jihad este reinventata, personalizata si transformata într-un
instrument politic, „Razboiul Sfânt” transformându-se într- un razboi al fundamentalistilor islamici
cu restul lumii. 72 În pofida faptului ca Islamul s-a raspândit preponderent prin razboi si cucerire,
termenul de jihad - însemnând "razboi sfânt", a avut si întelesul de razboi de aparare, (Jihadul
defensiv) având ca scop înlaturarea persecutiei, si nu raspândirea Islamului.
Exista trei aspecte ale întelegerii moderne a luptei sfinte: protectia islamului împotriva
pericolelor interne, cum ar fi revoltele si ereziile; jihadul ca lupta morala personala si straduinta
spirituala împotriva înclinatiilor rele ale sinelui si Jihadul ofensiv.
În timp ce Jihadul ofensiv este acceptat de ramura sunnita a Islamului (aproximativ 90% din
populatia musulmana), acesta este interzis în ramura siita (aproximativ 9%) care considera ca numai
Imamul (conducatorul spiritual si temporal al noii comunitati) este singurul în masura sa decida
„Razboiul Sfânt“. 73
69
70
Neculai, Stoina, art, cit., http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a3.pdf .
71
http://www.islam-abc.ro/jihad.aspx .
72
Irena, Chiru, Cristian Barna, (Coordonatori), Contraterorism si securitate internationala, Editura Top Form,
Bucuresti, 2008, p. 21.
73
Neculai, Stoina, art. cit., http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a3.pdf .
88

utilizarea CBRN”
În numele legii islamice, gruparile fundamentaliste au declansat „razboiul sfânt”, Jihad-ul ca
forma complexa de razboi, care se duce prin toate mijloacele posibile, cu doua componente:
a.) Realizarea si mentinerea cu orice pret a unitatii religioase si etno-culturale a lumii
islamice, în acest sens principalele actiuni fiind îndreptate împotriva „liderilor arabi corup ti” si
pentru impunerea regulilor, legilor si obiceiurilor islamice;
b.) Organizarea si desfasurarea unor ample si diversificate actiuni împotriva Israelului
si a SUA, tari pe care fundamentalismul islamic le considera raspunzatoare pentru situatia statelor
arabe.
Organizatiile si gruparile fundamentaliste islamice declara ca menirea lor este sa duca la
realizarea acestor obiective, iar legea lor unica este Coranul, desi uneori s-a demonstrat ca jocul de
interese a fost mai presus decât Coranul. 74
Termenul Jihad este deci unul islamic si are puterea de a anima în asociere nu doar cu
fundamentalismul în general, ci si cu fundamentalismul islamic în particular, precum si cu lupta
armata în care s-au angajat grupari ca Hamas si Jihadul Islamic. Islamul are, pe de alta parte si
trasaturi moderate si liberale, dar în prezent acestea sunt mult mai putin proeminente decât filonul
militant. 75
Numai pentru organizatiile radical-extremiste jihadul intern reprezinta lupta fizica si folosirea
violentei, folosind pentru aceasta o adevarata acrobatie doctrinara, atât timp cât dusmanii împotriva
carora trebuie sa lupte sunt musulmani. Unele organizatii vad în autoritatile civile care nu-i sprijina
pe tradatorii adevaratului Islam si cheama masele pentru a-i sustine în lupta împotriva unor
asemenea conducatori.
Altii se considera pe ei însisi singurii musulmani adevarati si trateaza pe toti cei ce nu apartin
organizatiei lor ca necredinciosi, Jihadul promovat de acestia neavând sorti de a fi pus în practica
datorita faptului ca sunt o minoritate neglijabila, desi încearca permanent sa-si extinda influenta prin
recrutare si convertire.
Desi atentatele din SUA din 11 septembrie 2001 au adus în prim plan lumea Islamului,
moment in care termeni asociati, de regula, violentelor din Orientul Mijlociu au ajuns la ordinea
74
Gheorghe, Vaduva, Terorismul. Dimensiune geopolitica ? i geostrategica. Razboiul terorist. Razboiul împotriva
terorismului, Academia de Înalte Studii Militare a Ministerului de Aparare al României. Bucuresti, 2002, p. 33.
75
Benjamin R., Barber, vs. McWorld : How Globalization and Tribalism are Reshaping the World, Bucuresti, 2001. p.
198.
89

utilizarea CBRN”
zilei (cel mai frecvent cuvânt utilizat de Osama bin Laden prin care ameninta America si civilizatia
occidentala. 76 fiind acela de Jihad sau Razboi Sfânt), totusi terorismul este clar respins de Islam si
nu poate fi niciodata numit jihad.
Islamismul si Fundamentalism islamic.

Daca termenul de Islam defineste religia islamica sau comunitatea islamica, formata din
totalitatea musulmanilor, în definitie moderna - Islamismul, termen creat de Voltaire, se refera la
versiunea extremista a islamului politic; desi islamul este confundat mai mereu cu islamismul;
Aceeasi confuzie se petrece in ceea ce priveste conceptul de musulman (adept al religiei
islamice), Islamist (militant, adept al curentului extremist din cadrul islamului politic) si Islamic (ce
77
apartine islamului, fie religiei, fie comunitatii ).
Islamismul, cunoscut si sub numele de fundamentalism islamic, reprezinta o forma de utopie
politico-religioasa si se refera la reformularea, în termeni ideologici moderni, a principiilor de baza
ale unei religii traditionale (Islamul) care are origini comune cu iudaismul si crestinismul. In
acceptiunea multor musulmani Islamismul este alternativa ideologica oferita de lumea arabo-
musulmana la invazia doctrinelor moderne ale Occidentului: comunismul, socialismul, liberalismul
capitalismul etc. Islamismul este sinonim cu Islamul politizat. 78
Termenul „fundamentalism” vine de la radacina cuvântului „fundare” (care înseamna „o baza
sau fundatie”), definitia fundamentalismului fiind considerata cea de „credinta religioase bazate pe
o interpretare literala a textului religios”, iar fundamentalismul islamic îl defineste pe acela ce adera
strict la fundamentele Islamului, valori care pot fi definite numai dupa învatamintele din Coran si
din viata si învataturile Profetului Muhammad.
„Fundamentalisti” au fost numiti doar acei teologi musulmani care propovaduiau readucerea
doctrinei la fundamentele ei, la formele ei originare. Ulterior, termenul s-a extins la întreaga
miscare poltico-religioasa care militeaza pentru o societate în care legea islamica (Sharia) sa fie
aplicata riguros în toate domeniile vietii (un exemplu de astfel de societate ar fi cea din Iran de dupa
Revolutia din 1979 sau cea pe care vor sa o instaureze talibanii în Afganistan. 79
76
Neculai, Stoina, art. cit., http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a3.pdf.
77
Adrian Bucurescu, Islamul, in lumina Coranului, Ziarul România Libera, 11. 08.2008.
78
http://www.bogdan-george-radulescu.ro/eseu1.html .
79
Mihai, Baciu, Fundamentalism si terorism, http://www.flacarais.ro/baciu/guestbook.html ,.
90

utilizarea CBRN”
Sucesiunea evenimentelor din ultimii ani a demonstrat ca destinul globalizant al Islamului a
înregistrat cea mai traumatizanta întâlnire la falia de contact cu civilizatia occidentala, pentru
majoritatea musulmanilor Occidentul devenind un simbol impenetrabil si de neînteles al dominatiei
malefice si imperialismului.
Constructia ideologica a fundamentalismului islamic, ca „forma de rezistenta a civilizatiei
islamice la occidentalizare” este bazata pe traditie, etnicitate si arhetipuri religioase precum:
„infideli”, „adoratori de idoli”, „cruciati”, „martiri”, „razboaie sfinte”, „inamici ai Islamului”,
„marele Satan”. Acest vocabular fanatico-religios denota natura violenta a fundamentalismului
islamic, o provocare totalitara atât fata de Islamul traditional cât si fata de democratia moderna. 80
Dominat înca de diferente etnice si religioase majore, Orientul Mijlociu poseda un sentiment
puternic de constiinta istorica si de resentimente fata de Occident care, daca nu vor fi pe deplin
întelese si contracarate, vor reprezenta permanent focare de stari conflictuale, ale caror consecinte si
evolutii nu pot fi deloc neglijate.
80
Cristian , Barna, Fundamentalismul Islamic si Cruciada Modernitatii, Revista Terorismul Azi, vol. III, an 1,
septembrie 2006, p. 98.
91

utilizarea CBRN”
FOLOSIREA EXPLOZIVILOR ÎN ATENTATELE TERORISTE
Selen MURAD, Leonard. GHITA – FILIP
Abstract: Terrorism is the most important challenge to the security of the European Union,
over 92% of Europeans consider terrorism an important risk factor that can affect security.
Explosives are the most used means executing terrorist attacks. The biggest risk comes from using
hardly detectable explosives that terrorist elements managed to enter secure areas such as airports,
headquarters of institutions and other important buildings.
Keywords: terrorism, radicalization. Improvised Explosive Device (IED), jihadism, terrorist
organization, ammonium nitrate.
1.Tendinte actuale ale fenomenului terorist

Riscurile de natura teorisita, sunt augmentate de catre emergenta gruparilor teroriste care
stimuleaza fenomenul radicalizarii islamice la nivel european, evidentiind riscurile pe care le
prezinta întoarcerea în spatiul comunitar a jihadistilor europeni, care anterior au fost angajati în
lupte sau programe de antrenament în state cu problematica terorista activa. 81
Tendintele actuale ale entitatilor teroriste arata faptul ca evenimentele de tipul Black Swan
devin din ce în ce mai probabile.
Fenomenele radicalizarii, convertirii, a auto-radicalizarii în fata computerului si a teroristilor
„crescuti acasa“ – fara a se fi deplasat în tabere sau teatre de lupta contra „cruciatilor“ în apararea
adevaratei credinte, fara a fi profesat salafismul militant sau a se fi integrat în celule jihadiste
combatante, au luat amploare si-si arata zilnic fata. 82
81
Strategia Nationala de Aparare a Tarii pentru perioada 2015 - 2019, p.12.
82
Chifu Iulian/Gândire Strategica/Editura Institutului de ?tiin te Politice si Relatii Internationale, Bucure? ti, 2013,
p.66.
92

utilizarea CBRN”
Terorismul este cea mai importanta provocare la adresa securitatii Uniunii Europene, înaintea
problemelor economice, conform unui Eurobarometru privitor la perceptiile europenilor asupra
securitatii interne, realizat în cele 28 de state membre.
Comparativ cu anul 2011, numarul de persoane care au identificat terorismul si extremismul
religios drept provocari pentru Uniunea Europeana în anul 2015 a crescut, iar doua treimi considera
ca amenintarea terorista va lua amploare în urmatorii trei ani. 83
Aproximativ jumatate (49%) dintre respondenti au identificat terorismul drept una dintre cele
mai importante provocari de securitate la adresa Uniunii Europene, fata de 33% dintre respondentii
Eurobarometrului din 2011 si doua treimi dintre acestia sunt de parere ca fenomenul extremist va
lua amploare în urmatorii trei ani. 84
Dupa identificarea principalelor provocari la adresa securitatii Uniunii, respondentii au fost
rugati sa ofere un rating pentru acestea în functie de importanta pe care considera ca o au pentru
securitatea interna a UE.
Este de evidentiat faptul ca 92% dintre respondenti considera terorismul ca fiind un factor
foarte important . Cele mai ridicate procentaje sunt în Marea Britanie (79%), Malta (78%), Cipru
(74%). Românii au catalogat drept ”foarte importante” urmatoarele provocari pentru Uniunea
Europeana: crima organizata (57%), terorismul (56%), calamitatile naturale (45%), criminalitatea
informatica (45%), gestionarea frontierelor externe ale UE (43%). 85
Actele de terorism comise în întreaga lume, au adus în discutie necesitatea prevenirii
atacurilor în care sunt implicate, de cele mai multe ori, substante explozive. Pentru acest deziderat,
detectia explozivilor, la un nivel de performanta cât mai ridicat, este un factor decisiv, chiar si
atunci când acestia sunt „închisi“ în corpul unui dispozitiv exploziv improvizat (IED), sau când nu
fac parte din circuitul comercial, fiind fabricati artizanal. 86
2. Generalitati privind explozivii
Un material exploziv , sau o substanta exploziva este o substanta, sau amestecuri de substante,
aflata în stare metastabila, capabila sa sufere sub actiunea caldurii sau a unui factor mecanic, o
83
http://www.caleaeuropeana.ro/eurobarometru-92-dintre-cetatenii-europeni-considera-terorismul-drept-cea-mai-
importanta-provocare-la-adresa-securitatii-romanii-asteapta-solutii-de-la -ue-si-armata.
84
Ibidem.
85
Ibidem.
86
http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-6-2008/tehnologii-de-depistare-si-identificare-rapida-a-explozivilor-
i_2078.html.
93

utilizarea CBRN”
transformare exploziva în urma careia reactioneaza rapid, se descompune brusc si violent cu
dezvoltare puternica de caldura, lumina si gaze, provocând o crestere mare a presiunii în mediul sau
ambiant. 87 Cele mai importante caracteristici ale unui material exploziv sunt: brizanta, detonatia,
explozia si deflagratia. 88
Brizanta explozivilor reprezinta capacitatea acestora de a fragmenta, sfarâma sau distruge
substante minerale, roci, constructii din beton sau din metal etc. Cu cât brizanta unui exploziv este
mai mare cu atât gradul de sfarâmare este mai mare.
Detonatia este o forma de transformare prin care ia nastere randamentul maxim al unei
substante explozibile cu o ardere completa a produsilor rezultati si prin care se degaja cantitatea
maxima de caldura si minima de gaze toxice.
Explozia reprezinta un fenomen chimic de descompunere rapida a unui mediu exploziv care
este instabil termodinamic, în cursul careia energia interioara este transferata la exterior având loc
un lucru mecanic care disloca mediul exterior.
Explozia este un fenomen special de transformare chimica care poate lua forma detonatiei
(explozii detonante) sau a deflagratiei (explozii deflagrante), în functie de viteza de propagare care
poate fi de câteva mii de metri pe secunda, respectiv de câteva zeci de metri pe secunda.
Deflagratia reprezinta forma de transformare chimica a unor substante explozibile cu reactie
ce se propaga cu o viteza de la câtiva centimetri pâna la câtiva zeci de metri pe secunda.
3. Explozivii în atentate teroriste
Continua dezvoltare a gamei de explozivi, atât în ceea ce priveste explozivii standardizati, cât
si cei fabricati artizanal, formulele compozitionale devenind tot mai complexe, iar tehnicile de
disimulare la care apeleaza entitatile teroriste devin tot mai ingenioase. 89
Trinitrotoluenul (TNT), dinitrobenzenul (DNB), acidul picric, pentaeritritol tetranitrat
(PETN), ciclo trimetilen trinitramina (RDX), amestecurile acestora si, în aplicatii speciale, ciclo
tetrametilen tetranitramina (HMX) sunt materiale explozive cel mai des utilizate în domeniul
militar. 90
87
https://ro.wikipedia.org/wiki/Explozibil_(material).
88
Ibidem.
89
i_2078.html.
90
Ibidem.
94

utilizarea CBRN”
Explozivi sunt utilizati în economie în diferite domenii cum ar fi industria extractiva a
carbunelui, a minereurilor, a titeiului, pentru torpilarea sondelor ,în constructii la dislocari si
demolari, în agricultura pentru constructii de canale.
În domeniul comercial, explozivii utilizati sunt pe baza de azotat de amoniu, nitroceluloza
si/sau nitroglicerina si amestecuri ale acestora. 91
Explozivii greu detectabili reprezinta o problema majora îndeosebi pentru asigurarea
securitatii aviatiei civile, astfel, MI5 ul britanic, prin monitorizarea discutiilor de pe websiturile
jihadiste, a descoperit ca unii dintre medicii musulmani pregatiti în institutii medicale de elita din
Marea Britanie s-au reîntors în tarile lor pentru a face implanturi cu explozibili.
Femeilor li se implanteaza explozibilul în sâni, exact ca si un implant cu silicon pentru
marirea bustului în timpul operatiei estetice si ca barbatii îsi implanteaza explozibil în
fese,explozibilul inserat în implanturi fiind pentaeritritol tetranitrat. 92
O echipa a serviciului britanic MI5 a evaluat pericolul noii amenintari teroriste, concluzia a
fost ca implantul nu poate fi detectat de aparatele cu raze X din aeroporturi si ca o cantitate mica de
explozibil poate fi extrem de periculoasa.
În momentul de fata exista informatii ca teroristii Al-Qaeda ar planui atentate cu explozibili
precum PETN sau utilizând un lichid nedetectabil care poate fi îmbibat în haine.
Explozibilii nu sunt foarte puternici, însa ar fi suficient ca explozia sa produca o fisura în
fuzelajul unui avion pentru ca depresurizarea sa provoace un accident mai grav. 93
Peroxid de hidrogen si acetone utilizate de diverse grupari teroriste pentru a fabrica triperoxid
de triacetona (TATP).
Analiza unor atentate teroriste arata ca printre cele mai explozivi în dispozitive explozive
improvizate sunt trotilul, semtexul si încarcaturile pe baza de azotat de amoniu.
Trinitrotoluenul sau 2,4,6-trinitrotoluen, abreviat TNT, este un compus chimic folosit frecvent
ca exploziv fiind unul dintre cele mai frecvent utilizat exploziv pentru aplicatii militare si industrial.
Este fabricat prin nitrarea totala a toluenului si are formula C6H2(NO2)3CH3. În practica mai
este cunoscut si sub denumirea de trotil. 94
91
Ibidem.
92
http://www.realitatea.net/sani-cu-explozibili-arma-secreta-a-femeilor-kamikaze_706080.html.
93
http://jurnalul.ro/stiri/externe/explozibili-implanturi-sani-al-qaeda-649867.html.
94
https://ro.wikipedia.org/wiki/Trinitrotoluen.
95

utilizarea CBRN”
Cristale de culoare galben deschisa, are o densitate de 1,65 g/cm3, starea de agregare solida.
punct de topire 80,35 °C, punct de fierbere 300 °C, solubilitate slaba în apa, se dizolva în în eter,
acetona,benzene si piridina. 95
Este destul de stabil si nu explodeaza la socuri usoare, pentru a fi folosit ca explozibil este
nevoie de un detonator.
Când este aprins arde, fara explozie. Nu ataca recipientele metalice de transport, fiind neutru.
TNT-ul este Este de prim rang în mare parte din cauza insensibilitatii sale la soc si frecare, ceea ce
reduce riscul unei detonari accidentale, în comparatie cu alte explozivi cu sensibilitate ridicata, cum
ar fi nitroglicerina.
TNT-ul se topeste la 80 °C, cu mult sub temperatura la care poate detona spontan,
permitându- i sa fie turnat, precum si în conditii de siguranta combinata cu alte explozivi. 96
Explozivii artizanali sunt cel mai frecvent mijloc utilizat pentru perpetuarea atacurilor de
natura terorista. În prezent, o mare varietate de precursori sunt usor accesibili publicului larg.
Internetul este, de asemenea, un mijloc simplu de a cumpara precursori.
Cantitati si mai mari de precursori pot fi obtinute de catre sau prin intermediul utilizatorilor
finali comerciali sau al altor tipuri de utilizatori finali legitimi. Nivelurile de concentratie ale
precursorilor în anumite produse accesibile publicului larg si utilizatorilor finali legitimi sunt, în
multe cazuri, suficiente pentru a fabrica un exploziv.
La nivelul Uniunii Europene pentru concretizarea axei de prevenire a Strategiei Uniunii
Europene de combatere a terorismului, adoptata de Consiliul JAI la 1 decembrie 2005 se atrage
atentia cu privire la o serie de precursori care pot fi folositi în confectionarea dispozitivelor
explozive improvizate. Astfel, nitratul de amoniu amestecat cu un carburant, de ex. motorina
(ANFO), sau zahar (ANIS) este unul dintre cele mai comune ingrediente ale dispozitivelor
explozive improvizate de mare intensitate. Se pot folosi si alti nitrati cu rol de ingrediente oxidante
în dispozitivele explozive improvizate. 97
Peroxid de hidrogen si acetonele sunt utilizate de diverse grupari teroriste pentru a fabrica
triperoxid de triacetona (TATP).
95
Ibidem.
96
https://ro.wikipedia.org/wiki/Trinitrotoluen.
97
Document de lucru al Serviciilor comisiei/ Rezumatul evaluarii impactului/Document de însotire a Regulamentulului
Parlamentului European si al Consiliului privind comercializarea si utilizarea precursorilor de explozivi/ Comisia
Europeana/Bruxelles COM(2010) 473/ SEC(2010) 1040.
96

utilizarea CBRN”
Totodata, clorati si perclorati sunt utilizati ca oxidanti/generatori de oxigen pentru fabricarea
explozivilor artizanali. Un amestec de clorati poate constitui un exploziv artizanal în sine, fara a fi
necesar un detonator/o încarcatura de detonare. Cloratii pot servi, de asemenea, ca încarcatura de
detonare. 98
Înca din anul 2003, cele mai multe victime în Irak au fost provocate de catre IED uri
amplasate îndeosebi de a lungul drumurilor. Cel mai periculos dispozitiv improvizat si în acelasi
timp extreme de ingenios este dispozitivul IRAM. Acesta poate contine peste 45 de kg de
explozibil, este un dispozitiv mobil, ce poate fi mascat. IRAM ul este diferit, în ceea ce priveste
modul de utilizare, fiind un IED zburator.
Este alcatuit dintr-o canistra sau dintr- un rezervor cu gaz sau cilindru încarcat cu exploziv,
atasat la un tub (corp) al unei rachete si este alimentat de un motor de racheta de 107 mm. 99
Dispozitivul este plasat pe rampa de lansare a unei rachete, poate fi reglat pentru distanta,
armat si lansat cu ajutorul unui dispozitiv cu ceas. Asa- zisa rampa de lansare poate fi instalata pe
platforma din spate a unui vehicul utilitar. Poate lovi o tinta aflata la o distanta de 300-500 de
metri. 100
5. Atentate teroriste cu folosirea explozivilor
BOSTON, 15 aprilie 2013. Doua IED uri au explodat la linia de sosire a maratonului din
Boston, la un interval de 12 secunde la o distanta de 50 – 100 de metri una fata de alta.
3 morti si 264 de spectatori au fost raniti de explozia celor doua bombe artizanale, depuse în
saci de plastic de doi frati musulmani de origine cecena. 101
IED urile erau formate dintr- un ansamblu compus dintr – o oala-minune de 6 litri care
continea, pulberi explosive, cuie si bile de otel. 102
Astfel de IED uri au fost folosite în Orientul Mijlociu, dar si în Afganistan. Autorul agentului
de la Fort Hood, psihiatrul militar Nidal Hasan, care era în legatura cu islamistul radical americano-
yemenit Anwar al-Aulaqi, avea la el o oala-minune si consulta pe net revista Inspire, publicata de
98
Ibidem.
99
http://militar.infomondo.ro/actualitate/irak-noi-tipuri-de-dispozitive-explozive-improvizate.html/The Long War
Journal/ Midle East Times.
100
Ibidem.
101
www.cotidianul.ro/maratonul-de-la -boston-participare-record-si-securitate-intarita-dupa-atentate-236283;
102
Ibidem.
97

utilizarea CBRN”
grupul terorist Al Qaeda, care detalia într-un articol tehnica de fabricare a bombelor pornind de la
acest tip de material de bucatarie.
Tehnica a fost utilizata în tentativa de atentat din Times Square în 2010, dar si în cazul unui
atac în Pakistan. În alte tentative de atentat, teroristii au încercat sa explodeze oale- minune, cum a
fost cazul în Franta, Nepal si India. 103
LONDRA, 7 iulie 2005. Patru tineri britanici musulmani au detonat în Londra în trei trenuri
de metrou si un autobuz, bombe artizanale care contineau trinitrotoluene, ascunse în rucsacuri.
Atentatul s-a soldat cu 56 de morti, inclusiv atentatorii, si în jur de 700 de raniti. Printre
victime s-au aflat cetateni din Polonia, Israel, Australia, Franta, Italia, Afganistan, Nigeria, Noua
Zeelanda si un vietnamezo-american. 104
MADRID,11 martie 2004. Treisprezece dispozitive explozive au fost ascunse în rucsacuri si
lasate în trenurile care faceau legatura cu cartierele muncitoresti ale orasului, la ora când acestea
erau pline cu oameni care se îndreptau catre serviciu.
Zece dintre ele au explodat între orele 7,39 si 7,42, celelalte 3 dispozitive explozive aveau sa
fie gasite de fortele de securitate în alte trenuri si detonate.
Atacul a produs 199 de morti (dintre acestia 181 în momenul efectiv al exploziilor) si 1.467
raniti, numar cu care devine cel mai puternic atac suferit de Europa în timpur i de pace. 105
Parlamentul European a declarat ziua de 11 martie "Ziua victimelor terorismului. 106
Dispozitivul exploziv continea trinitrotoluen, IED urile au fost detonate cu ajutorul unor
dispozitive telecomandate prin intermediul telefoanelor mobile.
6. Dispozitive explozive improvizate în România
Cea mai mare parte a atentatelor cu bomba din România au reprezentat mesaje de intimidare,
iar cei care au creat si amplasat dispozitivele explozive au facut parte din grupari de crima
organizata. 107
Au existat si cazuri în care bombele, mai sofisticate, au fost legate de numele unor organizatii
catalogate drept teroriste, cum ar fi Partidul Muncitoresc din Kurdistan. De fiecare data, tintele au
103
http://www.antena3.ro/externe/de-aici-s-au-inspirat-fratii-tsarnaev-cand-au-organizat-atentatul-din-boston-oricine-
poate-invata-212502.html;
104
http://observator.tv/extern/7-iulie-2005-atentat-terorist-la-londra-bilan-tragic -56-de-mori-i-700-de-ranii-156360.html.
105
Hornoiu Valerie, Optimizarea sistemelor de interventie care contin materiale explozive Editura Ministerului
Administratiei si Internelor, Bucuresti, 2006, p.149.
106
http://jurnalul.ro/stiri/externe/atentatele-de-la -madrid-pedepse-de-311-865-de-ani-107506.html
107
http://www.evz.ro/campionii-actelor-teroriste-in-romania -arabii-si-kurzii-925016.html
98

utilizarea CBRN”
fost cetateni straini, turci de origine kurda sau arabi, care, într-un fel sau altul, aveau legatura cu
organizatiile din care faceau parte atentatorii. 108
Tentativa de atentat cu bomba, Piatra Neamt. În luna ianuarie 2013 autoritatile romane au
dejucat un atentat cu bomba pus la cale pentru o reglare de conturi între membrii unei grupari de
criminalitate organizata.
Din raportul de expertiza tehnica preliminara, preluat de catre surse mass media din motivarea
Curtii de Apel Bacau pentru arestarea preventiva a celor cinci persoane implicate, rezulta ca
sistemul exploziv era forma t dintr-o încarcatura exploziva sub forma unui pachet de forma
cilindrica, fixat de caroseria masinii. 109
Din aceasta ieseau mai multi conductori, unii ajungeau la un cleste de rufe, fixat si de
caroseria autovehiculului, ce avea doua lamele metalice dispuse pe partea interioara a clestelui,
lamelele erau despartite de o placa subtire nemetalica legata prin intermediul unui fir textil la o
ancora înfipta în cauciucul din fata a autoturismului.
Celelalte fire faceau legatura între capsa detonanta electrica – aflata în încarcatura exploziva –
si sursa de alimentare cu energie electrica dispusa pe exteriorul încarcaturii.
Ansamblul încarcatura, capsa detonanta electrica, sursa electrica de curent era înfasurat hârtie
si asigurat cu banda adeziva din material plastic.
La punerea în miscare a mijlocului auto, indiferent de sensul de miscare, firul textil smulgea
placa nemetalica dintre lamelele metalice de pe fata interioara a clestelui de rufe si permitea astfel
realizarea contactului între aceste lamele, deci a continuitatii circuitului prin care energia electrica
debitata de baterie se descarca pe filamentul capsei detonante care, la rândul ei, initia încarcatura
exploziva. 110
Deoarece IED -ul prezenta un nivel de risc deosebit de ridicat datorat cantitatii de exp loziv
estimat initial pe baza dimensiunilor sale de gabarit (4 kg) precum si a pozitionarii masinii fata de
locuintele din zona, s-a hotarât disruperea lui (lovirea cu un jet de apa concentrat în vederea
spargerii, ruperii, farâmitarii lui, fara initierea capsei detonante electrice sau încarcaturii de
exploziv).
108
Ibidem.
109
http://www.bacauexpres.ro/filmul-atentatului-de-la-piatra-neamt -cum-a-motivat-curtea-de-apel-bacau-arestarea-
preventiva-a-celor-cinci-persoane-implicate.html.
110
http://www.bacauexpres.ro/filmul-atentatului-de-la-piatra-neamt -cum-a-motivat-curtea-de-apel-bacau-arestarea-
preventiva-a-celor-cinci-persoane-implicate.html.
99

utilizarea CBRN”
Dupa analizarea dispozitivului s-a constatat ca era un dispozitiv exploziv improvizat, perfect
functional si apt de a detona. IED -ul continea ca încarcatura de baza un amestec de produse
chimice organice si anorganice care intra În categoria materiilor explozive si amestecurilor
explozive.
Cele aproximativ 1000 grame de exploziv, daca ar fi detonat, ar fi putut vatama grav sau
omori, ca urmare a efectelor directe sau indirecte a undelor de soc, personalul aflat în masina sau în
zona adiacenta acestuia. 111
Detonatia încarcaturii explozive produce unde de soc de mare intensitate care, la interferenta
cu organismele vii, produc raniri grave sau letale. De asemenea, aceste unde pot produce si
accidente indirecte ca urmare a spargerii geamurilor si punerii în miscare a cioburilor sau a
antrenarii a unor corpuri dure ce pot lovi oamenii aflati ocazional în zona.
Restaurantul Pescarus, Parcul Herastrau. În aprilie 1992, pirotehnicienii Inspectoratului
General al Politiei au dezamorsat un dispozitiv exploziv care fusese amplasat în portbagajul unui
autoturism Citroen parcat pe aleea de acces catre restaurantul Pescarus din Parcul Herastrau. 112
Dispozitivul exploziv avea peste sase kilograme de exploziv plastic C4 si peste 2.000 de bile
de otel cu circumferinta de 11 milimetri. fiind alimentat de la bateria masinii si actionat cu o
telecomanda de la o distanta de aproximativ 500 de metri”.
Tinta principala era atunci un cetatean irakian, cunoscut drept un apropiat al regimului de la
Bagdad, din acea perioada.
Benzinaria Istanbul Petrol. În februarie 1999, un dispozitiv la care s-a folosit exploziv
plastic a fost amplasat într-o masina abandonata în benzinaria Istanbul Petrol, de pe soseaua
Bucuresti-Giurgiu. Proprietarul benzinariei, un cetatean turc, a declarat în fata anchetatorilor ca “ar
fi avut probleme cu PKK pentru ca nu si-ar fi platit la timp taxele datorate organizatiei”.
Irish Pub, Piata Universitatii. În data de 8 aprilie 2000, într - un autoturism parcat în fata
localului “Irish Pub” din Piata Universitatii, în centrul Capitalei, a fost amplasat un dispozitiv
exploziv improvizat într-o teava cu diametrul de aproximativ opt centimetri, pe care “artizanul” o
umpluse cu Semtex (exploziv plastic). Bomba a fost plasata chiar sub scaunul soferului. Tinta:
111
Ibidem.
112
http://www.sursazilei.ro/bomba-de-la -piatra -neamt -pe-locul-doi-in-topul-celor-mai-puternice-dezamorsate-in-
romania.
100

utilizarea CBRN”
proprietarul masinii, un cetatean turc de origine kurda, ruda a unuia dintre liderii filialei din
România a PKK.
Voluntari –Ilfov, Februarie 2005. Un dispozitiv exploziv construit dintr- un cilindru de
aluminiu de aproximativ 5 litri care continea apa si carbura de calciu, un ceas si un sistem electronic
pentru producerea scânteii. 113
Drobeta Turnu Severin. În luna mai 2014 un dispozitiv explozibil artizanal a fost descoperit
în scara unui bloc din Drobeta Turnu Severin. Geanta suspecta, în care se afla dispozitivul
explozibil, a fost gasita de un instalator care lucra pe scara blocului. În urma verificarilor,
pirotehnistii au stabilit ca în geanta respectiva se afla un dispozitiv artizanal exploziv. Detonarea lui
ar fi avut efectul exploziei unei butelii.
Tot în aceasta sfera intra si atentatul din noiembrie 2002 când Dragos Ciupercescu a detonat
o grenada, furata din depozitul de munitii al unei unitati militare, pe trotuarul din fata Liceului „Jean
Monnet" din Bucuresti.
7. Concluzii
Problematica explozivilor,în general, precum si a celor fabricati artizanal este foarte complexa
si poate fi rezolvata doar prin cresterea selectivitatii si sensibilitatii tehnicii de depistare si
identificare, dar si prin actualizarea tehnicilor si metodelor de depistare si identificare la tendintele
amenintarilor teroriste, respectiv la noile tipuri de materiale utilizate, tehnici de realizare a IED, sau
de disimulare si plasare a lor. 114
Directivele si alte acte normative ale UE recomanda ca tehnologia, practicile si experientele
militare ar trebui avute în vedere si adaptate, daca este cazul, la aplicatii civile. Autoritatile de
aplicare a legii ar trebui sa colaboreze cu cele militare pentru schimburi de experienta si pentru
gasirea unor solutiilor optime la problemele comune.
Fara îndoiala ca se impune o colaborare activa în domeniile militar –structuri de ordine si
siguranta publica, pentru valorificarea experientelor dobândite de catre militari în teatrele de
operatii sau din activitati proprii de studiere si analiza, cu referire la fenomenologia actelor teroriste
113
http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/viata-pirotehnist-anonimii-dau-nas-nas -bombele-
1_50ba03337c42d5a663afcb77/index.html.
114
i_2078.html/ Univers Ingineresc nr.: 6/2008 (412).
101

utilizarea CBRN”
materializate cu vectori care au ca obiect explozibilii clasici, improvizati precum si cei greu
detectabili.
BIBLIOGRAFIE.
Lucrari de autor:
1.Chifu Iulian/Gândire Strategica/Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii
Internationale, Bucuresti, 2013.
2. Hornoiu Valerie, Optimizarea sistemelor de interventie care contin materiale explozive
Editura Ministerului Administratiei si Internelor, Bucuresti, 2006,
Legi,strategii:
3. Strategia Nationala de Aparare a României pentru perioada 2015 2019:
4. Document de lucru al serviciilor comisiei/rezumatul evaluarii impactului/Document de
însotire a Regulamentulului Parlamentului European si al Consiliului privind comercializarea si
utilizarea precursorilor de explozivi/ Comisia Europeana /Bruxelles COM(2010) 473/ SEC(2010)
1040.
Surse internet:
5. http://www.caleaeuropeana.ro.
6. http://www.agir.ro.
7. http://www.realitatea.net.
8. http://jurnalul.ro.
9. https://ro.wikipedia.org.
10. http://militar.infomondo.ro.
11. http://www.cotidianul.ro
12. http://www.antena3.ro.
13. http://observator.tv
14. http://www.evz.ro.
15. http://www.evz.ro.
16. http://www.bacauexpres.ro.
17. http://adevarul.ro.
102

utilizarea CBRN”
MODELAREA EXPLOZIILOR
Gabriel STUPU Cristian, POPITIU
Notiuni generale si scurt istoric privind materialele si substantele explozive

Studiul substantelor explozive si al fenomenelor de transformare exploziva a reprezentat o
tentatie si o preocupare constanta pentru cercetatorii si specialistii în domeniul explozivilor. Acesta
s-a configurat ca domeniu distinct, datorita mijloacelor costisitoare de experimentare si a
multiplelor dificultati în modelare, desi a reprezentat permanent o provocare, prin multitudinea
aplicatiilor practice si a efectelor acestora.
De-a lungul evolutiei umanitatii, pe masura înfiintarii organizatiilor si gruparilor teroriste,
materiile explozive si diversele tipuri de explozivi au intrat în atentia membrilor acestor grupari si
organizatii, pentru pregatirea si declansarea actiunilor lor, procedând la o serie de actiuni ilegale
pentru a intra în posesia explozivilor, materiilor sau substantelor explozive necesare.
În ultimele decenii, pe fondul cresterii semnificative a surselor de informare si a informatiilor
disponibile, membrii acestor organizatii au trecut la studierea modului de obtinere a substantelor
explozive si a fenomenelor de transformare exploziva si au procedat la confectionarea ilegala a
acestora în laboratoare clandestine, pentru a fi folosite ulterior în atacuri teroriste. Aceste actiuni
reprezinta amenintari si pericole majore la adresa securitatii statelor care lupta împotriva
terorismului, actiunile teroriste, indiferent de modalitatea în care acestea se comit, necesita a fi
prevenite si combatute la timp si eficient, de catre personalul institutiilor abilitate ale statelor
democratice europene, internationale si din întreaga lume.
Fundamentele protectiei antiexplozive si zonarea mediilorcu pericol de explozie

În acest subcapitol am prezentat semnificatiilor terminologicetehnice, consacrate în practica,
conform carora [1]:
a) Explozia se întelege ca fiind, de la caz la caz:
• transformarea brusca, a unui sistem termodinamic, în cursul careia energia
interna a sistemului dat este transferata înspre exterior prin intermediul efectuarii de lucru mecanic,
aceasta putând produce distrugerea obiectelor adiacente sau înconjuratoare;
103

utilizarea CBRN”
• reactia chimica sau fizica foarte rapida, violenta, însotita de degajarea unor
mari cantitati de gaze (vapori) si caldura si, deci, de efecte mecanice, termice, sonore, luminoase
etc., toate provocate de descompunerea unor substante explozive; evident, când reactia respectiva se
produce în incinte închise, ea genereaza sensibile cresteri bruste de presiune[2];
• procesul de descompunere a substantelor explozive si de transformarea
acestora în anumiti compusi chimici sau fizici, mai simpli, însotit de o mare dezvoltare de caldura,
lumina, zgomot si cu efectuare de lucru mecanic într- un timp foarte scurt.
Exploziile pot fi: deflagrante, când viteza lor de propagare este de ordinul a câtiva metri pîna
la zeci de metri pe secunda si detonante, cînd ele se propaga cu viteze mari sau foarte mari (pâna la
8000 ... 9000 m/s) [3]. Explozia generata de undele de soc ale altei explozii, anterioare, care s-au
produs la o oarecare distanta, se numeste explozie prin simpatie.
b) Incendiul se întelege ca fiind un foc mare care cuprinde si distruge ,partial sau total,
un anumit obiect (utilaj, masina, aparat tehnhlogic, recipient, rezervor etc.) sau obiectiv (instalatie,
platforma tehnologica, unitateindustriala etc.)[3].
c) Socul se întelege ca fiind actiunea brusca (practic instantaneu) si relativ puternica,
manifestata din exterior asupra unui element sau sistem care are efecte diferite si uneori
imprevizibile, de obicei mai daunatoare sau mult mai daunatoare decât atunci când solicitarea
corespunzatoare s-ar realiz aîn mod progresiv si, deci, relativ lent.
Din punct de vedere tehnic, socurile pot fi mecanice (ciocnirile + impacturile), hidraulice
(loviturile de berbec), termice, pneumatice, hidromecanice, termomecanice etc.
În ingineria mecanica, socul se identifica cu aplicarea brusca, exploziva, a unei sarcini sau
solicitari asupra unui element, sistem etc., actiune care cauzeaza aparitiaunor tensiuni mecanice si
deformatii sau distorsiuni mai mari decât cele constatate în conditiile aplicarii statice.
În general, orice explozie, soc, sau incendiu constituie efectul nedorit, adeseori catastrofal, al
actiunii uneia sau mai multor cauze tehnice, favorizatede împrejurari sau conditii create de
neglijente, lipsa de prevedere, nerespectarea prescriptiilor obligatorii de supraveghere si securitate
tehnica, a instructiunilor tehnice, nefacultative, de exploatare, a regulilor si normelor de prevenirea
incendiilor etc.
Asa cum s-a dovedit în practica curenta, în instalatiile tehnologice petrochimice moderne,
cauzele tehnice principale ale exploziilor - printre altele - sunt urmatoarele[1,2] :
104

utilizarea CBRN”
a) energia eliberata în urma unor oxidari rapide (ca, de exemplu, în conditiile arderii,
într- un volum limitat de aer, a unui amestecde vapori de substante combustibile etc.);
b) descompunerea rapida a unor compusi chimici;
c) polimerizarea necontrolata (decompozitia), cu eliberarerapida de energie.
Cauzele tehnice principale ale incendiilor din industria petrochimica sunt urmatoarele:
a) de natura electrica: scânteia si arcul electric, scurtcircuitul,electricitatea statica,
descarcare a electrica atmosferica (trasnetul);
b) de natura termica: focurile deschise (flacara de chibrit sau de bricheta,tigarile sau
mucurile de tigari aprinse, focurile facute în aer liber în anumitesituatii sau regim de santier, lucrari
de reparatii pe platformele tehnologiceetc., flacara lampilor de lipit, flacara oxigaz pentru sudare
s.a.), corpurileîncalzite, supraîncalzite sau incandescente (tunelurile, galeriile si cosurile defum sau
de evacuare a gazelor, instalatiile de încalzire centrala sau cele improvizate,radiatoarele si lampile
electrice, încalzitoarele electrice si lampilecu incandescenta, conductoarele electrice supraîncalzite,
alte suprafete saucorpuri puternic încalzite, scânteile din gazele de esapament, scânteile dezvoltate
de materialele combustibile sau cele rezultate la efectuarea unor lucrari (sudare,lipire, taiere etc.)
cu flacara, radiatiile luminoase si cele solare, autoaprinderea(de origine chimica, fizico-chimica sau
biologica) etc.;
c) de natura mecanica:actiunile mecanice generatoare de scântei (prin soc - lovire,
izbire s.a., prin aschiere sau abraziune - daltuire, polizare etc., prin frecare, prin apasaresau presare
etc.), exploziile de oricare tip, atacul hidrogenului, cedareaprin fluaj sau oboseala, distrugerea prin
vibratii sau rezonanta, cedarea-pierderea de stabilitate (flambare, voalare, colaps), fisurarea,
fragilizareaetc. ;
d) de natura chimica sau electrochimica: reactiile chimice exotermice, coroziunea si
electrocoroziunea, cocsarea, oxidarea si arderea metalelor, carburareasi decarburarea metalelor
feroase, depunerea sau precipitarea anumitorsubstante, compusii chimici etc.:
e) de natura mixta: actiunea sulfurii de fier, actiunea acetilurii de cupru, executarea
anumitor lucrari de deschiderea incintelor tehnologice, de întretinere - mentenanta sau reparare
(prin sudare, încarcare cu sudura s.a.) etc..
Principalele cauzele ale socurilor, în afara celor mentionate anterior, mai pot fi urmatoarele:
a) presurizarea (cuimpulsor) sau depresurizarea rapida;
105

utilizarea CBRN”
b) încalzirea sau racirea cu viteze mari (în general, de peste 30 ... 70°C/h),respectiv
blocarea dilatatiilor si, deci,împiedicarea dilatarii libere;
c) actionarea brutala a elementelor si sistemelor de închidere si deschidere a incintelor
tehnologice (conducte , aparate,recipiente, rezervoare etc.) cu regim baric;
d) cuplarea în regim termic de functionare, fara preâncalzirea corespunzatoare, a
anumitor sisteme tehnologicesimple sau complexe (în special pompe calde) s.a.m.d.
În prezent, pe plan mondial, cercetarea si prognozarea alternativelor de survenire, pe
platformele instalatiilor tehnologice petrochimice, a evenimentelorde tipul exploziilor, incendiilor si
socurilor constituie probleme cu grad de complexitate si dificultate deosebita, care se abordeaza si,
deci, seexamineaza sau se rezolva pornindu-se de la conceptul de risc tehnic acceptabildin punctul
de vedere al securitatii tehnice, umane si sociale, uneori apelându-se la fundamentele teoriei
hazardului sau la cele ale teorieicatastrofelor [5].
Accidentele chimice
Accidentul chimic poate fi definit ca o eliberare necontrolatã în mediul înconjurator a unor

substante toxice industriale la concentratii mai mari decât concentratiile maxim admise, punând
astfel în pericol sanatatea populatiei[5].
Organizatia Mondia lã Sãnãtãtii (O.M.S.) apreciaza cã în lume se produc câteva accidente
chimice pe saptamâna [6].
Din fericire, numai un procent foarte mic dintre acestea pun în pericol sanatatea oamenilor din
împrejurimi. Dar unele din accidentele care s-au produs în ultimul deceniu, au fost însotite de
emisia unor substante extrem de nocive în urma carora multe persoane si-au pierdut viata, multe au
fost intoxicate.
Sunt considerate substante toxice industriale(S.T.I.), substantele chimice care datoritã

proprietatilor lo r fizice, chimice si fiziopatologice în concentratii mici, produc intoxicatii oamenilor
si animalelor la distante foarte mari, depasind limitele agentului economic sursã toxicã.
106

utilizarea CBRN”
Caracteristicile focarului chimic
Substantele toxice se pot evacua în mediul înconjurator ca urmare a unei avarii la instalatia
sursã toxicã, prin scurgere, deversare, esapare etc raspândindu-se pe teren sau în atmosferã, în
interiorul constructiilor de protectie sau de retentie, creând un focar chimic.
În cazul unui accident chimic, sursa toxica se raspândeste în mediul înconjurator, de regulã,
întreaga cantitate de S.T.I. existentã în instalatie.
a) sub formã lichidã sau de gaze lichefiate, S.T.I. se poate raspândi în spatiul de retentie
creând o suprafatã de contaminare ce poate avea dimensiuni de câteva sute sau mii de metri.
b) sub formã de gaz sau vapori, comprimat sau la presiune normalã, S.T.I. se emite în mediul
înconjurator instantaneu sau într-un interval scurt de timp. Se formeaza în acest fel un nor toxic.
De pe suprafata de contaminare, prin procese complexe de evaporare-vaporizare, substantele
toxice, împreunã cu vaporii generati de scurgerea (deversare, explozie) initiala, creeaza si în acest
caz un nor toxic.
Norul toxic este deplasat de vânt. Rezultã astfel o zonã de actiune a norului toxic, de forma
tronconica.
În conditii de calm atmosferic, zona de actiune a norului toxic are forma emisferica.
Dimensiunile zonelor de actiune a norului toxic se stabilesc pentru valori letale (zona letala)
sau de intoxicare (zona de intoxicare ).
Zona letala – este consideratã zona de actiune a norului toxic în care concentratia S.T.I.
(concentratia letalã) are o valoare la care prin inhalare se produce moartea unei persoane într-un
timp de cel mult 15 minute.
Zona de intoxicare – zona de actiune a norului toxic în care concentratia S.T.I. (Concentratia
de intoxicare) are o valoare la care actiunea sa în timp de 1 – 5 minute produce intoxicarea
organismului uman, fiind necesar tratament medical (limita de suportabilitate).
Focar chimic spatiul în care S.T.I. îsi manifestã actiunea vatamatoare, ca urmare a unui
accident chimic.
Parametrii focarului chimic – se determina de catre întreprinderea sursa de pericol chimic.
Acesti parametri se refera la:
a) cantitatile medii zilnice de S.T.I. existente în instalatii (rezervoare) sursa de pericol
chimic;
107

utilizarea CBRN”
b) cantitatea de substantace este probabil a se elibera în unitatea de timp, în caz de
accident chimic;
c) proprietatile fizice ale S.T.I.;
d) suprafata de raspândire a S.T.I.;
e) valorile concentratiei letale si de intoxicare;
f) directia de propagare a norului toxic;
g) durata de actiune a norului toxic (persistenta)
Accidentele chimice pot fi:
a) accidente chimice minime – atunci când într-o instalatie-sursa toxica (sursa de
pericol chimic) se produce o avarie controlabila, urmata de eliminarea unor cantitati de substante
toxice în mediul înconjurator.
b) accidente chimice maxime – atunci când la instalatia sursã toxica se produce o avarie
necontrolabila.
În acest caz, din instalatia sursã toxica se eliminã în mediul înconj urãtor o mare parte sau
întreaga cantitate de substantã toxicã..
Figura 1.1.Zonele posibile de avarie si norii toxici care se pot forma în atmosfera [5]
Zonele de risc chimic sunt situate în acele puncte de pe teritoriul tarii unde exista agenti
economici importanti care stocheaza, prelucreaza, transporta sau produc substante periculoase
(toxice).
108

utilizarea CBRN”
Se estimeaza la nivel national existenta a circa 50 de astfel de puncte sursa de risc, fara a mai
pune în evidenta numarul si frecventa transporturilor unor astfel de substante.
În România, în ultimii 20 de ani, putem aminti ca accidente chimice majore:
a) 10 noiembrie 1979 – la Intreprinderea de Medicamente Bucuresti, a explodat un vagon
cisterna cu amoniac lichefiat, fiind încãrcat cu 5 To peste capacitate. Au murit 27 de persoane si au fost peste
175 intoxicati grav, iar zona a fost contaminatã pe o suprafata de 1,5 Km2 .
b) 28 iulie 1988 - la Întreprinderea Chimicã din Falticeni, din neglijenta s-au pompat 149 To
acid sulfuric într-un rezervor cu 600 To acetocia nhidrina. S-a produs o reactie chimic ã în lant cu degajare de
cãldurã si cresterea presiunii care a dus la explozia rezervorului si formarea unui nor toxic, continând acid
sulfuric, dioxid de sulf, acid cianhidric.S-a produs contaminarea râului Siret si afectarea unei ferme de vaci
din apropiere, unde au fost înregistrate 107 animale moarte.
c) 30 ianuarie 2000 – la S.C AURUL S.A. Baia Mare (societate mixta româno-australiana ce
avea ca obiect de activitate recuperarea aurului si argintului prin retratarea sterilului din iazuri amplasate în
zona Baia Mare), s-a produs o bresa de 25 metri în digul de amorsare si deversare în exterior a cca
100.000m.c. cu suspensii si cianuri în 11 ore. Urmarile acestei deversari au fost contaminarea cu cianuri a
râurilor Lapus, Somes, Tisa si Dunare, afectarea florei si faunei râurilor amintite, contaminarea a cca 20 ha
teren agricol, infectarea a 9 fântâni din localitatea Bozânta Mare.
d) - Noaptea de 6-7 decembrie 1983, rafinaria Teleajen. Explozie în timpul probelor
tehnologice la instalatia piroliza, soldata cu 27 de morti, 39 de raniti, distrugeri materiale pe o raza de 250
metri.
e) februarie 1985, rafinaria Teleajen. O scurgere de propan, la o conducta sparta ca urmare a
înghetului (instalatia dezasfaltare cu propan) produce o deflagratie în zona cu un bilant tragic: 23 de morti si
28 de raniti.
f) 24 mai 2004, Mihailesti. În urma unui accident rutier, un incendiu izbucnit la rezervorul
unui camion rasturnat a dus la încalzirea încarcaturii cu azotat de amoniu la peste 215°C provocând o reactie
de descompunere violenta; în deflagratie au murit 20 de oameni (dintre care sapte pompieri si doi ziaristi).
La nivel mondial în ultimii 20 de ani, putem aminti ca accidente chimice majore :
a) 4 ianuarie 1966, Feysin, Franta. Un incendiu a provocat explozia succesiva doua sfere
de propan. Au murit 18 oameni si au fost 84 de raniti.
b) 10 iulie 1976, Seveso, Italia. În urma unei explozii pe un amplasament chimic, s-a
format un nor toxic, încarcat cu dioxina, necesitând evacuarea a peste 15000 de persoane. În urma
acestui accident, la nivelul Uniunii Europene a fost elaborata o Directiva, numita « Seveso », în
109

utilizarea CBRN”
scopul informarii populatiei în legatura cu riscurile chimice si asupra conduitei necesar a fi adoptata
în caz de pericol. Directiva a impus operatorilor economici sa întocmeasca studii de analiza a
riscurilor (calitativ si cantitativ) si sa adopte mijloace de prevenire, functie de nivelul de pericol.
c) 19 noiembrie 1984, Mexico. Explozia unei cisterne de GPL într-o statie de carburanti
a facut 574 de morti, 1200 de disparuti, 7000 de raniti.
d) 3 decembrie 1984, Bhopal, India. O explozie în interiorul unei fabrici de pesticide
apartinând Union Carbide, a dus la dispersia în atmosfera a 40 de tone de gaz toxic (izocianat de
metil), soldata cu uciderea a 8000 de persoane.
e) 21 septembrie 2001 Toulouse, Franta. Într-un depozit de nitrat de amoniu explodeaza
70 de tone, formând un crater cu diametru de 30 metri si o adâncime de 20. Catastrofa a provocat
31 de morti, 2500 de raniti grav, 8000 de raniti cu leziuni mai usoare. Au fost distruse numeroase
locuinte, mai multe fabrici, institutii (scoli, licee).
f) 11 decembrie 2005, Buncefield, Anglia. Trei explozii într-un terminal petrolier
apartinând Total Gas, a declansat un incendiu de proportii, considerat ca fiind cel mai mare
eveniment de acest tip din Europa (43 de raniti).
Explozii si incendii în instalatiile tehnologice
Referindu-se la industria chimica organica, în general, Vallaud si Damel [7], considera ca

fiind principale urmatoarele riscuri în exploatarea instalatiilor chimice:
a) incendiile si exploziileale caror pericole s-au accentuat mult, odata cu dezvoltarea si
extindereaindustriei petrochimice,
b) caracterul toxic al majoritatii substantelor si produselor implicate în procesele
tehnologice ale petrochimiei moderne.
Înmod frecvent, fenomenele care pot provoca explozii si incendii sunt
inflamarea,autoaprinderea, arderea, cedarea mecanica brutala, desetansarea, electricitateastatica
s.a.[8].
Existenta în procesele tehno logice a fluidelor inflamabile se poate solda în anumite conditii
cu:
a) explozii provocateprin emisia de vapori (gaze) inflamabili (e), care, în atmosfera, dau
amestecuriexplozive
110

utilizarea CBRN”
b) explozii datorite amestecurilor de suspensii lichide cu aerul.
De fapt, nu lichidele sînt inflamabile, ci numai vaporii (gazele) emisi(se) decatre acestea- în
amestec cu un comburant.
Din punctul de vedere al exploziilor,caracteristicile semnificative ale amestecurilor
inflamabile sunt limita de explozie,pragul de explozie, viteza de propagare, violenta exploziei,
densitateavaporilor, punctul de aprindere, punctul de scînteie electrica etc.
Prevenirea exploziilor presupune, printre altele, evitarea surselor termicede inflamare),
detectarea cu explozimetre, verificarea instalatiilor electricesi asigurarea corespunzatoare a
ventilatiei, iar protectia antiexploziva obligaa valorificarea tuturor posibilitatilor care, în alternativa
unor explozii, leamortizeaza efectul într-un timp minim [8].
Limitarea efectelor propagarii unor exp lozii se poate face fie prin intermediul unor dispozitive
fixe (membranesi discuri de securitate/siguranta sau panouri suflabile), fie cu ajutorulunor
dispozitive mobile (clape sau guri de explozie si supape de securitate/siguranta) .
În S.U.A., exploziile accidentale se exclud din calculele ingineresti oride cîte ori
probabilitatea aparitiei lor este mai mica decît 1 x 10-7 pe an saudresiunea din frontul aerian al undei
de soc se situeaza sub 0,07 bar.
Riscurile autoaprinderii
Asa cum nota Lubas [4], pentru evaluarea riscurilor autoaprinderii, estenecesara cunoasterea -
inainte de toate a temperaturii de autoaprindere, carenu este o marime constanta, ci depinde de
caldura degajata si, de asemenea,de conditiile schimbului termic (volumul si forma recipientului sau
aparatului,cantitatea de substanta inflamabila in unitatea de volum, presiunea din sistemetc.).
Un alt factor determinant este perioada de inductie sau durata intirzierii la autoaprindere, de
fapt, autoaprinderea masurând durata care seevidentiaza din momentul incalzirii substantei date si
pâna în momentul aparitieiflacarii, durata respectiva de asemenea nefiind constanta si depinzând
decompozitia amestecului, de temperatura initiala si de presiune.
Practic, perioadade inductie devine semnificativa ori de cite ori asupra substantei inflamabile
actioneaza surse de aprindere cu intensitate joasa, de ex. scântei.
111

utilizarea CBRN”
De mentionat ca unele substante inflamabile se potcombina cu oxigenul chiar la temperaturi
joase (10 ... 20°C) si aceasta faraaport de caldura din exterior, in care situatii devine posibila
autoincalzireasi, deci, autoaprinderea.
Drept urmare, la prelucrarea si depozitarea unorasemenea substante se va controla minutios
temperatura lor si nu se va uitaca, in conditiile date, riscurile autoaprinderii se mentin de la câteva
ore pâna la câteva luni.
În general, substantele autoinflamabile se grupeaza astfel [10]:
a) substantele(produsele) de origine vegetala - turba, fânul, materialullemnos etc.;
b) carbunii minerali - antracitul, carbunii bruni, huila;
c) uleiurile (de floarea soarelui, de in, de cânepa etc.) si grasimile;
d) diferite substante chimicesi amestecurile lor.
Acestea din urma, la rândul lor, se împart în:
a) substante care seautoaprind în contact cu aerul (combinatiile piroforice, fosforul alb,
negrulde fum, pulberile de aluminiu si de zinc) ;
b) substante care se autoaprindsub actiunea apei (metalele alcaline, carburile metalelor,
sulfura de sodiu, sulfura acida de calciu);
c) oxidanti care cauzeaza autoaprinderea substantelor inflamabile (clorul, vaporii de
brom, oxigenul si oxizii azotului);
d) substante instabile, care - în decursul timpului - se descompun în conditiile
depozitarii sau sub actiunea caldurii.
Pentru industria petrochimica, pericolele cele mai mari le prezinta combinatiile piroforice,
respectiv acele combinatii chimice ale metalelor, a carortemperatura de inflamare este inferioara
temperaturii de inflamare a metalului însusi.
Cel mai frecvent apar combinatiile FeS si FeS2 , care sunt sensibilela oxidare si se autoaprind
la presiunea atmosferica si la temperaturi relativjoase.
În mediul de petrol brut sau de produse petroliere, autoaprinderea sulfuriide fier nu se
produce, deoarece, evident, lipseste accesul oxigenului.
Deasupra nivelului de lichid din rezervoare, autoaprinderea in discutie deasemenea nu se
produce sau survine rar, deoarece oxidarea decurge lent înatmosfera amestecului inflamabil din
spatiul de gaze, formându-se numai opelicula subtire pe suprafata interioara tehnologica.
112

utilizarea CBRN”
Cele mai periculoase si active sunt, însa, depunerile proaspete de sulfura de fier, deoarece
acestea,la contactul nemijlocit cu amestecul spatiului de gaze al rezervoarelor, se supraîncalzesc
pâna la 600 ... 700°C, putând cauza incendii sau explozii.
În practica, autoaprinderi s-au constatat si la temperatura mediuluiambiat (circa 20°C), cu
ocazia pomparii produselor petroliere - când, in urma contactului cu aerul, survin oxidari energice -
si a repararii unor schimbatoarede caldura, coloane, absorbere etc., mai ales în conditiile instalatiilor
tehnologice care prelucreaza medii gazoase ce contin diferite combinatii de sulf.
În aceasta ultima alternativa, principalii agenti agresivi sînt hidrogenul sulfurat si dioxidul de
carbon, sulfurile formându-se în prezenta efectului amplificator al CO2 - mai ales în zonele cu
temperatura ridicata si concentratiemare de intrusi acizi.
De remarcat ca, cel mai des, incendiile si exploziile, cauzate de autoaprinderi,se produc seara,
primavara si toamna, în timpul golirii sau imediatdupa golirea rezervoarelor, cîhd depunerile
piroforice sunt descoperite, iar înincinta lor - racita - patrunde aerul proaspat.
Preîntîmpinarea formarii depozitelor de sulfuri de fier impune purificareade H2 S a mediilor
tehnologice gazoase si, de asemenea, combaterea coroziuniisuprafetelor interioare de lucru.
Riscurile norilor liberi de gaze/vapori

Aglomerarea teritoriala a instalatiilor tehnologice petrochimice modernea sporit considerabil
pericolele pe care le implica emanatiile unor cantitatimari de hidrocarburi usoare si foarte usoare,
deoarece, vaporizându-se, acesteaformeaza nori liberi explozivi de dimensiuni gigantice.
Nu întotdeauna, însa, esaparea sau evacuarea, aruncarea sau scaparea etc., în atmosfera, a
hidrocarburilor fierbinti si a altor combinatii orga nicese soldeaza cu consecinte grave.
Bunaoara, în literatura [10] se citeaza cazul unei fabrici chimice în care, scapându-se câteva
tone de ciclohexan fierbinte,s-a format un nor cu perimetrul de pîna la 100 m, dar acesta nu s-a
inflamat, desi a intersectat câteva surse stationare si mobile de flacara.
Secunosc, de asemenea, cazuri când flacara s-a propagat prin norul de vapori inflamabili asa
de lent, încât oamenii au reusit - fugind - sa iasa în afaranorului respectiv.
În conditiile inflamarii si arderii într-un spatiu neânchis,nu se pot dezvolta suprapresiuni
distrugatoare.
113

utilizarea CBRN”
Determinate de dimensiunile si forma norilor respectivi, de turbulenta si gradulamestecarii cu
aerul, de puterea sursei de inflamare si, de asemenea, de capacitateade reactie a gazelor sau
vaporilor, norii mari sunt periculosi nu numai pentru ca contin o imensa cantitate de combustibil, ci
si pentru ca prezinta o probabilitate amplificata de întîlnire cu flacara.
În plus, pe masura propagarii flacarii în masa acestor nori, viteza flacarilor creste, turbulenta
se intensifica,iar suprapresiunea suplimentara sporeste.
Norul extins în planul orizontalconfirma actiunea vîntului, care, evident, îmbunatateste
turbulentasi intensifica amestecarea hidrocarburilor cu aerul. Importanta prezinta si înaltimea
(grosimea) norului liber de gaze/vapori, întrucât flacara se deplaseaza mai repede în directia
verticala si mai domol în cea orizontala.
Desigur, daca scaparea de hidrocarburi survine în conditii de presurizarea sistemului
tehnologic dat, atunci amestecarea cu aerul este sensibil mai usoara, în plus, lichidele nu numai ca
se vaporizeaza rapid, dar se sipulverizeaza, formînd ceata si aerosoli, care, în conditii de explozie,
sunt medii mai periculoase decât vaporii si gazele.
Fiind "spalate" prost de catre flacara, constructiile metalice, aparatele detip coloana si alte
aparate tehnologice, aflate în zona de ardere, contribuiela ameliorarea turbulentei norilor liberi si
faciliteaza, astfel, propagarea flacarii si înspre zonele de nor sarace în aer.
Hidrocarburilesaturate, cele nesaturate si oxizii alchenelor ard cu viteza mai mare.
Se impune, deci, ca posibilitatea formarii si explodarii norilor liberi degaze/vapori sa fie
considerata ca atare înca din fazele proiectarii instalatiilortehnologice.
La vremea sa, Davenport [10] a sugerat urmatoarele:
1) camerelede comanda si alte constructii industriale sa poata suporta presiuni
suplimentareridicate;
2) oriunde este posibil, sa se prefere amplasarea deschisa,sub cerul liber, a utilajelor;
3) rezerva apei de incendiu sa fie prevazutapentru cel putin 4 h, iar actionarea pompelor
de incendiu sa fie autonoma, de tip diesel, în sistem protejat si nepericulos pentru instalatia data;
4) comanda drencerelor sa fie plasata în afara conturului zonei potentialpericuloase (cu
pericol de explozie);
5) teritoriul instalatiei propriuzise,aparatele tehnologice, rezervoarele, pompele,
estacadele, rampeleetc. sa fie protejate antifonic prin intermediul sistemelor automate cu
114

utilizarea CBRN”
sprinklere/svinclere, toate comandate de traductoare de temperatura si/sau
detectoare(semnalizatoare) de gaze inflamabile, ori prin adoptarea altor masuritehnice [4];
6) echiparea cu lansatoare automate de spuma si de apa pulverizata (perdele);
7) realizarea de sisteme de drenare care sa asigureevacuarea simultana a hidrocarburilor
si substantelor diferite, de asemeneaa apei date de sistemele PSI (sprinklere, furtunuri etc.);
8) respectarea drasticaa zonelor, intervalelor si distantelor impuse prin regulamentele
PSI-PCI[12];
9) echiparea cu armaturi suplimentare;
10) utilizarea de aparatetehnologice care functioneaza cu cantitati mai mici de fluide de
lucrus.a.m.d.
Riscurile altor gaze si ale sudarii

Unul dintre cele mai violente gaze explozive este acetilena, concentratiile sale de 2,5 ... 80,0%
voI. în aer putînd exploda si genera suprapresiuni de circa 10,5 bar în numai 0,002 s [1,3,8]. În
intervalul de concentratii mentionat, inflamareapoate fi produsa chiar de catre surse termice cu
temperaturi joase.De retinut ca amestecurile oxiacetilenice sunt mult mai violent explozive decât
cele aer-acetilena.
De altfel, chiar în absenta oxigenului, acetilena se poate descompune în mod exploziv.
Literatura de specialitate citeaza numeroase accidente serioase, datorite acumularii unor
volume mici de amestec aer-acetilena sau oxigen-acetilena în spatii foarte mici si inflamarii
acestora de la arzatorul de sudare.
Prin urmare,acetilena nu se va folosi ca atare în apropierea dulapurilor, boxelor,cofretelor etc.,
impunându-se preântâmpinarea emanatiilor accidentale de acetilena nearsa ori de câte ori lucrarile
de sudare se executa în zone cu posibilitatide acumulare a gazelor.
Exemplificativ, se relateaza un accident cauzat de explodarea unui amestec de aer-accetilena,
acumulat într-o cutie de scule [4]. Un sudor, dupace si-a asezat tabla pe masa de lucru, fixînd-o în
menghine, a procedat laracordarea buteliilor de gaze (acetilena si oxigen), apoi a luat arzatorul
(becul) de sudare - care era de tip vechi si se presupune ca avea scapari de gaze - l-a adus deasupra
mesei de lucru, l- a asezat cu duza înspre cutia de scule sia plecat la magazie, pentru o discutie cu
magazionerul.
115

utilizarea CBRN”
Revenind la loculde munca, sudorul si-a aprins becul, a început sudarea si, imediat, s-a
produso explozie. Cutia de scule s-a dezintegrat, sfarîmaturile sale s-au împrastiatprin atelier, unele
fragmente au perforat tavanul, aflat la înaltimea de 3 m, iar sudorul a suferit rani si fracturi la mâna
dreapta. Accidentul respectiva fost cauzat de o mica scurgere de acetilena, care s-a acumulat în
cutiade scule, în timp ce sudorul se afla la magazie si s-a inflamat, explodând, înmomentul începerii
sudarii.
Se cunoaste, de asemenea, cazul unui om ce si-a pierdut un brat, în urma exploziei de
acetilena într-o incinta care, ca volum, nu depasea cutia de sculea sudorului.
Deosebit de periculos este si propanul, deoarece, fiind mai greu decât aerul, el se poate
acumula în cele mai joase incinte sau locuri. Pentru exemplificare,se relateaza doar un singur
accident [4] utilizând un arzatoroxipropan pentru debitarea tablelor destinate constructiei unui
recipientsferic, un sudor a hotarît ca, pe timpul noptii, pentru a-si proteja aparatul,sa nu deconecteze
arzatorul respectiv de la furtunurile flexibile. Deconectarea a efectuat-o, însa, în dimineata zilei
urmatoare, iar la circa lh45min dupa amiaza, în zona respectiva, un alt sudor a procedat la sudarea
electrica a unei balustrade. Îndata ce s-a amorsat arcul electric, s-a produs o explozieputernica, dar,
din fericire, sudorul a suferit arsuri numai la gât si la încheietura mâinii, masca de protectie
salvîndu- i fata. Asa cum a stabilit expertizatehnica, explozia respectiva s-a datorit acumularii
propanului, scapat prinarzatorul oxipropan si inflamarii sale, în conditiile amorsarii arcului electric.
Cauzele principale ale incendiilor si exploziilor, generate prin lucrari de sudare, sunt
urmatoarele [1,4]:
1) efectul direct al flacarii sau al arculuielectric;
2) efectul termic, în special cel corespunzator conductivitatii termice;
3) scânteile, respectiv brocurile (stropii de metal incandescent).
Explozii dezastruoase pot fi cauzate, de asemenea, de catre etilena,mai ales în regim de
decompozitie [13]
Explodarea recipientelor sub presiune pentru gaze Iichefiate

Analiza cedarilor recientelor sub presiune (RP) pentru gaze lichefiate (rezervoare,
autocisterne, cisterne de cale ferata etc.), care au fost însotite deîncalzirea corpului lor si apoi de
explozie, a dovedit ca, în aproapetoate cazurile, cauza a fost mereu una si aceeasi, respectiv
116

utilizarea CBRN”
scurgerea sauscaparea de gaze lichefiate (GL) din recipient si existenta unei surse oarecare de
initiere a incendiului. În astfel de circumstante, GL aflate în RP se încalzesc,presiunea fazei de
vapori creste si, dupa un anumit timp, intra înfunctiune supapele de secur itate, ceea ce amplifica
evacuarea si scapareade GL si intensifica incendiul.
Evident, temperatura partii de corp metalic,aflate în contact direct cu GL, se modifica
nesemnificativ, însa cea a restuluicorpului, necontactata de GL, creste brusc, ca urmare a acumularii
unei maricantitati de caldura.
Cum rezistenta la plesnire a sistemului scade cu crestereatemperaturii, dupa putina vreme (10
... 20 min) de la initierea incendiului,actiunea combinata a cresterii presiunii interioare, încalzirii
locale sauzo nale a corpului si diminuarii rezistentei mecanice a metalului utilizat sesoldeaza cu
cedarea (fisurarea, craparea, plesnirea, dislocarea, desetansarea)RP. Imediat dupa aceasta, de
regula, survine explozia, care este urmata deunda de soc ce distruge complet RP. În acest moment,
expulzarea violentaa GL inflamate ia forma unei imense bile de foc, fragmentele de RP
fiindaruncate în spatiu, la distante considerabile [14].
Foto 1.2. Explozia unui rezervor de GPL [14]

Asa cum o demonstreaza practica mondiala, cedarile care se producastfel, în
conditiilemijloacelor de transport tehnologic (autocisterne, cisterneCF etc.), rezervoarelor sferice
sau cilindrice orizontale pentru GPL si instalatiilortehnologice specifice, se soldeaza cu consecinte
dintre cele mai grave.Aceasta si pentru ca rapiditatea extinderii incendiului, succedata la putin
timp de explozia spatiala, îngaduie numai posibilitati limitate pentru evacuareaoamenilor din
zona primejdioasa si pentru desfasurarea actiuniloreficace, antiavarie si de salvare, care se impun.
117

utilizarea CBRN”
Explozii si incendii în parcurile de rezervoare
O analiza a incendiilor care s-au produs în depozitele petroliere, în decurs de 25 de ani,
efectuata de catre T.Chil[17], a condus la urmatoarele concluzii principale:
1) cresterea numarului de incendii în depozitele de hidrocarburi ale rafinariilor de petrol
si combinatelorpetrochimice a fost consecinta directa a unor avarii provocate de
deplasarileaccidentale ale conductelor, de actiunea îndelungata a coroziunii si de ruperea
sistemelor de etansare sau de ventilatie;
2) conditiile atmosferice deasemenea au avut o influenta determinata, în general
cunoscuta, asupra cauzelorsi proportiilor incendiilor;
3) extinderea si, deci, amploarea incendiilora depins nu numai de conditiile atmosferice,
de mijloacele si instalatiile disponibile pentru prevenirea si combaterea lor, respectiv de gradul de
dotaresi instruire al echipelor de interventie, ci si de amplasamentul rezervoarelorincendiate, de
existenta unor constructii speciale cu efecte de ecranare (diguri,pereti s.a.) etc.;
4) rezervoarele de tip standard (cu capac fix) cu diametrul de 25 m, neechipate cu
camere stationare de spuma, se pot considera ca fiind rezervoare potential incendiabile, combaterea
incendiilor în asemenenea cazuri fiind aproape imposibila; daca rezervoarele de tipul respectiv
suntechipate cu camere stationare de spuna, atunci stingerea incendiilor devine posibila pentru
diametre pâna la 50 m;
5) combaterea cu succes a incendiilorîn cazul rezervoarelor cu capac plutitor depinde, în
primul rând, de profesionalismul interventiei si de ritmul în care sînt folosite mijloacele tehnice de
stingere a incendiilor; se precizeaza ca, în cazul acestor din urma rezervoare,cea mai mica întîrziere
se poate solda cu declansarea unor adeva ratecatastrofe.
Cererea tot mai mare de energie a dus în ultimii ani la cresterea capacitatii bazelor si
depozitelor de hidrocarburi (pâna la 5 ... 15 milioane de m3 ), respectiv a capacitatii nominalede
depozitare a rezervoarelor cilindrice verticale (pîna la 150.000 m3 ).
Inaceste noi conditii, prevederile normelor vechi de prevenire a incendiilor s-audovedit a fi nu
numai incomplete, ci chiar necorespunzatoare. S-a constatat,de altfel, ca practica amplasarii în grup
(în parc) a rezervoarelor - cu distanteîntre ele egale cel putin cu cel mai mare diametru - si
îndiguirea fiecaruirezervor în parte (în scopul formarii unui bazin de retinere, de capacitate egala cu
118

utilizarea CBRN”
cea a rezervorului dat), în cazul marilor depozite de hidrocarburi,nu asigura o buna securitate
tehnica din punct de vedere PSI.
Indiguirea respectiva împiedica accesul catre rezervorul incendiat si îngreuneaza, astfel, lupta
cu focul. în. plus, hidrocarburile arzânde deverându-se pe o mare suprafata, aceasta putând duce la
extinderea focului si incendierea rezervoarelorînvecinate.
Pentru perioada când rezervoarele se încarca/umple sau se reâncarca/reumplere cu
hidrocarburi, amestecarea aerului existent în rezervorul gol sau îmbogatirea amestecului existent în
rezervorul anterior descarcat/golit cu vaporii lichiduluivolatil respectiv se face repede si intens,
astfel ca, într- un timp destul de scurt,amestecul de aer si gaze/vapori din spatiul liber al
rezervoarelor devine exploziv.
În aceste conditii, existenta celor mai neînsemnate surse de inflamare(descarcari
electrostatice, depuneri piroforice, cadere de trasnet etc.) poateduce la explozia si incendierea
rezervoarelor afectate.
Printre cele mai importante masuri tehnice privind prevenirea exploziilorla rezervoarele
cilindrice verticale cu capac fix, pentru hidrocarburi, James I. Chang [17], mentioneaza:
1) eliminarea sau diminuarea degajarilor de gaze sau vaporide hidrocarburi;
2) determinarea si, deci, cunoasterea exacta a conditiilormeteorologice (în special
directia predominanta a vântului) si topografice, caracteristice locului;
3) determinarea si, deci, evaluarea proprietatilor mediilor emanate (punctul de
inflamare, viteza de propagare a exploziei etc.).
TotJames I. Chang, enumera urmatoarele principii ale prevenirii exploziilor :
a) evitareaformarii atmosferelor explozive, respectiv a unor medii apte pentru
propagarea flacarii;
b) îndepartarea oricaror surse de aprindere a flacarii (scânteii) generatoare de explozie;
c) limitarea propagarii frontului incendiaral exploziei si a deteriorarilor cauzate de
explozie.
Se cunoaste, acum, ca utilizareade gaze inerte, pentru prevenirea formarii de amestecuri
explozivesau inflamabile (gaze-aer sau gaze-vapori), reprezinta o metoda extrem deeficienta si
putin costisitoare, fata de alternativele cu instalatii conventionale(cu apa, cu spumanti chimici sau
mecanici etc.).
119

utilizarea CBRN”
De altfel, într-un asemeneacontext, s-a si sugerat ideia construirii unor aparate care, plutind pe
suprafatalibera a hidrocarburilor depozitate, sa declanseze spontan sisteme generatoarede gaze
inerte, imediat ce se detecteaza cresterea nepermisa de temperaturasau formarea de amestec
exploziv [18,19].
Explozii si incendii la conductele de transport titei si gaze

O analiza a cauzelor incendiilor si a exploziilor la conductele de transport titei si gaze a fost
realizata de catre T.Chis [18].
Astfel la o conducta de transport titei încendiile se pot datora:
a) erorilor de operare –deschiderea unei vane de aerisire de pe traseul conductei, urmata de
scurgerea de gaze catre o sursa de foc,
b) erorilor de întretinere- sudura pe o conducta cu titei si gaze,
c) Erori ale aparatelor de masura- aparate sub limita de masurare urmata de spargerea
aparatelor si degajarea de gaze tip spray, urmata de aprinderea lor,
d) electricitate statica,
e) ruptura conductei datorate mediului,
f) atacuri teroriste,
g) accidente auto, etc.
În Romania în ultimii 20 de ani la sistemul de transport magistral de transport titei, gazolina,
etan si gaze naturale au avut loc mai multe accidente cele mai catastrofale fiind urmatoarele:
a) Conducta de transport etan Tulburea-Pitesti, 10 iulie, 2008. Comuna Dânculesti, Judetul
Gorj,
• cauze –coroziunea conductei,
• consecinte –un om mort si 20 de case distruse,
• la ora 6,20 a avut loc spargerea conductei. Fiind o zona de tip depresiune si atmosfera
încarcata, etanul s-a depus pe sol si de la o tigara aprinsa s-a declansat explozia,
• încalcari legale: nu s-a monitorizat presiunea pe conducta, gazul nu era marcat cu odor
pentru semnalizarea prezentei sale.
b) 22 august 2009, explozie la o conducta de transport gazolina, localitatea Baleni, judetul
Dâmbovita.
• cauze –spargerea conductei în scop de sustrageri de produse petroliere,
• consecinte –2 oameni morti,
120

utilizarea CBRN”
• la ora 6,00 a avut loc spargerea conductei. Persoane necunoscute au perforat conduct
si au lasat sa se degajeze fractiile usoare pentru a se recupera fractia C6+.În urma utilizarii de scule care nu
sunt antiexplozive s-a produs o scânteie care a dus la aprinderea norilor vapori ale fractiilor C3+
• încalcari legale: sustrageri de produse petroliere.
Modelarea numerica a exploziilor

Pentru a întelege modul de comportare a unor instalatii chimice la explozie am studiat mai
multe programe software si anume Aloha, realizat de catre American Agency of Environmental, Ex
Dam, dezvoltat de catre Breze Corporation, Flacs dezvoltat de catre Gex Con.
Toate pachetele de programe au aceiasi structura de operare, dar diferind doar la structura
grafica si mod de raportare date.
Mai jos prezint programul Flacs dezvoltat de catre Gex Con care a stat la baza simularilor
mele privind o explozie la o conducta de titei.
Estimarea ratelor de evacuare si evaporare

Prima faza, in cazul multor accidente chimice care conduc la situatii periculoase, este
generarea în atmosfera a unui nor de vapori (toxic sau inflamabil).
Acest nor poate fi alcatuit din vapori proveniti din evaporarea petelor de lichid formate, sau
din particule fine de lichid suspendate in aer.
Variabilele principale in aceasta faza sunt rata de evacuare si proprietatile termodinamice
(temperatura, presiune, stare etc.) ale substantelor evacuate.
În cazul ruperii unui rezervor, algoritmii pachetului de programe iau in consideratie
proprietatile dinamice, variabilele de mediu (presiunea atmosferica si temperatura aerului),
caracteristicile rezervorului (lungime, latime, inaltime sau diametru), forma rupturii (circulara,
rectangulara, neteda sau cu margini neregulate) si variabilele termodinamice din interior (presiune,
temperatura).
Clasele de scenarii pe care pachetul le poate modela sunt impartite in trei grupe distincte:
A. ruptura cu evacuare de substanta in stare gazoasa;
B. ruptura cu evacuare de substanta in stare bifazica;
C. ruptura cu evacuare de substanta in stare lichida;
121

utilizarea CBRN”
Daca diferenta de presiune devine zero, algoritmul programului are o formula pentru
penetrarea aerului. Volumul de aer absorbit este egal cu volumul echivalent de substanta chimica
evacuata pâna când nivelul lichidului atinge marginea de jos a sparturii si deci evacuarea inceteaza.
Cand presiunea în spatiul ocupat de vapori scade sub presiunea vaporilor de substanta chimica
la temperatura din rezervor, se produce evaporarea lichidului. Aceasta are ca urmare racirea
continutului rezervorului.
Consideratiile privind transferul de caldura justifica procesul de evaporare descris mai sus si
prin schimbul de caldura cu aerul ambiental. Bilantul acestor procese determina temperatura
substantei chimice din rezervor si in consecinta proprietatile fizico-chimice ale procesului modelat.
Formularile de mai sus sunt folosite pentru dezvoltarea unei evolutii in timp pentru rata de
evacuare, temperatura, presiune, fractiune golita si presiunea din rezervor. Aceste functii sunt apoi
folosite de programul destinat modelarii termenului sursa pentru dispersie.
Dispersia
Algoritmii pachetului de programe prezentati anterior caracterizeaza scurgerea substantelor
chimice dupa evacuarea din rezervor ca urmare a unei rupturi.
Aceasta evacuare va consta in general, intr-o scurgere de substanta chimica in doua faze
(vapori si lichid). In functie de variabilele initiale din rezervor, evacuarea se poate produce si cu
fenomene violente. Masa fractiunii evacuata violent poate fi calculata cunoscand caldura latenta de
vaporizare si diferentiala entalpiei datorita evacuarii. Continutul in aerosoli al acestui flux
(fractiunea de picaturi de lichid antrenate) depinde de fractiunea expulzata, de raportul de densitati
lichid/vapori, rata transferului de caldura dintre faza lichida si cea gazoasa, viteza de evacuare si
tensiunea superficiala.
În functie de conditiile din timpul evacuarii pot apare fractiuni explozive, fractiuni de aerosoli
si de pete de lichid. Pentru o fractiune exploziva mica, evacuarea se face sub forma de vapori
expulzati si lichid care formeaza o pata pe sol. Pentru o fractiune exploziva mare, evacuarea se face
sub forma de vapori expulzati cu restul de lichid pe care il antreneaza sub forma de aerosoli. Pentru
o fractiune exploziva intermediara, fluxul consta partial in vapori, in picaturi de lichid antrenate si
in pete de lichid formate pe sol.
122

utilizarea CBRN”
Norul initial consta in general, in vapori si picaturi de lichid. O formula, privind antrenarea
initiala a aerului determina cantitatea de aer din nor.
Exista doua scenarii posibile:
1. evaporarea completa a tuturor aerosolilor initiali de lichid.
2. evaporarea aerosolilor de lichid in timpul dispersiei norului.
Scurgerea de lichid care formeaza pata pe sol este tratata in cadrul algoritmului de evaporare.
In general acest model consta intr-un sistem de ecuatii diferentiale obisnuite pentru volumul petei,
raza petei si masa evaporata asociata cu timpul, ca variabila independenta.
Ecuatia volumului petei egaleaza volumul initial (pata instantanee de lichid), rata volumetrica
a scurgerii de lichid in pata (cu variatie constanta, continua sau aleatoare) si volumul de lichid
evaporat.
Ecuatia razei petei de lichid tine cont de faptul ca extinderea petei este dependenta de
inaltimea ei.
În cazul in care substratul nu este solid (ex. apa), grosimea petei este corectata pentru
diferenta de densitate.
Cantitatea de lichid evaporat dintr-o pata este dependenta de suprafata expusa si de bilantul
transferului de caldura catre si dinspre pata.
Termenul de conductie termica este modelat ca o problema de transfer de caldura
unidimensionala semiinfinita. Termenul de convectie termica depinde de viteza vantului,
temperatura ambientala, temperatura si dimensiunea petei.
Pentru lichide criogenice, termenul de conductie termica este dominant fata de alte
mecanisme de transfer. Pentru alte lichide (cu punctul de fierbere apropiat si mai mare decat
temperatura ambientala), mecanismele convectiei termice si radiatiei pot fi dominante.
Modelarea transportului si dispersiei

Modelul de dispersie este destinat simularii transportului si difuziei de la sursele punctuale
semiinstantanee sau continue intr-un camp de vant variabil in spatiu si in timp. Algoritmul se
bazeaza pe ipoteza puff- ului gaussian integrat intr- un camp al directiei vantului uniform pe
verticala, o variatie de tip lege putere a modulului vitezei vantului pe verticala si a unui poluant
pasiv care nu sufera transformari fizice sau reactii chimice.
123

utilizarea CBRN”
Modelul poate estima concentratiile generate de o sursa punctuala la un numar dat de
receptori, a caror alegere este la dispozitia utilizatorului.
Sunt folositi trei algoritmi distinc ti de dispersie.
Caracteristicile modelului includ:
a) optional cosuri cu flux descendent;
b) extrapolarea vitezei vantului la inaltimea de emisie;
c) caracteristici variabile in timp ale sursei;
d) camp de vant variabil in timp si spatiu;
e) considerarea efectelor terenului prin campul de vant furnizat de utilizator;
f) considerarea sursei mobile.
În plus a fost prevazut un pachet de programe grafice pentru reprezentarea concentratiei in
timp pentru un receptor dat si traiectoriile puff- ului dupa fiecare perioada de simulare.
Analiza de impact
Analiza peste limita incintei este folositoare pentru analiza comparativa si pentru realizarea
studiilor de tipul “Ce se intampla daca?”. Analiza peste limita incintei poate fi folosita pentru
urmatoarele aplicatii:
a) studiul efectului variatiei unui parametru, pastrand ceilalti parametri constanti.
b) realizarea unei simulari preliminare destinate evaluarii pericolului pe care il prezinta
un scenariu anume.
În scopul terminarii calculelor de simulare ale acestui model sunt prezentate urmatoarele
criterii de stop:
a) in timp - cand calculele sunt oprite dupa parcurgerea uni timp de simulare specificat;
b) in distanta - cand calculele sunt oprite dupa atingerea unei distante specificate;
c) in concentratie - cand calculele sunt stopate la atingerea unui nivel specificat al
concentratiilor.
Analiza si estimarile de risc

Analiza sigurantei instalaiilor, sau într-o formulare duala analiza riscului, se bazeaza pe
ipoteza ca regulile de proiectare nu ofera protectie impotriva unor deficiente etice, impotriva
124

utilizarea CBRN”
insuficientei cunostintelor tehnice, a erorilor datorate unor materiale calitativ necorespunzatoare, a
unor sarcini neprevazute si altor cauze similare de accidente.
Explozia este un eveniment din unul sau mai multe lanturi de cauze, deci dintr-un camp de
evenimente.
Evenimentul "explozie" ca si evenimentul "incendiu" are loc in acele cazuri cand, relizandu-
se anumiti factori spatiali, apare concomitent si posibilitatea ca evenimentul sa se produca.
Determinarea riscului de explozii

Pentru determinarea riscului sau a sansei de a se produce o explozie in cadrul unei platforme
industriale se pot utiliza mai multe metode;
a) Metoda statistica de evaluare a riscului de explozie
Prin aceasta metoda riscul este exprimat prin produsul a doi factori principali:
• probabilitatea de producere a unei explozii intr-o anumita perioada:
• probabilitatea producerii unei anumite pagube in urma exploziei respective.
Primul factor poate fi minimizat prin identificarea si eliminarea tuturor surselor sau cauzelor
cunoscute si controlabile ce pot provoca o explozie.
Cel de-al doilea factor poate fi limitat prin bariere fizice.
Într-o instalatie tehnologica explozia este un eveniment mai mult sau mai putin frecvent.
Pentru evaluarea riscului de explozie prin metoda statistica este necesara adunarea si analizarea
datelor referitoare la obiective cu riscuri similare de explozie. Probabilitatea producerii unei
explozii depinde de cantitatea materialelor inflamabile si nivelul surselor de aprindere prezente intr-
un obiectiv sau instalatie tehnologica. Nivelul surselor de aprindere prezente in obiectiv este direct
proportional cu dimensiunile obiectivului, astfel ca probabilitatea producerii unei explozii este in
primul rand o functie de dimensiuni.
Pentru a estima valoarea absoluta a probabilitatii de producere a unei explozii, este necesar sa
se coreleze numarul instalatiilor tehnologice expuse pericolului de explozie cu numarul de surse de
aprindere sau a cauzelor potentiale de producere a exploziilor.
In caz ca se dispune de date statistice privind probabilitatea producerii unor explozii de un
anumit nivel al pagubei Pp, riscul producerii unei explozii de amploare p va fi:
Rex = P(A)×Pp (2.1)
125

utilizarea CBRN”
unde: P(A) = probabilitatea producerii unei explozii.
b) Metoda analitica de determinare a riscului de explozie
Pornind de la caracteristicile substantelor inflamabile se determina un asa numit "factor de
risc" R, privind posibilitatea aparitiei unui amestec exploziv in instalatiile si incaperile unde se
vehiculeaza asemenea substante.
c) Metoda arborilor de evenimente sau avarii
Aceasta este o metoda cu ajutorul careia se incearca gasirea in mod deductiv a tuturor
cauzelor care pot conduce la un eveniment major nedorit.
Un arbore de evenimente este astfel structurat incat evenimentul nedorit apare in varful
arborelui.
Sub evenimentul din vârf se afla dispusa secventa de evenimente care conduce la o defectiune
nedorita a sistemului. Avantajul folosirii metodei arborelui de evenimente consta in posibilitatea
evaluarii cantitative. Astfel, consemnate sub forma unui grafic logic, in mod matematic se poate
calcula probabilitatea de producere a evenimentului de varf sau a oricarui eveniment din
succesiunea arborelui. Stabilind probabilitatile de producere a unor evenimente care contribuie la
aparitia evenimentului final nedorit, pe baza informatiilor de fiabilitate si din experienta acumulata
in productie, se poate determina posibilitatea de aparitie a oricaror accidente fatale.
Analiza prin intermediul arborelui de evenimente furnizeaza atat un algoritm de calcul pentru
prevederea riscului cat si probabilitatea ca un eveniment sa apara o data intr-o anumita perioada de
timp, cat si o cale de descriere calitativa a producerii evenimentului de varf prin mentionarea
subevenimentelor care conduc la evenimentul de varf.
Prezentarea modelului numeric

Principalul obiectiv al unui studiu privind analiza exploziilor la conducte de titei are drept
scop calculul masei substantei participante la deflagratie si a razelor zonelor de distrugere.
Metodaeste aplicata la alegerea directiilor principale ale masurilor tehnice deprotectie a
obiectelor si personalului contra actiunii exploziei mediilor de vapori si gaze, precum sicompusilor
chimici instabili solizi si lichizi (peroxizi, acetiluri, compusi nitrici de diferite clase, produse ale
gudronarii, triclorura de azot etc.), capabili de a produce explozie.
Metoda prezinta valorile aproximative ale masei substantei, participante la explozie.
126

utilizarea CBRN”
Masa substantelor în faza de vapori si gaze, participante la deflagratie, se determina prin
produsul:
m' = z · m, (2.2)
unde:
z – partea masei recalculate a substantelor în faza de vapori si gaze, participante la
explozie.
m- masele totale recalculate ale mediilor de vapori si gaze
În general pentru norii de vapori si gaze, neorganizati în spatiu deschis cu o cantitate mare de
substante combustibile, cota de participare la explozie poate fi stabilita egala cu 0,1.
În cazuri aparte justificate cota de participare a substantelor la explozie poate fi redusa, dar
nu mai putin decâtpîna la 0,02.
Pentru încaperile (cladirile) de productie si alte capacitati închise valorile z pot fi determinate în
conformitate cu tabelul 2.1.
Tabelul 2.1 Valorile z pentru capacitati (încaperi) închise
Tipul substantelor combustibile z
Hidrogen 1,0
Gaze combustibile 0,5
Vapori ai lichidelor usor inflamabile si combustibile 0,3
Pentru aprecierea nivelului de actiune a exploziei poate fi aplicat echivalentul în trotil.

Echivalentul în trotil al exploziei mediului de vapori si gaze WT (kg), determinat conform
conditiilor caracterului analogic si gradului de distrugere în timpul deflagratiilor norilor de vapori si
gaze, precum si a compusilor chimici instabili solizi si lichizi, se calculeaza conform formulelor:
Pentru mediile de vapori si gaze
WT=(0,4q’/0,9qT) z m (2.3)
unde:
- 0,4 – partea de energie a exploziei mediului de vapori si gaze, consumata nemijlocit la
formarea undei de soc;
- 0,9 – partea de energie a exploziei trinitrotoluenului (TNT) (trotilului), consumata
nemijlocit la formarea undei de soc;
127

utilizarea CBRN”
-q' – caldura specifica de ardere a mediului de vapori si gaze, kJ/kg;
-qT – energia specifica a exploziei TNT, kJ/kg.
Pentru compusii chimici instabili solizi si lichizi

WT=(qk /qT) Wk (2.4)
unde:
- WK – masa compusilor chimic instabili solizi si lichizi;
- qk – energia specifica a exploziei compusilor chimici instabili solizi si lichizi.
- qT – energia specifica a exploziei TNT, kJ/kg.
Zona de distrugeri se considera suprafata cu ariadeterminata de raza R, care constituie blocul
tehnologic cercetat sau cel mai probabil loc al deermetizarii sistemului tehnologic.
Aria fiecarei zone se caracterizeaza de valorile suprapresiunilor pe zona undei desoc ?P si,
respectiv, coeficientul adimensional K.
Clasificarea zonelor de distrugeri este prezentata în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2.Clasificarea zonelor de distrugeri
Clasa zonei de distrugeri K ?P, kPa
1 3,8 = 100
2 5,6 70
3 9,6 28
4 28,0 14
5 56,0 =2,0
Raza zonei de distrugeri (m) în aspect general se stabileste prin expresia:
(2.5)
unde:
K – coeficientul adimensional, ce caracterizeaza actiunea exploziei asupra obiectului.
Razele zonelor de distrugeri pot fi determinate prin expresia:

128

utilizarea CBRN”
R = K · R0 , (2.6)
unde la m = 5000 kg
(2.7)
sau la m = 5000 kg
(2.8)
BIBLIOGRAFIE
1) Alecsandru Pavel, Ion Voicu, Ion Columbeanu, Lucian Rizea, Protectia antiexploziva a
instalatiilor tehnologice, Editura Tehnica, 1989,
2) Alecsandru Pavel, Siguranta în functionare a utilajelor petrochimice, Editura Tehnica,
1988,
3) Timur Chis, Protectia instalatiilor chimice, Note de curs, Constanta, 2014,
4) Comisia Europeana, Ghid de bune practici fara caracter obligatoriu, Directiva
1999/92/CE „ATEX” (medii explozive), Brussel, 2003,
5) Extras din planurile de urgenta externa întocmite pentru amplasamentele SEVESO de
risc major din judetul Prahova -Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Inspectoratul
pentru Situatii de Urgenta”SERBAN CANTACUZINO” al Judetului Prahova, Ploiesti, 2013,
6) James C. Belke, Chemical accident risks in U.S. industry - A preliminary analysis of
accident risk data from U.S.hazardous chemical facilities,
http://www.epa.gov/ceppo/pubs/stockholmpaper.pdf,
7) $ QGUp Vallaud; Robert Damel ,L'+ \ J Lqne et la VpFXULW
p dans la grande industrie chimique
P LQprale , Institut nationa l de recherche et de VpFXULW
p (France), 1966,
8) Normativ din 28/04/2006 pentru asigurarea si îndeplinirii cerintelor privind siguranta în
exploatare si securitatea la incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena, Publicat
in Monitorul Oficial, Partea I nr. 484bis din 05/06/2006
9) Case Studies in Process Plant Accidents, http://www.cheresources.com/,
10) John Davenport , Preventing a Toxic Chemical Disaster: RMPs in Theory and in
Practice, Paper 2010-A-586-AWMA, 2014, http://www.purafil.com/,
129

utilizarea CBRN”
11) Pandey Bhawana, FulekarM. H., Environmental Management- strategies for chemical
disaster, Research Journal of Chemical Sciences Vol. 1 (1) April (2011)
12) Normativ departamental pentru prevenirea si stingerea incendiilor in industria chimica -
MICh 1978,
13) Ali Reza, Erik Christiansen, A Case Study of an Ethylene Oxide Explosion in a
Sterilization Facility, CHEMICAL ENGINEERING TRANSACTIONS, VOL. 31, 2013, pg.463-
468,
14) Menso Molag , Dr. Johan Reinders, Stefan Elbers , Measures to avoid a hot BLEVE of a
LPG tank , report 2006-A-R0069/B, Apeldoorn: TNO , 2014,
15) Thomas G. Grosch, Explosion modeling and damage assessment software,
http://www.environmental-expert.com/, software documentation,2014,
16) Timur Chis, Oil pipeline and tank farm, fire and explosion, Buletinul Stiintific al
Universitatii Petrol-Gaze, 2014, (în curs de aparitie),
17) James I. Changa, Cheng-Chung Linb, A study of storage tank accidents, Journal of Loss
Prevention in the Process Industries 19 (2006) 51–59,
18) Timur Chis, Transportul fluidelor prin conducte, Editura Pim, Iasi, 2014,
19) Sun Lin, Pan Yi, Yang Shuangchun, The Cause of Fire and Preventive Measures in Oil
Depot, International Journal of Engineering Research and Development e-ISSN: 2278-067X, p-
ISSN : 2278-800X, www.ijerd.com Volume 4, Issue 11 (November 2012), PP. 55-57,
20) INSEMEX PETROSANI, Raport de expertiza tehnica , Petrosani, 2014,
130

utilizarea CBRN”
RISCURILE CHIMICE, BACTERIOLOGICE, RADIOLOGICE, NUCLEARE

SI EXPLOZIVE – AMENINTARE REALA LA ADRESA ORDINII SI
SIGURANTEI PUBLICE
Asist.univ.dr. Stefan DOGARU
Rezumat:
Riscurile, amenintarile si crizele la adresa securitatii internationale, regionale si nationale
din prezent se rasfrâng asupra securitatii interne a fiecarui stat, cu implicatii deosebite în spatiul
public. Acestea au devenit transfrontaliere, fiind amplificate în mod diferentiat de vulnerabilitatile
interne ale fiecarui stat si de fenomenele asociate globalizarii. Dintre riscurile si amenintarile
identificate în plan international la adresa securitatii globale, riscurile chimice, bacteriologice,
radiologice, nucleare si explozive si noile forme de terorism C.B.R.N.-E., se numara printre cele
mai serioase amenintari la adresa ordinii si sigurantei publice.
Cuvinte cheie: arme de distrugere în masa; riscuri chimice, bacteriologice, radiologice,

nucleare si explozive; terorism C.B.R.N.-E.; ordine si siguranta publica.
În prezent, în ciuda existentei tratatelor internationale în domeniu, numeroase tari continua

dezvoltarea armelor de distrugere în masa sau procurarea vectorilor necesari folosirii acestora.
Proliferarea armelor de distrugere în masa, numite astfel prin capacitatea lor de a ucide sau de a rani
un numar ridicat de persoane într-o zona extinsa, reprezinta o amenintare serioasa la adresa
securitatii nationale, regionale sau internationale.
Armele de distrugere în masa reprezinta armele utilizate de catre un stat agresor pentru
producerea unui volum mare de distrugeri materiale (constructii, aparatura, utilaje, instalatii,
mijloace de transport etc.), umane si animale asupra unui stat agresat. Din punct de vedere militar,
armele de distrugere în masa se clasifica astfel: arma nucleara, arma biologica si arma
chimica.
În prezent, unele dintre aceste arme pot fi produse de anumiti indivizi sau grupuri de
persoane în laboratoare clandestine cu resurse materiale minime, fapt care prezinta un risc deosebit
în plan national si international, crescând astfel spectrul amenintarii proliferarii acestora.
131

utilizarea CBRN”
În domeniul armelor de distrugere în masa, riscurile se pot clasifica astfel: nucleare,
bacteriologice, chimice si radiologice, în ultima perioada discutându-se din ce în ce mai mult si
despre riscuri explozive.
Riscurile nucleare reprezinta în continuare o amenintare grava, chiar daca posibilitatea
unui razboi nuclear este redusa. În prezent exista grave incertitudini în legatura cu securitatea fizica
a arsenalului fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, materialul fisionabil sau fizionabil poate fi
sustras clandestin din instalatii civile sau militare si poate intra în posesia unor indivizi sau
organizatii ostile. În acelasi timp, proliferarea armelor nucleare reprezinta o problema în plan
international: India, Pakistan fiind ultimele tari producatoare de arme nucleare iar Coreea de Nord si
Iran, fiind banuite ca poseda sau dezvolta programe de înarmare nucleara 115 .
Riscurile bacteriologice sunt reprezentate de agenti bacteriologici relativ ieftin de produs
de catre industriile civile, agenti bacteriologici care au capacitatea de a produce victime numeroase
sau pagube materiale ample. Pericolele enorme generate de agentii bacteriologici dus la crearea si
semnarea unor conventii internationale privind interdictia punerii la punct, fabricarii si stocarii
armelor bacteriologice (biologice) sau toxinelor si distrugerea acestora, însa unele state nu au
semnat sau ratificat aceste documente, iar actorii non statali nu pot fi subiect al prevederilor
acestora, neexistând un mecanism de control si verificare al acestora.
Riscurile chimice sunt reprezentate de armele chimice relativ usor de produs si putin
costisitoare. Ca si în cazul armelor bacteriologice, exista un tratat international ce interzice folosirea
acestor arme, dar unele tari refuza sa se supuna acestei interdictii. Înca din antichitate au fost
utilizate arme chimice într-o forma rudimentara, sub forma de gaze urât mirositoare, iritante,
stranutatoare si chiar sub forma de fumuri toxice. Baza armelor chimice o constituie substantele
toxice de lupta, substante sau combinatii chimice în diferite stari de agregare care, prin
întrebuintare, asigura nimicirea personalului sau împiedicarea actiunilor acestuia, contaminând
mediul si tehnica de lupta 116 .
Riscurile radiologice sunt reprezentate de substantele radioactive produse si folosite de
orice stat care beneficiaza de o tehnologie nucleara civila. Teoretic, orice stat poate produce arme
radioactive pentru a ucide, rani sau îmbolnavi prin efectele nocive ale materialelor radioactive.
115
Petre Dutu, Amenintari asimetrice sau amenintari hibride: delimitari conceptuale pentru fundamentarea securitatii
si apararii nationale, Editura Universitatii Nationale de Aparare Carol I, Bucuresti 2013, pp. 28-29.
116
Ibidem, p.29.
132

utilizarea CBRN”
Substantele radioactive de lupta sunt produse secundare ale industriei nucleare sau special
preparate, destinate contaminarii oamenilor, animalelor, terenului, alimentelor, culturilor, apei etc.
Acestea pot fi sub forma solida, lichida sau gazoasa si sunt la fel de periculoase ca si elementele
radioactive rezultate din exploziile nucleare. Armele radioactive sunt destul de usor de produs si
sunt putin costisitoare, dar distributia acestora prezinta multe dificultati. În special organizatiile
teroriste ar putea folosi material radioactiv în combinatie cu materiale explozive conventionale
pentru producerea asa- ziselor bombe murdare.
Riscurile explozive sunt reprezentate de substantele explozive conventionale sau de
folosirea acestora în confectionarea unor dispozitive explozive improvizate sub cele mai diverse
forme si cu putere distructiva variata. Substantele explozive conventionale folosite în industriile
civile sau explozivii militari scapati de sub control pot fi folosite pentru atingerea scopurilor ostile
urmarite, atât de catre organizatii criminale, cât si de organizatii teroriste, în atentia celor din urma
fiind obtinerea de panica în plan mediatic prin orice mijloace si metode. O alta categorie de
substante care pot prezenta riscuri sunt substantele chimice care, în diverse combinatii, solide sau
lichide, pot produce efecte explozive considerabile, acestea fiind foarte usor de procurat de pe piata
libera, inclusiv din marile centre comerciale.
Riscurile nucleare, bacteriologice, chimice, radiologice si explozive reprezinta o
amenintare serioasa la adresa ordinii si sigurantei publice prin impactul pe care îl poate avea
folosirea acestora în planul securitatii publice. Din acest motiv consideram necesara informarea
populatiei asupra masurilor care trebuie luate în cazul producerii unor accidente sau atentate
teroriste, dar în acelasi timp este necesara si pregatirea, dezvoltarea si perfectionarea permanenta a
capacitatii de reactie a structurilor de aplicare a legii cu atributii în domeniul ordinii si sigurantei
publice, dar si a comunitatilor din cadrul societatii.
În prezent, pericolele si amenintarile teroriste sunt mult mai mari si mai greu de gestionat,
decât cele legate de existenta si posibilitatea folosirii armelor de distrugere în masa. În acest
context, folosirea în actiuni teroriste a unor componente ale unor arme de distrugere în masa
sustrase din spatii de stocare militare sau folosirea unor mijloace improvizate cu potential chimic
bacteriologic, radiologic sau exploziv este foarte posibila.
Astfel, s-a afirmat ca ,,armamentul de înalta precizie nu înlocuieste armele de distrugere în
masa si ca, în orice moment, exista posibilitatea folosirii lor de catre anumite forte, îndeosebi
133

utilizarea CBRN”
teroriste, nu numai ca riposte asimetrice, ci si ca modalitati extreme de implementare sau de
impunere a unor precepte religioase fundamentaliste, de reactie la globalizare, de pedepsire a unor
populatii, etnii etc.”117 .
În aceste conditii, posibilitatea folosirii mijloacelor chimice, biologice, radiologice sau
explozive în actiuni teroriste ramâne amenintarea cu cel mai mare potential la începutul mileniului,
alaturi de folosirea armelor de distrugere în masa.
Atentatele teroriste tragice de dupa septembrie 2001 subliniaza permanent pericolul
întrebuintarii mijloacelor chimice, biologice, radiologice, nucleare sau explozive de catre grupari
teroriste, ca arme de distrugere în masa si, în consecinta, nevoia revizuirii permanente a masurilor
de prevenire, contracarare si protectie a personalului si a populatiei împotriva efectelor acestora.
Amenintarea biologica, chimica, radiologica si exploziva este mult mai probabila si mai
evidenta, gruparile si organizatiile teroriste dorind cu certitudine sa îsi dezvolte arsenalul în scopul
producerii a numeroase victime în rândul populatiei pentru raspândirea terorii. De aceea, terorismul
care foloseste amenintari chimice, biologice, radiologice sau explozive, dar si pe cele nucleare
pentru atingerea scopurilor urmarite poate fi denumit terorism C.B.R.N.-E..
Astfel, scopurile terorismului chimic, biologic, radiologic, nuclear sau exploziv se pot grupa
în câteva categorii distincte, în functie de filozofia organizatiilor teroriste care pot face apel la astfel
de mijloace, fara a influenta însa procedeele si metodele de actiune ale acestora. Aceste categorii
pot viza:
- pedepsirea necredinciosilor si eliminarea fizica a acestora de pe pamântul pe care
teroristii considera ca îl pângaresc;
- razbunarea persoanelor (pierderilor) suferite de membrii organizatiei respective sau de
comunitatea pe care sustin ca o reprezinta;
- riposta asimetrica data agresorului superior în legatura cu accesul la resurse, puterea
economica si financiara, influenta internationala, tehnologia civila si militara, sistemele de arme;
- scopuri politice extremiste sau fanatice.
Consideram ca obiectivul principal al terorismului C.B.R.N.-E. este de a provoca cât mai
multe victime umane într-un timp cât mai scurt în scopul provocarii de panica si teroare, pentru
117
Gheorghe Vaduva (coordonator), Emil Chete, Constantin Mostoflei, Vasile Popa, Alina Macovei, Alexandra
Sarcinschi, Mihai Dinu, Dimensiune geopolitica si geostrategica. Razboiul terorist. Razboiul împotriva terorismului,
Centrul de Studii Strategice de Securitate, U.N.Ap., Bucuresti, 2002, p.45.
134

utilizarea CBRN”
inducerea si mentinerea unei stari de teroare în rândul publicului tinta, pentru atragerea atentiei
mass- mediei nationale si internationale, în special pentru raspândirea terorii si în plan international.
Cu toate acestea, terorismul C.B.R.N.-E. are nevoie de o asigurare materiala serioasa,
laboratoare performante, folosirea unor specialisti calificati, costuri considerabile si o pregatire
temeinica, si bineînteles timp îndelungat. De aceea, ,,terorismul de acest fel consta într-un complex
de actiuni ofensive, duse prin surprindere, în situatii în care organizatiile respective detin initiativa
strategica”118 .
O perioada buna de timp s-a considerat ca ,,teroristii sunt psihopati, criminali ordinari,
oameni de la periferia societatii, de o conditie inferioara, fara nici un fel de moralitate si cu o
capacitate intelectuala îndoielnica” si fenomenul terorist a fost tratat ca ,,simpla criminalitate, cu
scop de razbunare sau de presiune politica punctiforma, disparata, fara semnificatie strategica
majora”119 . De asemenea, ,,au fost momente si etape în istoria contemporana a acestei lumi,
îndeosebi în timpul razboiului rece, când terorismul a fost încurajat si chiar folosit, si de o parte si
de cealalta, pentru subminare reciproca, schimbarea unor guverne, impunerea unor politici etc.”120
De aceea, ,,terorismul si-a creat o mare libertate de actiune, ceea ce a favorizat aparitia terorismului
biologic, chimic, nuclear, radiologic, a ciberterorismului si terorismului informational etc.”121
Pâna în prezent, s-a considerat ca gruparile teroriste nu dispun înca de tehnologii sofisticate
necesare prepararii munitiilor nucleare, a agentilor toxici si a celor biologici periculosi, dar daca
organizatiile respective nu au propriile laboratoare în care sa produca astfel de agenti, nu înseamna
ca aceste organizatii nu pot avea acces la astfel de întreprinderi sau laboratoare în care sa faca
cercetari si sa realizeze substante extrem de periculoase. Terorismul C.B.R.N.-E. poate profita de
tehnologiile existente în domeniu, prin sustragerea de material radioactiv, agenti chimici, biologici
sau explozivi din laboratoarele si statele care pot produce astfel de materiale, inclusiv prin atragerea
unor specialisti (ingineri, biologi, geneticieni, chimisti etc.) în rândurile organizatiilor teroriste sau
prin oferirea unor sume mari de bani în schimbul substantelor sau materialelor sustrase ilegal din
întreprinderi, laboratoare chimice, fabrici de medicamente, armata, institute de cercetari etc. din
diferite state.
118
Ibidem, pp.45-46.
119
Ibidem, p.46.
120
Ibidem.
121
Ibidem.
135

utilizarea CBRN”
Este timpul ca împotriva acestei noi forme de terorism (neoterorism), sa fie luate masuri
drastice si eficiente, atât pentru înlaturarea cauzelor ge neratoare, cât si pentru limitarea accesului la
tehnologii, prin actiuni comune la nivel international, regional si national, deoarece în prezent
mijloacele de actiune ale terorismului sunt practic nelimitate iar arma teroristilor poate fi inclusiv
teroristul însusi.
Bibliografie:
1. Petre Dutu, Amenintari asimetrice sau amenintari hibride: delimitari conceptuale
pentru fundamentarea securitatii si apararii nationale, Editura Universitatii Nationale de Aparare
Carol I, Bucuresti 2013;
2. Gheorghe Vaduva (coordonator), Emil Chete, Constantin Mostoflei, Vasile Popa, Alina
Macovei, Alexandra Sarcinschi, Mihai Dinu, Dimensiune geopolitica si geostrategica. Razboiul
terorist. Razboiul împotriva terorismului, Centrul de Studii Strategice de Securitate, U.N.Ap.,
Bucuresti, 2002.
136

utilizarea CBRN”
ISBN 978-973-0-20553-4
137

Terorismul CBRN Volum 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Terorismul CBRN Volum 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

„Co-funded by the Prevention of and Fight against Crime Programme of the European Union”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

Publicatie editata în cadrul Programului HOME/2012/ISEC/AG, Titlul

„Acest proiect a fost finantat cu sprijinul Comisiei Europene. Aceasta

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ANALIZA PRIVIND CRES TEREA VULNERABILITAT II CNE CERNAVODA ÎN URMA EVOLUTIEI

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ANALIZA PRIVIND CRESTEREA VULNERABILITATII CNE

Adrian TANASE, Dumitru-Daniel ZAMFIRACHE

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

Surse potentiale de risc existente pe amplasamentul CNE Cernavoda

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

Pentru asigurarea protectiei populatiei si a factorilor de mediu:

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

Se realizeaza astfel protectia pe mai multe nivele corespunzatoare barierelor prevazute :

a) Primul nivel îl constituie prevenirea functionarii anormale si a avarierii sistemelor

c) Daca al doilea nivel de protectie este afectat, îndeplinirea functiilor de securitate de

e) Ultimul nivel de protectie, îl constituie limitarea consecintelor radiologice a

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

În scopul limitarii efectelor asupra populatiei si a factorilor de mediu, în planurile de interventie

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

Masuri de protectie a populatiei în caz de accident nuc lear

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

Nivele de interventie pentru implementarea masurilor de protectie în caz de accident nuclear

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

La CNE Cernavoda este în vigoare Planul General de Urgenta, în conformitate cu

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ARMELE DE DISTRUGERE ÎN MASA - trecut, prezent, viitor

Stefan-Marinel RADULICA, Traian-Emil MÎRZA-ROSCA

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

a) consolidarea mecanismelor interna?ionale de neproliferare ?i luarea de masuri pentru a

c) colaborarea strânsa cu parteneri-cheie precum SUA, Rusia sau NATO ?i sprijinirea

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ASPECTE ALE CONDUCERII ACTIUNILOR DE COMBATERE A

Abstract: Terorismul ramâne principala amenintare la nivel global, la începutul secolului

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

Planificarea pentru combaterea actiunilor teroriste

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

Importanta organizarii pentru realizarea masurilor de protectie a fortelor împotriva

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

Coordonarea- cerinta esentiala în aplicarea masurilor de protectie a fortelor

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

ACADEMIA DE POLITIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

CONSIDERATII PRIVIND TERORISMUL C.B.R.N.E.

dr. CEZAR PETA30