REGULI ȘI SFATURI PENTRU DEPOZITARE

Material informativ pentru toți utilizatorii de depozite

Cuprins
Capitolul 1 – ALEGEREA UNUI DEPOZIT ........................................................................................................ 2
1.1. Proprietate sau chirie.................................................................................................................... 2
1.1.1. Proprietate ................................................................................................................................ 2
1.1.2. CHIRIE ........................................................................................................................................ 4
1.2. Localizare ...................................................................................................................................... 7
1.3. Dimensionare ................................................................................................................................ 9
1.4. Tip produse depozitate ............................................................................................................... 10
1.5. Externalizarea riscului. Sfatul consultantului .............................................................................. 10
1.6. Sfaturi în utilizarea depozitului pentru protejarea împotriva riscurilor de furtună şi inundaţie..13
Capitolul 2 – UTILIZAREA ŞI UTILAREA UNUI DEPOZIT................................................................................ 15
2.1. Rafturile....................................................................................................................................... 15
2.2. Echipamente de manipulare mărfuri .......................................................................................... 17
2.3. Echipamente IT şi marcaje de siguranţă ..................................................................................... 20
2.4. Reguli ISCIR.................................................................................................................................. 23
Capitolul 3 – OPTIMIZAREA UNUI DEPOZIT ................................................................................................ 25
3.1. Rotaţia stocului ........................................................................................................................... 25
3.2. Capacitate de depozitare ............................................................................................................ 26

1|Page
Capitolul 1 – ALEGEREA UNUI DEPOZIT

1.1. Proprietate sau chirie

1.1.1. Proprietate

ANALIZĂ PROPRIETATE
Indiferent că te găsești în rândul celor care au o afacere sau pur și simplu dorești să începi una nouă, care
implică un spațiu de depozitare, este necesară o analiză cât mai corectă, pentru o bună desfășurare a
lucrurilor.

Înainte de a implementa în practică idea, trebuie să punem în balanță cele două alternative: de a fi
proprietar sau chiriaș. O astfel de alegere vizează desigur nevoia. De la distanță la suprafață și dotări, de la
condiții de închiriere și ceea ce concret se va depozita, pentru că, în funcție de frecvența folosirii, să se
poată lua decizia de închiriere sau de costruire a unui astfel de spațiu.

În prima ipostază, cea de proprietar, este necesară o analiză a avantajelor și dezavantajelor unei astfel de
decizii.

Avantaje Proprietate:

• Spațiul ce urmează a fi construit răspunde strict specificului activității prestate si asigură un flux optim
de funcționare.Este foarte important ca la achiziționarea terenului pentru construcție să existe
posiblitatea extinderii depozitului, atunci când situația o va impune. Având în vedere investiția iniţială și
amortizarea acesteia, este necesară această planificare pentru a limita costurile operaționale.
• Punerea în practică foarte ușor a ideilor de modificare,optimizare,reducere a costurilor,reducere a
consumului, utilități, drumuri de acces, securitate, fără constrângeri sau limitări din partea
proprietarului (spre deosebire de situația închirierii).
• Creșterile nivelurilor de activitate și producție, date de volumele cumulate, permit modificări facile,
care să optimizeze fluxul de intrări și ieșiri.
• Dacă situația o impune, la restrângerea activității sau producției, puterea și viteza de reorganizare pot fi
decisive în cazul deţinerii proprietății, pentru redresarea și revenirea pe profit, în cel mai scurt
timp.Totodată se pot închiria spațiile rămase nefolosite sau se pot folosi și în alte scopuri în afara
depozitării.
• În cazul deţinerii proprietății nu avem riscuri legate de modificarea contractelor de închiriere, după sau
în timpul exercitării acestora.
• Controlul total asupra cheltuielilor administrative, de mentenanță și organizatorice.
• Mai ieftin în cazul utilizărilor frecvente.
• Siguranța oferită de proprietate, care garantează un plan de afaceri pe termen mediu și lung.
• Având în vedere tendința descrescătoare a dobânzilor interbancare, tot mai mulți proprietari aleg să
reinvestească profitul și dividendele în propria firmă.

Dezavantaje Proprietate:

2|Page
• capital blocat în mijloace fixe
• amortizarea investiției
• diminuarea profitului
• riscuri asumate, raportate la investiția iniţială și succesul afacerii

DATE NECESARE
Decizii strategice:
finanțare (capital propriu sau credit)
proiectare (colectarea datelor, identificarea standardelor operative, calculul necesarului de resurse,
stabilirea parametrilor de definire a proiectului, calculul ariilor funcționale, estimarea investiției)
proprietatea imobiliară privită ca o investiție corporativă
decizii de tipul ”make or buy”
când trebuie construit depozitul
identificarea unor alternative de reabilitare
îmbunătățiri și reparații

În faza de proiectare, este foarte important să se definească, clar, ce trebuie proiectat şi totodată urmărit în
realizarea construcţiei:

forma, dimensiunile şi caracteristicile suprafaţei de lucru (pardoselei): sarcina maximă pe mp,

compoziţia materialului constituent, înclinaţia pardoselii (abaterea de la planeitate)
forma şi dimensiunile zidurilor şi acoperişului
spaţierea coloanelor şi zonarea funcţională
structura şi dispunerea rafturilor
inălţimea maximă a rafturilor
dimensiunea coridoarelor
spaţiul liber între tavan şi raft
rampele pentru camioane
tipul şi numărul de echipamente de manipulare şi traseele lor
traseele conductelor electrice, canalizare, etc. şi instalaţiile de siguranţă obligatorii (ventilaţie, încălzire,
anti-incendiu, antifurt, etc.)
dimensionarea spaţiului extern

ESTIMAREA INVESTIŢIILOR

Trecerea de la necesarul fizic la investiţiile calculate se face luând în referinţă următoarele ipoteze:

1. Fie ridicarea unei construcţii noi, pornind de la “iarba verde”.

2. Fie extinderea de dimensiuni mari, cel puţin 60-70 % din construcţia iniţială.
Din punctul de vedere al restricţiilor majore pentru construcţie, trebuiesc validate următoarele puncte :
existenţa unui teren construibil capabil să permită puncte de intrare şi manipulare după o eventuală
extindere
estimarea unei valori unitare pe mp de teren construibil şi pe mp construit faţă de condiţiile medii de
pe piaţa imobiliară actuală
instalaţii tehnologice

3|Page
 utilaje logistice
investiţii în informatică
pregătire şi perfecţionare
mutări şi gestiuni de tranzit

Absolut toate punctele de mai sus vor impacta mai mult sau mai puţin valoarea investiţiei; ca principiu de
calcul recomandăm să se mizeze pe calitate în permanenţă, în detrimentul costului.

1.1.2. CHIRIE

Companiile care aleg să închirieze depozitele dintr-un parc industrial beneficiază de un spaţiu modern clasa
A, dotat cu toate facilităţile şi parcări generoase. În plus, acestea au flexibilitate în a se extinde cu depozitul
în acelaşi loc sau a se muta în alt parc la expirarea contractului.

Într-un parc industrial, firma are asigurate service charge-urile sau serviciile de mentenanţă ale clădirii, care
includ curăţenia, paza exterioară, deszăpezirea, iluminatul exterior, taxele pe proprietate şi asigurarea
clădirii. La aceste costuri, firmele pot obţine chiar reduceri la plata consumului de energie, în cazul în care
parcul are staţie de transformare proprie.

Companiile cu sediul într-un parc industrial işi desfăşoară activitatea într-un cadru în care sunt mai multe
firme, putând astfel dezvolta relaţii de parteneriat cu acestea.

Dezavantajele unei companii cu relocarea într-un astfel de spaţiu, sunt legate de faptul că fiecare parc are
o schemă de targetare a pieţei. Unii dezvoltatori caută clienţi care au nevoie de suprafeţe mari, de peste
2.000 mp - 4.000 mp, iar alţii se pot concentra şi pe cei ce au nevoie de suprafeţe mai mici, de minim 500
mp - 600 mp. Oferta lor este însoţită şi de o diferenţiere a preţului cerut, astfel că, pentru suprafeţele mai
mici, chiria este mai mare.

Companiile care închiriază în totalitate spaţiul dintr-un parc logistic, au dezavantajul că plătesc mai mult
pentru serviciile de mentenanţă. De obicei, service charge-ul este calculat ca un procent de suprafaţă
închiriată de compania X, raportat la spaţiul total închiriat. De aceea, un număr mai mare de chiriaşi ar
trebui să reducă aceste cheltuieli comune.

Dacă o companie ocupă o singură clădire de depozit, are avantaje precum: un spaţiu doar al companiei,
rezolvarea problemelor legate de parcare sau de accesul autocamioanelor şi îngrijirea mult mai uşoară a
spaţiului exterior.

Preţul pentru un depozit

Chiria pentru spaţiu industrial variază între 4,5 euro şi 5 euro/mp/lună în cazul spaţiilor din Bucureşti şi
între 5 euro - 6 euro/mp/lună pentru spaţiile moderne din ţară. Pe lângă chirie, companiile plătesc pentru
serviciile de mentenanţă între 0,8 euro şi 1 euro/mp/lună.

Chiria nu se achită în avans, dar se plăteşte o garanţie bancară, care, de obicei, este cerută drept
contravaloare a chiriei pe trei luni.

4|Page
De obicei, contractele de închiriere se semnează pe o perioadă de cinci ani. În astfel de contracte, uneori,
se include şi o clauză de încetare a acestora după trei ani.

Zona în care este amplasat

Zona în care este amplasat reprezintă principalul criteriu de alegere a unui spaţiu de depozitare. Aceasta
depinde în primul rând de tipul de activitate pe care îl desfăşoară compania. Se preferă zonele cu un acces
relativ uşor pentru angajaţi şi utilităţi/servicii, precum şi cu infrastructură către drumurile naţionale şi către
intrarea în oraş.

Companiile de distribuţie preferă să aibă depozitul cât mai aproape de limita oraşului, pe când cele de
logistică işi pot desfăşura activitatea şi la o distantă cuprinsă între 10 km şi 40 de km de limita oraşului, în
condiţiile în care există forţă de muncă în apropiere.

Distanţa dintre depozitul unei companii şi sediul acesteia diferă de la caz la caz. De exemplu, în cazul
retailerilor din România, care au mai multe puncte de lucru în întreaga ţară, alegerea zonei pentru depozit,
depinde foarte mult de un studiu laborios de eficientizare a transportului.

Caracteristicile clădirii

Un alt criteriu de alegere a spaţiului, este înălţimea depozitului. În cazul companiilor de distribuţie şi
producţie, se caută ca înălţimea să fie de aproximativ şapte metri, iar pentru companiile de logistică, de
unsprezece metri. Societăţile care vor un spaţiu de depozitare cu temperatură contralată, de tip
refrigerat/frig, au nevoie, de obicei, de spaţii cu înălţime mai mică, de şapte - opt metri, pe când cele fară
temperatură controlată nu au o anumită limită de înălţime.

Din punct de vedere al construcţiei, un depozit trebuie să aibă o structură solidă, cu o pardoseală
rezistentă, iar izolaţiile, pereţii şi acoperişul, să fie executate cu grijă. De asemenea, un depozit trebuie să
dispună de conexiuni la toate utilităţile necesare activităţii. Un spaţiu de depozitare bun are sistem de
sprinklere şi hidranţi, rampe hidraulice, luminatoare cu detectoare de fum şi lumină artificială suficientă în
spaţiul dedicat activităţilor de noapte.

La stabilirea suprafeţei de care are nevoie, o companie, işi calculează necesarul actual, măsurat în numărul
de paleţi care pot intra la sol sau pe rafturi verticale. La acest necesar se adaugă suprafaţa de care
reprezentanţii companiei cred că vor avea nevoie în următoarele 12 luni, cel puţin. Necesarul pe 12 luni se
corelează cu anticipările de volum pentru perioadele de vârf, din acest interval.

Companiile care închiriază suprafeţe mari, au avantajul unei chirii uşor mai mici. Acestea beneficiază şi de o
atitudine flexibilă din partea dezvoltatorului, în adaptarea spaţiului conform cerinţelor respectivului client.

Reprezentanţii firmelor trebuie să stabilească dacă vor avea nevoie de birouri în aria depozitelor. În mod
normal, între 5% şi 12% din suprafaţa unei zone unde sunt depozite, este rezervată spaţiilor de birouri,
pentru departamentul administrativ, vestiare, cantină etc. Companiile care au departamente mari de
vânzări sau de transport, ar putea avea nevoie de un spaţiu de birouri mai mare.

Identificarea unui depozit depinde foarte mult de suprafaţa cautată şi de perioada în care se doreşte
începerea activităţii. În acest moment, este problematic să găseşti atât un spaţiu mare, cât şi unul mic. În
ultimul timp, companiile s-au adaptat acestei situaţii şi au văzut că este nevoie de aproximativ şase luni
pentru a negocia, semna şi pregăti un asemenea spaţiu.

5|Page
În principiu, este mai usor de închiriat un spaţiu mediu, de aproximativ 2.000 mp – 4.000 mp. Pentru
spaţiile mici abia acum se formează oferta, prin dezvoltarea câtorva parcuri, care au drept target start-up-
urile. Pentru spaţiile mari, de peste 10.000 mp, este nevoie de o perioadă de amenajare, de aproximativ 9 -
12 luni, în cazul în care acest spaţiu nu ar fi în stadiu de construcţie sau deja construit.

Ca studiu de caz, găsim mai jos, istoria unei companii, care a experimentat, în mod direct, luarea deciziei
“chiriaş sau proprietar”, mergând spre varianta cea mai avantajoasă pentru ea:

Consideraţii ale unui asociat-administrator de casă de expediţii cu privire la dilema “chiriaş sau proprietar”
Dezvoltarea firmei, înfiinţată în anul 1990, a fost foarte rapidă, astfel încât, apartamentul cu trei
camere pus la dispoziţie de unul dintre asociaţi, s-a dovedit în scurt timp neîncăpător pentru activitatea
întregului personal.
În lipsa capitalizării şi a unor oferte de finanţare bancară atractive, s-a recurs la închirierea de spaţii
pentru birouri şi pentru depozitarea mărfurilor, ajungăndu-se în anul 1994 la spaţii pentru birouri închiriate
de cca. 1000 m.p. şi depozite de cca. 2000 m.p..
Ne-am desfăşurat activitatea în spaţii închiriate în principal din cauza lipsei fondurilor proprii pentru
construirea unor spaţii, dublată de ofertele total neatractive de creditare ale băncilor, din anii ’90 şi primii
ani de după anul 2000. Un alt element care ne-a împins spre spaţii închiriate, a fost, necesitateaexistenţei
spaţiilor de birouri şi de depozitare, în incinta Complexului Expoziţional ROMEXPO, pentru activitatea de
handling legată de materialele de expoziţie, destinate manifestărilor expoziţionale organizate în complex.
La o analiză făcută prin anul 2001 când, în urma unei reorganizări a grupului de firme am ajuns la
configuraţia actuală, a rezultat că, în condiţiile în care reusim să achiziţionăm un teren la un preţ
convenabil, costul construcţiei este sensibil egal cu costul cu închirierea pentru sediul social şi depozitul
principal.
În anul 2003 am achiziţionat cu fonduri proprii două hectare de teren cu deschidere de 80 metri la
centura din nordul oraşului. Un hectar, am calculat noi că ne este necesar pentru corpul de clădire pentru
birouri şi pentru depozit împreună cu spaţiile de acces şi manevră şi parcările pentru mijloace de transport
auto şi pentru turismele personalului şi clienţilor, iar un hectar are funcţia de rezervă pentru o eventuală
extindere.
În aceste condiţii am reuşit, parţial cu fonduri proprii, parţial cu credit bancar, să achităm în zece
ani, toate cheltuielile aferente construcţiei şi amenajărilor. Creditul bancar a fost obţinut în anul 2006 când
oferta de pe piaţa, în special la creditele în valută, devenise relativ atractivă. Selecţia s-a făcut dintr-un
număr de cinci oferte, şi credem că am făcut o alegere bună.
Atât proiectantul cât şi constructorul principal au fost selectaţi pe bază de recomandări personale.
Urmărirea construcţiei s-a făcut de către un diriginte de şantier. O dovadă că am fost inspiraţi în alegeri este
faptul că pe parcursul exploatării nu am constatat greşeli majore de concepţie, proiectare sau execuţie şi nu
întâmplător am rămas prieteni atât cu constructorul principal cât şi cu dirigintele de şantier.
Spaţiul pentru birouri este, credem noi, generos, permiţând desfăşurarea în bune condiţii a
activităţii personalului actual şi oferind posibilitatea de lucru pentru un surplus de personal de cca. 50%.
Depozitul a fost dimensionat ca spaţiu şi ca înălţime în funcţie de fondurile aflate la dispoziţie şi de
activitatea principală a societăţii din anii ’90 şi anii 2000-2007, respectiv prelucrarea expediţiilor de grupaj
atât la import cât şi la export. În ultimii ani am constatat o creştere a volumului de activitate în zona
logisticii de gestiune, astfel încât, am mărit suprafaţa de rafturi pentru depozitările cu caracter permanent,
în dauna suprafeţei destinate activităţii de cross docking.
Considerăm că avem un mare avantaj că de la data începerii activităţii în noile spaţii nu mai trebuie
să plătim nicio chirie. Un alt avantaj este “greutatea” pe care ţi-o dă un sold al activelor imobilizate de cca.
6 milioane lei, la orice evaluare a societăţii facută de parteneri, bănci, societăţi de asigurare, leasing, etc.
Evident, toate cheltuielile de funcţionare, cele cu utilităţile, cu întreţinerea şi reparaţiile la instalaţii şi

6|Page
echipamente, etc. trebuie să le suporţi în calitate de proprietar, dar pe care şi în calitate de chiriaş tot le
suportai, prin preţul chiriei sau al cheltuielilor “service charge”. Pentru toate aceste activităţi este nevoie de
un colectiv dedicat problemelor tehnico-administrative, care să se ocupe atât de inspecţiile şi întreţinerile
curenteale echipamentelor, cât şi de urmărirea modului de exploatare a acestora, potrivit manualelor de
exploatare ale producătorilor. Tot acest colectiv trebuie să rezolve evenimentele neprevăzute de genul
defecţiunilor survenite ocazional.

1.2. Localizare
Identificarea locaţiei potrivite
Pentru identificarea locaţiei urmărite, se poate efectua o analiză gravitaţională a livrărilor ce vor fi
efectuate. Plecând de la un istoric de livrări se poate construi un necesar şi apoi calcula poziţia matematică
a depozitului.
Pasul 1: livrările estimate de o companie pentru o lună de activitate se vor efectua în oraşele
următoare:

Oraş Medie kg per livrare Nr livrări lunare

Bucureşti 2500 8
Ploieşti 1800 4
Braşov 1200 4
Timişoara 800 2
Constanţa 500 3
Iaşi 500 2
Cluj 400 4

Pasul 2:Fiecare localitate de livrare are coordonate X şi Y pe harta geografică a României, după cum
urmează:

Coordonatele pot fi distanţele în mm măsurate pe o hârtie milimetrică conform desenului de mai

sus; de asemenea pot fi notate în cm şi diferă în funcţie de mărimea hârtiei tipărite disponibile (20*20 cm
sau 10*10 cm); important este ca oraşele analizate să fie identificate cu ajutorul aceleiaşi scări.

Oras Axa X Axa Y

Bucureşti 140 25

7|Page
 Ploieşti 140 35
Braşov 125 60
Timişoara 25 60
Constanţa 195 10
Iaşi 170 110
Cluj 85 95

Pasul 3: Pentru stabilirea coordonatei optime pentru punctul de plecare al comenzilor (depozitul
central) se face media distanţelor parcurse pe fiecare axă pentru greutăţile livrate efectiv.
Adică, se multiplică greutăţile cu dimensiunea din coordonata aferentă şi numărul de livrări lunare;
Exemplu Bucureşti:
2500 kg * 8 livrări * 140 (axa X) = 2.800.000 unităţi transport X
2500 kg * 8 livrări * 25 (axa Y) = 500.000 unităţi transport Y

Rezultanta este:

Oraş Unităţi transport X Unităţi transport Y

Bucureşti 2,800,000 500,000
Ploieşti 1,008,000 252,000
Braşov 600,000 288,000
Timişoara 40,000 96,000
Constanţa 292,500 15,000
Iaşi 170,000 110,000
Cluj 136,000 152,000
5,046,500 1,413,000

Totalul de greutăţi transportate se face înmulţind greutatea medie pentru fiecare oraş cu numărul
de livrări lunare; în cazul nostru suma este 37700 kg.
Adică: 2500*8 + 1800*4 + 1200*4 + 800*2 + 500*3 + 500*2 + 400*4 = 37700
Pentru a obţine coordonatele finale X şi Y, se împart sumele de unităţi de transport la totalul de
greutăţi transportate. Rezultatul final va fi :

POZIŢIE OPTIMĂ X = 5.046.500 / 37700 133.86

POZIŢIE OPTIMĂ Y = 1.413.000 / 37700 37.48

Mai exact, undeva puţin la nord-est de Ploieşti.

Pe lângă poziţia ideală, se urmăresc şi alte aspecte importante, şi anume:

restricţii(guvernamentale şi geografice)
transport
utilităţi
consideraţii legate de securitate
piaţa forţei de muncă
atitudinea comunităţii locale

8|Page
 aspecte legate de taxe şi impozite care ar trebui plătite
aspecte legate de construcţia de noi clădiri
Condiţionări:
suprafaţa de teren existentă
clădiri existente(vecini)
finanţare disponibilă+costurile de capital
echipamentul existent ce trebuie utilizat
rata de recuperare a investiţiei
obiecţiile personalului
programele IT existente
reglementările în vigoare (norme de siguranţă şi sănătate,dispunerea clădirilor,paza contra
incendiilor,spaţii de parcare,parcelare suprafaţă, acces stradal)
restricţii impuse de vecini
utilizarea clădirii (depozitului), în viitor

1.3. Dimensionare
1. În funcţie de activitatea /activităţile ce se intenţionează a se desfăşura

Logistică mărfuri generale cu viteza medie de in/out şi volume medii/mari – suprafaţă mare/foarte
mare; înălţime de operare 10/12 m; raport lungime/lăţime de cca 2/1 care să limiteze lungimea drumului
mediu critic de acces la o locaţie; rafturi pe cca 75/80% din suprafaţa cu culoare pentru VNA; rampe pe o
lungime (normale si specializate)
Logistică mărfuri cu temperatură controlată - Suprafeţe medii cu înălţime de cca 6-8 m; rafturi FIFO
gravitaţionale care vor ocupa un procent mai mic din suprafaţa totală, atât pentru economie frig dar şi
pentru că există importante spaţii tehnologice şi culoare de circulaţie ; rampe şi zone separate pentru ‘’in’’
şi respectiv ‘’out’’; segmentarea depozitului în zone separate pe diverse produse şi temperaturi; rampe
specializate pentru egalizare temperatură;
Logistică specializată cu viteză mare de in/out (exemplul clasic curieratul) – suprafaţa medie cu raport
lungime / lăţime 3-4/1 pentru micşorarea drumului mediu critic dintre ‘’in’’ şi ‘’out’’; rampe diverse pe o
lungime pentru ‘’in’’ şi pe cealaltă lungime pentru ‘’out’’; înălţime de max 5-7 m (rezultată mai ales de
echipamente speciazitate de cartare pe destinaţii);
Logistică specializată pentru activităţi de picking (din zona vânzărilor on-line); coexistă 2 zone distincte
lipite, cea de depozitare cu rampe separate de ‘’in’’ şi înălţime ce poate ajunge şi la 10-12 m şi zonă de
picking ocupată de instalaţii specializate, zonă de ‘’finite’’ şi rampe de ‘’out’’ cu înălţime de max 5-7 m;
suprafata totală a celor două se poate înscrie în raportul 1/1;
Cross docking, care în general cooexită împreună cu o logistică de produse cu volume mici, şi eventual,
însoţite de operaţiuni cu valoare adaugată; suprafaţă medie/mare; înălţime 6/8 m; raport 2/1; rafturi pe
cca 50%; rampe diverse;

2. Orizontul de timp pentru care se face estimarea

În condiţiile actuale, în care ritmul schimbărilor este din ce în ce mai rapid, orizontul de timp pentru
care se decide dimensionarea unui depozit este din ce în ce mai redus. Astfel, devin mai importante
deciziile cu grad mare de flexibilitate.
Să se păstreze rezerve de extindere în cazul dezvoltării activităţilor vizate

9|Page
 Să se poată reorienta activitatea în cazul în care volumele vizate iniţial descresc
În prezent decizia tinde mai mult spre închiriere, dar nu putem lăsa logistica doar la decizia
investitorilor imobiliari.

1.4. Tip produse depozitate

Orice produs cu masa mai mare ca zero poate fi depozitat; fie că plecăm de la uraniu şi metale extrem
de preţioase, fie că ne referim la gaze, lichide sau arhive de documente, orice produs dimensionabil fizic
poate fi depozitat. Într-un final, până şi ideile pot fi depozitate, dar din fericire, acest document se referă
doar la produsele fizice.

Pentru fiecare tip de produse ce se doresc a fi depozitate, se identifică modalitatea optimă de

amenajare fizică, astfel încât, calităţile fizico-chimice să se păstreze pentru o anumită perioadă de timp.
Împărţirea pe tipuri se poate face folosind mai multe criterii, şi anume:
Criteriu Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3
1. forma fizică lichid solid gazos
2. periculos pericol chimic inflamabile/explozibile generale
3. destinaţie consum alimentar non-alimentar
4. dimensiuni paletizabile non-paletizabile
Clasele de mai sus se vor împărţi mai departe în sub-clase, în funcţie de calităţile produselor.
De reţinut că cele 4 criterii de mai sus nu sunt suficiente pentru a încadra un anume tip de produs, ci
suprapunerea acestora dă tipologia şi regulile de depozitare pentru produse. Spre exemplu, oxidul de
carbon este un produs în stare gazoasă, îmbuteliat în recipiente ce pot exploda, se consumă în industria
alimentară şi nu este paletizabil.

Pentru fiecare tip de produs există o modalitate de depozitare, însă, acolo unde legea nu impune
anumite dimensionări/ambalări/medii de depozitare, regulile sunt foarte generale iar singura restricţie,
rămâne cea economică.
Spre exemplu, dacă o companie decide să depoziteze toate produsele sale pe podea, deşi ar putea
instala rafturi, este perfect în regulă şi nu poate fi trasă la răspundere; în schimb, concurenţii săi ar putea
insatala rafturi, şi ar obţine o reducere de cost care să se reflecte în preţul produselor.

1.5. Externalizarea riscului. Sfatul consultantului

Indiferent de alegerea facută, proprietar vs chiriaş, riscurile la care sunteţi expuşi pe perioada
desfăşurării activităţii sunt similare. Diferenţa o face modul în care se realizează transferul acestor riscuri
către o poliţă de asigurare.
Astfel, pentru a putea analiza cât mai uşor aceste două situaţii, vă prezentăm formele de asigurare
pentru fiecare din cele două situaţii :
Proprietate:
Dacă ai ales să fii proprietarul depozitului, trebuie să ai în vedere protejarea propriei investiţii, în această
situaţie fiind recomandate următoarele tipuri de asigurare:

10 | P a g e
 A. ASIGURAREA PENTRU DAUNE MATERIALE

Asigurătorul despăgubeşte pierderile materiale directe, suferite de Asigurat, provocate de realizarea

riscurilor menţionate specific în poliţa de asigurare.

OBIECTUL ASIGURĂRII

• Clădirile şi alte construcţii destinate unor activităţi economice sau sociale, care se asigură în
integralitatea lor constructivă. Se pot asigura şi alte instalaţii / construcţii (ex. centrală termică,
ascensoare, împrejmuiri, platforme betonate, rampe etc.) cu menţionarea lor expresă în poliţă.
• Conţinutul,potrivit destinaţiei sau felului activităţilor desfăşurate:
a) mijloace fixe – utilaje, echipamente, instalaţii tehnice şi tehnologice, unelte, aparatură de comandă
şi control, conducte tehnologice şi cabluri electrice ce deservesc maşini, utilaje, motoare şi alte
asemenea, instalaţii de telecomunicaţii, radio-TV, mobilier, birotică etc.
b) mijloace circulante – mărfuri în depozite şi magazine, materii prime şi materiale, semifabricate,
produse finite aflate pe fluxul de fabricaţie sau în magazii etc.
• Prin clauze speciale se pot asigura şi bani şi/sau valori (inclusiv hârtii de valoare: bilete loto, bingo,
bijuterii, titluri de valoare etc.), obiecte de artă.

B. ASIGURAREA DE AVARII ACCIDENTALE ALE UTILAJELOR ŞI ECHIPAMENTELOR

Asigurarea de avarii accidentale cuprinde o varietate de riscuri, şi a fost concepută pentru a

despăgubi asiguratul în caz de avarie accidentală şi neprevăzută la echipamentele electrice şi mecanice, ca
urmare a acţiunii unor factori interni şi externi. Acoperirile unei astfel de asigurări pot fi modelate în
funcţie de nevoile specifice fiecărui asigurat, analizându-se în amănunt activitatea desfăşurată şi alţi
factori care pot influenţa condiţiile de risc.
Din punct de vedere tehnic, o avarie accidentală este o disfuncţionalitate, dar este asigurabilă doar
atunci când este accidentală, neaşteptată sau neprevăzută, şi implică avarierea totală sau parţială a
echipamentului.
Dacă poliţa de daune materiale protejează echipamentul împotriva acţiunii factorilor externi (de ex.
explozie, cutremur, inundaţie, trăsnet, furt, incendiu, căderi de corpuri), poliţa de avarii accidentale oferă
protecţie împotriva factorilor interni (de ex. scurtcircuit, suprasarcină, supratensiune). Defectările interne
trebuie să fie bruşte/accidentale şi neprevăzute.

C. ASIGURAREA PENTRU ÎNTRERUPEREA ACTIVITĂŢII (BUSINESS INTERRUPTION)

Asigurarea pentru întreruperea activităţii despăgubeşte pentru pierderea de profit, cheltuielile

suplimentare de restabilire a activităţii (eventual şi cheltuielile de expertiză a daunei), apărute ca o
consecinţă a unui eveniment acoperit printr-o poliţă de asigurare.

Scopul acestui tip de asigurare este aducerea companiei asigurate în starea în care ar fi fost dacă
evenimentul care a întrerupt activitatea nu s-ar fi produs.
Deseori, în urma unui eveniment care afectează activitatea companiei, deşi daunele materiale sunt
despăgubite, consecinţele financiare ale evenimentului sunt resimţite o lungă perioadă de timp.

11 | P a g e
 Cele mai supuse acestui risc sunt companiile care depind de o anumită locaţie sau de echipamente
specifice în activitatea lor. Acestea sunt cele mai expuse riscului de a da faliment în cazul realizării unui risc
major.

D. ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ FAŢĂ DE TERŢI

În baza acestei poliţe, se acordă despăgubiri pentru următoarele daune, de a căror producere
asiguratul- persoană juridică, răspunde în baza legii, faţă de terţe persoane păgubite:
a) vătămările corporale (prejudicii corporale) suferite de o terţă persoană, şi care,ca urmare a incapacităţii
temporare de muncă, a invalidităţii sau decesului, au cauzat pagube băneşti, inclusiv rezultînd din pierderea
parţială sau totală a unui venit, dacă aceste pagube sunt consecinţă directă a intervenirii vătămării
corporale;
b) prejudiciile materiale (pagube ale bunurilor), constând în deteriorarea sau distrugerea unui bun sau
vătămarea unui animal.
Pentru a se acorda despăgubiri este necesar:
a) să existe un prejudiciu cauzat unei terţe persoane, printr-o faptă culpabilă a unei persoane, ce se află
sub acoperirea asigurării ori prin intermediul unui bun aflat în paza unei asemenea persoane;
b) între fapta culpabilă şi prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate;
c) prejudiciul să fie indemnizabil, adică să aibă un caracter cert, actual, să fie personal şi direct.

Chiriaş:

Dacă ai ales să fii chiriaş al unui depozit, trebuie să ai în vedere protejarea bunurilor şi investiţiilor
proprii aduse în locaţia închiriată, dar şi răspunderea faţă de bunurile şi investiţia proprietarului. În această
situaţie sunt recomandate următoarele tipuri de asigurare:

A. ASIGURAREA PENTRU DAUNE MATERIALE

Dacă în cazul proprietarului, acesta este responsabil şi de asigurarea clădirii/depozitului, chiriaşului

îi revine obligaţia de a asigura conţinutul:

a) mijloace fixe – utilaje, echipamente, instalaţii tehnice şi tehnologice, unelte, aparatură de comandă şi
control, conducte tehnologice şi cabluri electrice ce deservesc maşini, utilaje, motoare şi alte
asemenea, instalaţii de telecomunicaţii, radio-TV, mobilier, birotică etc.
b) mijloace circulante – mărfuri în depozite şi magazine, materii prime şi materiale, semifabricate,
produse finite aflate pe fluxul de fabricaţie sau în magazii etc.

B. ASIGURAREA DE AVARII ACCIDENTALE ALE UTILAJELOR ŞI ECHIPAMENTELOR

Se aplică similar secţiunii B de la Proprietar.

C. ASIGURAREA PENTRU ÎNTRERUPEREA ACTIVITĂŢII (BUSINESS INTERRUPTION)

Se aplică similar secţiunii C de la Proprietar.

D. ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ FAŢĂ DE TERŢI ŞI RĂSPUNDEREA CHIRIAŞULUI FAŢĂ DE

PROPRIETAR.

12 | P a g e
 Pentru asigurarea răspunderii civile faţă de terţi, se aplică aceleaşi principii prezentate la punctul D
de la Proprietar.
În plus, chiriaşul este expus riscului de a produce pagube spaţiului închiriat. Transferul acestui risc,
către o poliţă de asigurare, se poate face prin includerea în poliţa de răspundere civilă faţă de terţi a
acoperirii răspunderii civile a chiriaşului faţă de proprietar.

Asigurătorul acoperă prejudiciile provocate de asigurat proprietarului, cu care a încheiat un contract valabil
de închiriere, ca urmare a unor fapte săvârşite din culpa sa(neglijenţă, imprudenţă, omisiune), prin care
devine răspunzător faţă de proprietar, în baza prevederilor din contractul de închiriere sau în baza legii
referitoare la folosinţa spaţiului/bunului conform destinaţiei, condiţiile de întreţinere, păstrare şi predare a
bunului la încetarea locaţiunii. Avarierea, distrugerea, deteriorarea spaţiului/bunului închiriat din vina
locatarului intră sub acoperirea acestei poliţe. Asigurarea se încheie de regulă împreună cu asigurarea de
răspundere civilă generală.

Aşa cum chiriaşul este bine să se protejeze împotriva pagubelor pe care le poate produce din culpa
sa proprietăţii închiriate, prin încheierea unei poliţe de asigurare de Răspundere Civilă a Chiriaşului faţă de
Proprietar, recomandăm să se solicite proprietarului încheierea unei poliţe de asigurare de Răspundere
Civilă a Proprietarului faţă de Chiriaş (poliţă de asigurare ce facilitează chiriaşului obţinerea despăgubirilor
pentru eventuale pagube de care proprietarul este răspunzător).

1.6. Sfaturi în utilizarea depozitului pentru protejarea împotriva riscurilor de furtună şi

inundaţie.

Pentru că uneori ne confruntăm cu fenomene atmosferice extreme , am alcătuit un set de sfaturi practice
pentru prevenirea efectelor dezastruoase ale inundaţiilor şi furtunilor.

În zonele cu risc ridicat de inundaţie şi/sau cu istoric cunoscut, recomandăm ridicarea stocului de marfă
la o înălţime de minim 12 cm de la nivelul pardoselei. Această condiţie este valabilă şi pentru stocul
depozitat în saci. Acolo unde stocul este de tip vărsat, ex. depozitat în magazii - cereale, recomandăm
protejarea acestora cu saci de nisip, folii de plastic;
Curățarea/ drenarea tuturor canalizărilor, grătarelor de retenție, din cadrul amplasamentului. De
preferat este să existe o analiză a expunerii, atât în amonte cât și în aval de amplasament, astfel încât
amplasamentul curățat să nu se transforme în bazin de retenție;
Acolo unde sunt utilizate șanțuri/ canale de drenare a apei, acestea trebuie curățate, vegetația în exces
îndepărtată, precum și orice alt obstacol care ar putea să împiedice evacuarea apei;
Bunurile cu grad mare de absorție al umezelii sau depozitate în materiale cu grad mare de umectare,
cum ar fi cutii de carton, trebuie depozitate având la bază materiale care nu pot să contribuie la
transferul apei, ex. înlocuirea temporară a paleţilor din lemn cu cei din plastic, suporți din metal,
protejarea paleţilor din lemn cu material plastic, astfel încât să fie întrerupt transferul apei/ umezelii;
Montarea de senzori de umezeală/ inundație conectați la alarmă permanent supravegheată, cu
precădere la spațiile aflate la demisol sau subsol;

13 | P a g e
 Implementarea de proceduri de acțiune în caz de inundație, care să aibă în vedere asigurarea forței
umane, utilaje (pompă pentru scoaterea apei), depozite alternative, proceduri de decontaminare/
curățare etc;
Deconectarea echipamentelor conectate la curent electric, cu precădere cele lăsate nesupravegheate pe
timp de noapte, cum ar fi redresoarele pentru electrostivuitoare;
Deoarece există riscul întreruperii alimentării cu energie electrică, este utilă asigurarea unor surse
alternative de energie, precum moto-generatoare;

Pentru furtună:

Verificarea și tăierea arborilor care prezintă risc de rupere, mai ales în zona traseelor de cabluri electrice
aeriene;
Securizarea ușilor, geamurilor, trapelor de fum (mai ales pe timpul perioadei în care amplasamentul este
limitat din punct de vedere al supravegherii);
Sistemele de ridicat (ex. macarale) trebuie securizate împotriva vântului/ furtunii, cel puțin conform
prevederilor producătorului.
Acolo unde sunt identificate probleme ale clădirilor, de exemplu fațade, recomandăm îngrădirea locului
și montarea de panouri de avertizare prin care pietonii să fie informați asupra acestor riscuri;
Verificarea modului de fixare al reclamelor luminoase exterioare montate pe acoperișuri, al pubelelor,
coșurilor metalice și/ sau din cărămidă, astfel încât să fie prevenite eventualele pagube materiale sau
vătămări corporale;
Verificarea împământărilor și a tuturor protecțiilor împotriva trăsnetului, inclusiv a cablurilor de
furnizare a internetului (altele decât fibra optică), astfel încât să prevină avarierea echipamentelor
electrice și electronice. Nu în ultimul rând, tot pentru echipamentele electronice, recomandăm
efectuarea de back-up, cât mai frecvent posibil.

14 | P a g e
Capitolul 2 – UTILIZAREA ŞI UTILAREA UNUI DEPOZIT

2.1. Rafturile
Sistemul de rafturi poate să-ţi salveze sau să-ţi distrugă depozitul. Chiar dacă încerci să implementezi
câteva schimbări pentru a optimiza ocuparea spaţiului, trebuie să iei în calcul constrângerile fizice şi
specificaţiile tehnice ale clădirii, înainte de a selecta sistemul de rafturi.

Recomandăm să parcurgeţi următorii 10 paşi pentru identificarea corectă a sistemului potrivit:

1. Calculaţi densitatea de depozitare în funcţie de numărul de SKU prezente în stoc (necesar de

depozitat) (https://en.wikipedia.org/wiki/Stock_keeping_unit ) ; în funcţie de acest număr puteţi
alege între “raft dublu”, “raft drive-in” sau “raft linie dublă”; mai jos imagini.
Raft dublu – acces pentru fiecare raft/palet/locaţie

Drive thru Raft “linie dublă”

2. Calculaţi necesarul de disponibilitate pentru paleţi; dacă 100% paleţii trebuie să fie disponibili la
comenzi, nu puteţi folosi “drive-in” sau “linie dublă” pentru că acestea “blochează” anumite
cantităti de paleţi cu alţi paleţi (pentru optimizare).

15 | P a g e
 3. Folosiţi FIFO sau LIFO? dacă mergeţi First In First Out şi aveţi un număr mare de SKU, trebuie să
folosiţi rafturi duble pe lungimi mari, însă dacă numărul de SKU-uri este mic, se poate folosi şi un
Drive IN cu rafturi gravitaţionale (pe un capăt se introduc, pe celălalt se scot – se obţine obligatoriu
FIFO); în caz de Last In First Out se pot folosi Drive thru.
4. Ce tip de picking folosiţi? la palet? cutie? sau bucată? faceţi picking din zona de bulk şi trebuie
replenish din zona de rafturi? operaţiunea de picking este cea mai importantă în alegerea tipului de
rafturi – în fond produsele depozitate pe rafturi trebuie să fie disponibile la comenzi, nu doar să
optimizeze suprafaţa ocupată.
5. Calculaţi spaţiul necesar accesului utilajelor; indiferent de tipul de raft ales, trebuie lăsat un spaţiu
de acces pentru utilaje; ca sfat, adăugaţi 30 cm la raza de întoarcere a utilajului (conform
producătorului), veţi obţine o productivitate mai bună şi veţi evita deteriorarea produselor şi a
rafturilor metalice.
6. Verificaţi suporţii de paleţi ; se poate întâmpla ca unii paleţi de lemn să fie ceva mai mici decât
distanţa calculată între grinzi şi de aici pot surveni foarte multe accidente; este posibil să aveţi
nevoie de suporţi suplimentari montaţi între grinzi, pentru siguranţă.
7. Identificaţi zona seismică în care vă aflaţi; dacă riscurile sunt ridicate, se pot instala rafturi speciale
cu protecţie anti-seismică.
8. Proiectaţi iluminatul în depozit în funcţie de rafturile ce vor fi instalate; este posibil ca ne-alinierea
luminilor cu culoarele să producă diverse accidente.
9. Condiţiile termice şi de umiditate pot influenţa tipul de rafturi de depozitare; luaţi în calcul şi aceste
aspecte la alegerea sistemului de depozitare.
10. Capacitatea ; nu presupuneţi cât cântăreşte cel mai greu palet din depozit; cântăriţi-l! presupuneţi
că cei mai grei paleţi vor fi poziţionaţi oriunde în rafturi; aceasta este capacitatea calculată ce va da
flexibilitate şi siguranţă depozitării.

Câteva exemple de rafturi specifice:

Rafturi duble – acces pt fiecare palet Rafturi “Drive IN”

Rafturi de picking Mezanin

16 | P a g e
2.2. Echipamente de manipulare mărfuri
Cel mai utilizat mijloc de manipulare a mărfurilor este în continuare OMUL. Calculat la “capacitatea” lui de
ridicare şi transport, întreg stocul de mărfuri poate fi descărcat, aranjat pe locaţii, pregătit pentru comenzi
şi încărcat înapoi în camioane pentru a fi livrat. Această resursă este foarte adaptabilă, se poate specializa şi
pregăti, se poate măsura şi optimiza, însă nu se poate ieftini; indiferent ce am face, costul cu oamenii nu se
poate micşora în timp, ci chiar va creşte (ca mijloc de motivare). Din aceste considerente au apărut
echipamente care să poată prelua din sarcinile oamenilor, la un cost mult mai mic decât aceştia.

Pentru fiecare operaţie de depozit se poate inventa un echipament; există depozite unde oamenii nu mai
ating mărfurile, această activitate fiind realizată de roboţi; în schimb, în prezent, costul acestora este mult
prea mare pentru a putea înlocui oamenii complet.

Echipamentele prezentate mai jos sunt specifice depozitelor de mărfuri şi sunt construite special pentru a fi
operate de oameni.

Transpalete hidraulice manuale

Concepute pentru o operare simplă, transpaletele manuale sunt rezistente în timp şi permit manipularea
eficientă şi în siguranţă a bunurilor, implicând foarte puţin efort. Transpaletele manuale oferă sarcini
nominale de până la 3 tone.

Seriile L

Pentru transportul paleţilor la orizontală şi pentru operaţii de order

picking, transpaletele hidraulice manuale seriile L, oferă sarcini
nominale de max. 3 tone.

• transport la orizontală
• capacitate nominală între 0.75 şi 3 tone
• modele speciale la comandă
• operare manuală/electrică
• forţă minimă necesară la pornirea de pe loc (Pro Lifter)

17 | P a g e
Transpalete electrice pentru transportul la orizontală
Aceste transpalete compacte, sunt echipamente rapide şi puternice, focusate pe siguranţă şi simplitate în
operare. Disponibile în versiuni cu operator pedestru, cu platformă pentru operator, cabină fără scaun sau
cabină cu scaun pentru operator, transpaletele pot fi utilizate într-o varietate de aplicaţii de manipulare a
sarcinilor, inclusiv în depozite şi magazine. Modelele standard de transpalete electrice marca BT, operează
la fel de eficient şi în medii cu temperatura controlată (depozite frigorifice).

Seriile P

Cu sarcini nominale de până la 2.5 tone, transpaletele electrice seriile P cu

platformă pentru operator, sunt echipamentele ideale pentru aplicaţiile
de manipulare paleţi de intensitate mică până la medie.transpalete
electrice fără platformă pentru operator

• transpalete electrice cu platformă pentru operator

• manevrabilitate excelentă
• model compact
• braţ de comandă simplu de operat
• baterie Li-ion disponibilă

Transpalete electrice pentru stacking seriile P

Potrivite aplicaţiilor de stacking care necesită deplasarea mărfurilor pe

distanțe lungi dar și performanțe de top, transpaletele BT Staxio seriile P cu
platformă pentru operator au înălţimi de ridicare de până la 6.0 metri şi
sarcini nominale cuprinse între 1.2 şi 2.0 tone.

• transpaleta electrică cu platformă pentru operator

• înălţimi de ridicare de până la 6.0 m
• viteze mari de deplasare și manevrabilitate de top
• capacități reziduale mari

Reach trucks - electrostivuitoare cu catarg retractabil Reflex seriile R/E

Reflex, seriile R şi E, sunt electrostivuitoare reach trucks pentru aplicaţii

intense (având cabină înclinabilă), ce oferă înălţimi de ridicare de până
la 12.5 metri şi sarcini nominale de maximum 2.5 tone.

• sarcini nominale de la 1.4 la 2.5 tone

• înălţimi de ridcare de până la 12.5 m
• accelerare excelentă
• tehnologie AC

18 | P a g e
Electrostivuitoare pentru culoare înguste

Perfecte pentru optimizarea spaţiului de depozitare, gama de electrostivuitoare pentru culoare foarte
înguste Vector (VNA), oferă stivuitoare cu operator în cabină (pentru aplicaţii care necesită manipularea
prin lateral a paleţilor la viteze mari de deplasare) şi stivuitoare cu operator la înălţime (pentru manipulare
paleţi şi order picking la nivel înalt în culoare foarte înguste de operare). Cu înălţimi de ridicare de până
la 14.8 metri, sarcini nominale de maxim 1.5 tone şi capacitatea de a opera în culoare foarte înguste, de
până la 1460 mm, aceste echipamente adaptabile pot fi operate prin telecomandă sau cu ghidaj prin
fir. Fiecare stivuitor VNA oferă performanţe excelente, în combinaţie cu siguranţă şi comfort pentru
operator. Toate stivuitoarele electrice din gama Vector pot opera în medii de lucru cu temperatura
controlată.

Vector seriile R

Potrivite pentru manipulare paleţi în aplicaţii cu intensitate medie, gama

Vector R include electrostivuitoare pentru culoare înguste cu înălţimi de
ridicare de până la 11.3 metri.

• electrostivuitor VNA cu operator în cabină

• sarcini nominale de până la 1.5 tone
• înălţimi de ridicare de până la 11.3 m
• operaţii concomitente de deplasare şi ridicare
• tehnologie AC

Electrostivuitor compact pentru manipularea sarcinilor uşoare şi medii

Cele mai compacte modele de electrostivuitoare, modelele cu 3 roţi din gama Traigo 24, sunt simplu de
operat în spaţii înguste, caracteristica ideală pentru operaţii de stacking în culoare înguste de lucru. Oferind
o gamă vastă de tipuri de cabine pentru operarea în exterior sau interior, toate modelele de
electrostivuitoare sunt dotate cu SAS şi motoare puternice AC, pentru maximum de siguranţă
şi productivitate.

Potrivite aplicaţiilor uşoare sau mediu

intensive, electrostivuitoarele noastre de 24 volţi, oferă înălţimi de
ridicare de până la 6.5 metri şi manipularea sarcinilor de la 1 la 1.5
tone. Cu tehnologia SAS ca dotare standard, plus o treaptă joasă de
acces şi schimbarea facilă a bateriei, permiţând operaţii în mai
multe schimburi, stivuitoarele electrice Traigo 24 aduc un plus
de manevrabilitate şi eficienţă în operare.

• sarcini nominale de 1.5 tone la un centru de greutate

de 500 mm
• înălţimi de ridicare de până la 6.5 m
• sistemul SAS şi controlul catargului, sincronizator la virare şi
reducerea vitezei la întoarcere
• tehnologie AC
• posibilitatea alegerii manetelor de control
• treaptă joasă de acces

19 | P a g e
Electrostivuitorul de 48 volţi pentru operaţii intensive de manipulare a sarcinilor

Concepute pentru a oferi un nivel înalt de siguranţă şi

comfort, electrostivuitorul cu 4 roţi din gama Traigo 48, este dotat
cu sistemul SAS, care oferă stabilitate laterală sporită, sincronizare la
virare şi control al catargului. Toate modelele de stivuitoare electrice
din gama Traigo 48 oferă înălţimi de ridicare de până la 7.5 metri,
sarcini nominale de până la 2 tone şi viteze de deplasare de 20 km pe
oră. Potrivite pentru operarea în exterior, aceste stivuitoare pe 4
roţi oferă un înalt grad de stabilitate la operarea pe suprafeţe
inegale şi posibilitatea schimbării bateriei prin lateral pentru o operare
mai usoară.

• sarcina nominală de până la 2 tone la 500 mm centru de

greutate
• înălţimi de ridicare de până la 7.5 m
• sistem SAS cu control al catargului, sincronizator virare şi cilindru blocare balans
• tehnologie AC
• posibilitatea alegerii manetelor de control
• schimbarea bateriei prin lateral

2.3. Echipamente IT şi marcaje de siguranţă

Avansul tehnologiei nu se manifestă numai în comunicare (internet şi telefonie), ci şi în echipamentele
folosite în depozite. În prezent, un depozit fără WMS (Warehouse Management System) este aproape
imposibil de operat la viteza solicitată de clienţi. WMS-urile performante funcţionează cu terminale mobile
folosite de operatorii din depozit, mai exact gestionari, pickeri, stivuitorişti, administratori, etc.

Echipamentele IT se pot împărţi în 2 mari categorii:

A. software – cel puţin un WMS instalat care să controleze toate locaţiile fizice de depozitare ; acesta
poate fi interconectat cu ERP-urile clienţilor prin platforme EDI (Electronic Data Interchange), care
transmit mii de comenzi în cateva secunde (nu mai este necesară introducerea manuală); mai noi,
WMS-urile se conecteaza şi cu TMS-urile, atât ale expeditorilor cât şi ale curierilor ;
B. hardware – terminale mobile, routere WiFi, imprimante de etichete, etc.

Câteva din echipamentele hardware ce se recomandă a se folosi în depozite sunt:

Scanner tip “Pistol” – acces WiFi

Dimensiuni: 23.1 x 9.1 x 19.3 cm (lungime x lăţime x înălţime)
Greutate: 709 g (inclusiv baterii, scaner şi radio)
Tastatura: 28, 43 sau 53 taste
Display:
cu Windows CE: QVGA mono sau color, de 3,8 inch
cu Windows Mobile: QVGA color, de 3,8 inch
Alimentare: baterii, reîncărcabile, 7.2 Volţi, Li-Ion 2200 mAh, 15.8
Watt/oră

20 | P a g e
Scanner tip “Wearable” – acces WiFi
Ecran: Diagonală 2.8 inch; 320 x 240
landscape; QVGA; Resistive touch
Sistem de operare: Microsoft Windows
Embedded Compact 7
Scanner: Laser 1D. Până la 116
scanări/sec Camera foto: 3.2 megapixel;
Bliţ; Autofocus
Procesor: Dual core OMAP 4 @ 1GHz
Memorie: RAM 512 MB; Flash ROM: 2GB
Rezistenţă:
- Sigilare IP54; Umiditate: 5 – 95%
- Temperatură operare: -20° C la 50° C ; temperatură depozitare: - 40° C la 70° C
- Rezistentă la căzături multiple de la 1.2m
- Rezistentă la 500 de rostogoliri de la 0,5m
Baterie: Standard Lithium Ion 3.7V, 2400 mAh. Extended 4800 mAh.
Tastatură 23 taste alfanumerice. Comunicaţie: nu
Conectivitate: Bluetooth 2.1; WiFi;

Imprimantă de etichete
Lăţime de printare maximă: 104mm
Lungimea maximă ribbon: 450m
Viteză maximă de printare: 356 mm/s
Tip display utilizator: LCD
Rezoluţii de printare (dpi) : 203 / 300 / 600
Protocoale de limbaj pentru imprimantă: ZPL, EPL, altele
Memorie : 256 MB RAM, 512 MB Flash
Memorie disponibilă: 4 MB RAM, 64 MB Flash
Dimensiuni: 269*324*495 mm
Greutate: 16.33 Kg
Condiţii de operare: 5º-40º C

Imprimantă laser de viteză

Viteză de imprimare alb-negru: până la 33 ppm

Prima pagină evacuată (pregătit) alb-negru: în numai 8 s
Calitate imprimare alb-negru (mod optim) până la 1200 x 1200 dpi
Ciclu de funcţionare (lunar, A4) până la 50.000 pagini
Tehnologie de imprimare laser
Viteză procesor 800 MHz
Limbaje de imprimare HP PCL 5e, HP PCL 6, emulare HP postscript de nivel
3, imprimare directă PDF (v 1.7)

Marcaje de siguranță
Când se utilizează culoarele şi aleile pentru a muta marfa în depozit, folosind mijloace mecanice
(motostivuitor, reach-truck, liză electrică sau manuală, etc), manipulanţii trebuie să acorde suficient spaţiu
pentru culoarele de la rampele de încărcare, trecerii dintr-o magazie în alta, la orice intersecţie, oriunde e

21 | P a g e
necesară o schimbare a sensului de mers şi în general oriunde în depozit. Proiectând spaţiu suficient pentru
mijloacele de manipulare mecanică, vom evita prinderea manipulantului între echipementele din depozit şi
locaţii fixe, cum ar fi pereţi, rafturi, stâlpi de susţinere sau alte utilaje. Spaţiul suficient previne de
asemenea şi lovirea încărcăturii de diverse obstacole şi căderea acesteia pe angajat.

Angajatorii trebuie să se asigure că toate aleile destinate circulaţiei oamenilor în depozit sunt libere
de obstacole şi nu prezintă pericol de împiedicare. Muncitorii nu trebuie să depoziteze materiale în exces
pe alei sau culoare, chiar dacă sunt necesare unor operaţiuni imediate, iar angajatorul trebuie să folosească
o metodă de marcare permanentă a aleilor şi culoarelor.

Culoarea galbenă este în general folosită pentru a atenţiona şi pentru a descrie pericole fizice, cum
ar fi : pericol de lovire, pericol de împiedicare, pericol de cădere, pericol de alunecare sau de prindere între
utilaje în mişcare.

Pericolul – este asociat culorii roşu sau predominant roşu, cu inscripţii sau simboluri de o culoare
contrastantă pe fond roşu.

Atenţie – asociată culorii galben sau predominant galben, cu inscripţii sau simboluri de o culoare
contrastanta pe fond galben.

Avertizare – asociată culorii portocaliu sau predominant portocaliu, cu inscripţii sau simboluri de o culoare
contrastantă pe fond portocaliu.

Pericol biologic – portocaliu fluorescent sau portocaliu-roşu, cu inscripţii sau simboluri de o culoare
contrastantă pe fond portocaliu strident sau portocaliu-roşu.

Nu există un ghid specific care să stabilească dimensiunile exacte ale culoarelor şi aleilor de circulaţie a
oamenilor, dar sunt reglementate culorile care sunt folosite pentru diverse activităţi dintr-un depozit, ceea
ce lasă dimensionarea şi trasarea finală a marcajelor la latitudinea şi experienţa operatorilor de depozite şi
centre de distribuţie, experienţă ce trebuie să ţină cont de tipologia industriei din care face parte şi de
dotările specifice ale unităţii. Fiecare manager de depozit işi cunoaşte fluxul de muncă optim ce îi asigură
eficienţă maximă în condiţii de siguranţă.

Nu există un standard de dimensionare a dungilor ce alcătuiesc marcajele într-un depozit, astfel încât,
firmele ce au ca obiect de activitate marcarea spaţiilor într-un depozit, vin cu sugestii de marcare a
depozitului din experienţa proprie şi din practicile folosite de-a lungul timpului în depozitele din toată
lumea.

Există o varietate de marcaje a podelei depozitelor care pot fi clasificate, şi mai jos vă prezentăm pe cele
mai utilizate :

Aleile pietonale – de obicei marcarea se face utilizând benzi sau strat de acoperire solidă; culorile cele
mai des întâlnite sunt galben şi verde ; lăţimea standard este de 122 cm.
Şabloanele pietonale – acestea semnalizează aleile pietonale şi sunt folosite când o alee pietonală
întâlneşte un culoar pe care trece un mijloc de manipulare a mărfii.

22 | P a g e
 Zone haşurate – în general sunt marcate cu vopsea de culoare roşie şi demarchează zone unde nu se
poate depozita marfă şi unde accesul este necesar tot timpul ; de obicei se găsesc în jurul ieşirilor şi al
punctelor de acces.
Ieşiri de incendiu – pătrate cu latura de 152 cm, haşurate cu dungi diagonale şi/sau blocuri solide ce
subliniază importanţa păstrării libere a acestor zone ; acestea ajută de asemenea la identificarea
rutelor de ieşire din depozit ; de obicei sunt colorate în roşu.
Rampele de încărcare – în locurile unde acestea formează trepte, pericolul de împiedicare, cădere,
este crescut pentru cei ce lucrează în aceste zone ; clientii cer de obicei marcarea acestor zone cu
benzi sau strat solid de vopsea, de o lăţime de 30.5 cm pe marginea treptei, pentru a atrage atenţia
asupra pericolului ; de obicei culoarea folosită este galben.

2.4. Reguli ISCIR

Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat – ISCIR
(www.iscir.ro), a fost înființată ca o organizație tehnică de stat, prin Legea nr. 491/12.02.1910 și Legea nr.
1050/04.04.1928.

23 | P a g e
În prezent ISCIR este organul de specialitate al administraţiei centrale, responsabil în numele statului
pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor, stabilit
prin Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalațiilor sub presiune, instalaţiilor
de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată în data de 08.07.2011.

Ce trebuie să ştim atunci când vrem să operăm instalaţii de ridicat este că:

Toate echipamentele care ridică greutăţi la peste 800mm faţă de sol trebuiesc autorizate ISCIR;
Toţi angajaţii care manevrează astfel de echipamente trebuiesc avizaţi ISCIR ;
Toţi stivuitoriştii trebuiesc să fie autorizaţi ISCIR (să posede carnet ISCIR în permanenţă asupra lor) –
atenţie: există în Codul Ocupaţional din România încadrarea de Stivuitorist.
Trebuie să avem angajat (contract de prestări servicii sau de muncă) un RSVTI = Responsabil cu
Supravegherea şi Verificarea Tehnică a Instalaţiilor care intră sub incidenţa ISCIR ;

Deşi pare puţin birocratic, acest sistem de înregistrare şi verificare, aduce plus-valoare oricărui depozit.
Operând echipamente de ridicare cu capacităţi mari (de la 0,8 la 2,5 tone) expunem oamenii din depozit în
faţa unor riscuri foarte mari. Accidentele din depozite, de cele mai multe ori, provoacă invalidităţi, mutilări
grave sau chiar moartea. În aceste condiţii, ca beneficiari ai activităţii de depozitare, trebuie să ne luăm
toate măsurile necesare pentru evitarea acestor accidente şi nu putem face asta decât verificând şi
controlând continuu, atât echipamentele de ridicare cât şi operatorii care le manevrează.

Companiile care au un parc de echipamente mare şi un număr mare de operatori, pot angaja cu uşurinţă
cel puţin un RSVTI care 8 ore/zi se asigură de respectarea legilor. În schimb, companiile mici, la care nu se
justifică costul cu un RSVTI complet, pot apela la serviciilor unor companii specializate şi autorizate să
presteze astfel de servicii. În acest fel, orice companie care are nevoie de echipamente de ridicare, poate
respecta cu uşurinţă legile din domeniu.

24 | P a g e
Capitolul 3 – OPTIMIZAREA UNUI DEPOZIT

3.1. Rotaţia stocului

CAT DE DES ROTEŞTI STOCUL?

Este normal ca stocurile să fie rotite cât mai repede posibil. Costul stocării include finanţarea, înregistrarea,
depozitarea, prezentarea, asigurarea, pierderea din degradare, uzura morală şi furturile.

Numărul de rotaţii ale stocului, surprinde de câte ori s-a reînoit stocul în decursul unei perioade de timp (de
obicei un an).

Rotaţia stocului este numărul care reprezintă de câte ori o afacere şi-a înlocuit complet stocul într-un an.

Cu cât rotaţia stocului este mai mare,şi cu cât este mai mică suma de bani investită în stoc, cu atât mai
bine.
Se calculează pornind de la valoarea stocului (la preţul de cost) şi valoarea produselor vândute (la
preţul de cost), într-o perioadă dată:

Rotaţia stocului = Costul produselor vândute/ Stocul mediu(curent)

O rotaţie mai mica de 6 ori, ridică semne de întrebre. Rata trebuie comparată şi cu media pe industria din
care face parte societatea, ţinta fiind de minim 12 rotaţii anuale. Există anumite situaţii în care numărul de
rotaţii este foarte redus, când materia primă se aduce de la distanţe foarte mari sau contractele de vânzare
prevăd anumite portionari ce nu se pot face lunar.

FACTORI CARE AFECTEAZĂ ROTAŢIA STOCULUI:

Eficienţa de operare
Timpul de răspuns de la furnizori
Complexitate– număr portofoliu de marfă(sku)
Promoţii
Tipul de produs

STOCUL ÎN ZILE

Stocul în zile rulaj, arată, câte zile este asigurată continuitatea desfacerilor şi se exprimă în mărimi
temporale:

Relaţia de calcul este: S = , unde:

Szr = stoc zile rulaj;

Si = stocul la momentul "i"
dz = desfacerea medie zilnică

25 | P a g e
Deoarece se exprimă în zile, cu cât numărul de zile este mai mic, cu atât mărfurile staţionează mai puţin sub
formă de stoc şi viceversa. Această acţiune determină o multiplicare şi, respectiv, o reducere a numărului
de comenzi (o scurtare, în primul caz şi o mărire a intervalului de reaprovizionare, în cel de-al doilea caz).

Valoarea rezultată ne arată numărul de zile în care stocul se modifică, respectiv la câte zile avem, teoretic,
nevoie de un nou stoc. Fireşte că, nu rămâne nimeni fără marfă şi apoi se aprovizionează. Orice firmă işi
înoieşte stocul periodic, în funcţie de vânzări.

Acest indicator exprimă viteza cu care o companie îşi roteşte stocurile necesare pentru a susţine o valoare
dată a vânzărilor. De asemenea, arată capacitatea conducerii de a reduce costul, menţinând fondurile
blocate în stocuri, la un nivel minim.

Obiectivul e reprezentat de obţinerea unui număr cât mai mic de zile. O creştere importantă, de la o
perioadă la alta, a acestui indicator, poate fi rezultatul deciziei de a cumpăra en-gros pentru a contracara o
eventuală întrerupere a aprovizionării (vezi aprovizionările de dinainte de sărbători).

Dinamica acestui indicator se manifestă prin încetinirea şi accelerarea circulaţiei mărfurilor. În cazul
încetinirii are loc o mărire a numărului de zile, pentru ca la accelerare să se reducă numărul de zile în care
mărfurile rămân sub formă de stoc.

Preocuparea generală este de a menţine o viteză accelerată pentru circulaţia mărfurilor. Viteza reală de
circulaţie a mărfurilor diferă semnificativ de la produs la produs, de la un stadiu de circulaţie a mărfurilor la
alt stadiu (de la comerţul cu ridicata la comerţul cu amănuntul), de la firmă la firmă. Şi viteza de circulaţie şi
stocul mediu zile rulaj reflectă, pe de o parte, acţiunea fiecărui factor de influenţare a stocurilor, iar pe de
altă parte, politica managerială a firmei (la aprovizionare, tehnici de stocare, tehnici de vânzare).

3.2. Capacitate de depozitare

Exploatarea intensivă a unui spaţiu de depozitare se poate face prin unele măsuri cum sunt:

Creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor face ca pe una şi aceeaşi suprafaţă să depozităm o cantitate mai
mare de bunuri. Măsura nu necesită costuri suplimentare de amenajare a depozitului, ea realizându-se
exclusiv prin mijloace organizatorice în cadrul depozitului, şi nu numai.

Exploatarea spaţiului din depozit pe verticală, constituie o soluţie modernă, care se poate realiza de
exemplu, la modul simplu, prin depozitarea mărfurilor în stive. Trebuie urmărită în permanenţă stabilitatea
stivelor, astfel încât să nu existe riscul de dărâmare a lor, şi în acelaşi timp, trebuie respectate indicaţiile
producătorilor mărfurilor, cu privire la mărimea stivelor (indicele de suprapunere).
Soluţia optimă de exploatare a spaţiului pe verticală, o constituie, depozitarea în rafturi. Aici,
singura condiţionare este înălţimea utilă a depozitului. Metoda implică costuri de amenajare, care însă se
recuperează rapid, din economia cu cheltuielile de construcţie sau închiriere a unui spaţiu suplimentar.
Dacă la început tipologia rafturilor era săracă, ea permiţând în general depozitarea mărfurilor paletizate pe
palete de anumite dimensiuni, în prezent, extinderea sistemelor de rafturi cantilever, permite depozitarea
la raft a unor mărfuri neambalate, cum sunt ţevile şi barele lungi, plăcile mari din lemn sau alte materiale,
etc.

26 | P a g e