UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT-INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

SEBEŞ- JUDEŢUL ALBA

RESURSE AGROTURISTICE- LEGISLAŢIE

Profesor coordonator: Stefan Petrică

Student: Sion Carmela

An de studiu: III

Grupa: 8314
CUPRINS:

Capitolul I: IDENTIFICAREA RESURSELOR

AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
1.1 Prezentarea localităţii;
1.2 Resursele agroturistice naturale ale localităţii;
1.3 Resursele agroturistice antropice ale localităţii;

Capitolul II: IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN

LOCALITATE ŞI GRADUL LOR DE CLASIFICARE

Capitolul III: STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR

AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

Capitolul IV: CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

 Capitolul I
Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Sebes- Judetul Alba

1.1. Prezentarea localitatii

Sebeș, mai demult Sebeșul Săsesc, în dialectul săsesc Melnbach, în germană Mühlbach,
în trad. Pârâul Morii, este un municipiu din județul Alba, Transilvania,România.
Orașul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniștii sași veniți la chemarea regelui
Ungariei. În Sebeș s-au stabilit populații provenite din zona Rinului și
a Moselei (regiunea Luxemburgului și a vestului Germaniei de astăzi). Denumirea de "sași
transilvăneni" provine din confuzia făcută de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate
populațiile germane erau "saxones", "sași". Germanii din Sebeș au fost de fapt franconi de pe
Rin. Sebeșul Săsesc a fost unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei medievale,
devenind una din cele "șapte cetăți" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbürgen".

Stema localităţii Sebeş

În cele mai vechi documente istorice care atestă existența Sebeșului, localitatea poartă
numele de "Malembach" (1245), "Millenbach" (1309), denumiri care derivă din săsescul
"Malemboch", însemnând "râu care poartă mult pietriș", lucru care corespunde realității
geografice. Numele german modern al orașului, "Mühlbach" ("râul morii"), i-a îndemnat pe
mulți istorici români (derutați de confuzia lingvistică) să speculeze că la sosirea lor, sașii ar fi
ocupat orașul clădit încă în secolul al 8-lea de către români, pe care i-ar fi obligat să se retragă în
amonte, pe valea "râului morii". Lucrarea lui Johannes Troester "Das alt und neue Teutsche
Dacia" apărută în 1666 la Nürnberg stabilește data înființării orașului în anul 1150. Marea
invazie mongolă a distrus orașul în anul 1242, după care locuitorii l-au reconstruit. Vechea
bazilică romanică cu două turnuri a fost reclădită în stil gotictimpuriu. Turnul actual a fost ridicat
pe fundamentele celor două turnuri inițiale, iar nava centrală a fost complet refăcută. Secolul al
XIV-lea a adus cu sine o perioadă de dezvoltare a orașului, el fiind cotat în 1376 al treilea ca
importanță comercială între orașele săsești.
Un act regesc din 1387 consfințește dreptul Sebeșului de a ridica ziduri, deși construcția
acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in
ciuda întinderii sale reduse primul oraș din Transilvania înconjurat complet cu fortificații din
zidărie. Atacul Imperiului Otoman din 1438 gasește Sebeșul apărat de o centură de ziduri nu
foarte groasă, cu turnuri și două porți. Acestea din urmă se deschid însă relativ repede turcii
intrând în cetate. Memorabilă este rezistența solitară a unuia dintre turnuri: cel zis al
"Studentului".
La 1485 regele Matia Corvinul acordă orașului o serie de privilegii pentru completarea
fortificațiilor. Modificările cele mai importante le suferă incinta bisericii al carui zid este
supraînălțat. Lucrări de mai mică anvergură, terminate în primii ani ai secolului al XVI-lea fiind
efectuate și la incinta exterioară. Fortificația rămâne modestă cuprinzând 7-8 turnuri (unul
interior) și două porți prevăzute cubarbacane. Ultimele urme ale șanțurilor de apă care înconjurau
orașul au fost transformate în ultima parte a secolului al XIX-lea în lacul din parcul orașului.
După pandemia de ciumă din 1738, populația orașului a scăzut foarte mult, orașul fiind
salvat în bună măsură de venirea celui de-al doilea val de coloniști din spațiul german, mai exact
din Baden-Durlach (începând cu anul 1748) și Hanau(1770).
Dieta Transilvaniei se întrunește de două ori în Sebeș, în 1556 și 1600. Locul întrunirilor,
Casa Zápolya, este astăzi muzeu.
Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a
numit Sebeșul Săsesc și a făcut parte din comitatul Sibiu. Apoi a fost inclus în județul Alba
(interbelic). Între anii 1950 și 1968, Sebeșul a făcut parte din Regiunea Hunedoara.

Localizarea oraşului pe harta României

Localizarea oraşului pe harta judeţului Alba

Judetul Alba este situat în partea central vestică a României pe cursul râului Mures și al
afluenților săi, fiind limitat de județul Cluj la nord, județul Bihor și județul Arad la nord-vest,
județul Vâlcea la sud, județul Sibiu la est și județul Mures la est și nord-est.
In aceste limite suprafața județului Alba este de 6242 kmp ceea ce reprezintă aproximativ
2,6% din suprafața României.

Climă
Clima este temperat continentală cu nuanțe în funcție de unitatea de relief (munte, podiș).
Temperatura medie anuală variază între 7-9 grade Celsius cu veri calde și ierni răcoroase, cu
vânturi ce bat din direcție vestică și cu fenomene de foehn pe alocuri.
 Demografie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Sebeș se ridică la
27.019 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
27.698 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,01%), cu o minoritate
de romi (4,09%). Pentru 11,45% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,1%), cu o minoritate
de penticostali (3,05%). Pentru 11,58% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
1.2. Resursele agroturistice naturale ale localităţii

Valea Sebeşului
Râul Sebeş formează una dintre cele mai sălbatice văi carpatine din România,
impresionând prin diversitate şi originalitate. Relieful, reţeaua hidrografica bogată a zonei,
abundenţa şi varietatea florei şi faunei, monumentele sale naturale, fac din Valea Sebeşului un
loc potrivit pentru toate categoriile de turişti în toate anotimpurile.
Valea Sebeşului, cunoscută in zona superioară şi sub numele de Valea Frumoasei, este
situată în sudul Transilvaniei, în partea centrală a Carpaţilor Meridionali, în porţiunea unde
aceştia prezintă cea mai mare lăţime (grupa Şureanu-Parâng-Lotrului). Este încadrată la vest de
munţii Şureanu şi culuarul Mureşului, de munţii Lotrului la sud, de munţii Cindrel şi de
depresiunea Apoldului în est, iar la nord de podişul Secaşelor.
Sub forma unui mic pârâu de munte, Frumoasa izvorăşte de sub culmea Cindrel-
Frumoasa, iar pe un parcurs de cca 22 km, până la confluenţa cu Sălanele, unde s-a construit
lacul de acumulare de la Oaşa, poartă numele de Frumoasa. În aval de acest baraj şi până la
vărsare în Mureş, râul işi schimba numele in Sebeş (denumirea vine cel mai probabil din limba
maghiara „Râul Repede” ).
Râul Sebeş parcurge în total o distanţa de circa 93 km cu o diferenţă de nivel de 2000 m,
şi are o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1289 kmp. Până la vărsarea în râul Mureş, Sebeşul
traverseaza trei forme de relief diferite (munţi, dealuri piemontane şi culoare depresionare cu
terase).
Drumul de pe Valea Sebeşului (acum DN67C) a fost din cele mai vechi timpuri calea de
legătură între românii aşezaţi pe cei doi versanţi ai Carpaţilor, fiind cea mai înaltă şosea
transcarpatică în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între Sebeş si oraşul Novaci
din judeţul Gorj.
Râpa Roşie
Râpa Roșie este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-
a IUCN (rezervație geologică și floristică), cu o suprafață de 10 ha, situată în județul Alba, pe
teritoriul administrativ al orașului Sebeș, la cca 4 km nord de acesta.
Rezervația complexă Râpa Roșie cuprinde formațiuni specifice de eroziune și șiroire care
dau peisajului un aspect impozant, precum și o floră particulară, cu multe elemente rare și
endemice. Are o suprafață de circa 10 ha și este situată în extremitatea sud-vestică a Podișului
Secașelor, pe malul drept al Secașului Mare, la circa 4 km de orașul Sebeș. Vizibilă de la mare
distanță, Râpa Roșie se întinde pe o lungime de 800 m și are înălțimi ce variază între 50 și 125 m
(300 - 425 m altitudine absolută).
Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uriașe, lasă impresia unui
monument ancestral ruinat. Ciudatele coloane și piramide etajate, separate de ravene, formează
un microrelief pe care geografii îl numesc „badlands” (pământuri rele). Termenul, de origine
engleză, a fost folosit pentru prima dată în Dakota de Sud (Statele Unite), unde acest relief este
bine dezvoltat.
Formațiunea s-a format prin eroziunea produsă de un torent în depozitele sedimentare de
vârstă miocen inferioară (după unii geologi, oligocenă) constituite cu precădere din alternanțe de
argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în nisipuri. Apar, de asemenea,
intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în
pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului.
Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite
,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică
aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari și a lipsei vegetației,
apa de șiroire, prăbușirile și alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri,
coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide de pământ, care împreună cu culoarea roșie și
violacee îi dau un aspect impresionant.
În cuprinsul acestei dantelării de forme, pe brânele înierbate sau în albia torentului s-au
păstrat o serie de plante interesante și rare. Astfel, pe terenurile alunecate din est dăinuiește
garoafa endemică Dianthus serotinus, var. demissorum, iar în vâlcelele de la poale se găsește un
ochi de stepă cu Salvia nutans, Salvia transsilvanica, precum și exemplare rare de stejar pufos.
Pe brâne și pe versanții domoli din partea superioară apare specia endemică Onosma
heterophyllum cu Agropyron cristatum, rare în Transilvania. Pe tăpșanul și colinele din vest, sub
râpă, se păstrează asociația Caricetum humilis – Brachypodium pinnatum
transsilvanicum și Staticetosum tataricae cu Centaurea atropurpurea și multe elemente de stepă
caldă sudică. Păduricea din fața râpei este o asociație Acereto-Tilietum medio-transsilvanicum și
adăpostește feriga mediteraneană Asplenium adiantum-nigrum și arbustul Cotoneaster
integerrimus.
Rezervaţia naturală Râpa Roşie
Flora
Flora municipiului Sebeş este determinată de particularităţile de climă, altitudine, relief,
hidrografie şi sol ale zonei, dar şi de intervenţia omului. Vegetaţia Sebeşului se încadrează în
etajul stejarului şi al silvostepei. Pădurea, de amestec, în care predomină stejarul, ocupa relieful
înalt şi insular. Prezenţa solurilor de pădure pe care astăzi sunt culturi agricole sau păşuni
dovedeşte că extinderea pădurii în trecut era cu mult mai mare. În afara stejarului, în padurile
Sebeşului se mai întâlneşte: carpen, paltin, arţar, ulm, frasin, mesteacăn, tei, cireş sălbatic sau
măr pădureţ. Condiţiile bioclimatice oferă condiţii bune de dezvoltare a arbuştilor, cum ar fi:
porumbarul, măceşul, cornul sau socul. În lunci apar pâlcuri de arini, plopi, salcii şi răchite. Pe
păşuni şi fâneţe de deal, în cadrul stepei uscate cu extindere mai mare pe versantul cu expunere
nordică din dreapta Secaşului, cresc sipica, rogozul şi colilia. Pe pajiştile şi fâneţele de luncă
întâlnim iarba câmpului, golomatul, mohorul şi alte specii de paiuş. În condiţii de mare umiditate
se dezvoltă trestia, papura, rogozul, piciorul cocoşului, etc. În parcuri se găsesc câteva exemplare
de Magnolia Stellata şi un singur exemplar de Ginko Biloba, de origine asiatică, localizat în
apropierea Turnului Studentului. Parcul muzeului adăposteşte un pom fructifer exotic, Asimina
triloba, originar din SUA, foarte rar în Europa. Din punct de vedere botanic, Râpa Rosie este
monumentală, prezentând posibilităţi de colonizare pentru plante din diverse epoci, protejate
pâna în zilele noastre. La Râpa Rosie întâlnim garoafa Sebesului, stejarul pufos, stânjenelul pitic,
laleaua pestriţă sau feriga neagră.

Fauna
În municipiul Sebeş se disting în prezent două etaje faunistice: etajul faunei de deal şi podiş,
respectiv etajul faunei de luncă. Acestor etaje le corespund asociaţii faunistice de pădure, de
teren agricol şi asociaţii faunistice de luncă şi de apă curgătoare. În zona de pădure se întalnesc
frecvent mamifere: caprioara, iepurele de câmp, mistretul, vulpea, pisica salbatică, viezurele şi
ariciul. Pădurea mare din apropierea Sebeşului adăposteşte un mamifer foarte valoros, cerbul
lopătar. Pe teritoriul municipiului Sebeş există o mare varietate de păsări: gaiţa, piţigoiul, mierla,
ciocănitoarea, graurul, turturica, porumbelul, coţofana, vrabia şi cioara. Răpitoarele de noapte,
bufniţa, huhurezul, cucuveaua, sunt şi ele în număr destul de mare, iar dintre răpitoarele de zi
amintim uliul găinilor, şorecarul, uliul păsărelelor, gaia şi eretele. În padurea Sebeşului trăieşte
fazanul. Pe terenurile agricole elementele faunistice sunt determinate atât de apropierea pădurii
cât şi de prezenţa văilor adânci cu plantaţii de salcâm, sau a tufişurilor în zone cu păşuni.
Reprezentative aici sunt rozătoarele: şoarecele de câmp, caţelul pământului şi iepurele. Păsările
caracteristice acestei zone sunt ciocârlia, potârnichea, cioara de semănătură şi vrabia. În perioada
de vară cuibăresc aici un numar mare de păsari migratoare. Sebeşul este o zona foarte bogată în
puncte fosiliere. Dintre toate grupele de animale importante ca fosile, caracteristice sunt
moluştele în toate erele geologice, cu diferite specii de scoici şi melci. Mamifere fosile se
păstrează numai sub forma de oase izolate. La Râpa Roşie, pe un perete abrupt, au fost
descoperite un femur şi o măsea de mamut, iar la Rahau, pe Valea Caselor, s-au gasit măsele şi
un femur de mamut, coarne de bour şi maxilare de cerb gigant.
1.4 Resursele agroturistice antropice ale localităţii
Cetatea Oraşului Sebeş
Fortificaţia oraşului Sebeş a intrat în literatura de specialitate ca prima cetate orăşenească
pentru care s-a păstrat un act oficial de construcţie. La 23 noiembrie 1387, o delegaţie a oraşului
a obţinut de la regele Sigismund de Luxemburg, dreptul de a se înconjura cu zid de piatra.
Cetatea care înconjura oraşul medieval a fost ridicată în mai multe etape, având turnuri de
apărare aflate în întreţinerea breslelor şi patru porţi de acces. Locuitorii oraşului Sebeş au cerut
regelui încuvinţarea de a ridica o întăritură în jurul oraşului temându-se de noi invazii turceşti.
Iniţial, oraşul avea o primă fortificaţie, ridicată undeva la mijlocul secolului al XIII-lea,
în jurul actualei biserici evanghelice. Noul sistem defensiv, ridicat cu acordul regelui în anul
1387, este caracterizat de o curtină de formă dreptunghiulara, cu colţuri rotunjite, adaptate într-o
oarecare masura terenului, cu perimetrul de 1700 m şi suprafaţa de aproape 20 ha.
Incinta fusese ridicată din piatră de râu legată cu mortar. Înaltimea ei nu depăşeşte 7 m,
iar grosimea este în medie 1,20 m. Această curtina a fost înzestrata cu un parapet strapuns de
creneluri şi un drum de straja sprijinit pe curtină şi pe console de lemn.
De la început, curtina orasului fusese prevazută cu o serie de turnuri. Sunt cunoscute un
numar de 8 astfel de turnuri. Nu este exclus ca numărul acestora să fie mult mai mare. În secolul
al XVI-lea se ridica câte o barbacana la porţile de est şi de vest.
Fortificaţia medievală a oraşului Sebeş se înscrie în categoria celor de maximă importanţă
întrucât reprezintă un prototip arhaic al sistemului său defensiv, transformările din perioada
moderna fiind relativ minore.
Biserica evanghelică din Sebeş
Amplasată în centrul oraşului, biserica este cel mai impozant monument din Sebeş.
Iniţial, odată cu aşezarea saşilor în zonă, respectiv la mijlocul secolului al XII-lea, s-a ridicat o
bazilică romanică. Înca din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, dar mai ales în cursul
secolului urmator, biserica din Sebeş a suferit unele schimbări notabile, şi aceasta ca urmare a
puternicei influenţe pe care o exercita arhitectura cisterciană în a doua jumătate a secolului al
XIII-lea în sudul Transilvaniei, influenţă care se va generaliza pe întreg teritoriul Transilvaniei.
Schimbarile survenite acum la edificiul de cult catolic din localitate demonstrează că între
secolele XIII-XIV potenţialul economic al Sebeşului se află în continuă creştere, iar mărimea
bisericii gotice nou construite, elementele decorative, execuţia lucrărilor, exprimă gustul elegant,
pretenţiile şi posibilităţile locuitorilor acestei urbe.
Înaltimea corului este de 23 m, a stâlpilor din interiorul lui de 11 m. Pe stâlpii de forma
octogonala se sprijină nervurile cheilor de bolta gotice, decorate cu sculpturi vegetale sau
personaje mitologice ori biblice. Unele din aceste personaje au deasupra baldachine cizelate în
piatră.
În secolul al XV-lea biserica este înconjurată de un zid înalt, prevazut cu metereze. Între
1518-1526 se înalţa altarul poliptic, care are dimensiunile de 13 m înaltime şi 6 m lăţime. Din
prima jumătate a secolului al XVI-lea, monumentul serveşte ca edificiu de cult al parohiei
evanghelice din Sebeş. Biserica a fost restaurată în anii 1960-1964.
Casa Binder
Aflată în plin centru al oraşului, într-o zonă caracterizată de clădiri masive, Casa "Franz
Binder" şi-a căpătat aspectul actual în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Franz Binder,
originar din Sebeş, a plecat într-un lung periplu levantin ce a durat de la sfârsitul anului 1840
până la începutul lui 1850. Din iunie 1850 s-a aşezat în Africa unde, timp de alţi zece ani, a
întreprins numeroase călătorii cu scop comercial între Cairo şi Khartum. În 1860 ajunge în
contact cu triburi din regiunea Nilului superior, pătrunzând în teritoriile Zande. Revine în Europa
în 1862 cu o bogata colecţie etnografică africană. Stabilit definitiv acasă, Franz Binder îşi
cumpară o moşie la Vurpar.

În Sebeş, acesta a ridicat o casă impunătoare, împodobindu-i faţada cu trei basoreliefuri

care reprezintă: oraşul Cairo, piramidele şi sfinxul, ruinele templului Isis din insula Philae de
lângă Assuan şi o caravană în deşertul Nubiei, în mijlocul căreia figurează călare însusi Franz
Binder. Pe balconul clădirii, în mijloc, se afla o statueta feminina, probabil zeita Fortuna.
Exploratorul a murit la 11 aprilie 1875, la vârsta de 55 de ani.
 Capitolul II
Identificarea pensiunilor din localitatea Sebeş şi gradul lor
de clasificare

Denumire pensiune Număr margarete

Boema 3
Casa IRIS 2
Vila Adr 3
Faur 3
Poarta Oilor 3
Clasic 3

Pensiunea Boema -Sebeş: Pensiunea Boema este amplasată în satul în care s-a născut poetul
Lucian Blaga, Lăncrăm-Sebeș, la doar 3 kilometri de orașul Sebeș, o zonă liniștită cu peisaje
mirifice.
Pensiunea pune la dispoziția turiștilor 20 de locuri de cazare, în 10 camere confortabile,
cu facilități deosebite pentru relaxare și petrecerea unui sejur de neuitat. Fiecare cameră are baie
proprie cu cabină de duș (două camere dispun și de jacuzzi), apă caldă non-stop, aer condiționat,
Internet wireless, televizor cu cablu TV, mobilă elegantă.În împrejurimile pensiunii se pot face
excursii la obiectivele turistice din Sebeș și Alba-Iulia, la Casa Memorială Lucian Blaga,
drumeții la Râpa Roșie, parapantism.

DOTĂRI ȘI FACILITĂȚI GENERALE PENSIUNEA BOEMA SEBEŞ

Cramă
Internet Wireless
Parcare
Restaurant
Sală de Conferințe
Salon Evenimente
Seif
Terasă
 Capitolul III
Stadiul valorificării resurselor agroturistice din localitatea Sebeş
Situaţia turismului rural
Dezvoltarea zonelor rurale din punct de vedere agroturistic este influenţată de existenţa şi
de calitatea infrastructurii primare, în special alimentare cu apă, şi canalizare, precum şi de
existenţa planurilor de dezvoltare turistică la nivel local.

Coordonarea planificării dezvoltarii turismului

 Coordonarea sectorială nu poate avea loc în lipsa unei coordonări a planificării
dezvoltării teritoriale, care face în interiorul circuitului turistic, legatura între punctul de plecare
şi locul de destinaţie. Strategia de turism a judeţului ia în consideraţie, din punct de vedere
spaţial, porţile de intrare rutiere şi feroviare, teritoriul constituit din zonele atractive, destinaţiile
primare şi secundare, precum şi coridoarele interioare din cadrul judeţului Alba.

Coordonarea planificării dezvoltării teritoriale

Consiliul Judeţean Alba, comunităţile locale şi sectorul privat, actori interesaţi în

dezvoltarea turismului, consideră important să schimbe percepţia asupra judeţului, ca partener de
dialog şi ca destinaţie de afaceri în general şi de turism în special.
Judeţul Alba va cunoaşte, până la sfarşitul anului 2015, trei nivelui de creştere economică
generată de trei surse de finanţare. Primul nivel este generat de portofoliul de investiţii realizat
prin programe operaţionale sectoriale şi regionale co-finanţate prin instrumentele financiare ale
Uniunii Europene. Al doilea nivel este susţinut de investiţii realizate prin finanţări publice de la
bugetul naţional, precum şi de la bugetul judeţean şi al administraţiilor publice locale, municipii,
oraşe, comune. Al treilea nivel de creştere este generat de investiţii private realizate in sectoare
cu potenţial de generare de profit şi de dezvoltare.
Din punct de vedere al infrastructurii de transport, judeţul Alba va fi teritoriul de tranzit
între coridorul IV european şi autostrada Transilvania. Aceasta generează creşterea mobilităţii
dintre spaţiul european şi naţional. Efectul economic al acestor investitii au propulsat regiuni din
Spania şi Italia în topul destinaţiilor turistice europene şi internaţionale.
Investiţiile realizate de Consiliul Judeţean şi de Consiliile locale pe toate axele prioritare
ale Programului Operaţional Regional, coordonate cu celelalte Programe Operaţionale
Sectoriale, cu precădere Mediu şi Competitivitatea Economică şi, nu cel din urmă ale
programului Naţional de Dezvoltare Rurală, vor reabilita şi dezvolta patrimoniul natural şi
cultural, economic şi social.

Tipologia formelor de vizitare a judeţului Alba

Proiecte finantate cu fonduri europene
Orașul Sebeş, singurul din România care se laudă cu un somaj sub 2%, a mai tras un loz
câştigător. Primăria a reuşit să obţină o finanțare de un milion de euro, din fonduri europene.
Până la sfârșitul anului, din acești bani vor fi deschise două întreprinderi sociale şi vor fi create
peste 20 de locuri noi de muncă.
Din fonduri europene, Primăria va înfiinţa un centru de informare turistică, prin care
se va promova zona istorică a orașului, dar unde se vor şi vinde pachete turistice. Cel de-al doilea
proiect prevede deschiderea unei minitipografii, unde vor fi tipărite materialele de promovare a
oraşului.
"Valoarea întregului proiect se cifrează la puţin peste un milion de euro. Solicitantul
acestui proiect este Primăria Municipiului Sebeş, iar din cadrul proiectului mai fac parte două
ONG-uri din Cluj", a precizat Alexandra Dăncilă, primarul localităţii Sebeş.
Cele 20 de locuri de muncă nou create vor fi ocupate de persoane defavorizate, pentru
care vor fi organizate cursuri de pregătire înainte de angajare. "Suntem în perioada depunerii
actelor pentru ridicarea clauzei suspesive, urmând ca începând cu luna februarie, să se demareze
toate procedurile de achiziţie a bunurilor şi a serviciilor existente în proiect, precum şi
organizarea de cursuri pentru persoanele care vor fi angajate în aceste întreprinderi sociale", a
precizat Ionela Maxim, manager de proiect.
Autorităţile speră să deschidă cele două întreprinderi până în luna martie. În Sebeş sunt
multe obiective care merită vizitate de turişti. "În ceea ce priveşte Sebeşul de foarte mare
impotanţă, pe lângă Fortificaţia cu cele 5 turnuri, ar fi Biserica Evanghelică, o bijuterie în stil
romanic şi gotic (...) Casa Zapolya şi actualul sediu al Muzeului Municipal Sebeş", a afirmat
muzeograful Radu Totoianu.
Proiectele trebuie implementate până la sfârşitul anului 2015. Primăria va asigura bani
pentru funcţionarea celor două întreprinderi şi în primele şapte luni ale anului viitor, după care
acestea trebuie să se autofinanţeze.
Analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitatea Sebeş

Puncte tari:
● Aşezarea geografică în partea centrală a României, în sud-vestul Transilvaniei, în judeţul
Alba.;
● Drumurile europene E 68 ( Deva- Sibiu- Brasov) şi E 81 ( Cluj- Sibiu- Piteşti), drumul national
67 (de pe Valea Sebeşului) şi alte drumuri judeţene trec prin Sebeş;
● Existenţa reţelei hidrografice foarte bogate cu mare potenţial energetic (Hidrocentralele de pe
Valea Sebeşului);
● Reţeaua hidrografică din zona de munte folosită ca sursă de apă potabilă pentru cca. ½ din
populaţia judeţului în sistem centralizat;
● Facilităţi pentru practicarea pescuitului sportiv şi pentru piscicultură;
● Tradiţii locale în creşterea animalelor;
● Tendinţa de creştere a numărului IMM-urilor pentru valorificarea produselor agricole;
● Resurse de muncă calificate în numeroase domenii;
● Potenţial agricol ridicat în ceea ce priveşte zootehnia şi silvicultura;
● Potenţial în dezvoltarea turismului;
● Potenţial turistic ridicat, utilizat pe tot parcursul anului, datorat peisajului montan, tradiţiilor,
monumentelor naturale;
● Nivel ridicat al gradului de calificare în anumite domenii tradiţionale;
● Organizarea unor manifestări culturale cu tradiţite

Puncte Slabe:
● Infrastructura montană nedezvoltată;
● Starea tehnică a drumurilor proastă;
● Lipsa planurilor de management pentru rezervaţiile naturale;
● Rezervaţiilor naturale nu sunt delimitate în teren;
● Aportul surselor difuze la poluarea apelor de suprafaţă şi subterane;
● Resurse financiare insuficiente;
● Sectorul de prestări servicii este slab dezvoltat. Lipsa certificării calităţii produselor locale în
conformitate cu standardele europene, lipsă etichete ecologice;
● Infrastructura de drumuri slabă, unul din impedimentele dezvoltării turismului;
● Reţelele turistice slab dezvoltate;
● Promovarea turistică insuficientă şi utilităţi turistice nemodernizate;
● Lipsa managementului mediului;
● Migrarea forţei de muncă tânără din ţară;
● Personal insuficient în instituţiile publice pentru a rezolva şi gestiona eficient toate problemele;
● Rigiditatea instituţiilor
Oportunităţi:
● Utilizarea programelor de finanţare alocate “Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane;
● Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri
extrabugetare;
● Patrimoniul natural variat. El reprezintă o bază de plecare pentru diversificarea turismului
intern şi internaţional;
● Atragerea surselor de finanţare dedicate dezvoltării turismului;
● Potenţial de creştere a formelor de turism activ, axat pe natură;
● Noi abordări la nivel naţional în ceea ce priveşte valorificarea resurselor naturale şi protecţia
mediului;
● Necesitatea adoptării liniilor directoare ale Acquis ului Comunitar în domeniul protecţiei
mediului şi sănătăţii populaţiei;
● Există oportunitatea accesării unor fonduri externe nerambursabile pentru informarea,
conştientizarea şi simularea implicării cetăţenilor în adresarea problemelor de mediu;
● Eforturile autorităţilor în utilizarea unor practici curente coerente de gestionare a problemelor
de administraţie şi mediu;
● Poziţia geografică avantajoasă în raport cu proiectele europene care vizează infrastructura;
● Acces relativ uşor la zonele protejate prin reţeaua de drumuri existente

Riscuri:
● Creşterea ratei şomajului ca urmare a restrucurărilor economice, determină un slab interes al
cetăţenilor pentru problemele comunităţii ei fiind mult mai interesaţi de problemele personale de
supravieţuirea lor zilnică;
● Amplificarea îmbătrânirii populaţiei, face dificil procesul de educaţie ecologică şi de implicare
a cetăţenilor în viaţa comunităţii;
● Nu există o proiectare a dezvoltării economice pe termen mediu
BIBLIOGRAFIE

● www.valeasebesului.ro

● www.gradiste.ro

● www.casavezi.ro

● www.sebesonline.ro

● www.cazarevaleasebesului.ro

● www.cjalba.ro

● www.primariasebes.ro