Memoriu - Ferma Vaci - STEFANESCU SORIN COSTIN

Proiectant : S.C.
Management Euro Construct SRL Craiova

Beneficiar : Stefanescu Sorin Costin
Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Proiect : procesare a laptelui in satul Sumandra,
comuna Secu judetul Dolj”
GUVERNUL Nr./Data : 1 / 2011 Instrumente
structurale
ROMANIEI Faza : ACORD DE MEDIU 2007 - 2013
MEMORIU DE PREZENTARE
PENTRU INVESTITIA
" CONSTRUIRE FERMA DE VACI CU
CAPACITATE DE PROCESARE A
LAPTELUI IN SATUL SUMANDRA,
COMUNA SECU JUDETUL DOLJ "
BENEFICIAR:
STEFANESCU SORIN COSTIN
FAZA: ACORD DE MEDIU - COMPLETARI
1
Proiectant : S.C. Management Euro Construct SRL Craiova

structurale
Catre,
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova
Referitor la : Completari solicitate prin adresa nr. 2070/20.02.2012, la „Memoriul de Prezentare”,

necesare in cadrul procedurii “Acord de Mediu”, pentru proiectul de investitii “CONSTRUIRE FERMA DE
VACI CU CAPACITATE DE PROCESARE A LAPTELUI IN SATUL SUMANDRA, COMUNA SECU
JUDETUL DOLJ ”.
Ca urmare a transmiterii adresei nr. 2070/2012, va comunicam raspunsurile noastre la cerintele

solicitate, asfel :
Cerinta 1 : - “planul” prin care se va accesa fondul de finantare si

- detalii privind adaptarea instalatiilor la noile standarde comunitare, cu
implementarea Directivelor corespunzatoare;
Raspuns 1 :
Obiectivul principal al investitiei este “CONSTRUIREA UNEI FERME DE VACI CU
CAPACITATE DE PROCESARE IN COMUNA SECU, SAT SUMANDRA JUDETUL DOLJ”, realizat
in vederea cresterii si utilizarii potentialului productiv de lapte din zona, cat si al atingerii unui nivel cerut de
standardele europene, in privinta conditiilor de procesare al laptelui si al produselor din lapte.
Prezenta investitie va primi finantare, prin Programul National De Dezvoltare Rurala (PNDR), care
reprezintă documentul de programare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune (FSC), care stabileşte strategia
de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltării sectorului agricol în România, în perioada 2007-2013.
PNDR a fost elaborat de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, în calitate de Autoritate de
Management pentru acest program şi în coordonarea Ministerului Finanţelor Publice (MFP), în calitatea sa de
coordonator al procesului de pregătire a României pentru accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune
pentru perioada 2007-2013.
Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”, din cadrul PNDR se încadreaza în Axa I –
„Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca obiectiv general cresterea competitivitatii
sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si îndeplinirea
standardelor nationale si a standardelor comunitare.
Obiectivele specifice ale „Masurii 121”, se refera la:
1. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului,
nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea
energiei din surse regenerabile;
2. Adaptarea exploatatiilor agricole la standardele comunitare;
3. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;
4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative în vederea încurajarii
fenomenului de asociere.
2

structurale
Obiectivele operationale ale „Masurii 121”, se refera la:

Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru
realizarea de constructii noi si/ sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a
utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, înfiintarea de plantatii etc.
In ceea ce priveste adaptarea investitiei la standardele comunitare, facem precizarea ca pentru

atingerea acestui scop, vor fi luate masuri atat in cadrul etapei de realizare propriu-zise a investitiei, cat si pe
intreaga perioada de exploatare a ei, beneficiarul fiind obligat sa urmareasca, respectarea cu strictete a
standardelor comunitare de calitate si protectie, aplicand urmatoarele masuri obligatorii :
A) Pe intreaga perioada de realizare a investitiei propriu zise :
In cadrul etapei de selectie a ofertantilor pentru serviciile de furnizare de produs (dotari,
echipamente si utilaje), cat si a celor pentru realizare a lucrarilor, vor fi puse conditii clare si obligatorii, ca
acestia sa aiba certificat, implementat si sa conduca minim un Sistem de Management Integrat alcatuit din
certificari ISO pe: Calitate (ISO9001/2008), Mediu (ISO14001/2005) si Sanatate si Securitate Ocupationala
(OHSAS 18001/ 2008).
Totodata, pe intreaga perioada de realizare a investitiei, va fi respectata legislatia nationala armonizata
din domeniul constructiilor, standardele, normele si alte prescriptii tehnice specifice, astfel :
Legi si acte normative :
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii pentru toate lucrările aferente investitiei, inclusiv
regulamentele aferente;
- Legea 50/1991 (republicata) – privind autoriarea executarii constructiilor;
- H.G. nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
- H.G.273-1994 Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora-
Anexă:
Cartea tehnică a construcţiei
Reglementari tehnice in construcii, apicabile principalelor categorii de lucrari :
- C56-85 Normativ privind verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
- C.140-86 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat;
- C.16-86 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente;
- C.169-88: Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor
construcţiilor civile şi industriale;
- C. 159-89: Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării;
- Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea aditivului complex ADCCM la prepararea betonului de ciment;
- C.11-74: Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaje
pentru cofraje;
- C.182-87: Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de drumuri;
- P10-86. Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii
- P100-92. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale,
agrozootehnice şi industriale ;
- P2-1985. Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidării ;
- P130/97Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor
- SR 667 /1997: Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice
generale de calitate;
- SR1500 /1996: Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV şi V;
3

structurale
- SR 388 / 1995: Ciment Portland;

- STAS 6054-77 - Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului
- STAS 10101/0A-77 - Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii
civile
- STAS 438/1-89: Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate:
- STAS 6482/2-80: Sârme de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă netedă;
- STAS 10101/0A-77; 2A1-78. Acţiuni în construcţii .
- STAS 10107/0-90. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton armat şi precomprimat ;
- STAS 10101/21-92. Încărcări date de zăpadă;
- STAS 10109/1-1982. Lucrări de zidărie – Calculul şi alcătuirea elementelor ;
- STAS 1030 – 1985. Mortare obişnuite pentru zidării şi tencuieli ;
- STAS 3300/1-1985, 2-85. Teren de fundare, principii fundamentale de calcul, calculul terenului de
fundare, în cazul fundării directe ;
- STAS 1275 – 88: Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt;
- STAS 1799 – 88: Construcţii de beton, beton armat şi beton precomprimat;
- STAS 1759 –88: Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt;
- STAS 1709 /1,2,3: Acţiunea fenomenului de îngheţ – desgheţ la lucrările de drumuri;
- STAS 10796/2 – 79: Lucrări de drumuri. Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor.
Rigole, şanţuri şi casiuri;
- Tipul şi frecvenţa verificărilor calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de
construcţii;
- NE012-99 (actualizat cu NE 012-1/2008). Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat ;
Betoanele şi oţelurile vor respecta condiţiile de calitate cerute de standard de produs, STAS 10117 şi
NE 012 – 99(actualizat cu NE012-1/2008) iar cărămizile utilizate vor fi de calitatea I STAS 5185/2 – 80 .
Toate lucrările realizate trebuie să fie verificate înainte ca ele să devină ascunse. Nu se vor aduce
modificări ale proiectului fără acordul scris al proiectantului.
Orice neconcordanţă între proiect şi situaţia de pe teren va fi comunicată din timp proiectantului pentru
soluţionare.
Prescriptii privind masurile de sanatate si securitate in munca (protectia muncii), cat si masurile de
protectie PSI :
Lucrările pentru protecţia muncii pe perioada execuţiei sunt cuprinse în normele de deviz, făcând parte
din tehnologia de execuţie şi sunt în conformitate cu:
• Legea 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca
• Prevederile Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – 1993, elaborate de
MLPAT.
• NGPM-93 Norme generale de protecţia muncii. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în
constructii.
• Norme specifice interne, elaborate de antreprenor in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca
utilizate la punctul de lucru (protecţia muncii) pentru executarea lucrărilor de constructii şi instalatii.
Depozitarea combustibililor, materialelor de construcţii, la fel întreţinerea curentă a utilajelor se vor
face în locuri special amenajate nepermiţând împrăştierea combustibililor, lubrifianţilor, materialelor de
construcţii şi rezidurilor la întâmplare şi infiltrarea lor în pânza de apă freatică cu consecinţe nefavorabile
asupra apei potabile, a sănătăţii oamenilor şi animalelor.
4

structurale
Toate materialele, echipamentele si dotarile utilizate pentru realizarea lucrarilor aferente investitiei vor
fi insotite de agrementele tehnice ale producatorului si vor fi controlate direct de catre beneficiar, din punct de
vedere al caliatii, cantitatii si conformitatii lor si vor fi depozitate corespunzator in spatii special amenajate.
In cadrul intregului perimetru al santierului, vor fi respectate cateva reguli in ceea ce priveste
materialele utilizate :
- materialele care vor fi aprovizionate, vor fi in conformitate cu cerintele PT+DDE, intocmit de proiectant;
- constructorul nu va face modificari fata de cerintele PT-ului, in ceea ce priveste tipurile si categoriile de
materiale, utilaje si echipamente pe care la va folosii in executie, decat cu acordul scris al proiectantului si
acceptul beneficiarului (dirigintelui de santier);
- aprovizionarea santierului cu diversele materiale necesare se va face numai pe baza de comanda scrisa,
aprobata de seful de santier, doar de la furnizorii aceptati;
- toate materialele care vor fi aprovizionate in cadrul santierului, vor fi insotite de documente de insotire a
marfii (aviz de insotire), documente fiscale (factura fiscala), documente pentru atestarea calitatii
(declaratie de conformitate, certificate de calitate, buletine de incercari) si documente pentru garantie
(certificate de garantie pentru utilaje si echipamente);
- pentru toate materialele aprovizionate va fi facuta atat receptia cantitativa cat si calitativa;
- va fi stabilita prin decizie interna, o comisie abilitata pentru receptia tuturor materialelor si a utilajelor
aprovizionate;
- vor fi desemnate, prin decizii interne, toate persoanele abilitate si atestate, care vor raspunde de
aprovizionre, receptie, deozitare si manipulare (responsbil CQ pentru materialele de constructii, gestionar,
personal atestat intern pentru operatiunile de incarcare-descarcare, transport in cadrul santierului si
manipulare, ridicare sarcini);
- se va acorda maxima atentie, depozitarii tuturor materialelor aprovizionate (pentru evitarea degradarii si
deteriorarii acestora), in spatii de depozitare corespunzatoare si sigure, care sa asigure atat pastrarea in
bune conditiuni, cat si evitarea sustragerii acestora;
- in interiorul santierului, aprovizionarea se va face numai pe baza de bon de consum intern, aprobat si
semnat de seful de santier;
- in cadrul santierului, vor fi pastrate indosariat, toate documentele referitoare la materialele aprovizionate;
- pentru anumite categorii de materiale aprovizionate (ciment, agregate s.a), se vor preleva, prin sondaj,
probe si se vor efectua determinari si incercari, in cadrul unui laborator atestat;
- toate determinarile vor fi inregistrate;
- se traseaza un set de masuri preventive in conformitate cu managementul calitatii implementat la nivelul
firmei, iar in situatia in care apar neconformitati, acestea se inregistreaza si se vor lua masuri corective, de
remediere a acestora, care vor fi duse la indeplinire intr-un interval de timp stabilit;
Condiţii care trebuie respectate din punct de vedere al respectarii legislatiei de mediu
- Se vor realiza spatii special amenajate pentru colectarea selectiva a tuturor categoriilor de deşeuri produse
(deşeuri inerte, deşeuri de ambalaje, deşeuri metalice etc.), in conformitate cu prevederile OUG nr. 78 /
2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările si completările ulterioare;
- Pentru deşeurile rezultate în timpul realizarii lucrarilor, firma de constructii are obligaţia de a asigura
valorificarea/eliminarea acestora prin mijloace proprii conforme cu legislaţia de mediu sau să predea
deşeurile unor agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de valorificare/eliminare, conform
OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată prin OUG
nr.61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007;
5

structurale
- Depozitarea deseurilor nevalorificabile se va face numai in locurile aprobate de administratia locala;

deseurile valorificabile (metalice, lemn, material plastic) vor fi predate catre unitati specializate
autorizate;
- Managementul deşeurilor generate de lucrări va fi in conformitate cu legislaţia specifica de mediu si va fi
in responsabilitatea titularului de proiect cat si a operatorului care realizează lucrările;
- Se va respecta nivelul de zgomot maxim admis conform – STAS 10009/1988 privind “Acustica in
constructii. Acustica urbana” – limitele admisibile ale nivelului de zgomot;
- Vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehnice efectuate la zi.
- Personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi va anunţa imediat
conducerea societatii în cazul defectării.
- Utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului;
- Nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi autocamioanelor pe suprafaţa
amplasamentului.
- La executarea lucrărilor, se vor respecta normele legale în vigoare: sanitare, de prevenire si stingere a
incendiilor, de protecţia muncii si de gospodărire a apelor.
- Lucrările se vor desfăşura cu respectarea condiţiilor tehnice si a regimului juridic prevăzute prin actele de
reglementare prealabile, emise de alte autoritati;
Anumite conditii necesar a fi îndeplinite în timpul organizării de şantier
- Organizarea de santier privind realizarea proiectul de investitii se va efectua astfel incat se vor respecta
prevederile STAS 12574/87-privind conditiile de calitate a aerului.
- Executarea lucrarilor de investitii se va face cu respectarea amplasamentului, a documentatiei tehnice
depuse, a normativelor si prescriptiilor tehnice privind realizarea unui astfel de obiectiv.
- Activităţile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vânt puternic sau se va proceda la
umectarea suprafeţelor sau luarea altor măsuri (ex.împrejmuire cu panouri, acoperirea solului decopertat
şi depozitat temporar, etc.) în vederea reducerii dispersiei pulberilor în suspensie în atmosferă;
- Este interzisă parasirea incintei organizării de şantier, cu rotile autovehiculelor şi/sau caroseria murdară;
- Materialele fine (pamant, balast, nisip) se vor transporta in autovehicule prevăzute cu prelate pentru
împiedicarea imprastierii acestora pe partea carosabila;
- Nu se va degrada mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel;
- Pe parcursul executarii lucrarilor de constructii nu se vor taia arbori si nu vor fi afectate spatiile verzi;
Respectarea tuturor masurilor descrise anterior, au menirea de a garanta ca metodele de

realizare, materialele, echipamentele si utilajele folosite pe intraga perioada de realizare a investitiei
propriu-zise, sunt prietenoase cu mediul si nu vor contribui cu nimic la degradarea habitatului natural
in care se va realiza si se va dezvolta investitia
Asadar, odata ce toti ofertantii pentru serviciile de furnizare de produs (dotari, echipamente si
utilaje), cat si cei pentru realizarea lucrarilor, sunt obligati sa respecte cu strictete conditiile impuse
anterior de catre beneficiar, se creaza conditiile realizarii unei investitii care sa respecte intru totul
standardele comunitare din domeniu.
6

structurale
B) Pe intreaga perioada de exploatare a investitiei :

De la data punerii in functiune, pe intreaga perioada de exploatare a investitiei, beneficiarul va fi
obligat sa se certifice, sa implementeze si sa conduca minim un Sistem de Management Integrat alcatuit din
certificari ISO pe: Calitate (ISO9001/2008), Mediu (ISO14001/2005), Sanatate si Securitate Ocupationala
(OHSAS 18001/ 2008) si Siguranta Alimentelor HACCP (ISO 22000:2005).
Adoptarea unui sistem integrat de management reprezinta o abordare manageriala logica si sistematica
ceea ce permite decizii strategice si operationale optime care iau in considerare toate aspectele esentiale ce
conduc la functionarea eficienta a unei firme, atat din punct de vedere al calitatii cat si al mediului sau
sigurantei si igienei alimentare etc.
Condiţii care trebuie respectate din punctul de vedere al respectarii legislatiei de mediu
Se vor realiza spatii special amenajate pentru colectarea selectiva a tuturor categoriilor de deşeuri
produse (deşeuri inerte, deşeuri de ambalaje, deşeuri metalice etc.), in conformitate cu prevederile OUG nr. 78
/ 2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările si completările ulterioare;
Pentru deşeurile rezultate în cadrul fermei, beneficiarul are obligaţia de a asigura
valorificarea/eliminarea acestora prin mijloace proprii conforme cu legislaţia de mediu sau să predea deşeurile
unor agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de valorificare/eliminare, conform OUG nr. 78/2000
privind regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată prin OUG nr.61/2006, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007;
Depozitarea deseurilor nevalorificabile se va face numai in locurile aprobate de administratia locala;
deseurile valorificabile (metalice, lemn, material plastic) vor fi predate catre unitati specializate autorizate;
Managementul deşeurilor generate de lucrări va fi in conformitate cu legislaţia specifica de mediu si va
fi in responsabilitatea titularului de proiect cat si a operatorului care realizează lucrările;
Se va respecta nivelul de zgomot maxim admis conform – STAS 10009/1988 privind “Acustica in
constructii. Acustica urbana” – limitele admisibile ale nivelului de zgomot;
Incadrarea concentratiei poluantilor evacuati cu apele uzate din bazinele betonate in statia de epurare
Craiova, in limitele de calitate prevazute de NTPA-002/2002, aprobat de HG 188/2002, modificata si
completata de HG 352/21.04.2005.
Incadrarea nivelului de zgomot in limitele admise de standardele si normele legale in vigoare .
Incadrarea concentratiei de amoniac din aerul zonei protejate (locuinte) in valoarea maxima aprobata de STAS
12574/1987.
Se vor respecta prevederile codului de bune practice agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii
cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul 1182/1270/2005.
Se va respecta doza specifica de imprastiere dejectii astfel incat san nu se depaseasca cantitatea de 170
kg N la hectar si an.
Asadar, odata ce beneficiarul, dupa terminarea investitiei propriu zise, pentru a putea sa-si
desfasoare activitatea este obligat sa obtina o autorizatie de functionare, si sa respecte cu strictete
conditiile impuse prin implementarea unui Sistem de Management Integrat, consideram ca se creaza
conditiile optime functionarii si furnizarii de produse conforme si de calitate, care sa respecte intru
totul standardele comunitare din domeniu.
7

structurale
Cerinta 2 : - profilul si capacitati de productie (cantitati tratare / procesare lapte tone/zi de exploatare);
Raspuns 2:
Profilul principal al activitatii fermei de vaci este structurat pe doua activitati principale distincte, asfel:
1 – achizitia si exploatarea a 20 de vaci pentru lapte (cod CAEN 0141– cresterea vacilor de lapte);
2 – procesarea laptelui obtinut in vedera pasteurizarii si ambalarii, cat si a obtinerii laptelui degresat si
a smantanii.
Pentru aceasta, in cadrul prezentei investitii, sunt prevazute a se realiza urmatoarele capacitati fizice
de productie:
- o infrastructura constand in realizarea unui grajd pentru cresterea unui numar de 20 de vaci de lapte,
dotata conform cerintelor europene din domeniu, fiind prevazut si cu spatii pt vitei si spatiu pentru fatari ;
- o constructie avand destinatia de punct de procesare a laptelui (“minifabrica de procesare a laptelui”),
construita si dotata conform standardelor europene si normelor sanitar-veterinare;
- anexe, constand in realizarea unui depozit de furaje, o fosa septica vidanjabila care deserveste doar
corpul de cladire a mini-fabricutei de lapte si a unei platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd,
prevazuta cu fosa si ministatie de epurare;
- sistematizarea pe vericala, constand in realizarea unor cai de aces de incinta si imprejmuirea
perimetrului.
Nota : Descrierea detaliata a celorlalte capacitati fizice de productie si dotarile aferente a fost
realizata in cadrul “Memoriului de Prezentare” depus anterior.
In cadrul procesului de exploatare a vacilor, sunt necesare urmatoarele cantitati de furaje necesare
hranei acestora :
- lucerna/fan: 12Kg/zi/cap x 360 zile = 4.320 kg/an/cap
- porumb boabe: 3kg/zi/cap x 180 zile = 540 kg/an/cap
- sfecla: 8 kg/zi/cap x 180 zile = 1.440kg/cap/an
- concentrate
Esalonarea anuala a necesarului de furaje pentru hrana animalelor din ferma (kg/an):
Cultura Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Total
Lucerna/fa 86.400 90.720 125.280 146.880 159.840 609.120
n
Porumb 10.800 11.340 15.660 18.360 19.980 76.140
Sfecla 28.800 30.240 41.760 48.960 53.280 203.040
Sursa de apa este independenta, proprie, realizandu-se dintr-o captare tip “put forat”, cu adancimea de
45 – 50m.
Cantitatea de apa estimata pentru adaparea vacilor este de aprox. 100 l/vaca de lapte/zi si 50
l/tineret/zi.
Volumul de apă de spălare si igienizare estimat a fi utilizat pentru curăţarea grajdului de vaci, dar si a
intregii instalatii pentru muls, este de aprox.:
32 - 48 l/vacă zi x 20 vaci = 640 – 960 l /zi
Volumul de apă de spălare estimat a fi utilizat pentru activitatea din cadrul “minifabricutei” de
procesare lapte, este de aprox. 150 – 200 l /zi
Consumul specific de energie electrica este de aprox. 372,3 kW/bovina/an la vaci si de aprox. 226,3
kw/bovina/an la tineret, energia obtinandu-se prin bransarea la reteaua electrica, care trece prin apropiere, a
8

structurale
furnizorului zonal de energie S.C. CEZ Vanzare SA.
Bovinele furnizează 70% din totalul îngrăşământului organic, iar pe cap de animal se obtin intre 6 – 12
tone/an.
Cantitatea de gunoi de grajd fermentat care se recomandă a fi aplicată pentru 1 ha cultivat cu porumb
pentru siloz este de 20 – 25 t/an.
Suprafetele totale de teren din cadrul fermei sunt :

Suprafata totala de teren (mp) Categoria de folosinta Regim juridic
6 211 mp intravilan proprietate privata
69 800 mp arabil arenda
Ca materie prima utilizata in cadrul minifabricutei de procesare, cantitatea minima de lapte estimata a
se obtine zilnic/lunar, este :
- lapte: 20 vaci x 25 litri/zi/cap = 500 litri/zi x 30 zile = 15 000 litri/luna x 1,03 = 15,45to/luna
Cerinta 3 : - materii prime, energía si combustibili utilizati;

Raspuns 3:
Atat in prima etapa, in perioada realizarii propriu zise a investitiei, cat si in perioada de exploatare a
fermei, pe parcursul intregului lant al procesului/fluxului tehnologic, care se deruleaza zilnic in cadrul fermei
de vaci, se utilizeaza diferite tipuri de materii prime, energie sau combustibili, in functie de momentul
utilizarii si de spatiul din cadrul fermei in care acestea se utilizeaza.
Asfel, diferitele tipuri de materii prime, energie sau combustibili care se utilizeaza, pot fi cuantifícate
ca fiind in-put-uri sau out-put-putri, in functie de etapele in care apar ca fiind necesare, asfel :
In perioada de realizare a investitiei propriu zise :

- In prima etapa de realizare a constructiilor aferente investitiei propriu zise, sunt necesare urmatoarele
categorii de in-put-uri, asfel :
- materii prime :
Nr. Denumire, caracteristici, STAS Document de calitate
crt
.
A Rezistenta :
1 Balast Certificate de calitate si conformitate ,
buletine de incercari
2 Nisip Certificate de calitate si conformitate ,
3 Beton de diferite clase Certificate de conformitate, buletine de
incercari, condica betoane
4 Otel beton Certificate de calitate si conformitate ,
5 Profile metalice, teava rotunda si rectangulara Certificate de calitate si conformitate ,
9

structurale
B Arhitectura
1 Panouri sandwich de perete si de acoperis Certificate de calitate si conformitate;
Certificat de garantie
2 Caramida toate tipurile Certificate de calitate si conformitate;
3 Ferestre si usi din aluminiu si PVC Certificate de calitate si conformitate;
4 Mortar toate tipurile Certificate de calitate si conformitate;
5 Mortar tencuiala decorativa Certificate de calitate si conformitate;
6 Glet ipsos Certificate de calitate si conformitate;
7 Parchet si accesorii Certificate de calitate si conformitate;
8 Faianta, gresie si adezivi Certificate de calitate si conformitate;
9 Vopsele lavabile Certificate de calitate si conformitate;
10 Gips carton + accesorii Certificate de calitate si conformitate;
11 Confectii metalice Certificate de calitate si conformitate;
12 Panouri plasa de gard tip “Metro” si suluri de plasa Certificate de calitate si conformitate;
impletita, pt. imprejmuire Certificat de garantie
C Instalatii electrice :
1 Conductori, cabluri, tuburi Certificate de calitate si conformitate;
2 Doze, prize si intrerupatoare Certificate de calitate si conformitate;
3 Corpuri de iluminat Certificate de calitate si conformitate;
4 Tablouri electrice Certificate de calitate si conformitate;
D Instalatii sanitare :
1 Tevi pex-al diverse tipuri Certificate de calitate si conformitate;
2 Conectori, armaturi si fitinguri diverse tipuri Certificate de calitate si conformitate;
3 Obiecte sanitare Certificate de calitate si conformitate;
4 Boiler producere apa calda pt. minifabricuta de procesare Certificate de calitate si conformitate;
lapte Certificat de garantie
10

structurale
E Instalatii termice :
1 Tevi diverse tipuri Certificate de calitate si conformitate;
2 Radiatoare Certificate de calitate si conformitate;
3 Instalatie de incalzire prin pardoseala Certificate de calitate si conformitate;
4 Instalatie de incalzire cu panouri solare Certificate de calitate si conformitate;
5 Centrala termica electrica Certificate de calitate si conformitate;
6 Pompe si vase de expansiune Certificate de calitate si conformitate;
F Instalatii alimentare cu apa
1 Teava PE Certificate de calitate si conformitate;
2 Teava PVC Certificate de calitate si conformitate;
3 Fitinguri PE Certificate de calitate si conformitate;
4 Armaturi (vane, robineti s.a.) Certificate de calitate si conformitate;
5 Rame si capace camin Certificate de calitate si conformitate;
6 Instalatie pt. tratarea si purificarea apei pe baza de osmoza Certificate de calitate si conformitate;
inversa pentru minifabricuta de lapte Certificat de garantie
7 Grup pompare, alcatuit din pompa put forat si hidrofor Certificate de calitate si conformitate;
8 Bazine de stocare a apei Certificate de calitate si conformitate;
10 Beton diferite clasele Certificate de conformitate, buletine de
12 Caramida Certificate de calitate si conformitate ,
13 Mortare Certificate de calitate si conformitate ,
G Instalatii canalizare
1 Teava PVC pentru canalizare Certificate de calitate si conformitate;
2 Tub beton – camine vizitare Certificate de calitate si conformitate;
3 Pompe ape uzate Certificate de calitate si conformitate;
11

structurale
4 Fitinguri PVC si din materiale necorozive Certificate de calitate si conformitate;
5 Rigole betonate cu gratar din beton Certificate de calitate si conformitate;
6 Rame si capace camin Certificate de calitate si conformitate;
7 Pompe de evacuare, ape menajere, reziduale si dejectii Certificate de calitate si conformitate;
9 Ministatie de epurare Certificate de conformitate, buletine de
10 Beton toate clasele Certificate de conformitate, buletine de
12 Caramida Certificate de calitate si conformitate ,
13 Mortare Certificate de calitate si conformitate ,
- deferite resurse naturale, energie sau combustibili :

o apa obtinuta dintr-o captare tip “put forat”, cu adancimea de 45 – 50m;
o energie electrica obtinuta de la furnizorul de energie S.C. CEZ Vanzare SA;
o benzina si motorina necesara pentru transportul materialelor.
- In prima etapa de realizare a constructiilor aferente investitiei propriu zise, pot rezulta, in diferite
cantitati, o serie diversificata de out-put-uri, asfel :
- deseuri lemnoase;
- deseuri din fier si otel;
- deseuri de materiale plastic si sticla;
- deseuri amestecate, din pamant si/sau demolari;
- alte tipuri de deseuri;
- ape tehnologice: menajere si reziduale;
- scurgerea accidentala in sol a uleiurilor si combustibililor;
- cresterea nivelului de zgomot (ca sursa poluatoare intangibila).
Nota : In aceasta etapa, intreaga responsabilitate pentru evacuarea din cadrul perimetrului santierului,
cat si gestionarea corespunzatoare a diferitelor deseuri rezultate, revine firmei constructoare care va realiza
lucrarile de constructii si instalatii din cadrul investitiei.
- In cadrul explatarii fermei, dupa punerea in functiune:

o In cadrul fermei de vaci , sunt necesare urmatoarele categorii de in-put-uri, si out-put-uri, asfel :
12

structurale
- in desfasurarea activitatiilor din grajdul de vaci, sunt necesare cu prponderenta, urmatoarele in-
put-uri :
o furaje necesare pentu hrana animalelor : lucerna/fan, porumb boabe, sfecla, concentrate;
o deferite resurse naturale, energie si combustibili : apa pentru adapat, apa pentru spalat si
igienizat grajdul pentru vaci si a instalatiei pentru muls, energie electrica, benzina si
motorina pentru transportul si aprovizionarea cu furaje;
o produse dezinfectante : detergenti pentru spalat si dezinfectat spatile din grajd si a
instalatiilor de muls;
o substante medicamentoase pentru uz veterinar : substante dezinfectante necesare inainte de
inceperea mulsului, diferite medicamente pentru tratarea animalelor;
o echipament de protectie complet pentru lucratorii grajdului pentru vaci si a medicului
veterinar;
o resurse financiare necesare derularii activitatii.
- ca urmare a desfasurarii activitatiilor din grajdul de vaci cat si anexele aferente acestuia
(depozitul de furaje, platform de depozitare a gunoiului de grajd si fosa septica vidanjabila care
deserveste strict activitatea desfasurata in cadrul grajdului pentru vaci), rezulta cu
propnderenta, urmatoarele out-put-uri :
o produsul alimentar de baza : laptele obtinut;
o cresterea efectivelor : nasterea si cresterea viteilor;
o diferite deseuri solide menajere si de productie: din lemn si metalice, ambalaje din plstic,
sticla si carton, produse de uz veterinar;
o deseuri de origine animala: avortoni si animale moarte;
o dejectii animale : gunoi de grajd (cu cele doua componente, cea semi-solida si cea lichida);
o apele tehnologice : apa reziduala care rezulta ca urmare a spalarii si igienizarii grajdului de
vaci si a instalatiei pentru muls;
o consumurile energetice si de combustibil, necesare desfasurarii activitatiilor din cadrul
grjdului de vaci si al anexelor (cuantificabile in costuri care se rasfrang si influenteaza
costurile legate de cresterea si eploatarea animalelor);
o costuri economice: salriile personalului angajat.
o In cadrul “minifabricutei” de procesare a laptelui, sunt necesare urmatoarele categorii de in-put-uri,

si out-put-uri, asfel :
- in desfasurarea activitatiilor din cadrul “minifabricutei” de procesare a laptelui, sunt necesare
cu prponderenta, urmatoarele in-put-uri :
o produsul alimentar de baza : laptele care va intra la procesare;
o deferite resurse naturale, energie si combustibili : apa pentru igienizarea personalului care
lucreaza in cadrul “minifabricutei”, apa pentru spalat si igienizat spatiul interior al
“minifabricutei” si a instalatiilor pentru procesarea laptelui, energie electrica necesara
pentru functionarea “minifabricutei” , benzina si motorina pentru transportul si
aprovizionarea cu produsele procesate obtinute (pentru distributie) si cu diferitele ambalaje
necesare (pungi, ambalaje, cutii din plastic si carton) s.a.;
o substante de laborator : pentru analiza calitatii laptelui si a produselor procesate obtinute;
13

structurale
o produse dezinfectante : sapun pentru igienizarea lucratorilor din cadrul minifabricutei” si a

medicului veterinar, clor, cloramina si detergenti pentru spalat si dezinfectat spatile din
interiorul “minifabricutei” si a instalatiilor pentru procesarea laptelui;
o medicamente si istrumentar pentru uz veterinar: utilizate in cadrul cabinetului medicului
veterinar cat si in cadrul laboratorului;
o echipament de protectie complet pentru personalul angajat al “minifabricutei”, pentru
laborant si pentru medicul veterinar;
o resurse financiare necesare derularii activitatii.
- ca urmare a desfasurarii activitatiilor din cadrul “minifabricutei” de procesare a laptelui,
rezulta cu propnderenta, urmatoarele out-put-uri :
o produsele alimentare procesate: lapte pasteurizat ambalat, lapte degresat, smantana s.a.;
o diferite deseuri solide menajere si de productie: din lemn si metalice, ambalaje din plstic,
sticla si carton, produse de uz veterinar;
o apele tehnologice: apa menajera si reziduala care rezulta ca urmare a activitatilor
desfasurate in cadrul “minifabricutei” (apa pentru igienizarea personalului care lucreaza in
cadrul “minifabricutei”, apa pentru spalat si igienizat spatiul interior al “minifabricutei” si a
instalatiilor pentru procesarea laptelui);
o consumurile energetice si de combustibil, necesare desfasurarii activitatiilor din cadrul
“minifabricutei” (cuantificabile in costuri care influenteaza costul de productie al
produselor finite);
o costuri economice: salriile personalului angajat.
Cerinta 4 : - descrierea fluxurilor tehnologice;

Raspuns 4:
Fluxul tehnologic si procesele tehnologice de executie a constructiilor nu ridica probleme deosebite
inscriindu-se in categoria proceselor normale de constructie.
Astfel, tehnologiile de realizare sunt clasice si presupun urmatoarea abordare si succesiune a etapelor:
• Amenajarea incintei, nivelarea simpla cu utilaje terasiere a terenului
• Asigurarea retelor exterioare de utilitati (electricitate, apa si canalizare), prin realizarea traseelor si
bransamentelor;
• Sapatura generala pentru fundatie executata mecanizat
• Cofrarea si pregatirea terenului de fundare
• Turnarea betonului in fundatii
• Realizarea elevatiilor prin cofrare, montare armatura, turnarea betonului
• Realizarea lucrarilor de izolatii a fundatiilor
• Realizarea umpluturilor si compactarea acestora
• Realizarea structurii metalice a constructiilor
• Realizarea celorlalte elemente succesive ale structurii de rezistenta
• Realizarea inchiderilor perimetrale din panouri sandwich
• Realizarea lucrarilor de instalatii interioare
• Montarea tamplariei
• Realizarea sarpantelor metalice si a invelitorilor din panouri sandwich
14

structurale
• Realizarea finisajelor interioare si exterioare

• Realizarea lucrarilor de amenajari exterioare si replantare a spatiilor verzi
In cadrul explatarii fermei, dupa punerea in functiune:

A) Fluxul tehnologic standard in cadrul fermei de vaci :
Fluxul tehnologic, in orice domeniu de activitate, inclusiv in fermele de animale, trebuie sa se refere
la:
- activitatile ce se desfasoara;
- durata acestor activitati;
- succesiunea lor.
De aceea in cazul fermelor de vaci de lapte, indiferent de dimensiunea lor, fluxul tehnologic trebuie
stabilit astfel incat activitatile, durata si succesiunea lor sa fie in concordanta cu cerintele biologice ale
animalelor ce se exploateaza, favorizand mentinerea reflexelor conditionate. In plus, datorita specificului
activitatii in fermele de vaci de lapte, pe langa confortul biologic al animalelor, fluxul tehnologic trebuie sa
vizeze si posibilitatile concrete de derulare a lucrarilor.
Activitatile ce trebuie desfasurate intr-o ferma de vaci de lapte, indiferent de dimensiunea ei, se
stabilesc pornind de la fluxul tehnologic care la randul sau, se stabileste pornind de la cerintele biologice ale
animalelor si de la scopul urmarit in exploatare. Sunt vizate in primul rand cerintele nutritionale, confortul
biologic, particularitatile reproductiei etc., iar in al doilea rand sunt vizate cerintele biologice privind secretia
si ejectia laptelui si cerintele de calitate ale laptelui proaspat muls. Datorita faptului ca laptele este un produs
organic perisabil, fluxul tehnologic va trebui astfel stabilit incat, mulsul, colectarea, depozitarea si livrarea
laptelui sa se poata face fara a fi depreciata calitatea sa.
In stabilirea fluxului tehnologic trebuie avut in vedere ca, pe parcursul a 24 ore, o vaca trebuie sa
ingere cca 0,8 kg SU pentru un litru de lapte produs, ca trebuie mulsa de cel putin doua ori la interval de 12
ore intre mulsori, ca trebuie sa se odihneasca pentru a favoriza rumegarea, digestia ruminala si secretia
laptelui si ca trebuie sa se miste (plimbarea zilnica), pentru a favoriza stimularea proceselor neuro-endocrine.
Pentru a putea fi executate in timp util, activitatile cuprinse in fluxul tehnologic trebuie sa se
desfasoare intre orele 5-11 si 15-20, rezervand intervalele dintre 20-5 si 11-15 pentru repausul fiziologic al
animalelor (necesar pentru rumegare, digestia ruminala si secretia laptelui).
Fluxul tehnologic trebuie sa inceapa cu curatenia sumara a standului de odihna si a trenului posterior al
animalului.
In spatiul interior al grajdului, vacile sunt conduse catre spatiul destinat mulsului, prin culoarele de
circulatie ale grajdului. Este prevazut un traseu special pentru aducerea vacilor spre spatiul de muls si
intoarcerea lor la standurile de hrana si odihna, acesta fiind dirijat cu panouri metalice si porti din teava
zincata.
Dupa derularea acestor etape, urmeaza pregatirea pentru mulsul de dimineata.
Aceasta se refera la pregatirea celor 2 agregate mobile de muls, fiecare cu minim 2 unitati de muls si a
ustensilelor de muls (agregatele mobile de muls, bidoane etanse sterile), care au fost spalate si dezinfectate in
seara zilei precedente (imediat dupa mulsul de seara).
Operatorul/-ri care executa mulsul vacilor isi imbraca echipamentul de protectie sanitara a laptelui
rezervat special a fi purtat doar in timpul mulsului, isi spala mainile si pregateste cele necesare igienizarii
ugerului (apa calda, prosop pentru fiecare vaca in parte, sau de unica folosinta, vasul de premulgere, solutia
dezinfectanta pentru mameloane, tifon curat si uscat pentru strecurarea laptelui etc.).
Inainte si dupa muls se efectueaza spalarea, dezinfectia si uscarea mameloanelor.
15

structurale
Asadar, mulsul fiecarei vaci trebuie sa debuteze cu spalarea si stergerea ugerului, premulgerea si
masajul ugerului, masaj ce trebuie urmat de mulsul propriu-zis dupa cel mult un minut, pentru ca acesta sa se
poata incadra in timpul de actiune al ocitocinei.
Mulgerea mai multor vaci trebuie sa aiba loc in aceeasi ordine si la aceeasi ora, pentru a favoriza
mentinerea reflexelor conditionate. In timpul mulsului nu trebuie efectuate alte activitati, si in primul rand, nu
trebuie administrate furaje fibroase, care maresc nivelul de pulberi din adapost si furaje insilozate, care emana
mirosuri, pentru a nu se deprecia calitatea laptelui proaspat muls. Trebuie evitati factorii de stres de orice
natura (zgomote, bruscari si loviri ale animalelor etc.), deoarece acestea au efect inhibitor asupra ejectiei
laptelui.
Dupa muls, laptele se introduce in bidoanele de muls dupa o prealabila strecurare, bidoane ce trebuie
acoperite cu capace si scoase din adapost, pentru a evita contactul cu germenii, praful si mirosurile din
adapost, urmand ca dupa aceea sa fie racit. Cu cat timpul de scadere a temperaturii laptelui, de la 37 grade
Celsius la cca 5 grade Celsius este mai scurt, cu atat creste sansa de a obtine un lapte cu o incarcatura
bacteriana mai scazuta (numar redus de germeni).
Dupa scoaterea laptelui din adapost se administreaza primul sortiment de furaj prevazut in ratia zilnica.
Este de preferat ca acesta sa fie fan/lucerna de foarte buna calitate (sa aiba consumabilitate mare)
pentru a permite ca, in scurt timp sa poata fi administrate celelalte furaje inclusiv concentratele. Referitor la
acestea, trebuie mentionat ca, alegerea tipului de concentrate este conditionata de tipul de furaj de volum,
pentru a realiza raportul energo-proteic al ratiei. In cazul furajelor de volum proteice (lucerna sau trifoi sub
forma de masa verde, fan sau sub forma insilozata) sunt indicate concentratele energetice (cereale) iar in cazul
furajelor de volum energetice (graminee: porumb, iarba de Sudan, pajiste naturala sub forma de masa verde,
uscata sau insilozata) sunt indicate concentratele proteice (tarate de grau, sroturi etc.). Cand sunt utilizate
concentratele energetice (cereale bogate in amidon usor fermentabil) acestea trebuie administrate in mod
fractionat, in mai multe reprize, de preferinta nu mai mult de 2 kg la o administrare. Cantitatea zilnica de
concentrate trebuie stabilita in functie de productia zilnica de lapte (circa 100-250 g/litru in cazul productiilor
medii si circa 300-400 g/litru in cazul productiilor mari), dar trebuie avut in vedere sa nu depaseasca 50% din
substanta uscata a ratiei. In cazul vacilor cu productii medii de lapte (pana la 2 l/zi) raportul optim este de 40%
concentrate/60% furaje de volum (exprimata in SU). Este indicata o oarecare alternanta intre concentrate si
fibroase pentru a favoriza digestia ruminala.
Urmeaza igienizarea ustensilelor utilizate la muls. Aceasta incepe cu o prespalare cu apa la 40 grade
Celsius, pentru a evita arderea depunerilor de natura proteica, care este urmata de spalarea propriu-zisa cu apa
la 80-85 grade Celsius si care se incheie cu o clatire cu apa rece. Alegerea detergentului se va face in functie
de natura depunerilor. Pentru indepartarea depunerilor de grasime si proteine sunt recomandati detergentii
alcalini, iar pentru indepartarea depunerilor minerale (in special de calciu) sunt recomandati detergenii acizi .
Acesti detergenti nu trebuie utilizati simultan pentru ca se neutralizeaza reciproc. Ei vor fi utilizati alternativ
iar frecventa utilizarii detergentilor acizi va fi stabilita la nivelul depunerilor de calciu pe bidoane, nivel
dependent de duritatea apei folosite.
Este bine ca aceste activitati sa fie executate pana in jurul orei 8, cand animalele trebuie scoase fie in
padoc, unde sa primeasca cca 50% din furajul de volum si unde sa realizeze miscarea zilnica necesara, fie la
pasune. Atat in padoc cat si pe pasune vacile de lapte trebuie sa aiba asigurata o sursa de apa potabila, curata si
rece care sa permita adaparea la discretie si sa aiba asigurata umbra necesara unei odihne corespunzatoare.
Dupa scoaterea animalelor din adapost trebuie efectuata curatenia, care consta in evacuarea dejectiilor
si a tuturor resturilor de natura organica ce pot constitui mediu nutritiv pentru microorganismele ce populeaza
in mod obisnuit mediul inconjurator.
16

structurale
In timpul ce urmeaza trebuie executate activitatile de aprovizionare cu materii si materiale (furaje etc.),
tratamente, diferite actiuni zootehnice (lotizari, inmatriculari, cantariri etc.) si altele in functie de necesitati.
Dupa furajare animalele trebuie sa se odihneasca intr-un loc curat, uscat, racoros, lipsit de insecte si de
zgomote.
In cazul vacilor aflate in debutul lactatiei si care au productii de lapte de peste 40 litri/zi se poate
practica o a treia mulsoare (la pranz) acolo unde este posibil. insa, datorita dificultatilor de ordin organizatoric
pe care le genereaza a treia mulsoare, se poate renunta la ea cu conditia ca, mulgerea realizata in 2 reprize
(dimineata si seara) sa permita vidarea totala si rapida a glandei mamare si sa stimuleze secretia laptelui.
A doua mulsoare trebuie executata la un interval de 12 ore fata de prima. Inainte de pregatirea pentru
muls animalele trebuie introduse in adapost, unde primesc furaje / borhot de bere si/sau concentrate.
Operatiunile legate de pregatirea pentru muls, mulsul propriu-zis, colectarea laptelui, spalarea si
dezinfectarea ustensilelor de muls sunt aceleasi si se decurg in aceeasi ordine.
In cazul vacilor care au fost la pasunat, dupa muls se poate administra un supliment de hrana (masa
verde sau fan). Cele care au fost furajate la padoc li se administreaza a doua jumatate din furajul de volum
prevazut de ratia furajera.
Este indicat ca, pe timp de noapte vacile sa stea tot in padoc urmand a fi introduse in adapost a doua zi
dimineata, in vederea pregatirii pentru muls. Acest procedeu trebuie aplicat atat cat permit conditiile
meteorologice. Pe timp de iarna vacile raman in adapost dupa mulsul de seara, iar scoaterea in padoc pe timp
de zi poate fi anulata doar in zilele in care conditiile meteorologice sunt potrivnice.
Fermele mici si mijlocii se diferentiaza de cele mari prin numarul de animale supuse exploatarilor si
prin forma de proprietate. Avantajul lor consta in faptul ca volumul de lucrari este mai redus si ca poate creste
gradul de exactitate in executia activitatilor, ceea ce permite o imbunatatire a ingrijirii si o marire a
rentabilitatii exploatarii.
B) Fluxurile tehnologice derulate in cadrul “minifabricutei” pentru prelucrarea laptelui, se refera
la :
Fluxul tehnologic pentru laptele integral:
Laptele muls cu ajutorul agregatelor mobile, colectat in bidoane este introdus in tancul de racire.
Ulterior, laptele este introdus în dozatorul gravitaţional, prin manevrarea robinetului superior. După
umplerea dozatorului se închide robinetul superior şi se deschide robinetul inferior, efectuându-se umplerea
pungii. Se repetă ciclul de umplere a pungilor cu lapte care sunt lipite cu ajutorul dispozitivului de lipire.
Lipirea se face individual, prin introducerea capătului liber al pungii între fălcile dispozitivului de
lipire termică şi prin acţionarea pedalei acestuia.
După lipire, pungile sunt introduse în suportul (coşul) de susţinere şi manipulare, apoi se procedează la
poziţionarea acestora pe orizontală pentru a verifica dacă lipirea a fost executată corect.Dacă se constată că
lipitura nu etanşează perfect şi laptele se scurge, se repetă lipirea.
Conform schemei tehnologice, laptele proaspăt, ambalat în pungi este introdus în cuva cu apă caldă. Se
acţionează întrerupătorul de pornire a ciclului de încălzire şi se menţine laptele la temperatura de 70 0 C, timp
de 30 minute, cu ajutorul tabloului de control şi menţinere automată a temperaturii, cu control digital al
timpului de pasteurizare. Se menţine şarja de pungi până la declanşarea dispozitivului sonor de avertizare a
terminării ciclului, după care pungile sunt scoase şi trecute imediat în secţia/cuva de răcire.
Procesul de sterilizare prin şoc termic este completat in sectia de racire, menţinându-se pungile în apă
rece, la temperatura de 0-50 C, până când temperatura laptelui ajunge la 6-8 0 C.Operaţiunea durează 30 de
minute. După încheierea ciclului de răcire, semnalizat de alarma de la secţia de sterilizare, pungile sunt scoase
din cuva de răcire, eliberandu-se locul pentru şarja următoare.
17

structurale
Pungile sunt aşezate în navete de plastic şi depozitate imediat în camera frigorifică (la o temperatură
0
de 0-5 C).
Fluxul tehnologic pentru lapte degresat si smantana
Laptele muls cu ajutorul agregatelor mobil, colectat in bidoane este introdus in tancul de racire.
Ulterior, laptele încălzit la temperatura optimă se deversează în bazinul de stocare din care curge apoi
în separatorul de smântână. Separatorul de smântână este amplasat pe o masă din oţel inoxidabil pentru
industria alimentară.
Laptele smântânit curge direct în bazinul de normalizare (confecţionat din otel inoxidabil pt. industria
alimentară 4.301).
Normalizarea laptelui cu conţinutul de grăsime dorit se realizează prin amestecarea laptelui integral cu
lapte smântânit. Calculul normalizării se poate face prin metoda pătratului lui Pearson (regula amestecurilor),
sau pe baza unor formule de bilanţ.
Laptele normalizat este adus prin intermediul unei pompe pentru lapte în rezervorul Secţiei de
ambalare.
Ulterior, laptele este introdus în dozatorul gravitaţional, prin manevrarea robinetului superior. După
umplerea dozatorului se închide robinetul superior şi se deschide robinetul inferior, efectuându-se umplerea
pungii. Se repetă ciclul de umplere a pungilor cu lapte care sunt lipite cu ajutorul dispozitivului de lipire.
Lipirea se face individual, prin introducerea capătului liber al pungii între fălcile dispozitivului de
lipire termică şi prin acţionarea pedalei acestuia.
După lipire, pungile sunt introduse în suportul (coşul) de susţinere şi manipulare, apoi se procedează la
poziţionarea acestora pe orizontală pentru a verifica dacă lipirea a fost executată corect.Dacă se constată că
lipitura nu etanşează perfect şi laptele se scurge, se repetă lipirea.
Conform schemei tehnologice, laptele proaspăt, ambalat în pungi este introdus în cuva cu apă caldă. Se
acţionează întrerupătorul de pornire a ciclului de încălzire şi se menţine laptele la temperatura de 70 0 C, timp
de 30 minute, cu ajutorul tabloului de control şi menţinere automată a temperaturii, cu control digital al
timpului de pasteurizare. Se menţine şarja de pungi până la declanşarea dispozitivului sonor de avertizare a
terminării ciclului, după care pungile sunt scoase şi trecute imediat în secţia/cuva de răcire.
Procesul de sterilizare prin şoc termic este completat in sectia de racire, menţinându-se pungile în apă
rece, la temperatura de 0-50 C, până când temperatura laptelui ajunge la 6-8 0 C.Operaţiunea durează 30 de
minute. După încheierea ciclului de răcire, semnalizat de alarma de la secţia de sterilizare, pungile sunt scoase
din cuva de răcire, eliberandu-se locul pentru şarja următoare.
Pungile sunt aşezate în navete de plastic şi depozitate imediat în camera frigorifică (la o temperatură
0
de 0-5 C).
Cerinta 5 : - cai noi de acces sau schimbari a celor existente (modul de acces in zona obiectivului);
Raspuns 5:
In privinta cailor de acces, care se vor realiza pentru sistematizarea pe verticala, situatia este
urmatoarea :
o amplasamentul fermei, beneficiaza de un acces direct si facil din DS117 si DS136, pe doua dintre
laturile sale;
o drumul de acces si aleile pietonale care fac legatura intre constructiile din cadrul fermei cat si
legatura dintre constructii si DS 117 si DS 136, au o suprafata totala de Sc=540,0mp (adica aprox.
90ml de cale de acces carosabila de incinta si aprox. 120 ml de alei pietonale betonate);
18

structurale
o asezarea cladirilor si utilitatilor pe amplasament, este judicioasa, respecandu-se fluxurile optime de

circulatie in incinta, distantele necesare fata de vecinatati, cat si normele de protectia a mediului
Cerinta 6 : - detalii privind alternativele luate in considerare (motívele pentru care a fost aleasa locatia
propusa prin proiect, comparativ cu alta locatie);
Raspuns 6:
Alternativele analizate se refera la :
1. Alternativa cu impact socio-economic negativ - nerealizarea investitiei – solutie
nerecomandata, intrucat nerealizarea unei asfel de investitii, a generat in timp urmatoarea stare de
fapt :
o slaba dezvoltare economica a comunitatii si a zonei din care face parte aceasta;
o slaba valorificare a produselor agricole;
o slaba capacitate de colectare si de valorificare a laptelui;
o lipsa unui spatiu dotat la standarde europene, necesar pentru prelucrarea laptelui si obtinerea unor
produse din lapte la un nivel calitativ superior ;
o lipsa locurilor de munca;
2. Alternativa cu impact socio-economic pozitiv - realizarea investitiei – solutie recomandata

intrucat :
o se realizeaza o investitie la standarde europene, cu beneficii directe asupra cresterii economice a
comunei si a zonei, dar si a vietii locuitorilor din zona;
o se creaza noi locuri de munca;
o se creaza un spatiu adecvat pentru cresterea animalelor si prelucrarea laptelui;
o creşte capacitatea de prelucrare şi de valorificare a laptelui;
o creşte siguranţa alimentară;
o realizarea investitiei, va contribui la imbunatatirea conditiilor de mediu ale zonei;
Asadar, avantajele realizarii unei asfel de investitii are un impact pozitiv direct :
1.pentru producători, intrucat :
 creşte capacitatea de prelucrare şi de valorificare a laptelui;
 cresc veniturile obţinute şi implicit, nivelul de trai;
 exista posibilitatea dezvoltarii fermei, prin reinvestirea profitului obţinut.
2.pentru consumatori, intrucat :
 creşte siguranţa alimentară;
 scade pretul produselor, prin eliminarea intermediarilor dintre producator şi consumator.
3.pentru economie, intrucat :
 se realizeaza o transparenţa cu privire la activitatea fiscală a firmei;
 creste numarul locurilor de muncă;
 dezvoltarea zonelor în care se realizează investiţiile.
3. Alternativa de amplasament
Decizia de amplasare a fermei de vaci pe amplasamentul ales, s-a luat in baza unei analize
temeinice si complexe, care sa raspunda la urmatoarele cerinte :
19

structurale
- amplasamentul sa fie suficient de mare, pentru a permite desfasurarea in bune conditii a tuturor
activitatilor aferente fermei de vaci, conform tehnologiilor concepute;
- amplasamentul sa aiba o suprafata aproape orizontala cu foarte mici declivitati si pe cat posibil sa
aiba o panta lina, uniforma, de 1-3%, cu expunere spre sud, sud-est si sud-vest, pentru a asigura o buna
expunere la soare si o colectare eficienta a precipitatiilor;
- cota generala a amplasamentului sa fie sub nivelul terenurilor invecinate, pentru a se evita scurgerile
de apa si a dejectiilor spre acestea;
- amplasamentul sa nu fie inundabil, intelegand prin aceasta ca punctul cel mai decliv al
amplasamentului trebuie sa depaseasca cu minimum 0,5 m nivelul maxim posibil al apelor curgatoare din
zona, iar coeficientul de risc nu trebuie sa fie mai mare de 1% pentru complexe si de 2% pentru ferme;
- terenul sa fie stabil, avand solul cu permiabilitate mare, capacitate de retinere a apei si capilaritate
reduse;
- terenul sa aiba nivelul apei freatice la minimum 2,0 m – 3,0 m adancime;
- terenul sa fie salubru, neancarcat cu deseuri de orice natura;
- amplasamentul nu este asezat in vai stramte, neinsorite, umede, cu ceata persistenta sau in apropierea
apelor statatoare, favorabile dezvoltarii insectelor hematofage;
- amplasamentul este protejat de vanturile dominante reci si de inzapeziri, in care sens se aleg pantele
opuse ale acestora;
- amplasamentul a fost astfel ales incat vantul dominant sa nu antreneze gazele odorante spre
localitatile limitrofe;
- amplasamentul a fost astfel ales incat sa aiba in apropiere terenuri pentru pasuni si culturi furajere;
- amplasamentul a fost astfel ales incat sa beneficieze de surse de energie electrica (dar fara ca ferma
sa fie traversata de retele de inalta tensiune);
- amplasamentul a fost astfel ales incat sa aiba in apropiere statii de transformare a energiei electrice si
cai de comunicare (dar nu mai aproape de 22 m de sosele nationale, 20 m de sosele judetene si 18 m de
drumuri comunale);
- amplasamentul a fost astfel ales incat sa fie la distante asiguratoare de sursele de poluare organizate
permanente (combinate chimice, metalurgice, termocentrale s.a.);
- amplasamentul a fost astfel ales incat sa nu fie traversat de drumuri publice, conducte de gaze sau de
canalizare publica;
- pozitionarea in cadrul amplasamentului a tuturor capacitatilor fizice de productie, sa se afle la
distante limita minime corespunzatoare, fata de zonele de locuit.
4. Alternativa tehnica
Soluţiile tehnice alese, in vederea realizarii investitiei, se înscriu in cele mai bune tehnici în domeniu şi
respectă legislaţia în domeniu, prezintă riscuri minime asupra factorilor de mediu şi costuri echilibrate.
Cerinta 7 : - detalii privind organizarea de santier;

Raspuns 7:
In ceea ce priveste organizarea de santier sunt de mentionat urmatoarele aspecte :
1. In etapa premergatoare inceprii lucrarilor din cadrul investitiei, beneficiarul va fi preocupat de
rezolvarea asigurarii anumitor utilitati, asfel :
- va face demersurile necesare in vederea primirii autorizarilor necesare de la furnizorul
zonal de electricitate, S.C. CEZ SA, pentru deschiderea unei partide de curent pe amplasament;
20

structurale
- va realiza lucrarile necesare pentru captarea de apa, prin intermediul unui put forat, cu
adancimea de 40 – 50m;
- in cadrul fazei intocmirii PT+DDE, beneficiarul va solicita firmei de proiectare sa
intocmeasca si documentatia specifica pentru un PTOS (proiect tehnic pentru organizarea de santier) si va
obtine de la autoritatea locala autorizarea corespunzatoare.
2. Odata cu desemnarea firmei de constructii care va realiza investitia si deci odata cu inceperea
lucrarilor de construire propriu zise, beneficiarul va pune la dispozitia firmei de constructii, urmatoarele :
- terenul necesar si corespunzator, pe care firma de constructii va realiza lucrarile
efective
pentru organizarea de santier. Terenul ales se va afla in spatiul interior a proprietatii pe care o detine
beneficiarul, iar acesta de comun acord cu constructorul vor stabilii locul corespunzator pentru amplasarea
organizarii de santier, asfel incat aceasta sa nu afecteze caile de comunicatii ale localitatii si sa fie, pe cat
posibil, in apropierea utilitatilor;
- utilitatile, cu privire la sursa de electicitate si sursa de apa, pe care le va primi pe baza
de proces-verbal.
Asadar, responsabilitatea realizarii organizarii de şantier, revine in exclusivitate firmei de constructii si

odata cu incheierea procesului verbal de predare-primire al amplasmentului si al ordinului de incepere al
lucrarilor, firma de constructii va prelua si va fi direct si pe deplin raspunzatoare pentru intreaga activitate pe
care o va desfasura in cadrul santierului nou creat.
Beneficiarul, va fi obligat sa deconteze firmei de constructii, in baza justificarilor corespunzatoare si a
unui deviz de lucrari, toate lucrarile pe care firma de constructii le va realiza pentru acest aspect si in special
acele lucrari care, dupa incheierea lucrarilor din cadrul investitiei, la momentul desfintarii organizarii de
santier, vor ramane definitive pe amplasament.
Pe langa rolul de “adminstrare” si “depozitare”, pe care-l are cu preponderenta realizarea unei
“organizari de santier”, mai are si un alt rol de o deosebita importanta, acela de a restrange si de a focaliza
intr-un spatiu limitat si bine determinat, anumite riscuri legate de contaminarea accidentala a mediului.
Anumite conditii necesar a fi îndeplinite în timpul organizării de şantier
- Organizarea de santier privind realizarea proiectul de investitii se va efectua astfel incat se vor respecta
prevederile STAS 12574/87-privind conditiile de calitate a aerului.
- Executarea lucrarilor de investitii se va face cu respectarea amplasamentului, a documentatiei tehnice
depuse, a normativelor si prescriptiilor tehnice privind realizarea unui astfel de obiectiv.
- Activităţile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vânt puternic sau se va proceda la
umectarea suprafeţelor sau luarea altor măsuri (ex.împrejmuire cu panouri, acoperirea solului decopertat
şi depozitat temporar, etc.) în vederea reducerii dispersiei pulberilor în suspensie în atmosferă;
- Este interzisă parasirea incintei organizării de şantier, cu rotile autovehiculelor şi/sau caroseria murdară;
- Materialele fine (pamant, balast, nisip) se vor transporta in autovehicule prevăzute cu prelate pentru
împiedicarea imprastierii acestora pe partea carosabila;
- Nu se va degrada mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel;
- Pe parcursul executarii lucrarilor de constructii nu se vor taia arbori si nu vor fi afectate spatiile verzi;
Principalele masuri si categorii de lucrari si dotari pe care firma de constructii le va efectua in
vederea realizarii organizarii de santier, vor fi :
21

structurale
- caile de acces catre santier si locul unde se va amplasa terenul pentru organizarea de santier, se vor
realiza direct fie din DS117si/sau DS136;
- realizarea unei imprejmuiri demontabila nedefinitiva, a terenului pe care se va realiza organizarea de
santier;
- accesul în incintă se va face prin două porţi, una pentru personal şi cealaltă pentru maşini;
- se va realiza o platforma balastata si foarte bine compactata;
- organizarea de santier se va realiza la distanta, fata de unele categorii de apa din zona (fantani cu apa
potabila, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.)
- bransamentul la utilitatile existente (energie electrica si apa);
- amplasarea unui container pentru biroul sefului de santier;
- amplasarea unui container pentru personalul muncitor, dotat corespunzator cu spatiu pentru vestiar,
spatiu pentru luat masa, spatiu pentru dusuri, posibilitate de racordare la sursa de apa si rezervor de stocare, cu
instalatie de purificare si recirculare a apei menajere rezultate, existand posibilitatea vidanjarii la fata locului
sau inlocuirii acestuia cand se umple si transportul celui plin la statia de epurare din Craiova;
- amplasarea a doua WC-uri ecologice, avand posibilitatea de racordare la sursa de apa si rezervor de
stocare, cu instalatie de purificare si recirculare a apei menajere rezultate si existand posibilitatea vidanjarii la
fata locului sau inlocuirii acestuia cand se umple si transportul celui plin la statia de epurare din Craiova; ;
- organizarea unor spatii corespunzatoare, necesare depozitării temporare a materialelor si luarea
masurilor specifice pentru conservare pe timpul depozitării si evitarii degradarilor si sustragerilor ;
- organizarea unui spatiu corespunzator in care se vor amplasa europubele pentru depozitarea
deseurilor rezultate in santier, care prin grija firmei de constructii vor fi gestionate corespunzator, fiind
transportate la o groapa de gunoi autorizata, incheindu-se in acest sens un contract cu o firma de salubritate
autorizata;
- se vor lua masurile necesare specifice privind protecţia şi securitatea muncii, precum si de prevenire
si stingere a incendiilor (punct PSI), decurgand din natura operaţiilor şi tehnologiilor de construcţie cuprinse
în documentaţia de execuţie a investiei;
- se vor intocmi grafice de esalonare a executiei lucrarilor ;
- se vor asigura uneltele, utilajele şi mijloacele necesare pentru realizarea lucrarilor;
Materialele de construcţie cum sunt caramizile, nisipul, balastul se vor putea depozita şi în incinta
proprietăţii, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie.
Materialele de construcţie care necesită protecţie contra intemperiilor se vor putea depozita pe timpul
execuţiei lucrărilor de construcţie în incinta unei magazii provizorii.
Masuri de protectie a muncii
1.La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de sanatate si securitate a muncii prevăzute în
legislaţia în vigoare în special in Legea 319 din 2006 privind Sanatatea si Securitatea Muncii, HG 1425 din
2006 – privind Normele Metodologice privind aplicarea Legii 319 din 2006, precum şi Normele interne
specifice de protecţie a muncii pentru diferite categorii de lucrări.
2. Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate de
tehnologul executant, în care se vor detalia toate măsurile de protecţie a muncii. Se va verifica însuşirea fişelor
tehnologice de către întreg personalul din execuţie.
3. Dintre măsurile speciale ce trebuiesc avute în vedere se menţionează :
- zonele periculoase vor fi marcate cu placaje şi inscripţii;
- se vor face amenajări speciale (podine de lucru, parapeţi, dispozitive);
- toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare ;
22

structurale
- asigurarea cu forţă de muncă calificată şi care să cunoască măsurile de protecţie a muncii în vigoare
din “Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” ediţia 1993 cap. 1-41.
4. Se atrage atnţia asupra faptului că măsurile de protecţie a muncii prezentate nu au un caracter
limitativ, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor
accidente de munca, masuri prevăzute si în “Normele specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii
de lucrări”.
Masuri si reguli de protectie la actiunea focului, necesar a fi respectate in cadrul santierului:
1. Normele de protecţie contra incendiilor se stabilesc în funcţie de categoria de pericol de incendiu a
proceselor tehnologice, de gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie, precum şi de sarcina
termică a materialelor şi substanţelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite
conform reglementărilor tehnice C3000 – 94.
2. Organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a evacuării persoanelor şi
bunurilor în caz de incendiu vizează în principal :
a. stabilirea în instrucţiunile de lucru a modului de operare precum şi a regulilor, măsurilor de
prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate în timpul executării lucrărilor;
b. stabilirea modului şi a planului de depozitare a materialelor şi bunurilor cu pericol de
incendiu sau explozie ;
c dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, necesare conform
normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora şi întreţinerea lor în perfectă stare de funcţionare;
d. organizarea alarmării, alertării şi a intervenţiei pentru stingerea incendiilor la locul de muncă,
precum şi constituirea echipelor de intervenţie şi a atribuţiilor concrete;
e.organizarea evacuării persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu precum şi întocmirea
planurilor de evacuare;
f. întocmirea ipotezelor şi a schemelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor la instalaţiile
cu pericol deosebit;
g. marcarea cu inscripţii şi indicatoare de securitate şi expunerea materialelor de informare cu
privire la împotriva incendiilor.
3. Înaintea începerii procesului tehnologic, muncitorii trebuie să fie instruiţi să respecte regulile de
pază împotriva incendiilor.
4. Pe timpul lucrului se vor respecta întocmai instrucţiunile tehnice privind tehnologiile de lucru,
precum şi normele de prevenire a incendiilor.
5. La terminarea lucrului se va asigura :
a. întreruperea iluminatului electric, cu excepţia celui de siguranţă ;
b. evacuarea din incintă a deşeurilor reziduurilor şi a altor materiale combustibile ;
c. înlăturarea tuturor surselor cu foc deschis;
d. evacuarea materialelor din spaţii de siguranţă dintre construcţie şi instalaţii.
6. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate şi montate conform standardelor
SRAS 297/1 şi STAS 297/2;
7. Depozitarea subansamblelor şi a materialelor se va face în raport cu comportarea la foc a acestora şi
cu condiţia de a nu bloca căile de acces la apă şi la mijloacele de stingere şi spaţiile de siguranţă.
8.Se interzice lucrul cu foc deschis la distanţe mai mici de 3 m. faţă de elementele sau materialele
combustibile fără luarea măsurilor de protecţie specifice (izolare, umectare, ecranare, etc.). Zilnic, după
terminarea programului de lucru, zona se curăţă de resturile şi deşeurile rezultate. Materialele şi substanţele
combustibile se depozitează în locuri special amenajate, făreă pericol de producere a incendiilor.
23

structurale
9. Pe timpul executării lucrărilor la şarpante şi învelitori combustibile, este interzis focul deschis sau
fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevăzute şi asigurate cu protecţiile necesare.
10. Şantierul trebuie să fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:
- găleţi din tablă, vopsite în culoarea roşie, cu inscripţia “galeata de - răngi de fier - 2 buc.
incendiu” - 2 buc.
- lopeţi cu coadă - 2 buc. - scara din trei segmente - 1 buc.
- topoare tarnacop cu coadă - 2 buc. - lada cu nisip de 0,5 mc - 1 buc.
- căngi cu coadă - 2 buc. - stingătoare portabile – 3 buc
Cerinta 8 : - surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu,
in faza de constructie, faza de exploatare: protectia calitatii apelor, protectia aerului, protectia impotriva
zgomotului, protectia solului (lucrari si dotari necesare), protectia asezarilor umane (distanta fata de asezarile
umane);
Raspuns 8:
In ceea ce priveste problematica surselor de poluanti, cat si a instalatiilor pentru retinerea, evacuarea si
dispersia acestora, sunt de mentionat urmatoarele aspecte :
- toate lucrarile de constructii si instalatii care se vor realiza, vor respecta obligatoriu cerintele de calitate
prevazute de Legea 10/1995, si anume:
a) rezistenta mecanica si stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igiena, sanatate si mediu;
d) siguranta in exploatare;
e) protectie impotriva zgomotului;
f) economie de energie si izolare termica.
- materialele utilizate, solutiile tehnice alese, cat si tehnologia aplicata in realizarea investitiei, sunt
unele moderne, generatoare de surse de poluanti intr-o proportie foarte mica, nesemnificativa, care pe
parcursul realizarii lucrarilor, nu vor afecta sub nici un aspect mediul inconjurator cu toate componentele sale
(calitatea apelor, calitatea aerului, calitatea solului, nivelul de zgomot, protectia asezarilor umane);
- pozitionarea la distante corespunzatoare a viitoarelor constructii, pe amplasament este o conditie si in
acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a factorilor de mediu
din zona;
- toate lucrarile de executie se vor desfasura fara afectarea domeniului public si se vor realiza numai cu
personal calificat;
- constructiile care se vor realiza nu vor afecta buna desfasurare a activitatilor din imediata vecinatate.
Asadar, sursele de poluanti identificate ca posibil sa apara intr-o masura mai mica sau mai mare,
in perioada realizarii constructiilor, sunt cele legate de emisiile de praf, nivelul de zgomot si scurgerile
accidentale in sol a uleiurilor si combustibililor.
Masurile, de ordin tehnic si tehnologic, care se vor lua pentru retinerea, evacuarea si dispersia
poluantilor, in faza de realizare a lucrarilor propriu zise, sunt urmatoarele :
1. Protectia calitatii apelor :
Facem precizarea ca, tehnologia utilizata pentru realizarea tuturor constructiilor din cadrul investitiei
(grajd pentru vaci, “minifabricuta” de procesare a laptelui, depozitul de furaje, platforma pentru dejectii, cele
doua fose septice vidanjabile, imprejmuirea si sistematizarea pe verticala – caile de acces rutiere si pietonale
din cadrul fermei), este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie “uscata”, care
24

structurale
utilizeaza intr-o proportie foarte mica apa din sursa de apa de pe amplasament, nu afecteaza panza de apa
freatica din zona si nici alte categorii de ape care se afla in zona (fantani, fagase de apa sezoniere, parauri,
balti, s.a.).
Pozitionarea la distante corespunzatoare a viitoarelor constructii, pe amplasament este o conditie si in
acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a panzei de apa freatica
din zona si nici a altor categorii de ape care se afla in zona (fantani, fagase de apa sezoniere, parauri, balti,
s.a.).
Apa din sursa de apa de pe amplasament se va utiliza cu preponderenta in cadrul “organizarii de
santier”, pentru igiena lucratorilor, diminuarea emisiilor de praf la momentul aprovizionarii si punerii in opera
a materialelor purverulente si in gramada (nisip, pietris, balast), in anumite conditii meteorologice, la
momentul realizarii sapaturilor la fundatiile constructiilor, si la amorsarea pompelor de beton in momentul
turnarii betonului in fundatii.
Pentru prepararea betoanelor utilizate la infrastructura (fundatiile) tututor constructiilor din cadrul
investitiei, nu se va utiliza apa din sursa de pe amplasament, intrucat acestea nu se vor prepara la fata locului,
fiind comandate si aprovizionate de la o statie de betoane specializata, transportul acestora realizandu-se cu
mijloace de transport speciale (cife de beton cu capcitati de 3, 5 sau 10 mc).
In timpul lucrarilor de construire, pot rezulta urmatoarele tipuri de ape reziduale :
- ape menajere, rezultate din utilizarea pentru igiena lucratorilor.
Acestea nu sunt in cantitati foarte mari si prin masurile luate in cadrul “organizarii de santier”, acestea
nu afecteaza deloc calitatea apelor din zona (panza de apa freatica din zona si nici alte categorii de ape
care se afla in zona - fantani, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.);
- ape tehnologice, rezultate in timpul procesului tehnologic de realizare a constructiilor din cadrul
investitiei.
Acestea sunt in cantitati foarte mici si pot aparea in urmatoarele situatii :
 apa utilizata in momentul realizarii fundatiilor constructiilor, fie pentru usurarea
realizarii sapaturilor manuale, prin inmuierea pamantului cand datorita conditiilor climatice secetoase, acesta
este foarte tare, fie pentru diminuarea emisiilor de praf in momentul realizarii acelorasi sapaturi manuale,
efectuate in aceleasi conditii secetoase. Apa utilizata este curata (din sursa de pe amplasament), nu este
utilizata in cantitati foarte mari, se va utiliza doar pentru aceste categorii de lucrari si doar daca situatia
meteorologica o va impune ca fiind necesara. Asadar, chiar daca aceasta apa se va infiltra in sol, nu va polua
deloc panza de apa freatica din zona si nici alte categorii de ape care se afla in zona (fantani, fagase de apa
sezoniere, parauri, balti, s.a.).
 apa utilizata la stropirea in vederea diminuarii emisiilor de praf la momentul
aprovizionarii si punerii in opera a materialelor purverulente si in gramada (nisip, pietris, balast). Apa utilizata
este curata (din sursa de pe amplasament), nu este utilizata in cantitati foarte mari, se va utiliza doar pentru
aceste categorii de lucrari si doar daca situatia meteorologica o va impune ca fiind necesara. Asadar, chiar
daca aceasta apa se va infiltra in sol, nu va polua deloc panza de apa freatica din zona si nici alte categorii de
ape care se afla in zona (fantani, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.).
 apa utilizata la amorsarea pompelor de beton in momentul turnarii betonului in
fundatii. Apa utilizata este curata (din sursa de pe amplasament), nu este utilizata in cantitati foarte mari si se
va utiliza doar pentru aceste categorii de lucrari. Apa tehnologica rezultata un va polua deloc panza de apa
freatica din zona si nici alte categorii de ape care se afla in zona (fantani, fagase de apa sezoniere, parauri,
balti, s.a.), intrucat prin tehnologia de realizarea a fundatiilor tuturor constructiilor din cadrul investitiei,
aceasta va fi impiedicata sa se infiltreze in sol. In timpul turnarii betonului, cofrajele fundatiilor izolate,
continuue si a peretilor tip diafragma de beton, vor fi hidroizolate cu folie impermeabila din PVC, care nu va
25

structurale
permite “laptelui” de ciment sa se scurga in afara cofragului, ajungand asfel sa polueze. Totodata, la partea
inferioara a placilor de beton de la cota +/-0.00 a constructiilor (grajdul pentru vaci, “minifabricuta” de
procesare a laptelui, depozitul de furaje, platforma pentru dejectii, cele doua fose septice vidanjabile), este
fixata o folie hidroizolatoare impermeabila din PVC, care nu va permite “laptelui” de ciment sa se scurga in
afara cofragului, ajungand asfel sa polueze. Mai punctam si aspectul tehnic deosebit de important, acela ca
nivelul cotei +/- a unora dintre constructiile realizate (grajdul pentru vaci, “minifabricuta” de procesare a
laptelui, depozitul de furaje, platforma pentru dejectii), se afla la 20 cm fata de cota terenului natural (C.T.N),
aspect care va contribui la impiedicarea scurgerilor de apa tehnologica, catre panza de apa freatica din zona.
2. Protectia calitatii aerului :

Tehnologia utilizata pentru realizarea tuturor constructiilor din cadrul investitiei (grajd pentru vaci,
“minifabricuta” de procesare a laptelui, depozitul de furaje, platforma pentru dejectii, cele doua fose septice
vidanjabile, imprejmuirea si sistematizarea pe verticala – caile de acces rutiere si pietonale din cadrul fermei),
este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie “curata”, care nu emana in
atmosfera cantitati semnificative de pulberi de praf, sau mirosuri.
Pozitionarea la distante destul de mari fata de vecinatati a viitoarelor constructii, este o conditie si in
acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a calitatii aerului din
zona.
In timpul lucrarilor de construire, pot rezulta urmatoarele tipuri de emisii in atmosfera :
- emisii tehnologice, rezultate in timpul procesului tehnologic :
Acestea sunt in cantitati destul de mici, pot aparea acidental sub influenta factorilor atmosferici (adieri
sau pale de vant, vartejuri, vijelii s.a.) si au o manifestare temporara scurta, doar in anumite faze tehnologice,
asfel :
 emisii de praf aparute in momentul realizarii sapaturilor la fundatiile constructiilor,
datorita conditiilor climatice secetoase. Masura imediata este stropirea cu apa curata a santurilor, gropilor si
gramezilor de pamant de pe margine, pentru impiedicarea ridicarii in atmosfera a anumitor categorii de
pulberi. Odata cu incheierea lucrarilor de infrastructura, pana la cota +/-0.00 a constructiilor realizate in cadrul
investitiei, fenomenul se va diminua foarte mult si in functie de factorii atmosferici aparuti, poate sa dispara
complet, nemai producand nici un fel de poluare a aerului.
 emisii de praf aparute in momentul aprovizionarii si punerii in opera a materialelor
purverulente si in gramada (nisip, pietris, balast). Masura imediata este stropirea cu apa curata a gramezilor de
materiale, pentru impiedicarea ridicarii in atmosfera a anumitor categorii de pulberi. Odata cu incheierea
lucrarilor si diminuarea marimii gramezilor de materiale purverulente (in speciala nisip), fenomenul se va
diminua foarte mult si in functie de factorii atmosferici aparuti, poate sa dispara complet, nemai producand
nici un fel de poluare a aerului.
 emisiile de gaze de esapament, sunt in cantitati reduse, au un caracter izolat, o
manifestare temporara scurta, doar in anumite faze tehnologice si odata ce sursa de producere a acestor gaze s-
a oprit s-au a fost inlaturata, acestea au o dispersie rapida, fara efecte negative, in atmosfera.
 vopselele si diluantii utilizati pentru vopsirea partilor metalice ale elementelor
suprastructurii constructiilor, vor fi utilizate local si in spatii foarte bine ventílate si chiar in exterior, sunt
inofensive avand o dispersie rapida, fara efecte negative, in atmosfera.
- emisii olfactive (mirosuri), care pot aparea in timpul realizarii lucrarilor de constructii:
Datorita solutiilor tehnice si a tehnologiei aplicate, pe tot parcursul realizarii lucrarilor de constructii
nu vor exista mirosuri care sa influenteze negativ calitatea aerului, intrucat toate deseurile care rezulta in urma
realizarii lucrarilor au proprietati inodore (nu emana miros).
26

structurale
O alata categorie de mirosuri care ar putea aparea, ar fi cele provenite din deseurile menajere
alimentare rezultate din hrana personalului muncitor.
Ca masura de prevenire s-a stabilit organizarea unui spatiu corespunzator in care se vor amplasa
europubele pentru depozitarea deseurilor rezultate in santier, inclusiv a celor menajere alimentare, care prin
grija firmei de constructii vor fi gestionate corespunzator, fiind transportate la o groapa de gunoi autorizata,
incheindu-se in acest sens un contract cu o firma de salubritate autorizata.
O alta masura, care va avea efecte in timp nu imediate, este cea pe care o va initia si o va pune in
aplicare, chiar din prima etapa de realizare a investitiei, chiar beneficiarul investitiei. Aceasta consta in
realizarea unor “filtre” pentru praf si mirosuri, amplasate pe doua aliniamente. Aceste “filtre” constau in
realizarea unor perdele vegetale de protectie, atat catre arterele rutiere, cat si pe vecinatatea cu zona locuita. In
privinta celor doua aliniamente, este recomandat ca primul aliniament de perdea vegetala, sa fie amplasat
perimetral spatiului in care se vor afla constructiile din cadrul investitiei si care va avea rolul primului “filtru”,
iar cel de-al doilea aliniament al perdelei vegetale, sa fie la o distanta foarte mica si parallel, chiar cu traseul
pe care se va realiza imprejmuirea perimetrului amplasamentului si care va juca rolul celui de-al doilea
“filtru”
Perdele vegetale de protectie se vor realiza din: salcam (Robinia pseudoacacia), tei si merisor (Buxus
sempervivens).
Aceste doua “filtre”, create din perdele de vegetatie, au rolul de a retine si impiedica emisiile de praf si
emisiile olfactive (mirosurile), sa ajunga pana la zonele locuite din apropiere.
3. Protectia calitatii solului :

este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie “curata”, care nu afecteaza in
mod semnificativ si la scara mare, calitatea solului
Pozitionarea judicioasa a viitoarelor constructii pe amplasament, este o conditie si in acelasi timp o
masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a parcelelor (solelor) invecinate, cu
amplasamentul fermei.
Pe langa rolul de “adminstrare” si “depozitare” pe care-l are cu preponderenta realizarea unei
“organizari de santier”, mai are si un alt rol de o deosebita importanta, acela de a restrange si de a focaliza
intr-un spatiu limitat si bine determinat, anumite riscuri legate de contaminarea accidentala a solului.
In acest sens, pe terenul stabilit ca se va face “organizarea de santier”, se va realiza o platforma
balastata, foarte bine compactata, care va avea un rol foarte important pentru pastrarea si protejarea calitatii
solului, atat a celui din cadrul amplasamentului, cat si a celui invecinat.
In timpul lucrarilor de construire, pot aparea urmatoarele tipuri de contaminari ale solului:
- contaminari tehnologice, rezultate in timpul procesului tehnologic :
Datorita solutiilor tehnice si a tehnologiei aplicate pe tot parcursul realizarii lucrarilor de constructii,
emisiile contaminatoare care ar putea sa influenteze negativ calitatea solului, vor fi in cantitati foarte mici,
nesemnificative, intrucat acestea au o posibilitate mica de aparitie si un nivel scazut de manifestare, in cazul
aparitiei, dar si a masurilor de prvenire pe care firma de constructii si le va lua, toate aceste surse potentiale de
poluare ale solului (mijloacele de transport, echipamentele si utilajele utilizate in cadrul lucrarilor, diferite
vopsele, diluanti s.a.), nu vor putea produce contaminari majore, cu efecte negative asupra solului.
Asadar, daca acestea ar aparea, ar avea un caracter cu total si cu totul acidental, datorat in exclusivitate
unor disfunctionalitati de ordin tehnic (defectiuni ale mijloacelor de transport, echipamentelor sau utilajelor
27

structurale
folosite), ar fi in cantitati foarte mici, ar avea o manifestare temporara scurta si izolata, putand sa apara doar in
anumite faze tehnologice, asfel :
 pierderile accidentale, prin stropire a solului cu vopsele si/sau diluanti, utilizati
pentru vopsirea partilor metalice ale elementelor suprastructurii constructiilor, sunt in cantitati foarte mici, au
o manifestare locala, izolata, fara nici un efect negativ asupra calitatii solului. Prin curatarea locala rapida, a
locului infestat, se elimina in totalitate riscul de infestare a solului.
 scurgerile sau pierderile accidentale provenite de la mijloacele de transport,
echipamente sau utilaje, prin stropirea solului cu uleiuri si/sau carburanti, aparute in perioadele in care se
realizeaza aprovizionarea cu materiale sau in diferite etape tehnologice (montarea structuriilor metalice), sunt
in cantitati foarte mici, au o manifestare locala, izolata, fara nici un efect negativ asupra calitatii solului. In
momentul aparitiei unui asfel de eveniment, locul infestat se acopera cu substante absorbante neutralizante,
sau cu nisip si prin curatarea locala rapida, a locului infestat, se elimina in totalitate riscul de infiltrare si
infestare a solului. O alta masura preventiva, consta in stabilirea cu exactitate a locului special amenajat in
care mijloacele de transport, echipamentele si utilajele, vor stationa in cadrul spatiului “organizarii de santier”,
localizandu-se asfel eventualele pierderi de uleiuri si/sau carburanti, sau in cazul producerii unui asfel de
eveniment, existand dotarile corespunzatoare si capacitatea tehnica maxima operationala, de localizare si
eliminare a unor asfel de evenimente. In acelasi timp sunt interzise efectuarea de interventii de reparatii la
mijloacelor de transport, echipamente sau utilaje, direct la fata locului in santier, acestea realizandu-se, in
spatii special amenajate, fie la baza de productie a firmei de constructii, fie in cadrul unor service-uri
autorizate. Firma de constructii este obligata sa utilizeze, mijloace de transport, echipamente si utillaje, carora
li s-a efectuat reparatiile si rviziile periodice, neavand voie sa utilizeze si sa trimita la santier, mijloace de
transport, echipamente sau utillaje cu defecte.
4. Protectia impotriva zgomotului :

este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie, care nu produce intensitati
semnificative de zgomote si disconfort fonic major, vecinatatilor fermei.
acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a confortului fonic din
zona.
In timpul lucrarilor de construire, pot aparea urmatoarele tipuri de disconfor fonic :
- zgomote tehnologice, rezultate in timpul procesului tehnologic :
Acestea pot aparea la intervale diferite de timp , au intensitati mici, pot fi potentate de anumiti factori
atmosferici (adieri sau pale de vant s.a.), au o manifestare temporara scurta si izolata si apar doar in anumite
faze tehnologice, asfel :
 zgomote aparute in momentul realizarii anumitor categorii de lucrari (lovituri,
indreptari, taieri s.a), care sunt de intensitate foarte mica, se manifesta pe durata scurta si odata cu incetarea
actiuniilor care le produc, inceteaza de la sine si disconfortul fonic creat.
 zgomote aparute in momentul utilizarii in santier a mijloacelor de transport,
echipamentelor si utilajelor, care produc zgomot. Aceste zgomote nu sunt de intensitate foarte mare, se
manifesta pe durata scurta si odata cu incetarea utilizarii mijloacelor tehnice care le produc, inceteaza de la
sine si disconfortul fonic creat.
28

structurale
O masura tehnica necesara, care va avea efecte in timp nu imediate, este cea pe care o va initia si o va
pune in aplicare, chiar din prima etapa de realizare a investitiei, chiar beneficiarul investitiei. Aceasta consta in
realizarea unor “filtre” pentru diminuarea disconfortului fonic, care poate aparea, amplasate pe doua
aliniamente. Aceste “filtre” constau in realizarea unor perdele vegetale de protectie, atat catre arterele rutiere,
cat si pe vecinatatea cu zona locuita. In privinta celor doua aliniamente, este recomandat ca primul aliniament
de perdea vegetala, sa fie amplasat perimetral spatiului in care se vor afla constructiile din cadrul investitiei si
care va avea rolul primului “filtru” fonic, iar cel de-al doilea aliniament al perdelei vegetale, sa fie la o
distanta foarte mica si paralel, chiar cu traseul pe care se va realiza imprejmuirea perimetrului
amplasamentului si care va juca rolul celui de-al doilea “filtru” fonic.
sempervivens).
Aceste doua “filtre”, create din perdele de vegetatie, au rolul de a diminua, retine si impiedica
zgomotele create, sa ajunga pana la zonele locuite din apropiere.
5. Protectia asezarilor umane :

La amplasarea constructiilor din cadrul fermei de vaci, se va avea in vedere asigurarea zonelor de
protectie sanitara, pentru prevenirea poluarii mediului ambiant al zonelor locuite din apropiere. Pentru
realizarea acestui deziderat trebuie asigurate distantele minime dintre unitatile zootehnice si zonele populate,
care conform normativelor (ordinul MS nr. 981/1994) sunt de 300-500 m pentru unitatile de crestere si
exploatarea bovinelor (300 m pentru unitatile sub 500 bovine si 500 m pentru unitatile cu efective mai mari de
500 bovine).
Zonele de protectie sanitar-veterinara , oficializate prin ordinul MAIA nr. 76/1979, au drept scop
asigurarea izolarii in spatiu a unitatilor zootehnice, pentru prevenirea difuzarii sau contaminarii de/cu boli
transmisibile la/din alte localitati si evitarea poluarii zonelor populate limitrofe. Pentru realizarea acestui
deziderat s-au stabilit distantele minime necesare intre unitatile zootehnice.
acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea asezarilor umane din zona.
In ceea ce priveste pozitia in planul de situatie, constructiile vor fi amplasate in jumatatea din spate a
amplasamentului, la o distanta apreciabila (50 – 100m), fata de locuintele din jur, asfel :
- la Nord - DS 117;
- la Sud - proprietate particulara – Rotaru Nicolita (teren agricol luat in arenda);
- la Est - DS136;
- la Nord – Est: proprietate particulara – Ploscaru Ion
- la Vest - proprietate particulara – Borosteanu Gheorghe;
Intrucat ferma de vaci este dimensionata, sa functioneze cu o capacitate de maxim 60 de capete (20 de
capete vaci cu lapte + dupa fatari inca max.40 de capete tineret vitei), iar impreuna cu masurile descrise la
punctele anterioare (1 … 4), contribuie la indeplinirea acestui deziderat – “protectia asezarilor umane”,
apreciem ca distantele fata de proprietatile din vecinatate, cuprinse intre 50 si 100 m, sunt suficiente si creaza
o siguranta sporita fata de acestea.
Tot pentru crearea acestei protectii fata de vecini, beneficiarul a obtinut acordul scris al acestora, pe
care l-au dat pentru amplasarea fermei de vaci in aceasta locatie.
Nota : Atasam prezentei documentatii acordurile scrise de la vecinii din apropierea amplasamentului.
O masura necesara pentru protectia asezarilor umane, este cea pe care o va initia si o va pune in
aplicare, beneficiarul investitiei. Aceasta consta in realizarea unor protectii, amplasate pe doua aliniamente.
Aceste protectii constau in realizarea unor “perdele vegetale”, atat catre arterele rutiere, cat si pe vecinatatea
29

structurale
cu zona locuita. Perdele vegetale de protectie se vor realiza din: salcam (Robinia pseudoacacia) si merisor
(Buxus sempervivens).
Asadar, respectarea tuturor masurilor descrise anterior, au menirea de a asigura si de a garanta

ca metodele de realizare, materialele, echipamentele si utilajele folosite pe intraga perioada de realizare
a investitiei propriu zise, sunt prietenoase cu mediul si nu vor contribui cu nimic la degradarea
habitatului natural in care se va realiza si se va dezvolta investitia
In ceea ce priveste problematica surselor de poluanti, cat si a instalatiilor pentru retinerea, evacuarea si
dispersia acestora, sunt de mentionat urmatoarele aspecte :
- materialele utilizate, solutiile si masurile tehnice alese, cat si tehnologiile aplicate pe intraga perioada
de exploatare a fermei, sunt unele moderne, generatoare de surse de poluanti in limite normale, general
acceptate, specifice unei asfel de activitati, dar care nu afecteaza mediul inconjurator cu toate componentele
sale (calitatea apelor, calitatea aerului, calitatea solului, nivelul de zgomot, protectia asezarilor umane);
- pozitionarea la distante corespunzatoare a viitoarelor constructii, pe amplasament este o conditie si in
acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a factorilor de mediu
din zona;
- Asadar, sursele de poluanti identificate ca posibil sa apara intr-o masura mai mica sau mai mare,
pe intraga perioada de exploatare a fermei, sunt cele legate de :
o eventualele surse de poluanti rezultati de la diferitele deseuri solide menajere si de
productie, atat din cadrul grajdului de vaci si anexelor acestuia, cat si in cadrul “minifabricutei” de procesare a
laptelui;
o eventualele surse de poluanti rezultati din apele tehnologice, apele menajere si apele
pluviale, atat din cadrul grajdului de vaci si anexelor acestuia, cat si in cadrul “minifabricutei” de procesare a
laptelui;
o eventualele surse de poluanti provenite din dejectiile animale, rezultate din activitatea
grajdului de vaci;
o eventualele surse de poluanti provenite din deseurile de origine animala, rezultate din
activitatea grajdului de vaci;
o eventualele surse de poluanti provenite din emisiile de mirosuri de la grajdul de vaci si de
la anexele acestuia (platforma de dejectii);
o eventualele surse de poluanti provenite de la nivelul de zgomot din grajdul de vaci.
Masurile, de ordin tehnic si tehnologic, care se vor lua pentru retinerea, evacuarea si dispersia
poluantilor, pe intreaga perioada de eploatare a fermei de vaci, sunt urmatoarele :
Ca masuri generale comune pentru protectia apei, aerului, solului, si zgomotului, punctam
realizarea obligatorie a unor lucrari la constructiile din cadrul investiei, asfel:
 pardoseli din beton pentru adapostul vacilor;
 instalaţii de adapare, care limiteaza scurgerile de apa pe pardoselile adapostului,
respectiv limiteaza umiditatea patului de creştere;
 cai de acces şi paltforme de staţionare realizate din beton;
 sistem modern de apa si de canalizare;
 depozit pentru furaje acoperit în care vor fi depozitate furajele;
 instalaţii carosate pentru transportul furajelor;
30

structurale
1. Protectia calitatii apelor :

Facem precizarea ca, tehnologia utilizata pentru desfasurarea activitatii pe intreaga perioada de
exploatare a fermei de vaci, este intr-o proportie foarte mare o tehnologie “curata”, intrucat utilizeaza apa din
sursa de apa de pe amplasament, o instalatie de captare si transport la utilizatori (grajdul pentru vaci,
“minifabricuta” de procesare lapte, platforma de dejectii si cele doua fose septice vidanjabile), cat si instalatii
de canalizare si preluare a apelor, moderne si sigure in exploatare.
Tot odata, pozitionarea pe amplaament, la distante optime corespunzatoare unele fata de altele, a
viitoarelor constructii, este o conditie si in acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si
neafectarea in nici un fel a panzei de apa freatica din zona si nici a altor categorii de ape care se afla in zona
(fantani, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.).
Avand in vedere recomandarea din Ord. comun MMGA si MAPDR nr. 1182 din 22.11.2005 si Nr. 1270
din 30.11. 2005 pentru aprobarea Codului de bune practici agricole, pentru protecţia apelor împotriva poluării
cu nitraţi din surse agricole, platforma pentru dejectii, poate fi amplasata pe amplasamentul fermei (minim 50
m de zonele locuite), sau pe terenul agricol aflat in proprietate.
In cadrul activitatilor derulate in ferma, in functie de caracteristicile procesului tehnologic, apa
rezultata nu va afecta panza de apa freatica din zona si nici alte categorii de ape care se afla in zona (fantani,
fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.).
Asadar, in cadrul derularii activitatilor din cadrul fermei, pot rezulta urmatoarele tipuri de ape
reziduale :
- ape menajere, rezultate din utilizarea pentru igiena lucratorilor din cadrul fermei.
Acestea sunt preluate la fosa septica vidanjabila proprie “minifabricutei” de procesare, pe care
beneficiarul, in baza unui contract de vidanjare cu o firma specializata, o va goli o data sau de doua ori pe
luna.
- ape tehnologice/menajere, rezultate din spalarea si igienizarea spatiului interior al “minifabricutei” si a
instalatiilor pentru procesarea laptelui.
luna.
- ape tehnologice, rezultate ca urmare a spalarii si igienizarii grajdului de vaci si a instalatiei pentru
muls, cat si a spalarii platformei pentru dejectii.
Acestea sunt preluate la fosa septica vidanjabila proprie grajdului pentru vaci, care este etansa si
hidroizolata si pe care beneficiarul, in baza unui contract de vidanjare cu o firma specializata, o va goli o data
sau de doua ori pe luna.
- ape pluviale - evacuarea acestora de pe sarpanta acoperisurilor cladirilor, se va face prin intermediul
sistemului de jgiaburi si burlane exterioare, care se vor executa din tablă zincata prevopsită, la nivelul
terenului amenajat (trotuar) si de aici vor fi directionate gravitational catre spatiile verzi din incinta.
2. Protectia calitatii aerului :

Tehnologia utilizata, pentru pentru desfasurarea activitatii pe intreaga perioada de exploatare a fermei
de vaci, este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie, care prin masurile
eficiente care se aplica in cadrul fermei, pot sa reduca semnificativ, emanatiile de mirosuri in atmosfera.
acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a calitatii aerului din
zona.
31

structurale
In timpul desfasurarii activitatilor, pe intreaga perioada de exploatare a fermei de vaci, pot

rezulta urmatoarele tipuri de emisii olfactive (mirosuri), asfel :
- emisii olfactive (mirosuri), care ar putea aparea, ar fi cele provenite din deseurile menajere alimentare
rezultate din hrana personalului muncitor din cadrul fermei.
Ca masura de prevenire s-a stabilit organizarea unui spatiu corespunzator in care se vor amplasa
europubele pentru depozitarea deseurilor rezultate din activitatea din cadrul fermei, inclusiv a celor menajere
alimentare, care prin grija beneficiarului vor fi gestionate corespunzator, fiind transportate la o groapa de
gunoi autorizata, incheindu-se in acest sens un contract cu o firma de salubritate autorizata.
- emisii olfactive tehnologice (mirosuri), care ar putea aparea, ar fi cele provenite din dejectiile animale,
adica din gunoi de grajd (cu cele doua componente, cea semi-solida si cea lichida).
Ca masura de prevenire si actiune s-a stabilit curatarea, spalarea si dezinfectarea zilnica a grajdului
pentru vaci, cat si o aerare naturala si o ventilare electrica a grajdului.
In incinta grajdului pentru vaci se utilizeaza un sistem de aerare naturala pe la partea superioara a
acoperisului grajdului si o ventilare electrica. Astfel, evacuarea aerului cald si a altor emisii chimice
(concentratii de amoniac), se face pe la paretea superioara a grajdurilor, limitând semnificativ nivelul emisiilor
si mirosurilor în atmosfera.
Partea lichida a dejectiilor animale, sunt preluate la fosa septica vidanjabila proprie grajdului pentru
vaci, care este etansa si din care nu se elimina mirosuri si pe care beneficiarul, in baza unui contract de
vidanjare cu o firma specializata, o va goli o data sau de doua ori pe luna.
- emisii olfactive tehnologice (mirosuri), care ar putea aparea, ar fi cele provenite din deseurile de
origine animala (avortoni si animale moarte).
Ca masura de prevenire si actiune s-a stabilit organizarea unui spatiu special amenajat in care se vor
depozita temporar aceste cadavre, care prin grija beneficiarului vor fi gestionate si evacuate corespunzator, in
cel mai scurt timp (maxim 3 ore), fiind transportate cu masini frigorifice, de catre o firma specializata
autorizata, cu care se va incheia un contract.
O alta masura, care va avea efecte in timp nu imediate, este cea pe care o va initia si o va pune in
aplicare, chiar din prima etapa de realizare a investitiei, chiar beneficiarul investitiei. Aceasta consta in
realizarea unor “filtre” pentru mirosuri, amplasate pe doua aliniamente. Aceste “filtre” constau in realizarea
unor perdele vegetale de protectie, atat catre arterele rutiere, cat si pe vecinatatea cu zona locuita. In privinta
celor doua aliniamente, este recomandat ca primul aliniament de perdea vegetala, sa fie amplasat perimetral
spatiului in care se vor afla constructiile din cadrul investitiei si care va avea rolul primului “filtru”, iar cel de-
al doilea aliniament al perdelei vegetale, sa fie la o distanta foarte mica si paralel, chiar cu traseul pe care se va
realiza imprejmuirea perimetrului amplasamentului si care va juca rolul celui de-al doilea “filtru”
sempervivens).
Aceste doua “filtre”, create din perdele de vegetatie, au rolul de a retine si impiedica emisiile de praf si
emisiile olfactive (mirosurile), sa ajunga pana la zonele locuite din apropiere.
3. Protectia calitatii solului :

Tehnologia utilizata, pentru pentru desfasurarea activitatii pe intreaga perioada de exploatare a
fermei de vaci, este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie, care prin
masurile eficiente care se aplica in cadrul fermei, pot sa reduca semnificativ, poluarea solului.
Pozitionarea judicioasa a viitoarelor constructii pe amplasament, este o conditie si in acelasi timp o
masura foarte importanta, pentru protejarea parcelelor (solelor) invecinate, cu amplasamentul fermei.
32

structurale
Datorita masurilor generale adoptate, prin realizarea obligatorie a unor lucrari necesare la
constructiile
din cadrul investiei, sunt asigurate in buna masura conditiile de protective a calitatii solului, asfel:
- realizarea unor pardoseli din beton, hidroizolate, pentru adapostul vacilor;
- realizarea unei instalaţii de adapare, care limiteaza scurgerile de apa pe pardoselile adapostului,
respectiv limiteaza umiditatea patului de creştere;
- realizarea, platformei pentru depozitarea gunoiului de grajd, din beton foarte bine hidroizolat;
- realizarea unei retele de canalizare, performante si a doua fose septice vidanjabile, din beton
foarte bine hidroizolat si etanseizat;
- realizarea unor cai de acces şi paltforme de staţionare realizate din beton;
- realizarea unui sistem de alimentare cu apa si canalizare performant;
- realizarea unui depozit de furaje acoperit;
- utilizarea unor mijloace carosate pentru transportul furajelor (minitractoras cu remorca);
In timpul desfasurarii activitatilor, pe intreaga perioada de exploatare a fermei de vaci, pot aparea
urmatoarele tipuri de contaminari ale solului:
- contaminari tehnologice, rezultate in timpul activitatilor din grajdul pentru vaci si anexele acestuia,
provenite din dejectiile animale, adica din gunoi de grajd (cu cele doua componente, cea semi-solida si cea
lichida).
Ca masura de prevenire si actiune s-a stabilit curatarea, spalarea si dezinfectarea zilnica a grajdului,
transportarea si depozitarea corespunzatoare, a acestuia pe platforma pentru dejectii, iar in urma macerarii si
uscarii, utilizarea acestuia (partea semi-solida), conform normelor de buna practica, ca ingasamant natural
fertilizator pe terenurile cu diferite culturi din cadrul fermei si nu numai.
Partea lichida a dejectiilor animale, sunt preluate la fosa septica vidanjabila proprie grajdului pentru
vaci, care este etansa si hidroizolata si pe care beneficiarul, in baza unui contract de vidanjare cu o firma
specializata, o va goli o data sau de doua ori pe luna. Exista si posibilitatea, ca in urma analizarii
concentratiilor de nutrienti (indeosebi azot si potasiu) din compozitia partii lichide a dejectiilor (urina), sa fie
utilizata si aceasta ca fertilizator organic natural si imprestiata, conform normelor de buna practica, pe
terenurile cu diferite culturi din cadrul fermei si nu numai.
- contaminari tehnologice rezultate din scurgerile sau pierderile accidentale provenite de la mijloace de
transport (minitractoras cu remorca) sau utilaje, prin stropirea solului cu uleiuri si/sau carburanti, aparute in
perioadele in care se realizeaza aprovizionarea cu furaje a grajdului, sau curatarea acestuia, sunt in cantitati
foarte mici, au o manifestare locala, izolata, fara nici un efect negativ asupra calitatii solului. In momentul
aparitiei unui asfel de eveniment, locul infestat se acopera cu substante absorbante neutralizante, sau cu nisip
si prin curatarea locala rapida, a locului infestat, se elimina in totalitate riscul de infiltrare si infestare a solului.
O alta masura preventiva, consta in stabilirea cu exactitate a locului special amenajat in care mijloacele
de transport si utilajele, vor stationa in cadrul spatiului fermei, localizandu-se asfel eventualele pierderi de
uleiuri si/sau carburanti, sau in cazul producerii unui asfel de eveniment, existand dotarile corespunzatoare si
capacitatea tehnica maxima operationala, de localizare si eliminare a unor asfel de evenimente.
In acelasi timp sunt interzise efectuarea de interventii de reparatii la mijloacelor de transport sau
utilaje, direct la fata locului in interiorul fermei, acestea realizandu-se, in spatii special amenajate in cadrul
unor service-uri autorizate. Beneficiarul este obligat sa utilizeze, mijloace de transport si utillaje, carora li s-a
efectuat reparatiile si rviziile periodice, neavand voie sa utilizeze in ferma, mijloace de transport sau utillaje
cu defecte.
4. Protectia impotriva zgomotului :

33

structurale
Tehnologia utilizata, pentru pentru desfasurarea activitatii pe intreaga perioada de exploatare a

fermei de vaci, este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie, care prin
masurile eficiente care se aplica in cadrul fermei, nu produce intensitati semnificative de zgomote si
disconfort fonic major, vecinatatilor fermei.
Desfasurarea activitatilor la distante destul de mari fata de vecinatati, este o conditie si in acelasi timp
o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a confortului fonic din zona.
Sursele de zgomot din ferma de vaci sunt asociate cu activitatea de creştere, hranire si managementul
dejecţiilor.
In timpul desfasurarii activitatilor, pe intreaga perioada de exploatare a fermei de vaci, pot aparea
urmatoarele tipuri de disconfort fonic :
- zgomote tehnologice, rezultate in timpul activitatilor din cadrul fermei:
Acestea pot aparea la intervale diferite de timp , au intensitati mici, pot fi potentate de anumiti factori
atmosferici (adieri sau pale de vant s.a.), au o manifestare temporara scurta si izolata si apar doar in anumite
faze tehnologice, asfel :
 zgomote aparute in momentul utilizarii in ferma a unor mijloace de transport,
necesare pentru aprovizionarea cu hrana a animalelor (minitractoras cu remorca), care produc zgomot. Aceste
zgomote nu sunt de intensitate foarte mare, se manifesta pe durata scurta si odata cu incetarea utilizarii
mijloacelor tehnice care le produc, inceteaza de la sine si disconfortul fonic creat. Totodata ele sunt mult
atenuate si de inchiderile tip sandwich (triplustrat) ale grajdului de vaci, atat pentru pereti cat si pentru tavan.
 zgomote aparute de la animale. Aceste zgomote nu sunt de intensitate foarte mare,
fiind mult atenuate si de inchiderile tip sandwich (triplustrat) ale grajdului de vaci, atat pentru pereti cat si
pentru tavan.
O masura tehnica necesara, care va avea efecte in timp nu imediate, este cea pe care o va initia si o va
pune in aplicare, chiar din prima etapa de realizare a investitiei, beneficiarul investitiei. Aceasta consta in
realizarea unor “filtre” pentru diminuarea disconfortului fonic, care poate aparea, amplasate pe doua
aliniamente. Aceste “filtre” constau in realizarea unor perdele vegetale de protectie, atat catre arterele rutiere,
cat si pe vecinatatea cu zona locuita. In privinta celor doua aliniamente, este recomandat ca primul aliniament
de perdea vegetala, sa fie amplasat perimetral spatiului in care se vor afla constructiile din cadrul investitiei si
care va avea rolul primului “filtru” fonic, iar cel de-al doilea aliniament al perdelei vegetale, sa fie la o
distanta foarte mica si paralel, chiar cu traseul pe care se va realiza imprejmuirea perimetrului
amplasamentului si care va juca rolul celui de-al doilea “filtru” fonic.
Perdele vegetale de protectie se vor realiza din: salcam (Robinia pseudoacacia) si merisor (Buxus
sempervivens).
Aceste doua “filtre”, create din perdele de vegetatie, au rolul de a diminua, retine si impiedica
zgomotele create, sa ajunga pana la zonele locuite din apropiere.
5. Protectia asezarilor umane :

La amplasarea constructiilor si desfasurarea activitatilor, din cadrul fermei de vaci, se va avea in
vedere asigurarea zonelor de protectie sanitara, pentru prevenirea poluarii mediului ambiant al zonelor locuite
din apropiere. Pentru realizarea acestui deziderat trebuie asigurate distantele minime dintre unitatile
zootehnice si zonele populate, care conform normativelor (ordinul MS nr. 981/1994) sunt de 300-500 m
pentru unitatile de crestere si exploatarea bovinelor (300 m pentru unitatile sub 500 bovine si 500 m pentru
unitatile cu efective mai mari de 500 bovine).
Zonele de protectie sanitar-veterinara , oficializate prin ordinul MAIA nr. 76/1979, au drept scop
asigurarea izolarii in spatiu a unitatilor zootehnice, pentru prevenirea difuzarii sau contaminarii de/cu boli
34

structurale
transmisibile la/din alte localitati si evitarea poluarii zonelor populate limitrofe. Pentru realizarea acestui
deziderat s-au stabilit distantele minime necesare intre unitatile zootehnice.
acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea asezarilor umane din zona.
In ceea ce priveste pozitia in planul de situatie, constructiile vor fi amplasate in jumatatea din spate a
amplasamentului, la o distanta apreciabila (50 – 100m), fata de locuintele din jur, asfel :
- la Nord - DS 117;
- la Sud - proprietate particulara – Rotaru Nicolita (teren agricol luat in arenda);
- la Est - DS136;
- la Nord – Est: proprietate particulara – Ploscaru Ion
- la Vest - proprietate particulara – Borosteanu Gheorghe;
Intrucat ferma de vaci este dimensionata, sa functioneze cu o capacitate de maxim 60 de capete (20 de
capete vaci cu lapte + dupa fatari inca max.40 de capete tineret vitei), iar impreuna cu masurile descrise la
punctele anterioare (1 … 4), contribuie la indeplinirea acestui deziderat – “protectia asezarilor umane”,
apreciem ca distantele fata de proprietatile din vecinatate, cuprinse intre 50 si 100 m, sunt suficiente si creaza
o siguranta sporita fata de acestea.
Tot pentru crearea acestei protectii fata de vecini, beneficiarul a obtinut acordul scris al acestora, pe
care l-au dat pentru amplasarea fermei de vaci in aceasta locatie.
Nota : Atasam prezentei documentatii acordurile scrise de la vecinii din apropierea amplasamentului.
O masura necesara pentru protectia asezarilor umane, este cea pe care o va initia si o va pune in
aplicare, beneficiarul investitiei. Aceasta consta in realizarea unor protectii, amplasate pe doua aliniamente.
Aceste protectii constau in realizarea unor “perdele vegetale”, atat catre arterele rutiere, cat si pe vecinatatea
cu zona locuita. Perdele vegetale de protectie se vor realiza din: salcam (Robinia pseudoacacia) si merisor
(Buxus sempervivens).
Asadar, respectarea tuturor masurilor descrise anterior, au menirea de a asigura si de a garanta

ca metodele de realizare, materialele, echipamentele si utilajele folosite pe intreaga perioada de exploatare
a fermei de vaci, sunt prietenoase cu mediul si nu vor contribui cu nimic la degradarea habitatului
natural in care se va realiza si se va dezvolta investitia
Tot odata beneficiarul, dupa terminarea investitiei propriu zise, pentru a putea sa-si desfasoare
activitatea este obligat sa obtina autorizatia de functionare, sa respecte cu strictete conditiile impuse
prin implementarea unui Sistem de Management Integrat, asfel creandu-se conditiile optime pentru o
buna functionare a fermei, cat si a furnizarii de produse conforme si de calitate, care sa respecte intru
totul standardele comunitare din domeniu, inclusiv cele de mediu.
Cerinta 9 : - tipul apelor uzate si modul de stocare al acestora atat pentru grajdul de vaci cat si pentru
instalatia de procesare lapte;
Raspuns 9:
Principalele utilizări ale apei în cadrul fermei sunt pentru :
- adaparea vacilor de lapte si a tineretului (vitei);
- curatarea, spalarea si igienizarea grajdului pentru vaci si a echipamentelor de muls
- curatarea, spalarea si igienizarea “minifabricutei” de procesare si a echipamentelor utilizate;
- satisfacerea nevoilor igienico-sanitare ale personalului angajat
35

structurale
Asadar, in cadrul derularii activitatilor din cadrul fermei, pot rezulta urmatoarele tipuri de ape
reziduale :
- ape menajere, rezultate din utilizarea pentru igiena lucratorilor din cadrul fermei.
luna.
- ape tehnologice/menajere, rezultate din spalarea si igienizarea spatiului interior al “minifabricutei” si a
instalatiilor pentru procesarea laptelui.
luna.
- ape tehnologice, rezultate ca urmare a spalarii si igienizarii grajdului de vaci si a instalatiei pentru
muls, cat si a spalarii platformei pentru dejectii.
Acestea sunt preluate la fosa septica vidanjabila proprie grajdului pentru vaci, pe care beneficiarul, in
baza unui contract de vidanjare cu o firma specializata, o va goli o data sau de doua ori pe luna.
- ape pluviale - evacuarea acestora de pe sarpanta acoperisurilor cladirilor, se va face prin intermediul
terenului amenajat (trotuar) si de aici vor fi directionate gravitational catre spatiile verzi din incinta.
In ceea ce priveste modul de stocare al acestora atat pentru grajdul de vaci cat si pentru “minifabricuta”
de procesare lapte, retelele exterioare edilitare, necesare pentru realizarea functionalitatii investitiei si dotarile
in ceea ce priveste constructiile anexa, care sunt necesar a se realiza in cadrul investitiei, sunt:
o alimentarea cu apa se va face prin realizarea unei captari tip put-forat (de 45 m adancime) si o retea
proprie de distributie;
o canalizarea se va face prin realizarea unei retele proprii de conducte si rigole prin care se va evacua
apa reziduala in doua fose septice vidanjabile;
o constructii anexa : doua fose septice vidanjabile si platforma pentru dejectii.
Reteaua exterioara de alimentare cu apa:
Pentru asigurarea alimentarii cu apa este prevazut a se realiza un sistem propiu, compus din sursa in
cazul de fata captare apa tip “put-forat” vertical (cu o adancime de 45 m) si o retea exterioara de distributie.
Sursa de captarea apei este de tip put forat vertical (45m), complet echipat si automatizat, camera put si
imprejmuire.
Reteaua de alimentare cu apa, are o lungime de aproximativ 55,0m si traseul ei optim (conform
necesitatilor de functionare) va fi stabilit in cadrul fazei de proiectare.
Sistemul de alimentare cu apa este alcatuit din următoarele elemente: reteaua de alimentare si
distributie cu apa, pana la constructiile din incinta, se va realiza cu conducte din polietilena de inalta densitate
(conducte PEHD) tip PE80, montate ingropat si este alcatuita in principiu dintr-un bransament Ø 1 1/4", un
camin amplasat in incinta si conducta de distributie a instalatiei de utilizare exterioara, pana la nivelul
cladirilor, unde prin intermediul a cate unui camin, vor fi alimentate coloanele de apa rece ale constructiilor
din cadrul fermei (grajdul pentru vaci, cladire procesare lapte, constructie anexa, platforma dejectii etc…).
Captarea si ridicarea apei din putul forat, se va realiza cu ajutorul unei pompe submersibile de
adancime, iar asigurarea presiunii in cadrul sistemului de alimentare cu apa, se va face printr-o instalatie de
mentinere a presiunii cu recipient de hidrofor.
Alimentarea consumatorilor se face printr-o retea subterana din conducte de polietilena de înalta
densitate cu Dn 40 mm, Pn 6 bar, asigurandu-se un regim de livrare permanent.
36

structurale
Montarea conductelor se va face cu respectarea adancimilor de inghet si in conformitate cu tehnologia

impusa de furnizorul de materiale.
Reteaua exterioara de canalizare pluviala, si reziduala (menajera si tehnologica):
Evacuarea apelor pluviale de pe sarpanta acoperisurilor cladirilor, se va face prin intermediul
terenului amenajat si de aici vor fi directionate gravitational catre spatiile verzi din incinta.
Atat apele uzate provenite de la grajdul pentru vaci si platforma pentru depozitarea gunoiului de grajd,
cat si apele menajere provenite de la cladirea pentru procesarea laptelui, vor fi preluate printr-o retea exteriora
din rigole din beton cu garatar din beton si conducte din PVC, si se vor racorda la cele doua fose vidanjabile
separate din cadrul incintei, amplasate fiecare la o distanta de minim 15,0 m fata de cele doua constructii, fose
prevazute cu doua compartimente in trepte.
Lungimea totala a retelei de canalizarea exterioara, este de aproximativ 38,0m si se va realiza din
conducte PVC de Ǿ 150, prin lipire sau garnituri, cu panta de mínimum 1.5%, iar traseul ei optim (conform
necesitatilor de functionare) va fi stabilit in cadrul fazei de proiectare..
Atat reteaua de apa cat si cea de canalizare se va poza pe un pat de nisip de 20 cm grosime, strat ce va
fi si lateral stanga dreapta, cat si deasupra de 15 cm grosime.
La schimbarile de directie si la iesirea coloanelor menajere din cladiri se vor prevedea camine
menajere prefabricate, deci racordarea se va face direct la cele doua fose vidanjabile, prin intermediul retelei
de canalizare exterioara si prin intermediul caminelor de canalizare.
Caminele de vizitare vor fi executate conform STAS 2448 si vor fi prevazute cu PC (piese de curatare
– pentru o mai buna exploatare a instalatiei).
La faza intocmirii proiectului tehnic se va analiza oportunitatea, sa fie montate doua ministatii de
epurare, cate una pentru fiecare constructie (grajd pentru vaci, “minifabricuta” de procesare lapte)
dimensionate pentru acoperirea necesarului functionarii optime a fermei pentru o luna.
Descrierea constructiilor anexa :
 cele doua fose septice vidanjabile, una care deserveste strict cladirea de procesare a laptelui, avand
suprafata construita de Sc=3,0 x 4,0=12,0mp si o capacítate de V=36,0mc, iar cea de-a doua care
deserveste strict grajdul de vaci, avand suprafata construita de Sc= 3,0 x 4,0=12,0mp si o capacítate de
V=36,0mc, sunt prevazute cu doua compartimente in trepte, avand radierul, peretii si placa superioara
realizate din beton armat foarte bine etanseizat si hidroizolat, iar placa superioara este prevazuta cu o
gura de vizitare pentru vidanjare si sunt asezate la o distanta minim 15,0m de fiecare cladire
 pentru “platforma pentru dejectii” pentru depozitarea gunoiului de grajd :
o Lungimea în plan – 6,0 m;
o Lăţimea în plan – 4,0 m;
o Ac totala – propusa : 4,0 x 6,0 = 24,0 mp;
o Adc totala – propusa - 24,0 mp;
 infrastructura, pentru platforma dejectii (de depozitare a gunoiului de grajd) se va realiza pe o placa tip
radier general cu grosimea de 20 cm, asezata pe un strat de balast bine compactat cu grosimea de 10
cm si un strat de nisip de 5 cm, iar suprastructura este realizata dintr-o inchidere perimetrala alcatuita
din stalpi metalici si plasa zincata, si invelitoare din tabla zincata;
Cerinta 10 : - gospodarirea deseurilor generate pe amplasament (mod de stocare, codificarea tuturor

deseurilor generate, inclusiv deseuri menajere, ambalaje de medicamente, dejectii animaliere, conform HG
37

structurale
nr.856/2002 cu modificarile si completarile ulterioare; detalii privind modul de colectare, evacuare si stocare
dejectii, precum si modul de gestionare al acestora (valorificare, imprastiere pe terenuri agricole ca
fertilizant);
Raspuns 10:
Nota : In aceasta etapa, intreaga responsabilitate pentru evacuarea din cadrul perimetrului santierului,
cat si gestionarea corespunzatoare a diferitelor deseuri rezultate, revine firmei constructoare care va realiza
lucrarile de constructii si instalatii din cadrul investitiei.
- In prima etapa de realizare a constructiilor aferente investitiei propriu zise, pot rezulta, in diferite
cantitati, o serie diversificata de out-put-uri, sub forma de deseuri, asfel :
- deseuri lemnoase – 17 02 01;
- deseuri din fier si otel – 17 04 05;
- deseuri de materiale plastic si sticla – 17 02 03 si 17 02 02;
- deseuri amestecate din pamant si/sau balast – 17 05 04 si 17 05 08;
- alte tipuri de deseuri – 17 09 04.
Deseurile specifice rezultate din procesul tehnologic de realizare al constructilor, vor fi manageriate
conform normelor legale in vigoare, iar eliminarea lor va fi realizata conform OUG nr. 78/2000 privind
regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată prin OUG nr.61/2006, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007.
Nu sunt asteptate cantitati semnificative de deseuri din activitatea de construire.
Ca masura de prevenire s-a stabilit realizarea in cadrul spatiului pentru “organizarea de santier”, a unui
spatiu corespunzator in care se vor amplasa europubele pentru depozitarea deseurilor rezultate in santier,
inclusiv a celor menajere alimentare, care prin grija firmei de constructii vor fi gestionate corespunzator, fiind
transportate la o groapa de gunoi autorizata, incheindu-se in acest sens un contract cu o firma de salubritate
autorizata.
Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic,
resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca; se estimeaza a fi de ordinul a 0,5 kg/om
si zi.
Deci, eliminarea lor se va efectua periodic prin grija antreprenorului, pe baza de contract cu colectori
autorizati.
Masinile si utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand
facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti, iar lucrarile de intretinere si reparatii se vor executa in
ateliere service specializate.

Ca urmare a tehnologiei utilizate pentru derularea activitatilor, pe intreaga perioada de exploatare a
fermei de vaci, pot rezulta mai multe categorii de deseuri, atat in urma activitatilor din cadrul “minifabricutei
de procesare, cat si in cadrul grajdului pentru vaci si a anexelor acestuia, asfel :
- in cadrul “minifabricutei” de procesare, pot rezulta urmatoarele categorii de deseuri :
o diferite deseuri solide menajere si de productie:
 din lemn si metalice – 15 01 03 si 15 01 04;
 ambalaje din hartie si carton – 15 01 01
 ambalaje din plstic - 15 01 02;
 ambalaje din sticla si material textile – 15 01 07 si 15 01 09;
38

structurale
 produse de uz veterinar (istrumentar pentru uz veterinar utilizate in cadrul

cabinetului medicului veterinar cat si in cadrul laboratorului) – 18 02 01, 18
02 02, 18 02 03;
 medicamente de uz veterinar – 18 02 08;
 substante de laborator : pentru analiza calitatii laptelui si a produselor
procesate obtinute – 18 02 06;
 produse dezinfectante : sapun pentru igienizarea lucratorilor din cadrul
minifabricutei” si a medicului veterinar, clor, cloramina si detergenti pentru
spalat si dezinfectat spatile din interiorul “minifabricutei” si a instalatiilor
pentru procesarea laptelui - 18 02 06 si/sau 02 05 99;
o deseuri tehnologice rezultate in urma procesarii laptelui :
 materii prime care nu se preteaza consumului sau procesarii – 02 05 01;
 alte deseuri – 02 05 99.
Deseurile specifice rezultate din activitatile desfasurate in cadrul „minifabricutei” de procesare, vor fi
manageriate si gestionate conform normelor legale in vigoare, iar eliminarea lor va fi realizata conform OUG
nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată prin OUG nr.61/2006,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007.
Ca masura de prevenire s-a stabilit realizarea in cadrul fermei, a unui spatiu corespunzator in care se
vor amplasa patru europubele (pentru efectuarea selectiva a deseurilor : plastic, sticla, hartie si carton,
menajer), asezate pe o platforma betonata, imprjmuita cu gard, care se va curata si se va spala dupa fiecare
ridicare a deseurilor stranse (o data pe saptamana). Acestea vor fi monitorizate si gestionate corespunzator de
catre beneficiar (prin personalul desemnat in cadrul firmei, cu responsabilitati in acest sens), fiind evacuate
din ferma si transportate la o groapa de gunoi autorizata, de catre o firma de salubritate specializata autorizata,
cu care beneficiarul are incheiat un contract de colectare. cu o firma de salubritate autorizata.
- in cadrul grajdului de vaci si a anexelor acestuia, pe intreaga perioada de exploatare a fermei de vaci,
pot rezulta urmatoarele categorii de deseuri :
 dejectiile animale, adica din gunoiul de grajd (cu cele doua componente, cea semi-
solida si cea lichida) – 02 01 06;
 deseurile de origine animala (avortoni si animale moarte) – 02 01 02 sau 02 01 99;
 alte deseuri de tip menajer – 02 01 99.
Pentru prima categorie de deseuri, cele rezultate din dejectiile animale, problematica este complexa,
dar ca masura uzuala de prevenire si actiune s-a stabilit evacuarea, curatarea, spalarea si dezinfectarea zilnica
a grajdului, transportarea si depozitarea corespunzatoare, a acestuia pe platforma pentru dejectii, iar in urma
macerarii si uscarii, utilizarea acestuia (partea semi-solida), conform normelor de buna practica, ca
ingasamant natural fertilizator pe terenurile cu diferite culturi din cadrul fermei si nu numai. Partea lichida a
dejectiilor animale, sunt preluate la fosa septica vidanjabila proprie grajdului pentru vaci, pe care beneficiarul,
in baza unui contract de vidanjare cu o firma specializata, o va goli o data sau de doua ori pe luna. Exista si
posibilitatea, ca in urma analizarii concentratiilor de nutrienti (indeosebi azot si potasiu) din compozitia partii
lichide a dejectiilor (urina), sa fie utilizata si aceasta ca fertilizator organic natural si imprestiata, conform
normelor de buna practica, pe terenurile cu diferite culturi din cadrul fermei si nu numai.
Pentru cea de-a doua categorie, ca masura de prevenire si actiune s-a stabilit organizarea unui spatiu
special amenajat in care se vor depozita temporar aceste cadavre, care prin grija beneficiarului vor fi
gestionate si evacuate corespunzator, in cel mai scurt timp (maxim 3 ore), fiind transportate cu masini
frigorifice, de catre o firma specializata autorizata, cu care se va incheia un contract.
39

structurale
Pentru cea de-a treia categorie, ca masura de prevenire s-a stabilit realizarea in cadrul fermei, a unui
spatiu corespunzator in care se vor amplasa patru europubele (pentru efectuarea selectiva a deseurilor : plastic,
sticla, hartie si carton, menajer), asezate pe o platforma betonata, imprjmuita cu gard, care se va curata si se va
spala dupa fiecare ridicare a deseurilor stranse (o data pe saptamana). Acestea vor fi monitorizate si gestionate
corespunzator de catre beneficiar (prin personalul desemnat in cadrul firmei, cu responsabilitati in acest sens),
fiind evacuate din ferma si transportate la o groapa de gunoi autorizata, de catre o firma de salubritate
specializata autorizata, cu care beneficiarul are incheiat un contract de colectare. cu o firma de salubritate
autorizata.
Cerinta 11 : - prevederi pentru monitorizarea mediului (dotari si masuri pentru controlul emisiilor de
poluanti);
Raspuns 11:
Asa cum am amintit, in “cerinta 8”, principalele surse de poluanti ai mediului, identificate ca posibil sa
apara intr-o masura mai mica sau mai mare, in perioada realizarii constructiilor, sunt cele legate de emisiile de
praf, nivelul de zgomot si scurgerile accidentale in sol a uleiurilor si combustibililor.
In planul de monitorizare a mediului, se vor indica componentelor de mediu care urmeaza a fi
monitorizate, periodicitatea monitorizarii, amplasamentul ales pentru monitorizarea fiecărui factor, parametrii
constatati, masurile impuse in cazul depasirii limitelor admise s.a.
Asadar, in planul de monitorizare a mediului, realizat pentru aceasta etapa, vor fi monitoriate cu
prepondereta, aceste categorii de surse de poluanti, asfel :
- recoltarea şi analizarea periodica, pe timpul executiei lucrarilor, de probe de apa subterana din
forajul existent;
- testarea periodica a solului pentru a constata gradul de poluare cauzat de executia lucrarilor si
necesitatea luarii de masuri corespunzatoare in vederea aducerii zonei, la caracteristicile avute inaite de
efectuarea lucrarilor;
- masurarea nivelului zgomotului, cu aparatura speciala (decibelmetru);
- masurarea si monitorizarea permanenta a consumurilor de apa, energie electrica si carburanti,
urmarindu-se eliminarea pierderilor;
- monitorizarea si gestionarea deseurilor rezultate.

Asa cum am amintit, in “cerinta 8”, principalele surse de poluanti ai mediului, identificate ca posibil sa
apara intr-o masura mai mica sau mai mare, pe intreaga perioada de exploatare a fermei, sunt :
o eventualele surse de poluanti rezultati de la diferitele deseuri solide menajere si de
productie, atat din cadrul grajdului de vaci si anexelor acestuia, cat si in cadrul “minifabricutei” de procesare a
laptelui;
o eventualele surse de poluanti rezultati din apele tehnologice, apele menajere si apele
pluviale, atat din cadrul grajdului de vaci si anexelor acestuia, cat si in cadrul “minifabricutei” de procesare a
laptelui;
o eventualele surse de poluanti provenite din dejectiile animale, rezultate din activitatea
grajdului de vaci;
o eventualele surse de poluanti provenite din deseurile de origine animala, rezultate din
activitatea grajdului de vaci;
40

structurale
o eventualele surse de poluanti provenite din emisiile de mirosuri de la grajdul de vaci si de

la anexele acestuia (platforma de dejectii);
o eventualele surse de poluanti provenite de la nivelul de zgomot din grajdul de vaci.
Se vor realiza planuri de monitorizare a mediului si se vor lua o serie de masuri distincte, specifice,
separat pentru activitatile desfasurate in cadrul „minifabricutei” de procesare si separat pentru activitatile
desfasurate in grajdul de vaci si anexele acestuia, asfel:
- in cadrul „minifabricutei” de procesare a laptelui, vor fi monitorizate cu preponderenta, urmatoarele
aspecte :
- monitorizari sanitar veterinare si a sanatatii oamenilor :
o calitatea laptelui si a produselor lactate rezultate din procesarea laptelui, in
cadrul laboratorului propriu si daca situatia o impune in cadrul unor laboratoare
specializate;
o sanatatea animalelor, realizata de catre veterinarul fermei;
o sanatatea oamenilor, care lucreaza in cadrul fermei, prin efectuarea de analize
periodice de sanatate;
- monitorizari de mediu :
 masurarea si monitorizarea permanenta a consumurilor de apa, energie electrica
si carburanti, urmarindu-se eliminarea pierderilor;
 recoltarea şi analizarea periodica, pe timpul executiei lucrarilor, de probe de apa
subterana din forajul existent;
 monitorizarea si gestionarea deseurilor rezultate in cadrul “minifabricutei” de
procesare.
- in cadrul grajdului de vaci si anexele acestuia, vor fi monitorizate cu preponderenta, urmatoarele

aspecte :
- monitorizari sanitar veterinare si a sanatatii oamenilor :
 stabilirea si modificarea periodica, in functie de mai multi factori (anotimp,
starea de gestatie, perioada de alaptare s.a.), a ratiilor de hrana administrate si a
calitatii acestora, realizata de catre specialisti din domeniu;
 sanatatea animalelor, realizata de catre veterinarul fermei;
 sanatatea oamenilor, care lucreaza in cadrul fermei, prin efectuarea de analize
periodice de sanatate;
- monitorizari de mediu :
 cantitatile de furaje si concentrate intrate in ferma;
 masurarea si monitorizarea permanenta a consumurilor de apa, energie electrica
si carburanti, urmarindu-se eliminarea pierderilor;
 recoltarea şi analizarea periodica, pe timpul executiei lucrarilor, de probe de apa
subterana din forajul existent;
 cantitatea tuturor deseurilor rezultate si evacuate din ferma;
 recoltarea anuala şi analizarea de probe de sol din zonele vulnerabile in
apropierea grajdului, din apropierea platformei pentru depozitarea gunoiului de
grajd si din apropierea foselor septic vidanjabile;
41

structurale
 recoltarea la fiecare vidanjare, de probe de apa uzata, evacuata din fosele septic;
 masurarea anuala a nivelurilor de emisii de amoniac din adaposturi;
 masurarea nivelului zgomotului, cu aparatura speciala (decibelmetru).
Pentru monitorizarile sanitar veterinare, ferma va fi prevazuta cu laborator propriu, dotat cu aparatura
moderna pentru analiza calitatii laptelui si a produselor procesate, cu cabinet veterinar dotat corespunzator si
va avea angajati specialisti. (laborant, medic veterinar, inginer agronom)
Pentru monitorizarile de mediu, beneficiarul va incheia un contract, cu o firma specializata in
efectuarea de astfel de, masuratori, determinari si evaluari de mediu.
Cerinta 12 : - avizul de gospodarire a apelor;

Raspuns 12:
Intrucat in arealul in care va fi amplasata ferma de vaci nu exista anumite categorii de ape, cum ar fi
areale de apa necurgatoare (helestee, balti s.a) sau curgeri de ape (fagase de apa sezoniere, parauri, rauri s.a.),
obtinerea avizului de gospodarire a apelor, nu este necesar.
Intocmit,
S.C. Management Euro Construct SRL
42

Memoriu - Ferma Vaci - STEFANESCU SORIN COSTIN

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu - Ferma Vaci - STEFANESCU SORIN COSTIN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectant : S.C.

Management Euro Construct SRL Craiova

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

FAZA: ACORD DE MEDIU - COMPLETARI

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Referitor la : Completari solicitate prin adresa nr. 2070/20.02.2012, la „Memoriul de Prezentare”,

Ca urmare a transmiterii adresei nr. 2070/2012, va comunicam raspunsurile noastre la cerintele

Cerinta 1 : - “planul” prin care se va accesa fondul de finantare si

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Obiectivele operationale ale „Masurii 121”, se refera la:

In ceea ce priveste adaptarea investitiei la standardele comunitare, facem precizarea ca pentru

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

- SR 388 / 1995: Ciment Portland;

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

- Depozitarea deseurilor nevalorificabile se va face numai in locurile aprobate de administratia locala;

Respectarea tuturor masurilor descrise anterior, au menirea de a garanta ca metodele de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

B) Pe intreaga perioada de exploatare a investitiei :

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

furnizorului zonal de energie S.C. CEZ Vanzare SA.

Suprafetele totale de teren din cadrul fermei sunt :

Cerinta 3 : - materii prime, energía si combustibili utilizati;

In perioada de realizare a investitiei propriu zise :

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

- deferite resurse naturale, energie sau combustibili :

- In cadrul explatarii fermei, dupa punerea in functiune:

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

o In cadrul “minifabricutei” de procesare a laptelui, sunt necesare urmatoarele categorii de in-put-uri,

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

o produse dezinfectante : sapun pentru igienizarea lucratorilor din cadrul minifabricutei” si a

Cerinta 4 : - descrierea fluxurilor tehnologice;

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

• Realizarea finisajelor interioare si exterioare

In cadrul explatarii fermei, dupa punerea in functiune:

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

o asezarea cladirilor si utilitatilor pe amplasament, este judicioasa, respecandu-se fluxurile optime de

2. Alternativa cu impact socio-economic pozitiv - realizarea investitiei – solutie recomandata

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Cerinta 7 : - detalii privind organizarea de santier;

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Asadar, responsabilitatea realizarii organizarii de şantier, revine in exclusivitate firmei de constructii si

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

2. Protectia calitatii aerului :

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

3. Protectia calitatii solului :

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

4. Protectia impotriva zgomotului :

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

5. Protectia asezarilor umane :

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de

Asadar, respectarea tuturor masurilor descrise anterior, au menirea de a asigura si de a garanta

Denumire “Construire ferma de vaci cu capacitate de