ÎNDRUMĂRI PENTRU REDACTAREA UNUI REFERAT LA

FILOSOFIE

Jim Pryor1
New York University
http://www.mit.edu/~yablo/writing.html

Referatele la filosofie sunt diferite de referatele solicitate la alte cursuri. Multe

dintre strategiile descrise mai jos vă vor folosi și atunci când veți redacta refe-
rate pentru alte cursuri, dar să nu presupuneți în mod automat că toate aceste
strategii vă vor folosi în acest sens. De asemenea, nu trebuie să presupuneți că
orice îndrumare de redactare a unui referat pe care vi-o vor da alți profesori
este importantă atunci când redactați un referat la filosofie. Unele dintre aceste
îndrumări sunt în mod obișnuit încălcate în buna proză filosofică.

Conținut

• Ce se face într-un referat la filosofie?

• Trei etape ale redactării
o Etape preliminare
o Redactați un bruion de referat
o Rescrieți și continuați să rescrieți
• Unele chestiuni minore
• Cum veți fi evaluați

Ce se face într-un referat la filosofie?

1. Un referat la filosofie constă dintr-o apărare întemeiată a unei pretenții.

Referatul trebuie să ofere un argument. Referatul nu poate să constea din sim-

pla relatare a opiniilor voastre și nici din simpla relatare a opiniilor filosofilor
despre care ați citit. Trebuie să apărați pretențiile pe care le emiteți. Trebuie să
oferiți temeiuri pentru a fi crezute aceste pretenții.

Ca atare, nu puteți spune doar:

Punctul meu de vedere este că P.

Trebuie să spuneți ceva de genul:

Punctul meu de vedere este că P. Cred aceasta, deoarece …

1Mulțumesc și pe această cale profesorului Jim Prior pentru generozitatea cu care și-a
dat acordul pentru traducerea și distribuirea acestei excelente lucrări studenților mei.
Notele de subsol îmi aparțin.
sau:

Apreciez că următoarele considerații furnizează un argument convingă-

tor pentru P: …

Similar, nu spuneți doar:

Descartes spune că Q.

În loc de așa ceva, spuneți ceva de genul:

Descartes spune că Q. Totuși, următorul experiment mental arată că nu

este adevărat Q: …

Există o mulțime de lucruri pe care un referat la filosofie poate urmări să le

realizeze. În mod obișnuit, se începe prin a expune un argument sau o teză
spre considerare. Apoi se continuă prin una sau două dintre următoarele:

o Se critică acel argument sau se arată că anumite argumente pen-

tru teză nu sunt bune
o Se apără argumentul sau teza împotriva criticilor altora
o Se oferă temeiuri pentru a crede teza
o Se oferă contraexemple la teză
o Se pun în contrast punctele tari și punctele slabe a două concep-
ții opuse cu privire la teză
o Se dau exemple care ajută la explicarea tezei sau care ajută la a
face teza mai plauzibilă
o Se argumentează că anumiți filosofi sunt în acord cu teza prin
alte concepții ale lor, chiar dacă nu au susținut vreodată teza în
mod explicit
o Se discută ce consecințe ar avea teza, dacă ar fi adevărată
o Se revizuiește teza în lumina unor obiecții

Oricare dintre acestei scopuri vi le-ați stabilit, trebuie să prezentați în mod

explicit temeiuri pentru pretențiile pe care le susțineți. Studenții au adesea
sentimentul că, întrucât lor le este clar că o pretenție este adevărată, nu mai
este nevoie de multă argumentare. Este însă foarte ușor să supraestimezi tăria
propriei tale poziții. La urma urmelor, ai acceptat-o deja. Trebuie să-ți asumi
că auditoriul tău nu ți-a acceptat deja poziția și trebuie să tratezi referatul tău
ca o încercare de a convinge o astfel de audiență. Așadar, nu porniți de la su-
poziții pe care cu siguranță oponenții voștri le vor respinge. Dacă e să aveți o
șansă de a convinge niște oameni, trebuie să porniți de la supoziții asupra căro-
ra cu toții sunteți de acord.

2
2. Un bun referat la filosofie este modest și realizează un obiectiv mic, dar îl
realizează clar și direct și oferă temeiuri bune în favoarea lui.

Oamenii încearcă foarte des să realizeze prea mult într-un referat la filosofie.
Rezultatul obișnuit al unei astfel de încercări este un referat care este greu de
citit și abundă în pretenții insuficient apărate și slab explicate. Așa că nu fiți
super-ambițioși. Nu încercați să stabiliți vreo concluzie care să răstoarne Pă-
mântul în cele 5-6 pagini ale referatului vostru. Făcută așa cum trebuie, filoso-
fia avansează cu pași mici.

3. Originalitate

Scopul pentru care vi se cer astfel de referate este acela ca voi să dovediți că
ați înțeles materialul de studiu parcurs și că sunteți capabili să gândiți critic
asupra acestui material. Pentru a dovedi acestea, trebuie ca referatul să dove-
dească o gândire independentă.

Aceasta nu înseamnă că trebuie să veniți cu propria voastră teorie sau că trebu-

ie să aduceți o contribuție complet originală la patrimoniul de gândire al uma-
nității. Va fi destul timp pentru aceasta mai târziu. Un referat ideal va fi clar și
direct (vezi mai jos), va fi corect atunci când va atribui puncte de vedere altor
filosofi (vezi mai jos) și va conține răspunsuri critice întemeiate la materialul
de studiu parcurs. Nu trebuie întotdeauna să desțelenească un teritoriu complet
nou.

Trebuie totuși să încercați să veniți cu propriile voastre argumente sau cu pro-

priul vostru mod de a elabora sau de a critica sau de a apăra un argument sau
altul din cele expuse în materialul de studiu. Nu va fi suficient doar să rezu-
mați ceea ce au avut de spus alții.

Trei etape ale redactării

1. Etape preliminare

Etapele preliminare ale redactării unui referat includ tot ceea ce faceți înainte
de a vă așeza și a scrie primul vostru bruion de referat. Aceste etape prelimina-
re vor implica redactarea, dar nu veți încerca deocamdată să redactați un refe-
rat complet. În schimb veți lua notițe de pe ceea ce citiți, veți creiona ideile
voastre, veți încerca să explicați principalul argument pe care doriți să îl avan-
sați și veți realiza o schiță a referatului.

Discutați problemele cu alții

După cum am spus mai sus, referatele voastre ar trebui să dovedească faptul că
ați înțeles materialul de studiu. Unul dintre cele mai bune moduri de a controla
cât de bine ați înțeles materialul este acela de a încerca să-l explicați cuiva care

3
nu este deja familiarizat cu acesta. De când predau filosofie, am constatat de
multe ori că nu am putut explica adecvat un articol sau un argument despre
care am crezut că l-am înțeles. Aceasta s-a întâmplat deoarece sarcina era mult
mai problematică sau mai complicată decât credeam. Veți avea aceeași experi-
ență. Ca atare, este bine să discutați problemele întâlnite în material cu colegii
voștri, precum și cu prieteni care nu vă sunt colegi. Aceste discuții vă vor ajuta
să înțelegeți mai bine problemele și vă va face să identificați chestiunile pe
care încă nu le înțelegeți pe de-a întregul.

Este chiar mai important și mai eficient să vorbiți unii cu alții despre ce doriți
să argumentați în referatul vostru. În momentul în care v-ați clarificat ideile
într-atât de bine încât să le puteți explica altora verbal, atunci sunteți gata să vă
așezați și să începeți să realizați o schiță a referatului.

Redactați o schiță a referatului

Înainte de a începe să redactați vreun bruion de referat, trebuie să vă gândiții la

următoarele întrebări: În ce ordine trebuie să explicați termenii și pozițiile pe
care îi / le veți discuta? Unde anume trebuie să prezentați poziția sau argumen-
tul oponentului vostru? Vreunul dintre rezultatele la care vreți să ajungeți pre-
supune să fi discutat mai întâi vreun alt rezultat? Ș.a.m.d.

Claritatea globală a referatului vostru depinde foarte mult de structura lui. De

aceea este important să vă gândiți la toate aceste întrebări înainte de a începe
să redactați.

Recomand insistent să realizați o schiță a referatului vostru și a argumentelor

pe care intenționați să le prezentați, înainte să începeți să redactați. Aceasta vă
permite să vă organizați rezultatele pe care vreți să le obțineți în referat și să
realizați felul în care aceste rezultate se vor potrivi unele cu celelalte. De ase-
menea, vă permite să vă asigurați că sunteți în poziția de a spune care este
principalul vostru argument sau principala voastră critică, înainte de a vă așeza
să redactați un bruion complet al referatului vostru. Atunci când studenții se
blochează scriind, aceasta se întâmplă adesea pentru că nu au realizat exact
ceea ce încercau să spună.

Acordați schiței întreaga voastră atenție. Aceasta trebuie să fie destul de deta-
liată. (Pentru un referat de 5 pagini, o schiță corespunzătoare ar putea fi de o
pagină întreagă sau chiar mai mult.)

Consider că realizarea unei schițe reprezintă cel puțin 80% din munca de re-
dactare a unui bun referat la filosofie. Dacă aveți o schiță bună, restul procesu-
lui de redactare va decurge mult mai ușor.

4
Începeți munca din timp

Problemele filosofice și scrierile filosofice cer o reflecție atentă și extinsă. Nu

așteptați până când ar mai fi două sau trei nopți înainte de a trebui să vă apu-
cați de lucru. Aceasta ar fi foarte imprudent. A redacta un bun referat la filoso-
fie necesită multă pregătire.

Trebuie să vă lăsați un timp suficient pentru a gândi despre subiect și a redacta

o schiță detaliată. Numai după aceea ar trebui să vă așezați și să redactați un
bruion complet. Odată ce aveți un bruion complet, trebuie să-l lăsați la o parte
pentru o zi sau două. Apoi trebuie să vă întoarceți la bruion și să-l rescrieți. De
mai multe ori. Cel puțin de 3 sau 4 ori. Dacă puteți, arătați-l prietenilor voștri
și vedeți ce reacții au. Înțeleg ei principalul vostru rezultat? Există părți ale
bruionului care le sunt neclare sau le creează confuzii?

Toate acestea iau timp. Ca atare, trebuie să începeți lucrul la referat deîndată
ce temele de referat v-au fost atribuite.

2. Redactați un bruion de referat

După ce v-ați gândit la argumentul pe care vreți să-l susțineți și ați redactat o
schiță pentru referatul vostru, sunteți gata pentru a vă așeza și a realiza un bru-
ion complet.

Folosiți un discurs simplu

Nu țintiți după eleganța literară. Folosiți un discurs direct și simplu. Faceți ca

enunțurile și paragrafele voastre să fie scurte. Folosiți cuvinte familiare. Vă
veți face de râs dacă veți folosi cuvinte sofisticate acolo unde cuvinte simple
sunt de ajuns. Subiectele acestea sunt îndeajuns de profunde și de dificile fără
să fie nevoie ca voi să le tulburați cu un limbaj pretențios sau prolix. Nu re-
dactați folosind un discurs pe care nu l-ați folosi într-o conversație: dacă
n-ați spune-o, n-o scrieți.

Ați putea să credeți că, întrucât asistentul/tutorele vostru și cu mine cunoaștem

deja multe despre subiectul abordat de voi, ați putea lăsa la o parte o mulțime
de explicații de bază și ați putea scrie într-o manieră super-sofisticată, așa cum
un expert vorbește cu un alt expert. Vă asigur că în acest fel veți face ca refe-
ratul vostru să fie de neînțeles.

Dacă referatul vostru sună ca și cum ar fi scris pentru o audiență de gradul

trei2, atunci probabil că ați atins nivelul potrivit de claritate.

2Nivel de apreciere al exprimării în scris folosit în gimnaziile americane pentru a evalua

capacitatea unui elev de a scrie o scrisoare unui membru al familiei în care să arate de ce
acea persoană este importantă pentru el/ea.

5
În lecturile voastre de filosofie veți întâlni uneori filosofi ale căror scrieri sunt
obscure și complicate. Oricine citește aceste scrieri le va aprecia ca fiind difi-
cile și frustrante. Autorii în discuție sunt importanți din punct de vedere filoso-
fic în pofida stilurilor lor de scriere, și nu din cauza acestor stiluri. Ca atare, nu
încercați să imitați stilurile lor de scriere.

Faceți evidentă structura referatului vostru

Trebuie să faceți în așa fel încât structura referatului vostru să fie evidentă
pentru cititor. Cititorul vostru nu trebuie să facă vreun efort deosebit ca să în-
țeleagă această structură. Faceți tot ce este posibil pentru asta.

Cum puteți face asta?

Mai întâi de toate, folosiți cuvinte de legătură precum:

o deoarece, întrucât, dat fiind acest argument

o astfel, prin urmare, așadar, rezultă că, în consecință
o cu toate acestea, totuși, dar
o în primul rând, pe de altă parte

Aceste cuvinte îl vor ajuta pe cititorul vostru să urmărească încotro se îndreap-

tă discursul vostru. Asigurați-vă că folosiți corect aceste cuvinte! Dacă spu-
neți:

P. Astfel Q,

atunci pretindeți că P este un bun temei pentru a accepta Q. Ar fi bine să aveți

dreptate. Dacă nu, ne vom plânge. Nu aruncați un „astfel” sau un „prin urma-
re” doar pentru a face ca linia voastră de gândire să sune ca fiind mai bine ar-
gumentată decât este realmente.

O altă modalitate prin care puteți face ca structura referatului vostru să fie evi-
dentă este aceea de a-i comunica cititorului ceea ce ați făcut până la un mo-
ment dat și ce veți face în continuare. Puteți spune lucruri precum:

o Voi începe prin a …

o Înainte de a spune ce este în neregulă cu acest argument, doresc
să …
o Aceste pasaje sugerează că …
o Voi apăra acum pretenția conform căreia …
o Temeiuri suplimentare pentru această pretenție provin din …
o De exemplu, …

Acești indicatori fac realmente o mare diferență. Să considerăm următoarele

două fragmente de posibil referat:

6
 Tocmai am văzut că X susține că P. Voi prezenta acum două argumen-
te conform cărora non-P. Primul argument este acela că …
Cel de-al doilea argument conform căruia non-P este acela că …
X ar putea răspunde acestor două argumente în mai multe moduri. De
exemplu, el ar putea să spună că …
Cu toate acestea, răspunsul lui eșuează, deoarece …
Un alt mod în care X ar putea să răspundă argumentelor mele constă
din a pretinde că …
De asemenea, răspunsul său eșuează, deoarece …
Așadar, am văzut că nici unul dintre răspunsurile lui X la argumentele
mele conform cărora non-P nu reușește. Ca atare, ar trebui să respin-
gem pretenția lui X conform căreia P.

Voi argumenta în favoarea concepției conform căreia Q. Există trei te-

meiuri pentru a accepta Q. În primul rând …
În al doilea rând …
În al treilea rând …
Cea mai puternică obiecție la adresa Q este aceea că …
Totuși, această obiecție nu reușește, din următoarele motive: …

Nu este ușor de văzut care este structura acestor referate? Trebuie să doriți să
fie tot așa de ușor de văzut în cazul propriilor voastre referate.

O ultimă remarcă: fă în așa fel încât să fie clar dacă expui propriul tău punct
de vedere sau dacă expui punctele de vedere ale unor filosofi despre care dis-
cuți. Cititorul nu trebuie să aibă niciodată nici o îndoială despre autorul preten-
țiilor pe care le prezinți într-un paragraf sau altul.

Nu poți să faci evidentă structura referatului tău dacă nu știi care este structura
referatului tău sau dacă referatul tău nu are nici o structură. De aceea este atât
de important să realizezi un bruion de referat.

Fiți conciși, dar explicați-vă complet poziția

Pentru a redacta un bun referat la filosofie, trebuie să fiți conciși, dar în același
timp să vă explicați complet poziția.

Aceste cereri par să ducă în direcții opuse. (Este ca și cum prima cerere spune
„Nu vorbi prea mult”, iar ce-a de-a doua cerere spune „Vorbește mult”.) Cu
toate acestea, dacă înțelegeți aceste cereri în mod corect, veți vedea cum este
posibil să le îndepliniți pe amândouă.

• Vă spunem să fiți conciși, deoarece nu vrem să divagați despre tot ceea

ce știți despre un anumit subiect, încercând să arătați cât de învățați și
de inteligenți sunteți. Fiecare temă de referat descrie o problemă speci-
fică și trebuie să fiți siguri că tratați acea problemă particulară. Nimic
din ceea ce nu se adresează direct acelei probleme nu trebuie să ajungă

7
 în referatul vostru. Tăiați orice altceva. Este întotdeauna mai bine să vă
concentrați pe una sau două chestiuni și să le dezvoltați în profunzime,
decât să vă răspândiți în prea multe. Una sau două cărări bine cartogra-
fiate sunt mai bune decât o junglă impenetrabilă.

Formulați problema centrală la care doriți să vă adresați la începutul re-

feratului și țineți-o minte. Faceți să fie clar care este problema și de ce
este o problemă. Asigurați-vă că tot ceea ce scrieți este relevant pentru
acea problemă centrală. În plus, asigurați-vă că ați spus în referat felul
în care este relevant ceea ce ați spus. Nu-l faceți pe cititorul vostru să
ghicească.

• Unul dintre lucrurile pe care le-am înțeles prin „să vă explicați complet
poziția” este acela că, atunci când aveți un rezultat bun, nu-l expediați
într-un singur enunț. Explicați rezultatul, dați un exemplu, faceți să fie
clar felul în care acel rezultat ajută argumentului vostru.

Dar „să vă explicați complet poziția” înseamnă și să fiți pe cât vă stă în

putință de clari și de expliciți atunci când scrieți. Nu folosește la nimic
să protestați, după ce vă vom evalua referatul, „Știu că am spus asta,
dar ceea ce am vrut să spun de fapt a fost …”. Spuneți exact ceea ce
vreți să spuneți întâi de toate. Veți fi evaluați în bună măsură după gra-
dul în care ați reușit să faceți asta.

Prefaceți-vă că cititorul referatului vostru nu a citit materialul de studiu

pe care îl discutați și că nu a reflectat cine știe ce la subiect până acum.
Desigur, asta nu este adevărat. Dar dacă redactați ca și cum ar fi adevă-
rat, asta vă va determina să explicați orice termen tehnic pe care îl folo-
siți, să ilustrați distincții stranii sau obscure și să fiți pe cât se poate de
expliciți atunci când rezumați ceea ce a spus un alt filosof.

Comentariu: De fapt, în mod profitabil, puteți duce acest pas mai de-
parte și să vă prefaceți că cititorul referatului vostru este
leneș, prost și rău. El este leneș prin aceea că nu are
chef să-și dea seama ce vor să spună enunțurile voastre
complicate și prin aceea că nu are chef să-și dea seama
ce sunt argumentele voastre, dacă asta nu este deja evi-
dent. El este prost, așa că trebuie să-i explicați tot ce
vreți să-i spuneți în fragmente simple de dimensiuni re-
duse. Și mai este și rău, așa că nu vă va citi referatul
într-o manieră caritabilă. (De exemplu, dacă ceva din
ceea ce spuneți admite mai mult decât o interpretare, el
va presupune că ați avut în vedere interpretarea cea mai
puțin plauzibilă.) Dacă înțelegeți materialul despre care
scrieți și dacă aveți ca țintă un astfel de cititor, probabil
că veți lua nota maximă.

8
Folosiți multe exemple și definiții

Este foarte important să folosiți exemple într-un referat la filosofie. Multe din-
tre pretențiile susținute de filosofi sunt foarte abstracte și greu de înțeles, iar
exemplele sunt cel mai bun mijloc de a face mai clare aceste pretenții.

Exemplele sunt de asemenea utile pentru a explica noțiunile care joacă un rol
central în argumentul vostru. Trebuie să faceți în așa fel încât să fie întotdeau-
na clar felul în care înțelegeți aceste noțiuni, chiar dacă ele par familiare din
discursul obișnuit. Așa cum sunt folosite în discursul obișnuit, aceste noțiuni
pot să nu aibă un înțeles suficient de clar și precis. De exemplu, să presupu-
nem că scrieți un referat despre avort și vreți să afirmați pretenția „Un fetus
este o persoană”. Ce înțelegeți prin „persoană”? Răspunsul la această întrebare
este hotărâtor pentru acceptarea premisei de către auditoriul vostru. De aseme-
nea, răspunsul este hotărâtor pentru cât de convingător este restul argumentu-
lui vostru. În sine, următorul argument este inutil:

Un fetus este o persoană.

Este rău să ucizi o persoană.
Prin urmare, este rău să ucizi un fetus.

Acest argument este inutil, deoarece noi nu știm ce înțelege autorul atunci
când numește un fetus „o persoană”. Într-una dintre interpretările termenului
„persoană”, poate fi destul de evident că un fetus este o persoană, dar să fie
discutabil dacă este întotdeauna rău să ucizi o persoană, în acel sens al terme-
nului „persoană”. În alte interpretări, poate fi mult mai plauzibil că este întot-
deauna rău să ucizi o persoană, dar să fie complet neclar dacă un fetus contea-
ză ca „persoană”. Autorul trebuie să fie explicit în privința felului în care folo-
sește această noțiune.

Într-un referat la filosofie puteți folosi cuvinte în moduri întrucâtva diferite

față de modurile în care acele cuvinte sunt folosite în mod obișnuit. Trebuie
doar să faceți în așa fel încât să fie clar că procedați în acest fel. De exemplu,
unii filosofi folosesc cuvântul „persoană” pentru a se referi la orice ființă în-
zestrată cu capacitatea de a gândi și de a fi conștientă de sine. Luând cuvântul
în acest sens, animale precum balenele și cimpanzeii ar putea conta foarte bine
drept „persoane”. Acesta nu este totuși sensul în care noi folosim în mod obiș-
nuit cuvântul „persoană”; în mod obișnuit, noi spunem că numai o ființă uma-
nă este o persoană. Cu toate acestea, putem folosi „persoană” în primul sens,
dacă spuneți în mod explicit ce înțelegeți prin acest cuvânt. La fel stau lucruri-
le și cu alte cuvinte.

Nu vă modificați vocabularul doar de dragul modificării

Dacă numiți ceva „X” la începutul referatului vostru, numiți acel ceva
„X” până la capăt. De exemplu, nu începeți prin a vorbi despre „con-
cepția lui Platon despre persoană”, după care să treceți la a vorbi des-

9
 pre „concepția lui Platon despre suflet”, după care să treceți la a vorbi
despre „concepția lui Platon despre minte”. Dacă intenționați să vorbiți
despre același lucru în toate cele trei cazuri, atunci numiți-l în același
fel. În filosofie, o cât de ușoară schimbare a vocabularului semnalează
de obicei că intenționezi să vorbești despre ceva nou.

Folosiți cuvinte cu înțelesuri filosofice precise

Filosofii dau înțelesuri tehnice precise multor cuvinte care sună obișnu-
it. Nu folosiți cuvinte pe care nu le înțelegeți pe deplin.

Folosiți termeni filosofici tehnici doar atunci când aveți nevoie de ei.
Nu trebuie să explicați termeni filosofici comuni, precum „argument
valid” sau „adevăr necesar”, dar trebuie să explicați orice termen tehnic
pe care îl folosiți și care se aplică la un subiect particular despre care
discutați. De exemplu, dacă folosiți orice termen specializat, precum
„dualism” sau „fizicalism” sau „behaviorism”, trebuie să explicați ce
înseamnă. Chiar și filosofii profesioniști care scriu pentru alți filosofi
profesioniști trebuie să explice vocabularul tehnic special pe care îl fo-
losesc. Diferite persoane folosesc uneori acest vocabular special în
moduri diferite, astfel că este important să vă asigurați că atât voi, cât
și cititorii voștri dați acestor cuvinte aceleași înțelesuri. Prefaceți-vă că
cititorii nu le-au auzit niciodată înainte.

Prezentarea și evaluarea concepțiilor altora

Dacă intenționați să discutați concepțiile Filosofului X, începeți prin a vă da

seama care sunt argumentele sale sau supoziții sale centrale.

Apoi întrebați-vă: Sunt argumentele lui X bune? Supozițiile sale sunt clar
enunțate? Sunt ele plauzibile? Există puncte de plecare rezonabile pentru su-
pozițiile lui X sau el ar fi trebuit să furnizeze unele argumente independente
pentru acestea?

Asigurați-vă că înțelegeți exact ce spune poziția pe care o criticați. Studenții

pierd o mulțime de timp argumentând împotriva unor concepții care seamănă
cu, dar în realitate sunt foarte diferite de concepțiile despre care ei presupun că
le evaluează. Amintiți-vă, filosofia cere un nivel înalt de precizie. Nu vă este
suficient doar să pricepeți ideea generală a poziției sau argumentului altuia.
Trebuie s-o pricepeți întrutotul corect. (Din acest punct de vedere, filosofia
seamănă mai mult cu o știință decât cu celelalte discipline umaniste.) Mult din
munca în filosofie constă din a te asigura că ai priceput corect poziția oponen-
tului tău.

După cum am arătat mai sus, puteți să presupuneți că cititorul vostru este
prost, dar nu-l tratați pe filosoful despre care discutați drept prost și nu tratați
concepțiile despre care discutați drept inepte. Dacă ar fi fost așa, noi nu le-am

10
mai fi examinat. Dacă nu puteți vedea nimic din ce urmărește o anumită con-
cepție, asta se întâmplă poate pentru că nu aveți experiență în a gândi și a ar-
gumenta despre acea concepție, astfel că nu ați înțeles deplin până acum de ce
adepții acelei concepții sunt atrași de ea. Încercați mai mult să vă dați seama
ce anume i-a motivat.

Uneori, filosofii spun lucruri stranii, dar dacă punctul de vedere pe care voi îl
atribuiți unui filosof pare a fi în mod evident excentric, atunci trebuie să vă
gândiți mai profund dacă el spune realmente ceea ce voi credeți că spune. Fo-
losiți-vă imaginația. Încercați să vă dați seama ce poziție rezonabilă ar fi putut
avea acel filosof în minte și îndreptați-vă argumentele voastre împotriva acelei
poziții.

În referatul vostru trebuie să explicați întotdeauna ce anume spune o anumită

poziție, înainte să o criticați. Dacă nu explicați ceea ce credeți voi că este con-
cepția Filosofului X, cititorul vostru nu va putea aprecia dacă ceea ce voi criti-
cați în privința concepției sale este o critică întemeiată sau este o critică bazată
pur și simplu pe o înțelegere greșită sau pe o interpretare greșită a concepției
lui X. Așadar, spuneți cititorului vostru ceea ce voi credeți că spune X.

Cu toate acestea, nu încercați să relatați cititorului tot ceea ce știți despre con-
cepția lui X. Trebuie să prezentați și propria voastră contribuție filosofică. Re-
zumați numai acele părți ale concepției lui X care sunt direct relevante
pentru ceea ce aveți de gând să susțineți.

Uneori trebuie să argumentați pentru interpretarea voastră a concepției lui X

citând pasaje care sprijină interpretarea voastră. Este permis să discutați o con-
cepție despre care considerați că un filosof ar fi putut să o aibă sau ar fi trebuit
să o aibă, chiar dacă nu puteți găsi nici o dovadă directă a acelei concepții în
textele acelui filosof. Când faceți aceasta, trebuie s-o spuneți în mod explicit.
Spuneți ceva de genul:

Filosoful X nu spune explicit că P, dar mi se pare că el presupune totuși

că P, deoarece …

Citate

Atunci când un pasaj dintr-un text este cu deosebire util în sprijinirea

interpretării voastre a concepțiilor unui filosof, poate fi de ajutor să ci-
tați direct pasajul. (Asigurați-vă că specificați unde poate fi găsit pasa-
jul.) Oricum, citările directe trebuie să fie folosite cu moderație. Este
rareori necesar să citați mai mult decât câteva enunțuri. Adesea este
mai potrivit să parafrazați ce spune X, decât să-l citați direct. Atunci
când parafrazați ceea ce spune altcineva, asigurați-vă că spuneți asta.
(Și în acest caz, citați paginile la care vă referiți.)

11
 Citatele nu trebuie să fie niciodată folosite ca un substitut pentru pro-
priile voastre explicații. Și atunci când citați un autor, trebuie totuși să
explicați ceea ce spune citatul cu propriile voastre cuvinte. Dacă pasa-
jul citat conține un argument, reconstruiți argumentul în termeni mai
direcți și mai expliciți. Dacă pasajul citat conține o pretenție sau o su-
poziție centrală, atunci indicați care este acea pretenție. Poate că doriți
să dați unele exemple pentru a ilustra punctul de vedere al autorului.
Dacă este necesar, poate că doriți să distingeți pretenția autorului de al-
te pretenții cu care ar putea fi confundată aceasta.

Parafraze

Uneori, atunci când studenții încearcă să explice concepția unui filosof,

fac aceasta formulând parafraze foarte apropiate de cuvintele acelui fi-
losof. Ei schimbă unele cuvinte, omit altele, dar în general se țin foarte
aproape de textul original. De exemplu, David Hume (1711-1776) în-
cepe al său Tratat asupra Naturii Umane (1739) după cum urmează:

Toate trăirile spiritului pot fi împărțite în două specii distincte,

pe care le voi numi impresii și idei. Diferența ridicată între
acestea constă din gradele lor diferite de intensitate și vivacitate
cu care afectează mintea și își fac loc în gândirea sau conștiința
noastră. Acele trăiri care își fac loc cu mai multă intensitate și
vivacitate le putem numi impresii; și sub acest nume voi înțele-
ge toate trăirile noastre mai vii, toate senzațiile, pornirile și
emoțiile noastre, după cum se înfățișează ele prima dată sufletu-
lui. Prin idei, înțeleg imaginile mai șterse ale acestora în gândire
și raționament.

Iată un exemplu de cum nu ați dori să parafrazați textul de mai sus:

Hume spune că toate trăirile spiritului pot fi împărțite în două

specii distincte, impresii și idei. Diferența dintre acestea rezidă
în cât de multă intensitate și vivacitate au în gândurile noastre și
în conștiința noastră. Trăirile spiritului cu cea mai mare intensi-
tate și vivacitate sunt impresii. Acestea sunt senzațiile, pornirile
și emoțiile. Ideile sunt imaginile mai șterse ale gândirii și rațio-
namentului.

Există două probleme principale cu parafrazele de acest fel. În primul

rând, ele sunt produse aproape mecanic, astfel că nu arată că autorul
parafrazei a înțeles textul parafrazat. În al doilea rând, întrucât autorul
parafrazei nu a reușit să înțeleagă textul într-atât de bine încât să-l ex-
prime cu propriile lui cuvinte, există pericolul ca parafraza sa schimbe
din greșeală înțelesul textului parafrazat. În exemplul de mai sus, Hu-
me spune că impresiile „afectează mintea” cu mai multă intensitate și
vivacitate decât o fac ideile. Parafraza mea spune că impresiile au mai

12
 multă intensitate și vivacitate „în gândurile noastre”. Nu este clar dacă
acestea sunt aceleași lucruri. În plus, Hume spune că ideile sunt ima-
gini șterse ale impresiilor, în timp ce parafraza mea spune că ideile
sunt imagini șterse ale gândirii. Acestea nu sunt la fel. Așadar, autorul
parafrazei pare să nu fi înțeles ce spunea Hume în pasajul original.

O modalitate mai bună de a explica ceea ce spune Hume aici ar fi ur-

mătoarea:

Hume spune că există două specii distincte de „trăiri ale spiritu-

lui” sau stări mentale, pe care le numește impresii și idei. O im-
presie este o stare mentală foarte „intensă”, așa cum este impre-
sia senzorială pe care o are cineva atunci când privește un măr
roșu. O idee este o stare mentală mai puțin „intensă”, așa cum
este ideea pe care o are cineva despre un măr atunci când numai
gândește despre acesta, în loc să-l privească. Nu este foarte clar
ce înțelege aici Hume prin „intensă”. El ar putea înțelege …

Anticiparea obiecțiilor

Încercați să anticipați obiecțiile posibile la adresa concepției voastre și să răs-

pundeți la ele. De exemplu, dacă formulați o obiecție la adresa concepției unui
filosof, nu presupuneți că el se va recunoaște imediat învins. Imaginați-vă care
ar putea fi răspunsul lui. Cum ați trata acest răspuns?

Nu vă fie teamă să menționați obiecțiile la propria voastră teză. Este mai bine
să veniți voi cu o astfel de obiecție, decât să sperați că cititorul vostru nu se va
gândi la ea. Explicați cum credeți că pot fi contracarate sau depășite aceste
obiecții. Desigur, cel mai adesea nu există nici o modalitate de a trata toate
obiecțiile pe care le-ar putea ridica cineva, așa că încercați să vă concentrați
asupra acelor obiecții care par mai puternice sau mai presante.

Ce se întâmplă dacă vă blocați?

Referatul vostru nu trebuie întotdeauna să furnizeze o soluție categorică la o

problemă sau un răspuns da sau nu direct la o întrebare. Multe articole filoso-
fice excelente nu oferă răspunsuri da sau nu directe. Uneori, în astfel de artico-
le se argumentează că întrebarea trebuie să fie clarificată sau că trebuie ridica-
te unele întrebări suplimentare. Uneori se argumentează că anumite supoziții
ale întrebării trebuie să fie contestate. Alteori se argumentează că anumite răs-
punsuri la întrebări sunt prea simple, în sensul că nu funcționează. Așadar,
dacă aceste articole au dreptate, problema va fi mai greu de rezolvat decât am
fi putut crede inițial. Toate acestea sunt rezultate filosofice valoroase și impor-
tante.

Așadar, este în regulă să formulați întrebări și să ridicați probleme în referatele

voastre, chiar dacă nu puteți furniza răspunsuri satisfăcătoare la toate. Puteți

13
lăsa unele întrebări fără răspuns la sfârșitul referatului. Dar faceți în așa fel
încât cititorului să-i fie clar că ați lăsat într-adins astfel de întrebări fără răs-
puns. Și trebuie să spuneți ceva despre felul în care ar trebui răspuns la între-
bare și despre ceea ce face ca întrebarea să fie interesantă și relevantă subiec-
tului pe care îl discutați.

Dacă vă este neclar ceva din concepția pe care o examinați, nu treceți asta sub
tăcere. Acordați atenție neclarității. Sugerați mai multe moduri diferite de a
înțelege concepția. Explicați de ce nu este clar care dintre aceste interpretări
este cea corectă.

Dacă evaluați două poziții și, după o examinare atentă, apreciați că nu vă pu-
teți decide între cele două, totul e în regulă. Este perfect în regulă să spuneți că
punctele lor tari și punctele lor slabe par a fi în linii mari la fel de echilibrate.
Rețineți însă că și aceasta este o pretenție care cere o explicație și o apărare
întemeiată, ca orice altă pretenție. Trebuie să încercați să furnizați temeiuri
pentru această pretenție în așa fel încât acestea să fie apreciate ca fiind con-
vingătoare de către cineva care nu a gândit deja că cele două poziții sunt la fel
de echilibrate.

Uneori, în timp ce redactați, vă veți da seama că argumentele voastre nu sunt

pe atât de bune pe cât ați gândit inițial că sunt. Puteți să veniți cu unele obiecții
la adresa concepției voastre la care nu aveți un răspuns satisfăcător. Nu intrați
în panică. Dacă este vreo problemă cu argumentul vostru pe care nu ați putut-o
rezolva, încercați să vă dați seama de ce nu ați putut-o rezolva. Este în regulă
să vă modificați teza în așa fel încât să o puteți apăra. De exemplu, în loc să
redactați un referat care furnizează o apărare pe deplin solidă a concepției P,
puteți să vă schimbați tactica și să redactați un referat care să conțină ceva de
genul:

O concepție filosofică spune că P. Aceasta este o concepție filosofică

plauzibilă din următoarele motive: …
Cu toate acestea, există unele temeiuri pentru a pune la îndoială că P.
Unul dintre aceste temeiuri este X.
X pune o problemă pentru concepția că P, deoarece …
Nu este clar modul în care susținătorul concepției că P poate răspunde
acestei obiecții.

Sau puteți redacta un referat care să conțină ceva de genul:

Un argument pentru P este „Argumentul Conjuncției”, care decurge

după cum urmează …
La prima vedere, acesta este un argument foarte interesant. Cu toate
acestea, argumentul este defectuos, din următoarele motive …
Se poate încerca remedierea argumentului prin …
Dar aceste remedieri nu vor funcționa, deoarece …
Ca atare, conchid că Argumentul Conjuncției nu reușește în a stabili P.

14
A scrie lucruri de acest gen nu înseamnă că v-ați „predat” opoziției. La urma
urmelor, nici unul dintre aceste lucruri nu vă angajează la concepția conform
căreia non-P. ele nu sunt decât relatări oneste ale faptului că este dificil să se
găsească un argument concludent pentru P. Cu toate acestea, P ar putea fi
adevărată.

3. Rescrieți și continuați să rescrieți

Acum ați redactat un bruion complet de referat. Lăsați bruionul la o parte pen-
tru o zi sau două.

Apoi reveniți la bruion și recitiți-l. Pe măsură ce recitiți fiecare enunț, spuneți-

vă vouă înșivă lucruri de genul:

„Are într-adevăr sens?” „Asta e total neclar!” „Asta sună pretențios.”

„Ce înseamnă asta?” „Care este legătura dintre aceste două enunțuri?”
„Mă repet pe mine însumi aici?” și așa mai departe.

Asigurați-vă că fiecare enunț din bruionul vostru face o treabă utilă. Dacă nu
acesta este cazul, eliminați enunțul respectiv, chiar dacă sună frumos. Nu tre-
buie să introduceți niciodată subiecte în referatul vostru, dacă nu sunt impor-
tante pentru argumentul vostru principal și dacă nu aveți suficient spațiu pen-
tru a-l explica efectiv.

Dacă nu sunteți mulțumiți cu unele enunțuri din bruionul vostru, întrebați-vă

de ce vă supără. Se poate întâmpla să nu înțelegeți de fapt ceea ce ați încercat
să spuneți sau să nu credeți realmente acel enunț.

Asigurați-vă că enunțurile voastre spun exact ceea ce vreți să spună. De exem-

plu, să presupunem că scrieți „Avortul este același lucru cu crima”. Asta este
ceea ce înțelegeți realmente? Așadar, atunci când Oswald l-a asasinat pe J. F.
Kennedy, asta a fost același lucru cu a-l avorta pe J. F. Kennedy? Sau înțele-
geți ceva diferit? Poate că înțelegeți că avortul este o formă de crimă. Într-o
conversație obișnuită, vă puteți aștepta ca interlocutorii voștri să-și dea seama
ce vreți să spuneți. Dar nu trebuie să scrieți în acest fel. Chiar dacă profesorul
vostru poate să-și dea seama ce ați înțeles, este un mod greșit de a scrie. În
proza filosofică trebuie să vă asigurați că spuneți exact ceea ce vreți să spuneți.

De asemenea, acordați atenție structurii bruionului vostru. Atunci când revizu-

iți un bruion, este mult mai important să lucrați asupra structurii bruionului și a
clarității sale globale, decât să corectați un cuvânt sau o expresie pe ici pe co-
lo. Asigurați-vă că cititorul vostru poate să-și dea seama care este subiectul
fiecărui paragraf din referat. Nu este suficient ca voi să știți care sunt acele
subiecte. Asta trebuie să fie evident pentru cititorul vostru, chiar și pentru un
cititor leneș, prost și rău.

15
Dacă se poate, prezentați bruionul vostru prietenilor sau colegilor de grupă și
strângeți comentariile și sfaturile lor. Vă încurajez să faceți asta. Înțeleg prie-
tenii voștri ceea ce spuneți? Există părți ale bruionului vostru care le sunt ne-
clare sau confuze? Dacă prietenii voștri nu înțeleg ceva din ce ați scris, atunci
nici cel ce vă va evalua referatul nu va putea să înțeleagă. Paragrafele și argu-
mentele voastre pot fi perfect clare pentru voi, dar pot să nu aibă nici un sens
pentru altcineva.

O altă modalitate bună pentru a verifica bruionul vostru constă din a-l citi cu
glas tare. Aceasta vă va ajuta să vă dați seama dacă totul are sens. Voi puteți
să știți ce vreți să spuneți, dar asta poate să nu fie ceea ce ați scris de fapt. Citi-
rea referatului cu voce tare vă poate ajuta să observați goluri în raționamentele
voastre, digresiuni și proză neclară. Ar trebui să contați pe mai multe redactări
ale bruionului vostru. Cel puțin 3 sau 4!!! Referatul vostru se va îmbunătăți cu
fiecare revizie.

Unele chestiuni minore

Începutul referatului

Nu începeți cu un enunț de genul „De-a lungul veacurilor, omenirea a meditat

asupra problemei …” Nu este nevoie să încălziți tema voastră. Trebuie să tre-
ceți direct la subiect odată cu primul enunț.

De asemenea, nu începeți cu un enunț de genul „Dicționarul Explicativ X defi-

nește sufletul ca fiind …” Dicționarele explicative nu sunt bune autorități filo-
sofice. Ele înregistrează modul în care cuvintele sunt folosite în discursul
obișnuit. Multe dintre aceste cuvinte au înțelesuri specializate diferite în filo-
sofie.

Gramatica (…)3

Lecturi secundare

Pentru cele mai multe cursuri, am adus la bibliotecă unele articole și cărți pen-
tru lecturi suplimentare. Acestea sunt opționale și sunt destinate studiului indi-
vidual.

Nu ar trebui să folosiți [direct] aceste lecturi secundare atunci când vă redac-

tați referatele. Scopul acestor referate este acela de a vă învăța cum să analizați
un argument filosofic și să prezentați propriile voastre argumente pentru sau
împotriva unei concluzii. Argumentele pe care le considerăm la curs și semi-

3Considerațiile autorului se referă aici la particularități ale gramaticii limbii engleze, fără
aplicabilitate la limba română.

16
nar sunt suficient de grele pentru a merita prin ele însele întreaga voastră aten-
ție.4

Puteți să redactați referatul ca un dialog sau o poveste?

Nu. Făcute așa cum trebuie, aceste forme de scrieri filosofice pot fi foarte efi-
ciente. De aceea, putem prezenta uneori la curs sau la seminar unele dialoguri
și povestiri. Dar aceste forme de scrieri filosofice sunt extrem de dificil de
făcut așa cum trebuie. Ele îl tentează pe autor să fie imprecis și să folosească
metafore neclare. Trebuie să stăpâniți stilul obișnuit de scriere filosofică, îna-
inte de a face o treabă bună cu aceste forme mult mai dificile.

Chestiuni tehnice

Străduiți-vă să faceți în așa fel încât referatele voastre să fie mai restrânse sau
egale ca dimensiune cu numărul de pagini recomandat. Referatele mai lungi
sunt în mod tipic mult prea ambițioase sau plictisitoare sau pline de digresiuni.
Nota voastră va avea de suferit, dacă referatul vostru are aceste defecte. Ca
atare, este important să vă întrebați: Care sunt cele mai importante lucruri pe
care le aveți de spus? Ce poate fi lăsat la o parte?

Referatele voastre nu trebuie să fie nici prea scurte! Nu întrerupeți brusc un

argument. Dacă tema referatului vostru pune anumite probleme, asigurați-vă
că ați răspuns sau că v-ați referit la fiecare dintre aceste probleme.

[Vă rugăm să vă tehnoredactați referatele în Word, cu font 12, Times New

Roman sau Cambria, la 1 rând, cu margini de 2,5 cm. Se vor folosi semnele
diacritice specifice alfabetului limbii române, precum și normele ortografice,
ortoepice și de punctuație în vigoare]5. Notele se vor insera la subsol (nu la
sfârșitul referatului) și se inserează automat (References – Insert Footnote).
Preferăm să primim referatele îndosariate în dosare de plastic cu șină sau pur
și simplu capsate. Nu folosiți în nici un caz folii de protecție din plastic!

Nu uitați să vă treceți pe prima pagină a referatului numele, prenumele și gru-

pa! Și nu ne aduceți singurul exemplar pe care îl dețineți! (Ar trebui ca aceste
lucruri să fie evidente, dar se pare că nu este așa.)

Cum veți fi evaluați

Veți fi evaluați în conformitate cu următoarele criterii de bază:

4
Aceste precizări nu se referă la lecturile recomandate în cadrul seminariilor sau al activități-
lor tutoriale.
5 Aceste recomandări sunt adaptate normelor de tehnoredactare specifice lucrărilor în

limba română. Subliniez că nu vom lua în considerare nici un referat tehnoredactat fără
diacritice.

17
 1. Cât de bine ați înțeles subiectele despre care ați scris?
2. Cât de bune sunt argumentele pe care le-ați oferit?
3. Referatul vostru este clar și bine organizat?

Nu vom judeca referatele voastre apreciind dacă suntem sau nu de acord cu

concluzia referatului. Dar nu vom avea nici un fel de problemă atunci când
vom judeca dacă ați făcut o treabă bună în felul în care ați argumentat pentru
concluzia voastră.

Mai precis, vom pune întrebări de felul următor:

o Ați enunțat clar ceea ce ați încercat să realizați în referatul vos-

tru? Este clar pentru cititorul vostru care este teza voastră prin-
cipală?

o Ați formulat argumente în sprijinul pretențiilor pe care le-ați

avansat? Este clar pentru cititorul vostru care sunt aceste argu-
mente?

o Este clară structura argumentului vostru? De exemplu, este clar

care din părțile argumentului vostru sunt descriptive și care
sunt propriile voastre contribuții pozitive?

o Proza voastră este clară, ușor de citit și ușor de înțeles?

o Ați ilustrat pretențiile voastre cu exemple bune? Ați explicat

noțiunile voastre centrale? Ați spus exact ceea ce ați intenționat
să spuneți?

o Ați prezentat alte concepții filosofice corect și caritabil?

Comentariu: Comentariile pe care le-am făcut cel mai adesea asupra

referatelor studenților sunt acestea:

• „Explică această pretenție” sau „Ce înțelegi prin

asta?” sau „Nu înțeleg ce spui aici”
• „Acest pasaj este neclar (sau stângaci sau alt-
minteri greu de citit)”, „Prea complicat”, „Prea
greu de urmărit”, „Simplifică-l”
• „De ce crezi asta?”, „Aceasta cere un temei mai
bun”, „De ce ar trebui să credem aceasta?”,
„Explică de ce ceea ce spui este un temei pentru
a crede că P”, „Explică de ce aceasta rezultă din
ceea ce ai spus mai înainte”
• „Nu este realmente relevant”
• „Dai un exemplu?”

18
 Încercați să anticipați aceste comentarii și să evitați soli-
citarea lor!

Referatul vostru trebuie să întreprindă o muncă filosofică

Un gen de pretenție care este adesea întâlnită în referatele la filosofie ale stu-
denților decurge după cum urmează:

Filosoful X presupune A și de aici argumentează pentru pretenția că B.

Pretenția B îmi pare a fi neatrăgătoare. Filosoful X pur și simplu presu-
pune A și nu aduce nici un argument pentru A. Nu cred că este adevărat
A. Prin urmare, pot pur și simplu să resping A și astfel să evit B.

Această linie de gândire poate foarte bine să fie corectă, după cum studentul
poate foarte bine să aibă dreptate atunci când susține că ar fi trebuit ca filoso-
ful X să fi adus mai multe argumente pentru A. Dar în acest fel, studentul nu
este conectat la concepția filosofului X într-un mod interesant. Studentul nu a
întreprins multă muncă filosofică. Era clar de la bun început că filosoful X a
presupus A, precum și că, dacă nu doriți voi înșivă să faceți această supoziție,
nu sunteți forțați să acceptați concluzia lui X. Dacă asta este tot ce ați făcut în
referatul vostru, acesta nu va fi un referat bun și va primi o notă mică, chiar
dacă este bine scris.

Iată câteva lucruri mai interesante pe care studentul nostru le-ar fi putut face în
referatul său. El ar fi putut argumenta că, la urma urmelor, B nu decurge din A.
Sau ar fi putut prezenta temeiuri pentru a considera că pretenția A este falsă.
Sau ar fi putut argumenta că asumarea pretenției A este o mișcare ilegitimă de
făcut într-o discuție despre problema dacă B este adevărată. Sau altceva de
genul acesta. Toate acestea ar fi fost modalități mult mai interesante și convin-
gătoare de a se fi conectat la concepția filosofului X.

Răspunsul la comentarii din partea mea sau a asistentului/tutorelui vos-

tru

Atunci când aveți ocazia să rescrieți un referat deja evaluat de noi, nu uitați
următoarele.

Referatele refăcute trebuie să treacă dincolo de erorile și problemele particula-

re pe care vi le-am indicat. Dacă ați obținut o notă mai mică decât 8-96, atunci
referatul vostru a fost în general dificil de citit, a fost dificil de văzut care au
fost argumentele voastre și care ar fi urmat să fie structura referatului vostru și
așa mai departe. Puteți să corectați aceste genuri de deficiențe rescriind refera-
tul din temelii. (Începeți cu o fereastră nouă în procesorul vostru de text.) Fo-
losiți referatul vostru și comentariile pe care le-ați primit pentru a redacta o
nouă schiță și începeți de acolo.

6
Adaptat după sistemul de notare din România.

19
Rețineți că atunci când eu sau asistentul/tutorele vostru evaluăm un referat
rescris, putem uneori să observăm în părțile rămase nemodificate ele referatu-
lui vostru unele puncte slabe pe care nu le-am remarcat prima dată. Sau poate
că acele puncte slabe ne vor fi afectat impresia noastră globală asupra referatu-
lui, iar noi pur și simplu nu am formulat nici o recomandare specifică privind
remedierea acestora. Așa că acesta este un alt motiv pentru care ar trebui să
încercați să îmbunătățiți întregul referat, nu numai doar acele pasaje asupra
cărora am făcut comentarii.

Este posibil să îmbunătățești un referat fără să-l îmbunătățești într-atât încât

să-l ridici la un nivel superior de notare. Se întâmplă uneori și așa. Dar eu cred
că voi veți face mai mult decât atât.

Cel mai adesea, nu veți avea ocazia să rescrieți referatele voastre după ce ele
vor fi evaluate. Așa că trebuie să învățați să redactați un bruion, să examinați
bruionul și să revizuiți și să rescrieți referatul vostru înainte de a-l preda spre
evaluare.

Addenda traducătorului

Dragii mei studenți, nu știu în ce măsură veți respecta excelentele îndrumări

ale profesorului Pryor. Vreau, totuși, să rețineți următoarele echivalențe apro-
ximative (și caritabile):

• dacă le veți respecta 100%, voi aprecia că referatul vostru este exce-
lent;
• dacă le veți respecta circa 80%, voi aprecia că referatul vostru este
foarte bun;
• dacă le veți respecta circa 60%, voi aprecia că referatul vostru este
bun;
• dacă le veți respecta circa 40%, voi aprecia că referatul vostru este ac-
ceptabil;
• dacă le veți respecta circa 20%, voi aprecia că referatul vostru este
slab;
• dacă le veți respecta circa 10%, voi aprecia că referatul vostru este
foarte slab, dar vă voi mai da o șansă.

Dar dacă veți copia de pe internet sau din altă sursă un material pe care
mi-l veți prezenta drept referatul vostru, voi fi foarte dezamăgit, și vă voi
pica!!!

20