prof. univ. dr. ing. Mihai VOICULESCU dr. arh.

Ruxandra CRUTESCU consultant

consultant de specialitate
prof. univ. dr. ing. Constantin PAVEL
consultant de specialitate
prof. univ. dr. ing. Gheorghe OPREA
consultant de specialitate
conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE
consultant, expert construcTii în sistem
AMVIC
de specialitate
ec. Marin CRUTESCU coordonator
lucrare
Dan Alexandru COSTACHE traducere
manual tehnic AMVIC
ec. Marilena TIHULCÃ constructor
consultant în sistem AMVIC

MANUALUL TEHNIC
AL CONSTRUCTIILOR
ÎN SISTEM AMVIC

Bucuresti
2008
 PREFATÃ

Cofrajele înglobate, modulare, termoizolante din POLISITIREN GRAFITAT, sistem AMVIC®

(ICF-insulated concrete forms) sunt cele mai inovatoare si adaptabile cofraje disponibile la ora
actualã pe piaTã. PreTurile competitive, distribuTia extinsã a produselor si suportul tehnic
excelent sunt combinate pentru a furniza clienTilor nostri o abordare simplã a unui produs final
superior la un cost de instalare mai mic decât al altor sisteme asemãnãtoare.

AMVIC este marcã înregistratã la OFICIUL DE

Dacã una din întrebãrile
STAT PENTRU INVENÞII ªI MÃRCI cu numãrul
dumneavoastrã nu are rãspunsul în de depozit M 2005 10469 pentru clasa de produse
Cl:19: Materiale de construcþie nemetalice (cofraje
acest manual, vã rugãm sã asistaTi
din polistiren)
la unul dintre seminarele de
pregãtire Amvic (verificaTi în zona
dumneavoastrã pentru programare) sau contactaTi-ne si personalul nostru va rãspunde competent la
întrebãrile dumneavoastrã. AMVIC se mândreste sã ofere clienTilor sãi servicii la un nivel
excepTional.

Suport Tehnic

Vã rugãm sã ne contactaTi pentru orice nelãmurire sau orice informaTie care e inclusã în acest manual
sau dacã aveTi nevoie de altã asistenTã tehnicã.

Suport tehnic
Tel: 021 369 33 99
Fax: 021 369 33 88
email: contact@amvic.ro
Site-ul Amvic www.amvic.ro

Site-ul Amvic este actualizat cu regularitate cu cele mai noi informaTii incluzând rapoartele testelor,
buletinele tehnice si rapoartele de evaluare. Acest manual tehnic este prezent si pe site.
 MULTUMIRE

Societatea Comercialã AMVIC S.R.L. mulTumeste celor care au participat la realizarea acestui
manual în limba românã.

MulTumiri speciale pentru:

prof. univ. dr. ing M ihai VOICULESCU dr. arh. Ruxandra CRUTESCU
consultant de specialitate consultant de specialitate arhitecturã

prof. univ. dr. ing Constantin PAVEL ec. M arin CRUTESCU

consultant de specialitate coordonare lucrare

prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA Dan Alexandru COSTACHE traducere
consultant de specialitate m anual tehnic

conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE ec. M arilena TIHULCÃ,

consultant, expert construcTii în sistem S.C. Eco Hom e Sistem S.R.L.,
AM VIC consultanTã execuTie

Lucrarea se bazeazã pe traducerea -Technical Manual AMVIC- si pe experienTa producãtorilor si

utilizatorilor sistemului de realizare a construcTiilor cu folosirea cofrajelor modulare termoizolante
din POLISITIREN GRAFITAT expandat ignifugat, (termenul internaTional consacrat fiind -ICF-
sistem AMVIC®
insulated concrete forms).

MulTumim societãTii comerciale Eco Home Sistem S.R.L. pentru imaginile oferite care au folosit la
ilustrarea anumitor operaTiuni din conTinutul lucrãrii si pentru verificarea prin punerea în practicã a
recomandãrilor tehnologice si actualizarea acestora.
 NEASUMAREA RESPONSABILITÃTII

Acest document are doar scop informativ. InformaTiile din acest document reprezintã abordarea
AMVIC asupra problemelor discutate la data publicãrii. Opiniile exprimate nu trebuie sã fie
interpretate ca fiind un angajament din partea S.C. AMVIC S.R.L. InformaTiile cuprinse în acest
manual nu pot înlocui reglementãrile tehnice si normativele în vigoare din domeniu.

Acest manual are mai mult rolul de a suplimenta cunostinTele profesionale. Toate structurile
construite cu “Sistemul de ConstrucTii AMVIC” trebuie sã fie proiectate, avizate si realizate în
conformitate cu reglementãrile si normele din construcTii în vigoare de cãtre un inginer proiectant
autorizat si avizarea acolo unde este cazul de cãtre un verificator autorizat. În toate cazurile,
reglementãrile si normele de proiectare si construcTie din domeniu sunt prioritare acestui manual.

INFORMATIILE CONTINUTE ÎN ACEST DOCUMENT SUNT FURNIZATE CA

ÎNDRUMARE, FÃRÃ SÃ SE SUBSTITUIE, SUB NICI O FORMÃ,
REGLEMENTÃRILOR ªI NORMELOR ÎN VIGOARE DIN DOMENIU.
 Componentele carecteristice ale unei “case pasive”

1. O anvelopare corectã a construcTiei cu o protecTie termicã sub 0,15 W/m2 K, minim 18 cm de

POLISITIREN GRAFITAT cu densitatea de 24 kg/m3 sau polistiren cu o grosime minimã de 30
cm la o densitate de
16 kg/m3.

2. Eliminarea punTilor termice pe colTuri sau pe zonele de instalare a plãcilor.

3. Folosirea unei tâmplãrii exterioare de bunã calitate cu geam termoizolant cu trei foi, din care 2 cu
Low E, baghetã termicã si Kripton, având U = 0,5 W/m2K. Ramele termoizolante cu U =0,8 W/m2K.
Usa de intrare dublatã (sas). Montarea tâmplariei exterioare se executã cu Bandã Precomprimatã pe
ambele pãrTi ale tocului.

4. Etansarea cladirii. Aceasta reduce pierderile de cãldurã si creste eficienTa instalaTiei de

ventilaTie.

5. Utilizarea de instalaTii de aerisire-ventilare cu recuperarea cãldurii si controlul calitãTii aerului. La

aerisirea casei prin fereastrã se pierde si cãldurã. În cazul utilizãrii unei instalaTii de
aerisire-ventilaTie cu schimbãtor de cãldurã, se recupereazã 80% din cãldura conTinutã în aerul
evacuat. Încãlzirea se face numai prin pardosealã (reduce consumul de energie cu 25-30%)

6. Utilizarea energiilor pentru a cãror obTinere nu se degajã gaze de ardere:

- solare, radiaTie termicã;
- solare, fotovoltaice;
- pompe de caldurã: apã/apã, sol/apã, aer/apã;
- eoliene;
- etc.
7. InstalaTii de încãlzire-climatizare eficiente.

6
 CUPRINS

Partea 1-a - Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Partea a 2-a - Produse AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

2.1 - Cofraje AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Partea a 3-a - Unelte, materiale si accesorii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.2 - Unelte pentru turnarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor utilitãTilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.4 - Lista materialelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.5 - Accesorii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Partea a 4-a - Prezentarea generalã a construcTiei.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre si usi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

5.1 Cofrajele sau cadrele pentru ferestre si usi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
5.2 - Cofraje, cadre din lemn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
5.2.1 - Alegerea lemnului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
5.2.2 - Construirea cofrajelor, cadrelor din lemn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Partea a 6-a - Armãtura de oTel beton pentru pereTii în sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

6.1 - Prezentare generalã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.2 - CondiTiile de bazã ale proiectului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.3 - Scopul barelor de armare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.4 - Armãtura orizontalã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
6.5 - Armãtura verticalã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
6.6 - Armãtura pentru golurile din pereTi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oTel beton pentru armare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
6.7.1 - Tipuri de îmbinãri prin petrecere (joantare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
6.7.2 - CerinTe minime pentru lungimea îmbinãrii prin petrecere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a barelor din oTel beton pentru nivelurile superioare realizate prin turnarea
succesivã a betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
6.9 - Proiectarea armãturii de oTel beton pentru pereTi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
6.10 - Lucrãrile de armare a betonului si mãsurile de protecTia muncii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Partea a 7-a - Pregãtirea fundaTiei si a plãcii la nivel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

7.1 - Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
7.2 - Plasarea barelor de joantare în fundaTie sau radier. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
7.3 - Nivelarea fundaTiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
7.4 - Trasarea conturului pereTilor conform proiectului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
7.4.1 - Trasarea conturului de asezare a peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
7.4.2 - Marcarea Ferestrelor/Usilor.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

7
 7.4.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

8.1 - Prezentare generalã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
8.2 - Organizarea: poziTionarea materialelor si a uneltelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlTimii peretelui si numãrul de rânduri de cofraje pe nivel. . . . . . . . . . . . . . 51
8.3.1 - ConstrucTie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
8.4 - Asezarea primului rând de cofraje. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
8.5 - Asezarea celui de-al doilea rând de cofraje. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
8.6 - Verificarea planeitãTii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
8.7 - Fixarea primului rând la fundaTie/placã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
8.8 - Asezarea celui de-al treilea si a urmãtoarelor rânduri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru usã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
8.8.1.1 - Intrãri ridicate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
8.8.3 - Barele de armare din oTel beton în bordajele din jurul deschiderilor din perete. . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
8.8.4 - Rândul de cofraje din partea de sus a peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
8.8.5 - Instalarea barelor de armare verticalã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
8.9 - Instalarea sistemului de aliniere si fixare a peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
8.9.1 - AplicaTii generale.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
8.9.2 - DistanTarea pentru sistemul de aliniere si fixare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
8.10 - Pregãtirea cofrajelor de goluri pentru turnarea betonului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
8.11 -ªpraiTuirile suplimentare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
8.12 - Treceri pentru utilitãTi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
8.13 - Instalarea planseului suspendat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
8.13.1- Instalarea grinzilor cu suruburi de ancorare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
8.14 - Locas (sliT) pentru grindã - Grinda de planseu este legatã direct la peretele în sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . 71
8.15 - Plãcile/planseele.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
8.16 - Sistemul de planseu AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
8.17 - Reglajele finale înaintea turnãrii betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Partea a 9-a - Instalarea specialã a cofrajelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

9.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
9.2 - Realizarea fundaTiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
9.3 - ConstrucTia colTurilor scurte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
9.3.1 - ColTuri scurte folosind cofraje de colT de 90° cu o combinare a acestora. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
9.3.2 - ColTuri scurte folosind cofraje de colT de 90° cu model neîntrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
9.3.3 - ColTuri scurte, fãcute folosind cofraje AMVIC drepte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
9.4 - PereTi curbi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
9.5 - ConstrucTia peretelui-T.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
9.6 - Instalarea finisajelor de cãrãmidã aplicate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
9.7 - Frontoane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
9.8 - Sistemul de planseu prefabricat (miez gol). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

8
 10.1 - Prezentare generalã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
10.2 - Fundamentele betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
10.2.1 - CompoziTia betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
10.3 - Calitatea amestecului de beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
10.3.1 - Raportul apã/ciment (A/C). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
10.3.2 - RezistenTa betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
10.3.3 - Lucrabilitatea betonului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
10.3.4 - Întãrirea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
10.4 - Adaosuri, aditivi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
10.5 - SpecificaTii ale betonului pentru peretele în sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

Partea a 11-a - Turnarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

11.1 - Prezentare generalã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
11.2 - Lista de verificãri preliminarii turnãrii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
11.3 - Sfaturi de siguranTã pentru manevrarea si asezarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
11.4 - Ritmul turnãrii betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
11.5 - Metode si echipamente pentru turnarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
11.6 - Turnarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
11.7 - Controlul calitãTii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
11.7.1 - Tasarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
11.7.2 - RezistenTa la compresie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
11.8 - Vibrarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
11.8.1 - Ce este vibrarea?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
11.8.2 - Metode de vibrare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
11.9.1 - SpecificaTii, recomandãri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
11.10 - Terminarea turnãrii betonului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
11.11 - Dupã turnare: reverificaTi cã peretele a rãmas drept si în caz de nevoie ajustaTi.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

Partea a 12-a - ProtecTie împotriva umezelii sub nivelul solului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

12.1 - CerinTele reglementãrilor în construcTii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
12.1.1 - ProtecTie contra umezelii si a apei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
12.1.2 - ProtecTie contra umezelii sau protecTie contra apei, conform normelor de construcTie. . . . . . . . . . . 119
12.1.3 - Sistemul de drenare a fundaTiei/subsolului conform normativelor din construcTie. . . . . . . . . . . . . . 119
12.1.4 - Recomandãri pentru menTinerea unui subsol uscat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
12.2 - ProtecTia contra umezelii si protecTia contra apei pentru cofrajele AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
12.3 - Sisteme lichide de protecTie contra umezelii/protecTie contra apei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
12.4 - Sisteme de membranã cu crampoane pentru protecTia împotriva umezelii/apei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

9
Partea a13-a - Finisaje interioare si exterioare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
13.1 - Finisaj exterior -tencuialã decorativã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
13.2 - Gips-carton la interior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
13.3 - Stuc tradiTional (Exterior). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
13.3 - IzolaTie exterioarã suplimentarã si sistem de finisaj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
13.4 - Aplicarea zidãriei ancorate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
13.5 - Finisaje cu lemn, vinil si ciment fibrã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

ANEXE
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131

Anexa A - DefiniTii si termeni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131

Anexa B - Proiectarea pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

B1.0 - Respectarea reglementãrilor din România. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
B1.1 - AplicaTie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
B1.2 - Materiale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
B1.2.1. Beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
B1.2.2. OTel beton de armare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152

Anexa C - Dimensiunile pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153

Anexa D - Insectele si construcTiile în sistem AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155

D1.0 - Tipuri de insecte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
D1.1 - Insectele si construcTiile în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

Anexa E - Instalarea utilitãTilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

E1.0 - Strãpungeri în peretele AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
E2.0 - InstalaTia electricã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
E2.0.1 - Panoul principal de intrare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
E2.0.2 - Cablarea electricã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
E2.0.3 - Conductele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
E2.0.4 - Doze electrice îngropate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
E2.0.4.1 - Atasarea dozei electrice la perete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
E3.0 - InstalaTii tehnico-sanitare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163

10
 FIGURI

Investind în termoizolaTii superioare:

- protejaTi mediul;
-beneficiaTi de eficienTã termicã sporitã.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Figura 1.1 - Cofraje AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 17
Figura 1.2 - Cofraj AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT cu transfer termic de 0,11 W/m2 K . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 18
Figura 1.3 - Cofraj AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT cu transfer termic de 0,22 W/m2 K. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 18
Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Figura 1.5 - SecTiune transversalã prin cofrajul AMVIC cu transfer termic de 0,11 W/m2 K (dimensiuni în cm.). . . . . . . . . . . . . . 19
Figura 1.6 - SecTiuni transversale ale cofrajelor AMVIC cu transferul termic de 0,22 W/m2 K (dimensiuni în cm).. . . . . . . . . . . . 20
Figura 1.7 - Vedere lateralã a cofrajului drept AMVIC care prezintã tãlpile distanTierilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Figura 1.8 - Vedere lateralã a cofrajul drept AMVIC, prezentând partea superioarã si inferioara a sistemului de conexiune.. . . . 21
Figura 1.9 - Cofraj de colT AMVIC la 90° având locasul pentru tija din polipropilenã sau din lemn, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
InstalaTie pentru producerea cofrajelor AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Figura 4.1 - Trasarea conturului pereTilor.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Figura 4.2 - Plasarea la început a cofrajelor de colT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Figura 4.3 - Montarea armãturii orizontale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Figura 4.4 - Montarea celui de-al doilea si al treilea rând de cofraje. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Figura 4.5 - Instalarea “Tesutã” a rândurilor de cofraje.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Figura 4.6 - Instalarea sistemului de susTinere si aliniere a peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Figura 4.7 - Instalarea continuã a rândurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Figura 4.8 - InstalaTi oTelul beton de armare verticalã dupã ultimul rând de cofraje. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Figura 4.9 - Instalarea si rigidizarea cu pervaze a cofrajelor pentru golurile de ferestre si usi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Figura 4.10 - Turnarea betonului în rânduri de 0,9-1,2 m. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Figura 4.11 - Elemente de ancorare plasate în beton pentru fixarea mecanicã a sarpantei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Grosimea echivalentã pentru diferite materiale la acelasi transfer termic. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru ferestre/usi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Figura 5.2 - Cadru din lemn pentru un gol. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Figura 5.3 - Cofraj pentru gol de fereastrã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Figura 5.4 - Deschidere la baza cadrului ferestrei pentru turnarea si vibrarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Figura 6.1 - Plasarea întreTesutã a barelor din oTel beton verticale printre cele orizontale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Figura 6.2 -Legarea armãturii nivelului superior prin suprapunerea cu armãtura de la nivelul inferior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 6.3 - Folosirea mustãTilor de petrecere pentru joantarea armãturii verticale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 6.4 - Capace ciupercã de plastic pe barele de oTel beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Figura 7.1 -Cofraje AMVIC montate pe talpa fundaTiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Figura 7.2 -FundaTie cu placã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Figura 7.3 - PoziTia barelor de joantare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Figura 7.4 - Placã de cotã zero turnatã si nivelatã, pregãtitã pentru montarea cofrajelor AMVIC pentru pereTi. . . . . . . . . . . . . . . 46
Figura 7.5 - FolosiTi o sfoarã de cretã pentru a însemna asezarea zidului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Figura 7.6 - Dublarea liniei de asezare a cofrajelor pentru un reper permanent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Figura 7.7 - Profilul U acTioneazã ca un model pentru plasarea primului rând. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Figura 7.8 - Folosirea unui profil U pentru a însemna asezarea zidului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Figura 7.9 - Marcarea poziTiei si a dimensiunilor golurilor din pereTi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
11
Figura 8.1 - Asezarea cofrajelor AMVIC în interiorul perimetrului conturului peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Figura 8.2 - Unelte si scule pregãtite pentru montarea cofrajelor AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Figura 8.3 - OTel beton fasonat pentru armare, vã va reducere simTitor timpul de execuTie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Figura 8.4 - Folosirea unui ferãstrãu circular pentru tãierea orizontalã a cofrajului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Figura 8.5 - Plasarea la început a colTurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Figura 8.6 - Asezarea cofrajelor drepte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Figura 8.7 - Compensarea cofrajelor cu elemente decupate având lungimea multiplu de 5,08 cm. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Figura 8.8 - Tãierea cofrajului de completare pentru o secTiune de perete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 8.9 - Potrivirea cofrajului tãiat în poziTie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 8.10 - Folosirea colierelor cu autoblocare pentru a solidariza cofrajele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 8.11 - Instalarea barelor orizontale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 8.12 - Asezarea celui de al doilea rând de cofraje. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 8.13 - Asezarea îmbinãrii de compensare aproximativ în acelasi loc ca si în primul rând. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Figura 8.14 - Verificarea nivelului dupã asezarea celui de-al doilea rând. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Figura 8.15 - Ajustarea primului rând de cofraje cu un ferãstrãu de mânã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Figura 8.16 - Adãugarea penelor din polistiren expandat, ignifugat la primul rând pentru aducere la nivel. . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Figura 8.17 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea primului rând de cofraje la fundaTie/placã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Figura 8.18 - Umplerea cu spumã cu expandare controlatã sub un gol mare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Figura 8.19 - Asezarea cofrajelor în jurul cadrelor pentru usã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Figura 8.20 - Instalarea cadrelor pentru usi la nivelul dusumelei.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Figura 8.21 - Construirea rândurilor din cofraje în jurul cadrelor ferestrelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Figura 8.22 - Instalarea în perete a barelor de armare din oTel beton pentru crearea unui bordaj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Figura 8.23 - Protejarea nuturilor cu folie din polietilenã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Figura 8.24 - Asezarea oTelului beton pentru armarea verticalã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Figura 8.25 - Sistem de susTinere si aliniere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Figura 8.26 - Instalare stâlpilor de aliniere si susTinere în interiorul peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Figura 8.27 - Schelã realizatã cu stâlpi de aliniere si susTinere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Figura 8.28 - Bride fixate cu suruburi autofiletante în distanTieri, pe ambele pãrTi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Figura 8.29 - Fixarea din interior a colTurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Figura 8.30 - Montarea stâlpilor de spraiTuire de ambele pãrTi ale golurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Figura 8.31 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri (o lungime si jumãtate de cofraj drept).. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Figura 8.32 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete atât vertical cât si orizontal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Figura 8.33 - Solidarizarea unei îmbinãri de cofraje pe ambele pãrTi ale peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Figura 8.34 - Solidarizarea suplimentarã pentru o îmbinare compensatã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Figura 8.35 - Instalarea rigidizãrilor (pervaz) în jurul unui gol în perete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Figura 8.36 - Folosirea unor Tevi de PVC pentru treceri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Figura 8.37 - Tãierea unui pãtrat în plãcile de OSB pentru instalarea suruburilor de ancorare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Figura 8.40 - Instalarea OSB-ului cu suruburi de ancorare în golurile din polistirenul expandat, ignifugat. . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Figura 8.38 - Tãierea deschizãturii în polistirenul expandat, ignifugat între membrane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Figura 8.39 - Partea decupatã la cald. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Figura 8.41 - Instalarea grinzilor cu saibe si piuliTe adecvate.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Figura 8.42 - Decuparea deschiderilor din interiorul si exteriorul panourilor din polistiren expandat, ignifugat. . . . . . . . . . . . . . 72
Figura 8.43 - Umplerea golului cu polistiren înainte de turnarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Figura 8.44 - AsezaTi grinda din lemn pe poziTie într-un locas pentru grindã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Figura 8.45 - Planseu în sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

12
Figura 8.46 - Soluþie AMVIC pentru planºeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Figura 8.47 - Montare planºeu AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Figura 8.48 - Detaliu sistem planºeu AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Figura 8.49 - Turnarea betonului pe formele asamblate.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Figura 8.50 - Placã de cotã 3,00 dupã turnare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Figura 8.51 - Alinierea pereþilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Figura 9.1 - Soluþie propusã pentru fundaþia de tip talpã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Figura 9.2 - Soluþie propusã pentru o fundaþie în trepte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Figura 9.3 - Perete din bârne construit pe perete de subsol ºi fundaþie în sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Figura 9.4 -Elevaþie pentru o construcþie cu pereþi prefabricaþi uºori.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Figura 9.5 - Colþ scurt fãcut cu cofraje de 90° cu solidarizarea acestora. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Figura 9.6 - Vedere în plan a douã colTuri scurte, fãcute folosind cofraje de 90° pentru a crea un model neîntrerupt.. . . . . . . . . . 81
Figura 9.7 - Un colT scurt fãcut cu cofraje de 90° cu model neîntrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la capãtul unui cofraj drept.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.9 - Punerea în poziTie a celor douã forme tãiate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.11 - Folosirea formelor de lemn 2x10 cm pentru a susTine colTul format. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate pentru a închide capetele si a crea un colT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.12 - Introducerea unei tije filetate prin gãurile fãcute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.13 - Tija filetatã introdusã prin ambele forme de lemn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.14 - Cofraj AMVIC pentru perete curb pre-tãiat. Lambã si uluc în interior si crestãturile în exterior.. . . . . . . . . . . . . . . 84
Figura 9.15 - Îndoirea si fixarea cofrajului pentru perete curb.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Figura 9.16 - Câteva rânduri de cofraje AMVIC pretãiate instalate pentru un perete curb. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Figura 9.17 - ElevaTie pentru perete curb din cofraje AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Figura 9.18 - Pregãtirea pentru curbare a unui cofraj drept. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Figura 9.19 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dupã tipar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Figura 9.20 - Instalarea etrierilor pentru intersecTie “T”, a barelor de oTel beton orizontale pentru armare, în timp ce fiecare rând de
cofraje este asezat.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Figura 9.21 - Solidarizarea cofrajelor peretelui “T” cu lemn de 3x30 cm si legãturã.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Figura 9.22 - Asezarea cãrãmizii standard aplicate pe suportul cu margine pentru cãrãmidã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Figura 9.23 - Legãturi standard pentru cãrãmidã, fixate în distanTierii AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Figura 9.24 - Tãierea si montarea cofrajelor la forma frontonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Figura 9.25 - ConstrucTie cu frontoane si lucarnã la care se monteazã sarpanta.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Figura 9.26 - O placã preturnatã, poziTionatã pe un perete în sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Figura 9.27 - Manevrarea unei fâsii prefabricate cu goluri, cu miezul din polistiren în vederea poziTionãrii pe un perete în sistem
AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativã a componentelor amestecului de beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Figura 10.2 - Testarea cilindrului de beton pentru rezistenTa la compresie (stânga) si traversa de beton pentru rezistenTa la încovoiere
(dreapta). ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figure 16-15.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Figura 10.3 - Amestec de beton cu o tasare micã. ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 16-2. . . . . . . . . . . . . . 96
Figura 10.4 - Amestec de beton cu o tasare mare. ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 16-2. . . . . . . . . . . . . . 96
Figura 10.5- Cresterea rezistenTei betonului de-a lungul timpului
© 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 12-2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul în cofrajele AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colT de 90° . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul ferestrei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

13
Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator pentru a omogeniza betonul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Figura 11.5 - Efectuarea testului tasãrii în teren. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Figura 11.6 - Luarea unor mostre aleatorii de beton pentru testarea rezistenþei la compresiune, la 28 de zile de la turnare. . . . . 111
Figura 11.7 - Vibrator de interior pentru beton cu motor pe benzinã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Figura 11.8 - Vibrator de interior pentru beton acþionat electric.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Figura 11.9 - Vibrarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Figura 11.10 - Plasarea corectã a vibratorului în beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Figura 11.11 - Acoperirea prin vibrare a ariei betonului din cofraj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Figura 11.12 - Trusa pentru intervenþie la “explozie”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide pe cofrajele AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Figura 12.4 - HidroizolaTie, membranã cu crampoane instalatã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuialã decorativã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Figura 13.2 - Finisaj exterior cu tencuialã în douã straturi suport. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Figura 13.3 - Finisaj Stuc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Figura 13.4 - IzolaTie exterioarã suplimentarã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Figura 13.5 - IzolaTie exterioarã suplimentarã cu polistiren de 20 cm... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Figura 13.6 - ConstrucTie în sistem AMVIC, finisatã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
Caracteristici ale produsului POLISITIREN GRAFITAT utilizat la cofrajele AMVIC sau la plãcile pentru termoizolaTii:
-transfer termic scãzut cu 20% faTã de polistirenul cu aceeasi denitate;
-mult mai rezistent la razele ultraviolete (viaTã mai lungã pentru tencuiala decorativã).. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
Prima casa pasivã din România. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
Gard realizat în sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Figura E1.1 - Strãpungeri pentru trecerea instalaTiilor prin pereTii AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Figura E1.2 - Panou electric principal instalat în peretele exterior.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
Figura E1.3 - Decuparea unui canal în panoul din polistiren folosind un ferãstrãu cu lanT.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Figura E1.4 - Pozarea cablurilor electrice în panourile din polistiren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Figura E1.5 - Dozã cu bridã atasatã la distanTier. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Figura E1.6 - Conductã sanitarã pozatã în polistiren .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Model de certificat de eficienTã energeticã a construcTiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

14
 TABELE

Tabel 2.1 - Cofraje termoizolante, înglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat expandat cu transfer termic de 0,11
W/m2 K. . . . . 23
Tabel 2.2 - Cofraje termoizolante, înglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat expandat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 24
Tabel 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent si utilitatea lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Tabel 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Tabel 10.3 - SpecificaTii de îndrumare pentru amestecurile de beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereTii vibraTi intern. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofrajele AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Tabel 11.3 - SpecificaTii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit în cazul cofrajelor AMVIC. . . . . . . . . . . 114
Tabel B1.2.1 Echivalarea (orientativã) pentru codifcarea betoanelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
Tabel C1.1 - ÎnãlTimea peretelui vertical din cofraje AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153

Investind în termoizolaTii superioare:

- protejaTi mediul;
-beneficiaTi de eficienTã termicã sporitã.

15
Casele realizate în sistem AMVIC au:

G EficienTã energeticã sporitã. Pe teritoriul României se estimeazã o reducere de 50% sau mai
mult a costurilor energiei necesare anual pentru încãlzire/rãcire (condiTionare a aerului)
comparativ cu casele similare realizate cu metode convenTionale de construcTie. Prin economia de
energie în aproximativ 30 de ani se recupereazã întreaga investiTie pentru realizarea unei
construcTii.
G Mai multã liniste. Pãtrunderea zgomotului de la exterior este redusã substanTial, cu minim
50 dB.
G Durabilitate. Casele în sistem AMVIC, din beton, nu putrezesc, nu se descompun si nu îsi
pierd integritatea în timp cum se întîmplã cu o construcTie din lemn sau alt material tradiTional.
Costurile de întreTinere viitoare sunt reduse substanTial.
G Calitate superioarã. O casã construitã din cofraje AMVIC are o calitate foarte bunã a
învelisului si a stucturii.
G Cost comparabil. Costurile sunt apropiate, în interiorul a 95% din costul unei construcTii
convenTionale. În cîTiva ani, este semnificativ mai mic în costul complet în timp ce economiile de
energie si întreTinere se acumuleazã.
G Usor de realizat. ConstrucTia în sistem AMVIC nu este diferitã radical, în practicã, faTã de
construcTia convenTionalã. NecesitãTile de scule si unelte sunt foarte puTin modificate.
G ConstrucTie verde. Elementul principal al oricãrei construcTii verzi este eficienTa energeticã
si durabilitatea. Cele douã combinate minimalizeazã impactul pe termen lung al structurii asupra
mediului. În plus, salveazã copaci în timpul realizãrii construcTiilor.
G Rezistent la incendii violente. O casã din beton, împreunã cu alte elemente de protecTie
contra focului si mãsuri prevãzute de reglementãrile în vigoare, reprezintã cea mai bunã protecTie
posibilã împotriva pagubelor produse de incediile mistuitoare.
G Valoare de revânzare protejatã. În timp ce costurile energiei continuã sã creascã, preTurile
de revânzare a caselor vor fi influenTate de eficienTa energeticã relativã a lor. Este o previziune
rezonabilã sã sugerãm cã în 10 ani, construcTiile în sistem AMVIC realizate astãzi, vor avea un
preT de revânzare cu 15% mai mare decât al celor similare construite cu tehnici convenTionale.

16
 Partea 1-a - Introducere

Cofraje modulare înglobate, termoizolante din

polistiren expandat, ignifugat (EPS), sistem
AMVIC® 1
(ICF-insulated concrete forms)

Cofrajele înglobate, modulare, termoizolante din

polistiren expandat, ignifugat, sistem AMVIC, sunt
structuri cu greutate redusã, realizate folosind douã
panouri de polistiren expandat ignifugat având
densitatea de 24 kg/m3, grosimea fiecãrui panou
fiind de 6,35 cm care sunt cuplate prin distanTieri
Figura 1.1 - Cofraje AMVIC din POLISITIREN
din polipropilenã cu design unic si rezistenTã la
GRAFITAT
impact. În timpul construcTiei cofrajele sunt asezate unul lângã/peste celãlalt (gen lego) apoi umplute
cu beton formând pereTi de susTinere durabili si solizi.
De curând sa introdus în producTie cofrajul cu grosimea panoului exterior de 18 cm pentru pereTi din
beton cu grosimea de 20,32 cm.

Cofrajele din POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat AMVIC® combinã eficacitatea

izolaTiei termice a polisitiren grafitatului expandat, ignifugat cu masa si rezistenTa structuralã a
unui perete de beton armat. De asemenea este o soluTie “5 în 1" care are:
I rezistenTã;
I izolare termicã;
I barierã de vapori;
I bariera fonicã;
I solidarizare între peretele de beton si panourile laterale exterioare termoizolante din
POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat.
Totul într-un singur pas.

1
AMVIC este marcã înregistratã pentru clasa de produse Cl:19: Materiale de construcTie nemetalice (cofraje din
polistiren) la OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII ªI MÃRCI cu numãrul de depozit M 2005 10469

17
PereTii construiTi cu cofraje AMVIC au o rezistenTã la foc de pânã la 3 ore (pereTi de 15,24 cm, 20,32
cm si 25,4 cm), o amortizare fonicã de minim 50 dB (unele montaje de pereTi depãsesc aceastã
valoare) si o valoare a transferului termic de sub 0,22 W/m2 K pentru cofrajele cu panourile din
POLISITIREN GRAFITAT având grosimea panourilor de 6,35 cm si 0,11 W/m2K pentru
cofrajele din POLISITIREN GRAFITAT cu panoul exterior gros de 18 cm iar cel interior de 6,35
cm. Pentru cele din urmã grosimea peretelui de beton este numai de 20,32 cm. Izolarea specificatã
anterior este uniformã pe tot peretele, inclusiv la colTuri, neexistând punTi termice. Combinând
performanTa valorii U a polisitiren grafitatului expandat, ignifugat, efectele masei calorice a
betonului si rata redusã a permeabilitãTii la aer, pereTii realizaTi în sistem AMVIC permit
construirea fãrã probleme a “caselor pasive”.

În unele Tãri din Europa este standard “casa de joasã energie” iar în
curând va deveni standard “casa pasivã”. În foarte multe Tãri prinde
contur si se dezvoltã conceptul de “casã de energie zero”

Figura 1.2 - Cofraj AMVIC din

POLISITIREN GRAFITAT cu
transfer termic de 0,11 W/m2K

Figura 1.3 - Cofraj AMVIC din

POLISITIREN GRAFITAT cu
transfer termic de
0,22 W/m2K
18
DistanTierii folosiTi la cofrajele AMVIC eliminã nevoia legãrii armãturii din oTel beton si permit
plasarea eficientã a armãturii, pentru a asigura o capacitate structuralã superioarã .

În distanTieri se introduc suruburi autofiletante, unde fiecare surub poate suporta o greutate de circa
71 kg. DistanTierii sunt plsaTi unul de altul la 15,24 cm si centraTi pe lungimea cofrajelor indiferent
de dimensiunile golului de turnare, ceea ce Tine pereTii drepTi si verticali în timpul montãrii lor si a
turnãrii betonului.

Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm.

DistanTierii AMVIC unesc panourile din POLISITIREN
GRAFITAT
expandat ignifugat si au ca limitã o talpã latã de 38 mm
care este încastratã la aproximativ 9 mm sub suprafaTa
exterioarã a panourilor. Talpa are o înãlTime de 38,1 cm
în toate cofrajele. Când cofrajele AMVIC sunt asezate
unele peste celelalte, tãlpile distanTierilor formeazã o
reTea continuã orizontalã si verticalã care este folositã la
executarea finisãrilor interioare fixate cu suruburi
autofiletate (gips carton) si exterioare cum ar fi stucaturi,
cãrãmidã si piatrã aparentã, lemn, cãrãmidã aplicatã.
(Pentru mai multe detalii vã rugãm sã consultaTi secTiunea Figura 1.5 - SecTiune transversalã prin
cofrajul AMVIC cu transfer termic de
de finisaje interioare si exterioare din acest manual).
0,11 W/m2K (dimensiuni în cm.)

19
Un avantaj al sistemului AMVIC, faTã de concurenTã, este sistemul de conexiune nut si feder care
prezintã scobituri mai adânci. Conexiunea se aflã la ambele capete ale panourilor cofrajului. De
asemenea, asigurã continuitatea prevenind orice miscare sau scurgere de lapte de ciment în timpul
turnãrii betonului. Aceastã particularitate unicã permite cofrajului AMVIC sã fie asamblat rapid, usor
si fãrã a fi nevoie de adezivi sau legãturi. AMVIC este prietenos cu utilizatorii, sistemul de instalare
usor, mãreste eficacitatea la locul de muncã si productivitatea constructorilor, fapt care economiseste
timp si bani.

Figura 1.6 - SecTiuni transversale ale cofrajelor AMVIC cu

transferul termic de 0,22 W/m2K (dimensiuni în cm).

Cofrajele AMVIC sunt disponibile într-o varietate de dimensiuni permiTând realizarea pereTilor cu
miezuri de beton (grosimi de diafragmã) de 15,24 cm, 20,32 cm si 25,4 cm. Sunt disponibile forme
drepte, colTuri de 90 , ° , excepTie fac cofrajele cu grosimea betonului de 25,4 cm si cele
pasive, iar formele curbe pot fi realizate prin modelarea cofrajelor drepte într-o gamã largã de
dimensiuni.

Figura 1.7 - Vedere lateralã a cofrajului drept AMVIC care prezintã tãlpile distanTierilor

20
Cofrajele de colT AMVIC la 90 ° au un locas unde poate fi introdusã o barã pãtratã de polipropilenã,
metal sau lemn (tijã de colT). Scopul ei este acela de a crea un punct de fixare pentru o prindere
mecanicã, cum ar fi: finisaj perete de piatrã aparentã, fixare de rezistenTã, sau perete secundar care
s-ar lega la panourile din POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat .

Figura 1.8 - Vedere lateralã a cofrajul drept AMVIC, prezentând partea superioarã si inferioara a
sistemului de conexiune.

Figura 1.9 - Cofraj de colT AMVIC la 90° având locasul pentru tija din polipropilenã sau din
lemn,

Grosimea izolaTiei termice pe colT este dublã faTã de cea în câmp. Aeastã grosime permite eliminarea
”punTilor termice” din zona respectivã si realizarea unui perete care nu va genera diferenTe de
temperaturã pe suprafaTa acestuia, deci nu vor apare curenTi de aer în încãperi.

21
 AMVIC este unul din cele mai bune sisteme de cofraje înglobate,
termoizolante din lume si rãspunde tuturor cerinTelor normativelor pentru
ralizarea pereTilor structurali din beton armat.

PreTurile competitive, distribuTia vastã a produselor si suportul tehnic profesional sunt combinate
pentru a furniza clienTilor un produs de calitate superioarã cu o instalare la un preT mai mic decât al
sistemelor competitoare.

22
 Partea a 2-a - Produse AMVIC

2.1 - Cofraje AMVIC

Tabel 2.1 - Cofraje termoizolante, înglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat
expandat cu transfer termic de 0,11 W/m2K
Grosimea Volumul de Volumul de beton SuprafaTa
Dimensiunile structurii
Produs miezului din beton pentru pentru un metru peretelui exterior
L xÎxl
beton un cofraj pãtrat de perete pentru un cofraj

Cofraj
drept 20,32 cm 1,22 x 0,406 x 0,44 m 0,101 m3 0,202 m3 0,5 m2
AMVIC

Cofraj de
colT 90° (0,84 + 0,53) x 0,406 x
20,32 cm 0,11 m3 0,2 m3 0,55 m2
AMVIC 0,44 m

-* T oate dimensiunile sunt pe perimetrului exterior al cofrajului

23
Tabel 2.2 - Cofraje termoizolante, înglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat
expandat cu transfer
termic de 0,22 W/m2K
Volumul de
Grosimea Volumul de beton SuprafaTa
Dimensiunile structurii beton
Produs miezului pentru un metru peretelui exterior
L xÎxl pentru un
din beton pãtrat de perete pentru un cofraj
cofraj

15,24 cm 1,22 x 0,406 x 0,28 m 0,076 m3 0,151 m3 0,500 m2

C ofraj
drept 20,32 cm 1,22 x 0,406 x 0,33 m 0,101 m3 0,202 m3 0,500 m2
AM V IC

25,40 cm 1,22 x 0,406 x 0,38 m 0,126 m3 0,252 m3 0,500 m2

15,24 cm (0,66 + 0,36) x 0,406 x 0,28m 0,064 m3 0,152 m3 0,420 m2

C ofraj de
colT 90° 0,460 m2
20,32 cm (0,72 + 0,42) x 0,406 x 0,33m 0,094 m3 0,210 m3
AM V IC

25,40 cm (0,77 + 0,47) x 0,406 x 0,38m 0,13 m3 0,200 m3 0,627 m2

C ofraj de 15,24 cm (0,55 + 0,25) x 0,406 x 0,28m 0,05 m3 0,150 m3 0,330 m2

colT 45°
AM V IC
20,32 cm (0,56 + 0,25) x 0,406 x 0,33m 0,067 m3 0,202 m3 0,330 m2

-* T oate dimensiunile sunt peperimetrului exterior al cofrajului

24
 Partea a 3-a - Unelte, materiale si accesorii

3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor

! ferãstrãu de mânã, ferãstrãu pliabil sau ferãstrãu tradiTional;
! ferãstrãu portabil electric;
! ferãstrãu circular portabil electric;
! ferãstrãu electric de masã (opTional);
! ruletã;
! masinã de gãurit cu acumulatori si accesoriile adecvate;
! perforator;
! unelte pentru fierar betonist;
! ciocan;
! echer;
! nivelã cu bulã de aer de 0,5 m;
! nivelã cu bulã de aer de 2 m;
! nivelã cu laser;
! furtun pentru nivel;
! firul cu plumb;
! sfoara zidarului (suficientã pentru a înconjura întreaga structurã);
! sfoarã pentru marcare (sfoarã de cretã);
! foarfecã pentru oTel beton;
! presã de îndoit si tãiat armãturã din oTel beton;
! scânduri, dulapi pentru schelã.

3.2 - Unelte pentru turnarea betonului

! reducTie de debit pentru turnarea betonului, diametrul interior de 65-70 mm;
! vibrator pentru beton cu lance de la 25 la 32 mm si mâner flexibil de la 3 la 4,2m;
! mãnusi din cauciuc;
! cascã de protecTie; Sfat
Þineþi la îndemânã un vibrator
! ochelari de protecTie;
pentru beton în cazul în care o
! cizme din cauciuc; sã aveþi nevoie de el.
! unelte pentru finisarea betonului;
! lopatã platã pentru curãTarea betonului vãrsat;
! sorT protecTie.

25
3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor utilitãTilor
! cuTit fierbinte (pentru decuparea cu ajutorul ansei electrice);
! ferãstrãu electric cu lanT (pentru decuparea trecerilor în cazul traseelor instalaTiei electrice si
a instalaTiilor sanitare);
! pistol cu spumã si spuma necesarã.

3.4 - Lista materialelor

! oTel beton de armare dupã necesitãTi si accesorii, legãturi, bride;
! suruburi cu autofiletare sau autoforante de 4 si 6 cm, pas mare, pentru fixarea si alinierea
cofrajelor;
! suruburi (cuie) pentru beton de lungime 5-7 cm pentru fixarea tãlpii stâlpilor de susTinere la
placa de beton;
! materiale pentru golurile decupate 28x4x300 cm, lemn, OSB sau placaj pentru fabricarea
cofrajelor sau cadrelor pentru goluri;
! sârmã pentru legãturi;
! suruburi de ancorare, piuliTe si
saibe;
! OSB sau placaj pentru crearea unei punTi între deschizãturile îmbinãrii sau distanTierilor
îndepãrtaTi, pene pentru suruburile de ancorare, etc.;
! spumã/adeziv cu dilatare controlatã pentru POLISITIREN GRAFITAT
expandat, ignifugat;
! sistem de izolare împotriva apei sau a umezelii.

3.5 - Accesorii
Sunt prezentate cele mai comune accesorii necesare pentru sistemul AMVIC. Contacteazã
distribuitorul local AMVIC pentru a discuta despre disponibilitatea în stoc a accesoriilor, a uneltelor
de construcTie si a echipamentului.

Accesorii pentru sistemul AMVIC

! spumã poliuretanicã cu expandare controlatã;
! soluTie pentru curãTat pistolul;
! pistol pentru spumã;
! colier din plastic cu autoblocare (sârmã pentru legãturi);
! bandã latã pentru protejarea pãrTii superioare a peretelui;
! suruburi autofiletante cu pas mare, lungime 50-70 mm;

26
! stâlpi de susTinere, aliniere, spraiTuire si schelã (minim 50 buc./lucrare);
! suruburi pentru beton (cuie din oTel pentru beton);
! placã metalicã tip CLIK de fixare a pereTilor la intersecTii;
! echipament individual de lucru.

27
InstalaTie pentru producerea cofrajelor AMVIC

28
 Partea a 4-a - Prezentarea generalã a construcTiei

Ghid de construcTie în 10 pasi

Pasul 1 - Traseazã conturul cofrajului si poziTia

deschizãturilor pentru usã si fereastrã, pe o fundaTie
normalã sau o suprafaTã nivelatã, planã. Armãtura pentru
joantare (petrecere/suprapunere) din oTel beton trebuie sã
se prelungeascã în sus, de la fundaTie în interiorul
cavitãTii cofrajului, conform cerinTelor proiectului.

Pasul 2 - ÎncepeTi cu plasarea cofrajelor de colT la fiecare

colT, apoi asezaTi cofrajele drepte cãtre centrul fiecãrui
segment de perete. La primul rând si urmãtoarele, folosiTi
coliere din plastic cu autoblocare sau legãturi de sârmã
pentru legarea distanTierilor în vederea solidarizãrii
cofrajelor. Dupã aceasta, asezaTi armãturile de oTel beton
orizontal poziTionându-le în clipsurile din partea de sus
Figura 4.1 - Trasarea conturului pereTilor
a distanTierilor din interiorul cavitãTii. Clipsurile fixeazã
pe poziTie armãtura de oTel beton si eliminã nevoia legãrii
cu sârmã.

Figura 4.2 - Plasarea la început a

cofrajelor de colT

Figura 4.3 - Montarea armãturii

orizontale

29
Pasul 3 - InstalaTi cel de-al doilea rând de
cofraje inversând cofrajele de colT, astfel
încât primul rând de cofraje sã fie
completat de cel de-al doilea într-un
model “Tesut”. În acest stadiu verificaTi
nivelul de-a lungul tuturor cofrajelor.
Dacã suprafaTa superioarã nu este la nivel,
folosiTi pene de fixare sau scurtaTi la bazã,
dupã necesitãTi.

Figura 4.4 - Montarea celui de-al doilea si al treilea

rând de cofraje

Pasul 4 - InstalaTi rândurile urmãtoare de

cofraje prin suprapunerea continuã a
acestora, astfel încât toate îmbinãrile sã fie
bine fixate prin Tesere (legare tip “lego”).

Figura 4.5 - Instalarea “Tesutã” a rândurilor de

cofraje
Pasul 5 - Odatã ce s-a ajuns la al 2-lea rând de cofraje
instalaTi stâlpii de susTinere, aliniere si schelã pe
perimetrul întregii structuri pentru a vã asigura cã
pereTii vor fi drepTi si verticali si pentru a vã permite
reglarea aliniamentului înainte si în timpul turnãrii
betonului. Stâlpii de susTinere au si un alt rol, acela de
a permite realizarea schelei necesarã muncitorilor.

Figura 4.6 - Instalarea sistemului

de susTinere si aliniere a peretelui

30
Atenþie
Utilizarea lemnului în susþinerea pereþilor, în construcþia schelelor ºi a balustradelor nu este
recomandatã, deoarece se consumã foarte mult lemn, manoperã ºi în concluzie “bani”, iar rezultatele,
de cele mai multe ori, vor fi nemulþumitoare.
S a l v e a z ã p ã d u r e a !
O atitudine ecologicã înseamnã ºi folosirea de cantitãþi minime de material lemnos.
Fiecare construcþie în sistem AMVIC salveazã de la tãiere 10 copaci.

Pasul 6 - Pentru fiecare nivel, asezaTi

cofrajele pânã la înãlTimea din proiect a
peretelui. TãiaTi oTelul beton pentru armarea
verticalã la lungime si începeTi sã-l instalaTi
prin deschizãtura din partea de sus a zidului,
prin spaTiile dintre barele de oTel beton de
armare orizontalã.

Figura 4.7 - Instalarea continuã a rândurilor

Lungimea armãturii verticale din oTel beton
va fi cea stabilitã prin proiect. Pentru cazul continuãrii construcTiei cu un alt nivel, legãturile de
joantarea vor fi de minim 40 de ori diametrul barelor din oTel beton.

Figura 4.8 - InstalaTi oTelul beton

de armare verticalã dupã ultimul
rând de cofraje

31
Pasul 7 - InstalaTi cofrajele (cadrele) pentru ferestre si usi în fiecare loc unde s-au lãsat golurile
corespunzãtoare si potriviTi cofrajele AMVIC în jurul lor. Cofrajele sunt folosite pentru a Tine betonul
în golul de perete. Pot fi folosite si cadre din lemn.

Figura 4.9 - Instalarea si rigidizarea cu pervaze a

cofrajelor pentru golurile de ferestre si usi

Sfat
Se recomandã cãptusirea, pe exteriorul cofrajului (cadrului) de usã sau fereastrã, spre golul de turnare
al betonului, cu POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat de 2-6 cm pentru a se evita
formarea punTii termice beton-tâmplãrie si pentru a permite dilatarea tâmplãriei la variaTiile de
temperaturã. Se pot folosi resturi de la decuparea cofrajelor.

Pasul 8 - TurnaTi betonul în pereTii pregãtiTi, folosind o pompã de beton cu reducTie de debit. Betonul
se toarnã pânã la o înãlTime de aproximativ 0,9-1,2 m în rânduri în spiralã pe verticala structurii pânã
ce se ajunge la partea superioarã a peretelui. În timpul turnãrii fiecãrui rând folosiTi un vibrator cu
diametru mic pentru a vibra betonul si a îndepãrta toate pungile de aer din beton. Folosind aceastã
metodã se poate turna un nivel pe zi.

32
 Figura 4.10 - Turnarea betonului în rânduri de 0,9-1,2 m

Atenþie
Neutilizarea reducþiei de debit la pompa de beton, atrage abateri, miºcãri ale pereþilor, chiar ºi
riscuri de “explozie” .

Interzis a se turna betonul fãrã reducþie de debit.

Pasul 9 - NivelaTi betonul pânã când este plan la partea superioarã a

cofrajului, apoi, dacã este cazul plasaTi suruburile de ancorare în beton
înainte ca betonul sã facã prizã. Aceste elemente de legare vor fi
folosite apoi pentru realizarea legãturii cu grinda de planseu sau
pentru instalarea plãcii de metal de deasupra (talpã de grindã) pentru
instalarea grinzilor sau a grinzilor cu zãbrele pentru sarpantã.

Pasul 10 - ÎndepãrtaTi sistemul de susTinere odatã ce betonul s-a

întãrit, apoi treceTi la urmãtoarele stadii ale construcTiei.
Recomandãm îndepãrtarea stâlpilor dupa 4-5 zile de la turnarea
betonului.

Figura 4.11 - Elemente de

ancorare plasate în beton
pentru fixarea mecanicã a
sarpantei.

33
 Grosimea echivalentã pentru diferite materiale la acelasi transfer termic.

34
 Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre si usi

5.1 Cofrajele sau cadrele pentru ferestre si usi

Cofrajele pentru ferestre si usi sunt o parte esenTialã a procesului de construcTie în sistem AMVIC.
Acest capitol prezintã principiile si cele mai utilizate metode de realizare si instalare a cofrajelor.

Cel mai utilizat material pentru
cadre este lemnul. Unii furnizori îsi
fac propriile cadre folosind lemn în
douã straturi.
Atenþie
Constructorii în sistem AMVIC experimentaþi folosesc
o mare varietate de metode pentru realizarea ºi
instalarea cofrajele pentru goluri. Acest capitol este
destinat constructorilor neiniþiaþi.

Sfat
În multe cazuri, deschizãtura brutã specificatã pentru ferestre este de dimensiunile cadrului, iar
fereastra însãsi este mai micã. În acest caz, golul neprelucrat este de mãrimea cadrului ferestrei, deci
este neceasar un gol mai mare.
VERIFICATI ÎNAINTE DE A ÎNCEPE!

5.2 - Cofraje, cadre din lemn

5.2.1 - Alegerea lemnului

Constructorii folosesc cadre de lemn netratat cu o barierã impermeabilã între cadru si suprafaTa
betonului. Lemnul netratat trebuie sã fie de calitate superioarã, deoarece este mai usor de lucrat cu
el si bariera impermeabilã menTine cadrul drept. De aceea recomandãm ca în golurile de ferestre
si usi sã instalaTi polistiren expandat, ignifugat de 2-6 cm cu dublu rol: protecTie pentru a
împiedica scurgerea de lapte de ciment si cel de-al doilea de a nu face punte termicã la montarea
ferestrelor si usilor.

35
 Figura 5.2 - Cadru din lemn pentru
un gol
Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru
ferestre/usi

5.2.2 - Construirea cofrajelor, cadrelor din lemn

Când construiTi un cofraj din lemn pentru sitemul AMVIC, cu baza mai mare de 100 cm, se lasã o
deschidere la baza cadrului prin care va fi turnat betonul suplimentar si se va executa vibrarea
acestuia. (Fig 5.3 si 5.4)

Figura 5.3 - Cofraj pentru gol de

fereastrã Figura 5.4 - Deschidere la baza
cadrului ferestrei pentru turnarea si
vibrarea betonului

36
 Partea a 6-a - Armãtura de oTel beton pentru pereTii în sistem AMVIC

6.1 - Prezentare generalã

Realizarea oricãrei structuri folosind cofrajele AMVIC, cere constructorului o bunã pregãtire în ceea
ce priveste cunoasterea principiilor fundamentale de realizare a armãturilor din oTel beton. Acest
capitol al manualului va prezenta fundamentele armãturilor din oTel beton pentru pereTii în sistem
AMVIC.

6.2 - CondiTiile de bazã ale proiectului

Proiectantul trebuie sã menTioneze clar urmãtoarele informaTii pe planurile sale:

1. secTiunile transversale ale tuturor pereTilor care folosesc cofraje AMVIC. Fiecare secTiune
transversalã trebuie sã arate clar, pentru constructor dimensiunea cofrajului AMVIC folosit
de 15,24 cm ori 20,32 cm respectiv 25,4 cm;
2. fiecare secTiune transversalã trebuie sã prezinte înãlTimea fiecãrui perete de la toate nivelurile;
3. dimensiunile barelor verticale si orizontale de oTel beton de armare, distanTarea si clasa
oTelului trebuie sa fie marcate clar pentru fiecare nivel, în fiecare secTiune transversalã a
peretului sau într-o însemnare separatã;
4. asezarea barelor din oTelului beton pentru armare, în special cele verticale, trebuie sa fie
marcat clar;
5. proiectantul trebuie sã menTioneze tipul îmbinãrii prin petrecere (suprapunere) si lungimea
fiecãrei secTiuni a peretelui unde se prevede o îmbinare. (Pentru mai multe detalii vã rugãm
sã consultaTi îmbinarea cu ajutorul oTelului beton de armare din secTiunea 6.6 a acestui
capitol).

6.3 - Scopul barelor de armare

Structurile din beton armat au în componenTa lor douã materiale diferite:

a. betonul;
b. oTelul beton (OB).

Betonul simplu este un material rezistent la compresiune. Comprimarea unui cub sau cilindru, numai
din beton, necesitã o forTã relativ mare pânã se ajunge la distrugere. Totusi betonul simplu este relativ

37
slab la întindere (tipic în cazul întinderii el poate suporta o zecime (1/10) din forTa de comprimare).

OTelul beton de armare are o excelentã rezistenTã atât la solicitarea de compresiune cât si la întindere.

De aceea structurile cu beton armat sunt proiectate special de cãtre ingineri astfel încât betonul sã fie
folosit în principal pentru a prelua eforturile de compresiune, iar oTelul beton de armare este folosit
pentru preluarea eforturilor de întindere si în unele cazuri pentru unele eforturi de compresiune.

Proiectarea structurilor din beton armat a fost perfecTionatã mai ales în ultimul secol atât pentru
siguranTã cât si pentru fezabilitatea economicã. Structurile din beton armat au avut un extraordinar
palmares la unele dintre cele mai complicate structuri, incluzând baraje, poduri si clãdiri înalte pe
întreg globul.

6.4 - Armãtura orizontalã

DistanTierii cofarjelor AMVIC de polipropilenã sunt proiectaTi precis pentru a poziTiona si fixa
oTelul beton de armare pe poziTia sa fãrã a mai fi nevoie sã fie legat.

Tipic, prima poziTionare a armãturii orizontale se face în clipsurile cele mai apropiate de panoul din
polisitiren grafitat expandat, ignifugat .

A doua poziTionare a armãturilor orizontale se face astfel încât sã fie plasatã în crestãtura aproapiatã
de centrul peretelui de beton.

A treia poziTionare este plasatã în aceeasi poziTie ca si prima linie. A patra poziTionare este plasatã
în aceeasi poziTie ca si a doua, apoi procesul se repetã.

Aceastã metodã de dispunere decalatã a armãturilor de OB este necesarã pentru a permite

introducerea armãturilor verticale de sus în jos si a le strecura printre barele de oTel beton orizontale,
în acest caz, barele verticale se fixeazã si nu au posibilitatea de a se misca.

În figura 6.1 este prezentat modelul reprezentativ al armãrii verticale si orizontale aplicat în rândul
de jos si deasupra, folosind cofrajul AMVIC de 15,24 cm.

38
6.5 - Armãtura verticalã

Armãtura verticalã este asezatã dupã ce

pereTii din cofraje AMVIC au fost montaTi
si ridicaTi în întregime. În cazul unui
perete de mai multe niveluri, armarea
este plasatã dupã ridicarea fiecãrui nivel
în parte. Barele de armare verticalã sunt
glisate în poziTie din partea superioarã a
peretelui, “Tesute” în armãtura orizontalã si
fixate în locul potrivit în concordanTã cu
planurile si specificaTiile tehnice ale
proiectului. Figura 6.1 - Plasarea întreTesutã a barelor din oTel
beton verticale printre cele orizontale

6.6 - Armãtura pentru golurile din pereTi

MulTi pereTi vor avea goluri pentru ferestre sau usi ori pentru ambele. ExistenTa unui gol în peretele
de beton armat creeazã un efort suplimentar în jurul golului, în special la colTuri. Marginile ferestrelor
si ale usilor denumite praguri, pot fi supuse unui moment de încovoiere, iar eforturile marginale
depind de mai mulTi factori. Ca regulã generalã pentru toate golurile din pereTi, se prevãd bordaje
generate prin asezarea armãturilor din oTel beton.

6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oTel beton pentru armare

Barele de oTel beton au, cel mai adesea, lungimea de 6 metri. În cazurile în care armãtura de OB,
necesarã, depãseste aceastã lungime, este nevoie de petrecerea (suprapunerea) acesteia. Scopul
principal al petrecerii este de a transfera efortul, fie de întindere, fie de compresiune de la o bara de
OB de armare sau un grup de bare la o alta într-un mod care sã respecte cerinTele normelor de
proiectare sau de construcTii si/sau cerinTele specificaTiilor tehnice si ale planurilor proiectului.

6.7.1 - Tipuri de îmbinãri prin petrecere (joantare)

Pentru intenTia si scopul acestui manual vom prezenta un singur tip de îmbinare cunoscutã sub
numele de îmbinare prin petrecere (joantare).

39
Îmbinarea prin petrecere (joantare) este caracterizatã prin bare din oTel beton de armare suprapuse pe
o anumitã lungime. Lungimea îmbinãrii trebuie sã fie calculatã conform reglemetãrilor din
construcTie de un inginer proiectant si specificatã în planurile proiectului (obisnuit, lungimea de
suprapunere este mai mare de 40 de diametre). Barele de armare TREBUIE sã fie în contact între ele
si asezate împreunã.

6.7.2 - CerinTe minime pentru lungimea îmbinãrii prin petrecere

Ambele tipuri de îmbinari prin suprapunere necesitã o lungime minimã a îmbinãrii, stabilitã la
proiectare de cãtre inginerul care calculezã structura, în conformitate cu prevederile normativelor în
vigoare.

Sfat
Lungimea minimã a îmbinãrii prin suprapunere este proporTionalã cu diamentrul barelor de OB si
se stabileste conform reglementãrilor de proiectare în construcTii.

6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a barelor din oTel beton pentru nivelurile
superioare realizate prin turnarea succesivã a betonului

Când o construcTie are mai mult de un nivel de pereTi în sistem AMVIC, este necesar, pentru
constructor, sã înTeleagã cum sã execute îmbinãrile prin suprapunere ale armãturii verticale între cele
douã turnãri separate.

Existã douã opTiuni, ambele fiind acceptate din punct de vedere structural/ingineresc.

OpTiunea 1

PrelungiTi barele de oTel beton de armare peste nivelul de sus al nivelului inferior. Lungimea
prelungirii trebuie sã fie egalã cu lungimea îmbinãrii necesare, specificatã în proiectul de rezistenTã.
Vã rugãm sã consultaTi figura 6.2 pentru detalii specifice. Dezavantaj la turnarea betonului, furtunul
pompei de beton se manevreazã dificil, din cauza barelor prelungite.

40
OpTiunea 2

TãiaTi barele de oTel beton, de

armare, pentru nivelul inferior astfel
încãt acestea sã iasã în partea
superioarã a peretelui cu circa 5 cm.
La scurt timp dupã turnarea
betonului, plasaTi în betonul încã
fluid bare de armare verticalã
cunoscute si sub numele de ancore
(mustãTi de petrecere). Acestea
trebuie sã se prelungeascã în zidul
nou turnat, o lungime egalã cu
Figura 6.2 -Legarea armãturii nivelului superior
lungimea de îmbinare specificatã de prin suprapunerea cu armãtura de la nivelul
inginerul proiectant. Plasarea în inferior
betonul încã fluid a barelor de OB pentru armare trebuie, de asemenea, sã iasã prin partea de sus a
peretelui la aceeasi lungime de îmbinare specificatã de inginerul proiectant.

6.9 - Proiectarea armãturii de oTel beton

pentru pereTi

Precizarea schemei de armare cu bare de

oTel verticale si orizontale, este o sarcinã a
inginerului proiectant al structurii de
rezistenTã si depinde de mai mulTi factori.
Aceasta depaseste scopul acestui manual
tehnic.

Figura 6.3 - Folosirea mustãTilor de petrecere pentru

joantarea armãturii verticale

41
6.10 - Lucrãrile de armare a betonului si mãsurile de protecTia muncii

Pe toatã durata executãrii construcTiei se vor respecta cu stricteTe normele de protecTia muncii
generale si specifice domeniului.

Barele de armare iesite în afarã sunt periculoase si pot cauza rãni sau moarte.
Urmãtoarele mãsuri diminueazã foarte mult riscurile expunerii
la pericolul barelor de armare:
p protejaTi toate capetele barelor de oTel beton de armare
iesite în afarã cu capac sau un jgheab de lemn, sau
p îndoiTi oTelul beton de armare, astfel încât capetele
expuse sã nu mai fie în poziTie verticalã
Figura 6.4 - Capace ciupercã de
p când muncitorii lucreazã deasupra barelor expuse, plastic pe barele de oTel beton
protecTia/prevenirea împotriva cãzãturii este prima
formã de apãrare împotriva “tragerii în Teapã”.

Toate barele de armare iesite în afarã, pe care si în care angajaTii pot cãdea, trebuie sã fie
protejate pentru a elimina riscul “tragerii în Teapã”

42
 Partea a 7-a - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel

7.1 - Introducere

Un perete în sistem AMVIC poate fi început fie de pe o fundaTie, fie de pe o placã (radier general)
depinzând de proiect si de cerinTele ingineresti/arhitecturale. Existã avantaje si dezavantaje la ambele
metode, fãrã a exista un avantaj clar pentru una sau cealaltã.

Primul rând de cofraje pe radier

Avantajul de a începe un perete AMVIC pe radier este cã acesta oferã o suprafaTã planã si solidã pe
care se lucreazã si în care se ancoreazã sistemul de fixare. O suprafaTã solidã poate creste eficienTa
la locul de muncã.

Primul rând de cofraje pe talpa fundaTiei

Principalul avantaj de a începe de pe o fundaTie tip “talpã”, este cã se oferã izolaTie termicã pe
marginea plãcii. Marginea plãcii,
unde este localizatã podeaua, este
locul prin care se pierde cea mai
mare cantitate de cãldurã pe timp de
iarnã. Izolând aceastã porTiune,
pierderea de cãldurã este minimã si
proprietarii caselor vor reduce
foarte mult din cheltuielile cu
încãlzirea. Aceastã metodã este de
asemenea preferabilã dacã este
folosit un sistem de încãlzire prin
pardosealã, sau dacã finisajul final
al podelei va fi beton bãiTuit si Figura 7.1 -Cofraje AMVIC montate pe talpa fundaTiei
etansat.

La o casã obisnuita ca dimensiuni, de pe talpa fundaTiei se poate pleca cu o “elevaTie” formatã din

43
cofraje cu grosimea peretelui din beton de 20 cm, pentru subsol sau demisol grosimea minimã cerutã
de normative este de 25 cm.

Aceastã soluTie asigurã economie de timp (3-4 zile de muncã) si materiale

FundaTie tip radier si pereTi pentru un parter

Dacã se alege soluTia pentru un

parter cu soclu, atunci peretele
trebuie început în afara fundaTiei.
În unele cazuri, constructorii vor
hotãrî sã punã iniTial 2-3 rânduri
de cofraje, si apoi sã instaleze
sistemul de podea. Odatã ce
podeaua a fost instalatã, continuaTi
sã puneTi cofraje.

Figura 7.2 -FundaTie cu placã

7.2 - Plasarea barelor de joantare în fundaTie sau radier

Greutatea pereTilor în sistem AMVIC trebuie sã fie transferatã la fundaTie. Pentru aceasta este
necesarã prezenTa în fundaTie a mustãTilor de petrecere din oTel beton. VerificaTi cu inginerul
proiectant, în conformitate cu normele din construcTii, alegerea celei mai bune metode pentru situaTia
concretã.

Când turnaTi fundaTia sau radierul, plasaTi mustãTi de armare dupã cerinTele inginerului proiectant
si/sau a normativelelor din construcTii. La colTurile de 90 de grade, începeTi prima mustaTã la
24,13 cm în interior dinspre exteriorul marginii formei AMVIC, apoi plasaTi urmãtoarele mustãTi
de petrecere la distanTa de 15,24 cm pentru a evita atingerea distanTierilor (Figura 7.2)

44
Note
MustãTile de petrecere din fundaTie trebuie asezate la distanTe divizibile cu 15,24 cm pentru a evita
atingerea cu distanTierii.

MustãTi de petrecere din fundaTie

Sfat
La majoritatea pereTilor, veTi folosi si cofraje scurtate, cofrajul va trebui tãiat si veTi avea o zonã în
perete unde spaTiul dintre distanTieri nu este de 15,24 cm din cauza pãrTii tãiate. În acest caz,
începeTi cu asezarea barelor de joantare din colTuri si înaintaTi spre partea tãiatã. (Nu este o
problemã foarte mare dacã aveTi o bara care vine direct pe pozitia distanTierului. Dacã aceasta se
întâmplã, puteTi îndoi bara într-o formã usoarã de S (graifuire) si aceasta va degaja distanTierul.

Figura 7.3 - PoziTia barelor de joantare.

45
7.3 - Nivelarea fundaTiei

Dupã turnarea fundaTiei si/sau plãcii la nivel,

asiguraTi-vã cã partea finisatã superioarã are o
denivelare de maxim 5 mm. (În general aceasta
este o cerinTã a reglementãrilor din construcTii).
O nivelare foarte bunã a fundaTiei va face mai
usoarã instalarea primelor douã rânduri de
Figura 7.4 - Placã de cotã zero turnatã si nivelatã,
cofraje.
pregãtitã pentru montarea cofrajelor AMVIC
pentru pereTi
Nivelul poate fi verificat folosind o nivelã laser sau cu bulã
ori furtunul de nivel. Dacã diferenTa de nivel este mai micã
de 5 mm peste tot, continuaTi cu asezarea. Dacã nu, notaTi
variaTia fiecãrui colT de pe fundaTie sau placã si ajustaTi
cofrajele în stadiile ulterioare instalãrii.

7.4 - Trasarea conturului pereTilor conform proiectului

Sunt câTiva pasi în trasarea conturului pereTilor conform

proiectului. Trasarea este necesarã si trebuie marcat vizibil
si corect conturul pereTilor pe fundaTie sau placã înainte de
a începe instalarea cofrajelor AMVIC. Aceasta creste
eficienTa la locul de muncã si eliminã complicaTiile.

Figura 7.5 - FolosiTi o sfoarã de cretã

pentru a însemna asezarea zidului.
7.4.1 - Trasarea conturului de asezare a peretelui

Folosind sfoara de marcaj (sfoara de cretã)

Înainte de a începe trasarea conturului de asezare a peretelui, verificaTi cu grijã planurile

clãdirii/proiectului pentru a determina asezarea si dimensiunile adecvate ale grinzii de fundaTie.
FolosiTi o sfoarã de cretã sau o coardã si însemnaTi asezarea peretelui pe fundaTie/placa la nivel. PuteTi

46
însemna fie suprafaTa exterioara fie cea interioarã a zidului.
Majoritatea constructurilor au tendinTa de a însemna
suprafaTa exterioarã din simplul motiv cã planurile
clãdirii/proiectului indicã usor aceastã informaTie. AveTi
grijã ca toate colTurile de 90 de grade sã fie poziTionate
cum prevede proiectul. Aceasta poate fi fãcutã mãsurând
diagonalele sau laturile de 3-4-5 unitãTi (32+42=52 teorema
lui Pitagora) pentru unghiul drept. Un topograf poate usor
sã stabileascã unghiurile corecte la locul de realizare al
construcTiei, incluzând unghiurile variabile si pereTii curbi.

Pentru usurarea asezãrii peretelui, trasarea liniei de asezare

a acestuia, va fi dublatã de o alta la o distanTã de câTiva
centimetri, aceasta deoarece este posibil asezarea peretelui Figura 7.6 - Dublarea liniei de asezare a
cofrajelor pentru un reper permanent
peste linia trasatã si pierdem reperul de asezare.

Folosirea profilului L/canalului U

O alternativã a folosirii sforii de cretã este folosirea unui profil

L, usor pentru mãsurare sau o secTiune canal U pentru a
însemna planul. Profilul trebuie fixat de fundaTie/placa la nivel
cu suruburi (cuie) pentru beton adecvate sau spumã adezivã.
Când asezaTi primul rând, profilul L/canalul U va servi ca un Figura 7.7 - Profilul U acTioneazã ca
un model pentru plasarea primului
model de care puteTi lipi cofrajele ca în figurile 7.7, 7.8 de mai rând
jos.

Totusi, dacã doriTi sã aduceTi unele modificãri asezãrii

zidului dupã ce câteva rânduri de cofraje au fost puse, va fi
greu sã îndepãrtaTi profilul metalic dupã ce a fost însurubat
sau lipit de fundaTia/placa la nivel din beton.

Figura 7.8 - Folosirea unui profil U

pentru a însemna asezarea zidului

47
7.4.2 - Marcarea Ferestrelor/Usilor

OrganizaTi-vã mãsurãtorile conform proiectului si însemnaTi centrul amplasãrii fiecãrei ferestre

si usi pe fundaTie/placã. De asemenea este util sã însemnaTi dimensiunea brutã a golului.

7.4.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute

Din proiectele dumneavoastrã, calculaTi cu grijã înãlTimea de plasare (parapetul) pentru baza fiecãrui
gol brut. Aceastã linie este “linia de tãiere” pentru cofraj. ScrieTi alãturi pe placã dimensiunea golului
brut al ferestrei. Aceasta este înãlTimea la care veTi tãia cofrajul si instala cadrul.

Figura 7.9 - Marcarea poziTiei si a dimensiunilor golurilor

din pereTi

Sfat
Dacã instalarea cofrajelor AMVIC va dura mai mult de o zi, protejaTi linia de marcaj pentru a evita
stergerea sau curãTarea ei.

Sfat
TrasaTi linia de marcaj la 1,5 cm de conturul adevãrat al zidului. Mai târziu dacã aveTi nevoie sã
ajustaTi asezarea zidului din orice motiv, atunci veTi mai putea vedea conturul însemnat.

48
 Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC

8.1 - Prezentare generalã

Aceastã parte a manualului vã explicã în detaliu pasii ce trebuiesc parcursi în cazul unui proiect în
sistem AMVIC. La sfârsitul acestui capitol, pereTii dumneavoastrã trebuie sã fie ridicaTi si pregãtiTi
pentru turnarea betonului.

8.2 - Organizarea: poziTionarea materialelor si a uneltelor

Odatã ce a fost trasat conturul pereTilor si au fost marcate poziTiile ferestrelor si a usilor este
necesarã pregãtirea materialelor si a uneltelor pentru a creste la maxim eficienTa în timpul
construirii. Un proiect reprezentativ în sistem AMVIC este mult mai usor de construit din
interiorul conturului construcTiei decât din afarã.

Practici recomandate pentru cresterea eficienTei muncii:

1. Înainte sã înceapã instalarea este de preferat sã
amplasaTi cât mai multe cofraje în interiorul
perimetrului conturului zidului. AsezaTile unele peste
celelalte dacã este necesar. Aceasta va minimiza
deplasarea muncitorilor în timpul procesului de
construire. Figura 8.1 - Asezarea cofrajelor
AMVIC în interiorul perimetrului
conturului peretelui
2. AsezaTi barele de armare din oTel beton, uneltele
si echipamentul în interiorul perimetrului
conturului peretelui incluzând sistemele de
susTinere, clestele/cuterul, ferãstraele
de masã, schelele si scândurile si alte
echipamente de care veTi mai avea nevoie.

3. Pentru fiecare nivel, construiTi, înainte de a aseza Figura 8.2 - Unelte si scule
cofrajele, cadrele pentru ferestre si usi, si asezaTi-le în pregãtite pentru montarea
cofrajelor AMVIC
interiorul perimetrului pereTilor în vecinãtatea locului
unde vor fi instalate. (Vã rugãm sã consultaTi partea 5.)

49
 Figura 8.3 - OTel beton fasonat pentru armare, vã va
reducere simTitor timpul de execuTie

Sfat
Înainte de începerea construcTiei comandaTi mãrcile de oTel beton fasonate de la furnizorul
dumneavoastrã de oTel beton. Pentru colTurile de 90 de grade cereTi-le sã le taie si sã le îndoaie la
dimensiunile de îmbinare prin suprapunere adecvate, pentru a fi gata de asezare când ajung pe
santier. OB de armare similar, în formã de Z (Figura 8.2) necesar pentru iesirile pereTilor poate fi
comandat la furnizori.

Sfat
ÎncercaTi sã asezaTi toate materialele si uneltele la o distanTã de cel puTin 1,5 m de peretele
interior pentru a furniza spaTiu pentru echipamentul de fixare si aliniere.

Sfat
Dacã cofrajele AMVIC vor ramâne pentru o perioadã prelungitã de timp la locul de muncã,
protejaTi-le de praf, lumina solarã si vremea extremã prin depozitarea lor într-un mediu protejat.

50
8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlTimii peretelui si numãrul de rânduri de cofraje
pe nivel

Înaintea asezãrii cofrajelor, determinaTi înãlTimea exactã a pereTilor conform proiectului.

Cofrajul AMVIC are o înalTime de 40,64 cm. Dacã înãlTimea nivelului nu este divizibilã la 40,64
aveTi douã opTiuni.
TãiaTi primul sau ultimul rând de cofraje orizontal. Este recomandatã tãierea primului rând deoarece
capãtul tãiat va fi lipit de fundaTie sau placã si nu va afecta conexiunea urmãtoarelor rânduri. Dacã
vã decideTi sã folosiTi aceastã metodã asiguraTi-vã cã pãstraTi distanTierii de polipropilenã care
conecteazã cele douã panouri din polistiren expandat, ignifugat.

Figura 8.4 - Folosirea unui ferãstrãu circular pentru tãierea orizontalã a cofrajului

Sfat
Este recomandatã folosirea unui ferãstrãu circular deoarece tãierea distanTierilor manual poate fi
obositoare si consumatoare de timp. (Figura 8.3)

Sfat
Când folosiTi un ferãstrãu circular pentru tãieri, folosiTi unul cu discul de cel puTin 20 cm.

51
8.3.1 - Construcþie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri

În cazul unei structuri cu un singur nivel (parter), pereTii sunt turnaTi într-o singurã zi, de la
fundaTie sau placã pânã la planseu; în cazul structurilor cu mai multe niveluri cofrajele sunt asezate
si se toarnã beton câte un nivel pe etapã. Odatã ce un nivel este terminat, grinzile nivelului si planseul
vor fi instalate sau turnate înainte de a începe montarea cofrajele AMVIC pentru nivelul urmãtor si
turnarea betonului. Nu existã restricTii în ceea ce priveste tipul de planseu care se doreste a fi realizat
la o construcTie în sistemAMVIC (beton armat, pe grinzi din beton armat, grinzi metalice sau din
lemn).

8.4 - Asezarea primului rând de cofraje

Odatã ce etapele pregãtitoare au fost încheiate, începeTi asezarea primului rând de cofraje, urmând
pasii schiTaTi mai jos:

1. AsezaTi cofrajele limitã pentru goluri în locaTia însemnatã pe fundaTie sau placã.

Notã
Unii constructori nu vor lãsa golurile pentru usã decât atunci când cel de-al doilea rând de cofraje
a fost asezat. Aceasta oferã beneficiul stabilirii unui tipar de conexiune între rânduri înaintea
realizãrii golurilor. Când folosiTi aceastã metodã, cofrajele pentru goluri sunt instalate prin
decuparea cofrajelor, astfel încât sã se creeze o deschizãturã neprelucratã, apoi fixaTi cofrajul în
poziTie.

Notã din practicã

Din practica realizãrii construcTiilor în sistem AMVIC, pentru respectarea prevederilor normativelor de
realizare a construcTiilor din beton armat, se recomandã montarea cofrajelor pentru goluri numai dupã
montarea completã a peretelui, montarea armãturii orizontale si verticale, montarea armãturii din oTel
beton pentru realizarea bordajelor de goluri si cãptusirea golurior cu polistiren expandat ignifugat. Se pot
folosi pentru bordarea golurilor si bucãTile de panouri rezultate din decuparea cofrajelor pentru realizarea
îmbinãrilor “T” ale pereTilor. Acestea au ca efect usurarea montãrii si demontãrii cofrajelor pentru goluri,
materialul cofrajelor nu intrã în contact cu betonul si vor putea fi folosite oriunde în cadrul construcTiei
-acTiune ecologicã prin reducerea deseurilor si implicit economie.

52
2. Dacã nu tãiaþi orizontal primul rând, (vã rugãm sã
consultaTi secTiunea 8.2 de deasupra), extremitãTile din
partea de jos a conexiunii pot fi retezate pentru a
furniza o suprafaTã platã de contact cu fundaTia. Unii
constructori pot opta pentru lãsarea lor, ceea ce este de
asemenea acceptat.

3. ÎncepeTi aranjarea prin plasarea la început a colTurilor.

Cofrajele de colT vor fi plasate alernativ pentru
rândurile urmãtoare Dacã la primul rând de cofraje s-a
folosit un colT de dreapta, la cel de-al doilea rând se va
folosi un colT de stânga si asa mai departe. Alternarea
colTurilor, pe verticalã, creeazã în mod natural modelul Figura 8.5 - Plasarea la început a
colTurilor
de Tesere a cofrajelor AMVIC.
Sfat
ÎncercaTi diferite asezãri ale cofrajelor de colT pentru a reduce risipa.

Echipele profesioniste vor avea o pierdere de cofraje de doar 1%

4. AsezaTi cofrajele drepte începând de la colTuri si mergând

spre centrul peretelui sau cadrul usii. Dacã o mustaTã (barã de
petrecere) din fundaTie sau placã atinge distanTierul, îndoiTi-o
(graifuiTi-o) pentru a crea o curbã S în jurul distanTierului.
Aceasta va ajuta la prevenirea presiunii asupra cofrajelor,
ceea ce ar duce la dezaxarea pereTilor.

5. TãiaTi la dimensiunea potrivitã ultimul cofraj din fiecare

secTiune a peretelui. Ideal, tãierea se va face la distanTe de
5,08 cm de centrul dintre douã conexiuni pentru a nu tãia Figura 8.6 - Asezarea
talpa distanTierului si a pãstra nuturile întregi pentru cofrajelor drepte
conexiunea rândului urmãtor. Aceasta va permite o aliniere corespunzãtoare a sistemului de
conexiune. Unde este posibil ajustaTi usor dimensiunile peretelui pentru a înlesni aceasta.
Dacã nu este posibilã ajustarea dimensiunilor peretelui se va monta un adaos de compensare.
PãstraTi acest adaos de compensare în acelasi loc când asezaTi urmãtoarele rânduri de cofraje.

53
 Figura 8.7 - Compensarea cofrajelor
cu elemente decupate având lungimea
multiplu de 5,08 cm

Notã
Adaosurile de compensare au nevoie de fixãri suplimentare (spraiTuiri) pentru a face faTã presiunii
hidrostatice din timpul turnãrii betonului. Vã rugãm sã consultaTi secTiunea 8.10 pentru mai multe
informaTii.

ATENTIE:
ConectaTi cofrajele din primul rând folosind coliere cu autoblocare (legãturi fermoar, coliere de
plastic sau legãturi de sârmã). Este în general suficient un singur colier cu autoblocare la capãtul
îmbinãrii. PlasaTi colierele cu autoblocare sau de sârmã înspre oricare margine (aproape de
suprafaTa interioarã a panoului din polistiren expandat, ignifugat ). Strângerea la centru va curba
distanTierii si poate duce la ruperea distanTierului sau smulgerea acestuia din panoul cofrajului.
În acel loc se creeazã o sursã de “explozie” în timpul turnãrii betonului deoarece la turnarea cu
pompa betonul va “bate” pe acea legãturã.

54
 Figura 8.8 - Tãierea cofrajului de completare Figura 8.9 - Potrivirea cofrajului tãiat în
pentru o secTiune de perete poziTie

6. InstalaTi armãturile orizontale din oTel beton conform proiectului. (Vã rugãm sa consultaTi
partea a 6-a a manualului.)

Figura 8.10 - Folosirea colierelor cu

autoblocare pentru a solidariza
cofrajele Figura 8.11 - Instalarea barelor orizontale

8.5 - Asezarea celui de-al doilea rând de cofraje

1. ÎncepeTi prin asezarea cofrajelor de colT.

Fiecare cofraj de colT are o laturã scurtã si o
laturã lungã. AsiguraTi-vã cã montaTi
colTurile din cel de-al doilea rând, astfel
încât latura lungã sã se conecteze cu latura
scurtã a primului rând. Aceasta va crea un Figura 8.12 - Asezarea celui de al doilea
rând de cofraje
model cu legãturã continuã de 304 mm între

55
 cele douã rânduri.

2. AsezaTi cofrajele drepte spre centrul peretelui.

3. PlasaTi cofrajul tãiat din acest rând în acelasi loc ca

si în primul rând. Aceasta va garanta cã îmbinarea
de compensare/asezare va rãmânã pe aceeasi
verticalã.

4. ApãsaTi cu putere pe cofraje pentru a vã asigura de

o conexiune sigurã cu rândul de jos.
5. InstalaTi armãturile orizontale din oTel beton dupã
cerinTele proiectului.
Figura 8.13 - Asezarea îmbinãrii
de compensare aproximativ în
acelasi loc ca si în primul rând

Notã
În timp ce aºezaþi rândurile, este foarte important sã aºezaþi adaosul de compensare
aproximativ în acelaºi loc pentru fiecare secþiune a peretelui Aceasta va asigura un reper,
pe verticalã, pentru solidarizãrile interioare ºi exterioare.

8.6 - Verificarea planeitãTii

Odatã ce al doilea rând de cofraje a fost asezat, plasaTi un placaj sau OSB pãtrat peste fiecare cofraj
de colT si verificaTi planeitatea rândului de cofraje. Dacã aveTi o denivelare mai mare de 5 mm va
trebui fie sã adãugaTi pene din polistiren expandat,
ignifugat la locurile joase fie sã tãiaTi locurile
înalte. Odatã ce pereTii au fost asezaTi la nivel în
interiorul valorii de pânã la 5 mm, sunteTi gata sã
fixaTi primul rând al cofrajului la fundaTie/placã.

FolosiTi capete de polistiren ca adaosuri pentru

aducerea la nivel a peretelui la îmbinãrile verticale.

Figura 8.14 - Verificarea nivelului dupã asezarea

Dacã trebuie sã tãiaTi primul rând de cofraje,
celui de-al doilea rând

56
introduceTi un ferãstrãu de mânã sub primul rând de cofraje si tãiaTi cât doriTi.

Figura 8.15 - Ajustarea primului rând de Figura 8.16 - Adãugarea penelor din
cofraje cu un ferãstrãu de mânã polistiren expandat, ignifugat la primul
rând pentru aducere la nivel

Odatã ce pereTii au fost adusi la nivel cu toleranTa doritã, sunteTi gata sã fixaTi primul rând de cofraj
la fundaTie/placã.

Sfat
Când adãugaTi/scurtaTi, reTineTi cã ar trebui lucrat pe ambele pãrTi ale cofrajului, pe
interiorul si exteriorul peretelui.

8.7 - Fixarea primului rând la fundaTie/placã

AsiguraTi-vã cã toTi pereTii sunt pe liniile lor de asezare, apoi folosiTi spumã adezivã cu expandare
controlatã pentru a lipi baza primului rând la fundaTie/placã. IntroduceTi vârful pistolului cu spumã
într-una din crestãturi, la fiecare 15-30 cm, de-a lungul fundaTiei si puneTi un mic volum de spumã
adezivã sub cofraje de-a lungul întregului zid. LãsaTi adezivului 10-60 minute sã se întãreascã.

Sfat
Momentul ideal pentru fixarea primului rând de
cofraje la fundaTie este chiar înainte de pauzã.

Când umpleTi cu spumã un gol mare, asiguraTi-vã cã întreaga zonã a fost umplutã.

Este nevoie sã se foloseascã materiale profesionale, tuburi cu spumã cu expandare controlatã, pistolul
si tubul cu soluTie pentru curãTirea pistolului.

57
 Figura 8.17 - Folosirea spumei adezive
pentru fixarea primului rând de cofraje la
fundaTie/placã
Figura 8.18 - Umplerea cu spumã cu
expandare controlatã sub un gol mare

8.8 - Asezarea celui de-al treilea si a urmãtoarelor rânduri

Instalarea urmãtoarelor rânduri de cofraje este asemãnãtoare cu instalarea celui de-al doilea rând de
cofraje.

TineTi minte:
1. ÎncepeTi din colTuri, alternând cofrajele de colT pe verticalã.
2. Dupã plasarea colTurilor, asezaTi cofrajele drepte spre centrul peretelui.
3. PãstraTi îmbinãrile de compensare/asezare în acelasi loc în timp ce peretele se ridicã. Ceea ce
rãmâne din secTiunile peretelui, trebuie sã-si pãstreze alinierea distanTierilor (indicate de
sanTul adânc de pe suprafaTele exterioare ale panourilor cofrajelor).
4. Asezarea armãturilor de oTel beton orizontale dupã cerinTele proiectului.

Notã
Este posibil ca distanTierii sã nu se alinieze în locul în care existã îmbinãri de compensare/asezare.

8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru usã

Dacã aTi ales sã amânaTi instalarea cofrajului de usã pânã ce primele douã rânduri de cofraje au fost

58
asezate, atunci trebuie fãcutã în acest moment. TãiaTi cofrajele si fixaTi cadrul pe poziTie. Nu
uitaTi sã lãsaTi un gol de 5 mm între cofraje si cadru pentru a permite ajustarea înaintea turnãrii
betonului.
(Vã rugãm sã consultaTi secTiunea 8.10.)

Figura 8.20 - Instalarea cadrelor pentru usi la

Figura 8.19 - Asezarea cofrajelor în jurul
nivelul dusumelei
cadrelor pentru usã

8.8.1.1 - Intrãri ridicate

Pentru usi la nivelul al doilea sau usi cu pragul ridicat, înãlTimea pragului usii trebuie calculatã cu
grijã înainte ca dusumeaua sã fie pe poziTie. Este o idee bunã sã instalaTi un prag în cofrajul în care
va fi turnat betonul în poziTia necesarã pentru a furniza un punct de asezare pentru fixarea usii.

8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre

Cadrele pentru ferestre si/sau usi trebuie sã fie deja

asamblate si gata pentru instalare. (Vã rugãm sã
consultaTi partea a 5-a a manualului.) Baza cadrelor
pentru fereastrã sunt plasate de obicei în cel de-al
3-lea sau al 4-lea rând de cofraje si trebuie sã fie
absolut la nivel. Dacã nu sunt, atunci tãiaTi-le sau
adãugaTi-le dupã necesitãTi. Când decupaTi
cofrajele, lãsaTi o distanTã de 5 mm între cofraj si
cadru pentru a permite ajustarea dupã ce toate
rândurile de cofraje au fost asezate si înainte ca Figura 8.21 - Construirea rândurilor din cofraje
în jurul cadrelor ferestrelor
betonul sã fie turnat. (Vã rugãm sã consultaTi
secTiunea 8.10.)

59
8.8.3 - Barele de armare din oTel beton în bordajele din jurul deschiderilor din perete

InstalaTi barele de armare din oTel beton în jurul

ferestrei/usii în timp ce asezaTi cofrajele. Reducerea
rezistenTei în zona deschiderilor din pereTi trebuie sã fie
minimã. Barele din oTel beton vor preveni apariTia
fisurilor în pãrTile de sus, laterale si pervaz (zona de sub
golul ferestrei/usii). PãrTile orizontale (zona de deasupra
Figura 8.22 - Instalarea în perete a barelor
golului pentru usã/fereastrã), cunoscute si sub numele de de armare din oTel beton pentru crearea unui
buiandrug al usii necesitã armarea cu oTel beton bordaj
suplimentar conform normativelor.

8.8.4 - Rândul de cofraje din partea de sus a peretelui

Rândul superior de cofraje necesitã atenTie specialã la fiecare turnare de beton deoarece nu este fixat
în partea de sus. În timpul turnãrii betonului, pãrTile superioare ale rândului din partea de sus a
peretelui au tendinTa sã se curbeze spre exterior, si dacã nu sunt fixate corespunzãtor se pot dezaxa.
Astfel conexiunea nu va mai fi aliniatã dacã va mai fi încã un nivel deasupra cu perete în sistem
AMVIC.

Urmãtorii pasi se recomandã pentru fiecare rând superior al unui nivel:

1. LegaTi fiecare cofraj cu urmãtorul
folosind coliere din plastic cu autoblocare
sau legãturi din sârmã, solidarizând
distanTierii si asigurându-vã cã sunt bine
fixaTi;
2. FolosiTi o scândurã orizontalã pe
suprafeTele laterale superioare de la
colTurile structurii. FixaTi-le cu suruburi
cu autofiletare în distanTierii din fiecare Figura 8.23 - Protejarea nuturilor cu folie din
cofraj, limitând deplasãrile; polietilenã
3. În cazul pragurilor lungi si înguste, instalaTi scânduri (gen pervaz) pe ambele suprafeTe ale
peretelui de cofraj. Aceasta ar trebui sã împiedice rândurile sã se curbeze spre exterior;
4. Dacã un alt rând de cofraje va fi instalat deasupra acestui rând superior, temporar protejaTi

60
 partea superioarã a cofrajului. Un dispozitiv excelent de protecTie este profilul U usor, de 6,5
cm. Are dimensiunile exacte pentru a trece pe ambele pãrTi peste panourile din polistiren
expandat, ignifugat. Alternativ, poate fi folositã o bandã latã de 10 cm din polietilenã.

8.8.5 - Instalarea barelor de armare verticalã

Barele verticale din oTel beton pentru armare sunt asezate dupã ce ultimul rând de cofraje pentru
fiecare nivel a fost montat.

Figura 8.24 - Asezarea oTelului beton

pentru armarea verticalã

Barele din oTel beton sunt introduse prin partea superioarã a peretelui si serpuite printre barele
orizontale din oTel beton care sunt deja instalate pe poziTie.

Figura 8.25 - Sistem de susTinere si aliniere

61
Dacã existã un alt nivel deasupra peretelui în sistem AMVIC, atunci consultaTi Partea 6 secTiunea 6.5
a acestui manual pentru detalii referitoare la îmbinare si asezare.

Sfat
TreceTi în revistã planurile de siguranTã pe santier si regulamentele de protecTie a muncii.

8.9 - Instalarea sistemului de aliniere si fixare a peretelui

Sistemele de fixare si aliniere sunt

necesare în timpul construirii în sistem
AMVIC si îndeplinesc cele trei funcTii
principale enumerate mai jos:
1. Asigurã verticalitatea si alinierea
cofrajelor de-a lungul fiecãrui
perete.
2. SusTin pereTii împotriva vântului si
a altor solicitãri laterale pânã ce
betonul este turnat si face priza.
Figura 8.26 - Instalare stâlpilor de aliniere si susTinere
3. Au rolul de schelã pentru
în interiorul peretelui
muncitorii constructori care aseazã
rândurile de cofraje.

8.9.1 - AplicaTii generale

Urmãtoarele reguli de lucru se aplicã în general sistemelor de fixare si aliniere folosite la cofrajele
AMVIC, indiferent de categoria sau marca patentatã folositã:
• sistemul de fixare este instalat de obicei, dupã ce, cel de-al 2-lea sau al 3-lea rând de cofraje
a fost montat;
• în majoritatea cazurilor, sistemul de fixare este instalat numai în interiorul structurii de pereTi,
deoarece acolo este locul unde se desfãsoarã toatã activitatea;
• sistemul de fixare preia foarte bine împingerea, dar are limite la trasul peretelui. Desi în

62
 general fixaTi o singurã faTã a pertelui, dacã aveTi o secTiune de perete pe care nu o puteTi
menTine verticalã prin altã metodã, va trebui sã instalaTi elemente de fixare pe ambele feTe
pentru a alinia corespunzãtor peretele.

Figura 8.27 - Schelã realizatã cu stâlpi de

aliniere si susTinere

Stâlpul de susTinere este fixat cu o bridã care se aseazã în jurul piciorului vertical. AMVIC
recomandã folosirea bridelor, deoarece ele se fixeazã cu suruburi cu autofiletare în doi distanTieri
vecini realizând o rezistenTã superioarã a fixãrii.

Figura 8.28 - Bride fixate cu suruburi

autofiletante în distanTieri, pe ambele pãrTi

Dacã aTi lipit jos primul rând de cofraje si este atasat ferm de fundaTie/placã, începeTi
instalarea bridelor în cel de-al doilea rând. ContinuaTi fixarea bridelor din douã în douã rânduri,
exemplu: al 2-
lea rând, al 4-lea, al 6-lea etc.

63
8.9.2 - DistanTarea pentru sistemul de aliniere si fixare

În funcTie de sistemul folosit si de normele de

reglementare, existã cerinTe de distanTe minime pentru
suportul care susTine schela. Urmând recomandãrile de
mai jos vã asiguraTi cã vã aflaTi în interiorul limitelor
funcTionale ale sistemului.

Practici recomandate:

• instalaTi doi stâlpi de susTinere la distanTa de

600 mm de colT, câte unul pe fiecare parte;

• instalaTi câte un stâlp de sprijin la marginea

fiecãrui gol de fereastrã si usã;

• instalaTi stâlpii de sprijin de-a lungul

segmentelor de perete la o distanTã de maxim
1,8 metri între ei (o lungime si jumãtate de
cofraj drept);
Figura 8.29 - Fixarea din interior a
colTurilor
• la pereTii care se terminã fãrã a se învecina cu
un colT (perete întrerupt), instalaTi stâlpi de sprijin pe toate cele trei laturi;

• la pereTii “T”, instalaTi cel puTin doi stâlpi de sprijin în opoziTie pe extremitatea “T”-ului,
deoarece pereTii tind sã se umfle la îmbinãrile “T” din cauza presiunii betonului în suportul
“T”.

64
 Figura 8.30 - Montarea stâlpilor de Figura 8.31 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri (o
spraiTuire de ambele pãrTi ale lungime si jumãtate de cofraj drept)
golurilor

ATENTIE:
Neutilizarea stâlpilor metalici de spraiTuire duce la pariia erorilor în
realizarea pereTilor AMVIC

8.10 - Pregãtirea cofrajelor de goluri pentru turnarea betonului

În aceastã etapã trebuie sã reverificaTi cofrajele pentru ferestre si usi pentru reglãrile finale,
premergãtoare turnãrii betonului. Se recomandã urmãtorii pasi:

1. AsiguraTi-vã de alinierea si verticalitatea cofrajelor. La fiecare cofraj pentru fereastrã sau usã,
verificaTi încã o datã dacã sunt drepte si verticale. ReglaTi dupã necesitãTi.

2. VerificaTi existenTa si fixarea polistirenului expandat, ignifugat de 2 la 6 cm pe exteriorul

cadrului, spre partea în care se toarnã betonul. EtansaTi îmbinãrile dintre cadru si cofraj. Odatã
ce cofrajele sunt drepte si îmbinate perfect, umpleTi golurile dintre ele si conturul dat de
cofraje cu spumã adezivã cu expandare controlatã. LãsaTi-o sã se întãreascã cel puTin 30 de
minute. Spuma se aplicã numai cu pistolul.

3. SolidarizaTi colTurile. La fiecare cofraj, la fiecare din cele patru colTuri pe fiecare parte,

65
 instalaTi un colTar ce se poate fixa cu suruburi în cofraj. AsezaTi colTarul prin
suprapunere peste peretele cofrajului pentru a realiza îmbinarea perfectã a cadrelor cu
acestea pe ambele
pãrTi, interior si exterior. ColTarul poate fi: o bucatã de OSB, scândurã sau placaj, etc.

4. Instalarea spraiTuirilor în cruce

pentru toate cofrajele. Acestea
sunt necesare pentru a proteja
cofrajele la îndoire datoritã
presiunii betonului. MontaTi atât
distanTieri orizontali cât si
verticali în toate golurile de usi si
ferestre. În general, ar trebui sã
existe cãte o rigidizare în cruce
la cel puTin fiecare 600 mm
lungime de cofraj pentru gol.
Figura 8.32 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete
Pragurile de sus ale usii de peste
atât vertical cât si orizontal
de 2,4 metri pot necesita
spraiTuiri suplimentare.

8.11 -ªpraiTuirile suplimentare

ªpraiTuirile suplimentare pot fi necesare pentru a conecta sau a crea o punte la cel puTin doi distanTieri
intacTi sau un distanTier si un cofraj. PuteTi realiza aceastã solidarizare/spraiTuire cu plãci de
OSB,
bucãTi de scândurã tãiate la dimensiunea corespunzãtoare etc.
66
 Figura 8.34 - Solidarizarea suplimentarã
pentru o îmbinare compensatã
Figura 8.33 - Solidarizarea unei îmbinãri de
cofraje pe ambele pãrTi ale peretelui

Solidarizãrile adiTionale sunt necesare pentru orice, si nu se limiteazã la urmãtoarele situaTii:

• unde un distanTier al unui cofraj a fost tãiat (pentru a monta armãtura pentru o centurã sau alte
elemente). Aceasta ilustreazã importanTa însemnãrii cofrajului pe suprafaTa interioarã în
momentul tãierii unui distanTier astfel încât mai târziu sã fie clar cã distanTierul a fost tãiat;

• unde existã o îmbinare între cofraje pe o suprafaTã rezultatã în urma tãierii unuia dintre
cofraje. O îmbinare între cofraje este atunci când nu mai existã un model de legãturã
neîntreruptã (nut-feder) între rândurile den cofraje AMVIC. Aici rigidizarea între cofraje
într-un singur rând se repetã exact în acealasi loc pentru rândurile ce urmeazã. ÎncercaTi sã
evitaTi acest gen de îmbinare cât mai mult posibil;

• unde existã o îmbinare compensatã. O îmbinare compensatã este acolo unde sistemul de
conexiune între rândurile de cofraje nu se aliniazã. Aceasta se întâmplã de obicei când aTi tãiat
ultimul cofraj dintr-o secTiune de perete pentru potrivirea dimensiunilor peretelui. PuteTi
observa de asemenea cã modelul de legãturã neîntreruptã pe îmbinarea compensatã este mai
mic de 30,48 cm;

• unde marginile cofrajului îmbinã un cadru de fereastrã sau usã, dacã se foloseste cadru de
lemn.

67
 Figura 8.35 - Instalarea rigidizãrilor (pervaz) în jurul
unui gol în perete

Notã importantã
Armarea si rigidizarea suplimentarã sunt extrem de importante. Lipsa acestor solidarizãri poate
produce frecvent o “explozie”. Cofrajul însusi, rezistã unei “explozii” cât timp distanTierii sunt
intacTi si îmbinarea din oricare rând este solidarizatã atât deasupra cât si dedesubt, cu condiTia ca
turnarea betonului sã se execute corect.

8.12 - Treceri pentru utilitãTi

Trecerile pentru utilitãTi trebuie sa fie realizate

dupã ce cofrajele pentru un nivel au fost asezate si
înainte de turnarea betonului. În general toatã
instalaTia electricã si tehnico-sanitarã este introdusã
în interiorul panourilor din polistiren prin tãierea
de canale cu un cuTit fierbinte în panourile din
polisitiren grafitat expandat, ignifugat si apoi
pozarea instalaTiei electrice si tehnico-sanitare
propriu-zisã. InstalaTia electricã pentru accesoriile Figura 8.36 - Folosirea unor Tevi de PVC
pentru treceri
fixe exterioare

68
este de obicei introdusã prin perete numai în locul unde un accesoriu fix exterior va fi plasat.

Urmãtoarea listã conTine cele mai obisnuite tipuri de strãpungeri întâlnite:

• accesoriu electric fix exterior;
• iesiri electrice exterioare si/sau accesorii fixe precum comanda pentru pompã, sisteme de
irigare, etc.
• intrãri si iesiri pentru instalaTia electricã de tensiune medie;
• instalaTie electricã de tensiune scãzutã (telefon, TV prin cablu, antene satelit, antene standard,
sisteme de alarmã, control al porTii, etc.);
• guri de evacuare pentru masinile de uscat;
• tubulaturã pentru ventilaTii;
• conducte pentru condens sau alt tip de furtunuri pentru cosuri de fum si aer condiTionat;
• conducte pentru apã;
• robineTi pentru apã;
• ventilatoare de spaTiu;
• tuburi de evacuare (de exemplu când cosul de evacuare este în garaj si tuburile trec pe sub o
podea înãlTatã).

Sfat
PrevedeTi sã instalaTi strãpungeri suplimentare pentru nevoi viitoare.

În majoritatea cazurilor, o bucatã de Teavã din PVC introdusã prin perete poate fi folositã pentru
trecere. DecupaTi o gaurã de dimesiunea Tevii si introduceTi Teava complet în cofraj. FolosiTi
spumã adezivã împrejurul Tevii pentru a o fixa si etansa.

8.13 - Instalarea planseului suspendat

Sistemele de planseu sunt de obicei suspendate de grinzile de ramã sau grinzile care sunt atasate
mecanic la beton, cu suruburi de ancorare sau cu o altã legãturã corespunzãtoare.

8.13.1- Instalarea grinzilor cu suruburi de ancorare

Dimensiunea suruburilor de ancorare, distanTa dintre ele si sablonul instalãrii trebuiesc specificate

69
de inginerul proiectant deoarece sunt elemente esenþiale ale proiectului structural.

Instalare

1. TãiaTi bucãTi de OSB sau placaj la dimensiunea de 20 x

20 cm si faceTi o gaurã cu burghiul în centru, pentru
surubul de ancorare;

2. InstalaTi surubul de ancorare prin gaurã folosind piuliTe

duble pe ambele pãrTi. AveTi grjã ca suruburile de
ancorare folosite sã aibã suficient filet pentru a permite
montarea de piuliTe duble pe ambele pãrTi. La un OSB de
Figura 8.37 - Tãierea unui
13 mm aveTi nevoie de aproximativ 83 mm de filet; pãtrat în plãcile de OSB pentru
instalarea suruburilor de
ancorare
3. TãiaTi o deschidere largã de 100 mm între distanTieri,
pânã la înãlTimea maximã a grinzii. FaceTi tãieturile de sus si de jos la 20-30° , folosind un
cuTit fierbinte, permiTând betonului sã umple usor cavitatea;

Figura 8.40 - Instalarea OSB-ului cu suruburi de ancorare în

golurile din polistirenul expandat, ignifugat

70
 Figura 8.38 - Tãierea deschizãturii în Figura 8.39 - Partea decupatã la cald
polistirenul expandat, ignifugat între
membrane

4. AsezaTi OSB-ul si suruburile de ancorare în gãuri si atasaTile cu patru suruburi

autofiletante însurubate în distanTieri, câte unul în fiecare colT. ªuruburile pentru finisajele
de piatrã aparentã sunt de asemenea bune;

5. permiteTi betonului sã se întãreascã suficient dupã turnare înainte de tensionarea suruburilor

de ancorare;

6. InstalaTi grinda, asezând-o cu precizie pe suruburile de ancorare. Folosind un cofraj de

referinTã, faceTi un marcaj drept, în jos si faceTi gãuri cu burghiul puTin mai mari decât
suruburile de ancorare. PlasaTi grinda. InstalaTi saibele si piuliTele necesare surubului
de ancorare;

7. FolosiTi agãTãtori standard pentru grinzi în vederea atasãrii grinzilor pentru

planseu.

8.14 - Locas (sliT) pentru grindã - Grinda de

planseu este legatã direct la peretele în
sistem AMVIC

Pot fi prevãzute grinzi din oTel sau grinzi de

planseu pentru a se sprijini pe pereTii în sistem
AMVIC conform proiectului. Va fi creat un
Figura 8.41 - Instalarea grinzilor cu saibe si
locas pentru grindã fãcut în interiorul peretelui
piuliTe adecvate

71
urmând urmãtorii pasi:

1. StabiliTi dimensiunile grinzii si înãlTimea la care

va fi instalatã. FolosiTi o nivelã cu laser pentru a
marca înãlTimile din interiorul panoului din
polisitiren grafitat expandat, ignifugat .

2. Pe partea peretelui unde va fi susTinut un capãt al

grinzii tãiaTi o deschidere în interiorul si
Figura 8.42 - Decuparea deschiderilor
exteriorul panoului din polistiren expandat, din interiorul si exteriorul panourilor
ignifugat . AveTi grijã ca piesele decupate sã fie din polistiren expandat, ignifugat
aliniate si mai mari decât dimensiunea realã a
grinzii cu aproximativ 13 mm de jur împrejur.
Aceasta va usura plasarea grinzii pe poziTie.

3. Pe peretele opus, unde va fi sprijinit celãlalt capãt

al grinzii decupaTi o piesã numai din interiorul
panoului din polistiren expandat, ignifugat .
Deschiderea trebuie sã fie aliniatã cu cea de pe
Figura 8.43 - Umplerea golului cu
zidul opus si mai mare decât dimensiunea realã a polistiren înainte de turnarea
grinzii cu aproximativ 13 mm de jur împrejur. betonului

4. UmpleTi complet golul dintre cele douã deschideri din perete, pe dinafarã, folosind polistiren
expandat, ignifugat sau deseuri din lemn. Deschiderea din celãlalt perete trebuie, de
asemenea, umplutã destul de adânc
în cavitatea peretelui pentru a
asigura lungimea de încastrare
necesarã.

5. Dupã ce s-a turnat betonul si s-a

întãrit suficient, desfaceTi umplutura
de polistiren sau lemn pentru a
elibera locasul pentru grindã sau Figura 8.44 - AsezaTi grinda din lemn pe poziTie
golurile create în perete. într-un locas pentru grindã

72
6. Aºezaþi grinda în poziþie ºi fixaþi-o. Sigilaþi zona dintre grindã ºi locaº, dupã necesitãþi.

8.15 - Plãcile/planseele.

ConstrucTiile în sistem AMVIC se pot realiza cu toate tipurile de plansee/plãci. Placa de cotã zero se
poate realiza fie în soluTia clasicã cu armãturã din bare de oTel beton sau plasã STNB, fie în soluTia
modernã folosind fibrele metalice sau polimerice.

Sistemul de placã cu fibre poate fi folosit numai la plãcile care se sprijinã pe sol compactat, aceasta
nu din motive de rezistenTã, ci datoritã faptului cã, desi în standardele si regulamentele care privesc
aceste fibre se specificã cã aceste fibre pot sã înlocuieascã total sau parTial armãtura din oTel beton,
reglementãrile din construcTii din România nu permit realizarea structurilor din beton, fãrã armare cu
bare din oTel beton.

8.16 - Sistemul de planseu AMVIC

Prezentare generalã

Sistemul de planseu AMVIC este

modular, din forme cu greutate
redusã, fãcut din polistiren expandat
(polistiren expandat, ignifugat), care
rãmâne înglobat în planseu si care
sunt folosite la realizarea podelelor si
a tavanelor din beton. Când este
proiectat si instalat corect sistemul are
o forTã structuralã datã de betonul
armat si de izolaTia termicã si fonicã
Figura 8.45 - Planseu în
conferitã de polisitiren grafitatului sistem AMVIC
expandat,
ignifugat. Cofrajul pentru realizarea planseului AMVIC utilizeazã popi, grinzi, scânduri si placi de
OSB ori plãci tip de cofraj, protejate cu folie de polietilenã pentru a nu fi afectate de eventualele
scurgeri de lapte de ciment. Cofrajul, astfel realizat, va susTine sarcinile temporare ale construcTiei
pânã când betonul capãtã rezistenTa necesarã si elementele de polistiren devin o suprafaTã continuã

73
pe care se pot realiza finisãrile interioare. Acest sistem complimenteazã perfect structura
dumneavoastrã din cofraje înglobat din polisitiren grafitat expandat ignifugat, si împreunã,
furnizeazã o “anvelopã corectã a clãdirii”, completã structural si protectoare termic si fonic.

Trãsãturi unice

Sistemul de planseu AMVIC foloseste capacitatea de rezistenTã a planseului cu grinzi dese din beton
armat, turnat în cofrajul generat cu elemente din polistiren expandat ignifugat. Grinzile si planseul
sunt realizate în structurã monobloc într-o singurã etapã de turnare.

Figura 8.46 - SoluTie AMVIC pentru planseu

Golul realizat între elementele din polistiren genereazã cofrajul pentru turnarea grinzilor si a
planseului. Aceastã variantã economiseste mult material lemnos si manoperã. Calculul de rezistenTã
va fi fãcut de cãtre un inginer autorizat care va Tine cont de deschiderea planseului si sarcinile aplicate
acestuia.

Total adaptive

Elementele de planseu AMVIC sunt usor de adaptat la

orice configuraTie de planseu si pot fi asezate în
oricare fel, ceea ce reduce timpul de muncã si risipa
pe santier.

Figura 8.47 - Montare planseu AMVIC

74
Elemente mici/compacte

FaTã de alte produse, sistemul de planseu AMVIC vine în

elemente adaptabile, de greutate redusã si modulare.
Aceasta înseamnã cã sistemul este mult mai usor de
folosit si manevrat odatã ce piesele au ajuns pe santier. În
plus nu trebuie precomandate, dimensiunile necesare se
pot ajusta pentru a se potrivi necesitãTilor dimensiunilor
proiectului dumneavoastrã si formele rãmase pot fi Figura 8.48 - Detaliu sistem planseu
AMVIC
folosite pentru alte operaTiuni sau proiecte.

Oferã protecTie

Când este folositã pentru placã peste ultimul nivel sau

acoperis, placa de beton va da o foarte bunã protecTie
termicã si fonicã. O evaluare a rezistenTei la foc aratã cã
acest sistem protejeazã la flacãrã deschisã pânã la 1,5
ore iar cu masuri suplimentare se poate ajunge la 3 ore.

10 pasi pentru o instalare usoarã

Figura 8.49 - Turnarea betonului pe formele

1. MontaTi cofrajul pentru planseu format din popi asamblate.
si panourile pe care se vor sprijini elementele
din polisitiren grafitat expandat ignifugat;
2. InstalaTi elementele din polistiren conform proiectului, pentru formarea cofrajului unde vor
fi turnate grinzile si planseul;
3. AsezaTi armãtura din oTel beton, transversalã pentru armarea grinzilor;
4. AsezaTi armãtura din oTel beton, longitudinalã pentru armarea grinzilor;
5. AsezaTi distanTierii pentru poziTionarea armãturii orizontale pentru placã;
6. PoziTionaTi armãtura orizontalã pentru placã;

75
7. TurnaTi betonul în cofrajele astfel formate
pornind de pe o laturã spre latura cealaltã;
8. UrmãriTi cu un vibrator creion sau o riglã
vibratoare pentru vibrarea adecvatã a
betonului;
9. NeteziTi betonul pentru a crea o suprafaTã
planã;
10. LãsaTi betonul sã se întãreascã si continuaTi cu
etapele ulterioare ale construcTiei. Figura 8.50 - Placã de cotã 3,00 dupã
turnare.

Avantaje:
• timp de execuTie mic 3-5zile;
• economie de material lemnos, materialul lemnos folosit pentru cofrare nu intrã în contact cu
betonul si poate fi refolosit;
• economie de cuie, scoabe, sârmã etc.;
• manopera este mult redusã, deoarece forma de turnare a grinzilor si a planseului se genereazã
prin asezarea panourilor din polistiren.

8.17 - Reglajele finale înaintea turnãrii betonului

VerificaTi colTurile dacã sunt verticale. ReconfirmaTi poziTia

verticalã a colTurilor. AsiguraTi-vã cã nu sunt necesari stâlpi de
sprijin suplimentari pentru a îndrepta colTurile.

ÎndreptaTi pereTii. FixaTi un surub la fiecare colT si instalaTi

o sfoarã bine întinsã în jurul perimetrului peretelui. FolosiTi
un cofraj compensat (piesã de lemn 2x4 cm) pus la colTuri,
pe rândul superior al cofrajelor, în spatele sforii, folosind un
alt cofraj sau o dimensiune echivalentã ca ghid pentru a
aranja peretele pe linia sforii.

Figura 8.51 - Alinierea pereTilor

76
 Partea a 9-a - Instalarea specialã a cofrajelor

9.1 - Prezentare generalã

Acest capitol al manualului prezintã tehnici avansate de instalare si sisteme de pardoseli folosite de
sistemul AMVIC. Cele mai utilizate instalãri speciale sunt incluse mai jos, totusi, dacã aveTi o situaTie
specificã nemenTionatã aici, vã rugãm sã ne contactaTi pentru asistenTã.
Pentru pereTii construcTiilor realizati în sistem AMVIC, pentru fundaTia realizatã cu elevaTie se pot
folosi cofrajele cu golul de turnare de 20,54 cm, iar pentru construcTii cu subsol sau demisol se vor
folosi cofrajele cu golul de turnare de 25,4 cm.

9.2 - Realizarea fundaTiilor

Sistemul de cofraje înglobate termoizolante din polistiren expandat ignifugat AMVIC permite
realizarea fundaTiilor pentru clãdiri în diferite variante.
Apelând la acest sistem se face economie de timp, manoperã, material lemnos, cuie etc., toate acestea
însemnând bani.

AMVIC recomandã utilizarea acestor tipuri de fundaTii atât pentru realizarea construcTiilor cu pereTi
turnaTi din beton în cofraje înglobate din polistiren ignifugat AMVIC cât si pentru construcTii cu pereTi
realizaTi în alte sisteme de construcTii cum ar fi zidãrie din cãrãmidã, pe cadre, construcTii din lemn
etc.

Prin aplicarea unor soluTii adecvate de hidroizolare, sistemul AMVIC este ideal în cele mai grele
situaTii de exploatare a construcTiilor, asigurând protecTia la apã, umezealã si, în plus, asigurând
protecTia termicã.

În continuare sunt prezentate câteva propuneri de soluTii pentru astfel de fundaTii.

O soluTie pentru fundaTie, constã în folosirea unor cofraje AMVIC de dimensiuni superioare peste care
se poate continua cu pereTi realizaTi cu acelasi sistem de cofraje sau pot fi construiTi pereTi de oricare
alt tip.

77
 - Se utilizeazã cofraje cu grosimea betonului de 20 cm sau de 25 cm.

Figura 9.1 - SoluTie propusã pentru fundaTia de tip talpã

Aceastã soluTie de fundaTie este recomandatã de AMVIC pentru soliditatea ei, timpul foarte scurt de
execuTie, izolaTia realizatã si economia de materiale (scâdurã, cuie, scoabe, sârmã, manoperã etc.).

Pentru realizarea fundaTiilor în trepte se poate apela la soluTia din figura 9.2

78
 Figura 9.2 - SoluTie propusã pentru o fundaTie în trepte

FundaTie tipicã, realizatã din cofraje AMVIC, pentru o construcTie cu pereTi din bârne din lemn cu
subsol sau demisol.

Figura 9.3 - Perete din bârne construit pe

perete de subsol si fundaTie în sistem
AMVIC

Pentru o construcTie cu pereTi prefabricaTi usori soluTia oferitã este cea din figura 9.4.

79
 - Se utilizeaza cofrajele pentru peretele din beton gros de 20 cm.

Figura 9.4 -ElevaTie pentru o construcTie cu pereTi prefabricaTi

usori

9.3 - ConstrucTia colTurilor scurte

ColTurile scurte (iesiturile spre în afarã) sunt întâlnite în general la construcTiile rezidenTiale.
Depinzând de dimensiunile proiectului, cofrajele de colT AMVIC de90 ° pot fi folosite pentru a forma
un colT special. Se pot realiza colTuri si folosind cofraje drepte.

9.3.1 - ColTuri scurte folosind cofraje de colT

de 90° cu o combinare a acestora

Un colT scurt poate fi construit folosind cel

puTin douã cofraje de colT de 90° .

Pasii recomandaTi sunt daTi mai jos:

1. InstalaTi primul rând astfel încât laturile
scurte ale ambelor cofraje sã se alinieze
cum este ilustrat în figura 9.5;
Figura 9.5 - ColT scurt fãcut cu cofraje de 90° cu
2. InstalaTi cel de-al doilea rând si
solidarizarea acestora

80
 urmãtoarele rânduri ale cofrajelor de colT în aceeasi manierã, alternând cofrajele. Aceasta va
crea o îmbinare de cofraje;
3. AsiguraTi-vã cã îmbinarea cofrajelor este solidarizatã adecvat pe ambele pãrTi si la fiecare
rând.

Notã importantã
Neexecutarea unei solidarizãri, adecvat a îmbinarii cofrajelor poate duce la “explozie” în timpul
turnãrii betonului. FolosiTi legãturi adiTionale cu coliere din plastic cu autoblocare.

9.3.2 - ColTuri scurte folosind cofraje de colT de 90° cu model neîntrerupt

Aceastã metodã include cel puTin douã cofraje de colT de 90° . Pasii recomandaTi sunt daTi mai jos:

1. InstalaTi primul rând astfel încât latura lungã a unui cofraj de colT si latura scurtã de la alt
cofraj sã se învecineze dupã cum este ilustrat în figura 9.6;

Figura 9.6 - Vedere în plan a douã colTuri scurte, fãcute folosind

cofraje de 90° pentru a crea un model neîntrerupt.
2. InstalaTi cel de-al doilea rând si pe cele consecutive alternând cofrajele pentru a crea un model
Tesut. (ConsultaTi figura 9.6.)

81
 Figura 9.7 - Un colT scurt fãcut cu cofraje
de 90° cu model neîntrerupt

9.3.3 - ColTuri scurte, fãcute folosind cofraje AMVIC drepte

ColTuri mai scurte decât cele minime permise folosind cofrajele 90° pot fi realizate, folosind cofraje
AMVIC drepte.

Pasi pentru crearea unui colT scurt fãcut prin

asamblarea cofrajelor drepte:

1. Pentru a începe, aveTi nevoie de

minim douã cofraje AMVIC drepte.

2. Depinzând de tipul cofrajului folosit, Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la capãtul

decupaTi 100, 152, 203 sau 254 mm unui cofraj drept.
(respectiv 4, 6, 8 sau 10 nuturi) de la unul din
panourile de polistiren al cofrajului drept.

3. ÎnchideTi capetele cofrajelor cu piesele

decupate si lipiTi piesele tãiate pentru a crea un
colT de 90. °

Figura 9.9 - Punerea în poziTie a celor douã

forme tãiate

82
4. MontaTi douã cofraje din lemn la 90° si asezaTi-le la colTurile fiecãrei laturi formate din
cofrajele drepte (figura 9.11).

Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate

pentru a închide capetele si a crea un colT Figura 9.11 - Folosirea formelor de
lemn 2x10 cm pentru a susTine
colTul format

5. FaceTi o gaurã de 13 mm cu burghiul prin formele de lemn si panourile din polistiren

Figura 9.12 - Introducerea unei tije Figura 9.13 - Tija filetatã introdusã prin
filetate prin gãurile fãcute ambele forme de lemn

expandat, ignifugat pornind de la aproximativ 304 mm de la fundaTie sau placã. IntroduceTi

o tijã filetatã de 10 mm prin gãuri în formele de lemn. FolosiTi saibe plate si piuliTe pe ambele
pãrTi pentru a fixa tija.

6. ContinuaTi sã tãiaTi si sã asezaTi cofrajele pânã la înãlTimea doritã a peretelui. PlasaTi

suruburile cu filet la aproximativ 400 mm, unul de celãlalt, vertical la centru. FolosiTi
spuma adezivã pentru a umple gãurile din panourile din polistiren expandat, ignifugat. Dupã
ce betonul a fost turnat si au trecut câteva ore, îndepãrtaTi formele de lemn si tãiaTi tija
filetatã, astfel încât sã rezulte o suprafaTã de beton netedã.

83
9.4 - PereTi curbi

PosibilitãTile de adaptare ale cofrajelor AMVIC, permit realizarea de cofraje pentru pereti curbi
pretãiate, care permit ca rândurile sã se potriveascã usor si ca instalarea sã meargã fãrã probleme cu
un consum de manoperã minim. Cofrajele pretãiate, care se îndoaie, sunt de tip lambã si uluc, tãiate
în panoul interior din polistiren expandat, ignifugat si crestãturi de deschidere în panoul exterior din
polistiren.

Figura 9.14 - Cofraj AMVIC Figura 9.15 - Îndoirea si fixarea

pentru perete curb pre-tãiat. Lambã cofrajului pentru perete curb.
si uluc în interior si crestãturile în
exterior.

Cofrajele pentru pereTi curbi pot fi realizate de un antreprenor pe santier folosind un cofraj AMVIC
drept.

84
Instalarea formelor curbe:
1. Pe fundaTie/placã, puneTi un sablon
sau o placã de ghidare care sã se
potriveascã razei dorite.

2. AplicaTi puTinã spumã adezivã pe

partea de jos a formei de-a lungul
lambei si ulucului si a crestãturii
(pentru formele pretãiate), îndoiTi
Figura 9.16 - Câteva rânduri de cofraje AMVIC
structura în forma doritã si
pretãiate instalate pentru un perete curb
instalaTi-o.

3. Dupã asezarea primului rând, verificaTi ca raza de curburã a peretelui sã fie conform cerinTelor
proiectului.

4. SprijiniTi exteriorul formei folosind

popi rezistenTi pentru îndreptare sau
stâlpi de fixare.

5. RigidizaTi foarte bine peretele

înaintea turnãrii betonului. Figura 9.17 - ElevaTie pentru perete curb din cofraje
AMVIC

Antreprenorii care opteazã sã taie cofrajele pe santier, sunt rugãTi sã consulte figurile 9.18 si 9.19, la
fel si tabelul 9.1 pentru informaTii referitoare la dimensiunile razei si taierea cofrajelor.

85
 Figura 9.18 - Pregãtirea pentru curbare a unui cofraj drept

Figura 9.19 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dupã tipar

Tabel 9.1 - Mãrimea decupãrilor în peretele interior al cofrajului drept pregãtit pentru curbare

L ãTimea decupãrii pentru curbarea cofrajului

R aza exterioarã a
[mm]
peretelui
[m] cofraj de 15,2 cm cofraj de 20,3 cm cofraj de 25,4 cm

0,90 54,1 ND ND
1,00 48,7 57,5 ND
1,10 44,2 52,3 60,3
1,20 40,6 47,9 55,3
1,30 37,4 44,2 51,0
1,40 34,8 41,1 47,4
1,50 32,4 38,3 44,2
1,75 27,8 32,9 37,9

86
 L ãTimea decupãrii pentru curbarea cofrajului
R aza exterioarã a
[mm]
peretelui
[m] cofraj de 15,2 cm cofraj de 20,3 cm cofraj de 25,4 cm

2,00 24,3 28,2 33,2

2,25 21,6 25,6 29,5
2,50 19,5 23,0 26,5
3,00 16,2 19,2 22,1
3,50 13,9 16,4 19,0
4,00 12,2 14,4 16,6
5,00 9,7 11,5 13,3
6,00 8,1 9,6 11,1
8,00 6,1 7,2 8,3
10,00 4,9 5,8 6,6
12,00 4,1 4,8 5,5
14,00 3,5 4,1 4,7
16,00 3,0 3,6 4,1

9.5 - ConstrucTia peretelui-T

PereTii-T necesitã o atenTie specialã înainte de turnarea betonului. Sunt esenTiale, susTinerea si
alinierea corespunzãtoare.

Construirea pereTilor-T

1. LocalizaTi o intersecTie de perete “T” în timp ce asezaTi primul rând.

2. TãiaTi cofrajele AMVIC în mod corespunzãtor si îmbinaTi-le împreunã pentru a forma

intersecTia “T”. FolosiTi legãturi, (coliere cu autoblocare sau echivalente) pentru a solidariza
blocurile.

87
3. InstalaTi bare si etrieri pentru armarea
orizontalã din oTel beton cu dimensiunile
si lungimile de petrecere (suprapunere)
conform proiectului.

4. ContinuaTi sã asezaTi rândurile urmãtoare

de cofraje pânã când întreaga înãlTime a
zidului a fost realizatã.
Figura 9.20 - Instalarea etrierilor pentru
intersecTie “T”, a barelor de oTel beton
5. VerificaTi asezarea la nivel a pereTilor.
orizontale pentru armare, în timp ce fiecare
Dacã pereTii sunt la nivel, faceTi jos o rând de cofraje este asezat.
bordurã de spumã adezivã pe fiecare parte a cofrajelor la peretele “T”.

6. Pentru zidurile de la subsol, demisol si la parter, TREBUIE sã se instaleze spraiTuiri

suplimentare pe partea exterioarã a intersecTiei. AbsenTa unei spraiTuiri adecvate poate cauza
o “explozie” în timpul turnãrii betonului.

7. Pentru nivelurile superioare unde nu existã o suprafaTã de teren pe care sã se ancoreze

susTinerile exterioare, introduceTi legãturi de sârmã (sau echivalent) prin cofraje, de jur
împrejur, pe fiecare parte a intersecTiei “T”. Nu tensionaTi încã legãturile. (Figura 9.21
dedesubt)

8. Odatã ce peretele este montat la înãlTimea doritã, introduceTi o bucatã de lemn de 3x30 cm în
partea de jos a peretelui care trece, drept, printre cofraje si legãturã. TensionaTi legãtura pentru
a Tine pe poziTie lemnul. AsiguraTi-vã cã legãturile sunt instalate la fiecare rând. (Figura 9.21)

Nou!
-recomandãm utilizarea plcii CLICK pentru solidarizarea
cofrajelor în peretele “T”, sunt usor de montat si refolosibile.

88
 Figura 9.21 - Solidarizarea cofrajelor peretelui “T” cu lemn de 3x30 cm si
legãturã

Sfat
AveTi întotdeauna grijã cand turnaTi beton în secTiunile peretelui “T”. UrmaTi indicaTiile din capitolul
privind turnarea betonului.

Daca aveTi probleme cu armarea în “T”, puteTi utiliza distanTieri din oTel, cu dimensiunile 360x120
mm, câte 2 buc./nivel, pe care le asezaTi: o bucatã transversal, iar cealaltã perpendicular. Grosimea
oTelului se stabileste prin calcul.

9.6 - Instalarea finisajelor de cãrãmidã aplicate

Finisajul de cãrãmidã aplicatã poate fi instalatã în

aceeasi manierã ca la o construcTie clasicã.

RespectaTi cerinTele proiectului de construcTie pentru

detalii de hidroizolare cu margini care permite
scurgerea apei (lãcrimar) si spaTiul minim de aer.
Elementele pentru fixarea mecanicã a cãrãmizilor
sunt însurubate în distanTierii AMVIC. Cãrãmizile se
solidarizeazã cu elementele de fixare conform Figura 9.22 - Asezarea cãrãmizii standard
proiectului. aplicate pe suportul cu margine pentru
cãrãmidã

89
 Figura 9.23 - Legãturi standard pentru
cãrãmidã, fixate în distanTierii AMVIC

9.7 - Frontoane

Frontoanele pot fi formate folosind una din cele douã metode prezentate în continuare.

1. Asezarea în trepte a cofrajelor

FormaTi frontonul prin punerea în trepte a cofrajelor retrãgându-le în timp ce se aseazã rândul urmãtor,
pânã la vârf. ObturaTi capetele verticale ale cofrajelor si turnaTi betonul. Dupã turnarea betonului, restul
din panourile cofrajelor este înlãturat.

2 Tãierea cofrajelor

FormaTi marginea frontonului tãind

cofrajele la panta adecvatã acoperisului.
FixaTi lemnul pe ambele pãrTi ale
cofrajelor, astfel încât partea de sus a
lemnului sã fie aliniatã cu partea de sus
a cofrajelor. Aceasta dã un suport în plus
cofrajului si creazã o suprafaTã pentru a
fixa spraiTuirile. ÎnveliTi partea de sus a
cofrajelor dacã este necesar.

Figura 9.24 - Tãierea si montarea cofrajelor la forma

frontonului
90
 Figura 9.25 - ConstrucTie cu frontoane si lucarnã la care se monteazã sarpanta.

9.8 - Sistemul de planseu prefabricat (miez gol)

Folosirea elementelor de planseu cu goluri este

o modalitate rãspânditã de realizare a
planseelor, constând în elemente prefabricate în
care sunt înglobate miezuri tubulare din
polistiren. Elementele sunt fãcute din beton de
înaltã calitate. Ele sunt armate cu elemente
pretensionate numai în direcTia în care se
înconvoaie, ceea ce duce la un proces de
producTie foarte economic.

Figura 9.26 - O placã preturnatã, poziTionatã pe un

perete în sistem AMVIC

91
 Notã
Pentru planseu, calculul de rezistenTã, proiectarea, se fac conform normelor si
reglementãrilor în vigoare.

Instalarea sistemului de placã prefabricatã:

1. TerminaTi zidul de beton la înãlTimea doritã.

2. FixaTi bare din oTel beton pentru joantare conform proiectului si cerinTelor producãtorului de
elemente prefabricate.

3. InstalaTi plãcile prefabricate dupã ce pereTii au destulã rezistenTã.

4. TurnaTi planseul la cotã.

Figura 9.27 - Manevrarea unei fâsii prefabricate cu goluri, cu

miezul din polistiren în vederea poziTionãrii pe un perete în
sistem AMVIC

92
 Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului

10.1 - Prezentare generalã

Aceastã secTiune a manualului acoperã fundamentele betonului. Noii utilizatori ai sistemului AMVIC
trebuie sã treacã în revistã aceaste informaTii înainte de a merge mai departe, la urmãtoarele secTiuni
care se ocupã cu tehnicile de turnare a betonului, recomandate pentru sistemul AMVIC.

10.2 - Fundamentele betonului

10.2.1 - CompoziTia betonului

Betonul este un amestec de ciment si agregate. Cimentul

leagã agregatul (nisip si pietris sau piatrã sfarâmatã) într-o
masã vâscoasã.

Pasta de ciment (cunoscutã si sub numele de mortar)

Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativã a
componentelor amestecului de beton
Pasta este compusã din ciment, aditivi si adaosuri minerale
(materiale cimentoase suplimentare), apã si aer oclus. Pasta de ciment de obicei constituie aproape
25% pânã la 40% din volumul total de beton. Volumul de ciment este de obicei cuprins între 7% si
15% iar cel de apã între 14% si 21%. ConTinutul de aer poate ajunge aproape de 8% din volumul
betonului.

Sunt disponibile multe tipuri de ciment, dar pentru scopul acestui manual ne vom concentra pe cel mai
comun, cimentul Portland.

În România standardul SR EN 197-1/2002 prezintã Cimentul Portland cu rezistenTa iniTialã mare.

Agregate (cunoscute si sub numele de umpluturã)

Existã douã categorii de agregate folosite în beton:

A Agregate neprelucrate (pietris) ale cãror particule variazã în dimensiuni, de la 150 mm la

93
 aproximativ 1,3 mm.

A Agregate fine (nisip) care constau din nisip natural sau fabricat, cu particule a cãror
dimensiune variazã între 1,0 mm pânã la dimensiunea prafului.

Selectarea agregatelor folosite în beton este importantã deoarece ele constituie aproximativ 60% pânã
la 75% din volumul total de beton. Agregatele trebuie sã aibã în componenTa lor particule cu rezistenTã
adecvatã la condiTiile de expunere si trebuie sã nu conTinã materiale care vor cauza reacTii chimice cu
cimentul, ceea ce ar putea duce la deteriorarea betonului (ex sulfuri, cloruri etc.)

ATENTIE:
Pentru sistemul AMVIC, agregatele vor avea dimensiunea maximã de 10 mm.

10.3 - Calitatea amestecului de beton

10.3.1 - Raportul apã/ciment (A/C)

Cel mai important factor care determinã calitatea amestecului de beton este cantitatea de apã raportatã
la cantitatea de ciment folositã (prin greutate), cunoscut si sub numele de raport apã/ciment.

Apa este un ingredient decisiv în pasta de ciment, ea produce întãrirea betonului prin procesul de
hidratare. Aceasta este o reacTie chimicã în care se formeazã legãturi chimice cu moleculele de apã
si devin hidraTi sau produsi de hidratare. Aceasta face pasta sã se întãreascã si sã se lege împreunã cu
componentele betonului.

Prea multã apã reduce rezistenTa betonului în timp si prea puTinã va face betonul nelucrabil. Betonul
trebuie sã fie lucrabil pentru a putea fi turnat si modelat în diferite forme (ex pereTi, stâlpi, etc.). Este
necesar un dozaj atent între ciment si apã la stabilirea amestecului pentru beton, deoarece betonul
trebuie sã fie atât rezistent cât si lucrabil.

94
10.3.2 - RezistenTa betonului

Existã douã tipuri de rezistenTã a betonului:

la compresiune si la încovoiere. Pentru cele
mai multe cazuri structurale, rezistenTa la
compresiune a betonului este cea care îl
intereseazã pe inginerul proiectant.

Testul pentru rezistenTa la compresiune

Testul pe cilindru este cel mai utilizat test Figura 10.2 - Testarea cilindrului de beton
pentru rezistenTa la compresie (stânga) si
pentru determinarea rez istenTei la traversa de beton pentru rezistenTa la
compresiune a betonului în Europa încovoiere (dreapta). ©2006 Cement
Association of Canada, EB101-7 figure 16-15.
continentalã, inclusiv în România. Se toarnã
un cilindru sau cub din beton si este lãsat sã se întãreascã timpul potrivit (de obicei 28 de zile). Apoi
este comprimat între douã suprafeTe paralele. Presiunea la rupere este consideratã la 28 de zile.

RezistenTa betonului folosit în cofrajele AMVIC variazã între 17 MPa - 30 MPa.

Testul de rezistenTã la încovoiere

RezistenTa la încovoiere este rezistenTa betonului la îndoire si este mãsuratã de obicei folosind etalonul
cu prismã de beton, rezemat pe douã suporturi. Majoritatea betoanelor folosite au o rezistenTã la
încovoiere între 3,4 MPa - 4,8 MPa.

10.3.3 - Lucrabilitatea betonului

Lucrabilitatea betonului se reflectã în usurinTa transportãrii, turnãrii, compactarii si finisãrii betonului

proaspãt amestecat cu mijloacele din dotare. Lucrabilitatea depinde de raportul apã/ciment, aditivi,
agregate (repartizarea pe formã si dimensiune) si vârstã (nivelul de hidratare). Cresterea conTinutului
de apã si adãugarea aditivilor va mãri lucrabilitatea.

95
Testul de tasare

Lucrabilitatea este de obicei mãsuratã folosind testul tasãrii. Acesta este un con rãsturnat înalt de 305
mm si este deschis la ambele capete. Partea superioarã are un diametru de 100 mm si partea de jos are
un diametru de 200 mm. Betonul proaspãt este plasat în con, îndesat cu o tijã de oTel si nivelat la partea
superioarã a conului. Conul este îndepãrtat si asezat în vecinãtatea grãmezii de beton. DiferenTa dintre
partea de sus a conului iniTial si partea de sus a conului rezultat dupã înlãturarea formei este tasarea.

O mostrã relativ uscatã se va tasa foarte puTin si va scãdea cu 25-50 mm, pe când o mostrã de beton
relativ umedã se poate tasa pânã la valoarea de 150-175 mm.

Figura 10.3 - Amestec de beton cu o tasare Figura 10.4 - Amestec de beton cu o tasare
micã. ©2006 Cement Association of Canada, mare. ©2006 Cement Association of Canada,
EB101-7 figura 16-2 EB101-7 figura 16-2

10.3.4 - Întãrirea betonului

Acesta este procesul prin care mediul înconjurãtor (temperatura si umiditatea), în care betonul proaspãt
turnat se gãseste pentru o perioadã specificã de timp, permite amestecului de beton sã îsi atingã
rezistenTa proiectatã si durabilitatea.

96
Procesul de hidratare în timpul cãruia apa si cimentul reacTioneazã si se produce întãrirea se petrece
de obicei în douã etape. Prima etapã are loc repede si se terminã adesea în câteva ore, când amestecul
de beton se transformã într-o masã solidã. A doua etapã este mult mai lentã, în timpul acestui
proces hidratarea continuã si betonul îsi mãreste rezistenTa. Aceasta poate dura pânã la câTiva
ani. Fãrã apã, acest proces lung de hidratare s-ar opri. ImaginaTi-vã dacã am lãsa beton
proaspãt turnat în aer liber, umiditatea din interiorul amestecului de beton ar scãdea foarte
repede pânã ce nu va mai fi suficientã pentru a susTine procesul de hidratare cauzând oprirea
acestuia. Aceasta ar împiedica betonul sã capete rezistenTa proiectatã.

Figura 10.5- Cresterea rezistenTei betonului de-a lungul timpului

© 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 12-2

97
Un mare avantaj pentru beton când se folosesc cofrajele AMVIC este acela cã apa rãmâne în structura
betonului, nu se evaporã. Panourile din polistiren expandat, ignifugat spre deosebire de sistemele de
cofraje convenTionale, închid masa de beton generând un mediu optim si prevenind pierderea apei din
beton prin evaporare, pentru o perioadã lungã de timp. Aceasta înseamnã cã betonul va continua sã
se întãreascã si sã-si creascã rezistenTã un timp îndelungat, fãrã a fi nevoiTi sã folosim metode scumpe
suplimentare de aditivare sau utilizarea agenTilor ca adaosuri suplimentare.

NOTÃ :
Din practicã s-a constatat cã betonul turnat în cofrajele AMVIC, la 180 de zile de la turnare este
mai puternic decât cel turnat în cofraje clasice cu 50% .

10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer)

Aerul oclus, circa 5-7% constã în bule microscopice de aer introduse în beton prin adãugarea unor
anumiTi aditivi. Bulele microscopice furnizeazã spaTiu prin pastã pentru a prelua presiunea hidraulicã
atunci când betonul îngheaTã pe vreme rece. Fãrã bule, betonul poate crãpa când îngheaTã, deoarece
apa creste cu 9% în volum cand se transformã în gheaTã.

Aerul oclus are de asemenea proprietatea de a îmbunãtãTi lucrabilitatea betonului proaspãt.

10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer)

Aerul antrenat constã în goluri mari de aer care sunt prinse în beton în timpul amestecãrii si turnãrii.
Aerul antrenat scade calitatea si rezistenTa betonului precum si rezistenTa specificã a betonului, de
aceea trebuie întotdeauna sã fie eliminate golurile de aer pe cât mai mult posibil prin utilizarea
vibratorului.
Turnarea betonului cu reducTie de debit, reduce mult formarea de macrogoluri de aer, deoarece betonul
“se aseazã” usor în cofraje si nu permite nici “segregarea”

10.4 - Adaosuri, aditivi

Adaosurile sunt materiale altele decât cimentul, agregatele si apa, care sunt adãugate betonului fie
înainte, fie în timpul amestecãrii pentru a-i modifica proprietãTile, cum ar fi lucrabilitatea, mãrirea

98
perioadei de întãrire, raza de împrãºtiere, temperatura de maturare, timpul de întãrire sau culoarea.
Existã douã tipuri principale de adaosuri disponibile peste tot în piaTã: aditivi si adaosuri minerale.

Tabelele 10.1 si 10.2 aratã utilitatea adaosurilor folosite în beton.

Tabel 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent si utilitatea lor

T ipul de amestec chimic E fectul asupra amestecului de beton

A cceleratori A ccelereazã turnarea si dezvoltã rezistenTa timpurie.

A mestecuri de înglobare a aerului ÎmbunãtãTeste durabilitatea în medii de îngheT-dezgheT, reduce reactivitatea

chimicã a sulfurii si a bazelor. ÎmbunãtãTeste lucrabilitatea.

R educãtori ai reactivitãTii bazelor R educe expansivitatea reactivitãTii bazelor.

Inhibatori de coroziune R educe activitatea de coroziune a oTelului în mediu de clorurã.

R educãtori de permeabilitate Scade permeabilitatea.

Încetinitori Întârzie timpul de întãrire.

Super-plastifianTi B eton fluid. Reduce raportul apã/ciment. Reduce cererea de apã (minim
12% )

R educãtori de apã R educe cererea de apã cu cel puTin 5% .

A genTi de lucrabilitate C reste lucrabilitatea.

Amestecurile minerale afecteazã natura betonului întãrit prin activitatea hidraulicã latentã sau
activitatea puzzolanicã. Puzzolanii sunt materiale pulverulente si includ tufuri naturale (cum ar fi
cenusa vulcanicã, folositã la betonul roman), cenusã zburãtoare si fum de silice.

Tabel 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent

T ipul amestecului mineral E fectul asupra amestecului de beton

C imentat P roprietãTi hidraulice. Înlocuirea parTialã a cimentului

T uf vulcanic E fectul de tuf. ÎmbunãtãTeste practibilitatea, plasticitatea, rezistenTa la sulfuri

R educe reactivitatea bazelor, permeabilitatea, cãldura caloricã a hidratãrii
Înlocuirea parTialã a cimentului.U mpluturã

T uf vulcanic si cimentat La fel ca în categoriile cimentat si tuf vulcanic

C onvenTional inert ÎmbunãtãTeste lucrabilitatea.U mpluturã

99
10.5 - SpecificaTii ale betonului pentru peretele în sistem AMVIC

Urmãtorul tabel sugereazã specificaTiile amestecului de beton care va fi folosit la pereTii în sistem
AMVIC. Acest tabel este numai un îndrumãtor si inginerul proiectant poate alege valorile date dupã
necesitãTi.

Tabel 10.3 - SpecificaTii de îndrumare pentru amestecurile de beton

V aloarea

D escrierea specificaTiei cofraj de cofraj de 200 cofraj de 254

150 mm mm mm

R ezistenTã la compresie dupã minim 28 de zile de la turnare* 20 M pa 20 M pa 20 M pa

T asarea recomandatã** 150 mm 125-150 mm 125-150 mm

P roporTia maximã recomandatã între apã si ciment A /C 0,55 0,55 0,55

D imensiunea maximã recomandatã a agregatelor 10 mm 10 mm 10 mm

A erul oclus maxim 5-7% 5-7% 5-7%

T ipul de ciment recomandat *** C onform proietului

*
Valorile date sunt valorile minime
**
Valorile tasãrii date sunt optime pentru lucrabilitatea si presiunea hidrostaticã asupra cofrajelor în timpul turnãrii betonului
***
Alte tipuri pot fi folosite cu încuviinTarea si supravegherea unui inginer proiectant

100
 Partea a 11-a - Turnarea betonului

11.1 - Prezentare generalã

Aceastã parte a manulalului acoperã procesul de turnare si întãrire a betonului cu cele mai bune
practici aplicative, desprinse de-a lungul anilor. Aceastã informaTie este o resursã preTioasã pentru a
vã ajuta pe dumneavoastrã sã realizaTi cu succes un proiect.

11.2 - Lista de verificãri preliminarii turnãrii

Verificarea pereTilor

G asiguraTi-vã cã pereTii sunt drepTi, aliniaTi, la unghi si la nivel;

G verificaTi dacã sunt colTurile drepte si continue;
G verificaTi dacã rândul superior al cofrajelor a fost fixat;
G dacã va avea loc o a doua turnare, verificaTi dacã partea superioarã a cofrajelor a fost protejatã
pentru a evita ca betonul sã umple sistemul de conexiune;
G verificaTi dacã liniile de sfoarã au fost plasate în jurul perimetrului peretelui.

Sfat
Trebuiesc fãcute copii suplimentare ale listei de verificãri de mai jos pentru a vã asigura cã totul este
în ordine înaintea turnãrii betonului.

Verificarea deschiderilor din zid

G verificaTi dacã deschiderile din perete sunt la înãlTimea corectã;

G verificaTi dacã deschiderile pentru ferestre si usi sunt corect localizate si dacã sunt verticale
si aliniate;
G verificaTi dacã ancorajul pentru materialul de cadru a fost asezat.

101
Verificarea armãturilor din oTel beton

G verificaTi dacã oTelul beton, vertical si orizontal, de armare satisface cerinTele specifice
proiectului;
G verificaTi dacã barele de oTel beton pentru armarea din jurul deschiderilor din perete au fost
instalate;
G verificaTi dacã barele de oTel beton pentru bordarea golurilor de usi/ferestre sunt instalate
conform cerinTelor precizate de proiect.

Verificarea conexiunilor planseului

G verificaTi dacã toate conexiunile planseului au fost instalate, incluzând suruburile de ancorare,
conexiunile, etc.;
G verificaTi dacã buzunarele pentru grinzi au fost pregãtite (dacã sunt necesare pentru
operaTiune);
G verificaTi dacã suruburile de ancorare de la plãcile grinzii de talpã si elementele de legare au
fost localizate si sunt marcate clar pentru fixare în betonul moale.

Verificarea aliniamentului si a fixãrii

G verificaTi dacã sistemul de aliniere si fixare a fost instalat cum trebuie si toate scândurile au
fost fixate;
G verificaTi dacã toate îmbinãrile “T” au fost solidarizate adecvat;
G verificaTi dacã toate îmbinãrile compensate, îmbinãrile asezate sunt spraiTuite adecvat;
G pentru sistemele de fixare mai înalte de 3 m faTã de suprafaTa de suport, asiguraTi-vã cã aveTi
instalat un sistem adecvat de balustradã dupã cum o cer normele de protecTia muncii.

Verificarea strãpungerilor din perete

G verificaTi dacã toate strãpungerile (electrice, tehnice-sanitare, de evacuare, canale de ventilare

etc.) au fost practicate si cã toate formele de susTinere au fost instalate.

Verificarea uneltelor, echipamentelor si materialelor

102
G asiguraTi-vã cã aveTi douã vibratoare mecanice funcTionale la locul de muncã. Unul va fi folosit
pentru a vibra betonul în timpul turnãrii, în timp ce celãlalt va fi de rezervã în caz cã primul
se va defecta;
G asiguraTi-vã cã betonul comandat este corespunzãtor pentru metoda de turnare stabilitã prin
proiect;
G asiguraTi-vã cã aTi coordonat si confirmat timpii de furnizare pentru pompa de beton si beton;
G asiguraTi-vã cã aveTi “trusa de intervenTie la explozie” pregãtitã, la îndemânã. (ConsultaTi
secTiunea 11.12).

Verificarea locului de muncã

G verificaTi dacã santierul este curat si cã este destul loc pentru camioane, muncitori, etc.

11.3 - Sfaturi de siguranTã pentru manevrarea si asezarea betonului

Urmãtoarele sunt sugestiile, precauTiile si mãsurile de siguranTã recomandate pentru oricine

manevreazã betonul moale.

FolosiTi cãsti de protecTie

PurtaTi cascã pentru protecTia capului. Un santier de construcTie prezintã o varietate de pericole care
pot cauza rãni serioase la cap.

ProtejaTi-vã pielea

Betonul umed, proaspãt, este un puternic abraziv pentru piele. Poate cauza iritãri ale pielii,
arsuri chimice si contactul prelungit poate cauza arsuri de gradul trei.

De aceea recomandãm sã:

1. PurtaTi mãnusi impermeabile, bluza cu mânecã lungã, pantaloni lungi si cizme de cauciuc;

103
2. FolosiTi cãptusealã impermeabilã pentru a vã proteja pielea, genunchii, coatele, sau mâinile de
contactul cu betonul proaspãt în timpul turnãrii si a finisãrii;
3. SpãlaTi imediat cu apã curatã ochii si pielea care au venit în contact cu betonul proaspãt;
4. ClãtiTi repede cu apã proaspãtã hainele impregnatele de la contactul cu betonul proaspãt.

ProtejaTi-vã ochii

PurtaTi ochelari de protecTie cu acoperire completã sau ochelari de siguranTã cu scuturi laterale
în timpul turnãrii betonului.

11.4 - Ritmul turnãrii betonului

Când betonul proapãt este turnat în cofrajele AMVIC, exercitã o presiune lateralã pe laturile panourilor
din polistiren expandat, ignifugat .
Utilizarea reducTiei de debit reduce presiunea betonului la turnare.
Intensitatea acestei presiuni depinde de câTiva factori, incluzând:
a. viteza turnãrii betonului
b. greutatea unitãTii de beton
c. tipul cimentului
d. vâscozitatea betonului
e. temperatura betonului
f. înãlTimea turnãrii
g. adâncimea vibrãrii interne

Cofrajele AMVIC au o capacitate fundamentalã de formare (rezistenTã) de 41,4 KPa dupã cum a fost
testatã, conform secTiunii 6.4.4 a ghidului tehnic CCMC Canadian pentru forme de beton din polistiren
modular expandat.

Tabelul de mai jos aratã presiunea lateralã, proiectatã pentru betonul proaspãt turnat care trebuie luatã
în calcul pentru lucrãrile de pregãtire a pereTilor.

104
Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereTii vibraTi intern

P resiunea lateralã asupra pereTilor cofrajelor, exercitatã de betonul vibrat 1, 2

10° C 21° C

R itmul turnãrii L a înãlTimea de turnare de L a înãlTimea de turnare de

[mm/h] 4,2 m 4,2 m
[kP a] [kP a]

305 28,73 28,73 V iteza de

610 28,73 28,73 turnare

914 33,04 28,73 recom andatã

1219 41,66 3 31,60

1524 50,27 3 34,47

1
- P resiunea maximã nu trebuie sã depãseascã w * h, unde “w” este greutatea unitãTii de beton (kg/m 3) si “h” este înãlTimea
maximã de turnare.
2
- B azat pe T ipurile I si III a d ensitãTii cimentului pentru betonul de 2400 kg/m 3 si tasarea de 178 mm, vâscozitatea
maximã, fãrã aditivi si o adâncime de vibrare de 1,2 m sau mai puTin.
3
- P resiunea lateralã depãseste capacitatea de formare a cofrajului A M V IC .

Ritmul recomandat, de turnare pentru peretele în sistem AMVIC este între 900 si 1200 mm/h. Totusi,
ritmul de turnare a betonului pentru peretele din cofraje AMVIC, de pânã la 1,5 m/h sunt posibile la
temperaturi normale (21° C). Se impune o vitezã micã a pompãrii betonului.

11.5 - Metode si echipamente pentru turnarea betonului

Betonul poate fi turnat în diferite feluri depinzând de aplicaTie si de condiTiile specifice de la locul de
muncã. Urmãtorul tabel rezumã cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofraje AMVIC.

105
Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofrajele AMVIC
M etoda de T ipul de activitate care i se
A vantaje N ote speciale
turnare potriveste cel mai bine
P ompa pentru Folositã pentru a transporta Sunt disponibile extensiile P entru eficienTã maximã,
beton betonul direct din punctul de diferite ale pompei. P ompeazã planificaTi adecvat betonierele
descãrcare cum ar fi betonul în flux continuu. P ompa pentru a asigura o aprovizionare
mixerele betonierelor, în poate misca furtunul de continuã a betonului cãtre pompã
cofrajele AM V IC . repartizare a betonul vertical si cu timpi de pauzã minimi. FolosiTi
orizontal. P ompa montatã pe reducTiile de 8 cm, 6 sau 5 cm si
camion are o mare mobilitate si furtune flexibile la capãtul
este foarte adaptabilã la multe conductei p en tru a red u ce viteza
situaTii de turnare. d e tu rn a re a b eto n u lu i.
M acara si benã Folositã în general pentru a Furnizeazã o descãrcare curatã si A siguraTi-vã cã bena are o
transporta betonul deasupra existã multe dimensiuni manivelã pentru a controla viteza
nivelului solului, direct în disponibile pentru bene. descãrcãrii betonului. SelectaTi
punctul de descãrcare în M acaralele pot fi folosite sã accesorii în partea de jos a benei
cofrajele AM V IC . transporte si alte materiale cum pentru a satisface turnarea în
ar fi oTelul beton de armare. pereTii A M V IC .
Jgheaburi de P entru a transporta betonul Foarte economic si usor de P antele trebuie sã varieze între 1:2
descãrcare pe la un nivel mai jos, de obicei manevrat. N u este nevoie de si 1:3. Jgheabul trebuie fixat
camioanele sub nivelul solului, direct de energie deoarece gravitatea face adecvat în toate poziTiile. Se iau
betonierã la punctul de descãrcare în cea mai mare parte a acTiunii. mãsurile necesare pentru a preveni
cofrajele AM V IC . segregarea.
B andã P entru a transporta betonul B andele transportoare au lungimi Sunt necesare mãsuri suplimentare
transportoare orizontal sau la un nivel mai ajustabile si cu vitezã variabilã pentru a preveni segregarea. În
mare sau mai mic. P oate fi pentru înainte si înapoi. P oate condiTiile climatice extreme,
folositã sã descarce betonul transporta volume mari de beton lungimi mari ale benzii
direct în cofrajele A M V IC , pentru poziTii cu acces limitat. transportoare necesitã acoperire
dar de obicei este pentru a proteja betonului.
poziTionatã între principalul
punct de descãrcare si
punctul secundar de
încãrcare.

106
11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton

Este recomandat sã folosiTi o reducTie de vitezã “S” dublã sau accesoriu 90° dublu la punctul de
descãrcare a segmentului pompei. Aceasta va duce la reducerea vitezei de scurgere a betonului la
nivelele dorite. Un furtun flexibil de lungime potrivitã este întotdeauna recomandat pentru controlarea
vitezei scurgerii si din motive de siguranTã

Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul în

cofrajele AMVIC

MulTi antreprenori folosesc reducTii de 8 cm, 6 cm sau 5 cm cu un furtun flexibil.

Sfat
Folosirea unei pompe pentru a turna beton este cea mai preferatã si eficientã metodã.

Sfat
DiscutaTi turnarea cu operatorul pompei când daTi comada. AsiguraTi-vã cã furnizorul de beton
angajat are accesoriile pentru pompã necesare, cum ar fi conexiunile îndoite “S” , reducTiile si
furtunele flexibile.

Pentru livrarea betonului intocmiTi contract cu furnizorul, unde specificati : tipul agregatelor, tipul
betonului, tipul pompei (solicitaTi numai cu braT de 35-42 m), programul de livrare, buletinul de
analiza a betonului, viteza de turnare, diametrul de turnare (sã nu depãseascã 8 cm -reducTie).

107
11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori

În ziua turnãrii este necesarã o echipã de minim 4 constructori pentru lucru, plus operatorul pompei.
Cel puTin trei membri ai echipei sunt necesari pe schele: unul manevrând furtunul si doi lucrând cu
vibratorul. Un membru al echipei este necesar la sol pentru umplerea si obturarea cofrajelor ferestrelor,
curãTarea deversãrilor, descurcarea cablurilor electrice ale vibratorului, etc.

11.6 - Turnarea betonului

Note importante!
TineTi minte, betonul trebuie întotdeauna turnat într-un ritm constant si pe înãlTime, de 0,90-1,20 m
maxim pe etapa de turnare. Folosind ritmul de turnare recomandat de 0,90-1,20 m pe orã un perete
tipic, înalt de 2,8 metri trebuie turnat într-un interval de minim 3 ore.
Dacã folosiTi o pompã pentru beton, este important sã spuneTi operatorului sã arunce “prima parte
de beton pompat” (sedimentul care iese iniTial din furtun) în afara cofrajelor sau înapoi în pompã.

Turnarea betonului în colTurile de 900

Este recomandabil sã începeTi turnarea

betonului la un colT si apoi sã parcurgeTi
perimetrul peretelui, circular. Totusi,
colTurile necesitã atenTie specialã în timpul
turnãrii din cauza formei lor. Cofrajele de
colT faTã de cele drepte sunt întotdeauna
supuse la o presiune lateralã mai mare din
cauza asezarii betonului. SoluTia este
egalizarea presiunii betonului pe ambele
pãrTi ale cofrajelor de colT cât mai mult Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colT de 90°
posibil. Trebuiesc urmaTi urmãtorii pasi:

1. ÎncepeTi prin a turna betonul de la o distanTã aproximativã de 0,6- 0,9 metri de centrul colTului;

2. Când umpleTi pereTii la înãlTimea cerutã, asiguraTi-vã cã turnaTi betonul aproximativ în acelasi

108
 ritm pe ambele pãrTi ale cofrajului de colT prin mutarea furtunului pompei sau a punctului de
descãrcare înainte si înapoi;

3. Betonul nu ar trebui turnat pentru urmãtoarea elevaTie sau în jurul acelorasi cofraje de colT
pânã nu a trecut cel puTin o orã;

4. AsiguraTi-vã de consistenTa adecvatã a betonului.

Avertisment!
NU permiteTi betonului sã se acumuleze la o turnare pe o parte a cofrajului de colT. Aceasta
poate cauza o “explozie” în timpul turnãrii.

Turnarea betonului în jurul ferestrelor/usilor si în secTiunile drepte

1. De obicei, betonistii vor începe prin coborârea furtunului pompei si umplerea mai întâi a pãrTii
de jos a cadrului ferestrei. Fiecare bazã a ferestrei trebuie vibratã folosind un vibrator pentru
beton (consultaTi secTiunea 11.7 pentru detalii privitoare la vibrarea betonului) si apoi obturaTi
fereastra de umplere.

Sfat
Depinzând de gradul de vâscozitate al betonului, este recomandabil sã prindeTi în cuie sau suruburi
un capac de OSB deasupra deschideri(lor) de la baza cadrului ferestrei, pentru a preveni ca betonul
sã iasã afarã sau sã se reverse când turnaTi de pe marginea de sus la urmãtoarele treceri.

109
 Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul
ferestrei

2. Cadrele de fereastrã si usã nu trebuie

umplute pe o singurã parte pe etapã de
turnare. UmpleTi ambele pãrTi ale
deschiderii folosind o miscare înainte si
înapoi. EvitaTi vãrsarea betonului pe
partea de sus a ferestrei si usii
(cunoscutã si sub numele de
buiandrug).

Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator pentru a

3. TurnaTi betonul normal în secTiunile omogeniza betonul
drepte pânã la înãlTimea doritã.

4. În timp ce umpleTi pereTii la un buiandrug, asiguraTi o turnare continuã de-a lungul întregii
lungimi fãrã a crea îmbinãri discontinue. Uniformizarea adecvatã a betonului în buiandrug
trebuie sã fie o grijã extremã.

110
Sfat
Cu o reducTie de 50-80 mm la furtunul pompei, este posibil sã opriTi betonul o scurtã perioadã de timp
punând mâna cu mãnusa de cauciuc peste capãtul gurii furtunului si ducând repede furtunul pe cealaltã
parte a ferestrei sau usii.

5. OpriTi-vã din turnarea betonului în cel de-al doilea colT la aproximativ 0,6-0,9 m. UrmaTi
recomandãrile date mai sus pentru turnarea betonului în cofrajele de colT.

11.7 - Controlul calitãTii

11.7.1 - Tasarea

Este recomandat efectuarea unui test al tasãrii în teren, la prima serie de beton, care ajunge la locul de
muncã. Dacã se constatatã cã tasarea este prea micã sau prea mare, informaTi furnizorul betonului sã
corecteze amestecul de beton pentru a fi adecvat la urmãtoarele serii de turnare. Aceasta vã va da o
idee asupra consistenTei corecte a amestecului de beton pentru sistemul de perete AMVIC.

Dacã este nevoie de o verificare specialã impusã de

normativele în construcTii, atunci un inginer va fi la locul
punerii în operã si acest test poate deveni o necesitate, nu
o opTiune.

Figura 11.6 - Luarea unor mostre

Figura 11.5 - Efectuarea testului tasãrii în teren aleatorii de beton pentru testarea
rezistenTei la compresiune, la 28 de zile
de la turnare

111
11.7.2 - Rezistenþa la compresie

Este recomandat sã pãstraTi probe din betonul turnat în cilindri sau cuburi de dimensiuni reglementate.
Probele vor fi testate mai târziu de un laborator de beton certificat pentru rezistenTa la compresie, la
28 de zile dupã turnare, pentru a se asigura cã betonul folosit la punerea în operã îndeplineste
condiTiile de rezistenTã la compresie, specificate, conform cerinTelor proiectului.

Dacã este necesarã o verificare specialã cerutã de normativele în construcTii, atunci un inginer va fi
la locul de punere în operã. Luarea mostrelor, la întâmplare, din beton pentru testarea rezistenTei la
compresie devine o necesitate si nu o opTiune.

11.8 - Vibrarea betonului

11.8.1 - Ce este vibrarea?

Sistemul de cofraje AMVIC permite vibrarea betonului, alte sisteme nu permit (pereTii acestor cofraje
sunt subTiri 4,5 la 5,5 cm, bridele de fixare a pereTilor nu au rezistenTã iar grosimea betonului este de
13-14 cm).

Vibrarea este procedeul de compactare a betonului proaspãt turnat. Betonul TREBUIE sã fie vibrat
pentru:
1. eliminarea golurilor de turnare si a aerului captiv;
2. modelarea betonului în interiorul cofrajelor si din jurul elementelor cuprinse în beton;
3. asigurarea cã oTelul beton de armare este bine înglobat si legat de pasta de ciment.

11.8.2 - Metode de vibrare

Industria betonului a acceptat 2 tipuri de vibrare a betonului - intern si extern.

Vibrarea internã

1. muncitorul constructor foloseste un vibrator de imersiune de dimensiuni adecvate pentru beton.

Aceasta este metoda preferatã pentru vibrarea corespunzãtoare.

112
2. manual, folosind tije de oþel ºi “mustind” betonul. Aceasta nu este o metodã practicã pentru
a fi folositã la cofrajele AMVIC si nu asigurã vibrarea adecvatã a betonului.

Notã importantã!
AsiguraTi-vã cã folosiTi un vibrator de dimensiune potrivitã pentru a vibra betonul corect. Folosirea
“mustirii manuale” pentru consolidarea betonului în pereTii din cofraje AMVIC trebuie EVITATÃ,
se poate perfora cofrajul.

Vibrarea externã

Aceastã metodã implicã atasarea unui dispozitiv mecanic vibrant la exteriorul cofrajelor AMVIC.
Chiar dacã aceastã metodã este acceptabilã, nu este la fel de eficientã ca o vibrare mecanicã internã.

Notã importantã!
Bãtutul usor al exteriorului cofrajelor nu este o metodã de vibrare a betonului acceptabilã în cazul
cofrajelor AMVIC.

11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton

11.9.1 - SpecificaTii, recomandãri

Vibratoarele constau în capete vibrante conectate la un motor de o tijã

flexibilã. În interiorul capului, o greutate excentricã este conectatã la
Figura 11.7 - Vibrator de
tija care se roteste la vitezã mare, fãcând capul sã se învârtã într-o interior pentru beton cu
traiectorie circularã. Motorul poate fi alimentat la curent electric, cu motor pe benzinã

benzinã sau cu aer. Capul vibrant este de obicei cilindric cu un diametru variind de la 2 la 18 cm.

113
Dimensiunile capului vibrant, ca si frecvenTa si amplitudinea, în corelaTie cu lucrabilitatea betonului,

Figura 11.8 - Vibrator de interior

pentru beton acTionat electric.

afecteazã performanTele vibratorului.

Tabelul de mai jos prezintã specificaTiile recomandate pentru vibratoarele pentru beton folosite la
cofrajele AMVIC.

Tabel 11.3 - SpecificaTii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit în cazul
cofrajelor AMVIC

Caracteristica Cofraj de 15 cm Cofraj de 20 si 25 cm

Diametrul maxim al capului vibratorului 25 mm 38 mm
FrecvenTa (vibraTii pe minut) 10000 rot/min 9000 rot/min
Raza maximã de acTiune 100 mm 152 mm
Introducerea la distanTã de 152 mm 228 mm
ForTa centrifugã 100 kg 225 kg
Productivitate 1,5 la 3 m3/h 1,5 la 3,8 m3/h

11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului

Practici recomandate:
! vibrarea TREBUIE sã înceapã imediat dupã
turnarea betonului proaspãt si înainte de a începe
sã facã prizã;
! scufundaTi complet capul vibratorului în beton în
timpul vibrãrii;
! introduceTi vibratorul vertical si lãsaTi-l sã se
Figura 11.9 - Vibrarea betonului

114
 scufunde cât de repede posibil sub propria greutate la adâncimea doritã;

A TineTi vibratorul 5-15 secunde apoi ridicaTi-l încet, aproximativ 80 mm/sec urmãrind în urma
miscarea ascendentã a aerului eliberat;
A miscaTi vibratorul si introduceTi-l la o distanTã de 1,5 ori raza de acTiune dupã cum este
arãtat în diagrama din figura 11.10;

Figura 11.10 - Plasarea corectã a

vibratorului în beton

A lãsaTi vibratorul sã pãtrundã 150 mm în rândul de beton anterior turnat pentru a asigura o
legãturã adecvatã si a elimina discontinuitãTile;

Figura 11.11 - Acoperirea prin vibrare a ariei

betonului din cofraj

A turnaTi betonul în pereTi pe o înãlTime de 0,9 - 1,2 m pe orã. Pentru vibrarea adecvatã, fiecare
rundã de turnare trebuie realizatã în rânduri de aceeasi grosime cât timp capul vibratorului
minus adâncimea de pãtrundere în stratul anterior turnat este de aproximativ de 150 mm;

115
A opriTi vibrarea odatã ce suprafaTa devine lucioasã si nu mai ies bule de aer care se sparg la
suprafaTa betonului.

Practici ce trebuie evitate:

A nu folosiTi vibratorul pentru a deplasa betonul lateral. Aceasta va duce la segregare;

A capul vibratorului nu trebuie sã atingã pãrTile cofrajelor. Trebuie sã fie în contact numai cu
betonul;
A nu scufundaTi capul vibratorului în jos în acelasi loc mai mult de o datã;
A nu TineTi vibratorul în aer mai mult de 15 secunde. Aceasta va cauza supraîncãlzirea;
A evitaTi introducerea capului vibratorului în partea de sus a grãmezilor de beton. Pentru
aplatizarea unei grãmezi de beton, introduceTi capul în jurul perimetrului. FaceTi asta cu grijã
pentru a evita segregarea,

Sfat
A AsiguraTi-vã cã tija flexibilã a vibratorului este destul de lungã pentru a se acoperi înãlTimea
zidului care se toarnã.
A AsiguraTi-vã cã sunt destui muncitori pentru turnarea si vibrarea betonului. O echipã de doi
oameni trebuie sã manevreze vibratorul pentru beton imediat dupã persoana care manevreazã
furtunul pompei, în timp ce fiecare strat este turnat.

11.10 - Terminarea turnãrii betonului

Dacã un al doilea nivel va fi construit deasupra nivelului ce se toarnã, opriTi umplerea rândului
superior de cofraje cu cel puTin 5 cm sub cofrajul din vârf. VibraTi-l bine, dar lãsaTi-l cu asperitãTi,
astfel ca a doua turnare sã aibã o suprafaTã rugoasã pentru o bunã legãturã mecanicã. O legãturã
excelentã se va realiza lãsând betonul nefinisat.

Dacã acesta este ultimul rând de cofraj în care va fi turnat betoul, atunci acesta trebuie netezit cu
mistria, (recomandãm folosirea unei nivele laser în acest moment) iar suruburile de ancorare trebuie
puse în betonul moale imediat dupã terminarea turnãrii, aceasta în cazul fixãrii cu conectori mecanici
ai cosoroabei. Recomandãm plasarea în betonul moale a suruburilor de ancorare, în partea superioarã
a peretelui si instalarea suporturilor dupã ce betonul s-a asezat. Suporturile sau plãcile superioare pot

116
fi instalate si se extind deasupra suprafaTei cofrajelor 30 cm sau pot fi înfundate în cavitatea cofrajului,
astfel încât polistirenul expandat, ignifugat se extinde nedecupat pânã în spatele grinzii.

Sfat
Constructorul devine foarte aglomerat spre sfârsitul turnãrii. MarcaTi locaTiile suruburilor de
ancorare pe pãrTile laterale ale cofrajelor înainte de turnare si plasaTi-le pe schele în preajma locului
unde vor fi instalate.

11.11 - Dupã turnare: reverificaTi cã peretele a rãmas drept si în caz de nevoie ajustaTi-l

Imediat dupã ce turnarea este completã verificaTi colTurile pentru verticalitate si pereTii pentru aliniere.
Existã un ecartament mic în care sistemul de fixare poate împinge si misca peretele. Dacã este
necesarã realinierea, ajustaTi sistemul de fixare. Sã aveTi 3-4 stâlpi de fixare pregãtiTi în cazul cã veTi
avea nevoie pentru a-i instala repede ca un sprijin suplimentar ajustabil în vederea împingerii peretelui
într-o zonã în care s-a produs un eveniment neasteptat.

11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie”

Pentru puTin probabilul eveniment al unei “explozii”, pregãtiTi trusa care conTine urmãtoarele:

A câteva bucãTi de OSB ori placaj, 600 x 600 mm sau asemãnãtor.

A o cutie cu suruburi, cuie pentru beton.
A o bormasinã cu acumulatori, complet încãrcatã.
A o scarã portabilã pentru a ajunge la orice înãlTime necesarã intervenTiei.

117
 Figura 11.12 - Trusa pentru
intervenTie la “explozie”

Înainte de începerea turnãrii, instruiTi-vã echipa cum sã intervinã la o “explozie”.

Dacã are loc o “explozie”, omul de la sol trebuie:

A sã facã semn cu mâna operatorului pompei si a vibratorului.

A dacã peretele doar s-a umflat si nu s-a separat de distanTier, instalaTi o piesã de spraiTuire a
formei în acel loc. FolosiTi o rigidizare suplimentarã pentru acest scop.
A dacã polistirenul expandat, ignifugat este spart, îndepãrtaTi-l, curãTaTi betonul si reintroduceTi
piesa spartã din polistirenul expandat, ignifugat asfel încât sã fie îmbinatã perfect cu peretele.
A instalaTi una sau mai multe piese de OSB cu mai multe suruburi în distanTierii intacTi sau
cofraje, pe ambele pãrTi ale locaTiei spãrturii.

118
 Partea a 12-a - ProtecTie împotriva umezelii sub nivelul solului

12.1 - CerinTele reglementãrilor în construcTii

Normele din construcTii cer ca pereTii sub nivelul solului sã fie protejaTi împotriva umezelii sau a apei.

12.1.1 - ProtecTie contra umezelii si a apei

Aplicarea protecTiei contra umezelii va încetini sau întârzia apa si vaporii de apã sã penetreze prin
fundaTia construcTiei. Când este aplicatã corect, protecTia contra umezelii poate pãstra subsoluri uscate
cât timp nu este o presiune hidrostaticã datoratã apei din pãmânt.

Aplicarea protecTiei contra apei opreste apa din sol sã se infiltreze în fundaTia pereTilor. ProtecTia
împotriva apei în cele mai multe cazuri este mai scumpã decât cea contra umezelii. InvestiTia meritã
pe deplin, luând în considerare costurile de reparaTie, dacã peretele de subsol începe sã aibã infiltraTii.

12.1.2 - ProtecTie contra umezelii sau protecTie contra apei, conform normelor de construcTie

ProtecTia contra umezelii este necesarã pentru elevaTia fundaTiei din sol unde presiunea hidrostaticã
nu existã.

Dacã studiul geologic aratã cã existã condiTii de apariTie a presiunii hidrostatice, atunci elevaTia
fundaTiei închise va fi protejatãe
împotriva apei. Când pereTii sunt
protejaTi împotriva apei, nu este
necesarã protecTia contra umezelii.

12.1.3 - Sistemul de drenare a

fundaTiei/subsolului conform
normativelor din construcTie

Este necesarã o drenare adecvatã a

subsolului pentru toTi pereTii pe
care se sprijinã solul si închid
Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice

119
spaTiu locuibil. Drenajul trebuie plasat în jurul perimetrului peretelui de fundaTie sau dedesubtul
fundaTiei sau nivelului plãcii. Scurgerile pot fi fãcute din plãci de drenaj, scurgeri cu rânduri de pietris
sau de piatrã spartã, Teavã perforatã sau alte sisteme agreate. Scurgerile vor descãrca apa prin metode
gravitaTionale sau mecanice în sistemul de scurgere.

Figura ilustreazã un sistem tip “Scurgere Francezã” care a fost utilizat cu succes pentru construcTiile
rezidenTiale.

12.1.4 - Recomandãri pentru menTinerea unui subsol uscat

Urmãtoarele sugestii vã ajutã sã vã menTineTi subsolul uscat:

1. FaceTi investiTii în plus si insistaTi asupra completei protecTii contra apei pentru fundaTia
sau pereTii de la subsol. MontaTi membrana impermeabilã pânã la 50-75 mm deasupra
nivelului solului.

2. DaTi pantã terenului din jurul casei astfel ca apa sã curgã DEPARTE de pereTii subsolului. De
asemenea examinaTi trotuarele, curTile interioare si aleile. Acestea se pot tasa în timp si permit
apei sã se scurgã înapoi spre pereTii subsolului dumneavoastrã (VedeTi figura 12.2 mai jos).

3. ExtindeTi jgheaburile astfel ca apa sã curgã departe de structurã si sã nu se acumuleze în

vecinãtatea pereTilor subsolului sau a ferestrelor subsolului. (VedeTi figura 12.2 ).

12.2 - ProtecTia contra umezelii si protecTia contra apei pentru cofrajele AMVIC

Existã 3 tipuri de membrane care pot fi aplicate pe cofrajele AMVIC incluzând membrane lichide,
membrane “autocolante” si membrane cu crampoane.

Fiecare din cele 3 tipuri are avantaje si dezavantaje. Înainte de a vã decide pe care sã o folosiTi, luaTi
în considerare urmãtoarele:

1. Disponibilitatea localã - VerificaTi la distribuitorul local dacã este disponibil produsul potrivit;

120
2. InformaTii tehnice ale produsului - AsiguraTi-vã cã produsul ales are informaTiile tehnice
adecvate, instrucTiuni de instalare si îndeplineste cerinTele normelor în construcTii;

3. GaranTia furnizorului- Furnizorul produsului trebuie sã aibã o garanTie a produsului împotriva

deficienTelor acestuia;

4. GaranTia instalatorului - Antreprenorul care realizezã instalarea trebuie sã ofere o garanTie a

instalãrii pentru performanTã într-o anumitã perioadã de timp;

5. ExperienTa instalatorului - Este recomandat sã întrebaTi instalatorul cu privire la experienTa

folosirii produselor disponibile;

6. PreT - Produse mai performante vor costa întotdeauna mai mult. CântãriTi cu grijã beneficiile
raportat la costuri înainte de a lua o decizie privind produsul pe care îl veTi folosi.

Notã
Întotdeauna urmaTi procedurile de instalare ale fabricantului pentru aplicaTiile în sistem AMVIC.

12.3 - Sisteme lichide de protecTie contra umezelii/protecTie contra apei

Membranele lichide, vin de obicei în recipienTi

de 15 l. Depinzând de ce produs este folosit,
membrana poate fi aplicatã folosind o mistrie,
perie, rulou sau pulverizator.

Pentru a proteja membrana lichidã aplicatã de

pietrisul ascuTit/greu din solul de umplere,
AMVIC recomadã instalarea plãcilor protectoare
sau a compozitelor de scurgere. Plãcile
protectoare/compozitele de scurgere vor fi Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide pe
cofrajele AMVIC
aplicate peste membrana lichidã aplicatã si va

121
aduce beneficiile unei protecTii suplimentare contra umezelii si furnizeazã canale de aer pentru ca apa
sã fie evacuatã gravitaTional sau prin evaporare de la fundaTie (este vorba de membranele din plastic
cu crampoane).

Avertisment!
Membranele lichide aplicate ca protecTie împotriva umezelii/apei TREBUIE sã fie pe bazã de solvenTi
care sã nu dizolve polistirenul. UrmaTi instrucTiunile de instalare ale producãtorului.

12.4 - Sisteme de membranã cu crampoane pentru protecTia împotriva umezelii/apei

Membrana cu crampoane se aseazã în jurul elevaTiei fundaTiei cu crampoanele spre polistirenul al

cofrajelor AMVIC, generând un spaTiu liber între solul de umpluturã si pereTi. Acest gol în care circulã
aer previne generarea presiunii hidrostatice directe asupra pereTilor astfel cã umezeala din sol nu poate
pãtrunde spre interiorul subsolului. Dacã sunt instalate corect, membranele cu crampoane au succesul
garantat.

Figura 12.4 - HidroizolaTie, membranã cu

crampoane instalatã

122
 Partea a13-a - Finisaje interioare si exterioare

13.1 - Finisaj exterior -tencuialã decorativã

Este recomandabil ca înãlTimea de la care sã înceapã finisajul peretelui sã fie mai mare de 150-200 mm
peste nivelul fundaTiei. Zona polistirenului expandat, ignifugat expusã, dintre fundaTie si finisajul
peretelui exterior, trebuie protejatã prin acoperire. Un învelis de finisare masã de spaclu si plasã din
fibrã de sticlã este adesea folosit pentru a acoperi polistirenul si a-l proteja de efectele mediului.

Înainte de aplicarea învelisului de tencuialã, polistirenul expandat, ignifugat trebuie curãTat de pãmânt
sau alte resturi si uscat pentru a asigura aderenTa adecvatã. AMVIC recomandã folosirea tencuielii
decorative cu masã de spaclu în care este înglobatã plasa din fibrã de sticlã. Învelisul de tencuialã
trebuie sã se suprapunã pe membrana de protecTie contra umezelii/apei cu 50 mm.

Pasi pentru aplicarea finisajului

“tencuialã decorativã”:

1. PregãtiTi suprafaTa, aceasta

trebuie sã fie uscatã, curãTatã de
impuritãTi, desprãfui etc.
2. AplicaTi primul strat de masã de
spaclu cu o gletierã din oTel
inoxidabil cu dinTi de 1 cm.
3. ÎnglobaTi cu gletiera plasa de
armare în masa de spaclu cât este
încã moale. AsteptaTi sã se Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuialã decorativã
întãreascã.
4. AplicaTi un al doilea rând de masã despaclu cu gletiera din plastic astfel încât sã se obTinã o
suprafaTã perfect planã. AsteptaTi sã se întãreascã.
5. Dupã 5-6 zile de la aplicarea ultimului strat de masã de spaclu aplicaTi:
- un strat de amorsã, de preferat în culoarea finisajului decorativ;
- dupã 24 de ore tencuiala decorativã de granulaTia doritã.

123
13.2 - Gips-carton la interior

Cel mai comun tip de material de finisaj interior care va îndeplini si cerinTele protecTiei la foc, dupã
cum e stipulat de normele din construcTii, este o placã de gips-carton de 12,7 mm cunoscutã si sub
numele de perete uscat.

DistanTierii din polipropilenã ai cofrajelor AMVIC, creazã aliniamente orizontale si verticale de care
pot fi atasate direct plãcile de gips-carton sau profilele metalice pentru gips-carton. DistanTa si
dimensiunea suruburilor trebuie sã fie conform normelor din construcTii. Plãcile de gips-carton pot fi
instalate vertical si orizontal.

Utilizând plãcile de gips-carton veTi avea:

A vitezã de execuTie, economie de timp;
A consum redus de materiale;
A redusã redusã la umezealã.

13.3 - Stuc tradiTional (Exterior)

Stucul este un sistem de îmbrãcare a peretelui pe bazã de ciment care poate fi folosit ca un finisaj
exterior sau interior. Stucul tradiTional
este aplicat peste stâlpi de lemn cu
cãptusealã, beton turnat pe poziTie si
un învelis de finisare. Plasa este atasatã
la distanTierii de polipropilenã AMVIC
folosind suruburi aprobate pentru
plãcile de gips-carton cu filet fin sau
filet mare.

În prezent existã douã tipuri principale

de stuc folosite curent:

Stuc cu învelis tip coajã de copac

Figura 13.2 - Finisaj exterior cu tencuialã în douã straturi

Baza stucului este aplicatã în douã
suport

124
învelisuri si urmatã de un al treilea învelis. Fiecare din cele douã învelisuri de bazã este gros de 10
mm rezultând într-un final stuc de 20 mm.

Primul rând este cunoscut ca învelis de bazã. Învelisul se leagã în plasã din fir metalic, acoperind-o
complet. Adâncituri verticale si orizontale sunt realizate în învelis în timp ce se întãreste. Adânciturile
vor furniza o suprafaTa de aderenTã bunã pentru învelisul ce urmeazã.

Al doilea învelis de bazã este cunoscut drept învelisul cafeniu. Este legat în adânciturile din învelisul
de bazã si este adesea netezit ca pregãtire pentru învelisul final.

Stuc într-un singur strat

Note importante!
1.Când aplicaTi învelisul de stuc, urmaTi întotdeauna indicaTiile producãtorului si/sau instrucTiunile
tehnice.
2. VerificaTi detaliile producãtorului pentru izolarea ferestrelor si a usilor pentru a asigura controlul
umezelii si infiltraTiilor.
3. VerificaTi construcTiile locale dacã sunt supuse urmãtoarelor reglementãri:
a. folosirea unei bariere rezistente la intemperii înainte de aplicarea plasei din fir
metalic;
b. conformitatea cu alte cereri specifice legate de aplicaTiile stuc.

Baza stucului este aplicatã într-un singur învelis gros de 10-16 mm. Este apoi aplicat un învelis de
finisare.

125
 Figura 13.3 - Finisaj Stuc

13.3 - IzolaTie exterioarã suplimentarã si sistem de finisaj

IzolaTia exterioarã suplimentarã si sistemul de finisaj este un sistem de finisaj exterior pentru pereTi
care va creste rezistenTa termicã cu circa 45% si rezistenTa fonicã a acestora si, în felul acesta,
vor
scãdea pierderile de cãldurã prin pereTii exteriori.

Figura 13.4 - IzolaTie exterioarã suplimentarã

126
Sistemele de finisaj consistã în fixarea prin lipire cu adezivi adecvaTi pe partea exterioarã a pereTilor,
de panouri de cofraje, suplimentar, sau plãci de polistiren expandat ignifugat cu grosimea de 10-30
centimetri.
Sistemul astfel creat, asigurã condiTiile de protecTie termicã a pereTilor pentru o “casã pasivã”.

Polistirenul expandat ignifugat care formeazã panourile cofrajelor AMVIC este un substrat potrivit
pentru aplicarea învelisului de izolaTie exterioarã si sistem de finisaj direct fãrã nevoia unei plãci
adiTionale.

Figura 13.5 - IzolaTie exterioarã suplimentarã

cu polistiren de 20 cm.

Note importante!

1. Când aplicaTi învelisul de polistiren expandat ignifugat, urmaTi întotdeauna instrucTiunile de

instalare ale producãtorului si reglementãrile pentru instalare adecvatã.
2. VerificaTi detaliile producãtorului pentru izolarea ferestrelor si a usilor pentru a asigura controlul
umezelii si al infiltraTiilor.
3. VerificaTi normativele din construcTii pentru a garanta conformitatea cu oricare necesitãTi
privitoare la aplicaTiile de izolaTie exterioarã si sistem de finisaj .

127
 Figura 13.6 - ConstrucTie în sistem AMVIC, finisatã

Învelisurile de izolaTie exterioarã si sistemul de finisaj pentru perete, cum ar fi stucul, au multe texturi
si culori care pot fi aplicate la învelisul acrilic final pentru a produce efectul arhitectural dorit.

13.4 - Aplicarea zidãriei ancorate

AplicaTiile din cãrãmidã pot fi realizate pe pereTii în sistem AMVIC în aceeasi manierã ca la
construcTiile din panouri cu ramã metalicã sau din lemn. Pentru a prelua sarcina gravitaTionalã a
zidãriei este necesar un suport de margine. Zidãria trebuie ancoratã direct la distanTierii de
polipropilenã AMVIC folosind elemente de legãturã fixate cu suruburi autofiletante. DistanTele
orizontale si verticale ale legãturilor aplicaTiilor de zidãrie trebuie sã satisfacã normele de proiectare
si execuTie.

CerinTele normativelor

RespectaTi cerinTele reglementãrilor standard în construcTii pentru:

/ orificii de drenaj;
/ scurgeri cu margini de picurare;
/ specificaTii adecvate ale materialelor pentru legãturile zidãriei aplicate ancorate.

13.5 - Finisaje cu lemn, vinil si ciment fibrã

Peretele în sistem AMVIC poate de asemenea sã fie finisat cu scânduri de faTetare cum ar fi lemn, vinil
si ciment fibrã.

128
Pentru produsele de finisare din lemn si ciment fibrã, clemele de lemn sau metal vor trebui instalate
pe suprafaTa polistirenului expandat ignifugat prin însurubare directã în distanTierii de polipropilenã
ai cofrajelor. FaTada de lemn sau ciment fibrã poate fi apoi instalatã peste cleme folosind cuie si
suruburi aprobate.

Finisajele de vinil, în cele mai multe cazuri, pot fi instalate prin însurubare directã în distanTierii de
polipropilenã ai cofrajelor AMVIC fãrã cleme de fixare.

Notã
UrmaTi întotdeauna instrucTiunile de instalare date de producãtorul finisajelor pentru aplicaTiile
specifice structurilor în sistem AMVIC.

CerinTele normativelor
VerificaTi cerinTele reglementãrilor din construcTii pentru folosirea barierei rezistente la intemperii
înainte de instalarea finisajelor din lemn, vinil sau ciment fibrã peste cofrajul AMVIC.

129
130
ANEXE

Anexa A - DefiniTii si termeni

Accelerator de prizã -aditiv folosit pentru a accelera întãrirea unui material compozit (beton, mortar,
etc.), acTiune necesarã în perioade friguroase sau pentru intervenTii de urgenTã. Accelerarea prizei se
referã la mãrirea vitezei de întãrire a liantului principal din respectivul amestec.

Adezivitate -proprietate a lianTilor de a adera la granulele prezente în materialul compozit (mortar,

beton, etc) si prin întãrire de a transmite tensiuni mecanice între respectivele granule.

Aditiv -substanTã ce se adaugã unui amestec pentru a-i îmbunãtaTi una sau mai multe proprietãTi,
termen folosit, în general, în reTetele de preparare a betoanelor si mortarelor.

Agregat mineral -granule de diferite dimensiuni, de origine mineralã, obTinute fie prin excavare din
râuri, fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit în special pentru prepararea betoanelor
si mortarelor.

Alungire -schimbarea lungimii unui element pe o anumitã direcTie; termenul este impropriu pentru
cã se referã la elemente întinse iar reversul (scurtarea) este rar folosit; deformaTie sau deplasare, cu
indicarea semnului are un caracter mai general (+ pentru alungire, - pentru scurtare).

Apã -la acoperisuri: versant, pantã, direcTie de scurgere a apei meteorice.

Apã/ciment, raportul -raportul dintre masa apei si masa cimentului într-un amestec destinat, în
general, preparãrii betoanelor si mortarelor; nu este luatã în considerare la calculul acestui raport, decât
apa care nu este absorbitã de agregate; raportul este important pentru rezistenTa betonului, în sensul
în care un raport mic, în condiTiile unei lucrabilitãTi si compactãri corespunzãtoare, conduce la
rezistenTe crescute ale betonului (pentru reglarea lucrabilitãTii a se vedea si aditivii).

Arc -element de construcTie a cãrui axã are o formã curbã.

131
Armãturã -(constr.) elemente (în general metalice) introduse într-un material cu rezistenTã slabã la
întindere în vederea preluãrii si redistribuTiei eforturilor.

Astereala -cãptusealã de scânduri, asezatã pe un schelet de lemn, care susTine un material,

învelitoarea unui acoperis.

Axã -locul geometric al centrelor de greutate al tuturor secTiunilor normale pe una dintre feTele
longitudinale ale elementului de construcTie.

Axã (principalã) de deformaTie -forma geometricã a axei, corespunzãtoare formei deformate a

elementului de construcTie; în construcTii este folositã ipoteza micilor deformaTii, în marea majoritate
a studiilor structurale; dacã elementul nu este liniar, atunci termenul trebuie înlocuit cu suprafaTã de
deformaTie în cazul elementelor plane (plãci, grinzi perete, etc), sau cu o noTiune mai puTin concretã
în cazul masivelor (de ex. blocul din beton al unei fundaTii izolate).

Bariera de vapori - Element de construcTie care se opune circulaTiei vaporilor de apã, din interior
cãtre exterior.

Beton - Material compozit constituit din agregate minerale si un agent de întãrire. Pentru betonul din
ciment, agentul de întãrire este format din apã si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de întãrire
este format din bitum aditivat.

Beton armat -beton simplu în care s-au introdus armãturi -- în general bare din oTel; în cazul
introducerii de fibre, betonul se clasificã “beton armat dispers”. Pot exista combinaTii între betonul
armat cu bare si cel armat dispers.

Beton asfaltic -agregate în amestec cu un liant pe bazã de bitum (liant bituminos). Face parte din
categoria materialelor compozite. Poate fi armat.

Beton precomprimat -beton armat în care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de
încãrcarea de exploatare.

Boltã -element de construcTie de formã curbã; destinaTia sa este de a acoperi o anumitã suprafaTã; dacã
este bine proiectatã si executatã o boltã poate transmite sarcini gravitaTionale la elementele de reazem

132
doar prin reacTiuni interne (eforturi) de compresiune, valoarea redusã a tensiunilor de întindere fac
acest tip de element susceptibil în situaTii în care armarea cu oTel nu este posibilã, sau în situaTii în care
armarea de suprafaTã poate de rezultate convenabile.

Buiandrug -zonã de perete aflatã deasupra unui gol de usã sau de fereastrã; buiandrugul poate sã aibã
rol structural, eventual formând corp comun cu parapetul în cazul ferestrelor; în cazul solicitãrilor
orizontale (seism, vânt), buiandrugii suportã eforturi taietoare, în mod predominant, asemãnãtor
grinzilor scurte.

Cadru -ansamblu format din minimum doi stâlpi si o grindã, cadru plan -toate elementele sunt
cuprinse într-un plan, substructurã de forma unei rame

Cãldurã de hidratare -energia termicã degajatã în timpul reacTiei ciment-apã când începe formarea
gelurilor solide, specifice cimentului întãrit.

Capacitate portantã -încãrcare maximã suportatã de cãtre un element, substructurã sau structurã;
termenul trebuie folosit cu precauTie si în strictã corelaTie cu rolul elementului sau substructurii, în
interiorul structurii, motivul fiind legat de tipologia (cazul) de încãrcare, capacitatea portantã si tipul
încãrcãrii, fiind noTiuni nedisociabile.

Caprã -(Beton armat) distanTier realizat din oTel beton în vederea asigurãrii distanTei proiectate între
armãtura inferioarã si superioarã la plãcile din beton armat.

Cenusã zburãtoare -reziduu de ardere a combustibililor solizi, care este antrenatã în plan vertical prin
fenomenul de convecTie; unele cenusi zburãtoare pot conTine compusi de siliciu cu o comportare de
liant slab hidraulic; acesti compusi recomandã utilizarea lor alãturi de ciment, pentru prepararea
betonului.

Ciment -material complex obTinut prin arderea si mãcinarea finã a unor argile speciale în amestec cu
aditivi; se obTine astfel un liant hidraulic cu rezistenTe mari dupã întãrire; întãrirea se face în prezenTa
apei, care în combinaTie cu compusii silicosi duce la formarea unor geluri solide; aderenTa faTã
de agregatele minerale este foarte bunã, putând astfel fi utilizat în producerea betonului. Gelurile
rezultate au aderenTã foarte bunã si faTã de oTel, permiTând producerea de beton armat sau beton
precomprimat; buna rezistenTã la agresivitate termicã si chimicã.

133
Cintru - cofraj curb destinat construcTiei (sau turnãrii) unui arc sau a unei bolTi; demontarea cofrajului
se numeste descintrare (neoficial).

Cofraj -structurã indepedentã cu rolul de a susTine un amestec inTial vâscos, care se va întãri dupã
turnare si a cãrui formã va fi datã de suprafaTa interioarã a cofrajului.

Cofraj pierdut -cofrajul care nu se recupereazã prin decofrare si rãmâne ca parte componentã a
elementului obTinut dupã întãrirea amestecului vascos (în general, beton), cofrajul pierdut poate sau
nu sã aibã un rol structural.

Coamã -unghiul format la intersecTia a douã ape de acoperis, la partea lor superioarã.

Compozit -element de construcTie format din mai multe materiale, un material neomogen ar putea fi
numit, de asemenea, material compozit.

Compresiune -acTiune care duce la reducerea unei dimensiuni carteziene a unui element de
construcTie.

Consolã -element având un capãt încastrat si unul liber, este asimilat impropriu unei grinzi.

Contravântuire - substructurã având rolul de a limita deplasãrile din încãrcãri orizontale.

Cornisã -orice parte decorativã sau având si rol funcTional care se poziTioneazã deasupra unui alt
element si îi depãseste planul vertical, cu un rol de protecTie atmosfericã asupra respectivului element.

Cosoroabã -fiecare din bârnele asezate orizontal deasupra pereTilor casei în lungul acoperisului, pentru
a susTine cãpriorii.

DeclaraTie de conformitate -declaraTie fãcutã de un agent economic, prin care acesta atestã, pe propria
rãspundere, cã un produs este conform unei norme sau altui document specificat.

DeformaTie -deplasarea raportatã la unitatea de lungime; deformaTia unghiularã -- mãsura schimbãrii

mãrimii unghiului drept a unui element infinitezimal cu formã iniTialã rectangularã; deformaTiile se

134
mai numesc si deplasãri specifice si reprezintã corespondentul infinitesimal al deplasãrii (mãrime
finitã).

DeformaTie plasticã -deformaTie care nu se anuleazã atunci când încãrcarea înceteazã (se mai numeste
si deformaTie remanentã).

Deschidere -distanTã între reazeme într-un plan transversal al unei structuri.

Determinate, structuri static -structuri pentru care numãrul gradelor de libertate blocate (glb) este
egal cu cel al gradelor de libertate posibile (glp); noTiunea se aplicã si elementelor componente; dacã
glb < glp, structura este un mecanism.

Diafragmã -în cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau fãrã bulbi sau
sâmburi, si care poate prelua si încãrcãri orizontale prin eforturi de forfecare.

Dolie -unghiul format la intersecTia a douã ape de acoperis, la partea lor inferioarã.

Dom -cupolã circularã sau elipticã în plan, circularã sau dupã o altã curbã în secTiune verticalã;
termenul are origine ecleziastã date fiind formele acoperisurilor principale, tradiTionale la acest gen
de construcTii în anumite stiluri sau curente.

Dom geodezic -structurã de formã sfericã, realizatã de obicei din bare, având nodurile pe o suprafaTã
sfericã.

Efort -(1) integrala tensiunilor într-o secTiune transversalã; (2) integrala produselor tensiune x
braT-de-pârghie în cazul momentelor.

Efort axial -integrala tensiunilor normale într-o secTiune; a se vedea Principiul secTiunilor din
RezistenTa materialelor si Teoria elasticitãTii si
plasticitãTii.

Empiric -formulã sau metodã bazatã pe observaTii experimentale, fãrã bazã teoreticã.

Eolian, generator -generator de curent electric, folosind energia vântului; vântul poate fi natural sau
poate fi un curent de aer într-un tub vertical înalt si format prin efectul de convecTie; ambele depind

135
de fenomene naturale, dar costul investiTiei pare mai redus pentru primul tip.

EPS -polistiren expandabil, ignifugat.

Etrier -componentã de armare cu bare independente, cu rol de armare transversalã, la grinzi, nervuri
si stâlpi (elemente liniare din beton armat sau precomprimat); rol esenTial în asigurarea rezistenTei
elementelor liniare si în cresterea ductilitãTii lor; folosirea lor în mod neglijent a cauzat cele mai multe
prãbusiri de structuri din beton armat.

Fermã -element de construcTie plan format din bare, asimilat grinzii cu zãbrele; format din bare
asezate jos ("talpã inferioarã"), sus ("talpã superioarã") si bare verticale sau înclinate ("diagonale"),
sistemul având o rigiditate ridicatã pentru un consum redus de material.

Fisurã -locul geometric al punctelor în care continuitatea materialului este intreruptã; fisura poate fi
virtualã numai în cadrul studiilor structurale.

Foraj -sãpãturã verticalã, cu adâncime mult mai mare în comparaTie cu diametrul; în construcTii,
forajul este legat în general de studiul geotehnic si are rolul recoltãrii de probe de teren pe o linie
verticalã ce trece printr-un punct al amplasamentului; cu cât suprafaTa amplasamentului este mai mare,
cu atât numãrul necesar de foraje este mai ridicat, datã fiind neomogenitatea solului; un alt tip de foraj,
în ingineria civilã, este legat de detectarea si, eventual exploatarea pânzelor freatice aflate la diverse
adâncimi.

ForTã -marime vectorialã; acTiune care produce deplasãri în, sau pe frontiera unui mediu.

Fosã septicã -rezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate, cu posibilitate de golire prin absorbTie
(vidanjare) si care nu permite apelor uzate sã se scurgã în sol.

FundaTie -în general, sub-structurã cu rolul de a prelua sarcini de la o structurã si de a le transmite

solului; termenul este ambiguu deoarece, singur, nu specificã tipul si mãrimea sub-structurii în cauzã.

FundaTie, cedare -cedarea sub-structurii fundaTiei din cauze cum ar fi tasãri diferenTiate sau ruperea
terenului de fundare datoritã tensiunilor de forfecare.

136
FundaTie continua -bloc de fundare în formã de reTea, utilizat în general pentru structuri cu diafragme
(ziduri, pereTi).

FundaTie elasticã -fundaTie izolatã sau continuã la care elementul de transmitere a sarcinii cãtre sol
este si componentã structuralã directã.

FundaTie izolatã -fundaTie cu bloc de fundare de formã poligonalã (dreptunghi în general), sub stâlpii
sau sub nodurile reTelelor de grinzi; a nu se confunda cu izolarea elementelor care compun fundaTia.

Glaf -element care se monteazã la baza unei ferestre, pe porTiunea de zid interior, cu rol de protecTie
a zidului, de izolare si decorativ; elementul corespunzãtor pentru exterior, denumit (mai de mult)
solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind "glaf de exterior".

Glulam -lamele din lemn care formeazã prin lipire cu adezivi speciali elemente supuse, în general,
la eforturi de încovoiere; suportarea unor eforturi de compresiune excentricã nu este exclusã.

Grindã -element de construcTie supus la un efort preponderent de încovoiere dreaptã sau oblicã;
eforturile axiale sunt considerate neglijabile; eforturile de forfecare încep sã fie importante pentru
anumite raporturi între dimensiunile (medii) ale secTiunii transversale si deschidere (distanTa între
reazeme).

Grindã cu zãbrele -reTea planarã de bare, conectate în diferite moduri, în asa fel încât, dacã anumite
restricTii constructive sunt respectate, rezultã eforturi de încovoiere foarte mici în bare si cu un consum
mic de material; recomandate la deschideri mari si poduri.

Grindã secundarã/principalã -grinzi aparTinând unui planseu, la care placa se considerã a fi susTinutã
de grinzi de dimensiune redusã (secundare), care transmit încãrcãrile unor grinzi de dimensiune mai
mare (grinzi principale), grinzi care descarcã pe pereTi sau stâlpi (PartiTionare structuralã).

Halã -construcTie cu spaTiul interior puTin compartimentat (spaTii libere cu suprafeTe mari); hala este
asimilatã utilizãrii industriale dar cunoaste si aplicaTii civile si agricole; dacã deschiderea este foarte
mare (de exemplu în scopul adãpostirii de avioane) denumirea proprie devine hangar.

Higrometru -aparat pentru mãsurarea umiditãTii relative a aerului; (asimilat) aparat pentru

137
determinarea conþinutului de apã liberã (evaporabilã) dintr-un material.

Higroscopic -material capabil sã atragã apa din mediul înconjurãtor, intrând sau nu în reacTie cu ea;
vata mineralã poate atrage umiditate atmosfericã ce se condenseazã la suprafaTã dar fãrã a urma o
reacTie chimicã; cimentul atrage apa din aer dar intra imediat în reacTie cu ea, de unde deprecierea
cimentului pãstrat în spaTii umede (pentru utilizare ulterioarã, trebuie cernut prin site fine iar reziduul
poate fi utilizat numai ca material de umpluturã).

Hotã -dispozitiv destinat evacuãrii vaporilor cãtre exterior; poate conTine ventilatoare pentru evacuare
forTatã; se monteazã deasupra sursei de vapori.

ICF -cofraj modular termoizolant din polistiren expandat ignifugat.

Ignifugare -reducerea sensibilitãTii la acTiunea focului a unui element de construcTie.

Igrasie -rezultatul acumulãrii de apã în porii materialelor componente ale unei zidãrii, prin absorbTia
prin capilaritate.

Impuritate -substanTã care duce la degradarea caracteristicilor ideale, de exemplu zgurã în cazul
sudurilor sau argilã în cazul betoanelor.

Izotropie -caracteristicã (de cele mai multe ori ipoteticã) a unui material din care este constituit un
element de construcTie de a avea proprietãTi elastice si plastice identice, în orice direcTie ar fi orientat
un vector tensiune, în oricare punct al sãu.

Îmbãtrânire -fenomen de degradare în timp a materialului, în general de scãdere a caracteristicilor

elastice si de reducere a ductilitãTii.

Îmbinare -legaturã reciprocã dintre douã elemente de construcTii; încastrarea si articulaTia reciprocã
sunt acceptate ca îmbinãri; simpla rezemare a unui element peste (în) celãlalt nu reprezintã în mod
propriu o îmbinare.

Învelitoare -acoperis; structurã sau subsubstructurã de închidere faTã de spaTiul exterior.

138
ND -nedisponibil.

ë [W/mK] -conductivitatea termicã.

L.E.A. (LEA) -abreviere pentru Linii Electrice Aeriene.

Lemn stratificat -a se vedea glulam la litera G; termenul la care este fãcutã trimiterea presupune
utilizarea de adezivi; conlucrarea lamelelor stratificate poate fi realizatã si prin alte procedee, de
exemplu mecanice, dar principiile sunt aceleasi.

Lichefiere -fenomen de reducere puternicã a rezistenTei la forfecare a solului, în condiTiile existenTei

apei si a acTiunilor dinamice (seism).

Loess -depunere consolidatã de nisip eolian (purtat de vânt); se pare cã vârsta rocii este sfârsitul unei
ere glaciare; rocã cu porozitate foarte ridicatã.

Lucrabilitate -mãsurã a consistenTei (vascozitãTii) betonului prospãt si care poate fi mãsuratã, simplu
prin utilizarea asa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare usureazã pomparea si învelirea
armãturilor, iar una mai scãzutã duce în general la rezistenTe mai mari; lucrabilitatea se alege conform
normativelor si se regleazã prin aditivarea betonului, mai degrabã decât prin adãugare de apã în exces.

Miscare acceleratã -acTiune dinamicã de tip inerTial aplicatã asupra unei construcTii; dinamica
construcTiilor leagã, în general, noTiunea de miscare acceleratã de acTiunea seismicã; în aceeasi
categorie mai pot intra si acTiuni din soc mecanic (ciocnire), respectiv explozii.

Moloz -deseuri obTinute în urma demolãrii unei construcTii sau a execuTiei unei construcTii noi;
printr-un procedeu de filtrare, molozul ar putea fi refolosit mãcar cu un statut de agregat, în general
acesta conTinând silice active.

Moment redus -[Beton armat] notat în literatura românã cu B; mãrime numericã cu ajutorul cãreia
se apreciazã relaTia între tensiunea maximã pe secTiunea omogenã redusã si rezistenTa de calcul la
compresiune a betonului.

Mortar -tip particular de beton, asimilat cu betonul cu rezistenTã redusã, realizat cu agregate care, în

139
general nu depãsesc sortul 0-3mm si folosit cu precãdere la lipirea unor blocuri în zidãrii sau la
realizarea de pardoseli; accepTiunea este improprie în raport cu materialele moderne.

Mozaic -placaj al unei suprafeTe, realizat din elemente eterogene; marmurã, ceramicã, agregate
colorate, sticlã si smalT sunt folosite cel mai des; mozaicul clasic constã din aranjamente artistice
realizate prin lipire de suprafaTa de lucru a bucãTilor minerale alese; mozaic este denumit, impropriu,
amestecul într-un beton de pardosealã a unor agregate minerale, finisajul fiind efectuat prin slefuirea
suprafeTei materialului întãrit.

Nacelã -structurã metalicã (în general), ridicatã sau având sistem propriu de tracTiune pe verticalã
(cãTãrãtoare, auto-ridicãtoare), folositã ca mijloc de transport de materiale si/sau muncitori, fie la
construcTii înalte, fie la construcTii unde alte mijloace de transport pe verticalã nu sunt posibile; face
obiectul unor omologãri speciale în Romania (ISCIR); mãsurile de securitate a muncii trebuie atent
studiate, în special în legãturã cu viteza vântului.

Naos -(Navã) -- spaTiul central dintr-o bisericã, în succesiunea pronaos - naos - altar.

Nedeterminate, structuri static -structuri pentru care numãrul de grade de libertate blocate depãseste
numãrul de grade de libertate posibil, în funcTie de sistemul de referinTã ales (liniar, planar, spaTial);
aceeasi noTiune se aplicã si elementelor componente (nedeterminare interioarã)

Polisitiren grafitat -materie primã pentru

cofraje AMVIC.

Nervurã -grindã secundarã, rezematã pe o grindã principalã, în cazul unui planseu cu grinzi si nervuri;
element de rigidizare dupã o dreaptã sau o curbã.

Noroi bentonitic -argilã bentoniticã dizolvatã în apã, amestecul fiind utilizat la stabilizarea pereTilor
forajelor sau pereTilor mulaTi; noroiul bentonitic îsi datoreazã efectele tixotropice conTinutului mare
de montmorilloniTi; pentru elemente din beton armat, turnarea trebuie sã se facã prin tuburi, începând
de la adâncimea maximã spre cota superioarã.

OB -oTel beton.

Ondulat -carton asfaltat ondulat; tablã ondulatã; procedeu pentru obTinerea unei rigiditãTi sporite la

140
încovoiere pe direcþia ondulelor, aplicat asupra unei piese iniþial plane.

Optimizare -proces de cãutare a soluTiei unei probleme în asa fel încât anumite criterii (cost,
rezistenTã, etc.) sã fie cât mai bine satisfãcute.

OSB -sau O.S.B. -este un acronim din limba engleza pentru Oriented Strand Board; materialul este
realizat sub forma unor panouri care conTin lemn de diferenTe esenTe (inclusiv moale); în cursul
procesului de producTie se realizeazã tratarea cu o cearã a lemnului tãiat în "felii" (lungime pânã la 12
cm, lãTime cca 2 cm), formarea de straturi suprapuse si presarea straturilor respective, în anumite
condiTii de presiune si temperaturã; se obTin panouri foarte rezistente la solicitãri mecanice, de diferite
grosimi.

Osmozã -echilibrarea concentraTiilor unei substanTe solide dizolvatã în douã lichide separate printr-o
membranã, membrana având proprietatea de a fi permeabilã într-un singur sens; solventul (de
exemplu, apa) trece prin membranã si echilibreazã concentraTiile a douã soluTii (de exemplu, saline)
despãrTite de respectiva membranã; osmoza inversã este folositã pentru desalinizarea apei de mare prin
aplicarea unei presiuni artificiale (cca. 20 atm) asupra soluTiei saline în asa fel încât procesul sã fie
inversat; procedeul este mult mai economic decãt cel al evaporaTiei si condensãrii artificiale; dacã sunt
folosite membrane de calitate (esteri de celuloza, de ex.), randamentul ajunge la 99% în privinTa
sãrurilor si la 100% în privinTa micro-organismelor.

OTel beton -oTel folosit pentru armarea betonului; calitãTile clasice sunt OB37 cu suprafaTa netedã
(lisã) si PC52 si PC60 (profilat la cald) cu suprafaTa striatã; PC90 poate fi folosit la beton cu
precomprimare parTialã; alte denumiri generice vor apãrea probabil; partea numeriã a denumirii
calitãTii este în relaTie directã cu rezistenTa de calcul; relaTia este fie standardizatã fie indicatã de cãtre
producãtor, fie conTinutã într-o normã sau agrement tehnic.

Pazie -scândurã (ornamentalã) asezatã vertical la capãtul din afarã al capriorilor unui acoperis cu
streasinã pentru a ascunde capetele acestora; marginea verticalã a unui cofraj; fâsie de tablã asezatã
la intersecTia unei învelitori pentru a împiedica pãtrunderea apei prin rostul de la intersecTie.

Palplansã -element executat din tablã de oTel (mai demult, din lemn de esenTã tare) prin profilare si
folosit cu rol de structurã verticalã de susTinere a unei sãpãturi; sistemul mai cuprinde (pentru adãncimi
mai mari) si spraiTuri.

141
Panzã freaticã -suprafaþã de demarcaþie între douã straturi impermeabile prin care apa poate circula.

Pardosealã -element de construcTie, în general compozit, cu rol de asigurare a unei suprafeTe pentru
circulaTie si asezatã într-un spaTiu interior.

Perete -element vertical (sau aproape vertical), având rol principal de delimitare a spaTiului construit;
poate avea si un rol portant (de preluare de sarcini verticale si orizontale).

Picamer -(Din englezã, pick hammer) -- Ciocan cu vârf; este denumirea genericã ce a fost cãpãtatã
de ciocanul pneumatic, respectiv de tija cu vârf ascuTit acTionatã dinamic alternativ de un anumit
mecanism, ceea ce conferã uneltei o putere sporitã de penetraTie; picamerul poate sparge materiale dure
(beton, piatrã, etc.) fiind în mod virtual compus dintr-un "cui" de dimensiuni foarte mari care este bãtut
cu frecvenTã ridicatã de cãtre piesa mobila.

Pilon -element care preia o sarcinã predominant verticalã.

Placã -element orizontal (sau aproape orizontal) pentru delimitarea pe verticalã a spaTiului construit
si care are întotdeauna si un rol portant.

Planseu -ansamblul format din grinzi (opTional), nervuri (opTional) si plãci plane sau bolTi.

Plasticã, articulaTie -secTiune în care, pe toatã înãlTimea ei, materialul nu mai poate rãspunde legii lui
Hooke, ca relaTie liniarã între tensiuni si deformaTii (în secTiunea respectivã nu mai pot fi preluate
deformaTii elastice, orice efort suplimentar conducând cãtre rupere).

Plintã -piesã din lemn, din piatrã, din mozaic, din material plastic, etc. care se aplicã la partea de jos
a pereTilor unei încãperi pentru a-i apãra împotriva loviturilor si a umezelii, sau pentru a acoperi rostul
dintre pardosealã si perete; partea de jos a unei clãdiri, a unei sobe, a unui zid, iesitã mai în afarã si
formând un mic soclu.

Plumwall AMVIC -stâlp de susTinere si fixare sistem AMVIC.

Pod rulant -tip particular de utilaj de ridicare, în forma unei grinzi cu secTiune simplã sau multiplã,
grinda fiind mobilã pe o cale de rulare si dispunând de o masinã de ridicare mobila în lungul ei.

142
Poisson, coeficientul lui -coeficient de contracTie transversalã si caracteristicã de material; este luat
în considerare oriunde se iau în calcul deformaTii perpendiculare pe directia unei tensiuni normale
deoarece descrie deformata volumului; valorile uzuale sunt între 0,2 si 0,3 dar alte valori sunt posibile
pentru materiale diferite de oTel sau de betonul armat.

Polietilenã -polimer utilizat în foarte multe aplicaTii; în funcTie de densitate, se împarte în categoriile:
(a) densitate scãzutã (LDPE: "low-density"), (b) densitate medie (MDPE: "medium-density") si (c)
densitate ridicatã (HDPE: "high-density"); MDPE (cu densitatea variind între 925 si 940 kg/mc) si
HDPE (cu densitatea variind între 941 si 965 kg/mc) au aplicaTii în construcTii.

Polivinil, acetat de -prescurtat: PVA; substanTã cu proprietãTi adezive, larg folositã în construcTii;
Cunoscuta si sub denumirea de aracet.

Polivinil, clorurã de -prescurtat: PVC; material plastic cu un cost scãzut, care în funcTie de
substanTele de mixturã si/sau tratament, poate avea diferite proprietãTi mecanice; folosit la fabricarea
de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu.

Prefabricat -element de construcTie realizat în alt loc decât cel în care este situat santierul.

Pretensionare -procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens invers faTã de cele provenite din
exploatarea elementului/substructurii/structurii construcTiei.

Procent de armare -aria armãturii raportatã la aria secTiunii de beton si înmulTitã cu 100.

Profil U -evident, formã a secTiunii transversale care imitã litera U; a se vedea si alte litere precum C
si Z.

R -rezistenTã termicã.

Rãsinã epoxidicã - 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obTine prin condensarea

fenolului cu acetonã, dupã care printr-o nouã condensare cu epiclorhidrinã se obTine rãsinã epoxidicã;
proprietãTi mecanice excelente.

Rãsinã formaldehidicã -familie de substanTe organice obTinute, de exemplu, prin condensarea de

143
fenol cu formaldehidã, reacTie care conduce la "rãsini sintetice de mare valoare tehnicã, numite
bachelite sau fenoplaste".

Rãsturnare -în sens structural, tendinTa de rotire a unei structuri în raport cu baza, provocatã de forTe
orizontale si/sau de forTe gravitaTionale care produc moment în raport cu centrul de greutate al
structurii si care nu mai poate fi preluat de cãtre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul din
Pisa).

Reazem -blocaj real al deplasãrii pe o anumita direcTie.

RICHTER, Scarã -metodã obiectivã de mãsurare a intensitãTii unui seism la epicentru, elaboratã de
cãtre cercetãtorul american Charles. F. RICHTER si publicatã în 1935.

Riglã -termen asimilat cu o grindã, fãcând parte dintr-un cadru.

Ripare -procedeu de transport pe orizontalã al unui element de construcTie sau a unei substructuri în
poziTia finalã în structurã; procedeul permite pãstrarea unei poziTii fixe a macaralei si este foarte util
pentru structuri de mari dimensiuni, desi nu reprezintã o soluTie universalã în asemenea situaTii.

Rost -spaTiu liber sau dotat cu o garniturã între douã structuri; rol în combaterea efectelor termice sau
dinamice asupra structurilor.

Segregare -pierderea omogenitãTii amestecului de agregate la beton prin separarea pãrTii fine (cca. 0-3)
de cea medie (cca. 3-16) si de cea cu granulaTie mare ( > 16); fenomenul este uneori confundat cu
deficienTa calitativã a stratului de acoperire al armãturii (strat incomplet).

Sol expansiv -tip de sol cu proprietatea de umflare sau contracTie atunci când cantitatea de apã
conTinutã se modificã.

Soluri, armare -metode care introduc una sau mai multe structuri de rezistenTã suplimentare ce se aflã
în conlucrare cu solul si îmbunãtãTesc stabilitatea unui masiv; utilizarea geotextilelor este o astfel de
metodã la fel cum soil nailing (baterea în "cuie" a solului) este folositã cu precãdere în Statele Unite.

Soluri, lichefiere -a se vedea definiTia de la litera L.

144
Soluri, stabilizare -orice metoda care conduce la reducerea proprietãTilor de contracTie-umflare ale
solului; printre metodele de stabilizare se aflã compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau
amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenusã zburãtoare sau var.

Stâlp -structurã de rezistenTã pentru preluarea sarcinilor verticale si a unor sarcini orizontale si
transmiterea lor cãtre un suport aflat la baza sa; stâlpul poate consta dintr-o singurã barã, dintr-un
ansamblu de bare (ex. stâlpii pentru susTinerea liniilor electrice aeriene) sau orice altã formã în care
înãlTimea este mult mai mare decât dimensiunile secTiunii transversale; sensibilitatea la pierderea
stabilitãTii trebuie luata în considerare.

Structura în cadre -în accepTiune generalã, structura din bare drepte care formeazã un model spaTial
ortogonal (bare verticale si orizontale), dar variaTii pot sã existe.

Styropor -materie primã folositã iniTial de AMVIC.

ªarpantã -schelet format din piese din lemn, din metal sau beton armat, care susTine învelitoarea unui
acoperis (sau un alt element al unei construcTii) si permite realizarea formei acestuia.

ªemineu -canal vertical ce asigurã evacuarea gazelor de ardere a combustibilului dintr-un cuptor, prin
convectie; cos de fum; element decorativ care susTine focarul de ardere si are o deschidere cãtre un
canal vertical de evacuare prin convecTie.

Taluz -mal.

Tavan -element de construcTie cu rol de închidere orizontalã sau de separaTie; "tavanul fals" ascunde
ansamblul elementelor de rezistenTã care susTin tavanul real; percepTia termenului este legatã de un
element plan; termenul are si conotaTii regionale.

Tensiune normalã -forTã perpendicularã pe un element infinitezimal de arie a unei secTiuni si uniform
distribuitã pe acel element, elementul fiind supus unei solicitãri exterioare.

Tensiune tangenTialã -forTã aflatã în planul unui element infinitesimal de arie a unei secTiuni a unui
element sub solicitare exterioarã.

145
Turn de rãcire -construcTie, în general de forma unui hiperboloid parabolic, în interiorul cãreia trebuie
efectuatã rãcirea unor fluide industriale.

Turnarea betonului -procedeu tehnologic de punere în operã a betonului aflat în stare fluidã, în
vederea întãririi sub o anumitã formã; în general, forma este datã fie de un cofraj, fie de lucrãri
executate în pãmânt, fie combinaTia celor douã.

Teavã -obiect foarte lung în raport cu dimensiunile secTiunii transversale, cu secTiune implicit circularã
si care închide un anumit spaTiu; desi constituie un element dupã punerea în operã, Teava este deseori
privitã ca material de construcTie.

U -coeficient de transfer termic.

Urbanism -act prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeazã regimul juridic,
economic si tehnic al unui imobil, cerinTele urbanistice care urmeazã sã fie îndeplinite, precum si lista
avizelor si acordurilor necesare în vederea autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcTii.

Vicii ascunse -de fapt, sunt niste deficienTe ale unui bun, care îi afecteazã acestuia utilitatea, fãcând-o
sã scadã; viciile se pot numi ascunse atunci când nu se pot descoperi la o cercetare cât mai atentã si
mai serioasã, pe care orice cumpãrãtor este obligat sã o facã fie personal, fie apelãnd la o persoanã de
specialitate.

Vutã -variaTie a secTiunii transversale care porneste de la o extremitate a unui element de construcTie
(grindã sau arc); realizarea vutelor reduce tensiunile principale mari datorate forTelor tãietoare mari
în combinaTie cu posibile momente încovoietoare importante; termenul provine de la o traducere
aproximativã din limba francezã a cuvântului “voute” care semnificã boltã.

Zid de sprijin -element de construcTie care trebuie sã preia împingerea pãmântului si a cãrui fundaTie
trebuie sã preia eventual si unele sarcini verticale, în afara greutãTii proprii.

Zidãrie -element de construcTie cu dimensiuni în plan, considerabil mai mari decât grosimea, cu rol
de preluare a încãrcãrilor verticale dar si a încãrcãrilor orizontale care rezultã din acTiuni cum ar fi
vântul sau seismul; materialul de realizare porneste de la beton armat si poate ajunge pânã la chirpici
sau lut armat; din punct de vedere structural, zidãria poate fi consideratã portantã sau auto-portantã,

146
dar în orice situaTie va conlucra cu restul structurii de rezistenTã, de aceea detaliile corespunzãtoare
trebuie foarte bine analizate, mai ales în ceea ce priveste posibilele acTiuni orizontale asupra
construcTiei.

Zidãrie de cãrãmidã -zidãrie confecTionatã din blocuri paralelipipedice din diverse materiale (argilã
arsã, chirpici, BCA) prinse cu un mortar adeziv, de obicei atât în rosturile orizontale cât si în cele
verticale.

Zidãrie de placare -subansamblu cu rol decorativ sau mixt (poate include contribuTia la funcTia de
ventilare, de exemplu) ancorat de un alt element cu funcTie portantã sau auto-portantã dar fãrã a avea
o structurã proprie; a se deosebi de peretele-cortinã care are o structurã proprie.

147
Caracteristici ale produsului POLISITIREN GRAFITAT utilizat la cofrajele AMVIC
sau la plãcile pentru termoizolaTii:
-transfer termic scãzut cu 20% faTã de polistirenul cu aceeasi denitate;
-mult mai rezistent la razele ultraviolete (viaTã mai lungã pentru tencuiala decorativã).

148
Anexa B - Proiectarea pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC

B1.0 - Respectarea reglementãrilor din România

ConstrucTiile care vor fi realizate folosind sistemul de cofraje înglobate, termoizolante din polistiren
ignifugat expandat AMVIC, respectã normativele si regulamentele de proiectare si realizare a
acestora din Tara noastrã. Pentru situaTii în care construcTia se plaseazã în afara limitelor impuse de
normativele si regulamentele în vigoare, acestea vor fi proiectate si agrementate de organismele
autorizate.

Pentru proiectarea si realizarea construcTiilor în sistem AMVIC, folosind cofraje pierdute,

termoizolante din polisitiren grafitat ignifugat, expandat AMVIC, în prezent se aplicã urmãtoarele
reglementãri de proiectare:

1. “Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat” indicativ CR

2-1-1.1-05, aprobat de MTCT cu ordinul 3/06.01.2006;
2. "Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clãdiri", indicativ P
100-1/2006 care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2006 prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcTiilor si turismului nr. 489/2005. Codul introduce în practica proiectãrii
structurilor noi concepte si abordãri, aliniate la prevederile Eurocodurilor care sunt în plin
proces de elaborare si implementare atât în România, cât si în Uniunea Europeanã;
3. Normele tehnice privind proiectarea si executarea adãposturilor de protecTie civilã în cadrul
construcTiilor noi;
4. Eurocoduri pentru construcTii,
5. Ordinul nr. 381 din 4 martie 1994 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere
a incendiilor. Emitent: Ministerul de Interne. Se aplicã la proiectarea, realizarea si utilizarea
construcTiilor noi de orice categorie si a instalaTiilor aferente acestora, indiferent de forma de
proprietate sau destinaTie, precum si la lucrãrile de modernizare, modificare sau transformare
a celor existente;
6. Adâncimea de fundare se stabileste conform STAS 6054-77
7. Materiale folosite vor fi certificate pentru a fi folosite în construcTii

149
B1.1 - Aplicaþie

Toate informaTiile conTinute în secTiunea B1.2 sunt aplicabile la structuri din beton armat: locuinTe,
clãdiri mici, clãdiri administrative, construcTii cu un nivel sau mai multe, etc.

B1.2 - Materiale

B1.2.1. Beton

Principala reglementare privind execuTia lucrãrilor din beton, beton armat si beton precomprimat este
normativul NE 012 -99.

Acesta a fost elaborat în principal, pe baza standardului european ENV 206-1, având în vedere si
schimbãrile importante survenite în special în gama sortimentalã a cimenturilor produse în Tarã.
Normativul NE 012-99 a încheiat un «ciclu reglementat» dominat de normativul C140-86.

Normativul NE - 012-99 s-a aliniat în mare mãsurã cerinTelor europene (standardului ENV 206-1),
unul din principiile de bazã ale standardelor europene, privind producerea betonului se referã la faptul
cã se indicã cu precizie cerinTele pentru beton, metodele de verificare ale realizãrii acestor cerinTe si
criteriile de conformitate, iar modalitãTile prin care se obTin aceste cerinTe trebuie sã fie în general în
sarcina producãtorilor.

Normativul NE 012 - 99 a fost elaborat pe baza datelor prezentate în standardul european ENV 206-1
si în mãsura în care a fost posibil, prin preluarea unor date din fostul normativ C 140 sau a unor
rezultate oTinute în urma unor cercetãri experimentale.

Acest proces a fost practic declansat odata cu elaborarea standardului SR 13510, care reprezintã
Documentul naTional de aplicare a SR EN 206-1: Beton. Partea 1: SpecificaTie, performantã, producTie
si conformitate.

EvoluTia normativã în acest domeniu este evidentã în special în ceea ce priveste urmãtoarele
aspecte:
A mai bunã corelare cu standardele de proiectare, execuTie si evaluare a structurilor din beton,
beton armat si beton precomprimat;

150
A clarificarea responsabilitãTilor tuturor factorilor implicaTi în producerea betonului;
A schimbãri în ceea ce priveste definirea si notarea claselor de expunere si stabilirea compoziTiei
betonului în funcTie de aceste clase;
A impunerea altor frecvenTe de prelevare a probelor si a altor criterii de conformitate pentru
diferite caracteristici ale betonului etc.

Tabel B1.2.1 Echivalarea (orientativã) pentru codifcarea betoanelor

Normativ NE-012/99 Normativ C140/79 Normativ C140/86

C 2,8/3,5 B50 Bc 3,5
C 4/5 B75 Bc 5
C 6/7,5 B100 Bc 7,5
C 8/10 B150 Bc 10
C12/15 B200 Bc 15
C 16/20 B250 Bc 20
C 18/22,5 B300 Bc 22,5
C 20/25 [B330] Bc 25
C 25/30 B400 Bc 30
C 28/35
B450 Bc 35
C 30/37
C 32/40
B500 Bc 40
C35/45
C 40/50
B600 Bc 50
C 45/55
C 50/60 B700 Bc 60

a) [CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat.

Art. 7.1.1 Clasa minimã a betonului utilizat în pereTii structurali va fi BC 15.
La clãdiri cu înãlTimi mari (orientativ, cu mai mult de10 niveluri) se recomandã utilizarea unor betoane
de clasã superioarã BC 30 ... BC 40, în special la nivelurile inferioare.

b) RezistenTa la compresie a betonului armat dupã 28 de zile nu trebuie sã fie mai micã de 15 MPa
pentru pereTi, coloane, seminee si hornuri, fundaTii, elevaTiile fundaTiei, traverse si stâlpi
înclinaTi.

151
B1.2.2. OTel beton de armare

a) În conformitate cu [CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de

beton armat
Art. 7.1.2 Pentru armarea pereTilor structurali se utilizeazã:
• bare de oTel beton (PC 60, PC 52, OB 37);
• sârmã matã trasã (STNB) sau sârmã profilatã sub formã de plase sudate produse în industrie.

b) Sã aibã o petrecere (suprapunere, joantare) de minim 40 de diametre ale barelor de armare.

Prima casa pasivã din România

152
Anexa C - Dimensiunile pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC

Tabel C1.1 - ÎnãlTimea peretelui vertical din cofraje AMVIC

N r. de ÎnãlTimea totalã pentru cofraje A M V IC

rânduri [m]

1 0,41

2 0,81

3 1,22

4 1,63

5 2,03

6 2,44

7 2,84

8 3,25

9 3,66

10 4,06

11 4,47

12 4,88

13 5,28

14 5,69

15 6,10

16 6,50

17 6,91

18 7,32

19 7,72

20 8,13

153
Calculul înãlTimii peretelui liber
[CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat precizeazã cã
un perete din beton armat, similar cu un perete în sistem AMVIC trebuie sã aibã grosimea mai mare
decât raportul H/20, dar nu mai puTin de 15 cm.

Exemplu:
Pentru cofrajul AMVIC de 15,24 cm înãlTimea maximã liberã este:
H = 15,24 cm x 20 = 304,8 cm
Numãr de rînduri de cofraje = H / 40,6 cm = 300,48 cm / 40,6 cm = 7,5 rânduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 8 rânduri de cofraje, rândul 8 având decupatã jumãtatea de sus
pentru legarea planseului.
ÎnãlTimea construcTiei poate fi de P+4 etaje

Pentru cofrajul AMVIC de 20,32 cm înãlTimea maximã liberã este

H = 20,32 cm x 20 = 406,4 cm
Numãr de rînduri de cofraje = H / 40,6 cm = 406,4 cm / 40,6 cm = 10 rânduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 10 rânduri de cofraje, rândul 11 având decupatã jumãtatea
inferioarã pentru legarea planseului.
ÎnãlTimea construcTiei poate fi de P+8 etaje

Pentru cofrajul AMVIC de 25,4 cm înãlTimea maximã liberã este H = 25,4 cm x 20 = 508 cm
Numãr de rînduri de cofraje = H / 61 cm = 508 cm / 40,6 cm = 12,5 rânduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 13 rânduri de cofraje, rândul 13 având decupatã jumãtatea
superioarã pentru legarea planseului.
ÎnãlTimea construcTiei poate fi de P+12 etaje

154
Anexa D - Insectele si construcTiile în sistem AMVIC

D1.0 - Tipuri de insecte

În locurile unde se realizeazã construcTii existã trei tipuri principale de insecte:

1. Insecte de lemn umed.

2. Insecte de lemn uscat.
3. Insecte subterane.

Insecte de lemn umed

Acestea sunt predominante în regiunile cu umiditate mare, zonele împãdurite, în apropierea bãlTilor,
lacurilor sau pe vãile râurilor si atacã în primul rând lemnul în descompunere. Eliminarea sursei de
umezealã care conduce la descompunere, de obicei, va controla rãspândirea lor.

Insecte de lemn uscat

Acest tip nu are nevoie de o sursã de umezealã semnificativã. Pot zbura direct în clãdiri si încep
colonii în lemnul uscat. Folosirea lemnului tratat este de obicei mai eficientã împotriva acestui tip de
insecte.

Insecte subterane

Insectele subterane trãiesc în general în sol pentru a evita extremele de temperaturã si de asemenea de
a obTine umezeala necesarã existenTei lor. Ele pot ataca orice lemn uscat sau alta sursã de celulozã din
cadrul ariei de hrãnire a coloniei, cum ar fi stâlpii netrataTi ai gardului, stâlpi de utilitãTi, carton, hârtie,
scândurã fibroasã care sunt aproape de sol.

În afarã de intrãrile prin lemnul ce atinge sau este aproape de sol, insectele pot intra prin crãpãturi în
fundaTia de beton sau plãci, si prin spaTiile din jurul Tevilor de utilitãTi trecând prin fundaTiile de
beton.

155
D1.1 - Insectele si construcTiile în sistem AMVIC

Polistirenul expandat, ignifugat si betonul care intrã în componenTa cofrajelor AMVIC nu

constituie o sursã de hranã pentru nici unul din cele trei tipuri de insecte.

Gard realizat în sistem AMVIC

156
Anexa E - Instalarea utilitãTilor

E1.0 - Strãpungeri în peretele AMVIC

În proiectul pentru instalatiile electrice, sanitare, aerisire/evacuare, etc. trebuie sã existe schiTa
strãpungerilor prin pereTi. Acestea sunt fãcute dupã ce cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat
(ICF) au fost asezate si înaintea turnãrii betonului. Marcarea pentru strãpungerile instalaTiilor este de
obicei efectuatã prin decuparea unei gãuri prin cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) si
introducerea unei Tevi de PVC. Teava de PVC serveste ca un manson pentru instalarea ulterioarã a
cablurilor, a conductelor, a instalaTiei electrice si a altor utilitãTi necesare structurii. Spuma adezivã
poate fi folositã pentru a sigila golurile dintre Teava de PVC si panourile cofrajelor AMVIC.

Figura E1.1 - Strãpungeri pentru trecerea instalaTiilor

prin pereTii AMVIC.

Note importante!

Toate mansoanele pentru strãpungeri trebuie instalate la un unghi în jos spre exteriorul clãdirii.
Aceasta va permite scurgerea apei acumulate în afarã.

Mansoanele trebuie sigilate cu o cãlãfãtuire sau spumã impermeabilã dupã ce toatã instalaTia
electricã a fost realizatã.

E2.0 - InstalaTia electricã

E2.0.1 - Panoul principal de intrare

Panoul electric principal pentru o clãdire este de obicei localizat în interior, într-o camerã sau anexã
independentã. Dacã panoul electric principal va fi instalat într-un perete exterior, construiTi

157
echivalentul unui cadru de usã cu dimensiunile potrivite. ÎnãlTimea cadrului trebuie sã fie îndeajuns,
asfel încât sã rãmânã un spaTiu de aproximativ 30-45 cm deasupra panoului pentru a permite accesul
usor pentru a trage firele din partea de sus si a le misca pentru pozarea în polistirenul cofrajul de
deasupra. Cablarea poate fi fãcutã pânã la nivelurile superioare si mansardã.

În situaTia în care conductorii electrici vin pe sub panoul electric, realizaTi traseul prin fundaTie/palcã
permiTându-i sã intre în interiorul deschiderii fãcute de cadru.

Figura E1.2 - Panou electric

principal instalat în peretele
exterior.

E2.0.2 - Cablarea electricã

Cablarea este realizatã în pereTii cofrajului AMVIC dupã ce betonul a fost turnat, prin decuparea
canalelor în panourile din polistiren expandat, ignifugat în care conductorii vor fi pozaTi. Cea mai
eficientã cale de decupare a canalelor este prin folosirea ferãstrãului cu lanT cu un opritor de adâncime,

158
instalat.

Figura E1.3 - Decuparea unui canal

în panoul din polistiren folosind un
ferãstrãu cu lanT

Cablurile electrice sunt pozate în

panourile din polisitiren grafitat
expandat, ignifugat. FolosiTi spumã
adezivã ignifugatã pentru a fixa
conductorii în polistiren în locuri
convenabile în aceeasi manierã cum
capsele sunt folosite la cablarea si
pozarea convenTionalã.

FolosiTi plãci protectoare împotriva

cuielor, deasupra cablãrii în locuri Figura E1.4 - Pozarea cablurilor electrice în panourile
din polistiren
unde poate fi afectatã de suruburile cu
autofiletare.

E2.0.3 - Conductele

Conductele sunt instalate în pereTii AMVIC în aceeasi manierã ca si instalaTia electricã prin decuparea
unui canal în polisitiren grafitatul expandat, ignifugat dupã ce pereTii au fost turnaTi.

În cazul în care conductele vor fi pozate în beton, atunci vor fi asezate înaintea turnãrii betonului
incluzând cofretele, cutiile electrice si racordurile la care conductele vor fi bransate.

159
E2.0.4 - Doze electrice îngropate

Dozele electrice îngropate sunt instalate în cofrajele AMVIC dupã ce betonul a fost turnat prin
decuparea unei adâncituri în panoul din polistiren folosind un cuTit fierbinte ajustat la adâncimea
potrivitã. Panourile din polistiren expandat, ignifugat ale cofrajelor AMVIC au grosimea de 63,5 mm,
ceea ce este deajuns pentru majoritatea cutiilor electrice.

Dacã doza electricã necesarã este mai adâncã de 63,5 mm, atunci instalarea trebuie efectuatã înaintea
turnãrii betonului dupã cum urmeazã:
1. DecupaTi un cep în panoul din polisitiren grafitat expandat, ignifugat si împingeTi-l în
cavitatea peretelui.
Aceasta va crea un gol mai adânc în care doza electricã va fi instalatã.
2. FolosiTi spumã adezivã pentru a lipi cepul de spumã în poziTia doritã. Aceasta va opri cepul
sã se miste în timpul turnãrii betonului.
3. Dupã ce betonul a fost turnat, deschideTi cepul de spumã, prins în peretele de beton si instalaTi
doza electricã pe poziTie.

E2.0.4.1 - Atasarea dozei electrice la perete

Dozele electrice sunt fixate în peretele cofrajului de:

1. FricTiunea cu polistirenul expandat, ignifugat.

2. Spuma adezivã.
Figura E1.5 - Dozã cu
3 Folosirea dozelor cu bride în faTã si însurubarea prin bride în bridã atasatã la distanTier
distanTierii de polipropilenã. Pentru dozele metalice cu bride,
folosiTi suruburi pentru beton si perforaTi prin beton.

Notã importantã!
NU FACETI alte gãuri în dozã decât cele marcate pe acestea.

E3.0 - InstalaTii tehnico-sanitare

160
InstalaTiile tehnico-sanitare pot fi pozate în aceeasi manierã ca
firele electrice sau conductele, prin decuparea de canale în
polistirenul expandat, ignifugat dupã turnarea betonului si
pozarea conductelor. Spuma adezivã este folositã pentru a fixa
conductele de scurgere pe poziTie.

Decupare se executã cu ajutorul “cuTitului cald”

Dacã sunt necesare brãTãri sau dispozitive de fixare, suruburile

pentru beton pot fi folosite pentru fixarea acestora la beton.
Figura E1.6 - Conductã sanitarã pozatã
Conductele tehnico-sanitare mai mari, ex: 76 mm sau în polistiren

conducte de aerisire mai mari pot fi instalate prin cofrarea peretelui pentru a le potrivi în jgheaburile
fãcute din lemn sau metal în care Tevile sã fie ascunse si usor accesate pentru întreTinere.

Nu este recomandatã plasarea conductelor tehnico-sanitare în peretele din beton deoarece slãbeste
rezistenTa acestuia. Dacã este obligatoriu sã pozaTi conductele în beton pentru esteticã arhitecturalã,
inginerul proiectant trebuie sã stabileascã aceste detalii.

161
 Model de certificat de eficienTã energeticã a construcTiilor

162
Bibliografie

1. ICF Technical & Installation Manual, Amvic System Canada

2. Mihai Voiculescu, ManualulTehnic AMVIC, Ed.ALPHA MDN, 2007
3. “Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat” indicativ CR
2-1-1.1-05, aprobat de MTCT cu ordinul nr. 3/06.01.2006;
4. "Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clãdiri", indicativ P
100-1/2006 aprobat de MTCT cu ordinul nr. 489/2005.
5. STAS 6054-77
6. "Ghid pentru stabilirea criteriilor de performanTã si a compoziTiilor pentru betoanele armate
dispers cu fibre metalice", indicativ GP-075-02
7. Standardul SR EN 13163:2003/AC:2006 Produse termoizolante pentru clãdiri. Produse
fabricate din polistiren expandat (EPS).

163