Uniunea energetică a Uniunii Europene

De ce propune Comisia o uniune energetică acum? De ce avem nevoie de o

uniune energetică?
Sistemul energetic european se confruntă cu o nevoie din ce în ce mai presantă de
a asigura o energie durabilă, accesibilă și competitivă pentru toți cetățenii.
Dependența excesivă de un număr limitat de surse de aprovizionare, în special în
sectorul gazelor naturale, face țările vulnerabile la întreruperile în aprovizionare.
Trebuie să ne reducem dependența de combustibilii fosili și emisiile de gaze cu
efect de seră; în ceea ce privește nivelul abordabil și competitivitatea prețurilor la
energie, acestea constituie motive de îngrijorare tot mai mari pentru gospodării și
pentru întreprinderi.
Persistența obstacolelor în fața unei veritabile integrării a pieței, politicile
naționale necoordonate și lipsa unei poziții comune față de țările terțe împiedică
progresul. Reacția eficace la aceste provocări constă într-un ansamblu mai coerent
de măsuri în diverse domenii de politică, adoptate la nivelul UE și la nivel
național. Acordul asupra cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030,
precum și cel asupra Strategiei europene pentru securitate energetică din 2014 au
reprezentat etape importante pe care este fondată uniunea energetică, dar sunt
necesare măsuri noi și mai stricte pentru a face față în mod eficient provocărilor
care ne așteaptă.
Strategia-cadru pentru uniunea energetică stabilește viziunea pentru viitor și
integrează o serie de domenii de politică într-o singură strategie coerentă. Aceasta
include inițiative care se susțin reciproc și care, odată implementate pe deplin, vor
asigura faptul că UE este mai bine pregătită pentru a face față provocărilor,
datorită solidarității și încrederii între statele membre.

Ce include uniunea energetică? De ce au fost alese aceste domenii prioritare?

Uniunea energetică este bazată pe cele trei obiective de mult stabilite ale politicii
energetice a UE: securitatea aprovizionării, durabilitatea și competitivitatea.
Pentru a atinge aceste obiective, uniunea energetică se concentrează asupra a cinci
dimensiuni care se sprijină reciproc: securitatea energetică, solidaritatea și
încrederea; piața internă a energiei; eficiența energetică văzută ca o contribuție la
moderarea cererii de energie; decarbonizarea economiei și cercetarea, inovarea și
competitivitatea.
Toate aceste dimensiuni sunt domenii care necesită o mai mare integrare și
coordonare. În cadrul acestor dimensiuni, planul de acțiune anexat la strategia-
cadru prezintă măsurile specifice care vor fi pregătite și puse în aplicare în
următorii ani. Acest plan de acțiune va fi monitorizat și revizuit în mod regulat,
pentru a se asigura că el continuă să răspundă la provocările în schimbare și la
noile elemente care apar.

Securitatea energetică
Ce își propune uniunea energetică pentru a diversifica sursele și furnizorii?
În prezent, UE importă 53% din energia pe care o consumă. Unele țări depind,
pentru importurile de gaze, de un singur furnizor principal. Diversificarea surselor
și a furnizorilor de energie reprezintă o modalitate esențială de îmbunătățire a
securității noastre energetice. Prospectarea unor noi regiuni de aprovizionare cu
combustibili, explorarea unor noi tehnologii, dezvoltarea în continuare a
resurselor indigene și îmbunătățirea infrastructurii pentru a avea acces la noi surse
de aprovizionare sunt toate elemente care vor contribui la creșterea diversificării
și a securității sectorului energetic din Europa. În acest context, și în ceea ce
privește gazele naturale, Comisia va elabora un pachet de măsuri axate pe
durabilitate și pe diversificare, care va include în special o revizuire a
regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale. În ceea ce
privește diversificarea, sunt în curs activități legate de coridorul sudic al gazelor,
elaborarea unei strategii pentru o mai bună utilizare a potențialului de gaz natural
lichefiat și a stocării și înființarea de platforme pentru gaze lichide cu furnizori
multipli în Europa Centrală și de Est, precum și în Marea Mediterană.

Va promova/facilita uniunea energetică achiziționările comune de gaze

naturale?
Bazându-se pe Strategia europeană pentru securitate energetică din mai 2014,
Comisia va evalua opțiunile de agregare a cererii, pe bază de voluntariat, în
vederea achiziționării colective de gaze în timpul unei crize și atunci când statele
membre sunt dependente de un singur furnizor. Orice astfel de măsuri vor trebui
să fie în deplină conformitate cu regulile OMC și cu normele UE în materie de
concurență.

Comunicarea menționează transparența contractelor. Care sunt tipurile de

contracte vizate? Acordurile interguvernamentale? Contractele comerciale?
Controalele de conformitate pentru acordurile interguvernamentale (IGAS) sunt
efectuate în prezent după ce un stat membru al UE și o țară terță au încheiat un
acord. În viitor, Comisia ar trebui să fie informată cu privire la negocierea
acordurilor interguvernamentale cât mai devreme, astfel încât să poată fi asigurată
o mai bună evaluare ex ante a compatibilității acordurilor interguvernamentale cu
normele pieței interne și cu securitatea criteriilor de aprovizionare. Participarea
Comisiei la astfel de negocieri cu țările terțe și trecerea la clauze contractuale
standard vor permite de asemenea evitarea mai eficientă a presiunilor nejustificate
și vor asigura respectarea normelor europene. Prin urmare, Comisia va reexamina
decizia privind acordurile interguvernamentale și va propune opțiuni pentru a se
asigura că UE adoptă o viziune unitară în cadrul negocierilor cu țările terțe.
Transparența privind contractele comerciale de furnizare a gazelor naturale
trebuie să fie consolidată în continuare. Comisia va face o propunere cu privire la
această chestiune în contextul revizuirii Regulamentului privind securitatea
aprovizionării cu gaze.

Ce propune Comisia pentru a diversifica producția de electricitate, având în

vedere că accentul a fost pus în special pe diversificarea surselor de gaze?
Electricitatea este produsă în principal în interiorul UE, pe baza unei largi game
de surse și tehnologii. Fiecare stat membru și-a compus propriul mix energetic, în
funcție de disponibilitatea resurselor și de preferințele naționale. Interconexiunile
electrice dintre statele membre sunt esențiale pentru schimburile transfrontaliere
de electricitate, întrucât mixurile energetice din statele membre sunt adesea
complementare. Evoluția situației de pe piața energiei electrice, în special
ponderea tot mai mare a energiei din surse regenerabile, necesită măsuri
suplimentare pentru a consolida integrarea pieței.

Piața internă a energiei

Ce înțelege Comisia printr-o nouă organizare a pieței? De ce este aceasta
necesară?
Abordarea provocărilor actuale de pe piața energiei, în special integrarea
diversității surselor de energie regenerabile și asigurarea securității aprovizionării,
necesită o organizare a pieței care să prevadă coordonarea capacităților la nivel
regional, stocarea energei și o mai mare flexibilitate în modularea cererii,
permițând consumatorilor să participe mai eficient pe piețe și facilitând
schimburile energetice transfrontaliere. În acest scop, Comisia va avea în vedere
norme mai elaborate privind schimburile energetice transfrontaliere și va propune
măsuri corespunzătoare pentru a încuraja o mai bună integrare a producției de
energie din surse regenerabile pe piața electricității per ansamblu.

Va propune Comisia o autoritate europeană de reglementare în domeniul

energiei?
Comisia va analiza modul în care se poate ameliora cadrul european de
reglementare în domeniul energetic, astfel încât să poată administra mai bine
sistemul energetic european din ce în ce mai integrat. Comisia este de părere că
reglementarea pieței unice la nivelul UE ar trebui consolidată prin conferirea unor
competențe mai largi și a unui grad de independență mai ridicat Agenției pentru
Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER). Acest
lucru este necesar pentru a permite ACER să monitorizeze eficient dezvoltarea
pieței interne a energiei și normele de piață conexe, precum și să abordeze toate
aspectele transfrontaliere pe care le ridică crearea unei piețe interne omogene.

Cum intenționează Comisia să mobilizeze investițiile în infrastructura

energetică?
Infrastructura energetică este, de obicei, finanțată de piață și prin tarifele plătite
de utilizatorii rețelelor. În Europa, doar un număr redus de proiecte de
infrastructură vor avea nevoie de subvenții în cadrul Mecanismului pentru
interconectarea Europei (MIE) pentru a fi concretizate. Este vorba de proiecte care
nu sunt viabile din punct de vedere comercial, dar care sunt necesare datorită
externalităților pe care le generează: securitatea aprovizionării, solidaritatea sau
inovarea tehnologică.
Numeroase alte proiecte ar putea utiliza alte metode de finanțare al căror efect de
pârghie este mai puternic decât cel al subvențiilor sau al ajutoarelor financiare
directe. Acest lucru este valabil pentru instrumentele financiare care fac parte din
MIE, dar mai ales pentru Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care
va fi un instrument foarte important de completare a Mecanismului pentru
interconectarea Europei, în vederea finanțării proiectelor de infrastructură
energetică în Europa. Acesta va oferi sprijin în cazurile în care finanțarea pentru
proiecte nu este disponibilă din alte surse în condiții rezonabile, acceptând un
profil de risc mai ridicat.

Va propune Comisia taxe pe energie?

Strategia-cadru pentru uniunea energetică nu include nicio inițiativă nouă privind
impozitarea energiei la nivelul UE. Comisia încurajează statele membre să
privească impozitarea energiei dintr-o perspectivă nouă, atât la nivel național, cât
și la nivel european. Politicile fiscale naționale ar trebui să creeze un echilibru
între furnizarea de stimulente pentru creșterea utilizării durabile a energiei, pe de
o parte, și nevoia de a asigura prețuri competitive și furnizarea de energie la prețuri
accesibile pentru toți consumatorii, pe de altă parte. Comisia va prezenta rapoarte
bienale privind prețurile la energie, cu o analiză aprofundată a rolului impozitelor,
taxelor și al subvențiilor, cu scopul de a asigura un grad mai mare de transparență
privind costurile și prețurile energiei.

Eficiența energetică
Ce măsuri concrete propune Comisia pentru a îmbunătăți eficiența
energetică în sectorul construcțiilor?
Renovarea clădirilor are loc într-un ritm foarte lent, iar investițiile în eficiența
clădirilor ocupate de chiriași sau de proprietari cu venituri mici sunt extrem de
scăzute. Încălzirea și răcirea constituie în continuare cele mai mari surse ale cererii
de energie din Europa. Prin urmare, Comisia va efectua o revizuire a directivelor
 privind eficiența și performanța energetică ale clădirilor în scopul de a crea un
cadru adecvat pentru ameliorarea eficienței energetice a clădirilor. Pe baza
experienței dobândite la fața locului în statele membre, Comisia va sprijini
modalitățile de a simplifica accesul la finanțarea existentă pentru a face parcul
imobiliar mai eficient din punct de vedere energetic. În prezent, investițiile în
eficiența clădirilor sunt printre cele mai profitabile pentru cetățeni și industrie.

Ce măsuri propune Comisia pentru a combate sărăcia energetică și pentru a

sprijini consumatorii vulnerabili?
Sărăcia energetică rezultă, în principal, dintr-o combinație de venituri mici și
condiții generale de sărăcie, locuințe ineficiente și un sistem de înregistrare a
drepturilor de proprietate care nu încurajează eficiența energetică. Prin urmare,
aceasta poate fi cel mai bine contracarată printr-o combinație de măsuri, dintre
care îmbunătățirea eficienței energetice reprezintă cea mai bună soluție pe termen
lung. În cazul în care este necesară protejarea clienților vulnerabili prin politici
sociale care intră în sfera de competență a autorităților la nivel național, regional
sau local, această protecție ar trebui furnizată, de preferință, prin sistemul general
de protecție socială. În cazul în care protecția este furnizată prin intermediul pieței
energiei prin mijloace precum „tariful de solidaritate” sau o reducere la facturile
de energie, este important ca un astfel de sistem să fie bine orientat, astfel încât să
se limiteze costurile globale și costurile suplimentare rezultate pentru clienții care
nu beneficiază de sistemul respectiv.

Decarbonizarea
Care sunt planurile Comisiei pentru a face din Europa un lider în materie de
obținere a energiei din surse regenerabile?
Uniunea energetică va garanta că energia din surse regenerabile este pe deplin
încoporată și integrată într-un sistem energetic perfect durabil, sigur și eficient din
punctul de vedere al costurilor. Acest lucru va permite UE să rămână un lider
mondial în domeniul tehnologiilor energetice regenerabile și competitive și al
inovării, și în ceea ce privește serviciile și sistemele energetice inteligente și
flexibile.
Pentru a face acest lucru posibil, Comisia va întreprinde următoarele acțiuni:
 va pune pe deplin în aplicare legislația existentă și va institui noi reguli de piață
în vederea integrării eficiente a producției de energie din surse regenerabile pe
piață, inclusiv prin dezvoltarea de noi infrastructuri, în special în materie de
interconectări;
 va facilita cooperarea și convergența politicilor naționale privind energia din
surse regenerabile și a schemelor de sprijin conforme cu dezvoltarea pieței
interne și, în special, cu noul concept al pieței de electricitate, ceea ce va garanta
concurența echitabilă între toate sursele de generare și cerere și va conduce la o
 mai mare deschidere transfrontalieră a sprijinului pentru sursele regenerabile de
energie.
 va promova activități mai bine orientate de cercetare și demonstrare în domeniul
energiei din surse regenerabile, inclusiv prin intermediul fondurilor UE alocate
special în acest scop;
 se va asigura că sursele regenerabile de energie pentru încălzire și răcire
contribuie în mod semnificativ la securitatea energetică a UE;
 va accelera decarbonizarea sectorului transporturilor, inclusiv prin promovarea
electrificării sectorului transporturilor și prin investițiile în producția de
biocombustibili avansați și va sprijini o mai bună integrare a sistemelor
energetice și de transport.
Acest lucru va reduce costurile globale de finanțare pentru proiectele privind
energia regenerabilă și va facilita realizarea obiectivelor stabilite pentru 2020 și
2030.

Care este motivul pentru care liderii UE s-au decis asupra unui obiectiv de
reducere a emisiilor interne de cel puțin 40 % pentru 2030?
O reducere până în 2030 de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră la
nivel intern în comparație cu 1990 reprezintă un obiectiv principal al politicii UE
în domeniul mediului, care a fost aprobat de liderii UE în octombrie 2014.

La nivelul UE, acesta este obiectivul care, garantând eficiența din punctul de
vedere al costurilor, ne ghidează către o economie cu emisii scăzute de carbon
până în 2050. La nivel internațional, obiectivul privind reducerea cu cel puțin
40 % a emisiilor interne va servi drept bază pentru contribuția UE la negocierile
internaționale pentru semnarea unui nou acord privind clima care va avea loc la
Paris în decembrie 2015 și va contribui la luarea măsurilor necesare pentru a
menține creșterea temperaturii medii globale sub 2°°C în comparație cu nivelurile
preindustriale.

Obiectivul privind reducerea cu cel puțin 40 % a gazelor cu efect de seră va fi

realizat de UE în modul cel mai eficient cu putință. Acest lucru necesită reduceri
ale emisiilor pentru sectoarele de pe piața carbonului (schema UE de
comercializare a certificatelor de emisii - EU ETS) și pentru sectoarele care nu
sunt vizate (sectoarele care nu fac obiectul ETS): până în 2030, va trebui realizată
o reducere de 43 % față de valorile din 2005 pentru sectoarele din schema ETS și
de 30 % pentru sectoarele care nu fac parte din schema ETS. Caracterul intern al
obiectivului de reducere a emisiilor înseamnă că acesta trebuie să fie realizat prin
reducerea emisiilor în UE.
Care sunt costurile și beneficiile obiectivului de reducere a emisiilor cu cel
puțin 40 % pentru UE, pentru cetățeni și pentru întreprinderi?
Obiectivul de reducere a emisiilor cu cel puțin 40 % contribuie la prioritățile
Comisiei Juncker de stimulare a creșterii economice, de sporire a competitivității
și de creare de locuri de muncă pentru cetățenii UE. Obiectivul este realist și se
așteaptă ca el să îmbunătățească securitatea noastră energetică și eficiența
resurselor, încurajând în același timp creșterea economică cu respect pentru mediu
și competitivitatea, stimulând investițiile în tehnologii cu emisii reduse de carbon,
mărind cererea și veniturile pentru sectoarele industriale care produc tehnologii
cu emisii reduse de carbon, și generând locuri de muncă în noi sectoare de
creștere, cum ar fi ingineria, producția de bază, echipamentele de transport,
construcțiile și serviciile pentru întreprinderi.

În afara importanței sale hotărâtoare pentru politica UE privind schimbările

climatice, realizarea obiectivului prezintă multiple beneficii energetice.
ecomologice și economice. Dintr-o perspectivă energetică, atingerea obiectivului
de reducere a emisiilor va avea ca efect reducerea consumului de combustibili
fosili. Acest lucru, la rândul său, va reduce vulnerabilitatea economiei noastre în
fața insecurității combustibililor și a costurilor ridicate ale combustibililor
importați. Economiile de combustibil estimate se ridică la cel puțin 18 miliarde
de euro în următoarele două decenii[1]. În plus, costurile unei tranziții către o
economie cu emisii scăzute de carbon nu diferă în mod semnificativ de costurile
care vor fi suportate din cauza necesității de a reînnoi sistemul energetic învechit.
Din punctul de vedere al mediului, atingerea obiectivului va contribui, de
asemenea, la reducerea poluării atmosferice.

Care sunt următoarele măsuri pe care Comisia le va întreprinde pentru a

pune în aplicare obiectivul de reducere cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze
cu efect de seră la nivel intern?
Cadrul privind clima și energia pentru 2030 face parte integrantă din Uniunea
energetică și contribuie la tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

UE va trebui să adopte o legislație de punere în aplicare cu privire la numeroase

aspecte ale cadrului pentru 2030 privind clima și energia, în urma aprobării
acestuia de către Consiliul European.

Prima prioritate este adoptarea propunerii Comisiei pentru o rezervă de stabilitate

a pieței pentru a îmbunătăți funcționarea schemei EU ETS ca principal instrument
al politicii UE privind schimbările climatice. Ulterior, Comisia va adopta o
legislație privind revizuirea Directivei EU ETS pentru perioada de după 2020,
inclusiv relocarea emisiilor de carbon.

De asemenea, Comisia va demara în 2015 o activitate analitică și de evaluare a

impactului privind obiectivele naționale de reducere a emisiilor în sectoarele care
nu fac parte din schema ETS, inclusiv îmbunătățirea mecanismelor de flexibilitate
în sectoarele care nu fac parte din schema ETS și includerea exploatării
terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii (LULUCF) în
cadrul pentru 2030, cu scopul de a prezenta o propunere(i) legislativa(e) la
începutul anului 2016.

Comisia are în vedere modificări ale schemei ETS. În ce constau acestea? De

ce sunt necesare aceste modificări acum?
Având la bază o propunere a Comisiei Europene din 2014, Parlamentul European
și Consiliul dezbat în prezent legislația de reformare a schemei EU ETS, prin
introducerea unei rezerve pentru stabilitatea pieței (MSR - market stability
reserve). Această rezervă a fost concepută pentru a spori rezistența la șocuri a
schemei EU ETS în viitor. În același timp, aceasta permite neutralizarea efectelor
negative ale prevalenței excedentului semnificativ de pe piață asupra
stimulentelor pentru investiții în emisii scăzute de carbon. Colegiuitorii negociază
în prezent elementele de concepție ale MSR care vor determina ritmul de
absorbție a excedentului de certificate de emisii în MSR.

În continuarea acestui proces de reformă, Comisia va propune modificări

suplimentare ale legislației imediat după ce legislația privind MSR a fost aprobată.
Aceste modificări suplimentare sunt necesare pentru a pune în aplicare orientările
strategice ale liderilor UE cu privire la modul în care EU ETS ar trebui să
funcționeze în deceniul care se încheie în 2030. Tot aici este prevăzută o creștere
a factorului de reducere liniară (rata la care plafonul de emisii coboară de la an la
an) de la 1,74 % la 2,2 % începând din 2021.

În plus, legislația va fi modificată pentru a permite industriei să beneficieze de

măsurile de relocare a emisiilor de carbon și de alocare cu titlu gratuit a cotelor
de emisii după anul 2020, în conformitate cu principiile convenite de liderii UE.

În cele din urmă, Directiva ETS va fi modificată astfel încât să se creeze o bază
juridică pentru înființarea unui fond de inovare și a unui fond de modernizare.
Aceste două vehicule financiare sunt finanțate din încasările din cote percepute în
perioada 2021-2030. Fondul pentru inovații va sprijini activitățile demonstrative
privind emisiile scăzute de carbon în întreaga UE, iar fondul de modernizare va
 sprijini modernizarea sistemelor energetice din statele membre cu venituri
scăzute.

Ce măsuri se vor lua pentru transporturile rutiere în general și pentru

automobile în special?
Transporturile reprezintă al doilea sector din UE în ceea ce privește emisiile de
gaze cu efect de seră, după sectorul energetic. Transporturile reprezintă
aproximativ o cincime din totalul emisiilor, iar transportul rutier aproximativ
80 % din acestea. UE a pus deja în aplicare o serie de politici și de texte legislative
care vizează reducerea acestor emisii și atenuarea impactului lor asupra
schimbărilor climatice, printre care:

 obiective obligatorii privind CO2 pentru automobile și furgonete;

 o strategie de reducere a consumului de combustibil și a emisiilor de
CO2 provenit de la camioane și autobuze;
 obiective care vizează creșterea consumului de combustibili regenerabili în
sectorul transporturilor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de la
combustibilii folosiți în transportul rutier
 obligativitatea autorităților publice de justifica energia utilizată și emisiile de
CO2 atunci când achiziționează vehicule
 o legislație care să impună statelor membre instituirea cadrelor de politică
naționale pentru dezvoltarea pieței de combustibili alternativi și a infrastructurii
acestora

Liderii UE au solicitat o abordare cuprinzătoare și neutră din punct de vedere

tehnologic pentru promovarea reducerii emisiilor și a eficienței energetice în
transporturi, pentru transportul electric și surse regenerabile de energie în
domeniul transporturilor și după 2020. Pe baza succeselor existente, Comisia va
examina acum instrumentele și măsurile avute în vedere pentru decarbonizarea
transportului rutier.
În iunie 2015, Comisia va organiza o conferință a părților interesate privind
avansarea pe calea decarbonizării transportului rutier.

Guvernanță
De ce instrumente dispune Comisia pentru a se asigura că propunerile
privind uniunea energetică vor fi puse în aplicare în mod corespunzător și că
evoluția lor va fi monitorizată de statele membre și de alți actori?
Pentru a se asigura că toate acțiunile cu impact energetic la nivel european,
regional, național și local contribuie la obiectivele uniunii energetice într-o
manieră coerentă, se va lansa un sistem de guvernanță fiabil, transparent și
integrat pentru uniunea energetică. Guvernanța ar trebui să asigure realizarea
obiectivelor Uniunii în domeniul energiei, în special în ceea ce privește punerea
în aplicare a pieței interne a energiei și a cadrului pentru 2030 în domeniul climei
și al energiei. Ar trebui, de asemenea, să ofere investitorilor garanții pe termen
lung. În acest sens, procesul de guvernanță ar trebui să simplifice mecanismele
existente de planificare și raportare pentru politicile privind energia și clima și să
reducă sarcinile administrative inutile, monitorizând în același timp punerea în
aplicare a acquis-ului comunitar. În același timp, guvernanța ar trebui să
intensifice cooperarea dintre statele membre și cooperarea cu Comisia.Comisia va
publica o Stare anuală a uniunii energetice pentru a aborda problemele principale,
pentru a produce rezultatele necesare și pentru a orienta dezbaterea politică.

Cum vor contribui cercetarea și inovarea la îndeplinirea ordinii de zi a

Uniunii energetice?
Cercetarea și inovarea în domeniul energiei reprezintă o piatră de temelie a
Uniunii energetice emergente. Descoperirile actuale din cercetarea în domeniul
energiei, din ce în ce mai coordonate atât de Uniunea Europeană, cât și de statele
sale membre, creează noi oportunități pentru a institui un sistem energetic mai
sigur, mai durabil și mai competitiv pentru viitor.
Dat fiind caracterul lor transversal, cercetarea și inovarea vor contribui la toate
dimensiunile uniunii energetice și vor ajuta Europa să-și atingă obiectivele
ambițioase în materie de climă și energie.
O contribuție esențială la obiectivele uniunii energetice o va avea punerea în
aplicare a programului Orizont 2020 — Programul-cadru al UE pentru cercetare
și inovare în valoare de aproape 80 de miliarde de euro. Acest sprijin financiar va
juca un rol semnificativ de catalizator și de pârghie în dezvoltarea unor tehnologii
viitoare sigure, curate și eficiente în domeniul energiei. Tema „energie”, care face
parte din principalele provocări societale abordate în program, este cuprinzătoare,
ambițioasă și va contribui la îmbunătățirea vieții, la protejarea mediului și va face
industria europeană mai sustenabilă și mai competitivă.

Cum va contribui politica europeană de coeziune la strategia privind

Uniunea energetică?
Politica de coeziune va juca un rol important în concretizarea uniunii energetice,
cu proiecte care aduc beneficii reale cetățenilor în ceea ce privește energia.
Concret, având la dispoziție fonduri semnificative pentru investițiile în tranziția
spre o economie cu emisii reduse de carbon, adică aproximativ 38 de miliarde de
euro pentru perioada 2014-2020, politica de coeziune va ajuta statele membre,
regiunile, autoritățile locale și orașele să pună în aplicare investițiile extrem de
necesare în eficiența energetică a clădirilor, în energiile din surse regenerabile, în
rețelele inteligente sau în transportul urban durabil. În conformitate cu unele
obiective-cheie ale uniunii energetice, aceste investiții vor contribui așadar la
reducerea importurilor costisitoare de energie, la diversificarea surselor noastre
de energie, la combaterea sărăciei energetice, la reducerea emisiilor, precum și la
crearea de noi locuri de muncă și la sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.
Comisia se concentrează în prezent pe furnizarea de sprijin suplimentar pentru
statele membre în ceea ce privește acordarea de asistență tehnică, și nu în ultimul
rând, pe instrumente financiare care vor fi, de asemenea, esențiale în confruntarea
cu provocările legate de eficiența energetică.