Funda ia i Imperiul

Isaac Asimov

PARTEA ÎNTÎI
Generalul

l
În c utarea magicienilor

BEL RIOSE... În cariera sa relativ scurt , Riose

i-a cî tigat titlul de „Ultima dintre figurile
imperiale", i pe bun dreptate. Un studiu al
campaniilor lui ni-l înf eaz ca pe egalul lui
Peurifoy prin capacitatea strategic i superior
acestuia prin priceperea de a folosi oamenii. Faptul
s-a n scut în zilele de declin ale Imperiuhti l-a
împiedicat s egaleze rezultatele lui Peurifoy în
postura de cuceritor. Cu toate acestea, a avut i el
momentul s u de m re ie cînd, ca primul dintre
Generalii Imperiului care au purtat lupte cu
Funda ia, a înfruntat-o b rb te te...
ENCICLOPEDIA
GALACTICA

BEL RIOSE c torea f escort , ceea ce,

potrivit etichetei Cur ii, nu era chiar recomandabil
pentru conduc torul flotei sta ionate într-un
sistem stelar înc nestatornic de la Hotarele
Imperiului Galactic.
Bel Riose era îns tîn r i energic îndeajuns
de energic pentru a fi trimis cît mai la marginea
Universului de c tre o Curte lipsit de sentimente
 i animat de calcule reci. În plus, era împins de o
vie curiozitate. Istorii ciudate i greu de crezut,
repetate i îmbog ite de fantezia a sute de oameni
i cunoscute confuz de alte mii de oameni, ridicau
semne de întrebare asupra adev rului lor, iar
posibilitatea unei confrunt ri militare aducea
calit ile lui în aten ia tuturora. Acest amestec era
tulbur tor.
Coborî din demodatul vehicul de teren pe care-l
conducea i ajunse la destina ie: un conac lipsit
de str lucire. A tept . Un b trîn îi deschise u a,
de i ochiul fotonic ce-o supraveghea era activ.
Bel Riose îi zîmbi b trînului.
Sînt Riose...
V-am recunoscut. (B trînul r mase eap n,
s i exprime surpriza în vreun fel.) Cu ce
treburi?
Riose f cu un pas înapoi, cu un gest de
supunere.
Treburi de pace. Dac sînte i Ducem Barr, v-
cere îng duin a de a purta o discu ie.
Ducem Barr se retrase în l turi i în interiorul
casei pere ii începur s emit lumin . Cînd intr
generalul, casa era luminat ca ziua.
Atinse pere ii biroului, apoi î i privi atent vîrful
degetelor.
Ave i a a ceva pe Siwenna?
Un zîmbet fugar ap ru pe chipul lui Barr.
Nici nu exist în alt parte, cred. Între in
instala ia singur, atît cît m pricep. Trebuie s -mi
cer scuze c v-am f cut s a tepta i la u .
Sistemul automat semnaleaz prezen a
vizitatorilor, dar n-o mai deschide.
Nu mai face i fa repara iilor? întreb
generalul cu o u oar ironie.
Nu mai exist piese de schimb. V rog s
lua i loc, domnule. Be i ceai?
 Pe Siwenna? Stimate domn, este imposibil s
fii atît de nepoliticos încît s refuzi ceaiul în aceste
locuri.
trînul patrician se retrase înclinîndu-se
discret, ceea ce inea de polite ea mo tenit de la
aristocra ia ci-devant *, apar inînd unui secol
defunct. Ci-devant (lb fr.) De vi veche (n.t.).
Riose privi cum se îndep rteaz silueta gazdei
sale i g si c actul studiat de bun -cuviin nu-l
prindea prea bine. Educa ia lui fusese pur
militar , iar experien a de via aidoma. Dac ar fi
folosim un cli eu verbal, v zuse moartea cu
ochii de multe ori, dar întotdeauna tangibil i
familiar . Prin urmare, n-ar fi un neadev r dac
am spune c adulatul leu al Flotei a
Dou sprezecea se înfiora în camera pe care o
sim i, dintr-o dat , rece i demodat .
Generalul observ în cutiile mici de culoare
neagr -ivorie, aliniate pe rafturi, ni te c i cu
titluri necunoscute. B nui c obiectul masiv dintr-
un cap t al înc perii era receptorul care, la cerere,
transforma c ile în sunete i imagini. Nu v zuse
nici unul func ionînd, dar auzise despre asemenea
lucruri.
I se spusese cîndva c în vremurile de aur, cînd
Imperiul însemna întreaga Galaxie, nou case din
zece aveau astfel de receptoare i asemenea iruri
de c i.
Acum îns trebuiau ap rate grani ele, iar c ile
mîneau în grija b trînilor. i, oricum, mai bine
de jum tate din istoriile care se povesteau despre
vremurile de odinioar erau mitologie.
Ceaiul sosi i Riose se a ez . Ducem Barr ridic
cea ca.
În onoarea dumneavoastr !
Mul umesc. În a dumneavoastr !
Se spune c sînte i tîn r. Treizeci i cinci?
 Destul de exact. Treizeci i patru.
În cazul acesta, continu Barr, cu o u oar
emfaz , nu g sesc alt introducere mai fericit
decît aceea de a v informa cu p rere de r u c nu
sînt în posesia unor farmece, po iuni sau filtre ale
dragostei. i nu sînt cîtu i de pu in capabil s
influen ez gra iile vreunei tinere doamne de care
v-a i sim i atras.
Nu am nevoie de ajutoare din afar în aceast
privin , domnule. (Mul umirea de sine, prezent
i pîn atunci, r zb tu în glasul u or amuzat al
generalului.) Primi i multe solicit ri de acest fel?
Destule. Din nefericire, persoanele
neinformate tind s ia erudi ia drept magie, iar
dragostea drept acea latur a vie ii care are nevoie
cel mai mult de ajutorul magiei.
Mi se pare normal. Numai c eu sînt altfel.
Pentru mine, erudi ia nu reprezint altceva decît
posibilitatea de a r spunde unor întreb ri dificile.
Siwennianul i se adres neutru:
S-ar putea s v în ela i la fel de mult ca i
ceilal i.
Vom vedea. (Tîn rul general î i a ez cana în
loca ul ceaincului i aceasta se umplu la loc. I se
oferi o capsul cu arom , c reia îi d du drumul
cu un plesc it în can .) Spune i-mi atunci,
Patricianule, cine sînt magicienii? Cei adev ra i.
Barr p ru surprins la auzul unui cuvînt demult
uitat.
Nu exist magicieni, r spunse el.
Dar siwennienii istorisesc multe despre ei.
Exist o leg tur ciudat între aceast situa ie i
acele grupuri de cona ionali de-ai dumneavoastr
care viseaz i tînjesc dup vremurile de odinioar
i dup ceea ce ei numesc libertate i autonomie.
Evident, aceste idei ar putea periclita fiin a
Statului.
 trînul cl tin din cap:
De ce-mi spune i toate astea? B nui i c e
vorba de o revolt condus de mine?
Nu, nici gînd, îl lini ti Riose, ridicînd din
umeri. De fapt, ideea nu e întru totul ridicol .
Tat l dumneavoastr a fost la vremea sa un exilat,
iar dumneavoastr a i fost patriot i ovin la
vremea dumneavoastr . Ca oaspete, mi se pare o
nedelicate e s amintesc aceste lucruri, dar
misiunea mea de acum îmi cere s v-o spun. i,
totu i, s fie vorba de o conspira ie? M îndoiesc.
În cursul ultimelor trei genera ii, Siwenna i-a
pierdut spiritul de cutezan .
A a cum dumneavoastr sînte i lipsit de
delicate e ca oaspete, tot a a voi fi i eu ca gazd ,
spunse b trînul, parc împotriva voin ei sale. A
vrea s v reamintesc c , demult, un vicerege
gîndea la fel despre siwennienii lipsi i de
cutezan . Din ordinul acelui vicerege, tat l meu a
devenit un fugar s rac, lipit p mîntului, fra ii mei
au devenit martiri, iar sora mea o sinuciga . i,
totu i, acel vicerege a avut parte de o moarte
groaznic , fiind ucis de prea umilii i servilii
siwennieni.
A, da, i cu asta a i atins aproape un subiect
asupra c ruia a vrea s z bovim. Vreme de trei
ani, moartea acelui vicerege nu a constituit un
mister pentru mine. În garda lui personal a
existat un soldat ale c rui ac iuni mi s-au p rut
demne de interes, i acela a i fost dumneavoastr ,
deci nu cred c ar mai fi necesare alte detalii.
Desigur, r spunse Barr netulburat. i ce-mi
propune i?
S -mi r spunde i la întreb ri.
N-o voi face sub presiunea amenin rilor. Sînt
trîn, dar nu atît de b trîn încît pentru mine
via a s nu mai însemne nimic.
 Stimate domn, tr im vremuri grele spuse
Riose rar, vrînd s dea greutate cuvintelor , iar
dumneavoastr ave i copii i prieteni, o patrie
pentru care a i spus vorbe de iubire nechibzuite în
trecut. S fim serio i, dac m-a hot rî s folosesc
for a, nu m-a coborî într-atît încît s lovesc în
dumneavoastr .
Ce dori i? întreb Barr cu r ceal .
Ridicînd cea ca goal , Riose spuse:
Patricianule, v rog s m asculta i cu
aten ie. Tr im vremuri în care solda ii cei mai
aprecia i sînt cei care conduc parade de gal pe
aleile palatului regal la zile de s rb toare i
escorteaz str lucitoarea nav de agrement care-o
poart pe Splendoarea sa Imperial c tre planetele
pe care- i petrece verile. Eu... la treizeci i patru
de ani sînt un ratat i a a voi r mîne. Pentru c -
mi place s lupt, în elege i?
De aceea m-au i trimis aici. La Curte a crea
prea multe probleme. Eticheta Cur ii nu mi se
potrive te. Îi jignesc pe filfizoni i pe lorzii-amirali,
dar sînt prea bun conduc tor de nave i de
oameni ca s i încheie conturile cu mine
abandonîndu-m în spa iu. A a c Siwenna este
un înlocuitor o lume de frontier , o provincie
rac i bîntuit de r scoale, situat foarte
departe, îndeajuns de departe pentru ca toat
lumea s fie mul umit . i, prin urmare,
lîncezesc. Nu sînt revolte pe care s le în bu , c ci
în ultima vreme viceregii nu s-au mai revoltat; cel
pu in n-au mai f cut-o de cînd tat l Maiest ii
sale Regale, fie-i amintirea înc rcat de glorie, a
dat un exemplu prin Mountel de Paramay.
Puternic împ rat, murmur Barr.
Da, i am dori i al ii la fel de puternici. El
este st pînul meu ; s ine i minte asta. Eu îi ap r
interesele aici.
 Barr ridic indiferent din umeri i întreb :
Ce leg tur au toate astea cu motivul vizitei
dumneavoastr ?
V voi spune în cîteva cuvinte. Magicienii la
care m-am referit vin de dincolo... de dincolo de
avanposturile de frontier , unde stelele sînt foarte,
foarte rare.
Acolo unde stelele sînt foarte, foarte rare,
repet Barr. i-s frigului din spa iu o poart de
intrare.
Asta-i o poezie? se încrunt Riose. (Versurile i
se p reau o frivolitate într-un asemenea moment.)
În orice caz, sînt de la Periferie, din singurul
sector în care pot lupta pentru gloria împ ratului.
i servi i interesele Maiest ii sale Imperiale,
satisf cîndu-v astfel pasiunea dumneavoastr
pentru lupt .
Exact. Dar trebuie s tiu împotriva cui lupt ;
aici m pute i ajuta.
De unde ti i asta?
Riose mu dezinvolt dintr-o pr jitur .
Pentru c de trei ani încoace am notat toate
zvonurile, miturile, fiecare oapt în leg tur cu
magicienii i, dintr-o mul ime de informa ii care ar
umple o bibliotec , doar dou elemente izolate sînt
unanim admise, prin urmare, adev rate. Primul
este acela c magicienii se afl la marginea
Galaxiei, într-o pozi ie opus fa de Siwenna, iar
al doilea, acela c tat l dumneavoastr a întîlnit
odat un magician în carne i oase i a discutat
cu el.
trînul patrician îl privi pe Riose f s
clipeasc i acesta continu :
M-ar interesa tot ce ti i în acest sens.
Într-adev r, unele lucruri, spuse Barr
gînditor, ar constitui o experien psihoistoric
proprie.
 Ce fel de experien ?
Psihoistoric . B trînul î i înso i vorbele de un
zîmbet ironic. Apoi, spuse re inut: Mai servi i ceai.
Povestea mea va fi cam lung .
Se rezem de pernele moi ale scaunului.
Lumina emis de pere i devenise o str lucire
odihnitoare, de culoare roz-ivorie, care îndulcise
pîn i tr turile rigide ale soldatului.
Cuno tin ele mele sînt rezultatul a dou
întîmpl ri, începu el. Prima, c întîmpl tor sînt
fiul tat lui meu i a doua, c întîmpl tor m-am
scut pe aceast planet . Totul a început în
urm cu patruzeci de ani, la scurt vreme dup
Marele Masacru, cînd tat l meu s-a salvat
refugiindu-se în p durile din Sud, iar eu eram
tunar în flota personal a viceregelui. Apropo, e
vorba de acela i vicerege care ordonase Masacrul
i care a avut parte mai apoi de o moarte crud .
Barr zîmbi întristat i continu :
Tat l meu era Patrician al Imperiului i
Senator de Siwenna. Se numea Onum Barr.
Ner bd tor, Riose îl întrerupse:
Cunosc circumstan ele care au dus la exilul
lui. Nu este nevoie s intra i în aceste detalii.
Siwennianul nu-l b în seam i continu
netulburat:
În timpul exilului a venit la el un c tor un
Negu tor de la marginea Galaxiei , un tîn r care
vorbea cu un accent ciudat, nu cuno tea nimic
din Istoria recent a Imperiului i era protejat de
un cîmp de for individual.
Cîmp de for individual? întreb Riose mirat.
Spune i vorbe mari. Ce generator ar putea fi atît
de puternic pentru a condensa un cîmp protector
de m rimea unui singur om? Pentru numele
Galaxiei, ra pe un c rucior echipamentul unei
surse atomice de cinci mii de mirya-tone?
 Este magicianul despre care a i auzit pove ti
i mituri, spuse Barr calm. Numele de magician
nu se dobînde te lesne. Nu c ra nici un generator
la vedere, dar nici cea mai puternic arm nu
putea s str pung acest cîmp din jurul lui.
Asta e toat istoria? Oare magicienii s-au
scut din n lucirile unui b trîn zdrobit de
suferin i de exil?
Istorisiri despre magicieni circulau i înainte
de a-l întîlni tat l meu pe acest c tor, domnule.
i iat o dovad i mai elocvent . Dup ce s-a
desp it de tat l meu, acest Negu tor, pe care
oamenii îl numesc magician, a vizitat un
Tehnician din ora ul spre care tat l meu îl
îndrumase i a l sat acolo un generator de cîmp
de acela i tip cu cel pe care-l purta. Generatorul a
fost recuperat de tat l meu la întoarcerea lui din
exil, dup execu ia sîngerosului vicerege. I-a
trebuit mult vreme pîn s -l g seasc .
Generatorul este ag at pe peretele din spatele
dumneavoastr , domnule. Nu func ioneaz . N-a
func ionat decît dou zile ; dar dac -l ve i privi,
ve i constata c nimeni din Imperiu nu l-ar fi
putut proiecta.
Bel Riose întinse mîna dup centura de metal
care atîrna pe perete.
În momentul atingerii, cîmpul slab de aderen
disp ru i obiectul se desprinse ca o ventuz .
Elipsoidul de la un cap t al centurii îi re inu
aten ia. Era de m rimea unei nuci.
Acesta... f cu el.
Este generatorul, încuviin Barr. Era
generatorul, se corect el. Secretul modului de
func ionare nu poate fi descoperit. Cercet rile
subelectronice au dovedit c face corp comun cu
metalul care-l ad poste te, i nici cele mai atente
studii ale re elelor de difrac ie nu au reu it s
disting p ile individuale care existaser înainte
de fuziune.
În acest caz, „dovada" dumneavoastr ezit
înc la grani a nesigur a cuvintelor care nu se
bazeaz pe probe concrete.
Barr f cu un gest de renun are.
Mi-a i cerut s v spun ceea ce tiu i a i
amenin at c ve i ob ine aceste informa ii prin
for . Ce s în eleg dac prefera i o atitudine
sceptic ? Pot continua?
Desigur, spuse generalul, aproape poruncitor.
Am continuat cercet rile dup moartea
tat lui meu i apoi a intervenit a doua întîmplare
la care m refeream mai devreme, i anume faptul
Siwenna a fost cunoscut bine de c tre Hari
Seldon.
i cine este acesta?
Un om de tiin de pe vremea domniei
împ ratului Daluben al IV-lea. A fost psihoistoric
ultimul i cel mai mare dintre to i. A vizitat
Siwenna cînd era un mare centru comercial,
recunoscut în arte i tiin .
Hmm! f cu acru Riose. Ar ta i-mi i mie
planeta cu o economie stagnant care s nu
sus in c a fost cîndva un p mînt al abunden ei
i bun st rii.
Vremurile despre care vorbesc au existat
acum dou secole, cînd st pînirea împ ratului se
întindea pîn la ultima i cea mai îndep rtat stea
; cînd Siwenna era o lume interioar , i nu o
provincie semibarbar de la Frontier . In
vremurile acelea Hari Seldon a anticipat declinul
puterii imperiale i c derea aproape sigur în
barbarie a întregii Galaxii.
Riose izbucni în rîs:
A prev zut el a a ceva? Atunci a profe it
gre it, dragul meu om de tiin . Presupun c asta
 considera i. P i, Imperiul e mai puternic decît a
fost în ultima mie de ani. Ochii dumneavoastr
obosi i de b trîne e sînt orbi i de s cia de la
grani . Face i o vizit lumilor interioare într-o
bun zi ; veni i c tre c ldura i bog ia de la
centru.
trînul cl tin din cap întristat:
Circula ia înceteaz în primul rînd la
extremit i. Va mai trece mult vreme pîn cînd
declinul va atinge inima. Vreau s spun, declinul
evident, pe în elesul tuturora, spre deosebire de
pr bu irea intern , care este o poveste veche de
circa cincisprezece secole.
Deci, acest Hari Seldon a profe it o Galaxie în
care barbaria se va generaliza, spuse Riose v dit
amuzat. i ce se va întîmpla atunci?
El a întemeiat dou Funda ii la capetele
opuse ale Galaxiei Funda ii populate cu cei mai
buni, cei mai tineri i cei mai puternici oameni,
pentru ca ace tia s se înmul easc , s creasc i
se dezvolte. Lumile pe care le-au colonizat au
fost alese cu grij , acordîndu-se aceea i aten ie
momentului i vecin ii. Totul s-a aranjat în a a
fel încît viitorul, a a cum fusese el anticipat prin
matematic i psihoistorie, s presupun dintru
început izolarea lor de restul civiliza iei imperiale
i dezvoltarea lor treptat , pîn ce vor deveni
germeni ai celui de-al Doilea Imperiu Galactic
reducînd inevitabila perioad de barbarie de la
treizeci de mii la numai o mie de ani.
i cum a i reu it s afla i toate acestea?
sa i impresia c sînte i informat în detaliu.
Detaliile nu le-am cunoscut niciodat , spuse
cu o voce st pînit Patricianul. Totul s-a închegat
prin osteneala mea, prin punerea cap la cap a
anumitor dovezi descoperite de tat l meu sau
aflate de mine. Baza este fragil i sub ire, iar
suprastructura, rezultatul fabula iilor care s-au
scut pentru a umple golurile uria e. Dar sînt
convins c ceea ce v-am spus este în esen
adev rat.
A a se pare.
Oare? Mi-au trebuit patruzeci de ani de
cercet ri.
Hmm, patruzeci de ani! A putea rezolva
problema în patruzeci de zile, ceea ce voi i face.
Ar fi cu totul altceva.
i cum ve i proceda?
Simplu i direct. Dac a deveni explorator,
avea posibilitatea s descop r i s v d cu ochii
mei Funda ia aceasta la care v referi i. Spune i
sînt dou ?
Exist probe care sus in numai existen a
uneia, ceea ce mi se pare explicabil, întrucît
cealalt se afl la cap tul opus al Axei Galactice.
P i atunci o vom vizita. Generalul se ridic în
picioare i- i îndrept centura.
ti i încotro s merge i? întreb Barr.
Într-un fel, da. Documentele r mase de pe
vremea penultimului vicerege, cel pe care l-a i
ucis, con in relat ri neclare despre barbari de pe
lumi exterioare. De fapt, una dintre fiicele lui i-a
fost dat de so ie unui prin barbar. M descurc
eu.
Întinse mîna pentru a- i lua r mas bun:
V mul umesc pentru ospitalitate.
Ducem Barr îi strînse mîna i se înclin
ceremonios:
Vizita dumneavoastr m-a onorat în mod
deosebit.
Cît prive te informa iile pe care mi le-a i dat,
continu Bel Riose, voi g si o cale de a v
mul umi cînd m voi întoarce.
Ducem Barr î i conduse respectuos oaspetele
pîn la u i, privind în urma autovehiculului ce
se îndep rta, spuse: „Dac te vei mai întoarce".

2
Magicienii

FUNDA IA... Dup patruzeci de ani de

expansiune, Funda ia a trebuit s înfrunte
amenin area lui Riose. Zilele de epopee ale lui
Hardin i ale lui Mallow disp ruser i, o dat cu
ele, apuseser într-o oarecare m sur temeritatea
i hot rîrea...
ENCICLOPEDIA GALACTICA

ÎN CAMERA IZOLATA, de care nimeni nu se

putea apropia s trag cu urechea, se aflau patru
rba i. Dup ce î i aruncar priviri furi e, se
uitar spre masa care-i desp ea, unde-i
teptau patru sticle i tot atîtea pahare pline, dar
nici unul nu se atinse de al s u.
Apoi, b rbatul cel mai apropiat de u întinse
mîna i b tu calm i ritmat cu degetele în t blia
mesei.
V mai gîndi i mult? întreb el. Oare conteaz
cine va vorbi primul?
Atunci vorbe te tu, spuse b rbatul corpolent
care st tea vizavi. Tu ar trebui s fii cel mai
îngrijorat.
Sennett Forell zise sec, f nici o urm de
umor:
Asta pentru c m consideri cel mai bogat
dintre to i. Ori pentru c te a tep i s continuu
a cum am început. Sper c n-ai uitat c flota
mea comercial a capturat nava lor îns rcinat cu
misiuni de cercetare.
 Aveai flota cea mai mare i cei mai buni pilo i,
interveni al treilea, ceea ce ne las s în elegem c
ti cel mai bogat dintre noi. A fost un risc pe care
nimeni altul nu i l-ar fi putut asuma.
Sennett Forell chicoti din nou:
Am mo tenit de la tat l meu o anumit
urin în a-mi asuma riscuri. La urma urmelor,
atunci cînd î i asumi ni te riscuri, trebuie s le
justifici prin foloasele pe care le tragi. Lua i ca
exemplu faptul c nava inamic a fost izolat i
capturat f pierderi pentru noi i f a fi
nevoie s le alert m pe celelalte.
Pe Funda ie se recuno tea în mod deschis i se
accepta tacit c Forell era fiul nelegitim al marelui
disp rut Hober Mallow.
Cel de-al patrulea b rbat clipi m runt din ochi,
aruncînd o c ut tur furi . Strecur printre
buzele sub iri cîteva cuvinte:
Nu-i cazul s fi i atît de mîndru c a i
capturat o nav minuscul . Pentru c , probabil, o
-l irit m i mai i pe tîn rul acela.
Crezi c -i mai trebuie alte motive? întreb
Forell dispre uitor.
Cred c da, i asta îl va scuti de osteneala de
a- i c uta vreunul, spuse cel de-al patrulea i
continu : Hober Mallow nu proceda a a. i nici
Salvor Hardin. Îi l sau pe adversari s aleag
incerta cale a for ei, iar ei ac ionau cu siguran i
zarv .
Forell se strîmb :
Nava aceasta i-a dovedit importan a.
Motivele n-au nici o valoare, afirm el, cu
satisfac ia negu torului înn scut. Apoi ad ug :
Tîn rul vine din Vechiul Imperiu.
tiam, zise cel de-al doilea b rbat, cel
corpolent, cu o voce groas i nemul umit .
Am b nuit, îl corect Forell cu calm. Cînd
apare un om cu nave i bani, cu inten ii amicale i
cu propuneri de afaceri, mi se pare c e o
chestiune de bun sim s te st pîne ti i s nu i-l
faci du man decît dac ai siguran a c profitul pe
care-l sugereaz nu constituie, pîn la urm , decît
un paravan. Acum îns ...
Se cuvenea s fim mai precau i, spuse al
treilea eu o iritare re inut . Trebuia s afl m noi
primii, chiar înainte de a-i permite s plece. Ar fi
fost cea mai în eleapt hot rîre.
Problema s-a discutat i s-a rezolvat, spuse
Forell, care, printr-un gest larg i decis, le ar
celorlal i c subiectul nu mai e actual.
Guvernul este nehot rît, iar primarul un
neispr vit, se plînse cel de-al treilea.
Cel de-al patrulea îi privi pe ceilal i, pe rînd,
sco îndu- i din gur igara de foi stins . O l s
cad neglijent într-o fant din dreapta lui, în care
disp ru, dezinte-grîndu-se cu o str lucire de o
clip .
Sînt încredin at, spuse el sarcastic, c
domnul care a vorbit ultimul s-a exprimat astfel
din pur obi nuin . Ne putem reaminti c noi
sîntem Guvernul.
Se auzi un murmur aprobator.
Atunci s l m deoparte politica Guvernului,
spuse cel de-al patrulea, privind t blia mesei.
Tîn rul acesta... acest str in ar fi putut deveni un
client. S-au mai întîlnit cazuri. To i trei a i
încercat s -l îndupleca i s încheie un contract
preliminar. De i avem un acord o în elegere
verbal care interzice acest lucru, totu i a i
încercat.
i tu ai fi f cut la fel, mîrîi cel de-al doilea
rbat.
tiu, spuse cel de-al patrulea.
Atunci s nu mai discut m despre ceea ce ar
fi trebuit s facem mai devreme i s vedem ce
trebuie s facem acum, îl întrerupse Forell. În
cazul în care l-am fi aruncat în închisoare ori l-am
fi ucis, ce s-ar fi întîmplat? Înc nu-i cunoa tem
inten iile i, oricum, nu am distruge un Imperiu
dispunînd de via a unui om. S-ar putea s existe
flote întregi preg tite pentru situa ia în care nu s-
ar mai întoarce.
Exact, îl aprob cel de-al patrulea. Îmi
spune i i mie cu ce v-a i ales de pe nava
capturat ? Sînt prea b trîn ca s mai suport astfel
de discu ii,
Putem rezuma totul în cîteva cuvinte, spuse
Forell moroc nos. E un general din Imperiu sau
ce grad o fi avînd acolo. Un tîn r care s-a
comportat str lucit ca militar a a am auzit i
care este un idol pentru oamenii s i. O carier
foarte romantic . Nu m îndoiesc ca istoriile pe
care ei le povestesc sînt pe jum tate minciuni, dar
chiar i a a îl ridic în sl vi ca pe un fel de b rbat-
minune.
Cine sînt ace ti „ei"? întreb cel de-al doilea.
Echipajul navei capturate. Asculta i,
declara iile lor sînt înregistrate pe un microfilm pe
care l-am pus la loc sigur. Mai tîrziu, dac dori i,
pute i s -l viziona i sau s vorbi i personal cu
oamenii, dac socoti i necesar. Eu v-am spus
esen ialul.
Cum ai ob inut declara iile? De unde tii c
au spus adev rul?
N-a zice c prin blînde e, domnule, spuse
Forell încruntîndu-se. I-am maltratat, i-am drogat,
de nu mai tiam nici eu cine sînt, i am folosit
nici o re inere Sonda. Au vorbit. Pute i s le
da i crezare.
Înainte vreme, se trezi vorbind cel de-al-
treilea, aparent f nici o leg tur cu subiectul,
s-ar fi folosit psihologia pur . O metod care nu
provoac dureri, dar foarte sigur . Nu d
niciodat gre .
Ei, multe erau odinioar , spuse Forell sec.
Tr im alte timpuri.
Dar ce c uta aici acest general, acest b rbat
nemaipomenit? într cel de-al patrulea cu o
voce obosit , dar în care se sim ea înc înarea
de a ob ine un r spuns.
Forell îi arunc o privire critic .
Î i închipui c încredin eaz celor din echipaj
detalii de politic de stat? Habar n-aveau. Din
acest punct de vedere n-am aflat nimic i doar am
încercat. Galaxia mi-e martor .
Ceea ce ne las s ...
S tragem propriile noastre concluzii, evident.
(Forell b tea darabana pe t blia mesei.) De i
tîn rul este un conduc tor militar al Imperiului, a
pretins c e un prin or neînsemnat peste cîteva
stele împr tiate într-un col uitat al Periferiei. Fie
i numai acest lucru ne convinge c nu-i convine
ca noi s -i cunoa tem adev ratele motive. i dac
ar fi s corobor m natura profesiunii lui cu faptul
Imperiul a sus inut un atac împotriva noastr
pe vremea tat lui meu, pericolul este real i
însp imînt tor. Primul atac a dat gre . Personal,
îndoiesc c Imperiul ne are la suflet pentru
asta.
i nu exist nimic cert în investiga iile tale?
întreb prudent cel de-al patrulea b rbat. Nu
cumva ne ascunzi ceva?
În nici un caz, spuse Forell calm. Acum, nu
mai este vorba de rivalitate i de competi ie în
afaceri. Sîntem obliga i s fim uni i.
Patriotism, pufni ironic cel de-al treilea
rbat.
L sa i patriotismul pe seama altora, i-o t ie
Forell rece. Crede i c pun vreun pre pe ceea ce
vrea s fie cel de-al Doilea Imperiu? Crede i c mi-
risca m car o singur reprezentan comercial
pentru a-i netezi calea? V imagina i c afacerile
mele sau ale voastre vor merge mai bine dac vom
fi cuceri i de Imperiu? Dac Imperiul învinge, vor
ap rea destui corbi fl mînzi care s se
pusteasc asupra trofeelor.
Iar noi am fi trofeele, ad ug cel de-al
patrulea, indiferent.
Cel de-al doilea b rbat sparse t cerea care se
sase i se foi greoi, încît scaunul scîr îi sub
greutatea lui:
Dar ce rost are s mai discut m despre asta?!
Imperiul nu ne poate învinge, nu-i a a? Doar
Seldon ne-a asigurat c pîn la urm vom forma
cel de-al Doilea Imperiu. E vorba doar de o simpl
criz . Au mai fost trei înainte.
Da, o simpl criz , repet Forell gînditor.
Numai c în cazul primelor dou l-am avut pe
Salvor Hardin care s ne conduc ; la cea de-a
treia l-am avut pe Hober Mallow. Dar acum pe
cine mai avem? Le arunc celorlal i o privire
întunecat i continu : Legile psihoistorice ale lui
Seldon, pe care ne baz m cu atîta comoditate,
con in, probabil, ca o variabil important , o
anumit ini iativ din partea oamenilor Funda iei,
i mi se pare normal s fie a a. Legile lui Seldon îi
ajut pe cei ce se ajut singuri.
Dac ii atît de mult la proverbe, vremurile
mari creeaz oameni mari, spuse cel de-al treilea
rbat.
Nu ne putem bizui pe proverbe, asta-i sigur,
relu grav Forell. Iat calea care-mi pare demn
de urmat. În cazul în care ne vom confrunta cu
cea de-a patra criz , atunci Seldon a anticipat-o.
Dac acest lucru e adev rat, criza poate fi
dep it , deci trebuie s existe o solu ie.
În prezent, Imperiul este mai puternic decît noi,
i asta nu de azi de ieri. Dar acum ne pa te
pentru prima dat primejdia unui atac direct, a a
încât amenin area e mai grozav ca oricînd. Iar
daca ea poate fi înfrînt , atunci trebuie s-o facem,
ca i în cazul crizelor precedente, prin alte metode
decît prin for a pur . Trebuie s -i g sim
adversarului punctul slab i acolo s -l lovim.
i care ar fi acest punct slab? întreb cel de-
al patrulea b rbat. Ai de gînd s propui o teorie?
Nu. Aici voiam s ajung. Marii no tri
conduc tori din trecut au detectat întotdeauna
sl biciunile adversarilor i le-au folosit în propriul
avantaj. Acum îns ...
Vocea lui tr lipsa de speran i, pentru o
vreme, nimeni nu îndr zni s comenteze.
Apoi, cel de-al patrulea rupse t cerea:
Avem nevoie de spioni.
Forell se întoarse spre el, brusc înfl rat:
Exact! Nu tim cînd va ataca Imperiul. Poate
avem timp s ne preg tim.
i Hober Mallow în persoana a p truns in
interiorul Imperiului, suger cel de-al doilea
rbat.
Nu e nevoie de o ac iune atît de direct , spuse
Forell, cl tinînd din cap. Nici unul dintre noi nu
mai este tîn r ; to i am devenit sclavii detaliilor
administrative i ne-am înv at cu fastul
protocoalelor. Avem nevoie de oameni tineri, care
toresc mult...
Negu torii Independen i? întreba cel de-al
patrulea.
Forell cl tin afirmativ din cap i spuse:
Dac nu cumva e prea tîrziu...
 3
Mîna moart

BEL RIOSE, care se plimba îngrijorat prin

birou, se opri i-l privi plin de speran pe
aghiotantul s u, care tocmai intrase:
Ai vreo veste despre Starlet?
Nici una. Navele de cercetare au cutreierat în
lung i-n lat, dar instrumentele n-au detectat
nimic. Comandantul Yume a raportat c Flota este
preg tit pentru un atac de represalii.
Nu, pentru o simpl nav de patrulare, spuse
generalul, cl tinînd din cap. Înc nu. Spune-le s
dubleze... Stai! Redactez eu mesajul. S fie
codificat i transmis prin fascicul cu band
îngust . În timp ce vorbea, îi d du ofi erului hîrtia
i întreb : Siwennianul a fost adus?
Înc nu.
Atunci, s fie trimis la mine imediat ce
sose te.
Aghiotantul salut scurt i plec . Riose î i relu
umbletul ca un întemni at.
Cînd u a se deschise din nou, în prag se afla
Ducem Barr. P ind încet în urma aghiotantului
care-l condusese, intr în înc perea orbitor de
luxoas , al c rei tavan era ornamentat cu un
model stereoscopic al Galaxiei. În centrul
înc perii, îmbr cat în uniform , Bel Riose îl
tepta.
Bun ziua, Pâtricianule! Generalul împinse
cu piciorul un scaun i-i f cu semn aghiotantului
plece, spunîndu-i: Nu intr nimeni pîn la noi
ordine.
mase drept în fa a siwennianului, cu
picioarele larg desf cute, cu mîinile la spate,
leg nîndu-se încet i gînditor pe c lcîie.
 Apoi, spuse aspru:
Patricianule, e ti supus loial al Imperiului?
Barr, care pîn atunci t cuse nep tor, ridic
din sprîncene i r spunse calm:
N-am nici un motiv s iubesc domina ia
imperial .
Ceea ce e departe de a spune c ai fi capabil
de tr dare.
Adev rat. Dar acest simplu fapt nu înseamn
nicidecum c sînt de acord s ac ionez ca
sprijinitor.
În condi ii normale, i acest lucru este
adev rat. Îns refuzul de a ne ajuta acum, spuse
Riose ap sat, va fi considerat tr dare i va fi tratat
în consecin .
Barr se încrunt :
P stra i-v fichiuirile verbale pentru
subordona i. Spune i precis ce dori i de la mine i-
mi va fi de ajuns.
Riose se a ez picior peste picior:
Barr, noi am mai avut o discu ie cu jum tate
de an în urm .
Despre magicienii dumneavoastr ?
Da. Î i aminte ti ce am spus c voi face?
Barr încuviin din cap, în timp ce- i odihnea
mîinile pe genunchi.
Voia i s -i vizita i i a i fost plecat acolo în
ultimele patru luni. I-a i g sit?
Dac i-am g sit?! Bineîn eles, strig Riose,
Patricianule, nu sînt magicieni, ci diavoli. E
dincolo de orice închipuire. Gînde te-te numai! O
lume de m rimea unei batiste, a unui degetar, cu
resurse atît de s cioase, cu o putere atît de
neînsemnat i cu o popula ie atît de redus cum
nu întîlne ti nici pe cele mai înapoiate lumi din
pr fuitele prefecturi ale Stelelor întunecate. i, cu
toate acestea, cu un popor atît de mîndru i
ambi ios încît viseaz s pun st pînire, încet i
melodic, pe toat Galaxia.
Sînt foarte siguri de ei i nici m car nu se
gr besc. Se mi încet, flegmatic ; vorbesc de
secolele necesare, înghit o lume dup alta f
efort ; se strecoar printre sisteme cu o încredere
nep toare. i reu esc. Nimeni nu-i poate opri.
Au construit o murdar comunitate comercial
care- i încol ce te tentaculele în jurul unor
sisteme situate mult mai departe decît cuteaz s
se aventureze navele lor ca ni te juc rii.
Negu torii a a î i zic agen ii lor p trund tot
mai adînc, parsec dup parsec.
Ducem Barr îi întrerupse tirada:
Cît adev r con in informa iile i care-i rostul
acestei izbucniri de furie?
Soldatul se control i redeveni calm.
Nu sînt orbit de furie. Te asigur c am vizitat
lumi mai apropiate de Siwenna decît de Funda ie
pe care Imperiul era un mit îndep rtat, iar
Negu torii, adev ruri vii. Noi în ine am fost lua i
drept Negu tori.
i v-au spus oamenii Funda iei c intesc s
domine Galaxia?
Chiar a a, de-a dreptul? Riose se înfurie din
nou: N-aveau cum. Persoanele oficiale nu scot o
vorb despre asemenea lucruri. Ele se refer
exclusiv la afaceri. Am discutat îns cu oameni
simpli i le-am re inut spusele: „destinul lor
sigur", acceptarea calm a unui mare viitor. A a
ceva nu se poate ascunde ; e vorba de un
optimism universal pe care nici nu încearc s -l
inuiasc .
Siwennianul î i st pîni cu greu satisfac ia:
Pîn acum, s-ar p rea c ceea ce a i constatat
singur seam cu ceea ce am descoperit eu din
pu inele date pe care le-am avut.
 F îndoial , r spunse Riose, sarcastic. E un
tribut pe care-l aduc puterii tale analitice i, în
acela i timp, o recunoa tere sincer i limpede a
pericolului din ce în ce mai mare care amenin
propriet ile Maiest ii sale Imperiale.
Barr ridic din umeri nep tor, iar Riose,
aplecîndu-se brusc, îl prinse pe b trîn de bra e i-
l privi drept în ochi cu o ciudat blînde e.
Nu- i face griji, Patricianule. Nu doresc s fiu
barbar. Din punctul meu de vedere, perpetuarea
ostilit ii siwenniene fa de Imperiu reprezint o
povar cumplit i a face orice s-o uit. Îns
specialitatea mea este milit ria i nu m pot
amesteca în treburi civile. Ar însemna s fiu
rechemat i asta mi-ar distruge cariera, în elegi?
Sînt sigur c da. Î i spun între patru ochi: las ca
autorul atrocit ilor care au durat patruzeci de ani
fie r spl tit prin acte de r zbunare i s nu ne
mai gîndim la restul. Recunosc deschis c am
nevoie de ajutorul t u.
În vocea tîn rului se sim ea o impresionant
îngrijorare, dar Ducem Barr cl tin hot rît i calm
din cap în semn de refuz.
Nu în elegi, Patricianule, spuse Riose rug tor,
i m îndoiesc c sînt în stare s te fac s în elegi.
Nu pot cî tiga pe terenul t u. Tu e ti savant, iar
eu militar. Dar sînt sigur m car de câteva lucruri.
Orice p rere ai avea despre Imperiu, vei
recunoa te c a adus i mari servicii. For ele lui
armate au comis crime ici i colo, dar, în mare, au
fost o for a p cii i civiliza iei. Flota imperial a
creat Pax Imperium, care a domnit în întreaga
Galaxie vreme de dou mii de ani. Compar cele
dou milenii de pace tr ite sub semnul Soarelui-
i-Navei cu cele dou milenii de anarhie
interstelar de dinainte. Gînde te-te numai la
zboaiele i distrugerile din zilele acelea i spune-
mi dac , în ciuda tuturor erorilor comise, Imperiul
nu merit s fie p strat.
Gînde te-te continu el avîntat la ceea ce s-
a ales de Lumile Exterioare ale Galaxiei acum,
cînd toate s-au desprins i sînt independente, i
pune- i întrebarea dac , de dragul unei r zbun ri
copil re ti, merit s transformi Siwenna dintr-o
provincie protejat de o Flot neînfricat , într-o
lume barbar a Galaxiei, dec zut i scufundat
în mizerie.
Se va înr ut i totul a a de curînd? murmur
siwennianul.
Nu, recunoscu Riose. Dac vie ile noastre ar
fi de patru ori mai lungi, cu siguran c-am afla.
Destinul meu, pe care nu i-l pot impune, e s
lupt pentru Imperiu, pentru o tradi ie militar . Ea
i g se te originea în institu ia imperial pe care
o slujesc.
Deveni i mistic i mi-e întotdeauna greu s
în eleg misticismul altuia.
N-are importan . În elegi pericolul pe care-l
reprezint Funda ia.
Dac îmi amintesc bine, chiar înainte de
plecarea dumneavoastr de pe Siwenna, v-am
aten ionat asupra acestuia.
Atunci î i dai seama c trebuie oprit înc
dintru început, altfel n-o vom mai putea face
niciodat . Ai avut idee de aceast Funda ie înainte
ca oricine altcineva s aud m car de ea. Ai aflat
mai multe despre ea decît oricare altul din
Imperiu. Probabil c tii cum poate fi atacat f
riscuri i m po i avertiza asupra contram surilor
pe care le va lua. Hai s fim prieteni!
Ducem Barr se ridic i spuse calm:
Ajutorul pe care vi-l pot da eu nu înseamn
nimic, deci v scutesc de a-mi adresa o asemenea
rug minte.
 Las -m s judec eu priorit ile.
Nu, vorbesc foarte serios. Nici întreaga putere
a Imperiului nu ar putea s striveasc aceast
lume aparent neînsemnat .
De ce? (Ochii lui Bel Riose se aprinser de
furie.) R mîi aici. Vei pleca cînd î i voi permite eu.
Dac i închipui c subestimez acest du man pe
care l-am descoperit, te în eli. Patricianule, spuse
el re inut, la întoarcere am pierdut o nav . N-am
nici o dovad c-ar fi c zut în mîinile Funda iei ;
dar n-a mai fost g sit de atunci i, dac ar fi avut
loc un accident, ar fi trebuit s -i g sim epava pîn
acum. Na e o pierdere important nu înseamn
mare lucru , dar asta îmi sugereaz c , probabil,
Funda ia a declan at deja ostilit ile. O asemenea
grab i o ignorare a consecin elor ar putea s
însemne for e despre care nu tiu nimic. Îmi
spunzi la o întrebare foarte precis ? Care este
puterea lor militar ?
N-am idee.
Atunci deslu te singur ceea ce ai afirmat.
De ce sus ii c Imperiul nu poate zdrobi acest mic
du man?
Siwennianul se a ez din nou i evit privirea
fix a lui Riose. Spuse ap sat:
Pentru c am încredere în principiile
psihoistoriei. E o tiin ciudat . A atins
maturitatea printr-un singur om Hari Seldon
i a pierit o dat cu el, pentru c nimeni n-a mai
reu it s -i st pîneasc i ele complicate. Dar, în
acea scurt perioad , s-a dovedit cel mai puternic
instrument de studiere a umanit ii inventat
vreodat . F a pretinde anticiparea ac iunilor
oamenilor ca indivizi, ea a formulat legi precise,
capabile de analiz matematic i de extrapolare,
în scopul dirij rii i anticip rii ac iunii concertate
a grupurilor umane.
 i?...
A fost psihoistoria pe care Seldon i grupul
u a aplicat-o din plin la întemeierea Funda iei.
Locul, momentul i condi iile se întrep trund din
punct de vedere matematic i conduc astfel, în
mod inevitabil, la dezvoltarea Imperiului
Universal.
Lui Riose începu s -i tremure glasul de
indignare:
Vrei s spui c aceast tiin prezice c voi
ataca Funda ia i c voi pierde nu tiu ce b lie
din motive cunoscute dinainte? Încerci s sus ii c
sînt un robot f imagina ie i c urmez un drum
la cap tul c ruia îmi voi g si sfîr itul?
Nu, r spunse t ios b trînul patrician. Am
afirmat deja c tiin a nu are nimic de-a face cu
ac iunile individuale i c a fost anticipat un
context mai larg.
Prin urmare, ne afl m în strînsoarea Zei ei
Necesit ii Istorice?
A Necesit ii Psihoistorice, îl ajut Barr cu
delicate e.
i dac -mi exercit dreptul meu de liber
voin ? Dac hot sc s atac anul viitor, sau s
nu atac deloc? Cît de docil este Zei a? Cît de
ingenioas ?
Barr ridic din umeri:
Pute i ataca acum ori niciodat , cu o singur
nav sau cu for a întregului Imperiu ; prin for
militar ori prin presiuni economice ; printr-o
declara ie deschis de r zboi sau printr-o
ambuscad perfid . Pute i face orice dori i,
exercitîndu-v plenar libera voin . i, totu i, ve i
pierde.
Din cauza mîinii moarte a lui Seldon?
Din cauz c mîna moart a matematicii
comportamentului uman nu poate fi nici oprit ,
nici deviat , nici frînat .
Cei doi râmaser fa în fa , ca într-o
încle tare mut , pîn cînd generalul f cu un pas
înapoi.
Primesc provocarea. O mîn moart contra
unei voin e vii, spuse el simplu.

4
Împ ratul

CLEON AL II-LEA... numit îndeob te „Cel Mare".

Ca ultim împ rat puternic al Primului Imperiu, el
este important prin rena terea artistic i politic
ce a avut loc în timpul lungii sale domnii. Literatura
roman at ni-l face cunoscut, totu i, mult mai bine,
legîndu-i numele de cel al lui Bel Riose, deci pentru
oamenii simpli r mîne „împ ratul lui Riose". Nu
trebuie s l m ca evenimentele din ultimul s u
an de domnie s umbreasc patruzeci de ani de...
ENCICLOPEDIA
GALACTICA

CLEON AL II-LEA, numit îndeob te „Cel Mare".

Ultimul împ rat puternic. O dureroas suferin
care nu poate fi diagnosticat . Date fiind
neîn elesele meandre ale vie ii oamenilor, cele
dou afirma ii nu se exclud i nici nu sînt
compatibile. De-a lungul istoriei s-au întîlnit
sup tor de multe cazuri similare.
Dar lui Cleon al II-lea nu-i p sa de astfel de
precedente. Suferin ele personale nu i s-ar fi
ameliorat cîtu i de pu in chiar dac s-ar fi gîndit
la lista lung de cazuri asem toare. La fel de
pu in l-ar fi lini tit i gîndul c , în timp ce
str bunicul s u fusese domnitor i pirat al unei
planete cît un gr unte de praf, el domnea în
Palatul Pl cerilor, care apar inuse lui Ammenetik
cel Mare, ca mo tenitor al unui ir de domnitori
galactici ce se pierdea în negura vremurilor. În
aceste momente nu-l alina nici m car faptul c ,
prin eforturi deosebite, tat l s u cur ase focarele
de revolt i restabilise pacea i unitatea de care
se bucurase Imperiul sub Stanel al Vl-lea i c ,
prin urmare, în cei dou zeci i cinci de ani ai
domniei sale nici m car ideea de r scoal nu-i
umbrise str lucirea gloriei.
Împ ratul Galaxiei i St pînul Tuturora avu o
tres rire i- i l capul pe spate în cîmpul
învior tor de for din jurul pernelor. Cîmpul
opunea o u oar rezisten i, sim ind pl cuta lui
mîngîiere, Cleon se lini ti. Se ridic greoi în capul
oaselor i privi moroc nos c tre pere ii camerei.
Nu era o camer în care s stai singur. Era prea
mare. Toate camerele erau prea mari.
Mai bine s fie singur în timpul acestor crize
care-l istovesc complet decît s suporte agita ia
plin de ifose i compasiune a curtenilor,
obtuzitatea lor îng duitoare i f vlag . Mai bine
singur decît s vad m tile insipide, în spatele
rora se es specula ii nesfîr ite privind
probabilitatea mor ii i soarta succesiunii.
Gîndurile îl cople ir i-i d dur putere. Cei trei
fii ai s i, falnici, virtuo i, puteau oferi un viitor
Imperiului. Dar unde disp ruser tocmai acum,
cînd se sim ea atît de r u? A teptau, desigur
fiecare cunoscînd mi rile celorlal i i cu to ii
supraveghindu-l pe el.
Se foi nemul umit. i acum Brodrig tînjea s
vin în audien . Credinciosul Brodrig, n scut
într-o familie nevoia ; credincios, pentru c
altfel n-ar fi fost detestat de toat lumea, f
deosebire ura fiind singurul punct comun al
numeroaselor grupuri care formau Curtea...
Brodrig favoritul credincios, pentru c a a
trebuia s fie , cel care, dac nu se va îmbarca
pe cea mai rapid nav din Galaxie imediat dup
moartea Împ ratului, va sfîr i în camera atomic .
Cleon al II-lea atinse butonul de pe bra ul
divanului înc tor pe care st tea i u a imens
de la cap tul camerei se dizolv , devenind
transparent .
Brodrig înaint pe covorul stacojiu i
îngenunche pentru a s ruta mîna vl guit a
Împ ratului.
Cum v sim i, sire? întreb Secretarul
particular cu o voce slab în care se sim ea
îngrijorarea.
Sînt viu, dac mai po i numi via ceea ce a
devenit un domeniu primitor i insensibil la tot
felul de experien e nevolnice ale oric rui arlatan
în stare s citeasc o carte de medicin , i-o retez
Împ ratul exasperat. Dac mai exist vreun
remediu chimic, fizic sau atomic înc netestat,
atunci po i fi sigur c se va g si mîine-poimîine
vreun de tept bun de gur care s vin din cine
tie ce v un a Imperiului ca s mi-l propun .
i e foarte probabil c va fi folosit ca autoritate
vreo carte abia descoperit sau, mai degrab ,
sluit . Pe memoria tat lui meu continu
Împ ratul dezl uit , se pare c nu mai exist
nici un biped care s poat studia o boal cu
propriii s i ochi, sau care s poat lua pulsul f
consulte o carte din vechime. i ei numesc asta
„necunoscut ". Neghiobii! Dac , de-a lungul
mileniilor, corpul uman deprinde noi metode de a
o lua razna, cauza r mîne necunoscut i deci
boala e incurabil pentru c studiile anticilor n-au
descoperit-o. Ori anticii ar trebui s fie acum în
via , ori eu ar trebui s tr iesc în vremea lor.
Împ ratul l s -i scape cîteva blesteme, în
timp ce Brodrig a tepta supus. Apoi întreb prost
dispus:
Cî i sînt afar ? i f cu cu capul c tre u .
Sala Mare ad poste te num rul obi nuit.
Atunci s a tepte. Sînt ocupat cu treburi de
stat. Trimite-l pe c pitanul g rzii s -i anun e. Sau,
las , las treburile de stat. S le spun c nu
acord audien e i s arboreze o figur îndurerat .
acalii s-ar putea tr da singuri. Împ ratul rîse
dispre uitor.
Circul zvonuri, sire, c v sup inima,
spuse Brodrig cu umilin .
Împ ratul pufni r ut cios:
Cei care iau în serios acest zvon vor avea
dureri de inim i mai rele. Spune-mi, mai
degrab , ce dore ti tu.
Brodrig se ridic de jos cînd îi f cu semn
împ ratul i spuse:
În leg tur cu Generalul Bel Riose,
Guvernatorul Militar al Siwennei.
Riose? f cu Cleon, încruntat. (Încerc s i
aminteasc , dar nu tiu de unde s -l ia.) Stai
pu in, nu-i cel care a trimis un mesaj fantezist cu
cîteva luni în urm ? Da, tiu acum. Cer ea o
aprobare ca s i fac o carier de cuceritor, întru
gloria Imperiului i a Împ ratului.
Exact, sire.
Împ ratul izbucni în rîs:
Crezi c mai am asemenea generali, Brodrig?
Astfel de oameni par a fi bizare relicve ale
trecutului. i ce i-am r spuns? Cred c-ai avut tu
grij s -i r spunzi.
Da, sire. I s-a cerut s trimit informa ii
suplimentare i s nu ia nici o hot rîre care s
implice ac iuni navale f ordinul personal al
Împ ratului.
Hmm! Destul de prudent. Cine e acest Riose?
A fost vreodat pe la Curte?
Brodrig d du afirmativ din cap i col urile gurii
i se ridicar într-o încercare de zîmbet ironic:
i-a început cariera militar acum zece ani,
prin a fi cadet în Gard . A participat la lupta de la
Aglomerarea Lemul.
Aglomerarea Lemul? Nu mai am o memorie
atît de... Atunci cînd un tîn r soldat a intervenit,
salvînd dou nave de linie de la o ciocnire direct ?
(Gesticul iritat.) Nu-mi amintesc detaliile. A fost
ceva eroic.
Riose era acel soldat. A fost avansat i numit
pitan activ pe o nav , spuse Brodrig sec.
Iar acum Guvernator Militar al unui sistem
de la grani i e înc tîn r. Un b rbat capabil,
Brodrig!
Nu ne putem baza pe el, sire. Tr ie te în
trecut. Are nostalgia acelor vremuri sau, mai
degrab , a miturilor care relateaz despre via a de
atunci. Asemenea oameni sînt inofensivi în ceea
ce-i prive te, dar ciudata ignorare a realit ii îi
face s par ni te caraghio i în ochii altora.
Subordona ii sînt complet subjuga i de el, ad ug
Brodrig. Este unul dintre generalii iubi i.
Chiar a a? se mir împ ratul. Hai, Brodrig,
nu mi-ar surîde s fiu slujit numai de
incompeten i. Astfel de oameni n-au cum s
devin exemple de invidiat în ceea ce prive te
credin a.
Un tr tor care este i incompetent nu
prezint nici un pericol. Mai degrab oamenii
capabili trebuie supraveghea i.
Te numeri i tu printre ace tia, Brodrig?
(Cleon al II-lea rîse i apoi se strîmb de durere.)
Bine, las acum cuvintele mari. Ce ve ti mai ai de
la acest tîn r cuceritor? Sper c n-ai venit doar ca
retr im trecutul.
Sire, s-a primit un nou mesaj de la Generalul
Riose.
Da? i ce mai dore te?
A spionat zona în care tr iesc ace ti barbari
i recomand o expedi ie în for . Motiva iile sînt
detaliate i destul de plicticoase. Cu toate acestea,
nu merit s-o deranjez pe Maiestatea voastr
Imperial acum, cînd sînte i indispus, mai ales c
problema va fi discutat pe îndelete în cursul
sesiunii Consiliului Lorzilor. Se uit c tre împ rat.
Cleon se încrunt .
Lorzii? E o treab de competen a lor? Asta ar
însemna noi cereri pentru o interpretare mai
permisiv a Cartei. Întotdeauna se ajunge la
asemenea preten ii.
E inevitabil, sire. Ar fi fost mai bine dac
Augustul dumneavoastr tat ar fi înfrînt ultima
revolt f s acorde acea Cart . Dar pentru c
ea exist , trebuie s-o suport m o vreme.
Cred c ai dreptate. Atunci, Lorzii s dezbat
problema. Dar pentru ce atîta solemnitate? La
urma urmei, nu-i decît un subiect minor.
Succesul la o grani îndep rtat , cu trupe nu
prea numeroase, nu reprezint o treab de stat.
Brodrig schi un zîmbet i spuse indiferent:
Poate pentru un idiot romantic, dar chiar i
un asemenea om devine o arm mortal dac un
rebel lipsit de romantism îl folose te ca unealt .
Sire, omul a fost iubit aici i este iubit i la
grani . Tîn r e, iar dac va anexa una sau dou
planete barbare care au luat-o razna va deveni un
cuceritor. i un tîn r cuceritor, capabil s
stîrneasc entuziasmul pilo ilor, minerilor,
comercian ilor i al altor asemenea specimene,
este oricînd un pericol. Chiar dac n-ar fi împins
de dorin a de a proceda cu dumneavoastr a a
cum a procedat Augustul dumneavoastr tat cu
uzurpatorul Ricker, tot ar putea fi folosit drept
arm de c tre unul dintre loialii vo tri Lorzi.
Cleon al II-lea f cu un gest repezit i se chirci
de durere. Se lini ti, dar zîmbetul îi era ters i
vorba doar o oapt .
E ti un supus nepre uit, Brodrig.
Întotdeauna b nuie ti mai mult decît se cuvine i
trebuie s accept doar jum tate din precau iile pe
care le-ai sugerat ca fiind absolut sigure. Le vom
supune spre dezbatere în Consiliul Lorzilor. Vom
vedea ce spun i ei i vom lua m suri în
consecin . Presupun c tîn rul înc nu a
întreprins nici o ac iune ostil .
N-a raportat a a ceva, dar cere deja înt riri.
Înt riri! (Ochii împ ratului se luminar a
uimire.) Ce for are cu el?
Zece nave de linie, sire, cu vasele auxiliare
respective. Dou dintre nave sînt echipate cu
motoare recuperate de la fosta Mare Flot , una cu
o baterie de artilerie grea din aceea i surs , iar
celelalte sînt din ultimii cincizeci de ani, dar totu i
utilizabile.
Zece nave mi se par suficiente pentru orice
ac iune rezonabil . Tat l meu a ob inut primele
victorii asupra uzurpatorului cu mai pu ine. Cine
sînt barbarii tia împotriva c rora vrea s lupte?
Secretarul particular ridic ochii, plin de sine,
Raportul face referire la „Funda ie".
Funda ie? Ce înseamn asta?
Nu avem documente despre ea, sire. Am
cercetat cu aten ie arhivele. Zona indicat se afl
în vechea provincie Anacreon, care acum dou
secole a dec zut, fiind bîntuit de piraterie,
barbarie i anarhie. Cu toate acestea, nu exist
nici o planet cunoscut sub numele de Funda ie
în întreaga provincie. Exist cîteva men iuni
neclare despre un grup de oameni de tiin
trimi i în provincia aceea cu pu in timp înainte de
a ie i de sub protec ia noastr . Oamenii de tiin
trebuiau s preg teasc o Enciclopedie. (Zîmbi
vag.) Cred c au numit-o Funda ia Enciclopediei.
Atunci, socoti Împ ratul îngîndurat, acesta
mi se pare un element insuficient pentru a face
vreo supozi ie.
Sire, nu s-a mai primit nici un mesaj din
partea acelei expedi ii dup instaurarea anarhiei
în regiune. Dac urma ii lor mai tr iesc i înc i
streaz numele, atunci e sigur c s-au
scufundat în barbarie.
i deci vrea înt riri. (Împ ratul îl privi
neîndur tor.) Foarte ciudat! S i propui s lup i
împotriva unor s lbatici cu zece nave i s ceri
înt riri chiar înainte de a da prima lovitur . i, cu
toate astea, parc am început sa mi-l amintesc pe
acest Riose ; era un b iat atr tor, provenit
dintr-o familie loial nou . Brodrig, exist
complica ii al c ror în eles nu-l p trund. S-ar
putea ca ele s aib o importan mai mare decît
pare la prima vedere.
i plimb degetele pe cear aful str lucitor care-
i acoperea picioarele epene.
Am nevoie de un om acolo, spuse el, unul
care s vad tot, s în eleag i s fie credincios,
Brodrig...
Secretarul d du supus din cap:
i navele, sire?
Înc nu. (Împ ratul gemu u or în timp ce- i
schimba pozi ia cu mare aten ie i îndrept spre
Brodrig un deget tremur tor.) Nu, pîn nu vom ti
mai multe. Convoac Consiliul Lorzilor de azi într-
o s pt mîn . Va veni i momentul potrivit pentru
cucerire. Vom rezolva i problema asta, altfel
mul i vor regreta.
il capul în fluxul învior tor al pernei cu
cîmp de for spre a- i alina durerile.
Du-te acum, Brodrig, i trimite doctorul. E cel
mai n tîng arlatan pe care l-am avut.

5
Începe r zboiul

DIN SIWENNA, care devenise punctul central,

for ele Imperiului pornir cu precau ie spre zonele
necunoscute i întunecate ale Periferiei. Navele
gigantice str tur distan ele vaste care separau
stelele c toare de la marginea Galaxiei i- i
utar drum spre zonele în care se f cea sim it
influen a Funda iei.
Lumile izolate i scufundate de mai bine de
dou secole în barbarie sim ir din nou sosirea
Lorzilor Imperiali pe p mînturile lor. Jurar
credin sub amenin area artileriei îndreptate spre
ora ele-capital .
Fur postate garnizoane: zeci de solda i
îmbr ca i în uniforma imperial , purtînd pe umeri
însemnele Navei- i-Soarelui. B trînii î i amintir
din nou pove tile uitate, auzite de la str -
str bunici, despre vremurile în care Universul era
întins, bogat i netulburat de r zboaie i aceia i
oameni reprezentînd Nava- i-Soarele domniser
peste toate.
Apoi navele plecar mai departe, ca s i
presare bazele dm ce în ce mai avansate în jurul
Funda iei. i, pe m sur ce fiecare lume era
prins în aceast plas deas , lui Bel Riose i se
transmiteau noi ve ti la Cartierul General instalat
în pustietatea stîncoas a unei planete r citoare
if soare.
Riose se relax i zîmbi mohorît c tre Ducem
Barr:
Ei, Patricianule, tu ce rere ai?
Eu? Ce valoreaz gîndurile mele? Doar nu
sînt militar.
Contempl cu ochi dispre uitori i obosi i
dezordinea i aglomerarea de bolovani din
înc perea alc tuit dintr-o pelicul artificial de
aer, lumin i c ldur , care reprezenta singura
celul de via în nem rginirea acelei lumi pustii.
Dup cît ajutor v pot oferi eu, sau dup cît
pute i a tepta de la mine, a i face mai bine s
trimite i înapoi pe Siwenna.
Înc nu. Înc nu. (Generalul î i întoarse
scaunul spre col ul în care se g sea sfera uria ,
transparent i str lucitoare care reprezenta
vechea prefectur imperial Anacreon i sectoarele
învecinate.) Mai tîrziu, cînd vom termina aici, te
vei întoarce la c ile tale i la multe altele. Voi
avea grij ca propriet ile familiei s i fie
restituite, ie i copiilor t i, pentru totdeauna.
Mul umesc, spuse Barr u or ironic, dar n-am
încredere în sfîr itul fericit al acestei aventuri.
Riose rîse nep tor:
Nu începe iar i cu întrist toarele tale
profe ii. Aceast hart vorbe te mai conving tor
decît teoriile tale lamentabile. Mîngîie cu ging ie
conturul invizibil: tii s cite ti o hart în proiec ie
radial ? Bine, bine, uit -te aici. Stelele aurii
reprezint teritoriile imperiale, stelele ro ii, pe cele
loiale Funda iei, iar stelele roz sînt acelea care se
afl , probabil, în sfera de influen comercial .
Acum prive te. (Riose ap un buton i, treptat,
o zon în care se aflau puncte albe deveni de un
albastru închis. Ca o cea întoars cu gura în
jos, ele înv luir punctele ro ii i roz.) Stelele
albastre au fost cucerite de for ele mele, spuse
Riose cu mîndrie abia re inut , i ele avanseaz în
continuare f a întîmpina vreo rezisten .
Barbarii sînt lini ti i. For ele Funda iei dorm
adînc.
V-a i împr tiat efectivele pretutindeni, e
adev rat? întreb Barr.
De fapt, spuse Riose, în ciuda aparen elor, n-
am f cut-o. Punctele-cheie în care stabilesc
garnizoane i fortifica ii sînt pu ine, dar au fost
judicios alese. Rezult deci c for a dispersat e
mic , iar succesul strategic, deosebit. Sînt multe
avantaje, chiar mai multe decît i s-ar p rea unuia
care n-a f cut un studiu atent al tacticii spa iale,
îns e limpede pentru oricine, de exemplu, c pot
porni un atac din orice punct al unei sfere care se
închide i c , atunci cînd voi termina, Funda ia
nu va mai putea ataca din flanc sau din spate.
Aceast strategie a Încercuirii Prealabile a mai fost
folosit , îndeosebi în cursul campaniilor lui Loris
al Vl-lea, acum aproximativ dou mii de ani, dar
niciodat complet; întotdeauna, cu tiin a
adversarului i cu încerc rile lui de a se opune.
Acum situa ia e diferit .
Cazul ideal pe eare-l prezint tratatele? Vocea
lui Barr era indiferent i nep toare.
Tot mai crezi c for ele mele vor da gre ?
întreb Riose iritat.
Desigur.
Sper c în elegi c nu exist nici un caz în
istoria militar în care, dup ce încercuirea
complet a fost realizat , for ele atacatoare s nu
fi eî tigat, cu excep ia situa iilor în care vreo Flot
exterioar , destul de puternic , putea sparge
încercuirea.
Dac zice i dumneavoastr , a a e.
 Deci r mîi înc la p rerea ta.
Da.
Fie, spuse Riose, ridicînd din umeri.
Barr l ca iritarea s se mai atenueze i apoi
întreb calm:
A i primit vreun r spuns din partea
Împ ratului?
Riose î i lu o igar dintr-un sertar din spatele
u, o puse într-un igaret i o aprinse grijuliu:
Te referi la cererea mea pentru înt riri? A
venit, dar asta-i tot. Doar un r spuns pe hîrtie.
Deci nici o nav .
Nici una. Nici nu prea speram, Patricianule,
n-ar fi trebuit s m las sedus de teoriile tale i, în
primul rînd, n-ar fi trebuit s i cer p rerea. M
pune într-o falsa lumin .
Da?
Sigur. Navele sînt la mare pre . R zboaiele
civile din ultimele dou secole au distrus mai bine
de jum tate din Marea Flot , iar navele care au
mai r mas sînt în stare precar . tii c navele
care se fabric acum nu fac dou parale. Nu cred
mai e cineva în întreaga Galaxie care s poat
construi ast zi un motor hiperatomic de clas .
tiam, zise siwennianul, cu o privire
gînditoare. Nu eram sigur dac i dumneavoastr
cunoa te i acest lucru. Deci Maiestatea sa
Imperial nu se poate lipsi de nici o nav .
Psihoistoria ar fi putut anticipa o asemenea
situa ie i, de fapt, a i f cut-o. A îndr zni s
afirm c mîna moart a lui Hari Seldon cî tig
prima rund .
Am i a a destule nave, r spunse Riose t ios.
Seldon al t u nu cî tig nimic. Dac situa ia s-ar
agrava, atunci ar fi puse la dispozi ie alte nave.
Deocamdat , Împ ratul nu cunoa te întreaga
poveste.
 Serios? De ce nu i-a i comunicat-o?
Din cauza teoriilor tale, evident. (Riose îl privi
sardonic.) Cu tot respectul ce i-l datorez, povestea
mi se pare improbabil . Numai dac evenimentele
îmi furnizeaz noi dovezi voi prezenta situa ia
drept grav i primejdioas . i, în plus, continu
Riose calm, povestea nefondat miroase a lèse-
majesté, ceea ce s-ar putea s -i fie foarte pu in pe
plac Maiest ii sale Imperiale.
trînul patrician zîmbi.
S în eleg c informa ia potrivit c reia tronul
îi e primejduit de uneltirile cîtorva barbari
neciopli i de la cap tul Universului nu este demn
de crezare sau c nu va fi apreciat ? Atunci n-
ave i la ce s v a tepta i din partea lui.
Decît dac lu m în calcul un trimis special.
i de ce, m rog, un trimis special?
E un vechi obicei. Un reprezentant direct al
Coroanei este prezent la fiecare campanie militar
care se desf oar sub auspiciile guvernamentale.
Z u? De ce?
O metod de a p stra simbolul conducerii
personale de c tre Împ rat a tuturor campaniilor.
A mai dobîndit o func ie suplimentar , aceea de a
garanta fidelitatea generalilor, dar care nu d
întotdeauna roade.
Aceast prezen v va stînjeni, generale. O
autoritate din afar ...
Nu m îndoiesc, spuse Riose ro ind u or, dar
n-am ce face.
Receptorul de pe biroul generalului se lumin
i, cu un pocnet discret, comunicarea cilindric
ap ru în fant . Riose o desf cu:
Bun! Asta e!
Ducem Barr î i arcui întreb tor sprîncenele.
Riose continu :
S tii c l-am capturat pe unul dintre ace ti
Negu tori. Viu i cu nava intact .
Am auzit vorbindu-se despre asta.
Tocmai l-au adus aici i va sosi peste cîteva
clipe. R mîi, Patricianule. Vreau s fii de fa cînd
îl voi interoga, de-aceea te-am chemat. S-ar putea
ca tu s în elegi atunci cînd mie îmi vor sc pa
unele lucruri.
Se auzi un semnal ; generalul atinse un buton
cu piciorul i u a se deschise larg. B rbatul care
st tea în prag era înalt i b rbos, purta o hain
scurt dintr-un material moale, din piele sintetic ,
cu o glug ata ata l sat pe spate. Avea mîinile
libere i p rea s -i ignore pe cei din jur, chiar
dac erau înarma i.
i în untru netulburat i arunc o privire,
cînt rind totul. Îl onor pe general cu o fluturare
neglijent a mîinii i cu o înclinare a capului.
Numele t u? întreb Riose scurt.
Lathan Devers. (Negu torul î i vîrî degetele
mari în g icile centurii late, cu aspect ip tor.)
ti ef pe-aici?
E ti Negu tor de pe Funda ie?
Ai nimerit-o. Ascult , dac e ti eful, f bine
i spune-le oamenilor t i s nu se ating de marfa
mea.
Generalul î i l capul pu in pe spate i-l
sur cu r ceal pe prizonier:
R spunde la întreb ri! Nu mai da ordine!
În regul . Sînt în eleg tor. Dar unul dintre
ie ii t i i-a f cut deja o ditamai gaur în piept,
vîrîndu- i labele unde nu era treaba lui.
Riose î i mut privirea spre locotenentul de
serviciu:
Acest om spune adev rul? Raportul t u,
Vrank, nu semnala vie i pierdute.
Cînd am întocmit raportul, r spunse
locotenentul cu oarecare team în glas, nu
pierdusem nici un om. Mai tîrziu s-a dat ordin s
se fac o perchezi ie a navei deoarece circulau
zvonuri c ar exista o femeie la bord. Acestea nu
s-au confirmat, în schimb, au fost g site multe
instrumente a c ror natur este necunoscut ,
domnule, instrumente despre care prizonierul
afirm c ar fi m rfuri pe care le are în stoc. În
momentul mînuirii, unul dintre ele a emis o
flac i soldatul respectiv a murit.
Generalul se întoarse c tre Negu tor:
Transporta i explozivi atomici?
Nu, pentru numele Galaxiei! Neghiobul a
apucat un g uritor atomic de partea de care nu
trebuia i l-a pornit pe dispersie maxim . Nu
trebuie s faci a a ceva. Mai bine- i pui la tîmpl
un pistol cu neutroni. L-a fi oprit dac cinci
dintre oamenii t i nu mi-ar fi stat pe piept.
Riose f cu un gest c tre garda care a tepta:
Pute i pleca. Nava capturat va fi sigilat i
nu va mai p trunde nimeni în ea. Stai jos, Devers!
Negu torul se a ez pe locul indicat i r mase
neclintit sub privirea p trunz toare a generalului
i sub ochii curio i al Patricianului.
Se vede c e ti un om cu care se poate
discuta, Devers, spuse Riose.
Mul umesc. Ori te-a impresionat chipul meu,
ori vrei ceva anume. S i spun ceva. M pricep la
afaceri.
E acela i lucru. Te-ai predat, cînd, de fapt, ai
fi putut hot rî s devii pulbere stelar i s ne faci
i pe noi sa stric m muni ia. Înseamn c i vom
oferi un tratament uman, mai ales dac vei
continua s ai aceea i p rere despre via .
efule, m dau în vînt dup un tratament
confortabil.
Bine, i eu m dau în vînt dup cooperare,
zîmbi Riose, i-i opti lui Ducem Barr: Sper c
expresia „m dau în vînt" înseamn ce cred eu. Ai
mai auzit vreodat o expresie atît de barbar ?
Minunat, f cu Devers politicos. Sîntem pe
aceea i lungime de und . Dar ce fel de cooperare
ai în vedere, efule? Dac e s-o spun de-a dreptul,
n-am idee care-i situa ia mea. (Privi în jur.) De
exemplu, unde m aflu i ce vrei s -mi propui?
O, am neglijat partea introductiv , îmi cer
scuze. (Riose era bine dispus.) Acest domn este
Ducem Barr, Patrician al Imperiului. Eu sînt Bel
Riose, Nobil al Imperiului i General Clasa a IlI-a
în for ele armate ale Maiest ii sale Imperiale.
Negu torul r mase cu gura c scat , apoi î i
reveni i întreb :
Imperiul? Vrei s spui Vechiul Imperiu despre
care ni s-a predat la coal ? Hmm! Ciudat! Eu
credeam c nu mai exist .
Uit -te în jur. Exist , spuse Riose sumbru.
i, totu i, ar fi trebuit s -mi dau seama.
(Lathan Devers privi spre tavan.) Navele care mi-
au capturat hîrbul p reau foarte f loase. Nici un
regat de la Periferie n-ar fi fost în stare s produc
asemenea nave. (Se încrunt .) Ca s l murim
lucrurile, care-i problema, efule? Sau vrei s i
spun general?
Problema e r zboiul.
Imperiul contra Funda iei?
Bineîn eles.
De ce?
Cred c tii de ce.
Negu torul f cu ochii mari i cl tin din cap,
ne tiind ce s cread .
Riose îl l s se gîndeasc , apoi spuse rar:
Sînt sigur c tii de ce.
E cam cald aici, murmur Lathan Devers. (Se
ridic i dezbrace haina cu glug , apoi se a ez
din nou i- i întinse picioarele în fa .) tii f cu,
sim indu-se în largul s u , am impresia c te
tep i s -mi sar inima din piept i s cad lat.
Dac -mi pun mintea i prind un moment prielnic,
te înha f mare efort, iar b trînelul care st aici
s scoat o vorb n-ar putea face mare lucru
pentru a m opri.
Dar n-o vei face.
A a e, îl aprob Devers cordial. În primul
rînd, presupun c moartea ta n-ar opri r zboiul.
Or mai fi i al i generali prin locurile din care vii.
O apreciere foarte exact .
Pe lîng asta, a fi prins, acum sau mai tîrziu,
i ucis pe loc, cine tie? Deci, adio via , i nu
prea-mi surîde perspectiva. Nu merit .
Am spus eu c e ti un om cu care se poate
discuta.
Dar a dori un lucru, efule. Ce s pricep
atunci cînd spui c tiu de ce-a i pornit r zboi
contra noastr ? Eu unul habar n-am i joaca asta
de-a ghicitul m calc pe nervi cum nici nu- i
închipui.
Da? Ai auzit vreodat de Hari Seldon?
Nu. Am zis c nu-mi place joaca asta de-a
ghicitul.
Riose arunc o privire c tre Ducem Barr, care
zîmbi afabil i rec zu în visare.
Las joaca, Devers, spuse Riose cu o
strîmb tur . Exist pe Funda ie o tradi ie, ori o
fabul , ori o poveste serioas la urma-urmei nu-
mi pas ce e care spune c ve i întemeia al
Doilea Imperiu. tiu chiar o versiune am nun it
a aiurelii psihoistorice a lui Hari Seldon i a
planurilor voastre de agresiune împotriva
Imperiului.
Chiar a a? întreb Devers, cl tinînd gînditor
din cap. i cine i-a spus asta?
Are vreo importan ? întreb Riose calm, dar
amenin tor. Nu e ti aici s m interoghezi. Vreau
-mi spui tot ce tii despre „istoria" asta a lui
Seldon.
P i, dac e o „istorie"...
Nu te juca cu vorbele, Devers.
Nu m joc. De fapt, o s i-o spun de-a
dreptul. tii ceea ce tiu i eu. Pove ti neghioabe,
pe jum tate n luciri. Fiecare lume î i are
pl smuirile ei ; nu le po i alunga. Da, am auzit
vorbindu-se despre Seldon, despre al Doilea
Imperiu i altele. Astea sînt pove tile care se spun
copiilor înainte de culcare. încii se cuib resc cu
proiectoarele lor de buzunar în cîte-o camer mai
ferit i se îndoap cu aventuri despre Seldon.
Treaba asta nu-i pentru adul i. Sau, oricum, e
pentru adul ii lipsi i de inteligen . Negu torul
cl tin din cap.
Ochii generalului se întunecar .
Asta-i realitatea? Faci risip de imagina ie,
omule. Am fost pe Terminus. Cunosc Funda ia.
Am v zut-o de aproape.
Atunci de ce m -ntrebi pe mine? În ultimii
zece ani, nu cred s fi stat pe Terminus mai mult
de dou luni. Î i pierzi timpul. Dar d -i înainte cu
zboiul, dac te iei dup istorii.
E ti atît de încredin at c Funda ia va
cî tiga? interveni Barr calm i m surat.
Negu torul întoarse capul spre el. Ro i u or i
cicatricea veche de pe tîmpl îi p li:
Hmm, partenerul cel t cut. Asta ai în eles din
ce-am spus eu, doctore?
Riose f cu o mi care u oar din cap c tre Barr,
i siwennianul continu cu o voce moale i egal :
Te-ar deranja pîn i ideea c lumea ta nu ar
putea pierde acest r zboi i c ar trebui s înduri
triste ea înfrîngerii, sînt sigur. Lumea mea a
trecut prin a a ceva i înc sufer .
 Lathan Devers î i r i barba, se uit pe rînd
la cei doi adversari, apoi izbucni în rîs:
Întotdeauna vorbe te a a, efule? Ascult ,
spuse el, redevenind serios, ce înseamn
înfrîngerea? Am v zut i r zboaie i înfrîngeri. Ce
dac înving torul ia puterea? Pe cine deranjeaz ?
Pe mine? Pe tipi ca mine? (Cl tin din cap în
taie de joc.) Nu în elege i c de obicei cinci sau
ase barosani conduc o planet de m rime medie?
spuse cu voce hot rîtâ i conving toare. Ei iau
partea cea mai mare, dar unul ca mine n-o s i
piard lini tea pentru atîta lucru. Poporul?
Oamenii cei mul i i simpli? A, bineîn eles, unii
sînt uci i, iar restul pl tesc taxe mai mari o
vreme, Dar i asta se rezolv de la sine, e un lucru
obi nuit. i dup aia situa ia e la fel, cu singura
diferen c sus sînt al i cinci sau ase barosani.
Ducem Barr începu s respire precipitat i mîna
dreapt îi tres ri, dar nu spuse nimic.
Lathan Devers era cu ochii pe el. Nu-i sc pase
nici un gest.
Uita i-v , îmi petrec mai toat via a în spa iu,
cu juc rioarele mele de dou parale i cu por ia
zilnic de bere i covrigei de la automat. Iar acolo,
pe planet f cu un gest cu degetul peste um r
, barosanii stau acas i primesc în fiecare
minut venitul meu pe un an i asta doar luînd
caimacul de la mine i de la al ii. S presupunem
a i conduce voi Funda ia. Tot ve i avea nevoie
de noi. Ve i avea mai mare nevoie de noi decît
Sindicatul, pentru c n-a i ti cum merg
treburile i doar noi am putea aduce marile
venituri. i am face afaceri mai bune cu Imperiul.
u, chiar a a ; doar sînt om de afaceri i tiu ce
spun. Dac asta îmi va aduce venituri
suplimentare, sînt întru totul de acord încheie
el i-i scrut pe cei doi, gata pentru o nou
ripost .
maser în t cere secunde în ir, apoi în
recipient z ng ni un nou cilindru. Generalul îl
deschise febril, arunc o privire la scrisul m runt
i conect toate monitoarele.
Preg ti i un plan cu indicarea pozi iilor
fiec rei nave aflate în misiune. A tepta i ordine în
condi ii de defensiv armat !
Întinse mîna dup mantie. În timp ce i-o
punea pe umeri, opti monoton c tre Barr,
aproape f s i mi te buzele:
Îl las pe acest om în grija ta. Voi a tepta
rezultatele. Sîntem în r zboi i a putea fi
necru tor în caz de e ec. Plec f s salute.
Privind în urma lui, Lathan Devers constat :
L-am lovit unde-l doare cel mai tare. Ce se
întîmpl ?
Ob lie, evident, r spunse r gu it Barr.
For ele Funda iei se apropie pentru a da o prim
lupt . Vino cu mine.
În înc pere erau solda i înarma i. Aveau o
inut respectuoas i fe ele le erau împietrite.
Devers îl urm pe b trînul siwennian afar din
camer .
Fur condu i într-una mai mic i mai simplu
mobilat : dou paturi, un vizi-ecran i un du cu
dot ri sanitare. Solda ii ie ir i u a grea bubui
înfundat.
Hmm, cu Devers i privi dezaprobator în jur.
Am senza ia c e ceva de durat .
Asta e situa ia, spuse Barr t ios. B trînul
siwennian îi întoarse spatele.
Ce joc faci, doctore? întreb Negu torul
iritat.
Nici unul. E ti în grija mea, asta-i tot.
Negu torul se ridic i se apropie. Îl domina
prin statur pe b trînul patrician.
 Da? Dar stai în aceea i celul cu mine i,
cînd ai fost adus aici, armele erau îndreptate i
spre tine. Ascult , mi se pare c v-a cam dat peste
cap p rerea mea despre r zboi i pace. A tept i,
cum nu primi r spuns, continu : Bine, s l m
asta. Vreau s te întreb ceva. Spuneai c lumea ta
a fost zdrobit odat . De c tre cine? De oamenii
cometelor din nebuloasele exterioare?
De c tre Imperiu, spuse Barr, privindu-l în
ochi.
A a, deci! i atunci ce cau i aici?
Barr p str o t cere semnificativ .
Negu torul î i uguie buzele i cl tin încet din
cap. Î i scoase br ara plat care-i înl uia
încheietura mîinii drepte i i-o întinse b trînului:
Ce p rere ai de asta? Mai avea o br ar la
mîna dreapt .
Siwennianul o primi, r spunse încet la gestul
Negu torului i i-o puse la mîn . Senza ia
ciudat de la încheietur îi disp ru curînd.
Vocea lui Devers se schimb pe dat :
În regul , doctore. Acum po i s vorbe ti
normal. Dac discu iile din aceast camer sînt
ascultate, nu vor pricepe nimic. Ceea ce i-am dat
e un Deviator de Cîmp proiect Mallow autentic.
Se vinde cu dou zeci i cinci de credite pe orice
lume, de aici pîn la marginile cele mai
îndep rtate. i-o dau pe gratis. ine- i buzele
nemi cate cînd vorbe ti i nu te gr bi. Trebuie s
te obi nuie ti.
Ducem Barr se sim i dintr-o dat obosit. Ochii
trunz tori ai Negu torului erau lumino i i
încurajatori. Sim ea c nu poate r spunde
îndemnului lor.
Ce dore ti? spuse Barr. Cuvintele îi z bovir
pe buzele nemi cate.
i-am spus. Vorbe ti de parc ai fi mare
patriot. Lumea ta a fost zdrobit de Imperiu i,
totu i, faci jocul acestui tîn r general al
Imperiului. Nu prea se potrive te, nu crezi?
Eu mi-am f cut datoria, spuse Barr. Un
vicerege imperial a pierit din pricina mea.
Serios? Recent?
Acum patruzeci de ani.
Acum patruzeci... de ani! (Cuvintele p rur
-l impresioneze pe Negu tor.) Nu po i tr i prea
mult din amintiri. Generalul sta imberb tie?
Barr d du afirmativ din cap.
Ochii lui Devers se înnegurar :
Vrei ca Imperiul s înving ?
Fie ca Imperiul i nenorocirile pe care le-a
adus s piar pe vecie. Tot poporul Siwennei se
roag zilnic pentru asta. Odat , demult, am avut
fra i, o sor , un tat . Acum nu mai am decît copii
i nepo i. Generalul tie unde-i poate g si.
Devers r mase t cut.
Barr continu în oapt :
Dar asta nu m împiedic dac riscurile se
justific . Vor ti cum s moar .
Spui c ai ucis un vicerege? întreb încet
Negu torul. Asta-mi aminte e de ceva. Am avut
cîndva un primar pe nume Hober Mallow, care a
vizitat Siwenna. A a se cheam lumea ta, nu? i a
întîlnit un b trîn cu numele de Barr.
Ducem îl privi încordat i b nuitor:
Ce tii despre asta?
Ceea ce tie oricare Negu tor de pe Funda ie.
S-ar putea s fii un b trînel iste aruncat în celula
asta pentru a m trage de limb . Bineîn eles c te-
au amenin at, fiindc tu ur ti Imperiul i sus ii
sus i tare c -i vrei pieirea. Eu mor de dragul t u
i spun tot ce tiu, iar generalul are s fie nespus
de încîntat. N-ai anse prea mari, doctore. i, cu
toate astea, a vrea s v d cum dovede ti c e ti
fiul lui Onum Barr de pe Siwenna al aselea i
cel mai mic fiu, care a sc pat de la masacru.
Cu mîini tremur toare, Ducem Barr deschise
o cutie metalic plat , aflat într-o ascunz toare
în zid, i scoase un obiect metalic. Se auzi un
clinchet u or cînd îl puse în mîinile Negu torului.
Uitâ-te la asta, spuse el.
Devers f cu ochii mari i-i apropie de zona
central a obiectului, care era mai proeminent ,
sc pînd o înjur tur :
S m-apuce nebunia spa iului dac asta nu-i
monograma lui Mallow, iar modelul e vechi de
cincizeci de ani, cum m vezi i cum te v d.
Ridic ochii i zîmbi:
Bate palma, doctore. Un scut atomic pentru o
persoan îmi ajunge ca dovad , zise el, i-i întinse
trînului mîna.

6
Favoritul

NAVELE MINUSCULE ap rur dintr-o dat din

str fundurile spa iului i se n pustir în mijlocul
Armadei. F s trag vreun foc sau s emit
vreun fascicul energetic, ele erpuir prin zona
în esat de nave, apoi se îndep rtar în mare
vitez , în timp ce navele imperiale se r sucir spre
ele ca ni te animale m loase i greoaie. Dou
explozii de lumin str lucir în spa iu cînd dou
dintre navele- în ar se dezintegrar , iar restul
disp rur .
Navele uria e cercetar sectorul de spa iu, apoi
revenir la misiunea lor, i o lume dup alta
continuar s fie strînse în plasa încercuirii.
 Brodrig purta o uniform ceremonioas , croit
îngrijit. Se plimba calm, cu o expresie serioas pe
chip, prin gr dinile unei planete neînsemnate,
Wanda, pe care se stabilise temporar Cartierul
General Imperial.
Bel Riose mergea al turi de el, iar vestonul
cenu iu, desf cut la guler, îi d dea un aer trist.
Riose ar c tre o banc înnegrit i lustruit
de vreme, aflat sub un înmiresmat arbore-ferig
ale c rui frunze spatulate se în au timid spre
soarele alb.
O vede i, domnule? E o relicv a Imperiului.
ncile ornamentate f cute pentru îndr gosti i
mai d inuie înc , proaspete i utile, pe cînd
palatele i uzinele se pr bu esc în ruin i uitare.
Se a ez , în timp ce Secretarul particular al Iui
Cleon al II-lea r mase în picioare în fa a lui i
începu a reteza frunzele de deasupra capului cu
fichiuiri precise ale bastonului din filde .
Riose î i puse picior peste picior, îi oferi o
igaret celuilalt i, învîrtindu- i între degete
propria-i igar , spuse:
Era de a teptat din partea Prea-Luminatei i
în eleptei Maiest i Imperiale s trimit un
observator atît de competent ca dumneavoastr .
Asta îmi alung orice posibil sentiment de
îngrijorare c povara unor alte afaceri de stat, mai
importante i mai arz toare, ar putea umbri total
o campanie în zona Periferiei.
Ochii împ ratului sînt pretutindeni, spuse
Brodrig, aproape mecanic. Nu subestim m
importan a campaniei ; totu i, s-ar p rea c se
pune prea mare accent pe dificult ile ei. E clar c
navele lor foarte mici nu constituie o asemenea
piedic încît s trebuiasc s parcurgem toate
manevrele preliminare ale încercuirii.
 Riose ro i, dar î i p str cump tul:
Nu pot risca într-un atac nes buit via a
pu inilor mei oameni sau pierderea navelor care
sînt de neînlocuit. Prin realizarea încercuirii, voi
înregistra pierderi umane doar în cazul unui atac
final, oricît de dificil ar fi acesta. Mi-am permis s
explic ieri motiva ia militar a hot rîrii.
De acord, eu nu sînt militar. În cazul de fa ,
asigura i c ceea ce pare normal din toate
punctele de vedere este, de fapt, gre it. Trecem
peste asta. Dar precau ia dumneavoastr merge
mult prea departe. E adev rat c în cel de-al
doilea mesaj a i cerut înt riri împotriva unui
du man neînsemnat, s rac i barbar, cu care înc
nu avuseser i vreo confruntare pîn atunci.
Cererea de for e suplimentare în condi iile de fa
m-ar duce cu gîndul la incapacitate sau la ceva i
mai grav dac întreaga dumneavoastr carier de
pîn acum nu ar fi dovedit cutezan i
imagina ie.
V mul umesc, r spunse rece generalul, dar
dori s v reamintesc c e o mare diferen
între cutezan i orbire. Una e cînd î i cuno ti
du manul i po i calcula, m car în mare, riscurile,
i alta cînd ac ionezi împotriva unui inamic
necunoscut ; aceasta din urm înseamn
cutezan . La fel de bine v pute i întreba de ce un
om sare cu bine toate obstacolele într-o curs
desf urat ziua, iar noaptea, acela i om se
împiedic de mobila din propria-i camer .
Brodrig ignor vorbele celuilalt cu o mi care
scurt din degete i spuse:
Dramatic, dar nesatisf tor. Dumneavoastr
în persoan a i vizitat aceast lume barbar . În
plus, ave i un prizonier inamic acel Negu tor
pe care-l cocolo i. Cu ceea ce a i constatat
personal i cu ce a i aflat de la acest prizonier, nu
sînte i în total necuno tin de cauz .
Nu? V rog s ine i seama c o lume care s-a
dezvoltat într-o izolare absolut vreme de dou
secole nu poate fi în eleas într-o vizit de-o lun .
Sînt soldat, nu un erou cu pieptul bombat i cu
gropi în b rbie dintr-un film serial de aventuri
subeterice, fie el i tridimensional. Un prizonier, i
acela un membru neimportant al unui grup
economic care nu are leg turi strînse cu lumea
din care face parte, nu-mi poate revela toate
secretele intime ale strategiei du manului.
L-a i interogat?
Desigur.
i?
A fost util, dar nu esen ial. Nava lui
minuscul nici nu conteaz . Vinde mici juc rioare
care sînt amuzante, dac nu chiar caraghioase.
Am re inut cîteva dintre cele mai inteligente i a
dori s le trimit împ ratului drept curiozit i.
Evident c pe nav exist multe instala ii care m
dep esc, dar, la urma urmei, nu sînt tehnician.
Ai, în schimb, tehnicieni printre oamenii t i,
remarcii Brodrig.
tiu asta, r spunse generalul pe un ton
veninos. Dar nevolnicii mai au multe de înv at
pîn s corespund necesit ilor actuale. Am
cerut deja oameni preg ti i care s fie în stare s -
eleag modul de func ionare a unor ciudate
circuite de cîmp atomic cu care este echipat
nava. N-am primit nici un r spuns.
Nu putem risipi astfel de oameni, generale.
Cu siguran c ave i pe cineva printre oamenii
dumneavoastr care s se priceap la asemenea
probleme.
Dac a avea un astfel de om, l-a pune s
repare motoarele betege care ac ioneaz dou
dintre cele zece nave mici ale flotei mele, care nu
pot participa la o b lie decisiv întrucît sînt
lipsite de energie. O cincime din for a mea e
condamnat s apere doar pozi iile din spatele
frontului.
Secretarul f cu un gest plictisit:
În aceast privin , situa ia dumneavoastr
nu e singular , generale. Împ ratul are necazuri
similare.
Generalul azvîrli igara morfolit pe care nici nu
apucase s-o aprind , aprinse alta i ridic din
umeri:
Lipsa tehnicienilor de înalt clas nu e
problema cea mai presant . A fi putut face
progrese însemnate cu prizonierul meu dac
Sonda Psihic ar func iona bine.
Secretarul ridic sprîncenele în semn de mirare:
Ave i o Sond ?
Veche. Una demodat , care m-a l sat exact
atunci cînd am avut nevoie de ea. Am instalat-o în
timp ce prizonierul dormea i n-am ob inut nici
un rezultat. Asta-i situa ia. Am încercat-o pe
oamenii mei i rezultatele sînt satisf toare, dar
nimeni din personalul tehnic nu poate spune de
ce nu d rezultate i în cazul prizonierului. Ducem
Barr, care e un fel de teoretician, afirm c
structura psihic a prizonierului nu poate fi
afectat de Sond , întrucît a fost supus unor
stimuli neurali i de mediu str ini înc de pe
vremea copil riei. N-am cum s tiu. Dar s-ar
putea ca prizonierul s -mi fie totu i util. Îl p strez
cu aceast speran .
Brodrig se rezem în baston:
Voi vedea dac avem vreun specialist în
Capital . Pentru c veni vorba, ce e cu cel lalt
despre care-mi vorbeai, acel siwennian? Cam
mul i du mani i-au intrat în gra ii.
Cunoa te adversarul. i pe el îl p strez în
speran a c -mi va fi de folos în viitor.
Dar e siwennian i fiu al unui rebel proscris.
Un b trîn neputincios, iar familia lui este
ostatic .
În eleg. Totu i, sînt de p rere c ar trebui s
vorbesc personal cu acest Negu tor.
Fire te.
Singur, ad ug secretarul pe un ton glacial
care nu admitea replic .
Bineîn eles, repet Riose amabil. Ca supus
credincios al Împ ratului, îl recunosc pe
reprezentantul s u personal drept superior al
meu. Totu i, pentru c Negu torul se afl la baza
noastr permanent , va trebui s p si i linia
întîi într-un moment interesant.
Da? Interesant în ce sens?
Prin faptul c încercuirea se va încheia ast zi,
iar în cursul s pt mînii, Flota a Dou zecea va
avansa spre punctul central, care va opune
rezisten . Riose zîmbi, se întoarse i plec .
Brodrig sim i c i pierde din m re ie.

7
Mita

SERGENTUL MORI LUK era omul ideal pentru

a deveni con tiincios. Venea de pe una dintre
uria ele planete agricole din constela ia Pleiadelor
i pentru popula ia de-acolo numai înrolarea în
armat putea sf rîma lan urile ce-o legau de
mînt i de via a monoton i searb , iar el era
un reprezentant elocvent al acestei lumi.
Îndeajuns de lipsit de imagina ie pentru a fi gata
înfrunte pericolele f umbr de team , era
puternic i agil atît cît s ias cu succes din multe
încerc ri. Accepta ordinele f s ezite, îi
conducea pe oamenii din subordine nemilos i
hot rît i-l adora pe generalul s u f nici o
rezerv .
Cu toate acestea, avea un caracter luminos.
Chiar dac în îndeplinirea unei misiuni era în
stare s ucid un om f s ezite, o f cea f
nici cea mai mic urm de ur .
Faptul c b tu la u înainte de a intra dovedea
tact, pentru c ar fi avut tot dreptul s dea buzna
pe neanun ate. Cei doi din celul î i ridicar
privirile din farfuriile în care li se servise masa de
sear i unul dintre ei întinse piciorul pentru a
reduce vocea spart ce r zb tea cu o vioiciune
neobi nuit din transmi torul de buzunar care
apucase i zile mai bune.
Mai ai c i? întreb Lathan Devers.
Sergentul le întinse o rol de film înf urat
strîns i se sc rpin la ceaf :
E a mecanicului Orre i trebuie s i-o
înapoiez. Vrea s le-o trimit copiilor, ti i, ca
amintire.
Ducem Barr întoarse rola pe o parte i pe alta,
dit interesat:
i de unde o are mecanicul? N-are cumva i
un transmi tor?
Sergentul cl tin energic din cap. Ar spre
aparatul zgîriat i lovit, de la picioarele patului:
E singurul pe care-l avem. Tipul sta, Orre, a
pus mîna pe Cartea asta pe una din lumile
murdare ca ni te cote e pe care le-am capturat.
Iar aparatul l-a luat dintr-o cl dire mare i a
trebuit s ucid cî iva b tina i care au încercat
-l împiedice. (Cînt ri din ochi aparatul.) ti i, e
bun ca amintire pentru copii.
mase t cut o vreme, apoi zise cu o voce
secretoas :
 Apropo, am ni te ve ti grozave. Sînt doar
vorbe prinse din zbor, dar chiar i a a merit
povestite. Generalul a dat din nou lovitura.
Cl tin încet i grav din cap.
Serios? f cu Devers. Cum anume?
A terminat încercuirea. (Sergentul chicoti cu
mîndrie aproape patern .) Nu-i mare? N-a f cut o
treab pe cinste? Unul dintr-ai no tri, care tie s
vorbeasc frumos, zicea c totul a mers f
discordan e, ca o muzic a sferelor, ce-or mai fi i
alea.
Acum începe marea ofensiv ? întreb Barr
calm.
A a sper, veni foarte impetuos r spunsul.
Fiindc mi s-a vindecat bra ul, vreau s m întorc
pe nava mea. M-am s turat s stau degeaba.
i eu, bolborosi Devers, f s i st pîneasc
furia. Îi venea sâ- i mu te buzele pentru o
asemenea sc pare.
Sergentul îl privi b nuitor i zise:
Ar trebui s plec. C pitanul î i face rondul la
ora asta i n-a vrea s m prind aici.
Se opri în cadrul u ii.
Apropo, domnule, se adres el Negu torului
cu o sfiiciune stîngace, nevasta mi-a transmis
ve ti. ti i, i-am trimis congelatorul acela mic pe
care mi l-a i dat i zice c func ioneaz grozav. N-o
cost nimic i poate s i in mîncarea pe o lun
perfect înghe at . V sînt recunosc tor.
În regul . Nu-i nevoie s -mi mul ume ti.
a grea se închise f zgomot în urma
sergentului zîmbitor.
Ducem Barr se ridic de pe scaun:
i-a pl tit cum se cuvine datoria pentru
congelator. Hai s vedem i Cartea asta. Ah, nu
mai are tillu. Derul aproape un metru de film i
se uit la el contra luminii: Hei, s m faci pierdut
în spa iu, dup cum zice sergentul. Ia te uit ce
avem aici, Devers: "Gr dina din Sumrria".
Serios? f cu Negu torul nep tor,
împingînd deoparte resturile cinei. Stai jos, Barr.
Nu-mi prie te s tot ascult literatur pr fuit . Ai
auzit ce-a spus sergentul?
Ana auzit. i ce-i cu asta?
Vor porni ofensiva. Iar noi mucezim aici!
Dar unde ai vrea s stai?
Nu te mai preface c nu pricepi. N-are rost s
tept m.
Da? (Barr se concentr s scoat filmul cel
vechi din transmi tor i s -l monteze pe cel nou.)
În ultima lun mi-ai spus multe despre istoria
Funda iei i am în eles c marii conduc tori din
vremea celorlalte crize n-au f cut altceva decît s
stea i s a tepte.
Ei, Barr, dar tiau încotro se desf urau
evenimentele.
tiau? Cred mai degrab c se l udau cu asta
cînd totul se ispr vea i poate c a a se i
întîmpla. Dar n-aveau nici o dovad c lucrurile
nu s-ar fi rezolvat la fel de bine sau chiar mai bine
dac n-ar fi tiut încotro se îndreptau ele. For ele
economice i sociologice mai profunde nu sînt
dirijate de oameni.
Devers pufni iritat:
Dar n-avem cum s tim dac lucrurile n-ar fi
ie it mai r u. Pui totul de-a-ndoaselea. Ochii îi
tr dar gîndurile ascunse i nu se mai putu
ab ine: Ia zi, ce-ar fi s -l omor?
Pe cine? Pe Riose?
Da.
Barr suspin . Ochii lui b trîni i obosi i erau
tulbura i de imagini din trecut:
Asasinatul nu este o solu ie, Devers. Am
încercat odat , cînd aveam dou zeci de ani, fiind
provocat dar asta nu a rezolvat nimic. L-am ucis
pe asupritorul Siwennei, dar n-am îndep rtat
jugul imperial, care era, de fapt, mai important
decît acel tic los.
Riose nu e un simplu tic los, doctore. El
reprezint armata, care, f el, se va destr ma.
Se aga cu to ii de poala lui de parc-ar fi copii.
Sergentul l crimeaz de cîte ori îi pronun
numele.
Chiar a a. Mai sînt i alte armate, i al i
conduc tori. Trebuie s mergi mai adînc. Ia-l ca
exemplu pe Brodrig. Împ ratul îl ascult numai pe
el, i pe nimeni altul. Ar putea s cear sute de
nave i s le ob in , în timp ce Riose se zbate cu
zece. Îi cunosc reputa ia.
E ti sigur? Ce tii despre el? Devers alung
dezam girea i sentimentul de neputin ,
devenind brusc interesat.
Vrei o scurt prezentare? E un tic los n scut
dintr-o familie modest care, prin lingu iri i
supu enie, e în gra iile Împ ratului, c ruia îi
satisface toate toanele tocmai pentru c nu are în
spate o familie puternic ; e cît se poate de
detestat de to i aristocra ii de la Curte, i aceia
ni te viermi, c ci nu-s cu nimic mai presus decît
el. El este sfetnicul Împ ratului în toate
problemele i unealta împ ratului în f ptuirea
celor mai mari groz vii. E necredincios din
scare, dar loial de nevoie. Nu e om în Imperiu
care s fie la fel de subtil ca el în tic lo ie sau la
fel de brutal în c utarea pl cerilor. i se mai zice
nu po i intra în gra iile Împ ratului decît prin
mijlocirea lui ; iar în gra iile lui nu po i intra decît
prin tic lo ie.
Grozav! (Devers se trase gînditor de barba
tuns scurt i îngrijit.) Deci sta-i tipul pe care
Împ ratul l-a trimis aici s stea cu ochii pe Riose.
 tii c mi-ai dat o idee?
Aflu acum.
Ce-ar fi dac acest Brodrig ar începe s -l
deteste pe tîn rul nostru Comandant de O ti?
Probabil c -l detest deja. E recunoscut
pentru capacitatea de a urî.
Dar s presupunem c l-ar urî r u de tot, c
Împ ratul ar afla i Riose ar da de bucluc.
Îhîmm. Foarte probabil. Dar cum î i propui s
faci asta?
Nu tiu. Presupun c poate fi mituit.
Patricianul rîse îng duitor:
Într-un fel, da, dar nu a a cum l-ai mituit pe
sergent nu-i de-ajuns un congelator de
buzunar. i chiar de-ai avea ceva pentru nasul
lui, nu merit osteneala. Probabil c nimeni nu se
las mai u or mituit ca el, dar îi lipse te pîn i o
anumit cinste ce caracterizeaz corup ia
onorabil . Uit c-a fost mituit, indiferent de sum .
Gînde te-te la altceva.
Devers î i puse picior peste picior i zise:
Oricum, avem un punct de pornire...
Dar t cu brusc ; semnalul luminos de la u se
aprinse din nou i sergentul ap ru în prag. Era
emo ionat, cu fa a îmbujorat , f urm de
zîmbet.
Domnule, începu el, încercînd s r mîn
respectuos, v sînt îndatorat pentru congelator i
pentru c -mi vorbi i întotdeauna frumos, cu toate
nu-s decît b iat de rani, iar dumneavoastr
sînte i mari Lorzi.
Accentul lui provincial, greoi, f cea ca vorbele
nu poat fi lesne în elese i, datorit emo iei,
exprimarea neasc i bolov noas terse cu
totul impresia de comportare b oas i
sold easc îndelung i chinuitor cultivat .
Ce s-a întîmplat, sergent? întreb ner bd tor
Barr.
Mîine vine lordul Brodrig s v vad ! tiu
sigur. Mi-a zis c pitanul s -mi preg tesc oamenii
pentru inspec ia de front mîine... pentru el. M-am
gîndit c ... ar fi bine s v pun în gard .
Mul umim, sergent, spuse Barr. Î i sîntem
recunosc tori. Dar nu-i nici o problem , omule...
nu-i nevoie s te...
Îns privirea din ochii sergentului Luk tr da
teama. Li se adres în oapt :
Se vede c n-a i auzit ce lucruri îngrozitoare
se spun despre el. i-a vîndut sufletul Diavolului
Spa iului. Nu, nu v mai hlizi i. Zice-se c are
oameni înarma i pîn -n din i care-l urmeaz
pretutindeni i, cînd îl apuc , le ordon s -i
omoare pe to i cei care-i stau în cale, iar el rîde. Se
mai zice c însu i Împ ratul îi tie de fric i c el
îl oblig s tot m reasc taxele i s nu asculte
plîngerile oamenilor.
Unii spun c -l ur te pe general i c ar vrea
-l ucid pentru c este m re i în elept. Dar nu
poate, pentru c generalul n-are pereche în lume
i tie c Lord Brodrig e soi r u.
Sergentul clipi speriat, apoi zîmbi, brusc
ru inat de propria-i izbucnire, i se retrase cu
spatele c tre u , cl tinînd din cap.
Asculta i-m pe mine. O sa vede i, spuse el, i
ie i.
Devers ridic ochii plini de hot rîre spre tavan:
Asta ne d ap la moar , nu-i a a, doctore?
Depinde, spuse Barr sec. Depinde de Brodrig,
nu crezi?
Dar Devers nu-l mai asculta. Mintea îi lucra
febril.

Lord Brodrig î i l capul în jos ca s nu se

loveasc de canatul u ii cînd intr în careul
locuibil, cam îngr dit, al navei comerciale, i
cei doi membri ai g rzii lui personale îl urmar
repede cu armele gata s trag , furi înd priviri
hot rîte de gorile profesioniste.
Secretarul particular nu ar ta ca un suflet
pierdut. Chiar dac i-l vînduse Diavolului
Spa iului, nimic din înf area lui nu tr da c ar
fi posedat. Brodrig putea fî considerat mai degrab
ca o adiere de la Curte care venise s înveseleasc
pu in urî enia i severitatea atmosferei dintr-o
baza militar .
Croiala rigid i strîmt a costumului imaculat
i lucios îi conferea o statur impun toare, de la
în imea c reia ochii lui reci i lipsi i de orice
sentiment priveau în jos c tre Negu tor.
Man etele sidefii i largi i se învolburar în jurul
încheieturilor cînd puse bastonul din filde pe
podea, sprijinindu-se delicat în el.
Nu, spuse el, f cînd un gest scurt, tu r mîi
aici. Las juc riile, nu m intereseaz .
i trase un scaun, îl terse atent de praf cu
iridiscenta es tur legat de partea de sus a
bastonului alb i se a ez . Devers arunc o privire
spre cel lalt scaun liber, dar Brodrig continu
lene :
Vei sta în picioare în prezen a unui Pair al
Imperiului i zîmbi.
Devers ridic nep tor din umeri:
Dac nu v intereseaz m rfurile mele, eu
pentru ce sînt aici?
Secretarul particular îl privi rece i nu-i
spunse, iar Devers ad ug f chef: „Domnule".
Pentru o discu ie între patru ochi, zise
secretarul. i se pare normal s c toresc dou
sute de parseci pentru a inspecta o înc rc tur de
nimicuri? Pentru tine am venit. (Scoase o tablet
minuscul de culoare roz dintr-o cutie gravat i o
puse cu mi ri delicate între din i, începu s-o
sug încet i plin de încîntare.) De exemplu, tu
cine e ti? Chiar e ti cet ean al acestei lumi
barbare care stîrne te agita ia asta furibund i
zboinic ?
Devers încuviin grav din cap.
i chiar ai fost capturat de el dup începerea
acestei ciond neli pe care el o nume te r zboi? M
refer la tîn rul nostru general,
Devers cl tin iar i din cap.
A a deci! Foarte bine, stimate Str in. Bag
seama c stai cam prost cu fluen a în exprimare.
O s te ajut eu. Se pare c generalul nostru duce
un r zboi f noim cu un consum
însp imînt tor de for e i asta pentru o lume
pr dit i uitat de to i de la cap tul
Universului, pentru care un om întreg la minte n-
ar strica nici m car o salv de tun. i, totu i,
generalul nu e lipsit de logic . Dimpotriv , a zice
este extrem de inteligent. Pricepi?
N-a crede, domnule.
Secretarul î i admir unghiile i continu :
Atunci ascult . Generalul nu i-ar împr tia
i nu i-ar risca navele i oamenii pentru o fapt
de glorie steril . tiu c vorbe te despre glorie i
despre onoarea imperial , dar e foarte limpede c
iluzia de a deveni unul dintre nesuferi ii semizei ai
acestui Secol Eroic nu se prea justific . În toat
afacerea asta e ceva mai mult decît gloria, iar el
are o grij cel pu in ciudat , suspect chiar, fa
de persoana ta. Dac ai fi prizonierul meu i mi-ai
spune mie tot atît de pu ine lucruri utile cîte i-ai
servit generalului, cu mîna mea i-a despica
burta i te-a gîtui cu propriile- i intestine.
Devers înlemni. Ochii i se mi car
imperceptibil, întîi c tre unul dintre membrii
 rzii de corp a secretarului, apoi c tre cel lalt.
Erau în alert , gata s intervin .
Secretarul zîmbi:
V d c i-ai pus lac t la gur . Dac e s -l
cred pe general, nici m car Sonda Psihic n-a dat
roade i, apropo, asta a fost o gre eal din partea
lui, pentru c m-a convins c tîn rul nostru
militar fanfaron minte. Continu foarte bine
dispus. Cinstite Negu tor, am o Sond Psihic
proprie, una care ar trebui s i se potriveasc
perfect. Vezi aceast ...
Ridic neglijent între degetul mare i ar tor
cîteva p trate cu desene complicate, în culori roz
i galben, a c ror identitate era de neconfundat.
Par a fi bani, spuse Devers.
Bani, i înc cei mai siguri bani din Imperiu,
pentru c sînt garanta i de propriet ile mele, mai
întinse chiar decît ale Împ ratului. O sut de mii
de credite. Aici i acum! Între dou degete! Pot fi
ale tale!
Pentru ce, domnule? Oi fi eu bun Negu tor,
dar afacerile se fac între parteneri care au ce s i
ofere unul altuia.
Pentru ce? Pentru adev r! Ce urm re te de
fapt generalul? De ce poart acest r zboi?
Lathan Devers suspin i- i netezi barba,
cufundat în gînduri:
Ce urm re te? (Ochii lui studiau mi rile
mîinilor secretarului care- i num ra banii,
bancnot dup bancnot .) Pe scurt, Imperiul.
Hmm. Ce banal! Întotdeauna se ajunge la asta
pîn la urm . Dar cum? Cum se face c drumul ce
duce de la marginea Galaxiei pîn în fruntea
Imperiului este atît de larg i de ademenitor?
Funda ia are secrete, spuse Devers cu
am ciune. C i, c i vechi atît de vechi încît
limba în care sînt scrise este cunoscut doar de
cî iva ini ia i. Dar secretele sînt înve mîntate în
ritual i religie i nimeni nu le poate folosi. Am
încercat, i acum sînt aici. Acolo m a teapt o
condamnare la moarte.
În eleg. i ce-i cu aceste secrete antice? Hai,
pentru o sut de mii de credite merit detalii cît
mai ascunse.
Transmuta ia elementelor, spuse Devers
precipitat.
Ochii secretarului î i pierdur din aerul de
deta are i nep sare.
tiam c , potrivit legilor atomului,
transmuta ia este practic imposibil .
A a i este, dac sînt folosite for e atomice.
Anticii, îns , erau b ie i sclipitori. Exist surse de
energie mai puternice decît atomul. Dac
Funda ia ar folosi acele surse a a cum am sugerat
eu...
Devers fu cuprins de o u oar senza ie de gol în
stomac. Momeala era preg tit , iar pe tele îi
dea tîrcoale.
Secretarul nu se mai putu st pîni:
Continu . Sînt convins c generalul e
con tient de toate astea. Dar ce vrea s fac dup
ce des vîr te aceast mascarad ?
Devers spuse sigur de sine:
Cu transmuta ia controleaz economia
întregului sistem al Imperiului. Terenurile bogate
în minerale nu vor mai valora nici cît negru sub
unghie atunci cînd Riose va putea fabrica
tungsten din aluminiu i iridiu din fier. Un întreg
sistem de produc ie bazat pe raritatea unor
elemente i pe abunden a altora î i va ie i din
îni. Ar fi cea mai mare dezorganizare pe care ar
putea s-o cunoasc Imperiul, i doar Riose ar avea
cum s -i pun cap t. Mai e i problema noii
energii despre care v-am vorbit, a c rei utilizare
nu-l va face pe Riose s cad în crize religioase.
Acum, nimic nu-l mai poate opri. Are Funda ia în
palm i, dup ce va termina cu ea, va fi Împ rat
în cel mult doi ani,
A a deci. (Brodrig chicoti u or.) Iridiu din fier,
a ai zis, nu? Î i voi spune un secret de stat. tii
Funda ia a luat deja leg tura cu generalul?
Devers înlemni de uimire.
Pari surprins. De ce nu? Acum totul se leag .
I-au oferit o sut de tone de iridiu pe an pentru a
încheia pacea. O sut de tone de fier convertite în
iridiu, înc lcîndu- i propriile principii religioase,
pentru a- i salva pielea. Destul de cinstit, dar nu
mir c b osul i incoruptibilul nostru
general a refuzat, cînd, de fapt, ar putea avea i
iridiul, i Imperiul. i cînd te gîndesti c s rmanul
Cleon îl apreciaz drept singurul lui general
cinstit. Pe barba ta, Negustorule, î i meri i banii!
Îi azvîrli spre el, iar Devers începu s prind din
zbor bancnotele.
Lord Brodrig se opri în u i se întoarse:
Un avertisment, Negu torule. Înso itorii mei
înarma i n-au nici urechi medii, nici limb , nici
educa ie i nici nu-s inteligen i. Nu pot s aud ,
vorbeasc sau s scrie, iar Sonda Psihic nu
poate scoate nimic de la ei. Sînt îns mari mae tri
în execu ii interesante. Te-am cump rat cu o sut
de mii de credite, ine minte. E ti o marf de
valoare. Dac vei uita vreodat c te-ai vîndut mie
i vei încerca s ... s -i redai conversa ia noastr
lui Riose, de exemplu, vei fi executat. Dar a a cum
tiu eu.
i chipul s u cu tr turi delicate se strîmb
într-o expresie de cruzime, care transform
zîmbetul studiat într-un rînjet amenin tor i
sîngeros. Pentru o clip , lui Devers i se p ru c
vede acel Diavol al Spa iului, care-l cump rase pe
cump torul s u, privindu-i prin ochii lui
Brodrig.
Ie i t cut, escortat pîn în camera sa de cei doi
„tovar i de joac " ai lui Brodrig.
spunse întreb rii lui Ducem Barr cu o
satisfac ie sumbr :
Nu, tocmai asta-i partea mai ciudat . El m-a
mituit pe mine.

Cele dou luni de r zboi îl marcaser pe Bel

Riose. Avea un aer grav i preocupat i se enerva
din nimica toat .
Iar acum se adresa iritat devotatului sergent
Luk:
A teapt afar , soldat, i s -i escortezi pe
ace ti oameni înapoi în camera lor dup ce voi
termina cu ei. S nu intre nimeni f aprobarea
mea. Absolut nimeni, ai în eles?
Sergentul salut regulamentar i ie i, iar Riose,
murmurînd, dezgustat de toate, strînse de-a
valma documentele de pe birou, le azvîrli într-un
sertar i-l închise trîntindu-l.
Lua i loc! se r sti el la cei doi care a teptau.
N-am prea mult timp la dispozi ie. La drept
vorbind, nici n-ar trebui s fiu aici, dar era
important s v v d.
Se întoarse spre Ducem Barr, ale c rui degete
lungi mîngîiau cubul de cristal în care era
încrustat chipul auster i ridat al Maiest ii sale
Imperiale, Cleon al Il-lea.
Patricianule, în primul rînd, Seldon al t u
pierde. Nu pot s neg, se lupt bine, pentru c
oamenii Funda iei roiesc asemenea unor albine
minte i se bat ca ni te descreiera i. Fiecare
planet e ap rat cu îndîrjire i, dup ce este
cucerit , clocote te de revolte care fac st pînirea
la fel de grea ca i cucerirea. Dar planetele sînt
cucerite i men inute sub ocupa ie. Seldon al t u
pierde.
Dar înc n-a pierdut, murmur Barr politicos.
Îns i Funda ia p streaz un optimism
rezervat. Îmi ofer milioane ca s nu-l supun pe
Seldon încerc rii din urm .
Circul zvonuri.
Aha, mi-o iau zvonurile înainte? S-a auzit i
ultima noutate?
Care-i ultima?
P i, acest Lord Brodrig, favoritul Împ ratului,
este acum adjunct la comanda Flotei, la cerere.
Devers, care t cuse pîn acum, întreb :
La cererea lui, efule? Ori a ajuns s i plac
tipul? Rîse ironic.
Nu, n-a putea spune asta, zise Riose calm.
i-a cump rat postul la un pre pe care-l consider
cinstit i meritat.
Care ar fi?
Ob inerea de înt riri din partea Împ ratului.
Fa a lui Devers era toat un zîmbet
dispre uitor.
A luat leg tura cu Împ ratul, nu-i a a? Dup
cum v d, efule, a tep i înt ririle, iar ele pot sosi
oricînd. Am dreptate?
Nu tocmai! Au i sosit. Cinci nave de linie,
zvelte i puternice, cu un mesaj personal de
felicitare din partea Împ ratului, iar alte nave sînt
pe drum. Ce s-a întîmplat, Negu torule? întreb
el sarcastic.
Devers sim i c înghea i abia reu i s îngîne:
Nimic!
Riose p i în fa a lui, cu mîna pe patul armei:
Spune-mi, ce-i în neregul , Negu torule?
Ve tile astea par s te fi tulburat Doar nu a
ren scut a a de brusc interesul t u fa de
Funda ie!
Nu.
Ba da, ai o comportare care ridic semne de
întrebare.
Chiar a a, efule? (Devers zîmbi cu jum tate
de gur i- i fr mînt nervos mîinile pe care le
inea în buzunar.) Aliniaz semnele astea i le
tergem imediat, unul cîte unul.
Bine. Te-ai dat de gol. Te-ai predat dup
prima lovitur , din cauza unui scut distrus. E ti
gata s i tr dezi lumea, i asta pe gratis. Cam
ciudat, nu crezi?
Îmi place sa fac parte din tab ra cî tig toare,
efule. Chiar tu ai spus c sînt un om de în eles.
De acord! zise Riose cu o voce r gu it .
Totu i, de atunci n-a mai fost prins nici un
Negu tor. Navele Negu torilor dispun doar de
iu eala pe care-o pot folosi atunci cînd vor sa
scape. Dac aceste nave hot sc s lupte, au un
scut care le permite o confruntare cu un
cruci tor u or. i întotdeauna au luptat pîn la
cap t cînd n-au avut încotro. Negu torii sînt
considera i lideri i instigatori ai luptelor de
gheril de pe planetele ocupate i ai raidurilor în
spa iul ocupat. Iar tu vrei s fii singurul om de
în eles? Nici nu te ba i, nici nu încerci s scapi
prin fug , ci devii tr tor f s i fi cerut
cineva. E ti unic, uimitor de singular i de fapt
suspect prin unicitatea ta.
Devers spuse calm:
În eleg ce vrei, dar n-ai ce s -mi repro ezi.
Sînt aici de ase luni i am stat cît se poate de
cuminte.
Asta a a e, dar ai beneficiat de un tratament
confortabil. Nava i-a r mas neatins i te-ai
bucurat de toat considera ia. Totu i, nu te ridici
la în imea a tept rilor. De pild , mi-ar fi fost
utile informa ii din proprie ini iativ privind
rfurile tale. Principiile atomice pe baza c rora
sînt construite par s fi fost utilizate i în
construc ia armelor celor mai grozave ale
Funda iei. Nu crezi?
Sînt doar Negu tor, spuse Devers, i nu
specialist cu ifose. Eu vînd marfa, n-o produc.
Ei, vom vedea asta curînd. De-aia am i venit
aici. De exemplu, nava ta va fi perchezi ionat
pentru a se g si un scut de for personal, a a
cum poart to i solda ii Funda iei. Faptul c
exist informa ii pe care nu vrei sa mi le dai va fi o
dovad semnificativ . Ce zici?
Devers nu-i r spunse, a a c Riose continu :
Vom mai avea, de altfel, i dovezi mai directe.
Am adus Sonda Psihic . A dat gre o dat , dar
contactul cu du manul m-a înv at multe.
Vocea lui era u or amenin toare i Devers
sim i brusc arma generalului împingîndu-l în
coaste. Generalul spuse cu r ceal :
Scoate- i br ara de la mîn i orice alt
ornament metalic pe care-l por i i d -mi-le.
urel! Cîmpul atomic ar putea fi distorsionat i
Sonda Psihic ar cerceta atunci doar cîmpul
parazitar. A a, d -o încoace!
Becul receptorului de pe biroul generalului se
aprinse i o capsul cu un mesaj ateriz cu un
or zgomot metalic în fanta de lîng Barr, care
înc mai inea în mîini bustul tridimensional al
Împ ratului.
Riose trecu în spatele biroului cu
dezintegratorul preg tit. I se adres lui Barr:
Patricianule, br ara te condamn i pe tine.
Mi-ai fost, totu i, de ajutor la început, i eu nu
sînt r zbun tor, dar voi aprecia soarta ostaticilor
din familia ta dup rezultatele pe care mi le va da
Sonda Psihic .
 i în timp ce Riose se aplec s scoat capsula
cu mesajul, Barr ridic bra ul lui Cleon încastrat
în cristal i, cu calm i precizie, îl pocni în cap pe
general.
Totul se petrecu atît de iute încît Devers nici nu
avu timp s schi eze vreun gest. Era ca i cum
trînul fusese cuprins de un demon nest pînit.
S plec m! uier Barr printre din i. Repede!
Ridic dezintegratorul lui Riose de pe podea i-l
în sîn.
Sergentul Luk ap ru de îndat ce cr par pu in
a.
Condu-ne, sergent! spuse Barr cu r ceal .
Sergentul Luk îi conduse în t cere c tre camera
lor i apoi, dup o scurt ezitare, merse mai
departe, sim indu-se îmboldit în coaste cu eava
dezintegratorului i îndemnat de o voce hot rît
ce-i opti:
La nava comercial !
Devers f cu un pas înainte pentru a debloca
ecluza de presurizare i Barr zise:
R mîi pe loc, Luk. Te-ai purtat omene te i n-
am vrea s te ucidem.
Dar, recunoscînd monograma de pe patul
armei, sergentul strig cu o furie abia re inut :
L-a i ucis pe general!
Cu un r cnet s lbatic, neinteligibil, se n pusti
orbe te în b taia armei i se pr bu i, retezat.
Nava comercial se ridic deasupra planetei
moarte înainte ca luminile de semnalizare s
înceap a clipi nervos i, curînd, alte i alte nave
se în ar , profilîndu-se pe p ienjeni ul l ptos al
formei lenticulare care era Galaxia.
inte-te bine, Barr, spuse Devers sumbru, s
vedem dac au vreo nav care s se poat m sura
în vitez cu a mea.
tia c n-au!
 Imediat ce ajunser în spa iu, Negu torul
spuse cu o voce pierdut :
Minciuna pe care i-am servit-o lui Brodrig a
prins grozav. Se pare c a luat-o pe urmele
generalului.
Goneau cu vitez maxim spre adîncurile
puzderiei de stele ale Galaxiei.

8
Spre Trantor

DEVERS se aplec deasupra micului glob

insensibil, sperînd s observe un semn de via
oricît de mic. Controlul direc ional cerceta încet i
minu ios spa iul cu un fascicul îngust de semnale.
Stînd pe un pat scund în col ul cabinei, Barr îl
privea cercet tor i calm pe Devers.
Îi mai detectezi?
Pe b ie ii Imperiului? Nu. (Negu torul rosti
aceste vorbe cu un glas nemul umit i
ner bd tor.) Am sc pat demult de nevolnici. Mare
i-e spa iul! Cu cele trei salturi prin hiperspa iu, e
un miracol c n-am nimerit în miezul vreunui
soare. N-ar fi putut s ne urm reasc nici m car
dac ar fi avut un loc mai mare de manevr , i nu
le-am oferit o asemenea ans .
Se rezem de speteaza scaunului, desf cîndu- i
gulerul cu o mi care brusc .
Nu-mi dau seama ce-au f cut aici b ie ii tia
ai Imperiului. Am impresia c unele spa ii nu mai
sînt aliniate.
În eleg c încerci s ajungi pe Funda ie.
Chem Asocia ia sau, mai degrab , încerc s-o
fac.
Asocia ia? Asta ce mai e?
 Asocia ia Negu torilor Independen i. N-ai
auzit de-a a ceva, a a-i? Nu-i nimic, nu e ti
singurul, înc n-am f cut mare zarv pîn acum!
O vreme, r mase t cut, concentrîndu-se asupra
Indicatorului de Recep ie care nu reac iona în nici
un fel, apoi Barr întreb :
Po i recep iona?
Habar n-am. Nici nu tiu cam pe unde ne
afl m. Voi folosi controlul direc ional. S-ar putea
avem nevoie de ani, crede-m .
Serios?
Deodat , Barr f cu un semn spre aparat i
Devers se gr bi s i a eze c tile pe urechi. În
interiorul sferei întunecate lic ri o lumini
alburie.
Vreme de jum tate de ceas, Devers se chinui s
capteze firava i nesigura f rîm de comunicare pe
care o recep iona prin hiperspa iu i s conecteze
dou puncte, lucru pentru care luminii r citoare
i-ar fi trebuit cinci sute de ani.
Apoi renun dezam git i se rezem de
sp tarul scaunului. Privi în tavan i- i scoase
tile de pe urechi.
Hai s mînc m, doctore. Am un du în care
abia te po i învîrti, dar folose te-l dac ai chef. Te
rog îns s-o la i mai moale cu apa cald .
Se aplec i cotrob i într-unul dintre dulapurile
care se întindeau de-a lungul peretelui.
Sper c nu e ti vegetarian.
Sînt omnivor, zise Barr. Dar ce-i cu Asocia ia?
I-ai pierdut?
A a se pare. Era raza maxim de ac iune, ba
chiar mai mult decît atît, dar n-are importan .
Am recep ionat ce trebuia.
Se ridic în picioare i puse dou containere
metalice pe mas .
Las-o cinci minute, doctore, apoi deschide-o
ap sînd pe contact. Con ine hrana, farfuria i
furculi a destul de convenabil cînd e ti zorit,
mai ales dac nu acorzi importan unor detalii,
cum ar fi erve elele. Presupun c vrei s tii ce-
am recep ionat din partea Asocia iei.
Dac nu-i secret.
Devers cl tin din cap:
Pentru tine, nu. E adev rat ce-a spus Riose.
În leg tur cu oferta de tribut?
Îhîm. Ei l-au oferit, dar el i-a refuzat. Situa ia
e grav . Se dau lupte în apropierea sorilor externi
ai sistemului Loris.
Loris e în apropierea Funda iei?
Ce zici? A, n-ai de unde s tii. E unul dintre
cele Patru Regate, chiar o parte a liniei interioare
de ap rare, a putea spune. Acesta îns nu-i
lucrul cel mai grav. Se lupt cu nave mari cum n-
am mai întîlnit pîn acum. Deci, Riose n-a vorbit
temei. Chiar a primit alte nave. Brodrig s-a
zgîndit, iar eu am încurcat i mai r u lucrurile.
Ap absent contactul cutiei cu mîncare i
privi cum aceasta se deschise u or. Mîncarea, un
fel de ghiveci, î i împr tie aroma în întreaga
înc pere. Ducem Barr se osp ta deja.
Gata cu improviza iile, zise Barr. Nu putem
face nimic aici ; nu putem trece direct prin liniile
imperiale pentru a ne întoarce pe Funda ie ; a a
, singurul lucru de bun sim este s a tept m
cu r bdare. Cred, totu i, c dac Riose a ajuns la
linia interioar de ap rare, nu vom avea prea mult
de a teptat.
Devers puse furculi a lîng farfurie:
S a tept m, zici? se zbîrli el. ie- i convine,
n-ai nimic de pierdut.
A a crezi? Barr schi un zîmbet.
Nu, de fapt am o idee. (Nervozitatea lui Devers
era perceptibil .) M-am s turat s tot analizez
afacerea asta de parc-ar fi un preparat pe lamela
unui microscop. Am prieteni care pier acolo, i o
lume întreag , care este i a mea, lupt pe via i
pe moarte. Tu e ti în afara problemei, n-ai de
unde s tii ce înseamn asta.
Am v zut prieteni de-ai mei murind, spuse
trînul, închizînd u or ochii. E ti c torit?
Negu torii nu se c toresc.
Eu am doi fii i un nepot. Au fost avertiza i,
dar s-ar putea s nu se întreprind nimic.
Evadarea noastr înseamn moartea lor. Sper c
fiic -mea i cei doi nepo i au p sit planeta
înainte de evadarea noastr , dar, oricum, am
riscat i-am pierdut mult mai mult decît tine.
În eleg, spuse Devers mînios. Dar a fost o
chestiune de op iune. Ai fi putut s r mîi cu
Riose. Doar nu i-am cerut niciodat s ...
Barr cl tin din cap:
N-a fost vorba de op iune, Devers. Nu-i nevoie
i încarci con tiin a, c ci nu mi-am riscat fiii
pentru tine. Am cooperat eu Riose cît s-a putut.
Dar era vorba de Sonda Psihic .
Patricianul deschise ochii i Devers v zu cum în
ei se r sfrîngea durerea:
Riose m-a vizitat acum un an i ceva. Mi-a
vorbit de un cult care înflorise în jurul
magicienilor, dar situa ia real îi sc pase. Nu e un
cult în adev ratul sens al cuvîntului. Vezi tu, sînt
patruzeci decani de cînd Siwenna a fost prins în
insuportabila strînsoare a aceluia i cle te care
acum amenin i lumea ta. Au fost în bu ite
cinci revolte. Apoi am descoperit documentele
vechi referitoare la Hari Seldon i acum acest
„cult" a teapt sosirea "magicienilor" i e preg tit
pentru acea zi. Fiii mei sînt liderii acestora. Iat
secretul la care Sonda nu trebuia s ajung . Prin
urmare, ei vor trebui s moar ca ostatici, pentru
 alternativa înseamn moartea lor ca rebeli i
pieirea, o dat cu ei, a unei jum i din Siwenna.
Vezi, n-am avut de ales! i nici nu sînt în afara
problemei.
Devers î i coborî privirea i Barr continu calm:
Speran ele Siwennei depind de victoria
Funda iei, iar fiii mei sînt sacrifica i pentru asta.
Hari Seldon nu antecalculeaz salvarea inevitabil
a Siwennei, a a cum o face în cazul Funda iei. N-
am nici o certitudine în ceea ce prive te poporul
meu, ci numai speran e.
i, totu i, te mul ume ti s a tep i. Chiar
acum, cînd Flota Imperial se afl pe Loris.
Sînt plin de încredere, spuse Barr simplu,
chiar dac ar ajunge s cucereasc i planeta
Terminus.
Negu torul se încrunt , nereu ind s în eleag
nimic.
Nu tiu. Eu nu pot gîndi a a, nu cred în
magie. Psihoistorie sau nu, sînt grozav de
puternici, iar noi, foarte slabi. Ce poate face
Seldon în situa ia asta?
Nu-i nimic de f cut. Totul e f cut deja. Se
desf oar acum. Faptul c nu auzi roti ele
învîrtindu-se i gongul b tînd nu înseamn c nu
se-ntîmpl nimic.
A a o fi, dar a fi preferat s -i crapi easta lui
Riose. Ca du man, e mai puternic decît toat
armata lui,
S -i crap easta? Cînd Brodrig este adjunctul
la comand ? (Chipul lui Barr se în spri de ur .)
To i oamenii de pe Siwenna ar fi devenit ostatici.
Brodrig a dovedit de multe ori ce-i poate pielea.
Exist o lume care acum cinci ani a pierdut un
rbat din zece i asta numai pentru c nu s-au
putut pl ti taxele restante. Acela i Brodrig era
perceptorul. Nu, Riose merit s tr iasc . În
compara ie cu Brodrig, Riose merit o pedeaps
blînd .
Dar ase luni pierdute f nici un folos în
Baza du manului, spuse Devers frîngîndu- i
mîinile, f nici un profit!
Ia stai pu in. Mi-am amintit. (Barr se cotrob i
prin buzunare.) Ai putea s scazi asta din pierderi
i arunc pe mas mica sfer de metal.
Devers o în fac :
Ce-i asta?
Capsula-mesaj pe care Riose o primise
înainte ca eu s -l lovesc. Are vreo valoare?
Nu tiu. Depinde ce-i în untru. Devers se
ez i o învîrti atent în palm .

Cînd Barr termin de f cut du ul rece i p i

recunosc tor în curentul cald al usc torului, îl
si pe Devers la masa de lucru, t cut i
preocupat.
Sîwennianul începu s i maseze ritmic corpul
i întreb :
Ce faci acolo?
Devers ridic privirea. Pic turi de transpira ie îi
str luceau în barb .
Vreau sa deschid capsula.
Po i s-o deschizi f a avea amprenta
personal a lui Riose? O u oar und de mirare
zb tu în glasul siwennianului.
Dac nu-s în stare, îmi dau demisia din
Asocia ie i nu mai calc pe-o nav cît tr iesc. Am
cut deja o analiz electronic tridimensional a
interiorului i am ni te juc rioare, special f cute
pentru a vida capsula, de care Imperiul n-a auzit
vreodat . Înainte, am fost sp rg tor. Un Negu tor
trebuie s tie cîte ceva din toate.
Se aplec din nou asupra sferei i, cu un
instrument mic i plat, o atinse delicat ici, colo,
stîrnind la fiecare contact mici scîntei ro iatice.
Oricum, capsula asta e grosolan f cut .
ie ii Imperiului nu se pricep la miniaturizare. Ai
zut vreodat o capsul pe care-o folosim pe
Funda ie? E pe jum tate mai mic i
impenetrabil la analiza electronic .
Apoi r mase nemi cat, doar mu chii umerilor îi
jucau sub tunic . Sonda minuscul ap încet...
Capsula se deschise f nici un sunet, iar
Devers l s -i scape un oftat de u urare. Avea
în mîn sfera str lucitoare, i mesajul se derula ca
un papirus.
De la Brodrig, zise el, apoi f cu dispre uitor:
Suportul mesajului este permanent. Într-o
capsul de-a noastr , mesajul se oxideaz i se
transform în gaz în cîteva secunde.
Ducem Barr îi f cu semn s tac . Citi gr bit
mesajul:

DIN PARTEA: AMMEL BRODRIG. TRIMIS

EXTRAORDINAR AL MAIEST II SALE
IMPERIALE, SECRETAR PARTICULAR AL
CONSILIULUI I PAIR AL IMPERIULUI.
TRE: BEL RIOSE, GUVERNATOR MILITAR
AL SIWENNEI, GENERAL AL FOR ELOR
IMPERIALE I PAIR AL IMPERIULUI. TE FELICIT!
PLANETA 1120 NU MAI REZISTA. OFENSIVA
CONTINU CONFORM PLANULUI. INAMICUL
ESTE VIZIBIL SL BIT I SCOPURILE ULTIME
VOR FI CU SIGURAN ATINSE.

Barr î i ridic privirea de pe scrisul microscopic

i strig cu am ciune:
Nes buitul! Paia nenorocit i caraghioas !
sta-i mesaj?
Poftim? f cu Devers, pu in dezam git.
 Nu comunic nimic, pufni Barr. Curteanul
sta ling u i preaplecat se joac acum de-a
generalul. Prin îndep rtarea lui Riose, el e
comandantul întregii ac iuni i trebuie s i gîdile
cugetul aproape inexistent, n scocind rapoarte
unoase privind ac iuni militare cu care n-are
nimic comun. „Planeta cutare nu mai rezist ...
Ofensiva continu ... Inamicul sl bit". Se umfl -n
pene ca un p un f minte.
Ia stai pu in...
Arunc -l. (B trînul se întoarse scîrbit.)
Galaxia mi-e martor c nu m a teptam ca
mesajul sta s fie atît de important încît s
zguduie lumea din temelii, dar în r zboi e normal
presupui c pîn i cel mai obi nuit ordin care
nu ajunge la destina ie ar putea frîna ac iunile
militare i ar conduce, în cele din urm , la
complica ii. De aceea l-am luat. i acum, uite! Era
mai bine dac -l l sam. I-ar fi r pit lui Riose un
minut care acum ne-ar fi adus mai mult folos
nou .
Dar Devers se ridicase:
N-ai vrea s te opre ti pu in i s nu- i mai
dai atîta importan ? Pentru numele lui Seldon...
Împinse fî ia cu mesajul sub ochii lui Barr: Ia mai
cite te o dat . Ce vrea s spun cu „scopurile
ultime"?
Cucerirea Funda iei. i?
Sigur? Dar poate c vrea s spun cucerirea
Imperiului. tii foarte bine c el crede acesta e
scopul final.
i dac e a a?
Dac e a a, spuse Devers, î i ar t ceva. Ia
prive te aici.
Cu un deget, împinse u or hîrtia care con inea
mesajul înapoi în fant . Cu un declic
imperceptibil, aceasta disp ru în interiorul
globului, care redeveni întreg i neted. Undeva,
în untru, se auzi clinchetul u or al roti elor bine
unse care se rea ezar prin mi ri aleatorii.
Nu exist metode de deschidere a capsulelor
a cunoa te caracteristicile personale ale lui
Riose.
In Imperiu, nu, spuse Barr.
Atunci con inutul mesajului ne este
necunoscut i absolut inedit.
Pentru Imperiu, da, r spunse Barr.
Dar Împ ratul poate s -l deschid ?
Caracteristicile personale ale membrilor
Guvernului trebuie s existe în dosare. Pe
Funda ie a a stau lucrurile.
i în capitala Imperiului, îl aprob Barr.
Deci dac tu, un patrician siwennian i Pair
al Imperiului, vei spune acestui Cleon, acestui
Împ rat, c papagalul lui iubit i cel mai str lucit
dintre generali s-au aliat pentru a-l r sturna i-i
vei înmîna capsula ca prob , care va crede el
sînt scopurile finale ale lui Brodrig?
Barr se a ez încet:
Stai pu in. Nu prea în eleg. Î i trecu mîna
peste fa i continu : Sper c nu vorbe ti serios.
Ba da. (Devers se aprinsese i era u or iritat.)
Ascult , dintre ultimii zece împ ra i, nou s-au
ales cu gîtul t iat ori cu easta sf rîmat de
vreunul sau altul dintre generalii lor cu gînduri de
rire. Chiar tu mi-ai spus asta de multe ori.
trînul împ rat ne va crede imediat, încît pîn i
Riose va r mîne f replic .
Barr murmur ca pentru sine:
Riose este serios. Pentru numele Galaxiei,
omule, nu po i dep i o criz Seldon printr-un
plan greu de crezut i neserios ca acesta. S
presupunem c Brodrig n-ar fi folosit cuvîntul
,,final". Seldon nu s-a bizuit pe o astfel de
întîmplare.
Dac ni se ofer o asemenea ans , nici o lege
nu spune c nu trebuie s profit m de ea.
Sigur. Dar... Barr se opri, apoi vorbi calm, cu
glas re inut: Ascult , în primul rînd, cum vei
ajunge pe Trantor? Nu-i cuno ti pozi ia în spa iu;
iar eu nu-mi amintesc coordonatele. Nici m car
pozi ia ta în spa iu n-o tii.
În spa iu nu te po i pierde, spuse Devers
numai zîmbet. (Se afla deja în fa a pupitrului de
control.) Coborîm pe planeta cea mai apropiat ,
afl m imediat pozi ia exact i, cu ajutorul sutei
de mii de credite a lui Brodrig, ne alegem i cu
cele mai bune h i de naviga ie.
Poate ne alegem i cu o înc rc tur în piept.
Semnalmentele noastre au fost cu siguran
transmise pe fiecare planet din acest sector al
Imperiului.
Doctore, spuse Devers r bd tor, nu mai fi atît
de provincial i de naiv. Riose a spus c nava mea
s-a predat prea lesne i, pe onoarea mea, n-a
glumit. Nava are suficient putere de foc i energie
în scut pentru a respinge orice atac în zona asta
din interior. Avem i scuturi personale. B ie ii lui
Riose nu le-au g sit, în elegi, dar nici nu m
teptam s-o fac .
Bine, bine, spuse Barr. S presupunem c
ajungem pe Trantor. Cum îl vei contacta pe
Împ rat? Crezi c are ore de audien ?
Ce-ar fi s l m asta pentru mai tîrziu?
Bine, f cu înfrînt Barr. De jum tate de secol
tot visam s v d planeta Trantor înainte de a
muri. Fie cum zici.
Odat activat motorul hiperatomic, luminile
navei pîlpîir i cei doi sim ir o mic
zdruncin tur intern care însemna trecerea în
hiperspa iu.
 9
Pe Trantor

STELELE erau dese ca buruienile pe un cîmp

neîngrijit i, pentru prima oar , Lathan Devers
descoperi importan a capital a zecimalelor unui
num r pentru a calcula cursul prin hiperspa iu.
Din cauza salturilor care nu dep eau un an-
lumin , tr ir senza ia de claustrofobie. Cerul
care str lucea continuu în toate direc iile p rea
nemilos i însp imînt tor. Se pierdea într-o mare
de radia ie.
i în centrul unei grup ri de zece mii de stele, a
ror lumin p rea s sfî ie i s alunge
întunericul din jurul lor, se rotea uria a planet
imperial , Trantor.
Era îns mai mult decît o planet ; era inima vie
i fermec toare a unui Imperiu format din
dou zeci de milioane de sisteme solare. N-avea
decît o func ie administrarea ; un scop
guvernarea ; i un produs finit legea.
Întreaga lume era o singur distorsiune
func ional . Pe suprafa a sa nu existau alte forme
de via în afar de oameni, favori i i parazi i. Nu
se vedea nici un fir de iarb sau vreun petic de sol
dezgolit, ci doar cele o sut de mile p trate ale
Palatului Imperial. În afara terenurilor Palatului,
nu exista ap decît în uria ele bazine subterane
care ad posteau rezervele lumii.
Metalul indestructibil, incoruptibil, cu
str lucire rece, care forma suprafa a continu a
planetei, constituia funda ia giganticelor structuri
ce f ceau din ea un labirint nesfîr it. Existau
structuri legate prin osele ; unite printr-o horbot
de coridoare ; pres rate cu birouri ; sprijinite pe
uria e centre comerciale, întinse pe suprafe e de
mile p trate ; glazurate de str lucitoare spa ii de
distrac ie, care ap reau în toat splendoarea în
fiecare noapte.
Te plimbai prin lumea Trantorului f ca
car s p se ti o astfel de cl dire-conglomerat
if a putea vedea ora ul.
O flot mai numeroas decît toate flotele de
zboi pe care le avusese vreodat Imperiul
aducea în fiecare zi pe Trantor hran pentru cele
patruzeci de miliarde de oameni care nu f ceau
alleeva decît s descîlceasc miriadele de i e ce
duceau, pe c i întortocheate, spre administra ia
central a celui mai complex guvern cunoscut
vreodat de Umanitate.
Dou zeci de Lumi Agricole erau grînarul
Trantorului. Un întreg univers era servitorul s u...
Prins de ni te bra e metalice uria e, nava
comercial coborî încet c tre rampa ce ducea la
Hangar. Devers î i croise deja drum prin
nenum ratele meandre ale acestei lumi care tr ia
prin hîr og rie, dedicat trup i suflet principiului
formularului în patru exemplare.
Se oprir mai întîi în spa iu i completar
primul dintre cele o sut de chestionare, apoi pe
celelalte. Urmar o sut de verific ri i constat ri,
testarea de rutin cu o Sond simpl , fotografierea
navei i înregistrarea, Analiza Caracteristic a
celor doi c tori, perchizi ionarea pentru
eventuala depistare a m rfurilor de contraband ,
plata taxei de intrare i, în sfîr it, problema
ilor de identitate i a vizei de intrare.
Ducem Barr era siwennian i supus al
Imperiului, îns Lathan Devers era un necunoscut
documentele de identitate necesare.
Func ionarul de serviciu î i exprim imediat
profundul regret c Devers nu putea intra. De
fapt, trebuia re inut pentru cercet ri.
Ca din senin, o sut de credite în bancnote noi
i fo nitoare î i schimbar discret proprietarul.
Func ionarul î i drese glasul cu mult solemnitate
i regretul i se topi de parc nici n-ar fi existat.
Dintr-un raft ap ru formularul potrivit, pe care
func ionarul îl complet rapid i sîrguincios i-i
ad ug datele personale ale lui Devers.
Cei doi b rba i, Negu torul i Patricianul,
trunser pe Trantor.
În Hangar, nava comercial trebui parcat ,
fotografiat , înregistrat , inventariat , se f cur
copii dup actele de identitate ale pasagerilor, iar
pentru toate astea se pl ti o tax adecvat ,
înregistrat la rîndul ei, i se emise o chitan .
Abia dup aceea Devers ajunse pe o teras
uria , sub b taia razelor orbitoare ale soarelui
alb, unde femeile flec reau, copiii ipau, iar
rba ii î i sorbeau alene b uturile, ascultînd
ve ti din Imperiu ce se rev rsau din difuzoarele
televizoarelor uria e.
Barr scoase un num r potrivit de monede din
iridiu i- i cump ziarul Imperial News care
ap rea pe Trantor , organ oficial al Guvernului.
Din spatele magazinului de publica ii, unde se
tip reau ziarele, r zb teau susurul i clinchetul
ma inilor de tip rit care lucrau simultan cu
rotativele de la Imperial News situate la zece mii
de mile dep rtare, dac ai fi mers pe coridoare,
sau la ase mii de mile, dac ai fi mers cu
aerotaxiul , în timp ce zece milioane de seturi de
copii erau tip rite în zece milioane de alte
magazine identice de pe întreaga planet .
Barr arunc o privire pe titluri i spuse încet:
Ce facem mai întîi?
Devers încerc s alunge starea de deprimare
care-l cuprinsese. Se afla într-un univers mult
deosebit de cel care-i era familiar, într-o lume
care-l strivea prin complicatele-i meandre, între
oameni ale c ror fapte i se p reau de neîn eles i a
ror limb abia dac o pricepea. Str lucitoarele
turnuri metalice care-l înconjurau i care p reau
se multiplice la nesfîr it, pîn dincolo de
orizont, îl ap sau ; via a agitat i nep toare a
unei lumi-metropol îl azvîrlise într-o cumplit i
întunecat izolare, readucîndu-l la dimensiunile
unui obiect f valoare.
Mai bine las totul în seama ta, doctore, zise
el.
Am încercat s i spun, dar tiu c e greu s
crezi f s vezi. Ai idee cî i oameni vor s ajung
în fiecare zi la împ rat? Aproape un milion. Va
trebui s apel m la Serviciul Secret i asta va
complica lucrurile. Oricum, nu ne putem permite
apelam la aristocra ie.
Avem aproape o sut de mii de credite.
De-abia ne ajung pentru un Pair al
împ ratului, iar ca s ne facem drum pîn la
împ rat ar trebui s apel m la trei sau patru. Asta
înseamn circa cincizeci de comisari i func ionari
superiori, i fiecare dintre ei ne va costa o sut ,
probabil. Voi vorbi numai eu. În primul rînd, cu
accentul pe care-l ai, le-ar fi greu s te în eleag ,
iar în al doilea rînd, nu cuno ti ritualul de mituire
imperial . E o art , te asigur. Aha, ia uite-aici!
Pagina a treia din Imperial News cuprindea
exact ceea ce c utau, deci îi înmîn ziarul lui
Devers. Cu tot limbajul ciudat, Devers reu i s
în eleag . Î i ridic privirea de pe pagin ,
preocupat i îngrijorat. Lovi furios ziarul cu dosul
palmei:
Oare ne putem încrede?
Cu unele rezerve, da, r spunse Barr calm. E
foarte pu in probabil ca Flota Funda iei s fi fost
complet distrus . Cred c au publicat vestea de
cîteva ori pîn acum, dac procedeaz potrivit
tehnicii obi nuite de prezentare a r zboiului într-o
capital situat oricum departe de locul b liei.
Cu toate astea, înseamn c Riose a mai cî tigat o
lie, ceea ce n-ar fi atît de surprinz tor. Scrie
a capturat Lorisul. Asta-i planeta-capital a
Regatului Loris?
Da, a ceea ce obi nuiam s numim Regatul
Loris, r spunse Devers gînditor. i se afl la mai
pu in de dou zeci de parseci de Funda ie. Doctore,
trebuie s lucr m repede.
Barr ridic din umeri i spuse:
Nu se poate pe Trantor. Dac vei încerca a a
ceva, mai mult ca sigur c te vei trezi cu un
dezintegrator în coaste.
Cît ne trebuie?
O lun , dac sîntem noroco i. O lun i, o
sut de mii de credite dac ne va ajunge suma
asta în cazul în care Împ ratului nu-i vine ideea
de a pleca spre Planetele Verii, unde nu prime te
nici un peti ionar.
Dar Funda ia...
Are s i poarte singur de grij , ca i pîn
acum. Hai, trebuie s mînc m. Mi-e foame. i
apoi, toat seara va fi a noastr . N-o s mai vedem
niciodat Trantorul sau vreo lume ca asta, de
acord?

Comisarul cu Probleme Interne ale Provinciilor

Exterioare î i ridic neajutorat mîinile plinu e i se
holb la peti ionari cu ochi miopi ca ai unei
bufni e surprinse de lumin .
Domnilor, Împ ratul are o indispozi ie. E
absolut inutil s prezint problema în fa a
superiorului meu. Maiestatea sa Imperial n-a
primit pe nimeni de-o s pt mîn .
Pe noi ne va primi, zise Barr, mimînd o
deplin încredere. E vorba doar de o persoan din
subordinea Secretariatului privat.
Imposibil, spuse comisarul cu emfaz . Dac
încerca a a ceva, mi-a periclita slujba. N-a i
putea s -mi preciza i natura problemei
dumneavoastr ? Vreau s v ajut din toat inima,
dar e normal s fiu cît de cît în tem , ca s -i
prezint superiorului meu un motiv întemeiat,
astfel ca problema s poat fi promovat la cel mai
malt nivel.
Dac a a stau lucrurile, interveni Barr
mieros, n-ar fi atît de important pentru mine s
solicit o audien la Maiestatea sa Imperial . V-a
sugera s v asuma i acest risc. Mi-a mai
permite s v amintesc c , dac Maiestatea sa
Imperial acord acestei probleme importan a pe
care o merit i noi garant m c a a va fi , v
asigur m respectuos c ve i primi onorurile pe
care le merita i pentru ajutorul ce ni-l oferi i.
Da, dar... i comisarul ridic din umeri,
incapabil s g seasc cuvintele potrivite.
E o ans , recunoscu Barr. Orice risc trebuie
fie recompensat pe m sur . Poate v solicit m
o mare favoare, dar v sîntem deja profund
îndatora i pentru amabilitatea de a ne permite s
expunem problema noastr . i dac ne
permite i ne exprim m recuno tin a, am dori s
primi i...
Devers se strîmb . Mai auzise vorbele astea, cu
mici diferen e, de vreo dou zeci de ori în luna ce
trecuse. Discu ia se termina, ca întotdeauna, cu
înmînarea pe furi a unor bancnote. Numai c
epilogul era diferit de ast dat . De obicei,
bancnotele disp reau ca prin farmec ; acum, îns ,
ele r maser la vedere, iar comisarul le num
tacticos, inspectîndu-le i pe o parte, i pe alta.
Sim ir o schimbare subit în vocea lui:
Garantate de Secretarul particular, nu? Bani
buni!
S ne întoarcem la subiect... îl îndemn Barr.
Nu, a tepta i pu in, îl întrerupse comisarul,
s-o facem cu încetul. in mor s aflu ce
problem ave i. Banii tia sînt noi, recent emi i,
i se pare c ave i o sum mare. Am impresia c
i mai fost primi i i de al i func ionari pîn la
mine. Hai, vorbi i, ce-i cu ei?
Nu în eleg ce vre i s insinua i, spuse Barr.
P i, s-ar putea dovedi c prezen a
dumneavoastr pe planet este ilegal , întrucît
ile de Identitate i de Intrare ale t cutului
dumneavoastr prieten nu sînt în regul . El nu
este un supus al împ ratului.
Resping aceast acuza ie.
Respingerea n-are nici o valoare, spuse
comisarul, care devenise dintr-o dat t ios.
Func ionarul care a semnat documentele pentru
suma da o sut de credite a recunoscut i nu de
bun -voie , astfel c de inem informa ii despre
dumneavoastr chiar mai multe decît v
închipui i.
Dac vre i s ne da i a în elege c suma pe
care v-am rugat s-o accepta i este insuficient
pentru riscurile...
Comisarul zîmbi:
Ba dimpotriv . Reprezint mai mult decît m
teptam. (Arunc bancnotele deoparte.) Ca s
revin la ceea ce spuneam mai devreme, chiar
Împ ratul în persoan a început s fie interesat de
cazul dumneavoastr . Nu-i a a, domnilor, c a i
fost recent oaspe ii Generalului Riose? Nu-i a a c
i evadat din mijlocul flotei lui cu o u urin
uimitoare, ca s nu spun altfel? E adev rat c
poseda i o mic avere în bancnote garantate de
propriet ile Lordului Brodrig? Pe scurt, nu-i a a
sînte i doi spioni i asasini trimi i aici ca s ...
Ei bine, o s ne spune i singuri cine v-a pl tit i
cu ce scop a f cut-o.
ti i ceva? f cu Barr, cu o furie re inut . Un
comisar oarecare nu are dreptul s ne acuze de
asemenea crime. Vom pleca.
Nu v ve i mi ca de aici. (Comisarul se ridic ,
iar ochii nu-i mai p reau cîtu i de pu in miopi.)
Nu trebuie s r spunde i la nici o întrebare acum
; ne vom rezerva pl cerea pentru mai tîrziu, i în
condi ii adecvate. S ti i c nu sînt comisar, ci
locotenent în Poli ia Imperial . Sînte i aresta i.
Întrept spre ei eava rece i str lucitoare a armei
i zîmbi: Au fost aresta i oameni mai importan i
ast zi. Facem cur enie în cuibul sta de viespi.
Devers rînji i duse mîna încet spre propria-i
arm . Locotenentul de poli ie ap , zîmbind, pe
contact. Ucig toarea raz de for îl lovi pe Devers
drept în piept, dar scutul s u personal o respinse,
o anihil i o transform în frînturi str lucitoare
de lumin .
Devers ap contactul i partea superioar a
trunchiului locotenentului disp ru, iar capul i se
pr li la p mînt. Avea înc un zîmbet pe fa a
luminat de o raz ce r zb tea prin gaura
proasp din zid.
Ie ir gr bi i pe u a din dos.
Repede, la nav , spuse Devers cu o voce
gu it . Vor da alarma imediat. (Sc o
înjur tur printre buze.) Înc un plan care a dat
gre . Puteam s jur c Diavolul Spa iului are s -
mi fie împotriv .
Cînd ajunser afar , v zur mul imi agitate
strîngîndu-se în jurul televizoarelor uria e. Dar nu
aveau vreme de pierdut i nici nu luar în seam
cuvintele f leg tur ce le ajunser la urechi.
Barr smulse un exemplar din Imperial News
înainte de a intra în uria ul Hangar, de unde nava
se ridic iute printr o cavitate f cut în acoperi .
Po i sc pa de ei? întreb Barr.
Zece nave ale poli iei, îns rcinate cu
supravegherea traficului, urm reau îndîrjite nava
fugar care nise spre spa iu, ie ind din
cuvenitul Culoar de Decolare controlat prin radio,
i care dep ise orice legi ale vitezei. De pe planet
se ridicar cîteva nave zvelte ale Serviciului Secret
pentru a o urm ri pe cea condus de doi uciga i
perfect identifica i.
Fii atent, spuse Devers.
La în imea de dou mii de mile deasupra
Trantorului comut brusc trecerea în hiperspa iu,
atît de aproape de o mas planetar , încît îl f cu
pe B rr s i piard cuno tin a i-i provoc dureri
însp imînt toare lui Devers. Dar, pe o distan de
cî iva ani-lumin , spa iul din jurul lor era gol.
Devers nu- i mai putu ascunde mîndria sub
masca sobriet ii:
Nu s-a construit înc nava imperial care s
prind din urm . Ad ug plin de am ciune:
Nenorocirea este c nu avem unde fugi i nici nu-i
putem înfrunta. Atunci ce ne mai r mîne? Ce s
facem?
Barr se mi în pat cu greutate. Efectul trecerii
în hiperspa iu nu disp ruse i acum îl dureau to i
mu chii.
Nu trebuie s facem nimic. S-a ispr vit.
Prive te!
Îi d du Negu torului exemplarul din Imperial
News.
Citind titlurile, acesta se l muri pe deplin.
„Riose i Brodrig rechema i i aresta i",
murmur Devers, privindu-l inexpresiv pe Barr.
De ce?
Articolul nu face alte preciz ri, dar ce
importan mai are? R zboiul cu Funda ia s-a
sfîr it i în aceste momente Siwenna se r scoal .
Cite te ca s te convingi. (Vocea i se pierdu încetul
cu încetul.) Ne vom opri în vreuna dintre provincii
i vom afla ultimele nout i. Acum a vrea s
dorm, dac nu te superi.
i adormi.
Cu salturi din ce în ce mai mari, nava
comercial parcurgea întreaga Galaxie în drumul
ei de întoarcere spre Funda ie.

l0
zboiul ia sfîr it

LATHAN DEVERS era v dit stînjenit i

întrucîtva invidios. Primise i el o decora ie i
rezistase cu stoicism mut la plicticosul tumult
oratoric al primarului care-i oferise peticul de
pînz stacojie. De i în ceea ce-l privea ceremonia
era ca i încheiat , polite ea îl silise s r mîn în
continuare. Formalit ile de genul acesta nu-i
permiteau s ca te f s se controleze sau s i
întind picioarele pe alt scaun, ceea ce-l f cea s
tînjeasc dup singur tatea din spa iu, unde
sim ea c -i era locul.
Delega ia siwennian , în cadrul c reia Ducem
Barr era un membru deosebit de respectat, semn
Conven ia, i Siwenna deveni prima provincie care
trecu direct de sub tutela politic a Imperiului sub
cea economic a Funda iei.
Cinci Nave de Linie Imperiale capturate cînd
Siwenna se r sculase în spatele liniilor Flotei de
Frontier a Imperiului uria e i masive, trecur
pe deasupra ora ului cu un vuiet n prasnic i
asurzitor, în semn de salut.
În rest, nimic altceva decît b uturi, mult
etichet i discu ii f importan ...
Auzi o voce chemîndu-l pe nume. Era Forell,
omul care, gîndea Devers cu r ceal , putea s
cumpere dou zeci ca el numai cu venitul dintr-o
singur diminea , dar acum acesta îi f cu un
semn cu bun voin amical .
i pe balcon în vîntul r coros al serii i se
plec politicos, strîmbîndu-se în acela i timp, gest
care r mase neobservat din cauza b rbii dese. Era
i Barr acolo ; acesta i se adres zîmbitor:
Devers, te rog s -mi vii în ajutor. Sînt acuzat
de modestie, un p cat groaznic i cu totul
anormal.
Devers Forell î i scoase igara groas de foi
din col ul gurii , Lord Barr sus ine c plimbarea
voastr pîn în capitala lui Cleon n-a avut nici o
leg tur cu rechemarea lui Riose.
Absolut nici una, domnule, r spunse scurt
Devers. N-am ajuns s -l vedem pe Împ rat. Ve tile
privind procesul, pe care le-am aflat în drumul
nostru de întoarcere, dovedesc c totul e o
înscenare. S-au vehiculat multe acuza ii
nefondate cum c generalul ar fi fost amestecat în
intrigile subversive de la Curte.
i era nevinovat?
Riose? interveni Barr. Da! Pentru numele
Galaxiei, da. Brodrig este un tr tor înn scut,
dar nici el nu este vinovat de acuza iile ce i se
aduc. A fost o fars juridic , dar necesar , a zice
previzibil i inevitabil .
Prin necesitate psihoistoric , presupun. Forell
rosti fraza rostogolind cuvintele sonore cu o
urin îndelung exersat .
 Exact. (Barr deveni grav.) N-am priceput chiar
dintru început, dar dup ce totul s-a terminat i
am putut... s ... arunc o privire la r spunsurile de
la sfîr itul C ii, problema a devenit simpl .
În elegem acum, peisajul social al Imperiului
face ca r zboaiele de cucerire s devin o
imposibilitate. Sub conducerea unor împ ra i
nevolnici, el este sfî iat de generalii care se întrec
pentru a ocupa un tron ce nu valoreaz nimic, ba,
mai mult, înseamn moarte sigur . Sub împ ra i
puternici, Imperiul este cuprins de o încremenire
paralitic în care dezintegrarea înceteaz pentru
moment, dar numai prin sacrificarea oric rei
tendin e de dezvoltare.
Forell îi retez avîntul printre puf ituri:
Nu prea e limpede ce spui, Lord Barr.
Mda, asta din cauz c v lipse te preg tirea
psihoistoric , spuse el zîmbind calm. Cuvintele nu
sînt decît înlocuitori palizi ai ecua iilor
matematice. S vedem acum dac ...
Barr c zu pe gînduri, în timp ce Forell se
rezem comod cu spatele de balustrad , iar
Devers privi spre cerul catifelat i gîndul ii fugi
spre Trantor.
Vede i, domnule, relu Barr, dumneavoastr
i Devers, i toat lumea, f îndoial ai
crezut c pentru a înfrînge Imperiul trebuia s
crea i disensiuni între Împ rat i generalul s u.
Dumneavoastr i Devers, i al ii deopotriv
v-a i închipuit c ave i tot timpul dreptate în ceea
ce prive te principiul dezbin rii. V-a i în elat,
totu i, crezînd c aceast rupere intern trebuia
fie provocat prin acte individuale i inspira ii
de moment. A i încercat prin mit i prin
minciuni. A i recurs la ambi ie i team . Dar n-a i
ob inut nimic, în ciuda tuturor str daniilor. De
fapt, situa ia se înr ut ea dup fiecare încercare.
 i, cu toat aceast zbatere disperat ce crea doar
valuri mici, mareea Seldon înainta t cut , dar
irezistibil .
Ducem Barr se întoarse i privi peste
balustrad luminile ora ului în s rb toare.
O mîn moart ne împingea pe to i, spuse el,
pe puternicul general i pe marele Împ rat mîna
moart a lui Seldon. tia c un om ca Riose va da
gre , întrucît succesul a fost cel care i-a adus
derea ; i cu cît succesul era mai mare, cu atît
mai r sun toare avea s -i fie pr bu irea.
N-a zice c ai fost mai limpede, interveni sec
Forell.
O clip , continu Barr avîntat. Aprecia i
situa ia. Un general slab nu ne-ar fi putut
periclita niciodat existen a, asta-i clar. Un
general puternic în cursul domniei unui Împ rat
nevolnic nu ne-ar fi amenin at nici atît, pentru c
i-ar fi îndreptat armele spre o int mult mai
bogat . Evenimentele au dovedit c trei sferturi
din împ ra ii ultimelor dou secole au fost
generali i viceregi rebeli înainte de a ajunge pe
tron. A a încît numai combina ia dintre un
Împ rat puternic i un general puternic poate
una Funda iei, pentru c un Împ rat puternic
nu poate fi detronat cu u urin , iar un general
puternic este silit s i canalizeze for ele în
exterior, dincolo de frontiere. Totu i, ce-l men ine
pe un Împ rat? Ce l-a f cut pe Cleon puternic?
Evident, el nu admite existen a unor supu i
puternici. Un curtean care se îmbog te peste
sur sau un general care devine prea cunoscut
i iubit sînt periculo i. În acest sens, istoria
recent a Imperiului ofer dovezi oric rui Împ rat
îndeajuns de inteligent pentru a fi puternic.
Riose era mereu victorios i Împ ratul a devenit
nuitor. Vremurile l-au silit s fie b nuitor. A
refuzat Riose s fie mituit? Foarte dubios. L-a
favorizat pe Riose, cel mai de încredere curtean al
u? Foarte dubios. Nu actele individuale erau
dubioase, ci orice altceva, ceea ce justific
inutilitatea comploturilor noastre individuale.
Succesul lui Riose era dubios. De aceea a fost
rechemat i acuzat, condamnat i ucis. Funda ia a
cî tigat din nou. Gîndi i-v c nu exist nici o
combina ie a evenimentelor care s nu duc la
victoria Funda iei. Era inevitabil , orice-ar fi f cut
Riose i orice am fi f cut noi.
Magnatul de pe Funda ie încuviin m rinimos:
A a e! Dar dac Împ ratul i generalul ar fi
fost aceea i persoan ?! Ce s-ar fi întîmplat alunei?
E un caz pe care nu l-ai dezvoltat, a a c nu i-ai
demonstrat înc ideea.
Barr ridic din umeri:
Nu pot dovedi nimic ; nu am rela iile
matematice. Dar fac apel la gîndirea
dumneavoastr . Într-un Imperiu în care orice
aristocrat, orice om puternic, orice pirat pot aspira
la Tron i dup cum ne arat istoria, adesea
reu esc , ce i s-ar putea întîmpla fie i unui
împ rat temut care ar fi preocupat de r zboaie
externe la cap tul Galaxiei? Cît timp ar sta
departe de Capital pîn cînd cineva ar declan a
un r zboi civil care s -l sileasc s se întoarc ?
Mediul social al Imperiului ar face ca aceasl
perioad de timp s fie foarte scurt . Îmi amintesc
ci i-am spus odat lui Riose c nici m car întreaga
putere a Imperiului nu va putea clinti mîna
moart a lui Hari Seldon.
Foarte bine! (Forell era extrem de încîntat.)
Atunci înseamn c Imperiul nu ne mai poate
amenin a de-acum înainte.
A a s-ar p rea, aprob Barr. La drept
vorbind, Cleon s-ar putea s nu apuce sfîr itul
anului i va urma o disput asupra succesiunii,
a cum se întîmpl în astfel de cazuri, ceea ce ar
însemna ultimul zboi civil al Imperiului.
i atunci, zise Forell, nu mai avem du mani.
Barr r mase pe gînduri:
Mai exist cea de-a Doua Funda ie.
La cel lalt cap t al Galaxiei? Va dura secole.
Devers se schimb la fa i se întoarse brusc la
auzul acestor cuvinte, înfruntîndu-l pe Forell:
Exist du mani interni, probabil.
Serios? întreb Forell cu r ceal . Care sînt
ace tia?
De pild , oamenii care s-ar putea s doreasc
împ irea bog iei, împiedicînd concentrarea în
alte mîini decît în cele care muncesc. În elege i ce
vreau s spun?
Treptat, privirea lui Forell î i pierdu din dispre
i deveni la fel de furioas ca i cea a lui Devers.

PARTEA A DOUA
Catîrul

11
Mire i mireas

CATÎRUL: Se cunosc mai pu ine lucruri despre

„Catîr'' decît despre oricare alt personaj de
importan comparabil pentru Istoria Galactic .
Numele lui adev rat este necunoscut; despre
începuturile activit ii sale circul doar
presupuneri. Pîn i perioada lui de cel mai mare
renume ne este cunoscut , în principal, gra ie
rerilor du manilor s i i, în primul rînd, celor ale
unei tinere mirese...
ENCICLOPEDIA
GALACTICA

DE CÎND O Z RISE pentru prima oar , planeta

Haven nu i se p ruse Baytei deloc spectaculoas ,
ba chiar dimpotriv . So ul ei i-o ar tase o stea
tears , pierdut în de ertul de la marginea
Galaxiei. Era dincolo de ultimele grupuri rare de
stele, acolo unde str luceau puncte izolate i
zle e de lumin . Chiar i printre acestea, Haven
avea un aspect s cios i neatr tor.
Toran î i d du seama c Pitica Ro ie, ca loc de
preludiu al vie ii conjugale, nu avea nimic din
ceea ce ar fi putut s impresioneze i strînse din
buze nemul umit.
Bay, tiu ca nu este o schimbare potrivit ,
fa de Funda ie, vreau s spun.
Cumplit schimbare, Toran. N-ar fi trebuit s
c toresc cu tine.
Cînd pe chipul lui trecu o umbr de sup rare,
înainte ca el s i-o controleze, ea ad ug ca vocea
„înv luitoare" pe care o folosea în ocazii deosebite:
Bine, bine, caraghiosule. Acum strîmb -te
pu in i arunc -mi o privire de pas re r nit , ca
atunci cînd î i pleci capul pe um rul meu i m
la i s i mîngîi p rul înc rcat de electricitate
static . Ai fi vrut s i spun vorbe frumoase, te-ai
fi a teptat s izbucnesc: „Oriunde a fi fericit cu
tine, Toran!" sau „Pustiul interstelar îmi va fi
min, iubitul meu, numai s -mi fii al turi". Hai,
recunoa te!
Întinse un deget spre el i-l retrase fulger tor
cînd Toran vru s i-l mu te.
Dac m dau b tut, preg te ti cina?
Ea încuviin mul umit . Toran zîmbi i o privi.
În compara ie cu alte femei, nu era defel
frumoas , chiar dac toat lumea z bovea cu
privirea asupra ei. Avea p rul negru, str lucitor,
cu firul drept, gura pu in cam mare, iar
sprîncenele dese, u or arcuite, desp eau o
frunte alb i f riduri de ochii foarte calzi, de
culoarea mahonului, care p reau s zîmbeascâ tot
timpul.
i dincolo de viguroasa i îndîrjita atitudine
practic , lipsit de romantism în confruntarea cu
via a, se afla o rezerv de blînde e care nu ap rea
niciodat la suprafa dac era zgînd rit , în
schimb putea fi descoperit dac cineva g sea
calea spre ea i nu l sa s se întrez reasc ce
uta.
Toran umbl la cîteva reglaje doar a a, f s
fie nevoie, i hot rî s renun e. Mai avea de
parcurs un salt interstelar i apoi cî iva
milimicroparseci "în linie dreapt " înainte de a fi
necesare manevre manuale. Se l pu in pe spate
ca s poat privi în c mar , unde Bayta mînuia
expert cîteva containere cu alimente.
În atitudinea lui fa de Bayta se sim ea un aer
de mul umire sfiala satisf cut care înso te
triumful cuiva ce plutise incert, vreme de trei ani,
la limita unui complex de inferioritate.
La urma urmelor, el era nu numai un
provincial, ci i fiul unui Negu tor renegat, pe
cînd ea apar inea cu totul Funda iei i nu
numai atît, dar printre str mo ii ei se afla i
Mallow.
Aceast pricin între inea un sentiment de
nesiguran i team . Era destul de nepl cut s-o
duc pe Haven, cu peisajul s u stîncos i cu ora e
pate în subteran. Iar a o face s tr iasc în
mijlocul ostilit ii tradi ionale a Negu torilor fa
de Funda ie a nomazilor fa de locuitorii
ora elor era i mai nepl cut.
 i totu i... Dup cin , ultimul salt!
Haven ap rea acum ca o incandescen
stacojie, iar cea de-a doua planet ca o pat
ro iatic de lumin , pe jum tate cufundat în
bezn , cu conturul neclar din cauza atmosferei.
Bayta se aplec deasupra mesei de vizionare cu
linii dense i încruci ate, ca pînza de p ianjen, în
centrul c reia se afla Haven II.
Era bine s -l fi cunoscut întîi pe tat l t u.
Dac n-o s m plac ...
În cazul sta, spuse Toran netulburat, ai fi
prima fat atr toare care s -i inspire un
asemenea sentiment. Înainte de a- i pierde bra ul,
ceea ce l-a împiedicat s mai cutreiere prin
Galaxie, el... Ei, dac -l întrebi ceva în leg tur cu
asta, o s i împuie urechile cu tot felul de istorii.
De multe ori m-am gîndit c se laud i
inventeaz , pentru c niciodat n-a povestit la fel
aceea i istorie...
Haven II p rea c se n puste te spre ei. Marea
înconjurat de uscat din toate p ile se unduia
greoaie dedesubtul lor, cenu ie acum, la c derea
întunericului, i ici, colo, ascuns vederii de norii
zle i. De-a lungul coastei r reau crestele
zim ate ale mun ilor.
Cînd ajunser mai aproape, v zur v lurirea
rii i apoi, cînd î i schimbar direc ia, z rir
dincolo de orizont sclipirile rmurilor îmbr ate
de ghe uri.
Nava începu s decelereze puternic i Toran
întreb :
Costumul t u e etan eizat?
Fa a plin a Baytei era îmbujorat în interiorul
costumului, înc lzit i c ptu it cu un material
spongios.
Nava cobori scrî nind pe cîmpul deschis, la
mic distan de locul în care platoul începea s
urce.
Pornir greoi prin întunericul dens al nop ii i
Bayta se înfior cînd sim i mu tura iute a
frigului si vîjîitul t ios al vîntului. Toran o prinse
de cot i o îmboldi s alerge pe p mîntul neted i
torit spre str lucirea luminilor ce se z reau la
distan .
La jum tatea drumului îi întîmpin o patrul i,
dup un schimb optit de cuvinte, îi conduse mai
departe. Vîntul i frigul disp rur cînd poarta de
piatr se deschise i se închise în urma lor.
Interiorul cald i pl cut, cu pere i luminiscen i,
era cuprins de o neobi nuit agita ie i zumz ial .
Oamenii afla i la pupitre ridicar privirea i Toran
scoase documentele.
Dup o cercetare rapid , li se f cu semn s i
continue drumul. Toran îi opti so iei:
Tata trebuie s fi aranjat toat primirea.
Diferen a de orar este de aproximativ cinci ore.
Ie ir într-un spa iu deschis i Bayta exclam
pe nea teptate:
Vai de mine...
Ora ul subteran era sc ldat în lumin lumina
alb a unui soare tîn r, care, desigur, nu exista
aici. Ceea ce se putea numi cer se pierdea în
str lucirea orbitoare provenit din mai multe
surse. Aerul era cald, proasp t i înc rcat cu
miresme de verdea .
E minunat, Toran, spuse Bayta.
Toran zîmbi larg, plin de încîntare i ner bdare:
De acord, Bay, nu seam cu nimic de pe
Funda ie, bineîn eles, dar e cel mai mare ora de
pe Haven II, are dou zeci de mii de locuitori ; o s -
i plac . E drept c nu avem palate de distrac ii,
dar nici Poli ie Secret .
Vai, Torie, e ca un ora de juc rie. Numai în
alb i roz, i-i atît de curat.
 Da...
Toran privi ora ul o dat cu ea. Casele aveau în
general dou etaje i erau construite din piatr
neted cu nervuri de diferite culori, care se g sea
din bel ug în zon . Lipseau turlele familiare de pe
Funda ie, precum i uria ele cl diri de locuit din
Vechile Regate, dar prin dimensiuni se f cea
sim it o not de individualitate care reprezenta o
relicv de ini iativ într-o Galaxie în care mari
mase de oameni duceau o via standard.
Tres ri i deveni dintr-o dat foarte atent:
Bay... Uite-l pe tata! Uit -te acolo unde- i ar t
eu, caraghioaso! Nu-l vezi?
Îl z ri. F cea impresia unui b rbat solid, a a
cum gesticula cu degetele larg r sfirate de parc
ar fi vrut s înoate prin aer. Tunetul grav al unui
strig t ajunse pîn la ei. Bayta ni înainte,
tr gîndu-l de mîn pe so ul ei, i alergar în jos pe
paji tea cu iarba tuns scuil. Aproape ascuns în
spatele b rbatului cu un singur bra , se afla un
alt b rbat, scund i cu p rul alb.
E fratele vitreg al tatei, îi explic Toran. Cel
care a fost pe Funda ie. i-am vorbit despre el.
Se întîlnir rîzînd i gîfiind, neputînd articula
un cuvînt, iar tat l lui Toran slobozi o ultim
exclama ie de bucurie. Î i a ez haina scurt i- i
aranj centura gravat , singura concesie pe care o
cuse elegan ei i luxului.
Privirea îi alerga de la unul la altul i spuse pe
ner suflate:
Ai ales o zi tare nepotrivit pentru a te
întoarce acas , b iete!
Poftim? Doar este ziua de na tere a lui
Seldon, nu?
A a e. Am închiriat o ma in ca s c toresc
pîn aici i l-am luat i pe dragonul de Randu ca
conduc . N-am putut ob ine un vehicul public
cu nici un chip.
O privi pe Bayta i ochii nu i se mai dezlipir de
ea:
Am fotografia ta într-un cristal i arat bine,
dar acum îmi dau seama c individul care a f cut-
o a fost un biet amator.
Scoase din buzunarul hainei un cub mic,
transparent, iar în lumin , chipul surîz tor
din untru c via ca o miniatur a Baytei.
Aceea? f cu Bayta. M întreb cum de-o fi
trimis Toran a a o caricatur . Sînt surprins c
l sa i s m apropii de dumneavoastr ,
domnule.
Tot mai e ti surprins ? Spune-mi Fran. Nu
suport polite ea exagerat . i acum, po i s m iei
de bra s mergem la ma in . Pîn în clipa asta n-
am crezut c b iatul meu tie ce vrea. Cred c-o s -
mi schimb p rerea. Va trebui -mi schimb
rerea.
Toran îl întreb încet pe unchiul lui:
Cum se mai simte b trînul? Tot mai asalteaz
femeile?
Chipul lui Randu se umplu de riduri cînd zîmbi:
Oriunde i oricînd are prilejul. Sînt momente
în care î i aminte te c vîrsta de aizeci de ani
bate la u , i atunci î i mai pierde din elan. Dar
îndat alung acest gînd urît i redevine el însu i.
E un Negu tor din stirpea veche. i tu, Toran?
Unde ai g sit o so ie atît de atrag toare?
Tîn rul î i lu unchiul de bra , chicotind:
Vrei s i povestesc pe ner suflate o istorie
care a durat trei ani?
Cînd ajunser în cocheta camer de zi, Bayta î i
scoase cu mi ri gr bite mantia de c torie i
gluga, dup care î i eliber p rul cl tinînd din
cap. Se a ez picior peste picior i r spunse
privirii admirative a b rbatului cu statur
impresionant :
tiu ce încerci s apreciezi, spuse ea, i-o s -
i dau o mîn de ajutor: dou zeci i patru de ani,
în ime cinci picioare i patru inci, greutate
cincizeci de kilograme, preg tire de specialitate
istoria. Observ c el st tea tot timpul întors pe
jum tate ca s i ascund lipsa, bra ului.
Acum îns Fran se aplec pu in în fa i-i
spuse:
Dac tot ai adus vorba de greutate, cînt re ti
cincizeci i cinci de kilograme.
Începu s rîd în hohote cînd o v zu c ro te.
Apoi se adres celorlal i:
Întotdeauna î i po i da seama de greutatea
unei femei dup grosimea bra ului asta
presupune, îns , experien . Vrei s bei ceva,
Bay?
Vreau i asta, printre alte lucruri, r spunse
ea, i plecar împreun , în timp ce Toran î i f cu
de lucru pe lîng rafturile cu c i pentru a afla
nout ile.
Fran reveni singur i spuse:
Are s coboare mai tîrziu.
Se l greoi pe un scaun dintr-un col al
camerei i- i puse piciorul stîng, ale c rui
încheieturi îl dureau, pe-un scaun mai mic.
Chipul îi era înc ro u de atîta rîs i Toran se
întoarse spre el.
În sfîr it, e ti acas , b iete, i m bucur c ai
venit. Îmi place femeia ta. Nu-i o toant
plîng cioas ca altele.
M-am c torit cu ea, spuse Toran cu
simplitate.
Ei, asta-i cu totul altceva, b iete. (Ochii îi
redevenir serio i.) E o prostie s i blochezi
viitorul. La anii i la experien a mea, eu n-am
cut a a ceva.
 Din col ul în care st tuse pîn atunci lini tit,
Randu îl întrerupse:
Ei, Franssart, de ce faci compara iile astea?
Pîn la pr bu irea navei tale, acum cinci ani,
niciodat n-ai stat mai mult într-un loc pentru a
întemeia un c min. i de-atunci încoace cine te-ar
mai fi vrut de so ?
rbatul cu un singur bra f cu o mi care
brusc , f s se ridice de pe scaun, i r spunse
stit:
Multe, n tîngule cu p rul alb.
Toran interveni iute ca s împace lucrurile:
În mare, e vorba de o formalitate legal , tat .
Situa ia are i p ile ei bune.
În primul rînd, pentru femei, bodog ni Fran.
Chiar a a stînd lucrurile, încerc Randu s -l
pun la punct, e treaba b iatului s decid .
toria este un obicei vechi pe Funda ie.
Cei de pe Funda ie nu sînt modele potrivite
pentru un Negu tor cinstit, spumeg Fran.
So ia mea este de pe Funda ie, interveni din
nou Toran. Îi privi pe rînd pe cei doi, apoi opti:
Vine.
Dup masa de sear , discu ia se purt pe teme
generale, c rora Fran le ad ug pu in sare i
piper prin trei istorisiri din trecutul s u, amintiri
în care se împleteau deopotriv sînge, femei,
profituri i fantezie. Pe ecranul micului televizor se
desf ura neb gat în seam o dram clasic .
Randu se cuib rise într-o pozi ie mai confortabil
pe canapeaua joas i, prin fumul ce se dep na
alene din pipa lui, privea spre Bayta. Ea edea cu
genunchii strîn i între bra e pe un covor de blan ,
adus cîndva dintr-o c torie de afaceri, care se
întindea pe pddea doar la ocazii deosebite.
Ai studiat istoria, fata mea? întreb el cu o
voce cald .
 Bayta d du afirmativ din cap:
I-am adus la disperare pe profesorii mei, dar
am înv at ceva istorie.
O men iune pentru rezultate tiin ifice, atîta
tot, interveni Toran, prinzînd un moment potrivit.
i ce-ai înv at? continu Randu calm.
Vre i s ti i totul acum? spuse fata i izbucni
în rîs.
trînul zîmbi îng duitor:
Ei, nu totul, dar spune-mi ce p rere ai despre
situa ia din Galaxie?
Cred c o criz Seldon este iminent i dac
nu va avea loc, înseamn c planul lui Seldon este
un e ec, spuse Bayta concis.
"Tii, frumos mai vorbe te despre Seldon",
bolborosi Fran din col ul lui.
Randu trase gînditor din pip :
Chiar a a? De ce spui asta? tii, în tinere e
am fost pe Funda ie i nutream gînduri m re e,
pline de dramatism, ca i tine. Acum, îns , de ce
vorbe ti a a?
P i, începu Bayta i ochii i se înce ar
plini de gînduri, în timp ce degetele picioarelor
descul e î i c utar culcu în moliciunea alb a
covorului, iar b rbia î i g si reazem în podul
palmei , mi se pare c ideea central a Planului
Seldon a fost de a crea o lume mai bun decît
lumea veche a Imperiului Galactic. În urm cu trei
secole, cînd Seldon a întemeiat Funda ia, lumea
aceea începuse s se destrame i, dac istoria
relateaz adev rul, suferea de trei maladii: iner ie,
despotism i distribu ie inegal a bunurilor
existente în Univers.
Randu aprob , cl tinînd rar din cap, în timp ce
Toran o privea cu ochi str lucitori i mîndri. În
col ul s u, Fran plese i u or i- i umplu cu grij
paharul.
 Dac povestea lui Seldon este adev rat ,
gra ie legilor psihoistoriei, el a anticipat
pr bu irea complet a Imperiului i a prev zut cei
treizeci de mii de ani de barbarie premerg tori
întemeierii unui al Doilea Imperiu care s redea
umanit ii cultura i civiliza ia. elul operei sale
de o via a fost s stabileasc acele condi ii care
asigure o reîntinerire mai grabnic .
Fran izbucni cu o voce baritonal :
i de aceea a întemeiat cele dou Funda ii,
udat fie-i numele!
Chiar a a, încuviin Bayta. Funda ia noastr
a reprezentat gruparea oamenilor de tiin din
muribundul Imperiu întemeiat cu scopul de a
duce tiin a i cunoa terea uman la progres.
Funda ia a fost astfel situat în Spa iu i în
mediul istoric ales încît, prin minu ioase i geniale
calcule, Seldon a anticipat c peste o mie de ani
ea va deveni un nou Imperiu, mai întins.
Se l o t cere respectuoas .
Dar asta-i o poveste veche i binecunoscut ,
continu fata, o ti i cu to ii. De aproape trei
secole, orice fiin uman de pe Funda ie o tie.
M-am gîndit îns c merit s-o mai spun o dat ,
în cîteva cuvinte. Ast zi este ziua de na tere a lui
Seldon i, chiar dac eu sînt de pe Funda ie, iar
voi de pe Haven, avem cu to ii acest lucru în
comun.
Cu mi ri calme, î i aprinse o igar i privi
absent cap tul ei incandescent.
Legile istoriei sînt absolute, aidoma legilor
fizicii, i dac probabilit ile de eroare sînt mai
mari, acest lucru se întîmpl deoarece oamenii,
prin num r i tr turi, nu sînt la fel ca atomii, în
sensul c varia iile individuale atîrn mai greu.
Seldon a anticipat o serie de crize de-a lungul
celor o mie de ani de dezvoltare, fiecare dintre ele
avînd menirea de a impune o nou cotitur a
istoriei antecalculate. Aceste crize sînt cele, care
ne direc ioneaz calea i, prin urmare, acum
trebuie s se petreac o nou criz . Acum! repet
ea convins . A trecut aproape un secol de la
precedenta, i în cursul acestui secol toate viciile
Imperiului s-au repetat în via a Funda iei. Iner ia!
Clasa noastr conduc toare cunoa te o singur
lege: despotismul! Nu cunoa te decît o regul :
for a. Reparti ie inegal ! Nu e animat decît de o
singur dorin : s p streze ceea ce posed .
În timp ce al ii pier de foame! tun Fran pe
nea teptate, lovind n prasnic cu pumnul în bra ul
fotoliului. Vorbele tale sînt adev rate perle, fata
mea. Pîntecele umflat al pungilor lor cu bani duc
Funda ia la pieire, în timp ce Negu torii
neînfrica i î i ascund s cia pe lumi mizere ca
Haven. Asta înseamn a-l batjocori pe Seldon, a-l
mînji cu noroi i a-i scuipa în barb . (Ridic
bra ul i chipul i se lumin .) O, de-a avea i
cel lalt bra ! Dac ... Cîndva eram ascultat!
Tat , spuse Toran, nu te aprinde.
Nu te aprinde, nu te aprinde, îl maimu ri
furios tat l. Vom tr i de-a pururi aici, i tot aici o
murim, cum s nu m aprind!
Fran al nostru este un Lathan Devers
modern, zise Randu, f cînd un gest cu pipa.
Devers a murit ca un sclav într-o min , acum
optzeci de ani, o dat cu str bunicul so ului t u,
pentru c i-a prisosit curajul, dar i-a lipsit
în elepciunea.
Pentru numele Galaxiei, a face la fel dac a
avea prilejul, izbucni Fran. Devers a fost cel mai
mare Negu tor din istorie, mai mare chiar decît
balonul acela umflat de Mallow, venerat de
Funda ie. Dac asasinii care st pînesc Funda ia l-
au ucis pentru c iubea dreptatea, cu atît mai
nemiloas ar trebui s fie pedeapsa ce-o merit
ace tia.
Continu , fat drag , zise Randu. Continu ,
pentru c altfel o s vorbeasc el toat noaptea i
o s bat cîmpii pîn mîine.
Nu mai am ce s adaug, f cu ea, cuprins
brusc de triste e. Trebuie s fie o criz , iar eu nu
tiu cum s-o creez. For ele progresiste ale
Funda iei sînt grozav de asuprite. Voi, Negu torii,
s-ar putea s ave i voin , dar sînte i dezbina i i
itui i peste tot. Dac toate for ele binelui
din untrul i din afara Funda iei s-ar uni...
Fran rîse în semn de aspr dojan :
I-auzi la ea, Randu, i-auzi! Din untrul i din
afara Funda iei! Fat drag , nu ne punem noi
speran e în nevolnicii de pe Funda ie. Acolo stau
cî iva cu biciul în mîn , iar restul sînt fichiui i
lovi i de moarte. În toat lumea aceea corupt n-a
mai r mas curaj care s se compare cu cel al
Negu torilor.
Slabele încerc ri ale Baytei de a-l întrerupe
dur gre în fa a dezl uirii lui furtunoase.
Toran se aplec i-i puse mîna peste gur .
Tat , spuse el cu r ceal , n-ai fost niciodat
pe Funda ie. Nu tii nimic despre ea. Î i spun eu
mi carea subteran de-acolo e îndeajuns de
curajoas i îndr znea . i Bayta face parte din
mi care...
Bine, b iete, nu mi-o lua în nume de r u. Ei,
ce trebuie s v sup ra i? Era v dit tulburat.
Toran continu plin de înfl rare:
Tat , necazul este c tu ai opinii de
provincial. Î i închipui c dac acum cîteva sute
de mii de Negu tori se ascund în subteranele
unei planete nedorite de nimeni, aflat la cap tul
lumii, asta înseamn c sînt ni te oameni grozavi.
A, desigur, orice perceptor al Funda iei care se
aventureaz pîn aici nu mai ajunge s plece, dar
sta-i un eroism ieftin. Ce v-a i face dac Funda ia
ar trimite o flot ?
Am spulbera-o, spuse Fran ar gos.
i a i fi spulbera i, pentru c puterea e de
partea lor. Sînte i mai pu ini la num r, mai slab
înarma i i mai slab organiza i i dac Funda ia
va considera c merit s v acorde aten ie, ve i
în elege aceste lucruri. Prin urmare, mai bine v-a i
uta alia i chiar pe Funda ie, dac pute i.
Randu, zise Fran, privind ca un taur
neajutorat spre fratele s u.
Randu î i scoase pipa din gur :
B iatul are dreptate, Fran. În adîncul
sufletului t u, tii c a a e. Dar aceste gînduri nu
te mul umesc, a a c preferi s le alungi cu
cnetele tale. Dar ele persist . Toran, î i voi
spune de ce-am ridicat problema asta.
Puf i gînditor o vreme, apoi scutur pipa
deasupra scrumierei, a tept str fulgerarea mut
i o retrase. Tacticos, o umplu din nou, îndesînd
tutunul cu degetul mic.
Toran, vaga ta sugestie privind interesul pe
care-l prezent m pentru Funda ie î i are tîlcul ei.
În ultima vreme, au avut loc dou vizite în scopul
perceperii taxelor. Detaliul sup tor a fost c cel
de-al doilea vizitator era înso it de o nav u oar
de patrulare. Au coborît la Gleiar City. sc pîndu-
ne nou printre degete, dar bineîn eles c n-au
mai apucat s plece. Dar acum se vor întoarce.
Tat l t u î i d seama de asta, Toran, po i fi sigur.
Uit -te la b trînul destr lat i înc înat. tie
Haven e în pericol, tie c sîntem f ap rare,
dar î i repet formulele. Crede c -i in de cald i-l
ap . Dar dac apuc s i verse n duful, s i
proclame sus i tare dispre ul i s se simt
eliberat de datoria de b rbat i de Taur Negu tor,
devine la fel de cuminte ca oricare dintre noi.
Ca oricare dintre noi? întreb Bayta.
El îi zîmbi:
Am format un mic grup, Bayla, doar în ora ul
nostru. Înc n-am întreprins nimic. Nici m car n-
am reu it s lu m leg tura cu celelalte ora e, dar
e totu i un început.
Început pentru ce?
Randu cl tin din cap:
Înc nu tim. Sper m într-un miracol. A a
cum spuneai i tu, ne-am gîndit c trebuie s
apar o criz Seldon. (F cu un gest larg cu
bra ele.) Pretutindeni în Galaxie exist cioburi i
sf rîm turi din Imperiu. Peste tot roiesc generali.
Crezi c va sosi vreodat vremea s devenim
îndr zne i?
Bayta se gîndi o clip , apoi cl tin hot rît din
cap:
Nu, nu e nici o ans . Pîn i ultimul general
tie c un atac împotriva Funda iei ar fi curat
sinucidere. Bel Riose din Vechiul Imperiu era cel
mai bun dintre to i. A atacat avînd de partea sa
resursele unei întregi Galaxii i tot n-a putut
izbîndi împotriva Planului Seldon. E vreun general
care s nu tie acest lucru?
Dar dac i-am îmboldi noi?
Încotro? Spre un cataclism atomic? Cum a i
putea s -i îmboldi i?
P i, ar fi unul, unul nou. În ultimii doi ani am
auzit chestii ciudate despre un b rbat c ruia i se
spune Catîrul.
Catîrul? (Bayta r mase pe gînduri.) Ai auzit
vreodat de el, Torie?
Toran cl tin din cap.
i ce-i cu el?
Nu tiu. Dar se zice c ob ine victorii în
lii în care n-are sor i de izbînd . Zvonurile pot
fi mincinoase, dar, în orice caz, ar fi interesant s -
l cunoa tem. Mai sînt oameni capabili i ambi io i
care nu cred orbe te în Hari Seldon i în legile
psihoistoriei i n-ar strica s încuraj m aceast
neîncredere. S-ar putea ca el s atace.
Îar Funda ia ar cî tiga.
Da, dar nu chiar alît de u or. Ar fi posibil s
izbucneasc o criz , iar noi am putea profita de ea
pentru a for a un compromis cu despo ii
Funda iei. În cel m , r u caz, ei ar uita de noi
într-o oarecare m sur i asta ne-ar permite s
uneltim în continuare.
Tu ce zici, Torie?
Toran zîmbi nehot rît, ridicîndu- i o uvi de
r care-i c zuse peste ochi:
Dup cum se prezint lucrurile, n-ar strica s
încerc m. Dar cine este Catîrul? Randu, ce tii
despre el?
Deocamdat nimic. Te-am putea folosi pe tine
pentru asta, Toran. i pe so ia ta, dac vrea. Eu i
Fran am discutat problema i am r sucit-o pe
toate fe ele.
În ce sens, Randu? Ce vrei de la noi? Tîn rul
îi arunc so iei sale o privire întreb toare.
A i fost undeva în luna de miere?
P i... da... dac putem numi lun de miere
toria de la Funda ie pîn aici.
Ce-a i spune de o c torie mai pl cut pe
Kalgan? Clim semitropical , plaje, sporturi
nautice, vîn toare de p ri, o adev rat sta iune
de vacan . E cam la apte mii de parseci în... dar
nu-i prea departe.
i de ce tocmai pe Kalgan?
Pentru c acolo e Catîrul. Sau, cel pu in,
oamenii lui. A cucerit-o luna trecut f lupt ,
de i st pînul de pe Kalgan a dat publicit ii o
amenin are c va face ca planeta s explodeze
înainte de a o ceda.
i unde e st pînul ei acum?
Nu mai e, f cu Randu, ridicînd din umeri. Ce
zici de asta?
Iar noi ce trebuie s facem?
Nu tiu. Eu i Fran sîntem b trîni ; mai avem
i aerul sta provincial. Negu torii din Haven sînt
cu to ii provinciali prin defini ie. Chiar tu ai spus-
o. Nego ul nostru este foarte restrîns, c ci nu mai
cutreier m întreaga Galaxie, a a cum f ceau
str mo ii. Tu s taci, Fran! Îns voi doi cunoa te i
Galaxia. Mai ales Bayta, care vorbe te cu un
accent elegant, ca pe Funda ie. Vrem s tim doar
ce se poate afla. Dac pute i lua leg tura... de i
nu ne a tept m la a a ceva. Ce-ar fi s v gîndi i
amîndoi? V pute i întîlni cu tot grupul nostru
dac dori i... a, dar abia s pt mîna viitoare. Mai
întîi, ar trebui s v trage i pu in sufletul.
Dup o pauz , Fran izbucni din nou ;
Cine mai vrea ceva de b ut? În afar de mine,
bineîn eles!

12
pitan i primar

PITANUL HAN PHITCHER nu era obi nuit cu

luxul din jurul s u i nu se l sa nicidecum
impresionat de a a ceva. În general, descuraja
autoanaliza i orice form de metafizic sau
filosofic care nu era direct legat de munca lui.
i asta îl ajuta.
Se ocupa în mare parte de ceea ce Ministerul
Ap rii numea „informa ii", cei sofistica i
„spionaj", iar romanticii „culegere de date". i, din
nefericire, în ciuda striden ei limbajului
înzorzonat, folosit în mod obi nuit de televiziune,
„informa iile", „spionajul" i „culegerea de date"
constituiau, în cel mai bun caz, o sordid afacere
de tr dare i credin în elat . Toate erau scuzate
de societate, c ci se f ceau în „interesul statului",
dar, întrucît filosofia p rea s -l îndrume
întotdeauna pe c pitan spre concluzia c în
privin a acestor interese sacrosante societatea era
mai u or de domolit decît con tiin a individual , el
descuraja filosofia.
a se face c acum, în luxul anticamerei
primarului, începu s se gîndeasc , f s vrea,
la propria-i persoan .
Mul i fuseser promova i înaintea lui, de i nu
aveau capacitatea sa, iar acest lucru era
recunoscut. Trebuise s suporte o continu ploaie
de repro uri i pedepse, dar le supravie uise. Î i
zuse cu înd tnicie de drumul s u, ferm
încredin at c insubordonarea în acelea i
sacrosancte „interese de stat" nu-i va fi totu i
luat în considerare, datorit realelor servicii pe
care le aducea.
i iat -l acum în anticamera primarului
înso it de cinci solda i, respectuo i, ce-i drept,
care îl p zeau îns ca pe o viitoare i probabil
victim a Cur ii Mar iale.
ile grele din marmur se d dur în l turi
încet, f , zgomot, l sînd s se vad pere ii
so i din untru, mocheta ro ie din plastic i
alte dou u i de marmur , înt rite cu metal. Doi
func ionari, îmbr ca i în costume cu o croial
dreapt , mod care se purtase cu trei sute de ani
în urm , ap ruir în u i strigar :
O audien pentru C pitanul Han Pritcher de
la Informa ii.
cur cîte un pas înapoi, înclinîndu-se
ceremonios cînd c pitanul înaint . La prima u ,
escorta se opri, iar el intr singur pe cea de-a
doua.
De cealalt parte, într-o înc pere ciudat de
simplu mobilat , la un birou mare, de o form
neobi nuit , st tea un b rbat scund, aproape
pierdut în acea imensitate.
Primarul Indbur al treilea care purta acest
nume era nepotul lui Indbur Întîiul, un b rbat
brutal, dar capabil. Î i dovedise prima dintre
aceste calit i prin modul spectaculos în care
pusese mina pe putere, iar pe cea de-a doua, prin
priceperea impresionant de a lichida pîn i
ultimele r e grote ti de alegeri libere i de a
men ine o domnie relativ pa nic .
Primarul Indbur era, de asemenea, fiul lui
Indbur al Doilea, primul dintre Primarii Funda iei
care ajunsese în acest post prin dreptul primului
scut i care sem nase doar pe jum tate cu tat l
u, întrucît fusese doar brutal.
adar, Primarul Indbur, cel de-al treilea cu
acest nume, era exemplarul cel mai nereu it
dintre to i, nefiind nici brutal, nici capabil, ci doar
un contabil excelent, n scut accidental în aceast
familie.
Pentru toat lumea, Indbur al Treilea
reprezenta o combina ie bizar de false calit i,
dar el era cu totul de alt p rere.
Pentru el, aranjamentul geometric i artificial
reprezenta un „sistem", interesul febril i neobosit
fa de cele mai m runte aspecte ale birocra iei de
zi cu zi însemna „h rnicie", ezitarea în luarea
deciziilor, cînd acestea erau corecte, însemna
„precau ie"', iar st ruin a înd tnic i oarb ,
atunci cînd gre ea, însemna ,,hot rîre".
Pe deasupra, nu arunca banii în dreapta i-n
stînga, nu ucidea pe nimeni în mod nejustificat i
era foarte bine inten ionat.
 De i îl fr mîntau asemenea gtnduri negre,
pitanul Pritcher r mase respectuos în pozi ie de
drep i în fa a biroului masiv, iar tr turile
împietrite ale chipului s u nu l sar s se
ghiceasc nimic dincolo de ele. Nu tu i, nu- i
mut greutatea de pe un picior pe altul, nu f cu
vreo mi care pîn cînd primarul nu- i ridic încet
privirea de pe pagina scris cu litere m runte, pe
care stiloul alerga gr bit, f cînd nota ii pe
margine.
Primarul Indbur î i împreun grijuliu mîinile în
fa , de parc s-ar fi temut ca nu cumva vreuna
dintre ele s tulbure aranjamentul pedant al
accesoriilor de pe birou.
C pitanul Han Pritcher de la Informa ii, se
prezent el.
Supunîndu-se cu exactitate protocolului,
pitanul Pritcher îndoi unul din genunchi, încît
aproape atinse podeaua, i r mase cu capul plecat
pîn auzi cuvintele salvatoare:
Ridic -te, C pitane Pritcher! Apoi, primarul
vorbi cu un aer de cald în elegere: Te afli aici
datorit unor m suri disciplinare întreprinse în
ceea ce te prive te de c tre superiorul dumitale.
Documentele referitoare la sus-numitele m suri
au fost supuse aten iei mele a a cum este i
normal în astfel de cazuri i, întrucît nici un
eveniment de pe Funda ie nu este lipsit de interes
pentru mine, am hot rît s solicit informa ii
suplimentare în leg tur cu situa ia dumitale.
Sper c nu e ti surprins.
Nu, Excelen , spuse C pitanul Pritcher, f
urm de emo ie în glas. Spiritul dumneavoastr de
dreptale este proverbial.
Da? A a e?
Primarul avea un aer încîntat, iar lentilele
colorate de contact pe care le purta str lucir într-
un mod ce d dea ochilor s i un aspect de duritate
i usc ciune. A ez meticulos cele cîteva dosare
legate în metal din fa a lui în form de evantai.
Foile pergamentoase din untru fo nir
amenin tor în momentul în care le întoarse.
C pitane, am în fa dosarul dumitale
complet. Ai patruzeci i trei de ani. E ti Ofi er al
For elor Armate de aptesprezece ani. Te-ai n scut
pe Loris, din p rin i anacreonieni, n-ai suferit boli
grave în copil rie, o criz de mis... ei, asta n-are
nici o importan ... educa ie premilitar la
Academia de tiin e, obiect principal de studiu
motoare hiper, situa ie colar ... hmm, foarte
bun , meri i felicit ri.... intrat în armat ca
subofi er în a o sut doua zi a celui de-al 293-lea
an al Erei Funda ionale.
Ridic privirea pentru o clip , timp în care
închise primul dosar, îl puse deoparte i-l
deschise pe cel de-al doilea.
Vezi, sub administra ia mea, spuse el, nimic
nu e l sat la voia întîmpl rii. Ordine! Sistem!
Ridic spre buze un jeleu parfumat de culoare
roz. Era singurul lui viciu, dar i acesta tolerat cu
mult p rere de r u. Ca dovad , de pe biroul
primarului lipsea dezintegratorul atomic pentru
îndep rtarea resturilor de tutun, care, de altfel,
era aproape peste tot prezent în alte p i. i asta
pentru c primarul nu fuma.
i nici vizitatorii s i, ca s spunem lucrurilor pe
nume.
Vocea primarului continu s recite monoton,
metodic, z bovind ici, colo, bolborosind i, din
cînd în cînd, l sînd s -i scape comentarii optite
prin care adresa laude i critici, ambele la fel de
lipsite de vitalitate i eficien .
s se gr beasc , puse dosarele unul peste
altul în ordinea în care fuseser la început.
 Da, c pitane, spuse el pe un ton vioi, dosarul
dumitale este neobi nuit. S-ar p rea c ai o
preg tire remarcabil , iar serviciile pe care le-ai
adus sînt valoroase, f îndoial . V d c ai fost
nit de dou ori în cursul unor misiuni i c i s-
a acordat Ordinul „Meritul Militar" pentru curaj în
afara serviciului. Fapte care nu pot fi minimalizate
cu u urin .
pitanul Pritcher r mase neclintit. Protocolul
cerea ca un supus c ruia i se f cea onoarea de a fi
primit în audien la primar s nu se a eze
regul inutil de subliniat, întrucît singurul scaun
existent în înc pere era doar acela pe care st tea
primarul. De asemenea, protocolul impunea ca
persoana primit în audien s nu fac alte
afirma ii în afara r spunsului la întreb ri directe.
Primarul îl fix pe militar, iar vocea îi deveni
spicat i iritat :
Cu toate acestea, n-ai fost promovat de zece
ani, iar superiorii dumitale raporteaz , în mod
repetat, c e ti înc înat i inflexibil, c
dovede ti o insubordonare alarmant , c e ti
incapabil de a adopta o atitudine corect fa de
ofi erii superiori i c nu depui un interes vizibil
pentru a men ine rela ii normale, de în elegere, cu
colegii. În plus, provoci în permanen disensiuni.
Cum po i explica toate astea, c pitane?
Excelen , fac ceea ce mi se pare corect.
Faptele mele în slujba Statului i r nile primite în
îndeplinirea misiunilor constituie dovezi c ceea ce
mi se pare mie corect este i în interesul Statului,
Este afirma ia unui militar, dar reprezint o
doctrin primejdioas . Vom mai discuta acest
aspect. Mai precis, e ti acuzat c ai refuzat de trei
ori îndeplinirea unor ordine semnate de c tre
delega ii mai legali.
Excelen , misiunea nu are nici o importan
într-o perioad atît de critic , în care sînt ignorate
probleme de maxim interes.
Aha, cine i-a spus c problemele la care te
referi sînt de maxim importan , i, dac
lucrurile stau astfel, cine i-a spus c sînt trecute
cu vederea?
Excelen , aceste lucruri îmi sînt foarte clare.
Experien a i cunoa terea evenimentelor pe care
nici unul dintre superiorii mei nu le neag
eviden iaz ceea ce afirm.
Dar, c pitane, e ti atît de orb încît nu- i dai
seama c , arogîndu- i dreptul de a hot rî politica
de culegere de informa ii, te substitui superiorilor
dumitale?
Excelen , îndatoririle mele sînt in primul
rînd fa de Stat i nu fa de superiorii mei.
Gre it, pentru c superiorul dumitale are i el
un superior, i acela sînt eu, iar eu reprezint
Statul, Dar fie, nu vei avea motive s te plîngi de
dreptatea pe care-o fac i despre care afirmi c
este proverbial .
Excelen , în ultimul an i jum tate am locuit
pe Kalgan, dîndu-m drept fost membru al unui
eehipaj comercial. Am avut ordinul de a dirija
activitatea Funda iei pe aceast planet , de a
pune la punct o organiza ie care s verifice
ac iunile st pînului de pe Kalgan, mai ales în ceea
ce privea politica sa extern .
Lucrurile astea îmi sînt cunoscute. Continu !
Excelen , rapoartele mele au eviden iat
mereu pozi ia strategic a Kalganului i a
sistemelor pe care le controleaz . Am raportat
despre ambi ia st pînului, resursele lui, hot rîrea
de a- i extinde domeniul i despre atitudinea
preponderent amical sau, probabil, neutr
fa de Funda ie.
Am parcurs cu aten ie rapoartele dumitale.
Continu !
Excelen , am revenit în urm cu doua luni.
La acea vreme, nu detectasem nici un semn de
zboi iminent ; nici un indiciu, în afar de o
capacitate sporit de a respinge orice fel de atac.
Acum o lun , un necunoscut soldat al norocului a
cucerit Kalganul f lupta. Dup toate
aparen ele, cel ce-a fost odat st pînul Kalganuluî
nu mai este în via . Nu se vorbe te de tr dare, ci
doar despre puterea i geniul acestui condotier
ciudat acest Catîr.
Acest ce? întreb primarul, oarecum jignit.
Excelen , e cunoscut sub numele de Catîrul.
Cît prive te faptele lui, se vorbe te pu in despre
ele, dar eu am adunat frînturi de informa ii i le-
am selectat pe cele mai plauzibile. E, neîndoielnic,
un b rbat f str mo i ilu tri i f pozi ie
social . Tat l necunoscut. Mama a murit la
na terea lui. În ceea ce prive te cre terea, un
vagabond. Educa ia tipic pentru lumile s race,
situate la periferia civiliza iei spa iale. N-are alt
nume decît acela de Catîrul, un nume care, dup
cum se afirm , i l-a ales singur i, potrivit
explica iei populare, las s se în eleag o imens
for fizic i înd tnicie în urm rirea scopului
propus.
Ce for militar posed , c pitane? Las la o
parte for a fizic .
Lumea vorbe te de flote uria e, Excelen ,
îns aceast afirma ie ar putea fi influen at de
ciudata capitulare a Kalganului. Teritoriul pe
care-l controleaz nu este mare, de i limitele lui
exacte sînt greu de apreciat. Omul acesta trebuie,
totu i, investigat.
Hmm! A a deci!
Cuprins de o subit reverie, tr gînd încet
dou zeci i patru de linii cu stiloul, primarul
desen ase p trate într-un aranjament hexagonal
pe foaia alb de deasupra topului de hîrtie, pe
care apoi o deta , o împ turi meticulos în trei i
o introduse în fanta recipientului pentru hîrtie din
dreapta biroului. Aceasta se dezintegr curat i
zgomot.
Bine, c pitane, acum care crezi c este
alternativa? Mi-ai spus c "trebuie'' investigat. Ce
i s-a ordonat investighezi?
Excelen , exist în spa iu un cuib de
obolani care se pare c nu- i pl tesc taxele.
Ei, i asta e tot? Nu în elegi ori nu i s-a spus
ace ti oameni care nu- i pl tesc taxele sînt
descenden i ai neîmblînzi ilor Negu tori din
vremurile de odinioar anarhi ti, rebeli, maniaci
care pretind c sînt str mo i ai Funda iei i iau
în rîs cultura ei? Nu i s-a comunicat c acest cuib
de obolani nu este singurul, c exist mult mai
multe decît ne închipuim noi, c ele conspir
împreun cu toate elementele criminale care înc
mai exist pe teritoriul Funda iei? Pîn i aici,
pitane, pîn i pe Funda ie!
Înfl rarea de moment a primarului se stinse
repede:
Nu-n elegi, c pitane?
Excelen , mi s-au comunicat toate astea.
Dar, ca slujba al Statului, trebuie s servesc cu
credin i asta n-o pot face decît cei care sînt în
slujba Adev rului. Oricare ar fi implica iile politice
ale ac iunilor urma ilor nedemni ai Negu torilor
de odinioar , puterea apar ine lorzilor r zboinici
care au mo tenit f rîmiturile Vechiului Imperiu.
Negu torii n-au nici arme i nici resurse. Nu-s
nici m car uni i. Eu nu sînt perceptor ca s fiu
trimis pentru o treab pe care i-un copil o poate
duce la bun sfîr it.
C pitane Pritcher, e ti soldat i te ocupi de
arme. E o sl biciune din partea mea c i permit
vorbe ti într-un mod care aduce a
insubordonare. Ai grij . Dreptatea mea nu este
pur i simplu sl biciune. C pitane, s-a dovedit
deja c generalii Secolului Imperial i lorzii
zboinici ai acestui secol sînt la fel de
neputincio i în fa a noastr . tiin a lui Seldon,
care anticipeaz dezvoltarea Funda iei, se bazeaz
nu pe eroismul individual, a a cum e ti dumneata
înclinat s crezi, ci pe tendin ele sociale i
economice ale istoriei. Am trecut deja cu succes
prin patru crize, e adev rat?
Am trecut, Excelen . Totu i, tiin a aceasta
îi r mîne cunoscut numai lui Seldon. Noi nu
avem decît credin a. Din cîte am înv at, în
primele trei crize Funda ia a fost condus de lideri
în elep i care au prev zut natura crizelor i care
i-au luat m suri corespunz toare de precau ie.
Altfel, cine tie ce s-ar fi întîmplat!
Da, c pitane, dar omi i cea de-a patra criz .
fim serio i, la vremea respectiv nu aveau o
conducere care s -i merite numele i ne-am
confruntat cu cel mai inteligent du man, cu cea
mai puternic for de atunci. Cu toate acestea,
am învins datorit implacabilit ii istoriei.
Excelen , este adev rat. Dar istoria la care
referi i a devenit implacabil doar dup ce
luptaser m cu disperare mai mult de un an.
Victoria inevitabil ne-a costat cinci sute de nave
î jum tate de milion de oameni. Excelen , Planul
Seldon îi ajut pe cei ce se ajut singuri.
Primarul Indbur se încrunt i se sim i dintr-o
dat obosit dup efortul de a expune calm
lucrurile. tia c îng duin a este o sl biciune, c
nu trebuia s -i permit c pitanului s r spund
la nesfîr it, s devin revendicativ i s se scalde
în dialectic , a a c spuse sec:
 C pitane, Seldon garanteaz totu i victoria
asupra lorzilor r zboinici i eu nu pot, în aceste
vremuri neclare, s permit risipirea eforturilor.
Ace ti Negu tori pe care îi ignori provin de pe
Funda ie. Un r zboi cu ei ar fi un r zboi civil.
Planul Seldon nu ne ofer nici o garan ie în
aceast privin , pentru c i ei, i noi facem parte
din Funda ie. A a c trebuie adu i la supunere.
Acesta este un ordin.
Excelen ...
Nu i s-a pus nici o întrebare, c pitane.
Ordinul e ordin. Orice alte discu ii pe aceast
tem , cu mine ori cu cei care m reprezint , vor fi
considerate acte de tr dare. Po i s te retragi.
pitanul Han Pritcher îngenunchie înc o
dat , apoi se retrase încet, p ind cu spatele c tre
.
Primarul Indbur, al treilea cu acest nume i al
doilea primar din istoria Funda iei care ajunsese
în acest post pe linie descendent , î i recap
echilibrul interior i ridic o alt foaie de hîrtie de
pe teancul ordonat din stînga lui. Era un raport
privind economia de fonduri datorat reducerii
cantit ii de spum metalic necesar dublurilor
de la uniformele for elor poli iene ti. Primarul
Indbur terse o virgul de prisos, corect o
gre eal de ortografie, f cu trei nota ii pe margine
i puse raportul pe teancul ordonat din dreapta
lui. Ridic o alt foaie de pe teancul ordonat din
stînga i...

Cînd se întoarse la birou, C pitanul Han

Pritcher de la Informa ii g si o Capsul Personal
care con inea ordine plicticoase, subliniate cu
ro u i tampilate: URGENT.
I se ordona în termeni foarte severi s se
îndrepte spre „lumea rebel numit Haven".
În nava sa rapid i u oar , pentru o singur
persoan , C pitanul Han Pritcher stabili t cut
cursul spre Kalgan, f s se gr beasc . Apoi
adormi, încredin at c înd tnicia lui d duse
roade.

13
Locotenent si m sc rici

DAC de la distan a de apte mii de parseci

pr bu irea Kalganului în fa a armatelor Catîrului
produsese un ecou care stîrnise curiozitatea unui
trîn negu tor, îngrijorarea unui c pitan
înd tnic i iritarea unui primar meticulos,
pentru locuitorii de pe Kalgan acest eveniment nu
avu nici o urmare i nici nu surprinse pe cineva.
Umanit ii i se demonstreaz continuu c
distan a în timp, ca i cea în spa iu, creeaz o
concentrare a aten iei. Întîmpl tor sau nu, nici nu
exist probe c aceast lec ie ar fi fost înv at o
dat pentru totdeauna.
Kalgan era Kalgan, i nimic mai mult. Doar el
singur în tot acel sector al Galaxiei p rea s nu
tie c Imperiul se pr bu ise, c familia Stanell nu
mai domnea, c m re ia era o amintire i c pacea
disp ruse.
Kalgan era lumea luxului. În vreme ce întregul
edificiu al omenirii se n ruia, Kalgan î i men inea
integritatea ca produc tor de pl ceri, cump tor
de aur i vînz tor de distrac ii.
Sc pase de dureroasele vicisitudini ale istoriei,
pentru c nici un cuceritor n-ar fi distrus sau
deteriorat grav o lume atît de plin de bani, care- i
putea pl ti imunitatea.
 Cu toate acestea, pîn i Kalgan devenise, în
cele din urm , cartierul general al unui lord
zboinic, i nep sarea sa fusese adaptat
imperativelor r zboiului.
Jungla îmblînzit , rmurile blînd modelate i
ora ele str lucitoare i stridente r sunau acum de
umbletul mercenarilor importa i i al cet enilor
impresiona i. Lumile provinciei sale fuseser
înarmate i, pentru prima oar în istorie, banii
fuseser investi i în nave de lupt în loc s fie da i
ca mit . Cîrmuitorul s u dovedea înainte de toate
era hot rît i dornic s apere ce era al s u i s
pun mîna pe ce apar inea altora.
Era unul dintre puternicii Galaxiei, r zboinic i
pacificator, întemeietor de Imperiu i creator al
unei dinastii.
Iar acum, un necunoscut cu o porecl ridicol îi
luase totul: armele, Imperiul în devenire i pe el
însu i, i nici m car nu dusese vreo b lie.
Kalgan era, prin urmare, ca i înainte, iar
cet enii s i îmbr ca i în uniforme se gr beau s -
i reia vechile obiceiuri, în timp ce str inii,
profesioni ti ai r zboiului, se amestecau cu noile
armate care soseau.
i, din nou, de parc nimic nu s-ar fi întîmplat,
fur reluate fastuoasele vîn tori de lux în c utarea
animalelor crescute în jungl , care nu atacau
niciodat omul, si vîn torile de p ri cu ajutorul
aeroscuterelor, îndeletnicire care le era fatal doar
rilor mari.
În ora e, fugarii Galaxiei puteau s i satisfac
pl cerile dup cît îi inea punga, începînd cu
etericele palate ale spectacolului i fanteziei, care-
i deschideau u ile în fa a mul imilor doar la
sunetul unei jum i de credit, pîn la localurile
discrete i f firm , de care aveau cuno tin
doar cei foarte înst ri i.
 Toran i Bayta se al turar uvoiului uman i
se pierdur în el. Î i l saser nava spre p strare
în uria ul Hangar de pe Peninsula de Est i se
îndreptaser spre acel compromis al claselor
mijlocii, Marea Interioar , unde pl cerile erau înc
legale i chiar respectabile, iar aglomera ia nu
devenise înc de nesuportat.
Bayta purta ochelari cu lentile închise la
culoare, pentru a- i feri ochii de str lucirea
solar , i o rochie larg , alb i sub ire, ca s nu-i
fie prea cald. Cu bra ele bronzate dup cîteva ore
de stat la soare, î i cuprinsese genunchii i privea
absent trupul so ului ei, întins cît era de lung, a
rui piele str lucea în lumina orbitoare a soarelui
alb.
Nu exagera cu plaja, îi spusese ea dintru
început, c ci Toran venea de pe o stea ro ie
muribund . În ciuda celor trei ani petrecu i pe
Funda ie, pentru el soarele era un lux. Dup
patru zile, pielea lui, antrenat pentru a rezista la
radia ii, nu sim ise, totu i, încorsetarea hainelor,
cu excep ia pantalonilor scur i.
Bayta se cuib ri mai aproape de el pe nisip i
începur s vorbeasc în oapt .
Chipul lui Toran era calm i destins, dar vocea-i
tr da am ciune.
Recunosc. N-am avansat deloc. Dar unde-o
fi? Cine e? Lumea asta nebun nu vorbe te despre
el. Poate c nici nu exist .
Exist , murmur Bayta, dar e inteligent.
Unchiul t u are dreptate. E omul care ne-ar
trebui, dac l-am g si la vreme.
Dup o scurt t cere, Toran opti:
tii ce-o s fac, Bay? Visez cu ochii deschi i,
de parc a avea insola ie. Lucrurile se înl uie
atît de limpede, atît de pl cut. (Vocea i se pierdu,
apoi reveni.) Î i aminte ti de ceea ce spunea
doctorul Amann la colegiu, Bay? Funda ia nu
poate pierde niciodat , dar asta nu înseamn c
domnitorii Funda iei nu pot pierde. Istoria
adev rat a Funda iei n-a început cînd Salvor
Hardin i-a dat deoparte pe Enciclopedi ti i a
preluat puterea pe Terminus ca întîiul ei primar?
i apoi, în secolul urm tor, Hober Mallow n-a luat
puterea prin metode la fel de drastice? Asta
înseamn c de dou ori au fost înfrîn i
cîrmuitorii. De ce n-am face-o i noi?
E cel mai vechi argument din c i, Torie. Mai
bine i-ai continua visarea.
A a crezi? Bine. Ce este Haven? Nu-i o parte
a Funda iei? E pur i simplu o parte a
proletariatului de la Periferie, ca s zicem a a.
Dac noi am deveni liderii, Funda ia n-ar avea
decît de cî tigat, i vor pierde doar cîrmuitorii
actuali.
E mare diferen între "a putea" i "a reu i",
i ba i gura degeaba.
Toran se enerv :
Prostii, Bay, e ti doar prost dispus i acrit .
De ce vrei s -mi strici ziua? O s trag un pui de
somn, dac nu te superi.
Dar Bayta î i în ase capul i deodat , non
sequitur *, (Non sequitur (lat.) F leg tur
logic (n.t.), începu s chicoteasc i- i scoase
pchelarii pentru a privi în lungul plajei cu mîna
strea in la ochi.
Toran se ridic i el, apoi se r suci ca s
priveasc în aceea i direc ie.
Ea urm rea atent o siluet caraghioas care
mergea în mîini, mi cîndu- i dezordonat picioarele
în aer pentru a distra mul imea pestri . Era unul
dintre cer etorii acroba i care umblau de colo-colo
pe plaj i care f ceau tot felul de giumbu lucuri
pentru a li se azvîrli cîteva monede.
 Un paznic îi f cu semn acrobatului s ias de
pe plaj , dar acesta, r mînînd într-un
surprinz tor echilibru pe un singur bra , î i duse
cealalt mîn la nas i-i d du paznicului cu tifla.
Paznicul se apropie cu un chip amenin tor i se
cl tin cît pe ce s cad pe spate, cînd primi o
lovitur de picior în stomac. M sc riciul reveni pe
picioare i se îndep rt , în timp ce privirile t ioase
i dispre uitoare ale mul imii de privitori îl oprir
reac ioneze violent pe paznicul care spumega
de furie.
sc riciul î i f cu drum în zig-zag de-a lungul
plajei, trecu pe lîng privitori, ezit de cîteva ori i
merse mai departe. Mul imea care se strînsese în
jurul lui se împr tie, iar paznicul se retrase.
Ciudat individ, zise Bayta cu o voce amuzat ,
i Toran o aprob nep tor.
Individul era acum suficient de aproape i-l
putu vedea mai bine. Avea un chip sl nog, un
nas acvilin, cu vîrful plin i borc nat, care p rea
foarte mobil. Membrele lungi i zvelte, eviden iate
i de costuma ie, aminteau de cele ale unui
ianjen i se mi cau cu u urin i gra ie, l sînd
impresia c fuseser împerecheate la întîmplare,
ceea ce stîrnea ilaritate.
sc riciul p ru dintr-o dat con tient de
insisten a cu care era privit. Dup ce trecuse pe
lîng ei, se opri i, întorcîndu-se brusc, se apropie.
Ochii lui mari i c prui r maser a inti i la Bayla.
Eu îl privi t cut .
sc riciul zîmbi, dar nu reu i decît s dea un
aer trist chipului s u, cu nasul ca un cioc. Cînd
începu îns s vorbeasc , se remarc frazarea
pl cut i deosebit de îngrijit din Sectoarele
Centrale.
De-ar fi s m slujesc de chibzuin a cu care
m-au înzestrat Spiritele cele bune, începu el,
atunci a îndr zni s spun c o asemenea doamn
nu poate exista i, apoi, care om în toate min ile
ar îndr zni s socoteasc visul drept realitate? i,
totu i, n-ar fi cuminte s nu dau crezare ochilor
mei vr ji i i încînta i.
Bayta îl privi mirat i zise:
Grozav!
O, tu, seduc toareo, nu z bovi, asta merit o
moned de cinci credite. D -i-o, Bay!
sc riciul f cu înc o s ritur i se apropie:
Nu, doamna mea, nu m lua drept ceea ce nu
sînt. C ci nicidecum nu gr iesc pentru bani, ci
pentru ace ti ochi str lucitori i acest chip
încînt tor.
Atunci, i mul umesc. Se adres lui Toran: Ia
zi, crezi c -l bate prea tare soarele?
i, totu i, nu doar pentru ochi i chip,
continu m sc riciul s peroreze din ce în ce mai
înfocat, ci i pentru o minte limpede, sclipitoare i
blînd .
Toran se ridic în picioare, se întinse dup
halatul alb pe care-l purtase pe bra vreme de
patru zile i-l îmbr .
Hei, prietene, zise el, ce-ar fi s -mi spui i mie
ce dore ti i s n-o mai deranjezi pe doamna?
sc riciul f cu însp imîntat un pas înapoi, iar
trupul lui pipernicit se chirci:
N-am vrut s sup r pe nimeni. Sînt str in
prin locurile acestea i se zice c n-a fi în toate
min ile; cu toate astea, tiu s deslu esc chipurile
oamenilor. Chipul frumos al acestei doamne îmi
spune c are o inim bun i blînd i c m va
ajuta, de aceea m încumet a vorbi atît de
deschis.
Cinci credite vor lecui necazul de care suferi?
întreb Toran sec, întinzîndu-i moneda.
sc riciul nu f cu nici o mi care, iar Bayta
spuse:
Las -m pe mine s vorbesc cu el, Torie.
Adaug apoi iute, cu voce joas : N-are rost s te
ener veze modul lui caraghios de a se adresa.
sta-i dialectul lui, iar al nostru îi sun probabil
la fel de ciudat. Apoi, c tre om: Ce necazuri ai?
Sper c nu e ti îngrijorat din pricina paznicului?
N-o s te mai supere.
O, nu, nu el. El nu-i decît un vînticel care nu
face decît s ridice praful din jurul picioarelor
mele. De un altul fug eu, i acela este ca o furtun
care m tur lumile i le-mpr tie, f cîndu-le s se
ciocneasc între ele. Am fugit acum o s pt mîn ;
am dormit pe str zi i m-am ascuns în agita ia
mul imii din ora . i multe chipuri am privit,
utînd ajutorul de care am nevoie. L-am g sit
aici. Repet ultima afirma ie cu o voce
tremur toare i cald , tulburat de emo ie: L-am
sit aici.
Eu, zice Bayta gînditoare, a vrea s te ajut,
dar z u, prietene, nu sînt o pav împotriva unei
furtuni care m tur lumile. S i spun drept, i eu
avea nevoie....
Deodat r sun puternic o voce r stit care îi
cu s se înfioare:
Aici erai, tic los z mislit din noroi...?!
Paznicul plajei se apropiase în goan , ro u ca
focul în obraji i, rînjind furios, îl inti cu eava
armei paralizante de mic putere.
Voi doi, pune i mîna pe el. S nu v scape. Î i
mîna grea s cad atît de tare pe um rul firav
al m sc riciului încît acesta scoase un scîncet de
durere.
Ce-a f cut? întreb Toran.
Ce-a f cut? Ei, asta-i bun ! (Paznicul b
mîna în buzunarul care-i atîrna legat de centur
i scoase o batist de culoare purpurie cu care î i
tampon gîtul dezgolit.) O s v spun eu ce-a
cut. A fugit. Tot Kalganul vorbe te despre asta i
l-a fi recunoscut din capul locului, dac ar fi stat
în picioare ca oamenii, în loc s stea pe easta aia
de oim. Î i zgudui prada cu v dit pl cere.
i de unde a sc pat, domnule? întreb Bayta,
zîmbind.
Paznicul ridic glasul. Lumea începuse s se
strîng în jur, curioas , holbîndu-se i dîndu- i cu
rerea, iar pe m sur ce publicul cre tea,
paznicul începu s se simt din ce în ce mai
important:
De unde a sc pat? spuse el r spicat, cu o
voce sarcastic . P i, cred c a i auzit de Catîr, nu?
Toate murmurele încetar i Bayta se sim i
dintr-o dat fulgerat de un fior rece în capul
pieptului. M sc riciul n-avea ochi decît pentru ea
i tremura înc în strînsoarea s lbatic a
paznicului.
i cine crede i c e continu paznicul plin
de sine aceast zdrean de om dac nu
sc riciul Cur ii M riei Sale, care a fugit? Îl
îmbrînci i-l scutur pe captiv: Recuno ti,
sc riciule?
Acesta îns nu putea scoate nici o vorb de
spaim i Bayta îi opti pe ner suflate ceva lui
Toran la ureche.
Cu un aer prietenos, Toran f cu un pas înainte,
tre paznic:
Ei, prietene, ce-ar fi s -l la i pu in în pace?
sc riciul pe care l-ai prins dansa pentru noi i
n-a dansat înc de to i banii.
Ia te uit ! Paznicul ridic vocea, brusc
îngrijorat: E vorba de recompens ...
O vei primi, dac dovede ti c este cel c utat.
Deocamdat , ai face bine s te retragi. Cred c i
dai seama c deranjezi un oaspete, i asta s-ar
putea s te coste.
Dar dumneavoastr v amesteca i în treburile
riei Sale, i asta v va costa i mai i. Îl zgîl îi
din nou pe m sc rici: D -i banii omului,
blestem ie murdar !
Toran f cu o mi care rapid i smulse arma
paralizant din mîna paznicului, care începu s
urle de durere i furie. Toran îl împinse violent
deoparte i m sc riciul, eliberat, se ascunse în
spatele lui.
Mul imea, pe care abia acum o puteai cuprinde
cu privirea, nu acord prea mare aten ie acestui
ultim episod al întîmpl rii. Cî iva întinser
gîturile, ridicîndu-se pe vîrfuri ca s vad mai
bine, i se form încet o mi care centrifug , de
parc mai to i doreau s se îndep rteze cît mai
repede de miezul evenimentului.
Apoi se produse o busculad i se auzi un ordin
gutural. Se form un coridor de-a lungul c ruia se
apropiar doi b rba i cu bastoane electrice gata de
ac iune. Pe bluzonul purpuriu al fiec ruia era
imprimat o raz frînt de fulger deasupra unei
planete care se sf rîma în buc i.
O matahal cu p rul negru i cu o c ut tur
sever , în uniform de locotenent, ap ru în urma
lor.
Se adres cu o blînde e prevestitoare de
primejdii, care demonstra, f putin de t gad ,
nu sim ea nevoia de a striga pentru a- i
impune voin a:
Tu e ti cel care ne-a chemat?
Paznicul î i mîngîie mîna brutalizat i, cu fa a
schimonosit de durere, bolborosi:
Solicit recompensa, m ria voastr , i îl acuz
pe omul acela...
Î i vei primi recompensa, spuse locotenentul,
a catadicsi s -l priveasc . F cu o mi care
scurt c tre oamenii lui: Lua i-l!
Toran sim i cum m sc riciul se aga disperat
i înnebunit de halatul lui.
Ridic glasul i se adres locotenentului, f cînd
un efort s nu-i tremure vocea:
Îmi pare r u, domnule locotenent, dar acest
om este al meu.
Solda ii îl ascultar f s clipeasc . Unul
dintre ei ridic nep tor bastonul, dar, auzind
ordinul t ios al locotenentului, îl l în jos.
Silueta lui masiv i amenin toare f cu un pas
înainte i r mase eap în fa a lui Toran:
Dumneata cine e ti?
Cet ean al Funda iei, veni r spunsul
spicat al lui Toran.
Gestul s u merse drept la int i d du roade
în fa a mul imii cel pu in. T cerea ei refulat pîn
atunci se dezl ui într-un tumult de vocifer ri.
Oricît team ar fi stîrnit Catîrul, la urma
urmelor, numele lui era de dat recent i nu se
fixase la fel de profund în con tiin a oamenilor
precum cel al Funda iei, care distrusese Imperiul
i care conducea despotic i nemilos un sfert de
Galaxie prin înfrico are.
Locotenentul nu se l impresionat i spuse:
Ave i cuno tin de identitatea b rbatului din
spatele dumneavoastr ?
Mi s-a spus c a fugit de la curtea
conduc torului dumneavoastr , dar tiu sigur c
mi-e prieten. Ve i avea nevoie de dovezi de
nezdruncinat privind identitatea lui pentru a-l lua.
Din mul ime se auzir cîteva oftaturi
aprobatoare, dar locotenentul le ignor :
Ave i la dumneavoastr documentele care s
ateste c sînte i cet ean al Funda iei?
Da, pe nava mea.
V da i seama c ac iunea dumneavoastr
este ilegal ? A putea ordona s fi i împu cat.
Desigur, dar în cazul acesta a i ucide un
cet ean al Funda iei i trupul dumneavoastr ar
putea fi trimis buc i pe Funda ie drept
compensa ie. Unii lorzi r zboinici a a au procedat.
Locotenentul î i linse buzele. Afirma ia era
adev rat , întreb :
Numele dumneavoastr ?
Toran folosi avantajul creat i spuse:
Voi r spunde la orice întrebare cînd vom
ajunge pe nava mea. Pute i ob ine num rul
compartimentului la Hangar; nava e înregistrat
pe numele „Bayta".
Nu-l ve i preda pe fugar?
Doar Catîrului, probabil. Trimite i-l pe
st pînul dumneavoastr .
Tonul conversa iei sc zuse pîn la oapt , iar
locotenentul se întoarse brusc spre oamenii s i.
Împr tia i mul imea! spuse el, cu o ferocitate
abia inut în frîu.
Bastoanele electrice se puser în mi care. Se
auzir cîteva plesnituri, i mul imea se împr tie
în goan cu vuiet mare.
În timp ce mergeau spre Hangar, Toran î i
întrerupse starea de visare i spuse mai mult
pentru sine:
Pentru numele Galaxiei, Bay, ce zi am avut!
Eram atît de însp imântat...
A a e, spuse ea, cu o voce înc nesigur ,
avînd în ochi o lic rire ce sem na a venera ie, ziua
asta a fost neasemuit de ciudat .
Înc nu-mi dau seama cum s-a petrecut
totul. M-am trezit cu o arm paralizant în mîn ,
pe care nici nu sînt sigur c-a fi fost în stare s-o
folosesc, i m-am r stit la locotenent. M întreb de
ce-am f cut-o.
Se aflau într-o nav ce zbura pe distan e scurte
 i care efectua transporturi în zona plajei. Toran
privi dincolo de culoarul ce desp ea irul de
scaune, spre locul pe care m sc riciul Catîrului se
cuib rise ca s doarm , i ad ug dezgustat:
A fost lucrul cel mai greu pe care l-am izbutit
vreodat .

În acest timp, locotenentul st tea respectuos în

pozi ie de drep i în fa a efului garnizoanei, un
colonel, care îi spuse:
Ai procedat corect. Rolul t u s-a încheiat.
Dar locotenentul nu se retrase imediat. Vorbi
înciudat:
Catîrului i-a fost tirbit reputa ia în fa a
mul imii, domnule. Vor trebui întreprinse m suri
disciplinare pentru a restabili o atmosfer
potrivit de respect.
M surile s-au luat deja.
Locotenentul se întoarse pe jum tate i zise
aproape cu p rere de r u:
Sînt gata s v dau dreptate, domnule,
ordinul este ordin, dar a r mîne neclintit în fa a
acelui om care avea o arm paralizant în mîn i
a-i suporta insolen a a fost cea mai grea misiune
din via a mea.

l4
Mutantul

HANGARUL de pe Kalgan este o institu ie

ciudat în sine, n scut din nevoia de a primi
num rul uria de nave ale vizitatorilor de pe alte
planete i din necesitatea de a le crea acestora
condi ii de locuit. Inteligentul care solu ionase cel
mai bine aceast problem devenise peste noapte
milionar. Mo tenitorii lui prin na tere sau pe linie
financiar erau de departe cei mai boga i oameni
de pe Kalgan.
Hangarul se întinde generos pe mile întregi i
este, de fapt, un hotel pentru nave. C torul
pl te te în avans, iar navei lui i se asigur un loc
din care poate decola în spa iu în orice moment.
Deci, vizitatorul locuie te pe nav . Pot fi ob inute,
desigur, serviciile hoteliere obi nuite: furnizarea
de hran i de medicamente, revizii tehnice ale
navei, transport intern pe Kalgan pentru o sum
nominal i altele.
Prin urmare, pl tind printr-o singur not
spa iul de parcare a navei i serviciile hoteliere,
vizitatorul face economii substan iale. Proprietarii
vînd dreptul de folosin temporar a terenului cu
profituri respectabile, guvernul încaseaz taxe
uria e i toat lumea prosper . Nimeni nu iese în
pierdere. Simplu!
Omul care mergea pe partea mai umbrit a
coridoarelor largi ce legau nenum ratele aripi ale
Hangarului cugetase mult la noutatea i utilitatea
sistemului descris mai înainte, dar acestea erau
gînduri potrivite mai degrab unor momente de
trînd veal , acum fiind total nelalocul lor.
Navele masive se profilau de-a lungul irurilor
de celule perfect aliniate, iar omul le ignor una
dup alta. Era expert în ceea ce avea de f cut, i
dac studierea preliminar a registrului
Hangarului nu reu ise s -i furnizeze alte
informa ii în afar de precizarea destul de vag a
unei aripi care ad postea sute de nave ,
cuno tin ele sale de specialitate îi permiteau s le
contopeasc pe toate la un loc.
Se auzi un fo net slab în spa iul acela cufundat
în t cere, i omul se opri. Se furi de-a lungul
uneia dintre linii, minuscul insect în compara ie
cu seme ii mon tri de metal care se odihneau
acolo.
Slabele lumini e ce lic reau prin hublouri
indicau prezen a vreunui pasager care renun ase
mai devreme la pl cerile organizate, pentru a se
bucura de propriile pl ceri, mai simple sau mai
intime.
Cînd se opri, ar fi zîmbit, dac ar fi fost capabil,
dar numai circumvolu iunile creierului lui
realizar echivalentul mental al unui zîmbet.
Nava lîng care se oprise era zvelt i, prin
urmare, foarte rapid . Îl atr sese ciud enia
modelului ei deosebit, pentru c majoritatea
navelor din acel sector al Galaxiei ori imitau
proiecte obi nuite pe Funda ie, ori erau construite
de Tehnicienii ei. Aceasta era o nav a Funda iei,
fie i numai din pricina micilor denivel ri de pe
suprafa a exterioar , care erau nodurile scutului
de protec ie.
Omul nu ezit nici un moment.
Bariera electronic , instalat în jurul navelor de
tre Administra ia Hangarului, ca o concesie
cut intimit ii, nu era un obstacol pentru el.
Folosind o for special de neutralizare pe care o
avea la dispozi ie, trecu prin barier f s
declan eze alarma.
Prin urmare, primul indiciu perceput din
interiorul navei în leg tur cu intrusul de afar a
fost un semnal u or i aproape amical al soneriei
din camera de zi a navei, atunci cînd omul i-a
ap sat palma pe fotocelula mic , aflat în
imediata apropiere a ecluzei principale.
i, în timp ce c utarea se desf ura cu succes,
Toran i Bayta se sim eau prea pu in în siguran
între pere ii de o el ai navei Bayta. sc riciul
Catîrului, care relatase c , în ciuda pu in ii
trupe ti, purta impozantul nume de Magnifico
Giganticus, st tea aplecat deasupra mesei i
înfuleca de zor mîncarea ce-i fusese pus dinainte.
Ridic ochii c prui i tri ti din farfurie doar
pentru a o urm ri pe Bayta treb luind într-un fel
de combina ie de buc rie i c mar în care se
aflau.
Mul umirile unuia lipsit de putere nu prea au
mare valoare, murmur el, dar vi le adresez
pentru c , într-adev r, în s pt mîna ce a trecut
nu am c tat decît resturi i, cu toate c trupul
mi-e neînsemnat, pofta de mîncare mi-e
nem surat .
Atunci m nînc ! spuse Bayta zîmbind. Nu
mai pierde timpul cu mul umiri. Auzisem odat
un proverb din Zona Central a Galaxiei despre
recuno tin , dar nu-l mai in minte.
Sigur c exist , doamna mea. Un în elept a
spus demult: „Recuno tin a este mai
conving toare cînd nu se risipe te în vorbe goale".
Dar, vai mie, doamna mea, eu nu-s decît o
adun tur de vorbe goale, dup cum se vede. Pe
vremea cînd vorbele mele îl încîntau pe Catîr,
m un costum de curtean sau un nume
los, pentru c , vede i dumneavoastr , numele
meu a fost la început Bobo, i nimic mai mult, dar
nu l-a satisf cut, iar atunci cînd nici vorbele mele
me te ugite, dar goale, nu l-au mai mul umit, a
început s slobozeasc b i i lovituri asupra
rmanelor mele ciolane.
Toran intr din camera pilotului:
Nu putem decît s a tept m, Bay. Sper c
totu i Catîrul va în elege c o nav a Funda iei
reprezint un teritoriu al Funda iei.
Magnifico Giganticus, fost Bobo, f cu ochii mari
i exclam :
Mare e Funda ia, c ci i nemilo ii servitori ai
Catîrului tremur cînd aud de ea.
i tu ai auzit de Funda ie? întreb Bayta,
zîmbind u or.
P i cine n-a auzit de ea? zise Magnifico, cu o
voce optit i misterioas . Sînt unii care spun c
e o lume fermecat , cu focuri ce pot înghi i planete
întregi i cu neb nuite i secrete puteri. Se spune
nici m car cei mai de vaz nobili ai Galaxiei nu
pot dobîndi respectul pe care omul simplu îl
consider normal cînd afirm : „Sînt cet ean al
Funda iei", fie c e doar miner salvator sau un
nimeni ca mine.
Hai, Magnifico, spuse Bayta, n-o s mai
termini în veci de mîncat dac te apuci s ne ii
discursuri. Uite, i-am preg tit ni te lapte cu
arome. E foarte bun.
Puse o can cu lapte pe mas i-i f cu semn lui
Toran s ias din camer .
Torie, ce-ai de gînd s faci acum în ceea ce-l
prive te? Ar spre buc rie.
Ce vrei s spui?
Dac vine Catîrul, ai inten ia s -l predai?
P i ce altceva pot face, Bay? (P rea h uit de
gînduri i gestul cu care î i înl tur bucla de pe
fruntea îmbrobonat de sudoare îi tr da
îngrijorarea.) Înainte de a sosi aici, continu el
nelini tit, îmi închipuisem c nu trebuie decît s
întreb m de Catîr i s trecem la treab , neavînd
o idee prea clar despre ce însemna asta.
În eleg ce vrei s spui, Torie. Eu nici m car
nu speram sâ-l v d pe Catîr în carne i oase, dar
gîndeam c am putea culege cîteva impresii la
fa a locului privind situa ia de aici i apoi am
discuta cu oamenii care tiu ceva mai multe
despre intrigile interstelare. Spionilor din c ile
copil riei mele le era mai u or.
Sîntem în aceea i oal , Bay. (Î i încruci a
bra ele i se încrunt .) Ce încurc tur ! Nici n-ai fi
zis c exist o asemenea persoan , dac nu s-ar fi
ivit aceast mic ans nea teptat . Crezi c va
veni dup m sc rici?
Bayta ridic ochii spre el:
Nu sînt sigur . Nici nu tiu ce-a face sau ce-
spune. Tu?
Soneria interioar sun sfredelitor i
intermitent.
Catîrul!
Magnifico ap ru în cadrul u ii cu ochii c sca i
i scînci:
Catîrul?
Trebuie s le dau drumul în untru, murmur
Toran.
O simpl ap sare pe un buton deschise ecluza,
apoi u a se închise în urma proasp tului sosit.
Detectorul indic doar o singur persoan .
E numai o persoan , spuse Toran v dit
urat, i vocea aproape c -i tremur cînd se
aplec spre instala ia de semnalizare: Cine sînte i?
L sa i-m s intru i ve i afla. Cuvintele se
auzir slab în difuzor.
V informez c aceasta este o nav a
Funda iei i, prin urmare, în virtutea tratatelor
interna ionale, teritoriu al Funda iei.
tiu.
Intra i neînarmat, altfel trag.
S-a f cut!
Toran deschise u a interioar , eliber piedica
dezintegratorului i r mase cu degetul pe
declan ator. Se auzi un zgomot de pa i, apoi u a
se deschise larg i lui Magnifico îi sc un
strig t:
Nu-i Catîrul. E un necunoscut.
"Necunoscutul" se înclin sobru în direc ia
sc riciului:
 Foarte exact. Nu sînt Catîrul. Ridic mîinile în
turi: Nu sînt înarmat i vin cu gînduri pa nice.
Lini ti i-v i l sa i arma deoparte. Mîna nu v
este atît de ferm încit s m pot sim i în
siguran .
Cine sînte i? întreb precipitat Toran.
i eu v-a întreba acela i lucru, spuse
necunoscutul cu r ceal , întrucît dumneavoastr
da i drept ceea ce nu sînte i, nu eu.
Cum vine asta?
Pretinde i c sînte i cet ean al Funda iei
cînd, de fapt, nu exist nici un Negu tor autorizat
pe planet .
Nu este adev rat. De unde ti i?
Pentru c eu sînt cet ean al Funda iei i am
documente doveditoare. Dumneavoastr ave i?
Cred c-ar fi mai bine s pleca i.
Eu nu cred. Dac a i cunoa te unele metode
ale Funda iei i, cu toat impostura
dumneavoastr , a a s-ar p rea , a i în elege c ,
dac nu m voi întoarce la o anumit or pe nava
mea, ar fi informat cel mai apropiat cartier general
al Funda iei, i m îndoiesc c armele v vor ajuta
în vreun fel.
Dup o t cere incert , Bayta spuse calm:
Las arma, Toran, i crede-l pe cuvînt. Se
pare c -i adev rat.
V mul umesc, spuse necunoscutul.
Toran puse arma pe scaunul de lîng el.
Acum dati-mi i mie o explica ie.
Necunoscutul r mase în picioare. Înalt, cu
membrele lungi, avea chipul alc tuit din suprafe e
dure i plane, ceea ce d dea senza ia c nu
zîmbea niciodat . În schimb, ochii îi erau lipsi i de
duritate.
Ve tile circul repede, spuse el, mai ales
atunci cînd întrec orice închipuire. Cred c nu
exist cineva pe Kalgan care s nu tie c oamenii
Catîrului au fost umili i ast zi de c tre doi turi ti
de pe Funda ie. Eu cuno team detaliile importante
înc înainte de l sarea serii i, a a cum am spus,
noi sîntem siguri c , în afar de mine, nu exist
al i turi ti de pe Funda ie pe aceast planet .
Care ,,noi"?
„Noi" sîntem... „noi"'. Eu, de pild ! tiam c
afla i la Hangar, a i fost auzi i vorbind în
sensul acesta. Cu metodele mele, am verificat
registrul i am localizat nava. Se întoarse brusc
spre Bayta: Sînte i de pe Funda ie prin na tere?
Eu?
Sînte i membr a opozi iei democrate c reia i
se spune "Rezisten ". Numele dumneavoastr nu
mi-l amintesc, îns v recunosc dup chip. A i
plecat recent i n-a i fi putut s-o face i dac era i o
persoan mai important .
Bayta ridic din umeri, nedumerit :
ti i multe.
A a e. A i fugit cu un b rbat. Acesta e?
Are vreo important ce v voi spune?
Nu. Voiam doar s ajungem la o în elegere
reciproc . În cursul s pt mînii în care a i plecat în
mare grab , cred c parola era: "Seldon, Hardin i
Libertate". Porfirat Hart era eful grupului
dumneavoastr .
De unde ti i toate astea? întreb Bayta
înfuriat din senin. L-a prins poli ia?
Toran încerc s o calmeze inînd-o de umeri,
dar ea se smuci, se eliber i f cu un pas înainte.
rbatul de pe Funda ie zise calm:
Nu l-a prins nimeni, pentru c Rezisten a î i
spore te puterea i ajunge i în locuri ciudate.
Sînt C pitanul Han Pritcher de la Informa ii i sînt
i eu ef de grup n-are importan sub ce nume.
Se opri o clip , apoi continu : Nu, nu-i nevoie s
 crede i. În meseria noastr e de preferat s fii
mai degrab b nuitor decît credul. Dar s trecem
peste aceast introducere.
Da, f cu Toran, chiar a a.
Pot s m a ez? V mul umesc. (C pitanul
Pritcher se a ez picior peste picior, l sîndu- i
mîna s atîrne pe speteaza scaunului.) Voi începe
prin a spune c nu în eleg ce ave i de gînd s
face i vorbesc din punctul dumneavoastr de
vedere. Nu sînte i de pe Funda ie, dar nu e greu
de b nuit c veni i de pe una din Lumile
Independente ale Negu torilor. Asta nu m
deranjeaz în mod deosebit. Totu i, dac nu sînt
indiscret, ce ave i de gînd cu omul acesta, cu
sc riciul pe care l-a i salvat? V risca i via a
strîndu-l.
Nu v putem spune înc .
Hmm. În regul , nici nu mi-a trecut prin
minte c-o ve i face. Dar dac v a tepta i cumva
apar Catîrul în persoan , înso it de surle,
trîmbi e, tobe i altele, lua- i-v gîndul! Catîrul nu
procedeaz astfel.
Poftim? exclamar Toran i Bayta în acela i
timp, iar din col ul în care Magnifico se
ascunsese, stînd cu urechile ciulite, se auzi o
izbucnire de bucurie.
Cum a i auzit. i eu am încercat s iau
leg tura cu el i am procedat cu mai mult
pricepere decît dumneavoastr , care sînte i
amatori în meseria asta. Nu se poate. Omul nu
apare în public, nu permite s fie fotografiat sau
imitat i nu se arat decît asocia ilor celor mai
apropia i.
Asta explic interesul pe care-l prezent m noi
pentru dumneavoastr , domnule c pitan? întreb
Toran.
Nu. M sc riciul este cheia. M sc riciul e una
dintre pu inele persoane care l-au zut. S-ar
putea ca aceasta s fie dovada care-mi trebuie i,
martor mi-e Galaxia, am nevoie de ceva pentru a
trezi Funda ia la realitate.
Trebuie trezit ? îl întrerupse t ios Bayta.
Împotriva cui? i în ce calitate ac iona i
dumneavoastr pentru a trage semnalul de
alarm : ca rebel democrat sau ca agent al Poli iei
Secrete i provocator?
Chipul c pitanului se crisp :
"Doamn Revolu ie", atunci cînd întreaga
Funda ie este amenin at , pier atît democra ii cît
i tiranii. S -i salv m pe tiranii no tri de un alt
tiran mai mare, pentru ca, la rîndul nostru, s -i
putem r sturna pe primii.
Cine este tiranul mai mare despre care
vorbi i? se aprinse Bayta.
Catîrul! tiu suficiente lucruri despre el încît
fiu ucis în orice clip , dac n-a fi precaut.
Spune i-i m sc riciului s ias din camer . Ce v
voi dezv lui acum nu e pentru urechile lui.
Magnifico! f cu Bayta, înso indu- i vorba cu
un gest, i m sc riciul ie i t cut.
Vocea c pitanului deveni grav i re inut , iar
Toran i Bayta se d dur mai aproape.
Catîrul este un individ iret mult prea iret
ca s nu- i dea seama de avantajul, fascina ia i
str lucirea conducerii personale. Dac renun la
a ceva, înseamn c are un motiv întemeiat. Ar
putea crede c un contact personal i-ar dezv lui
ceva de o importan covîr itoare, ceva ce nu
trebuie cunoscut. Le f cu semn s nu-l întrerup
cu întreb ri i continu gr bit: În acest scop, m-
am deplasat în locurile lui natale i am chestionat
oameni care, pentru ceea ce tiu, nu vor tr i mult.
Oricum, mai sînt doar cî iva în via , î i amintesc
de copilul n scut cu treizeci de ani în urm , de
moartea mamei, de tinere ea lui ciudat . Catîrul
nu este o fiin uman !
Cei doi ascult tori se traser înapoi, îngrozi i de
implica iile neb nuite. Nici unul nu în elese
pentru moment prea limpede, dar amenin area era
real .
E un mutant, continu c pitanul, i asta
rezult cu claritate din cariera lui plin de
succese. Nu tiu ce putere are sau în ce m sur
poate fi ceea ce romanele noastre de aventuri
numesc "supraom", îns ascensiunea lui de la
zero pîn la st pînirea Kalganului, în numai doi
ani, este revolt toare. În elege i pericolul, nu-i
a? În Planul Seldon se pot calcula accidente
genetice sau calit i biologice imprevizibile?
Nu-mi vine a crede, spuse rar Bayta. E o
capcan pe care n-o în eleg. Dac e supraom, de
ce nu ne-au ucis oamenii lui cînd au avut prilejul
s-o fac ?
V-am spus c nu tiu în ce m sur a ac ionat
muta ia. S-ar putea s nu fie înc preg tit pentru
a ataca Funda ia, i ar fi un semn de mare
în elepciune s ne opunem oric rei provoc ri
pripite. M l sa i s discut cu m sc riciul?
pitanul se a ez în fata lui Magnifico, care
începu s tremure. Era clar c nu avea încredere
în acest b rbat solid i rigid care-l sfredelea cu
privirea.
L-ai v zut vreodat pe Catîr cu ochii t i?
începu c pitanul calm.
Ba chiar prea bine, bunule domn. i i-am
sim it i greutatea palmei.
Nu m îndoiesc de asta. Po i s -l descrii?
Mi-e groaz s -mi amintesc, în imea
voastr . E un b rbat cu o statur impun toare, cu
rul purpuriu aprins. Pe lîng el, chiar i
dumneavoastr a i p rea un pitic. Adunîndu-mi
toat puterea i greutatea trupului, am încercat
odat s -i clintesc o mîn , dar n-am reu it. (Pe cît
de slab i de pipernicit era, Magnifico p ru s se
pr bu easc i s devin o gr joar minuscul
de bia e i picioare.) Adeseori, ca s i distreze
generalii sau doar ca s se amuze, m ridica la o
în ime ame itoare, trecîndu- i un singur deget
prin centura mea, i m punea s -i recit poeme.
l sa jos numai dup ce alc tuiam dou zeci de
versuri, fiecare improvizat i cu rim perfect , c ci
altfel m ridica din nou. Are o putere
înspaimînt toare, bunule domn, pe care o
folose te cu o cruzime de nedescris, iar ochii s i,
rite domn, nu-i vede nimeni.
Ce vrei s spui?
M rite domn, poart ochelari de un fel
nemaiîntîlnit. Se spune c sînt opaci i c vede
prin ei gra ie unei vr ji neb nuit de puternice care
dep te puterile omene ti. Am mai auzit
spunînd acestea, vocea îi deveni re inut i
misterioas c a-i vedea ochii înseamn a- i g si
moartea, c ci ucide cu ochii, m rite domn.
Magnifico î i roti privirea spre fiecare i spuse
cu o voce pierdut :
Pe via a mea, acesta-i adev rul!
Bayta oft adînc:
Se pare c ave i dreptate, domnule c pitan.
Vre i s prelua i conducerea?
P i, s vedem cum stau lucrurile. Nu datora i
nimic aici? Bariera de deasupra Hangarului este
ridicat ?
Putem pleca oricînd.
Atunci plec m imediat. Catîrul s-ar putea s
nu doreasc s supere Funda ia, dar el risc
enorm dac -l las pe Magnifico s scape. De-aia s-
a f cut atîta zarv dup fuga acestui am rît. S-ar
putea, totodat , s fim a tepta i de cîteva nave
imediat cum ne ridic m. Iar dac vom disp rea
urm în spa iu, pe cine s învinuie ti de
crim ?
A a e, îl aprob Toran pierdut.
Ave i, totu i, un scut i probabil c nava
dumneavoastr e mai rapid decît oricare alta de
aici, a a c , imediat ce ie im din atmosfer ,
îndrepta i-v nep tori spre cealalt emisfer ,
apoi îndep rta i-v de planet cu vitez maxim .
Da, spuse Bayta cu r ceal , i cînd ne vom
întoarce pe Funda ie ce vom face, domnule
pitan?
Pai, în acest caz, sînte i ni te cet eni de
treab de pe Kalgan. Ori nu-i adev rat? Altceva nu
tiu.
Nu mai spuser nimic. Toran se îndrept spre
tabloul de bord. Curînd sim ir o u oar
zdruncin tur .
Abia cînd Kalgan r mase în urm , la o distan
sigur pentru a încerca primul salt interstelar,
chipul C pitanului Pritcher se descre i pu in. Nici
o nav a Catîrului nu încercase s le împiedice
plecarea.
Se pare c ne las s plec m cu Magnifico,
spuse Toran. Povestea dumneavoastr nu se
potrive te.
Doar dac nu cumva vrea plec m eu el,
ceea ce n-ar fi în avantajul Funda iei, îl corect
pitanul.
Dup un ultim salt, cînd ajunser la o distan
care s le permit un zbor normal pîn la
Funda ie, recep ionar primul buletin de tiri în
ultraunde.
Era o tire pierdut printre atîtea altele. Se
men iona ca un Lord r zboinic crainicul nu se
obosise s -i dezv luie numele protestase fa de
Funda ie în leg tur cu r pirea unui membru al
cur ii sale. Apoi, fur prezentate tirile sportive.
E cu un pas înaintea noastr , spuse
pitanul Pritcher cu o voce glacial , i ad ug
cufundat în gînduri: E gata s atace Funda ia,
folosind acest incident pentru a- i justifica
ac iunea. Asta ne va îngreuna situa ia. Va trebui
ac ion m f a fi pe deplin preg ti i.

l5
Psihologul

EXISTAU motive întemeiate pentru ca no iunea

de " tiin pur " s se bucure de cea mai deplin
libertate pe Funda ie. C ci într-o Galaxie în care
suprema ia i chiar supravie uirea Funda iei se
bazau pe superioritatea tehnologic , în ciuda
for ei fizice folosite în ultimul secol i jum tate,
Omul de tiin se bucura de o anumit
imunitate. Era nevoie de el, iar el tia bine acest
lucru.
Tot astfel, existau motive întemeiate pentru care
Ebling Mis doar cei ce nu-l cuno teau îi
ad ugau titlurile la nume se bucura de cea mai
deplin form de libertate pe Funda ie în
domeniul „ tiin ei pure". Într-o lume în care
tiin a era respectat , el era Omul de tiin : f
a stîrni zîmbetul i f litere de-o chioap . Era
nevoie de el, i el tia asta.
Iat motivul pentru care, în timp ce al ii î i
plecau capul i f ceau temenele, el le refuza i
ad uga, f s se team , c str mo ii lui nu se
ploconiser vreodat în fa a nepricopsi ilor de
primari i c pe vremea str mo ilor lui primarul
ales putea fi dat afar din post cu un ut la voin a
aleg torilor, c ci singurii oameni care mo teneau
ceva prin na tere erau doar idio ii congenitali.
a se face c , atunci cînd Ebling Mis hot rî s -
i permit lui Indbur s se bucure de onoarea de a-
l primi în Audien , nu se mai osteni s transmit
cererea lui de-a lungul întregului lan obligatoriu
de comand i s a tepte r spunsul favorabil pe
aceea i cale. Dup ce- i puse pe umeri, la
întîmplare, cea mai ponosit dintre cele dou
haine de culoare închis pe care le avea, î i trînti
pe cre tet o p rie neasortatâ, pleo tit i cu o
form greu de recunoscut, î i aprinse o igara de
foi, interzis în acel loc, i d du buzna în palatul
primarului, împingîndu-i pe cei doi paznici care
protestar neconving tor de parc beh iau.
Excelen ei sale îi parvenir primele semnale ale
acestei înc lc ri de etichet în timp ce se afla în
gr din , cînd auzi hâim laia din ce în ce mai
vehement i o voce ca de taur care r spundea cu
blesteme.
Indbur puse jos f ra ul cu care f cea cur enie,
se ridic încet în picioare i, cu aceea i
încetineal , se schimb la fa . În fiecare zi dup
munc , timp de dou ore la începutul amiezei,
dac vremea era bun , Indbur se relaxa în
gr din . Acolo, florile cre teau în p trate i
triunghiuri, trasate cu o rigoare sever în ro u i
galben, cu minuscule tu e de violet la vîrfuri, i
plante verzi care m rgineau totul cu linii rigide.
Acolo, în gr dina sa, nimeni nu avea voie s -l
tulbure nimeni!
Indbur î i scoase mânu ile murdare de p mînt
în timp ce se îndrept spre poarta gr dinii.
Ce înseamn asta? întreb el în cele din
urm .
spunsul veni foarte prozaic, pentru c Mis
ap ru ca din senin, cu vocea lui bubuitoare,
gesticulînd s lbatic din bra e c tre cei care înc se
mai ag au de haina pe care o transformase în
zdren e.
Indbur le f cu semn s se îndep rteze cu o
uit tur solemn i dezaprobatoare, iar Mis se
aplec s i culeag p ria mototolit ; scutur
de pe ea un pumn de praf i p mînt, o vîrî la
subsuoar i zise:
Ascult la mine, Indbur, proteja ii tia ai t i
incalificabili trebuie s -mi cumpere o hain nou .
Pe asta o mai puteam purta mult i bine.
Primarul r mase eap n i, nemul umit, î i
puse în valoare în imea de un metru i aproape
aizeci de centimetri i vorbi cu un aer seme :
Mis, nu mi s-a adus la cuno tin c ai fi
solicitat o audien . Sînt sigur c nu i-a fost
programat .
Ebling Mis privi în jos c tre primar,
neîncrez tor i vizibil mirat:
Pentru numele Galaxiei, Indbur, n-ai primit
bile elul de la mine? Parc i l-am dat ieri unui
neispr vit în uniform stacojie. i l-a fi dat direct,
dar tiam c ii la formalit i.
Formalit i! Indbur î i d du ochii peste cap
exasperat, apoi spuse cu hol rîre: N-ai auzit de
organizarea ra ional a activit ii? Pe viitor, va
trebui s prezin i o cerere pentru audien ,
redactat cum se cuvine, în trei exemplare, la
biroul guvernamental la care ai treab , în care s
specifici i scopul. Apoi va trebui s a tep i pîn
cînd mersul normal al evenimentelor î i va aduce o
în tiin are referitoare la data program rii
audien ei acordate. Abia dup aceea trebuie s te
înf ezi în inut adecvat am zis adecvat ,
în elegi? i cu respectul cuvenit unei asemenea
ocazii. Acum po i s te retragi.
Ce nu-i în ordine cu inuta mea? întreb Mis,
înt rîtat. Cea mai bun hain pe care o aveam
pîn cînd s lbaticii aceia incalificabili i-au înfipt
ghearele în ea. Voi pleca de îndat ce- i voi spune
ce am de spus. Pentru numele Galaxiei, dac n-ar
fi vorba de o Criz Seldon, a pleca imediat.
Criz Seldon?! manifest Indbur un început
de interes.
Mis era un mare psiholog un democrat, o
persoan incomod i, cu siguran , un rebel
dar, cu toate acestea, psiholog. În starea de
nedumerire în care se afla, primarul ezit s
exprime cu voce tare durerea intim ce-l
str fulger cînd Mis smulse nep tor o floare, o
duse spre n ri plin de speran i apoi o azvîrli cît
colo, strîmbînd din nas.
Indbur spuse cu r ceal :
Vrei s -mi ascul i sfatul? Gr dina aceasta n-a
fost f cut pentru discu ii pe teme importante i
grave.
S-ar fi sim it mai în largul s u pe fotoliul înalt
din spatele biroului lat, de unde ar fi putut privi
nestingherit cele cîteva uvi e de p r care se
str duiau s ascund chelia roz a lui Mis. S-ar fi
sim it mult mai bine dac Mis i-ar fi aruncat
ochii în toate p ile c utînd un scaun inexistent
i ar fi r mas în picioare, mutîndu- i greutatea de
pe un picior pe altul, f s lase aceast
impresie.
S-ar fi sim it cel mai bine cînd, ca r spuns la o
ap sare pe un anume buton, un subordonat
îmbr cat în livrea ar fi intrat tem tor, pe vîrful
picioarelor, ar fi f cut o plec ciune în drum spre
biroul s u i ar fi a ezat acolo un tom pîntecos
legat în metal.
Acum, de bun seam , zise Indbur din nou
st pîn pe situa ie , pentru a face aceast
audien neautorizat cît se poate de scurt , te
rog s prezin i lucrurile în cîteva cuvinte.
 tii cu ce m-am ocupat în zilele din urm ?
întreb Ebling Mis f s se gr beasc .
Am rapoartele tale aici, r spunse primarul
satisf cut, împreun cu rezumatele autorizate.
Dup cîte în eleg, cercet rile tale în ceea ce
prive te matematica psihoistoriei au fost efectuate
în scopul de a reproduce opera lui Hari Seldon i,
evident, de a trasa desf urarea proiectat a
istoriei viitoare pentru uzul Funda iei.
Exact, spuse Mis inflexibil. Cînd Seldon a
întemeiat Funda ia, a fost îndeajuns de în elept s
nu includ nici un psiholog printre oamenii de
tiin adu i aici, astfel încît Funda ia a ac ionat
orbe te, în func ie de cursul neîntrerupt al
necesit ii istorice. În cadrul cercet rilor mele, am
pus un mare accent pe aluziile f cute cu prilejul
deschiderii Bol ii Timpului.
Cunosc acest lucru, Mis. E o pierdere de
vreme s te repe i.
Nu m repet, se dezl ui Mis, pentru c ceea
ce am de gînd s i comunic nu este inclus în nici
unul dintre rapoartele acelea.
Cum adic nu este inclus în rapoarte? întreb
proste te Indbur. Cum ai putut...?
Pentru numele Galaxiei! Las -m pe mine s -
i explic, fiin resping toare ce e ti. Nu-mi mai
pune în cîrc ceea ce n-am spus i nu mai
întoarce pe toate fe ele orice afirma ie de-a mea,
altfel plec i las totul s se fac praf în jurul
u. ine minte, neghiob incalificabil ce e ti,
Funda ia va reu i pentru c a a trebuie, dar dac
eu plec acum i te las în pace, tu nu vei reu i
nimic.
Trîntindu- i cu n duf p ria de p mînt, Mis o
lu gr bit pe sc rile platformei pe care era a ezat
biroul larg i, împingînd precipitat hîrtiile de pe el,
se a ez pe-un col .
 Înnebunit, Indbur se gîndi s cheme garda sau
foloseasc vreuna din armele aflate în birou.
Ochii lui Mis îl intuiau îns cu furie i nu reu i
decît s se fac mai mic i s adopte o atitudine
de supu enie.
Doctore Mis, începu el, nu prea convins de
necesitatea respect rii formalit ilor, trebuie s ...
ine- i gura, se r sti feroce Mis, i ascult .
Dac chestia asta de aici, zise el i lovi stra nic cu
palma dosarul legat de pe birou, e o prelucrare
neroad a raportului meu, azvîrle-o cît colo. Orice
raport pe care-l înaintez trece prin mîinile a
dou zeci i ceva de func ionari, ajunge la tine i
apoi îmi este înmânat, dup ce mai trece pe la al i
dou zeci. Toate bune i frumoase dac nu exist
nimic secret în raport. Ei, bine, eu am aici ceva
confiden ial. Atît de confiden ial, încît nici b ie ii
cu care colaborez n-au prins de veste. Munca au
cut-o ei, desigur, dar fiecare a des vîr it cîte o
por iune neînsemnat i izolat , iar eu am
asamblat toate p ile astea. tii ce reprezint
Bolta Timpului?
Indbur d du afirmativ din cap, dar Mis
continu s vorbeasc nest pînit, cu o pl cere i o
bucurie nedisimulate.
Ei, o s i spun eu, pentru c de mult vreme
îmi imaginam c Galaxia va ajunge în situa ia asta
incalificabil ; î i citesc în ochi ce-ai vrea s faci
acum, farsor i guguman ce e ti. ii mîna lîng un
buton pe care, dac ape i, or s n leasc aici
solda i cu zecile ca s m c peasc , dar te temi
de ceea ce tiu, te temi de o Criz Seldon. Dar te
asigur c , dac atingi ceva de pe birou, î i f rîm
capul incalificabil înainte de intrarea vreunuia.
Oricum, tu, banditul de taic -tu i piratul de
bunic -tu a i supt de-ajuns din vlaga Funda iei.
Asta e înalt tr dare, bîigui Indbur.
 Bineîn eles c e, f cu Mis cu o bucurie
ascuns , dar ce po i s faci? Hai s i vorbesc
despre Bolta Timpului. Aceast Bolt a Timpului e
ceea ce Hari Seldon a instalat aici la început
pentru a ne ajuta s dep im situa iile mai grele.
Seldon a preg tit cîte un simulacru personal ca
ajutor pentru fiecare Criz i a dat explica ii. Au
fost patru crize pîn acum deci patru apari ii.
Prima oar a ap rut cînd criza era la apogeu. A
doua oar , în momentul imediat urm tor evolu iei
reu ite a celei de-a doua crize. La crizele a treia i
a patra a fost ignorat, probabil, pentru c nu mai
era nevoie de ajutorul lui, dar cercet rile recente,
i care nu sînt incluse în rapoartele pe care le ai,
ne arata c el oricum a ap rut, i înc la
momentul potrivit. Pricepi?
Mis nici nu a tept , de altfel, un r spuns. Î i
azvîrli, în cele din urm , igara de foi, ajuns într-
o stare jalnic , i se scotoci prin buzunare dup
alta, o g si i o aprinse. Puf i nervos de cîteva ori,
sco înd v tuci de fum.
În mod oficial, spuse el, am încercat s
reconstruiesc tiin a psihoistoriei. Ei bine, nimeni
n-o s reu easc asta nici acum, nici peste un
veac. Numai c eu am f cut progrese în ceea ce
prive te elementele simple i le-am putut folosi ca
scuz ca s m amestec i în problema Bol ii
Timpului. Ceea ce am f cut presupune
determinarea, cu o doz apreciabil de siguran ,
a datei exacte a urm toarei apari ii a lui Hari
Seldon. Cu alte cuvinte, pot s i ofer data la care
iminenta Criz Seldon, cea de-a ciucea, va ajunge
la apogeu.
i cînd va avea loc? întreb încordat Indbur.
Mis, cu o nep sare vesel , l bomba s
explodeze:
Peste patru luni. Patru luni incalificabile, f
dou zile.
Patru luni! f cu Indbur cu o vehemen care
nu-i era în fire. Imposibil.
Imposibil, pe naiba!
Patru luni? Î i dai seama ce înseamn asia?
Unei crize iminente peste patru luni i-au trebuit
ani întregi ca s se dezvolte.
i de ce nu? Exist vreo lege a naturii care
-i impun unui proces s se maturizeze la
lumina zilei?
Dar nimic n-o preveste te. Nu se simte nici
un pericol. Indbur aproape c î frîngea mîinile de
îngrijorare. Apoi, cu o furie care mocnise
îndeajuns, explod : -te jos de pe biroul meu i
las -m s -mi pun lucrurile în ordine. Cum î i
închipui c pot s gîndesc în condi iile astea?
Luat prin surprindere, Mis se ridic greoi de pe
birou i se d du într-o parte.
Indbur rearanj obiectele pe locurile lor ini iale
cu mi ri febrile. Spuse repede i precipitat:
Nu ai nici un drept s dai buzna aici. Dac i-
ai fi prezentat teoria...
Dar nu e o teorie.
Iar eu spun c este o teorie. Dac ai fi
prezentat-o cu probe i argumente într-un mod
adecvat, ar fi mers la biroul de tiin e Istorice.
Acum ar fi fost tratat cu toat seriozitatea,
analiza rezultat mi-ar fi fost prezentata mie i
apoi, desigur, s-ar fi întreprins m surile ce se
cuveneau. A a, îns , m-ai sîcîit pe mine f nici
un motiv întemeiat. Aha, uite-o aici!
inea în mîn o foaie de hîrtie argintie i
transparent pe care o scutur în direc ia
solidului psiholog.
Acesta este un scurt rezumat pe care-l
preg tesc eu însumi, s pt mînal, privind
problemele externe care apar. Ascult : am
încheiat negocierile pentru un tratat comercial cu
Mores, continu m negocierile pentru un altul cu
Lyonesse, am trimis o delega ie la nu tiu ce
rb torire pe Bonde, am primit nu tiu ce
plîngere de pe Kalgan i am promis s o
solu ion m, am protestat împotriva unor practici
comerciale ilegale din Asperta, iar ei au promis s
rezolve problema, i altele, i altele, tot a a.
(Privirea primarului alunec în josul listei cu
nota ii codificate i apoi a ez cu aten ie foaia la
locul ei în dosarul potrivit, din locul potrivit.) Î i
spun eu, Mis, c de aici nu rezult decît adieri de
ordine i pace...
a de la cap tul îndep rtat se deschise i în
birou intr , într-o manier dramatic , f nici o
leg tura cu via a real , o notabilitate îmbr cat
într-un costum simplu.
Indbur d du s se ridice de pe scaun, dar se
zgîndi. Avu ciudata i ireala senza ie c lumea
se învîrte te în jurul lui, senza ie pe care mul i
dintre noi o încerc m atunci cînd se întîmpl prea
multe într-o singur zi. Dup ce Mis intrase cu
for a i-l enervase, acum ap rea, la fel de
nepotrivit, secretarul s u, care cel pu in cuno tea
regulile casei.
Acesta f cu o plec ciune adînc . Indbur întreb
ios:
Ce e?
Secretarul r spunse cu capul plecat, de parc
s-ar fi adresat pardoselii:
Excelen , C pitanul Han Pritcher de la
Informa ii s-a întors de pe Kalgan, înc lcînd
ordinele dumneavoastr , i a fost întemni at
potrivit ordinului dumneavoastr anterior
ordinul X20-5l3. Acum î i a teapt execu ia. Cei
care-l înso esc au fost re inu i pentru
interogatoriu i s-a întocmit un raport complet.
 Exasperat, Indbur spuse:
S-a primit un raport complet. i?
Excelen , C pitanul Pritcher a raportat, cam
confuz, despre existen a unor planuri
primejdioase din partea noului Lord al Kalganului.
Nu i s-a acordat dreptul la replic , potrivit
ordinelor anterioare ordinul dumneavoastr X
20-65l , dar afirma iile lui au fost înregistrate i
vi s-a înaintat un raport complet.
S-a primit un raport complet. i? url Indbur.
Excelen , în ultimul sfert de or au fost
primite o serie de rapoarte de la frontiera
Salinnian . Nave identificate ca apar inînd
Kalganului au p truns pe teritoriul Funda iei f
autoriza ie. Navele sînt înarmate. Au avut loc
lupte.
Secretarul se aplec pîn la p mînt. Indbur
mase în picioare. Ebling Mis se scutur ca s i
revin din surpriz , îl apuc pe secretar de mîn ,
îl ridic în picioare i-l lovi s tos peste um r:
Hei, ai face bine s -l eliberezi pe acest
pitan Pritcher i s -l trimi i încoace. Acum, ie i!
Secretarul plec i Mis se întoarse c tre primar:
N-ar fi cazul s pui ma in ria în mi care,
Indbur? Patru luni, î i aminte ti?
Indbur r mase cu ochii pierdu i. Doar un deget
rea c mai are via în el, i acesta trasa
triunghiuri tremur toare pe suprafa a lucioas a
biroului.

l6
Conferin a

CÎND cele dou zeci i apte de Lumi Comerciale

Independente, unite doar prin neîncrederea fa
de planeta-mam a Funda iei, realizeaz
împreun o întrunire i fiecare dintre ele este
animat de mîndria n scut din propria-i
neînsemn tate, încurajat i înt rit de propria-i
insularitate i împ timit de pericole eterne, exist
o serie de negocieri preliminare, de o meschin rie
îndeajuns de mare, care pot s -i descurajeze pîn
i pe cei mai perseveren i în a le dep i.
Nu este suficient s fixezi dinainte detalii,
precum metoda de votare sau modul de alegere a
reprezentan ilor. Acestea devin probleme de
importan politic . Nu este de ajuns s stabile ti
problemele prioritare la masa de sear sau la
tratative, pentru c acestea sînt probleme de
importan social .
Fusese mai greu s se stabileasc locul
întrunirii pentru c aceasta era o problem de
un covîr itor provincialism. i, în cele din urm ,
ile întortocheate ale diploma iei au condus c tre
lumea Radole, pe care unii comentatori o
sugeraser dintru început, din simplul i logicul
motiv c avea o pozi ie central .
Radole era o lume unic i, ca poten ial militar,
de inea cea mai slab for între cele dou zeci i
apte de Lumi. Aceasta fusese înc un factor care
atîrnase greu în logica alegerii.
Era o lume ca o panglic i Galaxia e plin de
lumi ca aceasta, dintre care cele locuibile
constituie o raritate. Cu alte cuvinte, cele dou
jum i ale ei st teau îndreptate spre ve nicele
extreme de ar i frig, iar regiunea în care via a
era posibil se afla în panglica sub ire a zonei
crepusculare.
O asemenea lume pare a fi, în mod invariabil,
neatr toare pentru cei ce n-au încercat s se
stabileasc acolo, dar exist locuri plasate
strategic, i Radole City era a ezat într-un astfel
de loc.
Se întindea de-a lungul pantelor domoale ale
unor dealuri mici, în fa a unor mun i te i care-l
rgineau spre grani a emisferei reci i care
opreau înaintarea însp imînt toare a ghe urilor.
Aerul cald i uscat al emisferei însorite venea în
valuri asupra ora ului, iar dinspre mun i era
pompat prin conducte apa i astfel, Radole
City devenise o gr din continu , plutind într-o
dulce diminea de iunie f de sfîr it.
Fiecare cas se cuib rea între florile propriei
gr dini, expus tuturor elementelor îmblînzite. De
dragul comer ului exterior, pe care îl dezvoltaser
pîn într-atît încît Radole devenise o lume mai
degrab productiv decît o lume tipic a
Negu torilor, fiecare gr din era un teren horticol
pe care plantele luxuriante cre teau în
împerecheri stranii.
Prin urmare, în felul s u, Radole City era un
mic petic smuls din Eden, o unic oaz de
blînde e i de lux pe o planet altfel îngrozitoare,
ceea ce fusese, de asemenea, un element ce
atîrnase greu în aceast alegere.
Ciud enia mai venea i din fiecare dintre cele
dou zeci i ase de Lumi de Negu tori: delega i,
so ii, secretare, jurnali ti, nave i echipajele
acestora. Popula ia din Radole aproape c se
dublase, iar resursele erau puse la grea încercare.
Se mînca dup dorin , se bea dup voia fiec ruia
i nu se dormea defel.
i totu i, printre oaspe ii care forfoteau de colo-
colo, doar cî iva nu erau pe deplin con tien i c
întreaga Galaxie se mistuia încet într-un sol de
zboi t cut i aduc tor de somn. Cei care
realizau acest lucru puteau fi împ i în trei
categorii. Din prima f ceau parte cei care tiau
pu ine i se dovedeau neîncrez tori...
 a era i tîn rul pilot spa ial care purta la
apc o cocard cu inscrip ia Haven i care, inînd
paharul în dreptul ochilor, reu ise s prind
privirea fetei din Radole ce st tea în fa a lui i
zîmbea. El tocmai spunea:
Am trecut exact prin zona în care se poart
zboiul ca s ajungem aici, i am f cut-o
dinadins. Vreme de un minut-lumin am c torit
în zona neutr , foarte aproape de Horleggor...
Horleggor? se b în vorb un localnic cu
picioare lungi, care f cea pe gazda acestei
adun ri. Acolo a fost înfrînt Catîrul s pt mîna
trecut , nu?
De unde ai auzit? întreb pilotul cu
superioritate.
De la un post de radio al Funda iei.
Daa? P i afl de la mine: Catîrul a ocupat
Horleggorul. Aproape c ne-am ciocnit de un
convoi de nave de-ale lui care tocmai dintr-acolo
veneau Cînd r mîi la locul b liei, iar
înving torul se îndep rteaz în goan , nu
înseamn c ai fost înfrînt.
În discu ie interveni cineva cu o voce puternic
i gutural :
Nu mai vorbi i a a. Întotdeauna Funda ia
prime te primele lovituri acolo unde-o doare mai
tare. Asculta i la mine: mai ave i pu in r bdare i
ve i vedea. B trîna Funda ie tie cînd s se
întoarc . i atunci s te ii: Poc! Cel care vorbise
cu i zîmbi u or batjocoritor.
Oricum ar fi, zise pilotul de pe Haven, dup o
scurt pauz , a a cum v relatam, noi am v zut
navele Catîrului i ar tau tare bine. V spun eu
reau noi.
Noi? f cu localnicul gînditor. Le construiesc
chiar ei? (Rupse o frunz din ramura ce-i atîrna
deasupra capului, o mirosi cu delicate e, apoi o
zdrobi între din i, i seva verzuie r spîndi în jur o
arom mentolat .) Vrei s -mi spui mie c au
înfrînt navele Funda iei cu hîrburi f cute de ei?
Hai, mai zi ceva.
Le-am v zut, amice. Doar tiu înc s
deosebesc o nav de o comet , nu crezi?
Localnicul se d du mai aproape de pilot i se
aplec spre el:
tiu eu ce tiu. Ascult , nu te l sa p lit.
zboaiele nu pornesc din senin, iar noi avem o
gloat de de tep i care fac jocurile.
Apoi un altul zise cu o voce r stit :
A teapt pîn -n ultima clip , i atunci: Bum!
Zîmbi tîmp cu toat gura c tre fat , care se trase
deoparte.
B trîne, î i închipui c individul sta, Catîrul,
face toate jocurile. Nici vorb ! (Radolianul î i înt ri
spusele cu o mi care a degetului.) Dup cîte-am
auzit, e omul nostru, i am auzit asta dintr-o
surs demn de încredere, de sus. Noi îl pl tim i,
probabil, tot noi am construit i navele acelea. S
fim reali ti cred c a a stau lucrurile. A, sigur,
pîn la urm n-o s reu easc s înfrîng
Funda ia, dar poate s-o ubrezeasc i atunci
intervenim noi.
Numai despre asta tii s vorbe ti, Clev? i-o
ie fata. Despre r zboi? M obose ti.
Într-un acces de galanterie, pilotul din Haven
interveni împ ciuitor:
S schimb m subiectul. Doar n-o s le
sup m pe fete.
Cel lalt repet fraza i b tu ritmul vorbelor cu
halb în t blia mesei. Micile grupuri care se
formaser se destr mar chicotind i comentînd,
iar alte cîteva perechi ie ir din chio cul de var
din spate.
Conversa ia deveni mai general , mai variat i
mai f noim ...
În a doua categorie intrau aceia care tiau ceva
mai multe lucruri i erau mai pu in siguri pe ei...
a era Fran, m losul cu un singur bra ,
care reprezenta Havenul ca delegat oficial i care
i d dea silin a s fie la în ime, cultivînd tot
felul de amici ii: cu femei, cînd putea, i cu
rba i, cînd n-avea încotro.
Acum se odihnea în locuin a unuia dintre noii
i prieteni, situat pe vîrful unui deal, ceea ce nu
prea i se întîmplase decît o dat sau de dou ori
de la sosire. Noul s u prieten se numea Iwo Lyon,
un suflet înfl rat din Radole. Casa lui era
izolat de restul caselor i p rea s pluteasc
singur în mijlocul unei m ri de parfumuri florale
i zumzet de insecte. Fran st tea întins i se l ia
la soare pe mica plaj de pe o fî ie de iarb tuns
scurt a ezat în pant .
N-avem a a ceva pe Haven, zise el.
Somnolent, Iwo îi r spunse:
S vezi ce-i pe emisfera friguroas . E un loc la
vreo dou zeci de mile de aici unde oxigenul curge
ca apa.
Nu mai spune?
Serios.
P i, s i povestesc i eu una, Iwo... În
vremurile de odinioar , înainte de a-mi pierde
bra ul, am umblat i eu printr-o mul ime de
locuri, tii, i n-o s i vin a crede, dar... i
povestea ce urm se dep mult vreme, iar Iwo
nu vru s-o cread .
Într-un moment în care nu c sca, Iwo spuse:
Nimic nu se mai face ca pe vremuri, sta-i
adev rul.
Da, i eu am aceea i impresie. Ei, dar nu-i
chiar a a, î i reveni Fran, s nu mai zici asta. i-
am povestit despre fiul meu, nu? El este unul din
vechea coal , dac vrei. Are s devin mare
Negu tor, pe cinstea mea. E leit taic -su în toate,
numai c s-a c torit.
Vrei s zici c are un contract legal cu o fat ?
Asta vreau s zic. Eu unul nu-i v d rostul. S-
au dus pe Kalgan s i petreac luna de miere.
Kalgan? Kalgan? i cînd a fost asta?
Fran zîmbi cu toat gura, vorbind cu
subîn eles:
Cu pu in înainte ca Lordul Kalganului,
Catîrul, s declare r zboi Funda iei.
Serios?
Fran încuviin cu o mi care a capului i-i f cu
semn lui Iwo s se dea mai aproape. Apoi spuse
cu voce r gu it :
De fapt, o s i spun ceva, dar numai pentru
urechile tale. Fiul meu a fost trimis pe Kalgan cu
un scop anume. Acum n-a vrea s se tie chiar
totul, m în elegi, dar dac e ti la curent cu
situa ia actual , presupun c po i s ghice ti i
singur. În orice caz, b iatul meu a fost omul
potrivit pentru treaba asta. Noi, Negu torii, am
avut nevoie de pu in scandal. (Zîmbi cu
subîn eles.) A a s-a i întîmplat. N-o s i spun
cum am reu it, dar b iatul meu s-a dus pe
Kalgan, iar Catîrul i-a trimis navele. Fiul meu!
Iwo r mase profund impresionat. Deveni, la
rîndul lui, secretos:
Foarte bine. tii, se zice c i noi avem cinci
sute de nave pe care sîntem gata s le arunc m în
lupt la momentul potrivit.
Iar Fran spuse r spicat:
Poate chiar mai multe. Asta e adev rata
strategie. Strategia care-mi place. (Se sc rpin
îndîrjit pe burt .) Dar s nu uit m c i Catîrul e
un tip de tept. Ceea ce s-a întîmplat la Horleggor
îngrijoreaz .
 Am auzit c a pierdut vreo zece nave.
A a e, dar mai avea o sut , a a c Funda ia a
trebuit s se retrag . E cît se poate de bine c
tiranii aceia au fost înfrîn i, dar cam repede.
Cl tin neîncrez tor din cap.
Ce m fr mînt pe mine e de unde are Catîrul
toate navele astea? Se zvone te peste tot c noi i le
facem.
Noi? Negu torii? Dintre toate Lumile
Independente, Havenul are cele mai mari
întreprinderi produc toare de nave, dar n-am
cut pîn acum decît nave pentru noi. Crezi c e
vreo lume care s construiasc singur o flot
pentru Catîr, f s i ia m suri pentru o ac iune
unit ? Asta e un... un basm.
Bine, dar atunci de unde le are?
Le face singur, b nuiesc, spuse Fran ridicînd
din umeri. i asta îmi d fiori.
Fran clipi, c ci soarele îi b tea în ochi, i se
prinse cu degetele picioarelor de rezem toarea
lustruit . Apoi adormi u urel i bolboroseala
respira iei lui se pierdu în forfota i bîzîitul
insectelor.
i, în cele din urm , mai existau acei cî iva care
tiau multe, dar nu credeau nimic...
a era Randu, care în cea de-a patra zi a
Conferin ei tuturor Negu torilor intr în
Pavilionul Central unde-l a teptau cei doi b rba i
pe care-i rugase s vin acolo. Cele cinci sute de
scaune erau goale i a a aveau s r mîn .
Randu vorbi repede, aproape înainte de a se
eza:
Noi trei reprezent m aproximativ jum tate
din poten ialul militar al Lumilor Comerciale
Independente.
Da, spuse Mangin din Iss, eu i colegul meu
am discutat deja acest aspect.
 Sînt gata s trat m repede i precis, zise
Randu. Nu m intereseaz negocierile sau
subtilit ile. Pozi ia noastr e grav .
Ca rezultat al... îl îndemn Ovall Gri din
Mnemon.
Al evolu iei situa iei din ultima vreme. V rog,
începem cu începutul. În primul rînd, pozi ia în
care sîntem nu se datoreaz ac iunilor noastre ;
situa ia ne-a sc pat de sub control. Negocierile
noastre nu s-au desf urat cu acest Catîr, ci cu
al i cî iva, între care cel mai important a fost ex-
lordul r zboinic de pe Kalgan, pe care Catîrul l-a
înfrînt în momentul cel mai nepotrivit pentru noi.
Da, dar acest Catîr este un înlocuitor mai
valoros, spust Mangin. N-o s -mi mai bat mintea
cu detaliile.
S-ar putea s-o faci cînd vei cunoa te toate
detaliile. Randu îi privi semnificativ i continu :
Acum o lun , i-am trimis pe nepotul meu i pe
so ia lui pe Kalgan.
Nepotul t u? f cu surprins Ovall Gri. Nu
tiam c e nepotul t u.
În ce scop? întreb sec Mangin. Acesta? i
degetul lui mare descrise un cerc în aer.
Nu. Dac te referi la r zboiul declan at de
Catîr împotriva Funda iei, nu. Cum a fi putut s
intesc a a de sus? Tîn rul nu tia nimic nici
despre organiza ie, nici despre scopurile noastre. I
s-a spus c sînt un membru neimportant al unei
societ i patriotice de pe Haven i c misiunea lui
pe Kalgan era aceea de observator amator.
Inten iile mele au fost cam neclare, trebuie s
recunosc. În primul rînd, eram curios în ceea ce-l
prive te pe Catîr. E un fenomen ciudat îns
ceea ce v spun tie i un înc, a a c trec peste
asta. În al doilea rînd, ar fi constituit un proiect
interesant i educativ pentru un om care avea
oarece cuno tin e despre Funda ie i despre
Rezisten a de pe Funda ie i p rea s promit a ne
fi util în viitor. Vede i deci c ...
Pe fa a lung a lui Ovall ap ru o strîmb tur .
Apoi vorbi, ar tîndu- i din ii:
Prin urmare, trebuie s fi fost surprins de
rezultate, pentru c nu e nimeni printre
Negu tori care s nu tie c acest nepot al t u a
pit un supus de-al Catîrului în numele
Funda iei, oferindu-i Catîrului un casus belli *.
Casus belli (lat.) Motiv de r zboi (n.t.) Pentru
numele Galaxiei, Randu, te-ai apucat s ne depeni
pove ti r suflate. Mi se pare greu de crezut c n-ai
nici un amestec în toate astea. Hai, recunoa te, ai
cut o treab iscusit .
Randu cl tin din cap i p rul alb i se zbîrli:
N-am nici un amestec. i nici nepotul meu,
care este acum re inut pe Funda ie i care s-ar
putea s nu mai apuce s vad des vîr irea
acestei trebi iscusite. Tocmai am primit ve ti de la
el. Capsula Personal a ajuns prin contraband , a
trecut prin zona în care se poart r zboiul, a
ajuns la Haven i a c torit de acolo pîn aici. A
cut o lun pe drum.
i...?
Randu î i împreun mîinile i zise cu triste e în
glas:
M tem c sîntem distribui i în acela i rol pe
care l-a jucat i fostul lord r zboinic de pe Kalgan.
Catîrul este un mutant.
Se l o lini te cumplit , iar b ile repezi ale
inimilor lor erau aproape perceptibile. Sau a a i se
rise lui Randu.
Cînd Mangin vorbi din nou, cu voce egal , nu
impresia c se schimbase ceva în atitudinea
lui:
De unde tii asta?
 Pentru c a a spune nepotul meu, doar a fost
pe Kalgan.
Ce fel de mutant? Sînt multe feluri, dup cum
bine tii.
Randu se sili s i ascund furia:
Da, tot felul de mutan i, Mangin. Dar sta e
un fel de Catîr. Ce fel de mutant ar porni ca un
necunoscut, ar aduna o armat , ar stabili, dup
cum se spune, o baz pe un asteroid cu raza de
cinci mile i ar captura o planet , apoi un sistem,
apoi o regiune, pentru ca, în cele din urm , s
atace Funda ia i s-o înfrîng la Horleggor. i toate
astea în doi sau trei ani!
Ovall Gri ridic din umeri nedumerit:
Deci tu crezi c va înfrînge Funda ia?
Nu tiu ce s zic. Dar dac o va face?
Îmi pare r u, dar n-a îndr zni s afirm asta.
Funda ia nu poate fi înfrînt . Ascult , nu avem
nici un alt element de la care s pornim, în afar
de afirma ia unui... ei bine, a unui b ie andru f
pic de experien . S zicem c st m o vreme
deoparte. Cu toate victoriile astea ale Catîrului, nu
ne-am f cut probleme pîn acum i, dac nu
merge ceva mai departe, nu v d de ce ne-am
schimba planurile. De acord?
Randu se încrunt îngrozit cînd în elese
es tura foarte complicat a situa iei. Le zise
amîndurora:
S-a luat leg tura cu Catîrul pîn acum?
Nu, r spunser cei doi într-un glas.
E adev rat îns c am încercat. Întrunirea
noastr nu are nici un rost dac nu ajungem la el.
Pîn acum, mai mult am b ut decît am gîndit, mai
mult am curtat decît am durat citez dintr-un
articol de fond din Radole Tribune , i toate
acestea din cauz c nu-l putem contacta pe
Catîr. Domnilor, avem aproape o mie de nave care
 teapt s fie azvîrlite în lupt la momentul
propice pentru a prelua controlul asupra
Funda iei. Eu sînt de p rere s schimb m acest
plan. Spun c ar fi mai bine s lans m cele o mie
de nave în lupt acum dar împotriva Catîrului.
Vrei s zici în sprijinul tiranului Indbur i al
îmbuiba ilor Funda iei? întreb Mangin veninos.
Randu ridic obosit o mîn :
Scute te-m de calificative... Am zis împotriva
Catîrului, i nu altceva.
Ovall Gri se ridic :
Randu, nu vreau s am nimic de-a face cu
asta. Prezint i propunera disear în fa a
întregului consiliu, dac ii neap rat s te sinucizi
politic.
Plec f vreun cuvînt i Mangin îl urm t cut,
sîndu-l pe Randu s petreac în singur tate o
or ce p ru s nu se mai sfîr easc , gîndindu-se
cum s rezolve aceast situa ie f ie ire.
La întrunirea în plen a consiliului din acea
sear , Randu nu scoase o vorb .
Îns a doua zi diminea , Ovall Gri veni pe
nea teptate în camera lui ; Ovall Gri era îmbr cat
sumar i Inici m car nu era piept nat sau
rbierit.
De la masa de pe care nu strînsese înc
resturile micului dejun, Randu îl privi cu uimire
crescînd , ceea ce-l f cu s scape i pipa din
mîn .
alt introducere, Ovall spuse pe
ner suflate:
Mnemon a fost bombardat din spa iu printr-
un atac mi elesc.
Funda ia? întreb Randu gînditor.
Catîrul! izbucni Ovall. Catîrul! (Vorbea
precipitat.) A fost un atac deliberat. Majoritatea
flotei noastre s-a al turat flotilei interna ionale.
Pu inele nave care au r mas ca Escadron de Paz
au fost insuficiente i f cute praf. N-au coborît
înc pe planet i s-ar putea s n-o fac , pentru
jum tate din atacan i au fost distru i, dar e
stare de r zboi i am venit s te întreb despre
situa ia de pe Haven.
Sînt încredin at c Havenul va adera la
spiritul Cartei Federa iei. Acum în elegi? Ne atac
i pe noi!
Catîrul sta e un descreierat. Crede c poate
înfrînge tot Universul? (Începu s se bîlbîie, se
ez i-l apuc pe Randu de încheietura mîinii.)
Supravie uitorii no tri au raportat despre
de inerea de c tre Catîr a... a unei noi arme. Un
anihilator de cîmp atomic.
Ce anume?
Majoritatea navelor noastre au fost pierdute
deoarece armele lor atomice nu le-au fost de nici
un folos. A a ceva nu s-ar fi putut produce printr-
un accident sau prin sabotaj. Trebuie s fi fost o
arm de-a Catîrului. N-a func ionat perfect;
efectul a fost intermitent; au existat modalit i de
a-l neutraliza ; oricum, informa iile mele nu sînt
detaliate. Î i dai seama c o asemenea arm ar
schimba natura r zboiului i c , probabil, ar face
ca întreaga noastr flot s fie inutil .
Randu se sim i dintr-o dat foarte b trîn. Cu
chipul transfigurat de disperare, spuse:
M tem c a ap rut un monstru care ne va
devora pe to i. Cu toate astea, trebuie s lupt m
împotriva lui.

17
Vizi-Sonorul
 CASA lui Ebling Mis, dintr-un cartier nu prea
preten ios din Terminus City, era binecunoscut
oamenilor de tiin , litera ilor i celor informa i
de pe Funda ie. Caracteristicile ei memorabile
depindeau, subiectiv vorbind, de sursa care era
lecturat . Pentru un biograf care cînt re te bine
tot ce scrie, casa era „simbolul unui refugiu din
fa a realit ii neacademice" ; un redactor de la
rubrica monden ar fi debitat cu voluptate
catifelat c era „înc rcat cu o atmosfer
masculin , agresiv , de dezordine nep toare" ;
un doctor în filosofie ar fi numit-o, f a sta prea
mult pe gînduri, „elevat , dar lipsit de
organizare" ; un prieten f titluri universitare ar
fi declarat simplu c era „binevenit pentru un
chef la orice or , mai ales c i po i pune
picioarele pe canapea", iar un redactor de la o
emisiune s pt mînal plin de ifose, în goan
dup am nuntul care s dea culoare, ar fi vorbit
de „locuin a simpl , din piatr , a
nonconformistului chel i stîngist, Ebling Mis".
Pentru Bayta, care în acel moment gîndea doar
pentru sine i nu pentru public i care beneficia
de avantajul inform rii la fa a locului, casa nu era
nici mai mult, nici mai pu in decît neîngrijit .
Cu excep ia primelor cîteva zile, întemni area i
se p ruse o povar mai u or de suportat decît
aceasta jum tate de or de a teptare în casa
psihologului i poate chiar sub supraveghere
secret . Atunci m car îl avusese pe Toran al turi
de ea.
i poate c starea de tensiune ar fi doborît-o
dac n-ar fi v zut nasul lung al lui Magnifico într-
o postur care ar ta, f putin de t gad , cît
era de încordat.
Magnifico st tea cu b rbia sprijinit pe
picioarele sale sub iri ca ni te fuse, îndoite sub el,
de parc ar fi încercat s se chirceasc pîn la
dispari ie, iar Bayta întinse mîna cu un gest
mecanic de blînde e pentru a-l calma. Magnifico
tres ri, vrînd parc s se fac i mai mic, apoi
zîmbi:
A a e, doamna mea, s-ar p rea c pîn i
trupul meu refuz s accepte ceea ce mintea tie,
i se a teapt la lovituri din partea celorlal i.
Nu-i nevoie s fii îngrijorat, Magnifico. Sînt cu
tine i n-o s las pe nimeni s i fac vreun r u.
Ochii m sc riciului privir pe furi c tre ea, dar
i schimbar iute direc ia.
M-au inut separat de tine i de bunul t u so
i, pe cuvîntul meu, po i s i rîzi, dar tare singur
m-am sim it lipsit de prietenia voastr .
N-am de ce s rîd. i eu m-am sim it singur .
Fa a m sc riciului se lumin i- i strînse
genunchii mai aproape de piept.
Nu l-ai mai întîlnit pe omul acesta care vrea
ne vad ? întreb el precaut.
Nu. Dar este un om celebru. L-am v zut în
transmisiuni televizate i am auzit o groaz de
lucruri despre el. Cred c -i un om de treab ,
Magnifico, i n-o s ne fac nici un r u.
Da? întreb m sc riciul foindu-se nelini tit.
S-ar putea, doamna mea, dar pe mine m-a mai
interogat, i se comport atît de impulsiv i de
gios încît m bag în sperie i. Folose te tot
felul de vorbe stranii, iar r spunsurile la
întreb rile lui parc îmi înghea în gur . Aproape
-mi vine s dau crezare unuia care cîndva a rîs
de ignoran a mea, spunîndu-mi o istorie care, în
unele momente, f cea s -mi simt inima
sp rgîndu-mi pieptul, de nu mai puteam scoate o
vorb .
Dar acum situa ia e cu totul alta. Sîntem doi
la unul, i n-o s ne poat însp imînta pe
amîndoi.
Bine, doamna mea.
Undeva în cas se auzi o u trîntindu-se i
sun o voce tun toare. De-abia în fa a u ii,
vorbele furioase devenir mai inteligibile: „Pentru
numele Galaxiei, pieri i de-aici!" Cînd u a se
deschise, Bayta i Magnifico putur vedea pentru
o clip doi paznici în uniform retr gîndu-se
sp i.
Ebling Mis intr încruntat, a ez pe podea un
pachet ambalat cu grij i se apropie s -i strîng
mîna Baytei. Bayta nu se l mai prejos i i-o
strînse pe a lui cu vigoare b rb teasc . Mis f cu o
piruet i se întoarse c tre m sc rici, dup ce mai
arunc o privire lung Baytei.
C torit ?
Da. Am trecut prin formalit ile legale.
i e ti fericit ?
Deocamdat , da.
Mis ridic din umeri i se întoarse din nou c tre
Magnifico. Desf cu pachetul:
B iete, tii ce-i asta?
Magnifico se ridic iute din pozi ia în care
st tea i prinse instrumentul cu multe clape.
Atinse u or cu degetele nenum ratele contacte i
cu o tumb pe spate de bucurie, cît pe-aci s se
loveasc de mobil .
Un Vizi-Sonor, spuse el cu glasul înecat de
emo ie, i înc de o lucr tur care poate s
stoarc lacrimi de bucurie i unui mort. Degetele
lui lungi mîngîiar clapele i contactele cu ap ri
oare, într-o unduire înceat , oprindu-se cînd i
cînd mai mult pe o clap , apoi pe alta i, în aerul
din fa a lor, se materializ o str lucire de culoare
roz.
În regul , b iete, spuse Mis, ai afirmat c te
pricepi s mînuie ti o asemenea juc rioar i
asta-i ansa ta. Ai face bine s-o acordezi mai întîi.
Am luat-o dintr-un muzeu. Apoi îi spuse în oapt
Baytei: Dup cîte tiu eu, nu-i nimeni pe Funda ie
care s-o poat face s cînte. Se aplec i mai
aproape de urechea ei i ad ug repede:
sc riciul n-are s vorbeasc dac nu e ti de
fa . Îmi dai o mîn de ajutor?
Ea d du afirmativ din cap.
Bun! f cu el. Starea lui de fric e aproape
stabilizat i m îndoiesc c rezisten a lui mintal
ar putea suporta examinarea cu Sonda Psihic .
Dac e s ob in ceva de la el, trebuie s se simt
în siguran . În elegi?
Ea îl aprob din nou.
Vizi-Sonorul este primul pas în aceast
ac iune. El zice c tie s cînte la instrument, i
reac ia de adineauri aproape c ne d certitudinea
asta e una din marile bucurii ale vie ii lui. Prin
urmare, fie c va cînta bine sau r u, s te ar i
interesat i pl cut impresionat . De asemenea,
dovede ti prietenie i încredere în mine. i, mai
presus de toate, s urmezi toate sugestiile mele.
Arunc iute o privire c tre Magnifico care,
ghemuit pe un col al canapelei, umbla la reglajele
din interiorul instrumentului, complet absorbit de
ceea ce f cea.
Mis se adres cu voce tare Baytei:
Ai ascultat vreodat un Vizi-Sonor?
Odat , la un concert de instrumente rare,
spuse Bayta pe acela i ton. Nu m-a impresionat în
mod deosebit.
Ei, cred c n-ai avut norocul s urm re ti un
interpret prea bun. Sînt foarte pu ini interpre i cu
adev rat pricepu i. Instrumentul acesta cere nu
numai o perfect coordonare fizic de i un pian
cu mai multe claviaturi e i mai preten ios , ci i
o gîndire neîngr dit . Cu voce sc zut , îi spuse
Baytei: Tocmai de aceea scheletul nostru
ambulant de colo s-ar putea s fie mai bun decît
ne închipuim. De cele mai multe ori,
instrumenti tii buni sînt idio i în via a de zi cu zi.
Este una dintre ciud eniile care fac din psihologie
o tiin interesant . Apoi ad ug , într-un efort
dit de a crea un cadru pentru o conversa ie f
preten ii: tii cum func ioneaz f tura asta? Am
consultat special ni te manuale în acest scop i
am aflat c radia iile lui stimuleaz direct centrul
optic din creier, f a mai trece prin nervul optic.
Apeleaz de fapt la utilizarea unui sim care nu
este întîlnit în natur . Remarcabil, dac stai s te
gînde ti. Ceea ce auzi e una, e un lucru comun:
timpan, melc i celelalte, îns ... !... E gata! Vrei
închizi lumina? Rezultatele sînt mai interesante
pe întuneric.
În întuneric, Magnifico devenise o simpl pat ,
iar Ebling Mis o mas care respira greoi. Bayta
se trezi c i încordeaz privirea nelini tit , la
început f nici un rezultat. Putu percepe un
tremur u or i sub ire ca de trestie în vînt, care
începu s fîlfîie dezordonat pe m sur ce sunetul
crescu în în ime. Tremurul plutea, sc dea i se
ridica din nou, adunîndu-se i materializîndu-se,
i plonj cu un vîjîit p trunz tor care avu efectul
sfî ierii unei perdele ce acoperea totul.
Un glob minuscul i pulsatoriu de culoare
crescu într-o mi care ritmic i se sparse în aer în
pic turi informe care nir spre înalt, apoi
coborîr ca ni te ghirlande, descriind mi ri
curbe i întrep trunzîndu-se, formînd o horbot
mereu schimb toare. Pic turile se aglomerar din
nou în mici sfere, fiecare de alt culoare, i Bayta
începu s descopere o sumedenie de lucruri
neb nuite.
Observ c dac inea ochii închi i, modelul
colorat devenea cu mult mai precis ; c fiecare
mi care, oricît de mic , a culorii î i avea propriul
model de sunet ; c nu putea deosebi i numi
culorile i c , în cele din urm , micile globuri nu
erau ceea ce p reau, ci delicate siluete.
Siluete delicate ; minuscule v i trec toare
care dansau i pîlpîiau cu miile ; care disp reau
din raza privirii i reveneau de niciunde, care se
loveau una de alta i se întrupau apoi într-o alt
culoare.
s vrea, Bayta se gîndi la micile pete de
culoare care pot fi percepute noaptea cînd strîngi
pleoapele pîn la durere. Era efectul cunoscut i
vechi al punctelor mi toare care- i schimb
culoarea, al cercurilor concentrice care se
mic oreaz , al maselor informe oare au o lic rire
efemer . Toate acestea le percepea acum, îns mai
mari, mai variate i fiecare punct de culoare era
o siluet microscopic .
Aceste siluete îsnir c tre ea în perechi, i- i
ridic deodat mîinile, l sînd s -i scape un u or
ip t de uimire, dar acestea se rostogolir pe lîng
ea i, vreme de o clip , deveni centrul unei furtuni
sclipitoare de z pad , în timp ce lumina rece i se
scurse pe umeri, apoi pe bra e, ca o avalan
luminoas , trecînd în zbor peste degetele
încle tate i întîlnindu-se cu toatele într-un punct
str lucitor din fa a ei. i, dincolo de asta, sunetele
a o sut de instrumente se contopir într-o
curgere de uvoaie lichide, pîn cînd ea nu le mai
putu deosebi de lumin .
Se întreb dac Ebling Mis vedea acelea i
lucruri i, dac nu, ce anume vedea. Curiozitatea
trecu i apoi...
Privi din nou. Micile siluete dar erau oare
siluete? , femei minuscule cu p rul ca para
focului, care se r suceau i se îndoiau mult prea
repede pentru a fi percepute, se prinser în
grupuri stelare care se învîrteau, iar muzica era
un rîs greu perceptibil un rîs de fete care
sun în urechea ei.
Stelele se strînser una în alta, î i r spîndir
str lucirea i se unir încet într-o structur iar
de dedesubt, un palat începu s creasc cu
rapiditate. Fiecare c mid era de alt culoare,
fiecare culoare era o scînteie minuscul , fiecare
scînteie era o lumin p trunz toare care- i
schimba continuu conturul i f cea ochiul s
priveasc spre cer, c tre dou zeci de minarete
tute în pietre pre ioase.
Un covor sclipitor ni încoace i încolo,
sucindu-se i unduindu-se, esînd o pînz
imaterial care cuprinse tot spa iul, i din el
rir muguri care prinser s creasc devenind
ramuri i apoi copaci care cîntau o muzic numai
a lor.
Bayta era înv luit în cîntec. Muzica se ridic
precum un zid în jurul ei, în zboruri rapide, lirice.
Întinse mîna ca s ating un copac fragil i
petalele înflorite plutir spre p mînt i se stinser ,
fiecare, cu un clinchet limpede i u or.
Muzica deveni o ultim izbucnire de al muri i,
în fa a ei, se aprinse ceva ca o coloan înalt , care
curse ca o cascad pe ni te trepte invizibile,
zîndu-i Baytei în poal , de unde se rev rs i se
împr tie în torente repezi, în înd str lucirea
înfocat pîn la talia ei, în timp ce în poal îi
ap ru un pod arcuit ca un curcubeu i, pe el, mici
siluete...
Un lac, o gr din , b rba i minusculi i femei
minuscule pe pod, înl ui i în dep rtare, cît
putea ea cuprinde cu ochii, plutind prin mareea
impresionant de muzic de coarde care
convergea asupra ei...
 i apoi o pauz însp imînt toare, o mi care
de recul ezitant , o n ruire fulger toare. Culorile
i pierdur str lucirea, se esur într-un glob
care deveni tot mai mic, se ridic i disp ru.
i se f cu din nou întuneric deplin.
O mîn c ut comutatorul, îl atinse i lumina
inund înc perea ; lumina lipsit de contur a unui
soare prozaic. Bayta clipi pîn -i venir lacrimi în
ochi, de parc ar fi tînjit dup ceea ce disp ruse.
Ebling Mis st tea inert, cu ochii înc holba i i cu
gura deschis .
Doar Magnifico era vioi i mîngîia Vizi-Sonorul
extaziat.
Doamna mea, spuse el aproape optit, are cu
adev rat un efect magic. Are un echilibru i o
reac ie cum nici n-am sperat în ceea ce prive te
delicate ea i stabilitatea. S-ar p rea c pot face
adev rate minuni cu instrumentul acesta. Cum i-
a pl cut compozi ia, doamna mea?
Era compozi ia ta? întreb optit Bayta. A ta?
zîndu-i uimirea i încîntarea, chipul lui se
îmbujor pîn în vîrful nasului:
Chiar a mea, doamn . Catîrului nu i-a pl cut,
dar am cîntat-o mereu, mereu pentru propria mea
desf tare. Odat , în tinere e, am v zut palatul
acela un loc uria i bogat în nestemate pe care
l-am z rit de la distan în timpul unui mare
carnaval. Erau acolo oameni de o str lucire
nevisat i de o splendoare neasemuit , cum n-
am mai v zut niciodat de atunci, nici m car la
curtea Catîrului. Ceea ce am creat eu nu este
decît o palid imita ie, dar asta din cauza s ciei
imagina iei mele. Eu îi spun: „Amintirea
Catîrului''.
În timp ce Bayta i Magnifico flec reau, Mis se
scutur i redeveni vioi.
Ascult , zise el, ascult , Magnifico, ai vrea s
faci acela i lucru i pentru al ii?
O clip , m sc riciul se trase înapoi speriat.
Pentru mii de oameni, ridic Mis glasul, în
marile S li ale Funda iei. Ai vrea s i fii propriul
st pîn, respectat de toat lumea, bogat i... aici
imagina ia îl p si. i cîte altele. Ei, ce spui?
sc riciul privi în treac t spre Bayta:
Ea are s fie lîng mine?
Bayta pufni în rîs:
Bineîn eles, caraghiosule. Ar fi posibil s te
sesc acum, cînd e ti pe punctul de a deveni
celebru i bogat?
Totul va fi al t u, r spunse el cu convingere,
i bineîn eles c toate comorile Galaxei vor fi ale
tale ca s -mi r scump r datoria pentru bun tatea
ce mi-ai ar tat-o.
Dar, interveni Mis ca din întîmplare, dac mai
întîi m aju i...
Cu ce?
Psihologul f cu o pauz , apoi spuse zîmbind:
O mic sondare superficial care n-o s i
fac nici un r u. Nu- i va atinge decît suprafa a
creierului.
Chipul lui Magnifico tr brusc o spaim de
moarte:
Nu vreau Sonda. Am v zut-o la lucru. Î i
sec tuie te mintea i- i las easta goal pe
din untru. Catîrul o folosea în cazul tr torilor i
apoi îi l sa s cutreiere far nici o int pe str zi,
pîn se milostivea cineva de ei i-i ucidea. Ridic
bra ele ca s -l îndep rteze pe Mis.
Aceea era o Sond Psihic , explic Mis
bd tor, i oricum nu d uneaz cuiva decît dac
e utilizat gre ii. Sonda aceasta a mea este de
suprafa i nu face r u nici unui copila .
A a e, Magnifico, îl îndemn Bayta. O facem
doar ca s ne aju i s -l înfrîngem pe Catîr i s -l
 inem departe de noi. De îndat ce vom face asta,
tu i cu mine vom fi vesti i i boga i toat via a.
Magnifico întinse o mîn tremur toare:
Atunci, vrei s m ii de mîn ?
Bayta îi lu mîna între ale ei i m sc riciul
urm ri cu ochii mari cum i se pun pe cap
pl cu ele lustruite ale aparatului.

Ebling Mis se l ia nep tor pe scaunul luxos

din apartamentului particular al primarului
Indbur, cîtu i de pu in impresionat sau
recunosc tor pentru cinstea ce i se f cuse, i-l
privea cu r utate neascuns pe micu ul primar
care nu- i g sea locul. Zvîrli apoi chi tocul ig rii
de foi i scuip cîteva firi oare de tutun ce-i
seser pe limb .
i, apropo, Indbur, dac vrei ceva special
pentru urm torul concert de la Sala Mallow, zise
el, po i s -i trimi i pe cînt re ii aceia la juc rii
electronice în pustiul din care au venit i s -l
angajezi pe mecherul sta mic pentru a cînta la
Vizi-Sonor. Indbur, e de necrezut cum cînt .
Nu te-am chemat aici s -mi ii prelegeri
despre muzic , spuse Indbur nec jit. Ce ve ti mai
ai despre Catîr? Asta s -mi spui. Ce-i cu el?
Catîrul? P i, s i spun i despre asta. Am
folosit o sond de suprafa i n-am ob inut mare
lucru. Nu pot folosi Sonda Psihic pentru c
am rîtul acela este speriat de moarte cînd aude de
ea, astfel c rezisten a pe care ar opune-o i-ar
pîrjoli mintea aia incalificabil de îndat ce i-a
aplica-o. Dar, uite ce-am descoperit i dac o s
încetezi s mai ba i darabana cu degetele în
mas ... În primul rînd, trebuie alungat teama de
for a fizic a Catîrului. Probabil c e puternic, dar
majoritatea basmelor pe care le spune m sc riciul
 sta sînt considerabil umflate de memoria lui
înc rcat de temeri. Poart ochelari ciuda i i
ochii lui ucid, deci are evidente puteri mintale,
Asta o tiam de la bun început, coment acru
primarul.
Atunci, Sonda confirm acela i lucru, i de
aici încolo voi lucra matematic.
Z u? i cît are s dureze? O s m ame ti
cu vorbe i promisiuni.
Cam o lun , a zice, i s-ar putea s mai am
ceva pentru tine. Dup cum, la fel de bine, s-ar
putea s n-am nimic. Dar ce conteaz ? Dac totul
e în afara Planului Seldon, ansele noastre sînt
infime, incalificabil de mici.
Indbur se r oi furios la psiholog:
Acum te-am prins, tr torule. Mincinosule!
Zi c nu e ti i tu unul din tic lo ii propagatori de
zvonuri care propov duiesc defetismul i panica în
întreaga Funda ie, f cîndu-mi sarcina de dou ori
mai grea.
Eu? Eu? f cu Mis, sim ind c vede negru în
fa a ochilor de furie.
Pentru c , pe to i norii de praf ai Spa iului,
spuse Indbur ar gos, Funda ia va învinge
Funda ia trebuie înving ,
În ciuda înfrîngerii de la Horleggor?
N-a fost o înfrîngere. Ai înghi it i tu
minciuna pe care o vîntur toat lumea? Am fost
cople i i tr da i...
De c tre cine? întreb Mis dispre uitor.
Democra ii p duchio i sînt cei care-au f cut-
o, strig Indbur. tiam demult c Flota este
parazitat de grupuri democratice. Majoritatea au
fost da i afar , dar au r mas destui care ar putea
explice incredibila capitulare a dou zeci de
nave în toiul b liei suficient pentru a for a o
înfrîngere. Din punctul sta de vedere, domnule
slobod la gur , patriot i culme a virtu ilor
primitive, care sînt leg turile tale cu democra ii?
Ebling Mis ridic din umeri, respingînd
acuza ia:
Ai luat-o razna, tii? Dar de atunci retragerea
continu i, în plus, pentru pierderea unei
jum i din Siwenna tot democra ii sînt de vin ?
Nu. Nu democra ii, zîmbi t ios omule ul. Ne
retragem a a cum s-a retras dintotdeauna
Funda ia în fa a atacurilor, pîn cînd inevitabilul
mers al istoriei ne va surîde. V d deja rezultatul.
a-zisa Rezisten a democra ilor a difuzat deja
manifeste, jurînd s i dovedeasc credin a i s
sprijine Guvernul. S-ar putea s fie o fars , o
acoperire pentru o tr dare i mai mare, dar m
slujesc de ea, iar propaganda care rezult î i va
avea efectele ei bune, oricare ar fi planurile
tr torilor i tic lo ilor. i chiar mai mult decît
atît...
Ce anume e mai mult, Indbur?
Judec i singur. Acum dou zile, a a-numita
Asocia ie a Negu torilor Independen i a declarat
zboi Catîrului, i flota Funda iei s-a înt rit,
dintr-un foc, cu o mie de nave. În elegi tu, Catîrul
sta a împins lucrurile prea departe. Ne g se te
dezbina i i ciorov indu-ne între noi, dar sub
presiunea atacului ne unim i redevenim
puternici. Trebuie piard . E inevitabil, ea
întotdeauna.
Mis p rea s mai radieze înc scepticism:
Atunci spune-mi tu c Seldon a pl nuit pîn
i apari ia întîmpl toare a unui mutant.
Mutant? Eu nu l-a putea deosebi de o fiin
uman i nici tu, dar d m crezare scornelilor unui
pitan rebel, unor tineri f minte, de cine tie
unde, i unui m sc rici n tîng. Pierzi din vedere
cea mai conving toare dovad dintre toate cea
pe care singur ai descoperit-o.
Eu?
Pentru o clip , Mis r mase descump nit.
Da, tu, rînji primarul. Bolta Timpului se va
deschide peste nou s pt mîni. i ce-i cu asta? Se
deschide pentru o criz . i dac acest atac al
Catîrului nu este o criz , atunci care e "adev rata"
criz pentru care se va deschide Bolta? R spunde-
mi, umflat b trîn.
Psihologul f cu un semn a lehamite:
Bine, bine, dac asta te face fericit. F -mi,
totu i, o favoare, te rog. Numai dac , dar numai
dac trînul Seldon î i va ine cuvîntarea, las -
i pe mine s asist la Marea Deschidere.
În regul . Acum, pleac de-aici. i s nu te
mai v d în fa a ochilor nou s pt mîni.
Cu pl cere incalificabil , oroare uscat a
naturii, bolborosi Mis în barb i plec .

18
Pr bu irea Funda iei

ÎN JURUL Bol ii Timpului se crease o atmosfer

care, din mai multe motive, era greu de explicat.
Nu era un aer de degradare, pentru c Bolta, bine
iluminat i bine între inut , cu desenul coloristic
al pere ilor înc foarte proasp t i cu irurile de
scaune confortabile fixate în podea, p rea
proiectat s dureze o ve nicie. Nici m car nu era
din cale-afar de veche, pentru c cele trei secole
care trecuser peste ea nu l saser nici o urm .
Nu era vizibil nici un efort în construc ia cl dirii
care s trezeasc un respect exagerat sau
venera ie, pentru ca înzestr rile erau simple sau,
mai degrab , sobre.
Cu toate acestea, dup ce se adunau toate
minusurile i se f cea totalul, mai r mînea ceva:
acel cubicul de sticl care domina jum tate din
înc pere, cu goliciunea lui str vezie. De patru ori
în decurs de trei secole, simulacrul viu al lui Hari
Seldon st tuse acolo i vorbise. De dou ori,
vorbise f s aib auditoriu.
De-a lungul a trei secole, i respectiv nou
genera ii, b trînul, care anticipase zilele m re e
ale Imperiului Universal, în elesese mai multe
despre Galaxia str -ultra-str -str nepo ilor s i
decît cei care tr iau în prezent.
Cubicului gol a tepta r bd tor.
Primul sosi Primarul Indbur al Treilea, care
torise cu automobilul lui de s rb toare pe
str zi t cute ce purtau pecetea îngrijor rii pe care
o tr ia ora ul. Î i adusese cu el propriul scaun,
care era mai înalt i mai confortabil decît cele de
aici. Îl a ezase în fa a celorlalte, astfel c Indbur
domina totul, mai pu in limpezimea goal de sticl
din fa a lui. Func ionarul din stînga sa înclin
capul ceremonios:
Excelen , s-au f cut toate demersurile
pentru o transmisie subeteric cît mai larg în
vederea anun ului oficial pe care îl ve i citi ast -
sear .
Bine. Între timp, programele interplanetare
speciale în leg tur cu Bolta Timpului s
continue. Bineîn eles c nu se vor face previziuni
sau specula ii de nici un fel asupra acestui
subiect. Reac ia popular continu s fie
satisf toare?
Desigur, Excelen . Zvonurile r ut cioase
care circulau în ultimul timp s-au mai calmat,
încrederea a sporit.
Bine!
Primarul îi f cu semn func ionarului s plece
i- i aranj papionul.
 Mai erau dou zeci de minute pîn la amiaz !
Înal ii sprijinitori ai prim riei liderii marilor
Organiza ii Comerciale ap rur cîte unul sau
cîte doi, cu pompa cuvenit statutului lor
financiar sau al favorurilor de care se bucurau din
partea primarului. Se prezentar pe rînd în fa a
acestuia pentru a li se adresa cîteva cuvinte
politicoase i se a ezar pe locurile rezervate.
Undeva, nelalocul s u în ceremonialul rigid al
acestei zile, Randu din Haven î i f cu apari ia,
croindu- i drum, neanun at, c tre scaunul
primarului.
Excelen ! bolborosi el i se înclin .
Indbur se încrunt :
Nu i s-a acordat audien .
Excelen , am solicitat o audien acum o
pt mîn .
Regret, dar problemele de stat pe care le
presupune apari ia lui Seldon au...
Regret nespus, Excelen , dar trebuie s v
cer s contramanda i ordinul prin care navele
Negu torilor Independen i sînt distribuite în Flota
Funda iei.
Indbur se înro i la fa de furie pentru c fusese
întrerupt:
Nu e momentul potrivit pentru o asemenea
discu ie.
Excelen , e singurul moment potrivit, opti
Randu îngrijorat. Ca reprezentant al Lumilor
Comerciale Independente, v declar c nu ne vom
supune unei asemenea hot rîri. Trebuie s fie
contramandat înainte ca Seldon s rezolve
problema noastr . De îndat ce starea de urgen
va trece, va fi prea tîrziu ca s negociem, i alian a
noastr se va dezmembra.
Indbur îl privi cu r ceal pe Randu:
În elegi c eu sînt eful For elor Armate ale
Funda iei? Am dreptul s hot sc politica
militar , sau nu?
Excelen , ave i acest drept, dar unele ac iuni
sînt dezavantajoase.
Nu recunosc nici un dezavantaj. E periculos
permit oamenilor vo tri s posede flote separate
în aceste clipe de cump . Ac iunile neconcertate
fac jocul inamicului. Trebuie s fim uni i,
ambasadorule, atît din punct de vedere militar, cît
i politic.
Randu sim i c nu mai poate scoate o vorb i
se sufoc de indignare. F cu uitat folosirea
titlului de adresare:
V sim i în siguran acum, cînd Seldon va
vorbi, i de aceea ac iona i împotriva noastr . Cu
o lun în urm , cînd navele noastre l-au învins pe
Catîr la Terel, era i maleabil i conciliant. A dori
v reamintesc, domnule, c Flota Funda iei
este cea care a fost învins clar în cinci b lii i
navele Lumilor Comerciale Independente au
cî tigat victoriile pentru dumneavoastr .
Indbur se încrunt amenin tor:
Nu mai e ti binevenit pe Terminus, domnule
ambasador. Ast -sear se va solicita încheierea
misiunii dumitale aici. În plus, leg turile dumitale
cu for ele democratice subversive de pe Terminus
vor fi au i fost deja investigate.
Cînd voi pleca eu, vor pleca i navele noastre,
spunse Randu. Nu tiu nimic despre democra ii
la care v referi i. tiu doar c navele Funda iei s-
au predat Catîrului prin tr darea ofi erilor
dumneavoastr superiori, nu a pilo ilor sau
solda ilor de rînd, fie ei democra i sau altceva. V
declar c dou zeci de nave ale Funda iei s-au
predat la Horleggor din ordinul contra-amiralului,
cînd erau înc nev mate i neînfrînte. Contra-
amiralul era asociatul dumneavoastr apropiat
el a fost pre edinte al tribunalului care l-a judecat
pe nepotul meu la sosirea de pe Kalgan. Nu este
singurul caz pe care-l cunosc, a a c navele i
oamenii no tri nu se vor expune riscurilor sub
conducerea unor poten iali tr tori.
Vei fi scos sub paz la plecarea de-aici, spuse
Indbur.
Randu se îndep rt sub privirile t cute i
dispre uitoare ale p turii conduc toare de pe
Terminus.
Mai erau zece minute pîn la amiaz !
Bayta si Toran sosiser deja. Se ridicar de pe
locurile din spatele s lii i-i f cur semn lui
Randu s se apropie.
A i venit, pîn la urm , spuse el zîmbind trist.
Cum de-a i reu it?
Magnifico a fost politicianul nostru, spuse
Toran zîmbind larg. Indbur insist ca Magnifico s
fac o compozi ie pentru Vizi-Sonor avînd ca tem
Bolta Timpului i pe el însu i, f îndoial , drept
erou principal. Magnifico a refuzat s participe
noi, i n-a fost chip s -l clinteasc din ale lui.
Ebling Mis e sau, mai exact, era cu noi. Trebuie c
umbl de colo-colo. Apoi, cu un acces de gravitate
i îngrijorare, întreb : Hei, ce s-a întîmplat,
unchiule? Nu ar i deloc bine.
Randu înclin din cap aprobator:
A a e, Toran. Ne a teapt vremuri grele. Tare
mi-e team c dup ce va fi eliminat Catîrul va
veni i rîndul nostru.
O siluet cu inuta dreapt i solemn ,
îmbr cat în alb, se apropie i-i salut cu o
plec ciune sobr .
Ochii negri ai Baytei erau numai zîmbet în timp
ce-i întinse mina:
C pitane Pritcher! Deci e ti în misiune
spa ial ?
 pitanul strînse u or mîna întins i se înclin
din nou.
Nici vorb de a a ceva. În eleg c doctorul Mis
a insistat s vin i eu aici, dar numai pentru o
perioad de timp. M voi întoarce la treburile mele
mîine. Cît e ceasul?
Era dou sprezece f dou minute!
Magnifico reprezenta imaginea tipic a
nenorocirii i deprim rii totale. Trupul îi era
chircit în ve nicul lui efort de a- i face curaj i de
a înfrunta lumea. Nasul lui mare era palid, iar
ochii tri ti i coborî i oblic spre tîmple se roteau
nelini ti i în toate p ile.
Se ag de mîna Baytei i, cînd ea se aplec
spre el, opti:
Doamna mea, crezi c to i ace ti oameni
importan i s-au num rat printre cei care m-au
urm rit atunci cînd... cînd am cîntat eu la Vizi-
Sonor?
To i, to i, sînt sigur , îl lini ti Bayta i-l
scutur u or de um r. Sînt convins c to i
socotesc c e ti cel mai minunat interpret din
Galaxie i c acel concert al t u a fost cel mai
re pe care l-au v zut vreodat , a a c ridic -te
i stai ca toat lumea. Trebuie s fim demni.
El f cu o încercare de a zîmbi la încruntarea ei
juc i- i destinse încet membrele lungi.
Era amiaza...
... i cubicului de sticl nu mai era gol.
În mod cert, nimeni nu fusese martor la
apari ie. Totul se petrecuse pe nea teptate ; cu o
frac iune de secund în urm , cubicului era gol,
iar acum în el se afla o siluet într-un scaun cu
rotile, un b trîn scofîlcit, pe a c rui fa
pergamentoas doar ochii erau vii i str lucitori i
a c rui voce se v di mai apoi a fi cel mai viu
element. inea pe genunchi o carte deschis cu
fa a în jos i vorbea cu blînde e:
Sînt Hari Seldon!
În t cerea profund care se l sase, vocea lui
sun cu intensitatea tunetului.
Sînt Hari Seldon! Nu tiu dac este cineva
prezent, c ci nu pot detecta acest lucru prin
simpl percep ie senzorial . Deocamdat am prea
pu ine temeri în ceea ce prive te un e ec al
Planului. Pentru primele trei secole, procentajul
de probabilitate în privin a nondevia iei este de
nou zeci i patru virgul doi.
cu o pauz pentru a zîmbi, i apoi continu
vioi:
Apropo, dac vreunul dintre voi st în
picioare, îl rog s ia loc. Dac vrea cineva s
fumeze, e liber s-o fac . Eu nu sînt prezent în
carne i oase. Nu este nevoie s face i parad de
protocol. S abord m problema momentului, deci.
Pentru prima oar , Funda ia s-a confruntai cu
zboiul civil, sau trece probabil prin ultimele
stadii înainte de izbucnirea acestuia. Pîn acum,
atacurile din exterior au fost înfrînte, a a cum era
de a teptat, i, potrivit legilor stricte ale
psihoistoriei, acest lucru era inevitabil. Atacul din
acest moment vine din partea unui grup extern
prea indisciplinat împotriva unui guvern central
excesiv de autoritar. Procedeul era necesar, iar
rezultatul evident.
Aerul demn al înal ilor membri ai publicului
începu s se ve tejeasc . Indbur se ridic pe
jum tate de pe scaun.
Bayta se aplec în fa , profund tulburat .
Despre ce vorbea Seldon? Îi sc paser cîteva
cuvinte...
...încît compromisul la care s-a ajuns este
necesar din dou puncte de vedere. Revolta
Negu torilor Independen i introduce un nou
element de incertitudine pentru Guvern, care a
devenit, probabil, peste m sur de încrez tor în
for ele sale. Elementul de str danie spre mai bine
este reinstaurat. De i înfrînt , o dezvoltare
toas a democra iei...
Se auzir cîteva voci stridente. oaptele
deveniser din ce în ce mai puternice i prevedeau
izbucniri de panic .
Bayta îi spuse lui Toran la ureche:
De ce nu vorbe te despre Catîr? Negu torii
nu s-au revoltat niciodat .
Toran ridic din umeri drept r spuns. Silueta
ezat vorbi bine dispus unui public în mijlocul
ruia dezordinea cre tea:
...un nou i mai ferm guvern de coali ie era
rezultatul necesar i benefic al unui r zboi civil
normal, care i-a fost impus Funda iei. Acum, doar
ele Vechiului Imperiu mai stau în calea
continu rii expansiunii, iar aceste r e, în
urm torii cî iva ani cel pu in, nu vor pune
probleme. Bineîn eles c nu pot dezv lui natura
urm toarei proble...
În vacarmul de nedescris, buzele lui Seldon se
mi cau f a mai emite vreun sunet.
Ebling Mis edea lîng Randu i avea chipul
ro u de sup rare. Striga:
Seldon a luat-o razna. A gre it criza. Voi,
Negu torilor, a i pl nuit vreodat s declara i
zboi civil?
Randu spuse moale:
Da, am pl nuit unul. Am renun at cînd a
ap rut Catîrul.
Atunci Catîrul e un element suplimentar,
neanun at în psihoistoria lui Seldon? Hei, ce se
întîmpl ?
În t cerea înghe at care cuprinse brusc
publicul, Bayta v zu din nou cubicului gol.
Str lucirea atomic a pere ilor disp ruse i u oara
adiere a aerului condi ionat nu se mai sim ea.
De undeva, se auzi vaierul strident al unei
sirene, i Randu abia reu i s îngaime:
Raid spa ial!
Ebling Mis duse ceasul la ureche i izbucni:
S-a oprit, pentru numele Galaxiei! Mai e
vreun ceas care s mearg în înc perea asta?
Vocea lui era ca un muget.
Zeci de ceasuri fur duse la zeci de urechi. i,
dup cîteva secunde, era evident c nici un ceas
nu mai func iona.
Atunci, spuse Mis cu un aer sumbru i
îngrozit, ceva a oprit toat energia atomic din
Bolta Timpului iar Catîrul atac .
cnetul lui Indbur se auzi dominînd vacarmul
din sal :
Ocupa i-v locurile! Catîrul este la cincizeci
de parseci distan .
Era acum o s pt mîn , url Mis c tre el. În
momentul acesta, Terminus este bombardat.
Bayta se trezi cuprins încet de o adînc
deprimare. Îi sim ea înv luirea i strînsoarea, încît
cu greu mai putea vorbi, iar pu inele cuvinte
reau s i se opreasc în gît, sufocînd-o.
De afar se auzi vuietul din ce în ce mai
puternic al unei mul imi în continu cre tere.
ile fur brusc date în l turi. În sal intr un
rbat îngrozit i se adres precipitat lui Indbur,
care se n pustise spre el:
Excelen , reu i el s articuleze, nici un
vehicul nu mai circul în tot ora ul, nici o linie de
comunica ie cu exteriorul nu mai func ioneaz . Mi
s-a raportat c Flota a Zecea este înfrînt i c
navele Catîrului sînt dincolo de atmosfera
planetei. Cartierul General...
Indbur se pr bu i i, a a cum z cea pe podea,
 rea imaginea neputin ei. Nu se mai auzi nici o
voce în toat sala. Pîn i mul imea din fa a u ii
era însp imîntat , dar t cut ; peste to i plutea
un aer înghe at de panic i primejdie.
Cî iva îl ridicar pe Indbur de jos i-i duser un
pahar cu vin la buze. Încerc s vorbeasc înainte
de a deschide ochii i reu i s spun un singur
cuvînt:
Capitula i!
Baytei îi veni s izbucneasc în lacrimi nu de
triste e sau de umilin , ci pur i simplu de
disperare i groaz . Ebling Mis o trase de mînec :
Hai, tîn doamn ...
Se trezi ridicat cu for a de pe scaun.
Plec m, spuse Mis, i ia- i i muzicianul cu
tine. Buzele voluminosului om de tiin erau
livide i tremurau.
Magnifico, zise Bayta, pierit .
sc riciul se strînse de groaz . Avea ochii
sticlo i.
Catîrul, izbucni el. Catîrul vine dup mine.
Se zb tu s lbatic atunci cînd ea îl atinse. Toran
se aplec i-l lovi cu pumnul în b rbie. Magnifico
se l moale i- i pierdu cuno tin a, iar Toran îl
ridic i-l puse în spinare ca pe un sac de cartofi.
În ziua urm toare, dizgra ioasele nave de lupt
ale Catîrului, înnegrite de fumul b liilor,
coborîr în ir nesfîr it pe terenurile de aterizare
ale planetei Terminus. Generalul care condusese
atacul trecu în mare vitez pe strada principal ,
pustie, din Terminus City, într-un automobil de
teren de fabrica ie str in , singurul care
func iona, în timp ce toate automobilele atomice
din ora z ceau inutile.
Proclamarea ocupa iei a fost dat publicit ii
exact la dou zeci i patru de ore dup apari ia lui
Seldon în fa a atotputernicilor Funda iei.
 Dintre toate planetele, doar cele ale
Negu torilor Independen i mai rezistau, i
puterea Catîrului acum cuceritor al Funda iei
se îndrepta împotriva lor.

l9
Începutul c ut rii

IZOLAT , planeta Haven singura planeta a

unui soare unic din Sectorul Galactic ce str lucea
palid în golul intergalactic era asediat .
În în eles strict militar, era sigur în stare de
asediu, întrucît pe o distan de dou zeci de
parseci în direc ia Galaxiei se aflau grani ele
controlate de bazele din linia întîi ale Catîrului. În
cele patru luni ce trecuser de la r sun toarea
pr bu ire a Funda iei, comunica iile planetei
Haven fuseser spulberate ca o pînz de p ianjen
luat de furtun . Navele Havenului se strînseser
toate pe lumea-mam i doar Haven propriu-zis
era acum baza de lupt .
Asediul era mai aproape ca oricînd i din alte
pricini, mai ales c sentimentul de neajutorare i
pieire invadase inimile oamenilor.
Bayta o lu pe intervalul sinuos, vopsit în roz,
pe lîng irurile de mese cu t blii de plastic alb ca
laptele i- i g si locul, l sîndu-se în voia sim ului
ei de orientare. Se a ez confortabil pe scaunul
înalt, f bra e, r spunse mecanic la cîteva
saluturi pe care abia dac le auzi, se frec cu
dosul mîinii obosite la ochiul care o durea i
întinse cealalt mîn dup meniu.
Avu timp s constate o violent reac ie mintal
de dezgust fa de prezen a persistent a
diferitelor feluri de mîncare din ciuperci de
cultur , care erau considerate delicatese deosebite
pe Haven, dar pe care Bayta, ca una crescut pe
Funda ie, le g sea total necomestibile cînd
deodat î i d du seama c cineva suspina lîng ea
i ridic privirea.
Pîn în acel moment nu-i prea acordase aten ie
lui Juddee, o blond oarecare, nu prea frumoas ,
cu nasul cîrn, care st tea de obicei la o mas
situat în diagonal fa de a ei, i pe care o
considerase drept o prezen , i nu o cuno tin .
Dar acum Juddee plîngea, mu cînd cu
am ciune din batista ud de lacrimi, suspinînd
i încercînd s se st pîneasc , dar nereu ind decît
se înece, încît fa a ei era punctat de pete ro ii.
Avea pe umeri costumul antiradia ii, iar masca
transparent îi c zuse în farfuria cu desert i
sese uitat acolo.
Bayta se al tur celor trei fete care încercau, pe
rînd, dar f nici un folos, s-o încurajeze b tînd-o
or pe umeri, mîngîindu-i p rul sau optindu-i
vorbe de alinare.
Ce s-a întîmplat? întreb încet Bayta,
Una dintre fete se întoarse c tre ea i ridic
discret din umeri în semn de „nu tiu". Apoi,
sim ind ineficacitatea gestului, o trase pe Bayta
deoparte.
Cred c a avut o zi cumplit i e îngrijorat în
leg tur cu so ul ei.
E în vreo patrul spa ial ?
Da.
Bayta întinse mîna în semn de prietenie c tre
Juddee.
De ce nu te duci acas , Juddee? Cuvintele ei
transmiser bun -dispozi ie i curaj, în contrast
cu vorbele pierite, neconving toare i f noima
ce i se adresaser pîn atunci.
Juddee ridic ochii i spuse pe jum tate
îmbufnat :
Am mai avut o zi liber s pt mîna asta...
Atunci o s i iei dou . Dac încerci s r mîi
în continuare, s tii c s pt mîna cealalt va
trebui s i iei trei zile libere a a c , ducîndu-te
acum acas , dai i o dovad de patriotism.
Fetelor, lucra i vreuna în acela i departament cu
ea? Bine, atunci ave i grij de cartela ei. Juddee,
cel mai bine e s treci întîi pe la toalet , ca s i
revin culoarea în obraji. Hai! Mi -te!
Bayta se întoarse u urat la scaunul ei i ridic
din nou meniul de pe mas . St rile acestea erau
contagioase. Într-o asemenea situa ie tulbure i
încordat , o fat care s-ar pune pe plîns ar da
peste cap activitatea unui întreg departament.
cu o alegere care-o umplu de dezgust, ap
butoanele potrivite de lîng cotul ei i puse meniul
la locul lui.
Fata înalt i brunet din fa a ei spuse:
Nu prea putem face altceva decît s plîngem,
nu crezi?
Buzele ei uimitor de pline aproape c nici nu se
mi caser , iar Bayta b de seam c fata avea
col urile buzelor u or fardate pentru a crea
impresia unui zîmbet imperceptibil, care
reprezenta ultimul cuvînt al elegan ei.
Bayta analiz în ep tura insinuant a vorbelor
fetei i r mase recunosc toare pentru momentul
de r gaz ce i-l oferi sosirea prînzului, ap rut dup
ce o por iune din t blia mesei lunec f zgomot
într-o parte i tava se ridic . Rupse cu aten ie
ambalajul tacîmurilor, pe care le manevr delicat
ca s nu se frig .
Nu te po i gîndi la altceva, Hella?
A, ba da, zise Hella. Pot! (Cu o mi care
expert a degetelor, î i azvîrli igara în
dezintegratorul de lîng ea, i minuscula lic rire
atomic o mistui într-o clip .) De exemplu, spuse
ea împreunîndu- i mîinile cu degete lungi i
îngrijite sub b rbie , m gîndesc c am putea
încheia un acord favorabil cu acest Catîr i am
pune cap t acestui r zboi f sens. În al doilea
rînd, eu nu am nici... ... mijloacele necesare
care s -mi permit s plec repede undeva atunci
cînd Catîrul ne va cuceri.
Bayta reu i s i p streze calmul i limpezimea
gîndirii. Cu o voce pl cut i indiferent întreb :
N-ai pe nimeni so sau frate pe vreo nav
de lupt ?
Nu. i tocmai de aceea nu v d rostul
sacrificiului pe care îl fac so ii sau fra ii altora.
Sacrificiile vor fi mai mari dac ne pred m.
Funda ia a capitulat i acum e pace. B rba ii
no tri sînt pleca i cu to ii i întreaga Galaxie ne
este împotriv .
M tem c lipsa b rba ilor te îngrijoreaz cel
mai mult, îi spuse duios Bayta, care mesteca în
grab legume, sim ind vag c în jurul ei se f cuse
lini te. Nimeni nu catadicsi s r spund vorbelor
cinice ale Hellei.
Plec în goan , dup ce ap pe butonul
pentru cur area mesei i preg tirea ei pentru
ocupanta din schimbul urm tor.
O fat proasp t sosit , la trei mese mai încolo,
opti c tre Hella:
Cine era?
Hella se strîmb indiferent :
Nepoata coordonatorului. Nu tiai?
Z u? i ce face aici? întreb aceasta, câutînd
mai vad o dat silueta care se îndep rta.
Lucreaz la banda de montaj. N-ai b gat de
seam c sentimentele patriotice au mare trecere?
Totu-i atît de democratic încît îmi vine s v rs.
Ei, i tu, Hella, zise fata gr su din dreapta.
Doar nu ne-a amenin at cu rela iile ei pîn acum.
De ce nu-i dai pace?
Hella î i ignor vecina, m surînd-o cu o privire
glacial , i- i aprinse o alt igar .
Fata proasp t sosit asculta cu interes
flec reala contabilei cu ochi str lucitori din fa a ei:
... i se zice c a fost în Bolt ... chiar în Bolt ,
cînd a vorbit Seldon... i se mai zice c primarul
spumega de furie, c au avut loc tulbur ri
stradale i c a plecat înainte de sosirea
Catîrului... S-ar p rea c a fost o evadare ca prin
urechile acului... au trecut prin blocad ... M -
ntreb de ce n-o fi scriind o carte despre aventura
asta, pentru ca sînt foarte c utate c ile despre
zboi, tii? i se zice c a fost i pe lumea
Catîrului... Kalgan, i...
Se auzi soneria care anun a sfîr itul orei de
mas ; încet-încet, înc perea se goli. Vocea
contabilei dep na în continuare, iar fata cea nou ,
cu ochi mari i uimi i, o întrerupea cînd i cînd cu
cîte un "chiar a a?".

Cînd Bayta se întoarse acas , luminile din

uria a pe ter se stinser unele dup altele, pîn
ce coborî întunericul care aducea binemeritatul
somn celor îndrept i s doarm dup o zi grea
de munc .
Toran o întîmpin la u , inînd în mîn o felie
de pîine cu unt.
Unde-ai fost pîn acum? întreb el cu gura
plin . Apoi înghi i i spuse mai limpede: Am
improvizat i eu o cin cum m-am priceput. S nu
te superi dac n-o fi prea grozav .
Ea, îns , îl cercet mirat :
Torie! Unde i-e uniforma? Ce-i cu tine în
inut Civil ?
 A a e ordinul, Bay. Randu discut acum cu
Ebling Mis, dar n-am idee ce pl nuiesc. Asta e tot
ce pot s i spun.
Vom pleca? întreb ea i f cu brusc un pas
tre el.
Torie o s rut înainte de a-i r spunde:
A a cred. Va fi periculos.
Ce nu-i periculos acum?
Exact... A, s nu uit, am trimis deja dup
Magnifico, a a c va veni i el, probabil.
Vrei s spui c va trebui s anul m concertul
de la Fabrica de Motoare?
Desigur.
Bayta trecu în camera al turat i se a ez s
nînce o cin care purta cu prisosin urmele
"improviza iei". T ie repede i precis sandvi urile
în dou i spuse:
Foarte r u c anul m concertul. Fetele de la
fabric îl a teptau cu interes i ner bdare. i dac
e pe-a a, i Magnifico dorea ca el s aib loc. La
naiba, e o fiin atît de bizar !
Reu te s i trezeasc un sentiment
matern. Bay, sta-i adev rul. Într-o bun zi, o s
avem un copil i atunci o s -l ui i pe Magnifico.
Mi se pare mie c , pîn una, alta, tu îmi
treze ti sentimente materne, îi r spunse Bayta
mestecînd de zor. Apoi l sandvi ul deoparte,
redevenind grav i serioas : Torie!
Mmm?!
Torie, am fost ast zi la prim rie, la Biroul
Produc ie. De aceea am întîrziat atît.
Ce-ai c utat acolo?
P i... începu ea nesigur demult voiam s-
o fac. Situa ia se agraveaz pe zi ce trece. Am
ajuns într-o asemenea stare încît nu mai pot
suporta fabrica. Moralul fetelor e la p mînt.
Izbucnesc în crize de plîns din nimica toat . Cele
care nu se îmboln vesc devin moroc noase. Chiar
i cele mai vesele au chipuri melancolice. În sec ia
în care lucrez produc ia a ajuns aproape pe sfert
fa de cît era la sosirea mea, i nu e zi în care s
vin toate la lucru.
Bine, spuse Toran, asta-i treaba Biroului
Produc ie. Tu ce-ai rezolvat acolo?
Am pus cîteva întreb ri. Dar pretutindeni pe
Haven e la fel, Torie. Produc ia scade, iar
atitudinea de r zvr tire i insatisfac ia sînt în
cre tere. eful Biroului n-a f cut decît s ridice
din umeri dup ce a teptasem în camer mai
mult de-o or s m primeasc , i asta numai
pentru c sînt nepoata coordonatorului i s -mi
spun c problema îl dep te. Eu cred, îns , c
nici nu-i pas .
Ei, i tu, n-o lua chiar a a, Bay.
Nu-i pas , insist ea cu convingere i
am ciune. Se întîmpl ceva ciudat. Exist
acela i sentiment cumplit de frustrare pe care l-
am avut i în Bolta Timpului, atunci cînd Seldon
ne-a abandonat. i tu ai sim it asta.
Da, ai dreptate.
Ei, bine, sentimentul acesta a revenit,
continu ea cu înd tnicie. Iar dac -i a a, nu
vom putea rezista în fa a Catîrului... Chiar dac
am avea partea material , ne lipse te sufletul,
spiritul i voin a, Torie. Lupta nu are nici un rost.
Dup cîte î i amintea Toran, Bayta nu plînsese
niciodat în fa a lui, i n-o f cu nici de data asta.
Sau, oricum, nu v rs lacrimi. Toran o cuprinse
or pe dup um r i-i opti:
Ar fi bine s ui i, draga mea. În eleg ce sim i.
Dar nu...
Da, nu putem face nimic! A a zice toat
lumea, iar noi st m i a tept m m celul.
Se întoarse din nou la sandvi ul i la ceaiul pe
care le avea în fa . Toran aranj t cut paturile.
Afar era întuneric bezn .

Lui Randu, noul coordonator o func ie la

vreme de r zboi al Confedera iei ora elor de pe
Haven, îi fusese atribuit , la cerere, o camer la
un etaj superior, pe fereastra c reia putea
contempla acoperi urile caselor i verdea a
ora ului. Acum, în lumina palid a pe terii, ora ul
devenise o mare de umbre f contur. Dar acum
Randu nu încerca s le deslu easc , fiind
preocupat de alte lucruri.
Pe Haven se spune c atunci cînd luminile
pe terii se sting, e vremea ca cei drep i i harnici
se culce, îi suger el lui Ebling Mis, ai c rui
ochi mici i limpezi nu p reau s priveasc decît
paharul cu vin ro u pe care-l inea în mîn .
Dormi mult în ultima vreme?
Nu, Mis! Îmi cer scuze c te-am chemat atît
de tîrziu. E adev rat, îmi place s lucrez mai mult
noaptea. Nu-i ciudat? Oamenii de pe Haven au
în eles foarte bine c absen a iluminatului
înseamn somn. Chiar i eu. Acum, îns , situa ia
s-a schimbat...
Te ascunzi, spuse Mis placid. E ti înconjurat
de oameni în timpul orelor de veghe i le sim i
privirile i speran ele pe care i le pun în tine. Nu
po i rezista astfel. În perioada de somn e ti liber.
Ai i tu, deci, sentimentul sta nenorocit al
înfrîngerii?
Ebling Mis încuviin cu o domoal mi care a
capului:
Da, e o psihoz în mas , o panic general
incalificabil Pentru numele Galaxiei, Randu, ce
credeai? Sîntem o cultur devitalizat care a fost
educat s cread orbe te c un erou popular al
trecutului a pl nuit totul i c se îngrije te de
fiecare aspect, fie el cît de minor, al vie ii noastre
incalificabile. Modelul de gîndire evocat are toate
caracteristicile ad religio i tii bine ce înseamn
asta.
Cîtu i de pu in.
Mis nu se sim i entuziasmat s explice. A a i se
întîmpla mereu. Prin urmare, mîrîi, privi îndelung
igara de foi pe care o învîrtea gînditor între degete
i zise:
Caracterizat prin puternice reac ii de
credin . Credin ele nu pot fi abandonate decît cu
riscul provoc rii unui oc grozav, care produce o
discontinuitate mental aproape complet .
Cazurile u oare înseamn isterie i un morbid
sentiment de insecuritate. Cazurile grave, nebunie
i sinucidere. Cu alte cuvinte, cînd Seldon ne-a
în elat, punctul nostru de sprijin a disp rut, iar
noi ne-am bazat pe el într-atît de mult încît
mu chii ni s-au atrofiat i n-am mai fost capabili
st m pe propriile noastre picioare. Asta se
întîmpl acum. Metafora e cam butuc noas , dar
e purul adev r.
Dar tu, Ebling, cum stai cu musculatura?
Psihologul trase cu nesa din igara de foi, apoi
du drumul u or fumului printre buze:
Cam ruginit , dar nu atrofiat . Profesiunea
m-a înv at s gîndesc cît de cît independent.
i vezi vreo ie ire din situa ia asta?
Nu, dar trebuie s existe una. Probabil c
Seldon n-a anticipat apari ia Catîrului. Poate c
nu a garantat victoria noastr , dar nici
înfrîngerea. El a ie it din joc i acum trebuie s ne
descurc m singuri. Catîrul poate fi înfrînt.
Cum?
Prin singurul mod în care oricine poate fi
tut atacînd cu for e superioare acolo unde el
este mai slab. Vezi tu, Randu, Catîrul nu e
supraom. Dac va fi în cele din urm înfrînt, toat
lumea va în elege asta. Numai c este un
necunoscut, iar legendele se nasc iute. Se
presupune c e un mutant. Ei bine, i ce-i cu
asta? Un mutant înseamn „supraom" pentru
ignoran ii umanit ii. Nici vorb de a a ceva. Se
apreciaz c în Galaxie se nasc în fiecare zi cîteva
milioane de mutan i, dintre care numai unu sau
doi la sut pot fi detectabili cu ochiul liber sau cu
ochiul min ii. Dintre ace tia, unu sau doi la sut
sînt farsori, numai buni pentru centrele de
distrac ii, pentru laboratoare i pentru moarte.
Macromutan ii cu muta ii pozitive sînt aproape
to i curiozit i inofensive, fiind neobi nui i doar
din punct de vedere normal sau, adesea,
subnormal fa de ceilal i. În elegi, Randu?
În eleg. Dar ce-mi po i spune despre Catîr?
Presupunînd, prin urmare, c el este un
mutant, putem considera c are unele atribute
mentale, desigur pe care le poate folosi pentru a
cuceri lumile. În alte privin e, f îndoial , are i
lipsuri, pe care trebuie s le descoperim. N-ar fi
atît de secretos, nu s-ar sfii s apar în fa a
altora, dac aceste minusuri n-ar fi evidente i
fatale. Asta, dac este mutant.
Exist alternativ ?
S-ar putea. Dovezile privitoare la muta ie
provin de la C pitanul Pritcher, de la ceea ce era
odat Serviciul de Informa ii al Funda iei. El a
tras aceste concluzii folosind amintirile neclare ale
celor care pretindeau c l-ar fi cunoscut pe Catîr
în copil rie i în tinere e. Pritcher a lucrat pe baza
unor informa ii greu de verificat, probele
descoperite putînd fi sugerate chiar de c tre Catîr
pentru a- i atinge scopurile numai de el tiute,
fiindc el a fost ajutat în mod sigur de reputa ia sa
de mutant-supraom.
E interesant ce spui. Cînd ai ajuns la
concluzia asta?
Nu-i o concluzie. Mai precis, e doar o
alternativ ce trebuie adîncit . Randu, s
presupunem, de pild , c acest Catîr a descoperit
o form de radia ie capabil s anihileze energia
mintal , tot a a cum posed una care anihileaz
energia atomic . Ce zici? N-ar putea fi asta
explica ia st rii care ne-a cuprins pe to i i a tot
ceea ce a distrus Funda ia?
Randu p rea cufundat într-o triste e f
margini, încît aproape c nici nu mai tia ce s
spund .
Dar ce s-a ales de cercet rile tale asupra
sc riciului Catîrului?
Ebling Mis avu un moment de ov ial :
Deocamdat , nici un rezultat. I-am vorbit
curajos primarului cu pu in înainte de pr bu irea
Funda iei, în primul rînd pentru a-l îmb rb ta pe
el, i apoi pe mine. Randu, dac uneltele mele
matematice ar fi eficiente, l-a putea analiza
complet pe Catîr numai cu ajutorul m sc riciului.
Doar a a am putea pricepe i rezolva ciudatele
anomalii care deja m impresioneaz .
Ca de pild ?
Gînde te-te numai c acest Catîr a înfrînt
flotele Funda iei dup cum a vrut, dar n-a reu it
defel s for eze flotele mult mai slabe ale
Negu torilor Independen i s se retrag atunci
cînd s-a confruntat cu ele în lupt deschis .
Funda ia s-a pr bu it la prima lovitur ;
Negu torii Independen i rezist , îns , împotriva
for ei lui superioare. Întîi a folosit Cîmpul de
Anulare pentru a face inofensive armele atomice
ale Negu torilor Independen i din Mnemon.
Elementul-surpriz i-a f cut s piard acea
 lie, dar au g sit modalitatea de a contracara
Cîmpul. De atunci, n-a mai reu it s -l foloseasc
cu succes împotriva Independen ilor. Totu i, arma
aceasta a dat întotdeauna roade împotriva for elor
Funda iei. Cîmpul a func ionat chiar i pe
Funda ie. De ce? La nivelul cuno tin elor noastre
de ast zi, totul pare lipsit de logic . Deci trebuie
existe anumi i factori de care nu ne d m
seama.
Tr darea?
Astea-s prostii i vorbe goale, Randu.
Bolboroseal incalificabil . Nu era nimeni pe
Funda ie care s nu fie sigur de victorie sau care
treac de partea înving torului.
Randu p i spre fereastr i privi afar f s
vad nimic, pentru c nici nu se putea z ri ceva:
Dar acum sîntem siguri c vom pierde, chiar
dac acest Catîr ar avea i o mie de puncte slabe;
chiar dac ar fi ca o re ea plin de g uri... (Nu se
întoarse. R mase la fereastr cu umerii c zu i, cu
mîinile la spate, c utîndu-se una pe alta.) Ebling,
noi am evadat cu u urin dup episodul din
Bolta Timpului. S-ar putea s mai fi evadat i al ii.
Cî iva au reu it. Majoritatea îns nu. Cîmpul de
Anulare ar fi putut fi contracarat. Cerea
ingeniozitate i mult munc . Toate navele
Funda iei s-ar fi putut refugia pe Haven sau pe
alte planete apropiate pentru a continua lupta,
a cum am f cut-o noi. Dar nici m car unu la
sut dintre ele n-au f cut-o. De fapt, au trecut de
partea du manului. Rezisten a de pe Funda ie, pe
care majoritatea oamenilor de aici pare s se
bazeze foarte mult, n-a f cut pîn acum nimic
notabil. Catîrul a dovedit destul fler politic
promi înd ap rarea propriet ii i a profiturilor
Marilor Negu tori, iar ace tia au trecut de partea
lui.
 Plutocra ii au fost dintotdeauna împotriva
noastr , zise Ebling Mis cu înd tnicie.
Pentru c au de inut întotdeauna puterea.
Ascult , Ebling, avem motive s credem c
oamenii Catîrului, sau chiar el, au contactat deja
o serie de Negu tori Independen i influen i. Se
cunosc deja zece dintre cele dou zeci i apte de
Lumi Independente care au trecut de partea
Catîrului. Alte zece lumi oscileaz înc . Exist i
pe Haven personalit i care nu s-ar sim i nefericite
sub domina ia lui. E o tenta ie clar , ce nu poate
fi controlat , de a abandona puterea politic , i
a periclitat , dac aceast ac iune te las în
posesia for ei economice.
Nu crezi c Haven ar putea lupta împotriva
Catîrului?
Randu î i întoarse chipul tulburat c tre
psiholog.
Nu, cred c Haven a teapt s capituleze. Te-
am chemat ca s i comunic acest lucru i s te
rog s p se ti Havenul cît mai curînd.
Ebling Mis î i umfl mirat obrajii i puf i:
Cît mai curînd?
Ebling, spuse Randu, sim indu-se la cap tul
puterilor, e ti cel mai mare psiholog al Funda iei.
Adev ra ii mari psihologi au pierit o dat cu
Seldon, dar tu e ti cel mai bun pe care-l avem.
Reprezin i singura noastr ans de a-l înfrînge pe
Catîr. Nu po i face nimic aici; va trebui s mergi
spre ceea ce a mai r mas din Imperiu.
Pe Trantor?
Exact. N-au mai r mas decît fragmente din
Vechiul Imperiu, dar în zona central trebuie s
existe ceva. Acolo au toate documentele i c ile
vechi, Ebling. S-ar putea s afli mai multe despre
psihologia matematic pentru a interpreta
gîndurile m sc riciului, care va merge, desigur, cu
tine.
M îndoiesc c va dori acest lucru, spuse
Ebling sec. Cu toate c se teme de Catîr, nu va
merge decît dac -l înso te nepoata ta.
Tocmai de aceea, Toran i Bayta vor pleca cu
tine. i mai ai o sarcin important , Ebling. Hari
Seldon a întemeiat dou Funda ii acum trei
secole: cîte una la fiecare cap t al Galaxiei.
Trebuie s descoperi cea de-a Doua Funda ie.

20
Conspiratorul

PALATUL PRIMARULUI adic ceea ce fusese

cîndva palatul acestuia ap rea ca o pat
întunecata în bezn . Ora ul înfrînt i sub stare de
asediu era t cut, iar pulberea l ptoas a marilor
Constela ii Galactice i poate ici-colo cîte o stea
singuratic dominau cerul Funda iei.
De-a lungul a trei secole, dintr-un grup restrîns
de oameni de tiin , Funda ia devenise un
imperiu comercial care- i extinsese tentaculele
pîn în adâncurile Galaxiei, iar aproape jum tate
de an fusese de ajuns ca s-o arunce din în imile
la care aspirase i s-o reduc la statutul de
provincie cucerit ca atîtea altele.
pitanul Han Pritcher refuza s priceap acest
lucru.
cerea moroc noas a ora ului scufundat în
noapte, palatul întunecat, ocupat de intru i, erau
îndeajuns de elocvente i de conving toare, îns
pitanul Han Pritcher, aflat dincolo de zidurile
exterioare ale palatului, cu o minuscul bomb
atomic ascuns sub limb , refuza s în eleag .
Se apropie o umbr , i C pitanul î i l capul
în jos.
Auzi o oapt tem toare:
Sistemul de alarm e ca întotdeauna,
pitane. Po i trece la treab ! Nu va înregistra
nimic.
Cu pa i u ori, C pitanul se aplec pe sub o
arcad joas , urmînd poteca m rginit de un
havuz spre ceea ce fusese odat gr dina lui
Indbur.
Se împliniser patru luni de la deschiderea
Bol ii Timpului, iar amintirile acelei zile îl
cople eau f încetare. Îi reveneau una cîte una,
nechemate i nedorite, i asta i se întîmpla de cele
mai multe ori noaptea.
trînul Seldon, rostindu- i cuvintele
binevoitoare, dar însp imînt tor de nepotrivite,
agita ia turbat i confuz , Indbur, cu costumul
lui str lucitor de primar, care contrasta orbitor cu
fa a sa livid , mul imile îngrozite, care se
strînseser cît ai clipi, a teptînd ca cineva s
pronun e inevitabilul cuvînt "capitulare", tîn rul
Toran, disp rînd pe o u l turalnic , purtîndu-l
în spate pe m sc riciul ale c rui bra e se
ng neau neputincioase...
Iar apoi, el însu i, cumva deta at de toate
acestea, cu automobilul inutil, f cîndu- i loc cu
coatele i cu umerii prin mul imea f
conduc tori, care p sea deja ora ul spre o
destina ie necunoscut .
Se îndrepta orbe te spre locuri de întîlnire care
erau sau care fuseser , mai bine zis cartierele
generale ale rezisten ei democratice, dar care de
optzeci de ani încoace se sub iau i disp reau.

În ziua urm toare, fur v zute pe cer nave

str ine i întunecate, coborînd apoi lin printre
grupurile de cl diri ale ora ului apropiat.
pitanul Han Pritcher încercase atunci un
sentiment de nimicnicie i se sim ise înecat de
disperare.
i începuse îndîrjit c toria.
În treizeci de zile parcurse pe jos aproape dou
sute de mile, se schimbase în hainele unui
muncitor de la o uzin hidroponic , al c rui
cadavru îl descoperise pe marginea unui drum,
s -i creasc o barb fioroas , ro cat ...
i abia atunci g si ceea ce mai r sese din
Rezisten .
Ora ul se numea Newton, cartierul era
reziden ial, alt dat simbol al elegan ei ce
alunecase încet spre desfrîu, casa, o cl dire prin
nimic remarcabil între celelalte, iar b rbatul, un
tip ciol nos i cu ochi mici, ai c rui pumni strîn i
se vedeau dup forma umflat a buzunarelor i al
rui trup viguros r sese înd tnic în
deschiz tura îngust a u ii.
Vin din Miran, bolborosi C pitanul.
Miran s-a cam gr bit anul acesta, îi r spunse
moroc nos b rbatul la parol .
Nu mai mult decît anul trecut, spuse
pitanul.
Îns b rbatul nu-i f cu loc s intre, în schimb îl
întreb :
Cine e ti?
Nu e ti Vulpoiul?
Întotdeauna r spunzi prin întreb ri?
pitanul inspir adînc, apoi spuse calm:
Sînt Han Pritcher, C pitan al Flotei i
membru al Partidului Rezisten ei Democratice.
Acum m la i s intru?
Vulpoiul se d du deoparte, ad ugind:
Numele meu adev rat este Orum Palley. Îi
întinse mîna. C pitanul i-o strînse.
 Înc perea nu era luxoas , ci doar bine
între inut . Într-un col se afla un proiector
decorativ de lecturat c i-film care, pentru ochii
de militar ai C pitanului, ar fi putut fi un
dezintegrator de calibru mare camuflat. Lentilele
proiectorului erau îndreptate spre u , iar
aparatul putea fi controlat de la distan .
Vulpoiul urm ri privirea oaspetelui b rbos i
schi un zîmbet:
Da! Dar era bun pe vremea lui Indbur i a
vampirilor s i cu inimi de lachei. Nu cred c-ar
avea mare efect asupra Catîrului. Nimic nu-i vine
de hac. i-e foame?
pitanul strînse din din i i încuviin .
O clip , dac nu te superi. (Vulpoiul lu
cîteva containere dintr-un dulap i puse dou în
fa a C pitanului Pritcher.) ine degetul pe ele i
deschide-le cînd vor fi îndeajuns de calde.
Aparatul meu de înc lzit nu mai are combustibil.
Lucrurile astea î i amintesc c sîntem sau c am
fost în r zboi.
Spusele lui repezite aveau o înc rc tur de
jovialitate, dar tonul era departe de a fi jovial, iar
ochii îi erau gînditori i glaciali. Se a ez la mas
în fa a c pitanului i-i spuse:
Dac faci ceva ce n-o s -mi plac , n-o s
mîn din tine decît o mîn de cenu pe locul pe
care stai. Ai în eles?
pitanul nu r spunse. Deschise cutiile din
fa a lui printr-o simpl ap sare.
Vulpoiul continu sec:
Ghiveci! Îmi pare r u, dar situa ia cu
alimentele e grav .
tiu, spuse C pitanul. Mînc gr bit, f a
ridica ochii,
Te-am v zut o dat , f cu Vulpoiul. Încerc s
mi te reamintesc, dar e clar c pe vremea aceea nu
aveai barb .
Nu m-am b rbierit de treizeci de zile. Apoi, cu
furie re inut : Ce dore ti? Parola a fost corect .
Am acte.
Cel lalt f cu un semn cu mîna:
Oho, sînt sigur c e ti Pritcher. Numai c sînt
mul i care cunosc parola, locurile i identit ile i
care acum sînt de partea Catîrului. Ai auzit de
Levvaw?
Da.
E unul dintre ace tia.
Poftim? Doar era...
Chiar a a. Era supranumit "Nu Capitul m".
(Vulpoiul deschise gura ca pentru a rîde, dar f
scoat vreun sunet.) Apoi, mai erau Willing,
Garre i Noth. To i sînt cu Catîrul! De ce n-ar fi i
Pritcher? De unde s tiu?
pitanul se m rgini s clatine din cap.
În fine, nu conteaz , spuse Vulpoiul încet.
Dac Noth a trecut dincolo, au precis numele meu
a a c , dac nu e ti cumva trimis, e ti în
primejdie mai mare decît mine.
pitanul termin de mîncat i se rezem de
sp tarul scaunului:
Dac n-ai nici o organiza ie aici, cum a
putea g si eu una? Funda ia a capitulat, eu înc
n-am f cut-o.
A a o fi! Dar nu vei putea umbla de colo-colo
la nesfîr it. Acum, oamenii de pe Funda ie trebuie
posede permise de c torie pentru a merge
dintr-un ora în altul. tiai? Ca i c i de
identitate. Ai a a ceva? Tuturor ofi erilor din Flot
li s-a ordonat s se prezinte la cel mai apropiat
cartier general de ocupa ie. Asta te prive te direct,
nu?
Da, r spunse grav C pitanul. Crezi c mi-e
fric ? Am fost pe Kalgan nu la mult timp dup
 derea sa în mîna Catîrului. În mai pu in de o
lun , nici unul dintre ofi erii fostului lord
zboinic nu mai era în libertate, întrucît ei erau
considera i conduc torii militari ai oric rei revolte.
Rezisten a a tiut dintotdeauna c nici o revolu ie
nu poate avea sor i de izbînd f a de ine
controlul m car asupra unei p i din Flot . E
limpede c i Catîrul tie asta.
Logic. Catîrul nu las nimic la întîmplare,
spuse Vulpoiul, cl tinînd gînditor din cap.
Eu am abandonat uniforma aproape imediat
i mi-am l sat barb . La urma urmelor, exist
posibilitatea ca i al ii s fi procedat ca mine.
E ti c torit?
So ia mea a murit i nu am copii.
Deci e ti imun la amenin area cu ostaticii.
Exact.
Vrei s i dau un sfat?
Dac ai vreunul, da.
N-am idee care e politica acestui Catîr sau
care-i sînt inten iile, dar muncitorilor califica i nu
li s-a f cut înc nici un r u. Salariile lor au
crescut, iar produc ia tuturor tipurilor de arme
atomice a sporit ame itor.
Da? S-ar p rea c i va continua ofensiva.
Nu tiu, Catîrul sta e tare imprevizibil. Cred
încearc doar s -i lini teasc pe muncitori ca
-i fie supu i. Dac nici Seldon n-a fost în stare
-l dibuiasc prin psihoistoria aia a lui, eu n-am
de gînd s -mi bat capul. Dar te v d purtînd haine
de lucru i asta mi-a dat o idee, ce zici?
Nu sînt muncitor calificat.
Ai urmat cursuri militare în probleme
atomice, nu-i a a?
Bineîn eles.
E suficient. Atom Field Bearings, Inc. are un
sediu în ora . Le spui c ai experien . Tic lo ii
care conduceau fabrica în numele lui Indbur o
mai conduc i-acum, dar pentru Catîr. N-or s i
pun prea multe întreb ri, fiindc au nevoie de
muncitori care s le creasc produc ia i
buzunarul. Î i vor da o carte de identitate i po i
solicita o camer în cartierul muncitoresc al
Corpora iei. Ai începe de îndat s lucrezi.
i astfel, C pitanul Han Pritcher din Flota
Na ional deveni muncitorul Lo Moro de la
Atelierul 45 al Atom Field Bearings, Inc. i, din
agent de Informa ii, coborî scara social ajungînd
„conspirator" o îndeletnicire care îl aduse, cîteva
luni mai tîrziu, în ceea ce fusese gr dina lui
Indbur.
În gr din , C pitanul Pritcher consult
radometrul din palm al c rui cîmp avertizor
intern mai func iona înc , i a tept . Mai
sese jum tate de or din via a bombei pe
care o inea în gur . O rostogoli delicat cu limba.
Radometrul încet s mai lumineze în
întunericul însp imînt tor i C pitanul înaint cu
pa i repezi.
Pîn acum, totul mersese conform planului.
Se gîndi c via a bombei atomice era în acela i
timp via a lui ; c moartea ei era i a lui, dar i a
Catîrului.
Punctul culminant al r zboiului lui personal de
patru luni încoace fusese atins ; un r zboi care
trecuse prin mai multe etape, începînd cu
angajarea sa într-o fabric din Newton.
Vreme de dou luni, C pitanul Pritcher purtase
or plumbuit i m ti grele de protec ie, pîn cînd
comportamentul s u milit ros fusese complet
uitat. Devenise un muncitor ca atî ia al ii, care- i
încasa salariul, î i petrecea serile în ora i nu
discuta niciodat politic .
Vreme de dou luni nu-l v zuse pe Vulpoi.
 Dar, într-o zi, un b rbat trecu pe lîng bancul
lui de lucru, se împiedic i din buzunar îi c zu
un petic de hîrtie pe care st tea scris „Vulpoiul".
Omul îl arunc în camera atomic , unde disp ru
cu un fî îit, f cînd ca intensitatea s creasc cu
un milimicrovolt, i se întoarse la locul de munc .
În noaptea aceea îl vizitase pe Vulpoi acas i
participase, ca al patrulea, la o partid de c i cu
al i doi b rba i pe care-i cuno tea dup reputa ie
i, respectiv, dup chip i nume.
În timpul jocului, purtaser o discu ie.
Face i o gre eal fundamental , spuse
pitanul. Tr i într-un trecut care a explodat.
De optzeci de ani, organiza ia noastr a teapt
momentul istoric potrivit. V-a i l sat orbi i de
psihoistoria lui Seldon, dup care individul i
via a lui n-au nici o valoare, c ci nu ele fac istoria,
ci factorii economici i complexul social care sînt
deasupra omului i care-l transform într-o
marionet . (Î i aranj c ile atent, apreciindu-le
valoarea.) De ce nu-l ucidem pe Catîr? spuse în
timp ce miza.
Ei, i ce-ai realiza cu asta? întreb iritat
rbatul din stînga lui.
Vede i, continu C pitanul, cerînd dou c i,
asta este atitudinea general . Ce înseamn un om
din atîtea trilioane? Galaxia n-o s se opreasc din
rota ie pentru c moare un om. Numai c acest
Catîr nu e om, ci mutant. A dat deja peste cap
Planul Seldon i, dac ve i analiza toate
consecin ele, asta înseamn c el a r sturnat
toat psihoistoria lui Seldon. Dac mutantul n-ar
fi tr it, Funda ia nu s-ar fi pr bu it. Dac va
înceta s tr iasc , Funda ia va reînvia. Hai s fim
serio i, democra ii s-au luptat cu primarii i cu
Negu torii gra ie acordului tacit dintre ei. S
încerc m asasinatul.
 Cum? interveni Vulpoiul cu r ceal i bun
sim .
Mi-am petrecut trei luni gîndindu-m la o
solu ie, silabisi C pitanul. Am venit aici i am
sit-o dup cinci minute.
Arunc o privire c tre b rbatul cu obraji umfla i
ca ni te pepeni rozalii care st tea în dreapta lui i
care zîmbi auzindu-l:
Ai fost ambelanul primarului Indbur. Nu
tiam c faci parte din Rezisten .
Nici eu nu tiam acest lucru despre tine.
Ei bine, în calitate de ambelan, verificai
periodic modul da func ionare a sistemului de
alarm al palatului.
A a e.
Iar Catîrul ocup acum palatul.
A a s-a anun at de i e un cuceritor modest
care nu ine cuvînt ri, nu d proclama ii i nici nu
apare în public.
Asta-i poveste veche i nu schimb cu nimic
lucrurile. Tu, dragul meu ex- ambelan, e ti
persoana de care avem nevoie.
ile fuseser etalate, iar Vulpoiul strînsese
tot potul. Calm, f cuse iar c ile.
rbatul care fusese cîndva ambelan î i lu
ile, una cîte una:
Îmi pare r u, C pitane. Verificam sistemul de
alarm , dar era o ac iune de rutin . Nu tiu nimic
despre el,
B nuiam, dar mintea noastr are o memorie
eidetic privind situarea butoanelor de control
dac sond m îndeajuns de adînc, cu o Sond
Psihic .
Fa a ambelanului p lise dintr-o dat i î i
pierduse rotunjimile. F s i dea seama,
mototolise în mîini c ile de joc:
O Sond Psihic ?
 Nu trebuie s te îngrijorezi, spuse C pitanul
ios. tiu s folosesc Sonda i n-o s i fac nici
un r u. O s ai o stare de sl biciune cîteva zile i
apoi o s i treac . i chiar dac te-ar v ma în
vreun fel, e riscul pe care i-l asumi i pre ul pe
care-l pl te ti în numele Cauzei. Sînt,
neîndoielnic, unii dintre ai no tri care, cunoscînd
punctele de control ale sistemului de alarm , ar
putea determina combina iile lungimilor de und
i ar putea fabrica o mic bomb cu efect întîrziat
pe care chiar eu însumi o voi duce pîn la Catîr.
Cei patru se aplecar deasupra mesei.
Într-o sear anume, începu C pitanul, va
izbucni o revolt în Terminus City, în vecin tatea
palatului. F lupte de strad . Un scandal, apoi
dispersarea. Cît s atrag aten ia g rzilor
palatului, sau m car s creeze pu in agita ie,
Din acea zi, vreme de o lun , se desf uraser
preg tiri, iar C pitanul Han Pritcher din Flota
Na ional , devenit conspirator, mai coborîse o
treapt pe scara social , transformîndu-se în
"asasin".
pitanul Pritcher asasin se afla acum
chiar în palat, sumbru i satisf cut de metoda
psihologic folosit . Un sistem sofisticat de alarm
exterioar însemna paz redus în untrul
palatului. În cazul de fa , nu era nici un paznic.
Avea limpede desenat în minte planul etajului.
Iar el era o pat întunecat care se mi ca f
zgomot pe rampa mochetat . La cap tul ei, se
cu una cu peretele i a tept .
În fa a lui se afla u a închis a unei camere,
dincolo de care trebuia s fie mutantul care îi
învinsese pe neînfrîn i. Ajunsese acolo prea
devreme; bomba mai avea zece minute de via .
Cinci dintre ele trecuser i înc nu auzise nici
un sunet. Catîrul mai avea de tr it cinci minute.
La fel i C pitanul Pritcher.
cu cî iva pa i înainte, parc împins de un
impuls interior. Complotul nu mai putea e ua.
Cînd bomba avea s explodeze, întregul palat se
va n rui. O u între el i... zece pa i între el i...
nu însemnau nimic. Dar voia s -l vad pe Catîr i
moar împreun cu el.
Cu un ultim gest, insolen de neiertat, se
azvîrli cu toat puterea asupra u ii...
a se deschise i din untru se rev rs o
lumin orbitoare.
pitanul Pritcher f cu cî iva pa i nesiguri,
apoi î i treveni. B rbatul cu aer solemn, care
st tea în picioare în mijlocul înc perii în fa a unui
acvariu suspendat, ridic privirea u or mirat.
Purta o uniform sobr , de culoare neagr ; cu
un gest absent, b tu u or cu degetul în acvariu,
iar pe ti orul cu aripioare fine, colorate în
portocaliu i cinabru, ni nebune te într-o parte.
Intr , C pitane!
pitanul avu senza ia c micul glob metalic de
sub limb se umfl însp imînt tor, dar î i d du
seama c acest lucru era o imposibilitate fizic .
Mai avea un minut de tr it.
rbatul în uniform îi spuse:
Mai bine ai scuipa bila aia ridicol ca s po i
vorbi. Nu va exploda.
Minutul trecea inexorabil; în trans , cu o
mi care lent , c pitanul î i l capul în piept i
du drumul bilei argintii în palma deschis . O
arunc apoi furios de perete i ea rico cu un
zgomot ascu it, lic rind inofensiv în rostogolirea ei
prin aer.
Asta-i situa ia, spuse b rbatul în uniform i
ridic nep tor din umeri. În orice caz, nu i-ai fi
atins scopul, C pitane. Nu sînt Catîrul. Va trebui
te mul ume ti cu viceregele lui.
 Cum ai aflat totul? bolborosi C pitanul
nedumerit.
Pune-o pe seama eficien ei sistemului de
contraspionaj. Cunosc numele fiec rui membru al
micului t u grup, fiecare pas pe care-l face i i
orice plan...
i ne-ai l sat s mergem atît de departe?
De ce nu? Unul dintre scopurile mele
principale a fost s te g sesc pe tine i pe al i
cî iva. Mai ales pe tine. A fi putut s te prind cu
luni în urm , cînd erai înc muncitor la Newton
Bearing Works, dar e mult mai bine a a. Dac n-
ai fi sugerat tu însu i liniile generale ale
complotului, unul dintre oamenii mei ar fi propus
ceva asem tor. Rezultatul e cam teatral, cu o
oarecare doz de umor negru.
A a mi se pare i mie, spuse C pitanul i îl
privi sfid tor pe b rbat. Acum s-a terminat totul.
Abia a început. Hai, vino, C pitane, i ia loc.
l m eroismele ieftine pentru pro tii care se
las impresiona i de ele. C pitane, e ti un om
deosebit de capabil! Potrivit informa iilor pe care le
de in, ai fost primul de pe Funda ie care a
recunoscut puterea Catîrului. De atunci ai
efectuat investiga ii, foarte îndr zne e chiar,
pentru a culege informa ii despre începuturile
vie ii Catîrului. Ai fost unul dintre cei ce i-au r pit
sc riciul, care întâmpl tor nu a fost g sit înc
i pentru care recompensa este înc valabil .
Desigur, priceperea ta este recunoscut , iar
Catîrul nu este dintre aceia care s se team de
du mani inteligen i atîta vreme cît îi poate
converti pentru a-i deveni prieteni destoinici.
Aici voiai s ajungi? O, mai bine nu.
Ba da! Acesta a fost scopul comediei de ast -
sear . De i e ti un om inteligent, conspira ia ta
împotriva Catîrului a e uat într-un mod
caraghios. Nici n-ai putea s ridici la rangul de
conspira ie ceea ce ai f cut. Pierderea navelor în
ac iuni f sor i de îzbînd face parte din
preg tirea ta militar ?
Întîi, trebuie s recuno ti c asta este natura
unor asemenea ac iuni.
A a este, îl asigur calm viceregele. Catîrul a
cucerit Funda ia. Ea s-a transformat rapid într-un
arsenal pentru împlinirea scopurilor lui mai
înalte.
Care scopuri?
Cucerirea întregii Galaxii. Unirea tuturor
lumilor dispersate într-un nou imperiu. Realizarea
visului lui Seldon cu apte sute de ani mai
devreme decît a sperat el, patriot lipsit de sim ul
previziunii ce e ti! i, în aceast oper , tu ne po i
ajuta.
Pot, neîndoielnic. Dar e la fel de sigur c n-o
voi face.
În eleg c doar trei dintre Lumile Comerciale
Independente mai opun rezisten . Nu vor mai
rezista mult vreme. Vor fi ultimele dintre for ele
Funda iei. Înc mai ov i?
Da.
Cu toate acestea, n-o vei face. Un voluntar
ne-ar fi mai util. Din nefericire, Catîrul lipse te.
Conduce, ca întotdeauna, lupta împotriva
Negu torilor care rezist . El este în contact
permanent cu noi i nu vei avea mult de a teptat.
În ce scop?
În scopul convertirii tale.
Catîrul va descoperi, spuse c pitanul cu un
aer înd tnic, c îi va fi peste puteri s m
converteasc .
Te în eli. i eu am crezut asta. Nu m
recuno ti? Doar ai fost pe Kalgan, a a c nu se
poate s nu m fi v zut. Purtam monoclu, o
mantie stacojie tivit cu blan i o p rie cu
calot înalt .
pitanul r mase ca tr snit:
Ai fost lordul r zboinic al Kalganului.
Da. Iar acum sînt vicerege loial Catîrului.
Vezi, deci, c e foarte conving tor.

21
Interludiu în spa iu

TRECUR cu succes prin blocad . În acel

spa iu uria nici m car un num r mare de nave
nu ar fi putut supraveghea perfect zonele r mase
libere. Dar dac era vorba de o singur nav , de
un pilot iscusit i de o oarecare doz de noroc,
existau locuri prin care se putea strecura.
Cu sînge rece i calm, Toran conduse nava în
siguran , de la o stea la alta, i tot a a, pîn cînd
reu i. Vecin tatea unei mase mari f cea ca orice
salt interstelar s devin dificil i chiar riscant,
dar în acela i timp f cea ca instrumentele inamice
de detectare s devin aproape inutile.
i, de îndat ce nava trecu de centura de nave,
fu dep it i sfera interioar de spa iu mort, prin
al c rui subeter supus blocadei nu putea
trunde nici un mesaj. Pentru prima oar în
ultimele trei luni, Toran nu se mai sim ea izolat.
Trecu o s pt mîn , timp în care programele
informative ale inamicului prezentar numai i
numai detalii plicticoase i autolaudative privind
controlul într-o m sur din ce în ce mai mare
asupra Funda iei. O s pt mîn în care nava
comercial blindat se îndep rt de Periferie cu
salturi gr bite.
Ebling Mis strig c tre cabina pilotului i Toran
se ridic de pe fotoliu, tergîndu- i ochii
împ ienjeni i i obosi i de efortul cerut de
consultarea h ilor stelare.
Ce s-a întîmplat? întreb Toran, intrînd în
mica înc pere central pe care Bayta o
transformase în camer de zi.
S m ia naiba dac -mi dau seama, spuse
Mis cl tinînd din cap. Prezentatorii tia ai
Catîruluî tot anun un buletin special. M
gîndeam c poate vrei i tu s -l vezi.
Poate. Unde-i Bayta?
Aranjeaz masa în sufragerie i alege meniul
sau cam a a ceva.
Toran se a ez pe patul mic, ce-i slujea drept
culcu lui Magnifico, i a tept . Jocul
propagandistic privind „buletinul special'' al
Catîrului devenise de-acum monoton. Începu într-
un tîrziu cu muzic mar ial , apoi ap ru crainicul
cu un aer spilcuit i ferche . Fur prezentate mai
întîi ve ti minore, care se succedar una dup alta
într-o strîns înl uire. Urm o pauz . Apoi din
nou trompete menite s ridice cota de interes pîn
la apogeu.
Toran suport toate astea în t cere. Mis
bolborosea i spumega.
Prezentatorul dezl ui apoi, în limbajul
obi nuit al coresponden ilor de r zboi, o cascad
de fraze onctuoase care încercau s redea în
cuvinte metalul topit i trupurile pîrjolite ale unei
lii spa iale:
"Escadrile de cruci toare rapide aflate sub
conducerea General-locotenentului Sammin au
declan at o contraofensiv ast zi împotriva
for elor de rezisten cu baza pe Iss..." Chipul
prezentatorului cu tr turi controlate i goale de
orice expresie de emo ie disp ru de pe ecran
pentru a face loc beznei spa iale prin care s getau
nave îndreptîndu-se spre focul b liei. Vocea
continu în timp ee navele treceau ca fulgerul...
"Cea mai impresionant ac iune a b liei a fost
lupta cruci torului greu Cluster împotriva a trei
nave du mane din clasa Nova"'.
Imaginea de pe ecran crea impresia de zbor i
prezent o filmare de aproape. O nav uria
scînteie i una dintre navele atacatoare emise o
str lucire furioas , f cu o întoarcere care o scoase
din cadrul imaginii, efectu o r sucire i veni la
abordare prin pintenare. Cluster se înclin
disperat i reu i s supravie uiasc loviturii
tangen iale care f cu nava atacatoare s rico eze,
sucindu-se.
Vocea monoton i lipsit de orice sentiment
continu s în ire cuvînt dup cuvînt pîn la
ultima lovitur i ultima cuiras str puns .
Apoi din nou o pauz , i o transmisie cu
imagini i comentarii, similare în cea mai mare
parte, privind lupta din preajma planetei Mnemon,
la care se ad ug un element de noutate:
descrierea detaliat a unei coborîri dup un atac
razant imaginile unui ora distrus , prizonieri
zgribuli i i extenua i , i aici reportajul se
încheie.
Mnemon nu mai avea mult de tr it.
O nou pauz , i se auzir sunetele stridente
ale al murilor. Pe ecran ap ru imaginea unui
coridor impresionant, format din oameni a eza i
disciplinat ca solda ii, de-a lungul c ruia p i
gr bit purt torul de cuvînt al Guvernului,
îmbr cat în uniform de consilier.
cerea era ap toare.
Vocea care se auzi, în cele din urm , era
solemn , r spicat i clar :
"Din ordinul suveranului nostru, se anun c
planeta Haven, care pîn acum a opus rezisten
armat în fa a voin ei sale, s-a supus i a acceptat
înfrîngerea. În aceste momente, for ele
suveranului nostru ocup planeta. Opozi ia a fost
sporadic , lipsit de coordonare i zdrobit rapid."
Imaginea disp ru i reap ru prezentatorul de la
început pentru a declara cu emfaz c alte detalii
vor fi transmise pe m sura desf ur rii
evenimentelor.
Urm muzic de dans i Mis închise aparatul
nervos.
Toran se ridic i se îndep rt cu pa i nesiguri,
s spun o vorb . Psihologul nu f cu nici un
gest s -l opreasc .
Cînd Bayta veni din buc rie, Mis îi f cu semn
p streze t cerea i spuse:
Au cucerit Havenul.
Deja? f cu Bayta cu ochii rotunzi de uimire,
nevoind totu i s cread .
F lupt . F o incalif... (Sim i un nod în
gît.) Ar fi mai bine s -i dai pace lui Toran. Nu-i
deloc pl cut pentru el. Hai s mînc m.
Bayta arunc o privire spre cabina pilotului,
apoi se întoarse apatic :
Foarte bine!
Magnifico se a ez la mas , neb gat în seam .
Nici nu vorbi i nici nu mînc , ci r mase cu
privirea pierdut i cu o team pe chip care p rea
-l sec tuiasc de toate puterile trupului lui
desc rnat.
Absent, Ebling Mis împinse deoparte înghe ata
de fructe i zise cu glas r gu it:
Dou dintre Lumile Negu torilor lupt .
Lupt , sîngereaz i mor, dar nu capituleaz . Doar
Haven... La fel ca i pe Funda ie...
Dar de ce? De ce?
Psihologul cl tin din cap:
E indisolubil legat de restul problemei.
Fiecare fa et , cu ciud eniile ei, este o aluzie la
natura Catîrului. Întîi, modul în care a putut
cuceri Funda ia, cu pu ine victime i, practic,
dintr-o singur lovitur , în timp ce Lumile
Comerciale Independente au rezistat. Anularea
reac iilor atomice a fost o arm perfid am
discutat i-am întors problema asta pe toate
ile de mi s-a acrit i n-a func ionat decît pe
Funda ie. Randu a sugerat sprîncenele stufoase
i fioroase ale lui Ebling se împreunar c ar
putea fi vorba de un Anihilator al Voin ei care a
emis radia ii pretutindeni, deci i pe Haven. Dar
de ce n-a fost folosit pe Mnemon i pe Iss, care i
acum lupt cu o furie demonic , încît e nevoie de
jum tate din Flota Funda iei, pe lîng for ele
Catîrului, pentru a le înfrînge? Da, am recunoscut
nave ale Funda iei în atacul acela.
Funda ia, apoi Haven, spuse Bayta în oapt .
Dezastrul pare s cad mereu în urma noastr ,
a ne atinge pe noi. Întotdeauna sc m ca
prin urechile acului. A a are s dureze la
nesfîr it?
Ebling Mis nu o asculta. Ra iona în continuare
cu voce tare:
Dar mai exist o alt problem . Bayta, î i
aminte ti vestea aceea c m sc riciul Catîrului nu
a fost g sit pe Terminus ; c se b nuia c ar fi
fugit pe Haven sau fusese dus acolo de c tre
pitorii lui? Bayta, omul sta are o importan pe
care noi nu am descoperit-o înc . Magnifico
trebuie s tie ceva ce i-ar putea fi fatal Catîrului
Sînt sigur de asta.
Magnifico, alb la fa , protest bîlbîindu-se:
Sire, nobile st pîn, jur c -mi este peste puteri
v satisfac vrerea. V-am spus totul, pîn la
ultima amintire, i cu ajutorul Sondei a i ob inut
din s rmana mea minte tot ceea ce tiam, lucruri
de care habar n-aveam.
Ai dreptate, dar e pu in. Ni te elemente atît
de m runte, încît nici eu, nici tu nu ne d m
seama la ce ne-ar putea sluji. Cu toate acestea,
trebuie s afl m adev rul, pentru c i Mnemon i
Iss vor fi înfrînte în curînd i, cînd se va întîmpla
asta, noi vom fi ultimele r e, ultimele
pic turi r mase din Funda ia independent .

Stelele încep s se grupeze mai aproape una de

alta cînd se p trunde în inima Galaxiei. Cîmpurile
gravita ionale încep s se suprapun cu
intensit i suficient de mari care pot introduce
perturba ii deloc neglijabile în salturile
interstelare.
Toran î i d du seama de acest lucru cînd, dup
un salt, nava ajunse în apropierea unei Gigante
Ro ii care atrase cu furie nava i a c rei strînsoare
era cînd mai slab , cînd mai puternic , încît abia
dup dou sprezece ore de lupt , pe via i pe
moarte, reu i s îndep rteze nava.
Cu h i stelare nu prea detaliate i cu o
experien înc imperfect , atît din punct de
vedere opera ional cît i matematic, Toran se
resemn s calculeze neobosit înainte de a mai
pl nui vreun salt.
Toat lumea participa la efectuarea acestor
planuri. Ebling Mis verifica toate calculele
matematice ale lui Toran, iar Bayla testa rutele
posibile prin diverse metode de generalizare,
utînd solu iile reale. Pîn i Magnifico trebuia s
opereze calcule simple pe o ma in de calculat,
activitate care, odat explicat i în eleas , poate
deveni o surs de bun -dispozi ie i de eficien
uimitoare.
a se face c , dup aproape o lun , Bayta
ajunse s inspecteze i s verifice linia ro ie care
erpuia prin modelul tridimensional al Lentilei
Galaxiei pîn la jum tatea drumului spre centru
i s exclame cu o veselie sarcastic :
tii cu ce seam ? Cu o rîm de zece
picioare lungime care sufer cumplit de indigestie.
O s ne duci aproape sigur înapoi pe Haven.
Dac nu- i ii gura, am s-o fac, mîrîi Toran,
sfoind furios un set de h i stelare.
i dac tot vrei s-o faci, continu Bayta, poate
se ti o rut mai direct , f atîtea ocoluri.
Da? Ei, atunci afl , istea o, c probabil au
fost necesare cinci sute de nave c rora le-au
trebuit cinci sute de ani ca s g seasc ruta asta
prin încercare i eroare, pe care h ile nenorocite
din fa a mea, care au costat cîteva credite, nu mi-
o arat . În plus, ar fi de preferat s evit m ratele
directe. Probabil c sînt în esate de nave. i, pe
ling toate astea...
O, pentru numele Galaxiei, termin cu
vorb ria i nu- i mai striga atît de vehement sfînta
indignare.
Bayta î i înfipse mîinile în p rul s u.
Au! D -mi drumul! ip el, i o prinse de
încheieturile mîinilor, încercînd s i le smulg din
r, drept care se pr bu ir cu scaun cu tot la
podea. Neîn elegerea degener într-o înc ierare
plin de gîfîituri, rîsete înfundate i lovituri
nepermise.
Toran sc din strînsoare tocmai rînd
Magnifico intr într-un suflet.
Ce s-a întîmplat?
Semnele de îngrijorare urî eau i mai tare
chipul m sc riciului, iar nasul enorm îi ie ea i
mai mult în eviden :
Instrumentele de bord se comport bizar,
domnule. Eu, con tient de ignoran a mea, nu am
atins nimic...
În dou secunde, Toran ajunse în cabina
pilotului. Îi spuse calm lui Magnifico:
Treze te-l pe Ebling Mis i roag -l s vin
aici. Apoi, adresîndu-se Baytei, care încerca s i
aranjeze cît de cît p rul: Am fost repera i, Bay.
Repera i? apuse Bayta i mîinile îi c zur moi
pe ling corp. De c tre cine?
Galaxia tie, murmur Toran, dar îmi
imaginez c e vorba de unii care au armele de
bord îndreptate spre noi, gata s trag .
Se a ez i, cu voce sc zut , transmise în
subeter codul de identificare a! navei.
Iar cînd intr Ebling Mis, îmbr cat în halat de
cas i cu ochii lipi i de somn, Toran i se adres
cu o disperare lini tit :
Se pare c sîntem dincolo de grani ele unui
Regat Interior care se cheam Autarhia Filiei.
N-am auzit de ea, spuse precipitat Mis.
P i, nici eu, totu i sîntem opri i de o nav din
Filia i nu tiu ce înseamn asta.
pitanul-inspector al navei filiene veni la bord
urmat de ase oameni înarma i. Era scund, cu
rul rar, cu buzele sub iri i pielea
pergamentoas . Îl cuprinse un acces de tuse cînd
se a ez i deschise carnetul pe care îl inea sub
bra la o pagin alb .
Pa apoartele dumneavoastr i documentele
navei, v rog!
Nu avem, spuse Toran.
Nu ave i?
În fac microfonul ag at de centur i vorbi
gr bit:
Trei b rba i i o femeie. Documentele nu sînt
în ordine. F cu i cîteva nota ii în acela i sens în
carnet.
De unde sînte i?
 Siwenna, r spunse Toran precaut.
Unde este asta?
La o sut de mii de parseci, optzeci de grade
vest de Trantor, patruzeci de grade...
Las , las asta!
Toran reu i s vad c omul cu maniere
inchizitoriale notase „Punct de origine Periferie''.
Apoi, filianul continu :
Încotro merge i?
Sector Trantor.
Scopul?
C torie de pl cere.
Transporta i m rfuri?
Nu.
Hmm. Vom verifica. F cu un semn din cap i
doi dintre oamenii s i se apucar de treab . Toran
nu f cu nici un gest ca s -i împiedice.
Ce v aduce în spa iul filian? întreb
pitanul i ochii îi str lucir neprieteno i.
Nu tiam unde ne afl m. Nu avem h i prea
bune.
Va trebui s pl ti i o sut de credite pentru
aceast neglijen i, desigur, taxa obi nuit
pentru vam i altele.
Vorbi din nou la microfon, dar de data aceasta
mai mult ascult . Apoi i se adres lui Toran:
Te pricepi la tehnologie atomic ?
Pu in, r spunse Toran cu fereal .
Da? Filianul închise carnetul i ad ug :
Oamenii de la Periferie sînt recunoscu i pentru
aceast pricepere. Pune i-v un costum i veni i
cu mine.
Bayta le t ie calea:
Ce ave i de gînd s -i face i?
Toran o d du la o parte cu un gest blînd i
întreb indiferent:
De ce vre i s v înso esc?
 Centrala noastr atomic necesit mici
reglaje. El va veni cu dumneavoastr i ar cu
degetul direct c tre Magnifico, ai c rui ochi c prui
se f cur cît cepele de spaim .
Ce-are el de-a face cu centrala? întreb furios
Toran.
pitanul îi arunc o privire glacial :
Sînt informat în leg tur cu activit i
piratere ti desf urate în aceast zon .
Semnalmentele unuia dintre pira ii cunoscu i
seam întrucîtva cu ale acestui om. Va fi doar o
formalitate legat de identificare.
Toran ezit o clip , îns ase oameni i ase
arme îl convinser s se potoleasc . Se duse la
dulap pentru a lua costumele.
O or mai tîrziu, se ridic în picioare în
pîntecele navei filiene i r cni:
Nu constat absolut nimic în neregul la
motoare. Barele colectoare sînt corect montate,
tuburile L asigur o alimentare continu i analiza
de reac ie este conform c ii tehnice. Cine
spunde de acest sector?
Eu, spuse calm mecanicul- ef.
Ei, scoate-m de aici...
Mecanicul îl conduse la etajul ofi erilor, dar în
mica anticamer nu se afla decît un sublocotenent
nep tor.
Unde-i ofi erul care a venit cu mine?
A tepta i, v rog, r spunse acesta.
Abia dup cincisprezece minute îl aduser i pe
Magnifico.
Ce i-au f cut? îl întreb Toran îngrijorat.
Nimic. Absolut nimic i Magnifico î i înt ri
spusele cl tinînd hot rît din cap.
Pl tir dou sute cincizeci de credite pentru
taxele legale pe Filia dintre care cincizeci de
credite pentru eliberare imediat .
 Nu merit m o escort ? întreb Bayta, rîzînd
mînze te. Nu primim obi nuitul ut dincolo de
frontier ?
Aceea n-a fost nav filian , r spunse Toran
sumbru, iar noi o s mai st m o vreme aici. Veni i
pu in încoace.
Se strînser în jurul lui.
A fost o nav a Funda iei, iar oamenii de la
bord erau ai Catîrului, spuse el, avînd fa a alb ca
varul.
Ebling se aplec s culeag de pe jos igara de
foi pe care-o sc pase din mîn :
Aici? Sîntem la treizeci de mii de parseci
dep rtare de Funda ie. ,
Ce i-ar fi putut împiedica s fac acela i voiaj
ca i noi? Pentru numele Galaxiei, Ebling, crezi c
nu-s în stare s deosebesc navele? Le-am v zut
motoarele i mi-a fost de ajuns. Î i spun sigur c
era un motor produs pe Funda ie, montat pe-o
nav a Funda iei.
i cum de-au ajuns pîn aici? întreb Bayta,
apelînd la logic . Care sînt ansele aleatorii ale
întîlnirii în spa iu a dou nave date?
Ce-are asta de-a fajce cu ce ni s-a întîmplat?
întreb infierbîntat Toran. Totul ne demonstreaz
am fost urm ri i.
Urm ri i? îl imit Bayta. Prin hiperspa iu?
Ebling Mis interveni f vlag :
Se poate, dac ai o nav bun i un pilot
nemaipomenit. Dar posibilitatea asta m las
rece.
Nu mi-am ters urmele, insist Toran. Am
zburat în linie dreapt ca s cî tig viteza de salt.
Pîn i un orb ar fi putut calcula ruta noastr .
Ei, pe naiba! strig Bayta. Cu salturile
ciudate pe care le-ai f cut, observarea direc iei
ini iale nu a însemnat absolut nimic. Nu o dat
am ie it din salt îndreptîndu-ne în direc ie opus .
Ne pierdem vremea, izbucni Toran, care
încerc totu i s se st pîneasc strîngînd din
din i. E o nav a Funda iei, supus Catîrului. Ne-
au oprit, ne-au perchezi ionat i l-au luat tocmai
pe Magnifico ca ostatic, pentru a v închide gura
dac a i fi b nuit ceva. Acum o s -i atac i o s -i
fac praf i pulbere.
Stai lini tit, spuse Ebling Mis, apucîndu-l de
bra . Ai de gînd s ne autodistrugem pentru o
nav pe care o consideri inamic ? Gînde te-te,
omule. Î i închipui c blestema ii tia ne-ar fi
urm rit pe o rut aproape imposibil , de-a lungul
a jum tate din Galaxie, doar ca s ne priveasc i
apoi ne lase în pace?
Înc îi mai intereseaz unde vrem s mergem.
Atunci de ce ne-au oprit i s-au dat de gol?
Ne po i explica asta?
O s fac ce mi-am pus în minte. D -mi
drumul, Ebling, altfel te lovesc.
Magnifico se aplec înainte de pe speteaza
scaunului pe care st tea coco at. N rile îi
frem tau de emo ie:
V implor s m ierta i c v întrerup, dar
pu ina mea minte a fost str fulgerat de un gînd
ciudat.
Bayta anticip gestul de lehamite pe care voi s -
l fac Toran, i-l lu repede de bra .
Hai, vorbe te Magnifico. Te vom asculta cu
bdare.
Cît am stat eu pe nav , zise el, mintea mea,
a pu in cît este, a fost uimit i ame it de
teama ce m cuprinsese. E-adev rat c am uitat
aproape tot ce mi s-a întîmplat acolo. Mul i
oameni s-au tot holbat la mine i au vorbit într-o
limb pe care n-am priceput-o. Dar spre sfîr it
a cum cîte-o raz de soare str punge uneori
norii am avut deodat o iluminare: un chip pe
care-l cuno team. Doar o clip , o clipit l-am
zut i, cu toate acestea, imaginea lui str luce te
în mintea mea tot mai puternic i mai clar.
Cine era? f cu Toran.
C pitanul acela care a fost cu voi demult,
demult, atunci cînd m-a i salvat din sclavie.
Dac Magnifico avusese inten ia de a crea
senza ie, zîmbetul încîntat care-i inund fa a
rturisi clar c i realizase cu succes planul.
C pitan... Han... Pritcher? întreb Mis cu
hot rîre. E ti sigur de asta? Absolut sigur?
Sire, jur i- i duse mîna slab i ciol noas
în dreptul inimii , a sus ine adev rul acesta
chiar i în fa a Catîrului, cu toat for a pe care ar
avea-o ca s m împiedice s -l spun.
Atunci ce se întîmpl ? spuse Bayta uimit la
culme.
sc riciul se întoarse spre ea, dornic s
explice:
Doamna mea, am eu o teorie. Mi-a venit a a,
dintr-o dat , de-a gata, de parc Spiritul Galactic
mi-ar fi optit-o la ureche. (Spuse acestea ridicînd
or glasul ca s -l acopere pe-al lui Toran care
voia s -l contrazic .) Doamna mea, continu el,
adresîndu-se exclusiv Baytei, dac acest c pitan
ar fi sc pat, ca i noi, pe o nav , dac i el, ca i
noi, ar întreprinde o c torie într-un scop pe
care-l cunoa te numai el, atunci, descoperindu-
ne, ne-ar suspecta c -l urm rim i c încerc m
-i afl m inten iile, a a cum noi îl suspect m pe
el din acelea i motive. De ce s ne mai minun m
joac o astfel de comedie pentru a intra pe nava
noastr ?
Atunci de ce ne-a dus pe nava lui? întreb
Toran. Asta nu se potrive te.
Ba da, se potrive te, vocifera m sc riciul, cu
o inspira ie subit . A trimis un ofi er care nu ne
cunoa te, dar care ne-a descris cînd a vorbit la
microfon. C pitanul a fost mirat de asem narea
descrierii am rîtei mele persoane, pentru c
adev rul e c nu se g se te vreunul în toat
Galaxia care s aduc cît de cît cu mine. A fost
dovada de identificare pentru voi.
Nu fi înc înat, Torie. Asta chiar explic
situa ia, spuse Bayta încet.
S-ar putea, aprob Mis.
Toran p rea neajutorat în fa a unui front unit i
ceva în explica ia curg toare a m sc riciului îl
deranjase. Ceva nu era în regul . Cu toate
acestea, fiind prins pe picior gre it, furia i se mai
potoli, împotriva voin ei sale.
Pentru o clip , opti el, am crezut c am fi
putut distruge una dintre navele Catîrului.
Ochii îi erau îndurera i de pierderea Havenului.
Ceilal i îl în eleser .

22
O moarte pe Neotrantor

NEOTRANTOR.,. Mica planet Delicass, numit

astfel dup ce se produsese Marea Devastare,
fusese vreme de aproape un secol locul de
re edin al ultimei dinastii a Primului Imperiu. Era
o lume tears i un Imperiu f str lucire, iar
existen a sa prezint importan doar din punct de
vedere legal. Sub conducerea primei dinastii
neotrantoriene...
ENCICLOPEDIA
GALACTICA

NEOTRANTOR îi era numele! Noul Trantor! Dar,

dup ce-l pronun ai, epuizai dintr-o dat orice
asem ri între noul Trantor i m re ul original.
La doi parseci distan , soarele Vechiului Trantor
înc mai str lucea, iar Capitala Imperial a
Galaxiei înc mai br zda spa iul în rotirea t cut
i etern pe orbita sa.
Vechiul Trantor era înc locuit i avea o
popula ie nu mai mare ele o sut de milioane,
probabil, în timp ce cu cincizeci de ani mai
devreme forfoteau acolo patruzeci de miliarde.
Uria a lume de metal era o ruin cumplit .
Temeliile ame itor de înalte ale multiturnurilor
ce porneau din re eaua unic de metal erau acum
rupte i goale purtînd înc g urile provocate de
explozii i de focul distrug tor , cioburi din
Marea Devastare ce avusese loc cu patruzeci de
ani în urm .
Era ciudat c o lume care fusese centrul
Galaxiei vreme de dou mii de ani, care dominase
asupra unui spa iu f limite i fusese c min
pentru legiuitori i domnitori, ale c ror capricii
ceau s tremure lumi aflate la sute de parseci
distan , putea muri într-o singur lun . Era
ciudat c o lume care r sese neclintit de-a
lungul mareelor cuceritoare i retragerilor, vreme
de un mileniu, o lume care r sese neatins de
zboaiele civile i de revolu iile de palat ale unui
alt mileniu, s piar în cele din urm . Era ciudat
ca Gloria Galaxiei s devin un cadavru în
descompunere.
Patetic!
Pentru c aveau s mai treac alte i alte secole
pîn cînd realiz rile m re e a cincizeci de genera ii
decad într-atît încît s nu mai poat fi folosite.
Numai nevolnicia oamenilor le f cea inutile acum.
Dup ce miliarde de oameni muriser ,
milioanele de oameni r ma i sfîrtecaser baza
str lucitoare de metal a planetei i descoperiser
solul care nu sim ise atingerea razelor solare de
mai bine de o mie de ani.
Înconjura i de perfec iunile mecanice, rodul
eforturilor umane, împresura i de minun iile
industriale ale omenirii eliberate de tirania
mediului, oamenii se întorseser la p mînt. Pe
uria ele autostr zi cre teau acum grîul i
porumbul, iar în umbra turnurilor înalte p teau
acum oile.
Dar Neotrantor exista o planet obscur ca
un sat, înecat în umbra puternicului Trantor,
pîn cînd o familie regal sc pat ca prin minune
din calea pîrjolului Marii Devast ri î i g sise aici
ultimul refugiu i rezistase cu greu valului
distrug tor al rebeliunii. Domnise acolo într-o
str lucire fantomatic peste o r în
descompunere a Imperiului.
Dou zeci de Lumi Agricole însemnau un
Imperiu Galactic!
Dagobert al IX-lea, st pînitor a dou zeci de lumi
de nobili refractari i rani moroc no i, era
împ ratul Galaxiei, St pîn al Universului!
Dagobert al IX-lea avusese dou zeci i cinci de
ani în ziua însîngerat în care sosise pe
Neotrantor, împreun cu tat l s u. Înc îi erau vii
în memorie gloria i puterea Imperiului. Dar fiul
u, care avea s devin cîndva Dagobert al X-lea,
a v zut lumina zilei pe Neotrantor.
Nu cuno tea decît dou zeci de Lumi.
Automobilul aerian decapotabil al lui Jord
Commason era cel mai frumos vehicul de acest fel
din întregul Neotrantor. i asta nu pentru c el
era cel mai bogat latifundiar de pe Neotrantor, ci
din multe alte motive. De pild , în tinere e, fusese
tovar ul nedesp it i geniul r u al unui tîn r
prin -mo tenitor, prizonier în strînsoarea
dominatoare a unui împ rat în puterea vîrstei.
Acum devenise tovar ul nedesp it, i tot geniu
al r ului, al unui prin -mo tenitor în puterea
vîrstei care detesta i domina un împ rat b trîn..
Prin urmare, Jord Commason, în automobilul
u aerian, acoperit cu un strat de sidef i
ornamentat cu aur i lumetron, care n-avea nevoie
de blazon pentru a se ti cui apar inea, contempla
mînturile, milele întregi de grîu unduitor,
uria ele batoze i combine toate fiind
proprietatea sa , i se gîndea prudent la
propriile-i probleme.
Al turi de el, oferul cocîrjat i ofilit conducea
atent printre curen ii înal i de aer i zîmbea.
Jord Commason vorbi vîntului, aerului i
cerului:
Î i aminte ti ce i-am spus, Inchney?
rul rar i br zdat de uvi e albe al lui Inchney
flutura u or în vînt. Zîmbetul de pe fa l sa s i
se vad lipsa cîtorva din i, iar cutele verticale de
pe obraji i se adîncir , sporind impresia c ar avea
tot timpul de ascuns vreun secret. uier printre
din i:
Da, sire, i m-am tot gîndit,
i la ce concluzie ai ajuns, Inchney? întreb
Jord cu un aer ce tr da ner bdarea.
Inchney î i aminti c fusese i el un lord tîn r i
atr tor pe Vechiul Trantor i c acum, pe
Neotrantor, era o relicv de nerecunoscut, care
tr ia prin m rinimia Nobilului Jord Commason,
ruia trebuia s -i r spl teasc bun tatea
oferindu-i sfaturi subtile la cerere. Oft discret i
opti din nou:
E recomandabil s -i primi i pe vizitatorii de
pe Funda ie, sire. Mai ales c au sosit doar cu o
nav pe care nu se afl decît un b rbat capabil s
lupte. Cît de bineveni i sînt?
 Bineveni i? f cu Commason întunecat. Se
zice despre oamenii de pe Funda ie c ar fi
magicieni, deci puternici.
Uf, murmur Inchney, pîcla i distan a
ascund adev rul. Funda ia nu-i decît o lume
obi nuit , iar cet enii ei nimic altceva decît
oameni. Dac folose ti dezintegratorul împotriva
lor îi po i ucide. (Inchney men inu vehiculul pe
cursul stabilit. Undeva, dedesubt, un rîu se
unduia scînteietor.) N-a i auzit zvonurile despre
omul care tulbur lumile Periferiei? opti el.
Ce tii despre asta? întreb Commason, subit
nuitor.
De ast dat , zîmbetul disp ru de pe chipul
oferului:
Nimic, sire. Nu era decît o întrebare neroad .
Nobilul nu ezit prea mult i spuse f
menajamente:
Nimic din ce întrebi nu arat nerozie, iar
modul în care ajungi s cuno ti multe lucruri i-ar
putea aduce pieirea într-o bun zi. Dar, fie! Acelui
om i se spune Catîrul i, cu cîteva luni în urm ,
un supus de-al s u a fost pe-aici cu... cu diverse
treburi. Acum a tept pe un altul... ca s ajungem
la o în elegere.
i ace ti nou-sosi i? Probabil c nu sînt cei pe
care-i a tepta i!
Nu poart însemnele pe care trebuia s le
recunosc.
S-a anun at c Funda ia a fost capturat ...
Nu-mi amintesc s i fi spus eu a a ceva,
A a s-a raportat, continu Inchney indiferent.
Dac e adev rat, atunci ace tia ar putea fi
refugia i i ar fi bine s -i re ine i pentru omul
Catîrului, ca s -i da i o dovad de prietenie i
cinste.
Da? întreb Commason nehot rît.
 Da, sire, întrucît se tie c prietenul unui
cuceritor nu e decît ultima lui victim , aceast
ac iune ar reprezenta doar o m sur justificat de
autoprotec ie. Înc mai exist Sonde Psihice, iar
noi avem la îndemîn patru creiere de pe
Funda ie. Am putea afla multe lucruri folositoare
despre Funda ie, i chiar despre Catîr. i apoi ar fi
o treab de nimic s cî tiga i prietenia Catîrului.
În lini tea în imilor, mintea lui Commason
reveni la gîndurile dintîi:
Dar dac Funda ia nu s-a pr bu it?! Dac
toate rapoartele acelea nu sînt decît minciuni?
Prezicerile ar tau c Funda ia nu poate fi înfrînt .
Vremea prezic torilor a trecut demult, sire.
i, totu i, dac nu s-a pr bu it, Inchney? Ia
gînde te-te. E adev rat, Catîrul mi-a f cut unele
promisiuni... Mersese prea departe cu gîndul i
ezit speriat: Asta este, s-a l udat i gata. Laudele
nu sînt decît vorbe în vînt, dar faptele sînt fapte.
Inchney rîse pe înfundate:
Într-adev r, faptele sînt fapte pîn nu te
lovesc direct. Dar cu greu s-ar putea g si o
amenin are mai îndep rtat decît o Funda ie
ezat la cel lalt cap t al Galaxiei.
i mai este i prin ul, murmur Commason,
mai mult pentru sine,
i el poart tratative cu Catîrul, sire?
Commason nu reu i s p streze secretul
privind schimb rile din ultima vreme:
Nu a a ca mine. Dar devine pe zi ce trece tot
mai nest pînit i mai greu de controlat. Parc a
intrat un demon în el. Dac -i voi re ine pe ace ti
oameni i el va voi s -i foloseasc spre propriu-i
profit pentru c nu e lipsit de o anume ascu ime
de minte , eu nu sînt înc preg tit s -l înfrunt.
Se încrunt dezgustat.
I-am v zut ieri în treac t pe str inii aceia,
zise oferul, aparent f nici o leg tur . Printre ei
se afl i o femeie ciudat , brunet . P te cu
dezinvoltura unui b rbat i chipul ei uimitor de
palid contrasteaz cu str lucirea întunecat a
rului. (Sim ind o nuan de c ldur în oapta
gutural a vocii seci, Commason se întoarse
surprins c tre el.) Inchney continu : Socot c
prin ul î i va folosi ascu imea min ii pentru a
ajunge la un compromis rezonabil pentru ambele
i. A i avea de cî tigat dac îi l sa i lui fata...
Chipul lui Commason se lumin dintr-o dat :
Ce idee! Mi-a venit o idee! Inchney, întoarce!
i, dac totul va merge bine, vom mai discuta în
leg tur cu libertatea ta.
Commason g si c era aproape de domeniul
supersti iei faptul c pe biroul s u îl a tepta o
Capsul Personal . Sosise pe o lungime de und
cunoscut doar cîtorva oameni. Commason zîmbi
satisf cut. Omul Catîrului era în drum spre el, iar
Funda ia se pr bu ise cu adev rat.

Visele Baytei în leg tur cu Palatul Imperial se

risipir în fa a realit ii i în sinea ei avu un
sentiment nel murit de dezam gire. Camera în
care se afla era mic , aproape s cioas , iar
Palatul nici pe departe nu egala re edin a
primarului de pe Funda ie, iar în ceea ce-l privea
pe Dagobert al IX-lea„.
Bayta avea p reri exacte despre modul în care
trebuia s arate un împ rat. Nu ca un bunicu
binevoitor slab, albit i ters, sau care s
serveasc ce tile de ceai cu mîna lui, vizibil
îngrijorat în leg tur cu confortul oaspe ilor s i.
Dar a a era.
Dagobert al IX-lea chicoti în timp ce turna
ceaiul în cana pe care o inea cu mîn sigur :
 Un moment în care s nu am nevoie de
ceremonial i curteni e o mare pl cere pentru
mine, draga mea. De mult vreme n-am mai avut
prilejul de a primi cum se cuvine vizitatori din
provinciile mele exterioare. Acum, c-am mai
îmb trînit, fiul meu se ocup de toate am nuntele
astea, plicticoase uneori. Nu l-ai întîlnit pe fiul
meu? E un b iat deosebit, dar cam înd tnic.
a e tineretul. Vrei cumva o capsul cu arom ?...
Nu?
Toran încerc s -l întrerup :
Maiestatea voastr ...
Da?
Maiestatea voastr , n-a fost în inten ia
noastr s v deranj m...
Nici vorb , nu m deranja i deloc. Ast -sear
va avea loc recep ia, dar pîn atunci avem toat
libertatea. De unde spunea i c sînte i? De mult
n-am mai avut o recep ie oficial . Veni i din
Provincia Anacreon?
De pe Funda ie, Maiestatea voastr Imperial !
A, da, Funda ia! Acum îmi amintesc. E în
Provincia Anacreon. N-am fost niciodat acolo,
ci doctorul mi-a interzis s întreprind c torii
lungi i obositoare. Dar nu-mi amintesc de
rapoarte recente din partea viceregelui de pe
Anacreon. Care e situa ia la voi? încheie el curios,
Sire, bîigui Toran, nu avem motive s ne
plîngem.
E pl cut s aud asta. Voi transmite felicit ri
viceregelui meu.
Toran privi neajutorat c tre Ebling Mis care
începu s vorbeasc cu voce tare:
Sire, ni s-a spus c vom avea nevoie de
permisiunea dumneavoastr pentru a vizita
Biblioteca Universit ii Imperiale de pe Trantor.
Trantor? întreb împ ratul mirat. Trantor?
Apoi o umbr de durere nel murit i se a ternu pe
chipul slab: Trantor? opti el. Acum îmi amintesc.
Inten ionez s m întorc acolo cu un puhoi de
nave. Ve i veni cu mine. Împreun , îl vom zdrobi
pe rebel, pe Gilmer. Împreun , vom restaura
Imperiul! Î i îndrept spatele coco at i vocea îi
deveni mai puternic . O clip privi hot rît, apoi
clipi i spuse domol: Dar Gilmer e mort. Acum
parc -mi amintesc. Da, da. Gilmer e mort! Trantor
a murit... Pentru o clip , mi s-a p rut... De unde
spune i c veni i?
Magnifico îi opti Baytei:
E chiar împ rat? Eu credeam c împ ra ii
sînt mai m re i i mai în elep i decît oamenii de
rînd.
Bayta îi f cu semn s tac i zise:
Dac Maiestatea voastr Imperial ar semna
un ordin care s ne permit s mergem pe
Trantor, ar face un mare serviciu cauzei noastre
comune.
Pe Trantor?
Împ ratul era cu mintea tulburat , neputînd
în elege nimic.
Sire, Viceregele din Anacreon, în numele
ruia vorbim, v transmite c Gilmer este înc în
via ...
În via ? Tr ie te? bubui vocea lui Dagobert.
Unde? Ne vom r zboi!
Maiestatea voastr Imperial , lucrul acesta
nu trebuie dezv luit deocamdat . Nu se tie sigur
unde se afl Gilmer. Viceregele ne-a trimis pe noi
v în tiin m, dar numai pe Trantor am putea
-i g sim bîrlogul. Odat descoperit...
Da, da... Trebuie descoperit... B trînul
împ rat se b ni pîn la perete i atinse
fotocelula minuscul cu un deget tremur tor.
Dup ce a tept s se întîmple ceva, bolborosi:
Servitorii mei nu vor s vin . Nu-i mai pot a tepta.
Mîzg li ceva pe o foaie de hîrtie i încheie cu o
semn tur în care litera D era bogat ornamentat .
Apoi zise: Gilmer va afla ce înseamn puterea
împ ratului s u. De unde spunea i c sînte i?
Anacreon? Care e situa ia pe-acolo? Numele
împ ratului este cinstit cum se cuvine?
Bayta lu hîrtia dintre degetele lui nevolnice:
Maiestatea voastr Imperial este iubit ele
popor. Iar dragostea voastr pentru popor este
binecunoscut .
Va trebui s vizitez acest popor bun al
Anacreonului, dar doctorul spune... Nu-mi
amintesc exact ce spune, dar... Ridic privirea
care dintr-o dat deveni foarte p trunz toare:
Zicea i ceva de Gilmer?
Nu, Maiestatea voastr Imperial .
Nu va mai cî tiga teren. Merge i înapoi i
spune i poporului vostru c Trantor va rezista!
Tat l meu conduce flota acum i viermele acela
rebel de Gilmer va fi cuprins de frigul spa iului
împreun cu sus in torii lui. Se împletici pîn la
fotoliu i privirea îi redeveni absenta Ce spuneam?
Toran se ridic i f cu o plec ciune adînc :
Maiestatea voastr Imperial a fost prea bun
cu noi, dar timpul acordat pentru audien s-a
terminat.
Pentru o clip , Dagobert al IX-lea ar ca un
împ rat adev rat, se ridic i r mase cu spatele
drept, în timp ce vizitatorii s i se retraser , unul
cîte unul, cu spatele c tre u ...
...unde dou zeci de oameni înarma i îi
înconjurar .
O arm fulger scurt...

Bayta î i recap cu greu cuno tin a. Î i

reaminti limpede de b trînul care se autointitula
împ rat i de ceilal i oameni care a teptaser
afar . Amor eala pe care o sim ea în încheieturile
degetelor însemna c suportase ocul unei arme
paralizante.
mase cu ochii închi i i ascult cu aten ie
vocile din jurul ei.
Erau dou . Una, calm i precaut , care
ascundea iretenie sub masca slug rniciei.
Cealalt , r gu it , care izbucnea cînd i cînd în
accese de sup rare. Baytei nu-i pl cu nici una
dintre ele.
Vocea gutural o acoperea pe cealalt . Bayta
prinse ultimele vorbe:
Nebunul acela b trîn o s tr iasc o ve nicie.
Asta m doboar . M irit . Commason, am s-o
fac. i eu îmb trînesc.
În imea voastr , s vedem mai întîi la ce ne
folosesc oamenii ace tia. S-ar putea întîmpla s
sim o alt surs de putere decît ne ofer tat l
dumneavoastr .
Vocea r gu it se pierdu într-o oapt
bolborosit . Bayta reu i s aud doar cuvîntul
"fata'', cînd vocea cealalt , slugarnic ,
ut cioas , continu pe un ton amical, dar
dominator:
Dagobert, tu nu îmb trîne ti. Mint cei care
spun c nu e ti tîn r ca la dou zeci de ani.
Bayta sim i c -i înghea sîngele în vine cînd îi
auzi pe amîndoi izbucnind în rîs. Dagobert...
în imea voastr ... B trînul împ rat vorbise de
un fiu înd tnic ; în elesul ascuns al oaptelor de
acum o însp imînt . Nu- i închipuia c se mai pot
întîmpla astfel de lucruri...
Deodat , vocea lui Toran izbucni într-un puhoi
de blesteme.
Deschise ochii i r sufl u urat cînd îl v zu pe
Toran aplecat deasupra ei. Toran spuse furios:
Împ ratul nu va l sa nepedepsit un
asemenea act banditesc. Elibera i-ne!
Abia acum Bayta î i d du seama c
încheieturile mîinilor i picioarelor îi erau fixate de
perete i de podea cu ajutorul unui puternic cîmp
de atrac ie.
Cel cu voce gutural se apropie de Toran.
Pleoapele îi erau vine ii i umflate, iar peste p rul
rar purta o p rie uguiat cu o pan ciudat .
Avea un pîntec mare, acoperit cu un pieptar tivit
cu fir argintiu. Pufni dispre uitor i amuzat:
Împ ratul? S rmanul nebun?
Am permis din partea lui. Nici unul dintre
supu i nu are dreptul s ne lipseasc de libertate.
Dar eu nu sînt supusul nim nui, gunoi
spa ial! Sînt regent i prin -mo tenitor, i va
trebui s mi te adresezi ca atare. Cît îl prive te pe
nevolnicul meu tat , se mai distreaz i el primind
vizitatori din cînd în cînd. Iar noi îi facem pe plac.
Asta-i gîdil orgoliul i-l am ge te c ar fi împ rat.
Dar în rest, nu înseamn absolut nimic.
Apoi se opri în fa a Baytei care-l privi cu
dispre . Cînd se d du mai aproape, ea îi sim i
respira ia ce mirosea puternic a ment :
Are ochi frumo i, Commason, ba chiar e mai
atr toare cînd îi ine deschi i. Va fi un desert
exotic pentru cel care a gustat din toate pl cerile,
ce zici?
Toran se zb tu zadarnic s se elibereze, dar
prin ul-mo tenitor îi ignor chinurile i Bayta
sim i c înghea . Ebling Mis nu- i venise înc în
fire i capul i se b ng nea neputincios pe piept.
Bayta observ îns surprins c ochii lui
Magnifico erau deschi i i vioi, de parc ar fi fost
treaz de cînd lumea. Magnifico î i roti încet ochii
mari i c prui, privind-o pe Bayta. apoi scînci i
cl tin din cap c tre prin ul-mo tenitor:
Omul acela mi-a luat Vizi-Sonorul.
Prin ul-mo tenitor se întoarse brusc spre cel
care vorbise:
E al t u, monstrule? Instrumentul i se
balansa pe um r, legat cu o curea verde, dar
Bayta nu-l observase.
i trecu degetele peste clape, încerc s scoat
car un sunet, dar zadarnic:
tii s cîn i, monstrule?
Magnifico d du afirmativ din cap.
Toran îi spuse deodat :
Ai cotrob it printr-o nav a Funda iei. Dac
împ ratul nu ne va r zbuna, atunci Funda ia o va
face cu siguran .
Cel lalt, Commason, îi r spunse:
Care Funda ie? Ori Catîrul nu mai e Catîr?
Nimeni nu-i r spunse. Prin ul-mo tenitor rînji,
ar tîndu- i din ii mari i inegali. Întrerupse
cîmpul de atrac ie din jurul m sc riciului, îl ridic
brutal în picioare i-i arunc Vizi-Sonorul în
bra e.
Cînt -ne, monstrule! spuse prin ul. Cînt -ne
o serenad de dragoste pentru aceast doamn .
Spune-i c închisoarea tat lui meu nu seam
cu un palat, dar c eu pot s-o duc într-unul unde
va putea s înoate în ap de trandafiri i s afle ce
înseamn iubirea unui prin . Cînt despre
dragostea unui prin , monstrule!
Se rezem de o mas de marmur i- i leg
alene un picior, în timp ce, cu ochii zîmbitori i
i, o m sur pe Bayta care-l privi cu o ur
st pînit . Bra ele i picioarele lui Toran se zb tur
în strînsoarea cîmpului, într-un efort care-i
îmbroboni fruntea de sudoare. Ebling Mis tres ri
i gemu.
Magnifico reu i s îngaime gîfîit:
 Mi-s degetele în epenite i neputincioase...
Cînt , monstrule! url prin ul. F cu un gest
tre Commason s sting lumina i, în întuneric,
i încruci a bra ele i a tept .
Magnifico î i trecu degetele în salturi juc e
peste instrumentul cu o sumedenie de clape, i un
curcubeu fluid de lumin travers înc perea.
sun o not joas i slab , pîlpîitoare i parc
înl crimat . Nota crescu în în ime devenind un
hohot trist de rîs, iar în fundal se auzi un dang t
surd de clopote.
Întunericul p rea s fie tot mai dens. Muzica
ajunse la urechile Baytei de parc ar fi trecut prin
faldurile groase ale unei perdele invizibile. O
lumin str lucitoare i rece ajunse pîn la ea, de
parc o singur lumînare pîlpîia în str fundurile
unei fîntini.
s i dea seama, î i concentr privirea.
Lumina c str lucire i muzica deveni brusc
ut cioas , plin de sunete de al muri înflorind
într-un crescendo strident. Lumina pîlpîi scurt i
ritmic, într-o mi care rapid , împerechindu-se cu
ritmul îndr cit. În lumin se v zu zb tîndu-se
ceva cu solzi metalici i otr vitori. Un gol p ru s
se nasc , iar muzica se unduia i se zb tea odat
cu lumina.
Bayta se sfor , cuprins de o emo ie ciudat , i
reu i apoi s se concentreze i s se domoleasc .
i reaminti brusc de Bolta Timpului i de ultimele
zile petrecute pe Haven. O pînz ca de p ianjen,
oribil , înv luia i se lipea de toate, r spîndind
groaz i disperare. Se chirci, sim indu-se ap sat
de acela i sentiment.
Muzica o strivea, în c derea ei, cu un rîs oribil,
i teroarea ce se zvîrcolea, izvorînd parc din acel
mic cerc de lumin pe care-l vezi atunci cînd
prive ti printr-un ochean întors, disp ru. Bayta
întoarse capul i încerc s nu mai priveasc într-
acolo. Fruntea îi era umed i rece.
Muzica pieri. Trebuie s fi durat cincisprezece
minute i, în sfîr it, Bayta se sim i cuprins de un
val de pl cere. Lumina se aprinse, str lucind
orbitor, iar fa a lui Magnifico era aproape de a ei,
transpirat , cu ochii transfigura i i s lbatici,
lugubri.
Doamna mea, cum te sim i? gîfîi el.
Destul de bine, reu i ea s opteasc , dar de
ce ai cîntat astfel?
Abia acum realiz prezen a celorlal i din
înc pere. Toran i Mis atîrnau iner i, lipi i de
perete, dar privirea Baytei trecu peste ei. Prin ul
cea nemi cat, într-o pozi ie ciudat , la picioarele
mesei.
Commason, cu gura deschis din care îi
curgeau bale, gemea din greu i atunci cînd
Magnifico f cu un pas c tre el, se chirci, urlînd
strident i isteric.
Magnifico se întoarse i, f cînd un salt, îi
eliber pe ceilal i.
Toran se repezi i-l în fac pe latifundiar:
Tu vii cu noi. Vom avea nevoie de tine ca s
fim siguri c putem ajunge pe nava.

Dou ore mai tîrziu, în buc ria navei, Bayta le

servi o pl cint aburind de cas i Magnifico
rb tori reîntoarcerea în spa iu, atacînd desertul
i ignorînd cu superioritate orice maniere
elegante.
E bun , Magnifico?
Mmm!
Magnifico!
Da, doamna mea?
Ce ai cîntat?
 sc riciul se chirci.
Eu... prefer s nu spun. Am înv at cîndva
compozi ia i am aflat c Vizi-Sonorul poate afecta
profund sistemul nervos. A fost ceva r u, desigur,
dar nu f cut pentru nevinov ia ta, doamna mea.
Ei, las asta, Magnifico. Nu sînt chiar atît de
nevinovat . Las lingu eala. Am v zut i eu ceva
din ce-au v zut ei?
Sper c nu. Am cîntat numai pentru ei. Dac
ai v zut, atunci n-ai surprins decît contururile, i
pe acelea de foarte departe.
Da, i mi-a fost de ajuns. tii c l-ai f cut pe
prin s i piard cuno tin a?
Magnifico vorbi sumbru, me terind a bucat de
pl cint :
L-am ucis, doamna mea.
Ce-ai spus? f cu ea i sim i un nod dureros
în gît.
Era mort cînd m-am oprit din cîntat, altfel a
fi continuat. Nu-mi p sa de Commason. El nu
putea decît s ne tortureze sau s ne ucid . Dar
acest prin , doamna mea, te privea nelegiuit i...
se înec într-un amestec de indignare i sfial .
Bayta se sim i invadat de gînduri ciudate, dar
i le z zui hot rit .
Magnifico, ai un suflet galant.
Vai, doamna mea. L nasul în farfurie, dar
nu începu sa m nînce.

Ebling Mis privi prin hublou. Trantor era

aproape, cu str lucirea lui metalic orbitoare.
Toran privi i el.
Am venit degeaba, Ebling, spuse cu
am ciune. Omul Catîrului a ajuns înaintea
noastr .
Ebling Mis se frec la ochi cu o mîn sl bit , iar
vocea îi era o bolboroseal f noim . Toran se
enerv :
Am spus c oamenii aceia tiau c Funda ia
s-a pr bu it. Am spus...
Ce?
Mis ridic ochii mirat, apoi puse mîna u or pe
încheietura mîinii lui Toran, uitînd despre ceea ce
discutaser pîn atunci.
Toran, eu... priveam c tre Trantor. tii... am
o senza ie bizar ... de cînd am sosit pe Neotrantor.
E ca un îndemn, o for care m împinge, m
îmbolde te, parc dinl untrul meu. Toran, voi
reu i; tiu c voi reu i. Lucrurile încep s mi se
limpezeasc în minte niciodat nu mi-au fost
atît de clare.
Toran îl privi mirat i ridic din umeri.
Cuvintele lui Mis nu reu eau s -i redea
încrederea. Mai f cu o încercare:
Mis?
Da?
N-ai v zut o nav coborînd pe Neotrantor
exact cînd noi ne ridicam?
s se gîndeasc , Mis r spunse:
Nu.
Eu am v zut-o. Poate a fost o n lucire, dar ar
fi putut tot atît de bine s fie nava filian .
Cea pe care era C pitanul Han Pritcher?
Cea cu nu se tie cine la bord. Asta-i p rerea
lui Magnifico. Ne-a urm rit pîn aici, Mis.
Ebling Mis nu spuse nimic,
S-a întîmplat ceva cu tine? întreb Toran
îngrijorat. Nu te sim i bine?
Ochii lui Mis erau gînditori, str lucitori i
stranii. Nu-i r spunse.
 23
Ruinele Trantorului

LOCALIZAREA unui obiectiv pe lumea uria a

Trantorului prezint o dificultate unic în Galaxie.
Nu exist continente sau oceane care s poat fi
observate de la o distan de o mie de mile. Nu
exist fluvii, lacuri i insule care s poat fi z rite
prin sp rtura dintre nori.
Lumea strîns într-o carapace metalic era sau,
mai exact, fusese un singur ora colosal i numai
vechiul Palat Imperial putea fi identificat cu
urin din spa iu. Bayta se roti în jurul lumii la
o în ime joas , accesibil i unui autovehicul
zbur tor, c utînd cu insisten .
Începur cu zonele polare, unde stratul de
ghea format pe turlele metalice era o dovad
sumbr a distrugerii sau func ionarii defectuoase
a instala iilor de condi ionare, i coborîr spre
sud. Din cînd în cînd, putur face încerc ri de
corelare între ceea ce vedeau i ceea ce le indicau
ile incomplete pe care le procuraser pe
Neotrantor.
Dar cînd z rir primele semne de verdea , era
limpede c nu se mai puteau în ela. Spa iul liber,
neacoperit de metal era de cincizeci de mile. Zona
de un verde neobi nuit se întindea pe sute de mile
trate, înconjurînd m re ia i gra ia vechilor
re edin e imperiale.
Bayta mase ca suspendat i se orient încet.
Nu se puteau ghida decît dup uria ele parapete
suspendate. Ni te s ge i lungi i drepte pe hart ;
panglici netede i lucitoare sub ei.
Ajunser la ceea ce harta indica drept
Universitate mai mult pe ghicite i dup zona mai
plat a ceea ce demult trebuia s fi fost un
cosmodrom aglomerat i nava coborî.
 Numai cînd ajunser în înv lm eala de
structuri metalice iluzia de str lucire i frumuse e
pe care o avuseser în aer se dizolv de parc nici
n-ar fi fost i imaginea le ap ru în realitatea ei:
metal r sucit si ars, resturi r mase în urma
Devast rii. Turlele înalte erau retezate, pere ii
netezi aveau g uri oribile cu margini r sucite i
ioase, i doar pentru o clip v zur o suprafa
de p mînt negru i arat probabil cîteva sute de
acri.
Lee Senter a tept coborîrea navei, care se
ez încet pe p mînt. Rasufl u urat v zînd nava
ciudat ce nu p rea s vin de pt Neotrantor.
Asemenea nave ca i afacerile necurate cu oameni
din spa iu puteau s însemne sfîr itul pu inelor
zile de pace i o întoarcere la vremurile grandioase
din vechime, de lupt i de moarte. Senter era
conduc torul Grupului; avea în grij c ile vechi
i citise despre vremurile de glorie. Nu voia ca ele
revin .
tept aproape zece minute pîn ce nava se
ez pe cîmpie, dar în acest timp multe lucruri i
se derular prin minte. Rev zu întîi prima ferm
mare a copil riei aceasta i se întip rise în
memorie mai ales din pricina num rului mare de
oameni de-acolo. Apoi, retr i exodul tinerelor
familii c tre noi p mînturi. Avea pe atunci zece
ani; era un copil ne tiutor i speriat.
Apoi, noile cl diri, marile pl ci de metal care
trebuiau desprinse i îndep rtate; solul dezgolit
care trebuia arat, împrosp tat i readus la via ;
cl dirile din vecin tate care trebuiau d rîmate i
nivelate, iar altele transformate în locuin e.
Grînele trebuiau s creasc i s fie recoltate,
prin eficien a mut a autoconducerii; sosirea pe
lume a noii genera ii de copii viguro i, n scu i
aproape de p mînt; ziua cea mare în care el fusese
ales conduc tor al Grupului i, pentru prima oar
de la împlinirea vîrstei de optsprezece ani, nu mai
trebuise s se b rbiereasc , l sînd s -i creasc
primele tuleie ale B rbii de Conduc tor.
Iar acum, Galaxia ar putea s vin nechemat
i s pun cap t efemerei idile a izol rii...
Nava î i g si locul. Privi t cut deschiderea
ecluzei. Ie ir patru oameni, precau i i gata s
riposteze. Erau trei b rba i unul b trîn, altul
tîn r i un altul slab i cu nasul mare io
femeie, p ind printre ei ca un egal. Î i lu mîna
de pe barba pe care i-o mîngîia i avans cî iva
pa i în întîmpinarea lor.
cu gestul universal care semnifica gîndurile
pa nice, inînd mîinile în fa , cu palmele b tucite
i în sprite de munc în sus.
Tîn rul îi imit gestul:
Venim cu gînd de pace.
Cuvintele îi erau ciudate, dar inteligibile, i fur
bine primite. Lee r spunse din adîncul inimii:
Pace s fie! Sînte i bineveni i i v ve i bucura
de ospitalitatea Grupului. V e foame? Ve i mînca.
e sete? Ve i bea.
spunsul veni calm:
Î i mul umim pentru bun tate i vom
transmite bunele ur ri ale Grupului vostru cînd
ne vom întoarce în lumea noastr .
În spatele lui, b rba ii Grupului zîmbir i, din
ad postul structurilor din jur, ap rur i femeile.
Cînd ajunser la locuin a sa, Lee scoase cutia
cu pere i de oglind , inut sub cheie într-o
ascunz toare, i oferi fiec ruia dintre oaspe i cîte
o igar lung de foi; le p strase pentru ocazii cu
totul deosebite. Ezit în fa a femeii, care se
ezase printre b rba i. Str inii admiteau asta,
poate le f cea chiar pl cere o asemenea sfidare.
Cu mi ri stîngace îi întinse cutia.
 Ea accept o igar zîmbind i aspir fumul
aromat cu cu o încîntare fireasc . Lee Senter era
scandalizat, dar î i st vili aceast emo ie
deplasat .
Conversa ia destul de rece dinainte de mas
atinse politicos i problema agriculturii pe
Trantor.
trînul întreb :
Dar unde-s uzinele hidroponice? C ci,
desigur, numai ele ar fi solu ia pentru o lame ca
Trantor.
Senter cl tin din cap, ov itor. Toat tiin a lui
se limita la subiectele pu in familiare ale c ilor
pe care le citise.
Agricultura artificial , cu substan e chimice,
vre i s spune i? Nu, nu pe Trantor. Industria
hidroponic nu se poate dezvolta în lipsa unei
civiliza ii industriale de pild , o mare industrie
chimic . La vreme de r zboi sau în cazul unor
dezastre naturale, cînd industria se pr bu te,
popula ia moare de foame, i nici nu pot fi
cultivate artificial toate alimentele. Unele î i pierd
valorile nutritive. Solul este înc foarte ieftin i
mult mai bun întotdeauna mai sigur.
Alimentele v sînt suficiente?
Suficiente, dar nu diversificate. Avem p ri
ou toare i produc tori de lapte pentru brînzeturi,
dar carnea r mîne în sarcina comer ului exterior.
Comer . (Tîn rul p ru dintr-o dat interesat.)
Deci face i nego . Dar ce exporta i?
Metal, veni pe dat r spunsul. Uita i-v i
dumneavoastr în jur: avem cantit i uria e, gata
prelucrate. Vin de pe Neotrantor cu navele,
demoleaz o zon indicat , f cînd s sporeasc
terenurile agricole, i ne las în schimb carne,
fructe conservate, concentrate alimentare, ma ini
agricole i a a mai departe. Î i iau metalul i
ambele p i au un profit.
Mîncar din bel ug pîine cu brînz i un ghiveci
de legume, care se dovedi absolut delicios.
Încheiar cu un desert de fructe congelate,
singurul fel de import din meniu, i se sim ir atît
de bine încît str inii devenir mai mult decît ni te
simpli oaspe i. Tîn rul scoase o hart a
Trantorului.
Lee Senter o studie cu calm, apoi spuse grav:
Terenurile Universit ii sînt o zon de care nu
ne atingem. Noi, fermierii, nu cultiv m grîne acolo.
Este una din relicvele trecutului, pe care am vrea
le p str m neatinse.
Sîntem în c utarea cunoa terii. Nu vom face
nici un r u. Nava noastr poate fi luat ostatic .
trînul f cuse cu febrilitate aceast ofert .
V pot conduce acolo, spuse Senter.
În noaptea acecn, str inii dormir , i, tot în
aceea i noapte, Lee Senter transmise un mesaj
tre Neotrantor.

24
Convertitul

CÎND TRECUR printre cl dirile aerisite de pe

Terenurile Universit ii, uitar de via a
Trantorului i a a nu prea agitat . Aici domnea
o t cere solemn i solitar . Str inii de pe
Funda ie nu tiau nimic despre zilele i nop ile de
iure nebun ale sîngeroasei Devast ri care
saser , totu i, Universitatea neatins . Nu tiau
nimic de perioada de dup pr bu irea puterii
imperiale, cînd studen ii, cu arme împrumutate i
cu temeritatea lor disperat , nepus vreodat la
încercare, formaser o armat de voluntari pentru
a ap ra altarul central al tiin ei Galaxiei. Nu
aveau de unde s tie despre R zboiul de apte
Zile i despre armisti iul care a l sat liber
Universitatea, în timp ce chiar Palatul Regal
suna de boc nitul bocancilor lui Gilmer, în
scurta perioad a domniei lui.
Oamenii de pe Funda ie, care se apropiau de
Bibliotec pentru întîia oar , în eleseser doar c ,
în tranzi ia de la o lume a distrugerii la una a
str daniei individuale, aceast zon era o t cut i
delicat pies dintr-un muzeu plin de m re ie.
Într-un fel, erau ni te intru i. T cerea studioas
rea s -i resping . Atmosfera academic p rea
mai vie uiasc i s protesteze iritat pentru c
era tulburat .
Biblioteca era o cl dire în el tor de m runt
care se l rgea enorm sub nivelul solului, devenind
un spa iu-mamut de lini te i visare. Ebling Mis
se opri o clip în fa a m iestrelor picturi murale
din sala de primire.
opti, pentru c în acest loc nu îndr zneai s
vorbe ti decît în oapt :
Cred c am trecut deja de camera
cataloagelor. M opresc aici. (Avea fruntea
transpirat , iar mîinile îi tremurau.) S nu fiu
deranjat, Toran. Ai vrea s -mi aduci de mîncare
jos?
Cum dore ti. Vom face tot ce putem ca s te
ajut m. Vrei s lucr m sub con...
Nu. Trebuie s fiu singur...
Crezi c vei reu i ceea ce i-ai pus în gînd?
Ebling Mis r spunse cu fermitate:
tiu c voi reu i!
Toran i Bayta ajunser mult mai aproape de
ideea de "a avea un menaj normal în doi" decît
reu iser vreodat în acel prim an al vie ii lor de
proasp t c tori i. Era un "menaj" cel pu in
ciudat. Locuiau înconjura i de grandoare, dar
duceau o via de o simplitate dezarmant .
Mîncarea o ob ineau în cea mai mare parte de la
ferma lui Lee Senter i o pl teau cu mici
instrumente atomice care se puteau g si pe nava
oric rui Negu tor.
Magnifico înv ase singur s se slujeasc de
proiectoare în sala de lectur a Bibliotecii; asculta
i vedea atîtea romane de aventuri i de dragoste
încît ajunsese s uite de mîncare i de somn, la fel
ca i Ebling Mis.
Ebling, cel pu in, se îngropase cu totul în
Bibliotec . Insistase s i se instaleze un hamac în
Sala de Bibliografie Psihologic . Sl bise, î i
pierduse culoarea, vigoarea în exprimare, iar
blestemele lui preferate fuseser date uit rii. Erau
momente cînd f cea eforturi disperate pentru a-i
recunoa te pe Toran i pe Bayta.
Se sim ea mai în largul lui cu Magnifico, acesta
aducîndu-i de mîncare i stînd adesea pentru a-l
urm ri, absorbit i fascinat, pe îmb trînitul
psiholog cum transcria ecua ii nesfîr ite, cum
compara referin ele bibliografice ale c ilor-film,
cum umbla neîncetat de colo-colo, f cînd eforturi
mentale supraomene ti s ating un scop pe care
el îl sim ea aproape.

Toran se apropie de Bayta în camera întunecat

i i se adres pe nea teptate:
Bayta!
Da? tres ri, parc vinovat , Bayta. Vrei s -mi
spui ceva, Torie?
Sigur c vreau. De ce stai acolo pe întuneric?
Te compor i anapoda de cînd am ajuns pe Trantor.
Ce-i cu tine?
Uf, Torie, termin , spuse ca plictisit .
 "Uf, Torie, termin ", o maimu ri el, iritat,
apoi îi vorbi cu blînde e: Ce i s-a întîmplat, Bay?
Te roade ceva.
Nu! N-am nimic, Torie. Dac o s mâ sîcîi tot
timpul, o s înnebunesc. M gîndesc.
La ce te gînde ti?
La nimic anume. De fapt, la Catîr, la Haven,
la Funda ie i la toate. La Ebling Mis, i dac va
si ceva în leg tur cu cea de-a Doua Funda ie,
i dac ne va fi de vreun folos, dac va descoperi
ceva pîn la urm , i la un milion de alte lucruri.
Acum e ti mul umit? Vocea îi tr da agita ia
untric .
Ar fi mai bine s nu te la i furat de gînduri.
Nu-i pl cut nici pentru tine i nici nu rezolvi
situa ia noastr .
Bayta se ridic în picioare i zîmbi ab tut :
Bine. Sînt fericit . Uite, zîmbesc i-s vesel !
Deodat se auzi strig tul agitat al lui Magnifico:
Doamna mea...
Ce s-a întîmplat? Intr ...
Bayta r mase f grai cînd, în cadrul u ii,
ap ru statura impun toare i chipul hot rît al
lui...
Pritcher! strig Toran.
C pitane! Cum de ne-ai g sit? exclam Bayta.
Han Pritcher p i în untru. Cu o voce limpede
i calm , lipsit de orice sentiment, spuse:
Acum am gradul de colonel, sub comanda
Catîrului.
Sub comanda... Catîrului! Vocea lui Toran se
stinse. Cei trei formau o scen impresionant .
Magnifico privea cu ochi mari i lacomi i se
strecur în spatele lui Toran. Nimeni nu-l b în
seam .
inîndu- i mîinile strîns împreunate ca s
st pîneasc tremurul lor, Bayta întreb :
 Ne arestezi? Chiar ai trecut de partea lor?
N-am venit s v arestez, r spunse colonelul
prompt. În instruc iunile pe care le-am primit nu
se f cea nici o referire la voi. Sînt liber i doresc s
mînem prieteni, dac sînte i de acord.
Chipul lui Toran era devastat de furia pe care
reu i s i-o st pîneasc :
Cum de ne-ai g sit? Erai pe nava filian , a a-
i? Ne-ai urm rit?
Pe fa a împietrit a lui Pritcher trecu o umbr
de reticen :
Eram pe nava filian ! În primul rînd, v-am
întîlnit... ei, bine... din întîmplare.
E o întîmplare practic imposibil din punct de
vedere matematic.
Ba nu. Mai degrab improbabil , a a c ceea
ce am afirmat r mîne valabil. În orice caz, a i
recunoscut fa de filieni de fapt, nici nu exist
o asemenea na iune c v îndrepta i spre
sectorul Trantor i, întrucît Catîrul are oamenii lui
pe Neotrantor, a fost u or s fac în a a fel încît
fi i re inu i acolo. Din nefericire, a i plecat
înainte de sosirea mea, dar nu cu mult înainte.
Am avut vreme s dau ordin fermelor de pe
Trantor s anun e sosirea voastr . Asta s-a f cut
i iat -m ! Pot s m a ez? Vin cu gînduri de
prietenie, crede i-m .
Se a ez . Toran r mase cu capul în p mînt i
gîndurile i se înv lm eau în minte. Bayta preg ti
absent ceaiul.
Apoi Toran ridic ochii i-l privi necru tor pe
Pritcher:
Ei, acum ce mai a tep i... Colonele? Ce
înseamn prietenia ta? Dac nu ne arestezi,
atunci ce faci cu noi? Sîntem în custodie?
Cheam i oamenii i d ordinele cuvenite.
Nu, Toran, spuse Pritcher r bd tor, cl tinind
din cap. Am venit din proprie ini iativ s v
conving de inutilitatea a ceea ce face i. Dac nu
reu esc, voi pleca. Asta-i tot.
Asta-i tot? Atunci vinde- i marfa; ine- i
discursul i du-te. Eu nu vreau ceai, Bayta.
Pritcher accept o cea , mul umind cu
gravitate. Privi spre Toran, neimpresionat de
ie irea lui, sorbi cu grij , apoi spuse:
Catîrul este un mutant. Nu poate fi înfrînt
datorit naturii muta iei...
De ce? Care e aceast muta ie? întreb Toran
zîmbind acru. Poate ne spui i nou .
Da, v spun. Faptul c -i cunoa te i secretul
nu-i va face nici un r u. Vede i... e capabil s
controleze echilibrul emo ional al fiin elor umane.
Pare un truc ieftin, dar e imbatabil.
Bayta îl întrerupse:
Echilibrul emo ional, zici? (Se încrunt .) N-ai
vrea s explici? Nu prea în eleg.
Vreau s spun c -i este foarte u or s -i
inspire unui general capabil un sentiment, s
zicem, de loialitate absolut fa de el i de
încredere ne rmurit în victoria lui. Ace ti
oameni nu-l pot tr da; nu dau înapoi, iar
controlul este permanent. Cei mai capabili
du mani ai s i îi devin cei mai credincio i
subordona i. Lordul r zboinic al Kalganului î i
pred planeta i devine viceregele lui pe Funda ie.
Iar tu, interveni Bayta cu am ciune în glas,
i tr dezi Cauza i devii trimisul Catîrului pe
Trantor. În eleg!
N-am terminat. Înzestrarea Catîrului poate
produce efecte contrare mai puternice. i
disperarea este o emo ie! În momentul crucial,
oamenii-cheie ai Funda iei, oamenii-cheie de pe
Haven i-au pierdut speran a. Lumile lor au c zut
mult zbatere.
 Vrei s spui, întreb încordat Bayta, c
sentimentul ce l-am avut în Bolta Timpului era
provocat de Catîr, care se juca cu emo iile i
sentimentele mele?
i cu ale mele. Cu ale tuturor. Cum era pe
Haven spre sfîr it? Î i aminte ti?
Bayta se întoarse s nu mai aud .
Dar Colonelul Pritcher continu cu convingere:
A a cum ob ine rezultate în cazul Lumilor, tot
a ob ine i în cazul indivizilor. Te po i lupta cu o
for care te face s te predai de bun -voie atunci
cînd dore te ea? Care face un servitor credincios
din oricine atunci cînd dore te ea?
De unde tii c acesta este adev rul? întreb
rar Toran.
Po i explica altfel pr bu irea Funda iei i a
Havenului? Po i g si alt explica ie convertirii
mele? Gînde te-te, omule! Ce ai izbutit tu, sau eu,
sau întreaga Galaxie împotriva Catîrului în tot
acest timp? Ai reu it vreun lucru cît de mic?
Pentru numele Galaxiei, voi reu i! r spunse
Toran provoc rii. Cu o brusc izbucnire de
satisfac ie strig : Nu-i a a c minunatul t u Catîr
avea leg turi pe Neotrantor, despre care sus ii c
trebuiau s ne re in acolo? Acei oameni sînt
mor i sau sufer mai r u decît dac ar fi murit. L-
am ucis pe prin ul-mo tenitor i cel lalt i-a
pierdut min ile. Catîrul nu ne-a oprit acolo i
car atîta am reu it.
Ba nu, deloc. Aceia nu erau oamenii no tri.
Prin ul-mo tenitor era o mediocritate i un
alcoolic notoriu. Cel lalt, Commason, era de-o
stupizenie neîntîlnit . Era o for pe lumea lui,
dar asta nu l-a împiedicat s fie r u, tic los i cu
totul incompetent. Noi n-aveam nimic de-a face cu
ei. Au fost, într-un fel, doar ni te piedici...
Dar ei ne-au închis, ori cel pu in au încercat.
 Nu i nu. Commason avea un sclav personal
un b rbat pe nume Inchney. Re inerea a fost
ideea lui. E b trîn, dar va sluji intereselor noastre
de moment. Pe el nu l-a i fi ucis, în elege i?
Bayta se întoarse spre el. Nici ea nu se atinsese
de ceai.
Dar, dup cum singur afirmi, i-au fost
modificate propriile emo ii. Crezi orbe te în Catîr,
ai o credin anormal , bolnav , fa de el. Ce
valoare mai au p rerile tale? i-ai pierdut orice
capacitate de a gîndi obiectiv.
Te în eli. (Colonelul cl tin încet din cap.)
Doar emo iile îmi sînt modificate. Ra iunea mi-a
mas a a cum era. S-ar putea s -mi fie
influen at într-o anumit direc ie de c tre
emo iile mele condi ionate, dar nu este for at . i
sînt o serie de lucruri pe care le în eleg mai
limpede acum, de cînd sînt eliberat de fostele mele
condi ion ri emo ionale. Constat c programul
Catîrului este inteligent i demn de a fi urmat. I-
am urm rit cariera de la început, de acum apte
ani. Cu ajutorul puterii lui mentale, a început prin
a înfrînge un condotier i prin a-i lua grupul. Apoi,
cu acest grup i cu puterea lui a cucerit o
planet . Cu aceasta i cu puterea lui el i-a
rit for a pîn a putut ajunge la Lordul
Kalganului. Fiecare pas a urmat, logic, altui pas.
Cu Kalgan în buzunar, a avut i o flot de clas , i
cu aceasta plus puterea lui a putut ataca
Funda ia. Funda ia este cheia. Este cea mai mare
zon de concentrare industrial din Galaxie, iar
acum, cînd tehnicile atomice ale Funda iei sînt în
mîinile lui, el a devenit, de fapt, st pînul Galaxiei.
Cu aceste tehnici plus puterea sa , el poate
determina r ele Imperiului s -i recunoasc
domnia i, evident, o dat cu moartea b trînului
Împ rat, care este nebun i nu mai apar ine
demult acestei lumi, s se încoroneze ca Împ rat.
Atunci va poseda nu numai numele de Împ rat, ci
i puterea. Cu asta plus propria-i putere , care
lume din Galaxie i s-ar mai putea opune? În ace ti
ultimi apte ani a întemeiat un nou Imperiu. Cu
alte cuvinte, în apte ani el a realizat ceea ce
întreaga psihoistorie a lui Seldon n-ar fi putut face
în mai pu in de apte sute de ani. Galaxia va avea,
în sfîr it, pace i ordine. Iar voi nu-l pute i opri,
a cum nu pute i opri zborul unei planete cu
mîinile goale.
Spusele lui Pritcher fur urmate de t cere. Ceea
ce mai r sese din ceaiul lui se r cise. Î i goli
cea ca, o umplu din nou i o b u pe îndelete.
Toran î i mu ca furios degetul mare. Chipul
Baytei era rece, absent i palid. Apoi ea spuse cu
voce sugrumat :
Noi nu sîntem convin i. Dac vrea s -i fim
fideli, s vin Catîrul s ne condi ioneze i pe noi.
Îmi închipui c i te-ai opus pîn în ultima clip ,
cînd ai fost convertit, am dreptate?
M-am opus, recunoscu Colonelul Pritcher
solemn.
Atunci permite-ne i nou acela i privilegiu.
Colonelul Pritcher se ridic . Cu un aer re inut,
le comunic :
Eu trebuie s plec. A a cum v-am mai spus,
misiunea mea nu se refer deloc la situa ia
voastr . Prin urmare, nu cred c va fi necesar s
raportez în leg tur cu prezen a voastr aici. Nu
fac o favoare deosebit . Dac ar dori s v
împiedice în ceea ce ave i de gînd, Catîrul ar
îns rcina, f îndoial , al i oameni s
îndeplineasc misiunea aceasta. Dar, a a cum
stau lucrurile, eu nu-mi voi permite s fac mai
mult decît mi s-a ordonat.
Mul umesc, spuse cu voce slab Bayta.
 Cît îl prive te pe Magnifico... Unde este? Vino
încoace, Magnifico, n-am s i fac nici un r u.
Cu el ce-ai de gînd? întreb emo ionat
Bayta.
Nimic. Ordinele mele nu prev d nimic nici în
leg tur cu el. Am auzit c este c utat, dar Catîrul
îl va g si cînd va dori, Eu nu voi spune o vorb .
Vre i s da i mîna cu mine?
Bayta cl tin din cap. Toran îl m sur cu o
privire dispre uitoare i re inut .
Colonelul p ru u or umilit. P i c tre u , se
întoarse i zise:
Un ultim lucru. S nu v închipui i c nu-mi
dau seama care este sursa înc în rii voastre.
Se tie c sînte i în c utarea celei de-a Doua
Funda ii. La vremea potrivit , Catîrul va lua
surile ce se impun. Nimic n-are s v ajute...
V-am cunoscut în alte vremuri i probabil c mai
am amintiri care m îndeamn s v spun m car
atît: am încercat s v ajut i s v p zesc de
pericolul final, înainte de a fi prea tîrziu. La
revedere!
Salut scurt i plec .
Bayta se întoarse spre Toran, care r sese
cut, i-i opti:
tiu pîn i despre cea de-a Doua Funda ie.
În t cerea Bibliotecii, Ebling Mis, înstr inat fa
de tot ce se întîmpla în jurul lui, ghemuit sub un
fascicul de lumin , bolborosea triumf tor.

25
Moartea unui psiholog

DUP ACEST TRIUMF, Ebling Mis mai avea de

tr it doar dou s pt mîni.
 Între timp, Bayta îl v zu doar de trei ori. Prima
data, în noaptea în care primiser vizita
Colonelului Pritcher. A doua oar la o s pt mîn
dup aceea. Iar a treia oar , dup înc o
pt mîn în ultima zi , în ziua în care Ebling
a murit.
Prima oar fusese deci seara de dup vizita lui
Pritcher, cînd tinerii c tori i petrecuser o or
cumplit . i totul se învîrtise ame itor în jurul lor.
S -i spunem i lui Ebling, sugerase Bayta.
Crezi c ne poate da vreun ajutor? întrebase
absent Toran.
Sîntem doar doi. Trebuie s ne mai u ur m.
Dar, dac poate?
S-a schimbat mult. A sl bit. E aerian i nici
nu mai tie pe ce lume se afl . (F cu un semn
elocvent cu degetele.) Uneori îmi vine s cred c
nu ne va fi de nici un folos în veci. Alteori, mi se
pare c nimic nu ne va ajuta.
Nu mai gîndi a a! Vocea Baytei era calm , dar
nu se mai putu st pîni: Nu! Cînd vorbe ti astfel,
am impresia c sîntem împresura i de Catîr. Torie,
vorbim cu Ebling acum!
Ebling Mis î i în capul de pe banca lung i-
i privi cu ochii lipi i de somn. P rul lui rar era
it i plesc i din buze somnoros:
Îi, f cu el. Vrea cineva s vorbeasc cu mine?
Bayta se aplec în genunchi:
Te-am trezit? S plecam?
S pleca i? Cine e? Bayta? Nu, nu, r mîi! Nu
mai sînt scaune? Am v zut pe-aici i ar
confuz cu degetul.
Toran aduse dou scaune i le puse în fa a lui.
Bayta se a ez i-i lu una din mîinile lipsite de
vlag într-ale ei:
Putem s vorbim cu tine, doctore? Rareori
folosea titlul, dar acum o f cu.
 S-a întîmplat ceva? (O lic rire de interes
ap ru în ochii lui absen i. Obrajii palizi c tar
pu in culoare.) S-a întîmplat ceva?
A fost pe aici C pitanul Pritcher, spuse Bayta.
Las -m pe mine vorbesc, Torie. i-l aminte ti
pe C pitanul Pritcher, doctore?
Da.... da... duse mîna la gur i î i mu
buzele. Un b rbat înalt. Democrat.
Da, el. A descoperit muta ia pe care a suferit-
o Catîrul. Doctore, a fost aici i ne-a spus.
Dar asta nu-i ceva nou. Muta ia Catîrului
este rezolvat . Cu sincer uimire, Mis îi întreb :
Nu v-am spus? Am uitat s v spun?
Ce-ai uitat s ne spui? interveni iute Toran.
Despre muta ia Catîrului, bineîn eles.
Altereaz emo iile umane. Control emo ional! Nu
v-am spus? Ce m-o fi f cut s uit? Încet, î i supse
buza de jos i r mase pe gînduri.
Apoi, treptat, p ru c prinde via i f cu ochii
mari, de parc mintea lui confuz ar fi alunecat,
împiedicîndu-se de ceva i avînd nevoie de un
punct de sprijin ca s continue. Vorbea de parc
ar fi visat i nu reu ea s i fixeze ascult torii, ci
mai curînd privea dincolo de ei:
E atît de simplu. Nici nu trebuiau cuno tin e
specializate. În matematica psihoistoriei, desigur,
se rezolv imediat, printr-o ecua ie de gradul trei
care nu presupune mai mult de... Dar s l m
asta. Se poate explica i exprima i în cuvinte
simple destul de aproximativ , de i acest lucru
nu prea e obi nuit în cazul fenomenelor
psihoistorice. V-a i întrebat vreodat ...? Ce-ar
putea r sturna atenta schem a istoriei proiectate
de Seldon? (Se uit pe rînd cînd la unul, cînd la
cel lalt, cu o nelini te întreb toare.) Care erau
presupunerile de început ale lui Seldon? În primul
rînd, c nu se va petrece nici o schimbare
fundamental în societatea uman în urm torii o
mie de ani. Dar, de exemplu, s presupunem c ar
avea loc o schimbare major în tehnologia
Galaxiei, cum ai fi descoperirea unui nou
principiu pentru utilizarea energiei sau
perfec ionarea neurobiologiei electronice.
Schimb rile sociale ar face ca ecua iile originare
ale lui Seldon s fie dep ite Dar nu-i a a c asta
nu s-a întîmplat pîn acum? Sau, s presupunem
s-ar fi inventat o nou arm de c tre for e din
afara Funda iei, capabil s reziste oric ror
armamente ale Funda iei. Acest lucru ar fi
provocat o deviere catastrofal , de i nici acest
lucru nu e sigur. Dar nici asta nu s-a întîmplat.
Anihilatorul de Cîmp Atomic al Catîrului a fost o
arm stîngace i a putut fi contracarat . Aceasta a
fost singura noutate pe care el a adus-o, a a
ineficient cum s-a dovedit pîn la urm . Dar mai
era a doua idee, ceva mai subtil ! Seldon a
presupus c reac ia uman la stimuli va r mîne
constant , dar un anume factor trebuie s fi
afectat i distorsionat reac iile emo ionale ale
fiin elor umane altfel Seldon n-ar fi dat gre i
Funda ia nu s-ar fi n ruit. i care era acest factor
dac nu Catîrul? Am dreptate? Exist vreun punct
slab în ra ionamentul meu?
Nici un punct slab, spuse Bayta, b tîndu-l
or pe mîn .
Mis se bucur ca un copil.
De aici rezult de la sine i restul. V asigur
m întreb uneori ce se petrece înl untrul meu.
Abia îmi amintesc de vremea cînd atît de multe
lucruri mi se pareau misterioase, iar acum toate
sînt atît de limpezi... Problemele au disp rut.
Întîlnesc ceva ce ar putea fi o problem i nu tiu
cum se face c în sinea mea v d i în eleg. Iar
presupunerile, teoriile par s se nasc atît de
 or. Simt înl untrul meu un impuls...
întotdeauna spre înainte... astfel c nu m mai
pot opri... i nici nu vreau s m nînc sau s
dorm... ci s merg înainte, mereu înainte...
mereu...
Vocea îi devenise o oapt slab . Î i duse la
frunte mîna vl guit i tremur toare, cu vinele
albastre vizibile. În ochi avea o lic rire dement
care se stingea i se aprindea cînd i cînd.
Apoi spuse i mai încet:
A a-i c nu v-am vorbit despre puterile de
mutant ale Catîrului? Dar atunci... zicea i c ti i
deja?
De la C pitanul Pritcher, Ebling, îi r spunse
Bayta. Î i aminte ti?
El v-a spus? (Se sim i un ton de revolt în
vocea lui.) Dar el de unde a aflat?
A fost condi ionat de c tre Catîr. Acum e
Colonel, omul Catîrului. A venit s ne sf tuiasc
ne pred m Catîrului.
Deci Catîrul tie c sîntem aici? Trebuie s
gr besc... Unde-i Magnifico? Nu-i cu voi?
Magnifico doarme, spuse Toran înfrigurat. E
trecut de miezul nop ii.
A a? Atunci... dormeam cînd a i venit?
Dormeai, zise Bayta cu hot rîre, i nu te vei
întoarce la lucru. O s mergi s te culci în pat.
Torie, vino s m aju i. Iar tu, Ebling, înceteaz i
nu m mai împinge, pentru c ar trebui întîi s te
duc cu for a s faci un du . Scoate-i pantofii,
Torie, iar mîine diminea o s cobori la el i o s -l
sco i afar , la aer, înainte de a deveni alb ca varul.
Uit -te la tine, Ebling, o s te treze ti înv luit în
plase de p ianjen dac mai stai mult aici. Nu i-e
foame?
Ebling Mis cl tin înd tnic din cap i, de pe
patul improvizat pe care st tea, privi ar gos în
sus:
Vreau s mi-l trimite i pe Magnifico mîine,
bolborosi el.
Bayta îi aranja cear aful în jurul gîtului.
Eu voi veni mîine diminea , cu schimburi
curate. Ai s faci o baie bun i dup aceea o s
vizitezi ferma i o s stai pu in la soare.
Nici vorb , spuse Mis, f vlag . Auzi? Sînt
prea ocupat.
rul rar îi z cea r it pe pern ca o aur
argintie în jurul capului. Vocea îi devenise o
oapt secretoas :
Vre i cea de-a Doua Funda ie?
Toran se întoarse repede i se a ez pe patul
improvizat:
Ce-i cu cea de-a Doua Funda ie, Ebling?
Psihologul î i eliber o mîn de sub cear af i
degetele lui obosite se încle tar de mîneca lui
Toran:
Funda iile au fost întemeiate la un mare
Congres al Psihologilor, prezidat de Hari Seldon.
Toran, am g sit minutele publicate de Congresul
acela. Sînt dou zeci i cinci de filme mari. M-am
uitat deja prin cîteva rezumate.
i?
E foarte u or s g se ti în ele localizarea
exact a Primei Funda ii, dac tii cîte ceva despre
psihoistorie. Se face deseori referire la ea, atunci
cînd în elegi ecua iile. Dar, Toran, nimeni nu face
referiri la cea de-a Doua Funda ie. Nic ieri nu am
sit a a ceva.
Toran se încrunt mirat:
Nu exist ?
Ba exist , strig Mis înfuriat, cine a zis c nu
exist ? Doar c se vorbe te mai pu in despre ea.
Totul e mai bine ascuns, mai bine disimulat. Nu
în elegi? Dintre cele dou , aceasta este cea
important i ea se afl în pericol! Am minutele de
la Congresul Seldon. Catîrul n-a cî tigat înc ...
Calm , Bayta închise luminile:
Gata, la culcare!
s mai spun ceva, Toran i Bayta urcar
treptele i merser în camera lor.
În ziua urm toare, Ebling Mis f cu baie i se
îmbr în haine curate, st tu la soare i sim i
adierea vîntulu de pe Trantor pentru ultima oar .
La sfîr itul aceleia i zile, coborî din nou în
subsolul gigantic al Bibliotecii i nu mai apuc
vreodat s ias de acolo.
În s pt mîna ce urm , via a reintr în matc .
Soarele Neotrantorului era o stea calm i
str lucitoare pe cerul nop ii. Lumea de la ferm
era ocupat cu lucr rile de prim var . Terenurile
Universit ii erau t cute i p site. Galaxia îns i
rea goal . Parc nici Catîrul nu existase
vreodat .
Bayta se gîndea la toate acestea în timp ce se
uita la Toran, care- i aprindea tacticos igara de
foi. Î i mut apoi privirea c tre frînturile de cer ce
se vedeau printre nenum ratele turnuri metalice
profilate la orizont.
Frumoas zi, f cu el.
Da. Ai scris totul pe list , Torie?
Sigur: unt, o duzin de ou , fasole verde...
Am totul aici, Bay. M descurc eu.
Bine. Fii atent ca legumele s fie din ultima
recolt , nu piese de muzeu. Apropo, l-ai v zut
cumva pe Magnifico?
Nu l-am v zut de la dejun. Cred c e jos cu
Ebling i urm re te o carte-film.
În regul . S nu întîrzii, pentru c am nevoie
de ou la cin .
Toran plec dup ce arunc un zîmbet peste
um r i flutur din mîn în semn de r mas bun.
 Bayta se întoarse imediat ce nu-l mai v zu pe
Toran, care disp ruse în labirintul de fiare. Ezit o
clip în fa a u ii buc riei, se întoarse din nou i
intr printre coloanele care duceau la liftul ce
cobora în pîntecele Bibliotecii.
Ebling Mis era acolo, cu capul aplecat c tre
ecranul proiectorului, aproape înghe at într-o
pozi ie care-l f cea s arate ca un semn de
întrebate. Lîng el st tea Magnifico, î urubat pe
un scaun, cu ochil vioi i aten i o leg tur de
membre dezlînate i un nas care-i eviden ia fa a
usc iv .
Magnifico... spuse Bayta încet.
Magnifico s ri în picioare. Vocea lui era oapta
celui care vrea s fac pe plac cuiva:
Da, doamna mea.
Magnifico, spuse Bayta, Toran a plecat la
ferm i n-o s se întoarc prea curînd. Vrei s fii
dr gu s te duci dup el cu un mesaj pe care o s
i-l scriu?
Cu pl cere, doamna mea. Cu drag inim , î i
sînt cu totul la dispozi ie i voi face orice st în
puterile mele.
Bayta r mase singur cu Ebling Mis, care nici
car nu se clintise din loc. Hot rît , puse mîna
pe um rul lui:
Ebling...
Psihologul tres ri i strig ar gos:
Ce s-a întîmplat? Apoi clipi des i spuse: A, tu
erai, Bayta? Unde-i Magnifico?
L-am trimis cu treburi. Voiam s r mîn
singur cu tine. (Spuse acestea cu o limpezime
exagerat .) Vreau s discut cu tine, Ebling.
Psihologul f cu o mi care, vrînd s se întoarc
la proiector, dar mîna Baytei r mase hot rît pe
um rul lui. Sim i sub strînsoare osul desc rnat.
Mu chii lui p reau s se fi topit de la sosirea pe
Trantor. Chipul îi era slab, g lbui i cu barba
neras de cîteva zile. Umerii îi c zuser , lucru
care era vizibil i cînd st tea pe scaun.
Magnifico nu te deranjeaz , nu-i a a, Ebling?
întreb Bayta. Pare s stea i el aici zi i noapte.
Nu, nu, nu. Deloc. Nici nu-l bag în seam . Nu
face g gie i nu m deranjeaz . Uneori îmi aduce
filmele sau le pune la loc; pare c tie ce vreau
s fie nevoie s -i vorbesc. D -i pace.
Foarte bine... dar, Ebling, nu te uime te
purtarea lui? M auzi, Ebling? Nu te mir
purtarea lui?
i aduse un scaun lîng al lui i-l privi în ochi,
de parc ar fi vrut s ob in astfel r spunsurile.
Nu, spuse Ebling Mis cl tinînd din cap. Ce
vrei s spui?
Vreau s spun c tu i Colonelul Pritcher
sus ine i c acest Catîr poate condi iona emo iile
fiin elor umane. Dar sînte i siguri de asta?
Magnifico nu este un punct slab în teoria voastr ?
Nici un r spuns.
Bayta abia î i reprim un puternic impuls de a-l
zgîl îi pe psiholog:
Ce s-a întîmplat cu tine, Ebling? Magnifico a
fost m sc riciul Catîrului. De ce n-a fost i el
condi ionat s i iubeasc st pînul i s aib
încredere în el? De ce doar el, dintre to i cei care
au fost în preajma Catîrului, îl ur te atît de
mult?
Dar... dar a fost condi ionat. Bineîn eles, Bay!
(P rea din ce în ce mai sigur de ceea ce spunea.)
i închipui c i trateaz m sc riciul la fel cum î i
trateaz generalii? Are nevoie de credin a i de
loialitatea acestora din urm , i doar de teama
sc riciului. N-ai observat c starea continu de
panic a lui Magnifico este de natur patologic ?
Teama exagerat devine comic . Probabil, pentru
Catîr acest lucru a fost comic, dar i util, întrucît
teama l-a împiedicat pe Magnifico s ne ajute mai
mult la început.
Vrei s spui c informa iile pe care ni le-a dat
Magnifico despre Catîr au fost false?
Au fost în el toare. Erau influen ate de teama
patologic . Catîrul nu are o for fizic uria , a a
cum crede Magnifico. Mai degrab este un om
obi nuit, dac ignor m puterile lui mentale. Dar îl
distra s par un supraom fa de Magnifico...
(Psihologul ridic din umeri.) În orice caz,
informa iile lui Magnifico nu mai conteaz demult.
Atunci ce e important?
Mis se întoarse brusc la proiectorul s u.
Atunci ce e important? repet ea. Cea de-a
Doua Funda ie?
Psihologul îi arunc o privire b nuitoare:
i-am spus eu ceva despre asta? Nu-mi
amintesc s i fi spus. Înc nu am terminat. Ce i-
am spus?
Nimic, spuse Bayta cu convingere. Of, pentru
numele Galaxiei, nu mi-ai spus nimic, dar a vrea
-mi poveste ti, pentru c nu mai pot suporta.
Cînd vei termina?
Ebling Mis miji ochii i o privi u or îndurerat:
Hai, i tu... draga mea, n-am vrut s te sup r.
Uneori uit cine... cine-mi sînt prietenii. Uneori am
impresia c nu trebuie s vorbesc cuiva despre
ceea ce fac. Secretul trebuie p strat, dar fa de
Catîr, nu fa de tine, draga mea. O b tu u or i
prietene te pe um r.
Ce-i cu cea de-a Doua Funda ie?
Instinctiv, vocea lui deveni o oapt , un susur
slab:
tii cît de precaut a fost Seldon pentru a- i
ascunde inten iile? Lucr rile Congresului Seldon
nu mi-ar fi fost de nici un folos acum o lun ,
înainte de a-mi veni o inspira ie. Chiar i acum
adev rul mi se pare fluid i gata s -mi scape.
Lucr rile prezentate de Conven ie apar adesea
nici o leg tur între ele ; întotdeauna
încifrate, neinteligibile. M-am întrebat, i nu
numai o dat , dac în i participan ii la Congres
aveau idee despre ceea ce se petrecea în mintea
lui Seldon. Uneori îmi vine s cred c el a folosit
Congresul doar ca pe o perdea uria de fum, i
singur a ridicat întreaga structur ...
A Funda iilor? îl îndemn Bayta.
A celei de-a Doua Funda ii! Funda ia noastr
a fost o treab simpl . Cea de-a Doua Funda ie,
îns , era doar un nume. A fost men ionat , dar,
dac a existat vreo dezvoltare, ea a r mas adînc
ascuns în matematic . Sînt multe lucruri pe care
nici m car n-am început s le în eleg ; de vreo
apte zile încoace, fragmentele par s se
asambleze într-o imagine aproximativ . Funda ia
Num rul Unu a fost o lume de oameni de tiin
din lumea fizic . A reprezentat o concentrare a
tiin ei pe cale de dispari ie în condi iile necesare
pentru a o face s tr iasc din nou. N-au fost
inclu i psihologi. Era o denaturare curioas i
trebuie s fi avut un scop. Explica ia obi nuit
spune c psihoistoria lui Seldon ar fi dat
rezultatele cele mai bune acolo unde entit ile
func ionale adic fiin ele umane nu ar fi avut
cuno tin de ceea ce avea s se întîmple i, prin
urmare, ar fi reac ionat normal în orice situa ie.
urm re ti, draga mea?
Da, doctore.
Atunci ascult cu aten ie. Funda ia Num rul
Doi a fost o lume de oameni de tiin a min ii,
imaginea în oglind a lumii noastre. Psihologia
i nu fizica era regin . Apoi, triumf tor: În elegi?
Nu.
 Dar gînde te-te, Bayta. Folose te- i mintea.
Hari Seldon tia c psihoistoria lui putea anticipa
doar probabilit i, nu certitudini. Exist
întotdeauna o marj de eroare i, pe m sur ce
timpul a trecut, aceast marj a crescut în
progresie geometric . Bineîn eles c Seldon ne-a
ap rat cît a putut împotriva acestei cre teri.
Funda ia noastr a fost viguroas din punct de
vedere tiin ific. Putea s înfrîng armate i orice
arm , s mobilizeze for a împotriva for ei. Dar ce
putea face împotriva atacului mental al unui
mutant precum Catîrul?
Problema asta va trebui s fie rezolvat de
psihologii celei de-a Doua Funda ii.
Bayta era din ce în ce mai emo ionat .
Da, da, da! Bineîn eles!
Dar ei n-au f cut nimic pîn acum.
De unde tii c n-au f cut?
Nu tiu, spuse Bayta dup ce se gîndi o clip .
Ai vreo dovad c au f cut ceva?
Nu. Sînt mul i factori despre care nu tiu
nimic. Cea de-a Doua Funda ie nu s-ar fi putut
întemeia decît în stare embrionar , a a cum s-a
întîmplat i cu noi. Noi ne-am dezvoltat încet i
for a noastr a crescut constant; tot a a i ei.
Poate doar stelele s tie ce putere au acum. Oare
îl pot înfrunta pe Catîr? Sînt m car con tien i de
pericol? Au lideri capabili?
Dar dac ei urmeaz Planul Seldon, atunci
Catîrul trebuie fie înfrînt de cea de-a Doua
Funda ie.
A, din nou problema asta? (Chipul ridat i
slab al lui Ebling Mis deveni gînditor.) Dar cea de-
a Doua Funda ie a fost o încercare mai grea decît
Prima. E mult mai complex i, prin urmare,
probabilitatea ca ea s comit gre eli este mai
mare. Este grav, catastrofal chiar, dac cea de-a
Doua Funda ie nu-l va înfrînge pe Catîr. Asta ar
însemna, probabil, sfîr itul rasei umane, a a cum
o cunoa tem noi.
Nu se poate.
Ba da. Dac descenden ii Catîrului mo tenesc
puterile lui mentale... În elegi? Homo Sapiens n-ar
putea s concureze cu ei. S-ar crea o nou ras
dominant ... o nou aristocra ie... iar Homo
Sapiens ar fi degradat i trimis s fac o munc de
sclav, ca ras inferioar . Am dreptate?
Da, a a e.
i chiar dac , printr-o întîmplare, Catîrul n-
ar întemeia o dinastie, el ar pune bazele unui nou
Imperiu diform, sus inut doar prin puterea lui
personal . Acest Imperiu ar pieri o dat cu el;
Galaxia ar r mîne acolo unde era înainte de
apari ia lui, doar c nu vor mai exista Funda ii în
jurul c rora s-ar putea închega un al Doilea
Imperiu, s tos i adev rat. Ar însemna mii de
ani de barbarie. Barbarie care nu va fi dep it
nicicînd.
i ce putem face? Putem avertiza cea de-a
Doua Funda ie?
Trebuie, ori dac nu, va fi înfrînt , ne tiind
de ce trebuie s se apere. Dar nu exist nici o
modalitate de a o avertiza.
N-avem nici o ans ?
Nu tiu unde se afl . Este la "cel lalt cap t al
Galaxiei", dar asta-i tot, deci trebuie s alegi între
milioane de lumi.
Dar, Ebling, acolo nu se spune? i f cu un
gest larg c tre filmele care erau împr tiate pe
mas .
Nu, nu se spune. i nici unde a putea-o g si
deocamdat . Secretul acesta are o însemn tate.
Trebuie s existe un motiv... (O expresie de
nedumerire îi ap ru în ochi.) Dar a vrea s m
la i singur acum. Am pierdut deja destul timp i
nu mai am mult... nu mai am...
Se smulse, încruntat i enervat.
Se auzir pa ii u ori ai lui Magnifico.
So ul t u este acas , doamna mea, o anun
el.
Ebling Mis nu-l salut pe m sc rici. Se
întorsese la proiectorul lui.
În acea sear , dup ce ascult totul, Toran
spuse:
i crezi c are dreptate, Bay? Nu crezi c e...?
Are dreptate, Torie. E bolnav, tiu asta.
Schimbarea care s-a petrecut cu el, pierderea în
greutate, modul în care vorbe te... e bolnav. Dar
îndat ce vine vorba de Catîr, de cea de-a Doua
Funda ie, sau de ceva ce intr în preocup rile lui,
merit s -l ascul i. E lucid i limpede ca lumina
zilei. Vorbe te cu în eles profund. Cred în ceea ne
spune.
Atunci mai e o speran .
Era, de fapt, pe jum tate o întrebare.
Nu tiu... înc nu m-am gîndit. Poate c da!
Poate c nu! De azi înainte voi purta o arm cu
mine. ( i, spunînd asta, îi ar lui Toran arma al
rei pat str lucea.) Pentru orice eventualitate.
Cine tie. Torie, pentru orice eventualitate.
Ce eventualitate?
Las , spuse Bayta, i izbucni într-un hohot
de rîs nest pînit. Poate c i eu mi-am ie it din
min i ca Ebling Mis.
Din acel moment, Ebling Mis mai avea de tr it
apte zile i ele se scurser pe nesim ite, una
dup alta.
Pentru Toran, acele zile aduser un aer de
lîncezeal i confuzie. Via a p rea s i fi pierdut
din vioiciune i din interes i devenise o mare
nesfîr it cuprins de un calm monoton.
 Mis nu mai era docît o entitate func ional a
rei munc nev zut nu aducea nimic nou. Se
baricadase. Nici Toran, nici Bayta nu-l puteau
vizita. Doar un du-te-vino al lui Magnifico dovedea
Mis mai exista. Masc riciul, care devenise
taciturn i gînditor, ducea tiptil tava cu mîncare i
era singurul martor atent în lumina crepuscular
a Bibliotecii.
Bayta tr ia din ce în ce mai singuratic .
Vivacitatea ei pierise f urm , priceperea i
siguran a îi erau în cump . Î i c uta cu
înfrigurare singur tatea, iar Toran o surprinse
jucîndu-se cu arma. O ascunse imediat i mim
un zîmbet.
Ce faci cu ea, Ba y?
M joc. E interzis?
O s i zbori creierii.
S-ar putea. Mare pagub !
Via a în doi îl înv ase pe Toran c era inutil s
se certe cu o femeie deprimat . Ridic din umeri i
plec .
În ultima zi, Magnifico veni la ei în fug ,
transpirat i gîfîind. Însp imîntat, îi trase dup el:
V cheam eruditul doctor. Nu se simte bine.
i, într-adev r, nu se sim ea bine. Z cea în pat,
iar ochii dilata i de emo ie îi str luceau inuman.
a murdar cum era, cu greu putea fi recunoscut.
Ebling! strig Bayta.
L sa i-m s vorbesc, spuse el cu greutate,
cînd un mare efort ca s se ridice într-un cot.
Vreau s v vorbesc. Sînt la cap tul puterilor;
trebuie ca voi s continua i munca mea. Nu am
luat noti e; am distrus i pu inele calcule pe care
le-am f cut. Nimeni nu trebuie s afle. Totul
trebuie s r mîn în min ile voastre.
Magnifico, spuse Bayta cu asprime i
hot rîre. Mergi sus!
 Cu mare p rere de r u, m sc riciul se ridic i
cu un pas înapoi. Ochii lui tri ti îl priveau fix pe
Mis.
Nu-l, b ga i în seam ; l sa i-l s r mîn ,
spuse Mis slab, f cînd un gest cu mîna. R mîi,
Magnifico.
sc riciul se a ez repede jos. Bayta r mase
cu privirea pironit în p mînt. Î i mu buzele,
concentrat . Mis vorbi cu o voce optit i
uier toare:
Sînt convins c cea de-a Doua Funda ie poate
învinge dac nu va fi luat prin surprindere de
tre Catîr. Acest lucru a fost inut secret; secretul
trebuie p strat i are un scop. Trebuie s pleca i
într-acolo. Ceea ce ti i este de importan vital ...
i poate ajuta enorm. Auzi i?
Da, da! strig Toran aproape dezn jduit.
Cum s ajungem acolo? Unde este?
V pot spune, zise el cu o voce pierdut .
Dar nu mai apuc .
Bayta, cu o expresie înghe at pe chipul alb ca
varul, ridic arma i trase. Detun tura reverber
în înc perea goal . Trupul lui Mis se volatiliz de
la brîu în sus, iar în perete se f cu o gaur cu
margini neregulate. Degetele f vlag l sar
arma s cad pe podea.

26
Sfîr itul c ut rii

NIMENI nu scoase o vorb . Ecoul împu turii

se rostogoli cu vuiet spre alte înc peri i se stinse
într-o oapt . Înainte de a se stinge, în bu i
zgomotul discordant produs de c derea armei
Baytei, acoperi plînsul strident al lui Magnifico i
înec urletul neomenesc al lui Toran.
Se l peste to i o t cere îndurerat .
Bayta r mase cu capul plecat. În c dere, o
pic tur prinse o raz de lumin i str luci rece.
Bayta nu mai plînsese pîn atunci.
Toran era încordat i crispat, cu mu chii gata
-i plesneasc ; sim ea c nu va mai fi niciodat
în stare s i descle teze f lcile. Chipul lui
Magnifico era o masc lipsit de culoare i de
via .
În cele din urm , Toran uier printre din i cu o
voce de nerecunoscut:
E ti femeia Catîrului, deci. A ajuns pîn la
tine.
Eu, femeia Catîrului? spuse Bayta, ridicînd
capul i gura i se strîmb cu o veselie for at i
îndurerat . Asta-i o glum .
Un zîmbet chinuit trecu pe fa a ei i, cu o
mi care brusc a capului, î i d du p rul pe spate.
Încet, vocea îi redeveni normal , sau aproape
normal :
S-a terminat, Toran; acum pot vorbi. Nu tiu
cît voi mai supravie ui. Dar acum pot spune
anumite lucruri...
Despre ce, Bay? spuse Toran a c rui
încordare se topise, f cînd loc triste ii i
neputin ei. Ce mai este de spus?
Despre nenorocirea care ne-a urmat
pretutindeni. Am mai discutat în treac t despre
asta, Torie. Nu- i aminte ti? Înfrîngerea ne-a
urm rit pe oriunde am pus piciorul i totu i nu
ne-a lovit cîtu i de pu in pe noi. Am mers pe
Funda ie, i ea s-a pr bu it în timp ce Negu torii
Independen i înc mai luptau, dar noi am plecat la
vreme ca s mergem pe Haven. Am r mas pe
Haven i Haven s-a pr bu it în timp ce restul
Negu torilor continuau lupta i iar i am
sc pat la vreme i de-acolo am mers pe
Neotrantor, i de-acum planeta s-a al turat sigur
Catîrului.
Nu în eleg, spuse Toran, cl tinînd
neîncrez tor din cap.
Torie, astfel de lucruri nu se întîmpl în via a
real . Eu i cu tine sîntem oameni insignifian i ;
nu c dem neîncetat dintr-un vîrtej politic în altul
în decursul unui singur an decît dac purt m
vîrtejul cu noi. Decît dac purt m cu noi sursa
infec iei. Acum în elegi?
Toran strînse din buze. Privirea îngrozit îi
mase fixat pe r ele însîngerate ale celui
care fusese odat un om i sim i c -i vine r u:
S plecam de aici, Bay. S ie im la lumin .
Cerul era înnorat. Vîntul venea în scurte rafale
dezordonate i încîlci p rul Baytei. Magnifico se
furi ase dup ei i r sese în preajm ,
ascultîndu-i.
L-ai ucis pe Ebling, spuse Toran crispat,
crezînd c el este sursa infec iei? (În ochii ei citi
ceva care îl uimi.) Apoi opti: El era Catîrul?
Nu credea, nu putea crede a a ceva. Bayta
izbucni într-un hohot de rîs:
S rmanul Ebling s fie Catîrul? Pentru
numele Galaxiei, nu! Nu l-a fi putut ucide dac
ar fi fost Catîrul. Ar fi detectat emo ia care ar fi
înso it gestul meu uciga i mi-ar fi transformat
sentimentul în dragoste, d ruire, adora ie, groaz
sau în orice altceva. Nu l-am ucis pe Ebling
pentru c el era Catîrul, ci pentru c tia unde se
afl cea de-a Doua Funda ie i peste cîteva clipe i-
ar fi dezv luit secretul chiar Catîrului.
I-ar fi dezv luit secretul chiar Catîrului?
repet Toran prostit. I-ar fi spus Catîrului...
i apoi scoase un ip t ascu it, se întoarse i
privi îngrozit spre m sc rici, care st tea ghemuit
la p mînt, insensibil la to i i la toate, probabil
con tient de adev rul spuselor Baytei.
Doar nu Magnifico...? întreb Toran în
oapt .
Ascult ! zise Bayta. Î i aminte ti ce s-a
întîmplat pe Neotrantor? Of, gînde te-te i singur,
Torie...
Dar el cl tin doar din cap, bîiguind, incapabil
i aminteasc .
Pe Neotrantor a murit un om, continu ea cu
glas obosit. A murit un om f ca cineva s -l
ating . E adev rat? Magnifico a cîntat la Vizi-
Sonor i, cînd a terminat, prin ul-mo tenitor era
mort. Nu e ciudat? Nu e bizar c o fiin care se
teme de orice, care este în aparen neajutorat
din cauza groazei, are capacitatea de a ucide
atunci cînd vrea?
Muzica i efectele luminoase, spuse Toran, au
un profund efect asupra emo iilor i...
Dar un efect emo ional. i înc unul foarte
puternic. Efectele emo ionale sînt, întîmpl tor,
specialitatea Catîrului. S zicem c asta poate fi
considerat o coinciden . O fiin care poate
ucide prin sugestie ar fi atît de dominat de
spaime? Ei bine, Catîrul trebuie s -i fi creat,
probabil, starea asta, deci situa ia poate avea o
explica ie. Dar, Toran, am reu it s surprind o
parte din compozi ia pentru Vizi-Sonor care l-a
ucis pe prin ul-mo tenitor. Doar o frîntur ... dar a
fost de-ajuns pentru a-mi crea acela i sentiment
de disperare care m cuprinsese i în Bolta
Timpului, i pe Haven. Toran, nu m pot în ela
asupra acelui sentiment ciudat.
Toran se înnegur la chip:
Eu... i eu am sim it la fel. Uitasem. Nu m-am
gîndit la asta...
Atunci a fost prima oar cînd mi-am dat
seama. Doar un sentiment neclar... intui ie, dac
pot zice a a. N-o puteam asocia cu nimic. Iar apoi,
cînd Pritcher ne-a spus despre Catîr i despre
muta ia lui, parc mi s-a ridicat o cea de pe
ochi. Catîrul a fost cel care crease disperarea din
Bolta Timpului; Magnifico a fost cel care crease
disperarea pe Neotrantor. Aceea i emo ie. Prin
urmare, Catîrul i Magnifico erau una i aceea i
persoan . Nu se leag totul, Torie? Nu-i exact ca o
axiom în geometrie... cînd dou sau mai multe
lucruri egale cu un altul sînt egale între ele?
Era în pragul isteriei, dar se st pîni i redeveni
grav .
Descoperirea aceasta, continu ea, m-a
speriat de moarte. Dac Magnifico era Catîrul,
atunci putea s cunoasc emo iile mele i s le
fac uitate în propriu-i interes. N-am îndr znit s -
l las s mi le afle. L-am evitat. Din fericire, m-a
evitat i el; în schimb, Ebling Mis prezenta un
interes mult mai mare pentru el. Am pl nuit s -l
ucid pe Mis înainte de a vorbi. Am pl nuit în mare
secret am fost atît de ascuns , încît nici nu
îndr zneam s -mi m rturisesc gîndul. Dac l-a fi
putut ucide chiar pe Catîr... Dar nu puteam risca.
Ar fi b gat de seam i a fi pierdut totul.
rea acum golit de orice sentiment.
E imposibil, spuse Toran violent, vrînd s
pun cap t discu iei. Uit -te numai la fiin a asta
nenorocit . El, Catîrul? Nici m car n-aude despre
ce discut m.
Numai c , atunci cînd ar cu degetul spre
Magnifico, acesta era deja în picioare, vioi,
privindu-i p trunz tor cu ochi str lucitori. Vocea
lui nu mai avea accent ciudat.
Am auzit ce-ai spus, prietene, îns
sesem pe gînduri, socotind c , în ciuda
inteligen ei mele, am putut gre i atît de mult i
am pierdut enorm.
Toran f cu un pas împleticit înapoi, de parc s-
ar fi temut c m sc riciul l-ar fi putut atinge ori
r suflarea lui l-ar fi putut infecta.
Magnifico confirm din cap i l muri întrebarea
mas f r spuns:
Eu sînt Catîrul.
Nu mai avea o înf are grotesc ; membrele lui
sub iri i dezarticulate, nasul coroiat î i
pierduser însu irile care te f ceau s pufne ti în
rîs. Teama îi disp ruse din privire; inuta-i era
ferm .
Cu o u urin n scut din obi nuin , deveni
st pîn pe situa ie,
A eza i-v , spuse el îng duitor. Face i-o f
grij , sim iti-v în largul vostru. Jocul s-a ispr vit
i a vrea s v spun o poveste. E o sl biciune a
mea îmi place ca oamenii s m în eleag .
i o privi pe Bayta cu ochii, tri ti i blînzi ai lui
Magnifico, m sc riciul.
Nu-mi pot aminti cu pl cere de copil ria mea,
începu el s vorbeasc ner bd tor, participînd cu
toat fiin a la ceea ce spunea. Probabil c
în elege i acest lucru. Pu in tatea trupului meu
este func ional , iar nasul mare îl am din na tere.
Nu mi-a fost dat s m bucur de o copil rie
normal . Mama a murit f s m vad . Nu mi-
am cunoscut tat l. Am crescut la întîmplare, jignit
i torturat în sensibilitatea mea, cople it de mil
fa de propria-mi persoan i ur fa de ceilal i.
Eram cunoscut ca un copil bizar. Toat lumea m
ocolea - unii din dezgust, al ii din team . S-au
petrecut lucruri ciudate... Ei, dar s l m asta.
S-au întîmplat destule în copil ria mea care s -i
permit C pitanului Pritcher s ajung , la sfîr itul
cercet rilor lui, s în eleag c eram un mutant,
lucru pe care eu nu l-am în eles decît atunci cînd
aveam dou zeci de ani.
Toran i Bayta ascultau cu deta are. A a cum
st teau a eza i pe p mînt, tumultul cuvintelor lui
rea s se reverse asupra lor. M sc riciul ori
Catîrul se plimba încoace i încolo cu pa i
run i, vorbind cu capul plecat i inînd bra ele
încruci ate.
N-am în eles de la început puterea
neobi nuit cu care eram înzestrat i ea mi s-a
revelat încet, cu pa i ov ielnici. i cînd am
în eles pe deplin, nu-mi venea a crede. Pentru
mine, min ile oamenilor sînt ca ni te cadrane, cu
ace care indic emo ia dominant . Aceasta este o
imagine pu in sugestiv , dar cum s v fac s
în elege i? Încet-încet, am descoperit c puteam
trunde în acele min i i întoarce acul indicator
în direc ia pe care o doream, fixîndu-l acolo pe
vecie. Mi-a trebuit i mai mult timp s în eleg c
ceilal i nu erau capabili de a a ceva.
Astfel s-a n scut con tiin a puterii i, totodat ,
dorin a de a-mi reabilita copil ria. Poate ve i reu i
în elege i, sau ve i încerca m car. Nu e u or s
fii o curiozitate a naturii s ai minte i
capacitate de în elegere, i totu i s fii o
monstruozitate. Rîs i cruzime! S fii diferit! S fii
ignorat! N-a i tr it un asemenea sentiment.
Magnifico ridic privirea spre cer, se leg pe
lcîie i continu s povesteasc nep tor:
Cum am aflat, am hot rît ca eu i restul
Galaxiei s schimb m rolurile. Lumea profitase de
mine pîn atunci i r bdasem în t cere vreme de
dou zeci i doi de ani. Venise rîndul meu! Acum
restul lumii trebuia s m asculte pe mine! i
ansele Galaxiei erau destul de mari. Unul ca
mine! Iar ei, trilioane! (F cu o pauz i se uit pe
furi la Bayta.) Aveam îns un punct slab. Nu
reprezentam nimic. Dac voiam s dobîndesc
putere, o puteam face doar cu ajutorul celorlal i.
Am reu it prin mijlocitori, întotdeauna! Exact cum
spunea Pritchcr. Prin mijlocirea unui pirat, am
ob inut prima mea baz de opera ii de pe un
asteroid. Prin mijlocirea unui industria , am pus
piciorul pentru prima oar pe o planet . Prin
mul i al ii, terminînd cu Lordul r zboinic al
Kalganului, am cucerit Kalganul i am c tat o
flot . A urmat Funda ia, i a i ap rut voi doi în
via a mea. Funda ia, continu el delicat, a fost
întreprinderea cea mai dificil cu care m-am
confruntat. Pentru a o înfrînge, trebuia s cî tig
de partea mea, s zdrobesc sau s fac inutil o
parte foarte mare a clasei conduc toare. A fi
putut s-o fac pornind de la zero, îns a fost
posibil o lovitur de teatru. La urma urmelor,
dac un b rbat puternic ridic dou sute cincizeci
de kilograme, asta nu înseamn c e dispus s-o
fac tot timpul. Controlul emo ional nu este o
tieab u oar i prefer s -mi folosesc puterea
numai atunci cînd este absolut necesar. A a c
am acceptat alia i în primul meu atac asupra
Funda iei. În postur de propriul meu m sc rici,
am c utat agentul, sau agen ii Funda iei, care
fuseser f îndoial trimi i pe Kalgan s fac
cercet ri în leg tur cu persoana mea. Acum tiu
-l c utam pe Han Pritcher. Printr-o întors tur
norocoas , v-am g sit pe voi. Eu sînt telepat, dar
nu des vâr it, i, doamna mea, voi era i de pe
Funda ie. Acest lucru m-a indus în eroare. Faptul
Pritcher ni s-a al turat s-a dovedit a fi punctul
de plecare al unei erori fatale.
Toran d du semne de nemul umire.
Stai pu in, spuse el pe un ton revoltat. Vrei s
spui c atunci cînd l-am înfruntat doar cu o arm
paralizant pe locotenentul acela de pe Kalgan, i
te-am salvat, m-ai controlat emo ional i m-ai
determinat s fac asta? (Turba de furie.) Vrei sa
spui c mi-ai controlat sentimentele tot timpul de
atunci încoace?
Pe chipul lui Magnifico trecu o umbr de
zîmbet:
De ce nu? Nu crezi c e posibil? Atunci
întreab -te... Dac ai fi judecat cu propria- i
minte, ai fi riscat s mori pentru un monstru
necunoscut pe care nu-l mai v zuse i în via a ta?
Îmi imaginez c ai fost i tu surprins de ceea ce-ai
cut cînd, mai tîrziu, ai apreciat lucrurile la rece.
Da, spuse Bayta distant , ai fost controlat. E
cît se poate de limpede.
A a cum s-a i întîmplat, continu Catîrul,
Toran nu era în primejdie. Locotenentul avea
ordine precise s ne fac sc pa i. A a c noi trei i
Pritcher am plecat pe Funda ie i a i v zut cum s-
a pornit de îndat campania mea. Cînd Pritcher a
fost judecat de Curtea Mar ial cu noi de fa , am
fost foarte ocupat. Judec torii militari din acel
proces au comandat mai apoi escadroane în
zboi. S-au predat destul de repede, iar Flota
mea a cî tigat b liile de la Horleggor i altele mai
neînsemnate. Prin Pritcher l-am cunoscut pe
doctorul Mis care mi-a adus un Vizi-Sonor din
proprie ini iativ i mi-a simplificat extraordinar
misiunea. Dar n-a f cut-o numai din proprie
ini iativ .
Concertele acelea! îl întrerupse Bayta. Tot
încercam s le g sesc rostul. Acum în eleg.
Da, spuse Magnifico. Vizi-Sonorul ac ioneaz
ca un instrument de focalizare a aten iei. Într-un
fel, este un instrument primitiv pentru controlul
emo ional. Cu el pot manipula mai intens mul imi
i indivizi lua i separat. Concertele pe care le-am
dat pe Terminus, înainte de a capitula, i pe
Haven, înainte s cad i ea, au contribuit la
proliferarea unui defetism general. L-a fi putut
face pe prin ul-mo tenitor s se simt foarte r u,
dar nu l-a fi ucis f Vizi-Sonor. În elege i? Cea
mai important descoperire era îns Ebling Mis.
Sau, mai degrab , ar fi putut s fie... spuse
Magnifico îndurerat, apoi relu gr bit: Exist o
anumit fa et a controlului emo ional despre care
nu ti i nimic. Intui ia, sau acuitatea percep iei,
sau în elegerea f cuvinte, sau cum vre i s-o
numi i, poate fi tratat drept o emo ie. Cel pu in
a o consider eu.
a a tepta un r spuns, continu :
Mintea uman lucreaz cu un randament
sc zut. De obicei se vehiculeaz cifra de dou zeci
la sut . Cînd i cînd, pentru o frîntur de
secund , apare cîte o lic rire de mare for care se
nume te intui ie. Am descoperit demult c pot
induce o utilizare continu a creierului cu un
randament superior. Este un proces ucig tor
pentru persoana afectat , îns e util. Anihilatorul
de Cîmp Atomic pe care l-am folosit în r zboiul
contra Funda iei a fost rezultatul inducerii unei
asemenea st ri la un Tehnician de pe Kalgan. Din
nou am lucrat prin intermediul celorlal i. Ebling
Mis era inta mea. Posibilit ile lui erau
considerabile i aveam nevoie de el. Chiar înainte
de a se declan a r zboiul împotriva Funda iei,
trimisesem deja delega i pentru a negocia cu
Imperiul. De atunci am început c utarea celei de-
a Doua Funda ii. Evident c n-am g sit-o. Dar era
clar c trebuia s-o g sesc, iar Ebling Mis era
spunsul. Cu mintea lui, la maximum de
randament, ar fi putut reface munca lui Hari
Seldon. Par ial a reu it. L-am împins pîn la
ultima limit . Procesul era nemilos, îns trebuia
terminat. Ar fi murit în final, dar ar fi tr it...
(Redeveni îndurerat.) Ar fi tr it îndeajuns de mult.
Noi trei, împreun , ne-am fi putut continua
drumul pîn la cea de-a Doua Funda ie. Ar fi fost
ultima b lie... dac n-a fi gre it.
De ce o lunge ti atît? întreb Toran, care nu
se mai putea st pîni. Care a fost gre eala pe care
ai f cut-o? i... i termin odat cu discursul sta.
Ei, bine, gre eala a fost so ia ta. Ea era o
persoan neobi nuit . Nu mai întîlnisem una ca
ea pîn atunci. Eu... eu... (Vocea lui Magaifico se
frînse brusc, î i reveni cu greu.) Continu
sumbru: Ea m-a pl cut f a fi nevoie s m joc
cu emo iile ei. Nu-i provocam repulsie i nici nu- i
tea joc de mine. Ei îi era doar mil . inea la
mine! Nu în elege i? Nu pricepe i ce însemna acest
lucru pentru mine? Nimeni, pîn atunci... Ei bine,
am pre uit asta. M-au tr dat propriile mele emo ii,
de i eu le st pîneam pe ale tuturor celorlal i. Ei
nu i-am controlat deloc emo iile, nu am intervenit.
ineam prea mult la acel sentiment normal. A fost
gre eala mea, prima mea gre eal . Tu, Toran, erai
sub control. Nu m-ai b nuit niciodat ; niciodat
n-ai pus la îndoial ce spuneam; niciodat n-ai
zut ceva deosebit sau ciudat la mine. De
exemplu, atunci cînd ne-a oprit nava "filian ".
Apropo, cuno teau pozi ia noastr în spa iu
pentru c eram în leg tur cu ei, a a cum am
mas tot timpul în leg tur cu generalii mei.
Cînd ne-au oprit, am fost dus la bordul acelei
nave pentru a m ocupa de Han Pritcher, care era
prizonier. Cînd am plecat, el era colonel, un om al
Catîrului, i comanda nava. Întreaga opera iune a
fost prea în v zul lumii chiar i pentru tine, Toran.
Cu toate acestea, ai acceptat explica ia mea, care
era plin de inadverten e, în elegi ce vreau s
spun?
Toran f cu o strîmb tur i-l provoc :
Cum ai p strat leg tura cu generalii t i?
 N-a fost o problem . Transmi toarele în
ultraunde sînt u or de mînuit i, pe deasupra,
portabile. Nici nu puteam fi detectat în adev ratul
în eles al cuvîntului. Oricine m-ar fi surprins
asupra faptului ar fi plecat dup ce-i l sam un gol
în memorie. S-a întîmplat de cîteva ori. Pe
Neotrantor, emo iile mele proste ti m-au tr dat
din nou. Bayta nu era sub controlul meu, dar,
chiar i a a, nu ar fi putut s m suspecteze
vreodat dac mi-a fi p strat sîngele rece cu
prin ul-mo tenitor. Inten iile lui fa de Bayta...
m-au scos din min i. L-am ucis. A fost un gest
necugetat. O lupt nev zut ar fi dat acela i
rezultat. i totu i, b nuielile tale n-ar fi devenit
certitudini dac l-a fi oprit pe Pritcher din
vorb ria lui sau i-a fi acordat mai pu in aten ie
lui Mis i mai mult ie... Ridic din umeri.
Acesta e finalul? întreb Bayta.
Acesta e finalul.
i acum?
Eu îmi voi continua programul. Voi g si un
altul la fel de dotat i de preg tit ca i Ebling, de i
îndoiesc c în vremurile astea dec zute voi
reu i. Va trebui s caut altfel cea de-a Doua
Funda ie. Într-un fel, voi m-a i înfrînt.
Bayta se ridic în picioare, triumf toare:
Într-un fel? Doar într-un fel? Noi te-am înfrînt
pe de-a-ntregul! Toate victoriile tale în afara
Funda iei nu valoreaz nimic, întrucît Galaxia este
un gol supus barbariei. Funda ia îns i reprezint
o victorie neînsemnat fiindc nu era menit a
împiedica felul de criz creat de unul ca tine.
Trebuie s învingi cea de-a Doua Funda ie A
Doua Funda ie , dar aceasta te va înfrînge.
Singura ta ans este s-o descoperi i s-o love ti
cît este nepreg tit . Acum n-o vei putea face. Cu
fiecare clip care trece, ei vor fi tot mai preg ti i ca
 te înfrunte. În acest moment, poate chiar în
aceast clip , ma in ria a pornit. Vei afla doar
cînd te va izbi, iar puterea ta vremelnic se va
rui i vei fi înc unul dintre cuceritorii an i
care vor fi str lucit o clip , pentru ca apoi s
dispar din istorie. (Respira precipitat, gîfîind, în
pornirea ei vehement .) Iar noi te-am înfrînt, eu i
Toran. Sînt gata s mor.
Dar ochii tri ti i c prui ai Catîrului erau ochii
tri ti, c prui i iubitori ai lui Magnifico:
Nu te voi ucide nici pe tine, nici pe so ul t u.
va fi imposibil s -mi mai face i vreun r u, iar
moartea voastr nu-l va învia pe Ebling Mis.
Gre elile îmi apar in i r spund pentru ele. Tu i
so ul t u pute i pleca! Merge i în pace, de dragul a
ceea ce numesc eu prietenie. Apoi ad ug cu
pu in mîndrie: Dar, între timp, înc mai sînt
Catîrul, cel mai puternic om din Galaxie. i totu i
voi înfrînge cea de-a Doua Funda ie.
Bayta î i slobozi ultima s geat cu o certitudine
calm i hot rît :
Ba nu! Înc mai am încredere în
în elepciunea lui Seldon. Vei fi primul i ultimul
st pînitor al dinastiei tale.
Magnifico avu o tres rire:
Al dinastiei mele? Da, m-am gîndit adesea la
asta: A putea întemeia o dinastie. Ar trebui s
am o consoart potrivit ...
Bayta surprinse lic rirea semnificativ din ochii
lui i înghe de groaz .
Magnifico d du din cap:
Î i simt repulsia, dar e o copil rie. Dac
lucrurile ar sta astfel, mi-ar fi foarte u or s te fac
fericit , s plute ti într-o beatitudine artificial , cu
nimic deosebit de emo ia adev rat . Numai c
lucrurile nu stau astfel. M numesc Catîrul... dar,
evident, nu datorit puterii mele...
Se îndep rt f a mai privi în urm .
------------------------------------