Gheorghe

ASACHI
C~NTUL CIGNULUI
 APRECIERI

D. Aga Gh. Asachi este b[rbatul acela care ]n vremi grele s-au
str[duit pentru luminarea neamului s[u. D-lui este acel carele pentru
literatura Moldovei au f[cut singur mai mult dec`t to\i moldovenii
]mpreun[.
Mihail KOG{LNICEANU

Asachi a fost omul epocei lui, adic[ omul ie=it din mijlocul necesi-
t[\ilor vremii; n-a comandat timpului: s-a pus ]ns[ ]n serviciul lui cu o
bog[\ie remarcabil[ de aptitudini. Tr[ind ]ntr-o epoc[ de nediferen\iere
cultural[, el a fost din rasa enciclopedi=tilor. Pe l`ng[ o cultur[ =tiin-
\ific[ a avut =i o educa\ie artistic[; a m`nuit lira, penelul =i echerul;
umanit[\ilor le-a ad[ugat =i vaste cuno=tin\e poliglote; muzicei i-a ad[-
ugat ingineria. [...]
A deschis, cu siguran\[, drumuri ]n toate direc\iile; f[r[ a fi fost un
revolu\ionar sau un temerar, plutind ]ntre dou[ lumi, el a t[iat c[i noi,
men\in`ndu-se, totu=i, ]n strict[ legalitate. [...]
[...] con=tient =i programatic chiar, a c`ntat, astfel, dragostea cea
mai spiritualizat[, a sl[vit pe str[mo=i, iubirea de patrie, a c`ntat actele
rena=terii noastre culturale, teatrul, =coala, limba rom`neasc[, artele,
subliniind fapta omului de ac\iune prin comentariul liric al poetului.
N-a izbutit, desigur, ]ntotdeauna; reci cele mai adeseori, ]nc[rcate
de podoabe conven\ionale, c`teodat[ versurile lui sunt lapidare, au com-
para\ii solid cl[dite, =i, cu toat[ nesiguran\a limbii, se simte ]n ele un
artist al ritmurilor armonioase, un erudit al versifica\iei.
[...] meritul lui st[ ]n faptul de a fi fost un organizator de teatru

275
rom`nesc =i iubitor de spectacole; prin spiritul lui ]ntreprinz[tor a con-
tribuit, astfel, la r[sp`ndirea gustului pentru teatru.
[...] Pe l`ng[ at`tea merite, Asachi are =i pe acela de a fi fost ]nte-
meietorul celui dint`i ziar moldovenesc, [...] el a tradus ]n fapt o nevoie
sim\it[. Albina rom`neasc[ e ]nt`ia tr[sur[ de unire ]n limba patriei
dintre Moldova =i restul omenirii; se cuvine, deci, s-o privim cu
recuno=tin\[.
Eugen LOVINESCU

[Asachi] trebuie privit ]n completatea activit[\ii lui. A sprijinit =i

dezvoltat ]nv[\[m`ntul de toate gradele ]n limba na\ional[, a pus ba-
zele unui teatru autohton, a ]ntemeiat presa, a ]ncurajat =tiin\a =i
artele, a creat un sistem cultural-educativ, pe care l-a ap[rat p`n[ la
sf`r=itul vie\ii. Genera\iile de dup[ 1840 ]i datoreaz[ mult. El este o
verig[ necesar[ =i trainic[ ]n ne]ntreruptul lan\ al culturii rom`ne=ti.
Dac[ ]n activitatea cultural[ realiz[rile ]i sunt pre\ioase, nici ca scrii-
tor nu poate fi total ignorat. Opera lui Asachi poate s[ ofere cititorului
modern =i pagini de emo\ie estetic[.
George SORESCU

[...] Cultura pe care =i-o ]nsu=ise =i energia cu care era ]nzestrat i-au
dat posibilitatea s[ joace un rol ]nsemnat ]n epoca reprezent[rei noastre
=i aceast[ cultur[ a lui se ]nf[\i=eaz[ sub aspecte foarte variate, trec`nd
de la literatur[ la =tiin\[ =i art[ — am amintit c[ d`nsul ]nv[\ase =i
pictura, c[p[t`nd astfel o preg[tire pentru a putea vorbi de art[ ]n
]nsemn[rile r[sp`ndite prin ziarele =i revistele conduse de d`nsul =i pen-
tru a ]ntreprinde, ]mpreun[ cu al\ii, executarea unor tablouri cu “iconirea
faptelor istorice a patriei”, ]ncercare ce a avut ecoul ei patriotic dac[ nu
at`t artistic. Privit astfel, Asachi apare ]n lumina adev[ratei sale val-
ori.
Ovid DENSUSIANU

Din cele trei edi\ii de Poezii (1836, 1854, 1863), se pot re\ine, ]n
afar[ de imnul La Italia, sonetele de dragoste ]nchinate Bianc[i Milesi-
Leuca pe care o cunoscuse ]n Italia, ]n 1809, =i pe care o va sl[vi p`n[ la
moarte mim`nd pe Petrarca. [...]

276
 Nuvelele istorice [...], ]nvechite din punct de vedere al limbii, sunt
interesante prin fabulosul medieval, cavaleresc, clasic, complicat cu vi-
ziuni mitologice =i decoruri din recuzita romantismului.
Alexandru PIRU

C`nd s-a ]ntors de acolo (din Italia), pentru a ]ncepe opera sa foarte
important[ ]n domeniul =colii, iar, ]ntr-o m[sur[, mult mai mic[, =i ]n
domeniul politicei, el aducea cuno=tin\e cu totul noi. Deosebirea dintre
Budai-Deleanu =i Asachi este tocmai aceasta; Budai-Deleanu ia Italia
prin Viena. Asachi ia Italia de acas[, din Italia ]ns[=i. [...] +i oric`t s-ar
scrie ]mportiva lui Asachi, ca poet, oric`t ar fi unii de incapabili s[-l
]n\eleag[, nu vor muri niciodat[ versurile prin care el afirm[ leg[turile
noastre indestructibile cu Roma str[mo=easc[.
[...] Cine cunoa=te ce ]nsemneaz[ ]n poezie topica, instinctul de a
pune un cuv`nt ]ntr-un anume loc, acela ]=i va da seam[ c`t de m[iastr[
e disciplina prin care vechea vorbire moldoveneasc[ de la ]nceputul seco-
lului al XIX-lea, stilul acesta l[b[r\at de convorbire fanariot[, plin de
cuvinte grece=ti =i fran\uze=ti r[u asimilate, a fost silit[ de energia
creatoare a lui Asachi s[ intre ]n acele leg[turi sintactice care ]nseamn[
disciplina rom`n[ ]n cuv`nt =i fraz[.
Nicolae IORGA

Poezia lui Gh. Asachi [...] e aproape ]n ]ntregime sub regimul lui
Petrarca. Poetul cunoscuse de altfel direct Italia =i petrarchizase acolo
chiar =i italiene=te. Fondul sonetelor e banal, dar c`nd endecasilabul se
p[streaz[, efectul e un sistem muzical limpid =i abstract, cu acorduri
cvasieminesciene: C`t \i-s dator, o, stea mult priincioas[,/ C[-n prim[vara
a vie\ii mele,/ Tu m-ai ferit de str`mbe c[i =i rele/ +i m-ai condus pe
calea virtuoas[.// Tu-n s`n mi-aprinzi f[clia luminoas[, / M-ai ad[pat
l-Astreei f`nt`nele,/ +i c`nd via\a-mi ]ndulcesc prin ele,/ Despre\uiesc
chiar soarta fioroas[.// Ca s[ doresc a vie\ii nemurire/ M[-ndeamn[
raza-\i care-n cer se vede,/ Cum statornic[ urmeaz[-a ei rotire.// De la
\[rmul fatal vasul purcede./ +-amu plutind prin marea de pieire,/ A ta
raz[ la port m[ va ]ncrede.
Lirica secolului XVIII are un ecou larg ]n poezia lui Asachi. Reg[sim
277
conven\ia geografic[ clasic[, didactismul settecentesc (]n maniera Mon-
ti), melancolia cimiterial[ (dup[ Thomas Gray =i Jukovski). Interesante
sunt Baladele =i Legendele ]n care, bizuindu-se pe tradi\ia popular[,
Asachi s-a str[duit s[ ]njghebe o mitologie literar[ rom`n[, ]ntr-o vizi-
une mai grandioas[, inten\ional, dec`t aceea a lui Alecsandri, =i ]n
termeni clasici. Munte sacru e declarat Ceahl[ul, sub numele de Pion.
Colo se afl[ simulacrul Dochiei. Dup[ bürgeriana Lenore, poetul scrie
Turnul lui But pe muntele Pion, istorie a unui strigoi care vine s[-=i ia
logodnica spre a o duce ]n galop pe muntele sf`nt al Daciei: Luna luce —
Butul fuge, / Peste munte, prin h`rtop,/ V`ntul =uier[ =i muge,/ Roi-
bul sare ]n galop,/ +-amu-i duce p-am`ndoi,/ “Doamno, care nu-i stri-
goi?”
}n Jijia, oamenii boierului Conde prind cu plasele ]n r`u o z`n[ care
poveste=te c[ e o fecioar[ cre=tin[ din vremea n[v[lirilor barbare, al
c[rei schit a fost ]nghi\it de p[m`nt ]n urma rugii tovar[=elor sale, spre
a nu c[dea ]n m`inile p[g`nilor. Sirena lacului are factur[ schillerian[.
O siren[ (fost[ fat[ ]n=elat[ de un boier) se r[zbun[. Sugestia pe alocuri
e a unei poezii superioare, mijloacele sunt insuficiente.
Nuvelele lui Asachi, dificile =i prin limba amestecat[, plin[ de im-
posibile neologisme (milian, manin, vasfr`ns, covil, pelice, v`nt[ etc.),
par ast[zi bizare, mai ales romantice, lipsite de percep\iunea istoric[.
Dimpotriv[, ele apar\in tipului clasic =i aceast[ inten\ie cere circumstan\e
u=ur[toare. Modelul lui Asachi e romanul cavaleresc, acela ]ntrupat ]n
Ariosto mai ales, adic[ istoria aventuroas[ cu fabulos aranjat ]n gust
clasic, cu lipsa total[ de instinct geografic. Pretutindeni sunt numai
p[duri mari =i ]ntinse paji=ti, castele =i gr[dini pierdute ]n imense
singur[t[\i, ]n ciuda c[rora, f[r[ nici o respectare a legilor timpului,
eroii se ]nt`lnesc s[ se bat[. Europa =i Asia sunt aduse antropologic la
acela=i tip ideal cavaleresc. Afar[ de viteji apar doar p[stori, necroman\i,
b[tr`ni eremi\i. Obsedat de ideea miturilor, Asachi a luat ]n m`n[ croni-
cile moldovene =i a dat materiei ei sens picaresc. }n Drago= totul este
fabulos. }n Cumania mic[, ]n cetatea Romidava, st[p`ne=te Haroboe,
om fioros, nu mai pu\in cavaler, cum ]l arat[ coiful. De=i t[tar, Haro-
boe este “cuprins de un sim\[m`nt necunoscut p[n[ atunce” la vederea
Brandei, mireasa trimis[ de Domnul din Misia pentru fiul lui Drago=.

278
Toate peripe\iile ]n jurul acestei c[l[torii sunt arioste=ti. De notat sanc-
tuarul Dochiei, p[zit de Nona, un soi de vestal[, =i de o ciut[: “Aice un
spectacol nou se desf[=ur[ ]naintea ochilor ei, un ocean de neguri plutea
deasupra coamelor de pini urie=i, st`nci manine [grele], r[sturnate de
cutremur, parc[ erau aninate deasupra capului ei =i formau o t[rie
nestr[b[t`nd[ ]n giurul simulacrului Dochiei”. Valea-Alb[ e un basm de
aventuri mongolice ]n care +tefan cel Mare e tot at`t de pu\in istoric ca
=i Gofredo ]n Gerusalemme liberata. Scenele de r[zboi sunt v[zute ]ntr-
un spirit cu totul mitic. La Catelina l`ng[ Cotnar sunt mari fortifica\ii,
]nainte de lupt[ oastea st[ la liturghie ]n jurul unei cruci colosale. }n
fine, ]n fa\a lui +tefan cel Mare se aduc daruri cu ]nvederat aspect de
Rena=tere, diademe de aur, ulcioare de bronz, lacrimatorii, monede cu
efigiile ]mp[ra\ilor Tauridei. }n Bogdan-voievod, nuvel[ fantezist[, se
d[ la H`rl[u o lupt[ de stil cavaleresc: “s[biile =i l[ncile scap[r[ =i
sc`nteiaz[ de loviturile puternice ale m[ciucilor fericate, pavezile rem-
boamb[“. Petru Rare= e nuvela cea mai lung[, aceasta cu oarecari satan-
isme romantice. Fundamentul r[m`ne cel clasic. Lacul Brate= e descris
]n maniera Salvator Rosa, pescuitul form`nd o mare compozi\ie
am[nun\it[ =i fantastic[. O v`n[toare de bouri e prilej de a prezenta o
scen[ ]n gustul u=or melancolic al lui Tasso: buchete de flori duse de un
r`u =i venind de la o sih[strie-cet[\uie unde st[ ]nchis[ Ileana. La Suceava
d[m de un colosal gotic, peste temelii de “ad`nc[ antichitate”. Mazepa
]n Moldova dezvolt[, nu f[r[ sim\ poetic, tema fugii cavaline tratat[
de Byron, ]n Rucsanda Doamna cazacul Timu= e v[zut arioste=te ca un
cavaler frumos “]mbr[cat ]n zea str[lucit[”, cu purt[ri dintre cele mai
curtene=ti, iar nu cu fire “ de hear[“, cum ]l =tim din cronici. Evident,
Rucsanda ]l iube=te.
Ceorge C{LINESCU

}n climatul fanariot saturat de anacreontism din cel de-al doilea

deceniu, poezia lui Asachi, de o muzicalitate nou[ =i grav[, inedit[ ca
idei =i forme poetice, =i cu mari merite sub raportul versifica\iei, se
ive=te parc[ dintr-o alt[ lume, a spiritului =i armoniei, “situ`ndu-l pe
scriitor printre cele mai ]nzestrate condeie” =i constituind, cu toate
279
=ov[ielile de limb[ at`t de regretabile, “un adev[rat eveniment literar”
(P. Cornea). Ea e conceput[ ]n lumina unei teorii clasiciste: “}ndreptat
de pilde clasice =i de firea limbei — afirm[ Asachi ]n 1836 — m-am
s`rguit a urma sistemei care cere ca poezia, ce este productul cel mai
ales a cuget[rii prin sim\ire ]n[l\at[, s[ r[sune prin ziceri elegante =i
armonioase”. Cea mai pur[ ]ntrupare a acestui crez o constituie poezia
de dragoste. Versurile inspirate de platonica iubire pentru Bianca Milesi
—Leuca — propun un nou ideal erotic =i aduc c`teva note profund defini-
torii, ce revin ]n parte, la Alecsandri: ]n[l\area dragostei ]n r`ndul
valorilor absolute, de unde asocierea ei la elementele astrale; adeziu-
nea la lumin[ =i armonie; confiden\a f[cut[ de poet naturii, ]nc`t om
=i natur[ “se prelungesc unul ]n altul =i se spiritualizeaz[ reciproc”
(D. Popovici); exaltarea virtu\ii; tr[irea spiritual[ a sentimentului, du-
blat[ de o adora\ie sublim[, petrarchian[; ]n\elegerea iubirii ca o comu-
niune empireic[, ]n genul Dante—Beatrice. Indic`nd transgresarea sen-
timentului din planul afectiv ]n acela al problemelor de con=tiin\[, deci
obiectivarea lui, aceste tr[s[turi, prezente ]n ciclul Leuc[i, dar =i ]n
unele “anacreontice”, au anumite reflexe =i ]n poeziile ]n care cultul
pentru nobila milanez[ se prelunge=te ]n cultul pentru Italia — vatra
str[mo=easc[. Nemuritoare — consider[ Iorga — prin semnifica\ia pa-
triotic[, versurile din C[tr[ Tibru sau La Italia se desf[=oar[ solemn, ]n
viitoarele caden\e ale poeziei lui Alexandrescu: “ V[ urez frumoase
\[rmuri ale Ausoniei antice/ Congiurate cu m[ri gemeni, ]mp[r\ite d-
Apenin “ etc. Cu timbrul ei nou, prefigur`ndu-l uneori pe Eminescu (“+i
mie lin luceaf[rul/ Din cer va s[-mi str[luce/ C`nd dulce-a fi de-o pa-
tim[/ Aminte a-=i aduce”), erotica devine partea cea mai caracteristic[ a
crea\iei lui Asachi. Pe a doua latur[ a ei, poezia asachian[ se vrea
programatic: util[ “Spre virtute versu-mbie, despre rele face ur[/
Fermec`ndu-ne adap[ d-o ]nalt[-nv[\[tur[“ (C[tr[ patrie). Sub semnul
aceluia=i clasicism, grefat ]ns[ pe spiritul “luminilor”, se fixeaz[ aici
lunga suit[ de ocazionale (ode, imnuri, sonete de tip encomiastic, ]ntre
care =i primul sonet din literatura noastr[ — 1821 — intitulat ulterior
La ]ntroducerea limbei rom`ne=ti ]n publica ]nv[\[tur[), fabulele, =i
satirele, ]ndeob=te imitate. }n esen\[, o poezie filtrat[ de “cugetare”,
str[b[tut[ de un puternic finalism etic =i cet[\enesc, de extrac\ie lumi-

280
nist[. }n preajma anului 1830, opera lui Asachi v[de=te o anumit[ pro-
pensiune spre zonele preromantice =i romantice. Acestei ispite i se da-
toreaz[ orientarea spre noi izvoare (Gray, Ossian, Mickiewicz), diversi-
ficarea tematic[ (mormintele, trecutul istoric, tradi\iile, natura) =i ex-
perimentarea elegiei, medita\iei, baladei =i legendei istorice. De=i sem-
nificativ[ ]n sine, inten\ia poetului este ]ns[ tr[dat[: ]nt`mpin`nd
rezisten\a unei structuri primare clasice, spiritul romantic nu se asimi-
leaz[ substan\ei operei; cu unele excep\ii, dar nici ele totale: Elegie
scris[ pe \interimul unui sat, imitat[ dup[ Gray, Morm`ntul, Prim[vara,
cu sonuri eminesciene (“De=arte-s m[gulirile/ Ce trec peste p[m`nt/ Ca
o s[geat[ repede/ Pe aripe de v`nt”), +tefan cel Mare ]naintea Cet[\ii
Neam\, Turnul lui But, ambele pornind de la Mickiewicz, =i, dincolo de
orice model, poemul ]n proz[ Medita\ia unui ]mb[tr`nit poet (1839),
“splendid[ mostr[ de lirism al senectu\ii, f[r[ pereche ]n epoc[ (P. Cor-
nea). Celelalte crea\ii marcate de inten\ia novatoare a lui Asachi, prin
caracterul lor impur, hibrid, exterioare noii direc\ii literare. +i poate c[
]ns[=i ratarea nuvelelor =i dramelor istorice, pentru care scriitorul n-a
avut desigur nici ]nzestrarea necesar[, se explic[ prin inaderen\a organ-
ic[ la sensibilitatea romantic[. Marcat[ ]n ad`nc de spiritul clasic, a
c[rui preponderen\[ este atestat[ =i de majoritatea traducerilor, opera
lui Asachi, cu toate tentativele de deviere, evolueaz[ ]n esen\[ unitar ]n
albia ei ini\ial[. Ilustr`nd al[turi de Conachi, Iancu V[c[rescu, Mu-
muleanu, o etap[ de tranzi\ie, Asachi nu izbute=te s[ ancoreze ]n apele
noului. Dup[ cum ideologia sa e cantonat[ ]n limite luministe, tot a=a
=i crea\ia lui, de=i mai deschis[ spre noile orizonturi, r[m`ne totu=i
subordonat[ unui ideal clasic.
Maria PROTASE

Asachi studiase operele clasicilor greci =i latini (cu preferin\[ pentru

Hora\iu), dar atrac\ia manifest[ este pentru literatura italian[: Dante,
Ariosto, Tasso, Petrarca, Metastasio, Ugo Foscolo, G. Parini, V. Alfi-
eri, V. Monti. Primele cicluri de poezii, scrise ]n limba italian[, La
Leucaide =i Raccolta delle Poesie, sunt inspirate de dragostea pentru
Bianca Milesi. Poetul o c`nt[ ]n sonete petrarchiste =i o imagineaz[ mai

281
mult pictural. Viziunea lui este neoclasic[, peisajul ce formeaz[ cadrul
general este ]ns[ mitologic, ]ntotdeauna arcadic. Pentru poet, chipul
iubit r[m`ne centrul unui univers, populat de zeit[\i mitologice. C`ntecul
lui de dragoste ne]mplinit[ ]mprumut[ imagini din mitul lui Orfeu,
melodia lui ]mbl`nze=te =i fiarele s[lbatice. C`ntecul umanizeaz[ un
]ntreg peisaj agrest. Ceea ce ]l apropie pe Asachi de Petrarca este fiorul
sublim =i statornic al iubirii. Marea dram[ a desp[r\irii de iubita sa,
exprimat[ ]n unul din cele mai frumoase sonete ale poetului. Il Vaticino
(Profe\ia) are un ton profund elegiac. F[r[ s[ se dep[rteze de modele
str[ine, Asachi a pl[smuit, dup[ 1812, numeroase poezii, dintre care
unele au fost grupate sub titlurile Ode, Elegii, Sonete, Anacreontice,
C`ntece, Imne, Medita\ii, Satire, Balade, Legende =i Fabule. Modelele lui
se g[sesc ]n Anacreon, Hora\iu, Petrarca, Boileau, Lamartine, Hugo,
Mickiewicz =i Ignacy Krasicki, din care f[cuse =i t[lm[ciri. }n poezie,
Asachi este deopotriv[ clasic, preromantic, nota predominant[ r[m`n`nd
]ns[ cea clasic[. Orice oper[ de art[, crede Asachi, trebuie s[ contribuie
la progresul pa=nic al societ[\ii, s[ stimuleze ]n om virtu\ile morale. Pe
acest crez iluminist el grefa permanent valorile clasice. Hora\ian prin
concep\ie, Asachi cultiv[ cu predilec\ie oda, evolu`nd de la c`ntarea
peisajului italic p`n[ la evenimentul cultural al Moldovei: La Italia,
C[tr[ Tibru, Prolog, La Patrie, Restaurarea =coalelor na\ionale ]n Moldova,
La moldoveni, La restatornicirea domnilor p[m`nteni, Pleiada, Od[ c[tr[
poe\ii rom`ni, Vasul Moldaviei =.a. Oda Prolog. La Patrie deschide prima
edi\ie de versuri a poetului, din 1836. Ea are semnifica\ia unui adev[rat
manifest poetic.
Algeria SIMOTA

282