UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GH.

ASACHI” IAŞI
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE

GIS (Geographical
Information Systems)
Inteligenţă artificială
- referat -

Ibănescu Lucica, Ţipişcanu Cristian, Niculiţă Octavian

- 2002/2003 -
 2002
GIS (Geographical Information Systems)
Acest referat este compus din 3 mari părţi:
• partea I cuprinde o scurtă introducere în tehnologia GIS şi domenii de aplicaţii.
• partea II cuprinde clasificarea produselor GIS, direcţii viitoare de cercetare si scurtă
prezentare a unor echipamente de achiziţie de date.
• partea III cuprinde o enumerare a celor mai atractive proiecte GIS realizate în România
şi peste hotare.

PARTEA I – Introducere în GIS

În această parte ne propunem să răspundem la următoarele întrebări:

1. Ce este un GIS?
2. Cum se introduc datele în sistem?
3. Din ce surse se culeg informaţiile?
4. Cum sunt utilizate informaţiile culese?
5. Care este utilitatea sistemelor GIS? – avantaje şi riscuri.
6. Care sunt domeniile de aplicaţie ale GIS?
7. De ce acest referat este scris ca proiect la disciplina Inteligenţă Artificială?

Să presupunem că ne interesează să plecăm în vacanţă, într-un colţişor al planetei. Dar am

vrea să ne asigurăm că vom petrece o vacanţă fără surprize neplăcute din partea vremii sau fără să
ne întâlnim cu nici un dezastru natural, sau pur şi simplu să nu ne alegem o zonă cu un grad mare de
poluare. Am putea spune că suntem persoane foarte pretenţioase, dar în nici un caz nu cred că există
vreo agenţie de turism (cel puţin în România) care să ne prevină asupra zonei alese. Am putea apela
totuşi la un sistem GIS care să ne informeze în privinţa climei din zona aleasă din ultimii, să zicem,
30 de ani, asupra dezastrelor naturale petrecute sau să ne traseze pur şi simplu o hartă a zonelor
industriale cu risc mare de poluare din ultimii 100 de ani. Şi ce dacă? Păi suprapunând toate aceste
informaţii ne putem face o oarecare idee asupra locului în care ne vom petrece vacanţa. Poate nu
este un exemplu prea inspirat, şi nu acesta este motivul pentru care a fost creat GIS, dar în orice caz
sper ca v-am făcut curioşi şi nerăbdători în a afla mai multe despre subiect, aşa că să începem cu
începutul:

Ce este un GIS?
O definiţie riguros ştiinţifică ar putea suna cam aşa: calculator capabil să asambleze, să
tm la

păstreze, să manipuleze şi să afişeze informaţii geografice specifice, de exemplu informaţii

.h ia
m n via fic

identificate în funcţie de locaţii. GIS este o abreviere de la Geographical Information System şi este
co eo /b rti

o tehnologie bazată pe calculator pentru cartografierea şi analiza entităţilor de pe suprafaţa terestră.

o. L on a

Mai pe larg, un sistem GIS este un sistem folosit pentru modelarea informaţiei, proceselor si
ho rin fle nta

structurilor, care reflectă lumea reală, inclusiv evenimentele trecute, pentru a putea înţelege, analiza
ya lo /~ e
@ r: F .ro elig

şi gestiona resurse şi facilităţi. Un sistem GIS poate fi descris ca sistem de gestiune a unei baze de
date, care de regulă prezintă utilizatorului datele într-un mod interactiv grafic, care poate fi
on o si t
le nat ia e In

interogată şi analizată. Cu toate acestea, să nu vă închipuiţi că GIS este un sistem pur hardware, el
este un ansamblu constituit din echipamente de calcul, programe, persoane, metode si norme ce
rin do .tu d
flo or .cs ala

permite procesarea de date şi exploatarea de hărţi geo-topografice.

o a u

Am specificat mai sus că GIS poate fi descris ca un SGBD şi asta pentru că pentru a putea
C rek irt

lucra cu un astfel de sistem, este necesară o bază de date adecvată, obţinută în urma achiziţiei de
v
eu a

date. Deşi mai pot fi întâlnite şi programe GIS având bazele de date organizate în formate
:// ec

proprietare, marea majoritate folosesc - pentru interoperabilitate şi schimb facil de informaţii -

tp ot
ht ibli
B

2
formate clasice (de la DBF din dBASE sau FoxPro până la sisteme relaţionale ORACLE, Sybase,
Informix, Ingres, DB2, MS SQL, Access sau chiar Excel). Cele cu adevărat moderne asigură acces
nelimitat prin standarde de conectivitate: ODBC, COM, CORBA, SQL.
O componentă esenţială a GIS este abilitatea de a produce date grafice atât pe ecran cât şi pe
hârtie, oferind rezultatele analizelor oamenilor de decizie care alocă resursele. Hârtiile tipărite
precum şi alte date grafice pot fi produse, permiţând vizualizarea, şi deci, înţelegerea rezultatului
analizelor sau simulărilor unor evenimente potenţiale.

Iată un exemplu de hartă generată folosind GIS:

Acum, dacă aţi înteţes cât-de-cât cam despre ce discutăm, să trecem mai departe şi să vedem
Cum se introduc datele în sistem?
Dacă datele ce urmează a fi utilizate nu sunt încă în format digital, adică într-o formă
recunoscută de către calculator, există mai multe tehnici prin care aceste informaţii pot fi capturate.
Hărţile pot fi digitizate, sau trasate cu ajutorul mouse-ului, pentru a colecta coordonatele diferitelor
elemente. Dispozitivele electronice de scanare pot de asemenea converti liniile şi punctele de pe o
hartă în format digital .
Introducerea datelor în sistem este componenta cu cele mai mari cerinţe din punctul de
vedere al resurselor de timp din cadrul unui GIS. Fiecare apariţie a obiectelor dintr-o hartă trebuie
specificată; la fel şi relaţiile spaţiale dintre ele. Editarea informaţiei capturate automat poate fi, de
asemenea, dificilă. Scanerele electronice înregistrează petele de pe o hartă cu aceeaşi acurateţe cu
care capturează elementele interesante de pe hartă. De exemplu, o astfel de pată poate duce la
conectarea a două linii care nu ar trebui să se întâlnească. Astfel de informaţii nedorite trebuiesc
editate sau eliminate din fişierul de date.
De unde vin toate datele care sunt într-o bază de date GIS?
tm la
.h ia

Toate datele adunate, stocate într-o bază de date GIS, vin din diverse surse: date primite de
m n via fic

la satelit, baze de date existente, arhive clasice etc. Rolul sistemului GIS este să pună aceste date
co eo /b rti

împreuna într-un sistem de informaţii unitar.

o. L on a
ho rin fle nta

Şi astfel, încet încet, ajungem la punctul următor:

ya lo /~ e
@ r: F .ro elig

Din ce surse se culeg informaţiile?

on o si t
le nat ia e In

Anumite baze de date în format electronic care pot fi direct folosite de un GIS sunt produse
de Agenţii Federale şi companii private. Diferite tipuri de informaţii sub formă de hărţi pot fi
rin do .tu d
flo or .cs ala

integrate într-un sistem GIS. Un GIS poate, de asemenea, să convertească informaţiile digitale
existente, care nu sunt sub formă de hărţi, în formate pe care să le recunoască şi să le folosească. De
o a u
C rek irt

exemplu, imaginile digitale provenite de la sateliţi, pot fi analizate în scopul de a produce un strat
v

de informaţii digitale despre zonele cu vegetaţie. De asemenea, informaţiile hidrologice sau

eu a
:// ec
tp ot
ht ibli
B

3
demografice în format tabelar pot fi convertite într-un format cartografic, servind ca strate de
informaţii tematice într-un GIS.
Informaţiile geografice dintr-un GIS trebuiesc prelucrate (înregistrate) astfel încât să se
potrivească cu informaţiile din alte hărţi. Înainte ca datele digitale să poată fi analizate, ele trebuie
să suporte şi alte modificări - conversie a proiecţiei, de exemplu - care fac posibilă integrarea lor în
GIS.
Proiecţia este o componentă fundamentală a procesului de realizare a unei hărţi. Proiecţia
reprezintă o interpretare matematică a translaţiei informaţiei din suprafeţele curbe tridimensionale
ale Pământului în format bidimensional - ecran, hârtie. Proiecţii diferite sunt utilizate pentru diferite
tipuri de hărţi deoarece fiecare proiecţie în parte este portivită unui anumit tip de utilizare. De
exemplu, o proiecţie ce reprezintă cu precizie forma continentelor va distorsiona dimensiunile lor
relative.
În timp ce cea mai mare parte a informaţiei dintr-un GIS provine din hărţile existente, acesta
utilizează puterea de calcul a computerelor pentru a integra informaţia digitală, provenită din surse
diferite într-un proiect comun.
Întrucât datele digitale sunt colectate şi stocate în moduri diferite, două surse pot să nu fie în
întregime compatibile. Deci, un GIS trebuie să fie capabil să convertească datele dintr-o structură în
alta.
Imaginile satelitare care au fost interpretate cu ajutorul computerului pentru a produce o
hartă a utilizării terenului pot fi "citite" de GIS într-un format raster. Fişierele de tip raster constau
în rânduri de celule uniforme codificate în funcţie de valoarea datelor. Un exemplu ar putea fi
clasificarea acoperirii terenului.
Fişierele de date de tip raster pot fi manipulate cu uşurinţă de computer, dar ele sunt adesea
mai puţin detaliate şi pot fi mai slab vizualizate în comparaţie cu fişierele de date de tip vector, care
pot aproxima mai bine hărţile tradiţionale. Datele vectoriale digitale au fost capturate ca puncte,
linii (serii de puncte de coordonate), sau suprafeţe (forme mărginite de linii).

Cum sunt utilizate informaţiile culese?

Un GIS poate combina tipuri de hărţi şi le poate afişa în imagini realistice, tri-dimensionale,
care prezintă informaţia mult mai eficient şi către o mai larga audienţă decât hărţile tradiţionale, bi-
dimensionale.
Hărţile tradiţionale sunt abstractizări ale lumii reale, o sumă de elemente importante schiţate
pe o foaie de hârtie prin simboluri care reprezintă obiecte fizice. Oamenii care folosesc hărţi trebuie
să interpreteze aceste simboluri. Hărţile topografice arată forma terenului cu ajutorul curbelor de
nivel. Forma reală a terenului poate fi văzută numai cu ochiul minţii. Tehnicile de prezentare
grafică ale GIS-ului fac vizibile relaţiile dintre elementele hărţii, mărind abilitatea de a extrage şi
analiza informaţia.
tm la

Este dificil să se facă o legătură între harta zonelor mlăştinoase şi cantitatea precipitaţiilor
.h ia
m n via fic

înregistrate în diferite puncte ca aeroporturi, spitale, şcoli. GIS poate fi utilizat pentru a desena bi- şi
co eo /b rti

tri-dimensional caracteristici ale suprafeţei Pământului, adâncul şi atmosfera din puncte de

o. L on a

informaţie.
ho rin fle nta

De exemplu, un GIS poate uşor genera o hartă (cu linii) indicând cantitatea precipitaţiilor. O
ya lo /~ e
@ r: F .ro elig

astfel de hartă poate fi gândită ca o hartă a precipitaţiilor. Multe metode sofisticate pot estima
caracteristicile suprafeţelor dintr-un număr limitat de măsurători. O hartă bi-dimensională de curbe
on o si t
le nat ia e In

de nivel, creată plecând de la suprafeţe modelate după puncte de măsurare a precipitaţiilor, poate fi
suprapusă şi analizată cu orice altă hartă acoperind aceeaşi arie, într-un GIS.
rin do .tu d
flo or .cs ala

De exemplu, dacă se îmbină folosirea informaţiilor referitoare la ploile dintr-un anumit ţinut
o a u

cu utilizarea fotografiilor aeriene, se vor putea preciza care zone vor rămâne uscate în anumite faze
C rek irt

ale anului. Un GIS poate utiliza informaţii provenind din surse diferite, în formate diferite şi poate
v
eu a

ajuta la operarea unor analize.

:// ec
tp ot
ht ibli
B

4
 Hărţi variate şi surse de informaţie satelitară pot fi combinate în moduri care simulează
interacţiunile complexului sistem natural.
Printr-o funcţie cunoscută sub numele de vizualizare, un GIS poate fi folosit pentru a
produce imagini - nu doar hărţi, ci reprezentări, animaţii, sunete şi alte produse cartografice. Aceste
imagini permit cercetătorilor să vadă obiectele muncii lor în moduri în care nu au putut fi văzute
mai înainte. Imaginile sunt deseori de ajutor în reprezentarea conceptelor tehnice ale obiectelor de
studiu ale unui GIS pentru persoane non-tehnice.

Care este utilitatea sistemelor GIS? – avantaje şi riscuri.

Avantajele utilizării unui GIS:
• Datele sunt mai bine organizate
• Elimină redundanţa în stocarea datelor
• Facilitatea actualizărilor
• Analize, statistici şi noi căutari mult mai uşoare
• Utilizatorii sunt mai productivi
Riscuri:
• Complexitate
• Costuri ridicate
• Modificările din teren
• Dificultăţi în formarea de personal
La capitolul “dezavantaje”, trebuie precizat că un sistem GIS nu poate rula într-o reţea de scenarii
“what if”. Dar alte aplicaţii dezvoltate să folosească baze de date GIS pot rula astfel de scenarii.
Spre exemplu, aceasta este folositoare dacă plănuiţi să modificaţi ceva într-o reţea şi vreţi să ştiţi
cum va reacţiona reţeaua la schimbări.

Care sunt domeniile de aplicaţie ale GIS?

Tehnologia sistemelor de informaţii geografice (GIS) poate fi folosită în investigaţiile
ştiinţifice, managementul resurselor şi planificarea dezvoltărilor. Domeniile de aplicaţie ale GIS
sunt nenumărate. Până acum am dat doar exemple din domeniul geo-topografiei, dar GIS este
aplicabil în multe alte domenii, ca de exemplu: Sănătate, Ştiinţe Sociale, Financiar-Bancar,
Criminalistică, Turism, Geologie, Mediu etc. Dar cel mai bine ar fi să va lămuresc prin exemple
concrete. Am găsit tot felul de proiecte ce se derulează în prezent şi se bazează pe GIS si sper să fie
lămuritoare.
- Aplicarea metodei GIS pentru evaluarea cazurilor de methemoglobinemia infantilă în
perioada 1985-1996 prin care se identifică zonele de risc.
- Studiul de impact asupra mediului în sprijinul planificării urbane a folosinţelor de teren,
folosind tehnologie Open GIS şi proceduri de estimare a nivelului de poluare - un sistem
tm la

pilot, "AIRFORALL" - finanţare Phare, Life Medi

.h ia

- Biologii folosesc transmiţătoare radio şi antene satelitare pentru a trasa rutele migraţiilor
m n via fic

de caribu şi urşi polari, pentru a susţine programul de protecţie a animalelor. În GIS

co eo /b rti
o. L on a

rutele migraţiilor au fost indicate de diferite culori pentru fiecare lună timp de 21 luni.
ho rin fle nta

Cercetătorii au folosit apoi GIS pentru a suprapune traseele migraţiei pe harta planului
ya lo /~ e

de dezvoltare al exploatărilor petroliere pentru a determina posibilitatea interferenţei cu

@ r: F .ro elig

traseele animalelor.
on o si t

- Utilizând tehnologia GIS împreună cu informaţiile contabile ale unei companii, devine
le nat ia e In

posiblă simularea depunerilor de materiale în sistemul de purificare în partea superioară

rin do .tu d

a unui curs de apă într-o zonă inundabilă. Facturile arată cât de multă apă a fost
flo or .cs ala

consumată la o anumită adresă. Pe baza cantităţii de apă consumată se poate face o

o a u
C rek irt

predicţie asupra cantităţii de material ce va fi descărcat în sistemul de purificare, în acest

v

fel putând fi localizate, utilizând GIS, zonele cu deversări mari de materiale.

eu a
:// ec
tp ot
ht ibli
B

5
 - GIS permite celor care planifică intervenţii în caz de urgenţe să calculeze timpul de
răspuns în cazul unor dezastre naturale sau poate fi folosit la delimitarea zonelor umede
care au nevoie de protecţie împotriva poluării.
- Folosind hărţile zonelor umede, diferenţelor de nivel, reţelei hidrografice, terenului şi ale
solurilor, GIS-ul poate produce un nou strat (situat deasupra acestora) care aranjează
zonele umede conform cu sensibilitatea lor relativă de a produce pagube în apropierea
fabricilor şi locuinţelor.

Poziţionare in cadrul domeniului Inteligenţei Artificiale.

Unul din domeniile de cercetare ale Inteligenţei Artificiale este Reprezentarea cunoaşterii –
un domeniu fundamental, ce studiază modalităţile în care cunoştinţele din lumea reală pot fi
exprimate şi simbolizate în vederea manipulării computaţionale. Ca rezultat al acestui studiu a
apărut şi tehnologia GIS, ce permite lucrul cu date reale, prelucrate cu ajutorul computerului şi
afişate într-o formă grafică sugestivă, uşor de înţeles şi de utilizat chiar de o persoană neiniţiată în
lucrul cu această tehnologie.
Mai putem spune despre GIS că este un sistem expert (sistemele expert reprezintă o ramură
a Inteligenţei Artificiale) ce înmagazinează cunoştinţe specifice diferitelor domenii, culese din
diverse surse, în parte experţi umani, în parte echipamente dezvoltate de aceştia.

PARTEA II - Clasificarea produselor GIS, direcţii viitoare de cercetare si

scurtă prezentare a unor echipamente de achiziţie de date.

1. Clasificarea produselor GIS

Sistemele Informatice Geografice au fost, până nu demult, aplicaţii de lux. Astăzi, versiuni
puternice pentru calculatoarele personale au făcut aceste aplicaţii posibile de abordat de un număr
mare de utilizatori.
Există următoarele clase consacrate de produse GIS:
- produse Expert GIS;
- produse Desktop GIS;
- produse GeoEngineering;
- produse Web GIS;
- produse AM/FM;
- produse DBMSs.
În continuare, este descrisă, pe scurt fiecare categorie.
tm la

Produsele Expert GIS

.h ia
m n via fic

Sunt produse cu funcţionalitate GIS completă şi complexă. Ele necesită de obicei

co eo /b rti

echipamente hardware foarte puternice (staţii grafice) şi sunt destinate specialiştilor.

o. L on a

Aceştia reprezintă 1-2% din numărul de utilizatori (şi numărul lor nu este în creştere) şi îşi
ho rin fle nta

petrec 80-90% din timp creând şi menţinând datele geografice (spaţiale).

ya lo /~ e

Aceşti experţi sunt oameni care cunosc semnificaţia unor noţiuni ca acurateţea datelor,
@ r: F .ro elig

proiecţii geografice, topologie şi sunt cheia succesului unui proiect GIS.

on o si t
le nat ia e In

Produsele Desktop GIS

rin do .tu d
flo or .cs ala

Sunt produse cu funcţionalitate GIS redusă şi sunt destinate PC-urilor. Au interfaţa cu

utilizatorul foarte prietenoasă şi au reprezentat o revoluţie în domeniul GIS, deoarece pun această
o a u
C rek irt

tehnologie la îndemâna tuturor utilizatorilor de calculatoare din lume, indiferent de domeniul lor de
v

activitate şi de cunoştinţele soft.

eu a
:// ec
tp ot
ht ibli
B

6
 Creşterea performanţelor PC-urilor şi a soluţiilor soft cât şi dezvoltarea conceptului
client/server au determinat o sporire considerabilă a volumului de date disponibile acum pe PC-uri.
De aceea, piaţa produselor desktop GIS este în continuă ascensiune (creşte cu un ritm cu 24,9% mai
ridicat decât în cazul altor categorii de produse GIS).
De asemenea, nu trebuie uitat că şi preţurile produselor desktop GIS sunt accesibile.
Cu toate acestea, nu trebuiesc ignorate limitele acestor produse. De exemplu, ele nu
pot prelucra volume mari de date, informaţiile geografice sunt greu de condensat şi necesită
totuşi o instruire specială a utilizatorilor.
Produsele desktop GIS au de 10 ori mai mulţi utilizatori decât produsele expert GIS. Aceştia
conduc activităţile de luare a deciziilor şi lucrează cu date geografice 10-20% din timpul lor.

Produsele GeoEngineering
Deşi sunt asemănătoare cu produsele desktop GIS, ele au rezultat din integrarea
produselor CAD cu produsele GIS (desktop).
Produsele GeoEngineering sunt de fapt produse CAD cu funcţionalităţi GIS. Ca urmare, pot
avea mai puţine funcţii GIS decât produsele desktop GIS.

Produsele Web GIS

Sunt destinate publicării hărţilor pe Internet. De obicei sunt alcătuite dintr-un server Web
GIS şi un client (o componentă adiţională care se instalează în Netscape Navigator sau Internet
Explorer).
Aceste produse permit realizarea de interogări simple, furnizând rapid răspunsuri precise.
Modul de lucru este ilustrat în figura de mai jos: partea client instalată în browser
formulează o cerere către serverul Web GIS, iar acesta furnizează informaţia cerută (hartă,
imagine raster, text).

Hărţi

Imagini
(raster)
Server Web GIS Internet

Text
tm la

Produsele AM/FM (Facilities Management)

.h ia
m n via fic

Sunt produse Expert GIS sau Desktop GIS special concepute pentru managementul
co eo /b rti

reţelelor utilitare (edilitare): apă, gaz, canalizare, telefoane, etc.

o. L on a

Asta nu înseamnă că reţelele utilitare nu pot fi administrate decât cu un produs AM/FM.

ho rin fle nta

Aceste reţele pot fi administrate şi cu un GIS obişnuit. Însă un produs AM/FM uşurează
ya lo /~ e

administrarea, deoarece dispune de funcţii specializate.

@ r: F .ro elig
on o si t
le nat ia e In

Produsele DBMSs (DataBase Management System spatial enabled)

Sunt de fapt Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date care oferă posibilitatea de a stoca şi
rin do .tu d
flo or .cs ala

datele spaţiale specifice unui GIS în bazele de date clasice.

Faţă de stocarea datelor spaţiale în baze de date GIS (spaţiale), aveţi avantajul că puteţi
o a u
C rek irt

stoca atât obiectele geografice cât şi atributele lor într-o singură bază de date (clasică).
v

Astăzi există numai două produse din această categorie: OracleSC şi SDE.
eu a
:// ec
tp ot
ht ibli
B

7
Produse pentru cartografie
Fiind specializate în producţia cartografică (tipărirea de hărţi), aceste produse nu pot fi
considerate ca făcând parte din domeniul GIS.

2. Tendinţe spre un standard comun. Conceptul OpenGIS

Ce este OpenGIS? Dar OGC?

Mai întâi însă ce nu este: OpenGIS nu este un produs software GIS, nu este numele unei
firme comerciale sau al unei organizaţii, nu este un document, nu este o marfă. OpenGIS este un
proiect care a debutat în 1993 cu sprijinul restrâns din partea câtorva agenţii federale şi a unor
organizaţii comerciale din Statele Unite ale Americii.
OpenGIS este definit ca acces transparent la resurse eterogene de date geografice(spaţiale) şi
prelucrări ale resurselor într-un mediu distribuit(reţea).
Din această definiţie cam abstractă, reiese faptul că OpenGIS se referă la două aspecte
majore ale domeniului GIS: date şi aplicaţii.
Deoarece fiecare produs GIS foloseşte formate de date proprietare specifice, utilizatorii GIS
sunt de obicei legaţi de un anumit producător pentru aplicaţiile lor geografice. Cei care folosesc
produse şi date de la mai mulţi producători trebuie să suporte un cost suplimentar al transferului de
date şi riscă o pierdere a integrităţii datelor.
Scopul acestui proiect constă în furnizarea unei serii cuprinzătoare de specificaţii pentru
interfeţe care vor da posibilitatea programatorilor de aplicaţii să scrie componente interoperabile.
Prin interoperabilitate se înţelege:
- abilitatea de a găsi informaţia şi instrumentele de procesare a ei indiferent unde sunt
localizate fizic;
- abilitatea de a înţelege informaţia şi instrumentele de procesare a ei, indiferent ce
platformă suportă ele şi indiferent dacă sunt locale sau la distanţă;
- abilitatea de a nu fi constrâns de ofertele unui singur producător;
- abilitatea unui producător de a construi pe informaţiile şi infrastructurile de procesare ale
altuia, indiferent dacă acestea evoluează sau nu.
Principalele beneficii sunt:
- specificaţiile OpenGIS elimină nevoia de standardizare a formatelor de date şi
costisitoarele conversii de date;
- interfaţa deschisă determină aplicaţiile să permită accesul în timp real la uriaşe seturi de
date şi procesări de resurse.
Iniţial, s-a discutat despre fezabilitatea şi scopul unor viitoare specificaţii OpenGIS (OGIS).
Urmare a concluziilor care s-au desprins, participanţii au hotărât că este util şi important să se
creeze o structură organizatorică permanentă care să se ocupe de dezvoltarea unor asemenea
specificaţii. Astfel, în august 1994, s-a înfiinţat Open GIS Consortium (OGC).
tm la
.h ia

Open GIS Consortium are drept scop promovarea dezvoltării şi utilizării de standarde şi
m n via fic

tehnici corespunzătoare sistemelor deschise avansate în domeniul prelucrării datelor spaţiale şi a

co eo /b rti

tehnologiilor informaţionale conexe.

o. L on a
ho rin fle nta

În prezent, OGC administrează proiectul OpenGIS. Este important de reţinut faptul că

desfăşurarea proiectului are loc pe bază de consens. Din OGC fac parte, în momentul de faţă, peste
ya lo /~ e
@ r: F .ro elig

100 de organizaţii din toată lumea: firme producătoare de software GIS, firme de calculatoare şi
software, integratori de sisteme, grupuri de dezvoltare de aplicaţii ale unor companii de
on o si t
le nat ia e In

telecomunicaţii, firme producătoare de sisteme de gestiune a bazelor de date, producători de date

rin do .tu d

spaţiale, agenţii guvernamentale, universităţi.

flo or .cs ala
o a u
C rek irt

3. Echipamente de achiziţie de date

v
eu a
:// ec

Radarul subpământean
tp ot
ht ibli
B

8
 Pentru detectarea reţelelor subterane, dacă se intenţionează să se evite săpăturile, este
necesar să se folosească radarul subpământean.
Aparatul foloseşte unde de înaltă frecvenţă şi funcţionează pe principiul sondării pe bază de
ecou. În acest proces, se analizează reflexiile impulsurilor electromagnetice emise de o antenă spre
obiectul cercetat la intervale scurte de timp.
La atingerea de către unde a obiectului cercetat se produc reflexii, marcate pe ecranul
aparatului prin distorsiuni ale undei emise. Semnalele de reflexie sunt recepţionate de către o
antenă. Şirul de reflexii dă posibilitatea de a construi o imagine numită „radargramă".
Radargrama se poate reda la faţa locului pe un monitor sau pe un înregistrator. Datele se
pot memora pe un laptop sau pe un floppy disc pentru viitoare prelucrări.
Prin folosirea radarului subpământean productivitatea zilnică se poate aprecia la circa 500 -
700 m / zi.
Detectarea reţelelor subpământene se face prin cercetarea unor secţiuni transversale marcate
pe suprafaţa străzii de studiat. Pe linia transversală se fac marcaje din 0,5 în 0,5 m pe toată lăţimea
străzii. Odată identificată adâncimea minimă până la obiectul cercetat se marchează exact locul,
care se înregistrează ca o coordonată de teren.

Sateliţi
Cele mai mari colecţii de date geografice sunt imagini luate
din satelit (imagini satelitare).
Acestea sunt imagini raster care pot fi scanate şi apoi
transformate în imagini vectoriale folosind programe speciale de
conversie.
Tehnologia VSAT (Very Small Aperture Terminal)
marchează un punct de cotitură în industria sateliţilor de
comunicaţii.
VSAT furnizează o infrastructură de comunicaţie bazată pe
transmisia prin sateliţi, oferind posibilitatea transferului de date,
voce şi imagini cu flexibilitate maximă, disponibilitate imediată şi
un raport performanţe/cost optim.
Există mai mulţi sateliţi care acoperă bine teritoriul ţării noastre, cum ar fi satelitul
Eutelsat II F-4 care a fost lansat în iulie 1992 şi este localizat la 7° E.
Trebuie menţionat că firma GEOSYSTEMS distribuie în România imaginile satelitare ale
firmei EURIMAGE.

GPS
Sistemul de poziţionare globală (GPS) este alcătuit din trei segmente:
1. segmentul spaţial (sateliţii);
tm la
.h ia

2. segmentul de control (United States Department of Defence);

m n via fic

3. segmentul utilizator (oricine foloseşte un receptor GPS în scopuri de poziţionare).

co eo /b rti

Segmentul spaţial este alcătuit dintr-o constelaţie de 24 de sateliţi care se rotesc în jurul
o. L on a

Pământului la o altitudine de 20.000 km. Sateliţii, dispuşi într-unul din cele 6 plane orbitale,
ho rin fle nta

înconjoară Pământul de două ori pe zi.

ya lo /~ e
@ r: F .ro elig

Receptorul GPS determină poziţia sa pe baza semnalelor

radio primite de la mai mulţi sateliţi. Sateliţii dispun de ceasuri „de
on o si t
le nat ia e In

încredere”, aşa că determinarea timpului făcut de semnalele radio

rin do .tu d

este foarte precisă. Receptorul GPS calculează distanţa faţă de

flo or .cs ala

fiecare satelit pe baza timpului făcut de semnalul radio şi a vitezei

o a u

luminii (viteza semnalului), apoi foloseşte aceste distanţe pentru a-

C rek irt

şi calcula poziţia pe Pământ.

v
eu a

Sateliţii GPS emit pe două frecvenţe diferite (având lungimile

:// ec

de undă de 9, respectiv 24 cm). Poziţiile acestor sateliţi se pot afla

tp ot
ht ibli
B

9
folosind sistemul de coordonate WGS-84.
Există receptoare GPS cu o singură frecvenţă şi receptoare GPS cu două frecvenţe, cele din
urmă oferind un important avantaj pentru aplicaţiile în timp real.

PARTEA III - Proiecte GIS realizate în ţară şi peste hotare

La început sunt prezentate succint câteva proiecte GIS realizate în Europa (care au
legătura cu România), urmând apoi câteva din proiectele GIS realizate în ţară.

1. Banca de date a drumurilor din Europa

Chiar şi drumurile noastre, cu gropi cu tot, au fost introduse în Banca de date digitală a
drumurilor Europene. EMD - European Mntorway Databank a fost realizată de Facultatea de
Drumuri a Universităţii din Ljubliana, Slovenia, în colaborare cu Federaţia Internaţională a
Drumurilor din Geneva. Datele sunt destinate a fi exploatate cu ArcView GIS, având drept suport
grafic Harta Digitală a Lumii - DCW (Digital Chart of the World) la scara 1:1.000.000 realizată
ESRI.
În ultimii ani au fost colectate şi integrate în EMD numeroase date privind reţeaua de
drumuri din întreaga Europă. Datele se referă la starea drumurilor, numărul de benzi de
circulaţie, volumul traficului, siguranţa traficului, întreţinerea şi finanţarea drumurilor, etc. Prin
utilizarea puternicelor facilităţi ale lui ArcView GIS şi a suportului geografic al DCW baza de date
clasică poate fi exploatată din perspectivă cartografică: afişări grafice tematice, referenţiere spaţială
prin coordonate geografice, suport decizional.

2. Controlul forţelor convenţionale în cadrul OSCE

Datele geografice ale DCW stau la baza unei alte aplicaţii realizată, de asemenea, cu
ArcView GIS.
Această aplicaţie se numeşte VERGIS (VERification GIS) şi e folosită de OSCE
(Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa) pentru controlul forţelor convenţionale.
România participă alături de alte state europene la realizarea acestui proiect.

3. REGIS - sistem informatic geografic pentru evidenţa tehnică a reţelelor

electrice
Sistemul REGIS, realizat la ITC, rezolvă problemele legate de cartografierea, evidenţa
tehnică şi asistarea deciziei, în exploatarea reţelelor electrice de transport şi distribuţie, oferind o
soluţie unitară pentru diferitele niveluri ierarhice din structura Direcţiei Generale de Transport şi
Distribuţie a Energiei Electrice.
tm la

Funcţiile principale ale sistemului sunt:

.h ia

• crearea/actualizarea bazelor de date geografice sub formă de hărţi şi planuri de situaţie la

m n via fic

diferite scări, conţinând atât elemente specifice reţelelor electrice (linii aeriene sau
co eo /b rti

subterane, accesoriile acestora, staţii şi posturi de transformare, etc.), cât şi ale zonelor
o. L on a
ho rin fle nta

pe care acestea le străbat (parcele, clădiri, hidrografie, drumuri, căi ferate, alte reţele
ya lo /~ e

edilitare, etc.), gradul de detaliere depinzând de nivelul de implementare şi de scară;

@ r: F .ro elig

• crearea/actualizarea bazelor de date tabelare asociate, conţinând atât caracteristici

on o si t

constructive şi funcţionale ale elementelor din componenţa reţelelor electrice (indiferent

le nat ia e In

dacă acestea sunt sau nu reprezentate pe hartă), cât şi atribute ale unor elemente din
rin do .tu d

teren, care prezintă interes pentru funcţionarea sau administrarea reţelelor electrice;
flo or .cs ala

• vizualizarea informaţiilor din bazele de date (sub formă de hărţi, desene, tabele, rapoarte,
o a u
C rek irt

etc.), selecţia zonei sau elementului făcându-se grafic, alfanumeric sau rezultând din
v

aplicaţie;
eu a
:// ec

• realizarea unor analize specifice, implicând atât poziţia spaţială a obiectelor, cât şi
tp ot

caracteristicile acestora (de exemplu studiul conectivităţii electrice).

ht ibli
B

10
 Aplicaţia operează cu hărţi la scările 1:1.000.000 (hărţi la nivelul întregii ţări), 1:100.000
(hărţi care acoperă 1-3 judeţe), 1:5.000 sau 1:2.000 (pentru planurile de situaţie referitoare la
zonele extravilane), şi 1:1.000 sau 1:500 (pentru planurile de situaţie din zonele intravilane, în
care se pot vizualiza detalii constructive ale liniilor şi staţiilor electrice).
Aplicaţia este realizată cu ARC/INFO (pentru varianta UNIX), respectiv PC ARC/INFO
(pentru varianta PC) şi ArcView GIS. Interfaţa cu utilizatorul este prietenoasă, specifică mediilor
WINDOWS sau X-WINDOW.
Sistemul respectă cerinţele de integrare a desenelor deja realizate de CONEL cu AutoCAD
(pentru staţii şi posturi de transformare), utilizând în acelaşi timp, în mare parte, dotarea cu
echipamente existente.
Produsul constituie un instrument util pentru activitatea de exploatare, întreţinere, asistare a
deciziilor şi, în perspectivă, pentru activitatea de dezvoltare/proiectare din structura sistemului de
transport şi distribuţie a energiei electrice.

4. Sistem informatic geografic pentru recenzarea şi urmărirea stării

monumentelor istorice şi arheologice
Aplicaţia, realizată de ITC, oferă arheologilor un instrument de lucru pentru evaluarea
cercetărilor, în vederea lansării de interpretări sau ipoteze. De asemenea, se pot analiza şi stabili:
zone de protecţie ale diferitelor vestigii arheologice, posibilităţi de valorificare a acestora din
punct de vedere turistic, starea de conservare la un moment dat, sau succesiv în timp a diferitelor
obiective arheologice sau istorice.
Aplicaţia este structurată pe trei niveluri:
Planul general
Conţine o hartă de localizare a obiectivului arheologic la scara 1:25.000.
Planul de situaţie
Conţine aşezarea împreună cu vecinătăţile sale, la scara 1:2.000.
Planul de ansamblu
Conţine aşezarea împreună cu elementele sale componente, la scara 1:50.
Fiecare nivel asigură:
• selecţia straturilor active: râuri, reţea CFR, drumuri principale sau secundare, curbe de nivel,
parcele, linii de înaltă tensiune, obiective arheologice;
• funcţii de mărire/micşorare;
• selecţie de tip grafic sau alfanumeric a obiectivelor arheologice;
• afişarea imaginilor aeriene ale zonei arheologice în mai multe perioade, cu datele de
prelevare corespunzătoare;
• referinţe despre obiectivele arheologice din zonă;
• modificări de imagini;
• suprapuneri de imagini peste planuri de detaliu ale aşezărilor;
tm la
.h ia

• imagini terestre (ale săpăturilor);

m n via fic

• selecţia unei reţele grilă (100 x 100 m sau 10 x 10 m), cu/fără numerotare;
co eo /b rti

• introducerea informaţiilor alfanumerice (numele cercetătorului, anul săpăturii, dimensiuni,

o. L on a

materiale, protecţie) despre elementul selectat;

ho rin fle nta

• afişarea de informaţii alfanumerice despre elementul selectat;

ya lo /~ e
@ r: F .ro elig

• editări de straturi (existente sau noi);

• modificări: modificare document, modificare strat, modificare atribute strat.
on o si t
le nat ia e In

O componentă importantă a aplicaţiei este editorul, care permite cercetătorului arheolog

rin do .tu d

construirea unei biblioteci de straturi, ce reprezintă versiuni proprii sau ale altor cercetători asupra
flo or .cs ala

estimării contururilor probabile ale obiectivelor arheologice din zonă.

o a u

Astfel, este posibilă:

C rek irt

- crearea de forme geometrice;

v
eu a

- editarea unor straturi existente;

:// ec

- ştergerea unor versiuni anterioare de straturi de informaţie;

tp ot
ht ibli
B

11
- adăugarea de elemente pe un plan de detaliu;
- adăugarea de elemente alfanumerice (atribute) unor elemente grafice;
- stabilirea unor zone de protecţie în jurul obiectivelor arheologice;
- schiţarea unor contururi probabile ale obiectivelor arheologice încă nedecopertate.
Pentru editare, se pot utiliza următoarele surse:
• imagini aeriene ale zonei de interes;
• planuri topografice ale zonei, ridicate în teren.
În cazul utilizării imaginilor aeriene, se aplică algoritmi de georeferenţiere a acestora,
rezultatul suprapunându-se peste hărţi topografice care conţin respectivele obiective.
Procedura de georeferenţiere permite:
- încărcarea unei imagini aeriene ca strat de informaţie geografică;
- setarea interactivă a poziţiei imaginii în spaţiul geografic al hărţii;
- selectarea unei porţiuni dreptunghiulare a imaginii, în vederea suprapunerii ei peste harta
cartografică a zonei alese.
În cazul în care se porneşte de la un plan topografic (în coordonate reale), editorul poate
fi folosit pentru actualizări ale planului în conformitate cu săpăturile cele mai recente, pentru
stabilirea de zone de protecţie a obiectivelor arheologice în scopul evitării unei posibile deteriorări
a acestora din necunoaşterea importanţei lor pentru patrimoniul nostru naţional, ca şi pentru trasarea
de contururi posibile ale unor obiective arheologice încă nedecopertate potrivit supoziţiilor unuia
sau mai multor specialişti arheologi.
Pentru realizarea aplicaţiei au fost utilizate ARC/INFO (UNIX), PC-AKC/INFO (pentru
partea de editare a bazei de date) şi ArcView GIS (folosind limbajul de programare orientat obiect
Avenue pentru partea de interogare şi interfaţa cu utilizatorul).

5. Reţea de aducţiune a apei

Firma Technical Group International a dezvoltat proiecte GIS folosind produsele
Autodesk. Important de semnalat este faptul că au fost integrate în acelaşi proiect hărţi
geografice, planuri de construcţii şi desene tehnice de instalaţii, având ca rezultat un sistem
complet, care poate fi utilizat atât de factorii de conducere cât şi de cei de execuţie ai unei
întreprinderi. Compania Apa din Braşov este una dintre beneficiarele unui astfel de proiect,
referitor la reţeaua de aducţiune a apei pentru municipiul Braşov. Astfel, aceasta îşi gestionează
arhiva de desene pe suportul oferit de firmă, cu posibilitatea unei consultări rapide a informaţiilor,
organizate într-un sistem deschis, ce poate fi actualizat permanent, şi cu posibilităţi interactive de
lucru.
Aplicaţia este organizată sub forma unui arbore, în care există atât legături de tip părinte-
fîu cât şi legături fiu-fiu, şi conţine trei mari categorii de informaţii.
• Tronsoane de conductă
După cum este şi firesc, primul tip de informaţie legat de tronsoane este cel al amplasării în
tm la

teren. În funcţie de hărţile de care dispune clientul, amplasarea conductelor poate fi însoţită de
.h ia
m n via fic

detalii privind formele de relief, dispunerea parcelelor (cu informaţii despre suprafeţe,
co eo /b rti

proprietari, etc.), poziţia faţă de drumurile naţionale, judeţene sau căi ferate.
o. L on a

• Staţii de pompare, rezervoare

ho rin fle nta

Informaţiile legate de acestea acoperă o paletă vastă: planuri de construcţie (vedere,

ya lo /~ e
@ r: F .ro elig

secţiuni), planuri pentru instalaţii hidraulice, electrice, instalaţii tehnologice, de ventilaţie,

scheme electrice de forţă şi lumină, planuri pentru fiecare dintre componente (staţii de
on o si t
le nat ia e In

pompare, staţii electrice, staţii de clorare, rezervoare, rezervoare de compensare, clădiri

anexe).
rin do .tu d
flo or .cs ala

• Mijloace fixe
o a u

Cea de-a treia mare categorie de informaţii care pot fi ataşate elementelor de traseu (conducte,
C rek irt

staţii, rezervoare, cămine, etc.) o reprezintă baza de date conţinând mijloacele fixe ale
v
eu a

clientului. După selectarea unui element de traseu, mijloacele fixe pot fi ataşate sau detaşate,
:// ec
tp ot
ht ibli
B

12
 pot fi vizualizate sau modificate, cunoscându-se toate datele care caracterizează mijlocul fix
respectiv (număr de inventar, cod de clasificare, norme, durate, valori).
Realizarea unei asemenea aplicaţii presupune lucrul pe două fronturi principale:
• scanarea, vectorizarea şi arhivarea planşelor existente;
• detectarea instalaţiilor de interes.
Sistemul conceput este deschis, putându-se interveni prompt prin adăugare sau ştergere
de planuri. El poate fi culplat cu orice sistem de teleprelucrare şi este astfel gândit încât să fie
optimizat şi implementat pe orice structură organizatorică. Aplicaţia se poate integra uşor în
produse GIS din familia Autodesk, cum ar fi Autodesk Map şi Autodesk MapGuide.

6. Sistemul Informaţional al Teritoriului Agricol

Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului
(IGFCOT) a încredinţat firmei Intergraph furnizarea de echipamente, programe şi servicii
pentru constituirea Sistemului Informaţional al Teritoriului Agricol, ca parte componentă a
Sistemului Informatic al Managementului Agricol.
Aplicaţiile livrate acoperă procesul tehnologic de înregistrare şi prelucrare a datelor
furnizate de echipamentele analogice în format digital prin scanare, conversie raster-vector,
clasificare-arhivare-consultare, gestiunea informaţiei geografice folosind aplicaţii GIS.
Aplicaţiile cuprind un subset din familia MGE (Modular GIS Environment), un grup de
produse de editare şi conversie grafică a planurilor cadastrale, aplicaţii de arhivare/gestiune a
fondului de hartă, precum şi un sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale (SGBDR). Sistemul
informatic este conceput în arhitectura client/server, sub sistemul de operare Windows NT.

7. Primul curs postuniversitar de Sisteme Informatice Geografice din

România
Larga răspândire a GIS, cât şi faptul că tot mai mulţi potenţiali utilizatori devin conştienţi
de avantajele pe care le-ar obţine prin adoptarea acestei tehnologii a determinat o creştere a
cererii de personal specializat în acest domeniu.
Începând cu anul universitar 1994-1995, în cadrul Facultăţii de Hidrotehnică —
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB) se desfăşoară cursul postuniversitar de
GIS cu aplicabilitate în gestiunea localităţilor, edilitate şi protecţia mediului.
Durata acestui curs este de 18 luni, fiind deschis tuturor absolvenţilor unei instituţii de
învăţământ superior interesaţi de acest domeniu. Cursul este organizat sub egida Ministerului
învăţământului de către Facultatea de Hidrotehnică şi Fundaţia pentru Dezvoltare Locală si
Servicii Publice.
Scopul cursului este de a crea o structură de specialişti capabili să utilizeze în mod
creativ cunoştinţele dobândite şi care să poată controla proiectarea şi implementarea unui GIS în
tm la

diferite domenii de activitate.

.h ia
m n via fic

8. UrbGIS
co eo /b rti
o. L on a
ho rin fle nta
ya lo /~ e

Pot fi generate rapoarte grafice

@ r: F .ro elig

sau alfanumerice. Generarea fişei de bun

on o si t
le nat ia e In

imobil este o funcţie implicită a

aplicaţiei.
rin do .tu d
flo or .cs ala
o a u
C rek irt
v
eu a
:// ec
tp ot
ht ibli
B

13
 În dezvoltare se afla un superset de
funcţii ce va permite exploatarea hărţilor
în trei dimensiuni, ţinând cont de înălţimile
clădirilor precum şi de modelul digital al
terenului.

Se pot ataşa imagini scanate

(hărţi, otofotoplanuri, imagini din satelit)
pentru vizualizare comparativă. Folosind
functii de editare vectoriale se pot
modifica noi anumite entităţi sau genera
altele, rectualizând astfel straturile hărţii.

9. Sistemul MAGELLAN
- GEOWEB Server

Sistemul MAGELLAN
este o aplicaţie de reţea care are
funcţii în special de editare a
obiectelor geografice si de
afişare a acestora. Pentru soluţii
tm la
.h ia

de monitorizare a obiectelor
m n via fic

mobile sau imobile, şi pentru

co eo /b rti

generare de hărţi sau pagini

o. L on a
ho rin fle nta

html online (foarte utile în

aplicaţii pe internet), firma Soft
ya lo /~ e
@ r: F .ro elig

Agency doreşte realizarea

aplicaţiei GEOWEB Server.
on o si t
le nat ia e In

Structura acestui concept este

rin do .tu d

următoarea:
flo or .cs ala

După cum se poate

o a u

observa este un sistem client/

C rek irt
v

server alcătuit din următoarele

eu a

componente:
:// ec
tp ot
ht ibli
B

14
- Magellan - este un sistem de sine stătător ce are rolul principal de editare hărţi si obiecte
geografice
- GEOWEB Server GIS - este un server GIS ce are rolul de a afişa, genera hărţi sau pagini html
pe baza unei cereri client şi a unei interogări SQL asupra obiectelor client.
- GEOWEB Server SQL - este un server SQL care gestionează obiectele client şi care furnizează
toate avantajele unui server SQL: securitate, conturi de utilizatori, nivele de acces, stabilitate şi
integritate date.
- GEOWEB Client - este o componentă dll care asigură legătura dintre o aplicaţie utilizator si
serverul GEOWEB. Comunicaţia se bazeaza pe protocolul GEOWEB implementată peste
TCP/IP, şi poate îngloba o interogare SQL către server-ul SQL.

GEOWEB Server GIS - Funcţionalităţi

GEOWEB Server GIS - este un server GIS ce are rolul de a afişa, genera hărţi sau pagini html pe
baza unei cereri client şi a unei interogări SQL asupra obiectelor client. El primeşte comenzi de la
client (client ce poate fi o aplicaţie utilizator distinctă) pe baza protocolului GEOWEB. Acest
protocol poate fi extins la cererea clientului. Principalele comenzi sunt de tipul:

• generează harta unde sunt obiectivele a, b, c....

• generează harta unde este obiectul X.
• generează harta oraşului cu poziţionarea obiectului X.
• generează harta în jurul coordonatelor GPS lat., long.
• generează harta cu traseul parcurs de obiectul mobil X între orele ....
• generează pagina html pentru oricare din situaţiile de mai sus
• generează pagina html cu obiectivele ce satisfac o anumita interogare SQL procesată
de serverul SQL

Acest server are şi posibilităţi

de afişare făcând din el un bun
dispecer în cazul monitorizării
obiectivelor mobile dotate cu sisteme
GPS - GSM. În acest caz el poate
asigura următoarele funcţionalităţi:
• afişarea tuturor obiectivelor
mobile dintr-un anumit oraş;
tm la

• afişarea traseului si pozititei unui

.h ia

anumit obiectiv mobil, cu

m n via fic

posibilităţi de “sărire” dintr-o

co eo /b rti
o. L on a

hartă în alta;
ho rin fle nta

• atenţionarea în cazul în care un

ya lo /~ e

anumit obiectiv iese dintr-un

@ r: F .ro elig

perimetru dat;
on o si t
le nat ia e In

• atenţionarea în cazul în care un

anumit obiectiv staţioneaza prea
rin do .tu d

mult sau este deviat de la un

flo or .cs ala

anumit traseu prestabilit;

o a u
C rek irt

• alte funcţionalităţi la cererea

v

clientului.
eu a
:// ec
tp ot
ht ibli
B

15
 •
•
•
•
Bibliografie:

www.logis.ro
www.acada.ro
www.geo-strategies.com

16
B
ht ibli
tp ot
:// ec
eu a
v
C rek irt
o a u
flo or .cs ala
rin do .tu d
George Dimitriu, Sisteme informatice geografice GIS, Editura Albastră

le nat ia e In
on o si t
@ r: F .ro elig
ya lo /~ e
ho rin fle nta
o. L on a
co eo /b rti
m n via fic
.h ia
tm la