<;

GH. BOLOCAM
T. VORONŢOV A

iDvăfafi
- -

Eal'ă
profesor

ED I TURA ŞTIINTIFICA
 coperta

f
li

:I

... , , ;,
;;:., ,i-ieitw&~:&1,:1z~ig1;;rf:~:n1~:::r:1G~i7:::1:,1/:~~.i-·;Hiţ;~;~
- ,..
lnvă,ţaţi

limba
fără profesor

BUCUREŞTI, 1962

EDITURA
;[
'l
• I
I
 PllEFA'/'.Ă

Manualul. de faţtl se adreseazd citUorilor trecuţi d~ V$1'8ta .•

şcolari},. Intenţia autorilor a fast de a da o carte de Urhluţ i:tfJ'1 ', ;
p~tru romîni şi nu una tn .. general,. De rweea compar.liţia ~ ,if'
tuaţiile din limba. ro'fl\Înd intervine jrecvetit. Prezentare/i· parrµ~ff( :;;
a unor probleme din cele dou4 limbi priveşte atît . fţ!t1#ţ_tltitlrJ@•
dintre ele, oît mai ales deosebirile. Acest mod de prezeniare e's_te
evident îndeosebi tn cazul lecţiilor care tratefJză probleme ,de. sin,
ta:i;ă ; !lm încercat să ddm o sititaxă diferenţială a celor dottă Zimbi;
se
tratînd cu precddere acele fetiomene ale limbii ruse care deosebe~e · ·
de romînă. . .. .·. . · . . .. ·•· ... ·
Manualul are un caracter practic. Pentru a accentua. acesli
caracter practic, am lăsat la o parte definiţiile şi ,unele consideraţii : .
teoretice. Urmărind perseverent st't dt'tm cititorul.ui posibilitatea. d(J!': ·
<
a-şi înau,i.,. pe baza 'U.nui studiu serios, limba. ru;st't .vorb.ită, îr,; ·
strînsă legătură ou gramatica, am insistat asupra probleme/or .care
prezi,ntă difioultăţi pentru romînî. · .• . . . . . / .. ·
Pentru noţiunile gramatiotile din manualul de fe.ţă avem:. tn
vedere un cititor familiarizat cu terminologia gramatica!it, la
nivdul şcolii medii. . ·
Studiul gramaticii în învăţarea unei limbi strdine ..are un rol .
primordial : · el .ajută la organizarea materialului. !ingviati<! şi ţl
deprinde pe cititor aă manifeste respect Jaţi!, de cuvlntul folO!lit,
Regulile de gramatică nu trebuie. înstl învăţate pe de rost, rupte"
de materialul de limbă, de cuvintde organizate 'în fraze. De aceea ,
în manualul de faţă se aeordd o mare atenţie exerciţiilor grama- -
ticale. · · · · '
; fe probleme i/,e gramatică t.rebuie să se sprijine şi e:&er11iţiile
.lexicale, întrucît cuvîtitul izolat nu are importanţd. prea. m11reJn. ·
com,unioare. · Din 11cest. ·considerent, exeroi,ţiiff lexicalţ,. car<1 urs ·
măresc sistematizarea voc.abularului acumulat, au fost fdcute 1
{n cele mai multe cazuri, în !)Ontexte mai muU sau mai puţin ,în°
chegate. · . · . •· . . .·
Pentru. a uşura sarcina celor care vor stµdia dupÎt aqtst 'Ilia, ·
nual a fost alcătuită o Cheie a ·exerciţiilor;. care trebitiejol<;sită, lă
' ·" ' ' ,.,, ·. ,•,:,,!
 ,;,, : "_: . ' '.· ' ' ' " ' '; ~ . '. . ' ' . ' ,_ '-",· '. ' ' :' '

··• fiecdre pas. Existenţa acestei Chei• nu-l scuteşt,e -însă pe cit#OI' să
·- reeurgă la ajut!}rul dicţionarul'll,i. (]line vrea.să înveţe o limbă stră0
. i'(b!i trebuie să se obişnuiască cu folosirea dicţionarului. ·
· ' . Problemele . de gramatică au fost tratate în mod gradat şi
.· fo,wsite în textele lecţiilor sau în exerciţii numai în mii.sura în care
_,au fost. expli,cate în lecţiile precedente. .,
'8-a aeordat o atenţie deosebită pfoblemelor grele ale gramaticii
l.imbii ruse, cum. ar fi aspectul verbal, fo1:osirea cazurilor cu pre-
" poziţie saufără prepoziţie etc. · -
· Limba rusă este foarte ·boga,tă ~u. numai sub raportul voca- .
, b,uldtului, c.i şi în forme gramaticale eapabile să exprime în modul
·o~l ma,i variat acelaşi, raport •sintactic. Pentru a sistematiza cuno-
\ ~tinţele despre aceste forme; am introdus un capitol special, sino-
, :nî'!iiia tţintactică. Probleme de acest gen, ca şi a.ltele din manualul de
faţă, pot fqfosi Î'IJ, ,mdsură. egală atît oel.or care vor să-şi perfec-
ţioneze C'!ffloştinţele de .lim,bă rusă, cît şi celor care învaţă pentru
prima .oară .această limbă, întrucît sistematizarea faptelor de ,limbă
.învăţate treptat şi oarecum izolat clafifică multe semne de întrebare
care se nasc în· mint.ea ctlui care ia contact întîia. oară fU limba
rusă. .
· · . . . . Este greşit să s_e creadă că atW11,Ci cînd înveţi o limbă ,străină
cel mai greu lucru este memorarea unor forme, . desinenţe, para-
, digme etc. . , . .
.· 1nvăţarea cuvintelor sau a formelor morfologice reprezintă
numai o parte din munco, celui care s-a angajat să înveţe o limbă
străintt.. Cuvintele, priri, diversele lorforme morfologice, intră în
anumite relaţii, ocupă o anumită poziţie unul faţă de celălalt.
. Sarcina unui manual, după ce 11 prezentat formele morfologice,
,, este să explice folosirea lor, să explice, deci, relaţiile care se stabi-
lesc între cuvinte. Vom lua un exemplu din manualul de faţă. Nu
este greu să reţinem ,cîteva desinenţe ale verqelor la imperativ. Greuta-
tea constă în fofosirea corectă a imperativului. Din această cauză, în
manualfle cu cara(!ter J)ractic, este necesar să se dea reguli de f o-
. losire a imperativului ca şi a altor categorii gramaticale. Insistăm
. mai mult asupra acestui fapt pentru a atrage atenţia cititorului
că studierea numiii a uneia din aceste două laturi ale problemei
, nu poate· duce în nici un cai la însuşirea unei limbi. De aceea re-
comandăm insistent ca firul prezentului manual să fie urmărit
'cu atentie .
. Manualul are următoarea struct'Ură :
· Partea întii se ocupă de fonetica şi grafia limbii ruse.
Partea a doua cuprinde 25 de lecţii care introduc pe cititor
În problemele elementare ale limbii ruse, atît în ce priveşte grama-
, tic11, cît şi în ce priveşte vocabularul.
 I ,, ' '

Partea· a tr~ia, dfoiJ,tuitrl. din .34 de lecţii, cuprinde t'l'atana

amănunţită a sistemului morfologic al limbii ruse. 1n acells\4
I

parte, accentul se pune în special P.e morfologia vet·bului ..Vocabµ,

Zarul acestei părţi este foarte variat., . . .
Partea a pattra, alcătuită din 25 de lecţii, cuprinde probleme
de sintaxă a formelor morfologice şi cîte'IJa chestiuni de sintaxă .i
a propoziţiei şi a frazei. . . .. . .
Pentru consolidarea cunofti.nţelor căpătate a fost. alcătuită. o, . ,:
Schiţă de gramatică, în care se face o prezenture s.istematică a ./
principalelor probleme tratate în înt_rţiaga car.te.
Manualul seî>ncheie c.u Vocabularul rus-romîn fi romîn-ru~,
în care sînt incluse cuvintele folosite în. lec.ţii şi .exerciţii, . ·
Textele tuturor lecfiilor aparţin autorilor. . ; 1<
Nu am considerat. necesar ca lecţiile să fie. egale .ca volu?ii* ·.
deoarece pentru însuşirea. limbii rnse este necesar un studiu Q/Jn'.
tinuu, de fiecare zi, şi de aceea, parcurgerea unei/ lecţii într-o
anumită uni.late de timp, dinainte stabilită, ni, ni se pare ese1i, 1
ţială. După terminarea studiului trebuie repetate problemele măi··.
dificile, iar după aceea este necesa; să se .treacă în mod sus.ţi'l'lfU( ·
la lectura textelor ruseşti. . .
Pentru ca cititorul .să poată ~ă-şi însuşască o pronunţie
corectă, în colaborq.re c.u Casa de discuri ,;Electrecord", s-a editqt
un disc microsillon de 25 cm diametru cuprinzînd o serie .de
texte. Textele rep1·oduse sînt citite într-o limbă autentică, rar,
indicîndu-se la fiecare în. parte, în limba romînă,. locul cot;es/
punzător din manual.

AUTORII
 LISTA ABREVIERILOR

acuz. acuzativ jur.

adj. 9 adje,ctiv m,
adm. administrativ mar;
a.dv. adverb I mat.
anal. anatomie med..
bol. b,otanică mU.
card. cardinal mit.
col. colectiv muz.
COTŢl.p._ comparativ. /' n.
conj. conjuncţi~ neg.
cuv. cuvînt nehot.
dat. dativ nom.
dem. demoJtstr.ativ num.
dim. dimin·utiv ord. or-dillal
expr. expresie pag, p·agină
f. feipinin part. partici~iu
fig. figurat pers. = persoană
fin. finanţe pf. perfţictiv
fii. fizică pi. plural,
gen. genitiv prep; prepo~.iţk
geam. geOmetrie _prepoz. prep.oziţioool
gram. grarilatică pron. pr~nume
iht. ihtiologie refi. reflexiv
impers. impersonal reL relativ
incid. iJlcidental sg. sii).gular
indecl. indtdinabil .sul/st. substantiv
in/. infiniţiv super.
ins'tr. = inStrU:mental tehn.
interj. interjecţie tipOgr.
interog. interogativ
ip(, i~perfectiv
ist,
lnv.
 ~-

.>i
...~::)-
<;','.{(•
.·.'-::
".'~··•;

. -;< li

• I

·,.
;,
JJ
 SUNETE ŞI LITERE

ALFABETUL
Vorbirea este alcătuită din cuvinte, iar cuvintele sînt
alcătuite din sunete. În scris sunetele se redau prin litere. Toate
. literele, aşezate într-o anumită. ordine1 formează alfabetul unei
limbi. . .
tn alfabetul limbii ruse există în prezent 33 de Jitere, dis-
puse în ordinea următoare : ·

Litere de tipar Litere de mină Pronunţarea

prin
arătată
Denumirea
.m ajuscule minuşcule majuscule minuscule litere romlneştl literelor

A a r/4 a a. a (a)
$ . J
~ 6 b 6a (be)
B B u?:J ~ V B3 (ve)
r- r J . 7,
g ra (ghe)
2)
~ ~ JJ d A8 (de)
E ., t .e _ie (ca ln iesle) e (e)
t e t e· .i o (ca ln iolă), o e (io)
m· 3' JIC ;)IC
j ma (je)
3 3 cJ 3J- z 88 (ze)
li D ?1 ,u
i H (i)
. 1t fi: ?1 -a i (ca ln roi) ii HpaTHOe
(i krâtkoe =
I scurt}
R K .JC .;c
C (lnainte de . Ka ,(ka)
a,.o, U·, ă, I), k '
JI JJ ul .A.
I 3Jih(el)
M .M vU .A.<,
m 3M (em)
'
H R JC ~ n aH (en)

13
 Litere· d-e tipar Litere de mină Pronunţarea
Denumirea
arătată prin literelor
majuscule minuscule majuscule minuscule II tere romlneştl

o o .o -0- o o (O)
n li· .x · .n, _p na (pe)
p p ~ f1, r ap (er)
C e ~ -c 8 ac (eSJ
T T 3ll m t T8 (te)
y y :y u y (u)
JI
4J.) 4' cffi
1' f acp (ef)
X X X X h (din hram) xa (ha)
n; ~ ~ "lţ ţ ua (ţe)
q 'I cit -t. ce, ci ' qe (ce)
m m Vi <li, ş wa (şa )
~ ~ 71( Uf şei /şce) ~a (şcia)
'I, 'L î, nu arc valoare pasµ;em,reJibll'.hllt,
foneti că rnep111,1 tt auaK
(t v'ordli znak) =
semn t are
1,1 J,( vt î bi (î)
I, L -<, M!Îr KHII: aHaK
(m'ahk'li znak)=
semn moale
a 9 cJ a e (din eră) a 06op6r11oe
(c lntors)
IO IO jV ;o, iu (din iure?) JO (iu)
H ,li cJl .5l, ia (din iarbă) R. (ia}

, După cum se poate- vedea din tabelul de mai sus, unele

litere din alfabetul rusesc se întilnesc şi în alfabetul limbii ro-
mîne, de pildă: Aa, Ee, Kk, M.", Oo, T T , iar altele, deşi
au acelaşi aspect grafic ca în romîneşte, reprezintă sunete .di-
ferite, de exemplu: BB = Vv, H1-t = Nn, Pp = Rr, Cc= Ss.
Luată în mod izolat, aproape fiecare literă reprezintă
un sunet. În cuvinte însă, literele nu mai corespund întru totul
sunetelor, datorită influenţei _reciproce dintre ele :
a) Unul şi acelaşi sunet poate fi r edat în scris în mod di-
ferit : câaH [zdan] =:= dat, aâdnue [ zdania] '= clădire.

14
 b) Una · şi aceeaşi literă poate să redea sm1ete diferite.
. De exemplu, litera o în cuvîntul 80.1i [domJ = caisă redă sunetul
[o] _iar în cuvîntul aoâa ['vadâ] = apă redă sunetul [a].
· c) Un singur sunet poate fi redat prin două litere. Astfel,
în cuvîntul coJtb_[sol'] = sare, există trei sunete, redate în s_cris
prin patru litere. Sunetul [l'] este redat prin dou_ă litere, .re şi
b. Situaţia aceasta se întîlneşte şi înHmba romină: oehi [ok'].
d) O singură literă poate reda mai multe sunete: e.re.b [fol'] =
brad, KMwp [iumor] = , umor, Ji.1ia [iama)= groapă. Acelaşi lucru '·
avem în limb'a romînă în el [iel], este [ieste].
· · · e) În sfîrşit, există şi cazuri cînd unele litere; în anumite
situaţii, nu redau nici · un· sunet. De exemplu, în cuvintele,
.reecm1-tuqa [lesniţ0 ]=·scară, c6.rer-qe [s6nţ0 ]=soare, în grupurile
de consoane [cmn], [.111-tq], sunetele [m) şi [.re] nu s~· pronunţă.
Cele 33 de litere ale alfabetului rusesc se împart în :
10 litere penti·u re.darea vocablor : a, e, e, u, o, y, bi, a, 10,. R şi
21 de litere pentru redarea -consoanelor : 6, e, a, a, ;JK;, a, ii, -,.,
,q, .1i, H,, n, p, c, m, if>, x, lf, 11, m, Uf.
Literefe- b şi. 1, nu· redau nici un sunet.
Notă. Da ţ.i atenţie denumirii literelor. Cunoaşterea denumirii literelor este
absolut necesa ră mai ales pentru citirea prescurtărillor, ele exemplu : CCCP
(ac-ac-ac-ap) = U.R.S.S., HTICC {1<a-na-ac-ac) = P .C.U_.S.

EXERCIŢII

I. Transcrieţi în ordine alfabetică 1irmătoarele cuvinte:

raaeTa, J.18llb, pa66Ta, xoporn6, DOAă, HOrâ, pyKâ, 8BJK, aKT, CTaKâH,
6eper, AY6, MeCTO, MOCT, Tpaea, JirOAa, OCTpOB.

II. .Arătaţi în ,scris care· dintre literele alfabetului limbii

ruse nu au fost folosite, la început 'de ciivînt, in exemplele de
mai sus. ·
III. Transcrieţi în ordine alfabeti_că ,următoarele nwrne
proprii:
J1e1rn11rpa11, HHen, Mocrrnâ, Cnep1v16uCH, 13op6i-iem, YpâJI, AJITăit,
XaoăpODCK, 0MCJ<, . J);o11. .

IV. Citiţi urmiitoarele prescurtări:

Ql{ (QeHTpaJibHhlll Hom1TeT), HIICC (HOMMJHHCTH'ICCK3.II IlâpTll.11
CoueTcKoro Co0aa), CCCP (Co0a ConeTCHHX Co11uaJIHCTH'recm1x Pecny6mm) ,
PHP {PyMhlHClia.11 Hap61J:11a.11 Pecny6irnKa)', MrY (MocH6BcKHR rocynap-
CTBeH11b1tt YmrnepcnTeT), fTO (foT6n 1, TPYAY u o6op6He).

J/j
 , <· raaeTa, ·. l.«?HP:, pa66Ta:~ xopomo,· Bo~~, _,Iior~, -Py"1-<.ă, __ .aByH; a~T~ CTa1ulJi,;
6eper, ;ny6, MeCTO, MOCT,· Tpirnă, iirO'.r:t~, '·6cTpOB, JleHHHrpâ;rc,· KHeB, MocK~â',
. Ceep)IJIOBCK, Bopouem, VpilJI, AJITal!, ·Xa6âpoBCK, 0MCI<, ,I],on, u;K, KIT CC,
CCCP, PC\l>CP, PHP, MrV, BJIKCM,TŢO.

TRANSCRIEREA FONETICĂ

În transcrierea fonetică folosită în ma.nualul de faţă am cău­

tat să redăm pronunţia rusească. fil,ră a intra în ;i,mănunte, folo-
sindu-ne în majoritate,a cazurilor. de literele alfabetului romi'
nesc, la. care ani mai adăugat citeva semne. Sisten;i.ul• de tran:
, , scriere folosit are :;1vantajul cil, sc)lteşte pe. cititor de învl!,ţarea
unor semne în plus, ajutindu-1 ca, fără o pregăti.re specială, să
,,Pronunţe corect sunetele limbii ru'se.

eo11â [vadâ]
tll, prima silabă C,-e Bo].J;ă. [vadă), TpaBă.
dinaintea accentului [ travă]
a, o 13. tnceputul cu.vin- , .
tului, în poziţi_e ne- arpOH6M tagrariOm],
accentuată orop611 [agarot]
.i. după conso_anc, sub.•
accel)t TIJ<Tb [p'at' l.
sunet a, o tn cea de-a dou;i
. inter,mediar in- silabă ·de dinaintea
tre a şi I, ase- accentului_ (cu ·ex-
măriător cu ă cepţia lui a de la în-
romtnesc ceputul cuvtntului,
care este redat
prin .a roJIOBil [g•lavă]
ln filabele de dup~
accent CJIOBO (s16vo)
tn desinenţele adR .. •
jecti~elor m3sculi- CT!\pblll [starul]
nC la nominativ sin- xop6rnuf.l.', (har6şaI]
gular · CTporull [strog,I]
la_ început de cuvînt t
precum şi .la în-
ceput de silabă, sub
acc'erit âTO [ it.J 1
e 1Rtre consoane şt la
sllrşit de cuvtnt, ln QeJI [ţel], r;,;e [g'd'e)
.'poz,\ţie accentuată cTpau~ [slran'e']
 redă un sunet
intermediar tn-
tre i şi· ·e, mai
aproape lnsă de
cel dintli
a
,,
s l~I redă un sune't e,.~
intermediar tn-
tre i' şi e, ~mai
scurt" însă dectt
cel notat-cu ie
6 [i] u CU.TO [s'fto ),'.
11ocKi.. [d6sk'i I
7 [I) a tn orice poziţie cap·aa.1s_arâl] ,
8 [la] ,i I.a . tnceI?ut de cuvlnt
sau la ince.pt1t de AMa

9 [le] , silabă, sub aWent MO.fi

la început de au-
vint, sall la' hiCe-
put de silabă, sub eJIL [Id')
accent • aaexaTb [zale'hat']
la sfîrşit. de cuvlnt .1
după q vocală, sau KaR6e [kakole)
după b 30Jibe '[z'el'le)
la .început _de cuvtnt,
" sau. la început. de ,iaLIK [lezfk],
silabă, . .tn poziţţe R.B.11.Tb '[ftvit'l _
neaccentuată
10 [!o] i! la început de cuvlnt, em<a [Jolka I
după vocale şi după noeT [pal6t J .
b, b, sub acci;mt C'LiMKa [s'lomka 1
11 [11!] IQ la tnceput de cuvlnt
precum şi la ln- /Opa [lilr~]
ceput de silabă co,i,a [sallls)
12 fi•] redă un sunet e tn sil~ba care pre- meHâ ( zfena J:
iritermediar ln- cedă accentul, după UienTaTL [şl•ptat' I

13 [li
tre I şj e
' . 11eea [ţf'ml)

u ;>rer tu,

d acdmtqat .
I! după c~ms·oane,,
y, tn orice poziţie
 Consoânele dure le-am redat prin litiirele alfabetului
rilînesc, cu excepţia lui[=] care a fost·transcris prin LzJ.
· •Pentru redarea consoanelor moi am folosit apostroful [']
pus sus în dreapta litereî respective. ··
Sunetele reprezentate de 'I şi Uf le:am notat• prin [c'] şi
[ş'c'], uneori prin [ş'].
_ Semnul [ - ] dea.supra consoanelor .arată. lungimea : [fl,
Jl], [ş'][[']. .. I

' , Pentru notarea accentului am, folosit semnul ['] pus dea-
. supra vocalei.
La sfîrşit de cuvînt consoanele sonore 6, 8, e, 8, a,c, a,
"Jj respectiy: b, v, g, a, t, z au fost transcrise prin consoanele
I surde corespu:ilzăto13,re n, rfl, 11:, m, ia, c; respectiv : p, f, k, t, ş, s.
'
'"'i
;1
La fel am procedat şi în interiorul cuvîntului sau la iuiţială
,!: cînd consoanele sonore sînt urmate de consoane surde,
Conso:nele surde.. de la iniţială sau din interiorU:ţ cuvintuh:ti,
urviate ,de. consoane sonore, au. fost notate, conform rostirii,
prm consoane· sonore.
'· Grupurile de consoane c13,re prezintă ·particularităţi în pro-
nunţie .au fost notate după cum urmează :
-
\ Grupuri E ·:a: e m v 1-e Tra.nacrlerea. fop.etică
'Semnul de C0Il80&Iltl

[ţ] TC„ AC coBemcRHtt, ropo8CH6tt · [sav'e/kal], [gara/k61]

[dvâM'J
(,'_I m 1111 ,1BaiilfaT&
BemttHHă. [v'~c'inâ]
[c'] Tq I
\ cUUITb, Hliauudt [şlt'], [n'fş,!]
[ş] cm, am
[lat'J, [ratât'J
m cm, am C:HCaTh, paa;'.HC'ăTb
AP6:>JC:HCH,, [dr6!'i] [v'if'at'J.
[t'J mm, 8,iR BH.'J:»eâTb

(ş'] cq, a.11 CttHTăTb, cttâCTbe, ll8B68- [ş'itâl'] Wâsl'la], ·

~HI< [izv6ş'ik]
~

fşn] qH .tn cuvintele·:

HOHe1tnO, cHY11uo, [kan'eşna], I sW!şn~ I;
Hllit1-rn:na [leişn'iţa]

tn cuvtntul ttmo (şlo]

i [şt] qT

în cuvintele :
[hk] m
MRenutt, ·• JieznHtt [m'âhkal], [1'6hhl]
[he'] ,,, tn rUVintele ·: ,,
MJ-121'e, ;rr€atte [m'âhc'.~J; [l'ehc' 9 ]
. I
 Consoanele 'duble au fost redate
singură consoană dură sau moale .;
HdMliccm, [ k•m;is'ila]
m,acc [klas] ·
6am1âCT · [balâst i
am,ea [al'el• l

EXERCIŢII

I. Citiţi în transorierea fonetică poezia de mai

PARUS

b'i•I'el9t pârus ad'inokal

t ttimân'• mor'• galnbom
şto iş'~t_on t_stran'e dal'~k~
şto k'fnul _on f _kralu radnom
igrâlut volnl, v'et'~r s'v'fş'~t
i mâc'ta gn'6ţo i skrip'lt
uvt on Ş'â.stn~ tţ'e iŞ/~t
i n'e. ot ş'âstil• b'i•11t

II. Transcrieţi fonetic. următorul text:

A3BYKA

l.JTO CJ1yql:JJIOCL.? lJTO CJiy 1 1H~'lOCL? '1>, 6e,1Hli-m11y, Ta11 paaAjJio

C rreq11u âa6r11a cBaJIKJiacbl
BofilHO BhlBHJCHy!Ia HO>IUIY
Ilpomrnm).a 6yHBa M, ·
I' Y/lâPHJIOCb H0MHOIB]IO
}[( pa~CLirranocb COBCeM I
IloTepâJia 6y11aa IO
Uepe11JiăJIHHY CBOJO. ,
QqyTIÎBIIIit:CL Ha nonY,
IlOJJOMâJIO XBOCTHH ;v I
He rrpoqecT1, •~ HH11a11 I
By11ey P rrepeeepHyJio -
IIpeB~aTHJIO B M11r11Hl! aea11 I
By!(ea C COBC0M COMIIHJJIQCb
UpeepaTRJiacb e 6y11ey O.
By11Ba A, KOrJia O'IHyJiaCb, -
He ysHăJia HHHor6 I /
. ,(C, MHXAJTHOB)

, SUNETE

Sistemul fonetic, adică sistemul sunetelor, din limba rusă.

diferă1de cel al limbii romine atit ÎJl ceea ce priveşte vocalele cit
şi consoanele.
 Vocale aţcent-uate

Atunci cind s,înt accentuate, vocalelEI limbii ruse nu. diferă

prea m;ult ca pronunţare d~ vocalele lii;nbii. romine. rnnd sint
j_nsă ._ neaccentate; diferenţele sint__destul d~ importante, după
cum vom vedea mai tirziu. Deocamdatl't ne vom ocupa de vo•
. calele r11seşti accentuate. În.limba rusă, ca şi în limba romină,
de altfel, orice vocală poate fi accentuată,
:tn cuvintele :
,!;ap (dar) dar; cadou ChlH [sin) fiu
)IOM [dom) casă caro ,[sit•] sită
TYT [tut] aici Jiec [l'es] pădure
OTO [et•) aceasta
. yocalele [a}, [o], [y], [bt] şi [u], fiind accentuate, se pronunţii,
Iii, ,fel ca vocalele 1·espective din limba romină in•,cuvinte ca :
dar,. tutun, sÎ91,, sită etc. ' , .
. 9 redă in limba rusă un sunet intermediar între [e]
,din cuvintele intervenţie, eră şi un{ ă]. Vocala rominească [ ă] s~
transcrie de obicei prin a·in limba rusă: casă= icaca, Mihăilă=
·MuxaUJ1a. Subliniem că nu este însă vorba de două sunete
.identice. 9 se intjmeşte mai ales la începutul sau in interioruf
i
cuvintului după o vocală, cu· precădere in cuvinte de origine
i străină : apa, 3THK8, 3T8.Il, BKCilOpT, 0IlH80/I, IIYllT, Il08T, IlOOM&,
I
aapo11p6M. ·
.I
:'I
EXERCIŢII

I. Copiaţi, apoi citiţi cu voce tare, urmi1,toarele cuvinte:

n~T, •aR})âil, anOxa~" 8)1.âu.He„ HHCTHTjT·;· e;HTo_,_ JYT, TaM, amiT~T, Aerty'Tă.T,
&DHjleMHII.

11. Citiţi următoarele CU'!)inte:

noâT, 3Kpă.H, attoxa, "a;n;âHHe~ HHCTHTYT, TyT., ruaP, T8.M,, an:â:T8T;,' ;n;enyTII.T,.'
' 'Qnu:n8MHR, MaR, ;n;ăp; pflK, qlakT, cyn. · ,
III. Citiţi cu voce tare urm4torul text:
BoT 110M. BoT nap1<. BoT ·MOCT. Bo-r a11rume .. BoT Mal< •. BoT HOC.
IV. Scrieţi cu litere de mîn4 următoarele cuvi_rite:
 ..Am arăta1i la pa,g; 20 că vocalele din limba rusă se pronunţă
clar numai (lînd sînt accentuate. Cînd sînt neaccentuate ele
suferă transformări cantitative şi .calitative mai mari sau. mai
mici. Transformări calitative mai importante. suferă însă nu,-
mai vocalele [o], [a], [e]. Vocalele (uJ, [b1], [y]nu se modifică
!n rostire dec!t cantitativ, articulaţia lor de bază rămînînd
neschimbată. .
tn: raport cu locul p~ care îl ocupă faţă de silaba accentµată,
[o] şi
[a], după consoanele dure, suferă următoarele_ modificări:·
a) în prima sila.bă. protonică (de dinaintea accentului)ratW
o cît şi a se pronunţă ca [a]. Prin urmare, în acea.stil, 'ppziti!l, ·
în limba rusă, în locul celor două litere se pronunţă un'sing,ur
sunet redat în transcriere fonetică prin [a] ; ·
eo11â [vadă] a.pă Tpaeâ [travâ]. iarbă
Hora [rtagâ I picior ca)ILI · [sadif grădini

b) la ,începutul cuvîntului, în poziţie· neaccentuată, o şi a

se pronunţă de asemenea ca un [a] (redat în transcriere foneticii,
tot prin [a]): ·
oropo,1 (agar6t] grădină .de zarzavat arpoHOM [agran6rn] agronom
!1, 01rn6 Iakao J fereastră anT~K~- [apt'eka] farmacie
oryp11u [ agufţfJ casfoiveţl <teau,'tlOp_a

c) în toate C(llela.lte cazuri, atît .in silabele protonice cit

şi în cele posttonice (care urmează după silaba accentuată);
o şi a .se pronunţă ca un sunet intermediar între (a}lşi [t],
foarte apropiat de romînescul [ ă], pe care îl redăm în transcriere
fonetică prin [a]: ?<).11ooâ. [galavă] = cap, 6opq8â [baradă] =
I' barbă. . · · .
Observaţie. Fenomenul trecerii Iul[ o] la [a1ln prima silabă protonică sau lll
lnceput de cuvtnt se n9-iµeşte akanie- şi const~tuie .o trăsătură caracte17il$ţfcă · a,
foneticii linibii ruse· literare. -
De·la_rl)gulile enunţate mai sus se sustrag unele cuvinte de
origine străinăr în care ·vocala o, în poziţie neaccentuată, ră7
mine .nealterată.· Astfel:, .Mo81iA& [model'], noam [poet], otneA&.
[otel'], .Mo8epnua.M [mode:mizm], aoo,JWe [zo6lolt].,
într-o serie de cuvinte de origine .străipă, încetăţe:nite de
mult în limba rusă, o neaccentuat se pronunţă însă conform
regulilor stabilite ·mai sus : 8eMpKpâm [ demakrăt], npoepd..11.MQ
[pragrăµi.0 ].
 1. în silaba neaccentuată; după o consoană moale, în locul
lui .n se rosteşte un sunet inteFmediar între [i] şi [e], pe care ,
il transcriem prin [i']: MRCllOc~ [m'i'snM] = de carne, p.!ia,;1
[r'i'dÎ] = rînduri. ·
în acelaşi fel se pronunţă, ..n neaccentuat şi la· început de
cuvînt sau la început de silitbă: Ra,;i,, [ii'zlk] = limbă, no.no-
.11enue [paii'vl'en'i\l] = apariţie.
Tot aşa se· pronunţă a după " şi Uf: 'lad, [c'i'sî] = ceas,
uiaâum6 {ş'c'i'd'it'] = a.cruţa. ·
2. în locul lui e după·':o consoană moale, în prima
silabă protonică, se ;pronunţă ·un sunet foarte închis,
· care se apropie de vocala [iJ:. aepeoft.n [d'i'r'ev'n'a] şi chiar
[ d'ir'ev'n'a J = sat. · .,.
3. în silaba de după accent,.·ca şi î_n a doua silabă de dinain,
tea accentului, .n şi e se pronunţă ca un sunet foarte apropiat. ·
de [ i], transcris fonetic prin [i'l : pRa.oe6u [r'?dav6I] = de rînd,
ae.11enemb [z'?l'i'n'et'] = a înverzi, .noRMenue [pari'vl'en'i;,J =
apariţie,
Limba romînă nu cunoaşte schimbări de felul celor de mai
sus, de aceea, pronunţarea corectă a acestor sunete se deprinde
greu'.. Pentru aceasta este nevoi". de exerciţiu. · '

EXERCITU

I. Citiţi cu voce tare următorul text :

BoT JiăMna .. TaM BOl\ă, 8To Tpană. Moc1rnâ-60Jihrn6lt r6po11. Hărua
cTpaHâ. 8To H6MHaTa. OH MOJJ_o;ri;6fi. Bo.T mrn6. Bor rroron:On. OH arponOM.
BoT orop611. Pycc,rnlt 11ai:m- I<paclim~l!. TyT x6JIOI\HO. Ham ROJixoa GorăT.
TaM xopomo.
II. Citiţi cu voce tare acelaşi text în transcriere fonetică :
vot' Illt.npa, tam vadă, Cta trav8,,. maskvâ · bal'ş·Ql, g6r.Jt, nâşa strană,
et;;1 k6mnJt.}, on malad6l,. vot akn6, Vot '(}Gtal6k, ori· agran6m. vOt, agar6t.,
r.UskdI nezik kras'fvdl, tut h6ladr;td, naş- kalh6s.-·baga,_t, tam haraş6.
III: Citiţi cu voce tare următoarele cuvinte, c4utînd să pro-
nunţaţi corect vocalele a, e . şi o accentuate şi neaccentuate,:
m1Th, p;ecfir1-rn, Hcao, iiMa, cepeOpo·, nnTbC6T, ';1:i;8cnTI>,
BO'IepeeT. ' .
IV. Copiaţi pe caiet următoarele cuvinte : ·
CTOpOHă' parte ~0/111 apă
80J10 r6it de aur oropog grăcţină (de zarzavat)
roeopllTb noJioBlfHa jumătate
MOJIOH6 QpramnJâQHH ·organizaţie
·µncă.Tb a scrie
 Sub.lfniaţf, ~u o Unie pri'Yl!,a; vocală proţoitioă, . cu dpită linii
1Jocala de la începutul cuvîntului, iar cii. trei linii · celelalte
11ocale din silabele neaccentuate Ji explicaţi modifieărîle pe care
le suferă, în pronunţare vocalele respective. ,
V. Citiţi cuvintele de mai jos, pronunţind corect pe o şi a
din silabele neaccentuate :
Mo.rron6:t:i, x6.rro;a;Ho, a6m}To, 0Tt{jnJT1,, xopo1m'.t\
oop6ra, anTeHa, arpoH6M, ocH(rna, 6opop;â..

CONSOANE
. .
Consoanele [ 6], [ a], [2 ], [ aJ,.(a], [ u], ["' ], [M], [ ll], [ n ], [p J,[ c],
[m], [r,IJ] nu se deosebesc în cee.a ce priveşte pronunţarea de eori 0

Hoanele romineşff corespunză,toare. Deosebiri de pronunţare mai.

importante prezintă numai consoanele [ .1], [m:],[iu], [ !/],.]~],[ x].
Rostirea lui [ .,i] din limba rusă se deosebeşte, loarte mult
de rostirea lui[!] rominesc. JJ [l] rusesc, in comparaţie cu [lJ .~
romînesc, este saiu foarte dur sau foarte moale.
Pentru pronunţarea lui [ I} dur rusesc, vîrf<ul limbii se spri-
jină în partea superioară a dinţ;ilor anteriori de sus. Partea. pos-
terioară a limbii se ·ridică spre palat (ca pentru pronuntarea
Aunetulrii [uJ diri. Hmba romînă), în timp CEl partea mijlocie·se
lasă în jos, căpătînd o formă concavă. (fig.1 şi 2). '
/

Ftg. 2. I romînesc

[l] dur apare înaintea vocalelor [a], [o],. [bl], [y], înaintea
unei consoane şi la sfîrşitul cuvintelor : .!lY"', no.!lli'a, lfCi! etc .
.!lb [l') se pronunţă mai Iii oale decît [l] din c~vint~1l ro-
minesc rînduieli. Pentrn rostirea lui [l'] din limba rusă, partea
anterioară. a dosului limbii se· sprijină pe incisivii superiol'i
 şipe alveole pe o suprafaţă Iriaf !hare decîna rostireâ lui[lj dur;
Partea mijlocie a·limbii_ se ridică în sus; .· iar partea poste-
l'ioară se lasă în jos. (fig. 3 şi 4). ·
.Consoanele TJICJ şi [ Ul Jau o pronunţare dură. Ele se pronunţă
mult mai dur decit [j] şi [ş] din limba romînă, Pentru rostirea
acestor sunete, partea anterioară şi partea posterioară a lirri))ii ·

Fig. 3. 'Jr'" rusesc Fig, 4. I' ·rominese

se tidieă spre palat, iar partea mijlocie se lasă în- jos, căpătînd
o formă ,concavă. (fig. il).
· !J,c şi u, se pronunţă dur şi atunci cînd după ele este scris u sau
e, În acest caz litera u 1·edă sunett1l 1,, [î]. De exemplu : J1Cup
[jîr] = grăsime, ,owu61,11 [aşîpka]=·greşeală, J1-cetld [zî'nă] =
soţie, we(/J [şÎ'f] = şef.
:Hc'şi iu urmate de b (semnul moale) sînt /ie asemenea dure1 •
!f redă un sunet dur chiar atunci cînd este urmat de e sau
1111ph, (se pronunţă ţîrk), 4e.1 ('se. pronirn,ţă ţel şi nu· ţ'el).
De aici rezult.ă că· după !J, u se pronunţă totdeauna ca
[1,1], După lf nu se scrie 10, .s, e şi nici semnnl moale (b).
" se pronunţă ca [ce], sau [ci] din liihba romînă (c. urmat
de e, i). în transcrierea fonetică î\ redăm prin [c'J. ,
,, ,A.semănarea aceasta este mare cînd [,; J este urmat de o
vocală: ,;au [c'ai] = ceai, ,;acmb [c'ast'] = parte.
' , : Înaintea unei consoarie, "nn se pronunţă exact ca [ci] sau
(cel din lim_ba romină. De exemplu: 'IKd.we == [Oikalov] (i tre-
buie pronunţat foarte scurt). ·'

1 Saierea lui u şi' b. după :He,· tu are o explicaţie i_storic~·: în e.j>Oca veche'
aceste consoane erau' moi. In limba rusă contemporană· o după :UC, tl, w; Uf
are rol morfologic, făcind di-stincţ.ia intre substantivele. feminine· şi rna·sculine
terminate în ;xc, •'lt, w, u,.
 totdeauna moale_. (iig. -6),
Notă. In limb~ rusă·nu: există, tn cuvinte izolate,.·consOana g;[8m],'aafoâ·
un sunet co~espunzăţor· sunetelor [ge}, ·{gi} (gelll, giner,e), din limba romtnă.
In vorbire,_ hisă; ac,~astă conSoan,ă p08t_e să ·apa~ă · dat_orită .unui ~ [c'f de
la sfirşitul unui cuvtnt urmat de u.n alt cuvtnt care începe cu una dintre collsoa~
nele sonore 6, 61 _i, 8, ~, a: cmpu1tb 60,11,,bttdzo (strigi' ~baFnOv~).

Fig. 5. ac şi m ruse.se

Litera uţreprezintă o îmbinare de sunete: iu'w' [ş'ş' notat ş']

sau w,i [ş'c']. Ca şi· 'I, ui noţează totdeauna un suneţ moale :
~y,w [ş'l'ma sau ş'c'ukl)] = ştiucă, ee1qb Tv'eş' sau v'eş'c'] =
lucru. ·
Consoana [x] se.deosebeşte de [h Jromînesc, care este ceva mai
sonor. Ea se aseamănă cu [h] romînesc din cuvîntul arhivii.

E~ERCIŢII

, I. Citiţi cu voce tare cuvintele:

mHJl · (a trăit), maHp (gen), 'MaiinîHa, .w.3.p ,(bilă, giol))., . m~.p (grăsime),.
m:ecT (gest), tJaCTL, tt-ac, BetJ:Hl:,lfi (veşnic), - · IBHB6tt (vili), aurn6T (stol!lac),'
1.ţBeT6H (floare), 1.ţeHTP (Centru),I.\HP~ f~irc),I.I.ţHT (scllt)/; Mpll.ţb- ·(putere)., Belll_L
(lucru), HO'lb (noapte), ;:i;d'lb .((iică); câ.xap (zahăr~. i •

II. Copiaţi următoarele cuvinte şi apoi.citiţiile cu voce tare,-cii>

utînd să pronunţaţi' cor;ect su,netul JI :. ·.,
"Y" (arc), nntr. (plug), ,myil (club), c,ryx (auz'), c;roJ:i (niasă), cryJl
(scaun), .rroO, (frunte),' HJHlCC (c.Jasă.), BPJI .(hon), IlOJI .(pardoseală),.ThIJI (~p3Je,
spatele frontului).

Ul. Transcrieţi fonetic urmiitoarele cuvinte :

»am,_. }Ha_1I-p·, MaUIHHa, map_, an:1p„ IBecT,. 1.1aCTh, _'lac; noillilfLifi; ll{HB6tt··;_
anrn6T, u.neT, r:ţeHTp·, u;npH, ll.ţ1iT, MOIUJ:,, B"0lll,L, HOl-lb; AO"tfL, câxap..
 IV. Citiţi cuvi1itele ritseşti\şi · p.e cele
. zătoare, .~trâduindu-vă sâ pronunţaţi corect
Trn], comparîrulu-li! cu cele romîne,,ti:
IB_ăJIO Oa jalbă urârma şapcă
;::i;n:pnmep 'dirijor wU.xMaTbr şah
mep Tlla jertfă IIICf,[OT şopot
CJI)·mUa s1.ujb,î. · metp şei '
m:a1-1:er jachetă IIIH~',P şnur
HH·I.TICT jiletcă IIIHO,lla Şcoalii.
mapr6u jargon 1liIII~a o.eaşc{1

V. C,itiţi paralel cuvintele ,din cele două coloane,

ţînd clar cinsoanele [1<], [x],
cyi. - cy., po;,; - ropox
JJ.yn - cJiyx MO,iî:_ -MOX
lţ\,YH - - H6m:yx CTYfi: ....:_ nacT:\'x
6,:;,; - 6y., ,Mf~a - M5'xtl

Litera a (H RpiiT &Ol') = i scurt

',
Litera ii redă în limba rus~ un sunet apropiat de [i] ro-
mînesc din cuvinte ca mai, pai, lei etc. pe care Î\ notăm cu [t].
Î1i limba rusă. acest sunet se întîlneşte mai ales la sffr~it de
cuvînt sau I.a sfîr~it de silabă. după vocală :
MY<l'eii [muz'Cl] muzeu '·_rpaMBâU ltrăm'ni'l]._tramvai
capă.¼ [saraJ).magazie Hpaa [krai] ţinut, margine
MOil [m6-r] al meu TBOU [tvo-l] al tău

După cum se ·ohs.\ilrvă, în toate aceste cazuri,· consoana [i]

este redată grafic prin iî. . , .
La sfîrşit d'.e silabă sau la sfîrşit de cuvînt după o vocală,
11 formează cu ·vocala precedentă o îmbinare asemănătoare dif-
tongilor descendenţi ai, ej, oj, uj din limba romînă: i)a/i [dai],
60.ibu.wtt [bal'ş6i], no~cd.1yii [pafalui], 6e./1 [b'el].
În alte poziţii, însă, [1,] esţe redat altfel şi anume: la în; ·
ceputul cuvîntutui, precum şi la început de silabă, [i] îm-
. preună cu vocala m·mătoare se ·redau printr-o singură literă :
:1, e, e, 10. Prin urmare, fiecare dintre aceste litere, !n poziţia
arătată mai stis, reprezintă două sunete: [ua], [iîe}, [ uo], [ uy ], ,
respectiv [ia], [ie], [io], [iu], comparabile cu diftongii romîneşti
[ia,] [ie], [jo ], [iu], în cuvinte ca iarbă:, 'ied, iotâ, iute. Iată
citeva exemple : ·
eŢJ.y {ledu] m,erg (cu 'im vehicul) e,rna [!6lka] brad
/Opa [!ura] Jura .ibta [ldma]. groapă
;ial/JT [dafllt] (ei) dau Ma.4n [ma!dk] far
•
 Xot,\. î.1.1-ihh1:l;l·'<l·r Snnr'ic(âe tiimtifm,J, ,dii1'cl;;,_lnl('·oa,'iliÎtoii~~{e.,
e11mpron nu se> ·g:ht'sc tn lfinl>i~ n,sr•+!~1 locul vocalei (.u] din ac.e.str:
l11 rnse~lt' îi1tîlnim l'onsomrn. e (v·l: .-,
(!GTO- [a1•lo-]
a(/T01161\IITH !<wlon6miT,l]
E«p6na !ic1Jr'opa] •

llXllllCITII

I. Citiţi c·11 1Joce tare textul; de maijos :

Moii iun.im. E,mrn. BO'f TpaMnâri. fI €,::i;jr. Oii rep6H:. IlOT.·c~y.,: Bc)T,·,
,:a;-i,. Î.YT My:-3:CiL H C;.i;y. Tpal\rnâeM. Bo?-.Mauniua.· Bo·T cTOJI. llo'I"' H~acc. BoT CiJI.

li. Citiţi textul d_e • rnai s~s. redat în tran;criere fonetică (

lramvtit,·\~ t!!dtL-, qn -g,i_e:i6.l, _vot_·sţul,_VOt _ :.sat, tu't:
mol lft~'{''ik, l_61lt,l', vot
111uz'_l'I, ia i(!du lram,·âiiHn, vot 11wşîn.e, vot ,stol, vot klas .. vot on. · ·

II[ Copiaţi următoarele ml'i•i1ite -~i ind-idaţi în para;ri,teză

din rite 81d1ete se cmnpune fiecare tuvînt :
fLH:-1., 11fiJIO!W, Rro,~a, IO_r, fcCHO,,, 'l{JJihI.iî,, Cm, {\-.1n-a,

Consoane .dure· ·şi eonsoane moi

Majoritatea conwanelor dure din limba rlisi\ au ca pereche,

consoane moi. Astfel : -
[6], [a], [r], [/\], [a], [rr], [.u], LM}, [n], [rr], [p], [c], [T], [qi], [x].
I . I I . I' I- I I l ! I I I I I I
[6'] [B'] [r'],[11'] [a'], [rr'], [J1'] [M'], [H'], [n'] [p'],[c'],[T'], [qi'],[x'].

Cinci consoane nu formează perechi ; ele sînt sau numai

[dure: [m:J, [!/], [w], şan numai moi: [,i'], [u].
Consoanele moi se deosebesc de consoanele dure respective
prin poziţia pe care o are limba în articularea lor. În timpul
articulării consoanelor moi, partea anterioară. a limbii atinge'
bolta palatului, ceea ce nu se; intîmplă atunci cînd se articu-
lează o consoană dură.
în scris, muierea consoanelor ·se indică în limba rusă în
două feluri: a) cu ajutorul semnului moale (b): 1.pHb [kon'],
coJZ,, [sol'], n6JZ.Ma [p6l'rra]; b) cu ajutorul literelor e, .n,
e şi u: n,qmb [p'at'], muxv [t'ih0] etc. ·
Consoanele moi pot apărea, ca şi consoanele dure,. în
toate poziţiile : la început de ·cuvînt, în interiorul cuvînt.uluL
 HIIHR 'dă da Că, doică Mâ.JleHI,Irn::it mic
THXo Jiniştit IUITb cinci
OOl1bIII6ll mare (adj.) JI6wa,l1;b cal
;JJ;ăCHTb zece ttaCTb parte
·6paTb a lua IIHIVI unchi

Vom transcrie deci: [brat'l, [t'îh'}], [p'at'], [bal'şol] etc.

Pronunţarea unor. consoii,ne ruseşti moi poate fi însuşită
relativ uşor de romîni, .întrucît î.n limba romînă există, în anumite
situaţii, fenomene asemănij,_toam Astfel, asemănări .destul de
mari ~e întilnesc în ceea ce priveşte pronunţarea consoanelor
moi, mai ales in poziţie finală.
A se compara>:. ·
COJib (sol') sare - speli, soli
cmn:, (s'em'J şapte - viermi, Pomi
aaepb [z'v'cr:] 1iară aniffial .sălbatic - m(!ri
CTefib [sÎ'ep') _stej}ă,. dmpi'e - napi, snopi
11po6s I drop' I fracţie , .,- plopi
rpaHb (gran') margine, graniţă. - bani

Unele consoane finale, ca de pildă [.,], [~,],

.· ceva mai moale decît [l], [nl, din limba romînă. Pentru con-
:1 soanele finale notat<i. 8b, mb, Cb. [d'J, [t'], [s'] nu se găsesc
sunete asemănătoare în limba romînă, deoareţe [d], [t], [s],
palatalizîndu-se, trec.în [z], [ţ], [şj (brad-brazi, trecut-trecuţi,
găunos-găunoşi}. ·

Fig. 7. T' şi )l;i' rusesc

Pronun.ţ;area acestor consoane la sfîrşit de cuvînt cere, prin

urmare, o atenţie ·deosebită. . · · .
. Diferenţe destul de mari de pronunţare intre romînă şi
nisă se întîlnesc la .consoanele moi urmate de :,,, ii; 10.
 Rilabd.e roril itW$ti <l~ 'tj1fot ·beai !leii, /ea, · rnea, nea;, p&/ţ, .
rm, .,ta,}ea, rra, zea HP llH('!Lmănă în J!l'OUUl\ţ-iwe, Un()le 11lllij'.mnlt,,
altde mai puţin, (•U si]abele ruse~ti (,.1, ei,,, iJH, .1H,. ·"·,i, 1M, li-",·
p,i, CH, /)/.,,, :rn. Şi în ('ILZUlde faţă însă COUROMH'IP [.1],[u], {i/J,
[m] sînt ma,i moi .deeît ,în limba. romînă: .1.qe [l'ruk] ·""' citl'
că-te, 11)Ji11,,i. [11'{111'a] = dădacă, doică; o!Îi:hi [d'ad'@] = u11,chi,-.
m.s11ym1, [t''i'mH'] = a trage. C.-lelaltii sil11h(' .inenJ,ţonatv mai
sus se apropi(, într-o oarecam măsură_, de situaţia, din Unrl:ia
r.omînă. Toate aceste asemănări înlesnesc. insllşirea, .pro- '.
nunţării eorecte a cons()anelor moi din limba .rusă. Trebuie
îmă gă se aiM în vedere.. că pentru pronunţarea eons/Ja, ..._·
nelor moi din Jim ha rusă, la, articulaţia de· l,rază. a eo11s(ialle'i, •·...·
resp,·ctive se adaugă o nonă a1·tih1laţie de timl:Jrul [iJ1ew r(!zultaţ .
al_ ridicării părţii mijloeii itHmbii spre pala,t. Prin urn1~r~, 6)lI"e. <
deosebh·e. de limba rornînă, în eare <'Onsoariele palataUzatlJ. slqt'
de timlJrut[e], în limba rusă ele sînt det,imbrul [iJ (con:i,pară
[d'a<l'a.J -.- [d'al]). ' . .
O dificultate mai nufre prezintă PfQnunţareâ c(}nsoallelor
moi în int_eriorul cnvîntului, cînd sînt urmate. de .O c.onso.ană i
CH6,!Iblrn {sfr6L'kDl ·cît o-O·JILm_6.~ ·Ibal 1 ş61J·. m.·Ure
6ophua · fbar'bâJ luptă -trpOcr.Ga f.prOi'·ba}, ru,g:'hrtilJtC
ce)l;{>M0i\: [s;ied'm6:îj 'al. şaplcJ_ca ţ'.50Ji&i16iÎ fhi1Prio1:1 ;bqh:ul:v

Situaţia aceasta nu se întilneşte în hmba romînă şi de aceea

însuşirea corectă a pronunţării consoanelor moi î1Laeea.stă po-
ziţ,ie este mult mai dificilă.
O deosebire importantă intre romină şi rusă con&tă în faptul
că înainte de [ e], ponsoanele din limba rusă se înmoaie, într-o
măsură mai mare decît în .limba rornînă. In cuvîntul cmyiJeHm
[stud'ent], Ctlnsoana . iJ [d] trebuie pronunţată mai rno:Me
decît. în cuvîntul. romîn.esc student. /
Consoanele moi e', 1ţ', .x'
se. întîlnesc numai înainte de
vocalele [eJ,fii]. 1n eelelalte poziţii ele. sînt întotdeauna dure.·
După. e, ,,, x mi se serie. niciodată A, 10. •
e şi 10 în. cuvinte de Upul. 6epeaa (inesteacăn.), naiJi!.JICMbiij.
(de nădejde), m (sud) se pronunţă aproximativ ca eo, iu din. cu-.
vin tele „vulpeo", ,,b.adeo'1, ,,Bucureşti.ii.!".
Notă. o atcnve dCosebită tr,ebuie' să se acorţie pr01lutlţării .core~te a- Co\1{-
so~nelor h1!)i, deoarece, î:11 muJte caz~1ri;•.cuyinte1e se deosebe.sC Jritrc ·ele, ·<"a
numai datorită· diferenţclot'. dintre consoanele dure şi cel~ moi :
61,u !bi/ ( ~- fost 61,u• Ibll'.} inttnipla;'e trăită
6pam Ibral] frate, 6pa,nb 11,ral't. a lua
 Mflm. şifonat a şifona

EXEl{CIŢil

I. Citiţi cu voce tare următorul text :

Mâ.rremnrnii- na.patt;uhu.- Bor nnCT· TpaMBătt:- BTo ceJJ;bM6tt T·paMBâit. M'ott
6paT HMeT P,OM6ii. H T6arn eŢl,y AOM6ii. BOT, 0oJibIIJ6C '3Jt;ăHHe. 8To MOJI ·K6M~
naTa . .3]).;ech BoJI6-;rJ.H. TaM ;:i;eTH. -

II. Î nvătati următoarele cuvinte:

- TTRTL
' '
cinci e11y (eu) merg
HfIIHI dădacă Cl(YT (ei} merg
pRI\ rînd T6me de asemenea
(Jo.·u,m1Jit mare 3J\âlIµe clă(Hre
Mă.rIC!lbhHfi mic H6MHaTa cameră
J.1,eCHTh -· zece aµ,ech aici
Hap~H;ţ:'.tlll creion ;::i;CTH c9pii
ce~hM6.M 11I şaptelea }
1
rOJ1 colţ
~OM6H acasă J'r<;>JJb dtrbune
M şi CHO,lJhH.0 cît ,
CT6llT Costă ropo;i oraş

III. Transcrieţi fonetic următornl text:

. ' .
Hffmr H.l-1,ent e;::i.yT, CK6JU,RO CT0MT ·611:1CT? fhITfrJiert. BOJibiu6_it Maraal-11-1.
l)pa'l' .. Ce,1.1,bM6fi. TpaMeilll. BoJILrn6tt_ r6po;:i;. ·

n·. Citiţi cu voce tare ,următoarele per,echi de cuvinte : '

Hpon yron 6f}·a:T 1
DCC CTaJI MhIJIO MhimKa
Kponh )'roJih 6paTb BeCb CTaJlh MH:io .M Huma
--1 V. Citiţi următoarele cuvinte pronunţînd' c.orect consoanele
dinaintea lui e :
C0B6T, OTR€T, r;::i;e, JJ;flJIO, A€.U.yUJKa, TflJIO, T€Ma, T0KCT, naHeT, no6eJJ;a,
U€nblit, p.emi, pC~1,1-w.~ JI.€To .

.VL Pronunţaţi cori}ct următoarele perechi de cuvinte şi ară­

taţi care este diferenţa dintre crmsoanele subliniate în cadrul
fiecăre·i perechi : ·
pOn ~-_pee p8i1,-.pRI\ cy]J.3. :....,_ CIOAă
HOC - nec 3a1-i6c - aa1-tec CCrn. - cCH
,nyH- mIOH OoM -- HaeM· / Bec - BeCh
mox ~-mex mOT-meTR .ay-1< - ,110H
nhIT3.Th ____., nHTâTb nbIJU1Tb-" -~ n.HJIHTb răJrn~- - 1•ă.aL.-Ha

\'li. Citiţi cu voce tare cuvintele d.e mai jos, străduindu-vă

pronunţaţi corect consoanele[r'], [K'}, [x'[: ·
NI.MB,. rc_p6 1 py1~H, ;a,OCHH; c·rnui, x11..p)'pt, cxCMa 1_tt6r1_1, KttlirH..
 ' '', ' :";-:
/ .. ~· ,,'!
dure înainte de consoane
Cîild se află înaintea consoanelor moi,, consoanele
so înmoaie.
oa1111 [ad'n'!] , cnym,;11i< (sput'n'ik]
Înmuierea aceasta nu are loc întotdeauna. Dăm
jos un număr de, exemple .dintre cele mai frecvente :
jl;Be [dVe] două 8,JJ;BCb J.z'd'esq ~ici
8Bepb [.fv'er'] animal sălbatic DB~CTil {v'v~ies't'i] ·a inlrodl.lce
CMeC.h [s'm'es·•1 amestec eeepx [v'v'erh] !n sqs
6oJieam, [ba,l'ez'n']· maladie, boală BMf3CTe [v'm'es't'~l impreun~· ·
CHCTfMa Is'is't'emaJ sistem B MHpe [v'm'!r~] !n lume
roCTh [gos't' I musafir c cecTp6ll {s'S'i,~str6Î] cu. sora

Redarea în scris a consoanelor dure şi moi

Limba,rusă posedă un mare număr de consoane moi
Pentru redarea lor în scris există, aşa cum am văzut, acele:aşi,
litere ca şi pentru consoanele dure.
După cum am arătat mai sus, consoanele moi sint redate în
scris :
1. Prin adăugarea semnului moale (b) după consoana res-
pectivă în următoarele poziţii :
a) la sfîrşit de cuvint : âenb, 1w1tb,, co.111>;
b) în interiorul cuvintelor cînd o co,nsoană este urmată
de altă consoană: a.111,66.M (album), nuco.Ma (seriBoare).
2. Prin scrierea după consoana respectivă a literelor R,, ro,
e, ii, u: n.ittR,, oe& (bunic), .11iin (in), 11:uc.111,1ii (acru).
Prin urmare, ori de cite ori după o consoană se întîlnesc '
literele b, u, 11, i!, e, 10 înseamnă că acea consoană 'este moale.
De la regula. aceasta fac excepţie cuvintele recent împrumu-
tate din .alte limbi, în care consoanele urmate de e nu se
înmoaie·: anmumha.
Consoanele urmate de o consoană dură sau de una dintre
vocalele a, o, y, bi, sînt dure şi de aceea la redarea lor nu
se adaugă nici un semn special.

EXJ!RCIŢIJ

I. Citiţi cu· voce tare cuvintele de mai jos fi arătaţi care con-,
soane sînt dure 1i care moi :
Hâ:HR, roiWI, _BOp;â., ;c{eHh1 6oJlom6tt, COJib~ r6po1l;, M;ăireHLP,Htt,, 1rn:'T,

II. Transcrieţi fonetic cuvintele de l~ exerciţiul I. , '

 Consoane sonore şi consoane surd,e ,
In limba rusă consoa.nele se împart în sonore şi surde.
Consoane ·sonore.:.surde I
.
I perechi
sonore: I O I 8 I r I 11 ] m I 8 INu =~io~~eche ] " \ M H I I P I 11
~urde: I n IWJR I T Iw I C I X I· 11 l " I111 I Nu :~,J:reche .
\;
' pupă cum se vede din acest tabel, cele şase consoane so-
:nore .[ 6], [e], [e], [â], [:>1e], [.1]1 au corespondentele lor surde
[11], [!li], [,.;], [m], [ w], [ c]. _Aceeaşi corespondenţă se stabi-
leşte şi intre perechile de consoane moi: [6']-[n']; [ e']-[!li'];,
[e']-[,.;'}; "[â'],[m']; [a']-[c']; . ·
• . Intre aceste şase . perechi de consoane există o strinsă
. legătură, în ceea ce priveşte locul şi modul de formare. Diferenţa
dintre ele constă numai în faptul că sonorele se foi;mează cu
participarea vocii, adică în timpul. artic)llării lor Qoardele
vocale vibrează, pe cind consoanele surde se formează fără
· participarea vocii, deci fără vibraţia coardelor vocale. Faptul
acesta face ca cele ilouă serii de consoane (sonore şl surde)
să nu se deos{lbească între ele în anumite condiţii. Aţeasta
se, ·întimplă în următoo,rele poziţii :.
1. La sfîrşitul cuvintelor, cînd în rostire urme_ază o pauză,
consoanele· sonore se pronunţă ca surde :
6 se pronunţă 1rr1 ay6 [zup] dinte
r [K) IIP,Y• (druk) prieten
li [T) ropoo [g6r~t] oraş

·aeoperiş
B lw I KpOB. [krol]
lJ( [w] HO:>IC [noş] cuţit

a >(c) ROJJX08 (kalhos] colhoz

. Există perechi de . cuvinte care, din ca)lza asurzirii

soanelor finale, nu se deosebesc în ,rostire : ·
Ambele şe
- CTOJin turn, co_loană; 'f)rOD_t'(Il(l (stolp]
Dumnezeu, Zeu Oo1i: parţe, coastă (bok]
poe corn (Ia animale) pox soartă (rok]
_'nop62 prag nopO,c viciu, defect . (parok]

;stnt ţortsoane sonore cu zgomot spre deosebire de

de faţă folosim termenu_! de
 CTOa stog
,rye luncă, p·ăşune · Cţpp·ă ·;' arc
110& sub nom su-doare,, transpiraţie
IIJIOB fruct. rod miom plută
poa neam, obtrşie pom ·gură
JI~8 gheaţă nem zbor
npyil Jac, eleşteu npym nµia; vargă•
fie, fără oec diac
pHa haine pHc orez
Jtea (verb) s-a căţărat nec pădure
IJJl)J;h şchioapă (măsurd) UJITb cinci·
M0)l;h aramă M0Tb ţinteşte (imperativ)

Notă

d,pg - drac fag :_ fac

pod - pol rag - rac,::

2. În
interiorul cuvîntului, oind sint urmate de consoane
HUrde, consoanele sonore devin de asemenea surde :
pt161<a [rlpk•J~ peştişor rmiaKH [gh\sk'i] ochişori
KHH:HC1<a [kn'işk•] cărticică n6J1<a [161k• I barcă
iteTop [aftor] · autor ocTpll•CH ,[astr'iks'a] s-a tuns

Notă

z în interiorul cuvtntullli, înaintea unei consoane surde, se ·pl'.ollunţ'ă

f,,]: MHrKHil [m'âhk•IJ =, moale, ner1<6 [l'i'hk6] = uşor.

3. Consoanele surde [11:J, [n], [c], [m], [!fi]; [w.J înaintea sono-
relor [6], [e], [/1], [:>re], [a], se pronunţă ca perechea lor sonoră,
adică [·e], [6], [a], [o],[e], [m]: · ..
np6co6a [pr6z'bo] rugăminte · M01Iom,,04 [malad'bâ] treieriş
c,1eataat [z'd'el3l] a făcut omran8.T1> fadgadât'] a ghici ·
• Tă,;m.e [tâgt~] de asemenea _B01'/lll.ll [vagzal] gară

Notă

Înaintea corisOanelor [el~ [H], [~], [..-i], [p] consoanelţ. sllrcte·nu se-son_orize!llZă.,
T)e aceea, sonorizarea ·consoanelor surde_tn cuvil)._tCle ;:cuoU, "c-H06a etc. es"te gre-
şită. în acest ca:Z romtnii sonorizează· consoana- (s ],-· prci_nunţtn~ greşit : [zvot], -
[znov>], in Ioc de [svol], [sn6v>J.

Prefixele terminate in ·a (ua-, paa-, nu11-, Boii-, 6ea-, ,ip_ea-,.

~epea-), oind stau in:J,intea unei. consoane sonore se scriu şi_$e
 rostesc cu' a [zJ;, cind sta,u .tnsă ii11J;intea
se scriu şi se ·rostesc .cu c [s]:
f:
i,l 'us;i;<iTh, , pa,me·HTb, Bo8µ;ă~L, Hcrrâ-q1<aTh,

De asemenea, prepoziţiile e, ua, 'tepea, noo; naâ •înaintea

unui cuvint care începe cu o eonsoană sonoră se pronunţă
e, ua, 1tepea, noa, naa; înaintea unui cuvint care începe cu o
.consoană surdă se pronunţă î11să <fi, uc, <tepec, nom, nam.:
uaa rOpoAOM deasupra oraşului [nad_gorodom]
HaB CTOJI6M deasupra, mesei [nat_staloni]
i Ha ,ll;OMY de ··acasă [lz~domu]
t Ha•, cenâ din sat [is_s'i"Iă]

~
Prepoziţiile K, c înaintea unei couşoane sonore 1,e pro-
minţă e, a:
" BOR8ălly [d_ vagzălu], spre gară
c rop {z_gor] de pe, din munte

,,
, I
CUVINTE
j\l
DOmiT dOare nec pădure
I \
Bp&'I doctor, medic Mimmlu magazin·
µ;6Ma acasă OH H)IÎiT el merg~
f
I
µ;pyr prieten OT00: tată, părinte
µ;yo stejar npO<Jteccop. prof_esor (universitar)
aenem,Iii vei-de ceit'lac acum, in momentul de faţă
ayii dinte, măsea CT&pwit. bătrtn ; vechi

TEXT

Bo.JIHT ay6. · 311ee1. Bpa"I. 1\-lăMa Bpa'I. OTe~ upo!fteccop. ,.Ou

ceitqa,c /IOMa. 3TO JICC. BoT BCJI0HL!it 11y6. 3TO ca11. CTăp1,1it ca11.
BoT MaraBHH. BoT Rapan11am. 3TO IinHarna.. Moit 11pyr IOpa.
OH H/10T I\OMOit

TRANSCRIEREA FONETICA A TEXTULUI

bal'it zup, z'd'es' .vrac', mama vrac', at'eţ praf'esar, on s'i8 fo'as
doma, eta l'es, vot z'i"l'6nat dup, eta sat, starar sat, vot ma-
g;i,z'in, vot karandaş, eta knişka, mol druk 1u:ra, on id'6t dam6i.
 I. Citiţi cu voce tare cuvintele de mai jos, străduindu-vă
să pronunţaţi corect consoanele surde înainte de p, - JI, M, H, B :
RHHra, 0RH6, RJia;a;, IlOH:.JI6H,. TpaBă, irnac,_ O'l'Be-T, TB6p6r, CMex, cm:rna,
CHOil, CBeT, CJI6Bo, CJie;D;. · · , , _ ,

II. Citiţi cu- voae tar;e următoarele cuvinte, pronunţînţl

eorect consoanele finale :-
11y6,, noo, ronyoL, ayt'l, KpOB, OCTpOB, ro11, ropo11, 88130)1, CHfar, TPYII,
uom, Oaram, rJiaa; RoJix6a.. . ,_ -·- .,
IIT. Citiţi cu voce tare cuvintele de mai jos şi explicaţi_ de
ce consoanele -surde se sonorizează Bi. de ce consoqnele sonore .de,··
vin surde·: ·_ · . ' . · ' · -i
JIO)IKa, 8BTOl'iyc, OJJli8KO, /IOPO>KK'a, JJO>KK8, BOKaan, cj,y.Toon, rrpoCLoa.
IV, Citiţi cuvintele de mai jos, pronunţînd eore<;t consoanele
urmate de B, JI, M, H, p:
CBeT, cooft, TBott, cpf!.n;cTao, CM0Ha, ·caHay, epăay, cB_â,u;b6a, cMex, cuer,
CJIOffllÎTb. - .

V. Arătaţi prin ce se deosebesc următoarele 'pereckî de cu-

vinte:
ropâ (munte) - «opă (coajă) /IOM (casă) - TOM (volum)
ro,mc_ (glas) - . «onoc (spic) 1<oaă (capră) - «oca (coas_ă)
map (căldură)~ wap (balon ;glob) 66•rna(J;,utoi) ~ rro'l,;a(mugure)
11oq1<a(fiică) - T6•ma (punct) 11eHL (zi) - <f'eaL_ (umbră)
VI. Citiţi corect prefixul c la ~ceputul următoarelor cu-
vinte:

Semii.ni_ moale (L) şi semnul tare ('L)

1, şi"', spre deosebire de celelalte litere, nu reprezintă nici
un sunet. De aceea ele se numesţ semne_ :
b- MffrH:Htt .aHaK (semnul moale)
'b - TBC_pm,rtt a«aK (semn~l .tar~~

Oare este rolyl lor în alfabetul limbii ruse?

-~
1. ÂŞa cum am arătat
la pag. 31 .semnul moale; se folo-
seşte: ·
a) pen-tru redarea în scris a consoanelor moi (ROH1,,
mM, COJIL etc.);
 .... b) ca semn despăr'ţitor (paanem1TeJihR1.Iii aRaR) înaintea
literelor e, ii, 10, ;i, indfoînd că literele e, e, 10, ;i. trebuie citite
.câ[ue] [uo], [uy], [ua]. Totodată, el arată că consoana pre-
. cedentă este moale :
GbeT [b'loţ] bate rrbeca [p'lCsa] · piesă

2. ,i, se foloseşte după consoane şi înaintea literelor e,, e,

'-!;
,, ca. semn despărţitor (paa,1e~11TCJILIILIÎÎ auaR) cu acelaşi
. 10·, ",
, rol ca şi b, Diferenţa constă în faptul că corrsoana precedentă
nu este moale .ca atunci cînd este urmată de b:
Semnul tare ('1>) se foloseşte mai ales la punctul de contact
dintre prefix şi temă sau într-o serie de cuvinte de origine
străină:
C'heJI. [slei] a(m) mlnciit 061,eM [abl6m] volum
061,e1<T [ablekt] obiect cy6'beHT ['s1,1biekt] subiect

· . Semnul moale (b) după m, q, m, lII

Aşa cum am arătat mai înainte, J1C şi m redau în orice poziţie
consoane dure, iar ,i şi u+ întotdeauna consoane !Iloi. S-ar
.părea deci că scrierea lui b după oricare dintre aceste litere e
de prisos, fapt care nu este de loc exact. Trebuie reţinut că
. semnul moale (b) după J1C, m, " şi u1 nu indică înmuierea
consoanelor respective. .
După J1C, ", m, u+, semnul moale ( b) arată :
. a) că substantivele terminate în aceste consoane urmate de
b .sînt de genul feminin, spre deosebire de cele masculine, la
care după :»e, ", m, u+ nu se scrie b:
HO>I< (mase.) cuţit KaMhfW (mase.) stuf; trestie·.
pOll<b (lem.) secară Mumb (teni.) şoarece
m1am; (m~sc.) manta de ploaie Mftq (mase.) minge
B6111h (fem.) lucru, o)>iect HOqb (fem._} noapte

b) :persoana a II,a singular a .verbelor la timpul prezent

(sau viitorul simplu) : u/Jeutb (mergi), .1iw6umb (iubeşti);
c) persoana a II-a singular a imperativului la o serie de.
verbe: eutb (mănînclt!) .pe:»eb (taie!) etc.

EXERCIŢII

I. Citiţi corect următoarei/ cuvinte :

. C'h~M:Ka _(fotogi-afiere, filma-re), KphlJib.fl (3ripi), ;:i;·pyahff
H,on·h_ff (feci.ori); __ nbro (eu beau), o6'heM, (volu~), 061.fiaJţ8HHe
nol('bea,1 (ln~are),_
 II. Copiaţi în
rol de semn moale
părţitor: · ·
6HTD, HOHb, A0Hh, cOJih,. c„TaTLR, Bb~T, Me;ri;âJIL, BLIOra.

III. Reţineţi' următoarele cuvinte:

R:OHb -·Cal auaR semn
c6Jib sare )IOHb zi .
IlbOCli piesă OC0Hb toamn4
HOIR
MH'I
cuţit
minge
,. H01JL
TOBâPHIII
noapte
tovari)ş
Bellto lucru, .obiect ,l:IOqb fiică· .
IV. Citiţi cu voce tare cu1!intele de mai jos:
Hom, pOJHL, B8~b~ Mffq, IJJia~, uoq1,,
.
Bp"aq, TOB,âpHD.{,
.
Ăoq:L, Ml,JJIIL-,
.,- .- -.
R~tt-i~
•'. ---
V. Transcrieţi fonetic cuvintele de mai sus.
VI. Citiţi următ.orul text:
BomiT ay6. 311:ec• npaq. MâMa npaq; 0Te11 npoq,eccop. Ou cehac itoMa.
8To map, BoT aMenLdl )tY6. 8TO caµ;, Ca11 cTitpLIII. BoT CTOJJ. · BdT ua-
pauµ;âm.

REGULI ORTOEPICE ALE LIMBII ll-USE

în limba ru~ă unele grupuri consonantiee prezintă
dificultăţi
în pronunţie datorită schimbărilor la care sînt SJJ,-
puse, ca rezultat al influenţelor reciproce dintre sunete, ·
De aceea, pentru ,a. ii,juta la 'însuşirea corectă a pronunţăJ;ii,
vom prezenta mai jos citeva reguli.01:toepice privind rostirea
anumitor grupuri de consoane. .
I
1. cm, am I·
Aceste două grupuri de consoane
nunţă ca mim [ş]dur, lung, pe care îl notăm [ş):
CUlHTb [şlt']

paeutli:pHTb (raşlr'it']
HHB!UHII [n•iş~I]
~ wo<J,epoM (şo!'orom)
l'iea wânKH (b'l'şllpk'i)

2. [ cm4îiat j. Aceste două grupuri consonantice

tesc ca un [z] dur, lung, pe ~re îl notăm cu ml:
CalCQTi,.
 . . .
Îil el!.eniplele ·tl.e mai, suS grupurile; consonantice COIC,. 3/HC
se întîlnesc la graniţa dintre prefix şi rădăcina cuvintului
· sau rezultă din contopirea prepoziţiei (c, 6ea etc.), cu consoana .
cfoiţială a cuvîntului următor. ·
. . Există însă cazuri cînd grupul consonantic aJ1C„ precum
şi grupi;tl J#CJ#C se găsesc în interiorul· rădăcinii cuvîntului.
În această situaţie ele se rostesc ca un [ z] moale, lung, pe
îl notăm [~'] : .
_B6,..,,,.,H [voi'iJ Idroi'i I
BH8"1C8.TL '[v"i!'/tt'] [leÎ'uJ;

I
3. c11, n ~ se pronunţă ca sunetul r_eprezentat ·prin
'litera Uf, deci ca.un m lung, moale, pe care l•am transcris
prin [ş']:.
c•UTaTb [ş'itât']
c,ă.cTi,e . [ş'as't'l• I
HBB681'HH [izv6Ş'ik]

. . Cînd grupurile consonantice c", a,i se formează la graniţa

· ,dintre prefix şi rădăcină sau la graniţa dintre prepoziţie şi cuvîn-
tul următor, ele se pronunţă ca [f c'] :
pac,~căTb [raş'c'i'sât']
Ha •il-FŢu (Wc'ă.s't'i]

l !
4. re, )ic se pronunţă în mod diferit în funcţie de po,
ziţiape cl!'re o au în cuvint sau în vorbire :
a) la graniţa dintre sufix şi rădăcină, mc şi oe se pro-
nunţă ca [ţ]:

coB~mc1mlt [sav'e/kol]
3QB08cm\it (zava/1<61]
, ropo8cK6l! [gara/koi]

· b j la graniţa dintre' prefix şi rădăcină sau dintre prepoziţie

şicuv..Îiitul următor, grupurifo.mc, oe se pronunţă ca.două su-,.,
nete distincte :
aa8cTpăHTh (na'slroit'J
noa CT8HOI! · [t>•'l•'t'l'n61]

!
5. jrn;, ~n; se pronunţă 'ca un[,f]lung,·pe care îl notăm ul:
omrtă (a/a] •
/IBă8qaTL (dvaiat']
 se pronunţă, de obicei ~şa cum sil...'scrie : _
BOCTO~n•dl '(vastclc'nal]
ue,n1,1i1 [v'M'nal]
nli,ttldil [lfo'.n•lJ •

1n cîteva cuvinte se pronunţă însă ca. um [şn]:

ROH811no '
[kaneşnoJ
cKy,no (skuşno]
m,.,mqa (la(şn'il• [

La fel se pronunţă şi .în patronim:icele de genul ':reminiii :

lfaoJiHH-..a (ll'lin'lşn•J
IJ:1rnliT11,na (nik'lt'lşn•J

în unele cuvinte, grupul vn ae poate ·

feluri:
Gyno,nan. [buloc'n•l•J şi (btlioşnol•J
MOJio,nLilt [maloc'no!J şi [mal6şno!J
JiruJOq1<uH [lâvoc'n'ikJ şi [lâvoşn'lkJ

7. în cuvîntill 'lmo şi· derivatele lui, grupul

nunţă ca ium [şt]:
'lmO [şfo I
'lmo 6ld Iştobt J
Excepţie .face cuvîntul nb,mo, care ae pronunţă [n'ec'taJ. ·
În celelalte cazuri, grupul 11m se pronunţă aşa.cum se scrie:
no.ma (p6"1o)
1<e""'a [m'i"c>laJ

8. l!'K, I se pronunţă ca
.l"l Xii! [hk], x~ [he~) în cuvintele: •
MRZ1'!Uit, .11ee,;ui1, şi în derivatele lor :
,reeimll [1'6hkol]
1
MJ1anutt [m'âhkalj
m\a,e [l'ehc'~J
Mna,e [in'ahc'~J

9. G- În acest grup m nu se pronunţă :

H3Bec7nHDU1: (lzv•e•n•IJ JICcmH11:l{a ... [l'esn'it•l
ycmHldit [tl•n•rJ ttăcrliHi.dt [c'â•n•!J
qecmHLiit (c'esnoIJ Mt'.!c17mocTh
 • .:- "y, \ - ·-, . ·_ , _,

\eTll j,ln_ unele caz~ nu se pto'nunţă

C'lacm.d'.n1,1il li"'i•s'l'Jvol] -

!s~n f. ·În această îmbinare -/'J nu se pronunţă :

n6aa„o (pom• I
npaaaHHR [prâzn'.lk] ·
aneaâ1<NR [zv'oznal]

a8n se pronunţă insă în întregime .în cuvintele :

fleaaHa [b'ezd1fa]
6eanoaMt\a81<Nll [b'~zvaz'm't\zd!'al)

în acest grup . nu. se prom:mţă m iar

I CTCK I- (J se pro-
nunţă ca unsunet lung, pe care îl notăm cu [s):
MapKc11cinc1mll (marks'fikal]

13. f BCTil I· în acest· grup de consoane, primul e [v] nu se

pronunţă :- ' ··
'ly,cm•o [c'uslva]
a11pă•cm,yll . [zdrâslvul]

I
14. HHII, p~11!, tn cuvîntul c6.1111!fe [s6nţa] nu se pronunţă
iar în (JUVîntul ct!p&!fe [s'erţa] nu se pronunţă {},
., J!

ROSTIREA UNOR FORME GRAMATICALE

, 1. Desinenţele adjectivelor. Desinenţele ad~ectivelcir (şi ale

participiilor) la masculin singular (•bl,U, -u.u) prezintă următoa­
. ,, :relEl particularităţi .în pro1:mnţare :
a) desinenţa -bl,i/, se pronunţă la fel ca grupul -ou
centuăt, adică [al] :
.HOBhlll [nov>l]
qepaNll [c'orn,l]
CTapNll . [Stâr>I]

Prin [:1), cum am arătat mai înainte,

apropiat de [ă] din limba romînă, ·
 xopill.DHil [haroş•fJ,
1tox6m1dt [pahoMJ
d) desinen__ţa -uu după e, ,., X se pronunţă
unele cazuri ale femininului, adică .[al]:
_ump61<Hit [şlrok•IJ
THXHll _ [t'fhalf
CTpOrHit (str6g•IJ

Paralel cu - această pronunţie există însă_. şi

[ -k'ii], [-g'ii], [-h'ii] :
8BOmmll (zvonk'HJ
-- 116J1mll [d6lg'il)

2. Desinenţele genitivului singular la adjectivele

numele _de genul masculin şi neutru -oeo, -eeo. Litera e
sinenţ;ele. genitivului ·singular al adjectivelor masculine şi neutre
redă sunetul .s _[ v] :

c,ăporo [stâr•v•J
Tor6 (tavo)
1toro [kavoJ

în cuvîntul ceeoâmi, litera ·e redă 'de asemenea

[v]: [s 1i•v6dn'0].
3. Particulele reflexive-eh, La formele_ personale -_de
-CJI.
prezent sau viitor ale verbe!Qr, precum şi Ia trecut, -cb se pro:
nunţă de obicei ca [•8 1 ] : ocma/OCb [astarus' J, co6upd.11atJb „
[sab'irălas']. , ·- ·
Se întîlneşte însă şi pronunţia cu [s] duN
b'irâlas], [astaius]. · -
 Consoana. C, dtn .-ca.. se pronunţă moale gau
consoana precedentă ;
a) după o consoană dură se pronunţă [s) dur:
oopoJI<R [baro!•• l

b) după o consoană moale se.pronunţă [s') moale:

cooupa.llCR (sob'irâls'• l ,-OcTăHhCR (ast/m'•'•l

··Sub lnfluenţa ortografiei, pronunţia [-s\} J tinde să se

ge11eralizeze.
Gmpurilţ -mbCR., -mCR. nu se deosebesc în rostire .. Ele
s~ pronunţă ca un lf [ţ] d~,.lung, pe care îl notăm [ţJ:
CTpeMlÎTbCfi } . -: '...
CTpeMilTcR · . l•lr'i•m'i/• I

Primul exemplu, cmpe.il,umbClt, este un verb la infinitiv,

iar. cel de-.al doilea, cmpe,,11,umcR; este uri verb la indicativ
pf0zent persoana a III-a singular. ·în vorbire, deosebire11, dintre
cele două forme verbale se poate face numai cu ajutorul contex-
tului.

ACCENTUL

Ca şi limba romînă, limba rusă are, accent dinamic (sau

accent de intensitate), sunetul 11,ccentuat articulîndu-se cu mai
m~ltă energie decît cel neac_centua.t. Vocalele a.ccentuate se
· pronunţă clar şi distinct i vocalele neaccentuate se pronunţă
slab.
în privinţa accentului, limba rusă se deosebeşte de limba
romînă din două puncte de vedere : ·
.. ·· a) vocala accentuată este mult mai energic articulată în
1

· rusă decît în romînă : 'i'pasa, so11a ; . ' ·

b), vocala neaccentuată se pronunţă în limba rusă mult mai
slab decît în limba romînă, de a,peea unele vocale se modifică
mult. în vorbire: B0)18. [vadă].
'în limba rusă, ca şi în limba romînă de altfel, accentul poate
să. cadă în cuvînt pe orice silabă: El nu are un loc fix ca, de pildă, -
în .maghiară sau poloneză. Mai mult decît atît, accentul în ms_ă
este şi mobil, adică se schimbă in cadrul aceluiaşi cuvinir,,In
funcţie'deforma gramaticală pe care o ia•cmvintul: ·
/ ' . '

r6po11 (sg.J-I'OJilO/lă (pl.); pyKă (nom.1-PYKY (acuz.f;

Datorită acestor două particularităţi în accentuare, rostirea·
corectă a cuvintelor. ruseşti este o problemă destul de dificilă.'
Pentru a înlesni .însuşirea pronunţării corecte, vom nota int.ot-
deauna accentul la textul Tusesc; Numai e nu va purta accent, '
intrlicît el. nu poate. fi decît accentuat.
Accentul joacă qn rol foarte important. Adeseori două
cuvinte diferite .ca sens; dar avind acelaşi ~spect granc, se deo• .
sebesc intre ele numai prin e.ccent. De· exemplu:
np6nacTL prăpastie, nponAcT& a dlspi!rea
11op<ira drum, cale, 11oporâ scumpă
aaM61< , lacăt •~a.MOI< castel

Feno:miinul acesta se intllneşte şi în limba romînă, care ne

oferă numeroase exemple: acele (pron.) - a,cel~ (subst.), n6ta
(subst.) · - notă (verb) etc. ' · ,
'Accentul deosebeşte de asemenea diferite forme gramaticale·
ale aceluiaşi· cuvint. De. exemplu: pyKH (m;)m. pl.) ·- pyiţu '
(gen. sg.).

EXERCIŢII

L Alegeţi din,:t?ocabular-ul de la sflrşitul cdrţii cUţ fi cuvinte

cu accentul pe prima silabil,, pe a doua, pe a treia şi pe a patra•
~laM . .
II. Pror,,unţaţi corect urm/1toarele perechi de cuvinte care se
deosebesc numai prin accent : .
[MyR/l făină [aăMO,;' castel
' M.)'l<a chiil, cal~ar aa>161< · lacăt
[npon~cţh w-ăpţ1's.tie·
1

["JI~'IY pllng ..
DJia'I.)' ·pJ.;}te_sc · n~onacTb a -d(spărea
[opral{ organ [ă.TJI~C
oprim orgii aTJiac

III,
1. a) accentuat, b) tn prima • 1. fa] 1. BOAcl [vadâ}
.silabă· prOtonică şi- c) la
' Tpanâ: -[trava}
început de cuvtnt arpo.H6M [agranom)
2_. ln cel~lalte poziţii ne- 2. [a] 2. CJI6Ba [slova}
accentuate
3. ln silaba .protonică după 3. [i'J 3. qacbl" [ c'i~sl)
~, U/

tnaintea vocalelor .şi a 1. _b dur şi moalt: 1.; Ooc [bosJ

consoanelor soriore [b; b') 6R3h [b'as'J _
2·. lnaintea co~~o~elo'r sur- 2: p <I:ur şi moale 2. _8y6 [zup]
· de, .precum şi Ta sflrşit [p; p'] p1:i6Ka [ripk~}
de cuvlnt r6Jiy6b [golup')

V dur Şi moa~C 1. 60JIK iu,olkJ

6HJlhlli {u'~la!J
• {abrif}
{!<ro/']
[trafk• I

vocaţelor~ şi a 1. g dur-şi.moale" 1. e°lf.e ld'd'e]

consoanelotsonore [g, g'} cl<OA fgotJ
2. tnaintea consoanelor • e.H6eJib [.g':fb'~l'].1
surde şi la slirşit .de 2. a) k ~ur 2. cHee [s'n'ekJ
cuv!IÎt - · b) h dur JIReTe {l'akl'•)
3. la genitivul adjectivelor 3. v dur ·H62TH , [riQkti]
, mascllline şi -neutre, al Jiezqe [l'Chc'ii)]
numeralelor şi al pro- 3. 60JiblU6eo ·[bal'şouaJ
numelor„la .singular

1. · înainte~ vocalţlor şi a
consoanelor sonore
2. ·1p.aintea ţOnsoanelor 2. ·t dur
surde şi la · sflrşit. de
cuvlnt .

1., tn'poziţie accentuată la 1. [eJ

.mijlocul· cuvtutuhii
2. sub' accent la lnceputul 2. [le J
cuvtntului
3: în prima: silabă proteinică 3: [i']
4. 1n a,.doua silabă protonică 4. {?I
s.au tn silabele'.po.sttonit:ţ
5: tn 'silaba·.-eare precedă 5.
. Bceţ11:tul dllpă :He, Uf, ,lf
 accent după
soane
2. sub accent la lnceput de 2. (loj
cuyînt, după voeale şi
după'b, b.

m 1. lnaintea vocalelor şi a 1. l dur

consoanelor sonore
2, inaintea consoanelor·sur- 2. ş dur'
de• şi Ia sftrşit de _cuvtnt

,a înaintea
consoanelor sonore
2. înaintea
suţde- Şi' la ,
cuvtnt

H / 1. sub .·accerit şi tn
silabă protonică .
2. după ;ne, m, it

1. ·tnaintea vocalelor, a
consoanelor . surde. şi la,
.sftrşit de cuvtnt
. ~. ~Qaintea consoanelor so- 2. g dur
 t. l•l 1. HOC [nos]
2. ln prima silabă proto- 2. [a] 2. Do)la [vadâ]
nică ·şi la tn~eput de cu- oropO)I (agarot]
vînt ln silabe protonice
în celelalte poziţii ne- [J] 3. ropo11 [gor>tJ
a,c~entuate 6opo11a [wradş]

1. înaintea Vocalelor, aL p dur şi moale [par]

consoanelor surde, pre- [p, p'] [snop]
cum şi la sţirşit de cu- [s't',ep']
vlnt [p'at']

in orie~ poziţie • r dur şi mQll]e paR [fak]

[r, r'] pRi\ [r'at]
aeepb . [z'v'er']
n.ap [par]

1. înâ.ihtea vocalelor, .a 1. s dur şi moale 1. c~JJ;

consoanelor surde, pre- [s, -s'].,... noe
cum şi_ la sftrşit de cu.,. Becr,
vlnt· 2. c11eJ1aTL
îµaintea consoanelor so- 2. z dgr ~i-mOale np6Cr, Oa:
[z, z'] ROCb6ă

1. înaintea· vocaielor, a, 1. t dur şi 'rnoalC 1.. maK

consoanelor surde pre- - (l, f J m0Jio
cum~ şi _la sfîrşit de cuvlnt 6pam:
2, înaintea consoanelor SO"' 2.· i1. dur şi moale O'pâmb
[d, d'] 2. omMp [adbor]
. . MOllom>Gâ [molad'ba]

_ ln orice poziţie

[fakt]
[v'er'f']

[provb'il'et]

[s'm'eh]
[ham].'
[h'ftro] .
 1. în orice poziţie .L ·c• moale 1. ttac
2. Jn grupul consonan- 2. [ş] HO"lb
, tic '°' 2. KOH0'll<O

m tnaintea vocalelor, a con- ş dur Mbltub

soanelor~ surde, precum Ham
. şi la sflrşlt de cuvtnt map

~ 1. !n orice poziţie

2. tnaintea lui H

I, nu se pronunţă

LI 1. sub accent, precum şi 1. [ I] 1. C„H

tn . ·prima silabă pro- CWHOK
tonică
2. ln celelalte silabe ne- 2. l•l 2.
accentuate

... nu se pronunţă

3 la lncepuţ de cuvlnt şi după [el , âTO

o vocală '

JO t. la tnceput de cuvtnt, 1. [ful 1. ,or

pl'ecum şi după o vocală coTOa
sau după ?J, b
2. după consoane 2; [u] 2. RJIIOlll

1. sub accent la lnceput t.. (la] 1. .4Ma

" de cnvtnt,-după O vocală
sau după- 'bi b ,
MOII

2. după consoane, sub 2. (al

accent
3. la început de cuvtnt tu 3. (i' I 3. JJ8LIR
pq•ziţie neaccentuată
4. după consoane ln.silaba
protonică
4. (i'] ~-
5. !n silabele posttonice 5. [?]
sau în a doua silabă
protonţcă
.·~ţi~;t\t.
'"J

• ·J'.• .

.:t•'

·\

-✓

·,• !•
 CJIOBAPb - VOCABULAR

aBTOMOOBlIL automobil 011&6 fereastră

opaT Irate ouiiea . . ,
eam al vostru napox_Oµ; vapor, corabie,
BClIOCHRC/1 bicicle,tă nep6 peniţă
Boa ·car nuon._i;p pionier
spa11 medic, doctor nnc)i'l'et1L scriitor
rpyaoollK autocamion n6e•11 .tren . .
aµ;âuue · -clădire npimo11aeaTelIL profesor
KHJira carte · ' npeno11asăTMLRHHâ profesoară
KTO cine py'llla toc. (de, sc,is)
KOMC6M6JieQ Comsomolist caMOJii!T avion
ai tneu
MOÎÎ, M0ij .e.TflleHT student ·
M6pe mare ; 'lepnoe M6pe · Marea CTY/lliHTlla studentă
Neagră . · ,. y11eHîi:'R - şcolar,:.· elev
M0TOI.Ui:RJI motocicletă y'IIITellLHHRB tnvăţătoa,e
uam al nostru .lTo acesta, !lce,as_ta, aceştia, ,acest.ea

RTO 3TO?

HTO âTO?- 3TO MOil 6paT.

HTQ âTO? ~ 8TO HHROmi.il.
H·rn âTo? - 8To Bacn. ·
8TO Ham CTY/10HT. . ,
gTO nanr npeno11anilTem„
IH\Tp ~ CTY/10HT. TiiiT,P - ROMCOMOJTefi.
Bacn -y'leH!iR. Bacn -.nmi11ep'..
H1rnomi.il HnaHomrq Bopucon - npe-
. no11ana ŢeJIL.
RTo TieTp?'- nt'.TP...:.. cTy11eHT.
Ifro Bacn !" ~- BadP - y'leHirn.
Hro HnRomiil MBâHOBHiJ? --'- HliJ(o:nâil
Mnirnoewi npeilo11a11âTeJI1,. ·
 - ' ,. ~ -

MBăH llăBJIOIIH'I - âpTîi:CT, '.

Baclimnt llBăaoBH'l: --: apa"· . •
· BJia~liMHp Muxăll.110BJr'l - CTY110HT. •
AJ1il1wăH11p CepreeBH'i IlywKHH - HHCaTl!Jlb,

,ho Hăllla Y'IHT0JibHHl\a. C6qiblt IlBăHOBHa - apaq, ·

aTo?-8To aăwa npeno11aaăTeJ1bHHfia. HTo jiTo?,-,-8To
cecTpă. BOT Măwa. 0Hă OTy):leHTKa.

· qTO 0TO?

cs-----~---r-.-..-.~.--.-.-.-.-,--1

OaMOJJ0T.

1 -lTo aTo? - 8To napox6,1:1.

1 lTo .aTo? - 8To TpaÎlrnălt.

8.To aeJ1ocune11, a a:ro MO'l'OqHKJI. lko MOToiiliîrn,

TOM06ii:Jib. -'
BoT TpaMaăll. BoT n~ea11.
'lro,aTQl ~ 8To py'1Ka.-
1ho 8TO? -·sro imlira.
 Moe nep6.

GRAM""TicA

Substantivul
I. Substantive .însufleţite ·şi neînsufleţite. 1n • grall}atitÎa
limbii ruse, împărţirea substantivelor. în însufleţite .sau. a11ill$te.C
şL neînsufleţite sau nea11imate ar(l o importanţă foarte .llialie, ''
Din grupul substantivelor însufleţite fac parte acele s11bstarntiv!l• iC>
care denumesc fiinţe vii (persoane şi anima;le), iar din.grupu.f \Î.
substant.ivelor, neînsufletite fac parte substantivele care .de• ·
numesc lucruri, fonomţne, npţiuni · abstracte': · '
· Substantive_ netftsufleţlte

llpaT (frate) caMoJJeT .(avion)

ciTy11eHT (stµdent) napoxo11 · (vapor)
1Ip8ITOl\aBăT8Jlh (profesor) py~1<,a (toc de scris!
H1rno11âll (Nikola!) · rpOM (tunet) •
M8)1Bel\h (urs) eci,rn (voinţă)

. Impărţlirea aceasJa a substantivelor în ÎllSUfleţit_e şi neînsu-~.~

fleţite nu corespunde însă intru totul împărţirii în fiinţe şi ·
lucruri. .. . · .
Substantivele însufleţite răspund la întrebarea
,;mo amo?, .iar substantivele neînsufleţite răspund
barea ,;mo? sau ,;mo amo? ·

KTo aTo? - flTo Băcn. 'ho ,\To?~ 9'ro napox611:

Kw 8TO? - flTO y'feHJI<; tI TO $TO? - 8To Hinfra.
KTO l!TO? ~ i'lTO 1'181\BOl\h- ' 'ITO OTO? ~ flTO MOpe. 0

Observaţie
Su6stari'tiveI'e · ca-re -denumesc
'lT(l,O? t.J:T0_8To?-'3T0_Me](B0~h-
. .
u. ·Genul substantiv!llDJt. în limba rusă exist.ă tr!Ji g,inuri ..•·
gramatica1e : . r,iasculin, ffm,f1r1,in şi ne.utru. . . ·
La numă.rul . sj,ugular, ·genul • substantivelor
general, recunpscut după terminaţie.
 ··•··.
terminaţii
Sint d~: genul mascttlin _siibst~ntivi!le care
: . . .-
an urmlttoatele
.
•

E X
• m p l
Subet&nt1V8 care d.ennniesc
• ...
·•
Terminat la
\ Prenume per90ane de sex obiecte
.
ma.scuHn anima.le netrurufleUte
.

1. consoană dură Ili!Tp CTYll~HT ' BOJI (l}oll) KapaHA81JI

2: -li Bacnnull rept\li (erou) MypaBell TpaMaâlt.
(furnică)
3. consoană moale ifi'IOJIL f!pQnO)J.aeâTem. M0/1BO/lb aBTOMo6Hm,
(consoană + b) « ..
·.

Sînt de genul feminin substantivele. care au următoarele

ter~inaţii :
.

. .
E X
• m p J •
Tenninatta SulJ:stantive care denuineac::
Ptenunie persoa.ru(de sex obitcte nein- Substa.ntive
. ·. . feminin &f,lima.le aufletite 1.• • abet~te
.
.' ., .
1. -a Bepa . CTjrJ(eHTIHţ KOIJIKa· IIHJiâ KpacoTll
(pisică) (ferăstrău) (frumu-
2. ·fi Kă,:;n TeTn (mătuşă) 8M0.ff HaHO- seţe)
. (şarpe) ,Bă.JILHII H,:(eH
(nicovală) (idee)
·. 3. consoană moale Jho.66n1, MaTL (niamă) JIOrna,n;t. HHCTb BJiaCTb
.. (consoană +1,) (cal) , (peDSlliă) (putere)
. .

genul neutru slibstantivele care au

Tetminatia
E X
• m p l •
Obiecte neînsufleţite ,

.·
1. -o 01m6
.
2. -e M6pe
3. -Ke a;u;âuue

Observaţii
-1. Stili_s'tantivcle masCuline Şt' feminine: ter~~nat6 'tn ·ConsOariă-·~o-~Je {co~--
Sqană +h) Se.pot deosebi din_ punctul de- vedere al genului după cuµi urmează:
· 1. -De _genul mascillin:s[nt: . i
a) substantivele formate _cu sufix~L-me.ab: n]}e.._noiJa6dnie.ab,·
• b) s_ubstantivele iformate cu -sufixul -apb: 1fa.:ten8dpb;
 '
c) _subst_a.ntivele_ cin-e d~nume_sc ·' lunile ai:t"ul~(:, RH8dp~., ,jje8pâ4b, ,M,,ap,/i,~
tinpe11,b, ·Mali,_ u101i,b~ UJO..ib, d.Baycm,, -cenmA-6pb,. '<>1'mJi6p_b, nosi_(Jpb, 8e1'ct6pb•. "
2. De genul ferilinin sinl: · ·. -. '_ . . . · _·. i
a) substantivele te~riinQ~e _tn :He, 1t, iu, _'llf, urmate. de ~ (semnul moale) ;-c~
Ho1t& (noapte), MbUUb (şoarece), eeUţ.b (lu~ru_). po;xc& (secară)';
b) substantivele netnsufleţite ter~inate în 6, e; n, p, c;·a1-t ul"lllate ,de b'·
(se_mn_ul moale): . ..ti1066Bb (iubire)~ 60..ian& (frică)- etc.; ._ . ·. ,, ·:·
c) su~stantivele formate cu. sufixele -ocm&, •ecm&: M6Aodocm&_ (tineret~),_
cfle:>scec,m& (prospeţime).
1

II; O serie de substantive comune şi proprii ţ-erminate iii ·-a, -R sint de. genul
masculin : -"Y:HCVUHa (bărbat), i),liJ,i (unchi), li/1toiua (tîiîăr),, c,iyed. (slugă);
BMoo,i, . . · '·
III. Zece ·substantive neq.tre se fermii;iă la nominativ singulaţ, ttl.--M. Ja{i
pe cele mai Importante dintre ele :
uMJI nume nAd~' flacăi-ă·
a11d.MJ1 steag
n.MMR trib c,.,.,.
6pdM11 Îim.p ·
sămlnţă

Pronnmele indeclinabil amo (aqesta,. aeeasta, aceştia, '

Pronumele indeclinabil i!mo se traduce în limba romînă
ţinîndu-se seama de genul şi numărursubstantivului ia care se
referă:. · ·
3TO KapaH11âQJ. Acesta .e (un) cfeion.
3TO Y'IOHHKH, Aceştia slnt (nişte).. elevi.
fho Y'IHTOJJhHHl\a, Aceasta e tnvăţătoarea.
8To yqii:TeJI&HHQLI. Acestea stnt ·lnvătătoarele.

• Pronumele posesive
SINGULAR

Masculin Feminin Neutru

MOit al meu MOR a mea MOij al meu
TBOll al tău TBOĂ: a ta TBO~ al tău
Ham al nostru mima a. noastră
Baw al vostru eărua a' voastră
Pronumele posesive stau de obicei înaintea substantivului
la care se referă şi se acordă c.u acesta în gen şi în număr : Moli
1'Huea, naiu npenooaBâmeJ1b etc. .·
Prin urmare, genul substantivelor se· poate recunoaşte şi
după forma pronumelui posesiv. ·

Verbnl 61,1,mb (a fi) la prezent

Spre deosebire de limba romînă, în car.o verbul a fi Ia pre-
zent se foloseşte în mod obligatoriu, în limba rusă prezentul
 HlrnoJiăi!• IleTp6BHq· -.npeno;,;aBăTeJJL.
Nicolai Petrovici estC (e) profesor.
Bep'!- -.cTy;,;eHwa.
Vera este (e) st~detită.

Liniuţa· de despărţire nu se pJJ.ne însă _întotdeauna:

8TO RHHra, Aceas'ta este ( e) o carte.
8TO ORH6. Aceasta este (e) •O. fereastră:
8To · :ka,paHp;âm. . Acesta -este U!1 crţion. ,

EXERCIŢII

I. Copiaţi şi traduceţi tn limba romînă :

._ : H-ro âTo? ,-8To Bpaq Bopnc HHROJiăeBHq A.p6yaos.HTo ho1-8To
_IllTp. KTO _âTO? ~ 8To·CTY/IOHT. 3TO CTy;,;eHrmf. Bepa- npeno;,;aBă'reJJl,HHll3,
II. Adăugaţi pe lîngtl fiecare dintre substantivele de mai j06
pronumele posesiv -corespun,zăt,w :
KHHra, KapaH.p;ăm, M6pe,. rrpettO,taBăTeJIL;· DHCil-TeJIL, OKH6, spa·11,
· 6pu, cecTpă, y..enllR, y'lllTeJI&. ' _ t
III. -Scoateţi din tellJtul lecţiei toate substantivele şi arătaţi
de ce gen sînt. - . · -
IV. Comparaţi substantivele feminine cu cele masculine şi
arătaţi oare este, din punctul de vedere al formei, diferenţa dintre
ele: -
CTYAOHT cTy)leHTKa
npeno~asâTeJib npen.o]{aBâTeJibRlu~a
llHOHep' IIHOHepRa
Y'l_8HHR · yqenu11a
ROMCO!IIOJJ011 ROMC0M6JIH3.
Mymqli:H~ m6HIIIHH3
• OT81\ MaTL

V. Traduceţi în limba rusă:.

1~ Siişa este pionier. 2. Mihai e cO~sOm,Olist. 3. Nicolaie· es_t~ student. 4. Vasile e
doetq_r. ~- .· ~ine es,te acesta? 6. (Acesta) e Nicola~e. 7. Ce este ac~~sta? 8. Acesta e
un creion. 9. Ce este aceasta'/ ,10. Aceasta este o carte. 11. Aceasta-e o fereastră.
12. Cteionlll meu. - 13. Cartea ta. 14. Profespru,l ·t:ţOstru. 15. Doctorul vostru.
 C.IIOBAPL

liene .rufe
lly,julT; pi. -LI .bulet
s:lia:Ka; pl. ..g furculiţă _, :
;,;6peso; pi. ;,;epes1,11 pom
;,;pyr; pi. ;,;pyawi prieten
B conj. şi · ·
lin:H collj. _~au -
s6msa; pi. •B pisică
KyXBII; pi. •B bucătărie.
mla,1111; pt. •H lingură
aOmaJl.:& ; pl. .:.a -cal '
Me~~Ah;' pl. ;,.B urs
MYZ'IBHII; p/; •LI bllrbat
HO con). _dar, lnsă eTaKiil ; pi. •LI pahar
uom; pi. BOll<H cuţit CTOll; pi. eTOllY masă
6fill11KO; pi. 00lllll'3 nor eTyll ;' 'pi • .CT:fllLII. scaun
nocjµ;a vCselă, Vase, Tapeua; pi, •H Jarfurle
cecTpa ; pl. cecTpLI soră xy11:0111BBR; pi. •H pictor
Cll6BO; pi. Cll<lB& cuvlnt '14mRII; pi. •B ceaşcă

JJ:°OffiKH.
'lăW!la,
 I

Numărul
'
substanti·velor
.

Ca _şi în limba roµiînă, în limba rusă există două numere :

singular şi plural. .
După cum am văzut, din punctul .de vedere al genului1
s1;1bstantivele se deosebesc la singular destul de _mult. La plural,
ele se deose!lesc mult mai puţin; în schimb, există numeroase
· excepţii. ,
· Dăm mai jos re~lile cele mai importante de formare -a
p)uralului 1 • •
,, I. Substantivele masculi_]!e şi feminine au· 13, !llural desi-
nenţele 2 -b1 şi -n, după cum urmează.
, 1. Au desinenţa ~J>l : · , .
a) substantivele masculine cu sin~larul în consoană dură
(cu ~xcepţia celor ,terminate în ~, m, e, ,.,, x) :
, '
IlllOH0f> pionier IlHOHephl pioni~ri
HOMC:OM6..Tien; comsomolist ROMCOM6Jlbll;H , comS:omollştl
avion caMonţTLI avioane
vapor napox6111,1 vapoare
MOTOll;ffHJI motocicletă MOTOU:liHJihl mritociclete

b) substantivele feminine şi masculine cu sin~larul în -a

excepţia celor ·cu tema în :»c, ~, m, Uf, e, ir, x).:c
pa56Tmni:a muncitoare paOOTHHI\LI mllncitoare
meHmHHt3- femeie :mt'!HUJ,llHl:d temei
MYffilUÎJ:Ha bărbat MymqffHhl bărba\i

2. Au desinenţa .-u :
a) substantivele masculine cu sin,gularul în -ii :
rep611 erou eroi
TpaMBăl! tramvai tramvaie

b) substantivele feminine cu singularul în -!! :

·Te_TH mătuşă ''măţ_l,lşi
păilltrlt_ pămînturi

1· De aici- tnainte, la CJIOBipi. _vom indica pentru fiecilfC $~bstantiv şi forma

care o are la plural. '
2 Prin termenul .,,desincn{ă" Sl' tnţell.'gc partea schimbătoare a_ cuv_i.ntelor
·-. flexibile, iar.prin „terminaţie" se înţelege fini-.d_a propriu-zisă a mi_ui_ cuvîill. Putem
- spune deci că un cuvinLca napoxOiJ se. termină tn consoană dură.~ dar-că el are
desinenţa zero: Cuvînlul napoxOd are la nominativ plural desinenţa -bi, la- ge-
nitiv singular, cum vom vedea mal departe,are dcsinţnţa -a etc.
 1
npeno):(aBâTeJib profesc,r npeno-;r,.aa~TO:JIH profes?ri
.3.BT0Mo6lfJib automobil aBToMo6H:'JIH ' ~ulomobile
· JI6UJa]l;b cal JI(nna,n;H cai

d) substantivele - m'asculine şi feminine cu

2, Kr- X:
yqeHHK elev . ylfeHnRH elevi
CT_yAeHTl-1:a studentă CTy;u;eHTK~ stude'}te
J
e) 1mbstantivele masculine şi feminine cil tenia
m, Uf: .
1eapaHAâm creion KâpauAamli cr.etoane
MhIWb şoarece ' M~mu şoareci

II. Substantivele neutre au la plural desinetlţele

după cum urmează : _ _
L Substantivele care la singular se termină în -o fac plu-
ralul în .-a : · ··
CJI6BO cuvfnt CJIOBă cuvinte
OKHO fereastră OKHa ferestre

2; Substantivele care se termină la singular în

pluraiul în -.11 :
Mope mare MOJ)lf mări

pym&! armă· PYlRbH arme

NotA
Substantivele neutre bxo (ureche), nM'<O (umăr); ,ooJU!Ho
la plural desinenţa -u (fwiţ, n-"'<u, ,.,,_.,,.u).

Pronumele posesive
PLURAL

Pemlnln Neutru

MOR ai mei ale mele

MOÎI ·· MOR ai mei
TBOH ai tăi TBOH ale tale TBOli ai tă'i
·'iiaum ai noştri HâWH ale noastre HălllH •ai noştri
Bâmu ai voştri BâmH ale ·voastre aămu ai voŞtri
După cum se observă la plural pronumele
singură formă pentru toate genurile.
 )1 acorespunde, atit ca ·formă. cit şi ca înţeles şi întrebuin-
ţare, adv-erbului rominesc da : ·
/ho IleTH? -,-· ,Ua,. :ho IleTH, .
Hem corespunde nega.ţiei nu folosită singură (ca. răspuns
la. o întreba.re) : .
8ro herH? - Her,_ Mo BâcK.
He corespunde de asemenea negaţiei nu; se. foloseşte
însă mai des ,pe. lingă un verb, un substantiv sau un numeral :
OH ue qaTâer. He IlHTb, a TpH.
El nu citeşte. Nu cinci, ci trei.
lho IIerK? HeT, âTo He 110TH, âTo Bâcn.
Acesta e Petea ? - Nu, acesta nu e Petea, acesta e Vasea.

EXERCIŢII

I. Formaţi pluralul substantivelor de.mai jos:

nOmanb M0/1B0/lb CJI6BO
K6nrna • 66JJaKO yqeuil:na
· MymqJIHa H.OMCOM6JI8I.J; npeno,IJ;aeâre.n&

II. Formaţi pluralul de la urmittoarele îmbinitri de cuvinte :

MoH cecTpă,_Teofi: Hapan;a;ăriî, Moe OHHO, Mofl yqeliln.J:a, TBott a~ToMo6H;ru,.
TBOR pyKă.

III. Alegeţi din -textul lecţiei substantivele şi puneWle la

plural.
IV. Copiaţi şi traduceţi în limba romînit:
1. Rro aro? - Bro npeno').laeâreJJH. Bro CTyl(eHTbl. Bro yqeHHKII.
2. <ITo âTo? - Bro MOpJ\. 3. 'ITo aro? - Bro aeTOMOOIIJJH. Bro rpy- ·
30BHKH .. 8ro B0JJOCHHO/IU, 4. BOT napoxo)\u. BOT caMOJJ~Tbl,
V. Indicaţi for-mele de sin_gular ale urmi.i,toarelor substantive :
TpaMBâH OKHa caMOJii!TLI
8MeH o6naKă noea)],ă
JJ6ma11H My>K'lffHLI nffJILI
B8JIOCHITe,n;1i1 nuoHCpHH Ha:Ko~ăJlhHH

VI, Traduceţi tn limba rusit :

Cine slot aceştia? - (Aceştia slnt) elevi. ~-. ·cine slnt-acestea? - (Acestea slnt)
- -e_leve.• 3. Cimr slnt aceştia? ~ (Aceşti3: stnt) _studeiiţi. -~- Cine sînt aeestea? :=._,,
(Ace~tea stnt).studente. ik_ lată-i· pe prqfesort.-6. Iat_ă-i. pe pionicr:I. 7. Aceşda
s.tnt doctori? - Nu, (ei) _nu stnt doctori, (ei) stnt :pr~feSori~ ·
 VII._Jn locui puno;;l~rpuneţi •ConJ~~ţiile n, liJIH; a, JI'() ~ /
BpaT . . . cecTpă. Y'll!TeJih ... y'leHli1<. CTOJI . ; . cî'yJI .. .l'hl 1<yi16,..,·,..·· :
HIIK, ••• OH apT!iCT.~OH TBOI! opaT C, .• MOII )lpyr. 8TO )Ie TB'll'll, . ... MOl!. '.•
)'l;OM. 3To MOR C0CTpâ ... 0Ha He CTy,IteHTH.a. OH IlHCâTe,Jih . ·~· xyl(OmHHH.
8To HHli:rn ...· TeTpâ.µH. 1
'

VIII: Rcispundeţi negativ la întrebările. de mai- JOS, după'

modelul următor: 8To Bama yJimW ?- HeT/âTo He ttâma ym111a.
8To TBOll npyr? 8TO; Hâllle )lepeBO?
8To TB0e 6eJihe? 8TO .Halii MOTO!lliRJI?
8To TBoă cecTpa? 8TO Bama pyq1</,?
8T0 Balii j\0M? 8To Balii npeH0}\~Bâ-rem,? .
 •

CJIOBAPL

artist
' , apTJi:CT; pi. •LI
se11po; pi. B~ilpa sgăleată
B:11B0 ;. pi. ullna vin
"' nHaeuep; pl. ·-LI inginer
K6MBB'l'B; pi. •LI cameră
spat"!OTi ; pl, BpacO~IJ · frumuseţe
HD; pi. llJ,BJ,I leu' (aiumal)
MOllO)IOCTL tinereţe
MoaosO lapte __
111ya<ee-TB0 bărbăţie, curaj
MldJio · săpun
uOUCBBU.LI numai la pi. foărfece
napoe6s ;. pi_. •LI 'locomotivă
DllaTLe; pi. DllllTLII rochie
cixap zahăr ,
.co6ksa; pi. •B cline
CTpOJÎTe~i,; pi. •B constructor.
Tx!'Pi)J;h; J}l. •H caiei
Toate adv. de asemenea
Tytfma; pi. •B- pantofi
yl1Bll8; pi. •LI stradă
Site6 pline
llBOTO&; pi. llBCTJd !Io are
11acJ.i n~mai la pi. ceas(ornic)

3AHHTHH

R CTygeHT, .Thl T6me CTygeHT. Mott 6paT. T6111e CTYI\CHT.

TBOit 6paT T6me CTYl\llHT. ',
R CTYl\llHTKa. Thl T6111e CTYllllHTKa. Mo,i cecTpa T6me CTY·
!10HTKa. A TBOH cecTpâ. cTy,1eHTKa? - HeT, omi. He CTYllllHTKa,
OHă npeno,1aBăT8JibHHI~a. "
R arpoHi>M. TbI T6me ar-
poH6M. Mhl arpOHOMLI, a OHH
. HH1110H6pLI,
 GRAMATICĂ

Numărlil substantivelor
L Substantive defeetive de plural. . în )ilÎlba roşi( cele •
mai_, multe substantive au· atît numărul singular, .cit şi num~IVl.
plural. Există însă substantive care nu au decît singular, fiind
numite pentru Meast1l. substantive defective de pltu;l,l.
Dintre acestea, distingem .următoarele grupe mai im0
portante: ' ' .
a) substantive nume de substanţe sau materii:
cepe6p6 argint M:'Hco carne
MăCJIO unt meJI€ao fier

b) substantive nume de fructe, legume etc. :

MOpKOBb morcovi • ' pJ<C orez
1<any_cT~ v,arză 1my6HHRa căpşuni

c) substantive abstr!!,cte :
M6JIO)J;OCTL tinereţe 6op"6ă luptă
XOJJ;hOâ. mers, umblet 6HCTpOTă iuţeală

-d) substantive colective•

·MoJIO)];ihRL tineret CTyp;~H'lecTBo studenţime
HpeCTDJÎHCTBO ţără~ime OeJILe rufe
2. Snbstantive defeetive de singular. Au numai
următoarele grupe de substantive :. ·
a) substantive nume de obiecte pereche
părţi identice) : .
H0mHlilţl,I foarfece căHH sanie 6p.Knw pantaloni
oqHH ochelari eecLI cin.tar IIJ,H~l\bl cJeŞte\

1 Substantivele care denumesc o plui-3litate dţ fifnţe

siderate ca un tot unitar se nuffiesc sll.bstanlive~ colecli'!e.
 • 0Tpy6H tărlţe

denumjri de jocuri, de interv~le de timp,

HaHÎIXYJJhl vaca~ţă RMeHHHbI zi. pnoma:sttcă ·-

d) unele su.bstantive proprii - denumiri geografice :
BaJimim,1 Balcani Kapnâ.TLI Carpaţi AJihilbl Alpi

Pronumele posesive
în limba rusă sint două grupe de pronume posesive
pronume posesive-personale şi pronmne
posesive.
L Primele au forme pentru toate persoanele gramati-
ca,le. Aceste forme se deosebesc după număr; gen şi nuµtărul
p.osesorilor.
Persoana I
tJ!{ SINGUR POSESOR; MAI MULTI FOSE.BORI
Singular Singula;r

Moii KapaH8dut' creionul me~ natu npenoOaedme.iib invăţătcirul _noS:tru

..w.o.it ·1a-tUza cartea mea- ,uima y11,UTlte,.1J,bUUlfa tnVăţătoarea
, noaştr:ă
oeâpO găleata mea Htitue' py~~e6JcmBo con~ucerea noastră
\
Plural Plural

·"ou x:apanâawU creioanele mde mimu npenoBaerime.n.u profesorii

noştri

MOU x;1-ul.2u cărţi!(' mele H<.i.iuu y11.UmeAbttUlfbli învăţătoarele

noastre
ei!i!pa gă!e\ik mele utimu eeapa găleţile noastre

. Persoana a [I.a
Hhtgular Singular

mase. mooU rmo.i masa ta oam i) pya -prieţenul vostru

.rem, mooft pyr.d _1nina '_ta· nâma 'iaCm'-! partea voastră
neu~ru meoe i}Cpeeo. j>omul tău 6time aepeeo. poillul vostru

Pluial 'P1un1
mase. miJOU cmo.ibi· mesele tale eâwu apyabA pri_etenii voştri
fem. ,riooU p!},;u miinUe _ta'le eâmu -.1'.~cmn. părţile voastre
nelltr~ meoil Oepeeblt pomii tăi 6t:h.uu &ep6ebti pomii yoştri
 , " -1 -··
a·) Pr~till}n··~Je·-_pos€-~i_v-p(>rsonal se, deo'set/t>'Ş·te, dl1pă · gen ~mnai ·171". Si_{1·~-uÎa;i\
Lil.plural,.fiecarc dintÎ'e ct'lc douil gruµţ:: dc·,pronume are o singur:1 _formă pentru,,
toate genurile.
,)1) Pentru persoana a-· IU-:a singular şi plm;al pronumele posesiv nu are
forme speciale. ln acest c.az, ·µeu-tril a: exprima 1foses_iunca ·se întrebuinţează 'foi·~
m_cle de gcniti)'·singular şi plural ale pronumelui personal: -·ee6, ee,
. pun d_e.obicci înaintea substantivului pe carc-tl determină-:
E'e m(pfiAu r.pacU6oie. Pantofii ci _sîi1t frunwşi.
H x ao.M-cmoUm Hq.· i.1denoU ţ}.11.utfe. Cns.n lor este pe strada prit:icipală;
c) Spre deosebire de limb~f"romiriă,. ~nd_c _pronu_mele·_ posesiV _se. [)nne după
substantivul Ja care _se refc_ră, în limba rusă pronmqele posesiv:se-pune, ca_ şi adjeţ.::
tivul, înaintea substantivului. -
2. Pronumele reflexiv•posesiv ceou, ceoi, ceai!, ceau;
arată că obiectul posedat aparţine subiectului; El poat('\fiîntro:i:•
buinţat în locul pronumelor posesive Jiou, moou, · i-iaia, ·B'c1ffi, ..
atit la singular cit şi la plural. (v. pag. 236).

Pronumele personal la nominativ singular şi plural

fi cu Mhl noi
Thl tu Bhl voi, dy_., d-ta
OH (mase,) ci OH!l Cl, e}C
omi (!cm.) ca
OH6 (neutru) el, ca
Notă.,
Pronume1e_ persOnal -0116 nu are corespondent tn limbti-romină. _Se poate
însă traduce prin: el, ea în funcţi.e de· genul subs.tantivulut· corespll,nzător ln limba-:-.
romînă.: llepa 'n6ooe, H~. oNd ue nUw.e';!'.----'- Peniţa e nouă, dar (ea) nu scrie,

EXERCIŢII

1. 1nlocuiţi substantivele de mai jos prin

nale vorespunzătoare :
yseH111<' Marna
~apoB6a JI8B
memu;1ma MO'i'OQIÎ:RJI
IleTH rrnoaepHa
Me;:tnBgh M6pe
II. 1n locul punctelor puneţi pronumele posesive
zătoare:
8To MO.fl urm'.ma? - ,Ua,. ăTo . . . mH6Jia.
8TO MOI! YSll'!eJih? ~ ).la, i>TO . ; . ys11Tem,:
ElTo TBO:lt ţToJI? - ,Il.a, âTO _. , • , CTOJJ;
8To 'l'BOH 1mHţa? - ţl,a, âTo . . . nuHra.
 CJIOBAI$

uee tot no-eeHrepcKe adu. ung11reşte

ll8aaTL, -a10, -aemL I a taCe no-neMeitKH adu. nemţ~şte
8HaT1t,. •iIO,-..âemL I a 'şti,: a· CUrţoaŞte uonnn/iT1,, ar.10, -ăemi. j a înţelege
~IC; adv• cum . , ,, no-pyMLIHCIIIH aqu. romln.eşte
Kpe•aTL, KpH•f, ilpn•om1, IT a striga DO•JlYCCKH adv,. ruseşte , ,
mooiiTr., JJIOOHJ6, nJ66umr. II a iubi, no-4ipa.o11yac1tn adv; franţuzeşte
a,i plăcea (ceva) pa66TaTL, -a10,".'âeIIIL i.-a Juer~,. ă mu~ci
eeMHOrO ·adv.. puţin p~rouOp; pt •LI discuţie, ,;on,v_er_s~ţie
OTBeqft.Th, -im, ..aem1,. I a
QqeHL adu. _foarte
răspunde, enpaIIIH.BaTL, -a-ro,
C'IHŢăTL,
-ae~L I a·înt.reba
··-a.10, -ăem1, I a socoti
lln:O~o adv.' .rău, prost TOJI&RO adv., numai
llo-&lll'miiicKw ·adu. englezeşte xopomo adv. bine
DO•fimm'ipCKH ad(!, bulgăreşte 'ITO -conj. că; ·ceea· ce·

'
 _ Ţi,r roBopHmb no-pycc1m? - Jl:a, 11 roBopro no-pyccm1. A
rro-anrmmc1m Tbl roBOpHUib ? - Ilo-anrJIIÎKCKH 11 roBopro
IlJIOXO. TbI rOBOpHmb no-qipaHijJ8CKH? - HeT, rro-q>paH11ya-
CKH 11 He roBopro. Tbr xopom6 quTaelllb rro-q>,paH11yacKu? -
HeT; 'IHTalO TIJIOXO, HO,IlOHHMălO Bce, qŢO rOBOpHT.
MHrna rOBOpHT IIO-BeHrepcKH? - roBOpHT1 HO IIJIOXO. A
rro-6omapcKn? - I1o-6eJirâpcKu OH roBopii:T xopomo .H rro-
HeMe11Kn Tome. . ,
BbI rOBOpl!T0 rro,pyccKH? - HeT, 11 He rOBOplO rro-pycc1m,
HO IIOHIIMRlO Beii, qTO Bbl rOBOpHTe. Bhl rOBOpu:Te ITO•PYMhlH-
CKll? - ,n;a, 11 roBopib rro-pyMhlHCKH, HO TOJibKO H0MH6ro.

GRAMATICA

Infinitivul verbelor
În, limba rusă, ca şi în limba romînă, infinitivul este o
, formă _invariabilă (care nu se schimbă după persoan~, număr
_ şi timp). Infinitivul are următoarele ·terminaţii: - .
'mb, cea mai frecventă terminaţie, se întî~şte cu precădere
Ia verbele cu tema în vocală : ·
8HaTh a şti Oece.r,;oBa Tb a discuta
IlHCăTb a sciie, JI!061\Tb a iubi
HrpăT6" ,a. jU'G:,J. ronopHTb , a vorbf
)ltlJia Tb a face' neTb a cinta

Un număr mic de verbe cu tema în c, a au de asemenea la

infinitiv terminaţia -mb: cecmb (a şedea, a sta), npo'lecmb (a citi),
x;pacmb (a fura) etc. -
-mu se !ntîlneşte Ia un număr _relativ mic, de. verbe' cu
tema terminată în consoană. .Aceste • verbe au accentul pe
termirt,a ţie :
eecTH a duce, a conduce Hai!TH a .găsi
H~Tli a merge ' rrO:ttTH a pleca, ~ _se lduce
Mecrli a mătura_ pacTH a· creşţe

,-'lb se întîlneşte la unele verbe cu tema în vocală :

a pti_tea rettb a Curge
.JIC'Lfb
 -,m,CJ!: nyr~ThCll a·. se sp_eri;a• Cp!).maThCll
-111,ucb: uecTHch a alerga ·cnacTHcb a se _salva
•flbCfi: 06JI0tJ:hCR a se tmbrăca CTpH%Cll a se tuncf~

Conjugarea
În gramatica .limbii romîne. cele patru conjugări se recl).Iiosc
după sufixul infinitivului (de exemplu, verbele d!l coh.jugarel),.F
au la infinitiy sufixul -a 1 a cfota ). . · .
În gramatica limbii ruse există două conjugări : conj11gar!la;
I şi conjugarea a II-a, Împărţirea verbelor pe co_njl).gări nu se<
face însă pe baza terminaţiilor infinitivu:llli, <li Pll baz~. de!iine~-: :
ţelor timpului prezent indicativ la persoana a III-a pluralşj, n.nţttii!3
-,Om şi -ymt peI);tru verbele de conjugarJa · I_;
-n,_,,.,; şi -am, pentru verbele de conjugarea :-a II-a.;

Infinitiv
„umâmb · a citi 2oeopUmb a .Vorbi
nudâmb a scl'ie pemUmb.

lJesinen/ele verbelor la timpul prezent •indicativ

..

. .· .
-Conjuprea I
Numă.rUJ Persoana. . .
. . Deainente Exemple .
. .
.
. 'I -y qilTRIO " nnmy
"
•I-O
sg. II •eutb TI,I. qn:Tâernb Thl nHmem1>
III . -em OH, OHă 1:IHT~eT OH, OHâ nH)lleT
.

pi.
I
n
.....
-eme
Mhl. tIRTăeM
l3bl tfHTăeTe
MLl rrUmeM
Bhl rrHmere
III -1-0m -y~ · OHIÎ. llHTâlQ_T 01111 mimy1

.• .. ·. .
Coiljugarel).. II ..
Numă.)'~l Persoana
. ;.. ·Deslnenţe Exemple
-
I .•10 ·Y f! roBOplO "pemy
sg. II -uua.. Thl ronop!Îmh T),I PBIJ!HIIlh
III -um OH, omi rOBOp_J,iT OH, OH_â pernll.-T
'
·.
.
pi. - I
II
·lt.M
-urne
Mhl. roao.pHM
BLI rOB_QpHTe
MLI
Bhl pemHTe
pe~ihx
.
III •Rm. -am oHH ronopAT . OHÎI pem.ă T
. .
-
 Desinenţele -y, la persoana l siU:-Sular şi -y~, -.~m_ la persoana _a III-a .
plâ.ral"se lnUl_nesc numai ·Ia verbele care au tema preţentului tCrminR.tâ in una.
dintre con_soanele .He, "', w:, Uf· ·

.Forma interogativă şi negativă

Forma interogativă ă verbelor se obţine• in ·rostire prin

folosirea· intonaţiei specifice {ridicarea vocii), ca şi în limba
romînă. În ~cris, interogaţia se redă. prin adăugarea semnului
întrebării Ja· forma afirmativi\. De exemplu :

TbI qurâewL? Tu citeşti?

B•t 'IHTâeTe? Voi citiţi tz
Ouu .'111T3JOT? Ei citescT

Forma negativă se obţine prin adăugarea negaţiei ue înain-

tea· formei afirmative a v~rbului. De exemplu : ,.
Eu nu citesc Mhl He 'll'HTAeM Noi nu. citim
.Tw:
He 'IHTâe:µn, Tu nu citeşti BLI He 'IHTăeTe Voi nu dtiţ,l
Ou ue 'IIITâeT El nu citeşte OHH He ttHTâJoT Ei nu citesc '

La ,forma interogativă; în conjugarea verbelor se între- ·

·• ·J;minţează imeori particula interogativă Jiu care se traduce,
citeodată, prin „oare". De exemplu :
lIHTâ.10 JIH H? Oare eu citesc? 'iHTQ0M JIii MLl? -oare. noicitim?
1:IHTâeIIIb Jm Tn? Oare· tu citeşti? '-IH,TâeT.e 'JIH ]Ud? Oare voi Citiţi?
'i11TaeT JIii oH? Oare el citeşte? qHTătoT JIii OHH? Oare ei· C°tiesc ?

ln acest caz Verbul işi schimbă. locul faţă. de pronume (sau

substa°:tiv), trecînd înainte, iar intre el şi pronume (sau sub-
stantiv) se. pune particula interogativă JIU, Conjugarea intero-
gativă-negativă. se formează. de la. cea interogativă., cu deosebirea
că înaintea, verbului se pune negaţia ue:
Oare eu riu c;itesc? He 1.fHTâeM -~H MLI ?- Oare noi nu citim?
He «uTăeni~ Jiu ~hi? oare tu nu citeştM He qHrăere JIH ey? Oare voi nu citiţi?
He ~HTăeT JIH oH? Oare el nu citeşte? H'e lJB'râJOT~m, mni? Oare ei nu cltesc?
Prezenţul verbului 6umb (a fi) lipseşte in propoziţiile
terogative cu particula JIU. De exemplu : ·
CTOJI JIÎt 3To? Aceasta e· o.are masă?
He .ettH6·· JIH âjo? Acesta nu e cumva Vin?
 El citeşte prost.
- IlJI6xo, ' Cµm citeşte

i•eu ~it~·$c,:_ ,,. ,"

tu socoteşţi;
_J~O~ s·~-~ilţf<-·:
. yol citiţi
1ii iJopfaţi i}i trădiiceţi în acri1/teitui lecţiei/
·iv. Tradu~eţi.în liniba rmiJ, · · ·, '

indicatjv . verJJele,

·. .VJ. Tradiweţi textul de mai jl)~. Al~geţiverbele •vtcon-} .;

jugaţi-le
- ' ,
la prezent:
' ,
· ,
• .. • .,
' '
. • I
· ·· ,
.·. Mirma p:i.66TaeT, Câwa He paMraer. PafMrae1 1111 IlerH?. HeT, oH He
paOO:r;leT,. OH urpăe!l';~ CTO!J_ nn âTo? HeT, âTo ~e_cToJI._q'l'.o,' Bl.1. anEt_eTet.H ,u_i,:- _.•·,
•ier6, He am\Jo. 3Hâe• JIii Q1f âTbl' OH He allăer. ·tITo IJOJI\l,!'T M11wa? .Muma ·
0

qi1Tă.eT._ HaH oa tinTăeT? Oa_-; llHTâeT __ Oqeah':;x:opowo·,;-A BoJI6)J;R'"".ti~T~e, ·

IlJIOXO, qTO /lOJiaeT IleTH?IleTH cq11TăeT, '!To ,iieJiaeT ~~JIJI?·K6JIH OTBOqăe•.'
 fJJIOBAPL

MBDb'IHK l pi. •U băiat, băieţaş

MyiK'laua, •LI; pi. 1,1 bărbat
aeaeeTa';· ,pl. •LI logodnică ·
OTel{; pi. OTIIE tată
1iâpeu1,; pi. uapuu băiat, flăcău ~
11,uoma; pi. •H flnăr, flăcău

8TOT Mymqilua- Moli JJ;pyr.

8TOT MRJlb'IHK-MOl! 6paT,
8Ta JJ;8B0'1Ka- TBOH cecrpâ? - ,na, ă,o MOR eecTpâ OJibra.
8TH . JJIOJJ;H - Hamu. TOBâp1m1u. Ouil oqeub xopomue JIIO)!H,
8TH )!8TH - MOii:. 6pâTbJ'l "· cecTpLI,
'l'oT qenoneu - ll'am o·'re11.
Ta·111eumuua.:- uăma MaT&,
Te JJ;OTH ~ Teoil 6pâT&H,
Ta J1esymua -·MoH uesecTa.-
 Pripcipalele
de apropiere amom, ilma, amo; pi. amu
aceste); · .de depărtare mom, ma, mo; pl;
acei, acele).
, Nu trebuie ·confundate formele pronumelui .de âprppiere
(amom, ama, amo, amu) cu forma. invariabilă amo pe_ car!l
am întilnit-o .de atîtea ori pînă acum. Pronul)].ele d~rnol).stratîv ,
amom, ama, §mo se acordă cu substantivul pe <1are J}..deţe,ţ,
mină, de exemplu :
âTOT qeJIOB(m
3Ta. >K8Hll1HHil
âTo.11epeBo

pe . cită vreme amil este

verb, de exemplu :
'qTO :\To? Ce este aceasta?
8T0 auâtfHT Aceasta tnseâmnă ...

Echivalenţe ruseşti. ale· formelor articulate·

dinJimba romînă ·

Funcţiile caracteristice ale articolului din liniba romînă

sint preluate în ruseşte de alte mijloace gramaticale, şi anume
de poziţia substantivului în propoziţie şi de context.
NU este uşor de stabilit -şi cu atit mai mult. de explicat-·
cînd trebuie tradus un substantiv din limba rusă printr-un ·
substantiv romh1esc cu articol hotărît, cu articol nehotărit, sau
fără articol. Varietatea situaţiilor şi complexitatea regulilor
ne împiedică să le discutăm în manualul de faţă, contextul,
sau înţelesul recomandînd o traducere sau alta. O singură _re- ·
gulă, fireşte, nu lipsită de excepţii, ni _se pare util~, şi anume
.substantivele aşezate înaintea verbului '(mai· ales la. începutul
unei propoziţii) se tr_aduc ·prin substantive romîneşti articulate
enclitic. Ele reprezintă de obicei elementul cunoscut de către
cititor .sau interlocutor, De· exemplu:
-RHUBa' Ha CToJie. Cartea (despre -care. -s~~ mal v-'orbit) este··pe ma'.s"1(
. HapmUna Ha CTeHB.'_ Tabloul (despre -C.a'l'ţ s-a mai- -vorb.i.t) est~-pe pei:ete.
 Ce _eşte,pe masă?'- O, carte.
Ha CTOJiâ 1;11.Uaci. Pe ·ma~ă, este o .carte. ,
'',, ' ' : ', . ·' . . ' ' !. ' . ,,
·. · Regµlă Measta poate fi formulată şUnvers, adică pornin•
dn;-.se de la limb_a romină : substantivele a,rticulate enclitic in
liinba romină se tedau in limba rusă .priiltr•o construcţie în
.ca,re substantivu1 se af).ă înaintea verbului, pe cită ;7reme· stiJ>· · ·
stantivele artic11latc proclitie(cu un, o, nişte) se redall în" li_ml:Ja
ru'să printr•o construcţie in care substantivul este aşezat după
,verb. De exemplu : , - , . '.
' ', . ·. ,: ·. ,.. ,
. ·copilul s-e' t~ţoarce de la·• şco_ală.
1\fâ.iib~~~ ~o~npam;~e·_rcf( ·it:_a·.JnK6Jihl.
: U~. COpiJ Se_··tntoarce· de la şc~ală. ,
BoaBpalll;ăeTcn HB :Urn'()j:[1,1 •M.lÎAb1iu11: .
. ''; ' ·.' ' ' .. ;

Ma. IHHij•·JJ~. BOBBJ)aw;ă~T~R ,MâJib 1.11:tx .

. Bo3npaII,iâ0Wfi M'ă.J.lb•qm, :n3:· mHOJib1.

. . Fără un context mai larg, în nici una dintte a~este tradu-

ceri nu este redată ideea de cunoseut. Ele redau propoziţia
romînească :
" • ' , < -,

}Jn··.copil se ln_toarce de -la şţ:oală'.,.

~e-: la şc0ală se intoarce un cppi_L

Articolul nehotărît
din limba :omină se redă
limba ruţă prin .mijloace lexicale : ·
un~ unul H81rnQ: un. oarec~r.e _
· cin~va~' c~~.~ya JIIO 66tt , o~rec_are_
 .
si,, s.crieren
·-: · ..
'
desiî1entel6r
',
, la cele două conjugări
..
Dificultăţi în ceea . ce priveşte pronunţarea şi scriel'l\8.
, vllrbelor la preze11t se intîlnesc mai ales la vocalele C/J,re fac.
par.te din desinenţe. Am arătat m3ci înainte (vezi pag. 20)
că vocalele se pronunţ~ clar· nmnai atunci cînd sint accen-
.tnatA. J n cfasinenţele. prezentului, vocalele caracteristice re'
date prin e, e, u s.e pronunţă- distinct numai în. poziţie accen-'
tuată, Vocalele redate prin u şi . e pot fi acce.ntuate sau .
neaccentuate; pe cînd •vocala reda.tă prin ii.. este . tot_dllaUn[l,
·accentuată.• Prin .urmare, vocalele din d~sinenţele prezentului .
se pronunţă dis.tinct numai cind este vorba dţ U: a9cent\J.ât .
şi de. o (ii). E şi u neaccentuate ,se confundă; p'Cnti:u că e ,;se ,
p,onµnţă Ila uil şunet intermediar intre e· şi 'i;' Reţîneţi în
această, privinţă următoarele două reguli : . ·. ·
._ 1. Vocala neaccentuată de la desinenţele prezentului
este u în următoarele cazuri :
a) la verbele al. căror infinitiv se termină ii1-umb
ţie fac. verbele' de tipul 6um•); ·
b) la următoarele unsprezece verbe :
CMOTpeTh a privi, -ml ;::i;eTh a vedea
HeHamlAeTb _a urî CJibrnia Th a auZi
nepT8Th a tnvtrti ;ri;1,nnâ.Th a respira
3aBHceTh a depinde rH-a Th a goni
Tep'neTb a răbda ;ri;ep ma Tb ,3 ţinc
060:i:1,e-r:b a jigni

2. în toate celelalte cazuri în desinenţele prezentului

scrie e.

Formule de adresare
Atunci cînd ne adresăm unei persoa,ne necunoscute
buinţăm urmăţoatele cuvinte sau expresii,: ·
Toaăpmq I Tovarăşe I
MoJJ0116ll qe,ioaeK ! TinCre I
I'pam,!l;aHliH ! Cetăţene I
rpam11ăHKa ! "Cetăţeană I

Cuvintnl m,oedpUUf se întrebninţează atrt .p.entru persoa,s

ne de sex · masculin, cît .. şi . pentr)J- persoane· de. sex, feminin.
El poate servica mod de adresare şi pentru persoane cunoscute,
 . .. . . . de. . . ·. ...... • ... . . . · · . ·. . ·.·. . . .
" •,fifud fusoţit nµmeie de. fa.IQ:ilie : :T'oeâpuiq ll empo11 ! _:_Tovaril,şe,'
··:"'J
· Petrov! Toeâpuiq lldeMea!- Tovaril,şă PavloM! Oînd ne oore.,
·s~ni persoanelor cunoscute, folosim de. obicei construcţia. for-
mll,ţă, din prenume şi patronimic : Jbau IlerpoBniJ I E.reua Cu,w•
poBua I Cuvîntul moeâpuiq se foloseşte numai cu numele de familie.

EXERCIŢII

. I. Copiaţi în caiet numai acele exemple în care .!\To este pro-

nume demonstrativ :
l- a,ro
>,oii 6paT HoJIH. 2. II.He 8HăIO, qTO ,!To. 3. 8-ro· C/10B0 PY·
MuHc1roe. 4. I'11e :ITo Mope? 5. qTo, âTo? 6. 8To 11epeao xopowee. 7. 8To .
HX l(eTH.

Traduceţi in limba romînă ;

TOT cry)leBT H3.WH llHOl!epu
Hăwe oKuo âTit: CTOJILI
)!'X yqea11K âToT epa'I
Te 110TH MOII B0JIOCH118)1
eăwa KOMHa-ta Te TpaMBâH
âTH o6JiaKâ TOT CTyJI
TBOII CTOJI ero KH11ra

m. Traduceţi în limba rusă :

aceste mări tatăl lor
acele cărţi · fraţii tăi
·acest tablou surorile. ei
acel or8.ş prietenele ei
strada noastră şcoala lor
această hartă or.aşul nostru
motocicleta lui cuvtntul meu
IV. Traduceţi cu ajutorul dicţionarului verbele de mai jos
·ardtaţi în scris care este vocala desinenţelor la prezent:
;Q;OOâeHTL, BcTăBHTh, OCTâBH.'l'h, roT6BHTb,' rnâAHTh, JJâ8HTL, măpHTb,
ilepHTL, /1b!W8.TL! CM0Tp8TL, BH/leTL, 6p6CHTL, K_pacHtJTL, .cJiyWaTL, 'IHTB.TL.
 C.IIOBAPL

eeein'i; ·pi. eCCHL_1· priJllăvară ROMBaT1<a; pi. •B. cămăruţă, odăiţă

r<ipom pi. • f, oraş
ropo1161<; pi. ropo)IRB orăşel
µ;OMnK; p't. -H căsuţă, că·scioară
em,l- adv. tncă
0Rap1<0 adli. calc\
aBMa; pl. 3BMLI iarnă
11110.r;:i;i adV. uneori, cîteodată
.-KapTIIBa; pi. -ltl ilustraţie; ti3blou
itapTBIIKa; pi. -u ,iJustraţie, poză
KBHlllila; pi. •B cărticică
.aeTo; p_l. n,C'.1'3-.vai:ă _-. , ,
MOp6•; pi. •LI frig, .~~r _
Ocenh; pi. Ocenu toa:mriă '.,
niµ;aT1,,, .. a10, "aeDI~:I_:a c~dea
c11n;--pl. cBera ·zăpadă
t\TOIIBI<! pi. •B măsuţă
Ten116 adu. cald.
y3C8· adv. deja, p1nă· -acum
yJIB'IJ<a! pi. •B străduţă
xOJJOJ:(110 adv. _frig, _rece

'ho aTO? - 8TO r6po11. .

qTo B r6po11e? - B r6po11e yJnn:1a.
q TO Ha yJrnQe? - Ha yJmQe ./l;OM,
qT9' a J:IOMe? ~ B /\6Me ROMHaTa,.
q TO B llOMHa Te? - B llOMHa Te CTOJI.
qTo ua cTone! - Ha CTOJie KH11ra,
q TO B, llHH1'8? - B llHllre KapTIIHa._
8To ropo116K. B ropo11Ke yJm'IK;l. Ha yml'IKe 11611nm.
J:IOMHKC llOMHaTKa: B llOMHaTK0 CTOJIHll, Ha CTl}JIHlle
B KH11m11e 11apT11H11a. Ha RapT11H11e ropo,.-611.

DERIVARE

Ca şi în limba romînă, diminutivele sint curente în limba

rusă. Iată unele smixe cu ajutorul cărora se formează diminu.-
ţive:
masculin -o'n 1 /-e,;1 •UR, -elf
femi~in •1<(a), •1"!f(a), -0~1<(a)

1 ·Nti ltitotdeauna însă, sufixul -o,c forme;ză. diminutive·.

(basma), "!fCOI< (bucată),' 1.f••md1< (floare) nu sint diminutive.
 ropo11 oraş

neTYx cocoş neTym6..K cocoşel

or6iin foc oroHi:lK focŞor
CTOJI masă· CT6JIHK măsuţă
/IOM casă /IOM!U< căsuţă
lîpaT frate lîpăTelj frăţior
M0p6a ge~, frig Mop6aeq g~r·uteţ
HHlira __carte HHllmHa c.ărticic,ă
H6MHaTa 'cameră H6MHaTlta cămăruţă
· yJin11a stradă ym,~1<a străduţă
ceci,pă soră cecTpll11a surioară
Bo,ia apă BO/IRI1a apşoară

GRAMATICA

Cazul pr~poziţional

Cazul prepoziţional este denumit astfel pentru- că se con-

_struieşfo numai cu ,prepoziţii. ·
· · 1.. Ou prepoziţiile e (eo) (în) şi 11,a (pe, la) p(lntru. a_
arăta locul sau timpul în care se petrece actiunea. De
hemplu: '
Hnllra Ha crom,. Cartea e pe· n'lasă.
Hapan11arn B 1<Hlire. creionul e bi carte.
B MăpTe. In (luna) martie.

Substantivele l_!!, cazul prepoziţional cu prepoziţiile e (eo),

răspund la întrebările eiJd (unde?), xoeiJd! (cînd?):
'
RHHra Ha CTQJI0. rAe HaX6AHTCR. HHllra?
Cartea· e pe masă. Unde estc·(se găseşte) cartea 1
HHHra Ha -CTO.mt
Cartea e (se găseşte) pe masă.
B MăpTe Hor11ă? B MăpTe ..
ln (luna) martie. Cind? In (luna) martie .

• 2. Ou prepoziţia o (06) (!lespre, de ... ), pentru a arăt~jinţii.

sau lucrul despre care se vorbeşte. De exemplu : . ·
i,'.:~;:ri:.··>}./\:}--·,:'_'.•t;/it:\~··;;_>•<,·:-./>.;::·:~. . . :::::/'- .-,_:.:,;, -.:-': _...:' .:
.•.• ·. _ Ş\ibsţanttv:ele iă c~zul p'ţe'jioziţiona.T.
ăspund la întrebările : · ··•·· · .: ··
'(d~s~re.·;c_ine·'?) ~ ci~n·ct _:~ste \i:·Orb·~---d_esp~e···;uihţe·; ''.
o 11i!M?, (despre._·ce '/) · cîtid''.~~ste · yo-r,_l>a · _desp~- .lu.cr·Uri.,
M1,1 ro11opJiM o MJirne. • ·• . 0·1toM ·M1,t roe6pliM?.
t-;Oi yor~i~'.·~'e_spre ·MÎ,şa. D_e~pr~. cl":e -_~<>.rbiiµ_1.
Mi.i,r'OBOP.;M (( Miime.
N,oi ~yorb_i_ţll ·._lÎespre·. Mişa;
· O:. tie~• 1!f1,1 roBOJ)HM-?
Despr·e c_C Y:~:tbim_ riOi 1
· l\fhl. roeop~il•p topo~e,.
Noi ',drl,ini. <i~Si,tf 0o,'a?, , , ,

La singular, cazul prepoziţiona.l âre 'o ~i~,~i,~i~.en{iif

pentru. to)}te gtinmi\e, Şl a.nume. e, :el). exeepţia. sn,'bş~a,nti)velQ(.
în 0 /i [de tipul ee,mă (geniu)], •!f.1!. [de tipul J1zl1lus ţlihie),},,,•ue:
[de tipul aodnue (clădfre)] şi a .celor. feminine. în ·.eoţisodnă
moale, ca.re 11U: la prel?oziţional desinenţa -~u_:.
: _Noruinaţtv­
CTOJI

Nominativ Prepoziţional

rÎo.11 podea, duşumea· na ·rronY pe-,-joS; Pe podea

nec pădure B Jiecy ln pădure
ro,n -an B ro11y ln-'lnul..,

i.unil4' aJinlul

ll!lB:i.pb l!IOJib
.~eepâJib :i.BrycT
MB.pT . COHTll6pb
anp!Î/lb · ·.0HTJI6p1>
~laii ROll,6pb
HIOH& 11eRalip1, ·
Pentru indfoarea lunii fo ca;e. se petrece· a~ţitme~ se' folo,
seşte cazul prepoziţional precedat. de preppziţî~ o : ·· ·'
HHB8.p~, OKTH6pe.
 . J. Copiaţi .formele diminuti'l!ale,
substantive, apoi traduceţi-le în limba
MOTOQHKJl /\OM,
)16Ml!K CTOJI
CT6JlHK yJIH'IKa
HHCTb KffCTQ'IRa
.cecTpâ cecTpll11a
KHHll<Ka rych
Traduceţi tn limba romtnă :
B aaÎlap.e Mop6ahl. B mone mâ,p1<0.
B qieepane •lile x6no11Ho. B ăerycTe T6me măpKo.
B MăpTe HHor11â TenJI6. B ceHTH6pe ,Y"'" He TaK mâp1<0.
B anpene yme eecaâ. B 01<THope oceHb.
B Mâe Tenno. B BOH6pe X6JIO,IBO.
B HIOH8 JIOTO, B J1eKa6pe mi11aeT CHer, 311Mâ.
UL Formulaţi întreblJ,ri În. legătură cu cuvi1,1tel~ subliniate
·din propoziţiile de mai jos :
OH roeopllT 06 A,,.ffile. ·El vorbe_şte despre Alio~.
H .1IHTAIO o'caMO.iieme. Citesc_ despre un avion.
Il8Ta o aumoMo6U.iie. Fetea este fn automobil.
MaJih'IIIK 11rpăeT 1'a y„ur+e, Copilul se joacă pe stradă.
OH na 6e.n,ocuneae., El e pe bicicletlţ.
IlHOHepl,I Ha napox6oe. Pionierii sînt pe' vapor.
Ilapox611 na Mppe. Vaporul este ·pe niare.
B 1.6.Mname 61.JeH~ mâJ)f:l'.O_. in cameră e foarte cald.
IV, Traduceţi în limba rusă:
t. Ce e pe masă? - Pe masă e o carte. 2. Cine,este tn cameră? - ln cameră
este un elev. 3. Ce face el ln casă?_,- Citeşte. 4, Cărticica e pe măsuţ~, 5. (Ei)' ,
discută despre o carte,'6. Pe mare este un vapor. 7. înţelegeţi tot ce vorbim noi ?
 (',JIOBAPL

O~llLlil, -a11,-oe; pL -we alb pacnl:, pacTy, pacŢem• I a crtşte .

ruoa-;r~BKa; pl. , •B garoafă
ro;iy66H, -iia; -Oe.; pt; .we a!hastru;
bleumarin
. rpyma; pL •H pară· (fnicJ) ; păr (pom)
,ryn:HTL, -RIO, ~.a:emL I a se plimba
Ae](; -pi. -LI bunic _ p-Uct_ic'os·
;a;noâ.H._; pi. •LI divan, .canape·a
m0JITLdi, _-OJI, -oe; pl. •Lle galben
KBBpTl[pa; pl. ~LI locuinţă, apartam·ent
KOBt!p; pi,' ROBpld c;ovor -
' KpaclfBLitt,-aa, -oe; pi. -we fi'umos
xpăcuwii, -aa, -oe;_ pi. -L1e __ roşu
ne)KăTL_, ;11eacy,. ;tNKJUUL II a sta cuJcat
MOll0~oiî, •IIH, •6e; pi. •L\e tîrtăr
Mirsu:ii, -a.n:, -oe; pl. -11e -moa~e
H601,1H, -a.a, -oe; pi: •Lie nou
nHeLMeHH1tiii:- CTO;ri masă de scfis, birflu
nOHKa: pi. pll etajeră, raft
pBaTt, pily, p11e1H!> I a rupe, a •l)lulge,
peoeno&; pi. pe6ij~11, şi 11~,ru. c,opil· .
poaa; pi. •LI trandallţ , .
coeTm.:rii,. -aa,-oeJ )1~ ."'.~e~~·umhi.oş _ .,
c11yu1>1lt, -a11, •Oei, pi. •i.ie' t>licti$1tor,
. . . ~ -. _. . _, ~
cu8mJii, .. a.u, ~oe; p.ţ. •ld~r.cOpt;"tn]ltr&:·'
,i:;11JILI:ii, ~aa, .;.oe; pi. ·•LI9'· cald
TpaBă ; pi. .TpăeLI lărbă
ym611a; pl. •H zbnbet
''ylOTBW:li, -3,JI, -oe;-- pl. •Lle
confortabil
,)llar; pi.' •H steag .
11eeT(i11; pi. IIBeTr.'I floare
&OllOIIO; pl. •H măr (fruct)
&OllOH11; pi. •D măr (pom)
ap11~, sa11,. -oe; pi. -11• strălucitor.
 .. ·· .· •.... ·•

.. BoT aam. µo•M, Ham 110111 ooJlhllloii n .Rpaculllfil. lho n611~

. ••. . .• /
~OM. B )\OM8 Hiima K~apTupa. Hâma KB8.pTHpa CB0TJiaHH Teih
Hlllfl •. 3w MO.fi. KOMHll'.J(a, OHâ MaJIEJHI,KaJI,: HO ytnnaa; 'I'y'l' .ec.,-1,
:11JWâH, m!e.1,Me1111w eTOJI, Msr'KMA 1t011ep. Ha. n6JIKe Jie1fiil'1'
~i;\;rn. BoT MOOOKH6. TyT Mo,;1011<',it ea11:. TaM pac'cy'T. s6J10'.H1t,
l"JlYilffi, fl~T&. Jil6JIOKR cneJ11,1e:. Om'i 1Ke.u1Je, U11e$ (i.qem, 1<pa-
. CHBl'>I8, BoT Kpâeiu,re 1d'ie=e. flBeTM. Bo-t p6SM. RaKHtl.aTO p6ahl !
\tfo meJI.Thle poa;hl t A ăTo KaR6:lt n11eT6K? 3To rB-08J(l!Ka. R TO
TaM.? ·TlllH' MOil: opaT. qTO OH /1:eJiaeT? 0H ~yJIHeT B p11eT nnera,

GRAMAcTICA

Adieeth:ul
Ad}elltivulaiată~suşirile sau proprietăţile obiectelor. fn
limba msă există trei grupe de adjective (v. şi pag.185'":186):
adjectfve calitlitit1e (arată .ealitatf111, sau însuşirea obiectului. în
mod, diroot,), adjccţive relative (arată însuşirea sau calitatea unui ·
obiect în raport cu alt obiect) şi adjective posesive (arată că
obfoetul determinat a.parţine unei singure perso11ne).
· în 1imba rllsă, ca.~· .în limba romînă,. adjectivul se ll,cordă.
gen, nutnăr şi ea,z cu sub'stantivnlpe lingă care stă: · · ' ··
·Desinenţele adjectivelor ealitative la singular sînt :
a} Ia m3J~e:ulin -6ii, la feminin -a.<1, la n!)11tru -oe,
c1>nsoonă dură, dacă, accentul cade pe desinenţă :
MOJI0,1oii, 1110JI011â.11, MOJIOI\Oe (tînăr);
b-) la masculin .,,,,a, la .feminin -aJI, la ne:utrn -oe,
c.accentul ea~e ,pe. temă:: .
c'râ.pblil, CTl!pas, Milpde (Mtrl1f:);
: c) ]!],. rn1uc:uliJi; după.' consoonele e; 1':, · x, desinenţa, este
-uu. (desinenţele femininului şi neutrului rămîn aceleaşi ca
· lai, puÎlctru b} : ··· · · ·. . .
·• : R0-]!!'6:'l'kliii ·•1t<ipii11kai ROp6TKde·' ·. · · > ..
,, : ,":', •', , .1'.
Ia h , , ' , ..... ·._ , -_., . ' . ,

. d}. ,mais.c:ulitn; după :>re, w, ot, Uf, desinertţâ este· .-uii,

• , ', ' . . . •,, " __ -

f/J'mmin •as, ·jar Ia neutl"U -ee, cmd aec!)nthl cade pe temă :

xopom'!'u, xopom~", xopomte; · '
. e} la masculin, după; o consoană moale, desinenţa este
fa feminin' -sa, li!> n1mtrn -ee: ·
'cnilu~, iilllftte .~albaitru},
 MOJIOJ];ble, CTRpble;
·'
· b) -ue, dacă 'tema s:ingu.larului se
u.,--în ", u, sau în_ consoană moale:
iopornue, RpeoKue, c11:Hue:'

Pronumele interogativ 1;a11:0u

Kaxdii ;fnio cmo.A?

8TO BLICOI<Hl! CTOJI. Aceasta <ls.te o Il'las:ă . -înaltâ.- ·1
8TO 11epeBHHHhlll CT-OJI. Ac,easta. este ~ masă· .de 1-emn.

Desinenţele promunelui i.aKou sint la fel eu

· jectivelor :
pentru masculin -dU (HaRou CTOJJ)
peritru feminin -:d.:.ii. (11a11<i,i muil'a)
pentru neutru -Oe {KaKoe OHHO) '

La plural există o _singură desinenţă pentru

genuriJ.e:

Conjugarea veroolor
1NDICATIV PREZENT

]ilBa'I'b
Infinitiv a r,upe. .a, 'Slllulge

'" -P"Y
TLI J)B~WL
Prezent
</H.OH/, pBeT
MH .pB:âl
Bi,i !(llileTll-
OHli PKYT
 I. Alegeţi din propoziţiile de mai jos antonimele
sens contrar) :
-R·aH6it 8Tci ;a;OM? .• OTo · ~ăJieHLmdt noM·? · HeT, âT~ _ 1ie" MâJieHLJU-1ll goM.
' 8TO eiOJihIII6:lt JJ:OM. 1

KaR6e âTO ;iepeBo? 3TO BLICOKOe )IOJ?0DO, a 8TO HH8KOţ 1-1epeBO,

-.,ltTO {nq·? 8TO MOR cecTpâ. 0Hâ MăJieHL.H,8.11, A Bârna cecTpă 60Jib.riiâ.H?
Het;_ OHâ. ne 6oJILIIlăH. Ouă T6me MâneuhHaH .
. Mtll! 11eii; cTapLili. A aam 11e11 He cTapLili. OH •III• MOJI011611_.
Ka.Kâ11 ·:JTo ~HHra.? 3To xop6maa, ·H.HTepecHaH KHHra. A ă-Ta HHHra nno-
xâa. 0Hă. HeHHTepecHasi, cHY.tJHM. ' · . .,
l1B3.H l1B8.HOBH'l-BLICOKHII '{0JIOBeK. A IleTp An:eKCâH,1por,11I'{ L H0BLICOKHI!
qe.nones. Ha):(e»q:i;a MBăHOBIIa-BbIC6Emfl mE!HIIJ;HHa, a Hîrn~ IleT.P6nHa-
H€BLIC6KaH iKCHU\HHa. -

Notl
Penhu a spune că un om este de statură mică se întrebuinţează adj'ectivul
uUaxuU numai _tn expresia nuall':020 pOcma (de statură mică) şi- adjectivul
1#'6'liW.07'uU.·Adjectivul nUs,wii tn îmbinările H'Uan_uii 11e.rioeen, nUana,i- :xcettup.i,11,a
înseamnă „josnic", deci „om josnic", • femeie josnică".

II. Oopiaţi tex.tui lecţiei şi traduceţi-l în limba romî1,ă;

III. Traduceţi în limba romînă:
MOJIOJJ;6tt qeJIOBfK xop6maR n0Jiă.·.
CTăpLifi l];OM . ITJIOXâH HaHOBăJI&HR
crâphltt .nen 60Jibru6:A: rr6esn;
KpacnnLifi napox611 MOJIO;a;ă.R. m:eHI.QlfHa
H0Bhlii ~BTOMoOHJih cTâpan nperroAanâTen&a0~a
nnoxâtt 1',0Bt!p - cTâphltt _npenonaBâTeJIL
_ciittee M6pe MâJieHhlUl:A ryc-1,
MăJieHh&oe 6 5JiaRo xop6I.Jrne caMO.J.IeThl
YMHhl:A Mymqfrna MOJIO)J.ble meHI.qHHLI ,
TPY~ttoe. CJI6Bo 6om,m6li aeTOMO OHJlb

IV. Traduceţi în limba rusă:

o căsuţă joasă un bărbat scund
o f.emeie bătrin.) un scaun înalt
cărţi bune ferestre joase ·
studentul (cel) _bun tin vapor mic
lacuri mici o femeie. sc9ndă
un bărbat Unăr omul (cel ) bătrln
UD copac tnalt · o studentă frumoasă
V. Completaţi propoziţiile de mai jos cu unul diţitre adjec-
tivele: MJiăi:tmnil:, si:topoahlil:, iipmfe, 60J11,1116tt, BhlC6Ra.a:; cneJJhle,
Rpăc1rnfi, Monoi:tă.a:, MăJI~HLRHil:. · , . ,
BoT •• : ca.1-1. BoT ... iioJIOHH. A :\To ..•• rpyma. II Hecy : .. 1!6no1m
i, rpymH. TaM ... ,11eeT)il. 8To .. • p6aa. 11ii:eT. .. . MB.Jib<i>m. 3ro MOII
.... : 6paT. OH ••., peoeHO~. OJi Jl!OOHT •.• IIB.eTLJ.
 ,_.,,,,;

·"/
• '. ' VI. Din adjec#1Jele fi substanUtiele de m11i jo11
.binitri de CU1Jinte cu înţeles wgic:
i• ' _. . '
• ·
KpâCHLlll 4'J1ar.
- 38JlijKail rJ1aeă
BeCIIJJllll )'JW6Ka.
rony~e Tpllllă

VII. Puneţi la plural urmittoarele îmbinitri de

HRTeptl'cRaR HHBra dm,Hllll .pYHâ
Hpacuiioe J111110 · xopomult c.:rYlleHT
CTăp1,III .)1011 MOJIO)laR )le&yilllla .
LECŢIA a 8-a

()JIOBAPL

:Boarapua Bulgaria MOHr6llhCKHii, •M, -oe; pi. •He mongol

oonrapc1rnii, -1111, -oe; pi. •He bulgar,
bulgăresc
BeHrpHH Ungaria . n6Hep; pi. -ă număr
Belll'epc1mii, •IUi, -oe; pi. -He ungar,
unguresc
uepxu11ii, -aa, -ee; pi. •He de sus
BheTH&MCEHti:, •SSI, -oe; pi. -He viet-
namez
repManc1mit, •M, -oe; pi. •He ger-
man, nemţesc
rllyo61mii, -a.a:, -oe; pi. •He adtnc
ropâ'IHii, •M, · -ee; pi. -He fierbinte
rocyµ;ăpCTBO; pi. -a stat
. rocyµ;ăpcTueHH1,1it, •M, -oe; pi. -1,1e
de stat, statal
µ;eMOKpaTll:11ec&uii, •SSI, -oe; pi. -He
democratic
aeMllll; pi. i18Mllll pămlnt
11apTa; pi. •M hartă .
KopeiicKnii, •M, -oe; p i . •He coreean
HellKHii, •M, -oe; pi. -ue mic,
mărunt
MoKpwii, -as1, -oe; pi. •Lle umed, ud
nap6µ;IILIA, •M, -oe; pi. • Me popular
HHlEHHii, •HH, -ee; pi. -ne de jos
năcMypnMii, -as:, -oe; pi. •Lie moho-
rll, !nnorat
noroµ;a vreme, timp
ne11aJILHLiii, •a.H, -oe; pi. -Lie trist
nllam;; pi. •H manta de ploaie
IlollLIDa Polonia
n6m,c&nit, -as, -oe ; pi. -ne polon,
polonez
pecnyiillnKa; pi. •H republică
PyMb!HIIII Romlnia
pfMb!HCKuii, •M, -oe; pi. -ne romin,
romlnesc
coeeTCE11ii, •SSI, -oe; pi. -11e sovietic
OOllIIe'IHLiii, •SSI, -oe; pi. -Lie lnsorit
COU:H3llllCTH'leCKIIH, •SSI, -oe; pi. -ue
socialist
·co1011; pi. • 1,1 · uniune, alianţă
TBepµ;1,1ii, •M, -oe; pi.. -we tare
'ICXOCllOBallKIIH, -aa, - oe; pi. -ne
cehoslovac

rocY )];APCTBEHHblE G)JIArlI

Ro T6phlii qiJiar 6oJirapcR.Hiî:? JlepBh!H <pJJar

6oJJrapcHl'lii.
RoT6p1,1ii tpJiar BeHrepcKIJH? B Topoii qiJiar
BeHr epCKIUÎ. ,
RoT6phlH qlJiar Bbe THăMCKlfH? Tpeni:iL cho
q>J1ar B1,eTHă111c1toiî: ,IJ;e1110KpaTH'IeCKOH Pecny6mrnlf.
RoT6phliî: qiJiar rep111aHCKlfiî:? 1.foTBi:ip Thliî: tpJiar
repMaHCKlfli. chO !pJiar repMaHCKOH )];eMORpaTlf·
qecRoiî: Pecrry6mrnn . ·· ·· .
R oT6phlii. qlJiar KHTaiic:irniî:? IlHThliî: qiJiar

*
KlIT3.HCKHR.

- - - = = - - ~ --- - - -
 I *
I ~

I -
. KoT6p1,1ti <flJlar ROpeiiCRIIIH? IIIecT6ti q>Jiar ROpettcmm. 3To
qiJiar KopeHcRoti Hap6AHO-,il;eMORpaTHtJecRoii Pecrry6mrne:.
KoT6phlli q>Jiar MOHr6JibCRIIii:? CeA1,M6ti qlJiar MOHrOJJbCRlffl.
KoT6phlli 1)Jia.r rr6JibCHIIti ? Boc1,M6il: q>JJar n6JJ1,CRlffl.
KoT6phlli !pJillr pyMhIHCKIIii? ,il;eaM1,1il: q>Jiar pywHCRIIIH.
KoT6phlil: !pJiar COBeTCRIIIH? ,lleCJIThlii q>Jiar COBeTCRl'lii.
KoT6phlil: q>Jiar qexocJIOBă~RIIIH? 0AHHHaA~aThlii ipJJar 1Iexo-
CJJOBă~1rn.i,t.

GRA:IIATICA

Adjectivele relative
Adjectivele relative (v. şi pag. 186) arată însuşirea unui obiect
în legătură cu un alt obiect. Ele exprimă îndeosebi materialul
din care este făcut un obiect sau apartenenţa lui. De exemplu:
8epee!,,nnbl1t l(OM casii de lemn (l(epeBliHHLitt)
de la l(epeBO - copac; lemn)
ţ/5pan!f{J3CJ;Oe CJIODO cuvtnt franţuzesc

Desinenţele adjectivelor relative sînt aceleaşi ca ale ad-

jectivelor calitative.

Numerale ordinale

Numeralele ordinale arată ordinea obiectelor:

nepuLlii, -u, -oe; pi. -we primul, prima ; primii, · primele
BTop6u, -:ia, -6e; pi ." -we al doilea, a doua ; cel de-al doilea, - cea de-a doua
TpeTBH, •WI, -Le; p i . •LB al treilea, a treia ; cel de-al treilea, cea de-a treia
'leTeiipTJ.1H, •B11, soe; pi. -we al patrulea, a patra; cel de-al patrulea, cea de-a patra

87
 de-a şaptea
·;.Ide ~al opi'u!ea, a, Qp-t1:i'; _Cel de-al optulea, cea .de-a o·pta
-~e .aţ_ ,-:n_o.u,ăiea, a· rtOua.·; cel de-,al nouăle~, cea de„a
·'noua

. N umera,hil ordinal se formează de la cel cardinal cu ajutorul

desinenţelor adjectivale.
Numeralul ordinal răspunde· la întrebarea 1'omopuu !

Pronu~ele determinativ
în lim.ba rusă există următo11rele 'pronume. determinative ·,
ca.41, (înRuşi, singur), cd.41,biu (însuşi, chiar), 11:dmabiu {fiecii,re),
;.ocJili1•. ii ( oricare, oricine, orice); eţ<:b (tot). Îil grii,matica limbii
romîlle însuşi .este tratii,t ca pronume· de întărire, iar celelalte
sînt incluse îh grupa pronumelor nehotărîte. Reţineţi deocam-
dată numii,i traducerea lor.

Formule de salut şi de politeţe

,[16 6poe yTpo I _Bună dimineaţa I

311păscTayl!Te ! Bqnă ziua· I ,Noroc 1 ,
,[\66phlil l(eHh ! Bună ziua I
IlpHBIÎT ! Salutare 1 Salut 1
,[166pblil DO'I0P I Bună seara I
II0,mi.,1ylic-ra I Poftiţi I
,f(o~mf;a;ăn11fl ! / La revedere l
Cno1<6l!Hol! 116sH I Noapte bună I
EJ1aro1wpw I Mulţumesc I
BoJibru6e cnacHOo. MUiţumesc frumos.
He cT6HT. ·(He aa '!To.) N-aveţi pentru ce.

EXERCIŢII

. . .
I. :l'raduceţi textul „rocy~âpcTae11Hhle .(j_iJiâru'.'
d/4n. el adijectivele relative şi ·numeralele ,ordinale.
 PyMJ,JHWI-'-aapom1a11 pecny6,mKa; IloJirâpnH..:..., T6me 11apo1Uiail
ny6Jti111a. IIOJILIIla H Beurpu11~Tome uapo11m,rnpecny6JIHKH.
. CoBeTcKHli Coma---, conua:J/ucT1hecKoe . rocym\.pcTBci. PyMb1HCKa11 Ha-
pt111na11 ·Pecnyomrna- Tome ~on. na.JIHCTJl:qecKo.e rocy11il. pcTBo. B0J1r/J.pn11;
IloJILIIla H Benrpu11 - Tome conuaJIHcTJl:qecKHe rocy11ăpcTBa, ' ·
m. Traduceţi în limba romînlt :
1. Hâ>ll)l•lit )IOHI,. 2. H:\. M<lpe BC8 )IHH COJIJje'IHhle .. a. :ho BCe 'uanui
KHJl:rn. 4. Bce aTH CJIOBă pyMYHCKae .. 5. Ho Top oe c.JIOBO pycc,me? --1.J~TB•P·
Toe CJI.oBo pyccKee. 6. }{aKa.11 c'er611HH- nor611a? -CW'QIIHH nâcMypua11. no-·
r6,1a. · · ·
IV. Traduceţi în limba rusă:
·.· 1. Un elev_ citeşte. 2. Fiec3re elev·tqţelege c~~a c~_cit~şte Pf0f~~-~t~~-- :t:A_ţe~t~,:
e primul student ; acela este al doilea, 4. Aceşti băieţi slnt !nalţi, S, Acesle-fet,.sliit0
tnalte. 6. Cine -răspunde. astăzi 1 -;.. Astăzi răspund elevii ._dumită.le.,_-.7 .·--Gi-'ţtţ· :est~~
omu_l aţe sta? - Acesta este doctor_ul nostru. 8. T~~te căr.ţile stttt );te-pliiŞă .. 9~ Toţi,·
elevii stnt_astă-zi la şcoală. 10. Cum e vremea ast'ăzi? - Astăzi•. vremea- e fru-'
moasă. ,

V. Traduceţi propoziţiile de ,mai jos. Sca~teţi pe dou~ coloan~ ··,

antonimele: - . ,
BoT 6oJJLin6e 6aepo. 8To. He ooJILIIloe, a Ma.JJeHLKOe 6ae,po. l.JepHLte
HIITKH. _ 8TO He qepHL10, .a 6ăm:i1e,HliTHH. 3nop0B;i.t:R ll0JIOB{m. 8TO He anop6BLUI:,
a 6oJI•u6ll qeJ10Be1<. Bepxa,.,, n6JIKa. _8To He nepxH1111, a HJl:>l!HRH no,ma.,'
Ilh!p6Ka11 pem\; 8To. He rimp6Ra11, a yaKa11 peRa, Cyxoit .nJJa111. 8To Hţ
cyxoll, a M6Kpl,[ll 11J1a111. XoJ16,1u1,di qall •.8To 11e xoJIO/IHl,[ll, a ropâqllll q,dl.
CoJIHe'fHl,(11 /!OHL., 8TO ne c6J1Hequ,,1i1, a m\.cMypH!,[i! )IOHL, Teep11aH 80MJIR,,
:':ho .He -Teijpnan, a M.1il'rHaff 8CMJIR. 'MoJIOA6it can. 8To He MOJIOp;O:lt; .a CTll•
p,111 ea11, Beci!JI~ cJiyqall. 8To He Becem,lll, a ·l!eqâJibHl,[ll' c,nyqai!.
 ' ,;; .
,. ' . ' .
!ll;pam1,; ~• .;e;pl!lm.<1 a_ wa
tOJ'ffl';l ·pll. ... l>uro'h:et
' !ffl~!('...; _pl. -llil[_ ~aT•
11''1Hţ;; .l"t. -ii;\ ci"l!>erd -
. , , Jlă'la; pi. •IR wi!lli ,
's - ,....,..... ""111lt, - - ~ "' ;ioo,,;1 ,
' · ~"P•; ,p.l. -m ci,ş
._ajle, ;pi. aee·i'i l'•li.d-

·_ . ll[Y ~em: H:a ?!:iii <1e: 311ecib l(rop.im,mo. ~1:ifi:r;r~ __ _ _ . _

Olll:ă :ooiiiillll!D:1\!!'lr _I'pllliiiihl.
Ilana He ,c;:,iiii•l!l:p,ae-11' :I'ji111I:6hl:. OH ~'1!11';3.:(lT'
miri:rry 11 >e.11ymae,r 111,r;~w~y. li~, pOOM .e1l'M. ~S'e'ra R[ll~eHBT,Ie,
OHJll p:a<e<J'.f,r 111:11 m'!l<![meţ, ,H ue;e.t _o~ibm,.(Î),!I: ®-~~T. - M:â'!Gl ueoo'l'
il,!Oj:laimy,, Il:ăma ll1161lell' r.aaeirh1 l!I iltlffl['Il, '

caz111 aeuz&ti\' al ,su.bstimdvelltr

,Swli>srtiunti.ve!.e in razrut!. a-e:m:zativ.aa,t,ă, -că :a,ej;i11ne11, • 0

. e.xprimait':i'I ,diJ un ve:rb ~utiv tr-eoo a-s11~m- 1i:>r:

f.[ ~,p,I"' ,.,.,,.,y, -'
:&-dite:sc (e> (~.

Când ar.llită- tiil;lilp1\'lll saiÎ. ,$~r-

waiul ,de timp îi!il _•:e!IIDe se fa.ce
' :a.ciţiulruea, ' 'SUh'SiuMl.ti-
vehl se JllU!lil de a.li'/ll-
Ilill,1i1.<e11, l;ii, . ea,z11I1 'aeu-
.. :zăti:v:
 l>i>,1'0· J< 11~? ~· Y'ffflHI<a. l"e, cme vi!<ll1 tV/!di)'a..,elev,
. q'Ito, ·R' qwra10? - Rwi:ry. Ci, citesc'!' O ·carte•

.' ' ' ·. ·. . ' . ' . ,/ : "

· l. Sabsta.ntivete mas:euline ea.re de:nlffllilşe fil~•ieelie neiml'IJdlle,, •
ţfte·, s-wbstamivele. I\_en1rne şi substantivele femmÎ!Ete te:rl'm»ate.
in. eonsOllilffiăi me,a]'.ej Jiăstrea.z:ă h a.ellzati'V' fom111 J!IIEJ;lilffl]ll#ivtllmi : ·
Molii' ao,. (m,«se.
•
n<>m,.ţf)',oJ;\;T
_·
ma. yrm,y-. lil BBilRY ..a Y,F'~ oill,a,.,
. , ,I :' ' ~:' , ' ·;_,, :,.·,-
~*· ~-»,. 'i
f" " ' ' ' ' . _,:.:::_\

a.sa mea; e. la c<Y1ţ1;tl. (shă,zil)'.. Er". v;illll l!re <<iii\ .; ~ . . .··

Mtjf!" (tteutmr .tiorru.J mrryMe,. 1Ji iramy,, ,.,.,;,,,,,.. ~ " " - ~ . )
Mru:ea e l!'ll>astră., E'-" vii,~, mai,ea;
JloU/,~a„ ftem. m,m.), âe"'ibr. J'll eii,my ,.,.../Jiiii'o,; I ~ ae""•· •
Calul fugea E\t\ văl<! ""' .e<D.
2 .. Sl!fbsta.l'!ti:veTe masC\l!lbe, cru-e dieimllile$'~ m1111t~ 11.lil l\lFIDli-
toa,reie de:sme;i!lţe : · .. · • . . ·
a} cele telimina,.te la. n0mma.tiw •~ cotlisaaDlă, mi:răi, primem
desinenţa,. -a ·
3'70T _c,wg!Je...1f1i (nom.): X(}!)OlllO <rRrie:T
!H••PsY""'"'· citeŞ:te- ăih:e· ruse;te·.
A:c·est studeiit
h} .ee'fe te-rmmate , fa nammativ fu eonsQană, ~011'6
.ii p,rimeire d'esmel!l,~ -1t ·
Jrq_Ume.ali (n.O·Jll,)i ni.i:cweT' n-H.CL-M.0. J![ &H>KY Y'<ume'AR. (aeu.:.f
IJ'l.văţăto,:rut s-erie o s·~:rls:o:a:re„ Eu. tl vild p.e k>văţăto.-. '
.Bax·U.JldliU. (.na,m;.} ,JtH1'l':.i.eT~ ff BfflRJ J!lmiw-,,. (B<lllO!.}
Vasile ettep;e. En l'I ..rll.d\ I"' V -..
3,. ~ub.sta.mi'veXe, feminine Ş;i lffil,S!lll!li:ne/ .cur desînenţai,
la Jiommti;tiv p'rimesc. fa, a.cuzativ c'!h iM !llll'el ew il:esm!iteBţÎI,
primesc .'.'10'.
My;orettrfsd:._ (~as·c~. mnn.J noit'll;~
Uni hărbat clată.
.H·nam(Y -~1'"/li (ma•"·· acuz.}· R ""''""f;,"!l'···\'i'em; ·a-,,.,.,J
Elt'-:_văil uq:i b:3,]?Dat _şic ~ ·fEHn.eie.. · '

~oJt_8!,A&ti-,,f~a:S:~~ n~~-·'l'· i.t 9m,,ţt':--~ memm.

_a:~()·._
Acesta/ e:uJ!chiut. IDE~,_,iia'E.'aeea:st~ e:_~tîiŞ~'iiţei:
Jl Bâ"'J!' a,,,a..,. (~c-., aiiuw:) ,. mem,,,. (!•~· ae<rw.Ji
·Eu vădi .pe,. u:ru,hi\rif
. '
{meu~, ;il' pe, »iămşa,
'
{m:eaj..
. ·i•.
 .
Verbul
I Exelllllle _
I Tra.d~&

.· .

6.<a2ouapUmb BJ1aro11ap10 mo•dpuUJa ••• Mulţumesc tovarăşului .•.

(a ~ulţuml)
, ".."n.os8pa6.111irrn, .fi noa11paemho 6 pama c Feiiclt pe fratele (meu) cu.
(a felicita) oKoaq/wae.. yaeeepce- prll~jul ah solvirii uni-
Ttha. • vers!tăţii. ·
6CiiOMUHd,n& 'lâCTO ecnoMHH8IO âTy lmi amintesc adesea acest
(a-şi aduce r,apmuny. tablou.
aminteţ .
.

Conjugarea verbelor
INDIOATIV PREZENT

.
lofinltiv' I
aecr_li Ca duce, a ~duce) I
noe lin (~ duee, a aduee) ( ·
"
GpaTL (allll'l . .

" aecy " HOIIlY " oepy

TLI Hecew& TLI H0CHWL m 6epemb
Prez.ent OH, O,Hâ HeceT OH, OHâ H6CHT ~H. Ollă 6epeT
MLI -HeceM MLI H6CHM M'" 6epeM

.
I BLI uecere
ouli uecyT .
BLi HOCHT8
ouli uocHT
.
BH oepeTe
OHH oepyT

EXERCIŢII

I. Rtlspundeţi la urmtltoarele întrebtlri:

· 'ITo J1106eT MăMa? 'I To 11eJiaeT mina? 'I To ou CJiymaeT? 'lTo " uecy?
11To ·ueceT Mă)'l:a? 'ITO uec~T·nănar
II. [!uneţi _substantiv~le din paranteze la cazul (lCuzaUv:
' .. MâJib'IIIR 'IHT8.0T (RHKra). Hâ)IH nHIIleT (nHCbMO)." f,11,1 J1106UM (M)'Sb!Ka).
~eTH IlOIOT (neCHH) . .fi 6epy (cTaHâH), Ou IlbOT (eoJ).a), }'qliT8Jlh ·cnpămeeaeT
(yp6H), _M1,1 CTpOHM (JJ.OM), ~8B0'1Ra HOCHT (Tycj>llH).
III~ Scoateţi din textul lecţiei „Ha 11aqe" substantivele la
· cazul acuzativ.
 CJIOBAPil

uLlrJifl'):~eTi., IIWrmm:y, BLl.rm1)J;mnL IIUl'I; pi. -Ii minge

Il a arăta, a avea tnfăţiş·area
;ţOpO,r-a; pl. •H drU.m, .cale
11oc,;ă;. pi. )16CKH tablă „
ea)J,HTL, 6a~y, eaµ;umb II a' merge
(cu µn vehicul)
tixa'i'L,: e~y, .e"p;em·L I a merge (cu -
un vehicul) . . . ,
H/ITB, 11/IY, H)l~mL .I a merge (pe jos)
KpăcKa; pl. •H culoare -
:ieT11HK; _pl. , .. H piloţ, aviator
Măc'l'ep; pl. M8CTepă' maisti'\f
Mea cretă
l'I0,10T6K; pi:_ MOJIOTRII Ciocan
_ MblTL, Mtho, M6emL I a -spăla
nep6; pi. nepLa, peniţă .
noToa:OK; ·p1.· iIQ.TUJI~>i:. tay~n-
nop~3BTJ>, •ea<y, •e"'efJ!cl'a ţăla
peaHHKBl pi. -H gul)lă. . . .. ·• •.
I
pHCOBBTL, p11cy10; .IJÎtcyelnL . ,i'. d~- '
sena, a pictf,l
CTBpBKl pi. •.H bătrlit
CTJlpaTL, CTJlpaIO, . CTllpSCIIIL J a '
ştergţ
ypoK; pi. '" lecţie f
XO/IBT~, XOa<y, ·x6)1.HmL 11 a
(pe jos)
xoTeTL, xo11Y; x011eJiiL' a vrea·
11epu:â;ia numai pl. cerneală

EXPRESII·
RHBiiTL rQJion6ii a da din Cap._
de aprobire)

HA YPORE
811ec1, n6ean mm'rna.
·m\pe1,1fi- RJiacc.
 . ]lim!ll8Ti ,Ha /IOC~e: llitfa,11f.1:. YijeJHIKB, TOllt!! IlHIIIYT, IleTJI mime,T
Kltp(UI)'.latuOM. Cama mnneT nep6M., A Ha)IJI pu:cye-r.. 0Ha pH-
ejeT 1<packaMH. Cepema Tome. p111eyeT. OH pneyeT mr6xo ;e
'llTHpăeT peHHHKoit, BQT fletn .neJEaeT aiJaţ pyit6lt. Y quTeJihHHlja
k11Bâ~T· î'O.JlOB6.i1; ,
~ 'ho Tht xoqem&, IleTH !
..L H xoqy llHCllTh qepmÎJlaMH.

GRA.llATicA

.Catul instrumental al substantivelor

Ca.zuI instrumental 1a. S'.llbstantive 9fll,tă.:
.1. insţrnmentul eu ajutornl cărnia, se fac.e a.cţiunea
JI~y py•uwlt. scriu cu tocul.
PneyIO KpaCKa><H. ' Desenez. (pictez:) cu culori- (cu acuarelţ};
pe~y. XJie0 x:omOM. Tai pline C~ cuţit~. _ "
2 •. timpul In care ffe face acţimea, .
"HfTâTh· H0-1.'J.Î>MH a _citi (de- obicei). noaptea
fx.aTh ;ctH€M . a , e·~ători (a merge) ziua
3. loculprin care se faee o deplasare, fi mişca;re
a m~rg,e prin' P:ădure
,4;· subirectru log,ic ~. construcţii impersonale _sim.
··ynp--am.a~HHe-Ha:tniea110 yqeffi'lin6M. Exerciţiul este scris de. căîte elev.
C'THXOT'HOpe'HHe lfHTâe:TeH y·tJeHHH6M~ Poe~ia. este Citită de către e'lev.·
. . ,. ·,.·-.. .. - - .- . - .• . ., . ~ . ·- . l - "- :_,, ___ :- - , ,
5. mij}oeul de transport cu care se sii,virşei}t!'. ,,a.Qţjţµtţa.,
~X8:'J!h H6e3:P;OM, TpaMBâ.eM · a călători,
-tjx· tr"1Wly cu .tr9-:rn!aiul
· .. :Instrm,nentah:il răspunde la
întrebările 11:e""'; (pri;; cinef
· de (eitl'e} ei-ne? etc.} şei '<M1 (cu ce? prin cef} :· · • · <,..
Rell Han}):~w~ ynpaitKH€HH.t?? De. cirte_ e -s'cris· ex.~rcitf~_l_ ?. ·
, YnpâmuilnHe nanll'.caa.o y'l.eHHR6.M,- Exercifiitf .e s'ci:is d~ ,eley•.
~e:U.: :ni ·~~mem& ?' . 1. ' • Cu ·ce scr~ii?
· H mtmy 1tapaa11aw6M. Scriu· 'cu creiontŢl.
 exemplu.:
Rapauuam (noin.)
.
TOBapHU\ (nom:.)
'

'4':· Substantivelefeminine şi Dla,sculine terinitl:!,te

-.ii formează illStrumentallil ·dnpă cum nr~ează : .· · ·
. ,a) cele cn nominativul în~ primesc desin~nţa ·"'4P
NolD.in-ativ ,\ Imtrumentat

_llO)lă (fem.) apă• B<iq,Ott ' cu apă

•. :"Y!",qliua (mase;) părbat MYJK'l!HH<>li
. .
b) cele cu nominativul în -a. prîme;sc
Nominativ

·TeTH (fein. )' mătuşă

JlliWI ·(inasţ.) unchi
- desinenţa
 CJJYlKBTL ,ha K6MHaTa cnyamT 6u- Camera_ aceas,ta s.erveşte
(a servi) 6.auom6noii.. drept bibliotecă.
oomlTL BomlTL, my6ep"1}Ă,;aoM, A ~i bolnav de tuberculoză ..
•(a' fi bolnav)
BJl~OTL OH BJia)leeT Jl8b'1<0M. Stăplneşte (bine) .limba.
(a poseda, a stil-
pini)
n611LB.onaTLea OH ·n6JlbByeTcH f!,Bmopu- Are aut9ritate.
(a avea; a folosi) memoM,
PfKOBO)IBTL Omi xopom6 pyKononM Ei conduc bine tntreprtn·-
(a conduce,- a npe8npu~eM. . derea.
admfnistra)
ynpaBll&TL Oa icopom6 ynpanJiâeT Conduce bine maşina.
(a conduce) Ma'lUUHoU.

Verbele uamu, xo&umb, t!xamb, t!a8umb

Verbele uamu, xoaumb, t!xamb, t!a8umb (v ..şipag. 289-il))),

deşi se trâduc în romîneşte la fel, S!l deosebesc intre ele şi lhl,.
~ceea nu •pot fi folosite .µnul în locul celuilalt. ·
·. Hamu înseamnă „a merge" (pe jos) şi arată o acţiune nerepetată,
îndreptată numai într-o anumită direcţie, în timp ce verbul
xo8umb, deşi înseamnă tot „a merge" (.pe jos), exprimă o
acţiune care se repetă, îndreptată în direcţii diferite.
·Examb înseamnă ;,a merge" (cu un vehicul) şi arată ca şi·
u8inu o acţiune nerepetată, îndreptată num_ai într-.o anumită
direcţie. Perechea· corespunzătoare, a lui xoaumi,, din punctul
de vedere al înţelesului, este t!a8umb.
Prin urmare : '
H xomy B 6n(iJJnoreKy. Eu merg la bibliotecă (pe jOs, tn fiecare zi
sau cte ·multe ori).
OH eannT B r6po11. El mer..ge ln ·ora.ş (cu un v·ehicul, în fie~
care zi, sau fo'-arte des).
H HilY n 6n611nore1<y. Eu merg la ,bibliotecă (pe jos, .însă o sin~
gllră dată, 8cum).
El hterge 1a· '(ln) oraş-·(cu un vehicul,
însă o singură dată, acum).
 Rits~undeţt ..••
,, I '. ' • ., •· • , ·_, , . , ,' ., •_ • ', •: •• , -J <;),'
'l:rif a)teCb;', RaRoli :\.TO m1aC<1? 'IeM. IIHilleT· yqHTeJJ~Hlll18 H~.11ocm\l',
'[Ţi) . itei'ra(OT y11~n111ui? .. · ""M ·. mirneT .mTH? · .'I~M . IIHllHiT C(lwi\? ·'{~iot ·?
pucyeT Ha11llf lfeM c•11pM• Cepema? 'Iţo 1105/aeT Ile•it? ,'I To, x,)qeTTle•11? \ '<:

din
.Ii ·F~rmulaţi, de.întrebăr,i
propo,zîţi,ile
în. regătură cu cuv.i1,telb wubli~itite •·
inai j(ls : · ··
meŢ·
.. C. ..
• Y/IOH.T
· 16yM"~·ry Ho~OM."4. ,a. p a... "'aa.wo
. P". cyeT· ".Il~TIÎ; ...:..2..P'J!!'OU'.;,
MâureT 9H ."". rne•. "'".·.;.. ~"'' 3 ...',-i._";
l, ·, ... '
"". "".·: ,.pe.
, ' :
• '

III. .Puneţi su/>stâhti'Qell! .din paranterte fa 'cazul instr,utn~htdl

şi t:ipoi traduceţi terptul în limba romînă :
1
· ·. 0 ,. . . • •

. m,,rn11 ynpaBJJIItl; (eaMOJieŢ). Xy11<'»K~Hl( pl(cye-t/(1mcT1>), JJ;op<)p~ ..

Kn'i!T (nec): Moli OTC[I pa66,aeT (MaCTep):• H6rnita nrpaeT (•Ol'!). 0)OlLlrJifi)IHT.
(cTllplÎK). HâTR 8/16T (1160~11). . • .. ' . . .
: JV. R_~spundeţi la întrebările de ,m,ai jos folosind.
tivele din paranteze : • · •, ,;• · .
/, · ~eM n~meir MAm,qnR? (KapaH11am). ReM pa.66Tae.T Ham 'IIPYr? (epa!i),·
'· 'leM Tl,I_ M6ems PYKH? (MLIJIO), 'leM Ml,I 0/UiM cyn? (JJ6an;a):. ··.; · i . '.
. 'le_M pHcyeT yqeHJiR_? {KpăCKH): 'leM CTl\pâeT. Ce.pema?>(peaHHKay. .
 CJIOBAPL

IIOlll!Pl pi. •LI docher nepe11aoliTL, nepe11a10, nepe11a@mL · i

AO'IL; pi .. 11o•epa fiică a ţransmite . . · ,
11:JMaTL, •al!>, -aellll, I a glndi em.iini,~L, Clll,Ully, ClILiJI\BlllL II a auzi
ncnop'ie1111r.dt, -aa, -oe; pi. •Ide stricat Telie,j,6u; pi. .•Id telefon
olll!e; pi. oecr.t ovăz · . menTăTi,, men.'ly, m6n•emL I a· şopti

Bepa III0Il'I0T Ba.He

r , :• - "
,,napoeoa .
Ba.Ha 11IenqeT RoJie: ,,eoa":
R6JIH nepe11aeT Hă11e : .
,,o6ifc'".
Hâ~H nepe.r,;a0-T Mâme: ,,e~~
Ce.Mb".
· Mă11Ia nepe11aeT BăJie:
,,OceH,b".
BăJIH ron,ojnrT · B6pe: ,,H
nJI6xo c$wy, HO 11:fMaro : Mama
r.onopH'J'. c,1ono „cl<teHo".

GRAMATicA

Cazul dativ · al substantivelor

Dativul este.cazul car~ arată
cui i se adresează acţhmea. El
răspunde Ia întrebările . ' °.MIJI 'I
(cui!), cînd este ·vorba .· de
fiinţe, . <teMy f (cui 7) oind este
vorba de lucruri.
 NomJnattv
yqemţK

ORH6

2. Substal,itivele. masculine cu
moale sau -a, precum şi cele neutre in
desinenţa -ro :
Nomlna.ţtv ~tl'(
M8,IB8/IL' M8)1D8/IIO
BacuJiull Bacli'JIJDII
npoJieTâpull npo.l'IeTap11,o •
Mope MOp,o '

3. Substantivele feminine şi masculine cu

fu -.11 au ·la dativ desinenţa -e :
•1' sau
N,omlna.tiv Dativ
meHII.IHHa (lem,) - melllllH8
Mymquaa (mase.) IMy>l<'liH8
TOTlf (lom.) TeTe
/IRll,II (mase.) 11ap;e
.4.. Substantivele feminine cu
moale au 1a dativ desinenţa
Nominativ
 OH MemăeT ..llfuute pa•, El îl tmpiedică pe ~fişa s·ă
60Ta'.Th~ lucreze.. . ·
Pe'ffoHHa !100 6XOAHMO ITO· Copilul trei.mie··· neapărat
~a.3âTh epatt,J .. ·· /, ~rătat uhui 'IJledic.
Jiex*pC,TBO IlOMorâeT pe• Medican~entu_l '.ii :_ajută -co-
6mny. p_il,ului. -
·YAeJHiTh -BH'.HMt'uui:e noa· A aCorpa -~ten.ţie
y%HIIRQB. tiri~ eleyil,or.

cuvintele: MoJICHO,
1td80, W!ÎJICH/J

J;!a.tivul se foloseşte şi c-q. urnili,toarele cuvinte :

se p<)~ţe,
1
• - ndaQ trebllie
)te.abB".ci _ nu. s~ 'p(}ate n'{J~Ho trebuie
nopa e. timp11l

)Z eao"~e iuiaQ ·Ci:iati.. ,· Fetiţa trebuie să doarmă.

Owny nop<fy;w.1111T-b.B ll!ROJIY . . .
Jflait~•ul'1J ne,i6aJI Rrp/l'rb DO IIB·Ope.
li etruf .Mt/:>Hnto HrpăT.& BO I\BOPO.
iiane >tl}'i»cuo HI\Tii 11a pa66Ty.•
E timpul să plece· co pliul .la ş~oală.
13:ăteţelul ~u are· ":oie să-~e j?ace :ln ţuÎte;',
Petea poate să s~ jQa·ce rn ·curte.
Tata. trebuie· s~ meargă, la_ ser~iciu.
' ' '

. în a.ceste const~cţii subfo~t:ul logig stă în c:izul dativ. în

romîneşte construcţiile ,de a.cest ţip .se traduc cu nominativu.l
nrmat de verb ·:
enaTb.

'I. Tra,duceţi în liinba romînă : ,

1. fi p;alO MOJI rrperro11am\TeJIIOi 2. ,.Tbl oqeHb, xoporno l'OBpPllillb ÎIO"
' pyCCHH'.'; - rOBOpHT nperro11aB8.TOJlb yqeHHHy. 3. ,,Xopom6", - rOBop«T
oH CTYI\OHTy: 4. H11Ha MămeT Hă.Te rtJiaTK6M. 5.• ~euoqKa .Aa•T 1<om1<e ·
MfÎCO.. . ' .
 ..... --:, ., '·" '. ··_:;''\.:<.' ,, ",'." -_,' ._:,_.~?\·f/·_i__' .,
,· : .
: . II; PutJ,eţi şubsţantivele din paranteze la; :~az~lllatfv ţi: apt1ţ
·trall1toeţî propoziţiile de mai jos: . . ' .· ··· • ·. · , · , ; ;
, MaTL 'IKTâeT (ClalH) CKâaRy. V'l0HHII OTB0'18.0T (Y'lHT0Jth). ~eBO'lRa 11a.i~ ', l
11,ico. (1<ow11a). BHy'IKa noKynăeT no11âpo11 (6a6ynma). Bpa.· 11aeT (cecTpâ)
RHHlltKH. Bpa'l' 11aeT '18HâpcT110 (>JâJIL'IIIK). fi 11a10 1!HHry (cTy)leHT):· OG··
JtaRa MewâtoT (CaMOJteT).

IIJ, ,Trtiduceţi în lim~a .ru84 i

. 1. Băiatul.li dă unchiului (său) o carte, 2. li dai ţarne pisicii nt,:,,Nu e bino'',!i ·
spun eu lui Petea•. 4. Dau o gumă unul·elev. 5. Elevii.' merg,cutreJJul. &. (Ell)
mer~ l'e jos •.7. Văd cartea pe niasă. . ·
 CJIOBAPL,

GYJ!ira, -u; pl.-u htrtle nplia/lHOBSTL, npia/!HYIO, up_aa11-

rocţL;,- •a:; .pi. •R mitsafir, oaspete uyemi. I a sărbători ..
11e111, poai;16uua ., ziua na,;teril npuxo11JiTL, npuxoacy,_ npuxo11itmL
R&,ăŢL, .•alO, •IÎ8WL I a legăria, a li a, veni, a sosi
•.. ·mişca , ce.rO~~a ad_v, as_tă~i
KOpo~lla, ,H;pl. ~• cut("e CK{lU:DlUL, .-H; pi. -u ._vioa:•ră
11:yirna; •&1 ; pi•. CLJ păpuşă 'CMLrnJ1, -a; Pl.i._ -w sens
11y~oK, 11ycKăJ pi. KycKJ\ bucată CTHX, .;.-ă; pl. •IÎ:· vers
JIUC.TOK; .JIUCT11â; pi. HUCTKH. foaie (de cn8n'a, •,Lli pi; _.;.Id sc·eilă
hlrtle), filă · · CLIH, •&j /J[. ·eblHOB~.ff fiu
mfouR,.. -u; pi. ~u · ctntec T&H(leBIITL, TSDllylO;' TBD!lyemL I a
no11apo1<, no11ap1<a; pi. no11ipKa 'dansa ·· .,
cadou, dar ~i:ţTa, -a; pi; ~" mătuşă, tanU
·: JIOJ('HuMăTb; _--:-i10, •ie1DL. -1 a ridica . yroilliTL, •RIO, •&8WL I a trâta, a
· H0)lpyra, -u; pi. •H prietenă ' s~rvi -
noaynîiTi., -{110, ·•âemL I a cumpăra mox~Hiµ;, •& •ciocolată:
 Cer6AHJI Mol!: A0Hh pom'AllHHJI. Ilpux6AJIT rocrH. BoT
IlOApyra JIHlla, cecTpa Jbiahl U. Chil{, TiiTH. MămH. BOT Y'IUT0Jll,o
HHUa 6paTa H AO'lh yqUT0JlhHHUhl, BoT MOU TO,BăpHIIIH' H TO-'
BăpHIIIH 6păra. rocTI:[ HEiCYT IlOAăp:irn. Jinaa H0C0T KOp6611y
IIIOKOJiăAa,.· ChIH TiiTH MăwH uece.T AB0 KHUr~. T0Băpmu11 6păra
aecyr KYKJiy. RjKJia 6'10Hh Kpacil:eaJI, Ouă Ra'lăeT rOJIOB6il:, 1:1 ..
nOAllHMăeT pyKy. IloAăpoK Mi\Jt&'IHKOB o'leH& HHTe.pecmiil:. Bee ; .
no.i.ăpKH xopomHe. R yroiµăro 'lăeM Jiuay, cecTpf,;Jiua:i.r, y~n- ;
T0.izhHHUY H CL!Ha T0TH!Mă1111i:.. M1,1 noii~ Illl'Clliri 'eT~~~ye. •''/;,
HrpăeM. Mw npăaAayeM !dO~ A0Hh pomMH,11. ' '· ·· · · '·

GRAMATicA

C11.iul genitiv al substantivelor .

Genitivul apartenenţei:.

1<apaH11am yqeHni<ă . creionul elevului

l!OM 6pilTa, , , CB!i~ fratelui
pyq1<a yq11Tena tocul lnvăţătorului
Geper pei<u malul riului

2, 0e1+itivul determinativ:
jl;OM peotiHRa . casa copilului
l!OM OTljLIXa casă. de odihnă

3. Geniti,p;t partitiv:
kyc61<, MIÎCa .
cTa"'IH MOJIOKă

;ţ, Genitivul-obiect tn construcţiile 11u negaţie': ·

 Genitiv·
M'e/jne)li, Me)JBel\.:..
BMH:trnl! --- Ba_crHJ111~
.. / . . J:;"ope, · .·· .. M6p1I
3,'. 8111:Jstantiv~le feminine şi
nominativ: Jac genitivul în -1'! ,:
·. Nomina.tiv GeD:ltiV
(fem). npenop;~BâT.eJna~q1i1
MY*tiftHbr • ~
 Te.'le<JlOH A'JRTopa rrnaT61,;: ,;.i;6no~mM
~pqb rrperro~aBăT€Rff · OT~~ MâJihqHJr9.
cecTpâ. yqe1-nrnă JJIHUbl, r6po11a
CJI6ao IIHOHepa cecrpă ,Jhiahl
6pa T l!săua · · CMblCJI, CJI6Da
llB.CT tte5a MOT()~ffHJI 6păTa
HapaHJJ;ăm CTY p;fHTa {urna H6MHa Tbl

Traduceţi în limba rusă :

'exerciţiile elevului ' 1~1ţelesul cuVtntutui
culoarea cărţii nUwde băiat ului
fratele lUi Ivan harta. ţării.
sora luî Ion fiica Ninei . .
prietenul lui" Volodea nµIlle1e · vaporului
tat'ăt lui Ni'colaie 'Jereaslra casei

V. Scoateţ.i pe caiet sµbstantivele din. exereiţiul Uffltdtbr

şi arătaţi la ce caz sînt : ·
L Moli 6paT urpăe:,ua m,p,'1me. 2. Mo,ino11pyra xopom6non Hapo)IHhle
'!0CBH, 3. H q11TâIO CTHxli ITymHlrna. li. YqeHliK pacye·r 1<apaH)lam6M. 5. CTy•
)IOHT .miUieT IIHCLM6 6pâTy. 6. MaTn flOt<ynâeT ChlliY no1_1ăp1m. 7. H 11:aio
Mâfb'ttHHY R6no1rn.• :8. YqHTeJib aagaeT ylfeem-tY eonp6c: ·9. CTJ)'!lir:Te~H
CTp6RT UIR6JJy. 10. Ha CTOJle CTOJ<T. CliHf!JI .Bâaa. 11. H ynpaBJIHIO aB-
T00M06HJieM.

VI. Puneţi substantivele din paranteze la cazul cerut · de

cimtext: ·
Ha CTOJie ne>R«T RHHra (cecTpă). H' 6epy JIHCTOK ( 6y1>1:i.ra).
TaM CTOliT ),;HBO.H (6paT). Mbl IlOKrrraeM JJHTp (MOJJOK6).
8TO. K6MHaTa (CTY/IOHT), • BOT KOp06Ha (WOROJiă)I). .
8TO CO>ILH '(TOBapm.11 HBaHOB). 3)18CL RIIJ)OrpăMM (MăCJIO/.
,ho 6orrsw6ll Kyc6K (MJ\co).
 llom.unmeT116, •& majoritate
ali111~po11 adv. seara · ,
BOBAYX, ~a aer
)l;ISTmr.Blt call; gră!l,lnlţă de copil
)l;Bpe&QBB; •o; pi,· •B. direcţie, c<mdu-
cere
DOIIIQr&TI>, •BIO; •&efflJ, .I a ajuta
DOIIIOIIIBJID&, •Yl pi. •Y ajJJtoare
. DpBBOBMTJ., ÎipBBoa:y, npDB00Bi111,
II a ·aduce (cu un vehicul)
palloţa, -w; pi.' •Id mun~ă. lucru
paOOTD_.DB,, ,., ; P(; .,lil mu11cltoare ·.
TllK6THJILR8,!1 j(l~6p&R!l.,f~ijrică .4e
, textile _ -·· ~. ·, ·,_· :. ,.:,-. ·.1 - '.·.· .: ' ->,:·,
Tamilm,dt, -~, -oe;• p/, , -we··greii;
'._ist_ovitor · . :\;;':·.\ . .:' /- . . >_,.-:;·: ... _·:<,_-_ . :,\
'yTJIOIII adu. dimfae9ţa:•• ,,,'. , •• <).;
yaooa...., yaomt, ,)'110~1!'!'1, · ~l a duh 1
(cu un ve~icul) ·
. XQl!âllsa, ,B.;,p/. ,D gospo~ină

BoT 'N!RCTHJILHaf! l[>ă6pirna. TyT

pa6i1TalOT meH~H~LI. EcTL o MYlR'IMHLI,
uo .B 6oJILWHHCTB0, meu~HHLI, Pa.66Ta
aro3c1, ue T11meJialI. Ho me~11ua ho
o pa.66m11ua; _JI, xoaml:Ra, H MaTL, H
)IHJ>0RUHII l[>a6pHRH IiOMOraeT lR0H~H-
, Halii, Ha l[>âopuRe 80Tb ,)10TCR:Qit ca11,·
Mamliaa npun6!iHT 11eTett yTpo111. MâTepu
pa66Ta,<>T, a
)leTH HrpaRIT, _ryJIJilOT Ha
 -~~~MATil:A .

.. Dee~inarea substantivelor .
.tn li11ilia. · ru$il, existl'I., după cum ath vil.zut, şa.se
1:, nomina.tiv, ·
2, genitiv
3. datiy'
4. a.cu/Ila.tiv ·
5. instrumental
6; prepo:dţional . . . . . ·"
. . .. Faţă .(ţe .limba romînă, limba. rusă. a.re două ca.zuriin plus : ·
, instrumentalul .. şţ prepoziţionalul, Funcţia voca.tivQ}ui este pre-
,;,lua.tă, în limb,a rusă, de nominativ. · . . • . ·
· '·' · Oa.zilrile, răspund la,,. următoarele întrebări :
' ' '
.,' ,·
;
'
.'
\ ~ . '
' . '

oazut -, -,,ent~ ·verso~ne.-.fH~te , Pentru lu,crurl

N; RTO? ·(cine1) 'iTo? (ce?) ·
-~orP? · (?I, a, ai, ·ale cui?) t1'er6? . ' (al, ~,-,- ai,-·&le cuf!)
.· KOMy? (cu{?) . ~eMy? · (cUiţ)
Kor6? (pe cine?) 'ITO? · (ce?)·
(prin'cine? de către cine?) qe'M? (prin ce? cu ce?)
(despre ~ine ?) (o) .qeM? (despre ce?)

Tipuri <kdecli~are
1n funcţie de desinenţele pe · ca.re le, primesc la. diferite
cazuri în cursul declinării, sul>sta.ntivele din l.imba .rusă se
inca.dtea.ză fu trei tip1'ri de dec.lina.re. , . .... '
': . Declinarea I, ca.re cuprind/l substantivele de genul feminin
.(şl citeva. substantivll de genul masculin) termina.te în -a, -s,
.de exeiµplu :
/ ;' ', _·.
CTY/leHTKa (fem.)
pa66THHI1a . (le,m.)
(tem.)
• (mase,)
(mase.)
 ·cTy,1/iHT (m_asc.)
CTOJI ' (mase.)
Me,1ne)\1>, (mase,)
re·1iutt ·
01;{.t16'
11\0pe

Declinqrea dură şi '

m:oale·,(cu

Slnirolar

N. p1:.6a (peşte) ,..,;;,,Uju1<a (femele) 1<Huea (carte) nit:i><a (băţ)

,'p. pbi6M. JICenUfUl;l,M ' ' ~1-u.leu nd.iikµ '
D. pM6e, :JiceHUfUH.e .J'i:1-Hlee ndA1.e
. A. p&i6y ~en:liţUHY K1t/tey nâ11,,;y
I. pbi6oU (·'010) :»eenUfUH_oU (-oro).. ,muaoa (-010) mf11,,wi1, ro10)
P, (o) pw6e (o) ""'e1<U.tU1<e (o) 1<1<!lee (o) nr;iAKe

N. ep'gma. (pară) 101-totf,ta ( tinăr) nmltlfa (păsăre) l):iu1t4 (stradă)

JOnoiuu ,:tmlllfl>i !/AUtfb!.

G. zpu.uiu
·o. zpl)me . JVnoiue n·mUlfe !/AUl{e
A. -epymy J<!HO:UfY -n.ml{tţy !/J!ltlfY
I. 'ep(Jmeii (--e,o) IOHomeU (-e,o) r:i_,r~Uq.6,ii (-ero) Y1"tfell(-m)
P-; (o) zpOme (o), limoU.te (o) nlnul/e (06) ,u!ii!lfe
I
N• ·a6,.,.
(parte) cmdJ> (clrd) ·(ipMUll.
G, J6iU -, dnâu cipMUU_
·D. 86M cmde âpMUU
A. 86J'1o ·cmâ.10 apAf:u:19
cmde,u {-ero) âp...ueu(-mJ
(o) cmâe (06) dp.#UU

I
 py1<â (mină) noeă' (picior)
PY"" nOeU 06lţ:bl
cmpane pyhe noee o•lf•
cmpan6 PY"Y 1uJey· OBlfY
cmpan6u (-6,o) py,:6/, (-6,o) HOeoii (cOIO) OBlf6ii (-010)
(o) cmpane (o) PY"' (o) 1<oee (06) OBlfe

ayu,d (suflet)
aymu
.a,..,,.,, · (j,ămlnt) c,..,;,.,. (familie)
ae..w-..iU CeMbU
·ayu,e aeM..ie ce.m~e
iiy;,,y . 88M.ti10 ce~blO
flyut6ii (.-6,o) aeM.Jliiii (-ii10) C8.Mbi!U ('i!JO)
(o) flywe (o) ae.ud (o) COMbe . '
Observajll
. .·~) In .~far~ d·e· substaittiv'e)e_ fţminine de _·declinarea I; ·mai exlstă şi. cti~va·
s'~bsta~tive de genul tnasculin care, se termin_ă în -a (-.ii).: ooeed&a (voieVod),
li>>toma (Hnăr), CJtyea (slugă), flt!aywKa (bunic), i/,W,. (unchi) etc;
bl-La -declirţarea 'I se_· distinge; tetp.a:.dură şi. tema mo.ale. S'ubs_tantJVele cti
te·~a_. î~ CQJ!,S_oană d·ură au la nominativ singular d_esinenţa -a,, iar la' genitiv• -.w:
~eHU-fUH.a- :,,cem.q.unw·, ,lÎAUlfa....- U.riUlf-bi. (Subs,tantivele cu t_ema tn e, ~, .x
au genitivul 1n •U (noea - 1<oeu, pyioa - pynu, M(/x.a ~ M(/xu;) Substantivele
cu tema ·1~ consoană. _moale au la nominativ ,desinenţa, -_.ii, •ua, ·•b.ii, tar ·Ja, genitiv
-.u; ae..waJt - aeM.tiU, âpM,u.ri -,.. âpMuu, ceMbJi - ceMbU). . _
c) SlÎbstantJ~ele cu tema ln- OH:, tt;. iu, U:f _au ·Ja-in~trumental .două de-
,:r9,!nenţe, :tn·.-funcţie. d~ accent:· ctnd accentul este pe· temă au desinţnţa >e.U; iar
·ctnd accentul este pe de~inenţă -oii: 8yui4 ~ flymou, ep{/ma - ep{/u,eii, osqa-
081,fOU,' Y"'Ulfa =.1/JIUf/<//i, p<ilf./a - P<i1t1eu, my~a ~ m!/WJ/i e.tc.
d) Prin urmare, desinenţele cazurilor decliliăl"ii ~ Ia singular slnt :
DecUnarea duri. Declinarea lllo&le
N. ,a
_.,
_,,
G. -u
o. -e -e
A: -y -,o
I. -oii, (-o,o), -eii(-e,o) -eii <-•10), -eu (•e,o)
.. P. -e -e

Declinarea I
Plura.l
pw6ot :,,cenwuuw nuUeu
pbi6 :>#Cel<UfUli 1CHU6
""""u
nd.11ox
M#xu
M1JX
p,;,5,,... . OIC<1<!4U>ta.M Kl<UZaM nd.1i1'aM M,txa.1<
,pw6. o,cenUfU/< A:HrleU ndmii:u MYX
pw6a"'u 01Ce1<~1'aMU A:HâeaMU nâAJtaMU .M#XaMU
(o)pMax (o) OICe1'UfUHaX (of 1<1<uaax , (o) w,t.,.nax (o) Mgxax
 10nomefJ.
10HoutaM
epl}iuu- HJ!io'(Ueii nmulf
epymaMU IOnOmaMu .inmUlfaMu
P. (o)epyiuax -. (o)>imowax (o)nmu11ax
N. 80.AU cmdu
--
apMuu
G. fJOA,efi email dpMuil.
D. 8oMM cTndAM lip ..........
A. 8dAu Cm.du ·dpMUU
I. f)d.ARMU cmdRMu ap/4UJ<MU
P. _(o)&o=x {o)cmclJ<x (o6)apMUJ<X
N. cmpdHW py1<u Kdeu
G. cmpmt PY" H08·

D. cmpaltaM py1<d,M H02d.M.

A, cmpdttw pl}1<U nOsu

J. cmpdua.Mu' py1<aMU H08dMU

Pc (o)cmpanax (o)py1<dx (o),.oeax

N. 8yiuu ae.uJtU .Ce.M•U
G. aym aeMe,,ib ceMei:i
D. 8!)w9.11 aeM.iiAM ceMbRM
ţ,.. 8giuu. ,ae..w..1iu cCMbU
I .. iJJ)maM« aCM..mMu eCMbRMU
P. (o)8ymax (o)aeA<AJIX. (o)ceMMX

ObSnvatii, ,
a) La nomin~UV plural, substantivele
•U Şi •bi,
b). ·La genitiv plural_ substantivele feminine: nu au desinenţă; forma de ge-
nitiv coincide dec1 cu t_ema. Excepţie fac unele substantive care primesc tn tem~
un -o- sau un -e- mobil.
c) La acU:zativ· plural Subst3ntivele feminine neînsufleţite prim·esc _desi:--
nenţa nominativului, iaŢ acuzativul substantivelor însufleţite 'c_oincide._eu.geniti'Vtil.
d} Unele substantlve de declinarea .I cu tema tn. afe, ·w, at.i 1a --~e-~itiv plllra-I
desirienµ ~ea: 10noma - ,bnowe·U; Aceeaşi desinenţă o au\şi ·unele. substantive
ciI tema·.moale în .A, tt, p: -8d1t,'!' (parte) - 80.ieU, c,rtyn11,A' (taJp·a··plciorului)--:-
cmyntt~ii.
e) Prin· urmare, desinenţele

De.c;llriarea duti Declinare&r moale '

N; •bi (-u) •U
-~ G,' desinenţ~ zero
D. ,•a.tt ~RM
A. c·a noni. saµ c·a gen.
I. -a..tiu
P. -ax
 '. , R,o pa66TaeT H;l,i'.eKCTHJibHOli. cj,â6p11i<e?, lfrci ll0Moră6T ll<e'Hll\1'!~.;,.?
1 rne 0CŢI, )leTcimli can?: f(iro pa66T)le.T? RTo: HrpaeT? :qTO., no!ÎJ.T ){OTII? J(To
"pyKOll0)1HT,. )leTCKIIM _c_â){OM? qTO rouop~, $81JU1ll!IU? .

. . .. I
· q·,o?·.• ..
lierO? ... ,
'·'i.. ,
· ·.q eMy
1
'Iro? ...
qeM?.,:
·o, q•elif? ...

06pi<tţi următorul.• f!mercifiu p~nînd fo locul . .pu.,nc-

desirienţele corespunzătoare : ' · . . . . '
a) L B K6MIJ;tT , , • CTOJJ H CTyJi'~;·l(a C'rJJJ, .. Cll){HT qeJ:iriB~K. 3. Ha ,
cfoJJ ; .. KH11ra,, :4, Moli ;ipyr HH'ler6 (!).linie) ue 8Hâe, o/KHJ\r ... 5. OH u. ,
:uo.trxO'a-.:. a_rp0~6ri1. 6,, OH pa66TaeT_.B ~6JI_-.:. ,7 .. B -.aaeaJ) .-.. _cm~ r-. 8. Ha 1

,YlIH~ •. ., ""'JlRO, 9. fI eny Ha aBTOMOOHJL ...

·. · · b) 1. drn ... nyamo na;r1,.;p, .2. Aa!ÎJ opâT ... 11eHirn. 3.. Il0Mora10
· npyr .. , ». paooTe. 4. Aa!ÎJ To»apn111 .. , Rmiry. 5. MJ\p .._: MHp.
c) 1. q11fil10 KHJ\r .... 2. BJ\>¼iy' M~/IB0/1, ... a.' .
CMo.Tp!ÎJ KapTil)L.
4 .. Gnyrna10 M~8Lll;I ... 5. · P11cy10 KapTHHK ... 6 .. II01<ynă10 · (cumpăr) ·Gy.,
~ă.r .. .. 1 pftt~, ..... '· nep_ . .. H JllIH8fiK .. ~ ,

IV. Răspurideţi la următoarele întrebări folosind unu~ dintr.e

substan#vele 6pat, cecTJHi, arpoH6M : ·
qbR â TO· cy,rna? qhH âTO KHlirK?
qell aro nopTcj,ens? qhO 8TO l)HCh>tp?
l.Jbf.i ăTO µ;âMcHafl, cyM_mî? ,qhH a,o pyqKa?
/

V. Traduceţi în limba·romînă:
1., ·H n0Mor3.io _MăMe .. 2. ·TLI: .. m1weµ.ih_ Bace. a:·_ Oir _mimeT pj:_trnon: ..
4. Ahn na y,mu;e; 5. Mo,i cecrpâ » !<6Mna,e .. 6. RITT\ru C<JCTphl Ha. cTone.
?-. !IeTH ITOMoraeT ./IR.D,e. 8. Mhl rosopHM o Miune. 9. 8ro mipra Eap6n!,I. 10,
TI:ţt:om~p1m qHTăeT M'ftme. -_11., Of{ rnMeeT B rdOCRBe .. 1_2. Thl 118- 3Hâemp npeno-
;ri:anăTeJibHin~y C61ţ}L_IO -MBâHOBHYf '1 p_. JlâMna f~T,bii:T_ Ha CTOJI~. 14 .. fl,- 'IHTâIO
mICbM6,. 15; "LJ_cM TbI mi:nreurh,-?;-- AB--TopYttHOit (cu s._tilQul): 16. ST.O TBOIJ·pf,rna? '
- ,11,a, MOR .• 17. qro Thl 11imaew1,? -' q11Tâ10 Hnlir~. .
 , -- . ·•r; -_. _. . , ,_·:~\?:-::}_,Ft'•.'_:·.:· .• ,~-_,_:t:<-;:·t·_\-._:_.,
. . · . ··.· .VI. li'ortnuiaţ_i . (nţrl!b/tr'f .tn. l~!]~ukit0

liniate din tpropo~iţiile•de ma.i,joş: h ;

1: 3TO /4oâ M•~~. 2. l\h.r m,nre1'l 0

py~,wii, 3, j\f,,1 IlHIIIeM nucMi6, 4. bji/

;n;?MofâeT .u~e. 5'. -Btip11, B um6Jie~,?· ·M;1>1_r9Bop_li.M o seM.rie. 7.-.JJirnna tta-._cm~·JJi;.;:,
. VH. Traduceţi
- îw.lirribef rusă: ' ~ -
' . . . -, .
. . .
1. li scriu tatii. 2. Cine li ajută Mariei~? 3. Cărţile Sofiei sinî tn cam.eră.
4. Fetiţele stnt tn curte. 5. Elevc;le sînţ la 'ŞCOală. 6. UndC este profesoara? - Pi'o-
f~so~a._estl~ _de -~s{lmenea,,Ja .şco!l,lă. _7. Acţaşta. este o,hart~ a· p~întttlul. _ .~--. P'.:-c_tl,~.''
h-Osc.__.Pe 'cotl).~_()ţnOll~t_a_.V~Iea; _9. Fereastra e, :mare.' 10.-,_.J:>riet~"'.~le11.ei .y,or:h_eff~:•\'.,
ruseşte fo_arte·pi-ne.',_.11.- Priţlena ·s91iei nu vorbeşt~--ţ>_ine'·J~tîgtjreţre.,:-ti. ·o~~pre'_;;y
cine vorbiţi? :.. pespre Vera; F- Ea li ajută unclliulula(s~a).;: ,14 .. ;\,zi e :,cr"!'/e,'·\
frUmo~să·:- ... ,. ~.~i-' ·> '\.. . · - . -, ·,: : '1
 CJJOBAPh
6JiecTIITh, oJielllf, lllleeTJimh. li a
strălncf,. a sctnt.eia
-B~\CTusa, -R; ·pl. -u expoziţie
ro)IOJICB6li, -ia, -6e; pi. 11e orăşenesc
0
)IBOplln sy"hTY)lhl .palatul ·culturii
,'aun'ea.1,, -a;. pl. ·-:n--locuitor
aaM81;JllTL, .•&to,._ -a\ţmL I a observa
1<pyz611, •BpyzBi; pi. epyzd cerc
~B~T, HHC~â; pl, JIKC'fli.a frunză
.0/1118. KapTHHa
llfaca, •H; pi. •H băltoacă
HBXO)IBThOO, HBXOmyct; RBXOI\BDlhCff
li _,a 'se găsi, a cse' ana
oprouaoBiTL, opr8BBafto, opra•••
ajelllL I ·a Organi_Z~.'
OlllllOBa, -e; pi. •H greşeală
neftabc, -a; pl. '"'B ·peisaj
pncooAHHe, -.a:. Qesen
p,rnyeos, pHCyHBB; pi. )IHCyRBH
schiţă, desen ,
eB8aHi, •&H, -e.e; pl. ·-ne_ proaspăt,
c_urat .
ceepR/ITL, -ăIO, 0 ăem1, I a. străluci
CT.eBllO, -ă; pi. CTtiBllB. geam
TO'IJlTL, TO'lf, TO'IHWL II a ascuţi
EXPRESII
RJ,;iiT JIOZJII, plouă
MQ:0 ~PYr
Moli: 11pyr Ceprell: B6pOHOB-
xy116mHHK. OH pa66Tli8'1; Ha
aas611e. Ou pyKOBO/IHT KpymK6M
pHCOB8.HHll )'IBOPI.18. KYJI!>TYJ>H.
8TOT Hpy)R6K opra11HayeT ·Bl;I-
CTBBKy KBpT:ii:H H p11cyHHOB.
BTo He6om,lllăll BhICTBBKB.· TaM
eCTI,. 0'10Hb xop(mrne mipTHHLI.
Ha BTOll: BhICTaime HaX6/IHTCll
CepreH. 8TO
ropo11cK6:lfnell:aăm.Y.rrn1.1a. H11,eT.
/1031/lb, B.rreCTJIT .rrymu· B0)1&.
CsepKâIOT 'IHCTLie nncTbll 11e•
peB1,eB, OHHa /IOMOB · H CTeKJIS:
TpaMBâH, rop0/1 CBelRHli: H B8• ·
cemni:.
 N. cmyfJe.nm
(student) (masă)
. .,.
(bou)
3ioatila-r·
~a.,a.
(urs)
I.OHO
(cal)
nliAelf
(deget),
G. .cmyiJ,,.mq emo·Mi BOJIQ ,..a.,a„ ',
I.OHJi
D. cmy&e1<my cmo-"1/ BOAU Mea6Ji!ho
Ac cTny8CHina CT1J,O.A' 80.ilâ
.......,&efoJt
a,er,,...
"""'°
IWn.jj,
I. cm"yaenmoM cmoA-dM soJiOM 1COHeM
P. (o)cmy[Je1<me (o,cmom! {•l••.11e (o)MWBeile (•)"'•";

N. eenuu 01.HO XOAblfO cepotf•

G. eeH.UA .onHâ Xd1b°l.fă cepotf4
D. eh/lt10 Ol<H(/ l<0./1~1/Y _cep&tfY.
A. ei§1-m,R ON.H6 l<OAbl/,0 cepâtfe,
I. ee11,u8M OICl«JM JCOAblf6M cepiJijeM
P. (o)ee1<uu (06)01<1<< (ţj)l<OAb!fe (orcip&ije '
Observaţii . .. · , , ,· , · ·.
8) Ca şi
declinarea I, declinarea a I.I-a are· o variantă dură şi un_a moale·.
Variflnta· dură (substa,ritivele- termina.,ţ:e tn _consoană· dură) : _cmy&e.nm:t-
c1noA, 60Ar, nâAelf; "Ko1;teiţ (sub~t; mase_'.), o,cn6, lWAb1.f6, cepalf~· '(subst. neutre).
Varianta_ moale (substantivele terminate -tn consoanîl, moale}:- Me8fleilb,
xOHb, eCHuii (sul;)st. rnase.),. MOpe (s.ub_st 1 neutru).
b) Desinenţele_cazurilor declinării a II-a-la singular stnt:
.~asculin · Neuţ'ru .

N1 COnsoană -d·ur~ consoană ·mo'ale -o -e

G; .,. ,a -A
D. -y -10 -y •10
A. ca nom, sau ca gen. ca nom.
T. -OM ~M: 1 -IM _ -OM -eM
P. ·e -~ -e -e
c) Substantivele n;tasculine.,lnsufieţite,, spre' deosebire de cele femilline, au
acuzaţivul _identic cu genitivul attt la singulaţ cit şi-la plural. La cele netnsufleţite
acuzativul coincide cu llomhiatiV~l. . . . , _.· · -;
<l) Şubstalltivele neu\re cu tem.a ln •lf -au la nominativ şi la· ins,t:rume~tal
d~mă. de_sine,nţe: -.e, -eM '1lnd _accentul ·..cade, pt> temă· ,şi -d,. -d~ clnd accentul
cade pe desirtenţă.
Iletilln,rea a II-a
Pluial
N. cmyaeHmbi cmo,aM
-G. cinyaen~06 c,ri.011,de
D. • cmyiJe~niaM c1110JUl.,j
A., cmyaenmoe cmoaM
cmyO~,-,,niaMu emo.tiâMU
(o)cmy8enma": {o)cmo.11<1,r
 X:01-Hfbl
~OHHMU 1WHifd.Mu
(o)J<on,ix (o)J<o1<~dx

6K.Ha K.6Abr.ţ_a <:ep{J4d .MOp4

·: 6non IW/l,elf cep/h!lf Jt<opfu
' d_nHa~ 1.:0.ilblfaM cepoq<IM ""W&-"
~QJl,blfa pep81fd -"OJ'3
K04blfa.KU cepolfdMU .MOpJÎM:U_
(o)J<o~•lfax (o)cep81fdX (o) .l<opiix

~ . .
Desinenţ{!le cazufilor'declinăriLa II-a la_J)lural stnt:
. MasCUlih
'

-bi -u -u ·a
'o• (-e.) -eil' .,. . desinenţa zeto,
• -aM -flM, ,-nM -a:.u
· ca nom·. Şa~ C81 ţ/~n.
-ax
. , ' .
, . . . _b) ,A,.c.~zaiiVttI_SubstantiV~lo.r ~ş_sC_uline:_tniufleţite_ este identic_c·U geJiitiviII;
a~~~ativul celor netµsufleţite-, ·precupi şi .acuzativul su~antivelor,· ~eutre. eşte
identic· cu noi;ninafivul. , . ,"' : -
" ţ) Sub~t~tiVele de, genul_ mas·cuiin .au. la .,genjtiv plural~desinyll_ţe~e. -oq
pentru vaţia~ta d~ră ,şi -e6, -eU pţntru. varianta rp.oale. După._a,ct ~.t.· tu, Uf
substantivele masculin·e._ şi unele neutre _au de asemenea ~esinenţa. -eU. '
d) Substantivele_ ·masculine c:u tema 1n -lţ an la genitiv plural desinenţa -e6,
1
'

ctayă accentul cade pe temă (nd.A&lfee), şi -Oe, dacă accentul ca4e -pe .. desinenţă
.{1<01'lf6•). \ ..

Conjugarea verbelor
 ,Răspundeţi la ~rmătoarele. întrebări:'
, . ll:To !)Wii 11pyr? r11e oii pa66meT? 'lTo opram,ayeT Kpym6H? 'ITiJ mi:Xo.
~HTCR Ha BLICTaBKe? ./ . . -
. . '
II. Scoateţi.din textul ,,Moli ilPYl'" substantivele de.declina-
rea a I.I-a şi. arătaţi la ce _caz sînt. ·
, _ •~i. Declinaţi. ld singula~ ·şi la plural' substant~ele
_poi:10Bţ!TeJih, capaJ!:_. . 1
' . 1-Vi Traduceţi text~l de mai joll. ţră!âţî
st la; .~e' caz "'sînt
,.,,'. . ,
·substantivele:
. . •.. • •
, I ' ·,
, BaHiI m\IIIeT IT!ICpMO 6pilTy. ClH Hedli6meT DHCa-fh.pj'IBllli; o~ l)Jiille,;: ;-
n11-ci.M:6 HapaHp;aUI6M. ,Ho Jrnl)~H)I;ălll -He UffIIIţ'!T·. J3ă,IU1 T(Prn'r·H~paR}~â(u~·ţo,:,_
m61',111,tt,a~nttâeT.'.nacâ.Th. IlHuteT OJJ;H6 cJJ6B~, ftBaj. rroT6-M lnt_Tâ.eT- H aa.M.etJăeT
OIII!16Ry,"'0Jf CT!!paeT CJIQBO p/mt,HROII 11 pset 6yMăry: '. .
··V. A.fătaţi la, ce ~az_ sînt substantive.le i:6poJ:1, ca11 din·

'.1
plek de mtii jos: -
,.
0
. ,· ' \. ' . . -. . ' ~ .
_.f.I .. m1-1sy' i3 _6oJihIIJ6M a6po8ţ:, Ehoi' e.Opo_a H~x6AH'l'CR Ha .Klre :cTpaHbl,
B ,ieHTpe e6poaa 60JiblllOil caa, ll(JITM!I e6poaa .QT)ILIX;\10T B caay·., l!a osepe
_ H xo:mY B ,ca°'..- H mo?mO âToT caa 11 âroT edpof>. ·
VI .. xrdduc'eţi. în limba rusă:.
1.: );i'răţel~ mc11.:J0Cuieşte-.în' Bucureşti',· pe ,
· fa_brfoă_. 3. Pe-fi-:~.teie iui Gheorghe n vţid 19 fiecare· zi: pc stradă. 4. Mesele sînt !pari.ii
5. Pţ .mese sillt cărţi. 6. Picioarele meselor sînt ,fupte' fcjJ6MaliI.I}.
·-- ~----
__ . --~
.-- ,

CJIOBAP)>
.. '
fiomlan,
' '
•H; pi. •B boală paccuăa, .;a; {J.l. •hi poveste, pove-
muauL·,- •B viaţă stire, nuvelă .
aauoăTL, -ă10, .. aemL I a Ocupa c~p1111e, -a; pi. •li inimă
JtaO:ull:tST, •a; pl. •LI cabinet, birou cnăa_LHa, •R; pi. :JJ dOrmitor
l<BllPTHPB, •LI; pi. •LI apartament, , CTBxornopeHDe, •ff ;_ pi, •.JI poez_ie
loCuinţă.,' CTO/ÎTii, CTOIO, CTOBmL II a. sta
RBB$1!Llit . llllleif, dulap de cărţi, CTpa1111T1,, •llHI, -ăemL I a suferi
bibliotecă , , TopronaTL, ToprfID, Toprfemri r a
lipOBaTI,1 •BJ pi. •B pat vinde '
M06eJIL, •H. mobilă; mobilier yBepeHHOCTL,. •D şiguran,t.ă, încredere
nrro111a111,, •H; pf. -u pţaţă tn sine
npo11anaTL; npo11a10, npo11a~m1,,J.a 8Tam, -a; pi. •B etaj
~,· vinde ·

BhlCT,ABRA MEBE.JHl
BLI 6!i!JIH Hl\ l>h!C'!'aBRe Me6eJm?
;D;a, JI 6LIJia Ha Bt:!CT,aBRe. ,
fha BhlCTaBim Ha KaJrn BHRT6(meii?
HeT, oHa He aa Kă.1rn: BnKi-6pueii:, a Ha'niI6ma11IIPecny6-
 ' i•:,'.·\,:

- ŢaM ăpai\n:aa'Îi MMei11,? ·. .. . •· . . . . ·. . . ...•

- )];a, .6'1eHb Rpacuaa11, BJiicTaaK_a aa!ÎHMâeT TpH aT.amâ.
Ben:(H CTOHT, ItaR B RBapTupax. BbI BH/IHTe KYXHIO, cnăJibHI<Jr'
:ita6HH0T .. ' B RYXH0 6ylf,eT, CTOJI,, CTYJiblI H RpaCHBb10 IIOJIRH.,
B :i;a6irneTe - IIHCbM0HHblfi CTOJI 'n RHHlRHb10 IJ.IRaq>Iil. )J;irnăHhI
. H KP'OBăTH . T6me 0'!0Hb RpaCHBbJe. BTop6ll: BTalR 88:HHMaeT
RBapTupa 11a mecd KOMHaT. ;
:_ 8Ty MeueJih npOllaKlT? .
- HeT, He rrpo11aroT, Me6eJibIO TO,pryeT
·aJilcTaBRa. ·
GRAMATICA

Declinarea a III-a
Singular
N. .tidut(JiJb eeUţb 11,diuaâu ·
G. .aOutaâu ·eeuţ,'u .n,omaaeu'
D. a6ma8u 'eeUţu .n,omaBJiM
A. .admaâb 6eUfll AOUlaâeU·
I. .11,61aaâoro 6eu,,aro .' .rioiuaa·b.4-i°U
P. (o) .admaiJu (o) eeu+u (o) J<oma8i!x
"
Observaţll
a)- pe declinare.a a III-a .stnt numai_ substantivele femiÎl.ine cu _t~rna tn
consoană mo_ale (face excepţie subs_tantivu.l nymb - drµm, care Csle de genul-
masculin).
b) DeSinen(ele cazurilor declinării a, II~-a la s_ingtilar şi plural .stnt':
Singular; 1;"'1.ur11,l
N. consoană moale -u
.,.... -
G. -u '-eii
D. -u -aM
A.
I.
ca rtom. ca nom. sau ca ·gen.• .
•b/0 -RiMU. -a.M~
P. -u -,ix -ax
_, ·c). La singular nu se face ~eosebfrea între subs_tant'.ivele tnstl!leţi1.e şi cele n~-
tnşufleţite : acuzativul coinciţe cu. nomi.nativul. La plural; - însă, la substantivele
tnsu~leţite acuzativ'ul c-oincide cu.gţnltivul, ca.şi la _celelalte declinări.. , .
d)· Dativul shtg~lar este identic, ·ca fo_rmă, cil genitiv'ul , şi prepoziţionalul; .

Declinarea numelor proprii

!n limba rusă, num!lle proprii (denumiri geografice, nume
de persoane, d,e familie etc.) se declină. ca şj substantivele co- ·
mune, după regulile declirrării din care fac parte, îrt funcţie d.e.
terminaţie :
(I)
(I)
 O!Jser.attl
a) 'Ntţmei'-alele o8Un,- :.oâud, oi/-xO .:s_e COl}S:tr.uiesc ·cu s_ubst~ntiv~~ in_ no~·
,- mh;1ativ. singular;-. , . , ., _ , __ ,
~ . b) Nu~eralele ~fla, 8ee,. mpu şi_ tre'mbi'pe, ,precum ~şi m.1:me~alţJe .:-:com~use,
tn/c3.r_e. al doilea elemept este, &6a, riipu,. 'tleni&ipe1 _se constr~îe~c Cu· sll.bstan:U-
vul h1 cazul· geititiv_,_singtllar. . : _-._ _ __ _ ·_ ,.
_.'~)- Nu,mţralele ·de la ·nR,mb la_ âec.nmb e:et ca substantivul 'să fie_ tn geniti_v:.
plural. · _ ,. "" . ,
d) Cînâ numeralul" este la g€1,1_itiv_, dativ·, tnslrumental şi prepoiiţion_aţ el se '
;·acordă_ in_ gen_ (fu ·qaz.1,1),_ ltii · oâ·UH,~ bând, -oiJ,uJ/ asa, 86e), număr· (oiJUl:b;_ oânU)
-. şi caz .(toate -ri.umeralele) c_u substanti,v_ul pe_ care n. defineşte. -De exempţu-.: uem
mpex py,6.ril3U; 11,_em âec1ţmU py611,8U~· n i:J6yM py6ARM; o 86yx pyQ.d~:i;.
' ' \

Cuvtntul (ad-v:erb -sau pl'tlnume) c,iO.n,bnO (ctţL? crte_?)

de__u-n -.substanti,v,tn genţtiv plul'al. Oţ exemj)Iu-:
·cR6.JibKO ·KHUe 'Ha cToJI·~-? Ctte' cărţi_ stn:t 'pe
 ·~::~fi:t .:' . ..•. ~i;i~~,
. 'âcelaşilucru sei;ntirnplă. şi C)l alt.esubatântiy,e eafEl.~i!priJiiă,'.,;

· :JTpO,• yTpa · pi.· ytpa '. ·

Be,iep, B1a'>tepa pL Beiiepa
-· ' ' ,· ,.,...,
'
Y•P9M 1 °)11mm~a,ţa k
Be'!<ipdM is~ar,i ·

:··. · rn.e, shţcTa.irna? _q'T•oi.ii~ Bhl~'.îaBHe? "HaHâfl: M06~~b. Ha nLJ~j'irn'1<e?.

•;•.;_eCT~ ~-·-HYXH~~·."t.J~o ec_Tb ~Ha6_tttt8Te?:~TQ aa n·To,pOM ina~_e-? :·

; II. .P1,1neţf, .. substantivele din .1/aranteze la

.p11,nz,ător şi traduceţi.· cu .. ajutor-ul dicţionarul:u,i; .
1. 'Ha (nJJOIJJil\b) CTO~T Mam~Ha. 2.; MLr roaopîrn o . (1HH8BL): ·s "n'
oTii_e'l'e · c•y11eB+a; HeT, ·.(yBepeHHOCTb ). · 4. 8To.T 'leJJ0Bi11 · cTpailâeT .(6omi~uLj . ,
cep1111a ...

JII.· _Tr(iduceţi cu ajutorul dfcţionaruluipropoziţiil,eăf mai)ot.

• .şi scrie'ţi pe cdfot numeralele cardinale şf substantivefo la. car{! •\
ew se lreferă, Arătaţi la ce caz sînt ~u9sţantivele: . , '' .
-·_1. -~a . ~·Ţ{}rte c~MitT~pf.noK. H'~~Ca_f~_-n~JJOH.- 2. R p~~tSTa10.ceMh qacOs--
. 3. B caA} ';iaa A<ipenâ. •· l:la pelie )(Be JJo;imi, 5.' B H6!,ll/ate T.pM OHtta.. 6, ·
'.fYcli.lIH cTO~:r· rnecTb py6nett. 7._. 3;:i;ec1:.-,'pa66TalOT :nffoeM.h _-qe~oBe.H: s: .S:a
p,yir6,,_mI-T,b·'_IlâJJblţ,eB. ',9-· fl -Il(:_)HyIIiuo ;u.ţ(:H-Tb. 1rn·p\Tml. . •
 < ' V. TrdJJt~et,{ ajutorull dicţidnr//uluî
îJU
şf ari1taţîla ce oaz ~e.află numele/proprii:
-''·? ,- :~. B 6H5nnoTtme BaCHnttH ecTh poMâHbl, rrb€cbl~ paccKăSbl, cTHXOTB.Opelurn.
Hanp,rnep:
oTHXO_Tn0p8HHR AnencâEJ°i::i;p·a Cepr~emP1a nyurn1rna;
poMăI1u Mnxal1.rra AJI0_1--wâ1r.u:PoBH1Ia lliCIJIOX0Ba;
paccHâSLJ HHH-omiH Bacil.rrheBH1Ia: C-Or0n.fl;
IIE.€Ct.I AHT6Ha IlâBJI.OBIPia · qexoBa;
,,O0JI6MO~" .11B{lHa A.tleH~âH,D;pOBH'Ili roHqaplJ.Ha,

VI.. Puneţj substantivele din parantezda cazul genitiv: ·

1. POM'1Hl,l (Bepa IlaHOBa). 2. CTHXOTBOpemrn (JiepMOHTOB). 8 .. Pac-
CKR81,I (l!BaH· CepreenHq TypreHeB). ~- ,,THXHil ,[J;o'H" (MHxaHJl• ill6JlOXOB).
5. ,,,[J;ou lliyaH" (Ballpou).
VII. Traduceţi în limba romînă:
qhb!pr oTyira ~eMI> npea·o;a;a,aăTeJictt
IlH.Tb pe8JhţOK TPK ~Tyl{eHTa
p,Be -,Y-lJEiHH"t(J,I ..~e:rLipe m8HIQltHb1
'TpH 1<apaH11alllă nflTh ·;a;~eyrneK ·,
B6CeMb ear6HOB _ meCTh MâJih tfHKOB
q0Tblpe naj>on6a:a CCMh µ;6MKROB
110BHTb rycell Tpl( YJHiJ1l,l
p;eCHTb pyqeK IlHTh K6IIIeK

rusă:
patru cărţi oP.t, .pasageri
cinci degete opt romane
(ţoi tov~ăşi zece creioane
Un prieten trei -elevi
trei vapoare şapte. eleve ,
două ·trenuri cinci studente
şase locomotive nouă motociclete

Declinaţi la singular şi la plural substantivele:'

ltpOBâTh, UJI6m;a;a;h, MOJI0ijCmb, HOqb.
 CJIOBAPb

ou~, -a;· [Jl. -1>1 tnfăţişar~,.aspect npexpăcmatt,·~a.a, --~~;

nOJio~, -a; pl. '-1,1 păt nat, _excelent _-. __ '. _·.': • _ ., ,
I(ym/i/ -11; Pl. 11ymn ,sullet nLlmnwii, -aHf ~oe_; p_t.. --~~- ~ogat _:
cueTlILlil, -u, -oe; pi, -we, :d••"hi~\
soC-rlOM; •B ;. · pl. .._1,1 costum
· de culoare· qe~c~işă ._ · , . ,
_Ha.o0cTHLii', .. aH, -oe; pi. •Lie cunOscut-, CM0J11,1ii, -aa, ~o~,; _,pl._' -_~e cur~joş
renumit . , · ·cTpO~m1ii, -au; ~-?e_; pl.: -.w.e.- zyeţt __ ,
H·aoOpeTiTţJii.; -~a; _pi. ~H inventator TaJiâHT'1HBLiti:, ·.. a,11,. -oe~- pl. .-Lle ta-
1
u,1..npa~.JI.euue, -a; pl;. -n direcţie lentat '
nel)eµ;ooOH, -ia, -Oe; pl. -Ide înain- yn6pJ1hlii, -a.a:,_ ·-oe; pl.
tat ; · f~untaş verent, stăruito!'~ dt-rz

EXPRE;Sll

BblXOţl;Ji:TL Ha neqăm a ieşi de sub tipar Ha DR!( la il)făţişare

PA:Jl'OBOP O JIIO)J;HX

~ B1,1 BHaeTe., HTO llTOT

KOCTIOMe Î
- 8TO H'BB0CTHbrn: TaJl8.HTJIHBblii liH»teHep-HB06'peTâTem,.
, - A BOT ceii'laC Hl\0T meH~HHa B IlhllQHOM 6eJIOM IlJI8.Tbe.
RTOllTO? . .
_:_ ::ÎTO meHă HHmeHepa, 0Hâ pa66TaeT Ha
qiâ6p1rne; ' ·
- RpacliBBH H BeCiiJiaH ,!
,;:- ,D;a, KpacliBBH H npeHpâCH'OHJIYlllH 'ICJIOB~K- OHâ-MâJieBb"
KBH u cJiâ6an Ha BHI\, H.o 6'IeH~ cMeJiaH H yrr6pHaH. Ilepe11onăll
pa6(\THHJ:la Ha qiâ6p1rne. II x(ip6măH, CTYl\llHTKa, Y'IH'rCH B TeK-
CTHJibHOM HHCTHTjTe .
.· QqeHb HHTepeC!lble
 Ueclinarea adjectivelor· ealitatiw şi

Adjectivele calitative şi cele relative au la singular trei

. desinenţe î11 funcţie de gen; iar la plural o singnră desinenţă,
pent.ru toate gen)lrile. . '
· Adjectivele c,alitative şi,relatiye se încadrează în trei. tipuri
de declinare. :\ ·
L decUnare.a dură, în. clLre sînt ,închise adjectivele Ct\. ţema
, În CQns,,anit dură : noebii1, cmdpbii1, .1,w.!!0~6'i1 r . ·1 , , .. .
2, deGlinarea moale, îh ()are sînt incluse adjectivele cu tema ·
.în. c.orisca'nă !Ţioale : cunuu, J1em11u/i (de vq,ră), pd1111uµ (tiin:
puriu); . ' -,
. 3. declinq,rea mjxtd, în ca~e sînt . .incluse· adjectivele cu
, teIUa .fa e, n, 'x, m:, ", w, ·U(: 60 ..1bw6i1, xop6w1.1;ii:, aopoe6i1
(scuinp, . drag),, npen,.:uu (tare, puternic); eop!i'<Hi1 · (fier·
l)Înte) etc. ·
· Din exeIUplelf/ date la.. cele trei tip ud de declinare a adjec•
tivelor, se ·poate observa ·că la declinarea dură şi la declinarea
înixtă aveIU de a fa.ce· cu· două prototipuri :
0
.
a) adjective cu accentul pe temă;
b) adjectfye cu accentul pe desinenţă.
La adjectivele care fac parte din decHnarea moale accentµ!
cade întotdeauna pe temă. · ·
Spre deosebire de ,substantive, care au accent .mobil,
jectivele llU·Ş~ schimbă a9centuUn cursul declinării.

Decllnarea dură

SINGUL4.R

Masculin Fem11lin Neutru

'N. cmd/JbtU · ~mcipaJt., cmdp,oe

, Cmdpoii, cmdpoaQ ·
 G. ·Mo,tioaO.ao' MOJiaâou
D. Mo.11,ofJQ.M..Y, , ..w,oaoOO:t
A . .:...o,ioii6~ (MMoiioeo) J<OJ!Oa#l<j'-
'η MO.aoablM
(o) -MOJ!08,/J<

PLURAL

Pentru toate cen~rUe

N. CIŢt_d.pbie.
G. c'mapoii:
D. ~rruiP,wM .M0,11,00bt..w,
'A. cmdpbie M,OlldOb>e (MoJ!oiJ,;,x)
I. cmtipb<MU Moaoât:iMU
·'
P:.(o) cmapoix (o) MMOVMX

:OeeUnareâ ·.moale·

·.sJNGULAR

·~U.Jin Feminin

N. ptinuui( pam,,u, pa1<iiee ptiunue

G. ptiliueeo panne/i, pri,tt,H,_t:20 pa1<nux
D, panueMy ptinueu p<i1<1<eJ<y pdunu...,
1
A. ptinm,t/i, (pauueeo) p<i,H,H,,0/0 p4,~nee _paunue (pti,i>iux)
1
!. pdunu.M pdH~eU p<imlU.M . .pdU1'UMU
P. (o) ptinneM (o) p<in1<eil ' (o) pdnHeM (o)·p<i1<n'ux

/
· Observatll
, Cele două:,~i~uri de ~eCli~are ana,liz-~t_e. ma(~us ~e ,d~_osebesţ 'tnt~e „e~e. attt_
l prin" desinen_ţele._ i,lls_ţru~Cntalu!ui, ~in~ul:µ --~-~tM11 -~M} şi, _ale pfepozi.ţion~Ul1fţ'•· ···
., (-.oM, -e~) la,masriulin şi I,a neqtru'" ._clt :şi 1prin··desinehţele :1:ţcu~ati~ul~
şi'"instrii"menfal~lui ·sing~l~r la feminin (-yW, ~IOf.: -ou:. '-eii) . .La plural, '.de:..
, clinar~a duJi? ar~ în d·esJn:enfă . ~bt-,.iar d,e_c)~I!a:rea ~o~ţţ afe_ iţ1::-desinenţă ··U~. f.,J-,
a~bele tip_uri de~decllnare d_e~i_nenţe'le. masculinului _şi neutrului, cu excepţia 3;10~--
minativului 'şi a:cuz11tiv,ului., S-tnt' acel~aşi. ' ' ·'"
 Declinarea pronumelui personal
SINGULAR PLURAL
Perso!lna I Pel'90ana a. II-a Persoana I Pel'60a.na a II-a
N. n mM MM BM
G. MeuA me6A uac sac
D.Mue mu6e 1taM 6CZM
A. Meu.4 me6!9; uac Bac
I. MH,()U (MHOIO) mo6ou (mo6010) udMu 6aMU
P . (060) MHe (o) me6e (o) ,;,ac (o) oac

Conjugarea verbelor
INDICATIV PREZENT

neT~Tb neql!Th
Infinitiv
I (a zbura)
I ,(a lecui. a vindeca)

II Jie'ly II Jie'ly
TLI JieTHWb TLI Jlll'IHWb
Prezent OH, OHâ JieTHT OH, OHâ Jie'IHT
MLI JI8THM . MLI Jie'IHM
BLI JI8THT8 BLI Jie'IHTe
OHH JI8TIIT OHH Jie'!aT

EXERCIŢII

I. Răspundeţi la următoarele într~bări:

HaR6tt âTo Mym'l:iiHa? HTo OH? HaR:iie y Her6 B6Jioc1,1? B RaROM OH
ROCTIOMe? HTo HAiiT cettqâc? HTo âTa meHm.HHa? Ha11ân OHâ ? r;i;e OHâ pa66-
TaeT? r11e oHâ Y'IHTCII?

II. Declinaţi următoarele substantive şi adjective la singular

şi plural:
JI0THHtt Be'!ep . pil.HHIIH OCeHb'
roJiy66e Mope BLICOHOe 11epeuo
RpacHBalI RH:iira npeRpâcHalI yJIHQa
1\8.JlbHHH 11op6ra CTap1,1ff /\OM

III. Copiaţi exerciţiul de mai jos punînd în locul punctelor

desinenţele corespunzătoare la adjective şi verbe. Traduceţi apoi,
cu .ajutorul dicţionarului, textul obţinut:
1. Bâwa cecTp.â - xopow ... 11euywRa, YMH . . . H cMeJI ... 2. B Haru ·
r6po11 npHeamâ ... coueTcRa .• . 1-1eJierâQHH. 3. Op11ecTp Hap611H . . . · MYBLIRH
Hrpâ •.• uecen ... necH10·. 4. B ca11f pacT . . . RpâcH . . . , c:iiH .. . H menT .. •
QB8TN'.. 5. Ha R6JIOHHX cneJI •.• . 116JIOHH.

126
 IV. Ou ajutorul desenelor de mai jos reţineţi modalitatea
de exprimare a direcţiei în limbn rusă:

CeBep

BOCTOI(

ceBepHoe
Haup aBJieHHI!

ceBepo-aâuaAeoe Ha- ceaepo-BOCTO'IHOe Ha-

npaBJieHue npaBJI6HHe

3ă.IIaAHOe HanpaBJill- BOCTO'IHOe uanpaBJie-

HHe HHe

1<>ro-aânaAHOe Hanpaa, IOrO-BOCTO'IHOe HanpaB-

Jl0HHe JI6HH8

10mHoe
Hanpaam'.mue

V. Cu ajutorul dicţionarnlui traduceţi următorul text:

- rAe lKHBeT TBOlt TOBăpu~?
- Moi TOBăpu~ lKHBeT B PyMLIHHH.
- B Byxapecre?
- HeT, He B ByxapecTe, a B ll'.OHCT3.H~e. Ha BOCTOHe OT ByxapecTa.
- THMl!lllOapa TOlKe Ha BOCTOHe OT EyxapecTa?
- HeT, Tl!MIIIIIOapa He Ha BOCTOKe. THMHlllOapa Ha aana1-1e.
- A BiiTpa ~opHe!'i?

127
 ' '

CJIOBAPb

6Cper, -a; pl. Oeperll mal, ţărm o6m.ur3Ti.,- -a.10;

net,nO, -3; pl. B~erra .vislă, lopată, frige
' ramă _Oaepo, -a; pl. oa~pa laC
ooespecuMii, .. aJJ, -oe; pl. -Ide de du- ORpAn~a, -LI; pi. -ltl~tIJ3r-Sine:~--~etJf~~.
minică . OCTaHoBK.a, •"; pi. •D• staţie.(de ff;irţi••.i •·.
ryeTOii, ~a.a,. "'.Oe; pl . .;fde des vai,_._ de aut~buz). ,, ·.. , -: _.. --: .-· ·:-· (i
aulp1m., -an, .. oe; pl. "'H': căldu,ros nuHTi., iluth, nwtîimL·- ·XT-' a_ f\o~ori,
muauepaµoeTHLlii., -aa, -oe; pl . ..1,rn a.arde ' '
optimiş_t, vo!_os, vesel necOK, necK·a; pi., uec1ni Disip'.
aaropăT:ri,, -ăro, -8.emL I a se bronza ueeq i:BLI:ii::, ... 8.JI, -oe;- pt --Lle · de -11:lSip-, ,
(la soare)_' nisipos _ _ ,
soj1.1âTb (perS. I şi a li-a nu se fo- llom)rHii, ..a.a, .;.oe; pl. ..;ue ,lin, uşO_r
losesc)~ -IIT ,n . a suna, a răsuna· irn;linat ·
niba:Lc&HH, •aJI, -oe; pi. -ne 'de iulie 110M@Jt,HDii,---na, ..e.e,; pl. -He ultiniul
.KaTăTDCH aa JI6):(sax a- s6 plimba cu npoXJiă)l;a; -LI răcoare
·barca · c&puneTi., c1tpDIIl110, c&pu- ·
synăTJ,,,en, -;',roci., -.ăellll,CSI ·1 a-şi race IIHWL II a sclrţîi · ·
}?aie, ·a Se _scăld_a ___ _ eMex, .. a rts- _'
.M:aHJITL, MaB:W; MâHllfilL' 11 a ispiti, cyxoil, -lin, -oe; pi. -ue uscat
a·aclemeni Tesi., -n; p/. --u ·umbră

HA 03EPE

BoT Il0CJl0)\HHH OCTaHOBI(a TpaMBaH. 311ech

oRpinrna. r6po11a. ryc'i'6il Jiec, MHrmm ROuiip
TpaBLr. · BoJihIII6e 6sepo :n noJI6.rnil rrec'lilHhlil
6eper. B 8THX M0CTă.x OT)\HXS.JOT 6yxap0cT·
lcRHe imhem,.
 '· iKap'Kd ,HIOJILCRlm 11e1t~. C6:rrune. nami:T. ,efxott necoii
o6amrileT u6ra. TeuL .11epeBLei3 .H npoxna,1a 6aep~ MaHJIT BecL
ropOJ'.I. BocRp0Clll,ilM ,/:IH6M B,10CL. OT,ILIXiiIOT TLICJiqH qeJIOBeR.
,OH:n 'RYU8.IOTCJI, .BaropaIOT na c6.JIHl,le, RaT3.lOTCJI, Ha JI6ţ11,ax:
Becb µ;em, .JI0T8.IOT MJiq:n, CRpHfi#r BilCJiâ, BBY'IHT lRH8H0pa,1QCT·
m,Iil: c111e.x.· Xopom6, Ha 6Bepe I

GRAMATICĂ

Adje~tivu)

Declinareq, mixtă

a~ A.djecti!Jele cu tema tn m,. ", m, lll

StNGULAR

Masculi-o Feminin• Neutru

N. xoptiutuil. xop6uw.R xop6iuee

G.. ,xâpihueeo . xopdmeii xopdmeeo
' D. xopoiJ'8My ·. xop6utei1. xoj,Ome.My
A. :eoptiutuil. (xoJl?iue.eo) xopdWy10 xopdmee
1. xopotU,u.w xopOtueU xopdtuu.M
p; (o) ·:topouteM (o) xopoweii (o) xopdweM

N. 60.<bwdil. 6oAbutdA 60.rwuWe

6oAbwdeo 60J1,but6U 6Mb'IU0eo,.
. lfo.AbuiOMY . 60.Abtudii _60.n.bmd_MY
· A .. ·6a..otud'u (.6o.i•wdeo) 60.AbWUID 60..abtude
J. 60.Abutu.o< 6oAbu.t6U 60AbutUM

P; (o) lioAbutOM (o) 60:...woa (o) 60.mudM

PLlJRAL
Pentru· toa.te I
Renurile
N. xoptiutue 6oAb,UtUe'.
G. ~pdmux 60.iiotuUx
D. :topoutUM, 60AbWl1M·

xopdmue (xopdwux) 60-i•wue (60,muux)

 Masculin
. ,,
N. ~pCmm.U
G. Kpe.nl'i.oeo N-pe-inooao.
D. xpenxo.M'!J ,;pfn,;oii, ,:pen"°MY
A. 1<pennuu (npenno~o) ,;.pemr:rpo 1tpb.,.oe
I. 1.pennUM npfnN-o·a
P. (o) 1<pen1<0.M (o). npen1<ou
"P'""""'
• (ir)J<j>en;......
'., .

N. aopoeoa · &opoeM a~j,<>aoe

'G. &opo26eo aopozou aop~16?<>
D. 8opoe6My 8opoz6u &opoeo.My
A. 8opo26i1 (8opo2620) 'aopoe(jro oopoeqe
I. &op/Jz(t.K Oopoe·oa &opoeUM
_ P. (o)· aopozd.M (o.) 8opoe6u (o) &opoiio.ii

PLURAL
Pentru toate. genttrile
N. 1.pCnnue OopoeUe -
G. -npenK.ux &opoaUx
D. nphi~uM OopoaUM
A •. 1epemcue- {npennux} &opozue (&opozux)
I. ~pinnU.Mu 8opo2UMu
P. (o) 1'pen1'UX (o) aopoeux

ObservaIII
it) ln desinenţele accentuate· ale adjectivelor Ia singular după ~,
se scrie O, iar dacă accentul este pe teJ!}ă, ln desinenţă se scff8.lt.
b) ln desinenţele adjectivelor la plurftl .după a,c, te, m, Uf, se
loc, de bl-, •
c)' Adjectivele cu tema tn e, n,. x -au la nominativ : şi acuzativ
desinenţa •Utt, ctnd acentul cade pe temă, şi :dit, clnd ·accentul
desinenţă:.
·"d) tn· desine·nţele adjectivelor cu. 1 tema 1n a, ~,; x- la· plural
u tn JOc de hi. ' ·

e). Acuzativul siitguJ.ar şi plural' al' adjectivelor masculine' este ideritiC, ca

formă; cu genitivul,. atunci et~d substaqtivul pe.care il determină_este,.Jnsu.Oeţit, şi
cu n:umtn.ativul, ·~tunci _c~d _:substantivlll ei;te nţlnslifieţlt.
f)"_ La genitiv, 9,at_iv, instrumental şi prejroZiţional singu~,.a.djecttvete·netiţre
"a-u aceleaşi ~esinenţ_e ţa şi Qdjectivele masculine, · ' '
g) -La singular adjţctlvele feminine a'u aee·ea'şi ·:desinenlă: (-oit,
geni_tiv, daţiv, ilistrµmental şi ,,prepc;,~iţional.
h) La pl~ral, adjectivele nu se deosebesc dupl gen.
 pron!lmelor demonstrative
demonstrative de .· apropiere
8TH,
SINGULAR PLURAL·
Maecµlin Fem!nin Neutru Pentru toate genurile
N.· .imo'm 8ma Jino amu
G. Jmoao 3moi1 9mo20 jtnux
D. . timo.My âmoil Amo.My, ân(Î.Mf.
âmom (,moeo) iJmy âmo ,am~ (§mux)
ămuM ~moii âmuM âmUA_!.~
. (op) âmo.1< (o6)amou (06) âmo.M (06} .;mux
2. Pronumele demonstrat.i·ve de depărtare TOT, Ta, TO;
Te,
SINGULAR PLUB,AL
Masclllln Feminin Neutru Pent.ru toate, genurile
N. mom, ma mo me
·G. moeO moii ,moa6 mex
·o. .mo.My moU moMY me.M
mom (moe6) my mo me (mex)
I. me.w mod meM mBMu
P. (o) ino.A< (o) mou (o) mo.M (o) mex
3. Pronumele demonstrative de. apropiere cei!, cnH, c1u1;
cmi: se folosesc .cu precădere în expresii : .
Ha celt _paa de dâta· aceasta
)10 CHX nop plnă • în
prezent, pină acum
no Ceit .n;eHL plnă. !n zilj• de azi
BTop6ro RHB_apR c_er6 r6J:J;a la două ianuarie anul curent·
HII c TOl'6, HH, c cer6 nu se: ştie de ce, din .senin
HU: To, HB ce nici una, nici alta
roe.opH~D o TOM, o ·c.eM·1 a vorbţ deSi>re una, despre alta

Declinarea pronumelui personal

Persoana a III-a
SINGULAR PLURAL
Neutru Feminin ' Pentru' tOa.te gentţrile
OHO oua :OHU
ei! (1<ei!) ux. (1tux)
eii, (~u) U,M (1-tu.M)
ei! (1<eil) rix (nux/
e1Q, (eu), ><e10 (neu) UMU ( HUMU ),
(o) ><eu ' . (o) HUX
 t:'·/:·, ',',. ' . '. :·,.·:·-::'•<·<'...,'. __.\:. _·.._,.:.,-,-:_· _.-_. :,< ' :· :_;· ' :"' ~- :., .'' ' ' ' ,'
/' După .i:mjn se 9bservă, pro.numele de persoana a III-_a are
:două forme :paralel!): a) ezo,e.l{jj
etc. şi.b) 1:tţm, ,;e/4y etc._ . _.· ·.
: , .. Cea de-aido~a formă, ;cu H-, se întrebuinţează cînd pronu-
)nele este precedat de ..o pre:poziţie: fJo (pînă) ,;eao, om (de la)
0
·l,ne?o, ,. (către, spre) neMJj, ,. ueil,. eoltpge (în jurul} 1<ee6, nepefJ
JînJhţă),.nu""!'., Me:>1cfJy (între) nuMu, nofJ (sub)_ ttu.11,u, aa (pen'
,~fu) neif. · ' . _ ·
.. \ ' în unele cazuri, pronuiîlele', personal precedat
, !~iţii s1;1 foloseşte ins.ă fări!, 'n : . . -'
,,, a) după prepoziţiile co?J1,ticuo (conform, dutJă),
'.(.mulţumită, .datorită), qonpe,;u (contrar): _ '
· · · c.oeJ1âc1:to eMjj, 6.11aeof)apJ/, ea, eonpei;u eMJj ;,
b) chld pronumele petsonale eeo, eif,
tca pronume po_sesive : · , . . .
! . fl noefJy IC ,eii 311,ai;oM!,!M. Eu mă duc (cu un vehicul) la
iCUnQ8(J.Uţii fJÎ, , / • ' ,
V În_ cazuhle faţă-prepoziţia se leagă nu cu pronumeţe,
e-cu substantivul (,; a,;a,;0M1><M ).
Observaţie

,. '~- Pronumele pePS0pal'i'l Ia toate persoa_nele _au a·cuzativul identic cu ·genîtiv~l.

•;:ch~ar şi la genul neutru, ..attt_)a singular _c1t şi _la ,plur~l.
~ (

,EXERCIŢII

Traduceţi în !imba. romînă :

. . 1. BI,[ 8H3.eTe aTy 1rnn'ry? ... âTOT poMae? .. - iny mecy? .. ·. OTO
.. , cTHX0Teop8H11:e? 2.. B 8Toii KHHre HHTepec1n,ie paccHăaLI. 3. B 8THx HHlirax
1<pacl\B1,e HapTJie1<11. •· B aTQM flOM_e xopowl<e 1<BapTHpl,l. 5. '-!To Bbl ·aelteTe
,, o(i 8TOM CJIO,B0?

. ,, II, Jn' locul punctelor purieţi pronumele demonsţrativÎJ âTOT

· ,:,aTa, aTq, am la ca;ml corespunţător. Traduceţi apoi propozi-
, ţiile formate': ·
·1. )I JIIOOJIIO '... necHio.
2.... 1<urtra ·'.o<r~1Ib 111i'FepeciiaH .
. 3..•. f.lBOTLI, j>actyT,.B ,Jiecy. . . ,
.•. )I · CIIHTăIO ..,- . qeJIOBl,I<a' CM8JiblM .
. 5, ]\fLI 110Mpiie•r ·•. : TOB!ll'llll\Y-
6. X-ro iwroe•· , .. 1<al'aH11arnoM? •
7, ,' •.. _nJiaTbe •-•1poe, . ·.
. 8. .· .. · aaii;â.H_H~ Mii:~ µ;a'eT yqU:TeJib.
~: ... i<pacRaMH II' plicyro; ,,I<apTIIHy, . •
_10. Iloii; .... 11epenoM 011 c1111u• 1<âafo1,1ll 11eub.
. ' '
 1 . •.-. 1'Berhl HpâcuLie., a_ ... men:TLie., _ _,
2.... )10BO'fl<a OOllLll\ăil, a .. ·' ll!ăJteHLKRII,
.3 ••.. J10M noeLIII, a .,_, . cTăpLill, ,
~- •.. 00)1 MOJIO/loll,. a . , , CTăpul!.
5 . •.• TeTpăAH MOR,_ a .. : ·TBOH_.
6..... aa11a..,a JierKan, a ; •. Tpy11nan.
7. fI nnmy ... Kapan11am6M, a TLI : ..
8. H cnpămnnato •• , yqenHRă, a BL1 : •••
~- ,r(eBO•lRa oepeT, .. HrpymRy, a MăJILqDI(.,. , ,
1 O, IIt\TJi. H<HBeT na ••. 01tpâune .r6po11a, a Mlima,na ..•
. '
IV. lnlocuiţi substantivele· subliniate din propoziţiile· de,
mai jos c"' pronumeZe personale corffSpunzătoare : ' · .· ·
f. fI OT)l],lXlllO 11a )lă'le, }îd~a naltO/IHTCII B Jlecy.
2 .. ,r(~T.II IIll,YT R 6ă6yntRe. )îemu JII0611T 6ă6ymRy;
a, IIncarenL nlimer Rnliry; lf><4ea uwc611nT na neqâru. •
~; Mol! .opar x611i,:T B lllI«lny: Bpdmy ceML JieT. . ·
5. ~a CT0;11e CTOHT-CTQRâHLI. B cmanâţ.t,ax MOJIOR,6;
6. H u·o1<ynâ,o noJIORH. H mo6JII<) Ji6M1'U.
7. B caey pacryT naeTh!. J;I JIIOOJIJO tţeem,;,. ·
8. R naM n11eT· upa'I. Bpa~ JIO'IHT MâMy. ·
9. 3a (Ia) CT<JJI6M CII)IHT MaJIL'IHK. Ma.ilb~Ullc 'IH_râeT RHllry.
10.. HaA (deasupra) r6po110M JI8TDT caMoneT. Ca,,o.Afm JteTliT,B By,ii;ape.cr. ·,

V. Traduceţi· în limba rusă:

acest cuvtnt pagi:pile acestui rOIIlan
aceste· cuvinte .... 'tema._ acestei poezii
despre aceste cuvint,e despre· poe:zia. aceea
pe acest· scaun Ungă ~asa 'aceasta
despre această carte pe strada· aceea
aceste c4rţi pe masa aceasta
sub cărţile acelea caietul acestui elev
 (iJIOBAPL

lără
· liea · prep. epe11acn6~ne, -11; pi.
•11 introducere,
·aoaMOlllBO(lTL, -e; pi, •H posibilltaţe' npe11,ce11aTen, -11; p!. -upr~şe1inte·
· ·BOJCpyŢ prep., Cu privire la, tn jurul· ' ~poOn.eMa; -Ll; pi., •LI problen,.ă, ·cehes~ .
-~_1.'Jtt)llpOc,· -~; p/.· .. y_ pr_oblemă, întrebare ' itiune · ..._ ._ -,. _ . ·, , ·
BYCTynHTL, BQCTy1m10,. BhlCTyDHIBL IlP"IIOlllllllTLClfl (pers', I Şi a 11-â nu
II a lua cuvtntul ·se .folo.sesC)i -·ăeTtH - I a ~tmtbţuJt
.lilCTyn11elln~,--a; _pi. •B: cuvtni, inter.. 11p0HBB0p;C'l'BO, -a prod.1,1.cţie·:. f

venţie-, lcuvtntare ' npecyTcTBOBIITL, npacyTeTBy10, npe-

rm'inm.dt aonpilc. problemă (chestiune) efTCTByemL I• a participa
principală; ese11ţfală • p:\illf prep. • pentru„ de'- dragul
raanHLiif IOllKeBep jnginer-şef eo6paune, -11; pi, ~" şedinţă
811y'lăTL, •BIO,. •lieiin. I â sţudia epejiii• prep, printre, ,ln mijlocul
eeaaTL; lllllY, ~eml. I a căuta TeXBo'JI.6rlffl, -u- tehn_ologie
"l0IBBB'lecanil, -e:a:, -oe; -pi. -ae. me- TpH6yna, •LI; pi. .•LI tribună , .
·cani'c fJl)"lmellite, -a; pi, -a !mbunătăţire,,
MIDIO prep. _pe la, pe lingă perteCţio_n:;tre
oBoa~ prep. lingă nex, -a; pl. ~H ateUer
nomiOCTb'tO adv, complet, pe deplin' 3BOH0MnB, -H ·economie, regim de ec<>•
iioll"'"'iTLcii, •a10c1,, -6.emLM I a .•• • ., noroii · ·
,ridica,: a s_e urca ·
EXPRESU
BMe:tL .emino a avea cuvlntul Gea BCBllIO'l~IDUI fără excepţie

()OBl',AHHE

. · ~ To~ăp~~11, w Ha•m~aeM·co6păH11ecCJI6Bo HMee.T Tollăpe;II{,

· B.acnJIL0!1- , , - ,' .
ŢQBllJ>Hil( Bacniu„eB, CTB.pl>Îtl MB.CT0p Mexamiqemior'o [16iril 1 ,
npox6)\HT Mli1110 npe11ce1ţâTeJIH co6pamm II no)IHHMaeTcn mi
irp~6yliy'. ., • .., ..
-:· T0Bap11U1ll, ~ roiiopiiT oa: 6ea npe1ţncJI6B11n, - rJiaBH:i.dt
110I1p6c âro BR0H611111n. Cpe)lli pa6oq11x ,Hamerl!\ uexa MH6ro paa-
t\J116poli BORpyr iiToro B0np6ca, MM Bce, 6e:i H1)RJI10qeHHH; HllleM
nrTH ,BKOHOM:Hlla ,Ho MLI 01[\0 !i0 8HaeM n6JIHOCTblO B!)lllllO>KHOCTetl
'npOH8B0)1,CTBa. HiwrH HHmemlpLI 6ROJIO ro)la iiay'laIOT llp06Jie111y
. ,YJ,1y'lmi\mrn .reXHQJI6rm,1 ...·npquaBo)ICTBa. '.Oun llPIICyTcT!IY,IOT
, ·.:aa •co6.paHlJH .li MLI np6c111it, IIX BlilC'l'Yfil!Tb,
''; .'' ( . ' ·, ·, . ' .'~ -~ .
·, ' . '
 GRAMATICA

PrepoziţU folosite eu genitivul

Prepoziţii ca~e' se folosesc numai cu
. (6eao) .(fără):
I1oea11â H/1YT 6ea onoa8âuu,,.
TrenUrile merg, fără (n-a·u) tnttrZterr. ,
(lîngţ):
, B6i1Jle aoMa CTOHT capăl!. ·
Lingă casă este o m~gazie.
<fmprejurul, în juţul) :'
Bo1'p(je iJo...a CTpOllT aaGop.
Jn jurUl casei se face (se construieşte) un ~rd.
/JnoJlo ( lîngă) s~ foloseşţe pe:qtru a ar_ăta :
a)' apropierea :i'aţă de ceva ,
61<p.ito "l!"mwn(Jma 60J1!>!/16tt n3:p1<.
Lîngă lnstit:ut este .un parc .marţ.

b) aproximaţia '(măsi"irii, timpului etc.)'

B 1<0p8HH0 01'MO 1'UJW8pd,M.A,a DOMll)10p. '
În coş este aproximativ -un kilogram d"e-roşii.
, MUMO (pe la, pelîngă) :
np,ott:.i'K .tiu.Mo c66cm,eelinoeo &OMa
a trece (fără a· se opri). pe lingă propria casă

(în mijlo,cul) :
IJ ocpeâu .. no.Ml· 131/woti00 )lep0BO.
_tn t;nij-locul ciilipulri:i· e_ un copaC înalt.
np6mue (în faţa, contra, împotriva) se foloseşte pentru a aril,ta:;
a) relaţU · spaţiale
'
Haru H.rry6_ -,ipomuB· ··ynueepcumema_.
Clubul nostru·.~ste ~ fiiţa uniyerSităţii (viza,vl
mişcarea în sens contrar '
 Oop6T~_cJJ.. .np6mu,·8- •i0~UH',;-,, ·
a lupta i_mpOt~iva-răzb~ţt.Jlui
. '
. pdaa (pentru; de dragul, ;; · cinstea)::
Pă8u cbina Oii .l'OT6B Ha BCe,
' Pentru i_i,ri.l său el •.e_ste. gata ·de oTt~e. .
cpeau (printre, fo mijlocul)' se fol~seşte pentru a a'răta.:
· a) relaţii spaţial{) , ' .
Cpeau 1.6.Mn,ambi'- 'CTOHT -CTOJI.
' Ir_i inijl~cul cahter'ei est~ o. masă.,
relaţii temporii,le
cpe8/t -1-tPttU
la mi~'z1;1Fr_:wpţii
'
Exprimarea aproximaţiei
Aµroxiinii,ţ;ia se exprimă cu ajutoru} prepoziţiilor
,:(cu genitivul) şeic (cu)iCuzativul): ,
;• 'l , ;
·
'Ono,fW. _IlHTH _RHJioMeTpoB a-proxfmativ cinci kilometri
©H;(IBM H)J.eT C He;n;emo. Filmul rulează apro:Ximativ
d~ O săptămîn_ă,

Locul pe care îl ocupă. numeralul faţă d.e substantiv în '

propoziţie
are o mare import3,nţă în ceea ce priveşte determi-
·n~rea cantităţii. Dacă. numeralul 'stă înaintea substantiv'uh;ti,
el arată un număr sau o cantitaţe precisă :
B .H6MHaTe IiRT6 Hapni:H. în -cameră sint ·cinci t3.blouri.
Dacă însă numeralul stă după substantivul . pe' care, îl
:determină cantitativ, atunci el exprimă un număr. s3,u o can-
1· titate aproximativă : ·
' B i,u:.MH~T_e ~aprliH .ce:Mh. În cameră sint vreo
. '
' Folosirea genitiv1.1luj plural
cuvintele :•
niu,lte, mli.lţ.i
cîte'va,. nişte

destui, suficient
pl.lţiD.-

substanth,:ele sta1,1 lâ cazul genitiiplura.I'.

. . '
 1. Puneţi
~ător:
1 .. H .nbro "âtt' oe; (câxap): 2.'MaIJIIÎH8 "cToHT nocpeil>i (11op6ra). 3. Boa, ·
ne. (m•HIIIHHa) c1111wr Ma.Jib'lllR. 4. Boa,re •(6,aepo) npox611HT 11opora. 5. H npo•
XO>RY MHMO (YHHBepCHTe.T), 6. Y'l0HHKIÎ COOHp'aIOTCf! BOKpyr . (y'IHTeJib);
7. KocMli'leCKHll KopaoJib JIBTHT BOKpyr (aeMJiu), 8. OKoJio (IIOM) ecT1,ca11. 9; MLI.
m)ieM Mameny 6KoJio (qac). 10. IT_ocpe11e· (11aop) nrparoT 11••"· H . H,ap611
6opeTcn npoTnB (apar). · ·

II. 1n locul punctelor puneţi prepoziţiile ; coreapunziitoare'.

Traduceţi textul şi .arătaţi. în scris caţe este aensulprepoziţiilor :
.
1.... CTOJie. CTOHT oyKeT I\BtlTOB .. 2. Cer611BJI xo.polllaJI 1IOr\\11a, •·. ;: ..
Be„pa. 3. MamliHa n11eT ... )\<>Ma, ....ca11.a. .•• ... KHHO u11eT rpJ"nna li•'. ·
BYIJIBK. 5. Onli H/l)'T • ; . 11op6m. 6. qeJIOB<iK CTOIÎT.... ex611a.e KJIY.6, 7....... ,
HOBOro r611a naqnnâIOTC/1 MQposY. 8 ..fi aurny B OTOM 116Me.... r611a. · 9. OH
XO)IHT ... CTOJ!â. 10 ... rocTett OH HR/IOBileT HOBblll KOCTIOM. 11. H IIPOCbl•,
· 1Iâ10~• ••• noq11, 1L-Harn napo11 MpeTcH aa Mnp; •.• BO,HLL ,
. .
III. Tr-aduceţi propoziţiile de -mai jos. Arătaţi care
di/erenţa dintre propoziţiile .din prima şi a doµa coloană:

B 6purâ11e mecTb .qe,roeeK, B 6pnrâ11e qe,roBeK rnecT&,

B KOMHaTe aoceMb CTOJIOB.
H 'IHT81!) B /l8Hb COJ)OK CTp!lHIÎII,
,ll;o KOHl\ă yp6Ka OCTROTCH IIIÎCHTb
. MHHyT.
IlnâTbe CTOHT iIIITblleciuT py6miil.
MH. TpâTHM B H8110JIIO . llll8111\aTb
py~m\tt.
BallliMY IleTp6auqy Tpli1111aTb neT.
MH >RHBeM a ByxapecTe aoceMb neT.
8TOT <pHJibM HIIOT H0)18JIIO.
B-K6MnaTe CTOJIOB a6ceMb.
}I ~HTaIO B /18Hb CTpaHUI\ COJ)OI<. · ,
):\o KOH[lâ yp6Ka OCTal!TcH J\IHHYT llec
CJJTh.
Ilm1Tb8 CTOHT py6Jiei! 1JHTb/lţCHT,
MH TpâTHM · B He)l<iJIIO py6Jieli /IBâ·
· . 11naTi,.
BaJţnMy U~Tp&anqy _JieT Tpu1111aTî,.
Mu m11el!M B_ ByxapecTe .JieT 116ce111b ...
8TOT <pHJihM lllll!T c ne)leJIIO. . ·

IV. Traduceţi propoziţiile de mai jos şi explicaţi 'foli>sirea · ·

·genitivului (plural şi .singula~) : •
1. Ha yJJune MHOro n1011eil. 2. B mICTHTyTe JOJlbKO H8CKOJ1;;.~ '10JJOBeK. ,'
3. Ha CTOJiâ JiemăT HâCHOJihHO HHHr. 4;', 3â_" HO'tJb· BLIIlal];ăeT MH6ro caery.
5. Xy/i6>t<l!HK (pictorul) numeT. micKOJibl<O KapTliil. 6. Y'lliTeJJb aa11a•T MH6ro
BonpocoB" 7 . .Yqel{HK. 'IHTâe'r MâJIO ]IOM3.HOB. . '

. V.. Traduceţi ~n limba ru8ă;

i'. Pe m~s:ă Stat cUt;...va·căl"ţL 2. ln ·ca_tte stnt foa~te-j>uţine pOi•~·- ·3: In şcoaJ~:·
slnt mulţi elevi. 4; Slnt mulţi oamen.i pe plajăastăzi? 5, •Clţi stu'denţi ,slnt·ln .
bibliotecă? 6. Cite case slnt în sat? 7; Copili sţnt ln pădure.'
' ' . : ... - -~·
 ,A;lU! ,prep. pentru · . lllpa'IIILiii, -as, ,•ON 'pt. •Lle posi)-'
· A;O, prep, pJnjl, _la _ mor'tt - .:~ _; _ .,
-·A;ollrlJ: adv. mult timp _ ) 'Jl~~lll,i/~L, -8~, .. iemi._ I_ a "vizlt~i,.".8
~aOLIBâTL, .. U,IO, --ăeOÎL I ,a· -uita · tţeC-epe la.:. ._ ._ ,-,_,
,c 08B0)10KOil, .-ăil, -oe; pi. •He de {din) neHCHOHlip, -11; pic ,•LI peuMo,:,,ar ·
,_fabrţc:) - ' Dp<l)!lllr.til, .•Bjl, •O0f PI, ,J,W'\~e~Ut
~C_Jljra, •H;. pl. · ~• merit ,cgyqiTJ,,,o&IO, •lieDJ), ·I a.se p!lcH~f,:·
:)la _-p~ep. _ din,_ de '1a, dintre, . a,lfid!)r de . • , '
, BB•8B pre"p. de:. la,_ de. dtlpă, dintre, TemlpL âdv. acum
din cauzş.· , y pr,p,. la, .!lugll
KOrl{a conJ. clnd _., ·IJiCTO ·adv. _deS,. adesea
KJIOMe _prep. ·ln afară de, pe lingă

I EXPRESII
din zori '
şi p_tnă ln seară
 BnKTop CTerrăHoarrq - nenc:rroHep. ):(o up6IUJior6. r6.iia>
OH 6h!JI MâcTepoM Ha 6om11I6.lll aâa611e .. ;'lToT aaflo.11 11eJiaeT nai.
CT8KJiă 6qem, KpacnBI,I8 B0lllH, i n B ,_8ŢOM 0(1,JiblllâJI aacJTjra~
-0Tăporo MăcTepa Bli1tTopa CTettăHOBH'la- Tenepb BnKTOp CTe:-' :
nă110Bn'I ne. _pa66TaeT, HC) MH6rrre rr3 11pyaeli: rr .y~e:n;rrK{,n ,ne/
,a_a,6b!BaJoT ero .. OBii qâcTo naaerriăroT _er6. 011. crrpiuIIHBailT y 1.
roc'PÂft o aaa611e, o JIID/IHX, o 11pyah,l:x. Wor11ă aaB01101ine 11pyai,~
116nro rre rrplix6l!HT, BnKTop CTeµăHoailq ··c y"I:pă 110 aeqepi(
C,H/IHT l)l'păqHh!H. OH JIIOQHT aan6.11 li CKyqa;eT 6ea pa66'l'J,I.·, •,<a•

GRA!\IATICA

1. Prepoziţii folosite numai ou

fJ:1tR (pentru) se foloseşte pentfo a arăta : ·
a) săvîrşirea acţiunii în folosui cuiva
H IIOKynăro nrpyui><H âMiWM. ,
I
b) scopul, destinaţia,
Bâ~a iJMq6em66 va:ză pentru flori
a)ÎăHne &M o6~emumu,,, -ciăQire pentru cămin

, ao (pină la) se foloseşte pentru a arăta : ,

. a) limita în·determinarea spaţiului sau timpului
!(o Byxapecma 50 l<HJIOMe1p0B, Ptriă. 'I~ -Bucureştf . s!nt -50 c;le -kifon:ieţi'i·~ ;~
paMTaT• /Jo eesepa a l~cra ptn~ sea·r~ , 1

,·

b) precedarea în. timp. . . '

':80 p~oli~q,iiu plnă Ia (lnainte de) revoluţie

(11,ui, de la; dintre, pe etc,) se foloseşte pentru a arăta,.:·'
a}_ relaţii spaţiale. ·
·a p;i_vi pe ft;rnâ'stră
unei _îP.l'o;rruaţii, .. or.iginE)a,
 e) o parte dintr-un întreg
Ha &pyaeii HHKor-o ue numy.
f) relaţii temporale
'Uâ' edaa a· rOA din an_ tn an
U8o an" ~ neuL din zi ln ~!(pe zice.trece)

ua-aa (de după; de dincolo,' de la, din ca·uza)

a.arăta: . ·
a) locul de unde vine mişcarea
Ha-aa ao.M,Q, BhlmeJI t[eJIOB0R,

b) cauza
Ha~aa mY.ua ueaosMOmao pa- Din cauza, .zgomotului, e,ste
66TaTh. să lucrCzi.

-,;po.liie (În afarÎJ, de, pe lî.ngă) :

Bce 6wrn n T08.Tpe, npo..lUJ TeM.

om (de la, de, .din cauza, '/mpotri•va,

a arăta:
a) punctul de plecare
QTOiiri ~m onud

,b) sursa, pi;ovenienţa

IlOJiyqffTL IlHCLM(> om. cbitta a primi . o seri.soare de la

.c) cauza
aa_OoJI0TL Om·. 26p11, tl se 1J!1bolnăvi _de ·supărar~

d) apartenenţa
KJiioq om 8eepeU cheia 'de la:. ·uşă

e) ceva ce trebuie inlăttirat, împotriva căruia, trebuie lupto:t:

fp0~CTBO om ay6~tJii. 66.au
f) o comparaţie
OTJ'.11rnă.~hCR- om.apy·~ux_ ' a se deosebi ·de -alţii

y .(la, ztngă) se foloseşte pentru a arăta :

a) apropierea. in spatiu
A•rn~n · · ,,
 y
c) izvorul, originea,
Bepy y 6pâma RH~ry •. Iau de la· fratele (meu) o carte.
. .
2. Prepoziţii ear-e !e întrebuinţează şi cu genitivul
· ·. ţi cu alte cazuri
(de la, de pe,.de). se foloseştEi pentru a.arăta:
· a) relaţii spaţiale
roBOpJi:Tb pe"<L 'C mpu6g)<... . A ţine un discurs de la tribună:
H oepy ·RH11ry co cmoM.I. Iau cartea Qe pe masă.
b) relaţii temporale
.li pa66Tato c ympâ 110 Beqepa. , Eu lucrez de <jimineaţa plnă seara.
c) cauza
. OH .ni,/,qeT ·c· 'aocaa... ' Pllnge de necaz.

EXERCIŢII

I. Ră,spundl!ţi la următoarele tntrebări :

· . •· KTo BuRTop·CTenâllOBHq? KeM,OH oI,IJf 110 rrpoIDllo,;o r6)ia? KTo uaee:
111ăeT Bli:HTopa CTenăHoeuqa? ,'I To OH .crrpâm1rnae• y rocrell? .
· II. t nloo'u'iţi punctele· cu prepoziţiile corespunzătoare. Tra-
dţceţi propoziţiile· format~ : · · ·
1. ..• rrepBOro. COHTHOplÎ naqHHâeTCH yqeoHJ,Ilt ro 11. 2..•. IleTH HOBQH
RHJi:ra. 3•..• TyMăHa H He ellmy 11op6ry. 4.... 11epeea BlilOIIHT 'qeJio~eR .
. 5. Mu, clifmaen JlilRQHIO : .. ROH(lâ, &. y MOHIÎ eCTb T8Tpâ)l;b ... pHCOBaHHH.
7. B T08.TJ)0 HlleT CDeKTaRJlb ... /IOTeli. 8. MLI ryJIIÎeM ... Beqepa. 9 . .li BR/110
. aTo ... ni\:c~M 11pyaell. 10.... 6păTa e R61ÎinaTe CHIIIÎT nana H. ><â><a. 11. H
yxomy ..• pa66TLJ. · . _
IIL Puneţi substantivele din· paranteze. la cazul corespunză­
. tor .. Traduceţi propoziţiile format~ şi explicaţi sensul .prepozi-
ţiilor : ' - ' • - . , .· · . • · '
1. -Mâllbqm1 11eJiaeT rrom,y IIJIH {KnlirH).
2 •. Ha ORHe ctoliT eâaa IIJIH (11eem).
3. Iloe~11 u/,,eT 110 (ByxapecT).
~- MLI BLIXOiJ:HM Ha (,:eâTp).
5. Ha-aa (IIO~Jlh) MU CH/IHM 116Ma. ·
6. KpoMe (6paT) Ml,l ece O)IOM B MoCKBy;
7; Y (CTeHă) CTO.HT CTOll.
8. ,!Io (r6po11) ,llHTb· KHJlOMerpoa.
9. Ha-a.a (raH) Mbl orrâa.111,rnaeM Ha.pao6ry.
:lO. Kp6Me (T,eârp) "· lltoDJIJO MJal\lRY' H mâxMaTH.
 . '.-' ·.·_ ' '.-,~ _·_---~_·.-j.:-•3:.:.:,,,><_::::.;>\', ._:··-·;_,,._}<~:1.·?'..:·~\-.."<".<·.>;_\:{·'_'-:,:':_>
•.. IV. Tfaduceţi cu ajutorul dicfiiiharul'lii iÎnblititrite,, fr~Z~I!•
l0gice de mai jos şi, for.maţi cu ele propoziţii; / · · ··
oT Kp./ut JIO Kj>lt11, oT o,111or6 oepera 110 )1Jlyroro ( 6epera) ;
' OT Bapli JIO aapli, OT KOpK>I JIO l<Oplm; . ,, . ,.
C yTpă JIO Bt\'!Bpa, .c B8Cml JIO OC0KH, C Mămax JI0T /1,(J CTăpocTH.
c rOJIOBhl jl,O HOr, c Ha'!âJia jl,O KOHl1ă:

V. Traduceţi în Umba romfoă :

· , " · 1. Y jl,eBO'tKII q@pHl.te rJiaaâ •. 2. RaKlie_ r/Iaaâ Y 'Il6TH? 3,i ţtaprutµ,âm
y y<teuHKă. 4. Y 6păTa O'i8Hb oOJILWâfl 6H6JIHOT1\Ka, 5. Y BăBH eCTL pyccKHe·
, EiHlirH, 6. RaKăf! y Bepu l<RJ)ŢIÎRa? • ·

VI. Traduceţi în limba rusit :

1.Pll)ă la toamnă mai silit lncă două luni, 2. l1l alarl\ 4~, Iories:c~ 'toţi ' •
studenţii merg la muzeu. 3. Cumpăr un ralt pentru că!'ţh 4. ln.· grăc!lliă sl11t . •.
multe nori. 5. Merg cu· tramvaiul pinii la capăt, 6. Vadim· Petrovlci o bibll1l;•, are .
tecă mare. . · · .. · ·
 CJIOBAPL

· •.-:6JD:mdi, -aa, .•ee; pi. -u'e exterior·
.ewwa!iTL, •aHJ, -aemr. I a chema
R' prep. _spre, la, j>rin/ pentru, către
i161111a, -n; pi. •R barcă
MeBliTL, •HHJ, ·-aemL I a. schimba
· ·Hânpae11e11ae, -a; pţ. •li direcţie
011a8)l;Ll~âTL, -&to, -aemL I a inttrzia
no prep. pe, ln, de, prin
no)lxo11JiTL, no11x-t, no11xo11uwL
II _a se apropia, ·a veni
nposepliTL, rliHJ, -liemL I ,a controla
păn;ocTI., •H; pl. •H bucuri'e
paitOH, ..a;· pl. •LI raion, carU.er
corJiiCR(t prep, conforrp.,
CTpoiiI<&, •Bl pi. •B 'şantier
c~poJi_TellLCTBO, '-a COQştruQţi_e
Tll>IJlllTa, ·,J.i tntunerlc
ya11ăTL, •liHJ, <liew1, I a afla
IlleCTH&Ti:adlLdt, -au, •oe; pl. •Ide cu
, şase etaje ' r

npaei.111aTL, •RHJ, •liţmL I a se obişnui mHTL, mLJo, mL~mL I, a· coase

HAm roPO;J;

? Ham r6poi:1 aTO. 60Jibma11 CTpoilirn. l;'acTf!- cpa6pn:im 11 ·

aaB6/:tbI, pac'!'yT .J:IOMa ;'IJilj:' pa66'I'illt.' H HAY no r6po11y n: aumy
liOBblill YJIHI\bl, HOBL!e 'µ;oMa, H6Bble. pal!omr. Cep11I1e'noiiT OT pa-
)!OCTH, .
 B1rn~opuetl:. TJT
- W0CTH,JT8.Jll)Ib!X )10MOB H HOBbltl:
inROJia. ,· .
MH6ro HO,Bb!X j10MOB 'ecTI, H Ha '01<pa1rne
IIJiâHy CTpOHT0Jil,CTBa aec1, .r6po11 M8Hfl8T
U0HTpa ):10 OKpaHH. ,

GRAMATICA .

Prepoziţii -folosite eu dativul

1. Prepoziţii care se întrebuinţează numai cu dativy;Jc ·
1e ( 1eo) -( spre, către, la, prin, pentru
a arăta:
a) direcţia sau ţinta acţiunii
O« ~anp·aBJifieTca. n. eop1ma.w,, El se înd~eaptă.sp_re poartă.

b) relaţii temporale
H 6y/J,y /J,OMa " mpi!A< '."'cdM. · Voi fi.acasă pe 1la (ora) t~el. ·
c) scopul acţiunii
K co6pd><u10 ace Oh!JIO r_oT6'îio. Pentru şedinţă totul era pregătit.
d) De. asemenea, se foloseşte în unele expresii
R co>KaJIBHHIO din păcate
K cqâ.CThlţ) din fericii:e ·

6.11aaoiJap,i (datorită, mulţumită) arată cauza:

i;,.a,o8apA 861<mopy II ceJlqac
a,1op6B. tos.
coa.ildcno (in conformitate, conlforrn) :
nOcTy~HTi. roead.cHo npuxaay_

2.' Prepoziţii_ care în_ afară de aativ se mai

şi cu alte cazuri

no (pe, în, d~, prin etc.) se foloseşte pentru.a arăta :,

a) suprafaţa· sau limitele în care se desfăşoară
Ilo g.au'-fe H/J.OT CTap,h,. · Pe st:tadă {merge' un_ bătrîn,
ryeil'!Tb no năpţ;y." a.- se l)fimba ~rin. I)ar.c
b) obiectul asupra, căruia se îndreaptă acţiunea
CTp0JIHirh
.,
 OH ·c'nei:vraJirt~·~~nq M~meMani·u1a:e.
' ,
- -· . ,,· J
d) desfitşurarea acţiunii în conformitate cu ceva
OH pa66TaeT no nJtdi<Jl• EI° lucrează· duJ>ă \ pl~n.

"/

BaRTb 6TriyCH np 6o.n,ea1fU a lua concediu -de boală

fj mijloacele cu câre se face acţiunea

a trhµite scrisoare prin poştă

J\aŢh nâ"fu;n;oMy. no cnJ,aNdny BHB3. 'a da fiecăruiâ _ctte un paliai' 1e Vin ,

8" !nota tn josul apei

i) De asemenea se foloseşte în unele. expresii:
no ·cnyqaro cu prilejul
no :BKycy după gust
no K6Hl!MI Incălecaţi I (comandă)

EXERCIŢII

I. Răspundeţi la 1.trmătoarele fotrebări.:

'LJ:TO CTp6HTCII B H811JeM r6po11e? 'LJ:TO II BH>Ry Ha ynµ11e? r)(e 6y11e• H0BLlit
TeăTp? r11e 6y11e.T WK6JJa? r11e ewe MHoro !101110B? 'LJ:T0 MeaileT r6po11? HaK
MeHileT BH0WHHll BH/1 aaw r6po11? '

_Ii. Traduceţi în limba rom'ină:

1•. Pa66raTh no aoqaM: 2. 1111TH no ynmie. 3. CTyqaTs Kyna1<0M (cu pum·
nul) tio croJiy. t,, Pa66ra 110 reorpa<j>au, 5,.Pa66TaTs no nm\Hy. 6. Ilocblna.T1>
•no noqTe, 7. T0Bapu111 no pa661e. ,

III._ Din propoziţiile de . mai j 9s scoateţi substantivele la

. cazul dativ cu prepoziţie şi determinaţi w11sul prepoziţiei:
1_. Ilo- ;1op6re K )16My R;(eT meHil\HHa •.
2. IlocTenl3HHO rJ1'.aaa IlpHBLIHă.IOT H T8MHOTl3.
3: OceHh!O no yrpa.M' BCer11a X0JJO/IHO.
4.' FI 011,10 l<OCTIOMH H0BOMY rl),,lly. . . , .
5. Cry11e11,a j\Ll3blB8IOT I< npo<jleccojly B W0CTb. 'laCOB neqepa.
6 .. }:\ H0C\JâCTblQ,, MLI" OIJ'â.3ALIB_aeM;.:Ha n6„ean. ,· ' .
?. CaMOJI~T npone_rae,r Ha/I Hi!MH no HanpaBJitil!flIO 1< ceBepy.
 .. ' _, - ' . ' . ',_' . ' .. . • . ~" __ ·: _,' ', . ' ·--= _·, \

IV. 1nlocuiţi Pi!notele cu prepoziţiile ooreap_urutătoare; iar. . .

sttbsianţivele din paranteze puneţi 0 le la cazul -cerut de prepq;
ziţie .. Determifeaţi sensul prepoziţiei:
1. , •. (oeper) nJILIBeT n611Ra; •.
2. TI6ea1111011x6/!HT •. ,:··(r6po11).
3. fl H/IY .•. (Maraau:ff).
4. fl BLIXO>l<y •.• (un<6rra). •
5. . .•. (y.. P?K) Y.q.HT8lib II.poeepâ:eT TB'l'pălllf yqeJIHK013.
6. fl •Y8HQ!() opaTa ••• (r6JIOCJ. ·
7•. , : (11eeps) CTOIIT 1<opa11,a. ,

,V. Traduceţi propoziţiile de mai jos. 1nloi!uiţi

ţîi!e subliniate prin oaz_u! dativ cu prepoziţie: ·
. .
1-. Tilio11epLI x6w,T us i)o.1<a • iJoM ii c~611:păro• 'cirăpyio 9YMăry.
2. Jfd;)lci) ..il, !<Bmeepal II nJinmUlfY a Rliy;titl 1t11e:r<pHJibM )llIIJ. )l<m!li, .
8•. l(o ••..,pa ML! ncernâ ni,none>'ieM Iiee "aap;ăHHH, '
4, Kă:Hco"'iJ. eeyep " 'IHTăro o.1111y ci<ăa1<y.

\
 C.lIOBAPI,

!iă6ymsa, -11; pt -n bunică · , oT&oAJin., OTBOa<y, OTBO)IIIJJII> II a

BIIAeTJ.1 ell,acy, min;HIQ:L .II a ·vedea
: QMOOT.e ·adv;: tm·preună ·
. BOllH~BâTLCJI, p,mey10e1>1BOllllyemLea
I.: a, _se -nelinişti
roT,011 adj. gata, pregătit•··.
Atlllo, •a; pi. -a treabă, faptă
.oa. prep. de, pentru, după
. ;aa noelltlAeee opt\Ma ln ultimul timp
aa·_ffLIBiTLf •iJO,: -iemL I a .uita
a8µ;BBjTL, - SQ.AM,16, aaABeml»- I a:. da,
8Y,pune
aac_LJniTL, -am;. _..;ăeIIJL I a adOrmi,
rezerva, a ::ifecta
O'l'Kpt,)B6HBOCTL, •li sinceritate ·,
eepeoeeTJi, nepeB•AY, · nepeBeAemL
I a traduce \ ·
nepeoo/1,,•a; pi. •LI traducere
DOlll'OTQBRa, •H pregătire
nopa pred. impers. e timpul (să)
noxoa<, -a, .e; pi;, ,IJ adj. (care) sea-
mănă -CU . . . . _
npldraTL, -a10, -ae·mi. I ~ sări
cueuiBn, cnemY, cnem:li:mL II a se
grăbi I

, ' a aţipi · cTăBHTL,_ CTiemo, :CTiuumL II a

· 1111Ben,, RllBAY, KllBAiimr.. I a pune pune
'sone-:rno cuV. in'cid. desjgur~ SJgur ,că cYMRa, •H; pl. •H geantă, serv_ietă ,
dh, fireşte yi'forăTL, -ă.10,
.-AemL .I a -fugi
JIH!'fAll adu. nicăieri r
XBBTllTL, -aro, ,aemb a apuca '
Q)leB{!.TLM, -ărocr., saemr.w I a se xpoMaTl,, -liro, -{lemL I a şchlopăta
hubi-ăca·

CAmE IIOPA B mKOJIY

- Cama, Teoe nopă o IIlKOJij. T1,1 BH:iemL CB()fi yp6K?

- ,!l;a, 'nana, ,BH~IO. Ho a He cnemy; cer611HEJ yp61m Ha•rn"
HQIOTCH B )1B8 qacă. .
~- TLI . BHăilWL CBOfi . yp6K xopoui6?
Rom\qHo, năqa; ·
......: A JiepeB0/1 HB ·a~rmill:CIIHit H,ILIK. y Te611 roT6B?
. ,--:, HeT, năni,l, IlepeB6111'l, yqaTeJILHHI1a aa11a~T HaM Ha
ltpeceHLB, a He Ha cpeAy. V M0HH e~ii 0CTb Bpl)MH,
- TLI, Căllla, O'l0Hb n()x6,m' Ha 6a6y1111<y, 0Hă
, r011opaT'; ,,V M0HH e~ii 0CTI,,Bp0MH". .' .
·. . - M ira Te6a, nana. TbI JII06HWI, rollOpaTb:
OTKJ?OBl)HHOCTL".:
 <> \ , C~a, . sâ,nocJle1t1tee ~P~l'{it, .iI ~iimy, '.l'hl
, pt\'11:ito 6epeIII'r,ca aa ,rniiry. IT pnx611mh'r, AOM6fi/
· CJMKY- ~011 .CTOJI; naJlbT6,~ aa ilaepb H y6e:
raeliih. · · ·
- Ilă'na, H HilKy'/13. H0 y6eram. H , yxomy
,rHeTeTâ_ănhrny, Ha a11op6H 3T3.lK, li Mhl BM0CT8
Yi'raM yp&KJ\- H OTaedl\l aa TO-
. Ilâpim~a, aa,' er() ITO/II'OTOBKY K
:.a1rnâ.MooaM. ·
· · . ~ pTO xop6IIIee 11eJio ...
lfo nopa d11eaaThCfl, CaIIIa. ·MHe
-·HI!. aaa611, Te6e - B IIIK6Jiy.

GRAMJ\rrcA

1. Prepoziţii care·
tntrebuinţeazd numai
MUZativul
npo (despre, la) se
seşte pentru a ar-ăta
obîec_tul despre care .ie
vorbeşte sau la care se
gîuqeşte cineva : .
rouoJ)ăTL ·npo oxdmy;_,_. ripo moeţt."· a Vorbi despre (de} vînătoare,
puUţa·, un tovarăş

, CE803b .(printre) se foloseşte pentru .a arăta mişcarea printr-'un

' .,
mediu .oarecare : ·
,C1<eoab mu~u 06;u11e erre-eJie BH~HO.
'lipea' (:p;ste, p,rin) .se foioJeşte pentru a (irăta : ,·
I'

a) relaţii spaţiale
Jiep0.ttTll, ttepea M~cm , a tre,ce peste (~m) pod'
. b) relaţii temporale
:-Co'fiP8.llue aa'IHHâeŢ~R -~pe~ ttac. ŞedinJa. lnc·ej)e 'peSt,e_ O. oră.
' . . - . ,

,cj cu ajutorul sau prin

 Prepoiiţii c4re <8ţ 'tntr;/luinţt;Iza ·. nu
cu acuţativul .
ci si -cu alte·caiuri,
'' ..
' " '

(în, la) _se foloi,eşte pentru a arătai

a) rela.ţii spaţiale · ·· ·· .·
R HllY • U<1'DJ<Y.
cSpre deosebire de prepoziţiona;lul 8 w1,6.11e, care răspunde
la întrebarell, eâe? (undef), ,acuzativul e w1,b;r,,y răspunde
întrebarea ,;:y.f}d? (încotra?, unde?)
b). relaţii temporale ,.
JI rtpmi11:y • cyMomy. Voi veni (cu un vehicu,l)
C) terinenul executării unei. acţiuni
.<; ·Qri -pa:.6·oTy a BblnoJI~IO e · mkttt:iiiue
qăca. ceas.
,H(l (la, pe; pentru, cu, de) w foloseşte pentru a arăta:
-, a) relaţii spaţiale, direcţia mişcării · ..
Ralll)IOe· y·TpO O~ H/1:0T ua ~aeoa. . tn·fteca;e dimineaţă.el merge la fabrică ..
Răspund~ la intrebarea kyaa?- (ln-
. -<:otro? unde?) ·
b) relaţHtemporale (termenul, perioada)
yeXaTb B OTJIYCK na. MeM<j
c) scopul, destin!).ţia
MaTepmiJI Ha na.ibm6 stofă de palton
~) o diferenţă c:;i,ntitativă
CTâpwe l!OqepH uti a,a eoaa.
ani.·

limba ţii care se scrie, se traduce ceva. etc.,

a tra_duce ··tn ihnb·a. rµsă

'· f) asemănarea
Băiatul seă:Oănă cu tatăl (său).
g) operaţii aritmetice (înmulţirea,. impărţirear
•fMHO>RaTl. 11:na ua n,imo a Jn':'uilţf(pe) d~i cu cir
•· aa (de, pentru, după; drept) se foloseşte pentru a arăt~ :
· · a). locul, direcţia. mişcării ·
 .,.
4ecorat penfrtr'

1n ultima lună avem

ycne:i:crn e yqe6e. . la. invăWtură.
·e) de~ăşirea ~nui 'termen sau a virstei
sa mpUfhţ0,_1iib .:ieT·,

f) înlocufrea · sau confundarea

'
oweqrîl -i,oiieme1111e noo· ut1<0Jty
b) locul
fioi) cmo".n, a se ··ascunde· sub masă
· [hi acest cai · răsp:un_de la·_, întrebare~
l</}Od.? (încotro ?H
relaţii temporale
noo •..ep,. '.'"a !i"!P" s}}re seară, către ziuă

· d) o garanţie
B8RTh ;u;eHhrH' noa pacnUcxy. _a lua bani -cu chitanţă

~o (cît~, d.e cîte, pîntt ia; duptietc.) se foloseşte

a) pentru a preciza termene, date .etc.
·Y Me-Eui 6tnycH Bl~moqli:TeJIDHQ no Am concediu µ-ină la
Or;mA6p?:· . 9ctombri.e.
b) cusens distributiv,
" lIH'l'ă.Tb no. 'liembipe CTpaHiiu;I>} D JJ;€Hb a ciţi cite ·pafrti' pagini pe_ zi

c) p!)ntru a,indfoa preţul s~u cantitatea

a cumpăra trei
(fiecare)
d) pentrt1 a arăt.a ş.copul
Copiii. m~rg în ·pădure.- -~upă

pe~tru a :e&prima. aproximaţia

 HJI!l"C'Tb
"' "la r•m1e)

H K.Jia;n;)' Fi Dâ:iHY
TLI ixJJanemL TI,I Bli,Ţl;Hr_µh
mf,c Cmâ, 11.rrap;er OH, OHă. BiiJJ;ll'l'
Mhl „I-rna;ri;eM ' Mhl Bll;::E;HM
HhI H.J.aAeTe n1;r nH;:1;11:l'e
om1 mia;n;Yr OHM BIIJJ;HT

IlXERCIŢII

I. Tra:duceţiîn limba ro.mină şi determi'faţi sensul prepoziţiilor:

.-,·:' .1. 3ci-.3o;r_?_T r~;IJ;:· 2. Ha nce m3r<;L ~- IIJiaH Ii.a BroT.To,n;. 4. B€pri1rh mi c,noa.o:
s _•· Xr_o111aTh.. na Oi1HY H6ry. 6. rr_ epeeecTli _Ha pyc..c· l<Hll ff3hIH •. 7. M. aTep•.·.•.a:i ..
Ha
IIJI8.ThB .. 8. B TY me 1111rny_Ty, 9. fi H/1Y B Ty urn6rry. 10. · OH n11eT e napi<. ·
_H. ll mip.e1,1ll H rrocJieim,A paa. · · . . . ·
'! : II. Arătaţ'i cu ce caz se. întrebuinţ.ează prepoziţiile din ew,em-
·. plete de mai sus.. . · . . ·
· III.. 1nlocuiţi punct de din propoziţiile de mai. j~s cu pre,
poziţiile cerute. de sens: , . . ·· ·
., , . , t: Mlm;ca HJrn;:i;er. mnirY ... c~oJI .. 2. fi cT:iBJIIO mn;:r;):'.:,, .. ~, rr6JIHY,.
1

· 3.• -ToeâpHll\H H/1.YT ... umony. 4.... ~TO OH mia;ieT 6yll!ary? 5.: Ho.urna·
JiphlraeT '. .. noJJ_. -6. Omi CM6TpHT ... aKpă.H. 7. qeJioBăH p:p_0-x6.u;JfT .••
• .. , 6H6JIJIQTei<y. 8. H'.oT. (molan) y6erâeT ... H0MHaTy. 9. ff ellY. '·· MOpe.
10, )JeTHXBSTâeT fi'.0JIIO ... pyHy.
IV. P1.meţi cuvintele.din paranteze la -cazul core;punzător; .
.ff JII06JII0 6păTa Sa •(CMOJIOCTh). 7. ITO BOCHpOCOHbHM Mld >;61\HM B (JieC).
H6rrm~ rrpblraeT qepea (oHH6). 8. q.;pea (11Qp6ra) OT. Hărnero 116111a
fi CT8.BJIIO T,YipJIH ITO/I (I<p0B8.Tb). >IUIBC'I' yqMeJib ..
4. CI<B08b (TyMă!I) OII BHI\HT pei<y. 9. B (110111) yqliTCJIH MH0rO ileTel!.
5, M1,1 qnTaeM I<Hli:ry rrpo (IIHOHOpl,l). 10. Ha (6eper) CTp6HTCH aae611.
6, JlIO/IH BhlX0/IHT Ha (6eper). 11. OH 6on,cH aa (csm). •
V. 1 n locul . pimctelor puneţi prepoziţiile. ,nece8are,. iar sub-
~tantivele din paranteze puneţi-le la ca~ul core$punzător: · ·
1. .•..(asyHH) r6Jioca MâTepu pe6eHOI< aac1,11râeT (a adormi). 2. i:JTo
R0Jie. l\!l,l O'rB6/IHM ... (HyRypyaa:) .. 3. •Bpaq qjrT{lCT JI01<[1HIO , .. (6opb6a).
c 6oJie8Hf!MH. •· fi rrmny ... (ABHb)· rro 11ee __ rJiaebl (capitol), .5 .... (11sop)
·paCTeT CTâpoe /1€peeo. 6. fi OT/ILIXaIO .. , (TOHb) I\Opesa. 7.... (He,I0Jl!O) !'
MorJ:· rrpoqHTăTb ;IJ;Be RHlirH. - "- . ' ,. .'. /
VI. Traduceţi cu ajutorul dicţionaru/ui: . . .. .
, .:ff 'yxomY'B 6Tirycn. ·MLI ·c 6pâroM e:n,eM B ,a;oM 6T)l;hlxa, Ha _ 0eper. M6pn~
fl,oTµ;hIX.âro TaM Răm.n;LIH ro;a;. . . _ , . .' .- ,-•, _:
' /:(OM 6T,IL!Xa CTOHT B nâpI<e. ITepe)'.( II0M0M !11\0Tbl, 3a 0I<)IQM: my.MRT
~eJ)eohH•. Hap; I'OJIOB6tt CliHee H06o. Qa_năpHOM .tt€pea ;D;Op6ry-M6pe.
'. ,no yTpâM Mbl Bhl6erâeM B 1iapff,,..a n6cne.MB.TpaHa y~6Am,r·.ua.IIJIRJR)J
c.H));UM }l'aM .go o6€;a;ş..JI ,6 1-wm, mo6~IO M0p~. · ' ' , 1
 60.poTLca, .6op10cL,'!iopemLCJr I a (se)' De'l'i:, ' noR>, _noi$mL I_ a ct~ta
lupt~ nrr&KaTi., nJitiqf, IIJii'le~1.-1 a pltnge_
.seeeabe, -~ .bucurie, butlă disp~ziţie, DJI8TH'l'l>, m1hy, IJJI&TDmL II a pl~ti
VeseUe , . : , . - 'IIOCLIJJiTl.-,.' -DOC~~, nocldmiemL I.. '
· µ;eno:ncTp:!11(1ui,- -u; pt· -ll manifeSt&- a trl!Ilite . . " , .,
-ţie, demoll~U-aţie pub~ică npăa~~RB, ~a.; pl: -11 ·__ sârbătoar~ ·
µ;epCeHJt, . -u;.pt "J.i:. sat~ comună· paaeeeăThCH'. :(p_ers. , I ,şi a II-a nll sy
•auo){cRoli, •âa, -oe;.•pl. ,Jie clin ,(de)' folosesc)!· -â:eTea: r ·a filfîi, a -flutura
'uzină, din (de) fab,rică, ,- , ' PlillOBRTLCH, p/i11yrocL, pii)lyemLCII .r
3JUtTBLiit, --aa, -oe;. pl, •l)le vestit', de a se bq,cllra, a se veseli
set:t.mă ·_; _cq. vază ; fruritaş pyRoeOµ;cTB_O~ -a cOndu~~re, îndrumare·
ŞO,HTB~,'. -a; :pţ. -H· umbrelă , CJleţ\ţTLi cnem-Y, .enep;HDJ:L._II a ·1.ţrmări
:K8iu~c,'-~9, .. a-; pi. ~a ·calitate COJUl;l;(\p:iIOCTL,' •li s-olidarfr8t'e .
,.-JIHKQBiuue,1 •JI. bucurie. generală TaJiăHT,· .. a; pl. ...,,.- .ta1e·rtt ·
aOa.yii_r, •O:f pl. · ·;.11_, ·Iozinc~. , , Ta1111enli'.i'L, T8DI.IYIO, Tau1.1yemL
Ma~'l'h,. ,:p:ăm_y;· »AmeIDL 1 I ·a flutura~ , 4ansa . ·.. _1 . •. __ ,
:_a -1fac·e -~~~n . _ '. 1· · ;· · , TPY/lHII.IHlica, ·-e.roeH om al muncii
>1em-i{yu11po;111Ldl; •M, -oe; pi. •Lle yrry'linliTL', •liro,-ăem& I.a t,nbunăfăţi
. . i_ii:te:rn~aţJo_p~-1 - ycnex; -e:; pi;. -n· ·suţee.s-': . - -,:_ ___ / .
·ua'llillo,.-•a .,4ti·c·ep1.1t ,X,11amoK, ,X,JiaatRli; pi. ,f,JI8lllllJi stegvlţţ.
 . Cer6grm fieimoe MaH, rrpa3gHRR M01R)IJHap6ţ\IjQiÎ: COJIH/18.Jl• ,.
aocTa TPYJ:1HI11rrxca .. B MocRBe, aa Rpacaoll: ,m:i6I11a11rr 11eMon-
,cTp.ânl'"• l'l/lyT pa66'1He, yqem.re, UIROJihHHifli:, cwMa:ru. Ha11.
roJioiiâMM paaBeBilIO.TCR Rpâcabre q>Jiâr)I, ':JlhlBYT , JI•ayarrr, nop-
:rpeTbr BM/ţTHbIX MaCTepol,l . .BOT H)IJT 8aBO,I.ICRHe pa56•me, MHOrHe ...
CB•HMH ce.MbRMH. Ilepe11 ll'.X ROJI6Haoll: rpynna MOJIOgemH .a'
,, aa:nnoaâJihHhlx Roc'.i:Ji>Max aapogo.a CoBeTcHoro Coroaa:. IOtroiiI!f n
·May--imrn ·T8HI.1ymT, n'010T'. BecCJ;Ihe 11 JI111waâaHe ·no. acex · pHJ:iăx ..
Ha ac~x. J11<11ax ym;161rn; ace MD.IIIp I\BeTilMII 11 q,mmrnilMH, ace
pâ11ymTca aecm1. · ·

. GIIAM~TlCA .
~t
Prepoziţii folosite !lU instrumentalul

J/M a6M<JM JJeTâlOT llTHljhl.

obiectul acţiunii
Pa6oTalO ,.~a CJ!OBapi!M. Lucrez la. dicţionar .

. c) întîieta,tea, dominaţia unui

, ·MaTh HM8eT· BJiac'T:b~aa ;bt1-t0M .

. nepeif(înainte de, în:faţd) se foloseşti: pentru a arăta.:

a) relaţii spaţfale '· ·· ·

h) relaţii temporale ,
i: {Iepf!a, npâa81-tu1.aM,11, H 6YJJ,Y p;6Ma; înainte de .să~l)_,ltOTt 1(îo ajunul S:irod~;
. _tori)or), v6i fi ~l'a_S:1'.
i • •

-c) _persoami, sau .ob.iectul în ra1)0rt .cu care' se face o,aeţiime

 ,' ·-.·;?:<·.~'~"<<:~·.//-'.'·-··)'.,:'--._)· _: ~-"-:'· > ·.,<i'_\·. ~.- ..:··.- :·
tPrepoziţii: care se, 'tntrepuinţează nu 'numai cu
,, '. · , ei fi C'IJ, alte eazuti ·

aa (după, a/ia),se fofose;ţe ~entru a arăta :

· · a) relaţii spaţiale .· • , , . ' , ·
Ifrpymm, .1!8.JJffIOTCH
,, ·, 'aa u,,rorfio.,i. J~căriile slnt lriuncate după dulap•
';

· . b) o succesiune
qnTă_Th. RHIIPy Ila ><mleou

c) ,scopu.I ,
t ._. .niTH att.- qo80iL

, d) simultaneit,1te a două. sau a mai multor-actiuni

· B11pyr aa o6eoo~ MLI rroJiyqăeM pă- Şi iată că bi tijnpui'.~r;.;zului primil)l"
p;oc·TffYJO. 'BeCTb. - o veste îmbucurătoare.
;-. '• . \ '

c (C1t, şi, d11, priţi) s.e foloseşte pentru '9i 9irăta :

a) ]larticiparea a două obiecte sau două persoanii la ace> ••

eaşi a.cţilJJle sau ,stare ,
flă)in .c .cccmpdu J/t'/1,y'r B RHHO. Nadea cu sora (sa) merg la

·· b) ·prezenţa, ' existenţa

.posesiup,ea · ·
tteJioB6It- c ma.11âHmo..w. . om talentat (de,' cu talent) ,

c) obiectul sau persoana cu ajutoţul căreia se face o acţiune.

0Tnp8.BRTb C 1C1Jpb~ŞOM a expedia ~rln cUÎie:,

d) siinultaneitat~a 1n timp
I .
C Hacmyn.a~Hu.ţ.w· RO'IH CTQHOBHT01i Odată cu
XOJIO)IHO. ,

'e) modul
- CMOTp8~1> c Hee~a~âit"UeM a privi cu indiSll~re

f) se. folos~şte, de .asemenea, fu unele expresii' sa~

niule de felicitare : ' . , .· . .
C np<lBoH~><oM >iac I
IloBJIPÎIBJIRIO ~ no6eoofl I
 b) apropie~ea în spaţiu -
lloflEJyxapecmo.M Rp~CHBble /\OM~ 6T- Jn împrejurimile Bu.cui-CŞtitifoi
l\b!Xa. case de odihnă frJ1nJ.O_ase,,
c) sc~_pul, destinaţia ,
n6ilef noii l</Jl</IPY•ou

d) _situaţia sau starea în care se află 'cineva

61.JT~ no8 Ha6.1008eNue.M a fi sub ,observaţie
· .1,uJ;»ecly (î,ntre, printre-; dintre) se foloseşte pentru
'a) relaţii spaţiale
Me.>IC/Jy OTHMH iloM,i,.U_ Kpacâe1,11! Între· aceste cas·e este
ca11. . moasă.

b) _relaţi_i temporale
><eo,cily il•y-M/1, co6wmu1'Mu îiltre două evenimente·
C) · reciprocitatea
' _flOCTOHHli:O Rpen_HeT·i'.lp,Ym6a J.lb,ci/y 1
Prietenia_ dintre poporul -roµi.tn şi po-·
, , py.u,tJincnu.M u cot1emc„.iiM ·HapdiJa.,,r,u, potul _sovietic se tntăreŞte contÎ1,1UU.:

Numeralele cardinale între 11 şi 99

Numeralele cardinale î!ltre 11 şi 19 sînt urinătoa.rele :
11 OI\HHHa1111aTL 16 mecTaă1111aTs
12 11eeH3.l\llaTb 17 C0MHâ1111ars
13 TpHH"-1\llaTb 18 uoceMaâ)l11aTb
H qempHa1111aTL 19 11ee11mâ11qaTs
t 15 IJIITHill\llaTb

I
Numeraleie
, ✓
cardinale repr~entînd zecile sînt următoarele : : '

20 ABA1111aTL 60 mecTLl\eCJ\T
30 TPH/IIIQTb 70 C0Mb/18CII_T
(O copoR 80 e6ce111&11ec11T,
50 IJHT&l\8CRT 90· )18B/IHOCTO

Numeralele cardinale alcă,tuite din zeci şi miiţăţi

prin. simpla 'a.dăug,are' a unităţilor la zeci, De .exemplu:
se forme~ă '
· 2_1 11na1111aT& 011HH (011Hă, 011a6) , 69 wecT&11ecf<i' )lkllRTL,
22 11eâwiaT& 11sa (11ne)- 88 ·n6ceMs11ec,iT 'eoceM&
23 11eâ1111aTL TJ)H
~5 COpOR IJRTb

'
 . Acordul c11i substantiyuUn gen şi caz se face coniliţiilc al'~~ in.
tate mai înainte (vezi nag. 120), . .. . ..
Numeralele compuse terminate in oauu, o/!11,d, o8Ho sint.
urmate de nominativul singular, cele terminate în aea,. aee, m'pu
şi ~em,;ipe - de genitivur singular, iar toate celelalte mhnerale
simple sau compuse slnt 11rrnate de genitivul plural.
TpliliJ:1.:i:aTh op;H1i yqemilt
Il.FITb)];eCA:T ;rJ;Ba cTJJia
Copoi< ITRTb rycel!

Zilele săptăuilnll

Il0HeJ.J;€JihHrlH: ·1uni
BTOPHJI>< marţi

cpe11,i. miercuri
\JeTBE!pr j~i
II~T.l:IIU.l;a vineri,
cy6'66Ta shrlbăti\
BOCHpec€Hhe duminică

EXERCIŢII

.I. Răspundeţi la următqarele întrebări:

1. HaH6H ŢţeHb cer6;v1H? _2 . l.JTo- cer.Oti1irr B_ Moc1-rnC, ua 1-ipa·cuOtt
II.J;a.n:11?_-3_ -HTo 11)].eT IIo nJI6I.11,a;i;a? 4. '4:To necYT _pa66lm:e, ţTy,ueH-Thl,
·m,mn? 5; ·n Hain-Ix HOC'rl011,mx ·rpJmra Mo:ronem:u? 6. "lfTo gC.11a10r. IOu.oum
g 8:pyuum? '· ·
II. Traduceţi în limba romîriă:
1.' sa· 0TOJI6M. 2. llCpcp; :macbrnHOM.· 3. rrepeŢI; ]WMOM. 4._ HH1Ira:-~a mn~rofi:.
5. Ilo)]; CTOJI6M. 6. no_cRţl.Tb' aa Ţl,(mTopoM. 7.' Mea.;:i;'y cTyţ,;eHT_a:Mn. 8.- IIepeJJ. ua·..
q8_noM co6păHRR. 9. CecTpâ c GpăTOM H)];JT no Ymn_\e. 10. t.Je.rroQ,,€H c Tâ.nâuToP/.
11. 36HTHH J1cm:llT_ aa lllliâtPo.M. 12. MbI CHjţliM,aa CTOJI6M. 13.. Me,n]J,y r'6pOJJ.OM
·"' 11epem1oli. H. 11011 cTfJioM.. ·
III. Reţineţi următoarele expresii:
C nPda(}_,~ ux:q.M 11ac ! v,1-feUcit cu OfaZia
208 aa 20âo.M an dl'. an
no& 6.'WtA1-tue.M, .Mo.ueurna sub impresia p,oment~lui -
.M./J:>1efJy -âf!.1tOM, prin1re altele,, printre picături
I\'. lnlo<,uiţi punctele cu prepoziţiile aa, rlo;i, Ha;ri, punînd
s1ibstantivele_ din paranteze la cazul corespnnzător. 'l.'radueeţi ·,
propoziţiile obţi'!iute:
1. ·... {CTC118.) n;1{ţli0T pe6C'IIOH.
2. . .. {ctoJ1) _Jie_mir;r co6ă!rn._ _ _
..
. 3.. }'.lJflrcm, CJll',ll,lh . . . (yt;11Cx11) ylr-emm•a. 1
 4. . .. (pemi) fillJ,IBeT TyMâH; •
·s. HeaaMeruo npox611u• ro11 .•. (ro11:):-
6. CTYll:llHThl_ pa6i\TaIOT .••. (pyHOB6/.ICTBO) -npoqieccopa,
V .. Puneţi substantivele din paranteze Iii
Determinaţi sensul prepoziţiilor:
, 1. 3a {IIOM) pacTyT 1-1epeabH.
2._ MâJih'IHR 6eaui:T sa (M>l'I).
·3, 3a (pe1<a) uaquuâeTcH Jiec;
4. BeqepoM c6JIHI1e aax61-1n aa (Jiec).
5._ fi m1aqy 11eH1>rH ~• {MoJ101<6) H aa (qipy1<TLI) •
.6. MăMa Hll:OT B >iaraBHH aa (MOJI01<6) H aa (qip'.)'1m,t).
7, fi_ oTBe'lalO sa (6pa•). · ·
8. Hap0)\1,1 66pIOTCfl .aa.('?1306011:,,) H aa (c'l/tCTbe).
9. Ou m11aeT 11aJie1<6. - aa (rop:6!) 11 aa (Jiecâ) .
.VL Traduceţitn limba r.usă:
\:::-'·.· ·, . i.-'Elevii şed.Ia:rnas~. 2. El&viî şed tnjuru)'meseL '3. Pisica e sU.b Scaun. 4 .. -pşa,
: este ln_tre ferestre.-&. D,voas_tră şepeţi la fereastră? 6. Cite ţigări fumaţi•pe (într-o)
'zi? 7. (El)povesieşte despre mare._ 8. _Ionel este un copil fo>I'te politicos. 9. Cine
,.., ln cameră? JO. Vreau să citesc, 11,. _Tu ştii să citeşti bine ruseşte. 12. Se aude o
• \ocomotiyă. 13. Clinele nu tr~eşte bine ~ml se lmpacă) cu pisica. 14. De ce
apropii masa de fereastră? 15. Cln.d_ •e duc copiii la şcoal_ă? - •
Vll. Scrieţi_ cu l#llre 1n. (imba
.
rustl urmtltoarele
.
cifre:'
Ş7, 42, -5,5, 16, _19, 24, 37; 63, 11, 7, 77, 89, 91, 32, 22, -4.0 --
 CJIOBAPL•

eJiJ{HMO cuv. in'cid. probabil, se pare că n_OMHHTL, n6Muro,- -nOMnum1,,

eOtlLHLiii, -an:, .. oe; .pl._ --LIO liber, de aduce aminte
libertate - npROLIB\ITb, npoii.1,rnă:H1, rip1101,1saem,; .
OOTCp, oeTpa; pi. oeTpbI Vint I a sosi , · · ·
1let'i.11HT pr_in urmare, adică npoCT.IITe ~cuzaţi; iert~ţi-;-ni:1. .
30lIOTOli, -ăa, -6e; pi. •hle de agr p,ăp;uo indecl, radio: _ _·.; , ;..,.,, i ·;.
nsOfipeTeJIHe, -.e:; pl. -a invenţie pyqu6Ji, -ăa, •oe;; .pi. •Me ..ct.• ,:nlnă..
Kaneoµ;âpL,, '~~ ;' pl. -u calenda~ c111114'6u1UI, -11; pi .. -11 simfonie·
KapMăHHl,I~, -lUI, -oe; pl. -we de b11• csamiiTe -spuneţi· · - ·- · -,
zunar / ' Cuerypoq&a, -11 Fata de· zăpadă
M0aoµ;0mL, •H tineret
MOiiTHac, -0.; pi. -li montaj Tft.H[(eBAn:i.HLiii, -aa, -oe; pl. . -LJ4-"_ de,-
MfawKa, -n muzică · . .. d_ans ,
uaysa, •11; pi. •H ştiinţă TemuRa,, •H tehpicţă . _. ,_,
0uepa, ·-w; pl. ·.. y operă Tp311e,Jffln;aa, •H ;- pi. -a retransţnisţ_e, ·
• onepeTTa, •hl; pi. •LI operetă transmisiulle radiofonică
uoaozfoue, -a; pi. -a situaţie·; .Mem• yxo)QiTL, yxoacy, yxoljom.1, ii a pleca
l!YHRP6~o• ;.;, situaţia lntei;na• yqeoul,lll, •aa; -oe; pi. •Lie
şcolar ·
ţională OCTpB/IHLlii,-aa,-oe; pl.-l.le de estradă
;

PA~HO MOCRBA
10.00 - ,,roBOpHT ByxapecT" . . . 10.30 .,... 3cTpă,1HLIII
ROHl~epT. 1,1.10, - )];. IllocTaR6B11'l'.- IlepBaH CHMcfl6HHH, 12.15
- Hap6/!HLI0 ll0CHH. 12.45 - Pa,1110KaJieH11ăp.1, HQJKH, T0XHUR'
11 11806pereirnii. 13.00 - TpaHC.JI~UH onepeTThl )];ymi:eBCKOrO
,,B6JibHLiii B(JTep"- 16.35 -c- TpaHCJTJl:r11rn KOH!jepTa 118 JleHi,'.H·.
rpălja. 18.30-.[l;Jrn. MOJI0)10lR11. ,,H6Boe B H6BOM y'!e6HOM ro11y".
1!:J.QQ - JleKijUH O M0lR)lyHap6)1HO\\f llOJIOlRllHHH. 20:00 ~ !\'.oit•
i.epr .AJIJILI CeJieHK6sott. 21.00 - CT11xa JiepMOHTosa. ·f1.20
- TpaHCJIIÎ:1'HH KOHij0pTa H8 ll'.HeBa. 22.20 -" MOHT3.lR 6rrepbI
PHMCKOro-l\'.6pcaKOBa „cH·erypO'IKa". '

.KOTOPJ.111 qAc?
Cl(alRJi:Te, llOlRâJiyiiCTa, KOT6ph!ii qac ?.
- ,Il pocT,Ji:Te, H He CJJlilllIY. 'ho BLI xoTHTe?
.- CKltlRHTe, llOlRăJiy:il:CTa, CK6JibKO Bp0!110H11?
 •CeJlqâc I\Bem\cgna Th 'mrny1•
Korgâ npHoi,rnâwr noesg,?
Bes. <ieTBepn, IllITb.
J;! 1rnrµ;â yx6i\HT n6esg?
l.Jepes TIOJI'laca:
:3Ha'lHT, nHTHă,ll1aTb MHHJT 11I8CT6ro1
):(a,
Cnacn6o.
~. TiomaJiyilcTa.

GRAMATICA

Declinarea numeralei.or ordinale

Desinentele humeralelor ordinale in cursul declinării
aceleaşica,la'adjective:
Sin_gular Plura.1 Slngu.I~r Plnral
n6pebtii -a.a, -oe 1f6pabie . m,pCmuU, -bJi, -be• mp6mb,U
nepooeo, -oii_; -oeo nip6b~X ,npfmtieeo, -eil, -eeo mpCmLzix
nepeoM,y, -ofi.,, -~oMy nepeUM mpembeMy, ',-e'U, -e.uy mp(!m~UM
, ~~PB_o·eo _(-wU), -y,o'I -oe neper,ix t1,ie) mjiCmbeeo (-ug),. 'mpCmbuX (-b~)
·blO, -be
n6pebtM, .-oii, '··blM nCpobUU.l mp'embUM, -eu, -uM\ _mpCmbUMU
(,o) nepef.!M,. -ou, -oM (o) nepeo,x (o) mjJCmbeM, -eU, -e.u. (o:) mj}CmbUX.

Indicarea orelor
Cunoaşterea declinării numeralelor ordinale ne îngăduie
să exprimăm orele în. limba :rusă.
Orele „rot~nde" sint exprimate prin.numeralele cardinale
de. la 1 la 12, sau de la 1,la 24.
Rom6pbiu 'lac? Cît e ceasul? Oe oră e?
1-'!ac e (ora) unu
2 ~ ABa 'Iacă două
,3 - TPH qaca' trei
~ - ""'NP" qacâ
5 - ,MTL 'qacOB
patru
cinci
6 - D;lecT& tfacOe şase
7 -· c0M.b ~ac6u şapte
8 - B<$ceML qacos 'opt
9 - I\OBHTh qa~OB
10 ~ )ltlCHTL 'laCOB
.. nouă
 11 - o,;a;iIHHati;u;aTb -qac6B e (ol·a) unsprezece
'12 - ;a;BeH3.Uu;3.Th _r.rnc6B douăspreZe_ce
13 - Tpllllăl!l.laTb qac6B treisprez;eCe
l4 _- 'lle_Thlpna;a;u;aTh, ·1.1acps paisprezec.'e
15·_~-nRTm)):i;u;aTh: 11ac6B cinci;sprez~ce
-16__.._ 111ecTHâ;a;QaTb qac6B şaisprezece .
17· -·ceMHâ;::i;:u;aTL tJac6B Şaţ)tesp.rez~~.e
18 - soceMirâJi;u;-aTb qac6n , optsprezece'
etc. ,
Cînd se folosesc numeralele de .la l la 12 se adaugă, de.
obicei, substantivele ympo,. oeHb( oe'lep, HD% în cazul genitiv
singular pentru a s1c preciza despre care parte a zilei este vorba : .
. ' '
- -qac )1.HR (,s'tî'u ·TpJHÂ;::i;u;aTh 11acCm) ;, t1.ac H6qM (sau 11ac);
-·;i:tsa 'lrncâ ;t:tHR {5.au qe.ThlpHa;a;u;aTb qao6'n); ;:J;Ba qacă. H6qff - (.sau µ_Ba-
1
qacâ); .. . . . .' . . , _ · :_ ._ : _.

- TpH qaca /!Hff (sau IlJITH3./!l.laTb qacon); TpH qaca HOqH (sau TpH saci\).
- qeTb!pe qacă /!l!ff .(sau mecTHăl!I1aTi, qac6n); '!OThlpe ~aci, ·
(sau qeThlpe qacâ);
- IlRTh tJaC6B _·B6'qepa (sau C€MHâ.n;u;aTh '-lac{rn); IlflTb tJaC6B
(sau TIHTI, tJac6n);
- meCTb lJaC6B BCtiepa (sau BOCeM~l3.Jl,4aTL: ttacOBj; rneC'fb. qac6o
(sau ~eCTL qac6n);
-,- ceMb qacps ae 1-rnp_a Jsau A€BR_.THâAJ~aTb '-la~Crn); ,ceMh '-lac6n
(sau ceMb >rnc6n); ·
- BOceMh . 1 rncOn .n01.Jepa -- (sari ;J;Bâ,!l;l\aTh ·"lac6n);- e6"Ce,Mb
(sau, B6CeMB ·lla"C6B);
--_AeBf:ITb 1.Jac6B. B~'liepa (5aU
(sau 1\tlBJITb qac6B) ;"
---:- AElCHTh 1rn'c6n ne'-lepa: (sau
(sau 11ecJith qac6n); .
- O/IHHHa/!11aT& qacon neqepa (sau A•ă1111aTh TPH ,qacaj; Oî\HH1Ia1111aTh ·
'iacon· IIHfl (sau O)'.lHHHa)'.lI18Th qaCOB);
- )'.lBOHă)'.lllaTh <iac6B HO'IH (sau ~Bll)'.l!laTs'
1.rnc6n ')vut (sau p;neHăAU~T_b qac6B); '
 ,F6~niel~ 'mpun~Olfllilib 'la~â,e;. ~~rn61ft1taă1ta1nÎ,
II1:a.i ales limbajului ofiţial 0 admini&trativ; · • ·· . .
· Subdiviziunile orelor se exprimă cu ajutorul numeralelor
ordinale şi anume : . . ·
, a) subdiviziunile între o oră .,,rotundă" şi jumătate (30 de·
minute) inclusiv ·se redau cu ajutorul numeralului . cardinal
respectiv,· care indică minutele [(sau. cu ajut9rul substantivelor
care fadică sfertul ('lemtiepmb, -u; pl. -u) şj'jumătatea (no.1w-
auna, ,bi; ·pl. -bi sau no.Jl; indeclinabil)], în cazul nominativ, şi
eu. ajutorul numeralului ordinal, care indică orele (la geuitiv
singular). ·

b) numeralele cardinale pot fi folosite şi pentru indicarea

minut. elor şi. pentru indicarea orei.•: 6ea wecmu 'lem61pe, 6ea na.mu
aoceMb etc. !n general, la întrebarea . 1com6pb1u 'lac? se .poate
răspunde în mod foarte variat. Iată cîteva exemple :

· { }.IB€H.âll.·l\~Tb ".•c6B llRTHâ1111aTb MllH,YT

f2.1Ş llRTHâl!HaTh MHH,YT. µepBoro
'lernepT& nepBoro .
 11eti~T~ 4ac6B c6I101' n„r'.; M11âyt ·
c6pc:i1< nl1Th MIU!YT O/IIÎHHaMaToro
Tp11 qeTBepTH o~liHHa)lrtaToro
Oea \1eTBepTH O.D;llHHa,rtu;aTh
6ea rtHTHă)lrtaT11 MIIHYT o!llillHa1111aTh

B6ceMb qac6e .TpH.n;u;aTn MHHYT

B6Cţ;!Mb TplfJ::QWTb
B6ceMh -c riOJioeHHott
rro.rr;a;eeH_T9ro
noaoeHHa .n;eeHToro

/
Conjugarea verbelor ·

INI)ICA.TIV PREZENT
...

lrl.fiuitiV. (a-şi
06MHHTh
aduce aminte}.
cnewUn
(a se grăbi)
.
.

.
fI TI6MHIO H cnerny
TLI IJ6MHIUIIL TLI crremllwD
Prt>Zent OH, omi n6MHJi:T OH, ouă cnelllHT
a MLI Il6l'i[HHM Mhl cnewHM
Bhl tl6MHHT0 Bbl cnemilTe .
OHII )]~MHHT <nul cnewâT
.

EXERCIŢH

I. 1'ra~1weţi în limba romînă;

•ren€ph lllCCTb qac6li /IBăA!laTb MHH.)/T BTOpOrO

UOJIOBHHa B0CbM6ro 6ea Tp•x MHllYT '!eTL1pe
6ea )l;ec.fl"l'H UJITI. '!eTaepTb ceALMoro
6e8 îtHTli B6C0Mb UOJI;a;eBffTOFO . ._
)ţeBflTb MHHY·T qeTBepToru 6ea wecTH !{HHyT a6ce.Mb

II. 1'raduceţi textul de mai jos. Scrieţi în Utere

din desenele de mai jos precum şi pe cele din text:
RaK6-fl: cer6J:i;H·n p;em;?
Cerol{HR IlOire;iellbHHI<, 1 RHBapli. Cer6;iHir BTOpHHH; 5 llllpCJIJ'l.•Cer61{HR
cpe11â, 16 HIOHR. Cer611HR Bl'6JJHH1<, 23 ăarycTa. Cer6;iHH IIJITHHrta, 15 celi:-
rH6pR. Cer6;iHR cy666Ta, 7 noH6pR.
 - \: -
Tt·aduceţi în limba romînă ,unnătorul text :'
B. ro11.y î];BOH8./l[IBTL M8CHH0B. Ilep8"11 MCCHH - ffHBăph, BTOp61! -
,PeBpăns, TpeTnil ~ MapT, '<eTeepThlll - arrpM•, rmmll - Mail, mecTol! -
· ~as; C81JLJ1!6il-'.... m/,ns, eocsMoil - ăerycT, 11eeRTbli! - ceHTR6ps, 11ec;,,
TLIII ..,_ OKTR6ps, 0/1,HHHMHaTblll-'-, HOR6ps, 11eenă11namll - 11e11ă6ps.
ro.rt HMe~T IlRT~1l;ecâ:T ](B0 ·ue}:J;0JIH, a H0A8Jlfl KMeeT C0Mb AH0A: noue-'
'll~Jlb1111K., BTOpHHK, CpCjla, '10TBepr, llRTHIIHa, cy666Ta, BOCRp0C8Hbe;
''
limba rusă, seriind datele eu .litere:
vi_neri, 7·ianuarie. - duminică, 20 august
joi, 5'februarie Juni, 29 filai
marţi, 9 ,aprilie · stmbătă, 14 octomb;rie

Scrieţi cu Utere în limba rust'J, urmt'J,toarele ore :

7.15 2.40 9.07 12.58
8.05 1:00 ro.20 3.47
9.30 12.00· . 11.09 · 4.35

Citiţi 1/i traduceţi ou ajutorul dieţionaru~i 1,trmittorul

- Ramie y eac qaţh!?

- y. MeHR pyqaye 'lac.LI „II06e11a".
~ A 'Y sac Ra11i<e-?
- Y MeHR 11ap11,HHhI8 qaci:. ., KâM11.' ·
- CKOllbRO Cllil'lâC epeM0HII?
--,- BoceMaa11.na 'J'L ,MIIHYT ,nepuoro. . . ,. . .. . .. ,
_:_ Bli1111Mo,, y eac 'laci:t cnemiiT. Y MeHR,ToJib1<0 11ec>iTL Mlll!YT nepeoro. ,
- Kor11ă y sac ypo11? . · . , . .
- B qeTLlpe_ ttacă _mm e DRTb -~aC9B, He. n6~_BIO.
 ,:15-Muzică populară romtnească._ 9_.00- Treisurorl_de A. Cehov.11.00-:'l:311,
Ietln de ştiri. 11;10 ~ Emisiune pentru pionieri şi şc_o\ari. 12.10 - clt~ndar radio,
13.00 - Concert de estradă; 17.50 - Clntece pentru copii; 18.30:- Vers>irt de
Tudor ;\rghezi: 19.00 ,- Emisiune de ştnnţă şi tehnică: 20.00 _: Opera Faust de
Gounod. · . __: · ,· . '

VIII. Reţineţi :
B HOT 6poM <rac;t? La ce oră? 1

B ,rac. La unu. -
B 11na ,racă. La dollă;
-B TPH -'Iacă. - La trei.
B 'lempe 'Iacă. La
patru. I

B m,n ..aedu. · - La cinci.

B mecTL qaooe. La· Şase.
B ceML 'lacde. La_ şapte.
B n6ceML qacoe. La opt.
B 11enHTL 'lac6e. .La nouă.
-B 11ecHn qac6n. - La. zece.
B 011liuna11naTL qac611. ţa unsprezec_e:
B 11eenă)li(aTL 'lac6e. · ~a douăsl{reze'ce.

IX. Ardtaţi la ce caz 11tnt nujrîerţtiele ordinale şi transcrieţi

cu litere datele acrise cu cifre: · · - '. . " : · · · ·
· Ilepn~ro MăH, 11Bă11naTbTpeTi>e_ro ăer:yMa, ce11LM6ro noH6pfr. _ _ _ -
'leŢe~pToro 111ăH. IlHTHâ11naToro ăBrycTa. Ilepno~o an~JIH. ,!l;nă11naTL
nfrToro ceHTH!ipfr. BTop6ro qieepanfr. IllecToro OKTH6pfr. ,L\eBHTHălll1!'-T_oro
ăerycTa. IlfrToro MăH. _· - _ -_ ,'
10 ceHTHOj>R, - 3 qieBpl!Jlfr„ 13 MâpTa. 21 HIOHH. 27 ăeryCTa. -9 HOH6p,t,
30 11e1<a6pă. - _ __ _ - -· :
Cer6111111 5 anpenH. Cer<\111111 17 Ma.pra, Cer611HH 28 noH!ipi. •
 :X.. ···Trâduc~ţi /JU djuto1rii.1,f/1Îcţionaruluie:'
- ·CH6Jli.Ho af.lă.MeHH Ha Băm.Hx· qacâx? -
- H~ MOHX qacâx C0ML qacos IIRTHă'l\~aTL MHHyT·, A 'laCLI Ha YHHliep-
CHŢOTCKOJI IIJI011Ia11u rroHăaLIBaIOT yme 11eă11QaTL IIHTL MHHYT eocLMoro.
~ ST... '!aCY oeryT BJiepi;}:\, ,A MOH HIIYT TO'IHO. CeJlqâc poeHO IIRTH3.A•
qaTL MHHY• eocLMoro •. B rronoeJiHe 11ecllToro y Hac co6pâHHe.
' ~ BilllIR 'laCY 0113.3/ILIBaIOT ea IIOJ!qacă. Cellqâc 11tiCj1Tb MHH)'T TpeTbero.
m1pe11aqa 110 ·TeJieBH/\eHHIO ·Ha'IHHăeTCJI pOBHO B .weCTI, qacoe TPHAQaTL
~!fHYT•. Myn:bTHIIJIHHaQH6HHhle tpHJibMLI ;D;JIH ;a;eTE!R ţtomR6JILHoro . eOapacTa_
HQlfflHă~TCII B C8Mb qac6~ TpH;a;u;aTL·· 1:[RTh MHHJT H ROHqâlOTCR B C8Mb qac6e
IIH'l'b/\eCHT MHH:fT. .

;
 CJIO'BAPL

BSop, -a; pi . .. IJ pr1v1re 06ecn~1:1uaan.., ·-alO~ -aem1, , I a ·fur.:

BDHorpiaunB, -a; pi. -u podgorie niţa, a aproviziona ,
raa-MeTia gaz.:.m.etan HOJI6âuwe ncsonaeMLle bogăţiile. •ub-
J'OPAIJTLCH, rop1Kycr;, ropAlimI>CS II solulul
a se mlndri llOCLlllBTL, •liIO, 0 ăem1, I a trimite
l(OllLT&, •LI; pi. •LI deltă npe1<pacm,dt, •IIJI, -oe; pi. -Lle
l(epeeoot'lpatiliTL1na10mnil;_ -aa, ·••; nunat
pi. -ne ele pretu·crare a lemnului nO.ae, •a; pi. -R b1rtu, centură
acuoomicn:YI, -a.a,
-oe; pl. -LI8 pitoresc nmeeHna, -LI lan de grtµ, grtti
.aeMn6ii map globul pămtntesc paBIDiua; •Jd; pi. •LI şeS
p6p;BBa, •LI patrie . ,
80JIOT0it, -ftJI, -6e; Pt _-1,Je de aur plilimd:, •IIJI, -oe; pi. •Llt> diferit, telutlt
KOM6HHăT., -1,1,;
pl. •Id combinat pyp;a, •Iii; pi. py)ILI minereu
1<opaî'IJIL, 1<opatim!; pi. sopallmt co- . cRlloe, .-a; pl. •LI povtrniş, pantă·,
.rabi~, vapor, .navă_... cTa~o, -a; pl. CTilAi tQrmă, ·cirţ~dă
Jie11eaue, -a _tratament CTeÎlb, -1~:;_ p( •H stepă, şe.s, ctmpie
Kyr, -a.; pl. -A luncă, _ză,voi TeppHTOpua, -u; p1. •H t_eritoriu
MHOl'O'llICJie:~IHLlii, .-au, -oe; pi. -LI~ (>pyrmleLlli, -IIJI, ;oe; pi. •Lle' de
numeros fructe
.uetjlT&, ·•li _p_etroi XHM:i11ecaul, :-aa, -oe; pi• ._.. He chimic
HpBBHTLCII,. Hpa\B,noe1,, HpliBBmi.ca aaeBTp.qecB&JI au6praa enţrgi~. ·elec..;
p a plăcea trică
 ,.n'cÎn PdlţjJllA'.·,
HăIIfa cT,pană 111>i1c11BaH H. 6ol'ăTaH: Ha ee teppuT6p11u e.cTL
. paBHIIHLI if q'.lpm, pelllt .H l\f6pe,. CT0Ill'f II Jiecă. B111(11IDL, 11a1111e
11ti1B:omicm.te'.11apTHHLI OTllpLIBălOTCH TBOeMy BB(rpy? .· .· .
. ' ·. .floJIJi 80JIOT6li nmenun~, (j,pyRTOBLie. cal(hl, BIIH<irpă)IHHRH.
Uqa:c lib!c611!1~ rop II Ha 11x c11,J16aax- rycTh!e Jiecă. Ha JJ.yrăx-
1,,,-- MHOroqJi:.cJieHH'.ble CTa):lâ oBen- B B0MJie - pâBHhle PYAhl,
He(j,TL, raa-MeTăl1, COJIL if 11pyr11e IlOJie8HJ,le HCKOnăeM.hle; . A_ Hll
:· ·aeMJie -: MeT8JIJiyprli'leCRHe .88B6'11u, XHMll'1eCii11e. H l(epeB006-
,, pa6ăŢLIBaronjirn ROM611nă'rLI. PeRII )18.IOT, :rneRTpH'10CRYIO 8lI0P~.
riiro: ,l_ţyn{ijt H er6. ,1eJI&Ta. o6ecţre'IHMIPT nâmy crpirny pM6olt.
'M(Jpe T011,0, 11aeT pb16y. li ·O.TRpb!BăeT nyTh RO pa 6J:i11111., A: ·. mtmi'e,,.
/' ,ijpeRpâcnî>le MecTă ec'rb B a_ăme:lt c1Tpa1:Ie •/IJIB .oT/iiua 11. JJ.e'l0Hl!H I ·
.·:). >: 8' <ţopmyc1, T066it, MOII . p6,1HHa ! lfa- aeMHOM m,âpl)
'·i'.Mn6fo T(RHX RpacHB~X H T.aRHX 6orâThIXCTpaH, 1rnR TLI ! '

GRAMA1;ICA
• !

Declinarea pronumelor posesive

Mo:lt, TBO~, nam, aam,

PenoanQ-1
SINGULAR PLURAL
FeuilniD ' Pentru toate genurile
MOQ:, .A«Je MOA MOlÎ
MOCI/o MOeil MOfl:.X
MOeM/) .,.;,,a MOUM
MOII (MOeed), MOe ~I() MOU(Mou.x)
MOUM MOeil ·MoUMu
(o)MOiM <•) MOeil (o) MO.ix

PerSollJlll· a 11-,a
'-.SINGULAR_ PLURAL

F!!!miDin 1 Pentru ţoate irenutlle

m~oa, -m.eoe mooA niBOlf
meOe.aO mooeil m6oUz
miioe.Kg ·mooJa mtroUM
mpou (m•oeao), 'r'"''" ' m•ou (moouz} .
N.
G.
D. ..nri.weMy .
A. ,-/.aut (udwe20),
I. 1tâutUM
P. .M 1<dme.1<

Per~an.ti·
SINGUf,A"R

MascUiin i;i:i neutro „i'emll):~n

N. eam,.• edme eâtua ndu.tU
G. ed.weeo ed.meii edmux
D. edme.A:ty edweii
A. e'am. (eâuieeo), ecf:me edtuy.
I. odutUM odmeii
P, (o) edu/e.1< {o) edwe1,

2. Pronumele reflexiv-posesiv ceoli, c)lo.11,

SL."iGiJLAlf PLDRAL

M&e()illin şi neutru Feffilnin Pent.ru -toate a:enutile

N. ceoii, _ceoe ceoA ceoU

G. ceoea6 ceoeii. c11ou·x
D. ceoeMY I ceoeu ceoU..w-
A .. t!eoU (ceoeed), ceo,J ceolO ceof.l-(ceoUx),
I. ceoUM ceoefi ceou.Mu
P .. {o) CeOe-'! (o) coOeil (o) ceolfr

O~se.rvnţll

Ma·scuf_iri. i:,ingu.lar
IfUJu ceoii K!lpaniJdw.
· .ff,qy c.eoeeo .·iJpy,a.
BU-:Hcy_ eam iJO·M,
Brbi<:y
 n0Jpr)2,.

Bu:»cy edmy (J11utţy. BU::ncy edtuu ţJ •.iu.lfbl.

Bu;x.cy edwy cecmp Y. Biorey edţuu .1: cecmi!p.
•, Pronumele de pC'rsoam1 u II I-il (eeo, ei!, ux) rămin neschimbate în cursul
deC1inării, aşa încH, în <'azul lor, nu se poate vorbi de o rategorie animată tnsenSul
arătat mai s1.1s.. 1 · 1

c:ouju9area verbelo1·
IXDICATIV PREZE~T

rop;r:i;HTnC'FT I Hp!i.!-lHTbCH
llifiuitiv

'
I ta se mînrl-riJ
I <a IJlăceal

-
H ropmJCb H HpăB.T[JOCh
Tbl rOp,lJ,flIBLCH> Thl IIpăBHIUbCR.
P1·t'Zl"lll · OH, ouă ro,p.n;1hcH OH, OHă ttpâmtTCH
MI.I rop;a;HMCR Mb[ Hpil.fl}Il',lCH
Bb[ rop.n;HT,ecb Bhl HpăBHTeco
oa-0: rop;i::i;FITCH OHM Hpâ.BHTCfl

EXERCIŢII

I /·
I. Traduceţi în litnba 1·01nînă :
JIX 6pâTb-R ceoH paGOTLI
o .er6 OpâThJIX Moeft cecTpe
HilIIIl[ pa66Ta Hfl.UIHM CTy;J;CHTlDI
Ha er6 CTOJie ee CTHX0TBOp8HHe
0Rono Hârnero r6po~a er6 1-i:MFI
o er6 poMâHe O MOt'M y_qem-rne

· II. Acordaţi pronninele p.osesive din ]Jaranteze cu M,bstan-

t'ivele care le .însoţesc :
(l\loll) /.IIlCJ}b, .(Ham) MOpe, (MOR) <jiJiar, (Moli) ymrnepCl<TeT; (TBOJI)· Cello,
(BaIII) /.IPY8bfl, (HaIII) 6paT, (TBOJi) co6irna, (Ham) cr6ma)(b, (TBOR) TpaMBâll,
(Haru) OTe11, (Moc) KOJIX6a.

III. ln locul ptmctelor pnneţi pronn;mele posesitve, · făcînd

acordul în gen, număr şi caz cu substantivele pe Tîngă care sta.u. :
1. ... 0Te11 c:... pa66'1lllt
2 .. , ..• MaTb - Yll.lÎTeJibHHQa.
3. OpaT -- nperro;r:,;fi.BâTem...
4 .... 11pyahl'! - cTy 11eHThl.
 5 .•. : . no;:ipyr1 ~a6~--~ae_T· _ţi·; aan(fA_e;
6. J;l ... TCiJ.Tpe CT8.BRTCH (se joacăj\XOpOUIHe
? . B ... KOITX63e pa66TaIOT TpaKTOpbl.
8_. ITpH ... m1cy6e pa6_6TaeT 5H5JIHOT/rna.
9. MIJ ()qeHb JI.l061.1M , • , ca;ri;.
10. Tipenoµ;aaă_Tenh J1Ilau6n l.fIITAeT uaM ,;11h--a.1;1ur.
Qqenh ·Hp8.BJITCfI.
1 -1. Ba,u;HM IIeTp6BHtJ _- :1•rnmeaep. . . ):J;O'CJb - CTy)];eHTKa:
1.2. Moii p;pyr rtu1HE·1· H ByxaptlcTe, ·a ..... GpaT_ m11BeT B_ TIJioemTh.
13. H/mrn TOBap1rr11rr mrrByT n Knyme, a ... 11pyahâ >KHBYT B KoHctaH11e..
14. Bepa )'tJ.llTCH xoporn6, a ... ce9Tpâ. YllnTc.FI 1rn6xo. _ ; ·
15 . . . . 6paTy 8 JieT. 8Ta t<Hlira ... 5paT8. fi lTOCbl,'l:âJo !U!CbMO
TOBâ.p:m1~aM.
16. tmnru: JiemăT na n6Jrne.
1?. Ha ... ynHQe ecTb urn6na.
18. B .- ... 1-mâcce ;u;e-cHTh MâJibtJJUWB M ,n;Bănu:aTL
19, fi OTBflllâ.JO Ha , .. IIHC:t,M6.
20. Xy116a<Hll:H pl<C)'0T ... IIOpTpe•r.
21. ...O'rel\ IIO>IOrâeT ... 6pa.Ty.
22. H SHTiuo ... H6Byl0 KHliry.
IV. Răspundeţi prin propoziţii co!Ylplete afi-rrnative
qatfoe, la 1ir1nătoarele întrebdr_i :
1. 3To e<lIUa 6JJ6JutOTE!Ha? 2. Bâ.wa Tfl.TH npeno)J;aBâTeJihHHu;a? '3, _BLi
tJH'ră.eTe HM pyccHHe _1-mlirn:? 4. OH0 M6ryT lJHTăTb no~pycciui:? ... 5. B,lil HX
3HăeTe? 6. BLI mf;o;1ue )l;OM? 7,: Qmi H)l;jT B nrn6Jiy? 13.~0H.H_ BaM'. llOMOr~I()T?.~
9. Omi _roBopiiT rro~aH~mfttc1-m? 10·. :J3LI lIHT8.e"Te a·ToT pm,tâH?
V. Traduceţi _în li-lnba l'usă :
1. Unde sînt exeI'c.iţiile: dumitale? 2,, în. )?iblioteca uoastră sînt mu'Jte ·C·iirţi_ ·
noi. :-L Astăzi este~vreme foarte frunioasă. 4. Elevii noştri vorbesc 'ruseşte. foarle
bine. 5. Cine vrea să citească această l?oezie? 6. Luna mal este a cincea lună a
anului.
 ' '
B4?-JlllK0JI.Cn&e,t ... g sp1endoere,
JîC, strălur:ire
ro~ăpuB&Jl .._~i .plăcea să vorb_easC-ă,
, ,-vorbea (spunea) adesea
rp8-'lecmdt, ':~B, .. oe,_; pt „ffe grec_,<
grecesc , _,
~t'.iHCKHii non sex femînîu
miie_OcTi.~ -n \,ioiciune
·;Ji:fio, conj.' căci
~a_oOpazCuue, ·-a; pi. ..;H• lnfăţişal'_e
, :prezentare, -~·edare . .np:uco~o,ynliJJ Ow a1'. fi acordat ; a;r ti.
""JJepltTop, -a; pi. •LI !mpăra\
11eniucRHJi;_ .. an:; -.oe; pt •He spanioţ
.f[T3hL81i:cKuti.,- .. -an, -oe; pi. . •He
!,talian
Kpâ:TROC'llL, "" concizie
_1tpenocTL,; •H putere, tărie
'JIJi~HHeGJdţ, -a.a, -_oe; pi. -ne latin
nau:iK1 Oi.1 .ar· ·ţi găSit
H-efflB()CTL, ·•H;' p[... -H ·fineţe; gingăşie.
'cdelfollteţe .· . . . ·
~enpafrre'JIL, -.a; pi. -11 duşman
Ho·ec,ru, Oi,J,,, OLllt HCKy~eH dar dacă,
da.că insă_... ar fi ştiut
tiewti/-aa; -oe; pi, .. Lie (tnv.) ·acel,
acela
Îl}l1JJ1_Ji1lu_o pled; ·i1npe1.·s·. ~ potrlv~t
, adău.sat ' , . ,,
up~ţTO~ao Prid. ' iinpe'r~. s~ cade, ·e
, potrivit
pii~eault, -~a, -Qe; pt '.".ue roman
poociJtclCBit_, -_a.n:, -oe;_ pi. ,.ue rusesc„
rus
0B8)11' Tord ma[ mult lieclt atît

O PYCCIWlll fl3LIKE
' '

"Ii'.apJI HJ'\•rhlii, JHIMCJmfi HMnepaTC>p, l'OBapHBBJI,' '!TO HCITâH-

CH>IM fl8hlR6M e iforoM, qipam~y8CRHM - C llJlYBbHMH, HeM0IjRl!M-
~ C HimjJHHT0JIHMH, HTBJiblÎHCKIIM ~ C IR0HCR.HM II6JIOM TOBO•
p1H1, npunll:'!uo. Ho ecnu 6hl oa poccnfic110My HBhlRY 61,1n uc11ycen,
•'f'O, KoHeqao,H TOMy rrpucoe?KYnn.n fo,1; qTo HM co eceMu 6HLIMli
l'OBOpll:Tb npHCTol!HO., M 60 HBIII0JI 61,1 B HiiM B0-!H1ROJI0IIHe HC·
H8HCHOl'O,, IRHHOCT!, q>pamzy8CRCll'O, RJl0IlOCTb .HeM0IjROl'O, H0»t·
HOC1'b H'fBJiblÎHCR,Oro, CBep:,c 1'01'6 6orâTyro H 'CHJihHYIO B' H80·
6pame1rnllx RpâTHOCT,b rpe'IeCKOl'O li. ,JiBTHHCROl'O HBLIROB ••• "

!'i' B. JIOMOHOCOB
 Înlocuiţi punctele cu literele co'resp'tmzatuare:
npeno]l; ... Bă.TeJib, ,.yq ,.· •. tt:HK; ll11.c.<-.- .. TeJib, np .. ·. ·li, ~1yil.11
m ... HiqHHa, 3A ..,. • Hlie, B •.. -CT6R, aăn .•.. ·A, CJI.... ,·' -~o\ ir . •-'• ,.Jl3,Tht
JI ••• 6HTL, OTB .. :·. ~â Ti.~ n; .- . n, M. _ .. Ti;_ · cT ... JI, n. : ,. Ai, H -~ ·;'_'. ra;, _r .. : J'J(!Bâ\ ·
c ... ,JIO, J] • • • c, .MâJI ••• H ••• 1rn:tt, 60:.r ... tu,,_.
·A, .li,. . . nâT_b,· i:i;CB.-': .Ţi,; ille.T'-. .·,J\:1_')_,
6ceH~ .. 10, 6ceH.,. .. , nea ... , yqHTeJL .,.,- rr., .JI, n ... cHt-,.JL·... ;ro,.xsr~·-· ~~-
c ... nep, Me)];B€p; ... , n6 . .-./a;u;, .. C6JlH~---, ;u; ••• M, ;rtp._ •..r, _ _B_ ... 3:, -·M-,_~CHU,,
M, .• .J'.OK6, B.63µ; .•-.x, c ... n, 1,n;6H:T ..• p, cria"T.· .. ,,roiă.Tf_· . .,·&.ijljlllţ-a,T· .. ·:_·; ·I'.j)tiO~'
PHT .... , ,·,·,, ' -· _.· ·:···,.,_-.:::'-·.<:~\:/:·'·.,'._~·-·:··'__ .:·_.·:
'
ln caz_u(,Că. litera omisă poale n
inlocUUă _cµ .do.«ă·-s«'"ll,~l!li<._~~:?ţ.e·\l_ilere)< ·.. "
(de exemplu ,cm .. ; n, .= cmo.a şi cmy.a). scrieţi -alături ·toa{'e· . c.uui-1)-t~le-:•,tdr,:.l{; ·
rezultă
1
din inlocuirile respective. '
o

b) Foi-rnaţifamilii de cuvinte de la urmllto(J,rel{verl1e :;

rrncâTb, yqffTb, p·a66-raTL, qHTâTb.

U. Grama1ieale
1 1. Puneţi în locul punctelor desinenţele
a) nominativ singular
:QO,n;.-·.. , ]i;opţ,r ... , ceJI, ·.. , n6.rr .•. , JI8T, •. ,, M6p ...·., uor._.';·, py1t--;_.' .•
CTpaH ... , ,_p;A;r,; •• • , aeMJI, ... -~. HHH ...•, pa66r~HQ,_. 'l, BeţH. ·_.:,· .8H~-,-- ·:tJ1';y,-.,
;a;eHTH ... , TpaMBă .•. _,,Mya_e·.:., CJI6B ... , OJ(IJ ... , ,il:6JIOfL .. ,,_.o6JUU'i.,,...,;,,
attăH_. .-., MymqHu •.. ·, -A~Aynnc .. , JOHOilJ.. .

b) nominativ plural
ropo;r,;._ .. , noJI ... , ceJI ... , c.Tpâ.H ... , p,YK ... _, 11om._. ., u_t(Jilt._,.;•;·
JI6Hrn: ... , noea;r,; ... , · _y_qwreJl •.. 1 , npeno;IJ;aellTBJ,L .._, ,Y.rrH1.( ~- .. : ,. · AOM_,: ·
TpaMBâ . ;, Myae •..• , ~FIH .. ·., .r(fl;i;_. '. . 1 CTy,n;eHTH. '•.; Mym1-1H~·-, .- . '· m8H~Hţl_ ', .; .
CJIOB ..-., aeMJI ••. , oaep., ., B0JIOCHileg .. ,;. MOT_or,U:HJL. '..' ,:aB,TQ.M06H~:--.-. .:!
ManniH: . _·, .rrOiuaJJ; .. , , ryc ... , HapTHH •.• . 1 cee:Tp ... , cro.rr-:. ~-., Hq,paH,ri;.am: /.,
pyq1<. .. , ouni6R. . . . " "

c) genitiv .plitral
.n;oma;a;. ,; . , HapâH,1ţ8.1iJ· ... ,
HO»L .. _. ,. Me.n;BEl'A, •. ,. ryc ... , . CToJI. ·. 1,
H:OH ._· •• , HOlf •• , , BJiaC~. _.- ••

d) a"cuzativ şingular :
 genitfo
PYH<Le ( 6paŢ) , aAă.Mn (!rroJ10Ael-Kţd
pa66Tmuia (<j,â6p1m:,) sl\âHne (aaB611)
6paT (OT6!() I<H1<ra (y•rn11nR)
b) dativ
o-Tne.tJăT.b .{ OTCl\} IlOMOl'ăTh (1-.pt:CThflHCTBO)
Mell!âTL (yqemli<) lIHC.âTL (6paT)
rOBOplÎTh (>KeHU!ttHa) COOOlllHTh (pa5oqne)

tIHTaTL {nHHra) JIIOOH'rh (Apyr)

y6apâTL (ypomali) MblTh (rOJIOR,a)

exaT& (n6ea11) CM01•peTh {rJiaaă)

xBaTaTL (pymi) OpHeX8Th (OCeHI,)
pesa:ri (Kolf<) Hl(Tu [Jiec)

Analizaţi din punct de vedere mo1fologit, s·ubsta,itivele

.şi adjectivele din propoziţiile de maijos, 1trătînd de ce gen,. la <'e
. caz şi la ce număr sînt ·
1. Ha CToJie cHHRR .năMna. 2. fi rnlHty 60JihIII6c a,ri;ă.Hue. 3. Cer6].I.HR
xop6lllaH nor611a: I. Mb! c•p61'1M H6m,lt /IOM. 5. MânLq1rn ecT GonLru6lt
n_umwl!. 6. OH ec• xo.rr611H1,Ilt cyn. 7. H cnlf<y Ha c•âpoM cTyne. -8. Cec,pâ
MămeT RpăCHLIM · m1aTH:6M, 9. Yt1H'IeJU, nHllieT aeJICHhIM Hapatt;a;allIOM.
10. BpaT pM6TaeT iia H6eoM aan6)1e.· H. Mhl IBHBeM e co[lnan1<cT11qem10Jl
CTpaHe. 12. ,y Hac MH6ro xop6runx 11pyaell. 13. Ha ynn[lecToJ\T BLrc6,me
/IOMâ .. 1t MLI. OTl\blxaeM B. 3ana/.lHblX ropax.

modelul îmbinărilor de mai jos formaţi altele cu

dar cu alte s:ubstantîve :
6narOAap*Th A6KTOpa noaApanJIHTL coce~a
BCilOMUHăTb rOPoA HynHTL nElTyxă
.JJIO 611Tb ,IOBYlllJ<y pHCOBăTb ,nopTp('T

Mernă Tb OTI.J,Y . CJI~mliTh JiilJ"VfM

BepnrL 11pyi-y nriHâ3hlBaTh ytJeHH'l{â.M
noMO.Î'_ăT"!3. cTy~enT,il.M , p_ac_cHâ.31,rnl;lTL TonâpHmy
a<Han Apyra me,n:âir& MHpa
XOT6TL -xn€6a tJHTă.Th .HHHry
C~Jl[Tâ.TI, )];HU CJI.};lllaTb. Mj_8bIHY

OTBeitâTh na .oorrpUc. Cl1/j8Tb Ha. CT)'Jle,

CM0Tp8Tb Ha 3KpâH np«exaTh Ha ..JieTo
mnTh Ha 10re n11Câ Th' Ha 6yMăr_e

xo;.i;i1Tb a na'.pi..: / (.)TJI.hlX.âTh a m~pR_e

TIOCl,JJiă ·th D nm6:1v C~t:OTpeTh B OJ{HQ -
C-TylfâTh H" ;,:J;Be.pb ~ ~88Tb li B6)];y

O'l'Be,18.Tb. ·aa pa61JTy .mo5MTf>_ sa' np-aB;:1;y

cn;1;eTb. ;ia C'l'OJ16M uocnâ..Tb sa m)HTopoM
ITOCbVIâ.Tb :=ia MO.l"OH6M ctiMTâ Tb 8a OT[(â .,

.e~9:Th n ~16p10 Gemâ't'L -'.« OT4Y,

xo;a;HTr, l\ ţţpJr:Y _ IIOChIJiâTb H JTqHremo
0

o6paUI.aTbCR n r:ry Jl.eHTY HaHJIOHliThCH R yxy

JteTă'fh no B0s;:::i,yxy cnaTh 110 1-1.;ua qaca

xo~HTh no ;i.bp6're pa66TaTs rro- BeqepâM

OTBe"IJ:AT.b Ht!pe]); __ yqft:TeJieM crORTh nepe~ OHHOM

xyiuaTb m~pep, CHOM· OTAOXHJTb rrepe]], $ttaâMe~OM

C·rofITL. HaH ţ)8K6fi JteTâ Th Ha}); M6peM

ClttefITbCH Han qenoaenoM CHJIOHliTbCR Ha,n; HH(1r.()jt

)J.S,MaTh o5 o•r1.ţt' BHaTh o MOJIO,rJ,8arn:

pacci-.âahlBan, o urnOae IlHCâTh 06 ycnexax

nepeeecTl1. 6e;j c.J1osapit . fflHTp Oes aa66.T

.lJlfTâTh (iea 041-16B xo,n;HTh 6ea na:m1ro·

6ema Th 11.a nOMy erpOHTh ns m1,prrn:tJă,

mtTb Jî:-1 CTaH~Ha BblrtTH 113 AOMY

c1IwTfl'l'I, u•r AeCHTl1 yllTli OT ~pyra

Tpe6o:Bt\Tb OT JII011,e« c~e~TbCR OT· pă.AO,C'.TH

cna Th- · no yr.pă M:i,HTh ;ri;o CTăpoCTH

pa66ra'rh ;::i;o Bel.repa . C~HTâ.Th ]],O )];ec.flT~

nemâ.Tb Ha ·,crmHe
p8.60ra~h· Ha .sâB6;I.e
cecTpâ
uperro;:i;a~il'l'e~·1L
RapTllHa
HO>«
MhlJio'
st3maTi., -a.ro, -aelllL I a agăţa o;::.;~H.J10, -a;,;pl. ~~,_.pţ~.pi.trr~l1i: ~
B~XoAJITi., BLI~omt, BblX0WfD[L IT ~o~fmsa,· -u; "Ph t~>.v.~:r~:ă,
a ieşi . IlOKpl,IBBiIO,. •a; pi.; ,•ilc.~ll"y~ft)ll;ă.
roa:yOouăTLiîi, . -an, -_oe; pl._- -Ide· ·al~ Il0TOH6K, IlOTOi1K,\';pl ,li()'1'9ll1i\j ta
0
băslriti, care· bate tn albastru · IlJ)OCTi:IBa, -li; pi. rip6•~ni;ţ,.;.,
BJI3CT..,' KHtţ~f, ,Ra:a,a;0m:b· I a pune . nynnieTLdt, -·aa, -•9e t. -pl;,,. ·-~e:·.,m.
HaCTO;iii,uas. a3Mna lampă de .masă, pufos.·· ··· _,_
veioză c.Teua,,. -kl; pi.

,MOH ROMIJATA

H' lKl!BY B r6po11e Typ)!a, B 06Jihlll6M 116Me,

Iţ0HTpa. Mon I(OMHaTa O'leHb OOJibIIIâ.H H CB0TJiaH•. B Heii: OTOlÎ.1', /
, 11epeBlÎHHaJI,RpOBâ.Tb. Ha IlpOBâ.TH 'lllCTble np6CTblllH, 11011:yrmin >
n .xopornee 0110,in:o, Coopxy 11011pb!nami .• 0110JI0 .. · •. . · /
RpO~ilTH - , HeOOJib111;6A CTOJIHR, Ha R?TOpOM .·· . . '. · ~ : •·.
· .::,
·
CTOHT HaCTOJibHaH JiaMna. ; ~ . 1,-:, ·

Wf
·~~
 roJiy-

DERIVARE

Adjective în -oedm-blti, -eedm-blii,

Ou-sufixele -OBaT•Liit, -eBaŢ-Lill se. (ormează adjective
a) de Ia substantive: yeo.1t -·ye.1toodmb!u {colţuros), n.1tym
,---, n.f!ymoedmb1u (şiret, viclean). . ·
Adjectivele din această grupă capătă sensul _de „asemănă­
. tor cu ·. , ; ", ,,care are proprietăţile ... ".
.. b) de la adjective: 2011y66u - eo.!!y6oedmb1u (albitstriu),.
~ C.!!d6b!u - c.!!a6oedmb!u (slăbuţ), epJimo1ii - epJ1,a1toedm~ii1, (cam
murdaf), Kpdcn•1ii- Kpacnoeiimblu (roşcat, roşiatic), e.!!'/}nblii -
· ··eJ!ynoedmb!u (cam prost, prostuţ), mup6Kui/, - iuupoKoedmb!iJ.
(oa-,n lat, cam larg) .
.:Însuşirea expriînatil. .de adjectivele din această· grupă .este
<li.minuată, în comp·araţie cu însuşirea exprimată de adjecti.
vele de la care s-au format [eo11y6oedmb!u ( albllstriu, care bate
albastru)].

GRAilATICA
. . '

Substantive masculine eu nominativul plural în -d (·Ji)

O serie de substantive masculine au la nominativ plural de- ·
sinenţa -a '( •JI,)
în locul desinenţei obişnuite -bi (-u) :
}];0,M........:... /:l:OMâ yqHTeJI~ - YtJHTeJIH
rJiaa - rJia:;Jâ · )IOl<TOp - /IOl<TO_pâ.
Kpalt "'7 Kpa,\ OCTpOB - OCTpOBâ
JrnC-:..;..Jiecâ aMep -• seqepâ
r6po11- fOP0/1~. /ll'lpOl<TOJ) -,- /IHp01<TOpă
rOJioc - ro.Jlocâ â)lp0C -'- a11pecă
6eper - 6eperâ rrpocf,eccop - rrpocf,eccopâ
 uÎiele ·cazuri,· insaf desinenţă -a (-!i) se lntrebuÎîiţ~~"- -
ză paralel cu desinenţa -bi, (-u): ungne,cmopbl, -, uncne,cmopd;
Adeepu - ,iaeepsi, &upenmopb! ~ &upe,cm()pti, y,;umMu - Y"lt~ _·
me.aA.
In liml)a rusă actuafa, desinenţa -a (-R) se răspîndeşte tot.
mai mult,
Trebuie reţinut faptul că substantivele
(-R) au întotdeauna accentul pe desinenţă.

Verbe tranzitive şi intranzitive

.- ,. . ,,

Ca şi în lirriba romînă, în .limba rusă există vţrbe tra~iţ{ye

şi intranzitive. Primele arată că acţiunea săvîrşită de subiect, ,
trece asupra unui .obiect în. mod direct. Verbele intranzitive _
arată de obicei o stare sau O acţiune care nu trece- ne-: :·
· mijlocit asupra altui obiect.
Această grupâre a verbelor are o mare iip.portanţă prac- ·,
tică, întrucît este legată de folosirea cazurilor. După .verbele_
tranzitive complementul direct stă în cazul acuzativ şi răspunde •
la întrebarea ,coe6? "mol Verbele intranzitive nu pot ·avea
complement direct.
Ih exemplul H noJ1y1td10 eaaem1,1 peeyJ1Jip11,a (Eu. primesc·
ziare(le). în mod regulat), verbul· nOJ1y'td10 este tranzitiv pentru.
că acţiunea arătată de el trece asupra altui obiect: eaaembt.
Dimpotrivă, în exemplul flo y,iuu,e u&ifm t1e11oee,c (Pe stra.dă
.
merge un om), acţiunea exprimată de verbul u&em nu se răs-
... . ' '

frînge asupra altui obiect. Avem deci de-a face cu un verb in- ~ .
tranzitiv. ,' -
In limba rusă complementul direct poate sta
în următoarele situaţii : ·
a) într-o propoziţie negativă_
H ue noay'lti.W nUceM; Eu ~"- prim:esc _seţisor~.- ·
fl HB TJblO MOA01Cd.. Eu- nu beau_ lapt~,
 {o- cantitate

(toată cantitatea)

,:,tâtă cîteva exemple de verbe tranzitive :

' .
'IHTaT_b (KHury) a citi (o carte)·,-
CTpOHTb .()IOM) a CoUStrui (o cas!ţ)
)!IÎI/leTi, (><apTliHy) a Yedea (un tablou)
'. ~l961iTL (IIJBymliy( a iubi (o lată)
· p~Iliâl'b (sa11âqy) a rezolva _( o problemă)
.· paccKâBL!BaTh (cKâBRYY a povesti (o poveste)
DOMHHTL (~pyra) a~şi ·aminti (de un prie_ten) ·
BB!ITh. (/lllHLrH) a lua (bani)
CMOTP8Th (<j,HJILM) a vedea (un lilm)

60mATh
exaTL
JI8TâTL

nepellTli (ynuJiy) a trece stra"a

. nepeoemâTL (ymnzy) ·• trece (în fugă) strada '

EXERCIŢII

Curente
I. Ritapundeţi la umiătoarek întrebări:
1. r,te.H ll<HBy? 2. Ha1<âH y M8Hli 1<6MHQT,a? 3, tfro B MOeli KOMH3T8?
'ITO Ha l<pOBăTH? 5. 'ITO. 113XO/IHTCH 61<0JJO !<pOBăTH? 6.· 'ITO CTOÎ!:i< HQ ,
CTOJIHKe? 7. 'ITo CTdliT B yrny? 8. A y OK11ă ? 9. 'I To JI~H<IIT na nlicLM~l!IIOM
eToJie?.to. 'I•o. Ha nony? ·
I ,

II. Traduceţi în limba romînă:

 BaJIHaH H ooJI&moll KOfH116p. $.: G1<6m;l!q ~ .. uJiăTJiţe e. '11efu!11 ;,a 1,Baji,'
Tlipy? 9. Ha CTOJI<f KpaCliBQH CKăTepTb (faţă •de 111a.să:). 10. Bo Bp6~
Ofi6)1a COOHp8.RlTCH .ece 'IJÎ8RH .Râll!ell , C8MbK: năna, MâMa, CTâJ>IIIHlt , (ipaT,
cecTpă ~. "· 11. H11or11ă " HaM aaxo)IHT )lii,v, R6.rm H,T~TH. OnH. . ., ·

III. 1nlocuiţi punctele cu - substantitmlt din p4i'antezt i"

cazul cerut de ·verb: . \ · .· , ·
1. · R iIR>onro (ceol! M~Ma). 2. Oa BH)l8JI cer6)1HK Ha y)IHQ<f {ţBOl )lpyr[.
3., B mK6Jie k uay'iăR> (11aTeMăTH1<a u ucT6pHH). 4, Oa păJlo nony1!ăe~ (ra•
.aeTa). 5•.M"' ae npHHeCJIH B'lepă· HHi<aKlix ·(e691,1e KHHrR). 6. R aaacy (Kpo-
KOIUIJI). 7. Jl 'IHTâR> (.,RpoKOIUIJI" ii „OroatiK").

IV. Traduceţi în limba 'romînă:

_'\•

1. Pa66'1He cTp6HT 11011. 2. M1,1 cM6TpHM xop6mHll <p:11Jib11. Se.. Ha JJlli'!(

H)llT Cil:m.a1,1l1 )IO>fC)lb. ,. JieTOM II xoqy rroexaTL B 11epeBHRl: :5, K -neppoay
noµo)IHT n6ea11. 6. R noMorăR> MoeMy op~TY 11eaaTb yp6R11. '

V. Copiaţi verbele de mai jos, subliniind cu o linie pe cele

tranzitive şi cu .două linii pe cele intranzitive: · . ·
BaDpăBHTLt HaJ:(eTb·, 06MaHY'1'bt OTMeTHTb, OTBetfăTL., HOHJiâTL 1 paapeµa:·~T~1
pemăTb, C0)18p>KăŢI,, COXpaHfi_Tb, )lyMaTb, BCllOMHHaTb, OJ>OCRTb, •·oQJI8Tb,
OpaTb, 008/IJITb.. _ , '

VI. Traduceţi în. limlia rusă:

1. Eu _citesc o carte _tµ limba rusă. 2. Explic- prietenului meu leCţia. 3. Ta:t~
merge Ia gară· să ia
bilete'-pentru -Sinaia. 4. Noi plecăm cl,i.n Bucureşti;· 5. ·Eu ştlu
adresele tovarăşilor mei. 6. Sora lui este_ frumoasă - are ochf mari şi W~Sl'.i.
7. Oraşele_ţării noastre stnt frumoase şi mari. 8. Malurile rtu~ui stnţ joase. 9. Pro:-
fesorii mei mă iubesc. 1 O. Eu de asemenea ti iubesc şi ti respect". 11. Casa
noastră este pe strada principală.

Reeapitulative

I. Traduceţi în limb(!, romînă:

1. Y MeHII HeT 6pâT1,ee. 2. Moli 1<apaa11âm y TeM? a'. Tb! nllwemL. eMy
llHCbMO? 4. CecTpâ el! IJOMOrăeT, 5. 'Y BaC 0CTb pyCCKHe RHHrH? ~- Q,i·q11Tă8T
MHO 6qea1, HHTepeCHOO pyccROO CTHXOTBOpOHIIO. 7. ,CROJibRO y T8oli. pyCCK!.IX
KHRr? 8. B1,1 8Hâ8TO HX Ha8BâHm1? 9. 3mieTe "111 Bl,l '11'0-HHOY)IL O lKliBHH
6Toro ăeTopa? 10. IIepe11ăllTe OMY,. nomăayl!cta, aToT naKeT. ·

II. Traduceţi îp, limba rusă:

L Vă mlilţumesc 'foarte. mult. - ;Nu aveţi pentru C:e. 2. .La· revede}1e' 1
· 3. Bună seara, 4. Scuzaţi-mă vă ro·g. 5. · Tovr0,ră_şul ·nostru se buctJră dC -respect.
' '

!Ier
1nvâţaţi pe de rost următoarele expresii:
npobecTII ,,.op6ry a construi un drum
npoBeCTH aneRTpH~eCTBO a instala lumină ·electrică
npoBecTII co6paHne a. ţine- o adu_nare, o şedinţă
npusecTH (HihIT
a- face o experienţă
npoBeCTIÎ BDOMH a-şi' petrece timp_uI

afipHK~COBLiii, -a~, -oefpl. -Id~ de
cai!fă ; de cais
68.BKa, •u; pi . .. u borcan
6HCKBHT, -a;. pi. ·-LI biscuit
6ym.BaJ/, -a; pi. •Id bulevard
OyTLI_JJ:Ka, -u; pi._ •H sticlă
uapeu1»e,_ -a;, pi. -H dulceaţă
oecem.ii, ·-as, -Oe; pi. -L1e vesel
BHTpJllla, •LI; pi. -LI v.itrină
numu0eLiit, -aa, •oe; pl. •LI~de
ublxorc;,- -3; pl. -:LI ieşire
racTpoH6M~ "."a.; pl. -Li' alimen_tară
rnăBHLiii, -aa:, -~e; pi,·. •ld_e -priţ1~ipal
]l.meM, -a ; pl. -·LI gem
em1H eoni; daţă
aa~epzuBaTi.ca~. -arocL, -aemLea .
I a fi reţinut, a Zăbovi,
HHTepecHl,rtt, •BH, -oe; pl. •Lle in-
teresant
saecllp, -a; pl. •l;J. casier
, KO'p31iB:Ka, -u; pl. -H C,OŞ;' coşuleţ
s6(te indecl. cafea
JIHKijp, -a; pi. •LI lichior
Mysa, •H făină
,ean0Jm8TLca· (pers. l şi a .11-a nu
se folosesc); -âeTcR ,I a se umple
H0K0Top1,1ii, -aa:, -oe; pi. •Lie pron.
a1;umit, oarecare
ece 66Jti.me :,iJ 06ni.me din ce tn ce· no op;HoMY, n9 µ;ea cite
mai mult ·1~, ...._
He 60m.me nu mai mult de
xoTâ OLI mă·car
B ByxapecTe IIOCTO>l HHO
8TH Mara8HHhl HaXOj\HTCH B
BHTCH lKHTeJIHM ByxapecTa.
CJIOBAPh
HpăBH'l'l,CSI, •BJIIOCL, •-~~C,11. _II ··._a·-:--,
plăcea;- a .fi pe plac· ·,:. .,
OTKă,ahlilaTbc~, OT.Ră4Jld~-~-c~.,
aLIBaemLca I a:_. r~_n_,unţ~L ,
nă11sa,. •H; pi. •H pachet._ i •
nepeKn:ăJJ;LIBefilh, ~-~IO, -aem.b
(în alt loc), a t11ulă- . . ..
11npaMIÎ:)la, -LI; pi. _•LI piramidă· ·
1
IlO;l.C'IIÎTWBllTh, -amj •aeu:rL I a ·socoti'
nosym'iti'mn.., .. n; pl . ..u :cumpărător
vişine
· noKfnBa, -u.; pl.. -H cu111:părătur~~
no·JiomllTL . II a pune, a ~şeza
·noCToff.HHO adv. permanent
. paceTBn;ienLI aşe'zaţ_e
p_uc, -a sq. orez
PHIi, -a; pi. cLI _rlhd
CaM006CJI§atn,BBHHe, •SI
a se opri•
ceTslJ,, .-u; pi. •H plasă_. I
CKJiă)J;LIB&TL, CKm'i.)l.LIBflIO, _ CKJiă~I,I••,
saemL I_ a aFanja, .a _aşeza
bMeTiHa,- -LI smtrittnă
cTe1p1âIQ1LI'H, .. aa, -oe; p_l. •hle de
sticlă
CT0HMOCTL_, •B yaloare, preţ
cJJp, -a; Cl.dpld ·caşcaval, brinză
XOJIOJU{JILHHK, -a; pl. •H răcitor, fri-
gider . _.,
;iiTHKCTKB, •R; pl. •H etichetă
B6no11uwii," -aa, -oe; pl. -1,1e de
EXPRESII
..
doi
. sas ne. . . ( + un v.erb la_ infihiţiv)
cum să nu ... 7 e posibil să nu, . -. ?
B · rACTPOHOME
0
 ,".-:·/ ·.:-: ., .,: -;:- ,''??-/:/1;:,._ ·_·:_)·.~·- :'.-<~:}, '.-: ...- '
ti \
~~'906c.ayarneamm;. HanpM!lfep,
racTpOHO!IJ Ha- măl3HO~ ·6j,JIL"
Băpe. Y JIBepett racTp.011611Ja no-'
1tynâ.TeJI11 noJiy''lăIOT 1topali11L1;
'B ROT6phle CKJiă/lLIBaioT ncii,
' '!TO_ HM HJlRHO. ECJIH BRM HYlRHO
KynliTL că:fapy, plicy, MYKli, OHH
JielKăT Ha _llOJIKaX-,,- no 0/IHOMy,
·116 11na JÎ:JIH 116 TPH KHJIOrpăMMa
B Kăm11or.t naKeTe. ·
' Ha IIOJIK_RX .naKeTLI o 61ic-'
t;;;t;;::::::;::;;;:::::::.;:::· KBHTRMH ~ oT cTa JÎ:JIU: 11nyxc6T ·
rpliMMOB /10 OJIHOI'O KHJIOrpăMll!'.a, .'lan, K61fle, HaR_ăo.
R:paCJÎ:B0 pacC'răBJI0HLI PH/lhl 6yTLIJIOK C BHHQMH H,
JIHRer,aMu.' B
x-0JI011u~1,11111te --'-. MăcJio, chip, Cll!'.eTăua.
IloxynăT0JIH npox611nT MJÎ:11!'.0 BHTpJÎ:11, H HOp81iHKH y
HHX' Bce 60.i1,me H 66JI1,me HallOJIHHIOTCH. BOT O'ltlHL
6§1tii'T11.1r BHTpliHa. Il11pa11JHl{hl c-rexJI111111Lix 6ăuok c
11pKHJIIH 8THKeTkall!'.H, H6JIO'IHOe, BHWHtiBoe, a6pHKO•
·. conee Bape111,e, KOMllOTLI H )llRell!'.hl. _KaK He nOJIOJIIHTL
e cBoro 1t6paliii1ty x9T11 '6LI 011ny- 6ăH1ty? CT6HT ne 66JILme
nîrTII , Jiett. · .· .
.'Y nL1xo11a Kacrcjp -no11c'lliTL1BaeT cT6nMoC_Th noRynot. f(o-
KynăTeJIL llJiăTll:T H, nepeKJI.J./lhIBaeT 11:X B CBOIO_ CIJTHy. Ou, aa11ep-
*uaailTCH _B 11Jaraaliue e:e 66m,me nnTHă,1u;a111: 11!'.HHYT, ·

GRAMATicA

Desinenţa -y(-10) Ia g~nitiv singular

Unele substantive masculine au la genitiv- singular, pe
)îngă desinenţa obişnuită, •a(-n), (de exemplu <tau - <ian), şi
desinenţa -y (-10).
S!3 «'1.isting două grupe de sµbstantive cu această desinenţă :
a) subsţantive nume de substanţ~ şi materii
pnc (orez) ·
.
W
, ''. ~-
TBOpor (brlnză '1e vacă)
.
JIYI< (ceapă) c1,1p (brlnză) ·
MpâMop (mii,rmură) · cyn (supă)
• qaJI (ceai) CilHpT .(spirt)
categl/)'ie sînt_îrifoţite de depJ:rniiriări, ~i.ii .Q;U 1;;,_g~~ti-y uesiaJ'nţlli
-a (·R): cma~an . .20pJ1,ieeo ,iaJl(un pahar de cea't fierbinte).
b) .substantive abstracte, la care d!lsinenţa. -y (-10)
este obligatorie, ci facultatiyă ·· ·
cTpax. frică caeT , i'umlnă
1
niyM zgo_mot paaroe6p. dls~uţie
Desinenţa •Y (-10) se întilneşte· şi·în unele
cu prepoziţii sau în expresii : ' 1 .

Ha /IOMy de acasă Ila ,iecy din 1>ă<!tire (de)a, ~Muye)~

(yMepeTb) CO CTpaxy (a muri) de frică HI! măry nici UU pas: :: .. • •.
6ea Clll(OCY fără voie MH6ro CBE>TY inuită !Uinin'ol.
MH6ro myMy muit zgomot, multă gălăgie "

Adjectivul
Adjectivele în limba rusă sînt de trei feluri :
calitative, relative şi posesive.
I. Adjective calitative. Adjectivele calitative -!l,u. o serie
de particulariţăţi care le · deosebesc de celelalte categorii 4e
adjective. Cele mai importante particularităţi sînt următoarele:
a) âdjectivele calitative au de· obicei o formă lungă: Moc
.aoâ6u, -,iR, ·-oe; pl. -1,1e şi o formă scurtă: MO.ao.8, .110.iioâci:C
·.116.aoâo j pl. .116.aoâ1>i; ·
b) adjectivele calitative, de regulă, formează
comparaţie :

npocTM-IIJ;>6me-66Jiee IIpocr6ll-caM1,1lt npocT61t

HOBLilt- HOBee - 66Jiee HOBLilt-c aMHll HOBLllt- HOBeltniHll
c) de. la adjectivele. calitative ·se formează, cu · ajutorul •
sufixelor, adjective cu sens diminutival: xtip6muu -'=, XPP.O• ·
uteHbl.Uii.;
d) de la adjectivele calitative se formează adv:erbe. în
~o şi s~bstantive abstracte cu sufixele -ocmb, ~ecmb: ·
MOJIO/IOlt - MOJI0/10; MOJI0.,16ll ~ MOJIO/IOCTL
cet!'»m'1-cnem6; cee,imlt- cBel!<ecTL
; ~," h numii .a<ljectîvEîÎe calitative pot
diametral opus- (a;ntonime) r -
6orâTLill - 6B/1Hbll! yMHLill - rJiym•ll
bogat - sărac deştept - prost
YSKHll - umpo1mll lleJII,ill• ~ qe-pHLill
t,ngust - lat alb - negru

Toâte aceste particularităţi fac ca adjectivele• calitativ-e,

să se deosebească sub.stanţial -de· celelalte.
II. Adjective relative. Adjectivele relative arată însuşirea
unui obiect sau fenomen folosind. raportul dintre acel obiect
sau fenomen şi alte obiecte sau fenomene .
. Adje(ltivele relative exprimă _
. a) ideea de timp : e"epduumu BeHb (ziua de ieri), . npo-
. wJ1oa68Huu Mop{,il (gerul de anul trecut);
b) ideea de loc: a/}eumuu IMU.Mam (clima de aici), J1ecH6i1
8y6 .(stejarul din pădure);
c) materialul din care este făcut un obiect : ;»Ce.ruJaHaii
.· 1epoedmb (p_at de fier), 8epee!iHHb1ii 80.M (casit de .lemn);
d) ocupaţia, funcţia, specialitatea : cmy8eH'4ecxuu 6u11tfm
(carnet de student), npeno8aedmeJ1bcxuii onb1m ( experienţă de
profesor). .
în ·romîneşte, această categorie de adjective se redă prin-
tr-un substantiv sau un adverb însoţit de o prepoziţie.
Spre deosebire -de adjectivele calitative, care în marea lor
majoritate sint nederivate, adjectivele relative sînt dexivate :
ment!pb - menep8UlHuii, MOpe - .Mopcxoii, .n.t!mo.- .n.t!mHuu,
. _â u:.iid - .. 8U.MHUU etc.
, III. Adjective posesive. Adjectivele posesive fac pro-
priu-zis parte din grupa adjectivelor relative. Indicînd că obiec-
tul determinat aparţine unei singure persoane; ele dau vorbirii
un caracter mai concret, mai precis.
Adjectivele posesive se formează:
l. Ou sufixele -na, -OB de la substantive însufleţite:
cecmpliH (al surorii, de. soră), iJMuH (al unchiului, de unchi),
omqoe (al tatălui, de. tatit). De la subst:;intivele neînsufleţite
se formează cu sufixele -uH, ..-oe numai unele pume de familie,
despre ·care vom vorbi mai .departe. Adjectivele posesive ·iri
-un se formează de Ja substantivele în -a (-R) care desemnează
nume de persoană, grade de rudenie şi chiar nume de a,nimale :
Câma Căuurn 1<apaa11âm · creionul IU.i Saşa
CămHHa pyqKa tocul lui Saşa
CămaHJ.r 1<rpyma1< jucăriile lui Saşa
 ,. ,', '

nămlH. l'lpaT
nămiaa, c~Ctpă
II8.Ill1HLI B(illlH Juc'turile· tatii
R6IIIRHH XBOCT coada- pisiciţ

Aceste adject;ive sînt ca:r;acteristice limbajului familiar.

Adjectivele cu sufixul -oe sint derivate de la sµbstantivele ..
masculine.. Ca şi adjectivele în .-uu, ele .. exprimă posesia
indicind totdeauna un singur posesor. · ,
2. Cu ajutorul desinentelor. -Mfi, -Ml, -he. Cînd derivă de
la nume. de animale, adjectivele posesive formate. cu. a()(JStiJ
desinenţe pot avea două semnificaţii principale : . ·... •. •..
a) arată de obicei posesia (tema cuvintuluiindică
. malul care este imaginat ca posesor)
Jilt:CHtt XBOCT

b) arată că obiectul despre care se,vorbeşte este făcut; pre'

parat sau extras din animalul de la numele căruia s-a format
adjectivul : · '
JlHCllll BOJtOTHHR guler .de vulpe
pLI 61111 _!fmp untură de peşte

Numeralul .cardinal
Din punct de vedere morfologic .numeralul este o categorie ·
foarte neomogenă. De aceea, in declinarea numeralelor cardi 0
nale vom.intilni foarte multe deosebiri de la o grupare la-filta. ·
Trăsătura de bază a numeralelor cardinale o. constituie a,b~ ,
senţa genului şi a numărului: în limba rusă numai numerabil ·
o8un are· număr şi gen, iar numeralul 8ea, 8ee are J:!Umai
gen. De la mpu piuă la 8ee.11mbc6m nll1)'.leralele nu au nici număr,,
nici gen. · ·•
Dlipă gen se ma.i deosebesc încă numeralele q6a
doi), .66e (amfndouă); noJ1mopâ, noJ1mopbl, (unu, una
mdtate, odată 1/i jumdtate).

Decliiiarea numeralul1d 08U11,

SINGULAR PLURAL
~SCulin Feminin Neutru
N. o&llx o&na 001'0 o8uu
G. oiJHOed OOHoi.l OOHoed o8HU,x
D, o&noM!/ o8Hdu OUHOM!/ o8HUM·..::
A. oiiu>< (o8noe6) OOHJ/ o&nd oiiHu (oânux)
I. o8HiiM ·ooHOU OâHUM:U
P. (06) OUHOM (06) oâ,,oa (06) oo~ux
 . . ·.·. .· Jliwe;â1iii'·•oâ~ii/ ,/Ji/n~; ·.J_â,J s~·:a:~~gf iiţM,,ih6~t1Ji
\ >, ~phmuinelui demonstrativ âmom, â,,ria, amo, · • · .. . '. ·
·,(:, .. Jn J,imba. ru,să,. spre deosebire de limba.rom!nă,. numeralul
: , • oqun are şi forme d~ .pluraţ. ·
· · · Pluralul. oânu.. se !ntrebuintează cu_ sî:tbs:tantiv!)le care
.· nu au decit · plural: '
.0/IHH CyTKII, •o. z/ ş! o noap_te . , 0}];1:t:â uOH:(HuqLi _foarfece
:<>,n;11•- OplOKH o peieche de pantaloni oAB* HOCRH: __o pererihe de; ·ciorapi
'
Declinarea· JiumerBlelor asa,- mpu, f/.emWpe
MalcuIJD . Femin~n Neutru
a.a fJoe aea
a81Ja: 081JX. â81Jx
if81JM a81JM 881JM
fJ/l~ (fJ81JX) OBe (081JX) a.a
a81JM/f 081JMR a81J;."
(o) /)11/!x (o) 881JX (o) 861JX
FemJnln
..em'Npe
tUJmwpex
"lemwpeM
.,.m,;.pe ('lemwpex)
1«Jmwp1tMA
(o). .,,,m„pex

EXERCIŢII

Curente
Răspundeţi la următoarele între.bări:
: ' .. 1. rii;e OTKpHBâloTCH H6BM8 MaraaliHw? 2, qTO MQIKHO KynilTh .B raCTPOHOM.8
11a riiaBHOM (;ynhBăpe?. 3. HaKlie ll))O)lyKThl uax611HTCII B ·nam!Tax Îla
. n6nKax? ~, CK6m.Ko BeCHT (clntlireşte) năqKa 6HcKeliToB? ·5, KaK6e
'BaJ>eHb8 8C'l'L .B raCTpOHoMe?

II. ·Praduceţi. în limba romînă:

· '"1, B :ByxapecTe MH6ro H6ewx it Kpacliewx MaraaliHoe. 2, B racTpo-
·u611e HOKQTOpwe TOBăpL! (mărfuri), . npo11a10TCll B. KapTOHHMX KOp66Kax.
3. 1I noKynăK) l(ea. KHJtorpăMMa căxapy, nRTh 1<HnorpaMMOB MyKli, .500
rpăMMOB· Ma1<apoa 11.300 rpăMMOB Măcna. 4.Hacclip cqHTăeT: 50. nell. 5.. B
~•li !(OMHQTe CToliT Kpacliaml -11epeBRHHLIII mKa\lJ .. 6. 1I. xoqy em~ 011liH,
_•ttt<o qâJo, . . . . .. , ·. .
· m. ''aopiaţi pe caiet adjectivele. de. m,ai jos ţi aranjaţi-le
pe c4tegorii ( adjectÎ'IJe calitative, relative, posr:sive):
CSe11HMI, CTeKnRHuwt, 6em.dt, KapT6uHYit, 6onLmol, 11epeeRBHL1A;
aecemut, KpacâB>tl, 11ălJeHbKHI~ aliMHHII, mapoKHII, cecTpau ..
 1. .II }18.10. iuili:ry . (o')IBH) TOB8.('HlllY-, 2.. Mae uyi<lu1,1 ·. (Aila) CT.ona.
8• .II n0Rynă19 OT (11e_a) 110 ('<eTL1pe) .11ap111111ame1t. 4. M;li:ma yx611HT e·
mK6Jiy K (TpH) '<aCâM. · · . . , . ·
V. Traduceţi ţn limba ruad:
tll·oraŞu1 nostru 5tnt _m\llte.m_aga:zfoe not·,·i tcuuioase.-'i!e sti-~da noastril~~i~-
o alimentară -~ouă. La intrarea. în alimentară ţ_umpăr_ăto~i'.-primesc to_,uri --~ _ţ_ar~
pun tot -ce le· _trebui~. _ , _, ,-, _ ,. - _--
- Vreţi să cµmpăraţi oJ"eZ, zahăr şi făl1ţă '/ 'Ele slnt 1n pachete de'i:lte unu;
două şi trei kilogram~, pe .rafturi. , · ' '"
- Ce vreţi să Ina! cumpăra\!''/ . . . . . . .. .· .
- Vreau să cumpăr o jumătate de kilo!!'"am ae biscuiţi, un p,chet ·de•,e~!ÎI·, ·
cafea şi cacao. Vreau să cumpăr şi o sticlă de vin şi o sticlii: de:.lil:fill\r..' · ..<"
tn 'alimentară 'sln.t mulţi cumpărători. ., · ·
~ ieşire, casierul c_alcul~ză preţul cum.pătăt~rilor.

Reeâpitlllativ,e
I. Arătaţi care afnt 11ttbiltantivele ,femi'liine
urm4toarel()r substantive · masculine: . . , .. . .
cTyp;euT, naouep, KOMcoM6Jie~, HYll<'<HHa, ore!l, yqeaHK, 1Jpello}lll!l,'a.T@ni. ; ,), .
II. F.ormaţi o1te' o propoziţie C'U următoarele pronume deter'. \ < "

minative:
BeCb
ece

Suplimentare

Traduceţi urmdtorul tea:t c,u ajutorul dicţionarului:

O JIIOBBll
earm'lp;a? ·
 C.IIOBAPL

t'hniirno adv. aproape

IJBB0puoe cuv. incid.· probabil
liy/1BTL, oylKy, .DY/llflllL II a trezi,
a scula -din SOll].n Jl~_o pi-ed. tmpers. trebuie, este necesar
ooaop&Jq11T1,ca, "ărocr., •aemLCa I a Ononui, -0:li leguthe, zarzavat
sie -tntoarce, a se înapoia Dp0B0/1BTL, IlJl(!IIOlKy, DpOBO/IHlllL
BCT&BllTL, BCTalO, BCT&@lIIL I a se
II a ţonduce,. a petrece
ridica, -a se scula UpOCLID&TLCH, •&IOCL, •&elllL~ 1 a
se trezi
,".li!!(KJIA~LIBSTL, -aro, •&emL I a scoa-
păHLDie· cOmp. de la păuo mai de-
te, a ;tşeza
vreme, înainte
aioTpas, · •a; pl. •H micul dejun
aallHMii-TLCH,. -ămc:&, _•klllLca' 1 a se CKjlJHO adv. plicticos; MRe CRf'lilo
· ocU.pa· (de_cinevar··de ceya) mi-e urtt, mă plictis_esc
''BanyeTa, ..Lf sg. varză · CH0Ba p.dv. far, iarăşi:, din nou
.llapT6qieJIL, •H cartofi CTăpuodt, -a.a:, -ee; pi. -ne {tilai) mare.
Ketl>Jip, -a chefir : '.(mal) 1n vlr'stă
MllinRHOCTpOJiTeJILHLiil RHCTHTyT In- TBxo adv'. încet, liniştit;. CTBH0BBTCH
stitut de cunstrllcţii ·cte_ maşini T.llxo-'.l'Hxo se_ face linişte
yroJI, yrm\ J pi. )Tm colţ
MHâ)lmHil, •aa, ee; pl.·He (mai) tlnăr;
(mai) mic. xoaâiicTB~, -a; p/; -a gospodărie_
_·MopKOBL, •H morcov Hil~o, alina; p/. Hi!~& OU

EXPRESI!

B ăTo :apeMa în acest timp, Intre timp

311 (DHTH&/IIIIITL >IRHyT) )10 ••• cu (15 ·
etc.) minute) lnalnte de , ..

YTfO B llAWElt CEMl>E

MM lRHBilM Ha ymy YJIHll IlylllKHHCKo:tt li 0KT116p1,cKo:tt, n

).{6Me HOMep /IBB.J.lllaTb B6CeMb, KBapTupa CTO OŢIHHHaJ.111aTb,
B Hălllett C0Mbe B6CeMI, 'leJIOB0K. Ila.na, CTB.pll!H:tt 6paT H CTB.plllaH
cecTpa pa66Ta10T, Ma.Ma aaHHMăeTCH xoa11ttcTno111, 11. yqyc1, n
Mall!HHOCTp0HT0JibHOM HHCTHrj-,re, a ŢIBe .cecTphl H 6paT .XO)IHT
B IIIROJiy.
- PăHbllle
ncex B Hămett C0Mb0 npOCbIUB.0TCfl MâMa. Enie HeT
'laC6B YTPă, a Ma.Ma yme Ha HOra:x;. ~eJI y Hee
-:n lll0CTH
On:a yx6/fHT B Maraailll. MaraaHHhl_ y Hac 6JIH8Ko-, Ha
 : - -· ; ---<. ,.-• -:_:__. - _--.'.c-<Z ··1_,- .. - ,._ .- _ · _._. ,_ - -
3Ta»;6 HăµI~l'O /IOMa, MU:uyT 11epea ~Bă)U\ar1/ nd'i; a wpi.l\QilŢ!,;;f
ouă B0~Jlpafllă0TCJI c nbl!JIIK3,MH, Ha Kyxue OHă BLÎKJiă!ILil!a~T'..
Ha CTOJI 'RarrycTy, 'itTLIPe KH_JIOl'păMMa RapToqie:irn U:' MOpR6Iil'I~ ·
)l!ÎCJITJ, - IIJITHB.il,TlaTb JIHQ H TpR 6yTLIJIKH Keqinpa. Ha iiacax·
IIJITHB./IQaT1, MHHY'l';ce111,~6ro. Ilărra B aTo Bp0MJJBC'!'aeT H 6y;a;li'f •
CTâprnnx- 6pă Ta li cecTpy, l!OT6pLte· pa66TaIOT .BM0CT0 c .Hli[\il J{a' ..'.
·aaa611e, H · yxomy R HHCTHt:YT B 11ec11T~ 11ac{JB, HO MHe , Hă11ci'
01lle. UOMO'lb MăMe··uo X08HHCTBY H rrpOBO/l'!'Tb B lllK6Jiy MJiăAIDJ'IX
cecTep. Oun y'iaTcH Bo. BTop6M KJiacce. Hx nrn6.Jia uax611uTc!l
6JinaRo. Oun yx6/IHT ifa .110My TOJILKO aa n11Tua1111aTb MHHY'f: iţo ..
Ha'lăJia yp6KOB. BpaT Y'IHTCJI B rnecT6M KJI,ăcce, B T():ÎÎ .me: \'
lllH6Jie. Y Hero· yp6_KH HB 'IHHăIOTCII B )IBB 'Iacă.,· .. . . . . , .
l{or11ă BCe YXO/IJIT,. B /IOMe CTaHOBHTClt THXOsŢiX'Q: ,Mallt~;
HBB0pHOe, O'leHb CRJ'lHO O)IH6fi B 8TH qaCLI. , l{ . '10TLip0j\!'.: HJIT'" .
'laCăM B Hă11!0M /IOMe CH6Ba BtfoeJIO: CTB.prnue B08Bpar11âroTcij.
C pa66TLI, MJIB.)IUIHe H8 lllK(fJILI, ..

GRAMATicA

Declinarea numeralului cardinal

1. Declinarea numeralelor de la nJIT1, (cinci) la 11ea1111aT'!,
(douăzeci). Numeralele mimi,, wecmi,, ce.Mb etc. · pînă fa •
âBdâlfami, inclusiv, precum şi mpuâlfami, se declină ca sub,; ·.
stantivele feminine de declinarea a III 0a în' consoană moale
(AOUtaâb) :
N. nnm& uOceM& wecmn.â81.ţamb mpU8lţ:am&
G. n.11mU 80C&MU mecmmi.alfamU" mpuai+amU
D. mimu soc&MU wecrrmd.81.f'lmU mpu.Or.,amu
A~ nsm& s6ceM& wecmn_d.81+a1m, mpu8.l(,tZm&
I. nnm&10 uoce.K&10 uiecm1-1,dillf0,m&10 mpu8Zfam&10.
P, (o) n,,mu (o) BOCb.Ku - (o) iaecmutl8lfamu Jo) mpuâ1+a.mu
După cum se vede, tipul de declinare este acelaşi la t.~ate
aceste numerl;lle, Observăm însă următoarele :
a) numeralul e6ce.M1> pierde vaca.la e la .
şi prepoziţional ; .
b) numeralele oâu1maâlfam1, pînă la âm1mnlio1ţa11J,1> şi nu-
meralul mpuâl{ami, îşi schimbă în declinare - numai ultima·
parte componentă -â1ţamb; . . . . , .. · '.. .. _
c) la numeralul âBe11,dâ1ţarhb, prima parte, ·aae; este,
de genul femini!l,, Aceasta. este singurll, formă ppş_ipilă ·spre
deosebire de limba. romînă, unde există.doisprezece_{prinia1parte
dfl genul inasculin) şi douăsprezece ('prima parte -de genul fe,._:
 , ", ·, '·.'·', .,:':_,:, . ~·::·J~'··<:·:"-~·-.:.,;-_·y;_-,:·_'.\~:_::-;.: . . -i,,'-::· ..,.... --<-•":.t";'.,: ·:,..,."•.\ ·.--- _' ~ .-~'.~
·•. '.tniuih) .••Piitr_U]c'lllaFe, ţel\Jţ.d.ou:,iii,form.!l di:il.liW:ti'it
: rllspu:qde in limba. rti:să; una ~Îngur•/1 ffeeNâaiianib; .·· .. '
·. d) niimeralcl.e .compuse. \le tipul oe_di)qarrib oi)u11,, mp,i/).
1.f<1m1, âea . schimbă in cursul de1J!inării. ambelti. părţL compI,>
nente : âeaâi.jamrl oiJ1tr;?6; mpuiJif(ţmll fJeyx, deoarece. fiecare
parte componentă este cc;msiderată ca. un cuvîht de .sine stă­
tător. Trebuie. de. asemenea,· rem.arcat că părţile compon.ente
•_aţe numeralelor comp;use ·,m sînt legate între. ele prin ceva
c~re.ar corespunde romînescului şi (iJediJ1.fam1> oiJllw se traduce
prin „douăzecişi unu'').
2. Declinarea numeralelor
B6CeMb/leCHT
N. mim1;,8ecAm A. nAmbaecJim
G. ri'.~mUOecnmU I. ri,Rn),b1{)8ecR-mb1Q
D. Tffl-mC,,aeeAmU
(o) n,,m'uoecilmu P.
· • Spre d'eosebire de numeralele .9iJumiao1.fal1lb,· oedo1.fam1,,
1flpllâ1.fam1> etc.,. la <>are, după cum am văzut, se schhn.bă·
în decJinare numai partea a. ·doua, aici se s.chimbă ambele
părţi componente. Aceeaşi regută se aplică .şi la declinarea
· numeralelor iJeecmu, mpucma; ueml{ijJecma, unde se decli:µă
•. ambele părţi componente, _avind fiecare forme cazuale de
. plural_ (fJeyxc6m, iJey.ucmâ.u, mpi!.1tcmd.M etc.) în, ceea ce pri-
. ,-v:eşte rµimbc6m-oeeRm1>c6m, prima parte a acestor nu mer.ale
dec)ţnij, numa.i la singular (nRmb, nsunll,. nRmb,b etc.),
:J_iar pa,rtea a doua numai la plural (com, cma.u, cmâMu. etc.J.
· 3._ Declinarea numeralelor c6poK, ;ieBJiJ~6cTP, .cTo. Aceste
numerale au în declinare cite două forme: una pentru noini-
nativ - acuzativ (co,po,c, oeMnocmo, cmo) şi. alta pentru geni-
tiv, da.tiv, instrumental şi prepoziţional (copo,câ, iJeea11,6cma, cma).
4, Deţlinarea. numeralelor Tli!CR'Ia, MHJJJIHO!f, MHJJJJnap11.
Aviud formă sul)stantivală, .aceste numerale se_ declină ca sub- ·
• stantivele :
Bl~ular Plt1ra.1
N. mwc,R,1'0,·
mb,c~im
G. mWc111tu mbic11,14
D. mMC1114e mbic..li:'faM
A. .mliic.n"'y mWc11ttU
1~ m1-iicR~.U (mblCR11b10) mWc.ntta..wu
P. (of m,fm,.;,, (o) m,;,c,.,a:i,
. Numeral.ele.•.1<u.11.11u611,, .uu.11.11udpo se declină
' vele masculine cu tema in consoană dură.
 •·,,.,. ,.,_[:~.~-<-. ··i...- . ,, ,·'
Desi~enf~ J (•10) ./'Ia.)~.:->:::ea~ul
''~• .. ',, ·: .:•:.:. ·•._;> ·-. "', ",._
prepozifionaF
.c' ,· ·'

Unele substantive masculine neînsufleţite. a.u Ia.. prepoti: },

ţional'• singular desinenţa -y (-ro) paralel cu desinenţa •e. ·
La aceste substantive desinenţa ,y (-10) este. totdeauna·
accentuată. ·
Formele eu -y {-10). sînt posibile tn două caz~i:
a) după prepoziţiile e; na cu sens. spaţial şi temporal:
B !Ill<a<p:f tndulap Ha m1<a<py
B Jiecy· în_ pă~ure Ha 6imy
B ymy ln colţ Ha yrJiy!•:
B CHery !n zăpadă· Ha nocTy,
B to11y în ariul ... na 6aJiy·
Ha 6epery pe mal Ha n.oJiy
na CHery · pe zăpadă Ha JihJIY

b) în expresii :
OCTâThCJI ~ AOJirY a l"ămtne_. dator
aa· Hpa.lO_r1i:'6eJIH pe marginea prăpastiei
6LITI»' ua XQpţlweM. ClleTt a fi bine cotat

EXERCIŢII

Curente

'I: Răspundeţi la următoarele înirebări :

1. T11e Ml,! lRHBeM? 2. C1<om.HO .'l.0JIOBOI< B mime:tl C0Mhe? 3. RTo pa66-
TR0T B Hâme:tl C0Mhe.? 4. 'ITO JlOJiaeT MăMa? 5. Ror11ă omi ·npocunâeTCJI?
6. IfoqeMy onă. npocm'răeTcll Tal< păno? , 7. ·r11e naxO/IHTCll 11ara11mr.?
8. 'Cfepea CHOJ!hl<O MHRyT MăMa l/08BpQJ11ă.0TCll< C no1<yn1<aMH?. 9. q TO Oliă. no1<y<
mieT? 10. qTo 11eJiaeT nana, 1<or11ă npoCLIIIăeT~R? ,11. Ror11a " yxom:v: ·B
HHCTHTyT? 12. qTO MHO H8Jl0 e111e C)IOJiaTr,? 13 •. I'I(~ Haxo/lHTCR. UIHOJI.a
MOHX MJI8)1UIHX cecTep? H. IlO'IeMy "'IBThlpeM-IlRTH' '!acâ!II a· nâmev llQMe
cnoaa BeCeJio?

II. Traduceţi în limba rusă ,·

1. Noi lOcuiin pe bulevardlli"Bălc'escti, nr: 6, ap. ·2.-2. Prietenul meu lo~me.şte·
aproape. ·3, Eu stnt student la Institutul dţ coiistrllcţii. 4~ ·Dimineaţa -plee: la institut -,
la ora 8 _şi·mă tntorc-lcţ ~ra 3. 5. Mama- se ocupă cu gospodăria: 6. _Tata:Ji fr~lel~·0;1:Ctf
mai mare luc_rea~ă la Uzinele_,,,23 August". _7. Ei -se tnt_orc_ de la uzină tn jurul orei 4.
8. Prietenul· meu.:Nicolaie Stăne·scu vine -~desea.p.e._Ja -~oi._ 9. SUD.bâtă seara ne_
ducem la teatru. 10. Ma1na pleacă la magazin. 11. Eu ·cumpăf.2 kg <ie zahăr, l kg
de orez, 5 kg de •1scuiţi şi un borcan~ cu dulceaţă _de _vişi~~- 1
-,
 ,<:,
-- - "."_. . ,_ -, . ,_ ;, . - : -· ._ ·: r:·,? _,-__· - -..
. BciJ~teJi. CÎlil)17tfele ne~11sc'lite diw .ewereiţiul care .
mraztl şi traâuceţi0 le cu ajutorul dicţionarului'. 1nlocuiţi
na#,vuJ din parârl,te~ eu cazurile cerute de 'înţeles.: •
1. ·_R 1ma}l;Y urf ~ToJi ASe. (Hintra). 2. B -aâmeM· AoMe ~BBYT.'._ Jl;~a
(apTllCT). 3. B r6e_o11e /18MOHCTpi<pyroTCR.. ·.·.Tpll HOBHX (cj>HJibM); .4. MR'I C. TOHT..
, )188._ (py6m,). 5. /J,O 6JJHJffalhnell cypHCTCKOI! 6ă8N )IBâ)II\QTb 0/IHH. (KHJJO•
MeTp). 6. V M8Hff B llll.pMâHe JIBa/11\QTb 0/IH9. (KOIIOl!Ra). 7. Moe111y TOBâpHmy
~r6p;;f,1JI-HCHO.JIHăeTCH, ,IJ;Bâ}J.u;an· JJ.Ba (roµ;). 8_. Ha npoq>colOaHolt KOH(>epeHu;HH
, npHCYTCTBflQT (asistă) 11sâ11n;aTJ.. qempe (11eneyăT). 9. HlKOJihHHRH camâroT
B ca)Jy MH6ro (11sem). 10. B TpH,11\QTD 11B.YX (mRt~Jia) y'laTCR BOC8Mb .Tliic11•
\ lll.eCTbCOT COpOK IIRTb. (y'18HHK). 11,.·B CTO iiepBOM (CII8RTaKJib) Hămero
TeăTpa i'lăCTBYl!JT llfE>BM.Yil\8CTBeHHO ·MOJIO~e apTHCTH. _ ,

ÎV. Declinaţi în scris numeralele 11, 20, 50, 500t

V. Traduceţi în l.imba romînd:
· 1. l;la yrny-a1,1c6KHII 110M. 2. B. necy-aeJJijHaR Tpaaă. 3. Ha n111acj>y
· - Kpă;cubll! MH'I. 4. l;la 6eper.y peKll - OOJibµIOI! aallo)I. 5. .Ha BBTP.Y
x6,.ho;r:urn. / ·

, VI. Traduceţi Î1!_ ·limba rusa :

Locuim pe strada Smtrdan, la numărul 15, Famtlţa noastră se compune din
cinci persoane. Tata· e· inginer, eu stnt studentă, iar fraţii mei stnt elev-i.
Mama Se scoală înaintea tuturor ~a- să pregătească micul dejun. Tata şi_ fra-
tele µteu pleacă la ora ?1 Sora mea pleacă la unu şi jlimătaţe.
, Eu plec la institut la ora 10, iar,ptnă atunci' ti ajut maJilei la gospodărie.
_Pe la şapte şi jumătate ne du.cern la alimentară şi cumpărăm tot ce e ne·cesar
P,_entru prtnz: unt, ouă, orez, pline.

Vll. 1n,vdţa/i pe de rost urmdtoarele expresii. ţi proverbe ;

omr.pooeHHO eoeopA. vorbind deschis, sincer .vo:fbind
B ,CâMOM 8e,11e tntr-adevăr
aHamo ce6e. lf'"II a fi conştient de valoarea/sa
B1'W,,b Mepy a cunoaşlţ măsura '
I{ bm.;iAm no Ocenu c"umd,om. Toamna. se numără bobocii (pilii
găină).

i ',

Reeapitnlative

l. lnlocuiţi substantivele de ,ma_i, jos, prin

. sonale coretpunzi!,toa,re ;
KartycTa M8)1BO)lb
yp6K MypaaelP
aaM,1M a:lln;6
RHHra
lamp:1 . 2.
lingă casă,
raft.

/ Suplimentare
I'
Traduceţi în !im.ba rinnînă cu ajutorul _dioţionarnlui _;

3HATOK
- l.J.HT:ă~11·,, HaH aa1rnJIH_JiaC& ·cŢaJÎb"?
- HeTr n mtHMâT_eJI&HO cnemY aa
a ,n;o TexaJ't:qemm'tt - pJRH ae ,n;oxO;a;aT.
 CJIOBAPh

OODOTL1, OOlIOIO, ooneemL I a fi bolnav ay-6HO:ii Bpaq dentist, medic-. stoina.-

ooiteTL. (pers. f şi a II-a, nu se Io- . tolog
:, .. .JoSesc),·- 'li.T l·a livea 1dureri, a,.l durea RRiiJt:He'l•,--a; f}l. ..LJ cabinet; ay6o~
GollL&oii, C()ro; pi. •Me, •MX supst. opa1166HLtii: KaOHHeT .cabinet sto„
bolnav matologic, Cabinet dentar
;",lleJlt';TL, JienlO; Bealim• U a 'porunci, 11opem11jlţ ay6 măsea
__ a _pr.escrie _ . Me11eecTpă, -1,1; pi, Mej\llOOTpLI
ar.i,1epu~L,. ""',1ep11y,. uM,1epuem1, medicală
: f(ipf. e1,111@Pl'!IBRTL, eL1,1eprueaIO, OTB0ri1TL I I a ră_spunde
. l,ILIµ;tip;r'HBBemL} -a scoate; a extrage 011epeAJ-, .. u; -pl. •H rin~, coadă
I\Wlltl partlc·. · chiar · nanLTO · indecl. palton '·
81,IRTL, ,lBIIY, m11~m1, I a aştepta nepe/lBHil ayli dinte din !aţă
8BIJ4'Jf ·o.dv. de" .ce, p~ntru c·e noiiTH a merge, a se duce
ayo,~a;p1. •LI dinte; ayo MYIIP\l•TD IIOJIHK~llHHKa, -H; pl._ •H policlillică
mii:Sea de -minte DO'IHCTJITL JI. a curăţi
npuCM, -a; pi . ...1,1 primire, consultaţie
perncTpaTypa, •LI fi§ier -
tmaqăJia adv. mai fritîi, la tnc~ut
CH8TL II a scoate
CTl\TL I a începe
qettro~~L, -li; pi._ ~H nill:idlar, falcă
 y l'.IBirna [!eTpOBi'l'Ia 60JHlJI ay6. OH 11ame He 8HaJI liaKOlt:·
Kope1rn6fi, rrepe11HHfi 11Jur sy6 1'iy11poc:rH. Y Herii 6oJieJia acJ'I
'10JIIOCTb. OH nollliiJI B nOJIHKJIHmmy.
-r11e 8/1eCb ay6oapa'le6HI,lH KaforneT? - cupOCHJI OH_ y"
,rn11cecTpE1. . . . .
- Ha BTOpQM aTame, - OTBllTHJla Me11cecTpai. ·~ Ho . CHIi•
'lăJia Hă/10 llOHTH B perHCTpaTypy. .
IlpHiiMa _K ay6H6My apaey. m11itJI1I ni!% 'leJioaeK. HşaH IleT·
p6BII'I CHIIJI _Il8JibTO II CTaJI ~/1QTb CB00H 0'1jlpe/11Ii \Jepes
'Iacă l1aăH IleTpOBH'I CH/jeJl n_Ka6Hmhe ·Y Bpa'Iăi' . .
- ,I\iiKTOp, MHec HJll<HO .. BbI/1epHyTb :h,o:r ay6\ c:..... CI<ll,~1~A,,
l1BăH Ile:rpiiBH'I apa'ly. . . •.
- · 3a<ieM me? EJ'ii Hyarno Jie'I,i'J'.&, ' - OTBe:rn.il apa 'I.
ITO'IHCTHJI . 6oJtbHOH ay6 H BeJieJI l1BăHy .H<!TpoBH'iy CHll'llll.
npHHTH Ha Jie'l!lHHe 'lepea /1B8 AHH. .

GRAMATICA

Timpul trecut al verbelor de eo!)jugarea I şi' II-a

În limba rusă, spre deosebire de limba .roniînă, verbul ar~
la trecut o singură formă, care se schimbă, după număr şi' gen.
Trecutul se formează de la tenia infinitivuh1i, .la care se
adaugă su,f~ul -..i-, şi desinenţele : ,a (pentru genul feminin),
-o (pentru genul neutru) şi -u . (pentru pluralul tuturor· .
genurilor). La masculin singular nu se adaugă nici o desinenţă,.
la sufix. Regula aceasta se aplică atit la verbele de coujugarea
I, cît şi la cele de conjugarea a II-a. •
. .

·.·
OONJUGA-R:JA I
. I CONJUGAREi. ,a n-a
,·
'

lnfinitfv I .
9:HTâTi. I JIIOOHTh .··
'
I

mase.
.
I '-HITăJI
. I mo6JIJI
.
•I

...
sg.
feili. I IJ:HTi'ma
'
I Ji106~.na
.

neutru I 1IH'l'â.JIO .. I 11106JIJIO

.•
..

pi. I I SHTO.JIH
'
.
..
I Jil!>61iJJH
•.
,
I
.
.
 .SINGULAR

'Feminin Neutru.
H qaTăJj .fi 11HTâJia
Tl,I llHTfl.JI Tiil tJHTăJia
.,()H 'IHTăJI OHa 'IH'l'ăJia OHO llHTăJIO

PLURAL

.... }
HLI qlfTăJnt
OHH

, Prin urmare; forma (j.e masculin ~umti1t se întrebuinţează,

fa singular, pentru toate cele trei persoane, ca 'şi forma de femi-
niti ~um41ta. Neutrul nu poate, fi .îilsă întrebuinţat decît cu
persoana a III-a. , , · ,
.. Desi}!eiiţa trecutului 'este .în dependenţă dl) genul gra 0
matical al subiectului. ,
-- :. O serie de 'vţrbe prezintă particularităţi în formarea .tre-
cutului. la genul masculin. Verbele cu tema infinitivului în
vocală formează trecutul în felul arătat mai sus. Verbele cu
infinitivul în · -ecmb, -Bmb, -emu, -amu, -% formează trecutul la
masculin singular fără sufixul ·1t-. Iată citeva exemple: .
· ·"'. eea~il- B,i!a a duce, ·'a căra cu un vehic~l Mo11.h - Mor a. putea
rpY!ITL - rph!a a roade H0CTM:'- H6C a a'tluce, a dU:ce
JieaTb - nea a se urca; a se căţăra pacTH - poc a creşte\,
,.rre11b - Jl~j, a' se culca 1 ,c~pH% - CT)lHr a tunde

'llJ-ecutul· la feminin şi neutru singular, precum şi la plural,

formează la aceste verbe în mod regulat :
·, Besnâ eeal16 eeanil:
rJ)hlaJiii rpEi;8lI0 rp:LlaJIH
MOrJiă MOrJI6 'Mormi

-'llb formează trecutul singular şi plural

Tot- făr~ sufixul ·Jt· formează trecutul singular de · g~nul

masculin şî o serie de verbe care au la infinitiv sufixul -ny,:
·râc1ty"Ţ&:_: rac, răcJia 1 râcJJo,"l'ă_cJI~ a 1se stinge
'- )lOCT:0:rHyTh . - p;o~Tiln, JJ;oc·Tar.n~-; ·p;OCT_HrJI-o, . A_~cTHrJIH a .ajunge,
BC~C~HYTb - H_CH~B, •lf8t:JCaJia, HC'le.8JIO/HC'!â.8JIH a d'i_spăre~
 J,~',yerbete· .il:in ~~eâs~it'•··;,ăti~drie s~ob;~id,i{. ·şfi ta'.~tîil
la trecu~;,;ele nu,pil:strea~ă sutixul -1ty- de la. infinitiv, . '.
' Treclitul verbelor în -ca,,. se formează' după I'egulile de
mai sus, cu deosebirea ţă se adaugă particµla. -ca, după,
consoană, şi -cb. după vocală : ·
yttUmb yttU1'4bCH
. 31quJI yqllJICll ,
yq\iJia y'iliJiaci,
Observaţie

Trecut9l ".i~belor Jmperieclive fore.sp_undţ_ de cele: m:ai ~~Jte ,ctri"}JnperJ~c{~lU_f

romînes_c. "Există_ destul de multe cazuri ctnd el corespu!}d_e ins_ă perfec_tulUi: ~~inp_ţts ·-_:
sau perfectului simplll din liJ!lba romină. Valoarea_ tret11tului im~er.fect_iV,-p~3te'·'
fi precis determiilată numai cu -Nu~orul contextului..,: -

Verbul 61>1,mb

Verbul 6umb are în ~onjugaretrei teme:

a) tema ec-[ Tb J (este) la prezentul indicativ,
care am vorbit .în lectia 1 (v. pag. 55--.56), ·
0

b) tema 6bi-[T1>) la infjnitiv; De la 'tema 6u-

mează trecutul :

SINGULAR PLURAL

"61,1JI eii am fos't Mbl OUJIH

mascu'.in { Tbl 6blJI tu ai ·fost mas.colin Bhl. OLIJIH
OH 6blJI el a fost OHH 6i,m1
feminin ouă 61,1Jia ea a fost feminin OHK 6hlJIH
neutru OH6 6blJIO a fost neutru omi '6hl~H a·u fo'i~t

După ,cum se observă, verbul 6i,im& u.rmează

generale de formare a trecutuţut. ,
c) tema 6yo[y ], Aceasta este tema viitoruluf,
et.ţ · v;oi"fi ··,.
" 6y11.y.
Thl IÎYA0Wb tu vei fi
' OH 6y1J.eT. el va fi
ouă 6y11.e.T :ea va,u
OH6 fiylJ.CT va fi
.·Mbl '•6yp;C>I
Bbl 6y11eTe
·ouil' 6YAY•
 , .. o serie de substantive masculine cu· temâ fo consoană p,ură
' llU' au desinenţă la genitiv plural. De exemplu :
•• T .- • • ' _,

· :Ni:>minatlv singular Geilitiv plural

COJI)laT soldat COJI/13.T
n,aP'.fHBâH partizan rraptnaăa_
r.llaa ochi r.Jiaa
BO~OC tir de· păr BOJIOC
'18JIOB0R om tJ0JIOB0K
~yJI6R ciorap qyJIOK
·,canor cizmă c·an6r.
. La aceste substantive, ca şi la· altele, genitivul :plural
,coincide cu nominativul 'singular.

Substantive indeclinabile
. în limba rusă exjstă o categorie destul ie numeroasă de
substantive indeclinabile. Se deosebesc două mari grupe.:
â) substantive comune, mai ales cele. de origine străină,
terminate în -o,. -e, -u, -a, -y sau în eonsoană : na.i!bmo, KUH6
(cinematograf), 8en6, co,11,0, mpuo, amMbi (atelier de. 1r1ode),
,cyne, ,corfie, ,11,e8u, 6ypoicyd (burghez), KeHeypy (cangur), .11,a8d.11,,
.11,uccuc, .«ucc.
Subst!),lltivele ,11,e8u, .11,a8d.11,, .11,ucc, .11,uccuc. sînt de genul
feminin j 1Corfie, Ke1:l81JpY, 6yp=yd sînt de genul masculin. Restul
.sint de genul neutru.
b) nume proprii: I'dn8u, Kdnpu, gu,11,u, ,l{u8p6, Pycc6,
80,1.ii, ,!{10.11,d, Kap.M.e/J, mee'lelllw, XoMe/JIW, gepnwx.
Tot indeclinabile sînt şi cuvintele formate din iniţiale :
M I'Jl (MocKOBCKHlt rocy~ăpCTB0HHLill YHHBepCHTeT)
I'Y M (rJiăBHLII! yH11aepcăi:n;1mlt Maraai>rn)
,µy M '(ll;eHTpă;iibHLill 'yH1rnepcâm,HLilt Maraa1irn)

EXERCIŢII

Curente ,
I. IUispundeţi la fotrebdrile de mqUos. Daţi atenţie timp.ului
lâ care este pusit întrebarea şi răspundeţi folosind ac.elaşi timp :
. 1.. Ha1<6l! ay6 6omiJI , y llaăHa IleTposnqa?: 2. HYII"-. oH noUieJI?,
3... 'ITO OH c.npocliJI y, M0)1C~CTphl? "·. r11e. Hax6' )IHTCII .ay60Bpaqe6H1,1ll Ka611lleT?
5. Hy11â Hă11b noil:Tli cHaqaJia? 6, 'I To OTJleTIIJI ,epaq, llBăHy IleTpoa11qy? ' ·
 ' . -, .
IV, Formaţi propoziţii cu urmdtoareie verbe la.
trecut ; , - · · ·
CJI~_lllaTL, Î>a66.TaT~·,,cHAâT1:., >«,l(aTL-,,.p;yMa,:h; ni:rnăTL~ ;-~0'.ll~.'.-

V. Traduceţi în_ limba .rpmînă fo/o8itfdU-Y~ !iţd(d{,;ţiot!JitfN,.·

L '.Bqepă 6ilmo ·aocrlpecea&e. 2. fI · ec~ârr n6ailah. iB, FC{ ·' .· · ·' '' · ": }
H necarr .IlHCI,MO; 4. ML! CM0Tp8Jil'I HHTepecm,11t COBeTeţtHll''ql . '
HaM 6•rnHb noapâBHJICH; ·6·. fI aepayJICII: )IO>!Olt nOli')IIIO.• .7/ ·
cnaTL, 8. fI ae, Jirolimo 'oml:~p;,,l:BaTb Ha pa66tir. ·

VI.· Traduceţi în limba rusă :

1. Tr.ebui_e să mă duc la' policlini~ă; 2. Mă doa're. ~- ~ăs.e3.;· 3~ ~ Dentis·ţuţ ~i-:~·
spus că trebuie să ·o sc·ot. 4_, Policlinica este aproape de casa. me~. 5. Astăzi ain
citit şi am scris o scrisoare. 6. Am cumpărat un palt,on frumos. 7: Ieri l-1-\m citit
pc Şevcerfko. _8. Alaltăieri am fost 13 cineni2;. · .,, ,. .

VII. lnvăţaţi pe de. rost următoarele BWJ!resii- uzuale :_

Y Mt1'JI 6oM,m "!/6 (e01toBa'7"·e.,aa). Mă doare un dinte (capul, ochiul),
f:J e.M MOB !Î 6ll.M no.Mdţ/b? Cu. ce_ vă pot 8jut'.a·?
l/e_.tf. Moe(I _6btffl,b nO.al:ae'H? Cu ce vii: pot li de folos?,

R~capitulative
I. Numiţi cîte 5 substantive pentru fiecare gen. .,,
. II. Puneţi substantivele din coloana a doua la cazul aeuzativ'-
şi com:pletaţi .cu ele,prop-OZiţiile din prima coloană, pentru a formi
înţelesuri logice :
M1'1TH 'IHTâeT IlHCLMO
OH n1'rmeT 6p,l.Ty 06011
MLI cJlhlmHM . y'!emi:K
MaTh roT6BHT 1m1'rra
Y:'!JiTeJib Cil{lălllHBa8T lli)'M

III. Puneţi substantivele di.n p_aranteze·

prepoziţii : ·
1. BcH ceMoil:' no1tpyr (CTOJI) .. 2. Maraa,nr 6KoJio (mKoJia). 3. Te-
rpă11L . JI81!<HT , cpe,11'1
{KHlirH). 4 .. Oaă CTOHT y (01m6). (ropo11)
HfCKOJibRO _l/llJIQMeTpOB. 6, tira KHHra )\Jill (116TH).'
·.· CqaeTc1<aa kăwa. 11epl\<âBa ~ ' "
B rJiyxirn T~MHRO r6111,1
:Caoo6µ;11R>, peonyoJillR ceMLH, Tbl JleHHHa MHpy 11aJia,,
· HeT ·Bli!me.llll npâa1J;I,1, n" cmb,lil; · ~JIR acex yrHeTijHHRX Hap·ol(OB .
l{eM npân11a "· CJJâaa Teoiă. Thl H6aoe c6JIHne eamrmi.
HÎI. BOJI~R~ ldOrj'lHX llţ)OCTOp~x Coae•o~'a,, Hil,rna 11epmâna,
,. Taoea -Heoti1,ft.THol\ _eeMJii\ XBaJiâ Te6e; --b.rrâBa._H ·qecTb _ ·
·· ·Pgl!illâe'I'OJj: ,ae1<, o 1<0T6po>i · 3a, •~11 TBG{I ll8JDIKHll H npâa1,dl,
:. J\fe,tTâTb .Jlltillb MI,I :pâHbme MOrmil. 3a Toy 'ITO ,Ha cai"ll -~ OCT!>, .
::_ .'\_·;.·~- ~--.. . ·:-'·
' - -· ".- -· .. ,,· ' - ... ' -
' ' , M. H-CAROBCRH_:IJ
1nvă(ăţi pe .de rost' poezia de mai sus.
 CJIOD;\PL

6Y,xap6e'rcKH.ii, •&..H,. -oe; pl.~._ •He. 11011pyiKJIT&cn, 11011pyi,<yel.; rr.•ilpY~

bucur~ştean~ din Bucureşti mBmi.eu II-_ pf .. _~ .s.e. ·;.-1rl)P!.l.Elt,elli ·1_.'
BCTpeTHThca, 'BCTpe·'lycL, BCTp,eTHfflL- rroexa„i,, 'rro~ilY,; lldil/(e111i.·, I· pf, _,a
C_SI II pf. a se întruni '1 • pleca; .a merga,1, ('e~'. :u;n>Y~hţţ~l) 1 ·,·:·/' .•\ . ,.:'; · ;-

rwiopll-Te. vor'µ'iţi . noaeoa11T1,, noal'onÎ<i, , rroaB/il!lln/ţ'. , ·_.;,s

rOao~, .. a;,_pl_. -l'i.'vOce, ·glas H p/. a sun~, 8' c~~mâ- _l~::_:j:e:J~.:f~_n':;:.,1, ,.:,
ryµ;6_s, ryµ;1t&;· pl. ryµ;mi. semnal, sig- IIORPY'l'DTb,, llOKpyqy,-' ,nottpyo/ll!'ob'
nal, sirenă JI p/. a· invlrti _ •• _ , •/ ,
A,HCR,- .. , ; pi. -H· disc . nocrremllTI,, · n~cn~mf,.., _l:tQCn~wiµii~>--·
)J,oroso}>IÎTLcn; •p10c1» -p,11111,M II U_pf. a se grăbi. :. _ <... _· ,.·,:·._.,.~:
pf. a se înţelege, a cădea de ·acord rrpe11y11pe11JIT1,, npe,1yrrpei,<y, , npe,c'·
allnTpa adv. mline „ IIYIIP'lJ!Hlllb II 'p(; a ·.preveni; a
aasăa, .. a; pl. -LI comand/1; IlJllµl~TL anunţa· ... , 1 '· '

aa&ăa a primi o comandă npepbluucrr1,1H, -asr, -o·e; pl.•Lie

săHHT·o ocupat rupt
asoeo&, ·BBOBKB; pi. aso111,:n sunet (de npee,IT1,, rrp11My, npii.Me1111,
so_n.erie,-· de telefoÎl) ·primi, a lua
9HaR6MLiii, oro'; pl . .. L1e, •LlX sub~t. , 11poroeopJIT1,, -pro, -p:nm1,
cunoscllt, cunoştinţă - vorbi, a rosti , ·
_sol}6TKJ1ii, •RJI, -o:e; pi. •He Scurt. CB,a~ăTL; c1pi:mY, coâ.zewi.·
JI0HDHl'pâîl,CKRq: -"RJI, .. oe; pl. ,-ue face~ a stabili o. legătt1ră
din Leningrad ~RH!JL, -li; pl_. -M legătură
xem;:ţyuapO]J;iTh1ii:, •&H, .. o,n pi. •Lie _ CKOpo. a(iu. in curind, repede
internaţional coo61Î\H'i'L, coooll\y; coooU,::ilm&
MeTam1Y})r, •a; pl. •H metalurgist, pf. a conmnica: ,
MeTam1ypnigecKutt, .. aa, . oe;. pl. --Re cnoKOIHLI~,i -an;· -oe-; pi. --~•e liniştlt, ..
metalurgic cpăay ·adv. îndată,. imediat, pe tOC·, '
BBlipăT1>, Haoepy, Haoepij111& I pf.; în acelaşi timp~ deodată ,' ·
uafipiTL u0M0p a forma. un număr CTllHllKJl,-H; pl. -11.sfaţie.; T8Jiet)0HH!1-ff
de telefon cTâHJUISI. staţie de telefon, centrală;.
OBJIO.)l;eHHe ,QIILITOM înSuşi'rea eX.pe- .telefonică ; / ',
rienţei .' ' \ Ttnccli" ihdecl. "'1axi \
OTIIpâBHTLCH, ·BJIIOCL, -BHDILCH II pf. Teae·tftoHllcTxa, -H; pţ: -~ tefofon,istâ·
a porni,_ a pleca Te_ae4tdnuL1ii:-, -an; '-oe; pl. -Lie„ ae
norosopJIT&, -pro, -pDlllb II pf. a telefon,- telefpnică
vorbi,· a discuta Tpf6Ka, .-«; pl. •H recep_ţ<.>_r· '
D0j103G/l&Tb, •3Gi1Y, -m11emh I ,pf. a yc~Llm~T~, yc;ndruy; ,y_Cai:a:u;rHIIJL
aştepta ,pf. a . a~zi

EXPRESII,
aasaaiTL paBro:aOp a face o comandă
tCiefonică '
HB 11pyrliii_ 11eHI. a
 ,'

HnâH IleTp61'11<1:' ComiJI{rn, Mâe-Tep Jle1t11Hrpâ11c:iioro MeTaJI-

-JiyprJ\qemwro aaa611a, noaBOHJ\JI Ha Mem11yHap6,[1Hyro TeJieij>im"
ayIO CTâliqllID. ,
~ H xoqy :'!a1rnsâTb paaron6p _co cno:i\M aHai«>MhIM, RoT6phll\
~Hll0T n : By,xapecTe. H6Mep Teiieij>6Ha 27-45-38, llITeij>af!
_.Hn:ilyJieimy.
· ..J.]laKâS' MOIBeM np11HRTh TOJibKO HB aaBTpa, .Ha 6
yTpâ ;&tmt 10 ·qacon neqepa, - oTBeT11Jia TeJieq,oHHCTKa.
- :--Xoporno, JI cprJiaceu iia 10 qaccrn Jleqepa. _
-' +- B_am T0Jieqi6fl? TaK, aa1rnCâJia. l\fu nac npe;qynpe/llÎM,
ROr):lâ 6y)\e't' CBHB,h. _ - . -
Ha_ ~roJI: A0Hh neqepoM ,Haita IleTp6I111q ' lK/IBJI,
·, i.J:em11yifa.ţ}6/lltaJJ ·cT8HqllJI CBHlK0T ero C 6yxapeCTCKOH
- , Tlipoll:UITecpaua HmtyJiecKy. ·
,, _lli'l'eq,â.li H11Ky.riecey- M0TBJIJiypr. ro11 HBBâg OH, np11eB-
0

' IBâJI B -JleH11Hrpâ/l /IJIH 0BJia/10flHJI OIIblŢOM JI0H11Hrpâ/lCKII.X

r,reT-8:JIJIYpron. 01ur _IIOBH8.R6MIIJIIICh 'Ha 88B0/10 11 no_11pylK-M-
- JIIICl, • ..
. . . 3aou6R.1 UnilH IleTp6n11q 6epeT Tpy6Ky.'
- H'.napTJ\pa .CoKoJI6na?
- ,[(a I __:_ OTB0TIIJI HBilH IleTpoBll'I.
-'- ronopMTll·c ByxapeCTOM: '
,' ~ AJI.Jl:6 l ByxapecT? I
- _ByxapecT MyrnaeT.
-AJIJIO I ;KaaprJ\pa HnKyJiecKy? rrporoa6p11JI Haitu
Ue'Tpo,mq H epâay me ycJii:utraJI r6Jioc cnoer6 pyMLIHCKOro
· 11pyra.
HnaH Ile:rp6B11q C006l\J1În
CBOeMy 11pyry, ,'ITO Ha /IHHX
OTIIpăJJIITC/1 B ' II003)1Ky' ' no
PYMWIBll li aae/:(eT Jl .Byxa-
pecT. OHM ,1orollopJ\JI11c1,
BCTptiTIIThC/1.
l.feperi ae;qeJIID HnâH' ne,
rp6n11q npnexaJI B Byxiţ­
pecr. Oa_cpâay me rrocnemJIJI
1t TeJieq,6Hy. Hoi,pyTnJI ;q11o_K. .
B OTB0T '- _KOp6TKll0 npe-~
pLIBl!CTblicl ry11R,H: aâl!lI'Î'O I
EII1ii pas aa t5păJI -
H&M.ep. '\1o~cim1tiji itrrAâ ,.;;;~ţ
THJIH, 1/l]laH IleTp6Bll'I CIIpOCFIJI:
- M6mHO. notoBapHTb C TOBa,
pHir\eM· llnKy m\cRy? . ·
- l\'.To ero. cnpâ1m1saeT?
,- COROJIOB. fl npaexan H8
JleHnHrpa11a, - OTBeTHJI HBâH Ile-
Tp6B_uq.
- 1/lBâH IleTp6Bnq? IllTeQ)irn
CR6po nepHeTCH. Mbl 6y 1(0M ffil(aTI,·
nac.
:- Xopom6, H IIpHel(y.
{Iepeil HEJCKOJibRO MniiyT 11BâH IleTp&BHq
cooeMy 11pyry, MeTam1ypry H1rnynecJ1y,

Gf!AMATICA

Aspectul verbe!
Tr.ăsătura cea mai pregnantă a verbului :rusesc este
de existenţa. verbelor perfective şi imperfective, Aspectul-
limba . rusă joacă un rol foarte important şi de aceea trebuie
să se acorde o mare atenţie .studierii_ lui.
Atpectul este forma pe ca1·e·o i'a verbul pentru ..a arăta modul
în cate se petrece acţiunea din punctul de vedere al duratei, · . ·• ..
în- exemplele :
H flHCăJI IlHChMO. f.l tj~Tă.a- Rţllil'Y,
H Hari:ncăJI nHChMO. fi npo'IHTăJI HHHry.

verbele nucd:,t (scriaq1), 'lumdJ1., (citeam) arată o ·actiune ;i 0

săvîrşită în trecut .fără a_ preciza._dacă ea .s,a; tetm.i:µat' ,s;iii'\:

. dacă s-a ajuns la un rezultat ilefînitiv, pe_ cjnd verbele nan1i- -~ •.
cdJ1., npo'luma.Jt, dimpotrivă, exprimă rezultatul sau. term.inarea.'·•Ît
acţiunii respective : ,,eu am ter.minat de scris scrisoarea·", ,,®n:··
terminat de citit cârtea" ..
în exemplele :
, 0~( Hpifqă.Jt .I(fiJihat, _ĂeHb.
 '"•·~?-<:,:::';.ţ~,/\~?/-~,4>-<···}: .<",:,'_:i:i:<, <
'ţiulle care 8'. dUUi,t un
.momentul comunî<!l,rii.
. Din exemplele de m:;u sus sil poate vedea că yerbeie n1ţcd.1i,
immâ-:.J, 1tpu'ld.tt, nânucâ.tt, npo'lumd.tt, 11pu:1.ny.tt au un element
· com'.un, şi. anume, sufixul t.recutului -.tt~, mtimele trei se· deo•
sebes.c însă de primele prin prefixe (na-, n,po-) sau prin ·
· sufixul 1 -ny-., . · .
· .Aceste elemente dau 'verbelor respective unele nu~ţe
d„e Sj!IlB inexistente la primele yei:be.
DeQsilbirea aceasta, sumar schiţată· aici, stă la baza îm~
părţirii verbelor ruseşti în două mari categorii : verbe ik aspect
irr,,perfectiv şi ve.rbe de aspect perjectiv. ·
· ' .Aspectul imperfectiv arată· dUfll,ta s11,u procesul acţiunii
fără nici o. referire la terminal'ea sau rezultatul ei, iar aspectul
perfectiv arată forminarea .sau rezultatul final· al acţilinii. ·
Verbele imperfective pot arăta. o acţiune care se repetă de.
, mai multe or.(. .Astfel de verbe se numesc iterative : . xd;J,cuoamr,
a mergi (din cînd fo dndf. Unele verbe perfective pot arăta
· nuni(J.i începutul acţiuniÎ (verbe incoative) aan,emb.: (a .începe)
· a·. cînta. Verbele perfective pot arăta, de. asemenea o acţiune
momentană : 11pu,;nymr, a striga.
, . Bogăţia de sensuri a. aspectului verbal nu poate fi pre-
:. zenti.,tă în reguli mai mult sau mai puţin generale. .Aspectul .
verbal trebuie studiat amănunţit mai ales cu ajutorul dicţio~
narelor. ·
Sub raportul aspectului, verbele au următoarele-caracte-.
· ristici morfologice :
' a) ver:bele imperfective au trei timpuri : prezent, trecut şi
viitor (format din viitorul verbului 6Mmb şi infinitivur ver-
bu.lui de conjugat) ;
. · .. b) verbele perfective al! numai donă . timpuri : · trecut şi
: viitor . simplu (care Iiu se deosebeşte, ca ţormă, de prezentul .
verbelor imperfective).
în limba <romînă nu există aspect verbal. De aceea unui
verb romînesc îi corespund în limba rusă două verbe : unul im-
perfectiv şi altul perfectţv; În schimb,. verbul în lii:nba. romînă
.1 !brj! .. o bogată gamă de timpuri. Din ·cauza acestei deosebm,
· pentruromînii care învaţă limba rusă aspectul prezintă mari
dificultăţt
 accllMHJ1tip9»aT& ,a ~isjmila·. apeH/iO!!âTb
6ol!ROTHj)OBaTb a boicota· )iaT>lpooa,:,,
opraBHBOBa~b ,a Or'i~~-nizâ' 1t:Cn6nha6»aTL _ -a frilosi,
HrH9plip<iBaTb a'•ignora bu)nţa
meHHTb t 'a însura o6ell\âTL a:._p~m.ite
>!WHÎI.T~Cll a se tn~ura aalt'.McTBQuaT& ~-- ·tni,~ţ~:iâ:uta·
saBelllâTb a testa„ a Jă·sa p'rin uc·cm:\Jt?BaT& ~:_(<\~f~,~~{ .._:-:_:.-
test_a_~ent _ •O_QpaaonâTL ._:· _.!\ f~ţll},;:?_;~,'.::,F'.,-"<-·-·:.·..' _.-,-:_:·--:<·'.:
Prin urmare, în propoziţiile HJiceHK/C~ şiOn 6;ii11;Qmupyrm;~, ;
.ver.bele :>1een10cb, şi 6ou,i;omupyem pot fi _la prez~Iit sau la.~. ~
viitor., în funcţte de conte:x;t. •· · • · . .. . . . .. · •
' 2.. v_erbe care au numai aspect imperfectiv; .adică verbe
care prin sensul Jor nu pot arăta decît o
repetată:
co,1ep)RâTb a _conţine OIBHJ];â.Th a aştepţa
CT6HTb a costa COCTOJi:Tb
yqaCTBOBlţTb · a ,participa
ean{i:ceŢ& a depinde OTCjTCT,..BOB8.T?
HMeTh-

3. verbe care au tivmai aspect perfectiv :

noaâno6HTbCJi a fi nev<Jie, a fi necesar, COCTOJITLC)I
sa6ny,1IITbCH a se rătăci CTaTb

/·
Viitorul
În limba ;usă există două forrrrn de viitor : viitorul simplu, ..
care. se fon;neaz.ă numai de la verbehi perfective, şi viitorul •
compus, care.· se· formează de la· verbele imperfective. Viitor~.! ,
simplu are .aeeleaşi desinenţe ca şi·· prezentul .indicativ- al ver~:
belor •imperfel)tive :.
1
.PREZENT VHTOn
DHC.9.T& Hanec!l.Tp
• H. nmny " uarrmny
'm nHmeRÎL TLI H~Il-HmemL
_..,OII_',' .. o. H~ · ~nirue'.I' oa·, ·o'mi HanHmeT
Mhi. ~weM
Bhl ·nHiII~te
oH>I niuIÎy_;,·
 . f{ np..,umwo. imlley, Eu vo1..·citl cartea ·\1n lritr.egime),. .
...·.... · .. · ,Viitorul (lom.pus se fo1'meaiă ·din viitor-ul simplii. al ver~
~ J1tillli ti'.Wmb şi 'inf4ritivul verbului de conjugat : · .· ·. ·.. •
a otll)'. aucaTL . n oyey cTJi""""
'l'H 6y11ewh l)HCil.TL' Tl,l 6y11ernh CTPOIITL
o.., QHâ '6y11eT IIHCQTh OH, OH~ ţiy11eT CTpOl!Th
M"! {;:ţi(er,î IlHC8.Th Ml,l 6y11eM CTJ)OHTL
li1,1 Ciy)leTe nucă>rh a1,1 6y11eTe CTJ>OHTh,
OH.ii: 6yP3T •~CâTL ~HH 6,Y/IYT CTPOll'l'l, ,

, . , .·.·. ·. Yiitoiul ·c01npus arată că· iicţiunea vai. dura, fără să preci 0

·,;::zeze dii.că !e va termina sau care va fi rezultatul ei :

·,JJ' 6gây '<um,i,,,b nHll"IJ, _I;:ti voi •. cit1• cartea (nu ştiu dacă voi ter1Dlna sau Uu).
. P:i_:fri urmare, din punct de vedere funcţional, viitorul come
''<pus nu coinci!le cu viitOI'til simplu. Diforenţa între cele două
;forme este de natură aspectuală:. Limba romină, spre deosebire ·
;• de Hm.ba rusă, nu are o formă de viitor simplu, de aceea ro-
.lntiili sint îp.clinaţi să formeze un. viitor compus de fa orice verb .
· J.'USe~c•. Construcţiile .R 6y8y uanucdmb; ·R 6y8y ,iynum1> .etc. sînt. -
deci gre,iite. ··• .· . . . . . .
··• , , i ~· -tWbele reflexive şi pasive se a,daugă la viitorul siµiplu,
.Că ,j·fa prezent, particula -cR (-cb),

Conjugarea verbelor. eu infinitivul în -a(-11) şl cu tema ·

_ . pr~zentului .(;vi;tQrttlni) în -u, -.11, -u.11, .:b.M

'
INFINITIV
. .

maTh maTL Ha'lâTb aaesiT& BSffTlt IIOBSÎTL

(1L,
·,
.etrlnge} ia secera) {a tnceoel (8 ocupa,
tmprumuţ~J
• {8 lU!I-J ta tntel•) ,_-, · ..

.
PREZENT
- .
"tHŢOţi

>
. >l<MY . mny naqny eal!My. B08_hMY nol!MY
JR:M@mi. mH~IlIL HalJ:He[l[l, 8aJIMi!IIJh B08LM6Wb nol!MeIIJ&
mMeT ac-HeT HQlJ:HeT' aaf.tMeT B08LMeT nol!Mi!T,
>l<Mi!M mHeM HatIHeM aaibteM B08LMe~- ITO:itMEM
m~eTe »<Iii!Te HQlJ:He'l!e 0afl:,MeTe - Boai.Mere nofl:MfTe
I >kMyT lt<HYT naqHY'." aaJIM_yT 'B08hM,YT nol!MyT
,•
.. . '
.· - .
'
.. După modelul acestqr .verbe se cofljugă şi :~.11.imi, (a şifona),
lipu,,Jimb (a prîmi, a
lua), noauJimb' ( a ridifJII), o6nJimb (a im-
brăţiş(!:), omuJim1, ( a lua, a priva).
 \.
Răs}mndeţi ·la urrnătoareleîntrebăr.i: ,
I .•• ···'.·-

f, RTo noanoHHwHa fllem11yiiap6J1HYJQ TeJie<j,6HHYIO . ctâHI11rn? 2, q..,o,C':,"

xor0JI l1BâH_ IleTp6BH1-1 _, CoHOJI6B? 3.· Kori'.{ă MornH rrpHHfl'l'h · -er6' _aaK~a?::.-,:
4, HTp lllŢe<j,âH H1rnymic1<y? 5. C HaR6ll I\OJJ~IO lllTeqlâlL H,rnynecRy 01,[JI B ;
.JeHHHrpa11e? 6. qTo lfai.H rrhp6e11q coo6111lin caoeMy 11pyry no TMe<j,/rny? , ·
7. Kor11ă1Inau IleTp6e11q npm\xaJI ii :SyxapecT? 8. q„o OH i,;i&nan ..:p/t~y n6cne:.r
npmiaJ:la? .· •. , · • •. ·,< . •· /s,,i.:
II. Traduceţi în. limba romînă: _ . ,.,,,
·1.
2.

IU. . Oopia,ţi propoziţiile de. mai sus, schirnbînd;

este posibil, viitoru.l în trecut. ·
IV. Copiaţi din temtul ,,,Il,pya1,â roaopâT
toate verbele care sînf' la trecut şi viitor.
V. Ou ajutorul dicţionarului, alegeţi dintre . verbele de mai
jos pe cele p,erfective şi cpnjugaţi~le. la trecut şi la viitorul simplUt >
m;i;aTb, A~JiaTL 1 _OTA_l:ilXăTh, cJIYman,, BC_TaTh, no8BOHKTP,
6irrL,_ ~A.9-JlaTb, _OT}];rixHYTL
VL De la verbele aott'l'n (a intra),. Bhlfi-Tn (a ieşi) ooottTJtl,
(a ocoli), rrepettTn (a trece) formaţi viitorul (luînd <Ja model
prezentul de la n,1Tn : n,1y .•. ) şi trecutul {luî.nd ca model acelaşi·.
verb : . rne_.rr, nrna ... ).
VII. Traduceţi în limba rusă:
' '
1. -Vreau să ~ac o c'Omandă · (telefonică). 2·: :~utem primi comaQ1:la D;ttffi~i
pentru mîin(': 1a· ora 7 dimineaţa sau Jlentru deseară (astă seară) la o_ra it. 3.'Tele;-
fonist~ a 1:1ot,aţ număru.I meu de telefon. _4. Vă v:om aiitln_ţa ctnd_~e va st_abil_i leg~~
tura.- 5:- Ridic receptorul şi spun ,,alo",!· 6. Pri~tenul·mf!u formează n_umărul~ d_ilr.
telefonul e ocupat. 7 .. Peste· cîteva Tilinute .el formează_ nu01ăr_ul din no~. şi po~te
vorbi cu mine,
' VIII. lnvăţaţi pe de rost u1·mătoarele expresii
llpw.t!) eac ! Vă rog ! ,
C YO.OBOJ!bcme'.ue~ ! Cu piăcere I
H cooePi«,iH,Ho coe.adce1i · . c 6d.uu.
 Formaţi pluralui . ur,ri,ătoarelor. suosta.ntive:
I - • ' ,' •- \ • , { •,· • ) y

, •!lHOHep, / Ma(!!IIHI\ : . . i<apaH11am.

MOTO,IţlfH:JI I
aBTOM0611Jih 1 . '-CTOJI
CTâ~QHfI TeTH , OHH6
MypaBeil imllra 11eplmo
B'o~ TeT})All;L ~e;o;JJCp;i.

Puneţi substantivele din coloana a doua Za cazul instru-

mental ş.i. completaţi cu substantivul /corespunzător propoziţiile ,
' d,in prima colo.ană:
1

• .. -' O~- JianHcâ.tr ynpa>«HCiiHe HOlK

Omi pemeT J(Jie 6 MOJI
)];eTH 'MălllyT JI6iRJ-l:a
ORII nll111yT a:a 11oc1<e KapaH11an,
AJiern,i 'eCT cyn llJiaTRlÎ ..
M':' noe11eM TJ'l'1MBâll

Suplimentare
următorul text -!)U ajutorul dicţionarului:
-- V .Bac c CeKpeTHLIMH 6yMâr8.Mu Bce B II~pfJ)J;Ke-? _ ·
-· .O, 11a ! OHII B ăToM nma<j>y, a K HeMy HH OI\HH KJiroq He no11x6111<T I ,
- A BH HaH O'l'HphlnâeTe?.
:'"' H? rs6a11en ... I
lCl".i • .,Canîpa H JOMOp"
MOCfuia; 1956 r.J
 C.iIOBAPh

aWIHe:11, -n; pl. -u înregistrare

Karie-unOy,m, vreo., ceva
M8'l'BHTO.J6u, -a; pi. •Ll magnet~fon
MOCB6BCKHii, -as, -o·e; pi. •He mo·sco"."
vit~· din Mosco_v~

EXPRESII'

PA8rOBOl'

- 1/ BaC 0CTb_ yqe6Hlm py~CIWrO H8hJK8.?

- ,ll;a, y MeHH ec'l'h xop6nll!lt yqefou1k. Ho y
xy116meCTB0HHOit JIHTepaTyphI Ha pycCJ<OM .II8hI!Hl.
eCTh l{aKne-n116y111,, KHllrH? . . ·.'
~· HeT, y M0![11 H0T HH KH:IU, 'HH Y'I00HHKa. fi 6epy HX
y CB081'0 11pyra. Y Her6 eCTh 6orăTa.11 6116JIHOTeRÎl,
- BhI 6 '!0Hh xopom6 roaopnTe nr-pyccR11 .. Y Bac xop6mee
11J)OH8HOIII0HHe. r11e BhI Y'IllJIHCb? .
- B HHCTHTyTe. Y Hâ.ti!ero npeno11aBâ.TeJIH ecThMar!lHT04,6H
0

H. OH, /laBâ.JI HaM cnymaTh aimHCH· MOCKOllCRHX cneRTa!IJieit. Ta- ..

KllM 66paBOM MhI Y'IllJIUCh 11paBHJ!bHOMY npoHBHOIIItlHHiO.. .

GRAMATICA

Expresiile y Menă ecmb, y Mensi nem

!n 'limba rusă,, spre deosebire de li~ba romină, ·ver'b11.l
uMemb (a avea) se întrebuinţează mai ales_ la infinitiv şi în.
anumite îmbinări frazeologi-ce .. Sensul de „a poseda,. a .avea." ·al
verbului' uMemb se exprimă printr-o· construcţie formată din
prepoziţia :,uiun pronume Sll,U un. substanţ:iv în cazul genitiv,.,
 y Hero. eCTb /ICTH. (El) are copii.
Y Her6 eC'l'h KHlirH., (El) are cărţi. ·
Y Her6 .6LJJJH )leTH. (El) a .avut copii.
Y Her6 6w,m- mnl:rJ\. (El) a ovut cărţi,
,'Y'Hero•. 6y)lyT 118TH. (El) va avea copii.
Y 11er6 6yl(yT. KKilrK„ (El) va avea cărţi.

prezent, adeseori, verbul ecmb se omite :

.Y· ·Hero .6oJl&IIUÎe Ă0TH. / (El) are Copii mari.
Y iÎer6 MăJIO KHHr. (El) are puţine cărţi.

y + genitivul pro?tumelui personal:

Prezent Trecut
y _...,.,, (ecm•) y MeHA
y me6Ji (ecm•) y me6il
6blJI
y neeo (ecm•) y need
6Lmă
'y nee --(ecm•) y 11,ee
6.:mo
y Hac (ecm•) ···"', y nac
6L1JIH
:Y ~ac. (ecm•) y eac
(ecm•) y .HUX
··viitor

y MeHJÎ y.. nac

'/I me6.,i
y nead, y nee
} 6y)leT
OY/IYT
y ~ac
y HUX
} OY/18T
6y)IYT

Paralel cu. c6nstrucţia. afirmativă y ,11,enJ/, ec,nb, y me6J/, _ecmb

.ek se întrebuinţează şi construcţia negativă cu negaţia nem la
prezent, iar la trecut şi viitor cu negaţia ne (v. şi pag. 514-516).
Irr asemenea construcţii complementul stă în cazul gţnitiv :
~ M0HlÎ HOT py,qKH. . faţă de Y M8HR 0CTb pyqKa.
~ Y Te,ij8 He.; HOHâ. faţă de Y Te5ff ecTL KOHh,

de asemenea :
Mea~ He 6wrro pyqKH. faţă de Y M8HR 61,mă pyqKa.
Y TeM mi.· 6L1JIO KOHR; faţă d_e . Y TeM 6blJI KOHb,
şi:

Y. M0HR He 6y11eT pfqKH.-

-y T00R HO Oy)leT· KOBR_.
 ,:'•/ .•··· ··•.·.·. •.... . ...... .
în proj)o~iţiÎl~' neg:ttive se ob.servă u:rmi,ttoarille .:
. . ·•..· ·. ··.·· . . ·
. . . \ ••
a) la prezent se intrelminţează negaţia 1<em ca predillat, ,'
far complementul este în cazul genitiv ; .···.. . · . .. ;. ,
b} la trecut se foloseşte trecutul verbului 6wnb.la neut:rw. ',
singular, cu negaţia "" (1<l 6b,.,to), iar complementul· este în·
cazul genitiv ; . . . . ~ · .. . . ., .'\i
c.l la viitor, se întrehciinţează forma 6yâem cu :µegaţi!!,. ne. ·
ca predicat (1<e 6yâem), iar complementul este la !lazul genitiv; .•;
În toate aceste construcţii _nu există subi~cţ g:r:i.piatical,_., ·..
Construcţia y + geniti'll se foloseşte şi: cu substantive ; ·
Y CTYilllHTa 61.mâ ><mira.
_ Y CTYilOHTa, 6y11yT RHlit~- ...
. :Verbul UMemb la prezent, trecut. 's~u- vHtoi>;~ ~t're•
buinţează, .cum am.· spus mai sus,. în• unele ,e,xpres;iffll.?)ep!qgice
ca: u,11emb ma,ie1<ue (a avea importanţă). 9nio uMitem·a,ia,ieniM}
(Aceasta are importanţă); 9mo uMe.11,0 ana'<enue : (Aceţ,ista avea,•.·
importanţă); 9ma 6yâem uMemb ana,ienue (Aceasta· M avea'}m'
portanţă). '
Alte exemple :
HMeTb MăCTO a: avea loc ·
uME:Th rrpHMeHemrn a. avea, a-şi ·găsi apll~aţÎ\~
'HM0Th B08M6IB:HOCTh-_. a avea posibilitat,f:_~

Pronumele interogativ ,ieti, 'IM, 'lbii, ,i1,ii

Pronumele interogativ '<eti etc,, spre deosebire ·de cele'
lalte pronume interogative, se foloseşte foarte rar cu funcţie
de pronume relativ. Se declină în felul următor:
SINGUL·AR PLURAL
N. WJU tlbe ti6.ll · "lbU-

G. ~bee6 ttbeU '<bUX

D.
.A .
I.
1tbeM1/
..,;;
"lbUM
(••·••) .... 1ioeU

1t,bli.1'u•·;
P. (o}. t1.b,u:x"'
 Răspundeţi la întreMrile de mai jos, folosind
posesiv:
" 1. 'lbR âTa ,i1111ra?. 2. '!ell âTOT CTOJI? 3. '!bH BOIIIH JielitâT:Hlf'CTyJie?
· 4. '!1>e oxH6 CBţTHTCll? 'Ş. 'Iell r,maT6K B:hl B8JiJIH? 6. '!bro.• ofi.ixy T:hl Hll,-
meJI? ., .• '!beli pa66Toll OH He110MJieH"/ 8. K qbe>cy, 116My M:hl no11omJili?
9. 'IbH 8TH CJJOBâ? 10. O %HX owli6Kax rOBOpHJIH Ha co6pâHHH?.
II. Puneţi propotiţiik de mai jos la viitor:
1. Y MOHH , 6qOI{b _xop6mHll nopTq>eJib. 2. ,.Y Bac xop6mHll yqeoHHK
J,rnTeM"â.T:it:KIÎ. 3. CerO;a;HH y_ Hac cneRTâR11L B .H8.I(H~HâJILHOM T0âTpe. 4:,- }1
Te6H xop.6rnee sp8HHB (vedere, 'văz). 5. Y Hac ecTn BtJepâllIHHit H_6Mep
raaeT:hl „Cxhl!ITeR". 6. Y Hac xop6mue nannp6cu. 7. Y Hac ecTb n6JIHoe co-
6pâuue coqHJteHHll TilJICT6ro. 8, Y uac 60JibWoll B@6op (sortiment) MaTe-
:P'!ăJIOB, 9. Y ae_ro xop9wee aliMHee naJIL_T6. 10. Y Hee xop6mHe OTMOTKH (hote).

III.. Puneţi' următoarele. propoziţii la forma negativă:

1 .. Y llHX @im, oqeHb HHTepeC~:hle KapTHH:hl. 2. Y Hee xop6mee HQJibT6.
3. Y, Bac O,Yi'.IOT nyTeBKa (bilet pentru odilin~) B KoHCTaHiiy. "· Y MeHA 6:hlJili
xop6waH aBTopyqKa (stilou). 5. :V Te6ii 6y11e: npă.BHJibHOOITpOH8HOIDeHJ:<e.
IV.. Formulaţi întrebări în legătură cu următoarele propo~
ziţii-, folosind pronumele 'lefi, q1,,r, '<hii, '<hH : .
.\ ' '

· 1. Ha CTOJie Jiea<itT qac@ Moer6 6pâTa. 2. Moli' KOCTIOM roT6B. 3. Tyq>JIH

. c@ua. H8HOCH_JIHCb. ,._' roJIOc apTHCTil CHJibHLill H qliCTblll. 5.' TBOH, 11PYBbĂ
He npHWJIH. 6. CTyJI 11eeymKH CTOHT B yrJiy. 7.· KpomiTb pe6~HKa _HOCTâBJieHa
6ml:11<e " cBeTy, 8. KapTHHY xy11611<HHKa nocJiaJIH Ha BHcTaBKy .. 9. CooâH·a
' ox6TH1rn.a 6emliT Bnepe11il.
V. Traduceţi în limba rusă:
1._ Al cui":(~eas este pe·masă 'l 2. A_ cui este fotografia aceasta? 3. Cu al cui
Sţilou. ai scris astăzi la lecţia de limba rusă? 4. Pe al cui manual de limba rusă \Tei
tnvăţa mtine? 5. Ai un manual de-istorj_e?·6. Eu nu am avut manual de matema-
tică. 7. E-a are u_n t~blou: minunat. 8 .. El are două ~bsenţe (np6rryc~) la
1
1
s port. .9. Eu nu am cerneală pentru s,tilou. 1O. Pină a_ţum (,I(O CHX n6p )- nu am
8v:ut un. stilou bun. ·
,,•'

. VI. 1nvăţaţi pe de rost următoarele îmbinări de cuvinte,, şi

expresii ·uzuale : .
- Pa8J)e_wU:Te II03HaH6MHThC11. - Permiteţi-mi să rriă preifot; (Mă
(MeHJl aoByr) rpur6pHil CeMeHo• • cheamă) Grigori Semionovki Bon•
B~-l! BoHµ;apeB. dariov.
-:-- (A
~HHa.
MeHl'!) HIIHa IleTpOBHQ raJI-
'
.
- ·(Pe Illine) . Nin"a Petrovl)a
. Gitlkina.

,--,. 6.qeHbnpHĂTHO ! - Îmi p'are bine f,' lmi face plăcere t

- , TioaB6JlhT0 npe.u;CTâBHTh ~a:M. - -~el"initeţi-mi să _vi-l prezţnt-pe -~rie-
Moero 11pyra, IleTpa llBâHOBnqa tenul meu, Piotr. -!va.novici. Afana-
Aq,auăceHKO. ' senko.
- Ot1eHb pa;rl;-C BâM}f DOBH8.K6MHT_hCR, -- Îmi pare bine· de cri~oş:tinţit
 ;::liJ)ă:bJlJihilile npomiilowea„e ·;roDtiriJ_aţe ;Coti~i'A·
1/pâBHJihJII,lit QTB8T răspuIÎ:$ e9f~ci' · · .-~-
npAe1tahHOO 'peweuae _ , : hotărb:e_dreaptă, justă
npa.eHJihHhle qepm JIH119. ~ţrăsături regulatţ,.ale. f~ţef,
qacw H)zyT Ilp9.BHJILHO; · Cetisul "merge bine.
. '
Reţapi.tul~tive ,
I. Declinaţi pronume!~ _ demonstr~(v
II. Tradueeţî în limba rusă,
romanul -lui·' Utrinele lui · .
caietele lot':· Ungă' oraşuf.n<istrµ
fu exetciţiii'i lui· fraţii ~i. ' _. ~- _. ·. ,
surorile. noastre -· despr~-- 'ele,·i_i ."i1()ştri ·
al ·şcolii ·noastre pe masa -lvi_-.: ·'
despre prieteriii ·nOştri un~.hi~l.- meu._. ,
cu aj_utorul · ei sub SCOunul•lău
Iacul nostru la fereastra mea
lticrările noast.re des·pr.e inai:l'ualul n_ostru
munca ta al stud_enţţlOr noş_tri·

III.. I ndicaţî conjugărilt la care 1/[Parţin verbele :

nHCâŢB, KOIIâTL, noMorâTL, npo:X:o;i,;BTb, 6pocâTL, JieTân,
eopit•~·

Suplimentare
1,'rt.iduceţi următorul tea:t cu ajutorul dicţio1'arului :
. IIpH/IBOpllI,III re11ep1U1 o6paTli:JICJI Hllll•TO 0AH9.lRllbl o l!OilpOOOH K noărf·
CyMapoKoey: . . ·
- CKamli:, nolltâJiyllcTa, '<TO TH!l(8Jlee : YM HJIH rnylIOOTL?
- HoHl\qao, rJIY'1100Th, - H.91l811JI911HO. OTBeT8'1_ CyMapoKOB,
~,mpaMep, xearaer 011M1t JI6wa11a, a refis e6auT cpâay qeTB6pHa.
 ,,
,.· âBTofiyc, -a; pi. •1" autobuz a ocoli, a lnconjµra (cu un
·-: · 6ee11011ol(Th'\lH, 6ecno_K610e1,, 6ecno- .hicul) ·
i~\.,.'_-.i;6umMm U' ip(."_·a-se. nelinişti - oxOTRo. adv. cu plăc_e;re
·''!iUraTJ.iit, •IUi; Soe; . pi. 'Ide. bogat, >nilt.lHTJIHK, -o.; pl. .. u: mon~ment
::.' ,~afiat '->, • - i:m6weATL, no6L1sli10,. ·nofiLIBăemi.
'.iea11:li adv_. peste iot . I j,f. a vizita
.''IICJI.IIYrLCH~.BepByilL, '!epJiilm1,.... nosclOa;y- ·adv. p~etutin.deni,
( _· :" l p/._ a se
îţ1toarce, .. tot
(,-:eoaM6mH0CTL,· ·.. n; pl. •H posibil~tate 003H&K6MRTLCa, noauas0MHJOC1i,, no- -
el;(e•aţn(,HHe, -.11; pt -SI. impre~ie o&asoMumI,{la II pf. .a. f~ce cu•
. ·, V.HA, _;BJ;pl. .... ~hid, c_ălăliză . · noştinţă
t ~opă;· .. ~; pi. , r6pLI munte, d_e_al; H_oceTHTL1 noce111:t, noceTHlllh. II pt,_·
·__ ,Jiellllueirne ·'.1;0l)LI ~.olinele Lenin a 'Vizita -
' )l;JIYlll6a, ..... ·prietenie rio'lri adv: apro:ipe
·-ti'a.T61t1 Q.dV; ap~i, după aceea npHBeT.11eeo· adv. binevoitor, prieteneşte
ll-OTOpll•ec1ttdi, .~aa,--oe; pl. -~e istoric npHtamiTL, npeeaziro,. npueaziemi.
· 'llllll&Tt.CH, E8"'ye1,, &aJIICWhCH I lpf. I ipf. a sosi, a veni '
· a' părea, a_ face impres_ia . npoexaTL, npOO)l;y, npoO)l;emL_ I pf.
. ·!'lfflliT1,, RHillIIO,' Rmnmn. II ip(. a a trece,· a_ -străbate (cu un. vehicul)
, -fietbe, a·, 'Clocoti · npaMoil; ·M, -oe; pi. •LI• drept
tili,ille11110· .adv. lncet CT8J];H'45H, -a;· pl.. .. LI stadion
if<>BOCTp6itsa, •H;- pi, •H şantier de ir.ypllcT,-. -a; pl. -LI tudst
con:Stnicţii xuaTllTL ob. impers. DaTBT a ajllnge,
oii-J.lixaT1,, .o6'r.e)l;y, 06'.blillenn. I pf. a fi suficient -·

EXPRESII

KRR Ml»BHo aY11:me cil se Poate niai bin~

aa tlllTI:. AHei tn decurs· de cinci zil~
JKHBHJ. KH~T yiaţa clocoteşte

IIOES)]; )];PY3'Bl,I

• KaiRl\hlll r0/1 118 HalJlelî: CTOJIHQhl OTIIpaBJIIIIOTCH B- CoBeT•

cJlim: COI08 rroea11a llpym6hl, B KOTop_ldX, eŢJ.yT TypHCTld. fi TOlK0
no6MBaJI B ConeTCKOM .Coroae. C n6e8_/IOM /.lpym6n1 .. E~ii B AOpore
MbJ'BHaKOMJilJilICb CO. MHOI'IIMlf..COBeTCRJilMJil JIIO/lbMH. 0HH OXOTHO
paccRaahlnaJIH (> ropo11âx, ,ROT6phle Mhl · npoeamâm,, o 6oJI&-
mli x aa116'11ax,: H0130CTp6t!Kax 11· R0JIX088.X\
 Ho Boi IÎepJ11 ~1'ii.M:fr'Mocm1i. .bwi' 'Î'aR§\lr~
60J!hlllllfl', B Refi Tail Kl'IIlHT -1R!f8Hh, '!TO,
8llJ109h, H8 XBllTl'IT BpeMSHl'I Jieane
noiJh!BăTh II ace_ ocMOTp6Th.
-He Ită/10 6eCTI01{01'1ThClli
Mhl /lll./lHM BaM B08MOHIHOCTh
TI08HaR6Ml'ITbCII C MocRB6fi
Ran ·M6ikHO JIJ'llli8, - '\)l{a-
aăJia HaM EJieHa• H11Ro-
J1ăeirnâ, H\llli •r1111 • .:_ CHa-
qaJia Mhl. C BăMl'I _Hp08/lel\!'.
no r6po11y Ha aBT66ycax,
, ABT66ychl !IlJll'I Îlrel(-
Jie_Ij)HO-. Ef BTO Bp0MH Mhl
cJ1y1Tia.Ji11 paccRăa H_ămero
rli:µa, cMorpeJ111 Ha trmp6-
R11e H np JJMhle · ym1.1-1hl ·. 11
6yJihB_ăphl, HOBh!e 8/IUH,1'111,
l'ICTOpli:qecn11e mlMJJTH~RH.
3a TIJJTh ,IH8fi.Mhl 061,-
(lXaJil'I nO'lTH îicro MocRBY,
TIO_C8TH.Jil'I H0CROJ!hRO .My-
aeeB, YHHB8pCHT(lT Ha
JienHHCl{HX ropax, 60J!h!Il()fi CTa,i;116H B J1ymn11Ka;i., ' ' ' ,'·· ·. ' ... . ''
3aTeM Ham rr6ea,i; OTTipilB11irca B Rli:eB •. B Rli:eBe Mhl T6_me Bli:~. , ·
,i;e,irn MH6ro HHT8p(l.CHOl'O H 8)l;ll'Oh Hac T6,me ,TIOBCIOÂY ,BCTl1!J;,,>,
'IUJIH 0'l811h IIJJIÎB(lTJIHBO, -;El;OM6fi. Mlil B8pHyJIHCh, C 60ră,Thl~n ;{
Bile'laTJIIJHHJJMH. ' ' '

GRAMATICĂ

Promimele reflexiv ce6Ji

Acest pronume arată că acţiunea exJ?rimată de verb şe
răsfrînge asupra subiectului (arată, deci, atitudinea persoanei
gramaticale faţă de ea. însăşi); Pronumele ·reflexiv c,e6.ii'se
clină în felul următor : ·
N.
G. C~6.4 (pen-iru, fa) mine, tine, sine. (el, ea); noi, voi,• sin~- (!:li,
D. ce6e îmi, tţ'i, îşi; ne, vâ,_ lşi
A. ce6A mă·; ·te, ,se; ne; vă, Se
I. co6dU (".'d,o) cb., miri·e, ~cu ·tine,- cu·_sine (Cu el, cu ea) ;,_·cu· noi,.
sine· (cu ·el, cu ele) 1_
P. (o) ce6e despre mine, dCs]Ji-e tine, deJ'pre si_tle (de·sp.re el~. des·pre
despre ,sirie (despre ei, despre
 Diâteza
.' · :Diateza exprimă raportui dintre subiect şi • aomplementul
direct. Diateză au n.umaî verbele t:.anzitive. In limba rusă, ca şUn
'limba romină, verbele au următoarele diateze : activă, pasivă şi
·· ·i:eflexivă. . .
. ·. · , Un verb. la ·diateza actfvă arată că acţiun~a este săylr­
> .·,iită de sµJ:iiectul gramatical şi suferită de complementul
;\ !direct. . · , ,, · , . ·
:;,r •·'· .În prepoziţi~ H. numii nucb.n6, acţiunea indicată de verbul
' i :·tţanzitiv nuiuy este "săvî'rşită de subiectul gramatical R, iar
c.9mplementul direct in cazul acuzativ nucb.no suferă acţiu-
nea arătată de verb. · · -
Diateza pasivă arată că acţiu11ea, ·făcută de altcineva, este
· suferită de.subiectul gramatical, care stă în ca~Ul nominatiţ,.
Subiectul logic (cel care face acţiunea) stă iri. cazul instru-·
rile;n t!lol- : ,·
IlHChM6, mimeTC11 MH6IO. (cuvtnt cu\ cllvtnl: SCrisoarea se scrie de mine.)
'IlHchM6 6h1J10 HanHC"a.HO MH6m. Scrisoarea a fost scrisă ·de mi:ne. '

Prin urmare, subiectul gramatical nucb.no suferă, acţiu­

nea subiectului logic .nuâ10. în limba rusă, diateza pasivă ·se
formează'cu ajutorul particulei •CR (•cb), sau cu·ajutorulver•
bului 6bim1, împreună cu· participiul trecut pasiv al yerbulni
de conjugat : nuutemcR, · 61{uw · uanucimo.
. Diateza refle.xivă arată că acţiµnea se face în interesuI subi-
. ~ctului sau că a.cţ,iµnca este.făcută şi suferită de subiect• Verbele
re'f!exivll au întotdeauna particula -cR. Iată cîtev;i, exemple
de· verbe reflexive : ·
y~hIBâThC.FI a· se spăla 6piIThCII a se bărbieri
p,aa,n;eBăTLC~; a se dezbrăca u:eJio:PâTLCR a se săruta
a se intilni cep)liIThC/I . a se supăra
a zhTlb'i CMeJ'rTbC.ff a· rtQ.e

diateze ·nu există

pasive şi reflexive. pri-
 Substantivţile neutre. terminate în ,Msi :
:lip6Mll timp llJIO.Mll
HMll nume, COMR
IlJJCMll trib DpOMll
CTpOMll scară de şa llli!Ma
8HâMR steag TeMfl

formează un grup' aparte în cadrul subsfantivelor neutre .

. Ele se declină in felul următor : - 1

Sill(N],ar Plural SHiguiar·,

N. UMJ< UMeHd 3:mtMR

G. UMenu UMen anâAte1-â1„
D. UMettu UMel<aM andAţ,ei-tU
A. UMJ< u.uena - 81UiMS
I. UMette.Mi uMettaMu aHd..AUU--t,e..ffr au4M,ena.Mu,
P. (06) u.MeHU · (06) u.MeHdx (o) SHdMmu (o) pHd..Mi!nq:,
În cursul decliriării, la toate cazurile, in afară de nomina:t\v
şiacuzativ ·singular, se adaugă sufixul -e1t. La genitiv plural,
3ubstantivele cmpe.1Mi; 'c~MH primesc in loc de -en sufixul
Substantivul neutru. 8lfmd (copil) face parte. tot
acest grup .. El se declină in felul următor: ·
Sfng\lla,:r Plural
N. 8umA Btfflu
G. 8umlirnu DefneU
D. 8Um'Amu OernJiM
A. au'm,ţ 8emeU
I. oumsime,o (-eii) oem&MU
P. (o) oumAmu (Q) âem.,ix
După cum se observă, substantivul. 8umd are în decli-
nare două teine : 8umiim- şi 8em-. Dintre formele singulai;lih1.f; ·
se întrebuinţează numai cea de nominativ şi acuzativ.

EXE.~IŢJI

Curente
I. Traditoeţi în limba romînă următorul dialog :
- B .n6T6p_oM 11acY BhI' o5Litrn.O (de."obicei}"._B.cTaeTe?
- O,Qhl"lIHO FI. B_CTa~ B nrnCTb. qac6B; · _ ·
. ~_A, ceii,6JJ;H)I ~ ROT6poM q~cy, Bbl ~CTă.:m:? . ,
- CerO,n.HH B0CHp_ec8Hh8'. .FI ,B_CTa.tI B aOceM'b qac61i. A aâBT}:)a r4He -Hâ.-;i;d
BCTaTb p3.HO. JI~mum B ym1BepCHT8Te y MeHH naq'JÎHăJOTCJl B C0Mh:t.J:aC6B _Tpll,p;7 :_,
u;3. Tb MHH)".T. · . .
 II. Copiaţi toate verbele din acest dialog şi arătaţi în
fiecăruia diateza şi timpul la car,e se găsesc.
III. Răspundeţi la următoarele întrebări :
' ' 1. Ry11â oTnpaamiÎOTCJI Typu:cT•i'? 2. C HeM ><hi 1102Ha1<6MHJIIICJ> D
>-p;op6r.e? 3_. 0 qeM _paCCKâ8LIBafilH ·COB€!TCI-Ufe' JIIOţU.f? ,4. qTO_ MbI CM~Tp0JIH B
,MOC><ll€? 5. CHOJihl<,O /IHeli Mhl OhlJIH D, Moc1<De? 6. Ry,11ă OTnpăDHJICJ'I aaTeM.,
)<,aw m\ea;; 11pym6h!? 7. 'iTo Mhl BHileJIH_D 'Ru:ene.? -_
IV. ,Traduceţi propoziţiile de mai jos şi arătaţi în scris_
ce caz se află pronumele rejlemiv :
1. H qnTâro li""
ceM. 2: ,H ,noaLMy c co66l! MJiq, 3. OH paccHâa1,1aaeT
ce6e. 4. H. c.aM ceM He yaHaro.
V. Formaţi ver.~e: refiemive .de la urmăd;oarere verbe tranzitive:
OAeBâTh, ·YMhIBăTb, ytiJfTb, CJJJillaŢb~ 6pHTb, ;u;ep~âTb.

V.I. Formaţi cite o propoziţie cu fiecare dintre

rele verbe:
_.. ., . ytrll.TL~ yt1HTLCH, B_OaB_paIQâ.TLCR, Bepa;ţTbCţI, Ii:a'lJumiTLCH, apăBliTLCH,
,\aaHHM_ăTLCR, Il03HaH;6MMTbCH. '

.. · \111. 1nlocuiţi -construcţiile active de mai j~s prin construcţii

pasi'IJe: ,
1. Pa6oqae cTp6JIT. ,110M. 2, IIpeno,11ani1Tem, 'IHTăeT Jit\1<1\1110. a:mypna-
. /IHC_TH (,iarlştii) nu:wyT penopTâm. . · _
VIII. Ciţiţi verbele de mai jos şi arătaţi, folosindu-vă de
dicţionar, care dintre ele pot primi particula -c H :
. fioJieTb, JietflÎ:T&, pa6o,TaTh, BepHTL, nepHjTL, ~MaTh, ryJIJÎTL, CJIY•
_IUaTh, pnUmaT1>, -u;i;1K, sa6bl:Th, )l;t'.!JiaT\, mHTh, «Ycă'.l'L_, · Ha11âTh 1 , 068.r{aTb,
88.DTpaKaTh. . . ' ,
lX. Traduceţi în limba rusă.:
1. Ieri am. fost· Iâ universitate. 2.: El ~ fost la Mascova. 3. Am făcut cunoş­
tinţă_cu un p_riefen al hii Vasile. 4. Mline voi 'fi la-stadion. 5. Săptămlna aceasta am
, ·_vizitat două muzee şi o exp~ziţie. 6. Mulţi muncitori şi stµdenţi călătoresc ClJ trenul
· prieteniei. 7. Oamenii sovieticî ne-au primit prieteneşte.'

X. J nvăţaţi pe (le rost următoareie empresii:

6ecn_o1.:lru~cb l-Nu Vă neliniştiţU
no f10SM63reuocmu--· sau no MCpe ·«oa.M6:J1:C-
vă dera_nj aţi I
, -Nu . , ttpemu tn măsura_ (Urnita), po!iibili-
_eeaae:., 1f
ec108y ih tot_ loc_ul> _peste tOt tăţilor " ·
uM-em:~ eoa.M6.:uc1--wcmb a avea posibili- npu nepeoli eoaJ.td;HCnocni.u
tate,a ··ocazie
 1. 8TO MOII 6paT. 2. rAe -TBOlÎ RHKra? 3. Y'ieHKR np1rn1M ~OMoili ·•
4.CTyJI 6KOJio 'OI<Hâ. 5. II6ea11116Jimea npnilTK miame, -~. KoMCOMOJieH y'IHTCH,
xoporu6. 7. Teoil 1<apan11âru y Memi. · · -

II. .Ji'ormaţi ·întreMri în legî#ură cu cuvintele

propoziţiile de rnai jos:
, 1. Oaă eeyT n6eaBoM. 2, Mw
OJ<:QJIH mpa.wide.K. 3; OH/l. pHCOBl1JIQ "apă,,,;
8awd.l<. 4. M:bH pe>KeT XJIOO """"'OM, 5. ,OHK Max3JIJI( pyKd.KU.. _- .'·. ,.. · -; \' ·, \\
III.
.
F'ormaţi~cîte
'
o propoziţie· cu fiecare dinţre·_IJ,repat,~#i~~:/}'i
' ',\ ~. '-'i' ~,.-.--,:,. '·' ,>,:
/ 6e8, 'B6ane, H8, MliMo, '_HarrP6THB, c, (c9)·.

Suplimentare
Traduc~ţi fo limbii romînă cu ajutQrul d~ţionar11,lui1
0,1HH ,1HIUIOMaT np>nIIeJI Ha np,,;~M ," aMepl\KaÎICJ<OMY, Jjpean11eaiy
AepalLMy JlHHKOJILHY n aacT/LJI ero aa 'IKCTnoil 6oTăHoi:,. · . · . , _,
- HaK, BJ,{ - rrpean,1eHT, -: YIIHBHJICH /11UIJIQMaT, - H 'IHCTHTe, oe:6J;
60T0HKH?
-; Romi'IHO, - cpo116ilirn o1'eeTHJI JlnHI<oJILH, - a ei. ROMY
 CJIOBAPb

fi.Oii;pOCT.b, --a vo1oş1e, vigoare OX6THHtJHl, -IJI, •Le;

u)'.l;LlxiT1,, -a\l(); -iemL I ip/. a fospira toare, vtn·ătoresc
ropeBRTL, rop,ino, rop,oemL I ip(. a n6n;iI~oeTL, •H autenticitate'
se. tntrista, a .fi mthnit no11e1'peMTL, -eull, -eir11mL. li pf. â
;:\qllla'la,, ,11 vlnat lmptişca . ' • . ·
111,1mliTL, /ILIIIIY, /IYIIIIIIIIL n ip(. a nopy'DITLCH,: -y•ycL, •f'IB!IILe& li-
:respira p/;· a gara,nta, ·.a fJ _sigur
, , /lli)IRB, -a, •O; pi. •LI al (a, ai, ale) np'oBecTJi:, ••IIY, .-e11UmL I pf. a pe-
" . ,unc:t;iiuluf . 1 trece; BpOBe~Tâ J];e:b:L a-şi -pe:trtU
8860TB, •LU pi. •LI grijă ziua
aă.n&x, •a; .pl .. ~H niiros nTJ111uii, •LH, i.e; pl. •L& de pasăre,
00

88'1~, •lili~II; pl. aaihlLI iepure de păsări ·

' ii)lo)IOBLe, ,La sănătate
KY/IB•TO \.Udv. undeva
Jiel'K6 adv. uşor/ plăcut.; ~ers0 ;a;W-
lllD,Tffl se- respiră uşor, respiri uşor_
,necnoll, "ăll, oe; pl.-Wede (din)pădure
Jlll~)Jli, •Lff, •Le; pl. -i.B de vulpe, ~
_"vulpii _ , Tpenora, •n;' pi. •H nelinişte
,Me)l;Be&Hit, _-•LJJ, •L,8; pi. .. i,e de l.lfÎI,
al (a,: 'ai, ale) ursului
.ue~aBHO. adv. nu _de hnilt
· ( n,rnH611, •ăll, -oe; pi. -li:e prqn. nici
un, nici ·o, nici un fel _de
00L1TBL1i1, •aa, •oe; pi. •Lle experi-
mentat, tncercat, priceput
,OTCTyno'iTr., -aro, -liemL' I ipf. a da ln-
' dărăt, a rămtne pe planul al doilea
o_xOTa, .. y vtnătoare
oxOTBaK, ... a; pi. •H -vtnător
nynnieTLII, -a.a, -oe; pl. -we ·pufost
moale,. uşor
piJ:lOCTHO adr,. Cu bucurie, plin
bucurie, vesel'
~adnno col1.j. ca şi cum, parcă
CTp8CTL, -H ; 1 pl. •H pasiune
Tpo4i~li, -a; pi. •H troleu
yOIIT:wff:, •BH, -oe; pl. •Lie on:iortt, Ucis
Y/IIUlllTLC& (pers. I şi a U-a nu se.folo-
sesc) ; yp;a@Tca a avea noroc, _a reuşi
ycTiJIOCTL, •H ob~seală'
yTKa, ·•B; pi. •H raţă
XBOCT, .. li,; pl. -•\ coadă
'lyBeTBOBaTL, •CTBYJO, •CTByemL I îpf ••
a simţi
mKypa, •LI; pi. •LI piele
911HKC1i:p, •li elixir

.EXPRESU
după ce
de mai multe .ori, ln ·clteva "'·rlnduri
/ ţintnd seatna de, avtnd ln vedere ,
HHKIIBOli yCT{IHOCTH a·_ hu simţi nici un ţel de oboseală

- HA OXOTY
' JI ll MOii: Apyr Bacli:Jilllt Rll.lR):IOe . BOCRpeceH~e yeamăeM Ha
oxoiy. Ox6THHROM H CTQJI He):lăBHb, IlOCJie. TOr6, RQR Il06bIBâJI c
!1.0CROJibRO pila_ Ha ox6Te, c i:viAelt H IlOACTpeJII\JI H0CROJILRO
JTOR H8 AHAHHOl'O PYlRLH. . ,
 Baclimrlt -c-~ oxoTHiK 6nLITHLili. Cpe)lli .ero Tpoqiees ecir1,
H M0)lBtJJRJ,H,IIIKypa H JIHCHH nymliCTLili XBOC.T. Xod aa IIO)lJIH'.li--
HOCT.I, 8THX TpOq>eeB fi He MOry nopy'lHTbCfl, HMtJfl B BH)ly OXpTs.
HH;'lblil OTpaCTH • • • .
.. Mite caMOMY pe)lKO y11aeTCfl B08Bpa~aTbCfl I\OM6li c 1106&P
qell, Ho fi He roproro. Pa11oc Tb npHH6CHT He y61iŢLII!: a:jcRQ; · a·•·
np6CTO B08MOJRHOCTI, npciiîeCTH )lent B necy.
Ox6Ta - xop6mHfi 6T)l1,1x. X611Hm1, IîeCb iWHb no rrecy, /IIillIIHIIIÎ. ,
cseamMs6a11yxoM, n106yem1,cH Kj:,acoToli necll, cnymaem1, rrTH'lhH
necaH - M' He qyscTsyeIII1, HHKaK6li: ycTanocTH. ,!l.LimHTCR ne,rtt6.
Bce aaOOTLI OTCTYII8-IOT KY/!8-·'FO, Ha /IYIIItJ pall;OCTHO, CJIOBHO BMtJC_Te· • ·.,
o JieCHLTMH a·arraxaMH B)lLIXaenib 8JlllKCHp 6611pocTH H a)lop6Bhff.- .. •.

GRAMAT,cA

Declinarea- adjectivelor posesive eu. de:Sinenţe.le' -uU., ..,b.1i, •be,

BING;ULAR PLURAL
Masculin Feminin Neutru
1\1. .aâcu~ AUCM AUCbe .aUCbU
G. .aUcbeeo JUtc&etl 1.all.cbeeo
D. AUCbeMy .iiUC&eU AUţf,eMy
A. aucuii JJUCbJO Ali.cbe'
I.
P.
 ~-;.:<·:;'·~·:~ ·: .".-_- ,- _. ·<·, -. ·:(. ::1
':o~«-Jb\~r~-;. tidJ~ct,v~lovr\ JP_oşe.$}v~ iÎ~-- iu~-
J ' ' '
SIN.GULAR
Feminin Nflutru
·{!Mu>< f &Aâuna itMuno flilihi,m
i!Mu1-t a!-oeo) iJA8r.t,noa· {/,l{/u"a (oeo) flMu1-tb!X
iJMU"Y \•oMy) iJA8u,-toU iJMu1-ty (-o.My) : 0sMU1-tb!M
·- fl.<i8u"fli(-oeo) · &i,8uny âA8JJ,HO 8M!"'" (8,tâuu~x)
i}.<Î!]Ur,tbl!.U all,-aunoii âABu,u,i.u 8.4âu~oiMu
P, _- (o) oMuuoM (o)_ 8Muuo/i (o) 8Mui<oM (o) 8Ji8u1<1,tx -
omqdea omtţdeo om,lfd&b(
omq.<Jeo-11, o'm~dti~ om7.tOfibiX
omw>eoU omlf.6ey " omlf6eoi.u·
om!foey omiţâeo oni!fdew_ (x)
omq,OooU o_mlf6eoi~ _amq.6ob~Mu
(06) omi+oeoli · (06) om1+oeo.1t (06) om!fd•••x

Adjectivele_·p.osesîve de·H()ul '84âUH, omiţdt1 se .declină. la unele cazuri ca

_Sub.st anti Vele ~C_cte-dinarea a· II~a, iar la altele ca adjectivele cu tema în conso3.n4
dtJr~.

Declinarea "substantivelor în -ufi

Substantivele în -u"it sînt de genul masculin. De exemplu,
ca,;amopufi, npo.aemâpuu, Bac1t.auu etc._ Ele se declină după
varianta moale a declinării a II-a (.wyaeii, mp~odu).
· Aceste substantive se aseamănă în dec)in;:1re şi cu neutrele
de t.ipul aaa,;ue şi cu femininele de tipul dpMuR.
SlnQ'Ular lflur~l SţngUJQl'

npo11emdpuu npo.n.emdpu11: Bacrl.n.uU

nj,o.aemdpu,, npoAemdpueB BaCUAUA
npoMmdpu,o npoAemdptMM BacU.11,u,o
npiuiemdpu,,, npo1temdpuee BacU.A:UR
npo.11emd.pue.M n])OJiemdpUAMu· BacU.ttueM
(o) i,poÂemd.puu ("o) npMemdpu,i,: ·(o) Bacu.iuu

EXERCIŢII

C11teiite
I. Ritsp_undeţi la următoarele întrebări:
_ _ L.Hy,11\" 11 Moli 11pyrBac!ă:Jrnl! yea>!<âeM 1<am11oe1)oci<peeeHbO? 2. Hor)la
_11 cTaJI o~THIIHoM? 3. HaKJă:e y BacliJIHH Tpoij,e11? 4.,Ilpqe11y H He roproro,
1<or11a Boanp~1I1â10cb/\D-Moll oea Tpoij,een? .5. IIoqe11y '°xHa-xopournll 6T11L1x?
 1.. H IlO/ICTpeJIJi:JI HBCl{OJlbHO YTOH H3 pyatbli. 2. Cpe11i\ TpoJeea
MoerO ;:t;fI]l,H e-cTh H_.-.. nntJpa. 3. 11MeR.B. ·eHp;y •... cTpăcT~,-11 a:e Mory rro·py„
1

1'1iTbC.fl 3~ _II6]l.JIHHIIOCTb 3TB:k 1'.Po<JtBeB. 4. B -JiecY MhI cJIY:maJÎ:U ••. necH~:'

III. Puneţi substantivele şi adjectivele din par;,,nteze la cazul

cerut de prepoziţiile care le preced : ·
1. l{ăm]l,Liit_ qeTBBpr M_LI yeamăeM Ha (ox6Ta). ~-- M1,1 a~Tp_eq~JIH aătt;a;ee
Ha (1<aa<11hlli mar). 3. 'fro Bhl HMBJIH e (on11)? 4. Ox6THHK 11oaepaţliJ1~/I ilo]"6ll
c (1106s1qa). 5. BTop6it ox6Tmrn eoaepilTHJICR 6ea (1fo6.:iqa). ·6: Mhl hpoeeJty
BCCo )1CHb B (Jiec). 7. Mhl X0)1HJIH BCCb )1CHb ITO (irnc). 8.".BMec're C (Jf~Cirue
aărraxu:) B.)J;hlxâ.ernb 8JU1KCHp 66~p0CTH H a,top6,I{bfi,

IV. Traduceţi î1i limba rusă :'°

blană de vulpe tr:ofeul vinătorului
blăni de vulpe despre trofeele unchiului
culoarea· bJănii de urs puşc.ă de v-inătoare

V. 1nvăţaţi pe âe rost următoarele expresii :

Kyad mqM 1 Da de unde I Aşi I . ._
Xomb Ry8â ! Minun:,ci.'t,! Nici că se po3te ma!. bine I
o~aadin.b Me8fJe:xcb10 yc,11,Jj2y -a face cuiva un Prost ser}'iciu ·.

Recapitulative

I. Indicaţi infinitivul următoarelor Jo·rme verbale :

cq1năn , 8HaJI
npOqHTfiIO yqyCb
ndw nec
roBopHn IlHCăJI
BH,nen nen

II. Puneţi suqstantivele din, paranteze la cazul dativ:

L Ilen, 11aeT HapaH)larn (cecTpa). 2. H •Il1• /ie 0TBBTHJI- (opaT)'. 3. qTO
TRCl<a3:i.JI (IliiTn)? 4. TH 11an Mfiq (1m0Hep)?

III. Declinaţi la singular şi plural următoarele substa1'tive i

.miMna,. l{apa~)];âII.I, M6pe, ,n;BepL-. ,

l!i> - c. 18511
 Traduceţi în li'!IJ,ba ro'/11,înă cu ajutorul--dicţionarului:

- 8TO BhIBAET TAK PE;[IKO

O11Hăll</lhl H8BeCTHOrO <f>ilBHl<a AJib6epTa l)JIH!IlT0ilHa
KOT(,phlll aa11an. eMy CJI0/IYMl~Hll Bonp6c: _
- t{aRBM 66paaoM, - cnpocHJI .OH, - BH samlcLmaeT8 CBOH. B0Jiil:KRe
WCnu? EcT~ -~~.Y ne AJIH ăTOro 6JIOHll6T, aanHCHăJr «aHmHa Hnu: BLI n6nL„
ayerecb µenoll.KaproTeKoll?
. 8ilHIIIT0JIH ITQCMOTpen Ha penopTepa H CKaBăm . __ .
~ MilJlhlll- ·Moli .•. _HailTofI~e _M>ICJIH np11x611HT B r6noey TaK pe111<0,
'ITO. ~X He_Tp)'.";a;HO n aan6MHHTh ! ·
' '\~. , Texunna M0JI0.IJ;t!ttm • 1960.r.}
,

' .
 'CJIOBAPL

ua.nTJ., D08LMY, B031,MemL I p/. a lua oopă,10RaTLCJI,. . 01ip!\11y10c1,,

BLIOH,păTb, BLIOHpii.10, BLI6Rpâem1, ,IlyemJ.t.~SI 1 pf. a: se bucur;\
ip/. a 3.Iege ' nomăJţyii cuv. _inciă~· :·.se _pO'a,te, _e;_pO"j:,.,
µ;0HbrH numai pi. b'ani sibH . __ . _ -,.. ·: >.; ._ _·
p;emeewii, -o.», -oe; pi. -1,1e ieftin npHHTHLdi, •IUi, -oe; p/; ,Ide plăc~t
.a;ymlfcThlii, -aa, -oe; pl. -·we mirosi- 11p01t.anen;, -ni; pi. -ni;,:· vtnZător
tor, aromat cµ;ătJa, -H rest-'~
aa6LhL, aaoyµ:y, aaoyµ:em1, . II pf. a _cură pa, -bi_; pl. •LI ţi&ară de foi 0

uita ~nll IJKa, -u; pt •«- chi-br'it

3RBepHyTL, aauepuy, 38B0pHCfill, I pf. <:mfPie1IH~1ii, ~&JJ, •Oe;' pi.. .. ~t!,-··de chi-,'~
a împacheta, .a înfăşura , brituri , .
sop66o'lKa, -H; pi. -H cuţiuţă, cutie Ta6ălJHL1ii, -an, -oe; pi. -we tu~·:;' 4_~
xo;rneRIJ;HOH0p, .. a,.; pi. -LI cole_cţionar tun; Ts6ă.11HLJii MsraaHR tutungerie•,
uau:uolfăm.m.di, .;aJI, -oe; pi. -ue na- TOl'Jiă -adv. atun'ci
ţional , · ,Tpjfi1m, ..u-; pl. -:H, · lulea, pip'ii "
He)];Oporo 1. Q.dv. ieftin. 2. pred. im- TpYfio11HL1ii, -aa:,. -fte;. pl . ..ye de pipă­
pers. nu e scump yuaxdoKa, •H; pl . .. u am~~laj

B TABA1IHOM MAl'A3HHE

TYPMCT : H xo qy HYIIHTb COBeTCHH€ rrarrnp6Chl.

IlPOi'\ABEl\: TTomăJJyiicTa, Bhl6npitiiTe HaHHe. Bl,l XOTHTe. BoT
)1€III/iBhl€, HO XOpOIIIH€ IIaIIHpOChl „CeBep"; ,,~OB0TCHH8 1',
,,EeJIOMOpHanaJI", ,,TTaMnp". MolReTe B81ITI, ,,Kaal5eu".
3,,.,. rrarrnp6cbJ rrpnHTHhle n /:1yIIIHCTbie. •
TYPMCT: H xoqy HYIIHTb rrarrnp6c1,1 B 1<pac11Boii yrra1t6B1<e, iiJJi:r
no 11apHOB MOMM APYBblIM.
IlPOi'\ABEI.1 : Tor11it B03bMMTe 8TH cnrapeThl. Onn
„Tp6li1<a", ,,~pyr", ,,8Jib6pyc"i CMoTpHTe, 1<a1<11e
CMBhle. pucynm, na 1<op66oq1<ax. ··
TYPMCT : A BTO qTo?
IlPO).l,ABEI.1 :· 8To ~ 'rpy6oqHJ,ili Ta6aH .. EcJJH Bbl HJIIJfTe
Tor11a B_08bMMTe H Tpyfo,y.
TYPMCT : Ka1taa 1<pac11Baa pa66ra !. C1<6m1<0
Tpy'i51<a?
ITPOi'(ABEI.1 : IlOJITOpit
 rfomaJJyli,
H naJrnp6cw.
TIPO,!IABEL\: C1«iJihl<() naqe·H cnrapeT B'aM H.)'>KHO?
TYPl1CT: ,1],ae naq1rn „Tp6li1<11" 11 gae - ,,,1],pyra".
TIPO):(ABEl.\ : A cura.ph! ·aa.IIIHM 11PY3bHM He--nonpilBIITCH?
TYPJ1CT: HcT,. rnraphl OHM HC HJpHT.
TIPO,!IABEl.\: He aa6y/1hT€ 11 cnMqHH. B :holi na qf(e TIHTH8.}1QaTh
CilJÎ'le '-:lfihIX ROp6 6oK 11\ Ha KÎiIB,il;O:ft ___j_ Hau;HOHâJihHhle ROC-
TIOMW pecrry6n1111 Coa,hc,rnro CoJbaa. A BOT ua 3THX RO-
p66Rax -- TeaTp@. Ecmr B8-IIIH· llpy3hH - HO,IJl€RQHOHep@,
OHM 06pa1.y10TCH ·TaR6My ·110;:iapRy.
TYPl1CT: ,XopoIII6, 11" 6epy :JTH 11aq1rn. Mo,î 110% ROJJJJeHQHO· .,.
HMţlyeT 3•THRIJTIU!. BoT /10HhrH.
TIPO,!IABEL\ : .11omaJJylicTBa, B08bMMTe cgaqy_ Cellqâc. saaepHy
B8M BilIIIH IIOR.)'IIRH.
TYPl1CT : · CnacM6o. )],o CBH)lilmrn.
TIPO,!IABEl.\ : 11poJQaliTe. iReJ1il10 aaM ycnexa !

GRAMATICA

Imperativul
În propoziţiile :
Tioli KaK cne11yeT. Ctntă!cum trebuie.
ronopJil· Me;D;JICHHee. Vorbeşte mai rar'.
PeffiL XJI06 HOJH6M. Taie piinea cu cuţitul.
verbele noii, 2oeopu, peCHCb sînt la imperativ singular, per-
soana a II-a. În limba rusă, ca şi în limba romînă, impera-
tivul a're forme şi pentru alte persoane, dar formele de per-
soana a II-a singular şi plural sînt cele mai folosite. Din exemplele
_de mai sus se observă că desinenţele -nu sînt aceleaşi la cele trei
verbe. Imperativul se formează de la t(lma prezentului (pentru
verbele perfective de la cea a.viitorului simplu): Desinenţele im-
'per,1tivului sînt diferite, în funcţie de terminaţia temei verbale :
1. La. temele verbale consonantice se adaugă desinenţa,~.-
H/ITH -- 11/J./yT - ll~!l
roeopliTb - roBop /fi; - rOeopU
ttecTH-,- ~ec/YT.........:.. Hecu

tn cazul •acesta, desinenţa imperativului, ca şi cea a pre-

zentului, este totdeauna accentuată. Exc_epţie de la această
regulă fac : a) verbele formate cu prefixul Bbl·, care deşi au
accentul pe prefix, primesc la imperatiV' desinenţa -u (e,;iamu -
H

8HRTb ~8Hă/IOT - 8Haii

.'-UiTăTh-:- trn"l'ă/IOT _; quTâll
pucoBăTb --pHey/KJT - pncya

Tot cu -ii,

6HT.b ' a patr -=- 6blOT

JIRTb a turna - JihJOT
IlHTb a bea -_ IlhlOT
llIHTb a coase -·WblOT -meu
3. La tema consonantică a unor verbe se adaugă se.m11ul'
-b numaiîp. cazul cînd, la persoana I a prezentului,. accentul nu , ,.
cade pe desinenţă. Imperativul se termină deci · în consoană
moale, cu excepţia verbelor cu tema In 01e, ,u (semnul
scrie însă şi-în acest caz) :
·, aa6liTb a liita - aaOJ/J,/yT - aaOJ/lb
MăaaTb a, unge, a murdări ~ Măllt/yT - Mam•
0/IOTb . a îmbrăca :_ 0/IOH/YT .,- 0/IOHb
nmllmTh a ·punge -. lmă'I/YT- IIJia'Ib
peaaTL a tăia - pelfi/yT .,-- p01Kb
ceCTb a şedea, a sta - cfI11/yT - CH/lb

Persoana a II-a plural se formează adăugind la singular

desinenţa -me:
pHcyll - pHcyllme
'IHTall - 'IHT8.llme
oell . - oellme
aaoy11h - aaoy11hme
peau:. - pem~me

Verbelein -c.R for'inează imperatiyul după, ""regulile de mai

Rus, cu deosebirea că la desinenţă se adaugă particulele -c11 dupil, •
consoană şi -cb după vocală: .

cnacâTLC11 a şe salva - ci:racăllCH - cnacăl!TecL

perml.TLCH a se hotărî - pemâllcH ..,_. peIIJăHTeCL .
ca;a;HTbCR a şedea, a· sti -- Ca)lHCb - ca11J\,TeCb
yqffTLCR. a învăţa - yqJ\cL - Y'IHTOCh
OCTă.TLCH a răm1ne - OCTă.HbCR - - OCTă.HbTeCb
 ·-·-:•t', _,.
, ,s-<>:).":-:•_~----, ~:-: ,., ,:-' :·_ , · :_..-:-..,_ ·- -·, _"_,·--.', :'( ·::--;: -,: :_:.:,_:';\; ~;·_.:·:-:-.. ;:,_>-.:•:-.-__ -.-.,:._._::\·'_:_____ ~- :-·
. . Deşi iin:pe~ativul are âe.fapt două persoane (a I;r-a singtt-
lar 1ji a Iii-a plural), ·cu sens de imperativ se . foloseşte şi per-- •
soana I plural şi persoana a, III-a singular şi plural. (v. şi pag. 519)
Pentru persoana I plural se foloseşte forma corespun-
' zătoare de prezent, l11a care uneori se adaugă desinenţa -me, de
· la persoana a II-a plmal: lloe.M (uoe.Mme) 8.1.un6, moeapUU{UI
[(Să) m_ergem la cinema, tovarăşi!]. Imperativul pentru. per-
~soana I plural se mai formează şi cu ajutorul imperativului
de la ·verbul âaoamb (â.aoali, âaoaii~e), care .se adaugă
la persoana I plural a verb'Ului respectiv âaoaii(me) noiioeM,
âaeaii(me) nox:yiuae.M (hai să plecăm, hai să mincăm) etc. .
Imperativul persoanei a III-a singular şi plural se for.mează · -·
cu. particulele nycx:aii, nycmb şi verbul respectiv .la persoana a .
III-a a prezentului: nycx:ali 11umaem ('lom), nycx:aii pucyem (-10m),
nycmb nox:a:ucem (-ym) (lasă să citească, să deseneze, să ar[l,te).

Declinarea substantivelor .Mamb, · oo'lb

!n limba rusă există o serie de substantive care în cursul
. declinării prezintă unele particularităţi. As•tfel, substantivele
• feminine Mamb, oo'lb primesc. la toate cazurile, cu excepţia
. nominativului şi a acuzativului singular, sufixul -ep: "
Slniu.Iar Plural

Mamb 80,b -'!iJmepu. dO'UJpU

Mdmepu 861UJpu MamepCU 8o'4epeu
Mdmepu iJOW!pu .MamepAM fJov.epAM
Mdmb a(}1(b .Mamepeu 8oWJpe-a
Mâmepb10 â614,e_J)b10 ~mepAMU âi>-ttepbMU-
(o) Mdmepu (o) ao„pu (o) Mamepl,,x (o) iJo„pA:,;
La instrumental plural, substantivul âo<tb are desinenţa
· -bMU în. loc de -.11-Mu. Aceeaşi d~sinenţă o au şi substantivele
âeepb şi _1u!u1aob : 00epbMu, ,iouiaob.M/.l.

Declinarea substantivelor 6pam, .MyJ1C, cmy,i, cbrn

Unele substantive masculine şi neutre. se declină. la sfo.-

.gular după declinarea cu ten:ta în consoană dură, iar la pluraL
după 'declinarea ciu tema în consoană .moale. Astfel: ·
6paT frate MYH< soţ

CTYJI .scaun 8ffTb ginere

11pyr prieten -fiu
JIHCT peniţă

l<OJI .. aripă
 11pyr - 1,pyasf! [?_ ,-_>!.--- cy1< - cyqb" [1<--=~i
Ele. se declină după eum urmeăză :
Singular
N ·6pam My:»c cmy11, Cbl,R
G 6pdma -'<Y"'tia ,.- cm(j.aa
D. 6pdmy .M!IC>le/j cm!:)Jly
A. 6pdma M-Y.J,Jea amy11,
L 6pdmoM M!),ice,i cm'{J..w..u
P. (~) · 6pdme (o) M/):nce (o) cmy-ie

Plural
:-:. 6pdmoR ~iy:oc-bA cmY.r(bR
G., 6pdmbee 'My~eu -~mY.1n~ee
D. 6pamMM .W..y3K:b/iM cmţj~ib.HM
..-\. 6pdmbee My;»,ee,IJ, cm!}.ibR
J. tfpdm.bll..ff.:U .-ttyJ+CbAMU cm(J.abRMU
I'. (o) 6pd_mbRX (o) MY>H:•i<x {o) cm(jAbRX

EXERCIŢII

Curente
l. Traduceţi în limba romînă:
1. 0Tnji6l!Te, IIO>RaJJyl!cTa, 11aep1,. 2. OT!<pol! HH!{ry .Ha S0TBepTOJ!
CTpaHH1'e (pagină). 3. I1mrni: Ha )J;OCRe. 4.. IIpoq1nâATe CTHXOTBop€a:He MH:-
xali:Jia IOpbeBIP-Ia _JI0pMOHTOBa HBopo.n;1iH6". 5. _Ilepem1wHTe â.TH · .cJioeă.' ~
6. Hapnc)'ttTe··Mlle Rapn'rny. 7. OrpElIBh MHe Ryc6R .xJIB6a. 8. Crrnmllire, rroM·
mâJiyit.cTa, r;a;e ap:ech ruIH):ra? 9. BoahMii ;ai~!:fhN:1 H· HY_!!H' xop6myro 6yM3.ry.
10. Pacc1rnauţ ~mel qTo_ TLI BH;::i;e.h Bqepâ B Teârpe, 11. TTottge.Mre cer6;ri;eR
e mru6. 12. Eopll_Tecb aa Map ! 13. lfiuăttT,e TffKCT.'BTOp6,ro yp6Ka:.

II. P'ormaţi imper'!tiv-ul. -următoarelor verbe :

ylfHTh, yql1TbCH, .p.a66~T~";~, ·,-i;eJiaTb, ooeihITb, ttrpăTh, HOCHTb,
Hecrlf, 3axo,nHn,, IJ:PHXOjliTb, arn:-Th, .rrp.oc~Tb, Ha6.1ro.n,ăTh,

III. Traduceţi în limba rusă.:

1. · Spuneţi-mi, ,:ă rOg,::unde e_ste (J~liclinica? 2. Me';'geţi pe bulevard .:Şi. la
prima ştra~ă fac"eţi. la stiqm!. (rrosepHHTe na_~eeo). 3: A-ş.teRtaţi_puţin,._medicul_
vine imediat. 4. Spbneţi-mi! v_ă rog., aveţi .tutun _:de _f?ipă.? .5-. _Noi nu .avem, daţ
la altă tutungerie probabile·* este„ 6._ înttebaţiJ:f alte tutungerii·. 7. Fraţii filei
pleacil deseară·la-Constanţa. 8. Hai !a'.Cinem~t,?graf.
 '_ :" ,. ,--·
__ . '. ,-,, ., '' '. ;·,' _··. ,'. ,·:_,
Citiţi fi r~ţineţi cuv-in~efo noi din, urvnătou/rele pr;opoziţii :
1. )];âitTe MHe n~lf1iy cn:raper ~ Ko"p65Hy cmi:qe1t 2. Tiamtp6chI y •mic
'1 6me
1
ecTr;.? 3. l\'IHe HymHbl rram:1p6ci.r' nhlcrner'O cOpTa (de- calitate ~upcrioară)_.
4. R ece~~â RypIO Ta6â.H. 5. CR6'~bHO C'I'6RT âTH rran':fp6cLJ '? 6. B KaKJIO qeHY
(preţ.) curâph!'? 7. X-0Tft:Te aaHypHTh? 8, BoT nCneJihHHJ..{a (sqrumieţă):
9. ,lJ;MtTe MHe 1rnp661>:y xop6nîHx uanpp6c B HpacH:noH y • aK6,e1rn ~ /VIR
,no.a;âpl<a; 10. HaK6tt _Tj)f6o~HLI:A Ta6âK y Bac eCTb lf- CR6.J1hKO OH CT61n?

V. Traduc,eţi în li1nba rusă:

1. Vrei ~ fumezi? 2. Vreau să fumez o ţigar,l. :{. Vreau·- să cumpăr un

pac)let dt' ţigări. 4. Luaţi o. ţigară. 5. Uitaţ_i-v;.l la paclH.>l\11 acesta. 6. Cumpă.­
raţ,i. pipa--act;>asta, I:' foar_te bună. 7. Cîte·pachete de ţigări vă trehuie? 8. Nu uitap
c.hibritm·ile.~9. ·J.tLati restu]. 10. Vă voi împacheta· cmnp:'ir:H_urile. l 1. Mulţumf>sc.
- La revedere
' .
VI. 'J nvăţaţi pe de rost u~mătoarele expresii:
1wa66m,me; paapewUme permileţi(-mi), daţi-n;·i voie
6(/8bme maK /r,w6ea1u,t fiU atit de amabi'l (bup)
moeâd-,rnft.. atunci ctnd'

· Ret,a1lit ulal i ve
'
· , ' -1. Scrieţi cu litere în /{mf!u l'U să următoarele oifr:e : 7,
29,, 52, 90~ 104.
II. Traduceţi în limba rusă ,.
grădina bunicii prietenii lui I\.Uşa
uşa camerei fumul locornotivri
subiectul romanului razele soarelui
numele vaporului slrăzile oraşului
fiica -Mariei l'artca c.ie.vului
III. · Traduceţi în limba ru111'î-nă :
;m CTOJI6M Ha}J, CTOJ16M
OT MHurn: cpe;TJ.H nmu
Ha BOH3ăJie 4epe3 '-lac
K OKH;)' 6H:OJIO nEl4lnt
y ORH/.\ MlfMO ,1],6Ma

Suplimentar.~

Traduceţi următorul text c·tt ajutorul dicţionarului :

,,AJlJIO I Bb! Ol!IHBJit!Cb, HOMEPOM I"
H pa66TaIO na rop01(CK6i! TMe<jHiHHOi! c,TăHUHH, ,;, .. 011~:i>Rl(bl CO•
el(HHHJia" OiJ:Hy" rpam11aH1<y C KJ1y60M, a OHa qepea MHHYTY cfl6Ba Ha npOB0/10.
- fi. npoCÎIJla 1my6, a Bbl MH€ 4TO, p;ăm-1?
-HJ1y6.
 - Coe)IHHHTe Rai< c11~,1yeT - li ; . CJIS)IJH>IQHll P'l". HO olri11Ml!Tect,;
"'*
... .fi paa -maea11a ,myo. li .P><opo onliTb ycJ1LimaJ1a r611oc nce. Toll,
me rpam)lâHRH.
-~ Beao6păa11e ! B1,1 rryTaeTe, a MHO
MepOM !" . .
Ell\e paa >BHHMăTeJibHP coe)IHHHH>, li cm;imy, Rai< rpam,iăm,a ~!1P"-·
nnmaeT: ,,8To HJiy6?_ l.JTo y Bac cer611;m:r ua a«pâue?u
. ,,A,m9 I~ OTBe'!ăH>T el!, - B1,1 omll61111cb HOMepoM I" . . ,
T.enepb 11 µ;orap;ânach B ~CM ;a;ElJio. qyBcTey10, memu;1ma KnnHT, Ka.K
M~/IHl,lll ·caMOBăp, a o6pymaeaeT .Ha MOI() roJIOBY CTpâmHble 1IpORJIJITHH.. .fi
ae BLI,iepmaJia:
•• ~ Y-c1101<ol!Tecb, rpam11irnmi I „A11J16 ( B1,1
- 3TO HOBaH RapTllHa.
 ('JIOBAPh

fiiliteT, 'a; pi. 'M b)let npHI\llJI,a;eTLCJI; npura.amYc1., npu-

nosaiJi, •a; pl. ·-.. I,,i gară
B.ocx~,n;, -a răsărit
Bcef'µ;l adv·•. ·fototdeauna ,
jl;emfpui.1ii, ':"oro; ·pl. _.. ye, •LIX subst.
pe"r.soană de serviciu, de ga_rdă
e·)];Bă adv. abia, abia-abia ; cu greu
'meJI~8Ha& AopOr.., rale. ferată
aa~ăT, .;,3 apus de soare_. asfinţit
,. s~epa xpa.eenu11 -cameră de bagafe
·gallBsyJILI numat pi. vacanţă.
impOA, --~; pl. •LI popor, mulţime
orpOMHwii:, -aa, .:.de; pl. -Lie, mare,
enotm · HYTL, ·H;. pi_• .. B drum _
ozuµ;Auue, •JI; pl. -a aşteptare; BBJI
OJKH;:t;âHnJ) s~lă d_e 8şteptare
0Tnpao;iieu11e, -H plecare
neppOu, -a; pl.. -LI peron
n_epj)01;1_HLI~, -EµI, .-oe; pl. .. Lie de
peron
m:i~B,/l;ll adv. tn urmă
HQC6JIOK, IH)C~m;:a ; · pl. nocCJI&U sat,
aşezare, localitate
noC:n0nmo. adv. tn gr3:bfl, repede
nocT"0n:L, -n; · -pl. -li'. aşternut
npej\CTOHTL (pers. I şi a li-• nu se
folOSesc), -JIT ; II ipf. a urma să
aibă-loc
l'JIHJJ;llmLe:a II pf., a st uita atent,
a observa
nponepaTL, ·HID, -Helllh I ip/ a
controla ·
nponoµ;ull&, .. a; pi._ -H însoţitor -de·
vagon
n})ocTOp, -'a; pl. ~LI intindere. mare,
larg; (fig.) libertat.c _
npom;alTLCJI; npo~ărocL, npom,ii.embca
I ip/. a-şi lua rămas bun,
~y„emCcTn_oBaTn, nyTemeC~ayro, ny-
TemecTnyemL I ip/. a călăto.r:i
-
paccTem{Ti., pacc_TeJnO,. paCCT~JI~mL
II p/. a· aşte'rne
curellJI, -_a; pl. -w semnal
coc01ţ, -a; pi., -H Vecin
CY)ILfia., •hl; pi. cy)ILOM soartă, destin
TopoÎuuiuo adv. in grabă, repede
TpOraTLeu, TpOraroci., TpOraembca
I ip/. a .se mişca (din loc) ·
yealllaTL, yeamaio, yeSlllllOIIIL I ip/.
a pleca (cu un vehicul) ·
ycneuiTL,. ycnenli10, ycneuae111L ip/. a
avea timp_; .a reuşi
ycTpăHB&TLCJI, ycTpOHBaIOCL, ycTpa-
HB&elDLCII I ip/. a se aranja

EXPRESII

H,1101'0 µ;eJtaTL nu-i

n-ai ce-i face

·B )],OPOrE

!(HHHKYJILI JI OTIIpaBJIIIIOCb nyTeIIIeCTBOBH~b. H JII06JIIo

ea!lH_Th n6ea11âM. Iloea11xa_no m.eJiean:ott 11op6re acer11ă HHTepecHa •
. · ;Kor.r1ă JI0THIIIL caMOJieTOM, B0 BpeMII IIYTH e11aa yc11eaâ.eljlb 1IpH-
1'Jill/(6TbCH K coce11y. B 116ea11e - 11pyr6e 11eJio. -
 Ha nepp6ie MH6ro Hap611y. qepea H0CROJihKO MH~YT n6ea/(
npn6hrnăe_T Ha' BTOp6li: IIYTb. IlaccamHpbI IIOCII01UHO ilaHHM3.IOT.
CBOH )IIeCTă. IlpOBO/IHHR rrpOBepHeT 6HJI0Tbl. ):(emypHb!ll IlO· BOR:
BaJiy, 11aiiT. CllrHaJI o"TIIpaBJI0HIIJI. Jl1011n TOpOIIJIHBO 11pOll1ăIOTCH."• .
Il6es)! tp6HyJicH c M0CTa. Ilosa)!H OCTaiiTCH BOR8aJI c orp6M•
HhlM 88.JIOM Oll<ll/18.HHH, RăMepa xpaHeHHH, nepp6HHhlfi 6y<peT;
IlaccaTuHphl, TBOH. COC0J(H IlO. Ryne, B nepBb10 MHffYTŞ saifHTbl
Rii.m11hltt CB():IIM )!<JJIOM, IlyTh npe)!CTOHT )lăJibHHli H BCe- ycTpâ11-
B8IOTCH RBR MOll<HO" yl!66Hee. .·
,!l:emypm,Îtt npoaO)!HHR paccTeJIHtr Ha n6JIRax nocTeJ111.,Kor11ă
yme m\qero )10JI8Th, H~q11HăIOTCH pa3f'oB6phl. CROJibRO
Hb!X xapaRTepoa,. CRl)JibRO cy11e6 )'3H801Ub B 110.pore ! H'rl
ORHa aar6aa Thl. BH/IIUIIb JI8CHhle nettsamn, aaRaT H B0.CXiJ/t
c6mn1a, noceJIRn, aaa611hl, nomi, ropo11ă n 11epe!mn. ·

Gffi\MATICA

Întrebuinţarea pronumelui reflexiv~pose~iv

Pronumele reflexiv- posesi;v coou - folosindu-se .
locul pronumelui care arată un si~gnr posesor,
pronumelui care arată mai mu1ţi posesori,
 H mrzy caoll Haparr11âm.
Jj .11mf
. CBOIO pyqi;y .
în cele două ·exemple, ceou şi ceo10 se. acordă în gen,
număr şi caz cu obiectul posedat. Acordul cu posesorul nu se
.face nici în ceea ce priveşte, persoana, nici în ceea ce priveşte
numărul: '
R Hll1Y caoll HapaH11ăm. Mbl HiU.eM ceott Ha()aHJJ;â.w.
TL~ ·H1I.1.eI1IL ceott Kapcţu;a;âlll. BLI tm~eTe CBOit irnpaHµ;â~.
' ' . .
- '
. .Acest lucru nu este cu putinţă la pronumele posesive;
personal(:\ de pe~soana I şi a U-a. Datorită acestei particularităţi,
·pro.riume~e ceou poate fi întrebuinţat, în mod. facultativ, _e
, :drept, în locul pronumelui posesiv-personal Mou, meou, nau.t, eaw.
· _P.1fo u,rmare, exemplele de mai sus pot fi exprimate şi astfel .:
.a:
Hll(y MO'it HapaH)];âUI. M;LI lfm:eM Ham Hapam1;3.m .
TM lilll.ern;L ·TBott HapaH,ri;âlll. s Bhl llrn;eTe eam H apaHAăIII.

Spre, deosebire de ceau, prouu:inele posesiv de persoana a

III-a ee6, ee,- ux se acordă numai cu posesorul în gen şi număr .
.· . De- exemplu : '
er6 HHllra HX CTOJI
ee ·HapaH)J;ălll 'nx CTOJILI
ce 1rnpaH,I(arnU:

Din aceste exemple se observă că pronumele se acordă în

gen şi număr cu posesorul : ee6 - 01t, ee --01td, ux - 01tu şi nu
se acordă cu· obiectul posedat,
Acestă particularitate a pronumelui posesiv de persoana ·a
III,a îl deosebeşte în mod esen_ţial de pronumele 'reflexiv-posesiv
ceau, care, după cum am văzut, se acordă numai· cu obiectul
· posedat. . . ,. '
Prin urmare; în. exemplul H euoe.a ee6 1wpa1t8du, (Eu am
văzut creionul lui), e26 nu. poate fi \nlocuit cu ceau pentru că
atunci se schimbă sensul propoziţiei : R euoe.1 ceau "°'panodw . .
(Eu a'Tn văzut creionul meu.) Tot aşa O1td uc1,d.aa ei! 1'apah8dw:
[Ea3ăuta creionul ei. (creionul .altcuiva)] nu este. tot urni cu
Qnd l.ic1'd.1a _ceau "apanâdw. [Ea îşi eăuta creionul său (adică
. ea îşi căuta creioni,l ei propriu)], Pronumele eeo/l 11u poate
f.i într~bµinţat în locul pronumelui ee6, ee', ux, aşa cum se întîm-
plă în limba romînă cu pronumele al său, al lui.
 CBo'ii, ·se, întrebuinţează, şl ·cu _V_aloar.e__. de s·ubstantiv Iii tJtlbi~ările : . âo,•
6UmbCR cBoeed (a-şi atinge scop.ul), cmoAmb Ha _ceo6.f,f, (a ţi_ne morţiş la. părere&_
sa), QH oooe B0BbM6m .[v8- obţine ţeea ce urmăreşte (ceea - ce 'i .·se cuvine).}. -
noiimu " ceou.M [a se duce (a merge) pe la rude (pe la al săi)).

Declinarea substantivelor defeetive de singular

Substantivele din ac.eastă categorie formeazil; dativul, iii-
strumentalul şi prepoziţionalul în mod obişnuit. Deoşebirea faţă
de substantivele care au şi singular şi plural se observă ]a Q.eSF .
nenţele nominativului, genitivului şi acuzativului. L11>homjţta~ ...
tiv şi acuzativ_ (toate substantivele din aeeastă cate~orie-d,enu, , ·..,
me~c obiecte neînsufleţite) există două_ desine)lţe : ,i.i ('~}ş(
mai rar -a.
La genitiv, substantivele cu· nominativul în -bi, .(-u}
centuat (după consoană dură) primesc desipenţa -oB:
qachl ,_ 'lfacOB mTaHLI - WTa.H6,B pantaloiii
. .

Substantivele terminate la nominativ .în -u au genitivul

în -e6 :
IIOM6H - ~OM6eB lăiuri nooou, ~ 1J066eu bătăi

Substantivele cu nominativul în -bi, sau -u (după e, i., x)

neaccentuat sau în -a (accentuat sau neacceI\tuat) au la ge 0

nitiv desinenţa zero':

uMeeHHbl - RMeiuiH ziua numelui Maitap6HH-Na.Kaji6u It1;acaroan~
KaHRHyJJLI - ~auHKyJI vacanţă a6mHH~H - a6maRn; foarfece
11poeâ - 11pou lemne

Conjugarea verbelor monosilabice eu alternanţe

în tema prezentului

p·LITt. neTb

I I
KphlT& Ml,J'l'b
ca clnta)
(a acoverl) (& svi.la.)
I (a sAva.1
.

1<p610 MOIO _ p610 nolO

1<poe111s M00Wb poerns ·noi!mL
1<p6eT M00T poeT no~T
KpO.eM M00M poeM II08M
.
1<poeTe M6ere p06T6 noeTe '
1<p610T MOIOT pOIOT nolO'l'

.· .
 Curente
I. Răspundeţi la următoarele întrebări folosind
· posesiv-personal :
1. 'fhro HHHry BLI lÎOJIOmJiJIH Ha CTOJI? 2.- 'leii HapaH11{u11 .TLI 6p6C)IJI
J_~ qbJO cecTpy T,LI npono~IIJI Ha no~~
Hâ -noJI? -3. l..J1,e._nep6 nem:HT na cToJie?
a{m? 5: Ha %ei! MallIHHe TLI mmi.<illILCH (te plimbi) Hâm)lbli! 11eHh?

II; 1nlocuiţi punctele cu pronumele posesiy cerut de c<mtext :

1_. BJ}aT BacHJIHH - arpoH6M, a ... meaâ--,- nperrogaBâTe.JILHHQa. 2;· M~tt
,p;ff;a;R-:- nperrO,n:aBâTeJib, a ... "ChIH - HaeeCTHbdt Mya1,rnân;T. 3. Ră.m,rµ.yfl:
. ,aaH11Mâe.TCH . . . I\OJIOM .. t, . . . CblH. xoponr6 pncyeT. 5. BOT ... pHC)'HHH.
6._ B ... nm6Jie eiOJibUHiH CTOJl6BaH. ' '

. III. Citiţi următoarele propoziţii fi arătaţi care este d,ife-

renţa ae sens între pr-opoziţiile cu pronumele er6, ee ~i cele
cuJ>ronumele caoii .: ·
.. 1. H aaH6HqHJI CBOIO pa66Ty. MH BaHOHqHJIH ero pa6My. 2. H a~6H:
lfHJI 01'6 KHHry . .R. aaK6HlJHJI CBOIO HHHry. 3. Ha BOR8~Jie JJ. BCTpeTHJI ceo!O
•.CecTpy. ·Ha no1<aâne " BCTpeTHJI ero cecTpy. •· H JIIOOJIIO ceoIO cec•py. H
'JIR>oJIIO. er6 cecTpy.
IV. Traduceţi în, lif!i/Ja romînă :
~ 1. .R ea11JI ceolO KHliry, TLI B3RJI- ceolO KHHl'y, ou n8Rn cno!O KHHry.
M}l-(BLI, oaH) eaRnn ceolO:KHliry. 2. R roBopHJI c er6 yqliTeJie~. 3. f)To c-no:R
qeJIOBeJ<. t,. Y~HTeJIL noronopnJI co CBOHMH yqemrnaMH. 5. lf11eT Moli 6paT- H
·yaam ero rQJIOC. 6. lf11eT MOII 6paT - "yaaaIO er6 no r6JIOcy. 7. H npHml!JI
H ero opăTy. 8. OH rrepe)1âJI IIHC&M6 ero ceCTPC- 9. 1Iepe11âl!Te npneeT (salutări)
Hru11HM .'ronâpH111aM. _

V. Decli-ttaţi în , scris următoarele substantive însoţite de

p.ronumele posesi'Ue :
ceo,i pa66Ta Hăma YJIHI1a
MOli /lpyr TBOII CTYJI
P,ăspundeţi la următoarele întrebări:
1. KTo rrpoeepneT ollJieTH"/ 2. Kor11a rrpHohlnăeT rr6ea11? 3. Ky11ă
lJpH6Heâe'r noea11? "· KTo 11aeT CHrmiJI OTilpaBJI8HHH? 5. qTO ll"JI/leT 11emyp-
npOBOI\HPlH? 6. qTO BHI\HIIII, H8 OHHâ Bar61ia?
. Hblll

VIII. Traduceţi în limba rusă :

1. Călătoria cu ti-ellui este_plăcută. _2. Ltngă gară-sfrit multe clădiri. R Iii
cl-ădirea gării se 8.Ilă !)Il byfet. 4;. La bufetul de pe per_on S_e găsesc băuturi (Halll~T:.:.
.. ltH)-: vin, bere. 5. Gara noas_tră are tţ~i linji. 6. Acceleratul (CH6pLUt rr6eaţ() vin_e
pe linia . a doua. 7. La gara.din oraşul nostru acceleratul opreş_te.d,ouă minllte şi
jumătate. 8. "Este q__ gară Il).aie. 9~ Acceler.at_ul mi opreşte· ţa tpate· staţiile (Ha
BC~l!'. cTâHQHRX). 10._' Personalul (naccamnpcHull
. t .
m)ea11) merge 'foarte
,, ,. -
tncet.
omnpasAAmbi:Ji 'B nyrn·~ ·-a pleca hţ ed.«u riymAMu prtn · .ioate·
dr-um , pe to.ate căile ·
- ]U11.e11,1-u,i'iţ· nym't! Calea •laptelui
Cttacm.11,Uoo20 nym:4J Drum_ b~n 1, na nepsbt'U nymb (lerov.) pe linia tnt.li
.MUpttMM· nyme.M pe cale paşnică C npuea&oM"f Birie~aţi .venit I

Recapitulative
I. Conjugaţi la •prezent, trecut Şi viitor verbele.
roBOpHTb.
IT. Formaţi familii de .cu.vinte de: la nen,

Suplimentare

Traduceţi cu ajutorul dicţionarului;

,B;e.n; Bn€pnhle _B 'l'OpO;a;e. 11,u;eT -co· MH6IO no YJlHqaM H y;a;irnnileTCH;

MH6ro Hap611y. .
:-... CH:6JibK-O s âTOM r6poµ;e JIIO,ll;eA '! ..:_ cnpOClÎill. OH MBH"fl.
H uaaBâJI.
- BpyT. KaK M6mHo cocquTaT& nx, ecJiil Bce B paBHhle cTâpoHhi 1111fr?:•
(BHCi;JROTeKa „Or0Hl!R'\ .M 10, 1960-r.)
 CJIOBAPb

6ăin:bHblii, -a.,n, --Oe; pi. -Ide

Qe baJ. OTrui11uo adu. foarte. bine, perfect
pentru bal , OTpeaaTL, OTpeac y' OTpememL j PI ••
OlIOH/IHHKa, -1; pi. •H (femeie) blon- · a tăia
dină IlOJJ;XO~nii, -HJI,
-ee; pi. •He _potri-
011yaKa, 'H; pi. •H bluz/j. vit, nimerit
· 6()IOHeTKa, ;H; pi. •H (femeie) brunţtă · 'noa~paemiTL, -âro, -â•II!L I ipf. a
Jle·po_HTHO cli.v .. incid. probabil, -se pare felicita
eldnucaTL, nYnHmy, Bi.innmemi. Ip/.; 110:uailft.TL, noKamY, noKizemL I ·pf.
' 11LlnucaTL 11eK a face un bon ( de a arăta · ·
- •.plată)· IIOlIY'IBTL, IIOlIY'IY, IIOlly'IDWL II pf,
µ;iJILme adv. niai- departe a pr:imi
µ;_IDatHHa;- .. LJ; pt -Li duzină llOXB&lILRO pred. (e) lăudabil, (e) vred-
oanae/iTL, oarrHIDy, oa1UU1IemL I pf. nic de laudă
a scrie, a trece la socoteală np0Mua, •H _; pi._ -u premiu
ROllTp6JILBLiii. .O-Tµ;eJJ: r;;1ion de amba- pocT, .. a statură
laj, ambalaj ep0Jl;HIIB,- -aa, -ee; pi. •He rnijlocill,
-M~Tepuă.11, -a; pl. -w material, materie de mijloc
. tu;ya<Cic6ii, ·BB, -oe; pi. •He bărbătesc CTap§msa, ;.u; · pi . .. u bătrînică
uanp6THB adu. vizavi, -tn faţă TR&Bb, -H; pl. -H ·ţesătură
HaTypin:LHLlit, •&11, -oe; pi, -we -na- T_OBâp, •a; pl. •_LI marfă
tural; Ha.Typint.,uwtt n:rtiJIK mătase TO.Înmii, .•&JI, -oe; pi. •De _subţire
naturală {lll81i8lIL, ·H flanelă
H8iiTH, HBii)ly, HSii)lemL I pf. a găsi lleK, -a; pi. •H bon (de plată)
ueiin:6u, ·-a nailon 11aeu, -a; pi. •:&1 membru; 11JieB ceMJ.ti
ueiin6eoBLiii, -u, -oe; pi. -Lie de membru de familie
nailon 'lym5s, 'lfJIK&; pi. 'lymni · ciorapi
eocon6ii lllIBToR batistă (lungi de damă); rriipa 'lyails o pe-
OTJJ;eJI, •8; pi. -LI raion, reţhe de ciorapi ( de damă)

EXPRESII
· oLITL B mn;y a se ·potrivi, a-i şedea BBK uli,11;HTe după cum ·vedeţi
bine_. a-i veni biile J1 TB-K6M ct1f11ae tn cazul acesta

IIOKYIIRH

qomăJiyficTa, nmmmHTe MHe aei!;JI6H0By10 TKaHL

aa i:IJiăTLe. BoT TY, roJiy66ro 1\Btha. Oaa u):leT aa 6ăJILuoe
· IlJiăTbe ):IJIH ):10BYWKI{?
ITPO,[\ABELI :, KQHe'lllo, H):liiT I Ho KB.Rarr ouă? EcJiu 6p10HeTKa,
TO Bal\f Hll.):10 B8HTb HeiiJIOH i:1pyr6ro ~BeTa •

.. .
 IlORYf!ATEJih: HeT,:6J10HI\IIH-
·11a, C·roJiy6L!MH ,rJiaBaMH.
IlPO)];ABEU : Ţor11a IlJia'l'Le H8
ăToil ŢRaHH 6f11,eT eli"R JIH·
qf. Ra116ro oHă. p6cTa?
IlORYIIATEJib : Cpe11Hero.
CROJILRO M0TpOB HJ~HO ?
IlPO)];ABEij : ,1),jy11 cpe)IHero
pOCTa IIOCTaTO'lHO Tpex M0-
Tp0B. BL111Hca Th q'eR?
IIORYIIATEJih : Tiomă.JlyilcTa.
fi -cer611m1 noJiy'111.JI 11p·e-
MHro H xoqf C,[10JlllTh no-
11apRH BC0M 'lJ10HaM C0Mbll,
IIPO)];ABEU : A, 11oa11paBJIJÎIO
Bac ! ,ho IlOXBaJil,HO, TaR
''ITO me BI,! e1I1e XOTl!Te
RYilllTb?
IIORYIIATEJih : MaTep11aJI Ha
811MH00 IlJiâTh0 /IJI_H Ma•
TepH.
IIPO,IJ;ABEU : Bârna MaTh, Be-
polÎTHO, yme CTapyrn1rn, He TaR. JIH? B TaROM
/IOJIJRH9. IIOHp8.BJ:IŢbCH BOT ăTa,.qJJiaH0Jlh.
MlÎr11aH H qBeT no11xo11lÎII1Hll: .
. IIORYIIATEJih : Xoporn6. 0Tp0lRbT0 'l0TL!pe IIJIH JIY'lIIIe 'l0TL!pe.
c IIOJIOBIIHOil M0Tpa. EII1e H XOT0Jl 01,l B8HTb 6em,1il HaTypă.m,'
·Hblil rneJIR Ha OJIJBKy. llieHă. 11aBH6 XO'l0T TaRfro 6Jiy,my. .
IIPO)];ABEU : 0TJill'IHO- 3an11IlleM IIBa M0Tpa. ,1],ă.JiblIIB?
IIORYIIATEJih: fi meJiă.JI 6J;I eiqe /llOlRHHY MYIBCRIIX HOCOBLIX
IIJia TROB H /IB0 nă.phl 118.MCRHX 'IYJIOR,
HPO)];ABEU: qyJIRH Bhl Hali11eTl B. 11pyr6M OT/10Jie, Hanp6THB.
IlORYf!ATEJih : H /1B0 MYIBCRIIX py6illllRH. .
fIPO)];ABEij : BOT '1€R. ,l],eHbrH IIJillTl!Te B Raccy J'r. 5. Ţon*p
ITOJIJ>iHT€ B ROHTpOJibHOM OT/j0Jl0.
IIORYIIATEJib : Cnacn6o. ,1],o CB.H/lâ.HbH .

.GRAMATICA

Condiţionalul

Condiţionalul a~ată o acţiune dorită,

în anumite .. condiţii. · ' ·
Condiţionalul se -formează din trecutul verbului de con,
jugat şi particula invariabilă 6w, care poate să stea fie
 Pluritl ~J111-:11la\i' Pllmil
peWiin Ohl
JJMdl.'Ht 6bl peun1na Ohl pt•wHJI.H Gi.
pcll.IHno 611
î-n funcţie de C'i>ntext, condiţiona.Iul din limba rusă se
traduce atît prin <'ondiţionalul prezent, cît .şi prin condiţio­
,nalul trecut din limba· romînă. D~ exemplu.:
fi npame.--r 6w, ecm1 6:ţ,i _011 ~euH .a~Bc1.J1.
Aş.Vt:ni dac:1 el m-ar chema.
Aş ~i venit ·.c1act1 el m-ar fi _('·hcmat.
Ec:rn: 6bl ThI nf}ttrut!Jl cer6,r:i;1rn, 6h1JI_O 6b1 .n,pyr6e lJ,CJIO.
Dacă ai veni ast,1zÎ, ar fi allccva.
Dacă ai fi. v(.nit asl;tzi, ar fi fost altceva~
flotIHTâJr 6LJ MIie 'CTHXH !
Ar fi bine ·_Să,..mi citeşti versuri.
Ce-ar fî să~mi cilcşti versuri_!
Te-aş ruga s:1-mi citeş li versuri.

Fun,;ţia condiţionalului o îndeplinesc uneori şi alte

forme verbale. Despre aceasta vom vorbi mai departe
, (v. J)ag. f\20).

ConjugaI'ea verbelor monosilabice în -umb

6uTL JHtTb TTHTb

I IUHTh
ta ba~)
I (a turna)
I
(a bea)
I
(a coaeel

5l.10 JTblO nhID lllhID

fibeillh
6bCT
JibeIIlh
JibeT
Ilbf;'lllb
m,eT
I UJ1:,ernh
lliheT
6bt'M .
JibeM nheM lllbeM
6here JihCTe IThCT:e 1111,eTe
6bIOT JIB'lOT IlhlOT IUhlOT
.
I

Vocalele e -Şi o în cursul declinării unor substantive

În cursul declinării, unele 'substantive masculine, f-emi-
nine şi neutre prezintă deosebiri de la un caz la altul în
.funcţie de prezenţa sau absenţa vocalelor e_ sau o, denumite
vocale mobile.
 ',:',_•·.-·~--;~•;_·· ',• ',.'",•i>-: --,-<•,---~·,_, ·._;::_ .)·.. . -,
: :pa suostantive,. vocalelţinobile prezintă ..1două wrtiNl-',
larităţi 'l:llai însemnate : . ·· ·-·---_., ··:
..L .La· substantivele masculine, vocalele· /J şi o _sînt. pre'
zente fu corpul cuvîntulni'(în rădăcină, sufix sau prefixfnumai
la cazul nominativ .singular (iar la substantivele neînsufleţite
şi la acuzativ singular). În toate celelalte cazuri, la singu,
Iar şi plural ele dispar. Iată o serie de exemple :
SINGULAR
N. COH 0eHb ~ nd.MeHb . Jle8 MJ6
G. CHa a,.,. .tn,Ba 1'd..w<J< JH,fia .r,,6a_
D. cny i!mo ahi)y nd.Mn,o Ab"/1 ,i6y
A. COH 8enb ,11,i8 ·AOQ
1. CHOM a,,,.,. Ab80M
ndM.eHb
~.d:Mne..w.
AbBa
.4b60M .rt6oM·
P. (o) CHe (o) a,., (o)A•/Je (0)1'ti.K11e (o).a••• (o),i6e

PLURAL
N. CHbi OHU JibObi nd..w.HU AMW A6„
(i-. CUOB 81-feii .ti'biJOB na.wneu Jf,bfJOB .a6oe
D. cna..u âHAM AbiJaM naMn-4M AbBaM .r,,6aM
1. .,.,,. OHU Jl,b8bi -na.Minu Ab606 A6N
J. c,u.t.M..u - QHJI.MU Ab8âMu 11:aMHJIMU Ab6dMU A6tiMu
P. (o) cnax (o) on,ix (o) -"•odx (o) 1'a.MHflX (o) ,i;s•ax (o) A.6ax
_După acelaşi inodel se · declină şi substantivele:
yro,i - yrml. colţ ·mipeah - rrâpaa ·năc_ău
y1 Mb - yrm'J. cărbune OT6Ij - 0T!18. tală
yp,eJI - yaJiâ nod Kyc6R - KYCKa bucată
oe: eJI - ocJiâ. măgar BOT0p - B6Tpa_ vlnt.
R(Î peHb - K6pHH rădăcină nnaTOK - m:raTKâ -hatie,
pe ,1em, - pE!MHJÎ -curea aaM6K - aaMRâ lacăt

Observaţie
La o serie· de ·substantive, după
căder_ea vocalei .e conSo,ana prCcede·ntă·
Jih;a;a, nâJie~ - năJIL':a;ă..
se lnmoaie : JieB - JILB.a: Jiep; - _,
2. La unele substantive feminine-şi neutre, vocalele e şi o
sînt prezente numai_.la genitiv plural. Iată cîteva exemple :
Nomln&tJv sJngu]a.r Gt!nitiv plural Nominativ sfngul&r

SeMJI.Ă: pămînt 30M-e·Jlh 11ecm1 cî'ntec

;a;ep{m;H_li sat, comună 11epeBOHh HJXHJI buCătărie'
;t:(CBo_q_1-m fetiţă ;a;eBQlJ:0K ~ ]J;OCHâ scînd_ură ; tablă
11eaym><a lată )ll\~ymeK. 'CHăana, poveste
10ţHmRa Carte CfHCJIO n·umăr
c1'apyrrma· ·bătrtriă. OKH6 ft}reastră'
tJ:âmKa c·eaşcă,. ţană
 . '

Unele s:ubsta_ntive au la nominativ plural· două'desinenţe,

, care le diferenţiază; din punct de vedere· semantic :
XJI06 x1te6,,, pîini rri,6eo,[( ·, np68o8bi rămas bun
xM,6a ,grîne hpo6o8d· fire. cabluri
JllfCT 1tucmbi pagini, Mex Mtxu foale
Jtlicmba frunze :.:,Wxâ blănuri
~BeT lfŞemb1 flori IT0HC n,6.ncbl- zone
l{Bemd culor}. rw.Hcd curele

EXEHCIŢII

Curente
I. Traduceţi în limba rornina: _
1. R. nepeml\JI 6M Ha TY cT6poHy YmuţLJ, HO 6ol0cb Marmi:H.· 2. npo~ H
'111:Tă.JI {ibI HHlfry Toncr6I'O, HO y Mem1 ee ,HeT. 3 . .fJ .110ex;3,JI 6hl Ha BOH3â._JI,_ HO,
HâmeTCH, FI. yme onoa)lâJI. 4. T1,1 n;pO'-Il1TâJia _6hI MHe 3TO CTMXOTBOpeHH{},
· 5 .. Iloo_ăBTPa«am.r 6M BM8CTe, goporaH. 6. Thl 61,1 np1rnec.TJ:â [\,_IHC tiâIO. 7. OH
np11men 6hl, ec1rn: 6bl 6IJJI a,u.opCrn. 8. :fi 6bl norym'ia eme noJPrncă. 9. R--3a_.
HypHn 61:,1·xop6my10 uarr~p6cy. 10-. Hor)l.ă -61:,1 OH HH n~11wen 1 c1-mtKiITe -MHe.

U, Formaţi condiţionalul · urmă,toarelor verbe:·

aăBTP?HaTh, 0Ueji;aTb 1 MO4h, · JJ0lfb, no,u;offi;n;~Tb, no1rna.âTb, aan11câi'1>.
' ' -
III. Formaţi cîte trei propoziţii în care verbele ·xoTen,
6h1n, ll.eJiaTb să fie la condiţional.

IV. Tmduceţi în limba rusă:

1. Cit trebuie·să p1ătesc? 2. Cit costă mettul? 3. Citi metri trebuie Pentru
o rochie? 4. Cnde e casa şi ambalajul? 5. Vreau să cumpăr nail<;>.n. pentru o
rochie. 6. Aveţi şi mătase naturală?'·?. Va-fi o rochie foarte elegant_~. 8. Ară­
taţi-mi şi batiste .. 9 '.Viai doriţi' ceva ?-10. Vreau să cumpăr ciorapi (de damă),

V. lnvăţaţi · pe ·de rost următoarele expresii uzu.ale:

B.11,aeoBapJO Bac! Yă. mulţumes._c I Mlllţumes~ !.
B11,aw8apKi e_ac om ece26 cepi/1.fa (om eceU Vă mulţumesC' din toată inima (din tot
ayiuu) 1- sufletul) I
H ea..w max: (sau 61tettb) 6.ia208dpeH ! va sînt foarte recunoscător !
BoAbtu6e (cep8btHoe} (6'«M-) cnacU6o_! Mulţu·meSc frumos_! ~'lulţumesc foarte
mult I
H 61tel--lb ·mp6ny_m ediuuM . eHuMaH ue.M Stnt ,-mişcat de atenţia (de bunătatea)
(ediueii âo6pom6u), ' cţunm.eavoastril.
·He aHd,o, x:aK~ om611,a,20JapUmo eac! Nici mi ştiu curn s:l v~t mulţumesc- I
Hi: aa "tmo ! Nu aveţi pentru ce ·J
He crlfOum· (6.ria2odâpnocmu) ! N\l -aveţi penlru ce I
II,o;HC6}:,1,yUcma t Pentru puţin l Cu plăce,re f
H p~fJ~ "(nÎ_o 8ocmd~U1t eaM'y~oe_0.11,bC'ni:eue. Mă 'bU:C.ur· că y-am
1

e~ic6Roao _p6cma, 6o.:ibm6ao pdcma înalt de'.Statură

H.Ua~oao p6cma, Md1toeo p0cma mic de stalur?-, scund
OH, 66m,me Men.4 p<iCmoM, Este ·mai înalt decît mine.
OH c Menii p6cmoM, El este .de âceeaşi stattiră cu mine.
Ou p6cmoM ue ebiute 11,, A rămas mic, n-a prea crescut.

Recapitulative
I. Indicati care sînt .formele diminutivale ale
substantive: ·
r6po:i;, CTOJr 1 ·II6ca;a;, ~apoX6-;u., ;a;oM, Hmfra, 1-f6J\,rnaTa, Ym:rcia;_.H~c:i~h.:,
II. Declinaţi la singular substantivele pa66THHL(a ş:i
):\eHTKa, ' ; , · .
IlI. Declinaţi la singular
1,apaH11âIII.

Suplimentare

Traduceţi următorul text cu ajutor'ltl dicţionarului:

110''-IEMY TEJIErPAMMbl CYXHE

O;a;I:Jâ. 11 :0:pocneII..ţe1maH'.' ap11cT0HpăTHa norrpocima- :uaoâpeT~TeJ!'.H- pâ~.fY

Tion6na pacmtaaăTb eit, no HaH6My rrpHH1..vmY ;a;e:AcTnyeT rpaaca'.I'Jia~TKtJecRHA
Ră6enb. YqeHhiit o6'bRCHÎlll. ):(âMa noOnaro;a;apîma llorr6Ba:
- MHe· rrp11ruJ16Cb paaronă]rnaaTb co MH0rHMH al.Ip:alO~HMKCR: yqeabIMH
Hâmero, BpeMeHH, HO HlfHT6 He rOBO{Hlll TaK np6CTO lf y6e;u.H'i'0JIDHO, HaK ·au.
Baill paccKâ8 npeKpâceH. 'Ho .Y MeHH'. K aaM o;::i;HH BOnp6c. CKam:KTe, HaK nonyM
lfâeTcfl 1 qTo TeJierpăMMhl, HOT6pue nocMnăroTcH 11a EBp6rrLI B AMepuRY
rrpHX6i(lJT cyx11M11? Bei(b ORII HAYT qepe3 B6JIY ! ..
(rt\ ... texHnt1:a M0J10,o;e1-HH", M 7 aa 1960, r:J
 CJlOBAPb

-·a.Qoue.:neHT, -a
j pf. •hi aiJonamcnt H_C3HQ.,K6MLiii-, -alJ, -oe: pi. -hll~ ne-
8.saµ;6MH.fl HafK academic de şţiinţe cunOsc11t.
iiH6JJJioTetmpL, -H; pl. •H bibliotecar 01.'i.'IeKHnaTn, "'.na.ro, -nuew1. I ip/. ~
·.oJIU.m-e comp. de la 0Jill3RO mai a- ''găsl, a tlt>scopcri
P'r?apc no;~ii.Tb, I_IOA.ăM, Jl~)l;linu., IIOA.ăCT
OoniTeiimntt, ... aa, -'ee; pi. -ne.foarte p/.· a· cla, a fnmi • a
bogat, cel, .mai bogat II0JIM:JOBRTI.CH, n6~11.ayJoct., 116Jih-
· nţ.1IlHc1tiBaTL,. -am, .. a,ewi. I ipf. a 3yeIIILCJI l ip/. a Sl' folosi. -
înre~istrn, -a, extrage, noţu'icTL, nonaAY, nona~flm1. l p/ .. a
· ·ropoµ;cKOii, -8.a, -6e; pl. -He oră­ nimeri, a da de ..
,şenC'SC pe,n;11ăfimHii, -a11_, -ee; pi. -He foarte
_ . rar
11epmii,•L, 11epmy, 11ep3mwL · u ip/.
a ţirte pecny0.1n&iine1rn.H, -an, -oe; pi. -He
republican ~
'a(Yl)Hă;!I, ~a; pi. LI revistă
00 __ _
aanncăTi.cn, a~nnwYCL„ aanHmelIIL-
pYxonnci., -n; pi . .. H manusCris
ca. l p/.·.. a se înscrie pLIT1,cn, pOIOCh, pOeIIILCH r ipf. a
cercPta, a ctrnta, a scoTn'loni
HiJ.AllHJie, -n; pl. -H ediţie e11pănoqu1.1ii, -aa, -oe; pi. -ble in-
Kăp.Toq_Ka, -u; pl. •H fişă
formativ, de infoiJ-naţ_ii
K8Tâ_JIOI', -a; pl. •H fişier
CTapJIHHLIÎÎ, -aSI, -oe; pi; •bie vechi.
si1ur~xpau-Hmu1~e, -a; .pi. -a depozit din timpuri vechi
de cfirţi
TexHl111ecKntt_, -aH, •oe; pi. -ne tehnic
Jif'lmHÎÎ," -an, -ee; pi. -He comp; dr- yuueepCHTCTCRHii, -aJI, .;.oe; pt: -He-
Ia xopOmuii mai bun universitar, al m1iversilăţii
:MeHLlu:e comp. de la MăJICHLKHH 1
11ÎCJIHTLCH, 11J1lcJ110Ch, 11HcnHmLca
mai mic II ip/,. a figura, a fi înregistraţ
-.:.~HKpotftllJ'ILM, •8; pi. -Id microfilm IJHTă.J:LHMiÎ aaJI sală de lectură
~af1JHL1J, -an, -oe; pl. .. i.,e ştiinţific mn4lp, -a;' pi. -bi cot~ '

B EIIBJUIOTEKE

B HăIIIeM r6po11e He·c1WJibKO 6n6mrnTeR. CilM,arr JI,Y'flllarr·,lTo

t".pecny6JIHK3.HClrnH 6n6JinOTeKa AKa/.(eMnn HayK. I'opO/ICKaH
·,, ·. 6n6JIHOT!lKa M!JHb,III.e yHnBepCHTliTCROl!. H sarrncaJICH. B ropo11-.
,; CKyio '6n6JIHOTel<y H. B YHHBepcHTeTcKyH),Jio B 3TOM rDAY rr 'la~e
BC.er6 · n6Jih8DBaJicrr YHHBepcnTeTcKoll ·"6H6JinoTei,oil. Omi. Ha•
X.Q/.\HTCJI 6iIHme H HMee,• ,66Jiee YIOTHhlil 'flfT3.JlbHhlil sa,,. Hâwa ·
:yllHBBpCHT!lTCKaH 6lj OJil!OT!lKa 6oril'l'l)illllaH_. B · Hell
 ,,,.
Texfili'qecKO"tt clipa'.
.JI11T;epa'l'ypLI. Kp6Me
Tor&, B ee . KH11roxpa1I11JI11m;e'
eCTh MHKpo<J,nJihMhl pe)iqaiinmx·
na11aHllli II pyKon11celt II MH.6ro
CTapnHHhl~ KHll,r li mypHaJIOB.
H mo6mo pblThCH ,B KaTa-
Jiore, OThICKIIBa Th IIHTepeCHhl8
RHHrl'l. BoT MHe norraJieH He-
BHaK6Mhliî aBTOp. H BhlIIKChlBaIO
Ha KapTOqKy rrm<Jip RHHrll, rro-
]lalO 6116JI110Te1rnpIO H qepea Hil-
CKOJihKO MHHYT KHnra y MeHa P
pyţax.
- Ey11eTe 8/18Ch ,pa66TaTb
l!'JIH aarrncâTb ,Ha. Bam a6o'He-
MOHT? ~ crrparrrnBaeT 6n6JIHo-·
TeRaph. ·
· - 3aIIIIIIIHTe Ha a6oHeMeHT.
Xo'ty saHuMaThCH 116Ma.
- H6Mep a60H8M0HTa?
- 3548. CoJIOBhiiB.
- IIomaJiyilcTa ! Ho aa Bll.MH qnCJIHTCH' em;e IIIITh RHl'lr;
BbI /10p1K11T8 HX yme 66JihIII8 M0CH!ja. He aa6y!lhT8
CJie/lyIO!IIHil pa8.

GRAMATICĂ

Gradele de comparaţie ~le adjectivelor

Adjectivele calitativ:e au propriu-zis două grade de compa,
raţie: comparativul şi superlativul. . . .
. Comparativul arată că o insuşire există într-o măsură mai
mare sau mai mică în două sau mai multe obiecte. De exemplu : ··
,D;ymH~. 8.auu~ee ii iuUpe THccLr.
Dunărea e mai lungă şi mai lată dccit Tisa.
Notă
Se pot compara două sau mai multe însuşiri al~. aceluiaşi obiect, sau chi~r.
o tnsuşiie a unui obiţct cu··ea tnsăşî dar· i_n momente dilerite., " ...

Superlati1,ul arată că însuşirea unui obiect, î;

comparaţie ..
cu aceeaşi însuşire a altor obiecte, este_ la gradul c,el maiînalt: •
By'ţ..apElcT cd.Mbiii_ .60.tibutcW r6poA · n PyMLli1aH._
 ' fii limba r~să"c~~p:uativui are două forme : 6 fo.rină
· tetică şi alta analitică. · .· . ·. ,
sin- .
· . I; Forma sint.eti.tJă provine din tema adjecti'Vului la gradul
p,ozitiv, la care se adaugă unul dintre sufixele -ee (-eit) -e, -iue.·
1, ·0usufixul -ee (-eii) se formează comparativul de la
· majoritatea adjecti:':'elor : npacueuit ~ npacueee, 6e.(!Mit- 6e.iee.
2. Cu sufixul -e se formează comparativul de la ad-
jectivele cu tema îii Z, K, x', saµ în â, rn, cm.
în aceste cazuri au loc alternanţe. consonantice.
11opor6ll scump, drag /iop6me [r-m]
MOJIOl(6li tînăr MOJIO>Ke [A->K)
rp6MHH-ti tare, puternic rp6Mqe [R-tJ:]
Hp8iundt tare, rezistent I{p8nqe [H-({]
6oraThlil bogat ooraqe (T-'1]
THxu;tt liniştit THme ·[X-III] ·
TOJICTblll ,gras TOJII110 [ CT-111] ,

O serie de adjective formate cu sufixul -on- sau -n- pierd la

'. comparativ sufixul, iar consoanele tematice iJ, m, s, c alter'
nează cu :uc, ~, ut. De. exemplu·.,

6mi3!rnll apropiat 6mime (a-m]

Hlf8Kn::ă scund mhtte [a-1«]
1wp6T1m:lt s·curt :H.opOtJe [T~li]
pe11,rnll rar peme IA->R]
Bhlc61rnll lnalt BhlIIIe [C~III]
· Oarecum diferit se formează comparativul' de la urmă-
toarele adjedive, care trebuie învăţate pe de rost :
cml.A><Hll dulce CJI/J.111e
JL6mn1fl: îndemtnatfc JI6eqe
rny66KHli adlnc rJiy6me
• )J;emem,1.tt ieftin )J;em~BJie

3. Cu sufixul .-iue se formează compa~ativul de la cîteva

adj'ective şi anume :
,U:aJieRtt:ti depărtat µ;ăJibllte T6mrn:H subţîre T6Hbme
dTâphifi bătrîn, vechi cTâpwe l(OJirHli Iung ;J;6Jihllle
Notă

'Adjectivele ,8aAenuii şi âfriauii au şi comparati'Vul fJci1tee, 86.riee.

,4. Citeva adjective formează comparativul de la alte teme:.

MăJ;CeHI.RJifi - MeHI.llle
XOpOIIIHJI - nyqwe
nJioxoll - xyme ·
 •Comparatţvul ··format· cu prefixul no- plui forma
dă o nuanţll. de atellllare a sensului comparaţiei:·· noMy6r>ice;
(ceva, mai adinc), noyMn,ee (ceva mai deştept).
Forma sintetică. de compara.tiv nu are nici gen,· nici număr ·
şi nici nu se declină. Cîteva adjective au însă cite două form€
sintetice, dintre care una se declină :
.60JJLiIJoll ...c. 66J:ÎLwe _: ·ooJILIIIIIII .
BhIC6HH:R · - BtJ:rue - m:1cmmt
>lăJIOHbKlllt - MOHbllIO - MOHb.WHII
MoJJo,1011 .:_ MJ1ă11we - MJ1ă11111nll ·
HRSKHII..:. 11il:me - 11il:am111t
IIJIOXOll - "~"'·= XY/IWHll
CTăpul! - cTăpme - cTapmul!
xopowelt - Jiy'lme - JIY'illIHII

Unele dintre acest~ comp~atÎve declin~bile au

superlativ. •. .
Fo:rmele de comparativ sintetic, cu excepţia celor declina-: .·
bile, joacă în propoziţie rol de·nume predicativ. \·
, II. Forma analiticit a comparativului se obţine de la· gradul
pozitiv al adjectivelor, înaintea căruia se adaugă formele inva-_
riabile 66.aee şi .Menee:
66JJee 6J1il:a11el! m_ai apropiat MOHee 6JJH8Kllll
0'6nee · cffnhllLitt mai puternic 11eHee cem,HJ,[lt

NotA
Comparativul analitiC se formează de asemenea cu 6d.iiee, Mettee · + forma
acurtă a adjectivului : 6oaee (.Ke1<ee) xapa1'mepe1<, 66J1ee (Me,..e) u1<mepece1<
etc. Forma aceasta are rol de nume predicativ tn propoziţie.

Spre deosebire de comparativul sintetic, forma analiticii.

se schimbă după gen, număr şi caz. în propoziţie ea joacă rol
de atribut. Deosebirile sintactice. intre cele două ·forme 1 sint
destul de mari. Astfel, forma sintetică se construieşte cu geni,
tivul : Mou 11:apan&aiu ,iy'liue meoea6, sau cu 'le.M urmat de nomi•
nativ: Mou 11:apani!aiu ,iy"iue, 'le.M meou. Construcţia aceasta
din urmă este însă mai puţin obişnuită. ,
Forma analitică nu &~ poate construi cu genitivul.. Nu. se .
poate spune: Mou 11:apan&âiu 66,iee .MJia11:uu meoeeo, ci numai:
Mou 11:apa11&dui 60,iee .MJia11:uu, 'le.M meou. · ·
Superlativul are de asemenea două form.e : una
şi una analitică.
 ou
'.,' ' -"·'""•>,'. 'P.,_'.
c.,.,.- --__ . ·.-- -,,,-· ..cc_._"..,.
1
· 'J. Formă sinteUcă se obţine 'ajutorufsut'ixelor . ,'eâiu-,
'şi -a/im- adăugf),te la tema adjectivului, la gr:idul 'pozitiv.
1. ,Cu sufixul -eliut-:
Bai«Hettttrn:tt cel mai important ; foarte im_portant
HOBeliqrnl! cel_ mai nou ;_ ·foafte nou ~ '
CIIJil>Helillllll! cel mai puţe~nic; foarte pu_ternie
2, Ou sufixul ,auw- se- formează superlativul de la adjec-
,tivele cu t"ema în z, ,., x:
măreJ, m3.re Be.rrH11ă:tt1mdt cel. mai mare, măreţ; ,(oarte -mare
--··r.try6o1rnfl .a'dtn·c: rJiy6o~ăttuiufl: cel urni adtnc: foarte adlnc
CTpOrKA ~aspru, ·seVer CTpomâttmelt _ cel mai aspru, ·sever.; foarte asPrU, sev~r-
, Uneori la. forma sintetică se adaugă prefixul ltau-:
' ' . ~

HaHcTpom:âtillJHtt · cel mai sever

. . Forma sipt'etică de supe.rlatiiv joacă în propoziţie mai ales

rol de atribut şhe acordă cu substantivul în gen, număr şi caz.
II. Forma anaUtică se obţine cu ajutorul pronumelui deter-
. minativ . câMbiit, care se âdaugă .la gradul -pozitiv al adjecti-
. · ·,vuiiµ : cdu1>iu 1>pacuebiu ( cel mai frumos ; foarte frumos), cd.11,1>iu
. q66p1>iu (cel mai bun; foarte bun). Atît forma sintetică cit. şi
cea analitică cu cdMbiii corespund, de cele mai multe ori, super-
' lativului relativ şi se traduc 1n limba rom!nă cu „cel mai". ·
Forme analit.ice de superlativ trebuie considerate şi îmbi-
nările.: (),ieH& 6o;ibutoli (foarte mare), eec1,.11,â .cu.'!&H&ili (foarte
puternic), 11,au6o;iee cu;i&HMU (cel mai puternic), Cll-"bHee
. ecex (mai puternic declt toţi). ~ -
, Superlativul format cu o'leHb, eecb.11,d, ecex este în majori-
t\\tea cazurilor un superlativ absolut, care se traduce în limba
rom!nă cu „foarte", ,,prea" etc.
• Notă
ln stilul publicistic şi ştiinţific se foJoseşte stJperlativul format _din Hau.6d~ee
, -+ /orrra scurtă_ a af!jectivului : Hau60.tiee Ba:HCHd~, Hau6dA~ u11,mepe<:11,a etc. -
. în propoziţie, forma analitică de· superlativ joacă atît rol
)fe atribut cît şi de nuine pre,dicativ.
.· Aecenttil la gradele de comparaţie. Reguli precise şi gene-
:rale nu·se ·pot stabili. Există însă unele generalizări care se pot
· formula astfel : · ·
a) adjectivele cu accentul fix nu-şi schimbă a«;centul .lâ
comparativ; •
b) adjectivele cu accentul mobil se accentuează la com-
p_arativ pe sµfix :
CJiăoHll - . <ma Gee
 ,--_· ...,,.-.;·.~_--.--•·,,--•·:•o, ....;"<-~---'_" . .',;•,;.",.,:;·; ;,:C,:··." .. ~-''.,.,:~(>
c) sujierlativulîn : aum0 are ~!)centul :pe â din su~ ; • ·....•........
sufixul superlativulur ,euuvse accentueazii, nulllai 1n caz1Jl.
cind adjectivul are la copiparativ accentul pe sufix (.-ee)'.

EXERCIŢil

Curente
I. Răspundeţi la urmdtoarele întrebări:
1. Kamut. 6K6JIHOTeHa câMaJI Jiyqmall' B l!inne>< r6po11e? 2. B 1<111161L ,
6u6JIHOT0R0 BY aaHHMâJHICh? 3. lfoqeMy BI,( 8RHHM8JIHCh B .YI!HBepCJ<TeTOROlf':
6n6JIHOTeRe? 4. Bhl Bc0r11â pa6MaaTe a qHTâJihHOM :aaJie? ·

.Arătaţi şi
1
II . la. ce timp de ce aspect sînt verbel~ dîn-: eird~Î
„B 6116mrnTeKe". · . · ,· ' <• :·.•
III. Formaţi comparativuî şi superlativul de la următoare!p
adjective:
.flCHhlit;' pe;i:i;m,t:lt, I'J1y661mA:, Jlp1m::lt, Tl!MH:bdt, CB0TJibliţ, '6LJ.cTpuA,. nane~
KH1t, CIIJihHLID, p;JIHHHLl:R.

IV .. Completaţi propoziţiile de mai jos folosirlld adjective la

gradul comparativ:
1. Ţ(yHall ... Tlicchl, a BoJira . . . Ţ(yHaR. 2. ,ha Hnlira TOJICTaR,
a âTa 0111! . . . 3, 3TOT IIIRaip· RpacliBhll!, a 8TOT 0111~·.. . 4. Mo! naJil,TO
T!nJioe, a TBO! .. ' . 5: T0Tpa11h 1\Toro M8.JibqHf<a 6oJihlllăR, a y TO. ro M8.l'h'JHR8,
0111!. -'· 6, KHlira (60JihIIIaR\, qeM T9Tp8./lh. 7. PeRa rJiy.661<.ăR, a. 6aepo 0111·!.
• , . 8. TeTpa,!1h (MâJI8HhHak KHlirH. 9. Moli 110M (u6BI,ll) TBoer6. 10. Moli
/IOM (ahlc6'1ml!), '18M TBOll. 11. IleTR (clim,H1,1ll) BâcH. .';

V. Completaţi propoziţiile de mai jos folosind la superlati'!J.

urmdtoarele adjective: pe111rnit, 6orăTh1tt, BămHhili:, CTa]ihiit.
1. y Hac B 5H5JIHOT0K8 ... HHlirH. 2. HaIIIa 6,16JIHOTeRa .. ' B r6po11e. '
3. B 6H6JIHOTOR8 AKa/lOMHH uayR liax611RTCR ... ROJIJI0Rl\HH· pyKom1ce1t,' ,,
4, 311ecb xpaHHTCR .. , pyHOIIHCH XIX BeHa.
VI. Formaţi, pe baza cuvintelor învdţate pînă acum, 5 pro"::
poziţii oare să cuprindă adjective la comparatîv ţi superlativ,
VII. Formaţi 5 propoziţii cu adjective la comparativ folosind
oonstrucţia .cu cuvîntul '1€M urmat de nominativ şi alte 5 pro- ;
poziţii în care să folosiţi construcţia cu ·genitivul. ·
VIII; Traduceţi în limba rusă:
1.-Ctncl ai vcnit __la_ minE!,.eu, ciieam: 2. Am· citit o. carie interesantă:~"
3.-.,Astăzi am- luc~at fo~rte mult:. ·1· Mtitie d,imineaţă voi .ţucra_ 'plnă l-a o~a 1-0:-··
5_. Voi eumpăra o_ carte maLinte.res8.ntă dettt a ta. _6.-Lucre~ ~casă. 7. Mtine· inerg/
':~::~:,,·\.,;"'< ,;,:,.··-~-. . :, .- ·' ·'•-. ( ' ':~•,''' <·,: / ,-: .
· ,·'-la:-,dnertta1 8. Am ci.iit _cartţa ,no~~l- l_i{ljşt_iţ. 9. Creionul n;i~u_ este Inat ·_b~m-
d:ectt a] _ tău. ·:1.0._. ~am~ inea-este. mat bătrînă \"dectt a ta. 11. Casa mea· este mai
,- ·, aproape de .. ce~fru decJt a ta. _12 .. -Bulevardul Bălcescu e.ste· c'ea _ mlii .lal'gă.._şi :.,_-
cea mai-fruinoasă stradă din 'B_ucufeşti. 13. Astăzi cxrul este mai a1bastrti dectt ieri.

iX. lnv.ăţaţi pe de rost următoarele expresii uzuale:·

H 6MHy:>reiJen omNaadmb 6Q.M, Slnt obligat să' vă i-efuz. _. '
R co:xca.a1Ru,o, ..i He Moeg (ucn6.al-tum.b 6dW,y npdc~6y). Îmi pare rău dar
mi pot (să vă îndeplinesc dorinţa).
H u s .mleM c.a!}ttae I ln nic~ un caz ,!
Hu aa ttffl,o na. ceCme I Pentru .nimic -în lume l
He cMtlU(me)-u ... (eoeopUmb, 8YMam1J 06 ~moM), Nici să nu încerci. .. ,
să nu tndrăzneşti (să vorbeşti, să te gtndeşti la asta).

Recapitulative
I. Traduceţi următoarele propoziţii în· limM romînă _ţinînd
seama de ~locul pe care-l ocupă substantivele pentru a le articula
··sau nu în traducere: . ·
1. Ha cToJie RH11ra .. 2, RH11ra Ha cToJie, 3. CTy/leHT sameJI e 6n6JIHOT<IKy.
·4. B on6JIHOTeKy aauleJI cTy11eHT. 5. /:(eeoai:,a. OTHptma KH>iry n Ha'fanâ
aMTâTh, 6. R B.epe npmm1â 11eeo:l/'a,

II. Declinaţi la singular substantivele, 11s11ăH1rn, KaTăJior,

KHll!'OXpaHHJIH!f'e,
III. Declinaţi, atît. la singular cît şi la 'plural, adjectivele
xopcnm,ll şi JitlTHHil.

Suplimentare

Traduceţi cu ajutorul dicţionarului:

II OCJIYllIAJI Cfl

MaTh He pas TBep/lHJia K6Jie:

'- ,IJ,o '!ero 11O11611nT JieHb I
IIorJIR)IH, - Bce JIIO)IH _B rr6Jie,
ThI 1K B KpOBăTH Ij0JihIH )18Hb,
- ':ho m, rroll11y 11 JIJl:ry TaM,
KOJib KpOBăTH ,maJIKO BBM.
' l'AJ!EBKOi
1M,
 CJIOBAPL

6pura11a,. -LI; pi: •LI brigadă npooombL, npoooacaro, npoeo-

Opur"aµ;Hp; -a,; pl. · •bi brigadiţr , zRemL I ip/ .. ~ con~uce, ~ pţtr~ce:
sepuO, -i; pi. aepua grăunte·, n pOU(Aoue; -a .despărţire ; ·. Ha. itpo_-
1

să-
mlnţă, bob n~ăuue Ia <lespăr.ţire
BOMCOM0JILCKHtt, -8JI, -oe; pi. -He nmeulln;a, -w . grtu _ __ , _.·'
comsomolist, de comsonio] paaoy1111TL, paafiyacy, pao6y)l;ilm1,·
KT0-To pron. nehot. cineva n pf. a, trezi, a scii:Ia · · · 1

HaaHă1JHTL, H33Hai."l·y, uaaHă"IHWL paO/lellBTL, pao11ealÎ>, :pRO/IOllRWL(

II pf. a fixa~ a stabili, a .hotărî II p/. a împărţi , ., , ,,
Ot;a8RTL, 011amy, 011amemL 'I p/. a paiiKoM, -a; pi •LI; .paiiOBBLlil KO,
da, ~acorda MHTeT comitetul rllional
OCTăTLcJI, O"CTltH ycL, OcT'iuemLCB
pemBTL, p~my, pemil:1111, II p/. a
hotărl . .
I PI. a răffiîne cKa:a.µ;, -a; pi. -LI depozit, Illagazie·
OTpCMOHTBpOBBTL, OTpeMOHTHpyro, COCTăBBTJ., COCTa\BHIO, eOc'l\iBHWl.
OTpeMOHTHp'yemh I pf. a repara II pf .. a face, a al.că tui
on~aµ;, -8 plecare li'stă
c11llcoK, cnlicxa; .Pl. cnlicKH.
noqtiT, -a respect, stimă, onoare yfiHpăTL, youparo, yonpăemL I ip/c
npel,llIOa<BTL, rrpeµ;llomy, rrpe11ao- a strtnge_, a adu~a
,m.umL II p/. a propune ueJiuHă, •Ll ţelină, pămlnt

IlOMOrJIH

Ha ROMCOMOJihC){OM co6pamrn llTO.·TO npeAJIOlRHJI BMBCTO

8RCRJpCHlr IIOB8AKY B llOJIXOB, Ha pa66Ty. PellIHJIR COCTilBH'l'h
cnttco11, RTO x6'1eT ll a11c11ypCRro, KTO noeAeT u 110Jix6a •. B
llKCKJpCHID 8a1IRCi1JIOCh /IBilAI:(a'.)'h '10JIOB0K, a B KOJIX08 - /l:llilA-
I:(aTh 'leThlpe. 0T'b08/I HaBHil'IHJIH qepea H0/10JIIO. B pail116Me
ROMCOMOJia CTY/IBHTaM npe11JIOJRHJIH noexaTh HB' I:(0JIHHJ. Ror)la
OHH npnexaJIH B KOJIX68,epirny YBHA0Jrn, 'ITO r.i6ryT OKaailTh
BAeCh 60JihIIIJIO ~IOMOiqh, Ilpe11ce11i1TeJih ROilx6aa aa11fMaJI paa-
11eJIHTh CTY/10HTOB Ha /IBe 6p11:ri111hl. 011Ha 6p11:ra11a 6y11eT pa-·
66Ta Th a n6Jie, a 11pyrau ~ CTp6HTq CKJia/1 AJIR aepHa. Ha IIPY-
r6ll, /10Hb 6pnra;r\1ip pas6y11HJI CTY/10HTOB paHo, u OHH IIOIIIJIH'
B rr6Jie aMecTe co aceMH 110Jix6aH0:KaMH. A CTpottTeJihHaR 6p11:-
ra11a OCTaJiaCb B /10pBBHe CTpOHTh CRJia/1.
 .lfeTMpe He):letitl pa66Ta:rrlţcT)'.IÎ~IITL; B Ko:.ii:x6ae. CJml: y5~-.
paJJH ITII1eHrn1y, OBOI111I, fJOCTpOHJJ:H c1rna11 H 0Tp0MOHTttp6BăJJH
1rny6. Ko:1x63IIHRH 11pOB011'aJIH HX C TIO't0TOM. ..
~ IlpMeamaliTe R RaM B 6y11JI11eM ro;:1y I - POBopn:rrM OHM
npon1ăHMe.

GRAMATicA

Aspectul verbal
Majoritatea verbelor din limba rusă formează perechi în
.care un vr,rb est(l imperfectiv, iar celălalt perfectiv. Verbele
perfective se deo.sebesc d.in punct de vedere gramatical
prin modul de formare a viitorului. Nu este însă uşor pentru un
romin să-şi dea seama cînd are de-a face cu viitorul sau cu
prezentul unui verb. De aceea, pentru recunoaşterea aspec-
tului, trebuie să ne folosim de alte indicii _şi anume : · ' ·
· a) verbele primare ~ fără prefixe - sînt de obicei verbe
imperfective, Fac excepţie de la această·regulă următoarele verbe
primare neprefixate, care sînt perfective :
OLITb a fi
, ;a;aTI, a da
Jieq1, a s·~ cuICa
ceCTh a_ se ~şeza
CTaT& a începe; a devenj

b) verbele cu prefixe sînt, în majoritatea cazurilor, verbe

perfective, cu excepţia unor verbe de mişcare (vezi lecţia
a 43-a, pag. 289);
c) verbele cu sufixul -ny-, sînt, în cele mai multe cazii:i-i,
verbe perfective ; · · . ·
d}verbele cu sufixele -bl,ea-, -uea-, -ea-, sî:i:tt întotde_a-
una imperfective.
Ver_bele perechi se formează de obicei de.la aceeaşi rădăcină,
cu.ajutorul prefixelor şi sufixelor: cmp6um1,:...nocmp6umb (prin
adăugarea prefixului no- verbul cmpoumb a devenit un verb
perfectiv); xpu'<timb - xpuxnyino (cu aju_torul sufixului -ny-
verbul xpu'<dmb a ţlevenit un verb perfectiv).
Prin. urmare, pentru a transforma un verb imperfectiv .
'• neprefixat într-un verb perfectiv se folosesc, cum am spus mai
sus, două procedee :
li- (BO•) enphlrH1Th a sări în . , .
' •OllTU a. intra
88• (ei,-) es60JITâTL a amesteca, ·a clătina
68B0Cl1Tb u cîntăd
· t1ciipblrli:yTb a ·sări, a sări ln sus
BOII- (BOC-) . eoa6y11liTS a sUrni, a provocă
BOCU0Tb a prealT!ă_ri, a clnt-a
BLI• BhmeT0Tb a-şi lua zborul \
110- .âomtTb a bea ptnă la fund
aa- aatiTH a intra,.1 a se ab~te
1111-. (1100-, uc-) uaJIHTb a vărsa
uao.IJ,pă.Tb a rup·e, -a sftşia
ucn8q1, a c0;ace
ua„ uaIIHCă.Tb a scrie
Ha6i<T~ a 'umpl.e, a înde~a. a bate
HB,1- (HB/(0~) 1<ailcTpOHTh a _clădi deasupra .
nailopllarh a rup~ puţin; a-şi vătăma (sănătatea)
0- {06-, OOO•) omrnâTL a descrie
06)\<lJiaTh a
a prelllcra 1 aranj~
:. o6ol1Ti< a ocgli/ a face un ocol
OT• (.OTO•) omraJ:J;ăTh a.ghici
omottTH a se depărta, a se duce_.
nepe- nepeca.n;HTL a transplanta, a răsădi
nepel.fHTăTb a citi din nou
npe11- (npe110-) - npeaoc'l.18.BHTL -a _da, a acorda, a oferi ,
npeilCTB.BHTh a prezenta ; a-şi închipui
opu- npuroT6BHTb a prepâ.ra, a pregăti
npo- npoBO;u;llTb a conduce, a petrece
DO-, ·nor0B0pHŢb a ·vorbi, a discuta
n~p;.. (uol(o•) no8I'oT6B0:Tb, a pr..egăti, a prepar.a
noaorHăTb a- gr·ăpi, a da ghes
paa- (paao-, pac-) paaaoceTh a vurta
paao6p,ăTh a _(J.emonta, a desface
pacTOUTâTL a strivi, a călca tn picioare
CIIHCâTL a copia

Y· yJieTllTh a zbura

Notil
Unele prefixe terminate tn_ consOahă primesc
t>mo·, paso-).
 , 2. ·Sufixarea _(cu ajutorµ! silfixuJuj -ny-: np1,1eamb - npilie~·
,Hymb). · , ' .. ,
În afară de aceste două procedee mai există şi altele. Despre ·
ele vom vorbi însă în altă lecţie (v. pag. 270).
Prefixarea. Majoritaţea prefixelor enumerate mai· sus
nu schimbă numai aspectul verbului, ci şi sensul lui (acestea
., ,sint de obicei prefixele e-, .eb1-, âo-, naâ-, noo-, nepe- etc.).
Alte prefixe (npo·, no-, Ha-, ·c-, o-) îşi piera uneori sensul lexical,.
.avind numai funcţia de a -schimba aspectul verbal: Iată un
exemplu.: cu ajutorul prefixelor, de la verbul imperfectiv ây.Mami,
, (a gîndi, a avea de gînd), se pot forma următoarele verbe
- perfective : . ·
eW,ri;yMaŢL ' a născoci, a plăsmui
ţaJcy"MaT&- ·a-şi pune în gind, a Coricepe
06.ri;YMaTL a chibzui, a cumpăŢii
'nepeµ;YMaTh a se răzgîndi '
n.Pu.rtYMaTh a inventa, a născoci
npo:itY'MaTh a meP,ita; a chibzui
paaJ:i;JMa'l'h ~ se ră-zatlldi, a-şi· schimba părerea
nof{f:M8.T:& a· gîndi, -a avea de gind

În afară de noây.Mam1,, nici umil dintre verbele

nu pâstrează sensul verbului imperfectiv âg,.Mami,.
Ia,tă încă un exemplu : verbul imperfectiv · nucdmb for-
. mează cu ajutorul prefixelor următoarele verbe perfective :
6IlHCăTh a include,• a. insera, a înscrie
· eburn:ca Th a cOpia ; a extrâ.ge: a face o cc;,mandă etc.·
aomfCăTh a:-- t,ermina de scris
-BaUHCâTh a nota, a ţnsemna
ucmlCâTh a mtig;'.Ui; a desena; a scrie (toată hirtia)
OilHCâTh a descrie; a pove.sti; a inventaria
1

nepenHCăTb a copia, a transcrie

no8rrucân a iscăli„ a semn~
npe8rm.căTL a ordona, a dispune, a prescrie -
npunucăTL a înscrie, a tnregistra; a pune pe seama
nponucâ.TL a însc'rie (în ·cartea de imobil)
pacnHCâTh a înregistra: ; a descrie etc.
CiiuciăTh a copia; a crimpila; a scădea etc.
nanit:câTL a -scrie

Dintre cele 14 verbe perfective formate cu prefixe, numai

Hanucdmb are acelaşi sens cu verbul imperfectiv. ,
Din aceste exemple ;reiese că :
~ prin adăugarea prefixelor la verbele âyMam1, şi nucami,
. verbele obţinute sînt toate de aspect perfectiv;
- toate verbele, în afară de noây.Mamb şi nanucdm1,, şi-au.
~chitu bat sensuL . -· · ·
 Ou aann:c*JI :m1~1,M6: El

in primul exemplu se arată că acţiunea c°'ntinuă - ;erbul

exprirriă o act'iune de durată. in cel de-al doilea exemplu se
imistă asupr~ rezultatului acţiunii - verbele' perfective nu
exprimă o actiune de durată. in. ambele cazuri însă, seµsul
lexical nu se' schimbă. iiC propoziţi~ O,; no8nuc_dJI, · n'ucb.Mfl
(El a semnat o scrisoare), dimpotrivă sensul verbului .este cu
totul altul. ··
Rezumînd cele de mai sus, se poate spune că.'. J?rin. prll-
fixarea v.erbelor ruseşti se obţin două serii de verbe : /. ·
a) .verbe perechi, adiciî, verbe Care se ,deosebesc intre ele
numai prin aspect, sensul lor lexical fiind acelaşi :
'llHTâ'Tb - npoq11TâTh
,n;oBaThCJ:!
-,n;8JiaTb. ......,.. c,n;C.rtaTP Bl\)10Tb ~ YBH)10Tb
CTp6H'.l'b .:...._.'IlOC'rp6HTb Hfl;°Tll - noflTH
mu'& --, -Bi;IIlHTb oy,111Tb - paa6y11liTb

b) verbe neperechi, care se deosebesc numai din ;punctul de

vedere al sensului : nucdmb, Bonucdmb, nepenucdrrib etc. ·
O regulă generală pentru întrebuiuţarea prefixelor în
acest sens nu există . .Ar fi deci greşit să credem că dacă ne-.ai:n
însuşi cele două grupe de prefixe cu sensurile lor, anî putea forma
verbe perfective de la orice verb imperfectiv. Un îndreptar sigur
în această direcţie este, fără îndoială, numai dicţionarul.
Sufixarea. O serie de V(c\rbe imperfective, cu precădere
cele terminate în -amb, formează aspectul perfectiv cu su-
fixul -,;y- :
npbll'a Tb ---:- n_pldruyT1:. a···sări

HpiPiăT& - Hp.ihmyT.h a striga

CTyqă_n,. - CTYHHYTb a bate, a c,iocăni
TOJ!Hâ.Tb."..:L. TDJ'rnHYTh a împinge
;tJ;OCTHrăTB -·n;ocTHr~y'l'h a. atinge, a aju_nge, a, dobîridi
M0JII:iHâ.Tb - M0JlbHHY.Tb a: licări, a clipi

Unele dintre aceste verbe formează. aspectul perfectiv

şicu prefixe: >,pu'ldmb-aanpu,idmi,, cmy"ldmb-riocmy,idinb, Ver-
belor de tipul acesta. le corespund deci două yerbe cu aspect
perfectiv. . . . ..
··•. . VerbelE}cU sufixul cny-·nu sîrit însă. întotdeauna,1{erf~ctiye.
Există unele verbe, puţine la miinăr, ca;re sînt imperfective şi 'a
. căror pereche perfectivă se formează GU prefixe .:
Imperfective Perfective
MepaHyTh a lngheţa, a degera BaMep8HYTh
_c6xHyTh a se usca · aac6,myTL ·
h16HyTL a pieri nori16HyT&
BJiHYTh a se păl,il a se Qfili ywiHYTh
MOKHY.Th a se u<la npoM6I<HYTb

C1>njugarea verbelor y.1>1epcmb, (npo) mepemb

.

VIITOR PREZENT (VltTOlţ:J

I
yMepeTb (llpO)TepeTb
(,a rquril
I (a· freca).

YMPY (apo)TPY·
.
yMpeIIIh [.Ilpo)TpeIIIh
yMptiT (npo)TpeT
yMpeM (npoJTpeM
yMpeTe (npo)TpeTe
YMPYT (npo)TPYT I.

EXERCIŢII

Curente
I. Răspundeţi la următoar~le întrebări,:
t. _'llTo ,npe;u.JiomH)rn C_Ty):(_8HThl Ha_ KOMCOM6JibCROM co6pâmut? 2. qT~
. pe11nim1 ROMCOM6JibI..J;bl? 3. 'CH6.JihKO· qeJIOBBR aarrn:că.JIQCb _B 8RC8f'pcH:~O,
a'
cR6JU,RO-B R'0.7Ix6a? 4. Ry;r.i;â. rrpe;a,JiomllJIH cTy)];eHTaM noexaTL? 5. HaK
.pa66Ta°JUI CTy):v'mqectarn 6pnră,D;bl? 6. CH6JihHO H_e)];eJib .pa6(naJIH CTy,n;eHTLI
B HOmţOae? ,' 7. :q TO roBopftJIH. HOJIX63HHHH CTY ,r:i;eHTt\M ,Ha u'porn; âHHe?

11. Formulaţi întrebări la eare cuvintele subliniate în pro'.

poziţiile de mai jos să constituie răspunsuri :
1. Ha _x:d.Mica:'1-to.rtbC'no.M co6pâ'l-luu H.T6-Tb npe,n;JioIB:liJI BMflCTO aHCRYpcHH
noea;ti:I)y-B m;iJIX:(ta. -2i B ;;1HcHJpc1uo· aanucâ.JIOCh iJBdâl.famb· i/.·e.rioeen . .S. ,I(Bâ·
1
;:i;u;aTb qe'l'b1pe·· l[8JIOBfn-rn. aan11căJioc·h <J no.ax6a .. 4. B pa'ilnOMe _X:0Jfţ,·co.-1iţiAa cTy-
p;€HTa.M npe}:I;JIOSHl1JI11-no€x.a'rh Ha u;e:nrny .. 5 •.. llpeace8dme./l.b KOit:i:cîaa 3~,n;YMa.T.I
pa3)\0JIIÎTh CTY/\O]lTOB Ha )\B8 6p1mi)lhl, 6. •AHO. OpHI'a)\a Dy)leT pa66TaTb
6 noM, ?, ):J;pyrâfl OpHra11a 6yaem cmpoumo Cl<J<aa. aJ<R aepnâ.
 A-·· dpt/â Z( sl't:idenlfi ·. ; .. 'au -~c-iil~t?·âcvrcJŢ{c şî· au _iJicC_at la . c11_n1) 'ti~_1pr.~·Un,,fi
cu 'colhOzniciţ. Studenţii dh1 brigada .de consttucţfr au răn,1a~ hcs-at. Slu_ctenţii,
au lucraLJ.n„calhoz patru _·săpţ,l.rnîni.'· Ei aµ •scqrat grîul, au ronstruit o _mag~zie
şi au -reparat clubul.

IV. Căjtţaţi. în dicţfonar 'l!erbele formate de

11eJrnTb.cu ajutorit!., diferitelor prefixe fi . arătaţi care
ele au alte .sensuri faţă de cele do1,ă forme de ba~ă.
V. Traduceţi în limba rornînă : · . . .
n· m1carr ·rrrrchM6, HOrJJ.â. Thl npim1CJ1. Ilor6M MI>I eM€CTe.-HarmGâ,J111_·coq-11;':'
H8HHe (.compm1(-r('). I1,6cJie. 'ilTOro fi AOIIHCăJI 1"1:IICbM6,-o;a;8JIC1I 1-tnoiI.(~_Jiij:_~-·II~-~.'.J;Y<,
TaM II .oon6MuHbTJ, _qrp aa6h1JJ. 1w,n;mrnă.Th rrttCbM6 •..,Or1tphv1 fw_n._f38pt· -{::Pli~)-Jţţ·,,
rro;a;rrncă.:rcR_._- Ho_,ero.porr.flx (tn ·grabă) H 11crră.~HaJI _IIHCJ:,M6·, ·._Tatţ · ~.O/!lP,l'r"t·.
1n.:I6Cb nepenHcâ.Th er6. H onHCâ.Ji: Mj)~M$'.' ):(p_)'ry t:eoID no0sJ];~Y·R :61?~• ·:.:. , ,;;•
Recapitulativ~
I. For1r1,aţi -gtadele d~ c01nparaţie 'ale
tive: 1JJJHHHh1iî, 1<pemrntt, J(6Jir11il:, rp6Mirnil:,
II .. C_o njuflaţi
1
următoarele verbe la timpurile învăţate pînă
la aceasta eoţie : · . , .. .
pa.8rOBâpHBaTb, mraTHTh, HyrrHTb, IIOHyi:ră.Th; coo6w;l'l:Tb_, 6J{T,b~ .,·

,Suplimenţare
Traduceţi următoarele proverbe .cu ajutorul
He MeCTO HpâCHT tJ0JIOBe1ta 1 a tJ8JIOB8H M8CTO.
Illima B MewHe ee yTaHmt..
YM xop6mo, a 11aa ,- JI)''!me.
Y:eM AăJihwe B JieC, T~M 66Jibrue ]J;poB.
JI~6Hmb HaTăTbCR:, Jif06i1f' H CăHOtJ_Kll BQ3HTI».
He crremli ,R3h!H6.M', a, ToponHch ;u;eJioM._
 C.TIOBAPL

BwnlieLIBaTL, ~am, -aemL I ip{. a se no11,nHc1ta, -11 abonament

abona, n.6J1uoe c001H'inirn c011nHfnnii open~;
;,;OcTHat61JHC,. .. fi; pi ... n rl"alizan• . complrtie .
1t11-llmr111dii 1"taraaHu 1ibrt1ril' ~ponaiJe1-~C1111e, -n; pi. ,_.;.n orc1_::1,
ttPY:-nu·blH, ·.:-a,11,.- -oe.; pi. •LIC nla're, <'l'Ure. ('J'l•a-ţie
imporflunl nponarirn1'a, -LI propagan<_lă
,, OJC88LIU3'l'L,cJI,;· OKi"labIDRIOCI., 01di.~ILI"' n.poc,J1iiTJ)nnaT1, .; -a.ro, -arm 1. 1·-tpf'.
''. llliCUtLCff I;.'ipf. H se nimeri, a S('. a r:1Sfoi, a cerl"l'la în mod . sumar
g:1s'i riil:c{tTt'Jlb-R;1â<'-CHK Sniitor ('lasic
' n~peJilfCTLintiTL, .. a,ro, -al'IUL I -iţ)f, po!Îu'in, -a;·' pl. -1,1 · _rOnlan
a r:1sfoi · pHJl,OM adu .. alături .....
ire_p11o;ţri:11ec·K_Hii, -a·n1 -oe·~ pl.: -ne_ cOOpn11K, .-ar pi. -H <'~1Iegcrc
p~ri'oţli_c; nepHoA,1i1Jee_Kue ua~ă­ xf~OmecTnem1Llii, -.an, -oe; p/.--we
HIJ~ publ.k:aţii
pc-riodic_e; -reviste. artistlc" beletristi,c
~OJJeCTL; •H; pi. -•~ nuveht" - 11,eeTp, ... a; pi. •LI Cenţ~u

EXPRESff
B coeT , a'pariţie, publicare c~ ncex KOH11,6n diJ1
din toate părţile

RHH3Hl.hllt MAFA3HH „RAPTH PYCa"

B uaureM r6po11e ecTh Maraauu „RapTH Pyca". tho Rpyrr-
u1,1tt_· \jellTP rrpona.raH/(bl /(0CTII1Rem,tl COBeTCROH uaym1 II TIJX·
llHRII, a iirnme COBIJTCROH II pyc-
CROH xy116mecTnemrntt JllITepa-
TYphl.
Y Mal'aairna „ RâpTH Pyca'1
QqeJib Mlloro IIOCTOflllHblX IIORJ·
rraTeJtetl. Y B1?1Tp11u c rrep1Io11i1•ie-
cR11Mn II3/\UHHflMII OHH npocMa TPII·
BalOT . CBemne ra3eThl II mypHilJIIJ, .
rrepeJiuCTbrnaroT „OroHiiR" 11 ,., Rpo-
RO/\HJI". B OT/\C,ie pycc1<otl xy116-
mecTBeHHOtl Jl1ITepaT.yp1,1 OIIA rro-
RJII3-IOT rrp'o113B0)'.lthnrn IlllCaTemitl'
. RJiaCCIIROB, HOB!,J0 pi:manw II rr6-
BeCTn, c66pn11R11' CTlIXOB ll 11py'r1ie
• . i>'.:-..l·>'-::· -,. __ :-'-: :~~_:)-,<'f'.,/{->:·::~\~'i :~/·(_:\}?: :.)f?J:t?i;:_. i.:)::t>:··: ~- \/,<~·:· :;.·->:::r> .-:<<):?-:,:-.{}
R1;::urir. PA11olli; B oT):\eir Ifo/ÎnlÎ:oi;u npux61111T. )IH{l.ril;e IIORy' .·· .•
Omi Bb!ftHCbIBaIOT · Mem;, n6JIHb!e co 6păHHll ,eQ'!HHefllµtt ,pfQCR~:X
H. COB0TCRHX IIHCUTeJiett, cnpă!IIHBaIOT o BJ,\'.xo11e B CBeT JIOBb!X ; .
RHHr. Ecm! B /18.llHbrn: MOM0JIT a:yma:ofi: RHHrH He ,OI;8.3b!Ba0TCH:,.~, ;;
ee MOIRHO aa11aaăTb. B 8TDM Maraau:He aaRă8b!BaIOT TeXHM'IeCRYIO - 1, i,,,
u Hay'IHyro JIHTepaTypy- JI1011u co ncex_ ROHII6B PYMLIHH!f. ·. • , .·. <
GRAMATICĂ

Formarea verbelor
Verbele perfe!)tive prefixate se formează. de
impedeetive
.el,~
verbele imperfective neprefixate, Pe de .altă parte; in.s~; «;le l!J;i
verbele perfectiye prefixate se formează, cu ajutorulel!ii'ieţo.i;r
de la • verbele
<>ilîe~f j',;
verbe imperfective. . . .. .· . . . Y
Cele· mai productive sufixe în acest selis sint :, -woa,,, -u~a,.
Cu 3:jutorul lor se formea.ză verbe imperfecti:ye numai de
la acele verbe , perfective care prin adăug;1r,ea prefixului tşi
schimbă . sensul faţă de . verbul neprefixat. Să reven:hr_i la
nucdmb, exemplu tratat anterior. Toate verbele perfective for~
mate .de la verbul· nucdmb, eu excepţia lui nanucdmb,, pot ,
forma eu ajutorul sufixului -woa- verbe imperfective cu acelaşi,
sens: '
BnHcă Tb - enHCLIBa Tb a. iilsera, a' include, _a tnsCl'te:''
BLIIlHCa Tb _:. e1,1nllCE:lBaTb a copi.a, a extrageJ' a face O: ~Otnandă- •etc:· -
l(OilHC*Th - ;n;onHciiIBaTh a termina de scris
aanu:câTh - aanHc1,rnarb a_ nota, a însemna
HCUHCăTb . .:_ HCriHCLIBaTb a mlzgăli, a desena,
hlrtia)
OilRCâTL - olIHCLIBaTb a descrie, .a .Pa.vesti, a inyentaria
nepeimcăTI> - nepem,cr,rnaTh a copia; a tra~scrie
DOADHCâTL _.:. rio;o;nHcYeaTb ~, iscăli, a sCmna
npe11m1căT1> - npe11m!:m,1BaTL
npn:nHCâTh - npu:nÎIChlBQ'l'·b
npomrnăTh - npon11cr,rnaTL ·
pacnHCQTL - pacnHCLIUaTL a tnregistraj a-. descri_e etc;.
CHHCă.Tb - cnlicbIBaTb

De la verbul eooopumb se formează cu. sufixul

toarele verbe. perechi :
Bhlroaop»'.fh - -nhlronâpHBaTI.
µoronopHTb - )];OromiJ)1rnaTh ··"--
aal'onopit'i'b - aaro13:âpneaT:i,
 ,. ' ',:· .. _ ·"':,. '
· ,--.Ji~f0Bopl1Tb•......:.... _11:aros;ipn:na_'J:'b;
1
ot'oB.0,pi'rl'E>-_:_ oroB'âpnna Tf>
1 _,,, IIO;o;t<;)no_p:âTb '-- no;u.ronăp1rnaTb - a al iţa, 'a 'instiga
·. , ,nepetosop'ţtT_h - neperomlpHBflTb, a vorbi mai ta~·c {m,~i urnlt), dcctt
np11l'OBOpHTh - rrp11roBăp11naTb a. condamna

Nici unul dintre verb'el.e de mai sus nu reprezintă perechea

perfectivă 3: imperfectivului zoeop(l,mb. Perechea lui perfeţitivă
este. cirasămb.
Iată încă o serie de exemple formate de Ia verbe cunoscute
· din.lecţ;ii1e de pînă acum:
. -~·AOnJiăl111haTh a plăţi, restul, a plăti difert'nţa
....:..:... u1,mpănmnaTL a ruga stăruitor, a 'obţine p~1n. rugă-.
minţi

- 11011p~masaTh a lua in1.erogatori~l, ?'audia,~ ·chestiona

-)IOHypKsa Th a' funia pi~ă la sftr.şit
--BLIYt111naTL a învăţa,. a studi3.
- BlilCMâTpHBaTb. a privi, a examina cu atenţie
- BOCCTamiBJJ;UBaTb a restabili~. -::l refac_e
- s1,1pa6bHBaTh
' /
a 'produce, a confecţ'iona
- aapa6ă.TLlBaTL a cîştiga
-:--- aa;u.Y~hleaTb a _"proiecta, a. plănui cev:a

Sensul lexical al verbelor imperfective formate cu sµfjxele

nu se schimbă faţă dţ cel al verbelor ·perfective cores- .
-!Ma-, -uoa-
punzătoare. Rezumînd cele spuse pînă acum despre aspect, tre-
buie să reţînem următoarele : de la verbele imp-erfective nepre-
fixate se formează, cu ajutorul prefixelor, verbe perfective.
·i în cazul cînd,. verbele perfective formate ·()U ajutorul prefixelor
a.u alt. sens decît verbul de la care s-au frrmat, .atunci, de la
acest.e. verbe prefixaite, ·se· formează. cu sufixele -Mea-, , -froa'
perechea for imperfectivă, care are întotdeauna. acelaşi' sens. În
cazul cînd. verbele perfective formate cu prefixe nu-şi schimbă
· valoarea lexicală, deriva.rea verb;.lă se opreşte la( aceastâ/ .
· . treaptă (nucdmb .,.- nanucdmb, dai nuc~mb - no&nucămb ~ noi)'
nucbwamb). ' . , · ·
De. aicii rezultă că ·.verbele care -au sens lexical diferit nu
· sînt, verbe perechi din punctul .de vedere al. as11ectuluJ. A11tfel,
n11căTb~norin:irni1Th mi. :sint perech(, dar .iroµniicaTb, şi",ITOJ:l'
n :ifohleaTh, avfod acelaşi sens lexical, sînt verbe 11erechi. , .
 .

>RHTb IIJibJTb CJJaTb nraT& ··•.

Ca t.răil {a· pluti) (a. trimit'e) la. miott)

amay UJILIBY IIIJIIO Jiry ·.

ffiHBCUJb mlliIBCmb IIIJICllib JUHClllb
ÎKHBCT IIJlbIBCT IIIJieT 'JIIBCT-
anrneM mn,rneM wJieM JURCM
HC:HBCTe ILJILIBCTe mJieTe JimCTe
>f<HBYT IIJiblBYT llIJIIOT nryT
.
; . '
·.

Pronumele negative
In exemplele :
E,iO nu11ee6, Jt-e UH,mepec,Je,rt Nimic nu-l interesează.
Ta.M uuxqed -ne 6&i.ao. Niip.eni n-a fost acolo.
H "Uuno.Mg ânioeo ne_ eoeopU.ii N-am spus nimănui (acest lucru)~ ·
;

pronumele na.,,eeo, Hu1'oe6, HU1'0.MY formate din pronumele

"interogativ-relativ şi din particula nega.tivă uu- se numesc
pronume• negative. Ele se declină Ia fel. eu pronumele intero-
gativ-relativ:
N. nuwn6 nw,mO:
G. 11u1<0eo (nu y 1<oeo) . uu.,.,o (nu iJJW< ~•••)
D. nu1'0.M!/ (nu n 1,0.Mg) nu""-"!I (nu r. w.u!))
A. nu,.;oe6 (nu na _xo26) HwimO (nu aa 1tmâ)
I. 1tunetit (Hu C 1'0.M) nutte..w. (nu c, -.re.w}
P. U.U O KOM nu o ~et"

, Aceste pronume. negative. sînt însoţite În propoziţie de

0

negaţia 1:te, care stă înaintea predicatl).lni : H il'tmo eeo, ne

mpoeaem (Nu-l impresionează nimic).
În. exemplele :'
He;;,o.uy noUm'IJ, aa eo8diL N-are cine- să se ducă după apă.
H C11,eeo Om HeeO omu&dm&, , N-ai ce să te aşţepţi de· la el.

pronumele 1:te1eo.My şi He'leao sînt ·de · asemenea prbnume

negative, .care se form.ează cu particula negativă 1:te- adăugată
la pronumele interogativ-relativ. Spre deosebire de pronumele
negativ a.mintit . mai sus; pronumele · 1:te1eoeo, 1:ti'te20 etc.
nu are .nominativ singular.· O (ţeosebir!J foarte . ·importantă
o constituie şi faptul că la. cel de'a.l doilea, ,accentul :cade în-
 N:
G. Henoeo (ne &JtR, ,.-:oeo) tt8"W20 (uţ 8_iui _'!leeo)
D. uC,wMy -(ne n x:o.M,y) tt,f3WJMY (HJ- n ·'te..iy)'
A. nenoe.o. {ne 1-t_a n-020) . Hhtâo '( ,-,,e na 1tmo)
I. 'Uf?x:·e.M, -"( H8 C x:e.u) ne'l{,e.M, (ue c- 'te~\
P. nt?·o-,wM ;ne o 1t6.M
Pi:onumele negativ 1tbwea, ue'teeo etc. nu este
în propoziţie .de
o altă negaţie.
, Din paradigme se. observă că ori de cîte ori pronumele ne- .
gatiVe se întrebuinţează cu o prepoziţie, aceasta se, interca-
.lea.ză Intre particula negativă şi pronume, pronuinele scriindu-se
serparat de particulă.

EXERCIŢII

Curente_
I. Răsp1ţndeţi la următoarele întrebări :
L HaH6,ît
HHliiHHU_.fi Mar3.BIÎH eCT-b B .HâweM r6po]];e? 2. lITO rrpocMâ-
tţpHBRIOT IIOHynăTeJIH li mITp:Crnax? 3. t.JTo M6$HO HynHTb _.B- OTJJ;eJie pfcCHOfi:
x)'".Jl,6mecTBeHHoft JIH•repaTYphl? 4. t.{To nLin:Hc1,rna10.T noHynârem~ B oT;ri;eJie
noilmlcm1? 5. KaKyIO JrnTepaTypy aaHâ8b!BaIDT B MaraallHe „KâpTffPyca"?
IT. Traduceţi în limba. romînă :
1. _Răm,IJ;hd:ţ Mecnu: fl. ,BLITiliCbIBaIO MH6ro HHHr. 2 • .fi nepeJIHCTLIBaIO HH-
1

- Tep~CHhltt mypHâJI. 8. OH rro.ri;rrHc1,rnaJI corJiam0Hlrn. 4. OHH no.ri;mccâJin DKCLM6 .

:u_nOUIJIH.na n6tITy._ s;,l\h,1 a6CKQJ!hK0 paa nepelmTâ.JIH IIHCbM6 Hâmero JIYq~
111ero 11pyra. 6. B Hiwieli CTpami pa66•nre xopowo aapa6aT1,rnaroT .. 7•. Kpe•
,cT.oll:irn xoporu6 oopaoă.Tb!BaJOT aeMJIIO. 8. Mue paccHaab!BaJIH H!lTepeCHhlii
c,ryqaii. 9, BoJIOI\H paccK~BâJI ·Mue o Teoe. ·
III. Formaţi propoziţii cu următoarele
rrepe11eJiaTh - rrepeilem,rnaTh
1\01\0liaTh · - ilO/IOJib!BaTh
a8.ronopliTb :- aaroeâpHnaT&
l(OKJpHTh - l(OKypHBQTh
IV. lnlocuiţi verbele _perfectiv'e din propoziţiile de mai JOS
cu verbe im,perfective. formate C'U prefixel,e -1,rna- -nna- şi arătaţi
-care este dijerer,,ţa de ..sens: · · ·
. .- 1. P~66tJ:·:J1e: i3a«6ttlJ:HJIH -cnolO pa66Ty .. 2·: M1,r,-nepetiuTâJIH ·MHo'ro,. I<HH_I';
·-a„ OH ăapaMTaJI HeMaJIO. ileHer••. On IlQ,lll1HCăJI OJMâru, 5. :0HH )IOCTJiOHJIH
ilOM .. · 6; Yqem'iK rrepecKaaăJI yp6l{. 7. I1Hmemip paapaooTaJI u6e1>1il 1maB.
1. Hu~m,d He IlOCMeeT.
Niffleni Uu·· v·a--indră;nt.
Ou Hwwz6 He- yaH_aeT.
El nu recunoaşte pe nimeni.
I.Hu~.M(f H0 IlOHă.3bIBaiÎTe_.
Nu arătaţt nimănui (Ici. .nimeni).
OH - Hune.M, He ;D;OB6JieH.
·· Nu e mulţumit de nimeni.
He-nOeo nOCLI:Jiâ.Tn.
N-am pe cine să· triinit.
lfb;,OMy. IlllCâ.Tb.
N.-am cui să scriu,
ErO Ju!x:e.M. aaMeHHTh,
N-ai cu cine-.să-1. tnlocllieştL
{Nu· poate ff·tnlocuit).

2. OH nU y ~o?d He cnpâwHnaeT. MHe ne_ a.Jl,Sl,- x:0_20 ·crap-~Th.Pf!~.

El nu intrea'.bă pe nimeni. N-am pentru cine-. s~: rnă:,-. St~~ddi,~sc•;
· .H ttu ii: no.Ml} ae 06pa~8.Jic11. MHe He·~ 1w.My o Opam',Thq~'.··· · ~
Nu m-am adresat nimănui. 1V-c!ţn cu(să mă .a~re~ez: ':- '
Hu Ha ,cosd ne iia;a;0IOc1,. MHe Hi ua xoe~ HR]J;âR:TbCfI.
Nu niă 0 ·pot, 'bizui pl n.imepi: N-am pe cine să mă b~z·ut.
fi' nu c ne.M.. He eH.r(eJicH. MHe ttJ C JreM IIQCOBeToBa TbCJt;
Nu ni-am văzut cu nimeni. N-am cu cine să mă sfătuie:Sc.
H nu o KOM He ·rosopHJI. Mue n~ o 11:oM 'AYMaJb,'
Nu- am vorl)it despre nimeni. N-am la cine ·s'ă mă gtndosl'.

3, 1tu'tm6· er6· ue TpOraeT. •

Nu-l impresioneaz·ă nimic.
B 1-tu11ez6 ae cJILIIllY. Mae ne'leeo roBopRrr,.
Nu aud nimic. N-am ce spune, -vorbi (să
vorbesc):
On 1-tu11e.wY He uay'lllfJICH. Mue i<i"'MY Y/IHBJIHTLCH.
N-a tnviiţat ·nimic. N-am. de ce .să ·mă ·mir.
OH NiU'leM He o'TnHtiâeTCH OT TeGJI. MHe ui1'eM .nucăTh.
Cu nimic llu se deosebeşte de tine. N-am cu ce s.ă scriu.

4. Hu
Nu
a,.,...,,,,; ue IlpHro11nTCH.
foloseşte la hirriic.
MH·e ,d.aM ·"_eeo cTapăTocR.
N-am pentru c,e ·să ml;). strădui.es_c.
Hu ,c if.eMY He npusep;eT. Maţ, HB ,c 'l.eMY np11;a;pă.ThCH.
Nu -ya avea ·nici un rezultat. N-am de ce să mă )eg (să lac şicane),
(NU· duce la nimic).
HU aa "U'fl,0 He noţtµ,f. He Ha ~o fJIHABTb.
Peh.tru ·nimic (in lu-me) nu mă duc. ·N-ai la: ce' Să t'e, uiţi.
fi HU C. ~"" He corJiâCeH. JJeC tte.M iHfTb tiaît
Cu niriiic nu sînt de acord. N-d.( cu ce să bei ceai.
0~ HU O 1'i:M H0 ·fOBOpli:JI. He o· 'lCM IIHCâ.Tb; ..
N-â v·orbit ·nimic. N-âi_ despre ce

Vl Traduceţi în limba 'romînă :

 M1,1 ••. He roBopil,m (mi o 'liiM, Hi< o 'leM).
HaM •• ro•opilTL (He o 'l<M, HH o 'leM).
OH ••• He paccKâs•rnM (HHKoMy, HeROMy) .
.EMy •••• paccKaaâTL (HHROMY, HeKoMy).
Ba .... He c,:i;~JiaeTe (.au 1rnr6, ueqero}.
BaM ... ;u;eJiaTh_(auqerO; u8qero).
Oa •.·• He noconB.TonaJICf;[ (HH·e HeM, HB c HeM}.
EMy •.• noco•<iT0BaT1>c11 (HH c KeM, He c ReM).

VIII. Răspundeţi negativ la următoarele fntrebări:

1. Horo /18 ,lpyaei! DU BCTp0THJIH Ha ymn1e? 2. q,d ... BÎ'r)1eJIH l)'.Q y,1m:ie?
3, HoMy Bl,I IIORâ8I,1BaJI.II Bawy. pa66Ty? 4. qeM HHTepecyeTCII BalII opaT?
5. V 1wr6 Bl>I 6,um eqepă BesepoM? 6. q,o n1,11ty11i1.m, cet611H11 11 MaraailHe
,,Ha,pTII Pyca"? 7. o RaKilx· )18Jl3.X Bl,I roeopilJIH .c B8.lIIIIMII TOBâplllIIHMH?
8. C KeM Bl,I roBopilJIH OOO MHe? ~- O 'leM .... rOBOpilJIH c MO<Ji! cecTpoi!?
10, qTO BaM QT .M8HII H:flf<HO?

IX. ·Traduceţi în limba rusă: ·

L In fi~.carc _săpţămlnă merg ·priti principalele librării_ ale oraşului.-2: .Jmi
pl~ce s~. privesc vitrinele, să răsfoiesc cărţi şi reviste şi, desi_gur, să cuinpăr .c_ee~
,ce mă-interesează. 3. In Bucureşti stnt multe librării .. 4. ~e _tlp.ăresc: (neqfl.Ta~TCFI)
multe cărţi., 5. Ele se vintl .foarte repede. 6. La librăria- ,,Cartea Rusă" se găsesc
' cărţi ale scriitorilor ruşi şi ·soviet~ci, -literaţură. ştiinţifică şi· te_hnică, -reviste şi
ziare.· 7. Librăria ~,Cartea Eusă" este deschisă de la ·9,30.dimineaţa p•nă la 8,30
seara, cu o pauză (nepep~IB}'pentru masă de trei ore şi jumătate.

X... I nvăţafi pe de rost următoarel.e expres# :

iJep31edfilb cooe cA06t> a se ţine de cuvtrit, ·a-ş-i ţine cuvîntUl
aep<>HJdmb P"'• a' ţine· un discurs
aep=am• a"8â.Men a da un examen
l(6AO He 6. moM-. Nu~i V()rba de asta, nu despre· asta,
este vorba.
8o1'aaămb '. Ha OeM a dovedi prin fapte

Recapitulative
I. Scrieţi antonim(!le următoarelor adjective :
IIOJlblIIoll HBTepOCHUII
XOp0lIIRH CTâpaa
MOJ10/108 CJla)IRHII

Traduceţi în limba rusă :

 ; ·,
cartea mea. despre romariele" lui
Iratele lui 'pentru fri:ttele ei
sora ei al Surorii mele
caietele. noastre Ungă casa rto.isfră
prietena inea la masa ta
măt~şµ~ ·voastre sub caiet\11 ei
strada lor de I~ şcoala noastră
exerciţiile tale cu prietena ei -

Suplimentare

Traduceţi. următorul tea;t cu ajutorul dicţi<mârUl#i.:

KQCTIOM ... li COBAKIT
Tirnâpl!WH BeJI\!'1rnro pycc,rnro ,jinsn6J1ora · m,âBa. Iletp6Ba~a IIae-
JJOBa Ol(Ha>ll)IL! co6pamt H0MHOrO JIOH0r, qTo6l,l OH CMOr HynHTb ceoe ..HOB!,lli
I<OCTIOM, HOO CTapLill CIOpT_yI< yme CO.BC0M H3HOCHJICR {MOJlOIJOJI HCCJ10l(OBaTeJih
Tornă T6JILR0 uatt1rnâ.n _CBOIO ţ1;8HTeJILHOCTL, H er6 MaTepHăJThHOe _no;rio>K8Hirn
Oh!JlO .TPYJIHl,lM). .
- c;naceoo, llPYBhil l - cHaaaJI. HeaH IleTpOBHq.
Ha CJJOIJYIOWHJI A0Hh OH RBHJIC/1 B. Jia6opaT6pHIO C păllOCTHO CHHIOWHMH ;
l'JJaBăM11. B py«âx y HerO - .n;JIHHHaH BepCeRa1 Ha- iw,T6poit .npHeHaaHLI'
HElCROJibKO co6ăK. ·• , , '
-- B_1,1- 1ţ8.me npep:cTă.BH.TL _ce58 ae M6meTe, 1mH _Kc'TăTH :npiillIJlHCL_ âTH:. :.
/lOHbrH. Om>ITL! Tenepb M.6>11HO IlQCTaBHTb wepe , •• l{ocmM? ·Hy qTo B!>l I
Ou me eJ11e p;oJiro npoHocni-cR •••
(fi, ..TexeHRa Mon:o;n;Eăca" ~ 11, ,a~ rnso r ,J
 CJIOBAPL

Ol1aro11apă prep. mulţumită,· datorită II()Tp.S6uocT1», -u, pl. -H necesitate

sn·ceTL, nnmy, p11cilmL II ipf. a U01li5TIUdtt, -aa,'•Ofţ; pl. ~Lle de;
., !ţt1rna,-' a· fi agăţat onoare, de cin•ste
BunM:ă.uHe, '"':I _atenţie npi,auăuue, •& recunOaştere,
sţljTp.enu1di,_ -,aH~- -ee; pl. -ue intern deraţie ,
, BCe6·om;uii, -aa, -ee; p/; •He general IlpBCilOCOOllOBDe, ·.a; pi. 08
Ji;-o_CB,tl· HO'l0Ta- p'anou de onoare nism, dispozitiv_
aaµ;ă-110., .. ~-; pi. "\H sarcină · Ilp0D8B6/ICTBCBBLlii, -aa, -oe; p1''
aa11yM1lTL, •aIO, · -aemL I pf. a con- •Lle de producţie; npOD8B0/ICTBCB·
cete; a· pro~e_cta , . HLiii nponecc _proces de pro<!ucţiţ
aâcliyOKilTL; BIIC/IY*Y, aaCllyOKDmL npocToii, -aa, -oe; pi. -III• simplu
· It ff·. a .me~ita, a, se.bucura· de ... p8ecnpoeilTL, p8ecnpomy, paeenpo-
a~Au;a~, ·-a; pl. -a titlu; ;uo1Jti.Tuoe C'BDIL II pf. a chestiona, a întreb.a
BBăBH·e titlu P,e onoare Jf&Clfi§T, -a; pl. •LI_ so~oteală, calc.ul
'DBOfipecTil, DS06peTy, D306peTemL CTRH6K, CT&BKi; pi. CTBR·KB strung,
I pf. (ipf. nsoopeTăTL, -aIO,•/iemL, Illaşină . ,
a .inventa cn:Omu:r.di, -au~ -oe; pl. •Lie complex,
-nc_T.p·y~eu·T, -a; pl. -LI jnstrument, complicat '
· unealtă · COBeT,, •a; pi. •LI Sfat
ae1u,a,i adv• .(folosit ca· pred.) nu se TB6p1Jeexnti:; ~a.a, -oe; pi. ·-ue cfeEţtor
poate, e eu, neputinţă TOK8pL, •8; pi. •H (sau -ă, •eii)
strungar
ofillermTL, oiiller..y, ooller'lilmL TPYII, •ă; pi. •III· muncă
II pf. (ipf. Ofiller..liTL, •liIO, -iiemL) yaa:m:eune, ... a respect
a uşura, a înlesni ' ylly'lmDTL, ylly'lmy, YllY'lfilBmJ>
nepe11omi1<, •8; pi.' •D fruntaş II pf. (ip/. yllyqmaTL, •BIO, •ăemL)
np}J:0am.1ii, •aa, -oe; pl. -Lie folo- a p_erfecţiona, a hnbunătăţi
sitor, util . ' xoal)Ha, •8; pi. xosăeea (gen. xoaăeo)
'DOpTpeT; •&; p[. "'LI fotografie, portret stăptri

EXPRESII
aa n6Mom;i.lO a cere aacnymilTL ece66D1ee ynaateaHe D
npmnu'iH]fe a se bucura de respectul
rO;i;-oM cu fi;care an, an şi aprecierea tutllror (unanimă)

. Yll•llHTL (YI\OllHTL) BHHMlinne a

acorda, a da ate"nţie

OH IIPOCTO:tl
JifoH IlorrecRy pa-66TaeT Ha MalIIHH0CTp0MT8JIBHOM aa'\611e.
Oa m~pe11oe6:tl T6Rapb. Er6 nopTpeT BHCHT Ha 11ocRJJ rroqeTa.
Bce66lljee Yl3alK6HH8 H rrpirnHăHHEJ 3TOT rrp0CT6il pa66qHil aacJiy•c
' - . ~ ~
}RHJ! 6Jiaro~ap T:Elop<iecKQlllY
Tpyizy •. Moli Ilonecrny peniHJI
He OIJJIY cJI6mny10 npoHBBOA~
CTB8HIIYIO 8aj:\a'ly. HaIIpH-
M<\.p, OH H806peJI (}TaH6K, KO-
TOp.blij: o6Jier'IHJI TPYA MH6~
mx pa66,Hx H yJiy'l11n1JI
npOH8BOj:\CTB8HHbllt npo11ecc.
J>a66,me mo6JIT M6Ha
IIom\cKy n 'lâCTO o6pa-
~âIOTCJI ~: HeMy sa IlOMO~b_lO.
OH BcerAâ roT6B yAeJIHTh TO-
Bâţni~aM · BHHMâHHe: Ycm:1-
Il!HT, 'ITO . RTO-TO Baj:\yMaJI
CAeJiai'h npncnoco6JieHHe i\JIH
HOBhlfi ltHCTpyM0HT 1 • npHj:\0T 1
p;iccnp6cHT 060 BC0M, j:\aCT
Il0JI08Hhlll: COB0T, IlOMOlR8T
I1pOB0pHTb paC'10Tbl, .. . _
TaKHX pa66'1JtX, KaK Mon QonecKy, MH6ro H c KâlH]lblM
AOM CTaH6BHTCJI Bce 66JihI118. 0HH - H8CTOH~He X08H0B8. Hâ-
Il!HX BaBOIJOB H q,â6pm{. Mao6peTâTb, YJIY'IIllaTb Mail!HHbl,
o6Jier'lâTb TPYA ··cBo:ii;x ·TOBâpH11ţell:, pemâT_h. BăH<Hble npQna0
BOACTBeHHI,\e BaAâ'IH, y11eJiaT1, BHHMăHHe · JIKJAJIM 7' To nx BHy 0·. a
TpeHHllH II0Tp06HOCTb. 0Hu JaCJIYlRHBaIOT IlO'lihiloro BJlâUH~
nepej:\OBHKOB.

DERIVARE

Prefixe şi sensul lor

l)o- formează verbe care arată o acţiune
capăt sau o acţiune suplimentară : ..
;n;onHcâ.Tb p{ . _- ţtolIHcLIBaTb ipf. a -terniina: de ·scriS
11opa6,haTL pf. - 11opaoa.TL1BaT& ip/, a termina . de. lucrat,
o Iuc.tare
µ;orm_aTliTb pf. - µ;onJit\,'lf:HBaTb ipf. a. ·plăti.diferenţa:,

npu- formează verbe care ara,,tă :·

a) atingerea scopului, ajungerea
npm\xaTb pf. - rrpReB>11a_Tb.
npRIITH • p/. - npRXO)IHTb
 TTJ:ll:UUHTb pf. -, rrpµmueăTh.. ip( a .Coase· (I~· c_e'-';~)
npHcTp6RTb PI ,-·rrpnCTpă.nn~TI:;, ipf. \ clădi dea'suPI'a,
1 IlpHBH8âTţ, PI~ - npHEI.IISbIB?-Tb 'ipf. a lega (la ceva)
p/. - npHH6BbIBaTb ipf. a lega, .a ţintui,. a lega. î_n lanţ

c) ? acţiune atenuată, incompletă etc:

~ npliOTRpbrnâTl.' ip/. ··a întredeschide
rrpHBpTâTb pf. -- rrpH;,BCTaB_âTb ip/. a se ridica (puţin)
, Il;pnocT8.aonH~b p/. - npHOCTamiB.JIHlJaTb ip/. a se opri (un timp oarecare) ;
' a stispenda 1 a întrerupe.
/

GRAllATICĂ

Verbe perfective şi· imperfective

Am analizat principalele procedee de formare a verbelor ·

, perfective şi imperfective, În ,lecţia aceasta ne vom ocupa, în
continuare, de· următoarele sufixe : -u- (foloşit la verbele per-
fective),· -a-, (-,i-) şi -ea- (folosite la verbele 'imperfective).
· '1. Nu orice verb cu sufixul infinitival ~il- este un verb per-
.fectiv care. are ca pereche un verb imperfectiv cu sufixul -a-
(-.n- ). lJe asemenea, nu orice verb cu sufixul infinitival -a- este
imperfectiv. Relaţii de aspect între verbele cu sufixele -a- şi
-u- se pot stabili numai între acelea care au rădăcină comună.
, Prin urmare, pemumb - pewdmb, 6p6cumb - 6pocdmb,
J.onotumb - J.OH'lamb sint verbe perechi : cele cu sufixul -u-
,sint perfective, iar cele cu sufixul -a- sînţ imperfective. \Pro-
cedeul de formare a aspectului cu ajutorul alternanţei a/u se
foloseşte atît la verbele cu prefixe cît şi la cele fără prefixe.
Verbele imperfective se formează cu ajutorul sufixului -a- (-.n-)
de la următoarel'e grupe de verbe perfective :
a) de la verbele prefixate în -cmb, -emu,,-%, -epemb
IloM:6111, - noMorâTI> a ajuta BLlMeCTu - BHMe_TâTb a ffiătura
cnacTH --' crracâ Th a salva 3aJie3Tb - aa:Ieaâ Tb a se urca/ a .se· ~~ţăra
,YMepeT1, - YMMpâTb- a mµri

b) de la verbele prefixate în -nymb de conjugarea I

D1lABHHYTL ·__, · Bl>iABHfâ Tb a promova ;- a desemna
nepe,D.BliHYTL. - nepe;ri;B1uâ Tb a muta
 Pemit'.Fb.' - pemaTh . a rez.Oi'va, a hotărt
nepep·e1IIU:Tb - nepE:::peruaTh a flotări din noli
pa.apernU:Tb. - p_a3pemâTh a perQ1ite, a .aprob.a
l303DpaTHTb - B08Bpa1I1/tTb a întoarce, a înapoia
ynfqml1Tb - yJ1yquniTb_ a îmbunăti'i.ţi
noo6pa3llTb - B006pamâTb a'.-şi .închipui
noOe;ri;frTb - rrofi~mgâTb a învînge
6pOC!!TI, - 6pOC3.Tb a .arunca v
B~HOllOllffTb - · aai,;.::rn:iqâT&' â conchide,. a Co.nţîne ,
;10B~PIITb -'- AOBepflTb a avea tncredera
npOnep11'1'.b - rrpoaep~Th a controla ,' - '
1
ciT:IIP-fliÎh - OTJUflfâTL a· _disti~e„ a Q.eoSe-lj(
Bbli);€JIHTb - Bhl;r.(~~~Th a ·defa_fca, ·a_ s,epâra•/'

Verbele pewunu, - pewdl'nb formează o pereche de 'verbf:

cu aspect diferit, _la fel ca şi paapewumb -~ paapewdm~:
Procedeul de formare a verbelor de acest tip e.ste. simplu; .la., ,
verbul.imperfectiv se adaugă prefixul care schimbă 1mmai sen•:,
sul, nu însă şi aspectul (pewdmb - paapţutdmb) ..). J,.,a fel se
procedează şi cu verbul perfectiv ; se adaugă prefixulcate
schimbă,. de . asemenea numai sensul lexical (pewum1> -pcta-
pe1uumb). Verbele de tipul eoaepamdmb - eoaepa>f(dmb, eoo6pii,.
aum~- eoo6pa:»edmb, no6e8umb ;- no6e:»e8dmb formează perechi
numai ca ,verbe prefixate. Fără prefixe _ele' nici . nu. există.
Dimpotrivă, în cadrul perechilor 6p6cumb - 6pocdm1>, eoi6pâ>.
, cumb - Bbi6pdco1,qamb verbele prefixate formează perechi-după·,
· procedeele analizate în lecţia precedentă. Există şi o .altă cate-
gorie, de verbe în -umb, care nu au· pereche_ în -amb 4ecit ca. -
verbe prefixate. Aceasta este situaţia verbelor de tipul _lui.
eepumb, 8Mumb ete.
,2. Cu sufixul--ea' Se formează verbe imperfective, de obi-
cei de la verbe perfective prefixate de c01;1jugarea I ; ,
Y3HâTb - yaH-anâTh a,_ afla
rrepeAârh - nepe;i;,an8.Tb a transmite
Oj,HphlTh -· OT_HpbieâT.b a d·eschfde
BC'l'aTb - BCTaBâTb a se scul;:i.
BhIJIHTb _;_: BblJUIBâ Tb a turna
HaHpbIT_b - Jia~p~IBă..Tb a pllne, .a aşterr1,e 1
J;lblITHTb -:---- BblITllBâTb a bea
aa0on8T& - aaOoJiee8.Ţh - a se irrij)ol:p.ăvi
- Bid6neăTb a bate'
- aa6L1u·âTh •
~; corpeaaTh
 ,
' re--'
PRE~E~'T, -1 VtrroR- (PREZENT)
I
6ece;:i:ona'J'b
(a •discuta; 1,
I
i.\HTtt·p·ouaTh
(ll .citÎ1,)
I M_pa3on&1h,
(I\ forma)
r
bpr:ifIH30BâTb
(lt Oll!fl.llÎ?.l'L)

6ece11y10 !IHTiipyro o6pas.vro opramrnyro

ţ)ecC.rtyemh [(0TJ1pjeUJh o6paayemh opramrnYelllb
6ece11yer '11u1iipyeT ofipaayeT c;>pranu:aYeT
6ece11ye"' l(HTHj'.\yeM OOpaa_yeM opramrnteM
6ece11yere I l\HTlipyeTe o6pauye,e opramrnyeTe
6ecf11yroT I~HTHpyIO-T o6paayroT oprann:aJroT
'

După c_u!M' se poate observa, verbele de acest tip pierd în

, ct:n1jugare, la prezent . sauc ._ la viitor, sufixele : -oea-, . -eea-.
Categoria aceasta de verbe este 'destul de numeroasă. Cităm
· încă_ vreo eîteva verbe n1at frecvent folosite.: nacJZeâoeamb , ( a
''m,oşteni), c.~e&oeamb (a urma), ~oeimoeamb (a sfătui), &u,;:moadmb
~f1, dicta), np66oaamb (a încţrod) etc.

Pronumele deterwinativ aecb, ec,i, ace,' ece

SIN-.GUJ,AR PLUHAL
M11Reidfn~ Feminin Ne"utru'· Pentru· t'o3,te gen1;1rile
6CCb 6CR eCe ece
ecez,f.. eceli (Jceed Bl'C,Ţ,

eceM.1} · e,;_eii eoe.Mlj eceM

eeco (,eceeo) ec,o ecif-" Gce (ecex),
ece..u eceU (JCeM ec.C..ttu
(060) ~ce::.. (060) ece,l (060) eUM (060). ecex
Obtmrvatil': •. Dnpi\ ct-i'm se vede din J)a'.radigrt1ă, 18: prontfmele clctetmin_ativ
acuzativul_ singul,a·r nu1sctt1in şi aţ'.,U7.ntivul plural Ia toat.~ gt~nurile _sînt idc~1tice
ClJ genil_ivut', a.tm_1ci dnd pronunfrlc se··rcforă hl substantive însufleţite-. Cimt·
determină- substantive neinsuflt"(ite~ acuzativul coincide cu noinînativul.

EXEllCIŢII

Curei.te
·I. Răspitndeţi la 'Următoarele întrebări ,: .
L.KTo Hon TTonec,,,y? 2. r11e 011 pa66Taer? 3. TToqeMy er6 nopweT
iJ11cH_T. na ri;o.cm~ no 11t;Ta? 4. Ilo1.1eMY pa(?61.me nID5nT 116.ua -TionBfRY.?
JJ:eJI_aro'l'_ pepe,non,hle pat161.m~? · ·
Il. Praduceţi ·în lirnba, ro1nfoă fofosi,hd · dioţionaritl :
·_ ·- _·n.t,pri Ba Ci"om~_Jia'_. Onâ ne_ rrOill.TJ{l n,. IUÎ{6JIJ. oua UCTâJta · Păh_o:_ EU 6h!JIO
... --~K_y,mo_ ..TieH-s~tTb n ·. nocTCJIH_ ·J:1 _omi xoTCJia n?M6lfb MlLMe .uaftpbf1.'b . na, C.TOJI,
':_J-I_n ~a~a.ueno:m6mma ~i~_. DCT&n[\Th··~ n~cTeJIJ:I n caMâ ,H~kpbma na CTOJI; _HaR
',.nceni.U, :HOrAă_ .n,"en'oima. ·8aGoJienUJia ,-auniuo:tt, MăMa cJJ,~JiaJia eii HOMnpecG,
l(RJiâ'.m;r,nitTb JI_eţ{ăpCTBO_,_·ROT~poe- B_hl~HC'aJI 11,6'Rrop; '
 ,_:·-,,_--·i;_ ,t-_·~,-,.,,_../--·::?"":?:..:. ..;_:
''.:-<_· . . :.- :__ :r-,i>t~"'\';,f;_
'!li. ~~f););ţt,· --i.--,:_- -·...-_
vet~et'e'ain ;_ ie;J~z:,;;,01
arătaţCla.eirtîmp.sînt. '
IV. Alegeţi din dicţi<Jnar •(j verbe perfective cu prefiwul 110- ,
ţi 5 cu prefixul npu- şi arătaţi care sînt verbele
corespunzătoare. ·
V. Traduceţi în Umba. rusă:
l_· Ieri sea~ă am -rezolvat o problemă. grea. 2_. A_stăzi;• tn două' ore~--~~
rezolvat numai două probleme. 3. La -şcoal_ă, profe"sorul controle~ză caietele;·
4. Ieri~ profeşorul mi-.a contJ;olat caietul. 5, EU r.ăspund tn fie'Care·-:zi l~ l-ecţia-_de __-·.)'
istorie. 6. Ieri a răspuns şi Vasile la lecţia de istorie.. 7. Mă tntUne.am cu_pr.ietertuf~:· i:
meu· în. fiecare zi. 8. M-am întî:lnit cu ~rietenul" -meu pe_ ştra~ă; -·
VI. Traduceţi în li3/'ba rusă :

Vtt. l nvăţaţi pe de rost următoarele exp;esii:

n6.1ih3o6ambcR no1temo~ a· se bucura _de· s~iµaă, de resp.ect
npuc(Jdunu, '101temHoe ~8duue . a · conferi un titlu de onoare
no1tCmHaR 06.stsaHHoCmb datotie de onoare I ••
nepe8oB4U 6n6im experienţă înaintată
n~pecJoeâJi _cmambA articol dt· fond,- editorial·
nepeâoebU! sae,11,Ji81,1, · vederi lnâintate-; progresist.e

Reeapitulative
I. Declinaţi, atît la singular cît şi la plural,
napon6a, se~i,, y.Tln~a. '
II. Formaţi de la _u.rmătoarele substantive adverbe de
care să răspundă la întrebarea Hor11a :
JIOTO YTPO
;a;eHL 3HMâ

Suplirilelltare
Traduceţi eu ajutorul_,dioţion,arului urmqtorul tewt:
•. 06~11art ailcTe_r1rnaTL · at8Hcl(oe m1â.Tbe ··c~pha_ ·.11aJie~~' a ~ymCK,0~ .·:.
._
CJIOBa ·HanpaBO · H)'.\OT OT p;peBHUX Bp0MOH, My11<q1t:H1,t. ·p;epma.im B. npăBolt
py1te 'Opymne, a B JIOBOI! H1HT, JIOBhIM mieq6M HOBOpaqHBaJJHCb K rtpOTlt:BHJmy.
lKeHIJ.IHHhI p;epman11 Ha neBOI! pyRe 'p;eŢel!,. a npaaol! PYKOII BbIIIOJIHHJIU. 11e>1a •
IIQ xoaflltCTBy. JJ- o66Hx cnyq3.!'X 6op-r O)IO>Kl)hI 6blJI H&IllfaBJI0H a· CTOJJOHY/
npOTliBOIIOJl!)iKHYIO · OŢ. HC1'6qff11~/l- o_năcHQCTH ·_H~... Oecµ:o1;(6ttc,:;ea_~. ' ,; :- '.::'
i ',Ji:116ieTLCH, lipl)mycL, 6p6cumLca ueirae~CTB_OţTL, •H sllbst. necunoscut
:,::, '' '.\}.I. fif.. ~. se
arunca onReuocTi., -u·; · pi.· •H pericOl
,,. ~·e,eJIU·_1J.e"T-BeHH-L1ii:, ;.0:Ji:~ .;.oe; pl. _-we nacTL-, ~H; pl. •H gură, bot,
;\I __ m,ăFet __ >, ,.- . · 11ooopâqi1Ba',I'LC8, -aIDcL, -aem1,ca
; , Îloµ;_~TI,C_8 _(pţrs. I _şi a li-a nu s'r I ip/. a se întoarce
,,.:" . f!)losesc);·:1!6)(HTCa II ip{. a trăi, no~nycTii.TL, no~n·yrily,
· •_:,:;,â_··se_găSi ,_ _ _., THmh I pf, a lăsa să se
BLJ;~~'emH~BTL, ·•Bll_IO, •.Bl~emL I ijif. a ll_pÎlatHMăTn, .. ,ro, -ielIIL
, _:"·-;~rm,~ri :· . , . · · apăsa,· a slrînge '
,-~OJ!~H~B~~T-~'!IH&di, -au, -oe; pl. -1,1e
. ,: de (din} 9rientul Îndepărtat pOriTHHa,. -Id·_; p(. "'LI ţeapă
'.'i°JJ'~B.Oil~CHLliij 0.a, -oe ;pi-. -Lle pitoresc
00
CJieAf -li';, .pi. ~ld. urffiă
;·,,acn:B6TJlo,e, -ro.; p{ -~e, -LIXi animal CJJy~âTLCH (pers: I şi a II-a
··zuBl>im adv. de •viu folQsesc), •ilTca, II pf. a
Saept.;·.... ,a;,._ pi, •H ~Il-ima1 sălbatic, Umpla
. ,.:fi'ară · coe/iTL; cym; cy~mL
K1i6(î11,. •lÎ; pi. · •Y' ,porc mistreţ a vtrt ·
:~.pen_so_ -. O.dv. puternic; ,raiiră, -ii taiga
~J.llJh _.,~ ;, pi. ,•LI labă Tnrp,- .-a; pi . .. y tigru
iHţ~;- --~J.i_r.·_[Jl, _'nllcLI_ vu_Jpe THl'pOJIOB, -o.; ./Jl. -Id Vînător de tigri
Jti,BB~i.;, _ rrou110, n:6BHWL II ip/. -a XJia)\HOKp68IIO · adv. cu stnge rece
. pţibde , . 1;1T00LI conj. pentru, ca să
uSroTQoe · adv„ gata, -pregătit· mecT, -a; pl. •hi· prăjină, bară

E~PR(':SII

, oxOTHTLcll Ba a vtna, a se
la vînăto~re
·1;10 u6cKOJILKY µ;ueii -zile tntregi, zi_le in şir,

THrPOJIOBLI
 BOJIROB, ita6aH6B·,
Ha Me11oo)lefi .li. IIPYl'HX l'K.IIBOT·'
Hb!X, Ho oc66eHHO rittTepec)la
li,' ,Rom\.•rno,:' nOJIHll · onitciIOCTefi
ox6Ta 11a THrpOB. BMniteT, qTO
ox6THHRl'I · 6epyT· THrpon l'KH·
Bl>eM. OnH 116JirO BblC.JI07Kl'IBaIOT
3Bepn, l'I/IJT IIO ero . CJifllY
HHor11ă no Jl.6CROJILRY )lnett.
Rotµă Tlq'p nonopăqnnaeTcn,
qT66bl 6pOCl'l1'bCJl Ha HIIX,
OXOTHHRH X.JIB/IHORJJOBHO no11-
. nycKB.IOT ero C . poraT.l!HaM.11.
HaroT6ne. OµHii -cnoett poră­
T.IIHOfi Rp0UR0 np.!!H1.IIM8.tlT 8B0pl1
R 80MJI0, /IB00 XB3. T8.IO"'r e-r6 Ba
nep0/IH.110 118.Ilbl .li Jill.li, a qeT-
nepTblfi cyi)T 0MJ B Il3.CTb IIT8CT
n 6@CTp0 CBHBb!BaeT er6_. ,
THrpon ox6TH.IIRH JIOBHT
UJiff 800Il8.IJROB,
 .• . GRAHATic,\ . . .
:Pitrtieulariţăţi. în ~onjug~rea. ve~belor la preze~(
Yerbele care la tim,pul prezent ~u desinenţe de la ambele.
conjugări se numesc verbe de conjugare mixtă.
«'.Se>RâTh eCT:& •;a:aTb ·coa;a:âTI>·
(a fugt,) (a. mtnca) (a da) {a,·crea.J

, 6ecy 0M ,IRM C08)1aM

·6ecHOl:ruL emL ,IRWL coa,1amL
6emilT ecT ,1acT C08)\ăCT
-00lRHM 0,IHM ,1a,1HM coa,1a11ilM,
6em11Te e11ilTe 11a)l1<Te cQ3µ;ap;HTe
6eryT 8/IHT )la~T coa,1a11yT

Adjective eu .forma scurtă

Forma scurtă a adjectivelor s.e obţine înlăturindu,se desi-

. nenţele de la forma lungă, şi adăugindu-se la temă desinenţele
substantivulni : -a, -n pentru feminin, - -o, -e pentru neutru
şi ,bi, ,~ pentru plural. La masculin singular adjectivele cu
formă scurtă audesinenţa zero. · •
Forll'.I& scurtă a adjectivelor nu prezintă dificultăţi pentru
ge~ml .neutl'.11 şi, într-o oarecare măsură, nici pentru genul fe~
tninin; în sensul că urmează regula exprimată mai sus .. La mas-
culµi însă,· după regula enunţată se obţine forma scurtă numai
·dacă· adjectivul are tema terminată într-o singură consoană :
' RpacHBLitt - KpacliB, -a, .:o, -hl 6orâTbrlt - Oorâ.T, -a, -o, -bi

Dacă însă adjectivul are. tema ·terminată în două consoane,

atunci la masculin apar vocalele mobile o (ii), e.
1. o apare cînd tema adjectivulni se termină în consoană
+ Îc:
6nu8KHII
.
apropiai 6J11i80K
Miir1rn:'ll mo.ale MârOK
CJla)IKHII d~!ce' clta)IOK'
Jll3/!Klllt · rQ.r · pe110"
peamrll dur:, S:spr:u pe80K
HH8K,H:lt scrlnd · .H1180K
yaK1!11 tngust JaoK
MeitKHll mic, mărunt M0JIOK
rJ;16M,!<HII puternic, tare rpoMo~
Kp.eUKHII rizJsţent, p·uternlc KpenOK
âpimll sl~ălucitor apOK
·. KOpOTKHII K6p<YrOK
 2:ie ap~re
0

lu
tl~Iilătoârel~ c~zuri; .
a) 'cind tema ad.jectiv'Îilµi se termină în consoa:nd-
rjuiaeLIJI murdar
6ciJI&H6ll bOIIlav
T0CHLIJI tngust,. strtmt
qi,cTHliltt cin-stit
HY>KHLill ne,;;esar
CUOK6llm,1ll liniştit
MHHHl,lll lung
ll0pHLill credincios,
Jicu„11 clar
11HtepecHLill interesant
roJI6)1Hhlll flămlnd

KpyneLilţ mare
X:oJI6]];Hhdt friguros, rece
c!lpollinLill modest

. TfffflKHA greu TfUR0K

66llRHll vioi 66eR

Adjectivele în -1tnuii, -nnuii fac

sau in -en:
aeH8Mlmm.ttt neschiinb_at ·
CTpâem,it ciudat
pa8HOCTop6HHHit. multila:teral

3. o (/J) apare în cîteva adjective :

XliTpLiit viclean ; isteţ Xl!Tep
YMHhlil dejtept ,YMOH•
OCTpLiit asctiţit OCTep
. CHJibHLifi: puternic cm1ea:

Din exemplele de mai s'us se observă că prin vocalele mobh'â

o (ii), e se evită grupul de· consoane de la. sfîrşitul adjMtivuluL
_Grupul de consoane la finală rămÎile neschimbat in puţini)
cazuri şi anume : '
a) .cintl este format din consoană+ p
 ';\
·ţ:u.~ţ~o~, deS_pftis•
·ascllţif'
cald
isteţ

de ,consoiane
T6JIC~.R gras TOJICT
npocT6i\ simplu npoCT
_qffCThd:t ' curat qucT
rycToll des rycT
-43.c'1rblit des, (recven~ qacT
-Fo:,,miJJ $Curtă -au numai. adjectivele calitative, şi nif,i acelea
: -j9at~, NiL ,au formă scurtă .următoarele grupe de -adjective
ca.,itative : _ _ _ _ _;
'! , . , , a) cele fo.rmate cu sufixul -c1,-: 6pdmctuu (frăţesc), 'opy-
i''' ~ecxu·a (prietenesc) ; ,_ _ _ _ , - ·
'·' ' _ ·b) unele _adjective care conţin sufixul_ :n-: 1>poenb1u
,:'.Cd/l. acelaşi sînge), z6pnoiiJ, (de_ munte, muntos) etc. ; _ _
' , c) cele care indică unele culori, ca: p6aiJB1.iu (roz), 1,pe-
;,1wep1iţ (crem), 1wpu~HCBbl/i (maro); -_
_ _ d) a«ijectivelii formate cu sufixul -oe-: oe.iioeou (priceput,
pra(Jtic, de afacert), nepeâoBOU (înaintat), 6oee6u (militant);
\ •,,e),cele fo:rma,te, cu sufixul -/!-: npoutltbl,U (trecut), ycma-,
, pe:ioiu" (învechit) ;
f)'- 601tbutoii, .M1tdâutuii', .Mellbutuii._
Forma s,curtă a adjectivelor se întrebuinţează în propo-
. ziţie ca nume predicativ şi răspunde la întrebările i.axoe?
-xaxoBd? xaxoBo? 1>ax0Bb1? spre deose_bire de adjectivele cu
formă lungă,', care se întrebuinţează ca atribut şi răspund la
întrebările najio_ii? nand.H? na1>oef 1,ax_ue?

EXERCIŢII -

Curente
iirmătoarele întrebări:
1. ·HaHoBă. ;i;~JL&HenocTO,rnaH Tattrâ? -.2. KrO. B6}l;HTCfl e TattrC? 3. ~a
Horo ox0TflTC.R,,OX:6THllHA':? 4. HaROBâ, ox6Ta ,Ha THrpoe? 5. Hal\ ox6THHHH
JI6BHT Tffrp.OB'? '
-II. I nt)icaţi .forma scurt!l a următoarelor adjective:
~ _t . JJ,66_phdt; xop6U)Hli, CB{mmtt;
. 3Jl.0:lt, mn:p6md1, H6B61il', CJiă.Oi..rtt:
{J\ îu;:~Jkîia;it<i~·:ti~11aJ~'nitn~ . ea;~
M4taţi ·ce Jiincfţie .si'lila4tif)it au în p10,poziţiir (idjeet111eie, cu fi!'!
!Ungit Şi BCiWtit : .. . ·. .·. . . ; ' ... . ;', ,_:,,fo'/
1. QH CTapLill '10JIOBeK, 2. QH 6LIJI CTI\P, 3. BeTep ,COJI6/IHl,1'.ll. ~- H()'ILO'
HoporHa il TeMna. 5, Mnâ.H IleTpOBH.'1 BLic6miil. qeJiol!eK. ti, O,i O'IOHL 11pacll11:·.
7. 1Ia YllH!1e Ji6a1Q':X: 'IHCT " ce•"'·· s.
E'neua Uerp6nna- c..y11e1IT"a 111am1111·ci-; ;
CTpOHTOJlbHOr,O Hl(CTHTfra. Oeâ MOJIO/la.·H .Kpacllna., 9, •En~eHHil ;!\MllTpHeBll'I·'•/•,.
- npeIIO/laBaTeJib HCT6pim. 0.H CTpOr H Tp000BaT0JI8H ,(e,cţgent). , :' . ·{'/
IV. F'Q'l'm'aţi cîte douit propoziţii cu ver1iele xori\Tr,; 6~;i,ăi1>'.; ::~
ecn,. ,1aTL. r•: '':'," ·
V, Ariîtaţi c~re dintre adjeeUvele ,de m!li Jds?1?~P*~o,c';i~t
fotrebiîrile Kaii6:lH KaRaH? xaK6e Y iţamie '· şi' •cţj,f~ ''lri!/ifi'i{f1,'il{i1
la întrebiîrile Ka11611 Y RaK011a? KaR0116 .Y KaKom:if . f,:f.,'l}-: ;',
. ;,:,., ',,·,_··."":-':,:·:_.:,'
':' '

ciiJihHLltt , -8.JJ, -oe, ·-J.Ie CHJI~ff;cHm:-4~,-CIPILH·:~,~- :~~t~;,~\\ ·\r~~-

KpacH~1,1:R., -aH, -":":oe; -He HpacllB, .KpacHea, Hpacl\uo,·.11pacBl!U ,: ,.
MQJIOJJ;OA, -âa, -Oe, -LT:e MOJIO)I, M()JI0/18., MOJI0/10, MQJI0/11,i ' ' ,,, "
VI. Traduceţi în limba rusit:
• l. Un, ~raş f.~umos;· 2. Case frumoase.
_1· 3. ·ziaru_l. esţe ·1nter_eSaQ.t._·4,.'No:ipt'ei(
este întunecoasă. 5. NiColaie este sănătoş.-6. Limba rusă este bogatl.şi fi:,um;oaşă~ '.'
1

.VII, Traduceţi în limba rusit:

Frtimoa,să şi pitoreas·că este taigaua·din-Orientul ID.depărt.at.
animale ~ălbatice - vulpi, lupi,. porci mistreţi, urşi, tigri. . _,. . . , , _ _. . _.... _f
,, Vînătoar.ea de tţgri în-taiga e_ foart,e· interesantă, d_âr ·J)I~·ă de . _pl'i~ej~ÎΕ··'.:/r,
Totuşi se_ tnUmplă ca v1nătorii să prindă şi tigri v:it Ei- me_rg .pe urme~e ;tigi:1:1l_ţtp;
multă vreme, uneori zile in şir. · · -- ., -

VIII. Învit/aţi pe de rost urmiîtoarele expresii:

l/mo CAy'4li.Jl.OCb?
.,,mo 6w nu c.ayiniAOCb ...
Kpo•s 6pocuJtacs • Jtu~.
6pOcţtmbC!t na ,w4,B11,u
6 pdcumben,· e n62u
6pocum•c,i ua n6.MOUfb

Reea,pitulative
li Trarf,uceţi în ţimlia 'rornînă: •
 MAMA H Chl.H

lliyp1'ma Ryp1u1a 11LlllJilHRli C pMApa"'eHH8M:

~_-HeT y Te6H, MOJI, H MâMe yBamEleHFI I
: Ho 61,m cuHc\K HaxoA•meuM opăTopoM: ·
. - Ilpn q~M BAec1, Tu? Bspa\llell (s!nt crescut) 11 ,rnKy6ăTopoM I
'
(,. ROKCOMdJihCK&R Ilp&B~I")
 ·aM6i~~ -a; pl. •Li mâga_zie, depozit nocTăBHT~, noCTăB}lto,
- n~cTâBHio~;,,~/<'.'
lhl:Tsa, •LI; pi. •LI luptă . I I pf., a pune, .,· . , ' ... · .' <',·
JIBOpen, jlBOpJl/i; pi. j\BOpll~ palat ·. npliBllitO, •,&; f?l." •8 'rt~ri,l~.i' i ,'.''/ ,·
' JIOr&jl&TLC11j •D.IOCL, -AemLCII 'I pf. Hp11B888TL, n,pKI<B,$j; IÎtJB;l!&!l;•IÎ!:!•
a ghici Ip/. --a ord~ha .. ,_. . .-'.-\'·:·_ ..,_::, /~·;;,r,t,,:_r
aao.paTL, aafiepy, aaoepemr. 1 pf. npncJiiTL, npum11ill., 11p1Wţl)Ce11,1.".;,1,
a lua pf. _a trimite .. , : _ •_. __ -._'. '•.-,.t _:...__ ~:,_'.
Hl'pa, •LI; pi. Jl:rpLI j<,Jc HpOCHjleTL, 11pocnzy,. llp<jC'ifa•~
nn11Jl:ilcuBil, -a,11, -oe; pi. •He indian II pf. a sta (mult timpj ,,. · , ;,.,
s11IIT1<a, -n:; pi. •H pătrat; carou npocJi:TL, 11pomy, op6cumL '',li,ipf:·
BOJiecnllQ.a, •LI-; pl: -w car de luptă a ruga;· a cer_e . '
B0HRHQ.:a, "'.'l;d cavalerie · nmeall11u.oe aepuO- bob de· grt1,1 ..
BOJlOJIL, ·B; pl. .,I: rege paara11liTL, •&JO, 0 aemr. I· pf, a ghici
M"emOK, Memsi; pl. ·Memaii sac - p_aa_rH~BlţTLCst~ -aroe~~ -aem_L(H-1
MYAP6It, -i; pl . .. y înţelept, filo~of pf. a se tnfuri~, a s_e )ntnia ·
nYAPLII, -a.a:, -oe; pl. -L•e· înţelept poµ; ooiics specialitate ~ilit'ară;
naopacno a-dv. ln zadar cepeopci, -li argint
o6e~iT_&, .;;.Am, -8-emL I ip/. a pro- eRpOMHo_eTL, -Ji. modes.tie_ .
mite . CJ]on, -i;. pi. .. fj elefant. (figură
ofi'LHcn:iTL, oO'Ls:culO, 00'L.a:cnli:m1,. Jocul d,e. şah), neb_un
I I pf. a explica caouOnaa ROCTL fildeş , .
onycTomJi:TL, onycTom:v,. onycTo- cofipaTb, cofiepy, coo•p~mi. .
mJÎm1,. II p/.. ·a goli ; a pustii, a . a aduna, a strtnge
devasta coo0THHK, .. 9; pl. ·-u consilier, sfetnl~
0Tpy6Ji:TL, 0Tpyfim6, 0Tpy6nmL II CTOJILIIO adv. atlt, atlta
pf. a tăia fllKBBTLc.11, YIIHBJiillei., fllHB&;JD~•~.
naŢ_, -a (la jocul de şah) pat IJ pf. a -se mira „
nepcJl:11c1111ll, -aa, -oe; pi. -ne
,persan ,j>urypa, •LI; pi, •LI figură
ue:,:6Ta,· -LI infanterie n.RpcToo, .. a; pi .. -a împărăţie
noJiy'lli.TLC1f (pers. I şi a II~a nu, se napi,, -ff,; pl -li. ţar,-'tmPărş:t.~
folosesc) rtonf'IHTC.a 11 p/. a max, .. a,; pl. ;.u şah (su:ver3.n.)
rezulta mixMBThl nul!lili pf. şah (joc) ..
- :I.

EXPRESU·
6eaoldxoi:r;noe noJio~0uRe: situaţie
fără ieşire,-irnpas
BC8 _pe.BD~ oricum, indiferţnt

11.opcl111, regele
,j>epllL (sau BOpOlleBa). regina
JIBIILB tura ·
 ·P6,i:iiaa măxMaT - Ifamrn:
.. Uu,n,opbl ThICJlqH JieT Haaă;:i :ho 6blm\ Hrpâ 'lelrb1pex po;:iCrn,
./şofick:: bJ!OHQB, KOJiecmii11, KOHHHI\bl H. nexoT.hl. 11rpă COCTOHJia
, j;i, :T,Qlll'., 'l'T66:i,r ROpOJI,Î IlOCTRBHTb B 6e8Bb!XO,!HOe IlOJIOIBeHHe,
/ JiMJia'l'i,' eMy na T.. · , , . · .
.';c •.• ·.• JJ;ereHM PIJ.CCR3.8h!BaeT,. qTo HHAMHCRHJI: 11apb, ROT6poro
t;.Î!oiÎHaR6!,im'm c ~Tol!: m;p6l!:1 npe,iJIOIBMJijii.Hao6peTăTeJII?: ,,1lpo-
\,1oii: eqe,·'!TO xoqelIJb I" . ' . .
~., ',·. ·. MaoppeŢ3.T0Jib nonpOCHJI CTOJibKO IllIIeHJiqHhIX aepeiI, CK6Jii., .
"'\'. RO '.llOJIJqHTCH, OCJCJIH Ha nepByIO KJieTKy lIIRXMa THOJI: AOCKR miJIO·
.!J,lfTb ·o;:ia6 aepH6, Ha BTOpJIO - ABa, Ha TpeTbIO - qeTb!pe, Ha
"18ŢBt\pTyIO lII0CTH8.AllaTb H T.,i. Qapb YAHBRJICH, CKpOMHOCTH
i!a06petăţilJIH 1113.XMaT H rrpHKa8aJI npHHeCTH ITlII0HRIIY: llpn-
HCOJIR . Mew6K, orrycTOil1MJIH BCe aM6ăphl, B8RJIH IllIIeHRI1Y . BO
:a.oe11J.·r6po;i:e, a aepeH ece ae )rnaTăJio. H'.orl(a MyJ1peahI cKaaăJin
:..'IiapIQ, 'q'ro 1ta111e ecJIH co6păTb .aepmt co ecer6 u,ăpcTea, TO ece
1 t(P'llBll-O- l!0 ,xBăTHT, OH paariieeaJI'cH HJipHRa3ăJI .0Tpy6MTb I'OJIOBY'. ·.

. 11:ao6p/(TăTeJifo 1113.XMaT. .
. ,ll;pyrâH JiereH,ia paccRâs1,1eaeT, KaR .lIIăxMa Thl cTâJIH naBe•·
• C'tHbI. B llepcmr. MHAMDCKHH 11apb IlpHCJIRJI nep,CMAC!>OMY .· mâ~y
IIlBCTHâ.J:1113'.1'b <f1Hryp H ,!OCKy )13 CJIOHOBOl!: KOCTH. BMeCTe· C
{jlilry:pal\iU OH IIpUCJIRJI IIHCbMQ: . , . •
' · · ,,EgrrH TI;I .MYAP H. y Te6,i MYÎIPbie COB0THHKH, TO nyc·Tb OHH
):lora;:iă10ŢcH; ·ttaK HtpăTb e âTy Hrpy". Ec.rrn onn: paara.itaro'l' npă-
1,1,ţ;i~a HfP!J, rr,HiţMfickmt 11aph o6eII:lâJJ; npucJiă'rb eMy Ma6ro cepe,6:,
. P:ă H 80JIOT;l., a IJCJIH Jl0T,, TO. BO;iIOTQ 1rcepej5p~ '. AO.JiffliilJ., ll\JJJY~ .
;;'i;,~!I.Tb OH.
 DERIVARE

Prefixe şi sensul lor

no- formează, verbe ca.re a.rată :
a) începutul .acţiuniî
no6emăTI>: .a. fug,i; a. o lua. la fµ_gă
nouecTH (a .i.ncepe) a .d~_ce;,. a purta

. b) o acţiune incompletă sau de scurtă

nocm\Tb a_,dorml (puţin)
nonOJIOCKaTL .• clăti (puţin)
nopa60TaTb
c) :repeta.rea sa.ud1ir3/ta nedeterminată a., acţiunii
imperfective cu su,fixele '1,,rna-, -u8a-)
' , ',
no«ptnmBaTL a sfriSa (de, mai multe ori)
nlmypneaTL a ~urna (din clnd _ln clnd, fără· gral!'ă),
d) o acţiunll săvirşită de ma.î multe persoane
non0qb, a se culca 'la plmtnt';
ţna·re, mulţi)
nonpRTaTI>CR â se ascunde

GR~MATICĂ

Verbe perfective şi imperfective

1. Verbe perechi cµ teme diferite :
~oBOpHTb . . ip/. CKa88.Tb j,/.
JIOBHTb ip/. I\Oi!Ma.Tb p/.
KJiacTb ipj, UOJIOlllHTb pf.
· JIOlllHŢbCR ip/. JIO% pf,
Ca1!H.TbCR• ip/, ceCTb . pf.
0TKJ19,p;J,IBaTb ip/. OTJIOiKHTb. pf.
CTallOBHTbCR ip/. ,CTaTb pf.
6paTb . ip/. B8RTb pf. • 'tua.
2. Verl>e perechî diferenţia.te numai PM .accent-: '
 . ' Adverbul stă de obicei peJîngă un
~erfr şi ~rată modul ~f!,U
împrejurările in car!l se ·săvirşeşte aeţiurwa. .Adve1:bul poa,te
. sta şi pe lingă un substantiv sii,u un adjectiv, indicind ,mai a,les
gradul însuşirii pe care o are obiect: un . . . .. ·
· După sens, deosebim mai, multe categorii .de adverbe:
de timp, de loc, de mod, de cii,uză, d.e scop şi de cantitate.

Adverbul

cee6fJ11,11, 1 YmpoM, ee"tepoM,1' fJn°iM~ j

e1tepd, a,i8mpa, •âae,ui, ceiiwic, ml!-
nepb, auM6U, «e-cn6U; .ri4m:o.u, dcen&10,·
Bceaaa, npeJ1C8e, Uf'OefJ'U., ,ndsfJxO,
pilHO

aOec&, mym, m,a.M, eeaae, enep'eâ

enuaY, Oaae~d, 6AWmo, 1-1,anpd80
i-1,a.1ie60, HuR-yad, 6x:oM, . omc108a,
ec'l<JiJy, 86Ma~ aoMOii, UaaaJJ,exd

6Mc'mpo 1 MfO.n.,eHno, xopoU:W, efJpye,

no-pl}ccN,u, no-npuAmeAbc-nu, ec,n,yx,
neuuc6.Mt

(penţru
I saf.leM?
cu. ce s.cop ?)
c1<6a•100 7 ( cit ?)
1
Ce ?

6 1'a1'd'{1, clneneHU? eeCbMd, 6W!Hb, c.AUutJWM, e0pâa8o,

(ln ce măsură?) no,imU, coeepwh,Ho; 8oe6AbHO,
fJo na,;4-/i, cllleneHU ? Qoc,ndmOtf.HO
'(plnă unde? ln ce
grad?)

EXERCIŢII

.Curente
, }· Răspunâeţi la următoarele întrebări:
1. HamiR cTpăJiă 6J,mă p6)1HHOI! măxMaT? 2.. B '!i!M. cocToihia &Ta
,.,Hrpă~ 3. 0 qeM paCC1"18hIBB0T HH)IHilCHa_aJiereH)la? 4. qTO IT0llp0CIIJI H80•
6peTa'.TeJII..iDăxMaT? 5. qTo CHaaăJIH 11ap10 My11penhl? 6. qTo p11eJ1aJ1 nap&,c
11ao6peTăTeJ1eM? 7. q,ro npHCJiăJI HH)IHliCHHI! 11aph nepcll11cH0My măxy?
8: ~!To H,uIHCăJI W1)11111cîml! qaph nepell/lCHOMY m/\xy? 9. HTO, paara11aJ1, HQK
., urpâ.T1, e măJOiaT1,1? ·
 ·.· .·: .·.;_ :_ .. ··.-·.,--,,, ,·<_.·,.·.. ·1·__ .;,:<. ' ·-~· ,:._-,.:··:-··:· .,<:_-.,:·.::,-· . :;;,··:,~\~;>
1', Cejiqăc H;1,y,in11e. MHQN 1tapqizy. 2, BecHoll _MW no_e11eM '11 Jl~f, ·a: ll~:
Bcer11ii xQpOJ/!<i'BMeCT8. 4. TyT TenJIQ, a TQM XOllOJIHQ. 5. OH no-0emăJI BH'!!l\
no necTHIUle. 6. B HOMHate HaBeJll<Y li<HBfT Muxaim AneKcăHµ;poau" ·!!~,.:
H6B. 7. Hanea_o - 11op6ra K r6po11y; H,µJpâao-" 1I1Hp6Hoe nc\ne. 8.B11pyr '!!'.
CKaaăn: ,,Hm.<0r11â n ne nol!IIY K HeMy". 9. 311eci. >RIIJ! crapirn. 10. pekli.•·:
Te"~' 6'leHi. 6ucTpo. u.· Y Menâ 11eHer )locTâTOqHQ. 12. M1,1 wnn newmlt.,'.
Ma :U.Hfl:

·· . III.. 1nlocuiţi verbele imperfective cu perechea lor perfe"1JtÎ'l;~1

.folosind viitoru[ în locul prezentului: • . \

IV. Trad'IJJceţi în limba rusil:

,.1. . Profesorul l-a })edţpsit' pe!ltr\l că vorbea tol timpul Jn- -·,cl'â-~ă; _ ·2:_ .c-âiA. "'
ta este aproape de parc. 3. Un elev a pus car:tea pe masâ.r iar altul a lua:t~_o. 4.,_As.eafă
am_ jucat şah cu .fata. 5. Eu am_ pierdut regi-na şi Uil cal din primei~ :mişcăr~. '

V. Traduceti în limba rus4:

' .
A_cum o .ffiie-cinci Sute·de ani, jo·cul Q,e şah con~ta tn aceea ca· regefo_s_ă _fie
pus lntr-o situ:iţie fără r ieşire, să fie făcut p_at (nu .mat ca aStăz-i)~ ' ·
Legenda povesteşte că împăratul. Indiei i-a .spus inventatorului, ace.sthl j_ri(i;
să cea~ă ce' po_fteşte. Itt-vent_a:torul şahuluţ a ce~ut un _bo_b de„ grtu pen_tru _pr,i~u_l:'.
pătrat al _tablei de ş-ap.;d_ouă boabe pe11tru al doilea pătrat, patru pentrll~ a,l t.re,ilea,~ ·:\·.:,
şaisprezece pentru al _patru.ea, două· suie cincizeci şi şaşe pentru ar cincilea· 'şi,
aş·a mai· departe. ' · ·

Recapitulative

I. Formaţi 5 propoziţii folosind construcţia y MeHJI

y Te6H (eCTb) etc.
li . .Conjugaţi ,verbele nnTh, JIHTh la toate
modurile învăţate.
III. Declinaţi adjectivele
8HMHHlt.

IV.·· Traduceţi în limba romînil:

 \'.;. \•:_ . _·;., . - •,:r.-:: __,_~·-·.:•).-">·.·- :-,,._·-.'~_-.:,·,.y_'. ·::". :: . :' . :_,·:~.--._-,_-'"·_:: '-:_,,..:_.~-- ·:· .
•; , .rc1; .CilaeTJIÎIBOr-Q' .IIJTKJc 2. '1.I\>o•,1111e ··J(eJla.T~ 11 /raKoM Cllj'lae?, 3. He
·.·.~..Ji.â.19•.. ".··a.R pâltbme,
.·.. ::·'HP'!f.x.;,.Tb ".... o···!·.6J1ar.,011. ~pl<Tb···.·11.a.~
6, 1t111ma I 4 .. Il.hn:6,•0JI.b. m.~ ..MEimi•.'.po,CTO. M... 5•. H.. H.· MO. rţ
m11ep>1ţan aRaaMeH •. 7. )J;/mo .ne· e ·•oM; 8. )J;ep;
·, ,Jl<H; ţeoeCJIOBO 1,9.. TH ~_KO>cy ~6paT~CH aa:noMOl\lblQ?.10. 8.TOT p;,.66qHlt
; ,::,3'1-C'JIY"liiJl.· eceoliniee yea>t<eHHe. u, JIM, !IP!ICBoHJIH noqe.THoe aeâHHe.
, t·i .. Jl 11oe11y K HIIM, ..

Suplin;ientare
,I. .Reţineţi că în limba romtnă şi în limba rusă exista multe
lljWinte ,asemănătoare ca pronunţare. şi ca sens. De exemplu:
•(',: \ ,.8li11âi\H11, anâJIHa, apnq,r.iernKa, acq,âJibT, a TJie;, boM, 6anK611, ·
-ş~H()~.,,, (hop6, _I'HA, PHMHâCTHHa, ..rpaMM, rpaMM·ă.THKal ,te«J13:păqHfl," ?:~·
RjleT·, )l;ilMORpâTHH, I\HKTl!.Ty'pa, HIJ!>fl, HIJCTHTJT, HH)lyCTpHaJIHBâJIHH, HHT8p-
:~~~9:HJJI, HCT6pJfJI·, RallHTă.JI,- :KHJIOrp~M;,. HHJIOMeTp, 1macc, KOMMYHÎIBM,
,:,H6eJryp, , l<opJi.ecnoHjlt\HT, ROCMOC, KPHTHKa, na6opal'OpHH, .JiaMna, 116>1<0:,.
~.w:Kl(IOp,- ·~at1T6, '~a:amaa, M8'rp, MHJlD~H~ MHHHCTp; MOHeTa, 0;,::(8KOJI6u,
, , ''0Tftllli1•. nam;T6, nap•ep, naTpHM, naTpHOTHaM, noJIHTHKa; npeBHIIOHT, npo-
,\;-:;ileti\pHâT.; ilpO\IOBT, ,pecTopan, CO!IHaHHBM, CTQjlH6H, cyn,, cq,epa, TOJIOqJOH,
y' )reopeMa, TOHHa, qJHBHKa, !10HTp, IIHqJpa, 8Kpan, aneprirn, .8HTy8HâBM, .woqce,
:· .ete .
. '1"''

' II. Comparaţi accentuarea .cu.vintelor de mai

·• ,q. .corespondentelor lor din limba romînă.
 CJIOBAPL

obLIII xiieo pline albă 06e11euHLiii nepepJ\11 p_ap:

oopm, ~a; pi. •II dorbă ~ prinz _ . . ..,_,· -d-'
liym.6u,, -a.; pi. •"1 supă_ ofie)l&TL, •&IO, -aemi·.. .
BT0p6e OlIIO)IO felul al doilea a lua_ printul <''-, . ,,,..
rOJ1yO[Ud numai pi. sarma.le o(ienfatDB&TL, •BIO,;-:~..,,,,
rpJiauwii, -aa, .-oe; pi. -Lie .murdar servi .' ./;.,
ryJI,-,.-a .zgO_mot_ surd OCT&JIL'HOii, _.. ~.,' -69; _ 'Pt-·,
rymil!I, -a gulaş o\ltHIIBQHT, •R; pi. •LI 9sp.ă\~t
awMIITL,Ca: (pers .. I -~i a II-a nu se""fo- ot)nnuiHTJr.a, -.. u; ·pl. .•JI\·os
losesc), ..-U:Tc& II ip/. a fumega chelneriţă .· 1 •

~apK6e, -Oro 'subst. _ţriJ)tur;l n•ipT-HB,. .. n;_pl. ',,.B serie . <.,'."·-.i:

8&Be)l;)':l0Ul;Hii, -ero; pi. ·-ue,. •HX DHpo:umoe, •Oro; pi. •Ne, •LIX suhşf;
subst. responsabil prajJtur~ . · ·
BBMOllRliTL, -liro, -ă:emL I -ipf. • no,1uoc, •a; .pi. •LI t.avă . ....... .
amuţi, a tăcea p.U:couaa KAm_a ua :JJon:iţ~ .oreţ_·.,:C:u:>
1
uen0:IL,3o~a.TL, ueo0JIM1y10,. uc- lapte. •

H6lli.ayemi. I pf. şi ipf. a tntre- py6Jielllde KOTlleTLIchiftel~

~uiI)_ţa, a folosi Tp~TLe O~IO~o felul al treile_a,- _.des~_f:l;\·
&apT6(tellLHoe nrope pireu de cartofi Tylll.iiHoe Maco friptură 'lnăbuşiÎă · ,,,,
KllB)IO.BaH, -611; pi. •LI•, •LlX su.bsl. ycneeiTL, ·--aIO, -âemL I ip/.: â::1;ţ\U~Şif,[f
cămară, magazie (de' alimente) a izbuti · _ ., • . _ :"_-:.j
MiHHILH sii.ma Ha MOD.OK~ griş cu y61Jpli.Ti., -aro, -ătlllll> I ipli ac·tac~'··
lapte · , curăţenie, a aranja '' . '_ ;;r' <
>fBCTepcsău, -611; pi. •ne, •HX subsl. YMLIB:ăHLHaR, ·, -oii
subst .sp~lător;t.e: ;. \
atelier: ljlapmHp6BaHHLIII mlpe11 ardel:,um•:
MopO_menoe, -oro -subsl. tngheţdtă plut .
066i:r;eHBL1ii aa·JI sală de mţsţ qepHLIII

EXPRESU

RaRpLIBăTL . na CT0,11 a pune

masa

JIEPEPidB HA ..OJrn)];
)l;eHm,m BaJI. 0{JJH:QH3.HTbl TOJib'KO qTO -Ha'KpLIJIH Ha CTOJI. 3aBe-
JJ:YIOlll~ CTOJIOBOil: Ba'KphIJI KJia)l;OByIO_ H T6me cneIIIHT B BaJI.
Ha CTOJI3.X BCe rOTOBO: qepm,Iit H 6eJibm XJie6, JI6m1m, HO>KH,
BHJIKB. B TapeJIKax JJ:bIMHTCH rop11qHil: 6op1I1 HJIH 6yJibOH. lle-
peB HeC'KOJib'KO MHHYT otJ)H:QHăHTbl necyT BTOp6e 6mono. Be·p:a
qTO Hp3.BHTC.R : ryJiJim: C KapTotJ}eJibHbIM IlIOpe, py6JieHhle KOT•
.JI0Tbl, TynI0HOe MHCO, roJiy6$, mapRoe, tJ}apmHpOBaHHblil: nepe:Q, :
BaTeM pHCOBYIO HJIH M3.HHYIO 'Kămy Ha MOJIO'Ke H, HRKOH0:Q, qail:.
Ror)l;ă pa66.q ue KOHq3.IQT o6e)l;aTb, OtJ}HiţH3.HT'KH y6Hpă.IOT IlO·
eyny B CHOBa Ha'KpbIB3.IOT pa CTOJI )l;JIH CJie)l;yIOI.:Qeil: năpTHJI
pa66qHx.
PHJJ:OM - aaJI caM006cJijmHBaHm1. B BTOM. aăne HeT o(Jm-
:QHăHTOB. Pa66qoe că.MH 06cnymHBa10T ce611. RămAhlil: oa HHX
6epeT nna ce611 ee6onhm6il: noJJ:H6C, cTăBJIT na aer6 Tapem<y
cyna, BTop6e H Tp0Tbe 6mbAO, CTa'KăH qa.10, TYT lf{e 6epeT JIOH<·
Ry, BHJIKY H uom JI aeceT ua CTOJI. PHJJ:OM B 6ytJ)eTe MO>KHO B8RTb
m1p6meoe lI name MOp6meaoe. OtJ>m~HăHTRaM OCTaeTCR TOJlbKO
co6pâTb co CTOJiă rp11aay10 nocfllY• ·BnaronapJÎ caMoo6cnymH•
BaHJIIO pa66•rne yeneBăIOT II006e)l;aTb aa AB8.J];:QaTb MHHyT.
OcTaJibHLie c6poR MHHYT tJ:acoB6ro o6enenaoro nepepi:rna OHM
M6ryT BCilOJibBOBaTb )l;JIH OTJJ:bIXa.

288
 DERIVARE

Prefixe şi sensul lor

6- ( 60-) formează verbe care arată :
a) o acţiune îndreptată în interior
BHeCTH · pf. - B.HOCHTb ip/. a duce (lnăuntru), a aduce, a introduce
BJieTeTb p/. - BJieTâ.Tb ip/. a pătrunde ln z bOr, a intra în zbor
(ln fugă)
BKOJIOTHTb pf. - 1tKOJI3.<!IIBaTb ipf. a lnfige, a bate ln ...
e6e măTb pf. - e6eraTb ip/. a da buzna, a intra fugind

b) ducerea unei acţiuni pînă la limită (la verbele în -csi)

n;n;yMaThCII p/. - e;n;yM11BaTh CII ipf. a aprofunda, a chibzui
ucJiywaTbCII pf. - BCJiyw11eaTbCII ipf. a asculta' cu atenţi e , a da ascultare

o- formează verbe care arată :

a) ideea de transformare, de prefacere
OKPYrJIHTb pf. - OKpyrJIJiTb ipf. a rotunji
O1,aMeHeTh pf. · a lmpietri

b) o acţiune care se extinde pe întreaga suprafaţă a obiec-

tului
OXBaTHTb. pf. - OXB3.Tb!BaTb ip/. ·8 cuprinde, a tmbrăţişa
OKJI811Tb pf. - Ol<JieHBaTb ip/. a lipi (pe toată . suprafaţa)
oa11pâ.Tb ipf. a privi, a-şi roti ochii, a cerceta (cu privirea)

GRAIIATICĂ

Verbe de mişcare

Cele mai importante verbe imperfective care arată mişcarea,

sînt următoarele:
lll];TH XOl];HTb a merge
6emâ.Tb 6eraTb a fugi, a alerga
JieT8Tb JI8T3.Tb a zbura
nOJI:3TH UOJiaaTb a se Uri
B8:3TH B08HTb a duce, a transporta (cu un vehicul)
BeCTH BOl];HTb a duce, a conduce
HeCTH HOCHTb a purta, a duce ..../
rHaTb rOHHTb a g<1ni
exaTh ea;n;11Tb a merge (cu un vehicul)
llJ!blTb nJiâ.BaTb a pluti

19 - c, 1859
 ' '
Verbele din prima coloană pot fi denumite vţ3rbe ale miş­
cării concrete sau ale mişcării determinate. Ele arată că mişcarea se
face numai într-o anumită direcţie (fără a implica ideea de re- ,
' venire) cu o destinaţie precisă şi într-un anumit moment.
Verbele din coloana a doua pot fi denumite verbe ale miş­
cării abstracte sau ale mişcării nedeterminate. Ele arată mişcarea
ca o însuşire a subiectului, fără a o defini în timp. Aceste verbe
arată că mişcarea se face dus şi întors (conţin deci ideea de
revenire), că se petrece de mai multe ori, poate chiar cu între-
ruperi, şi nu precizează direcţia. În propoziţiile :
fI 11,ll;J B KHHO CMOTpeTb !pllJlbM fJ necy Ill!CbMO ,ll;JIR cecTpLI.
,,BoJJra - BoJJra". H nollly c co66li. nopTi!ieJib.
R xomy _B HHHO no IlllTHIIQaM.
verbele uây, Hecy arată că acţiunea se face o singură dată,
numai într-o direc.ţie, într- un singur sens. Verbele xo;xcy şi
Howy, dimpotrivă, arată că acţiunea se petrece de mai multe
ori, în mod permanent şi în mai multe direcţii.
Notă
Nu toate verbele care au sens general de deplasare ln spaţiu se lncadrează
ln această categorie. Astrei, verbele ileueambcJI (a se mişca), .1t~âmbcJ1 (a fugi repede)
nu intră ln categoria verbelor de mişcare.
Verbele de mişcare din ambele coloane pot fi prefix.a.te.
Numai verbele mişcării concrete, determinate (cele din prima
coloană) au însă pereche perfectivă. Verbele mişcării abstracte,
nedeterminate (cele din coloana a doua), deşi primesc prefixe,
nu devin perfective decît în foarte puţine cazuri (cu prefixe care
arată începutul şi sfîrşitul acţiunii sau limita în timp.
Această regulă se poate reda în următorul tabel :
-
Imperfective Perfective Imperfective Imperfective

Hil,TH e,;,,umu, yumu, npuumu, XOll,HTL e1,1xooumb, yxoilumb, npu-

aaumu, noooiimu, omoii- XOOUmb, nepexooUmb, aa-
mu xooumb
OelRaTL e,;,,6e:ncamb, y6e:nctimb, 04lr8TL 01,i6eetimb, y6eetimb, npu·
npu6e:nctimb, nepe6e- 6eetimb, !!epe6eetimb, aa-
:nctimb, aa6e:nctimb 6eetimb
JJeTeTL ebl..aememb, y11ememb, JieTllTL 01,111emâmb, y11emtimb, npu-
npu11ememb, nepe11e- 11emâmb, nepe11emâmb,
m/Jmb, aa11em/Jmb aa11emtimb
noJJaTli: o,;,,noJtamu, yno11amu,. cno11- HOllaBTb ownoJl8timb, npuno11atimb,
amu, npunoJl8mu, aa- aanoJl8timb
noJ1Smu
B08TH ebieeamu, yeeamU, ct1eamU, B03HTL ebleoaUmb, ' yooaumb, npu-
npuoeamu, aaoeamu eoaUmb, aaeoaumb

290
 Jmoerfectjve Perfective Imperfective Imperfective

.
uecTil:
~
obteecmu, YB.e cmît, ceecmU, I BOAIITb 61>1eoâîtmb, yBoâîtmb, ceo-
npuoecmît, aaeecmît <Jumb, npueoâîtmb, aa-
eoâîtmb
ueeTil: npu1<ecmît, oWHecmu, HOCHTJ. BblH.ocllml:!, ynocîtmb, · cno-
ynecmU, cnec,nU, aanecmU cUmb, npu1-1,,ocUmb, aaHo-
/ cUmb
l'H&Tb ebieHamb, yeuâmb, CQ2H<imb, l'OH&Tb ebieonJimb, ye01-1,Jlmb, czo-
npuuu:imb, aaznclmb n.>Îmb, npueo1<Jimb, aa?.o-
1-tJimb
CXRTI, ebl-exa,nb, yexam.b, npu- eaAHTL obiea:,ieâmb, yea[i<Câmb, npu-
exa1nb, nepeexa1nb, 8ae- eam<imb,, nepeea;,,câmb,
xamb aaea;,,câmb
li JILlTh e,;,n.11,blmb, yn.11,,;,mb, npu- uitaBaTL 6bl,nJtbieâmb, ynAbieâmb,
nţ1,bin1.b, nepen11,bl,mb, aa- npun.11,bieâmb, aanAbt,-
n,.n,bl,mb eâmb

Asupra întrebuinţării concrete a verbelor de mişcare, pre-

fixate sau neprefixate, vom reveni. (v. pag. 446-447, 508- 510)

Substantivarea adjectivelor
I

Foarte multe substantive provenite din adjective păstrează

în declinare formele adjectivale.
Trebuie deosebite două grupe de adjective substantivate :
a) unele care au functie de substantive numai în anumite
.împrejurări, păstrînd funcţia de adjective în alte împrejurări.
De exemplu:
cTapult b:llrin (s11bsl. sau adj.)
a1ra1,6Mhll\ cunoscut (subsl. sau adj.)
ceMeli11uii c,,s,Horit, familist (subsl. sau adj,)

b) altele care nu se întîlnesc decît ca substantive.

nopTHOII croii.ol' aanRTăR virgulă
uceJiemra11 univ~rs 11Jia11ouâ.11 ciimar,,
y66puaH tonletă; cabin:'i µcntru artişti npHAaHOe zestre
Dăm mai jos o listă a. celor mai uzitate substantive cu
formă adjectivală :
SINGULAR
Alnscu1ine Feminine

pa66•mfl muneitor MOCTOB3./I pavaj, caldarlm

yqeniiti s"vant uă1111a11 baie
pR)J.OBOti sol(Jat 11eTCHaR · camera copiilor
ITJieH111,n1 prizon in 6yJIO•maR fl'anzclăric

291
 ~eutre

m1p6IBHOe prăjitură MOp6meHoe îngheţată

ll{HB6TH08 animal 6irn6e trecut

PLURAL

JI0BhI8 cei de s tlnga npaeL1e cei de dreapta

Hp8.CHl,Ie roşii 6eJihie albii

Adjectivele substantivate pot aparţi~e numai unuia

dintre cele t rei genuri. .Astfel, nopmnou nu are formă
pentru feminin, tot aş,a după cum BanRm<fa, de pildă, nu are
forma pentru masculin. Aceasta este deosebirea fundamentală
între adjectivele substantivate şi adjectivele propriu-zise. În
oeea ce priveşte declinarea, ele nu se ·deosebesc cu nimic unele
de altele.

Gradele de comparaţie ale adverbelor

Adverbele în ~o, -e, formate de· la adjectivele calitative,
au grade de comparaţie, care, din punctul de vedere al formei,
· nu se deosebesc de cele ale adjectivelor.
Comparativul se formează cu sufixele -ee, -eu, -e : 1-pa-
cueo-'- 1-pacueee, 1tdcmo -AtdUfe. ·
Superlativul se formează în felul următor :
a) de la comparativul adverbului cu aj utorul pronumelui
eecb la cazul genitiv (ecew, ecex).
On aHti.em 11(/'lute ocex. El ştie mai bine declt toţi

b) de la gractul pozitiv al adverbului cu ajutorul ad-

verbelor:
O•!eH!_, 6 •rnHi, xopo1I16
CJJHIIlltOM / CJIHIIIKOM 6blCTp0
BeChM8. eeCbM8. npKIITHO

Comparativul adverbelor se deosebeşte de comparativul

adjectivelor doar din punct de vedere sintactic; adjectivul de-
termină un substantiv şi, atît la pozitiv cit şi la comparativ, răs­
punde la întrebările 1-a1-6u? 1-a1-dR? 1.a,r,oe? 1.a1.ue? pe cînd
adverbul se referă, în majoritatea cazurilor, la un verb,
adjectiv sau la alt adverb şi răspunde la întrebările 1.a1-oe6?
1-a,r,? 1-yfJa? etc. Această deosebire de ordin sintactic este
valabilă· şi pentru superlativ.

292
 EXERCIŢII

,.
Curente
I. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Ry11;â HAYT pa66•rne 06e11aTb? 2. Ry11â oHil cHaqâna aax6,1:v1T?
3. r11e HaX6AHTCII 06e11;eHH1,lll: aaJI? 4. RTO aaKpbIJI KJial);OByJO? 5.'ho HaX6AHTCII
Ha CTOJiâx? 6. qTO l);eJiaJOT Oq>HQHâHTKH, HOrAâ pa66•rne KOH'l8.IOT 06e11aTb 1
7. qTO Hax61);HTCII PHAOM? 8. r11e HaX6AHTCII aaJI caM006cJiy11rnuaHHII? 9. IIo-
qeMy B aâne caM006CJiy11rn:uaHHII HeT 04>HQH8.HTOB? 10. qTO CTâBIIT pa66que
Ha Il0AH6Cb1? 11. r11e MQlflHO 8811Tb nHp6i«HOe? 12. 3a CK6JibKO MHHYT ycneuă10T·
pa66'1ue noo6e11aTb? 13. qTo 11{ma10T pa66que B ocTaJibHble c6poK ·MuHyT?

II. Puneţi verbele din ·paranteze la trecut, înlocuind pun,c-

tele cu prefixele cerute de· context :
YqeHuKil 11ecHToro KJiâcca (pewilTb) opraHHaouâTb ne60Jibwy10 aKc-
Hypcu10. OHil (co6pâTbC11) Ha nJI6~aAH Pecny6JIHl(H H BMeCTe ( ... exaTb)
B nec. qepea qac OHH ( ... exaTb) Ty11â. I1oT6M 0H11 116nro (HATil) newK6M.
IIo 11op6re OHH (co6upâTb) QBeTbl. OHil (HeCTil) c co6611 Mllq. OHil (Hrpă.Tb)
A0 ueqepa H IlOT0M , ( ... exaTb) B r6po11.

III. Traduceţi în limbtţ romînă propoziţiile' de mai jos

şi observaţi sensul prefixelor la verbele de mişcare :
1. R Bb!IIAY 118 A0MY B 6 qac6u yTpâ, no nyT11 aalt11y B MaraailH H npHAY
B YHHBepCHTIJT B . 7 qac6B. 2. Ma YHHBCpCHTeTa,t. YllAy n681);HO. 3. Bo BT6pHRK ·
11Bh1wen ila 110My pa.Ho. 4. R noexan u Myael!. 5. M1,1 nepee;teM Ha 11pyry10
KBapTilpy. 6. I16CJie pa66Tbl II aae11y K Te6e. 7. CaMOJieT BLIJieTâeT ' H8 Byxa-
pecTa a 'leTupe qacâ yTpâ H npHJieTâeT B Rnym a n11Tb qac6u. 8. M11q nepene-
Ten qepea aa66p (gard). 9. Kor11â noll11;ernb a 6H6nuoTeKy, aaHecil, nomânyllcTa,
Mne KHilry. 10. R Te6e npHHecy KH11ry, Kor11â aepHyc&. 11. R BblX0i«y Ha
nporynKy (la plimbare) B napK. 12. OHil ucer11;â npux61111T Ha pa66-ry n6a11Ho.
13. Ror11â 6y11eT BpeMII, aaxo111i: KO MHe. 14. IIo BOCKpeceHbllM Mbl yeamâeM
B 11epenH10. 15. OH ace upeM11 nepeeamâeT c 011Hor6 MecTa Ha 11;pyr6e.
16. MamilHa ll'beSi«âeT B BOp0Ta QOJiblll6ro A6Ma.

iV. Traduceţi în limba romînă următoarele propoziţii perechi

şi arătaţi în ce constă diferenţa de sens în cadrul fiecărei perechi :
R Hl);y Ha pa~6Ty. R Hecy KHHrH B 6116JIKOTeKy.
H xomy Ha pa66Ty. R Howy K11ilrn B 6a6nnoTeKy.
H neqy 11a caMoJieTe. R 6ery 110 necTallQe.
H JieTă.10 11a caMoJieTe·. R oera10 no necTHKQe.
R e11y TpaMeaeM.
R eamy TpaMaâeM.

V. 1nlocuiţi punctele cu verbele din paranteze şi arătaţi cum

modifică prefixele sensul verbelor :
1. Moli 6paT ... B ByxapeCT B'lepâ H . .. 88.BTpa (ripm~xaTL, yexaTb).
2. Moii cecTpbl ... B WK6ny yTpoM K ... 110.M611 n6aAHO (yxo1111TL, npnxo-
AilTh). 3. OAilH Y'lCHRK ... KO MHC, a 11pyr6lt .•.. (no110IIT11, OT0ltTR).

293
 VI. Dintre cele două verbe din paranteze folosiţi la prezent
pe cel care se potriveşte în contextul respectiv :
1. Pe6i!HOK (6eimi.Tb, 6eraTb) 1.1em,1lt A8Hb. 2. ,UeTII mo6RT (6fraTb,
6emă.Tb). 3. Moli pe6i!HOK e111e He yMeeT (HJITH, XOAHTb). 4. CaMOJieThl (J18T8.Tb,
Jl8T0Tb) JIHeM H HO''lb!O. 5. Mol'! cecTpâ (HeCTH, HOCIITb) roJiy66e IIJl8.Tbe.
6. R (exaTb, 08AHTb) Ha pa66Ty mi.lKAhllt ]10Hb. 7. Ilo peRe (IIJlb!Tb, IJJlâBat:b)
60J1&m6lt napox6 A-

VII, Traduceţi 'În limba romînă :

1. Ha ;)TOT paa Oli rOBOpli:T Tlime. 2. CerOAHR BeTep AJ0T M011blll8,
'10M B'lepă. 3. CaMOJICT Jl0T8.0T 6blCTpee IITlll.lbl. 4. 3HMott HO'IH CTaHOBIITCR
AJIIIRRee, '10M Jl0TOM, a AHH Ropoqe. 5. BăCR J'IHTCR JIJ'llil0 l{6JJH. 6. Bqepâ
6~JIO T0IIJl08, '10M cerOAHII. 7. BypR CTaHOBII_JlaCb CIIJlbH0e.

VIII. Traduceţi în limba rusă :

1 1. (El) merge mai repede declt mine. 2. Tramvaiul inerge mal lncet declt
maşina. 3. (Ea) se duce la serviciu cu tramvaiul. 4. Copiii aleargă toată ziua.
5.(Eu) port un costum. negru. 6. (Eu) duc costumul la croitor. 7. Păsările zboară
spre Africa. 8. Pe sub fereastra camerei piele zboară păsărele . .9. (Eu) merg (pe jos)
la bibliotecă. 10. ln fiecare duminică mergem la pădure.

Recapitulative

·I. Scrieţi cu litere în limba rusă următoarele ·ore:

4.12 9.15 12.05
5.00 10.30 6.45
7.20 11.00 8.59

II. Traduceţi în limba romînă :

1. Kom6pwu otac?
0

lil8CTb '1aCOB ttOJIC0AbMOrO

IIRTb MIIIIJT A8CflTOrO 6ea Ill8CTII B0C0Mb
6e8 ACCRTII C8Mb IIOJIOBHHa BTOporo
'10TB8pTb nepeoro 6ea IlflTH BOC8Mb

2. Pdauo Byxapecm
7.15 - PyMLIHCRa/1 11ap6AHa11 Mya1,rna. 9.00- ,,Tp11 cecTpu" qexoea.
11.10 - TiepeAâ'la AJIR IIHOHepoe II IllKOJlbHHKOB. 12. 10 - PăAHO•RaJleHAâpb.
12.20 - 8CTpâAHblll: KOH[lepT. 17.15 - Ilecu11 ):IJlfl A8Tell:. 18.10 - IlOCJ10AH110
11aeecT11H. 18.30 - CT11x11 T. Apres11. 19.00 - HayKa II Tex1111Ra. 20.00- Mo11:
TâlK (mepbl ry116 „<I>âycT".

294
 Suplimentare

Traduceţi în limba romînă cu ajutorul dicţionarului:

O,[(HAiR,[(bI .

. . . <l>pam-1yac1rntt npa'I, xy1161RHHK H CKyJIE,TITOp T6HH TopHIJ6H

o6paTHJI JlHHMâ.HHe ua KapTHHhI 3HaMeHiiTOro roJIJiâ.HI\CKOro xy1161RHHKa
IlHTepa BpettremI-CTâ.prnero c ~!el\HHHHCKOtl: TO'IKH .apeHHII. Topun6ua
nopaafrna T6'!HOCT1>, c 11a116tt ou uao6pasliJI npli:ana1rn 6onea11ett cnoli:x nepco-
Hamett.
. Ilo 1-ianp1I1RCHHOMY m,1pa1ReHHI-O JIHJ.13., no oc66oMy TIOBop6Ty rOJIOBLI
B01\HO, '!TO „IlacTyx" BpettreJIII, HeCOMHtlHRO, rJiyx. 0T'!CTJIHBO BIII\HLI npli-
S'lalrn aa6onenâ.HH.fl HOCOl"JIOTKH y „HpeCTl>JIHlnl", aa6onenanue l.qHTOBHI\HOll:
lReJie3hl y pe6eHKa C 11apTHHbl „,[J;eTCKHe lirphl" }! ell.\e y 50 6pettrem)BCHHX
nepcoHamett.
TaK cnycT11 500 · neT 6h!JIH nocTaenenhI 11uarlioa1,,1 nepconamaM xy-
A6mmma.
(iK...RpOKOAltJI"" M 12 aa 1961 r.)

/
.L E C Ţ I A · a 44 - a

CJi OBAPL

. BCTpha, •JI; p[. •H tntllnlre eesorAa adv. (folosit ca pred.) nu•i

38ll088TLCJI, lE&llYJOCL, :IK&llYCWLCJI timp
. ·. I ip/. a se_pllnge · OTnycK, •8; pl. OTDYCK& concediu
1hpeAE8 adv. din. clnd ln ctnd, rarno11l16e, -a; pi. •LI plecăciune
npeeeT, -a; pi. •LI salut
KllllHHTl,CJI, •JIJOCJ,, •.JICWJ,CJI I ip/.
a transmite salutări, a ·saluta cynpyra, -li; pi. •H soţie
llilABO adv. bine TopomiTr.ea, Toponai6cr., TOpo-
H8A0JITLCJI, H8A0JOCI,, B8A0CWbCB . numr.ea II ipf. a se grăbi
I ipf. a avea speranţă, a spera . XOT8 6LI con). măcar

EXPRESII

ACIi no r6p110 ( este, sau am) treabă Ras nozeaaeTe 'l Ce mai faceţi? Cum
plnă peste cap o duceţi ·1
noell&TL nosn6H a transmite salu- Rai. 8AOp6ar.e î Cum o duceţi cu
sănătatea?
tări
Rax zeeeTe T Ce mai faceţi? Cum o
nepeA&TJ, npaaeT a transmite sa- duceţi?
lutări Hol! HO'ITeBH0 I Respectele ~ele I

BCTPE'IA

- 3.r1pâ.BcTByitTe, AHToH CeMeaoB1n I

- A, .r166pml: .r1em,, HmWJiaA 11:JibH't{. Moe Il0'1T0Hlle !
- Rait nomHBăeTe?
- Cnacli6o, xopomo.
__: KaR BAOPOBbe? qTo no.r1eJibIBaeT Bama cyrrpyra?
- Ha 3.[(0pOBbe He măJiyeMCR:. MOR meH& yexaJia B omycR.
A · BbI 1.aR m11BeTe? ·
~ ,IJ;a HJ'l'lero, iKHBEÎM xoporno. He.r1ăBHO ff IlOJIY'IHJI IIHCbl\10
OT EneHLI CeMEÎHOBHbl. RJiă.HffeTCff BaM. • .
- ,l];a 'ITO Bbl ! r.r1e me OH8. ceJtqaC?
- Yme IIOJITOpă M0CR:Qa pa66TaeT Ha CeBepe.

298
 - BOT HHTepeCHO I
By)'.(eTe IIHCăTb eit- H OT
MeHJi: He aa6y)'.(bTe IlOCJiăTb
IlOKJIOH.
- He aa6y)'.(y. .
- lfaBHHHTe, AHT6H
CeMeHOBH'l, JI TO.pODJIIOCb.
Ilepe)'.(âil'Te npHBeT Barnett
meHe H CbIHY. l1 BBOHHTe
HaM xoT.11 6bI Hape)'.(Ka.
Ha)'.(eIOcb,. He BaOiilJIH eme
MOR TeJieqi6H?
- HeT, He sa6tm.
)];a Bce HeKor)'.(a, Hmrnnăit
l-'lm,tt'l. ,IJ;en no r6pno I
- Hy Jiă)'.(HO, npo-
mătl:Te, AHT6H CeMeHo-
BH'l, Bcer6 xop6mero I
- 3a'IeM·me „npomaitTe"? )];o CBH,!-lăHHJI, HHIWJia:it l-'IJibH~.
KăK-H1r6yJ:1h BcTpeTHMCfl. -. • ByJ:lbTe BJ:10p6BbI I

DERIVARE

Prefixe şi sensul lor

nepe- formează v:erbe care arată :
a) repetarea acţiunii -
11epe11enaTh pf. 11epe11:em,1BaTh ip/. a raface -
nepenHCăTh pf. · 11epe11ilcuuaTh ip/. a copia, a scrie din nou
11epeBb16paTh p/. - 11epeBL1611păTh ip/. a alege din nou
b) excesul, depăşirea. măsurii, terminarea acţiunii
nepecoJIHTh p/. nepecăJÎ1rnaTh ip/. a săra prea tare
nepeBapHTh p/. nepeBăpHBaTh ip/. a fierbe prea mult
c ) reciprocitatea acţiunii, . fa verbele cu particula -cR
neperoBăpeBaThCJI ip/. a schimba clteva vorbe

GRAMATICA

Numerale .fracţionare

. Numeralele fracţionare sînt numerale compuse. La unele

prima parte este un numeral cardinal, iar cea de-a doua un nume-
ral ordinal la genitiv plural,: â6e wecmb!X (două şesimi), mpu ceâ1>-

297
 (trei şeptimi); la altele prima parte este un numeral car-
.l!b!X
dinal, iar cea de-a doua este numeral ordinal la nominativ
singular: oând eocb.MdR (o optime, a opta parte). Amîndouă
părţi!e componente ale numeralului fracţionar se declină.
Notă
Fracţiile ordinare cu numărătorul 1 şi 2 se formează cu numeralele cardi-
nale feminine o8J-id, Bee, într.ucil se subînţeleg substantivele feminine 'lacmr:,
sau â6;r,R : oDnd nAmaa, â0e n.imbl,X,
Numeralul fracţionar nMmopd, no.imopbt (unu şi jumă­
tate). Acest numeral are două forme pentru cele trei genuri:
no.11,mopa pentru masculin şi neutru, no,imopb1, pentru feminin .
.Numeralul no.11,mopd este format din no.,, [(de la substan-
tivul no.11,oeu1,a (jitmătate)] şi -mopa, -mop,,, [(de la numeralul
ordinal emopbiî (al doilea)].
El se declină în felul următor :
K no11,mo_pd no.rimopbi
G, no1tYmopa noAfjmopa
D, no.1r,ţ}mopa no.rq}mopa
A, no;;imopâ no.11.mopbi
I. no,11,(Jmopa noA!Jmopa
p_ (o) noA'ţ}mopa (o) no.11,{Jmopa

în limba rusă, fracţ,innile exprimate prin no.11,oBâna, mpemb

(t1·eime), 'temsepmb (sfert) se leagă de numeralul care exprimă
întregul prin prepoziţia c : mpu c no.11,oeuHoii, 'lem,;,pe c
'lemeepmb10 sau prin conjuncţia u: 'lem,;ipe u wecmb flecâmbix etc.

Declinarea numelor proprii

Am concentrat ÎI: ea/irul unei singure lecţii substantivele
proprii nume de persoană şi nume geografice, indiferent dacă
aparţin declină,rii substauUvelor sau declinării adjectivelor.

8INGULA.R
Nume geogrr.fic,1

}J. Bt:pa H.u;;;a/irisfllUl Moc,wd ;'J, br,.M.6oau1ţa

G. BA_pu Ii tU;'.(1,1Uicctu,i Mocicebi l(bi.<iu5oeuLţbi

n. Bi:pe lf1M,:r;..-,d,;s.'ie Prfocnee li, bu.f.6o(JU/ţe

A. Bi:py ffur-;0"1.â,ee1-ey Jl;Jocno"{j 1"Thi~tt60BU,t{Y
L Jlepoti H u-;,,0.16,;:BH0ii AiocntJ6li :( bt.11,600u4eU
P. (o) Bepe .I:i1.n..:c-1uieene (o) Morn,e (o) /4bMt6ooutfe

298
 Din exemplele acestea se vede că numele propru de
genul feminin se declină ca substantivele de declinarea I cu de-
sinenţa -a.
llasculin

SINGULAR

Nume de nersoană Nume geografice

N. Anm6n I1eâno0wt Capdmoe Eyxapecm

G. Armu)na lf0U.noeu11,a Capdmoea Byxapecma
D. ÂHm6ny ll0d1-weu-q,y CapdmofJY Byxap/Jcmy
A. ÂHm61-ta Hednoeulf.a Capdmoa Byxapecm
I. A1-tm6no.« HedHoewte.u CapdmoeoM ByxapCcmoM
P. (06) A1<m61-te Jfeânoeu.e (o) Captimoee (o) Byxapecme
Substantivele proprii masculine din această categorie se·
declină după modelul substantivelor de declinarea a II-a.

Nume de familie

SINGULAR

Magculin Femin-in

"'·Hoau6e
G. lfean6ea
A.iienceee
A.iie1.:ciie0a
Il{Jut1i:U1-t
ll"(}u.L,;,una
Hean6aa
Hea1-t66oii
A .11,e-,,;ctieea Ilymnu1'a
A.n,encteeoiî ll'{jumunoU
D. Jif6alf..6By A.ie,-.ceeoy lI(JwKuuy II 8an6eoU A.11,ex:cteeoii JI!)uuw.,wii,
A. Jfuan6aa A.ae,;,ctieea TIYutKUH,U H6a1-tdey A.nenceeey flliutKUHY
I. IfeaH6fJb1.M• A.1cKrfCm,1.« Jlym- Hsau6eoi1, .lLie.-.:ceeeoU Ilyu,
lil.U--/,hl.¼ 1.UHO"ii
P. (o6)H6andBe (o6}AAex:c6e6e (o)flyw- (06)Hean6t1oii (o6)A.iieHcee8oU (o)lIYm-
fiW-te r.,unoii

PLURAL
K. M6a1t6ebi ÂfteKcteeu [l ţ/utKUH,~t
G. lf ea1-1,6ehix A.tie1.:ceeeux ll(JUlhUW:xX
n. M6w-tdo1.,i.«, A .rteKcte6blM ll !)utKUJ--/,hlM
A. l1ean6e1.,ix A.iieKc6etJ1.,ix fl(JmnwtbtX
[. I1 eaH,riebUf,U A .rtenci:e6MMU
. II ţ/UlYUl,H,bi.¾U
P. (06) Haan6a1.,ix (06) A.iieKcCeeoix (o) II yzu~u,mx

Substantivele masculine din această grupă au la instru-

mental singular şi la toate cazurile oblice la plural aceleaşi
forme ca adjectivele cu terminaţie dură. Substantivele femi-

299
 nine se declină Ia singular ca adjectivele cu tema în consoană
dură, cu excepţia acuzativului (•y), care urmează declinarea
I a substantivelor. Substantivele de genul masculin, de origine
străină, terminate în -uu se declină ca substantivele comune
de declinarea a II-a (Pdpnuu, Pdpnuua, Pdpnuuy, Pdpnuua,
/(dpnuuoM, o /(dpnuue). Dacă aceste substantive. reprezintă
nume de femeie, ele nu se declină.
O serie de nume de familie se formează cu ajutorul unor
, sufixe adjectivale, Ia care se adaugă desinenţele adjectivale
•Uii., -a.11,:
""08C1i.-Uit, -06CIC an -c,c-uU, -c,c-aR
-66C1C- u-a, -eBC1i.-aR, -uncx-uU, -uHch:-aR;

Masculin

N. l(ocm<>eee,cuii, IIemp<iec,cuU OcmpdocnuU

G. li.ocmoeec,weo IIemp06c,;ozo Ocmp6scnoeo
D. l(oc_moe6c1e0My IIemp6ec,wMy Ocmp6ecx:o.My
A. l(ocmoeec1i.oeo IIemp6ec1eo20 Ocmpdecnoeo
I. /{ocmoe8CICUM II emp6ecnUM Ocmp6t1cKu.u
P. (o) l{ocmoeoc1'0M. (o) Ilemp6Bc1'o.u (06) Ocmp6oc1'0M

Feminin

N: Rpync1'an II emp6ect.as JloeuH06c1taJi

· G. Rpync~u Jiemp6ec.,.;oU JloeuH6BCNOU
D. Rpyncmu IIemp6ecnoU Jloeun6ecnoii
A. Rpync"'!JHJ IIemp6Bcxy10 Jloeun6ec~10
I. KpYnc,wU IIemp68cr..oU Jloeuu<iocnoU
P. (o) Rpync1'ou (o) Ilemp6oc1'ou (o) .lloeuu6ecnoii

Substantivele proprii din această categorie se declină ca

adjectivele obişnuite. La plural au aceleaşi forme ca şi adjecti-
vele, dar se întrebuinţează destul de rar.
O serie de nume proprii, destul de numeroase, nu se declină
întruc!t au terminaţii care nu sînt caracteristice limbii ruse.
Iată cîteva exemple :

Nume de oorsoană Nume geografice

llieBqCHKo, 3oJIJi Bopo111mt\, C6'1H,

RopoJieHKO, roJibJ,;OHH etc. BaKy, H6Hro etc.

300
 EXERCIŢII

Curente
I. Citiţi urmlttoarele nu1ne proprii. Reţineţi locul accentului :
AJICHCăngp CepreenHq IIJIIIKHH AuT6H Ilâ.en0B1.PI "9:exoB
MuxaHJI IOpbeBJ-fl-1 JiepMOHTOB H1rnonă1t AJieKC€esHq 0cTp6BCKHfi:
Jleu Hu:HOJiăem.PI ToJicT6tt HuKomitt Ane1rn€esHq HeHpăcoa
Bna,u;l1Mup BJJaAHMttpoenq Mamu)BCKHit Mo)l;ecT IleTp6n11q MYcoprmmit
-M:n:xaHJI_EBrpf.uftoBaq
CaJITblH6s- AnT6H CeMeaom11i MamlpeHKo
ll(e11pi'rn Mttxatm BacHm,enHq JloMoH6coe
l1BâH AJieKcătt,r:i;pom1t1 roHqap6e HJibi\ rpnr6pb8Bllq 8pe116ypr
BJia)].HMttp BacH~'lbeBHq CTăc.oe MuxaHJI AJieHCăH;J;pOBH11 ID6Jioxou
,[\MHTpHll AH11peem1q <l>ypMaHOB I3H11ecJiâB fIHO BJieBHt.f ·llI:mnR6B
RapJI IlânJIOBHT.J Bpm~JI6B liBâH 11e8.HOBH11 illfflllRHH
Ceprett BacliJibeBHq repâcliMOB Tapac rp11r6pbes11q !lleB'IOHI<O
)~MliTpHll llBaHOBHq IIJicapee MeăH CepreeB1P-1 Typreaee
HHHOJiătt Msănollffll Ih1por6B IHmen MHxâttJIOBH\f TpeTbfIK6B
AJieH c.âHAP rp11r6pLenHq CToJieTon BacliJIHti MHăHOBH11 cypKROB
HoHcTanTHH M1-1xâ.ilJIOBHl.f CHMonoB Cepre:tt BacHnLeeH11 PaxMâHHHOB
H1rnom'.!ll AH11peenHq PJiMCRHll-ll:6pcaRoo Aom,cell'Ma1<cHMOBll'l ropbI<Hlt

II. Traduceţi în limba romînă propoziţiile de mai jos şi

arătaţi la ce cazuri stau numele proprii:
1. Ha m1611\a;rt;H CTOHT nâMHTHHH A.JteHcân;a;py Cepreem1t1y rrymmmy.
2. B Hcuott IloJifrne Hax6nKTCH ;IJ;OM~Myae~ Jlbsa HHKoJiâesH11a ToJICT6ro.
3. HHROJiâ:tt AJieRceeBH"ll OcTp6BCKH:R - ăBTop HHHr „ HaR aaHaJIJiJiaCb
CTaJih" K „PomJJ;eHHhie 6Ypett".
4. Ha nf.psott cTpamtn;e RHHru - nopTpeT H1uwJiâH BacHJihBBH11a r6romr.
5. 3a poMaH „EMe.rr1>HH Ilyraqee" Ba11ecJJăey .fln:oeneBKtJ:Y llIHmR(rny
11ăn11 J!emrncHylO npeM1110.
6. Tp0TbRR6BcRaH HapTllHHaH raJiepen Hâaeaua TaR no HMeHH OCHOBă·
TeJIH HănJia MuxâttJioen11a TpeThHR6ea.
7. fha 1-mpTHHa HanH.caHa· BacllmrnM Mnâ.nomPJeM Cyp1rn:OBhlM.
8. TiuouCpIJ: cJijmam.f 6nepy c y 1 1âcTtteM Meâ.Ha CeMettoRn:•-rn hoaJI6BcRol'o.
9. Cer6;a;HH HaM lJHTâJIH Jiem.1.n:10 ,o Mmlue CepreeButrn Typrlmene.
10. AJieHCâHAP rpur6pbCBlFI CToJieTOB ~ BhI]l;aiOI.IJ,H:i-tCH _pjccmdt q}H3HH.
11. B My3ee oTnp,;macb BhtcTae.Ra RapTHH coeeTc:Koro xy;a;Ommm:a Cepr8R
Bacri:JibCBIPia repâcHMOBa.
12. ArreHCeit MaxcliMOBHq r0pbH:Hii BCTpe 11âJICJ1 B flJITe C AHT6HOM Ilâ.eJIO-
IllPICM qeXOBhIM.
13. B M6Jio,n;ocTH HmwJiăro ArreRc0eeHqy HeKpăcony >mrn6ch TpY;a.Ho.
14. B 1mY,6e COCTOri:JICH eeqep, IIOCBHIIJ,eHHLlil ITăMHTH ·<De~~opa MnxătiJIOBHqa
J~ocToeec1wro .
15. .fi q0:TăIO BOCilOMV.:HăHHR 06 J1JJb0 E!pHMOBHqe PenHHe.

III. Tradiweţi în limba romînlt propoziţiile de mai jos:

1. M1,1 m11an.; ero Tpll qt\reepr11 qaca. 2. IlHomipLI OTi\L1XâJ111 u/i. Mope
noJJTopăMecm1a. 3. OH c-.eJJ O/IH.Y rpeTb ap6yaa (pepene verde). 4. II,1Th ce)lb•
MhlX qacT0tt nyTH R 6emăJI 6er6M. 5. .n;en0lJKa ehCy11HJia IlOJIOBl'IHy CTHX0-
1BOp6mrn. 6. O;a;HY nffTy10 qaCTh cjMMhI MHe )];aJiă Mă.Ma, a ocTaJihHble qeT~1pe
nHrhlx a co6paJiă caMâ.. 7. 3ror annapâ.T 11.aMepReT OAHY c6Ty10 H. năme 01J:HY
TMCHqHylO 116JIIO C0I<)'HiJ.1,1.

301
 IV. Scoateţi din exemplele de 1nai sus numeralele fracţionare.
V. Reţineţi iirmătoarele erpresii:
/( o cr.:6poeo C6UiJâH,U.<t I l-'c curind I
li,o Cli:6poU ocmpf1tu I Pr curtnct I
Bce26 nauJ1,!}•twe20 ! Numai bine I Toate ('('1(- bunel
B {Jâbme aJop6m,i! S,l fii siln:1.tos ! S,'in:llale l
C11acmJ1.1loo20 nymU ! Drum !Jun I
C•tacniJtUao ocrnaflrirnoc.-i ! Rf1mii (r<lmiueţl) cu bine l
cocrnoJîllue arJop61Jb.fl, starL'D s;ln:Uă~ii
c„id6oe aâop6ebe s;_\ni'llatc şubrcdil

Ri,capitulative
I. Puneţi substantivele şi adjerti10ele din pamnteze la cazul
potrivit:
1. H tinTa.Io (m1i1ra). 1. Mu npnexam1 ;,; (08.0yuma). 3. HOnma np1ir-
HJJJa Ha (cTo,n). 4. On nmneT na BTop6M {sTâm). 5. ,IJ;8so•nrn MărneT (()E!mJfi
nJiaTOn). G. Ilo;:i; {cToJI) JJemi1T co63.na. 7. lllH6Jihmurn rrn;JT Ha (;a;e!'.rn11cTpiiM
lj>IH). 8. On Bblllle., 113 (HHCTHTYT) C (rropT<j>CJib) B (pyHa). 9. !fa (Tpy6â) IIOA-
ImMâCTCfl J];LIM. 10.116.TJe TI0HphIJI0Ch (HpâCHhle) l1 {ciume) (l\B81'hI). 11. rpJnrra
(cTyp;eaTu) 1:1,i::i;CT B Myseiî. 12. Ha (MOCT) cToi:n ;,.rn.Jmquo11Cp. ·13. H 3arnCJ1 e
(Maraatttt) Hy1111Tb (MeA)- 14. Ila (mup1ina) JiemaT TOaăphl. 15. OH ~aJI (pe-
6eHOH) HCMIIOfO (BO)la).
Traduceţi în limba rusă :
II.
[-am întîlnit cu un vpchi cunoscut. 2. L-am v:lzut astăzi pe stradă
pe Vktor Petrovici Iwmov. a. Împreună cu Petrov am fo5t ieri la openl.
4. Am ascultat Bărbierul din Sevilla de Hossini. 5. Fralele meu a vorbit ieri ln
faţa muncitorilor, la clubul uzinei noastre, dt~spre Taras Şevcenko. 6. Aş dori
să văd Moscova:. 7. Muzeul Ermitaj se află la Leni11gra<l. 8. Pe bulevardul
Bălcescu locuieşte un bun prieten al meu. 9. Tatăl meu este din Tirgu-Mureş, iar
mama este din Cluj.
III. Declinaţi pronumele interor;at-ive-relative :
HOT0pblit, HOT6paH, HOT6poe, HOT0phie; 1--WK'Ofi, 1-rn.1dn, 1rnH6e, 1rn1aie.

Suplimentare
Traduceţi cu ajutorul dicţionarului itrmătorul text :
)];OPOron llAllA I
Cer6nun UOJJYlJl1Jia Tnoe IUICbM6 11 6 11eHb ofipâ.;ri;oHa.rrach. nauoq1,m !
qT66bI IlOCJiăTb (ca Să•ţi trimit) 're6e MO!O m'ipTOl!JlY, MUC nfl;a;o HATH B
u;eHTp r6po,ri,a, a cer6.n;1rn 64CHb Ht3Hor,ri,a. Ho OTBeTllTb Ha Ill{Cbll,16 He Tep-
llll I'CH cer6J.J,HH me. TaH qŢQ Tbl ym. H3BHHl1., '1'6JibHO B CJlef(YRHIJ;eM IIHCLMC
BhllllJIIO CBOIO !poTOHâpTo•my. 'IB'1rn.)· H8 n.:i6xo, pa66TaIO. TpH npe;a;Mt3Ta C;::t;aml
6JiarorroJIJquo, eu,e
OCTă.JIOCb lJeT.bipe Tp)'nHhIX. HaK hpoti;i;eT, He 3Htl.JO, HO
11ocTapâ10cb He ocpaMllThCR. Thl crrpă.nnrnaewh, nolieMY n nonma ua 3aB6;::i;.
He I{3•3a )l;fmer,_HOHelJnO. IIowJI:i IIOTOMJ, 1.!TO, nom\ fi 3,Il;Op6Ba, xoqy peă:IbHO
IlOMOl'ăTh qlp6ttTy. Xoqj nMeTh CBOH BI-.JJap;, CBOlO ;i;6mo B o6op6He, pa66TaTb
Ha 6oiiu;6e.
tlI3 •IJ'>POHTOB 1:1x miC~M• my pt,I ITOCT0JILCRO~)

302
 LECŢIA a 45 -a

CJIOBAPh

6ecKpăihrn:li, ~an, .. ee: pl. ~ne Hirf1 • np1rnhlRăTb, ~ăro, -ăenn, I ipf. a
margini se obişnui
6oai.nHu.a, -u; pl „1,1 spita! IIJHrnhlo, .. a,; pl . .. LI chemare, apel
BI\.;Ht/J., .. a; pl. -M contribuţie 11JIM.(lTJIUÎTI>, npHC'l'JilJIIO, npu„
am;n.e, ~,fi'_ locuinţii, cas,1 cTYnnmi. I1 pf. a începe, a se
sa&J1ăµ,J.rna1't., -111t•, -aenn. I ipf. a apuca de: ..
întemeia, a pune -bazi;;lc npoR~ă)].I.rnaTt., .. a,ro, -aem1> I ipf.
3lUIOJKJiTb, aaJro.iliY, :JanOamnn, 11 a t.ra!>a, a deschide (drumuri noi)
PI- V. <m.K;:aJ1).,l,UJa'rh npo:nhnIIJICIUI!.Ill l'HTil-HT gigant
spCnHyTi., lSpfa:rny, Kp~m:INIIb industrial
ip/. a se înt:"lri npotfH~ccaa, -n; pl. ~u profesiune,
na6opaT61:nu1, ~n:; pl. -n laborator meserie
00ecne':lem,1e, .. g asigurare, garanlare p0,cxmxăTI., pae;nanrY, pacnămemb
OlllIBI\OTb, -ew, •CCillh I p/. (ip/. J p/. a desţeleni, a ara
os,::rn.;..,,euă•rh) a stăpîni, a pune pem:CHHe, 0
11; pl. -n: hoHirîre
stftpînire CCJihCROXO~uiiiCTBeHHMll, -a11, -oe;
ocooC1rn:c, .. n valorifkarL' ; OCBOt'iHne pi. ~Lie agricol
iu:eJilIHllLIX aeMem„ valorificarea p,1„ cmlnuLiii, -o.n, -oe;. pi. we glorios,
minturilor virgine mii:reţ
O'l'I~~IIIRiiTbCU9 -ii.roci., -llenn,cn: I ip/. cosepmliT1,, conepmY, eooepmllmh
{pj. OTiC.TfiiitH}''.l'M.\H) n .răspunde, rr pf. a înfăptui, ::i face
a reacţiona COBXtfa, -f.I i pi. m_hl sovhoz
m16n(a~h;: ~H; pl. -n suprafaţ{I ~ piaţă C'l'Nlb~ "n j pl. ~H stepă, cimpic
ilJJl'Olip&1,all.Ti-,1 npcofi&:i.uJ::i,y, ~1}!{~00- •rpyJJ;OJ1IDi'i:Kf.BMff 1 ~a.a, -oe; pi. "ble
f,H\;nim:r, I 1 p/. n t•Hn.'>l'on:1:J., a harnic, \-'rcdnic, muncitor
rc.stn1dura, a ,;ehirntia infi1\i ;;J>T:.:_ J .iio:m.i1.~t~ ~J.! ţ pl. ,g rr-l'olt:'i
num,n,J;iÎ'rio:, .,fim, -l1,enn. ~ ;r:,/ ~,r.Jr6mrn. ~H; :;l ·•H c:~mdiţic
HO Jih:Jn, --hi .foios 1J,t'.1nimilllil 1Hrn1-•.!..li piimini, tert:n fn„
n:panli1•eJU„C'i'HO~ ,,:.!,:; pi. ~-,), P,UVL'l'Jl lekniţ

EXPHFSTJ:

,r,,T!'II,JJ:i~Hj"fLCit H:H E~.omn:nJ C,3i?: r.::~:~{·irnfi l!1(!-n1,aJ1-a f:îră nici un

p1md,, cllt•1:J{t1'ii. fo!()5
:rn ::•'l'WE ·li>~i3 ,l_L' d::ota :i_(','E:],[~ :,,, ~Im li.:1\> )ţ ehiar din pri-
::1: m'.'-rm,,Ci.~ "l''.)p{ţ:;,. )_,; I:;~·e;, ;t

i:'.,rd1n1.T.LIX _n;eJI,
nr~:··l"t:0\1co,J'[0HHT:-tl8 l'W'"
ropo11ă. 0:aă Bcem/1 OTKJIIIRăJiaCb Ha rrpH8hlBhl rrăpTHH H rrpami:-
TeJibCTBa II llIJia TYllă, r11e 6L1JIO TPYIIHee. R'.or11ă ITO pemeHIIIO
npaBJiTeJihCTBa CTpam\ npHCTYIIHJI8 K OC'BOt\HJIK> qeJIHHHhlX
8CM()JII,, MOJIO/IÎ'lRb OTKJIIÎKHyJiaCb Ha npH8hlB II Ha 8TOT paa.
R'.am11Lilî: 11eHb YXO/IIÎJIII Ha l_\B,JIIIHY noea/(a II8 MoCKBLI, H8 R'.1\eBa,
Ha CBep·11.,6Bc1<a II MH6r1Ix 11pyrnx ropo116B. IOHonrn II 11eeymKH
IlOlUil];â.JUI CBOH J~exă, Jia6opaT6-p1ur, Ra6HH8TbI, IIOIUip;ăJUI yIDT~
H1>rn ro})on:i c 6H6JIHoTell'.aMH II Tefl.TpaMH u 0xaJnr n 6cCn:pUit1urc
CTenH, r11e He 6LIJIO Jrnqer6, r11c HJlRHO ObIJIO IIOCTpOUTb lRH.'Ihe,
OBJia11e1•h cem,CKOX03JIHCTB8HHhIMU rrpocjl<lCCHHMH. Ha nepBbIX
rropitx 6LIJIO TP:VIIHO. Tpyl(HO OBJia):\eBaTb H83IIUl(OMOlî: T!lXHIIKOlî:,
TP.YilHO npHBhrnil.TL 1, HOBblM ycJIOBHHM.
Ho rrpornen rOj(, ,nna - l1 Ha IJ;P_JlHHe MH6roe M3MeHHJIOCb.
Tpy110J1106ttBan n yn6pnan coBthc,rnn M0,,011iimb rrpeo6paau,rn
6ecnpM1:HHC c·renn. IOHOlUH H ;:i:eByllIRH 38JIOJRHJIH TaM HOBhle
c0Bx6sh1, nocTp611JI11 u;CJinre ropo,r:r;KM - e R~'IJ6aMn, 6oJibIIliQaMH;
CT0,f16BbL\UI 11 .Maraar1HUMH. A r.TJâ.BHOe, pacuaxăJIH orp6M.Hbie
nJI61rra11n 88~lJll1, mn6pan .nemilJia 6ea ECllltOH IIOJ!b3hl, MB rrep-
Bhllî: me P0i1 C06paJIH oqfHb. 6oran1lî: ypom/rif.
CoBx6ahI, R'0T6p1>1e 6hlJill c63µ:aHhI Ha U.KIHH6 C rr6MOI.1:J;-bl0
MOJIO)l:CIKH, paCTJT H Hp01Il-lYT C K3.>I<Ţ(hlM ro).\OM, M HX BJWa/( B
o6ecrreqenne C'rpaHbI 38f>HOM CTaHOBHTCH BC0 66c~bllI8.

DERIVARE

Prefixe şi sensul lor

npo- formează verbe care exprimă :
a) noţiunea de străpungere, de trecere prin ceva
npofi{tTh pf. npo6nsăTh ipf. a strilpunge, a găuri, a perfora
rrpo 6p8.TLCH Pi. npo6rrpâTbCH ip/. a răzbi, a. pătrunde, aMşi face loc
npo~yTb Pf. npo;r:i;yBăTb ipf. a sufla prin .

b) intensitatea acţiunii şi extinderea acţiunii asupra între-

gului obiectiv
liporpCTb pf, nporpenăTh ip/. a în('ă]zi bine
npOl-IliCTHTh pf. npolmrn,B..TL ip/. a cu,·ăţa (bine)
npomarăTL p/. a 1.'.ăka, a trece (pe o inttndere mare)

c) terminarea acţiunii

npOlIIITitTh pf. rrpoqlf.ThIBaTh ip/. a cilî (tot, pînă la sfîr,ş:it)

nporreTh PI- a termina de cintat
rrpop;yMaTb pf. npoµ,JMhIBaTh ip/. a gincti bine, a chibzui, a reflecta

304

·'
 GRAMATICA

Alternanţe vocalice la formarea verbelor

imperfective
La formarea verbelor imperfective au loc o serie de alter-
nanţe vocalice. Iată care sînt cele mai importante :

Alternanţe Verbe perfective Verbe imperfective Traducerea

I I I
o-a aapa66TaTh aapa6dTLIBaTh a ciştiga, a agonisi
cînd se folo- aax6111-1HTh aamiH\J:l1BaTh a termina
seşte sufixul paaHocllTL paaadrmrnaTL a purta
-•iea (-uea) IlOCMoTpe Tb IlOCMdTpHBaTb a privi, a se uita
aacTp6HTb aacTpâHBaTL a face construcţii
aanpocllTh aanpdunrna Th a interpela
e-H JMep8Th yMupăTh I a muri
cînd se folo- aameq1, aam:urâTh a aprinde, a cta· foc
seşte sufixul CTep8Th CTupă.Th a şterge
-a- I
o - l,l [ B31\0XHJTL I B3]I.biXă.Th I a ofta

R-HM
InpmuiTL
CHJiTb
IlpHIIU.MfiTh
CHu,MflTh
a primi, a lua
a scoate, a ridic-a
IIOUATh I IIOHUMâTb I a pricepe, a tnţelege

&-HH I HasdTL I HaqunăTh '

I a începe

Alternanţe consonantice la verbele perfective

şi imperfective

Alternante
I Verbe perfer.tive
I
Verbe imperfective
I
Traducerea

0 - 0JI yrJiy6JiTL yrnyU.1uîTh a adinci

B - BJI ynoeHTb YJiâe.11,HnaTh a sesiza
cHa68HTh CHa6.J1CăTb a aproviziona
11- { :11 no6eaHTL iroOe;JHX}ăTh a învinge
8-lK coo6paaliTh coo6paJ.1CâT1, a pricepe
m-r lf3JIOJ.1Cl1Th H3JiazăTh a prezenta, a expune
c-m BecHTh nemaTh a cîntări
CT-lD; npocmHTh IlpOUjO.Th a ierta
OTBettăTh a răspunde

T-{:
OTBemllTh
HCTpem«Tb BC'fpCttăTh a tntHni
o6oraml1Th oOorauflTb a hnhogăţi
aa.m.umliTb 3am,HUfilTb a apăra

20 - c. 1859
305
 Formarea adverbelor
Adverbele se formează de la toate părţile de vorbire
flexibile
I. De la substantive. Adverbele se formează de la substan-
tive la cazurile oblice după cum urmează:
1. de la genitiv, cu prepoziţiile (prefixele) 6eB, ao, om, c, ua
.n:oTJiă cu totul, total, complet Ha.n;amr de departe
cnliay de jos OTl-fhCTH parţial

H3HYTPH dinăuntru 5ea TOJIKY fără rost

2. de la ,iativ, cu prepoziţiile (prefixele) 1,, no:

KCTăTH la timp norroJiâM jumătate-jumătate, pe
no6mt:aoc'!'M în apropiere jumătate

noyTpy dimineaţa nocpe.u;IiHe la mijloc

3. de la acuza.tiv singular, cu prepoziţiile (prefixele) e, Ja,

Ila, noo:
lJ.HOBb din nou 11a601< într-o parte
BCJ!YX cu voce tare HaOTp88 categoric
BHyTpb înăuntru uaay66K pe de rest, foarte bine
nnepe.n; înainte no11pii;1 pe rlnd

4. de la, instrumental, cu prepoziţiile (prefixele) c, aa:

c.11Htm-W.M foarte aăMym:eM (fiind) măritată

5. de lI; prepoziţional, cu prepoziţiile (prefixele) e, Na:

::mn3Y jo:; 1 Jn -s_:·ale B:o;a:ni în drp:1rtare
ImepeµJi tnaint;:, u:e:a l.J'.ăJie la lnceput
B6JIH3li in apro1Jiere uaHaH:YHe în ajun

6. de fa, instrumental, fără, prepoziţii :

JT_pm,t 811:MO:¼
µ,ueM Bepx6iW
BC•rnpoM Ducr1:i-t6M'. desculţ

m}qbro 1-,frpo~,1 dcge:1ba

B0CB:6Lî rn{:,.rm~11 l.a pP.s
JICTO!ll: _p(: jns
G-cen1:,m tnl..11

IL JJt} lri- aiijecM,ve. Se d5stin1;r urn1.fi,tuare!e

1 ad:vf;rhe
o tu. ,o ·fcrrru.,.tc de h.:i ;:0djecti.ve ~
pfrnw etc.
 2. adverbe provenite de la forma scurtă a adjectivelor
neutre, cu prepoziţiile (prefixele) na, aa, B:
HaJI0BO la sttnga BJI0BO Ia sttnga
uarrpăno Ia dreapta Bnpâno la dreapta
aâHono din nou
3. adverbe provenite de la forma scurtă a adjectivelor
masculine şi neutre, cu prepoziţiile (prefixele) âo, ua, c:
)];0Ch!Ta pe săturate, îndeajuns
ll3l];aBHa de mult
cH(rna din· nou

4. adverbe provenite de la forma lungă a adjectivelor în

cazul dativ, 'lu no:
rro-xop6meMy cu binele
IlO-CTâpoMy ca în trecut, ca altădată

5. adverbe formate de la adjectivele relative în -cx:uu,

cu sufixul -u şi cu prepoziţia no:
no-,ri;pJ:m:ecrrn prieteneşte no-pyMhlHCIUI romîncşte

III. De la numerale. Între adverbele formate de la numerale

se deosebesc următoarele categorii :
1. adverbe formate de la numerale colective în cazul acu-
zativ cu prepoziţiile (prefixele) a, no, na:
Bţt;BOe de dou~\ ori BTp6e de trei ori
n6 ~Boe cîte doi 116 Tpoe cîte trei
HăJJ.BOe în două U8.Tp0C tn trei
B'-fernepo de patru ori

2. adverbe formate de la numerale cardinale, cu sufixul

-;)lc{)l,l;
Tpii:iHALI .de trei ori

3. adverbe formate de la numerale ordinale, cu prepoziţia

0, (ao)
Bo-nepnblX în primul rînd B0-HTOphlx în al doilea rîntl
B-Tp{iThl!X în al treilea rjnd

IV . .De la pronume. Se disting următoarele categorii:

1. adverbe formate din pronumele posesive la cazul dativ
şi din prepoziţia no:
llO·M6eMy după mine, dUpă părerea mea
IlO-TB0eMy după. tine, după părerea ta ,,,
rro-m'trncMy după noi, după părerea noastră
no-BâllleMy după voi, după părerea voastră

307
 2. adverbe a căror provenienţă pronominală poate
explicată numai istoric şi care indică locul şi timpul :
Ty/lâ acolo nea;.:i;e pretutindeni
KOrj\a cînd aµ,ech aici
CJO/.(a aici aa118M de ce
atunci aaT8M pentru că
Tor11â
BCIOAy peste tot Tenept. acum
HHOr)];ă cltcodată cett1.1âc ·acum, imediat

I
' formate cu ajutorul particulelor -ma, -Hu6yab,
3. adverbe
-.au6o etc., de la adverbele pronominale 2ae, li:yad, rw2ad:

rl(e-Hu6.yl(h
HY/13.-HHUYl\b
r11e-TO undeva
KYAil-TO
r;i::i;0-JIH6o
V. De la verbe. Adverbele formate de la verbe sint în ma-
joritatea cazurilor forme de gerunziu :
culcat myTfi glumind
tădnd CT6R sttnd

VI. De la adverbe. Această categorie de adverbe se for-

mează de obicei de la adverbele pronominale :
HHT/10 nicăieri ttancernă. pentru tQtdeauna
ueHyAa nu e unde oTCIOAa de aici
IlOBCIO)J.y peste tot H03a'll0M n-ai de cc

EXERCIŢII

Curente
I. Rti,spundeţi la urmdtoarele întrebi:J,ri:
1. l.J:To coeepuniJia con8TCRafl Mono;i:i;em.b? 2. Ha 111,H npuahl.nhl oHă
OTHJIH1rnyJiaCb? 3. qTO OHâ CTp6ttna? 4.. Ky,n;ă yxoJ~Umi noea,n;â? 5. OTR:y')J;a
yxo;D;HJJH noeană'? 6. '-ITO OCTaem=ma MOJIO)'J;emb B rOpop;e? 7. 3aqCM IOHOllIH li
aeeyrnKH exaJIH B OecHpăitmrn cTentt? 8. Ilo"lleMY cua"llitJia na u;eJIHHC 6L.mo
TpYwm? 9. qTo uaMe_HHJIOCb ·B cTenH qepea aCcHOJibRO JieT? 10. qTo 6hlJio
c6aaauo Ha u;eJIHH0 c rr6MOill;,blO MOJIOAt!mH? 11. l.JTO ;ri_ăJUI CTpane H6Bb18
COBX08hl?
II. Traduceţi fo limba romînti, propoziţiile de mai jos. Ard-
taţi modul deformare al .adverbelor şi întreMrile la care rdspund:
1. Cero11HH yTpOM OhIJiâ. xopowaR nor6,1a. 2. ,IJ;HeM co6paJiilc1, •y•m.
3. 6ceHLIO COOHpâ.IOT ypomalt. 4. H IlleJI fleWKOM neJihllt /10Hb. 5. !Io6JIH80CTH
npox611HT Tp11Msălt. 6. B11pyr nocJIL1maJicR aBOHOK. 7. Hape11Ka n yeama10

308
 oa ropo11. 8. HaJieBO CTOHT )IOM, a uanpano - ca,1. 9. JI CROpO BaROH'IY CBOXI
palio-ry. 10. JI xo"y nocMoTpeTb u6n1,!II cne«TaRJih u TeâTpe IIMeHH Hapa11-
- Ji<aJie. 11. Ha ăToli He,leJie· MLI He MOlR0M npHHIIMitTh rocTeli. 12. Bl,j_ He M6-
lK0Te npHHHTh MeHJi? 13. Ilpe,1ce11;aTeJII, npllHHJl MeHH B CBOOM «a6um1Te.
14. OH xoTeJI 'IT6-To cnpocllT• y nac. 15. JI cnpâ.nlHnaro nac B DOCJI0/IHHII
paa. 16. OH OTHaaăJlCJI OTBe':lă.Tb Ha BOnpOc.

III. Declinaţi : 6Jrnronpn11Tnoe ycnomrn şi ynopehrlt tonoma.

IV. Conjugaţi la roate timpurile 1/Î modurile învăţate pînă
acum verbele : OTBe'l!lTb - OTB0THTb şi 6pocaTb - 6pOCHTb.

V_ Explicaţi prin ce se deosebesc verbele perfective din lista

de mai jos de verbele imperfective - perechea lor (prin prefim
sau sufim):
R6HlJ:HTb-ROH1.fâTb, aaR6HllHT&-aaKâHqHBaTb, aaroBopHT&-aaroBâpH-
B&TL, BCTp€THThCH-BCTpeqăTbC11, no6e;::tHTb-Il06em,u;ăT&.

VI. Scoateţi din textul lecţiei perechile de verbe perfective

şi imperfective.
VII. Copiaţi propoziţiile de mai jos înlocuind punctele cu
formele viitorului de la verbele perfective sau imperfective, în
funcţie de context: ·
t. 3ânTpa 11eJIL1li 11eHh " ... OJI\Y ryJIJiTb
3âuTpa a . . . p;o YHHBepCHT0Ta. { nporyJU'i:IOcb
2. IIocJie88.BTpa OT ;D;BYX JJ:O 110TLipex R, ••
uarn n6ehl:lt npoeKT. ,
OJ/IY CMO_TpeTb
3all11y R Te6e ne•iepoM . . . TBOIO { IIOCMOTPIO

n6nyro RapTHny.
3. Cer6µ;mr H ... JIOK[IHID OT 5 110 7, 6yµ;y 'IHTăTb
.H OT;IJ;ăM BaM RHllry7 HOI'/.t.â • , , ee npo 1rnTă10
AO KOHQâ. {
4. 'LJTO H . . . JI0TOM? 6y"/ly 11eJiaT&
Jl Te6e cpaay . . . ăTO. { c11eJiaH>
5. Cer6/.1HH [leJn.rli neqep Mhl ... 6rrepy „IIII- 0)'/.1BM CJiymaTb
ROBaH )];â.Ma".
M:1,1 . . . H8CH:OJibKO nCceH H JIOT6M y:i:1)ţ8M.
{ noCJiyrnaeM
6. MLI ... 8TOT r6po.ri; aa TIHTI, Jl8T. IIOCTpOHM
8TOT ~ex MLl .•. Q0J.Iblit ron.. { OJ/IBM CTpOHTb

VIII. Traduce({ în limba rusă:

1. Pe strada noastră
se va construi anul acesta o şcoală nouă.
2. Am văzut planul de producţie (npoHaB6llCTBeHHLIA miau) al atelie-
rului nostru.
3. Colhozul vecin (coce11anli) a lndeplinit planul la timp.
4. Tineretul sovietic este foarte harnic.
f>. Pe pămtnturile virgine lucrează mulţi oameni.
6. ln stepele nemărginite se vor ridica oraşe mari.

309
 Recapitulative
I. Scrieţi denumirile lunilor anului.
II. Scrieţi cu litere în limba rusă următoarele date:
23 august 26 iulie
4 martie 5 s~ptembrie
15 ianuarie 21 nuie1nbrie

III. Scrieţi denumirile zilelor săptămînii.

Suplimentare

Traduceţi cu ajutorul dicţionarului următorul text :

11 I[QqETB BCJUHlfi TPY,IJ;
M. n. HamlHHII c 1mT{tJI nepemllTROM CTapHHhl BblCOROMepaoe 0TH0-
urem,e H qrnan~eCKOMY TPYIIY-
Ha co6p3ş{HH yqilII.ţlIXCfI CT.ipnrn:x Haitccoo cpe;:i;nHX IIIHOJI JI0HHHCHOro
paii6Ha MocHBhl M. 11. H.amfm-rn roBopHJI:
,, ... M_H6rne pefo:JTa Heox6THO aam1Mă10TCH 4mal1qec1-rn:M Tpyµ.6l1, pacQ0HH-
BaIOT er6 HUH 1..JT6-TO TaK6e 3a36puoc l:I YHH31Î:TOJibHOO. R C'IHTâ,ro 3To Hpyrraeit-
meit owli6HOÎÎ. y Hac B TIO'-leTe Bcflmdi Tpyµ;. HeT y Hac Tpy~a IIfl3l11Cl'O c6pTa
11 ·rpyµ,U Hh1cmero cOpTa. ,L],e,lIOM 1.J.ecTI:1, CJiâBhl, g66JIOCTII H rep6iiCTBa
HB,;JflCTCfl B nârncfi CTp~rnc H TPYA nâMOHI.I.J,J..rna, H TPYA yqi.:\ttoro, H Tpy;zi;
p;B6pHHHa, H TPYA HHme1-1epa, II TPYH rr r6Tmum, n 'rpy µ; xy,ll,Oarnm-m, H TPYJ:t
CBHHâpmr, H Tpyî]; apTllCTRll, n Tpyn TpaKTopllcTa, u Tpyi:i; arpoH6Ma, 1-1
TPYII rrpo11aB11a, 11 TPYII Bpaqa II T,I\,",
 LECŢIA a 46- a

CJIOBAPI,

aoTOMBT8qeeK11ii, --as; -oe; pi. -u:e ltrn:p, sa; pl. MHpid lume, univers
automat uajKB, .. 11; pl. .. H ştiinţă
OopT, •8; pl . .. a bord OTilpABIITh, OTIIpănn:m, OTUpâBBWL
Bec, .. e, greutate II pf. a trimite, a expedia
!mepeLle adv. pentru prima oară llIOR33ăHHe, -ff; pl. .. H indiraţie,
ocerO adv. îB. total mărturie
nhl.MneJI, -a; pi. ~w fanion noca-eµ,onaTL, nocmSp;y10, uocJIC...
Bh1110;1uHTL, nLlnoJIHIO, Bhlno~inumL AYemL I p/. a urma
II pf. a înfăptui, a realiza, a în- npHOOp, ~a; pl . .. y aparat
deplini npoaUKHYTL, npouliKBY, npouBK-
µ;ec.ff.ToR, Aec.âTim; pl . ..,11 subsl. zece Hem1> I pf. a pătrunde
;ra,peBHOCTh, •li; pl. ..B antichitate, npo'rpâMMa, -M; pl . .. LI program
vechime pe.3se;pnuc:, ·.. aa.; pi. •H cercetător,
3RDpOCJITL, 8BOpomy, 080pOCllIDL explorator
I! pf. a arunca (departe\ cncTe:wa, -1,i'; pl...u sistem
aa.uoeni.rnaTh, .. a.ro, .. aem1, I ip/. a c6nHe"IHI,Iii_, ,.. a.a:, .. oe; pi. -Lie solar,
cuceri
de soare
1mea;a;m,1ii:, -aH, .. oe; pl . .. 1,1e stelar,
sideral, al stelelor cooOm,CHue_, ,.a:; pl. .. a comunicare:
ncKYccTBe1111Liii, -aH, .. oe; pl. -hle ar- cnYTHHR, •a; pl „n satelit, sputnic
tificial ieTyniHL, alf; pi. ~II treaptă
uceJ10i1;onan1rn, .. ,n; pi . .. H cercetare n,eHHLiii, ~aJI, -oe; nl. -1,1e preţios,
Me':ITăTL, .. 11,ro, .. â,emh I ;'pf. a visa, valoros
a năzui ~1eaone11ec'I'BO, ~a omenire

EXPRESU

n nrytiO:&o.ii l1,p0BUOCTH în tim- B TeDJCHHe (cu gen.) în cursill

purile străvechi, în antichitatea CTynCllh aa eT-ynfHblO treaptă cu
1nd!~pii.rlală treaptă, pas cu pas

E,[\e B rJ1y66ROH 11peBHOCTJ! JUO)lli MeqTA-ITl'l r:rpomhrnyTI, ll

µ;aJISt\Uli BBeaAH:Sili MHp. Ho 'l'6Jlblt0 R Hăii.HI .n;:sn 'l.':2.ITOBeR c~1:or
n:oc.rră.'l'D B R6CMOC CBOliX paaBe;r:pUIKOE.
 4-ro ORTR6pn 1957 r611a COBeT-
CRHH Co«l8 BnepBh!e B HCT6pnn qe•
JIOBeqecTBa 3a6p6cmr B He6o HCRYCCT•
BCHHhlH CIIJTHHR . 3eMJIH. fiepBhlii
COB0TCRHH CIIYTHHR B0CHJI BCer6
88,6 Rr. Ho aTO 6b!JIO TOJlbRO ua-
qaJio. 3a 8THM CilYTHHROM B HOR6pe
IlOCJitl/lOBaJI BTDp6ii. 011 B0CHJI 508 Rr.
A aa BTDPhlM - Tp0THH, B0COM yme
OROJIO 1,5 TOHHhl - B Mae 1958 r611a.
Ha crryTmmax naxo11ii:Jiac1, annapa-
Typa, ROT6pa11 co6HpaJia H nepe11a-
Baa,a Ha 3eMJIIO ~eHHhlC HaJ'lllhle CB0·
11emrn.
B RHBape 1959 r6)1a COB0TCRHe
Y'l0Hhle OT11p3.BlIJill B SB03)1Ilh!H MHp
rrepByIO ROCMll'ICCRYIO pam\Ty. Pa1<eTa
IIOJieTeJia K Jlyne, 0113. BhlIHJia na
op6ii:Ty H CTaJia HCKYCCTBCHHOH IIJia-
H0TOH c6mieq11oii CHCT0Mhl. C 6opTa
:hoii pa1<eThl-IWCMH'!eCRO:ii. Jia6opaT6-
pHH B O'e'!0HHC H0CROJibRHX qaCOB
no pa11Ho nepe11aBaJIHc1, Ha aeMJIIO no-
1<aaamrn aBTOMaTH'ICCRHX rrpH66pOB.
CTyne111, aa CTyn6111,10 8aB00Bhl·
BaeT COB0TCRaR nay1-a 11op6ry B
H6CMOC. Bce 66JibIHe Bec CIIJTHHROB
H CJIOHmce 3a)1Îl'!H.
E1I1ii 0)1Ha ROCMll'!CCRaH pa1<eTa-
Jia6opaT6p1rn, ROT6pyIO COB0TCRHe
yqeHhle OTilp3.BHJIH B
HocMOC B CCIITR6pe
1959 ro 11a, BhlIIOJIHHJia
nporpâMll!Y H3J'!Hh!X
HCCJI0)10Bamdi: H OCT3.·
BHJia Ha JlyHe Bh!MlleJI
CCCP.
 GRAMATICĂ

Alternanţe consonantice la cele două teme verbale

(tema infinitivului şi tema prezentului indicativ)
>] X e m p I e
Infinitiv
IP=• I CunJugarea. I
I Conjuga.rea a Il-e.

1. 6 oa HOJ106ăTh (a clătina, a legăna) }J.O.rr6HT& (a toci ; a dăltui) -

-HOJie6o1i10, IWJJC6MHIIb i!];OJ16.1i10, )];0.16H1IIb
B Bll JIOeliTh (a prinde) - JIOo..rnO,
JI60IUJlh
M Mll 11p0Mâ Th ( a aţipi) - IIIJMCTh (a face zgomot) -
;ri;pc..t,ulO, /:'Pf!.«..ielllb my.ti.a1b, Illy.ulimh
n Jill chf.naTh (a vărsa, a turna) - nuneTh (a fierbe) -
c.bln.1i10, chln1telllb mtn.ltlO, 1-mnimn,
cnaT& (a dormi) - cn.aro,
CnlIIIIb
repneTh - Tepn.alO, '1'6pmm1&

6pli3eaT& (a stropi) - Bli8eTh - Dli~y, Bli8HIUh

2.

n "'
6p1:da ;}ICY, Gphţ3:HC81Ub
peaarb -- p8J1cy, pCJICCilU,
Măaa Th -

;>fCelllb
Mâ:»ey' Mâ:HceUib
no1-1:aaâ.Th - ;ri;ona;HCY, ;IJ,OHâ-
c11aCr& - c11a,cy,
nenasH.aer& (a uri) -
tteHaBli;}fCy, uenamiiJum&
ctt8Hrn&

IIJI3.K:aTb - IIJI8.~y, nmittCIUh JiemeTI. (a zbura) - Jie'ltY,

3.
:} . np.RmaTh (a ascunde) -
npil,;:y' np1I1lClllb
rpoxomitTh (a tuna) -
Jiemlilllb

rpoxo""Y, rpoxOttelllh

HCX:âTb (a căuta) - Ruf)7, tnfcmHTh - l.{UUfY, "lffC-

4.
CE}
CT HUf€llib llUUIIb
III Tpcncmă.Th (a tremura) -
T
TpeneUfY, 1·peneUfernb

JIJJJică.Th
(a juca, a dansa) - noc1iTL - HomY I H0CHlllb
5.
~} m nmu.uy, nJriiweUih
mi:câTb - mu.uy, nHw.ernh
naxă'!'i. - mimy, miw.em1,,

Hpacmb (a fura) -
6. CT A 1<paiiy, 1<pa8elllh
BecmH - ueay, neDemh

L_
'
 E e p I
Infinitiv IP,e,ent I
X
"' '
Conjugarea I
I Conjugarea& II-a

7. CT
I
T Irmecn'."1 (a împleti) -
nmimy, IIJicmeun, I
8. CT
I
6 Irpe6Y·,
rpecm"1 (a vlsli) -
rpe6CU1b I
:-.1:0'lb - Mo2Y, M02fT
Tetti. - Tcx:J, TeliyT
9. •• "• r CTPH'1'.b (a tunde) - cTpnz}·,
CTpHeyT

Observaţii

1. Alternanţele prezentate tn tabelul de faţă de la punctul 1 la punctul

5 se găsesc.Ia verbele de ambele. conjug:"tri. Dup,l cum se poate observa <lin exem··
piele date, înlrl' verbele <l.e conjugarea I şi cele de conjugarea a II-a există o
mare deosebire. Verbele de conjugarea I păstreaz:'i altC'rnanţele consonantice în
tntrcaga paradigm,1 a prrzentului sau a viitorului simplu, pe cînd la verbele de
conjugarea a II-a alkrnanţa apare numai la persoana I singular.
2. Alternanţ.elc de la punctul 6 pînă la punctul 9 inclusiv se găsesc numai la
verbele de conjugarea I. Alternanţele consonantice se păstrează şi aici în lot
cursul conjugării, cu excepţia verbelor înregistrate în rubrica 9.

EXERCIŢII

Curente
I. Răspundeţi la urmlitoarele întrebări:
1. O <(CM l\H."{Tâ.TIH mh;1y: H ;ţp!!B!IOCTII'? 2. 11 ro c;:i;eJ:iaJI 'I8JIOB8E n Himu
ŢJ;1m? 3. l.JTo 6Lmo '1_onrH6pH 1957 rO;ia? 4. CK6.llbHO uecw.11 nfpllhll! con6rc1-mfi
crrJTHHR? 5. l_JTo noc:i6gonaJIO 3a n6pBbIM CII}'TIIHI-WM? 6. CH6JibKO Bl3CHJI
nTop6H CoB6TcHHif cnYrmm? 'J. l_ho nocm\r:i;onaJJo aa nroph1::,,,r cn}'rmuioM?
81 Cx6JILRo «f!ct-1..1[ 'l'IHJrufi cnyrmrn? 9. 1.1ro naxo;::i;irnocb Ha 6opTY crr~·THHKOB?
10. Horl);:i H Hy;ţă. noc~~im1 coeerc1-ui:e :r1em,rn pm,ery? 11. l-lro rrepeganiwa
IlO pâ.D;HO ;jra paI-H~Ta? 12. "l{To OCT;'.\mma ua ,Jlyue ,1.1,pyră_H paHtlTa?

II. Scoateti din textul lectiei toate verbele care prezintă al-
ternanţe conso~antice la preze1it.
III. lnvăţaţi pe de rost următoarele expresii:
C me11e1-t-ue.M, epe.M,eHit. cu timpul, mai Urziu
60 6CCM MUpe în toată lumea
co scee6 MUpa din toată lumc"a, din toate colţurile lumii
ebl,noAu,umb o6eUţdnue a-şi ţine promisiunea
ebmo.:u-tumb aaOdnue a îndeplini o sarcină

314
 Recapitulative
I. Folosindu-vă de dicţionar, formaţi cu ajutorul prefixelor
verbe perfective de la următoarele verbe imperfective: '
CTp6BTh, cJlldmaTL, rOBOpÎITb, XO)];liTb.

II. Formaţi verbe imperfeclive de la urmitloarele verbe per-

fective prefixate :
l(OCTpOHTL npn11:yMaTL
aapaOOTaT1, ;r(OUHCâTh
aaroBopiiT& l(OilJJaTIITb

III. Arătaţi de ce aspect sînt următoarele verbe :

BLliiTH, y6emâ.T&, rrpmieTeTL, rrep8JieTBTL, nepexo~RT&, y5eră.TL, aa6erâr&,
BhIJI0Tă Th, nepeJieTăTh, BLIB0CTH, BhIBOJ(llTh, BEIB08TH, BLIB08liTb, npHBOBliTL,
npHB08Tii:, BhlrHaTh, BLirOIIJÎ:Tb, BhlexaT&, Bl:,rnamăTh, IIpHBOAiiTh, npHB8CTli,
nepenJiblTL, nepenJILIBâ.Tb.

Suplimentare

Traduceţi cu ajutorul dicţionarului urm-ătorul text:

TEJIErPAMMA 3EMJIE O JIYHE
'lepea HOCHOJILIIO qac6o llnau6a H H6p11emIICJIL;\ 11:aBaJIH 11011p66-
Hhlii OT'l!6T O CBOlfX rrpHHJIIOtteHHHX, np111-1eM IIOKâ8LIBaJIH c60paHHYIO
HOJIJI€K~mo MHHep3..>îOB n ;a;parou;€HHbIX KaMH0:A; n oc65eHH!.I:A BOCT6pr npammi
CJIYma T0JIH, Ror;i::i;ă. ynH;:i;emt orpOMHLie aJIMă3hl. . • ,1];.nn 3eMJIH cocTăBHJJH Te.ne-
rpâMMY o npamuoqElHH.JIX Ha ,Jlytte cJien;yrow;ero CO)];epmâHHR:: ,,:Mhl BIIOJIH8
6JmrononY1:1Hhl H cqâCTJnrnhl. Hax6)].HMCH Ha JijHHOît opUHTe n .ri;1mMeTpâ;ibHO
nponrnonoJI6mHOH T6llKC no oTuomEmmo K cnYTm·rny 3eMJJII. ,IJ;s_Oc H3 nac
ycnemr rro6i.rnâ.Tb Ha J1yH0, c;a;f!JiaTh npyronJHHOC nyTemElCTBHe 1:i:' co-
6pă.Tb 06pâa1:1:~nm r6pHLix· nopO,a;. Bcnen;cTmrn nexnâTRH mHsttettHLJX rrpn-
năcoB npm1m6ch OCTâBIITb Jlytty. .
CJieAlil aTMocq.tephl H noAhl TaM e;a;sâ saMCTIILI. ,r(eHL"H HO_tih D 30 paa_ )J;JJHH-
aee, qeM na 3eM.nll, orqer6 H6t1bl0 x6ao.u. .ri;ox6µ.11T ,11;0 250°, a ,11;HeM mapa -
1\0 100-150°... Co6paTL o6paaqHl{H H<HDOro M>ipa He YllaJIOCL ... He
BCTP,ellâJJH Ha uyni: coopymem1tt paajMHLIX cy~ecTB: 3)J;ăHHfi, MRU.ui:H, MOC-
T68 ...

(H. 3. UnoJIB6BCRJiiî, .. BHC 3eM.iilf'")

LECŢIA a 47-a

CJIOBAPI,

acTponH~T, -a; pi . .. 1,1 astronaut
aT~IOetf,t'ipa, .. J,I atmosferă
6eaomiettocTL, -n securitate, sigu-
ranţ::i . nbi~nuit, ieşit din comun
BCCTli:CL (pers. I şi a II nu se folo-
se:,,c_); Be;l;e1 en I ipf. a se duce; a
1
face ; a avea loC
nnttsi:nne, -JI; pl. ,;JI inllue~1ţfl
BHOBL adu, din nou, iarăşi, încă o
dată
nmrnpaw,€Hne, •H întoarcere
Bpt'i;a:m,Iii, -aJI, -oe; pi. -hle dăună­
tor, v{1tiim,llor
BWOpocnTL, nL16pomy, nhJ.Opocumo
II pf. a arunca, a azvîrli
oLlacnttTL, nL1ncnro, nL1.Hc11um1, I I
pf. a lămuri. a clarifica
amn6TIILiii itntp lumea Dnimala, reg-
nul animal
aam:llTa,- -LI apărare
HcnLJ.TLIBRTL, -am, -aemL I ipf. a
veri!ka. a încerca
ROMii.n;i;a, ~1.1 comandă
KOHTMiuep, -a; pl. -u ca11sulă, con-
teiner
KOCMli'leCKHii ROpă6JIL navă cos-
mică
na6.·uo;:.1;eu11e, .. a; pi. -a observaţie
uace1t6Moe, -oro; pl. -i.1e, -i.1x subsl.
insectă
nenlIJJ;HMLrii, -a,1, Doe; pl. ..LJe im„
pcrccptibiJ, inYizihil
neo6h11:rn1,1ii, -an, -oe; pl. -LIC ne-
o UepnYTLc-», oOepnYci., oOepuem:i.-
C.H I p/. a face ocolul, înconjurul
o6orHYTi., o6oruy, oOoruemL I pf.
a face ocolul, a înconjura
onycnl.Ti.cn, ony_m:)'ci., onYcTJIIIILCa
I! pf. a se li1sa, a St' lăsa în jos
napaml4rr, -a; pi. -LI paraşută
noneT, -a; pi. -Lr zbor
nocăJJ,Ka. -11 aterizare, amerizare
11pe,ri;cTaB1îTeJIL, -a; pi. -H •repre„
zentanl
npnaeMJIJiTLCa, IlpH30)IJIIOci., Bpll•
aeMJillmLCH II pf. a ateriza
_npocTpii.ncTno, ... a,; pi. -a spaţiu;
M('3'IlJiamhuoe npocTpăHCTBO
spaţ.iu interplanetar
pacTHTeJILHLiii MHp lumea vegetală,
regnul vcgct:1_,i
C.Jioii, -SI; pl.' ·c;coll strat
eu:UMOR, eullMKa; pl. cHHMRH foto-
grafie, poză
cpei,a, .. b1 mediu
cpeJJ,CTBO, -a pi. •R mijloc, procedeu
cYT1rn, gen. pi. cYTOK douăzeci şi
patru de ore, o zi şi o noapte

qEJIOBEK Il IWCMOCE

II
Cml/ff10II1aH KOCMII'l€CRaH paKeTa, B C€11TH6pe 1959 r6):(a,
llMCJra 66Jiee CJIOIRHbre aa11a•rn: o6omj-Th JTyHy, CqJOTorpaq,HpO-
BaTb ec HeBll/ţHMYJO CT6poHy, rrepe11a1'b CHHMKH Ha 3eMJI10 li
BHOBb npOl!TII B pal!6He 3eMJIII, cha HOBaH MeIBUJia!ICTIHIB CT8.H-
IjHH T6 me BhlIIOJIHl!Jia cnoH aa11ă 'IH. ·

316
 8TllM COB0TCRI!e y•1eHhJe uoqTJI paspenn'iJill npo6JieMy OBJia•
ACHllH MemnJiaHeTHhlM npocTpaHCTBOM. Ho OHM npOAOJI1R8IOT
HayqaTh B03M01KHOCTb IIOC8-)(RII paRe.T Ha ,1pyrue IIJI8HCTbl H
B03Bpau~e-HlI.fl MX HU 3~M,:no, HCIThITDIBalOT cpe;n;cTBa 3al.ll;l:fTbl
acTpOHaBTOB o·r Bpe/lHhlX BJIHHHHM i<OCMIPIBCKOM cpe,lhI. B
Mae 1960 r611a COBeTCRHC yqPHhie IIOCJIO.Jlll B J:\iJCMOC ell\0 01\IIH
ROCM>1qcc1mîî ROpa6m,-cnjTHHK. Ou Becn:i: 4,5 TOHHhI. C ero
ntJMOII.J;blO y '--it;,HbIC RhTHCHl:IJIM yc.rrt')DHfl Oeaon8.CHOCTM ROCJ!,1lf-
qec,wro IIOJICT3 li B03Bpall_\CIIIUI qeJIOBeRa Ha 3CMJIIO. A B aB·
rycTe, Ha r:ie1(y101ne:M 1-wpaOJIC-crrYTHIU\e B HOCMOC TIOJieTCJIH
npcwTam\Tem, 1mm(1Tnoro " pacT1iTenhnoro Mupa Halllefi nJia-
HBThJ. 3a cy·mn cnyrmrn o6epnyncH BOitpyr 3eMJIJ1 17 paa, a
3RTe'1 IIOJIY'I}!.TI IWM3H/IY BepH}'ThCB. B Bepx,rn:x CJIOHX 8TM0-
cqir'pbl OII Bb16pocn,1 ROHTefrnep C naccaJJnipaMl1, ROTC!JlbIM npH-
38MJ1JlJICH 1rn naparmbTe. Onycn1nc11 Ha 3<.'MJIIO H caM cnyTHJIR.
IJ aµ; HaCCltUI\fbIMI'I lf m11B6'fllhHfl,f) l-iOT6pbie BepHjJHICb JI3 H.6c-
~i0Ca, BCJIMCh. na6JIIO)ll'mrn.

GRAMATICA

Conjugarea la prezent şi imperativ a unor verbe w alternanţe

în tema infinitivului şi a prezentului

INFI~TTIV

Conjugarea I Conjugarea a II-a

HOne6â.Tb ( a clătina, a legăna) Ţl,OJI6J.i:Tb (a toci, a d{tllui)

p;peMăTb (a aţipi) :IODÎITh (a prinde)
cbmaTb (a vărsa, a turna) myM€'rh (a face zgomot)
cnaTI:, (:1. dormi)

PR"F:ZEN'l'

HOJI86mo ;u,pe1o-1:nO cblm1ro ;:t;OJI6.ru0 JIOBJiiO IIIYMJIIO crrmo

ROJl06Jiemb ;a,pCMJIClllh cbmJie1m, ;u,onG.Hrnh JICIHUIUb llIJMDJllb CIIU:Wh

HOJI86JieT ,::i;p0MJI0T cbUIJICT ;u,o.rr6li'l' JI6BHT rnyMHT CilliT

KOJie6JieM ;n;p8MJieM cblmmM 11on6>IM JI•BHM ruyMHM CDHM

ROJrC6neJe ;up8M.ileTe chlrrJieTe µ;oJ161iTe J16BllT8 IUyMHTe cnHTe

HOJie6JIIOT ,u;p8MJIIOT chlnJIIOT )];OJI6HT JI6BRT llIYM.FÎT crrnT

IMPERATIV

(He) 11peMJ1H Chlllh ;u,oJI6H JIOBH IIIYMH cm,

(He) ,u;peMJIHTe Ch1IlbT0 )],OJI6Hre JIOBliTe rnyMHTe cmire
 INFINITIV
ConJugarea I Conjugarea a li-a.
peaaTh (a tăia) CHitElTh (a sta, a şedea)

PREZENT
pemy c11my
pe~eillb CH)];Îllllh
'pea<eT cu;a;HT
pti>KCM cu:;a;HM
pea<CT8 CU)l;lÎTe
peatyT CH)].JiT

IMPERATIV

pea<L Cll/111
pem&TC CH/IHTC

INFINITIV
Cor1lugarea I ConJugarea a n-a
CKam\Tb (a galopa) JieTeT& (a zbura)

PREZENT

c11aqy Jie'ly
cKâqem:r:.. neTHm&
CRâ.1:IBT JIBTllT
CKăq~M .rreTHM
CRătteTe neTHTe
CRă'lyT JIBTffT

IMPERATIV

CRa'IH JieTH
CHatIHTe JieTHTe
INFINITIV
Conjag&rea I Conjuga.rea a II •a
IICR3.Tb (a căuta) tfHCTHTh (a curăţa, a
face cul'ăţenie)

PREZENT
mcy ""lllY
H~emi. qffCTHIIII,
Hlll0T tfliCTHT
HlllCM qffcTIJM
li111e•e qlfCTHTC
HlllYT 1:lllCTHT

318
 INFI:SITIV

Conjugarea I 0:rnjugarea a II-a

mrnâTh (a scrie) HOCl1Th (a purta, a duce)

PREZENT

rnnuj. HOlllY

:ninnem& nOcHmh
:oHmeT H6CU:T

n:HmeM H6CHM

nHmeTe H6CHT0

llllmyT H6CHT

llllPERATIV

DIIIDH nocH
nHuniTe HOClfTe

INFINITIV
Conjugarea I

11paCT1> (a fura) aecTU: (a duce~ a

conduce)

PREZENT

11pap;y BBIIY
Hpa;n;Cmb ne;a;eIIIL
ltpap;CT Be;a;eT
Rpa;r1,eM BCîl,i!:M

1<pa11eTe Be,u;eTe
Kpap;yT B0/J:YT
INFINITIV
ConJugarea I
IlJIBCTlil (a lmpleti) MBCTH (a mătura)

PREZENT

DJieTy MOTY
11JieTi!mL MeTelllb
mieTeT Me1·CT
IlJJeTeM MeTCM
IIJleTCTe MeTCTe
llJIBTYT M0TyT

319
 IMPERATIV

Illl0TH MeTH
nJieTHTe Me'rliTe

INFINITIV
Conjugare& I

rpecTli (a vtsli)

PREZENT

rpe6y rpe6eM
rpe6emb rpe6eTe
rpe6eT rpe6y;,

IMPERATIV

rpeoli rpefiliTe

INFlNITIV
ConJugarea I
cTpH'lb (a tunde) nettL ( a coace)

PREZENT

CTpHry ne1<t
CTpHml!mh neq!mD
CTplUH~'I'. neq~T
CTpumCM ne11e11
CTpH>H~Te ne'ICTe
CTpHryT 1,181<fT
lMPERATIV

ne1ni
neKIITe

EXERCIŢII

Curente
Răspundeţi la urmittoarele tntrebitri:
1. Ramie aa11aqn nurrOJIHHJia 1<oc>11iqec1<aH pam\Ta, 1<0T6py,o Co-
aeTc1<ull Coma aanycTliJI e ceHTa6pe 1959 r611a? 2. Ra1<y10 npo6JieMy paa-
pein/J.IOT coneTCKHe yqem,rn? 3. RTo ll0JI8T0JI B HOCMOC B /mrycre 1960 r611a?
4. RaK eepHyJIHCL Ha 3eMJIIO naccamlipu HOCMH'IOCKOll paKeTu?

320
 Recapitulative
I. Alegeţi din vocabular 1O verbe tranzitive şi formaţi cu ele
1Opropoziţii în care să intre substantivele :
KHHra, (}lHJibM, ]];OM, TO:eâ.pn~, CRâaKa, a:eea;n;â., co6LITHe, 1106'A,1~a,
paccHăaqHR, iHH8Hb.

II. Formaţii îmbinări de ctte două cuvinte punînd primul

substantiv la nominativ, iar cel de-al doilea la genitiv singular :
pa66ra pa66•mll
nepo CTYIIOHT
cra11>IH B0/13.
CYH TOB8.pHIJI
HYCOK XJJel>
KHHra 6paT
DBCLM6 M8Tb

Suplimentare

Traduceţi următorul tellJt cu ajutorul dicţionarului :

HCTOPlfqEC.IOUI: IIIAr B HCCJIE~OBAH.MH KOCMOCA

Tpa coserCKRti paKem B cropoHy Jlye1,1, aanyD.1eHa1,1e B 1959 rollt,
oaaaMe11osân11 co66lt ecropl\qeCKYJO 11exy B paasaraa HayKH a KyJI&TYPLl
aeMHLIX mHTeJie:A:.
12 ,jlespams 1961 ro11a - HOB8JI :JaMe•ăTM&H8JI 113.ra. 3ro 113.ra or-
RpLITBJI MemnJiaH8THLIX nyTew0CTBHA. 3arâ;IJ;OllH8JI DJJaaera HămeA cOJJ•
aeqHOR CHCTeMLI BeH8pa CT8.H0BHTCR 06-LE!HTOM uenocpe;a;cTBeHHOro, OCH•
3ăeMOro HCCJl8).\0B8.HHH C n6MOJ.W,IO fl>HBÎl'-lec1rnx npu66poB, C n6MO~b]O paH8T.
qeJJOB8H CME!JJO, yBepeHHO H 11;8JIOBHTO BTOprăeTCR B npe;n;lmLI HeB8J:l;OMOJ'O.
Yme TLlc1P:1H neT nlO;a;H eeJJ;YT ua6n10Aeuua aa llJla.H0TaMH cOnHequoa
CHCTCM:LI. Ho pă:ebwe noJieTI,[ H IlJI3.H0TaM 6Ll:~1IH y.n,8JIOM JIHllIJ, ljiaHTăaHH, A I
BOT Tenep&, 12 ,j,espami 1961 r611a, M0'1TLI CTaJIH 11ellCTBHT8JlbHOCTblO.
PemeuHe 8TOII TPYIIHOII T8XHH'l0CKOII aa11aqn CTânO B03>10ll<Hl,IM 6Jiaro11apli
uanf111HIO B Coe0TCHOM ColOae MO~w:x paH0T, ynpaBJJffeMwx c ()qeuL 6onLwol
T6llHOCTL.IO.
Ilpo6JJCMa TOqHOCTH CHCT8M ynpaBJI0HHII ,Iµlff noJieTOB H naJILHHM nna-
HeTaM -ăTO OCHOBHâR npo6n0Ma, T0CHO CBâaaHHaJI c uaneme/a™-H CHCT8-
MaMH nă.JILBett HOCMllllec1wtt cnHaH.
Aiw1Ui1e TpaeKT6pR1,1x HaMeplmua e Te1J:imue 12 !peepami noHâaweaIOT,
l[TO Bce CHCT8Mbl cpa6()T3.JIH npă.BHJihHO u lJ:TO noneT npoacx6):(HT e xopOweM.
COOTB0TCTBHH c nă.HHLIMH npeJ(eapHTeJILHblX pacqCTOB.
JI. H. CE).(OB,
a1Ca;::i;8MBH,
npeann,eHT Me>«AYHap6J1,H0A:
acrponaeTffqecHOR ~e;::i;tp6QUD

21 - c. 1859
321
LECŢIA a 48-a

CJIOBAPb

11oouTLCJ1, 11001,rocL, 11ofiLem1,cH I oprauHan, -a; pl . .. LI organism

pf. a obţine, a realiza
aanycTBTL, aanynu~, sanycTnmr.
II pf. a arunca, a azvtrli
SHBoii, ·Bll, -oe' pi. -we viu
UTiR conj. astfel, aşadar, deci, prin
urmare
ROCMOliăBT, -a; pi . ..tJ cosmonaut
H&ROHtll( ad1>, ln sflrşit
o CBO~BHe -a: cucerire
OTI\OlllITLCB, OTJl0lll0Cb, OTl\ellDIIIL•
ea II p/. a se desprinde
nepeuecTe, nepenecy, nepenecem;.
I pf. a suporta
npol!omJiTL, npoaosy, npoaosnm1,
II pf. a deschide, a croi
CJ10TBTL, -aro, -aem1, I pf. a zbura
~pa, -w; pi. •LI eră

EXPRESII
li TOT se 11en1, ln aceeaşi zi rpynnoo61i noneT zbor ln grup
Jl:OOHTJ.Ca ycnexou a obţine succese

qEJIOBER B ROCMOCE

III

OrpOMHl,JX ycm\xoB B OCB00HHH KOCMH'leCKOro rrpocTpilH•

CTBa COBeTCKl!e JII0/111 1106HJIHCb B 1961 ro11y.
4 qienpami 1961 ro11a OHH sarrycTHJIH TJUKiiJihlfi HCKyCCTBeH-
Hhlli cnyTHHK 3eMJIH B0COM n 6 483 Kr, a 12 qieBpami em.e 0/1HH
THmem,m crryTHHK, OT KOT6poro B TOT me 11eHb OT,'10JIHJiaCb KOC-
MH'l0CKa/I paKeTa. !ha paKeTa sarrycTHJia IIO HarrpaBJI0HHIO K Be-
Hepe llBTDMllTH'leCKYIO M0lKIIJiaH0THYIO CTilH[IIIIO. 9 MilpTa B
R6CMOC CJieTitJI '10TBiipTbill, a 25 MitpTa - IIHTblll ROCMH'lecmlll:
ROpit6Jib-CIIyTHIIR. 06a ROpa6JIH BepHyJIHCb Ha 3eMJIIO n TOT me
11eHL. Hx naccamHphl - cooitRH 11 11pyrHe mHBLie opraHH8Mhl
xopom6 rrepeHeCJIH IIOJ!iiT.
HaROH0[1, B00 rOTOBO ,'1J1/I ROCMH'l0CROro IlOJieTa '10J10B0Ra.
lf BOT 12 anp0JI/I 1961 r611a Ha KOCMH'10CROM ROpa6JI0·
crryTHHRe „BocT6R" B R6cMOC IIOJieTeJI nepnhlil: '10J10B0R - CO·
B0TCRJlli J18T'IHR IOpull AmiRceeBH'I rarăpHH. A 6 anrycTa 1961

322
r6,11a. 11na11uaTH!IH'J'i'l'<IaCOBoll !I0,'10'1' D R6CMOCe coneprnIIJI B'l'Op6il
COB0'1'CRHJ!: KOCMOHăBT repMaH CTeJiăHOBHq THTOB,
A qepea ro,11, B anrycTe 1962 r6,11a, Mb! yaaam1 o rpyrr-
noB6M llOJieTe ABYX HOBhlX COB0TCRHX ROCMOHl1BTOB - AH-
11PHHH8 rpnr6p1,ea11qa HnKoJiaeaa n IlaBJia PoMâHoanqa
Ilorr6BH'Ia,
3a K8Kl!X - Hn6yAh m\CKOJIM<O JI0T COB0TCRHe y'li:\Hl,18
npOJIOJRl!JIH I\Opory B l\'.oCMOC, OTilphIJIH apy KOCMH'l8CKHX lIOJilΕ
TOB.

GRAMATICA

Pronumele nehotărit
In propoziţiile :
_RT6-TO IIOJ];OmeJI HO MHe.
Cineva s-a apropiat de mine.
MHe Hymao BaM R60-lJT6 c1-rnaâTb.
Trebuie să vă spun ceva.
Y Bac ecTb nam'.l11-n116y11b HH>lra Ha pyccuoM Ha1,rn/,?
A veţi vreo carte în limba rusă ?
pronumele nm6-mo, 1,6e- 'lmo, 1,a1,dJi-nu6yâb ţin locul substantive-
lor, dar nu indică precis despre ce anume obiect este vorba .
.Aceste pronume se numesc pronume nehotărîte. Ele se formea-
ză de la pronumele interogativ-relativ cu ajutorulparticulelor
ne-, 11:oe-, -mo, -nu6yâb, -.iu6o.

3Z3
 Particulele ne- şi Koe- se pun înaintea pronumelui interogativ-
relativ (mi face corp comun cu pronunele, iar 1,oe-, se leagă
prin liniuţă) :
HOKTO cineva K6e-Ram)tt cineva
HeqTQ ceva K6e-RT6 cineva
HeKOTOpLdl oarecare, anumit K6e-qT6 ceva
HeHH:it un oarecare, un anumit

Toate celelalte particule se pun după pronume şi se leagă

de acesta prin liniuţă :
I{T6-TO cineva 1mR61t-au:6y;a;h un oarecare, vreunul
11T6-TO ceva KT6-JIH60 cineva
HT6-H116y;a;h cineva q T6-JIH 60 ceva
tJT6-HH6y/1:b ceva KaR6tt-JIH60 un oarecare, vreun
Particulele amintite mai sus formează împreună cu pro-
numele interogative-relative pronume nehotărîte, după cum
urmează:
a) cu particula ne- se formează ne1,mo, tte'lmo, ne1,uli (în-
trebuinţate mai mult în limbajul oficial-administrativ), tte1,o-
mop1,1,ii.
Pronumele nehotărît tteKmo are numai cazul nominativ :
He1,mo IleTp6n 6hlJ1 y MeHH. Un oarecare Petrov a fost la
mine.
în locul lui tteKmo din exemplul acesta poate fi folosit ne-
1,u/i: Hbmii IleTp6n 6hlJI y M0HH. He1,uii se declină.
H e<tmo se foloseşte numai la nominativ şi acuzativ :
H H>leIO B B>IAY HeqTo 11pyr6e.
Am fu vedere cu totul altceva.
B ee HpacoTe eCTb H8qTo oc65eHHOC.
In frumuseţea ei e ceva neobişnuit.

De cele mai multe ori tte<tmo se foloseşte cu o determi-

nare.
b) cu particula -mo se formează 1,m6-mo, <tm6-mo, 1,a1,6/i-
mo, 'l/,eu-mo.
Pronumele formate cu particula -mo exprimă cel mai bine
ideea de necunoscut, de nedeterminat :
RT6-To no]],omen n: aeMY-
Cineva s-a apropiat de el.
Notă
Pronumele na.1-.0U-mo, ,;aK<iR-mo este, de cele mai multe ori, echivalent
cu articolul nchotărît un, o din limba romlnă.

-W4
 c) cu particula -nu6y&b se formează Km6-nn6y&b, 'lm6-nu-
6y&b, KllKOU-llll6y&b, 'leu-nn6y&b.
Spre deosebire de cele de la punctul precedent, aceste pro-
nume nehotărîte exprimă mai puţin pregnant ideea de necu-
noscut.
IIo;a;Ofi)J;HTe HO MHe HT6-HU:6yp;h.
Să vină cineva la mine (indiferent cine).

d) cu particula -J1u60 se formează Km6-J1u60, •1m6-.11u60,

,ra,r6u-.,u6o, ~eu-.,u6o.
Aceste pronume nehotărîte sînt foarte apropiate ca sens de
cele de la punctul c ;. se deosebesc însă prin caracterul lor livresc.
e) cu particula ,r6e- se formează ,r6e-,rm6, K6e-•,m6, ,r6e-
-,,;ax:6U1 K6e-'l/{!U. .
Cînd se folosesc cu prepoziţii, aceste pronume pot avea ur-
mătoarea înfăţişare :

GeaitJv Dativ Acuzativ Instl!lme:1tal Prevozit!onal

H6e y 1rnr6 R6e R ROMj R6e Ha ROI'6 H6e c I-WM m)e o ROM
m)e ţt;Jrn 1Ier6 m)e H tteMj R6e Ha 1IT6 H6e C lf8I\-I K6e o qeM
Iată cîteva exemple :
H6e Ha ROr6 M6mHO IlOJIOIBHTbCH. Pe ciţiva {pc unii) se poate conta (se
poate pune bază).
M1,1 H6e y nor6 cnpocHnn. Am întrebat pe unii (pc cîţiva).
H R6e C 1rnM BCTpen1JICR. 1\1-arn intîlnit cu unii (cu cîţiva).
noe R HOMj ttă;a;o aatiTH. Pe la unii (p(' la ciţiva) trebuie să ne
abatem.
h'6e O 1-1:eM ME,I yme 3HâCM, Ceva-ceva ştim noi.
într-o lecţie specială (v. pag. .540~5•11) se vor analiza unele
diferenţe de sens care există între aceste serii de pronume neho-
tărîte.
Pronumele nehotărît se declină ca pronumele interogativ-
relativ, particula rămînînd totdeauna neschimbată.

Decllnarea pronumelor nehotărîte

r.,m6-mo, 1tm6-mo, K.de-r;md, 1i:6e-11,m6, xan6ii-mo
N. Nm6-mo '-lm6-mo -,;,6e-Km6 K6e-1.lm6 x:an6ii-mo
G. noe6-mo 1tee6-mo R6e-1w26 R6e-,ie26 -,,;ax:6eo-mo
D. x:o.M!}-mo 1teMY-mo K6e-ROMJ} R6e-1te.Ml/ nah:6.My-m'J
A. no26-mo 11,mO-mo 1.6e-1we6 >We-"lee6 x:an6U-mo
(nandeo-mo)
I. 1re.M-mo "le.M-mo ,u>e-1,;e.,"' n6e-1teM ,rax:UM-mo
P. (o) n6.M-mo (o) tteM-mo K6e o 1i:6.M Kde o 1tiiM (o) 1<an6.M-mo

325
 EXERCIŢII

Curente

I. Răspundeţi la următoarele întrebări :

1. Hamt:x ycn€xon A06HJIHCb coneTc1rne JIJ0,AH B 1961 ronY? 2. qTO
omi c,n;0JiaJIH? 3. H'.or;a;ă OHH aanycTIIJIH.M0IBITJiaH{nttyro CTăHIJ;lUO? 4. HaK6D
KOCMl1'1.ec1rni:\ 1mpă6Jib CJieTăJJ B H6CMOC 9 MâpTa 1961 r6)l;a? 5. 'l.!TO 6bmo
c.n;0JJaHO 25 MâpTa 1961 r6;::i;a? 6. Hor;a;a 3TH HOCMli"lICCI-me Hopa5.mi: Bep-
n-JiiHCb Ha 30Mmo? 7. H.TO 61,1JI Ha ăTHX HOpa5mix? 8. Hon(ă IlOJieTlm
B H6CMOC nepm.rtt qeJIOB0K? 9. JiTO 8TOT qeJIOBim? 10. l.lTO .c,n;0JiaJIH
CQB€TcR0:e yi1em.1e? 11. RaR aoBYT nTopOro coBeTcRoro KOCMOH8.BTa? KTo
couepunîJI rrynnoR6tt noJitT B H6cMoc ?

II. Traduceţi în limba romînă :

1. JleKQHIO 'IHTăeT H\ll<TO rpnr6pbeB. 2. B yrn.y KOMHQThl JielilHT HO'ITO
6cJioe. 3. Ilo11qepKHMTe HeKoTophle CTp6<tJ<H. 4. K6e-KTo na eac onaa-
)lhleaeT na """IIH"• 5. Koe-'IT6 Mhl npnroT6enn11 IIJI" aac. 6. JI Ky11Hn K6e-
KaKÎle 1<HÎlrH. 7. !fr6-To 11p11mtn. 8. MHe 'ITO-TO nocJThlmaJJoCb. 9. IlpnmeJJ
KaKoll-TO '10JJOBOK. 10. Bo )IBope CTOHT 'leil·TO BeJIOCHll8)1. 11. Ha CTOlJe Jie>KJiT
'lbli-To cyMRa. 12. Iloe11eT RTO-HHOYllh ua eac. 13. PaccKamn naM 'ITO-HH•
6y)lb. 14. flpO'IHTitJI KaK08-HH6y)lh CTHXOTBOpeHK0. 15. B08hMli y KOrO•
IIH6y)lb KapaH)l8.W. 16. ~allTe MHe %10-HH6yJ1h mminy. 17. Ecm1
RT6•JIK0o cnp6cKT~ OTBel!ăfl:Te. 18. Horp;â OH t1T6-JI1160 neJI, MLI CJijmam1
BHHM3.TOJJbHO. 19. IlocTy'IÎI e KaKYIO-JIHOO 11eep1, u cnpocJi. 20. 3ail)IH B
'leil-JIH60 )IOM. 21. Hem,ll Y'IOHhlil c,1eJ1aJI Hay'IHOe OTKpL!Tlfe.
III. Puneţi pronumele nehotărîte din paranteze la cazul
corespunzător :
1. Mu lH)lăJJH (1«\e-KTO) "" 11pyaell.
2. M1,1 pellIHJIH ecTpeTHTbCH Ha (KaKâH-Jinoo) ym111e.
3. ~âl!Te MHe ('Ihii-HH6y11L) llIJJiiny.
,\, JI yme BCTp<ÎTH'1CII C (!<60-KTO) H3 HHX.
5. ffâ)IO DOCJiăTb (KTO-H>IOYJ:lh).

Recapitulative

l. Declinaţi substantivele :
Bp0MH, IIJ10MH, HMH, ycJIOBlle, 1Ip0H3B0;:\0HH0.

II. Puneţi substantivele din paranteze la caiul cores-

punzător:

1. JI BLIWeJI na (a11ămrn). 2. OH C)IOJiaJI OTO pă/lH (ceCTpâ).'a. TaM HHKOro

HO OhlHO, KpoMe (0Te11). ,\, JI B8JIJ] 3TO y (TOeâp1rn1). 5. Ilepe11âll eMy npHBeT
OT (y'lliTeJJL). 6. JI noJiyqJiJI nHChMO na (EyxapecT) oT (6paT). 7. JI 11epemfll
'lepea (11op6ra). 8. fi noll11y e ,urno e (cpe11â). 9. MLI OCTaHOBÎIJIHCL nepe11
(KapTHHa). 10. JI 11yMa10 o (pa66Ta).

326
 Suplimentare
Studiaţi textul următor foloaindu-vd de traducerea datd :
12 anpeJJH 1961 r611a B COBeT- La 12 aprilie t 961 ln Uniunea
CHOM CoJOae BhIB8;!l.CH ea opOHTy BO• Sovîetică a fost plasată pe orbitătn
Rpyr 3eMJIII nepe1,li! B MHpe ROCMH'Ie• jurul Pămlntului prima navă cosmică­
CHHD KOpă.6JI&-cnjrTHHR „BocT0H" c satelit din lume? nvfnd un om Ia bord,
'leJIOBeROM Ha 6opTy. nava „Vostok" (,.Răsăritul'').

lb.1J16TOM·KOCMOHăBTOM HOCMli- Pilotul cosmonaut a1 navei cosmice-

qecEWrO Kopa6JIFi:-cnYTHHHa „BocT6K" satelit HVostok„ este aviatorul-maior
nenffeTCR rpamA"aHIÎH ColOaa Coner„ !uri Alekseevici Gagarin. cetăţean al
cHux· Cou;HaJIHC'IHt1ec1rnx PecnJ6JIHH, Uniunîi RepubliciJor Sovietice Socia-
JI~T'IHK Mall6p rarap,rn IOpml AJtelt- liste.
ceemPI.
CTapT HOCMfflfCCI-H}tt MHorOCTy- Lansarea rachetei cosmke cu mat
nf!nqaToit paH0TLI npomeJI ycneruno, H multe trepte s-a desfăşurat cu succes.
IlOCJIO Haoopa nepnol! ltoCMH'IOC!Wl! După cc i s-a imprimat prima viteză
CH6pOCTH H OT;rJ;eJI8HHR OT IlOCJI0}l;uett cosmică şi ea s-a desprins de ultima
CTyn€HH paR0TLI-HOCIÎTCJIR H:Opâ6Jtb- treaptă a rachetei purtătoare, nava-
cn,Ymmt HătfaJI cso66AHLIA: nonCT no satelit a început zborul liber pe orbită
op6i1Te eoKpyr 3eMml. tn jurul Pămlntului.

Ilo npe11napHTOJ1bHLIM /13.HHl,IM, Potrivit datelor preliminare, perioada

11ep11011 06pa111eH11H Kopa6mi-cnyrn1ma de -revoluţ.ie a navei-satelit tn jurul
BOKpyr 3eMJtil COCTaBJIROT 89,1 MHHy- Pămtntului este de 89,1 minute, înde-
m:; MHHHMâJihHOe y,n;aJIBHHe. OT no- părtarea minimă de suprafaţa Pămîn­
BepXHOCTH 3eMJII!: ( B nepuree) paBH6 tului (la perigeu) este de 175 de km,
175 RH~OM0TpaM,MaKCHMăJlbH00 pac- iar distanţa maximă Un apogeu) este
CTORHHe (B anoree) COCTaBJIReT 302 de 302 km ; unghiul de Inclinaţie al
· RHJIOMCrpa; YroJI H3RJI6Ha rrJIOcHOCTH planului orbitei faţă de ecuator este
op 6HTLI K 8KB8.TOpy 65 rpanycoB de 65 grade, 4 minute.
.ft MHHjTbl,

Bec ROCMlilleCROl'O Greutatea navei cosmice-satelit cu

Ropa6mi-cnYT-
pilotul cosmonaut este de 4 725 kg, fără
HHKa c lUIJI0TOM-HOCMOHâBTOl\ol COCTaB-
JIJi:eT 4 725 IUIJIOrpâMMOB, 6ea yqCTa a lua in considerare greutatea ultimei
B0CQ KOH0qHOJi CTYil0HH paKeThl·HO· trepte a rachetei purtătoare.
CHTeJIR.

C ROCMOHA BTOM TOBapm1~eM S-au stabilit şi se menţin comunicaţii

farapHHl,IM ycTaHOBJIOHa H IT0AA0p- prin r~dio tn ambele sensuri cu cosmo-
H<HBaOTCH /IBYXCTOp6HHIIH P"-/1110· nautul Gagarin. Frecvenţele emiţă­
CBJI8b, qacT6TLI 6opTOBhlX KOp6T- toarele»" pe unde scurte de pe bord ,stnt
ROBOJlH6BHX nepe,rr;ăTtIHROB. COCTa- de 9,019 MHz şi 20,006 MHz,- iar ln
BlIRIDT 9,019 Merarep11a H 20,006 Me- gama undelor ultrascurte - 14:{,625
rarep11a, a B 11Hanaa6He YJILTpaK0° MHz. Cu ajutorul unor sisteme radio-
p6TRHX BOJIH tt.3, 625 Merarep11a. C telemetrice şi de, televiziun~ se- fac
n6MOlll;blO pă,O:HOTeJieMeTpHqecH:Ott u observaţii asupra stării cosmon8.utului
TeJieBH8H6Haoa CHCTeM npoaeO,i:tHTCJI tn zbor.
·Ha6JIIOJJ;ăBHe aa COCTOJÎHHeM KOCMO-
BâBTa B IlOJiiTe.
 1,

':.
II',rr.
Ilepll0/1 BhlBeJIOHHH 1<0pa6mi- Cosmonautul Gagarin a suportat ln
I
,I cnyTHHKa „BocT6K" Ha op611Ty KOC· mod ·-satisfăcător perioada plasăl'ii pe
I

I MOHO.BT T0B9.PHD1 raritpHH nepeuec orbită a navei-satelit „Vostok" şi

YJJ;OBJ10TBOpHTeJibHO H B HaCTOHutee tn momentul de faţă se simte bine.
,! BptiMH 'IYBCToyeT ceM xoporn6. CHC· Sistemele care asigură condiţiile de
TeM1i1, o6ecn0qHBaJOlll.H0 Heo6xoµ;HMble viaţ.ă necesare în cabina navei-satelit
m:H8H0HHLl0 ycJI6BHfl B Ka6JiHe KO- lunctionează normal.
pa 6JIJi-cnyTHIU<a, ,j,ymn111oullpy10T uop-
MâJibHo.

Iloni!T 1rnpa6JIA:-crrYTHHKa „Boc- Zborul pf' orbită al navei-satelit

T6R" C IlHJI6TOM-KOCMOHâBTOM TOBâ- „Vostok", cu pilotul cosmonaut Gagarin
pHIJ1eM rarapHHHM Ha opGIITe npo- continuă.
11onmiteTCH.
II6cne ycnemuoro npooe11enHH efectuarea cu succes a cerce•
După
HaM8lI0HHLIX HCCJillµ;oBamUI: H BLIIlOJI• lărilor prevăzute
şi îndeplinirea pro-
HOIIKII nporpăMMLI IlOJJeTa 12 anpeJJH gramului de zbor, la 12 aprilie 1961,
1961 r611a B 1 O qac6o 55 MHH,YT MOC· ora 10,55 (ora Moscovei), naVa sovie-
IIOBCKOrO Bp0M0HH COBeTCH,Hit HOpăfillb tică „Vostok" a aterizat cu bine lntr-o
„BocT6R" coeepmHJI 6JiaronoJlY'-myro re~iune dinainte stabilită din Uniunea
nocâ111<y ~ aă)laHHOM paitone CooeT· Sovietică.
cKoro Cmoaa.
JleT'iHK·KOCMOHâBT Mait6p rară­ Aviatoru1 cosmonaut, maiorul Gagarin,
pHH coo61J1HJJ : ,.IIPOIIIY ,!J.OJIO a comunieat: .,ROG SĂ SE RAPORTE-
)KMTb IIAPTMM M IIPABMTEJib- ZE PARTJDULUI ŞI GUVERNU-
CTBY M JIM'IHO HHRMTE CEPrE- LUI, PRECUM ŞI LUI NICH_ITA
EBMqy XPYII.IEBY, qTO IIPM3EM- SERGHEEVICI HRUŞCIOV PER-
JIEHME IIPOIIIJIO HOPMAJibHO, SONAL CĂ ATERIZAREA A
qyBCTBYIO CEEH XOPOIIIO, DECURS NORMAL, CĂ MĂ SIMT
TPABM M YIIIHEOB HE MMEIO". BINE, CĂ NU AM TRAUMATISME
ŞI CONTVZII' .

Ocylll.eQTBJICHue rloJJeTa lfenoa8Ra Înfăptuirea iborului omului tu spaţiu

B ROCMffqecKoe npocTpâHCTBO OTKphl- cosmic deschide perspective graildioasc
eâeT rpaH,D;H63HLie nepcneHTHBLI IlORO- de cucerire a Cosmosului de către
pE!HHH H6cMoca qeJioBC'-leCTD0M. omenire.

,IlpâB.u;a·• aa 18 anpeJm 1961 r. ..Sctnteia", din lS aprilie 1961

 LECŢIA a 49-a

CJIOBAPL

uld6op, -a; pl. ..y alegere

raaeTeLiii, -a.a, -oe; pl. ..1,1e de
z.iare
rocTHnaa, ol; pl. -we, •LIX sub.st.
salon, cameră de oaspeţi
rocT.llHHn;a, -1,1; pi. •LI hotel
ABYXM8CTHLiii, -aa, -oe; pl. -Lie
cu (de) două locuri
,.;oe6neu adj. mulţumit
KH0eK, -a; pl. •H chioşc; Tafii'IBLll
JCH6CK tutungerie, debit de tutun
KJIIO'I, -li; pl. •Ji cheie
neOJiupOaanBL1I, -au, -oe; pi. -we
mobilat
B0Mep, -a; pi. -ă număr; camcrll
BOCJl.JIJ.~HK, -a; pl. •B hamal
O;ll.HOM8CTHw:i, -au, -oe; pl. •We
cu (de) un singur loc
OCT&H6B&a, -u; pi• .. H staţie
napHKMixepcsaa, -oii; pi. •He,
•BX subst. 'frizerie
noµ;oăH,-a; pl. -LI subsol
nopa11os, 11opa1111a; pi. nopRilllH
ordine
noceallTLe.a:, nocenlOcL, noce;iui- coilTll, coil11y, eoil11@m& I pf. a
mLcJI II pf. a se instala cobort
npii11e11ua.n:, -oii; pl. -Ide, -LIX TpOraTbC.B, -aro'cL, -aemLC.JI I ipf.
suhst. spălătorie a se porni, a se urni
npeJ(JiariTL, -ă10, -ăemL I ipf. a • y,11,66cTBO, -a; pi. -a confort
propune, a oferi (tole indecl. foaier
eeofiO~IILIH, •SJ\. -oe; pi. •Lle liber 11eM0µ;8e, -a; pi . ..Id geamantan
cnpâBOIJHHK, -a; pi. -n ghid, indi- mneiinRp, -a; pi. •LI portar
cator moc}ti5p, -a; pi. •LI şofer
EXPRESII
T6.11LBO lJTO chiar acum, mai adi- npeµ;JiarâTL Ha nLIOop a oferi spre
neauri alegere

B MOCROBCIWll I'OCTHHllIJ;E.
Bhl TOJihKO 'ITO COIIIJIM c n6ea11a. IIOCMJih~HK 6epeT naIII
'leMO/litH H Be11eT Bac na OCTaH6BK:\' TaKCM. BOT CB0661{HBII Ma•
IIIMIIa. lllolfiep cnpitIIIHBaeT, Kyl{it BBM exaTL.

329
 -B 6mrn,Ml:IIIy10 rocT:iiH11n;y, - oTBe'laeTe BH.
TaRc:ii Tp6raeTCJI c M0CTa H. qepea IlJITHa11n:aTb • l1Bil-
11n:aTb MHHYT IIIseitn;ap OTRpHsaeT nepe11 saMH TJilReJiyro 11sepL
rOCTHHHD;l,I „JleH1rnrpâ11cRaJI". ~emypHHit a11MHHHCTpilTop npe11-
JiaraeT Ha B@6op H0CROJibRO HOMep6B.
- EcTb HOMepâ 0/1HOM0CTHH8 H /1BYXM8CTHHC. C BaHHOH H
BC8MH y1166CTBaMH.
BH BH6HpâeTe no11xo11A111Hit HoMep, c,1ailTe a,1MHHHCTpâ-
TOpy CBOH /10RyMeHTH H IIOJiyqaeTe RJilO'l. BMeCTe C RJilO'lOM
BaM 11aroT MaJI0HhRHH crrpaBO'lHHR, 8HaROMHIIIHH Bac c IIJiaHOM
H rropH/1RaMH l'OCTHHHD;H. B ,Poite HaX0/1HTCH raaeTHhIH H Ta6â'l-
HHH RHOCRH, Ha rrepBOM 3Tame - peCTOpaH, rrapHKMâxepcRaH,
a B II0/1BâJie - rrpa 'l8'lH3H.
JlH,PT 6@cTpo 11011HHJI sac Ha CC/1hM6it :->Tam. BH npoIIIJI:ii
qepea l'OCTHHYlO H BOIIJJIH s CBOit HOMep. RpaCHBO Me6JIHp6BaH-
HaJI ROMHaTa. TerrJI6. 0RH6, OTRpHsâ10111ee BH/1 Ha MOCR6BCRHe
YJIIUIH. BaM cpaay llOHpaBHJIOCb 8/10Cb, Bl,I /10B0JlhHH, 'ITO 110·
CCJIHJIHCb B 3TOH rOcT:iimme.

DERIVARE

Adjective cu prefixele 6ea- şi ne-

.Adjectivele eu prefixul 6ea- ( 6ec-) au sens privativ, adică
exprimă ideea de lipsă, de absenţă a llilei însuşiri.
De exemplu:
6e8LIJJ;e:ltHLI:tt lipsit de idei 6eaaaR611Hhltt ilegal, contra legii
6eauaµ;emu1>dt deznădăjduit 6eaycJI6BHhltt necondiţionat
6ecmrâccoBhltt fără clase sociale 008BKYCHl,lll fără gust

.Alături de aceste adjective există şi adjectivele fără pre-

fixe, care exprimă ideea de prezenţă, de existenţă a unei însuşiri :
uoeu1tb!U, aai.61t1ib!U, 11aae:ncm,1u, yc.!!08Hbl,U, l..!!dCC06b!U etc.
O serie de adjective formate cu 6ea- se întrebuinţează însă
numai la forma cu prefix :
6eapym1l! ciung 6eapeayJihTaTHhlll fără rezultat
(lea 110HHl,lll fără fund 6ea11âpm.ili lipsit de talent
«leasa 6<\THl,lll fără gri.li 6earoJI6c"'I! fără glas, fărli voce
La unele adjective forma neprefixată nu este antonimul
formei prefixate. .Astfel :
6ean6m,uLitt tJeJion8IC: om lipsit de voinţă n6m,,m,dt t1eJI0BeK om liber
6eBBpâMeHHaa ROHttÎIHa moarte prematură BpeMeHuoe HBJieHue fenomen trecă-
tor

330
 Adjectivele cu prefixul ne- au de asemenea sens privativ.
Şi aceste adjective au antonime :
a,mypă THhlll îngrijit, ordonat HeaRHypâTm„dt neîngrijit, neglijent
aHTIÎBHLI:ti activ HeaKTliBHhrit, inactiv
6JiaronpHIITHIJtt favorabil ue6Jra['OilpHHTHIJit nefavorabil
Bimnutt important HeBâ.lliHbl.lt fără importanţă

BămJIHBLifi politicos HeBeiRJHIBI.Ifi nepoliticos etc.

Următoarele perechi de adjective nu formează însă anto-

nime, pentru că prefixul ne- dă o nuanţă de atenuare a sensului
opus:
6orăT1,1ll bogat He6orăTL1fl: neavut, modest
60JibIJioll mare ue6om,m6it mic, nu prea mare
BhlCOKHl! !nalt H8BhlC6RHfi: nu prea înalt
JJ;aJICHHD depărtat ae;a:anCKHfi: apropiat, nu prea depărtat
1tJpu6ll rău H0/IYpH6ll destul de bun, acceptabil, bunişor

Antonimele adjectivelor din prima coloană sînt urmă­

toarele:
6orâTLill Ma,.,.11
OOJihmoll MdJleflbJ.UU.
BlilC6mdi: uUanuii,
ţ:(aJICKHit, 6.!l,U;muiî
IIYPH6i! xopdwuii.

GRAMATICA

Participiul
în limba rusă verbul are forme nominale : două parti-
cipii active şi două pasive. Caracterizarea participiului ca formă
nominală este relativă, întrucît el are şi însuşiri verbale.
I. Participiul are următoarele trăsături comune cu ale
adjecti'1)ului :
1. caµIică obiectul, răspunzînd la întrebarea 1.aKoii?
2. se declină, acordîndu-se cu substantivul la care se referă ;
3. are formă lungă şi scurtă.
II. Participiul are următoarele însuşiri verbale :
1. timp (prlilzent şi trecut);
2. aspect (imperfectiv şi perfectiv);
3. diateză (activă, pasivă şi reflexivă) ;

,131
 4. cere complementul la acelaşi caz la cate îl cer şi celelalte
forme verbale.
în propoziţie, forma lungă a participiului are de cele mai
multe ori funcţie de atribut ca şi adjectivul.
Participiul activ prezent se formează numai de la verbele
imperfective, şi anume de la tema prezentului indicativ (după
înlăturarea desinenţei de la persoana a III-a plural la care se
adaugă sufixele -10tq, -ytq, pentru conjugarea I
-RUJ, -atq, pentru conjugarea a II-a
şi desinenţele adjectivale -uu, -a.n, -ee, -ue.

Prezent
Conjugarea Infinitiv persoana a III-a Participiu activ vrezent
plural

8Hllmb aud-rom aHdlOUfU'Îi, ·M, -ee, -ue

I 'llUmdmb "tumâ-10m itumd10Ufuii, -M, -ee, -ue
necmil Hec-Ym nec!Ju+uU, -wi, -ee, -ue

aoeopitmb zooop-Am aooopitUfuU, -aJt, -ee, -ue

II ;r,106Umb .ri106-a,m J1.106aUfuU, -aR, -ee, -ue
cmp6umb cmp6-Rm cmpd,R,UfUii, -=, -ee, -ue

Verbele reflexive primesc în plus particula -c.n : wnu-

.Mâ10tquuc.11.
Participiul activ prezent se declină ca un adjectiv cu
tema în consoană moale :

SINGULAR

Masculin Feminin Neutru

N. ttumdlOUfuU -iiumd10u+an 1tumd10Ufee

G. 1tumd10Ufeeo "'umd.10Ufe'U 1tumd.10Ufeeo
D. 'l.umd10UfeMy ,qumd10UfeU ttumâ10UfeMy
A. ,umd10uteeo (,umdlOUfUU) "l,Ufflti.10UfY10 1tumd10u+ee
I. ttumd10UfUM 1tumd10Uf8U ttumd.10UfUM
P. (o) ,umd10ute.1< (o) ,umd10Ufeu {o) ,uma10Ufe.1<

PLURAL

N. 1tumâ10u+ue
G. 1tumâ10UfUX
D. ttumd10UfUM
A. ,umâlOUfUe (,umdlOUfUX)
I. ttumdWUfUMU
p. (o) ,umdlOUfUX

33Z
 Participiul activ prezent se traduce în romîneşte prin
indicativul prezent sau trecut însoţit de pronumele care, deci
printr-o propoziţie atributivă.
H ysHi:i;eJI CBoerO npYra, s1:,1xo;rv'i111,ero Eu l-am văzut pe prietenul meu, care
na Teâ.Tpa. ieşea de la teatru.
H Blimy cnoerO µpyra, BLJXO].l;ffm;ero Eu U văd pe prietenul meu, care iese
H3 Te:lTpa; de la teatru .
.H yB1imy ceoer6 .u;pyra, BLIXO;D;Â:~ Eu U voi vedea pe prietenul meu, care
111,ero Ha TeăTPt\, va ieşi de la teatru.

Din exemplele de mai sus se observă că participiul activ

prezent 01,1,xo8JiUţeeo are sens de trecut, prezent şi viitor fiind
subordonat formelor verbale yeu8eJ1, ou:»Cy, yoUJ1Cy.
Cînd participiul activ prezent stă pe lîngă un substantiv
pe care îl dete_rmină, el are funcţie de atribut, iar din punct de
vedere morfologic este, de fapt, un adjectiv:
Ha~HHâ10~tt npenoi:i;aBârenn un profesor începător
Bh13bIBâIOIUHit BH;tJ; un aer provocator
După cum se vede din aceste exemple,participiului cu rol
de adjectiv îi corespunde în limba romînă un adjectiv.
Participiul înlocuieşte o propoziţie atributivă, scurtînd
în felul acesta fraza :
.H BCTpflTHJI cnoer6 ll;pyra, pa66ma10u.ţe20 B yHueepCHTeTe.
H BCTp8THJI cnoer6 ;u;pyra, 1tom6pwU pa66maem B ymrnepcur8Te.

EXERCIŢII

Curente
I. Traduceţi propoziţiile de rnai jos şi urrnăriţi curn se redau
în rornîneşte construcţiile participiale :
1. Ha cTeHe BHCHT 1<apTHHa, Hao6pa>Kăio111aH Mopc1<6tt 6eper. 2. Ha
rpffARax MH6ro C03peBaI0IQHX IlOMH;r:J;6poB. 3. Mam'1Hhl, o6nertiâKlW:He TPY'A,
npHMeHJÎIOTCR BO BCex 6TpacJIJIX ttap6.u.ttoro XOi3Jlfi:CTBa. 4. qCJIOB0R, coalla-
lOw:Htt cBolO owH6Ry, nax6;ri;HTCH Ha rryTH R ee HcnpaeJI8HH10. 5. Ham coce,n;,
aam1MâJOII1Htl 1rnapTnpy Ha BTOPOM ara>Ke, nepeexaJI B 11pyr6tt r6po11. 6. Ha
y6erârorqefl: B}J.aJih A0p6re He BHAHO HH mo,n;ett,· HH MaWHH. ?. ApTliCTLI, no-
lOIQJi8 B x6pe, co6păJIHC& Ha peneTHn;I-:110.
II. 1nlocuiţi construcţiile participiale din urrnătoarele exern-
ple prin propoziţii atributive :
1. 3To M6meT noHflT& RâiKALitt )J;fMaIDIQHtt qeJioB8R. 2. Jl6)];1m, nJIM»Y-
w.an no 6aepy, R;r:i;pyr nepeBepeYJiach. 3. qeJioeeH, rnarfuorn;1dt · no
Ymni:e, noRaaăJICH MHe attaR6MLIM. 4. CTy;u;0HTl:iI, xopow6 aaâ10w:He pycmrnA:
.F.UILIH, lIHTăJOT pyccm1x IlHCâTeJie:A. 5. PyMLIHCRHtt Hap6p;, C08Aal0rn;1dt Ma~
repuă.JibHLJ.e 6JI3.ra, JIBJIJieTCH X03JIHHOM cnoett CTpa:ubl.

333
 III. 1nlocuiţi propoziţiile atributive cu construcţii parti-
cipiale în- următoarele exemple:
1. Mott ;ri;pyr, IWT6pLI:lt .pa66TaeT B Hap6J];HOM COB0Te, OT;ll,LIXăeT cettqăc
B C1rnâe. 2. R noJiytrlfn IlHCbM6 OT MOer6 J];pjra, KOT6p1,1:A ffiHBCT B MocHee.
3. H ecrp0THJI ceoer6 ;np)'ra, KOT6pb1:lt pa66TaeT e ymrnepcHTeTe. 4. Yt.i:emfrn„
IWT6pLIH nHmeT ]],HHTă.HT, cnenaJI TPH ormi:5mf. 5. Bpă.TCH:Htt npHB0T
CTpăHaM Hap6p;HO:lt )];8MORpăTHH,- IiOT6pHe n.ri;YT no nyTH CTpOHTOJibCTBa
con;1,rnmfaMa.

IV. Formaţi participiul activ prezent al verbelor de mai jos

şi alcătuiţi propoziţii în care să intre aceste participii:
RBJIIIThCJI, 6op6ThCR, IlOMOI'âTb, ae:i:ettllTb, JUo6HTb, HOMâHAOBaTh, op•
ra.HM80B3.Tb, HCII6JIL30BaTh, CTOlITh, JiemâTh, rymiTh, nrpă.Tb.

V. Arătaţi care este infinitivul următoarelor forme verbale:

noIOru;11.il, Kp11:t-1â.IQ11ti, Uom~roru;11:tt, cHHroru;Hti, .n;€JiaIOII.\Hil, cnH:u::i;1dt, M6„
IOIIJ;Hit, JiblOLQHit.

VI. Decl'Înaţi : xy116mHHI<, pHCJIOIIIHfi 1<apTHHy.

VII. Traduceţi în limba romînă :
1. EecnopJ\~osHhlll serroBeK. 2. Eeccp6sHhlll 6Trryc1<. 3. EecTOJIROBLill
11eJI6BeH. 4. EecqecTHhlti: rrocTJIIOH. 5. EecqlfcJieHHOe MH6meCTBO. 6i Ee3-
H6r0.ii coJIJJ;âT. ?. BecHotte 1-rnoe ;a;nHm8mrn. 8. BeamiYcHoe mapR6e. 9. Eea-
.tpaHli'IHOe ]],Oaepu:e. 10. EecRnăccoBoe 06m;ecTBO. 11. Hena.rreHoe 6Y;a;y-
m;ee. 12. HeaaMt!THhle lI3MCU6IUUI. 13. HeBăiRHI.Ie )];emi. 14. Hea1n,ypâTIIhifi
'ICJI6BCH.

VIII. Explicaţi, folosindu-vă de dicţionar, care este deo-

sebirea dintre adjectfoele cu prefixul 6ea- -~i cele fără prefix
din următoarele îmbinări de cuvinte :
0T1:1eTţ.1hlfi ,!J,Olrnă.n;-6 €30TlfeTHLiî-i: CTpax, np11Mepm,1H yqemiH - 6ecnp0.-
M6pm,1ti cJIJ 1rnt1.

IX. Adăugaţi la adjectivele 6ec11BCTHhlfi, 6ecqeJIOBB'IHhlfi,

6eCXBOCThlH, 6eCC0/!8jliRaTeJibHhlH, 6eCCHCTeMHhlH, oecc(IJibHhlH,
6ecrrpHMepnhlfi, 6ecnpHH1\HIIBhlfi, neaoaM6mHhlfi, uer61111Lifi, ne-
sgo p6Bhlfi substantive cu care să formeze îmbinări de cuvinte de
felul celor de la exerciţiul al VII-lea.
X. Alegeţi dintre adjectivele scrise în paranteze antoni·mele
adjectivului din afara parantezei:
l(opor6ll (tte11opor6li, 11eIIIOBLili). EoraTLili (He6oraTLill, 6e)(H1,1li). rp6MKHli
(nerp6M><llil, THXHil). ropJ\snll (11eropJ\quli, xorr611HLill). rrrym,ll (uerrryrn,1li,
JMHLiil). Err,iamfi! (He6n,ia><ull, ~aneirnll). Xop6nmll (nexoponmll, rrnoxoll).
'-IHcmll (Heq,icTLili, rp,iaHLill).
 Recapitulative
I. Conjugaţi verbul 1111T11 la toate modurile ţi timpurile
studitite pînă acum.
Il. Formaţi propoziţii cu următoarele prepoziţii:
Ha, OT, R, C, B, 6ROJIO, Hap:, nol]'..

Suplimentare

Traifoceţi cu ajutorul dicţionarului următorul text :

MEMYAPbI
lf(JiJIK Ha HHCI,M0HHOM CTOJHJ )lBa nptt1IT0JUI : RapaH)la!IIJi Tynoll H
OcTphlil. Oc•p1,1il KapaH11ă1II TPYIIHJICfl c yTpă 110 eeqepa: er6 H c•porăJIH,
" noMaJIH, 11 e pa66Te He 1I1a11li:nH. A " Tyn6My RapaH11awy H He npHTpâMt•
B3JIHCb: paa nonp66osaJIH er6 BOBJI0qh, HO cep;u;u.e y Her6 OH:aaăJIOCb TBCp;u;oe.
A OT TBCp;!loro c0pţ.1;u,a HH e HaH6M JJ/~Jie T6JIKY He >RJ];H.
CM6TpHT Tyn611 KapaH11ărn, KaK ero TOBăp111I1 TPYlllfTCfl, u roaopâT :
- H qero Thl Măernbcfl? Păase Te6e 66JIL!Ile ncex Ha110?
·- ,[laHeT, COBCOM H0 66JIL11Ie,-OTBeqaeTOCTphlll RapaH11arn.-IIp6cTo
C8MOMy HHTepeCHO,
- llHT0p<lCHO-TO lf!IT0p<lCHO, )la 3)10p6Bb0 /IOp6me, - ypea6HH-
B&8T er6 Tyn6tt Kapatt]];iun. - T:&1 norm1;:i;H, Ha KOrO Thl nox6m: OT Te6R
noqTH Hliqer6 He OCTâJIOCb.
- He 6e11a I - eeceJio o,aeqăeT er6 ,oaăpHIII, - Memt e1I1e He Ha
011Hy •e•pa111, xeaTHT I
Ho rrpHXO/llfT BpeMH, KOr11a OT Oc•poro RapaH11arna 11ellCTBHT8JlbHO
H11qer6 He oc•aeTca. Ha ero Mec•o rrpHXOIIJIT 11pyrJie OcTpble RapaH,1arnli:,
H OHIÎ C 60JILII16:A: JII066Bhl0 OT3LIBâJOTCR o ceoeM rrpe)];rn0cTBBHHHK0,
- H ero JiâqHo aHaJI ! - r6p110 aaf!BJilieT Tynoll KapaH11am. - lho
6bIJI MOD: JijttllIHit .n;pyr, M6ffleTe MHe noBepHTh !
- B1,1 c HHM 11pym11,m? -y11nBJilIIOTCJ1 OcTphle RapaH11arnJi. -
M6meT 6LITb, Bhl HaIIHwere MeMyăp1,1?
Ho Tyn611 J{apau11arn n11căTh He yMeeT: CJIJiwKOM OH •yn611. Ilpux6-
IIHTCII OcTphlM RapaH11arnaM mwaTL caMJiM c ero c,ros. lho oqeHL TPYI\BO:
Tyn611 Rapau11ărn MH6roe aa6LIJI, MH6roe nepeny.aJI, a MH6roe npoc•o nepe-
11i<T1, He YM<l0T. TipHXO/IHTCII OcTpblM KapaH,1awaM caMHM pae611paTI,CH,
no.n;npaBJIHTh, .n;o6asnâThl nepeHHâttHBaTh.
TaK pOlH/13.IOTCR MeMyăpbl.
OR. ..oroniK" • .M H aa 1961 r.J
LECŢIA a 50-a

CJIOBAPL

ee~L con;. doar, doară; din cauza, CBM(lomluc,mli op&6CTp orchestră

devreme ce simfonică

B880JIH6BaRRLiti:, -aa, -oe; pl. •Lle coaµ,iTL, coa;u.iM, coaµ:imL, coa-

emoţionat, tulburat. mişcat
nocnpHBM.quuwii, -a.J1, -oe; pl.
receptiv, impresionabil
J];BpRzep, -a; pl. •LI dirijor
HCDOJIR8Tl,C8 (pers. I şi a II-a nu
se folosesc), -eTc.a I ip/. a se in~
terpreta,
mima BToporo lipyea lojă la balcon II
l!Oata nepuoro .tipyea lojă la balcon I
upeML0pa, -1t1; pi . .. y premieră
µ:aeT, 60311:Bll:BM, eoaµ:aµ:eTe, eoa-
-Lie 11:Bll:YT p/. a crea
Tpjmeairx, ... a; pl. •H muncitor, om
al muncii
y11ăCTBBK, -a ; pi. -R participant
XYll:OlROCTBCHBllB CBMOll:<'iBTOllL-
HOCTL manifestare artistică de a•
matori
3ues, •8 X; B ropoµ:e 3ue11e ln
oraşul X

EXPRESII
BYCTyniiTL na cQ,eHe a interpreta, HCIIOJJ:Dâ:TL UâpTBIO a interpreta
a executa un rol (la operă)

B TEATPE OilEPLI H BAJIETA

B r6po11e 8HcKe OTKpMJICH H6Bwfi TeăTp 6rrepw n 6aJieTa.

8TOT TeăTp H_e60JibIIIOH. B rrapT6pe, u JI6max rrepBoro n BTOp6ro
l'lpycoB 800 MeCT. B ,J,otte MH6ro rrp0CT6pa n CBIÎTa. H6Bhlii
6rrepHwfi TeăTp HaawBăeTCH Hap6/IHhlM. 8To 8Hă'IHT, 'ITO Bce
apT>ICThl H MJ8hlKăHThl - He rrpoqieccnomiJihl, a JII061iTeJIH,
yqacTHHKH xy116mecTBeHHOfi caMO/ICHTeJihHOCTH. Tam\x caMo-
11eaTeJihHhlX TeăTpOB, IIOJIJ'III.BIIIHX 8BăHHe HapO/IHLIX, B Co-
BeTCKOM Cmose MH6ro.
B /18Hb rrpeMbepw sp»TeJibHhlfi BaJI HOBOro 6rrepnoro Tea Tpa
6wJI rr6JIOII. I,forroJinJiJiacb 6rrepa '-IafiK6BcKoro .,,EBrlÎHHfi
0Her1rn". IIy6JIHKa 6w'1ă oc66eHHO BOCIIpHII.M'IHBa H B8BOJI·
HOBaHa, Be/lb BhlCTyrrăBIIIHe Ha CijeHe apTII.CThl STO rrpOCThle
TpymeHJrnH 88B0/10B H J'Ip.elR/ICIIHiÎ, TOBăpHII\H Tex, KTO
CH/ICJI B 8ăJie.

336
 MHorHe B 9ăJie 8H8.JIH, '!TO AHPH-
mep - Y'IHT0JIL, a MY31,IK8.HThl, no-
CJIYIIIHO IIO/l'IHHHBIIIH0C.fJ 0M'J, :IT0
pa66'1H0 M8IIIHH0CTpDHT0JILHOro aa-
n611a, e1Qe necnTL neT Haaan coana.a-

IIIHe ceoll CHM,fiom\qecmrn: opKeCTp . .IJ:eeyIIIKH, HCilOJIHHBIIIHe

nâpTHH ÎaTLHHhl H OJILrn, pa66TaIOT na T0KCTHJILHOll <fiâ6pnKe,
a Eerennll Onernn, cpăay me rrpo6y11nBIIIHÎf K ce6e HHTepec
ny6JinKn, -npocToll 1II04>ep.

DERIVARE

Substantive verbale formate cu sufixele

-euu-e, -anu-e, -mu-e
Cu sufixele -e11,u-e, -a11,u-e, -mu-e se formează de la verbe
substantive abstracte.
yqlfTh - yqemrn învăţare, tnvăţătură yMeHhUIHTh - yMeHhw0eHe micşo-
T0'-lh - Tellemt:e curgere, curs rare
ynyqm0Ti. -yJJyqmeu0e îmbunătă- BOCilHTăTh - BOCIHITăHHe educaţie,
ţire educare
MOJilJăTh - MOJl'HlHHe tăcere yrrpaemlTh - ynpanJI0Hne conducere,
o6ew;âTh - o6eIJ..\ăHHe promisiune administrare
OIIHCăTh - onucăuu:e descriere B8RTh - ea.FITHe luare, cucerire
coo6ntKTh - coo6m;eane comunicare, IlOHHMă.Tb - IlOHHMăHHe fnţelegere
tnştiinţare 3Ha T.b - anăHHe ştiinţă, cunoştinţă

22 - e. 1859
337
 YMâTb - yMeu1rn îndemlnare onpan11âT1, - onpas11ânne justificare
cpaBHliTh - cpaeueHHe comparare, yKaaâ.Tb - y1maâHue indicaţie, indi--
comparaţie care
o6BHHHTh - oGBHHeaue acuzare, acu- npHHĂ:Tb - npHHJiTH0 adoptare, ad-
zaţie mitere
H8BHHH'.Tb - H8BHHeHHe iertare, Ha'bJiTb - H8'bRTH8 retra,gere, ridicare,
scuză scche,strare
Adeseori la formarea substantivelor verbale au loc alternau ţe
consonantice :
IlOBLlCHTb - IlOBLltueHKe ridicare
OCBemHTb - OCBeUfemrn iluminare, iluminat
-rroxHmHTb - DOXHUf0HHe răpire

BOCCTaH06HTh - BOCCTaHOB.-iâHH0 restabilire, reconstrucţie

BLlaµ.opoeeTh - BL13)1.0p06JtâHHe vin·ctecare, tămăduire

GRAMATICĂ

Participiul activ trecut se formează atît de la verbele im-

perfective cit şi de la cele perfective. La tema infinitivului se
adaugă sufixele -ew- clnd tema se termină în vocală, -w- cînd
tema se termină în consoană, şi desinenţele adjectivale -uu,
-aR, -ee, -ue.

Coniugarea Infinitiv Pari-icioiu aotlv trecut

ana-m& 31--td6WUU, -=, -ee, -ue

I 1tumâ-m1:, f{.UmdU1Uuiî: 1 -aR, -ee, -ue
,ux-mU 1-1i!cwuii, -aJl, -ee, -ue

1t106U-mb ~uo6Uewuii-, -a.ft, -ee, -ue

II
1-tocU-mb nocUew.uU, -=, -ee, -ue

Unele verbe formează participi ul activ trecut nu de la

tema infinitivului, ci de la tema trecutului care se deosebeşte
de t!)ma infinitivului. Este vorba de verbele cu infinitivul în -'<b,
-epemb şi în -nymb (dintre verbele în -nymb - .numai cele
care pierd la trecut sufixul -ny) :
TClJ'.L - TeK - TCKIDHit, -aJI, -ee, -He
yMepCTb - YMcp - fMepumfi, -an, -ee, -He
norâcHyTb - norăc - norâ.crnHit, -an, -ee, -He
Alte'verbe formează participiul activ trecut de la tema
prezentului: aecmu-aeiJy-aeiJ111ui1, -aJ1, -ee, -ue.
Participiul activ trecut se declină la fel cu participiul activ
prezent.

',,:f 338
! <t!I
 Participiul activ trecut, spre deosebire de participiul activ
prezent, precede întotdeauna în timp acţiunea verbului pre-
dicativ:
.R cn6po ymlmy 1:1eJioneRa, cneaaewero Muc MH6ro .n;o6pâ.
Curînd voi vedea pe omul care mi-a făcut mult bine.

Formîndu-se atît de la verbele imperfective, cît şi de la cele

perfective, participiul activ trecut poate avea toate nuan-
ţele pe care i le conferă aspectul :
Acţiune incoativă : l.JenoaeR, aaroBopllnmttti c Hâ.MH, upm~xaJI 113 Rpatt6BLI,
Omul câre a început să vorbească cu noi (care a
intrat tn vorbă cu noi) a venit din Craiova.
Acţiune momentană : ,I(13BymRa, MaxttfBmaR HaM pyR6fi, 6blcTpo y6emăJ1a.
Fata care ne-a făcut semn cu mina a fugit repede.
Acţiune iieraiivă : qeJJOBeH, MH6ro Bll,D;eBllHifi B CBOefi: mil3HH, He M6iR8T H0
3HaTJ, mo.n;ett,
Un om (omul) care a v:faut atît de multe în viaţa
lui nu poate să nu cunoască oamenii.

În limba romînă participiul activ trecut se traduce în

felulurmător :
1. Participiul activ trecut format de la verbele perfective se
poate traduce :
a) prin perfectul compus, perfectul simplu sau mai-mult-
ca-perfectul, precedat de care, deci printr-o propoziţie atribu-
tivă:
TTpnexanmaH tta CoBfTc1-rnro Co1l1sa ;.i;eJicriu,gH nocenL11a Myaett
IH'T6p1m PyMbrnc1--rnii pa66qeti 11ApT1nr.
Ddcgaţia care a sosit din ·cniunca Sovietică a f:lCut o vizită Ia
).fuzeu! 1le istoric a Partidului :\IuncilorP!>c Homîn.

b) printr-un participiu trecut cu rol de adjectiv:

UCT€HWHit Mflcnq luna trrculă
Home.:1T€mmrn nepCBLH arborii îng,1lbeniţi

2. Participiul activ trecut format de la verbe imperfective

se traduce, de obicei, prin imperfect precedat de care, adică
printr-o propoziţie atributivă:
1IeJIOBl'.m, cn,I(€HllIUÎÎ B63,1e MeHH, fibm Ml-Ce He:maH6M.
Omul care stătea Ungă mine îmi era necunoscut.
Notă
Participiul trecut format de la verbele imperfective nu poale fi tradus în
romtneşte prin participiul trecut :

auiamaR y Hac meurn;1rna yMupânlIJHfi CTapllH

femeia care locuia la noi bătrinui care era pc moarte

339
 EXERCIŢII

Curente
I. Răspundeţi la următoarele întrebări :
1 .. HaH6it TeâTJ) c6a)];aH n r6poAe 9Hcne? 2. IJoqeMY 011 Ha3blBăcTCH Ha~
pOp;HhIM? 3. Ham'.rn cneHTâ.rmL meJI B H6eoM Te~Tpe? 4. TioiteMY nY6mrn.a
6LJJJâ oc66eHHO llOCnpuHMt:JHBa? 5. RTO DLlCTyIIă.Jl n âTOM cneRTă.HJ10?

li. Traduceţi în limba romînă :

f11e BLI 6>1J1H B cy666Ty BeqepoM?
- B cy666Ty eeqepOM Mbl Oh!Jlll B onepHOM TeâTpe.
- '-ITO Bbl CJijrnam1?
- Mw: cJiyruaJIH 6rrepy PoccHHH „CenHnbCHHti u;ttplOJibHl·IR". OHâ HaM ",
OtteHb TIOHpămrnacb. y Bac xop6nme rresu;i;1. Oc66eHHO MHO IIOHpăBHJICfl ap-
TliCT, JIICTIOJIH.fi:BIDHil pOJJb <I>Jirapo. IlocTaH6nKa cneKTăHJIH aaMeqJ.TeJibHaR.
MbI CH)];em, B nHTOM pnJzy rrapTepa. A BLI l{TO ;z:i;{mamI B BOCHpeceHbC?
- Mhl c11nenn JJ,6:1\rn, y Te~rn»Haopa. CM0Tpem1 rrpeKpiicnyIO conercnyio
JU'IIIOHapTllHy „BaJIJiă;ri.a o COJIJJ;ă.Te". H.aH TaJiâ.HTJIHBO arpă.IOT B ;)TOM <Jn'mM,1e
MOJiop;hle aHTepb1 I
III. Formaţi participiul activ trecut <le la itrmătoarele verbe :
t.mTilTL, ;!l.j'MaTL, pa66TaTh, CTp6HTL, mo6itTb, IIOllIIMâTb, YMhlBă.TbCfl,
OAeBâThCH, npocnJTbCfl.

IV. Formati substantive verbale cu sufixele -aHH-e, eun-e.

de la următoare'le verbe şi trad·nceţi-le în lirnha ro-mînă:
BhJCHă3bIBaTh,CTpanaTL, aaceAăTh,Oa{HAâTb,IlOKa3aTh,Oil03AâTb,Harpo­
MOiH;IJ.ă.Th, y6em;a.ii.Th, CHj],eTh, ynamă.Th, CJUIIBăTL, ymnR3.Th, CJiymHTh.

V. I ndicaţ"i de la ce verbe s-au format următoarele substantive

verbale:
;ri:of;anJI€mte, 1rn6an:1€mrn, orpa1--1cremrn, nocTanoenemre, OT;~e;iCmrn, crpeM-
nem1e, nocTym1€mrn, aBriânne, B8tt.Mâ1me, 11arniln11e, ocoa1-1ă.Hue, orr,,mp:imrn,
HaHaaiurne.
VI. Traduceţi în limba rmnînă propoziţiile de rr,r;,i jos.
Subliniaţi participiul activ trecut şi arătaţi cu ce sufixe s-a format :
1. PyHOBO;IJ,fiI.IJ,Hfi l\€XOM HHlliCH8p uhlrneJI na nCHCHIO.
2. IIpo3neH€BlllMti 3llOH6K Hapyurn.TI THUil1llj.
a. Onoa;TJ..innrn:ii K rr6ea,u:y uaccamHp ocTirncR CTOHT1> na rrepp6nc.
4. B OHH6 nhrrJim1y:m mem11;tma, O'mphlurnaH naM ]..I.ne.ph.
5. ApTHCTY, c1,1rpâsI1JeMy rnă1my10 pom,, 1w1~apHJIH 1~nerh1.
6. Ehlelllnit HOr)l,ă-To npocThlM pa66'-IHM, A1tpCHT0p 3an6,D,a xopolll6
:.maJI npoQecc npott:Jn6i\CTna.
7. IlpaexanmaH 11.a ConCTcHoru Coi03a ACJierâqHFI noccTHJia )];oopel\
OHOHCpOB.
8. Ilomâ.pmum noTyllll1JIH noamh{WHit na cTp6tt1w uoa~:i.p.
9. OH nech .u.etth x6;a.11T 11e 1IâJILHhlit, c nonHmneii roJion6fi.
10. Ha no6Jie,D,nenmeM JIHI\e cnepK:imi 6onhlllile rJiaaâ..

34fJ
 VII. Traduceţi tn Zimba rusă :
In oraşul nostru s-a deschis un teatru de operă şi balet cu o sall de şapte
sute de locuri. Este un teatru popular, cu actori (aHTeplil) şi ctntăreţi amatori.
Sala de spectacole a teatrului de operă şl balet a fost pllnil 1n ziua premierei.
S-a interpretat opera Boris Godunov de Musorgsk.i.
VIII. 1nvitţaţi pe de rost următoarele expresii :
wcTynHTL B neqâm a publica tn presă
BSICTYDHTL no pă)IHO a vorbi la radio
BHcTynHTh c AOHaanoM a prezenta un raport, a ţine o conferinţă
BHcTynHTh c npen~omeuHeM a veni cu o propunere
BHcTynH'l'.b c npuaLIBoM a lansa un apel
HCil6JIHHTh rrpuHâa a executa un ordin
HCIT6HHHTL np6cL6y a satisface o rugăminte
HCD6JIHHTh oOem;ăeue a se ţine de promisiune
HCrr6~HHTL npHrOBOp a executa sentinţa
HCU0JIHHTh CBOft AOJir a-şi face '1.atoria

Reeapitulative
Indicaţi care sînt verbele perfective perechi ale următoarelor
verbe imperfective :
llHTâTL, H;tmaTh, y6u:pâTL, 6paTh, CTâBHTh, BH,!(,0Tb, HaXO]:l;HTh.

S-.plimentare
Traduceţi cu ajutorul dicţionarului urmittorul text :
TuopqeCTBO n. H. qallKOBCKoro 8Jlli! npH ero lKll3HH IlOJIY'IHHO IDH-
p6HO0 npH8Hă.Hne. Er6 BJIHJÎHH0 Ha paaBâTHe pjCCKOtt MY'3hlKK 6bmo orp6MHO.
OH oKaaân c11nLHoe BJIHHHHe ea TB6p'leCTDO pyccKHx KOMnoa11Topoe XIX
BEIKa. II. M. 1IaitK6BCKHit npHHa]:l;Jie>R.IÎ'T K B8JIHIJ:ăitmHM npe;r(CTaBHTeJIRM
MHpOB6ro KJiaCCU:IJ:eCKOro HCHjCCTBa. Er6 npOH8BeJl,eHHR n6Jib8YIOTCJI orp6M-
Heitwett nonymipHOCTblO BO ecex CTpăHaX Mlfpa.
LECŢIA a 51-a

·-···,,
CJIOBAPI,

aEKypiTHO adv. cu îngrijire, cu grijă, HllCMOpK, -a guturai

ordonat olicml11ouaTL, 06cJie11yro, oocm,-
anT0&a, •H; pi. •B farmacie µ;yemL I pf. a _cerceta, a examina
OoaeaBh, -H; pi. -H boală nepeyTOMJI8TLCH, -HIOcL, -âemLCR
ebrnea-ri., nldaony, eLrnoeemL I pf. a I ipf. a se obosi, a se surmena
chema, a invita noRâmJIHTI,, nox8m1u1ro, nosâm-
eLlaJJ,oponeTL, -eio, -eemL Ip/. a se Jisremh I pf. a tuşi (puţin)
însănătoşi, a se vindeca norTem., .. n; pi. -H aşternut
rpunn, -a gripă
npHHJÎTLCH, IIpHMfe-1,, npllMCffll,CH
îJ,BBJH~HHe, •JI tensiune
l pf. a începe, a se apuca de ...
iJ.LIDliTL, µ.wmy, AhlmnllIL II ipf. a npocJijlllHBRTb, .. 0,ro, .. a,emL I ip/. a
respira
asculta
aa60JieT1., -Cm, -Ceun. I pf a se
îmbolnăvi pe1~enT, .. 3; pi. ·LI reţ,et:ţ
H3M6pRTL, H3M~pro, H3M0p111n1, II ponuee comp. de la pOeuo mai uni-
pf. a măsura, a lua măsură form, mai rrgulat
11aM)''leuuwît, -an, -oe; pi. -hm chi- c;1eµ;yeT pred. impers. trebuie, e ne-
nuit, istovit cesar, se cuvine
xâmeu., Kimm1 tuse coc0;:l,lca, -H; pi. -n vecină
aersoe, -oro; pi. n:erRue, nerxux YllOl&HTI,, yi1omy, yJI6amm,. li pf.
plămln (plămlni) a culca
EXPRESII
eptSMH OT ep0MeBH din ctnd in ctnd rronblmeuuoe ~BB neune tensiune
Ha 'ITO lK{rnyeTCH (KT6-lIHOO)? De mtlrită
ce suferă? De ce se pllnge (cineva)'/ ynoani.Ti. e uoeTenL a culca în .pat

34Z
 IlPHfilEJI BP A11 (

Ha.ma coce111m HaTăJI1,H TieTp6BHa aa6oJieJia. Y nee TeM-

nepaTypa, HăCMOpR, RămeJih H 6omiT rOJIOBă. MLI YJIOIBHJIH
00 B IlOCTOJih H Bhl8BaJIH Hă ]IOM Bpa •u\. BMaBaHHLllÎ Bpa 'I npH-
III0JI 6h!CTpO. 3TO 6h!JI8 MOJIO]laH ]10BY!IIR8.
- Ha 'ITO măJiyeTCH 60JihHăH? - cnpOCHJl8 OHă H npHHH•
Jl8.Ch 06CJI0)lOBaTh HBMy'IeHHYIO 50JI88HhIO HaTB.JlblO fleTpOBHy.
Ouă ŢIOJirO npOCJIYillHB8JI8 ee H BpeMH OT BpeMeHH rOBOpHJI8 ell:
,IlLimHTe rJiy6me ! He /ILlillHT0 ! TioRăillJIH:liTe! .r(LimHT0 pOBHee !
IlpocJiymaB JiiimHe, oHă cTăJia npocJiymHBBTh n cep1111e,
ll:8MtlpHJI8 ]laBJI0HH0.
- Y B8C rpnnn. fl celt'lăC Bh!IlHillY B8M pe11enT, Bhl B08h-
MÎÎTe n anTeRe JieKăpcTBO n 6y11eTe aRKypaTHO npHHHM8.Th
ero. TeMnepaTypa y Bac He O'I8Hb BhlCOK8H. ,r:(HH qepea /1B8
Beii npoli)liiT. Ho y aac noaMmeHHoe 11anJIOHHe, naM He cJie11yeT
nepeyTOMJIRTLCH. RaR TOJihKO Bhl8/IOponee Te H cM6meTe Bh!XO•
]IHTL H8 110My, aalîp:iiITe a nOJIHKJIHHHKY-

GRAMATICA

Participiul pasiv
Participiul pasiv arată, sub forma unei însuşiri, că per-
soana sau obiectul respectiv suferă sau a suferit o acţiune făcută
de altcineva. De aceea numai verbele tranzitive poţ avea par-
ticipiu pasiv. Participiul pasiv are două timpuri : prezent şi
trecut. Participiu pasiv prezent au numai verbele imperfec-
tive, iar participiu pasiv trecut au atît ver beie perfective cît
şi cele imperfective.

NotA.
Participiul pasiv trecut imperfC'ctiv se formează numai de la verbele nepre-
fixate: Mfico ;»edpeHHoe Ha CKODOpO.JJ.C (carne friptă tn tigaie), pâHe11,HMU B
rpyJJ.b (rănit în piept).
Participiul pasiv prezent se formează de la tema prezen-
tului cu ajutorul sufixelor -e.u (pentru verbele de conju-
garea I) şi -u.M (pentru verbele de eonjugarea a II-a), la care se
adaugă desinenţele -uii, -aJt, -oe, -bie.

Prezent
Conjugarea Infinitiv persoana a III-a plural Participiu pasiv Prezent

I ua6upâmb ua6upd-10m ua6updeMuli, -aa, :oe, -oie

'l-Umdmb 'lumd-10m 'f,Uffl<ie.MbLU, -an, -oe, -oie

II ,11,106Umb .ri106-.1im .11,106u.MbtU, -aa, -oe, _..,,

py,roeoaUmb pynoeoa-Am py,weoaUMuU, -as, -oe, -we

343
 Un procedeu mai simplu de formare a acestui participiu
este adăugarea desinenţelor adjectivale la persoana I plural :
tiumâe..ti + -MU, -aa, -oe, -ble

Participiul pasiv prezent are de o bicei rol de 'atribut în

propoziţie :
qHTâeMaJI H:i.MH HHHra cartea citită de noi

. După cum se observă, participiul pasiv prezent se traduce

în limba romînă prin participiul trecut. Pierzînd sensul. de „pro-
ces, acţiune, stare", participiul pasiv prezent se transformă
în adjectiv :
JIIo6HMoe aaHiITHe . ocupaţie preferală

ynamâe.MhJM TOHăpmn: tovar,1ş stimat

Bll;JJ1Mbll1 peaym,TăT rezultat vizibil
ynanHMoe M8CTO punct vulnerabil

Participiile de acest gen se întrebuintează ca adjective

1nai ales la forma negativă : ' ~
HCBhlHOClfMhllt HeocrropHMhliî
H80T;J,emt\1blit HeI>-13MeplIMhdt
amrnne'--l.11Mhtii IJeIIOBTOplf1\H,IH
HeyJiomlMhlii H8COHM8CT11Mbli1
tte,ri;orrycrliMhlit Heo61,flCHliMLitî:
ttep;ocrrrăCMhli-i

Participiile de tipul acesta se traduc în limba romînă

printr-un adjectiv cu rnfixul -bil.
Cînd are rol de adjectiv, participiul pasiv prezent se for-
mează şi de la verbele intranzitive :

no,IJ,pamâTh - Herronpamile:m,1n L"lr:.1 seam,1n, excepţional, inedit

YMOJmăTb - HeyMOJIKtiflHJi.i neîntrerupt, neîncetat

Într-o serie de cazuri participiul pasiv prezent devine

substantiv :
00BHHl1Tb a învinui,
a acuza
o 6011m'ieMhlit acuzat
1"
')
3HaR0MHTb a recomanda, :rna1î6Mbiit cunoscut
a face cunoştinţă
I
J

cynHTL a judeca (no1i)cy1\l<Mhlli .Jcuzat

]],CJUhh a tmpCtr! i, ge.iui"MOe dJ;_tmpCtrţit (mat.)
a diviza l
344 1j
I
j
,<]
:I
f'U ''
 Participiul pasiv trecut se formează adăugind la tema infi-
nitivului sufixele -1<1<-, -e1<1t-, -m- şi desinenţele adjectivale.
1. Sufixul -Hn- se foloseşte atunci cînd tema infinitivului
se termină în -a (-H), -e.
Infinitiv Participiu IHl.8iV trecut Traducerea

ccJe.r1amo ciJe.,za-mibn1, -aa 1 -oe, ·ble făcut

Hanucdmb HanUca-11.,11,MU, -a.<l., -oe, -hle scris
npo11umdmb n po'lU,ma-W-ibiii, -wi, -oe, -b!e citit
Hapuco6cimb 11apuc06a-Hw,1ii, -aH,, -oe, -oie desenat, pictat

2. Sufixul -ew1- (-i'lt1t-) se foloseşte atunci cînd tema infi-

nitivului se termină în consoană sau în sufixul -u- (în cazul acesta
sufixul -u- din tem:i, infinitivului dispare),

Infinit.iv
! Participiu pasiv trecut Traducerea

HOHecm1l uaHec-Cunuil, -0..'1,, -oe, -1,w cauz·at, pricinuit

nocmpOumb noc1np6-ew1uiî, -a8, -oe, -ote construit
;}l{'dpumb ;>K;dp-eHHblll, -a..<l, -oe, -h1e fript, prăjit

La formarea participiului pasiv. trecut de la unele verbe

cu infinitin1l în -u- precedat de o consoană, :i,u loc alternanţe
consonantice

Infinitiv Particinlu pasi,• trecut Traducere&

or'HopG1lmb of'nopGa.-i!1tHbul, -a.<1., -oe, -uie jignit

oceer111inu} oceelll,-f1-t11-1,11l, -a.fi., -oe, -bte luminat
rtyrr(um, ,,yrr:r-eHHblll, -a."l, -oe, -ue cumpărat
c,w6;olmb cna6m-C1111.b1i1, -aR, ·oe, -ble aprovizionat

3. Sufixul -m- se foloseşte la unele verbe cu tema infiniti-

vului în-11y, -e, -u, -y, ,.,, sau chiar în -a, -R, care alternează
la prezent eu -1-f., -..1r, -u.1t, -ii.11.

InfiuitiY Particitiiu pasiv trecut Traducerea

. 06!/mb 06(;-m1,1ll, -aR, -oe, -ue încălţat

pbllnb pb1-nnlii, •ll.HI -oe, ·bte săpat
6umb GU-mb1U, -a.-i, -oe, -1,1e b:llut
oamnb fJa.1-mo,U, -a11, -oe, -ue luat
H.ll'ldmb Hdtta-mbtii, ·UR, -oe, •bte lnceput
npoHUNNymb npOHliKH,y-mwU, a.s, -oe, -bie pătruns
nemb nr-mblii., -a.s, -oe, ·ble ctntat

345
 Participiul pasiv trecut nu se formează de la verbele în -cJ1.
Participiul pasiv prezent şi participiul pasiv trecut se
declină ca adjectivele cu tema în consoană dură :

Hr:SGUf,AR

Mascul iii ~I ncntru

N . .1uo6U.uwU, -oe uaniu:au1tt,1fi, -oe nor:m p6eHHbli1, -oe 6 Um1,1,1L, -oe

G. .ri106UM020 nan IÎCfJ.HHUi?O nocmp6e1-m,oeo 6UmoM
D. Jt106UM0My 1tanUrru-uto.M!J nocmp6et-tttoMy 6Umo.w,y
A. Jt106U.w:uU (-eeo),-oe nan ,lcaHHbl„li, -()C nocmp6eHHb1-U, -oe 6umb!U l-020), -oe
I. .ruo6u.MbiM ltan,:u:oHHbl.¾ nor:mp6eHHblM 6Umb1-M
P. (o),uo6u,,110,i (o) nrm iu:attHfJ.M {o) nocmpriett1--w.« (o) 6umo.\t

Ferninln

N. ,11,106U.Ma1i nan/1,r:q.ttnmi nocmp6e1t1i.aH, 6UmaR-

G. .ruo6UMoii. ltan UcaH.-ttoi'i nocmp6eHHOU 6Umoa
D. .1106U.Moii ua.n,lr·aHHoii nocmp6e,-uwU 6it11wf1
A. .1uo6U.M-y10 nan/1.cannym nocmprie1my10 6Umy10
I. .vo6it.Moi1 Han UcrLHH.o ii nocmpOenHoi1 6Umoii
P. (o) .1106U.Mo'U (o) HanUcaHHOfi (o) nocmp6e1a10U (o) 6Umoii.

PLUHAL
N. 1uo6U.,\.fble 11anUcal-lHUe n{)cm p6ew-1,b1e 6Um1,1e
G. .:r,06 fl .,\,t bl X 1-tanUr.wwb1x nocmp6e1-1.nblX 6Umb1x
D. .tl106tl"Wb/J.t ,,anUcaHHu,w. nocmpdcHUblJ.t 6UmbUt
A. .r1u6U.ttble (-btX) 1-tanU:ca1-t1lble nocmp6e11ni>1e 6Umb1e
I. .,uo6 l.Utbl.',rn nanUr.al-fH.UJi.tu nocmp6e1tH1,r.i1w, 6Um1,um
P. (o) /l106li..~tblx· o HanUcaH HblX (o) 'nocmp6ennblx (o) 6UmblX

Participiul pasiv este, cum am arătat mai sus, unul dintre

mijloacele principale de formare a construcţiilor pasive. Con-
strucţiile pa~ive, şi deci şi cele cu participiu, au adeseori un
complement - care este şi subiectul logic al propoziţiei - ex-
primat printr-un substantiv sau un pronume, în cazul instru-
mental:
DOCTp6eHHhliÎ pa60l.!JIMH J:{OYI l.!nTâeMa11 yqemm6M 1-iHMra
casa construită de către muncitori cartea care este citită de elev

EXERCIŢII

Curente
I. Răspundeţi la următoarele 1ntrebări:
1. H'.ro aa6oneJI? 2. qTo OblJio y HaTâJihH TieTp6u11h1? 3. Hor6 Bhrnnam:1
mi l];OM? 4. l.J:To crrpomiJI npa11? 5. qTo cA,eJiaJI Bpaq? 6. t.IeM 6oJILH:i
HaTâ.JibII Ilerp6Btta? 7. qTOCKaaâJI Bpaq HaTâJibe I1eTp6mre?

346
 li. Traduceţi în limba romînlt:
1. CTapHK BCTaJI, noi;a;epameaeM1,dt ;::i;Qqep1,10.
2. O6cym;a;âeMhdt Bonp0c 6lJ0Hb Bti.IB:eH.
3. Ham Hap6.n:, HanpaBmle~ni1tt năpTnett, cTp6u:T COI.ţHa.u:HaM.
4.. O»m.u,3.eMLiii rOCTh He npmneJI.
5. B,n;oJib ;a;op6rH TRHJ.11HCh X0JIMhl, Ha3hlnăeMhl€ HyprăHaMH,
6. Mhl CJI)'maeM nepe.n;aBâeMLie no pâJţno naeecTu:R.
7. Ilp:nMeHf.lCMLifi Mero)J; HCCJI€,n;oBaHIUI A3JI xop6urne pe3yJihTăThJ.
8. Ha CTOJit'! :iemliT npnroT0R;wnnhlt1 n.11n mPnh, f'iyr-.eT IţBeTOB.
9. J);€peeo, nocă.meHHOe n€peJJ; .u,OMOM, saseJiemino.
JO. B .u,6Me, rrocTp6eHH0M Ha yrJIY uămeiî YmuţhI, nocemfJICfl crăpLiit
npoljleccop.
11. YllliTCJih ;a;epm3.JI e pyHe 6crpo OTT(PrnHHhliî napaHgă.m.
12. Pa66tJu:it mo6Jerr,n nh1roqem-wli HM ,ri;erăJihlO.
13. B canY cToHr 110KpărneHHhie B ae.,eHblit neer cnaMethm.
14. IIo mene3uor1 ;nopbre, rrocTp6eHHotî B ropâx, nJ\eT nepm,10: rr6eau.
15. y ,nop6rn C'i'O.FIJI 3aGpbrnraHHhl~ rpÂ:3bIO MOTOI.J,l-hta.
16. IIY6nnHe 6tJeHh noHpămrnach n€cHHi cn€TaH MOJI0)~6îî apTfrCTHOll.
1?. ,IXCTn (mn mtpo;-mu1, HYrrneuuble B 6ycfl€Te.
18. HcJ.J,ăBI-IO OTpeMOHTllponamu,iH TeJieBll3Op HCn6pTHJICJl:

III. Subliniaţi participiile pasive din propo.ziţiile de

mai su&.
IV. Formaţi participiul pasiv prezent al 1trrnătoarelor
verbe:
Bhinyc1-"1.Tb, o6nnHffTh, opraHU80Bă.1'h, rrpaMeHflTh, paCCMă.Tp1rnaTh, A0"'
JiilTh, aanl1ceTh, mo6I1Th, npOH3HOCI1Th, py1wno;cr.frTI,,

V. Formaţi p,irticipi·ul pasiv trecut al următoarelor verbe:

COB)];ăTh,
npomnâTh, II0CTp6HTh, npoe€pHTb, 3aM€lTMTh, y6fITh, aaHJÎTh,
OTHpLITh 1 3aTp6HyTb.

VI. Declinaţi următoarele participii însoţite de substantive:

nro6Jll\-1afI HHlf.ra, yeamă.eMaH H11ua IleTp6eHa, OTKphITaFI ;:i;eepb.

VII. Puneţi verbele din paranteze la participiul pasiv

prezent, făcînd acordul cu substantivul la care se referă:
1. 3aH6;-(hI, (C03,D;ă.TL) aa r6;TJ.hl. nap6;::i;Hofi BZHiCTII, 6lJeHb M6IQHhie.
2. (Ilperro;::i;aeăTb) HnâHoM IleTp6nwieM npe;:i;M€!T 6Y:eHh H.HTep€!CHhlti.
3. (BunycmlTL} ll3)];ăTeJibCTBOM KHiirII 6hlcTpo npo;i;alOTCR.
4. IlomlTllKa, (npoBo;::i,liTb) nâpTHefi H npas1lTe.:lbCTDOM n Hârneit cTpam~,
BCTpe 11:i.eT llIHp6HyIO rror.mepm:1-ty 'rpy;(flII\HXCH.
5. (Jlro6HTb) cTyn;€lHTaMn npo4>eccop 'IHTâJJ cer6;r:i;mr eechMâ HHTepflc-
HYIO JlSK[llllO.
6. Hap6p;IJ ROJIOH:U:9.JihHhlX CTpăn, (yrHeTăTL) H8rIHTaJIHCTaMH, IB.H-
BJT B r1u«em,1x yc;i:6mrnx.
7. Ham Hap611, (py1rnno11liTb) PyMh!Hc1<ol! pa66qel! napTneii, cTponT
COJ\llaJJli3M.

347
 VIII. Formaţi de la verbele din paranteze participiul pasi1J
t reout şi puneţi-l la cazul cerut de substantivul la oare se rJJferii :
1. (IlepeBeCTI<) y Hac pyccKaH II COBOTCKaH nHTepaTypa qffTaeTCR
C 60JibIDiiM HHTepecoM.
2. (Ba.Ă:Tb) Ha ce6â 06.Fiaâ.TeJibCTBO Hă.ri;o BblnOJIHHTb.
3. Ha {IIOJiy'lfliTh) TOBăpnrn;eM neHbrH Mbl HynliJIH MH0ro RHU:r.
4, B (nOCTp6HTb) aa r6,n;LI uap6p;uott BJJ.}CTiI )J;OMâX rroceJI.IÎJIHCb pa60tiue.
5. (flepe/lă.Th) nqep;\ IlO pa/lHO CileKTOKnh HaM 6qeHh IlOHpOBHJICH.
6. T6J1&Ro tJTO (np·ottHTăTh) MH6JO HHHry fi nBpe.n;aJI MOeMY Tonâpu:nzy.
7. B ;D;OMăX 6T;a;wxa, (paCIIOJIOIBHTb) B;D;OJII, 6Cpera qepHOro M0pR,
npoB0AFIT CBOfi 0Tnycn TbJCRI.JH pa66'-IHX.
8. B {OTHpLITb) He;!l;8.DHO ua rmiBHOM 6yn&năpe BhlCTUBHe Hax6;i;HTC.fl
pei:1;11ăiiume RapTliHM pyMLIHCKHX n aapy68amLix xy;a;Oaunmon.
9. fl HynHJI cer6,l],HH {rrepenecTII) na pyccirn:ti H3hlR RHHry CTHX6B
M. i:JMHHBCKY. .

Recapitulative
I. Scrieţi ou litere în limba rusă numeralele de la 1.52 la 162.
II. Conjugaţi verbul BSllTb la trecut, viitor şi la condiţional.

III. Traduceţi în limba rusă :

Alături este sala de autoservire. Fiecare muncitor îşi ia o tavă mică, pune
pe ea o farfurie cu sllp:1, felul al doilea şi al treilea, un pahar de ceai, o lingură;
o furculiţă şi un cuţit şi le duce pe masă. Alături, la bufet, se poate lua o pră•
jitură sau o îngheţată.

Suplimentare
Traduceţi cu ajutorul dicţionarului următoarele proverbe :
BoJit. 6ea Jl3Lmă _, na CHă3LIBaCTCH.
ÎRHBH YM•M, TaK 11 JiexăpCTBO He Hâ~o6HO.
BoJ1hH•My n Miiµ; He nu:Jcen, a 3µ,opOnwrt 11 miMetth ecT.
 L E C Ţ I A a 52 - a

CJIOBAPb

MJlE, •&; pi. Mya<La, Mya<~il băr­ nepeeeJIIITLc.a, nepecenl6cL, nepe--

bat, soţ ceJIBmLca II pf. a se muta, a-şi
B&BecTiiTL, HaBell\Y, nauecTllmh II schimba domiciliul
pf. a vizita
puţin, puţin timp
He~6Jil'O adv. pO)IHTLea, pomycL, po1111mLea II pf.
ORâ3LIBSTLCH (pers. I şi a 11-a nu se
a se naşte
foloseSc), ORă3LIB8CTCH I ipf. după CaM, .a, -6; pl. cllMH proll. însuşi ;
cum se vede singur 1 personal
oxpecTHOCTL, ·H; pi. •H împreju- -aa, -oe ; pl. -ble pron. anu-
CâMhlii.,
rimi me, chiar, tocmai; însuşi, însăşi

EXPRESII

BLUÎTH (H/ITH, noiiT11) afrnym a se Cs6JILRO DSM J:eT? Clţi ani aveţi?
mărita 11YncTuosaTL ce68 nJIOxo a se
KO.K pa.a tocmai, exact simţi prost (rău)

PA3rOBOP B ~OPOrE

- CK6JihRO BaM JieT?

- MHe TPHIII\aTh '!eTwpe r611a.
- A CROJihKO JieT nârneMy Mym.y?
- EMy TPHl\l\aTh n6ceMh JieT.
- Y nac ecTh 11eTH?
- ,l],a, y Hac TPH CbJ.Ha H )10'1h, CTaprneMy /jllCllTh JieT, cpe11-
HeMy 'ICTwpe r611a H MJia)1llI8MY 0/IHH ro11. ,l_l,6qepH BOC8Mh J18T.
- Bhl po11nJJHch n EyxapecTe?
- HeT, li pOAIIJiach n H'.oHcTaHne. Mon p0/1IIT0JJll m.ttJJH
TaM II8)10JJrO. H'.or11a MHe 6h!JJO TPH r611a, OHII nepecem\JJHCh B
fiHTellITh, a K llllTHiJ.)1JlaTII r0)1â.M li CaMa yexaJia B EyxapeCT.
3a.Mym. fI BhlrnJia n 11na11l\aTb 11na ro11a, a 11nyM11 ro11âMn n6am.e
y MeHH pO/IIIJJCH Ch!H.
- A RJllâ. Bhl e)18T8?
- H e11y R POIIHTeJJfIM. OHM ym.e CTâ.ph!e. 0TJlY C0Mh)18CllT
nfITh JJeT, a Mâ.Tepn ceMh/18CllT OIIHH ro11. MaMa nJJ6xo 'IJBCT·
ByeT ce6ii: n npncJJaJJa TeJJerpaMMY, npocnJJa HanecTHTh eii.

349
 -A r11e lRHBYT Băm11 pO)IHTeJrn?
-0HH lRHBJT B raJiăUe,
- B caMOM ropo)\e HJIH r11e-Hn6y)lb B 0Rp0CTHOCTH?
- HeT, OHH lRMBJT B r6po11e, RaR paa B CăMOM U0HTpe.
~ HaM c D8.MM, ORăa1,rnaeTCH, no IIYTH. H TOJRe e11y D raJiău.
H mney Ta.M yme rrliThliî ro11.

GRAIIATICA

întrebuinţarea euvîntului 20/J eu numeralele

Cuvîntul 20/J (an) nu are genitiv plural. La acest caz

se întrebuinţează forma .<em, care este genitivul plural al sub-
stantivului .!temo (vară).
Cînd cuvîntul 20/J se îmbină cu numeralele cardinale,
el se înlocuieşte uneori cu .!tem.
Întrebuinţarea acest.ni cuvînt cu numeralele cardinale
poate fi ilustrată de următorul tabel :

.N. OAHH eoi/ 11aa TPII qeThl:pe 268a IlRTb III8CTh Ae- ;;:,;Bă- aem
CRTb )1QaTh

G. 011- 26aa IIBYX Tpex tfeTLipex Mm IlRTli rnecTH 11e- )];Ba- .iem
Hori) CHTH IIQaTli

D. 0/1· 26By /IBYM TpCM t.feThlpeM U}- IlRTli mecni 11e- )J.Da- eo-
HOMy i/âM CHTli i'];qaTH i/âM

A. o,u.Htt eoi/ )IBa TPH qeTl:J:pe eoaa IlHTb W8CTb /10· JI:Bâ- Aem
CHTb ]1,1.ţaTh

I. 0/1· u)- IIBY· Tpe- lJ:eThlph- 20· IlJIThlO ure- 11e- /IBaŢ(· eo-
HHM iJOM Mii Mii Mii i/â.uu CTblO CHTblO Q;aThlO i/â.uu

P. (06) e60e i1BYX Tpi!x t.feTbip~x eo- IIHTH Ill8CTlf 11e- /IBa/1· eo-
eoi/(J
0:i;H6M i/dx CHTH 11aTli ildx

Observatll
1 Forma Mm se întrebuinţează :
d) cu numeralele 2, 3, 4 în cazul genitiv ; 86gx, mpex, '«!mbl,piix Aem
b) cu numeralele 5, 6 etc. la nominativ, acuzativ şi genitiv :
nom .• ac. namr,, wecmb etc. .,11,em
gen. n,imU, iuecmU etc. Mm

350
 2. ln toate celelalte situaţii se tntrebuintează substantivul aofJ tn diferite
cazuri, la singular sau la plural.
În întrebarea C1uJ11,M,o 6aM .iiem? (Ctţi ani aveţi?) sau Cndab,ro Mm
m11oeMU âpyey? (Ctţi ani are prietenul tău?) observăm că după cuvtntul.cnd.AbNO
iubstantivul stă la genitiv plural.

Substantivul sau pronumele care indică persoana despre

a cărei vîrstă se vorbeşte stă întotdeauna în cazul dativ atît în
cuprinsul întrebării, cit şi în răspuns:
CROJIE.RO oa.u JIBT? MHe ,lJ;Bâll;u;aTL· IUITI, JieT.
CI ţi ani aveţi'! Am douăzeci şi cinci de ani.
CHOJihHO eMY JICT? EMI} HeT " 11na1111aTit .JieT.
Ciţi ani are el? N-are nici douăzeci de ani.

Uneori pentru exprimarea vlrstei, substantivul sau pro-

numele stă în cazul nominativ, iar numeralul cardinal stă
în cazul genitiv :
Pe6eHoH aoy;1>mpex JieT.
)];eeo 1rn:a ce.uU JieT.

Declinarea pronumelui determinativ ca.ii

SINGULAR PLURAL

Masculin Feminin Neutro Pentru to:i.te genurile

N. CaM Ca.Ma Ctl.KQ cri.M.u
G. CQM,026 ca.u6U CaM026 CllMlÎX
D. ca..iio.Mlj ca.M6U CUMOM(/ taMUM
A. Ca.M, (ca.uoe6} caMOe (ca.Mg) Ca.MO cti.Mu (ca...ux)
I. ca,,uU.u ca.¾6U ca.ull..K Ca.Mll.MU
P. (o) ca.uâ.u (o) caMOU (o) caM6M (o) ca.uUx

Declinareă pronumelui determinativ cd.Mbiii, -a!!, -oe; pl. -ue

SINGULAU PLURAL

?t!asculin Feminin Neutru Pentru toate genurile

N. CdMbU'i. Cd.MM caMoe caMi,ie
G. cd.Moeo ca.Moii cd.Moeo cdM~x
D, cdMoMy cd.«oU CaM<IMY cd.Mb'-M
A. cri.Mr,,il (cti.Moeo) ctiMy10 cti.Moe cti.Mwe (cd.Mwx)
I. Cl.ÎMblM cti.Moil (caM<110) cdMMM cdMw.Mu
P. (o) cd.Ko.1< (o) cd.t<oil (o) cd.KoM (o) cd.Kwx

351
 Obsenaţli

1. La prima vedere se pare că cele două pronume nu se deosebesc tn mod

esenţial unul de celălalt. Deosebirile sint insă destul de mari.
a) caM arată că accentul se pune pe obiectul determinat. că acţiunea se
face de către o anumită persoană, fără ajutorul sau intervenţia cuiva. ln romt~
neşte se traduce prin: .,însuşi", ,,singur", ,,personal", ,,chiar", ,,tocmai",
„din proprie iniţiativă", ,,de la sine". Alteori, tnsă, nu se traduce, cum se va vedea
din exemplele de mai jos.

Notă
În propoziţiUe negative pronumele ca.M se traduce adesea prîn conjuncţia
,,nici'' : .V u.ee6 caAWeO Hem 3moii RttU2u. Nici el n-are cartea aceasta.

Pronumele cll.M, nu sc întrebuinţează independent, ci numai cu un pro-

nume personal sau cu un substantiv.

Exemple:
R caM eu însumi Jt ca.Md eu ins:lmi
mbt ca.M tu însuţi mu caMâ. lu însăţi
OH ca.M el însuşi ottd C(1..Md ea îm;f1şi

.Mbt CâMU noi înşine

8bl cd.Mu voi înşiv~i
oHU cd,w:u ei înşişi
C'le .înseşi (însele)

Adesea acest pronume se tra<luce, cum am spus mai înainte, prin : ,_.per•
sonai", ,,singur" etc. lată citeva exemple:
C1m,Rl1Te ăTo eMj caMoMY. Spuncţi-i-o lui personal.
H H caM cnpăBJIIOCb. Am S·O scot şi singur la capăt.
,IJJMaTb T0JibRO O CaM6M ceUe. A se glndi numai la sine.
8To l~HpCHTOp caM CHa?im. Directorul personal a spus aceasta.

Cfnd sUi pe lingă pronumele personal, Cfl.M poale fi subiect in propoziţie

şi, in acest caz, pronumele personal se poate omite.
H caM eUiJeA. - CaM eU8e.a.
b) Din exemplele de mai sus se vede că ca.«. se referă la categoria animată
spre deosebire de cd.Muut care se referă la lucruri ;
1( ocmdmo'l(.eH cdMbl U <jJaKm co21iâcu.1i. Este suficient numai şi faptul că a
consimţit.

Ca.M se foloseşte şi cu substantive neînsufleţite în vorbirea figurată :

CaMâ ;w;uattb no&cnaadAa e.My 3mo peudttue. Însăşi viaţ? i-a sugerat această
rezolvare.
lnaintca unui substantiv, câMwU precizează locul sau timpul, cantitatea
sau calitatea maximă :
noa cdMblM zdpo8oM chiar la marginea oraşului
y cd.Moeo Mop11 chiar Ung:l mare
c câ.Mow ympd dis-de-dimineaţă
c câ.Moeo Ha1t<ba chiar de la început

352

·-~
 • cdMy,o Cepeauny chiar la mijloc, drept la mijloc, exact
la mijloc
B cd.MoM paaad.pe co6Wmu-a chiar în toiul evenimentelor
cd.M&ie nycm.R,1tU o nimica toată
Cd..-ffaJi MâAOCmb puţin de tot

Din aceste exemple se poate observa că, de obicei, pronumele cdMwU se

intercalează Intre o prepoziţie şi un substantiv. El se traduce în limba romînă
prin : ,.chiar" • .,dre.pt", ,.exact".
Aşa cum am văzut la pag. 250, pronµmele cdMuU ajută la formarea super~
lativului adjectivelor:
Cd.Mbiă xopthuuU aeHb ueâe.r1,u cea mai frumoasă zi a săptămtnii
In combinaţie cu pronumele demonstrative, cd.M.1,ul tntăreşte sensul acestora
şi atunci se poate referi la substantive însufleţite:
mom a,ce cdMbtU 1ie.n,ose~ acelaşi om
2. Din punct de vedere morfologic, pronumele ca.u se deosebeşte de câMwU
prin aceea că ln cazurile oblice are accentul pe desinenţă, pe ctnd cdMuii
are accentul pe rădăcină.
La acuzativ singulor, CUM are două _forme: câ.w)e şi cdM.1J10J iar la instru-
mental singular, precum şi la toate cazurile pluralului, ca..A-t are vocala caracte-
ristică -u-, în loc de -w- (cum are ccLwhlU). La plural această diferenţă dispare.
Pronumele determinativ ca.,.,.i, cdMuU intră într-o serie de lmbinări fra-
zeologice ca :
Ca.MO co66U pMy.Meemc;i. Se înţelege de la sine.
CaM no ce6C De sine stătător, independent
Ca.w, He C60ă. Nu c în apele sale.
(3mo) eo6opUm ca.MO aa ce6R. (Asta) vorbeşte de la sine.
H ca.M- c_e6e xoaliuH. Sint de capul meu, cu slnt stăpîn pe mine.
B cd.Mo.M iJe11e. într-adevăr, de bum'i. seamă
B c<iMoM ae.rie? Nu mai spune? Serios? lntr-adevăr?
Ha cd.-woM ae.n.e In realitate, de. fapt
B cd.Mult paa Exact pe măsură, tocmai-bine

EXERCIŢII

Curente
I. Rdspundeţi la urmdtoarele întrebări:
1. CR6m,Ko BaM neT? 2. C«:0.JihKO .rreT n8.11ieMy Opă.Ty? 3. CHO.'IbIW JieT
BăllIHM poJJ,IJTem1M? 4. CR6JILKO JieT eâmett cecrpe? 5. CK6.1bRO JieT Bbl y11H~
JIHCL B wx6.ne? 6. CK6JibRO ner ehl pa66raeTe Ha 3ae6,11;e? ?. Cm)JILHO JieT eaM
6hlJio 'l'Or,rţă? 8. CH6JihKO JieT naM 6)T.i10T 1:1epea ro)];? 9. A 118pea mecTL JieT?
10. CH6..IbHO Jier_airnymeM siuua cecrpâ.?

li. Puneţi substantivele şi pronumele din paranteze la cazul

corespunzdtor:
1. (Bpar) O)IHH ro11. 2. (II) TPHIIQaTh ;ieT. 3. (T1,1) /,;Ba,IQOTb TpH ruga.
t,. (OH) qeTupe r611a. 5. (Omi) no copoH Jie•r. 6 (B1,1) yme 11ea1111ars 11na r611a.
7. (MeâH Ilerp6eH1-1) c6poK nHTh JieT. 8. (Mof! cecrpâ) i(1ui;:i;u;aT1L ner.

~3 - c. 180\l
353
 III. Puneţi după numeralele cardinale substantivele ro11
sau JieT:
1. MoeMj 6pă.Ty TPIIAII.aTh o;a;HH ... 2. Moett cecTp0 noceMI-Iâ;a;u:aT& ...
3. MoeMy 11pyry c6po>< 11aa ... t,, Haimy Ile•p6BH4Y 11cn6JIHHJIOCb (a împlinît)
IlRTb)];eCii:T qeTh1pe ... 5. IIeTH-MăJih"lJH}{ Tpex ... 6. B 1ÎCJIH (creşă) A0TH npH-
HHM0JOTCH OT 0}],HOr6 •.. Ţ.1.0 Tpex • • • 7. H IlHTH •.. Jl Hay1.JllJICfl qttTă.Th.
8. ,Il;ByMR: •.• pâHbrne H 6hI Bhmma să.Mym sa Te6Ji. 9. Mue 6hmo Tor;a;a op;iiH-
tta;:i;u;aTh ... 10. H IIOilICJI B WK6Jiy K o;n;irnHa;IJJ-laTH .•• 11. MbI O;J;HOr6 .••
pom11emrn. 12. ,[leaoq><a ceMJ/1 ... 13. Bâ6yuma mec•li.;ieCHTIL .. 1~. ,[le-
B01.JHa Tpex ••. 15. C C0Mli .•• A0TH HAJT B WK6Jiy.

IV. Traduceţi în limba romînă:

1. MâJihlIHH IIJITli-mecTH JI8T. 2. Ou uătJaJI pa66TaTL BOC0MHă)];l.{aTH

JI0T, 3. H meCTli ro;i;ăM OH 6hIJI HpemnlM MăJibtJ:HKOM. 4. ::ho CJiytn'1JIOCh )];0-
CHTblO roii;âMH rr6ame. 5. Xy}];6mHuR m1câJ1 RaprHay }];Ba r6}];a. 6. Ih1câTeJib
DHCâJI HHliry OAJÎHHa,r:v.i;aTb Jie'J'. 7. Ou nayinIJicJI 'l!HTăTh n11rH JieT. 8. MLI poAli-
JU1Ch B o,u.116M ro;:i;y. 9. Il HHCTHT)'Te OH yqllJICJI 'l!eTh1pe ro.n;â. 10. K rpeM ro;r:(âM
pe5eao1< oRpen. 11. EMY 6LIJio _Tp1-măgu;arb JieT. 12. Bpar cTă.pme MeHff Ha
O;IJ;H'HHaJ:J;u;aTb JI8T. 13. Ou H0HqHJI nrn:6Jiy IIJITblO rO)l;âMH m)3me. 14. Mue .j
:?.
;i:i;oă..u.u;arb JieT.
15. EMY c6po1i }J;Ba r6JJ;a. 16. DaM TJ;Bâ;IJ;QaTh Tpn: r611;a.
17. MoeMy /J.O/J.Y n6ceMh/leCRT JieT. 18. Moeil 6â6yume ceMh/1.eCRT 11na r611a.
19. MoeMy ChIHY TPH/1.l.laTh IlRTh JieT. 20. Moeil ,16qepH TPH/J.I\QTb 011li.11 ro11.
21. HâweMy BH,YHY - qeThlpe r6/J,a. 22. H Howy naJibTO IlHTh JieT. 23. H
Hynli.JI 3TOT nopTqJ0Jlb TPH r611a aaaâ/1,. 24. ,[\eTH OT O,IHOr6 r6Aa /1,0 •pex
ner ne npHHHMâ10rc11 n ;ri;ercHH:R ca]);. 25. K ceMH ro;IJ;âM HăJJ.o AYMaTh o rumJ~i:e.
26. ,[\eTII H/1,YT B WHOJIY c ceMH JleT.

V. Traduceţi în limba romînă:

1. R caMâ noroooplO c 6pâroM. 2. Tor câMLitt qeJioaeH npu:rni!JI 8a BâM11

Bqepâ. 3. 0Hâ caMâ oy/1,eT IlHCâTb IlHCbMO .•. El! caM6ll TPYIIHO 6ea /1,CTell.
5. CaM MoăH Ilerp6oHq npumeJI n uaM Ha co6pâHHe. 6. Oaâ 6€:raer c· câMoro
yrpâ •AO câMoro Bellepa. 7. C că.Moro aaqâJia H oaM roeopim 06 :JToM. 8. Ou
MeHff 6p6cm1 Ha căMofi cepe;a;HHe peHH.

Recapitulative

I. Scrieţi cu litere în limba rusă următoarele numere:

11, 37, 75, 103, 580, 1 OOO.
II. I!'ormaţi cîte 3 propoziţii cu pronumele personale a, ThI,
OH, OHa, Mbl, Bbl, OHIÎ în cazul dativ.
III. Puneţi la dativ ur·mătoarele îmbinări de cuvinte:
eăma cecrpă, eHaMeHHTLltt y11eHL11i:, HaBecTHLlft npo4Jeccop, nHIBeHep
JfeâH Ilerp6BHtz, nperro~aBâreJib Anr6H Mnxăfi.TIOBHll CU:i:i;opoe, âTOT qenon{rn: 1
;a,pyr6tt 5paT, 6oJJLllI6e OHII6.
 Suplimentare

Traduceţi cu ajutorul dicţionarului următorul text:

M. A. IIIOJIOXOB

llI:0poH6 H8Bf!CTHLlitCOB0Tc1rn:tt IHICâTeJib MHxaHJI AJie1wăHApOBHl{

ID6Jioxon po;a;Hncn 24 Măn 1905 r6;a;a, ua ~m1y.
B rr0pehle r0)];bl ConElTmwtt
BJiăCTH OH yqâCTBOBaJI B 6opp6e C 6eJIOrBapnettu;aMH H H.JJiaRăMH, Ceoe nepB08
rrpom1ee;J,f!1rne M. lli6JioxoB nanelfăTaJI e 1923 roAY- B 1926 roJtY Bh1meJI B
CBeT er6 c60pHHR „,Il;oHcmie paCCRă3LI"' B HOT6poM flORâ::mH ;a;paMa'I'H3M
HJiâccoeoit 6oph6hl B r6µ;bl CTaHOBJI0IUUI ConeTcKoii: BJiăCTH.
M. III6noxoe "'13010 mHBHb »nrnCT Ha )J;oHY, e caoea po;n;e6:tt cTaHHQe Be-
rneHcRott, u: no'ITH nce ero npoHanegemrn HanHcami1 o JIIOJI.ax, cpe;a;H KOT6pLIX
OH IBHBCT H ROT6.pLIX OH xopom6 3HăeT.
H.miry „THXldt ,IJ;oH" - 60Jiblll6it pOMâH o Hap6):];HlJX C)'Ab6ax nepHo,D;a
cou;HaJIHCTJiqecHOit penomOu;m1 H rpam.u,ânCHOit BOiiHhl - M. lll6JIOX(}B HăqaJI
n11câTh c 1925 r6,u;a. H.nHra 61,wâ aaHOnqeHa ciepea 15 JieT.
OJJ;BH H3 câ.MLIX nonymipHbIX poMâHoa M. lll(moxona - ,,TI-O;r::i;mITan
u.emmâ". nepaaH RHHra ul16AHRTOik I.i;eJIHHLl" BhmIJia a 1932 ro.n;y. BTopYro
nu:câTeJib 3aK6H'-IHJI H8CHOJibKO JIBT. Haaăp;.
IJ16JIOXOB nHmeT TăJOR8 paCCHă8bI, (}qepm-1 H CTaThH. Ilo ero paccm'.my
"CJ)J.h6ă qeJioeena" c1111MăJICtt 4'ttJI&M. Ilo poMâHaM „THxutt ,Il;oH" 11 „116n-
Hnran u;emmâ" TăHme CHHMăJIHCh q>HJihMhI, J<OT6pbie n6Jib8YIOTCH 6OJihWll.M
YCDOXOM. ,
C 1925 ro11a H no 1956 ro11 npOK8Be11e1ma llloJJOXOBa Bb!WJJH B CoBeT•
CHOM CoIDae B 449 H3AâHHJ1X Ha 56 H3bIHâx.
 LECŢIA a 53-a

CJIOBAPL

OpH'rL, -opero, opeemL l ip/. a băr­ nepMauenT, -a permanent

bieri
nemaJIKB, -H; pi. •H agăţătoare; cuier
BCDpLlcKHB8Tb, -am, -aemL l ip/. a
stropi
~ăMCKHÎÎ CaJIOH saJon de coafură
nyxH numai la pi. parfum
allHHTLJii, -aa, -oe; pi. -Lie ocupat
spec~IO, -a; pi. DG. fotoliu
M&HH&IOp, -a manichiură
M Y*CKO:ii CBJIOB frizrrie
napHRMixep, :-a; pi. -hi frizer
napnKMAxepcxa.11, -oii; pi.
zerie
Il0RRKJ0p, •8 pedichiură
nol'ipBTLca, no0peioeL, not'ip~emLcR
I pf. a se bărbieri
IIOj\CTpHrliTL, •BIO, •aemL I ip/. (p/.
noACTpli-.L, no;r,.cTpHrY, no;r,.•
CTpH3'emL) a tunde
noMLITL, -OIO, -Oem1, l pf. a spăla
npuµ:tiTCJI (vb. impers. folosit cu in;.)
trebuie
npu'leesa, -u; pi. -u coafură, frizură
uyJILBepuaftTop, -a; pi. •LI pulve-
rizator
-ne fri- paaJ1,eBin:Ka, .. u.; pl. •H garderobă
CJIJimKoM a.dv. prea, foarte
XOJ10AHa.a: aaallusa' permanent rece

EXPRESII

BH o;r,.Ha nici un e rAMOM AtJ1e tntr~adevăr

B IlAPHRMAXEPCROtt

Ha yrJiy rnaBHOI! JJIH!\hl TIOCTp6eH 60JibIU61! HOBhli! /IOM. B

HÎÎM OTKphlTa 'rrapHKMaxepcKaH. HaupaBO - ;i;aMCKHI! caJI6H,
HaJJeBO - MYIKCKOI!. llfaei!qap B paa11eaa.1me POBOplIT KJIHeHTaM:
- ITpoIUy OT/18.Th naJJhTO Ha BeIUaJJKy. BaM no6p1iTia1I?
flpH/li!TCH ll0/101K/13.Tb. Bce MaCTepa 38.HIIThl.
B C3.MOM 11eJJe, B ca:16ue - HH 0)1HOr6 cso6611Horo KpecJia.
0/IHIIX IIapttKM3.X€phl II0/1CTpHP3IOT, /1pyrlÎX 6peIOT, a BOT
B/1eCh KJJHeHT yme. IIO/ICTp,imeH n uo6pnT. ITapHKMaxep 6epiiT
nyJJbBepH83.TOp, KOTOphll! JI€lHftJJ B uma(j)y, H BCilpbICKHBaeT
Jllll,6 n B6.TIOChl J-\JlH€.HTa ;a;yxăMIL
- foT{JBo, ~ - l'OBOpttT .OH. - RTo CJl<l/lYIOll.jHi!?
B llilMCKOM caJIOHC T6me MH6ro uap611y.
Bhl XOTIÎTe C/1<'CiaTb nepMaHeHT? MaHHKK>p? Mm, rre11n-
KK>p?

356
 HeT, MHe xo.n611Hy10 3aBHBt<y.
A MHe ITOMb!Th r<'>JIOBY H C)1CJiaTh np1necKy.
R IT0)1CTpHry Bârrrn BC,JIOChI, omi 6y;\yT JIJ'!Ille JiemâTh.
R corJii\CHa. T6JibHO, rro;mi.JiyiicTa, He cJittrnHOM H6poTK0.

DEIU\'ARE

Prefixe şi sensul lor

Prefixul c- 8e foloseşte pentm a arăta :
a} ideea de adunare, de strîngere la un loc :
cmrnă.Th pf. cuH:JbrnaTF. ipf. a lega
eo:,rn8Tb pf. co;-n,n-J.:l.Th ip{. a convoca
CillHTb pf. cnnrnăTh iµf. a coase (împreun.:q

b) direcţia de sus în jos a mişcării :

cnphirHYTh pf. cnphlnrnaTL ip/. a sări (d(' sus), a sări de pe ceva
c6pOcuTL pf. c6păc1,rnaTh ip/. a arunca (în jos)
CBepuYTh pf. cnepThIBaTb ip/. a răirnci, a înfăşura

c) o acţiune dmă pînă la capăt:

c,n;eJiaTL pf. ,u.f~"IaTh ip/. a face
CKOCHTh p/. HOCHTL ip/. a cosi

d) ideea de îndepărtare, de scoatere, de excludere :

CTOJIHHJTb pf. CTăm-nrnaTh ip/. a împinge, a imbrînci
c6pHTh pf. c6p1rnă.Th ip/. a rade, a bărbieri
e) reciprocitatea acţiunii :
coaeoHHTbCH pf. coaeămteaThCH ip/. a lua legătura prin telefon
croeoplfThCH pf. croeăp1rna-rhCH ip/. a lua legătura, a cădea de acord

f) acţiunea de a copia după model :

cmrnâTh p/. cmi:cbrna Tb ip/. a copia, a transcrie
cp11coeăTb pf. cpuc01.:n,rnaTb ip/. a copia, a reproduce un desen

GRAIIATJCA

Forma scurtă a participiului pasiv

întocmai ca adjectivele calitative (v. şi pag. 276), parti-
cipiul pasiv, atît la prezent cît şi la trecut, are şi formă scurtă.
Notă

Participiile active (prezl·nt şi trecut) nu au formă scurtă.

357

[
 Forma scurtă a participiului pasiv se obţine cu ajutorul
sufixelor -.M (pentru participiul pasiv prezent) şi -H, -m
(pentru participiul pasiv trecut) , la care se adaugă următoarele
desinente:
'a pentru feminin singular;
- o pentru neutru singular ;
- bi pentru plural (la toate genurile).
La masculin singular forma scurtă a participiului are
desinenţa zeru.

Exemple:
Forma lungi Forma acurt!I.

JII061ÎMhii1:, -aH, -oe, -hlC JJIOOHM, -a, -o, -LI

eanHcaHHhlfi, -aH, -oe, -ue ua11U:catt, -a, -o, -LI
IIOCTp6euH1Jti, -an, n00 1 -I.Ie IIOCTp6eH, -a, -o, -LI
60:Thlfi, -arr, -oe, -ble 611T, -a, -O, •hi

Forma scurtă a participiului pasiv trecut se scrie cu un

singur u, şi are desinenţele la fel cu cele de la forma scurtă
a adjectivelor.
Forma scurtă a participiului pasiv nu se declină. Funcţia
iui în propoziţie este aceea de nume predicativ. Timpul prezent
sau trecut al predicatului nominal este exprimat de verbul
auxiliar:
H6M,HaTa OTHphITa. .Camera e deschisă.
Ha co6pătt1111 6LJno npoqffTaHo pemâ- La şedinţă a fost citită (s-a citit)
m,e 1le11Tpil.JibHOro·coBeTa Ilpoq,co- hotărtrea Consiliului Central al Sindi-
JOaoe. catelor.
Ha co6pa1111u 6y11eT npoquTaRO perne- La şedinţă va fi citită (se va citi)
mm lleHTpăJihHoro COBeTa Ilpo<jlco- hotărirea Consiliului Central .al Sindi-
l0:10B. catelor.

Prepoziţia
(re<'apitulare)

In limba rusă prepoziţiile pot

fi grupate astfel:
a) prepoziţii simple: 6ea (6eao),
e (eo), âo, âJui, aa, ua (uao),
" (Ko), ua, 1taâ (udâo), o (06, 060), om (omo), no, noâ (noâo),
npeâ (npeâo), nepeâ (nepeâo), npu, npo, c (co), y, 'lepea, 'tpea;
b) prepoziţii adverbiale: e6.auau (în apropierea),eâo.ab (deca
lungul), eue, e1tympu, eln.ae, eoKpfJ2, enepeâu (înaintea), Kpo.Me,
-Mu.110, 1tanp6mue, 6Ko.ao, noaaâu /în urma), nonepiFK (de-a
curmezişul), n6c.ae, nocpeâu, npt!:>H:âe, ceepxy, cet:ime, cadou;

358
 c) prepoziţii substantivale (formate din substantive cu pre-
poziţie): e 81!.ie (în chestiunea), e Mepe (în măsura), e 66.,acmu
(în domeniul), e cmenenu (în stadiul), B cuJ1y (în virtutea), B
cAtbic.te (în sensul), e me,;c11ue (în cursul), " qL,.nx (cu scopul),
aa ucr;; . i1o'tenueM (cu excepţia), nac"liim (în ce priveşte), no Me.pe
(in măsura), no noeoay (cu privire la), no npu'tune (din cauza),
no c.n,y'la10 (cu ocazia, cu prilejul), no 'lacmu (în domeniul),
co cmoponl{i (din partea). Toate aceste prepoziţii cer folosirea
genitivului;
d) prepoziţii verbale (provenite de la forme verbale): 6Jla-
eo8apJi (mulţumită, datorită), ucr;;.,10,;d,s (exceptînd, cu excep-
ţia), ne c,;umdJ1. (neluînd în consideraţie), .1ta"l1md.~ c (începlnd
cu), 1wn,;d,q, (terminînd cu).
Iată repartizarea prepoziţiilor după cazul cu care se fo-
losesc :
Prepoziţii Prepozitii Prepozitii
f'azul simple Preµozitii adverbiale 11Ubsta11til'ale verllale

6ea (6eao), a6AuaU,, eao.n.b, ene, eHy,rtpU, Toate cck >te c11uma.JI,,
ao, i}Jf.J{., eHympb, eda.rie, rJ01rpye,pa01t, {'numerate Ha14.uttd!t C
Gen'tiv ua (uao), 1,;pOMe, 1epye6M, .«UMo, Ha• mai sus
om (omo), npdmU6, 61i:OAO, noaa8U-, no- sub(')
c (co), y nepet., npe,"HCae, c661i:y, coi!p-
xy, cobl.we, cadau

D~tiv " l•o), no 6c.1,eâ, HanepeH6p, coeitdcno, 6.11,aeo8apit

coom6i!mcmeenno

6 (eo), aa, UCK.fll01'a.i,

Acuzativ na, 1tpea, ne Cttuma.R,
'11.epe:J

aa, Haâ coo6pd.auo, copaaMf!pHo HU'tUHdJi,

Jnstru- .l•«too), npea IWH'tdX
mental (npeâo),
ni!peiJ
(nepeâo)

Prepozi- o (06, 060),

ţional npu, B (eo),
HO-, no

Aeeentul Ia prepoziţii

Cea mai mare parte a prepoziţiilor simple nu au accent pro-

priu. Prepoziţiile: na, noa, Ha8, om, Do, U3, 3a, 6es, o etc.
se pronunţă împreună cu cuvîntul următor care poartă accentul,
 Uneori însă cînd prepoziţiile simple sînt întrebuinţate cu
anumite cazuri ale unor substantive, accentul se deplasează de
pe substantiv pe prepoziţie.
Dăm mai jos un număr de exemple :

Gea rrpomicTh f.ie3 necTu a dispărea !ără urm,ă

Gea ro,..1y tte;~e.;iro nu de mult, de puţină vreme
110 ao nottu: m;:i;aTh Hor6-To ,;::i:6 HOlftt a aştepta pe cineva ptnă noaptea
ao cMepmu: 11s6HTi. .n;6 CMepT1:1 a omori (a snopi) în bătăi

aa ad fJOA,OCU;TitHJTb 3â BO,'IOCbl a trage de păr

ad eo8; ~1apa66TaTh a.i ro;i; a ciştiga ln cursul unui an
ad 2opofJoJ.t: ifUITL să rop0,'.1/)M a locui în afara oraşului
ad 2opoâ: yexaTb a;i ropop; a pleca afară din oraş
Bâ HOC: BO,IJ;HTh ~a HOC Hor6-Jrn:5o a duce, a purta de nas pe cineva
ad 20Mey: cxBaTHTbCIT 3ă ro.1oay a se lua cu mîinile de cap
ad, oywy: 8ra Mj3EJJ-ia aâ nyIIIy OepeT. Muzica acea~ta mă mişcă adinc.
ad py~y: B3RTh aa pyny a Iua de mină
'1·1,:
!1 Ha Ua .11,ecy: BhifiTl:I Â:3 Jiecy a ieşi din pădure
:i
Ua âoMy: BhritTH Hs ;:i;oMy a ieşi, a pleca de acasă
1i'•
I, ...
Uao 81-t,,i e Jenb: din zi !n zi; în fiecare zi
/I Ua 1-toey: Hpoob H):{f.'T H8 uocy. Îi curge singc din nas.
1'
I H& nd eopy:
ud 1-wey:
na6apăTbCR: nâ_ ropy a se căţăra pc munte
CH,IJ;eTh noră nâ uory a sta. a şedea picior peste picior
'
I·:
HaCTYIII-ÎTh mi Hory (HoMY~nn:6y;:i;h) a călca pe cineva pe
picior
,id, no.a: ynâcTh ml ITOJI a cădea jos
Jtei cnw--iy: IJelfb nă cmrny a se culca pe spate
Hd eo„ioey: r..aH cuer Hă ro.110By pe neaşteptate, ca din senin
ud 6epe2: BLiî-tTH mi 6eper a ieşi la mal, la ţărm
1-1,d cmopo1-ty: OT~aBăTh pa66ry Hă CTopoHy a da de- lucru tn afară
><a âo.w,; np11cn3.Th uă. .D;OM a trimite acasă
ua yxo: merITă.Tb uă yxo a ŞQpti la ureche
>«t 6oR: neqh Hâ 6oH a se culca pe o parte
Ha eod: BSHTb Me;:i;nn;liucmdi: 6rnycH ea ro)]; a lua concediu medical
pe un an
nd pyr,,u: IIOll,HJITh Hâ pyhtt a lua (a ridica) în braţe
Hd Oem,: oaHTb mniry na 6116mrnTem1 mi ;::r;eHb a lua o carte de la
bibliotecr1 pentru o zi
o o 6on: 6oH 6 6oH: alătllri, rot la cot
o 6opm: OopT 6 OopT una lingă alta (despre două corăbii)
66 py~y: pymi 06 pyHy mînă în mină, împreună, cot la cot

,,60
no no Jtecy: ryJIJlTb nO Jiecy a se plimba prin p·ăcture
no Mupy: nycTKTb n6 MHPY a· lăsa gol-puşcă
n6 nomo: XO]J;liTb n6 IlOJIJO a merge pc cimp
no MOp10; KaTăTbCH n6 MOpIO a se plimba pe mare
nd nocy: He n6 ttocy nu-i de el; nu-i de nasul lui
DO)l; noa 1WCOM,,' He BH]J;CTb, l.lTO n6.ix HOCOM TBopllTCH a nu vedea cc se
petrece în jur
noa eeV,ep: rymlTb· n6u; eerwp a se plimba către seară
noa eopy: exaTb 116)..( ropy a merge la vale
noa pyny: eecTit rr6µ; PYHY a duce la braţ

Deplasarea accentului are loc şi în cazul cînd prepoziţiile

sînt întrebuinţate cu numerale :
n6 ABa cite doi
paaµ;e.rrHTb IlfITHăAqaTb Hă TPH a împărţi pe cincisprezece la trei
JMHOl-«JtTb ITfITb nă Tpn a înmulţi pe cinci cu trei

Deplasarea accentului pe prepoziţie, la cuvintele prezentate

mai sus, nu se produce întotdeauna :
nb1fi:T11 nă 6eper, dar CMOTp€Tb na UCper.

Pentru însuşirea corectăa accentului şi în acest caz sin-

gura călăuză este dictionarul.

EXERCIŢII

Curl'nte
J. Traduceţi în limba romînă:
1. B rop6rce llOCTp6eHO TPM 60JJblIIMX HUHOTeâ.Tpa. 2. Bă.ma pjHOIIHCb
em.e ne upoYHTaua. 3. B.i.we meJ1au«e (dorinţă)_ Hcn6mrnHo. l;1, 1Iocrop6mn1M
(persoane str..Hne) BXOA B na6opaT<.'lpmo aarrpew,en (Interzis). 5. Or-
HfT Ha TPJrerpii.MMY 110.,1.Y•rnH cer6;~1IH. 6. Ila HJpcbI CTCHorpa<frC1cTOB npH-
HRTO IIICCTLACCHT lJCZIOBCH. ? . H&no 6brao nynifTh u6aoe uaJihT6, HO nCHhl'H
6h1~"1H y>Re H::3pacx6;i:osaHbl (cheltuiţi). 8. Bce CTC1wa H p,6.vic GhIJIH BbI6HTbl
rpă;i,oM (grindinfl). 9. )J,op6ra 6h1ml :Jachmana :nero:.,:1. 10. OHOJIO _n::ipmţ
6hIJiă nocTp6eHa u6nafl um6na. 11. Bp8MH 6h1Jw rnnepmro Harrpă.cuo. 12. ne-
pecrpoihrn r6po;ia Gi.rnA mJ.qara. 13. OGt!;1, Gb1JI n1rnro-rOsnm1 elll,C e•rnpii.
1~. llol(ror6mrn i. ::nwil.MeiraM Ghm3. aaH61:11rnHa B(mpeMn. -15. PoMăH Ill6Jio-
xoBa „Tl1.xHti j:(011" fi1,1J1 npolfil'fan nceMu y<WHMHUM11. 16. ::ho MeponpmiTHe
6hwo 3a;~YMauo ;(a1mb. 1?. 8'l'OT na5't1m,1ti: rpy,a. 6w:r ony6Jmn6nan u np6w~
JI0M ro;1.)'.

li. Puneţi primele 6 propoziţii din exerciţiul precedent la

timpul trecut, ia:r restul la prezent.

Wl
 III. Puneţi propoziţiile de mai jos la timpitl prezent şi
trecut făcîncl schimbările corespunzătoare:
1. Pa66Ta 6Ji1:er aaK6HqeHa acl.BTpa. 2. HuHra 5y;a;€lT HarrcliăTaHa n
6JAyu.ţeM roµJ. 3. ll;BeTh1 6f;a;yT nocâmem,1 (sădite) Ha nn6ula,n;n. '1. ,D;oM
6,Y,n;er 11ocTp6eH 03 HCpeBa 11 mmcrMAccbl. 5. AnTlrna OY,u,er OTHpblrri HpYrm,rn
c)'TKH (zi şi noapte) 6. H(rn1,111 cneHTă.lUib 6)',r,;eT nepe;i;att no TCJieBli,ll,eHHIO
. 7. 3a LllăJIOCTR (pozne) peGettoH 6Yner ttamlaatt. 8. 3a.'I Uf;:1.eT npă.a;::i;ttnqtto
(sărbătoreşte) yHpărneH. 9. lllxa<p GYACT II0npâmett B H0p1hue0hlfi I{BeT.

IV. Indicaţi care este forma scurtă a următoarelor par-

ticipii:
H6rncHHbitî, JKpâmeHHLiit, o6pa~eHHodt, Hcn6p4eHHblH, aaMelieHHblit,
aaHpLITLiii:, MhITLitî, norYGneHH&Ifi, ycTan6eJieHHhlit, ocuoOom)],eutthlfi, aMJv1-
Mh1it; mo6l1Mbitî, ynamâeMhlii, aamfCHMhlfi, ne:tHMbiii:.

Recapitulative
l. Traduceţi în limba r01nînă:
1. Oi-wJio /.(6Ma. 2. 01rnno rro.;iy ;vu1. 3. 01wno l.fâca. .'J.. E:\1'.J 6Hono
copo.Kli JieT. 5. B6ane pe-1-af. 6. B6aJie eo1-w.'wa. ? . Bonpyr IIIR6:1u. 8. BoHpYr
p;a 61rn:10. 9. BJ._ţOălL 6Cpera. 10. B;w.rrL no $Tm1u_e. 11. Il)l;OJJb HauAJia.
12. BJ(Dm, .l.(yuăR. 13. MHMO MOCTU. 1!1. ITpoîiTli Ml1Mo. 15. IlomlcTL MllMO.
16. ~hiMo nârnero A0Ma. 17. Ilp6Tne ,1;6:\la. 18. h'.pyr6M ymrnepcnT6Ta. 19. H.py-
r6M Bce TH.xo. 20. Hanp6nrn napi.a. ~I. Harrp6THB Mei1H. 22. OH ece .n;e.irneT
nanp6Tttn. 23·. BnepeAH McnH. 24. Bonp)T r6po/(a. 25. Ilonepeu ,ll;op6rn.
26. Ilorrep€H i-.6MttaThr. 27. Paape::iaTb nonepeK. 28. IloaamI ncex. 29. Ott
rne.-rz noaa;1;H. 30. Cor.11âc110 a.:m6Hy. 31. Coraac,-rn J~oroe6py. 32. Cor~1âctto
M6,n:e. 33. HanepPHOp :1;ţpaem1y CMb1cJiy. 3-'1. Jh\ raTb 1-rnrrnpen6p.
0

II. Copiaţi e.rerciţiul precedent şi determinaţi prepoziţiile

şi a.,b,erbe/e.
III. Reţineţi următoarele întrebuinţări ale prepoziţiilor B
şi Ha cu cazul prepoziţional:
B ,YHIIBCpCHT€Te, e IIHCTHTfTe, o al\ane:i.nrn, e T€xmrnyMe, B UIH6Jie, n
HJiăcce, Ha (flaHy,TibTCTc, ua n:(·pcf', Ha JieKl..l,Hll, na KOHCYJibTtl.QHII, Ha ceMH·
Hâpe, Ha :iamiTHHX, na 3!"\3ăMem=tx, Ha 3at.JeTe, B ăpMKH, B A11BH8JU1, B OTpfi,n;e,
n ~cH:a.:.(p611e, e p6Te, no R:rn6;ţe, n ThIJIY, tta em1tte, Ha qlp6ttTe, e MHJIIIQIIH, e
fiy!f,eTe, n Mara;iHuc, B 6H6:m0Te1rn, e arrT€1--e,. s r6cmua~1e, n u:exe, H HO•
onepaTHBe, Ha !păOpm-w, Ha· BaH6,!),e, na BOH3ăJie, Ha rr0lfTe, Ha CTil.HQHH, Ha
ocTatt6eH.e, tta aapo.IJ.p6Me, tta phl.1-rne, na eTa;\u:6ne, n mrn6, s TeiLTpe, B 11;1ipKe,
n HJJJ6e, na Konu:epTe, Ha co6pi.tmrn, Ha cJieKTăH:::re, Ha e0qepe,
na peneTflu,Hu:, Ha cu,ette, Ha GaJIY, Ha aKp3.He, n nâp1rn, s canY, B rr6Jie, B
nepeYmrn, B Jiec)·, Ha y.ri11Qe, na m16w;ai'];H, Ha nopOr-e, Ha GyJihBăpe, Ha rrepe-
Hpt'cnrn, n As1rn, B Aipp1-me, B C116Uptt, B PyMblmm, B HphIMj, n repMămrn:,
na Bamd.HCHOM noJ1y6cTpone, Ha Ham-,ăae, Ha RaMY:<i.T1-rn, na CaxaJIHne, Ha
n6ea;a;e, Ha TpaMBile, na anr66yce, B nar6ne, R Kyne, 11a AHB3.ue, B HpecJie,
ua Klre, ua ceeepe, Ha BOCT6He, na 3linaJJ,e.

362
 Suplimentare

Trad„ceţ-i in limba romînă, cu aj„tor,tl dicţiunarului:

JJ,eUcmuyHJUfUe JtU.l.(a: BbIHAIOUţHtlCJI Y{_lEHhifl

iKYPHAilHCT
Reucm6ut; npou.cxOJum na -,,;oapmUpe ebi8a1Cn4eeoc,1t Y"'enoeo.
1:{YPHAJlllCT: ~66p1,1it ;:l,eHh, nan npolf)eccop ! H c11ăCTJIHB, l!TO MHe'
y ~ă.JlOCb onepe;u:liTb MOÎI.X HOJIJI€r H HBliTbCH K BaM 3a HHTepBbID pâHhllI0 Bcex.
Bbl;:J;AIOII{HfiCH Yl.fEHbl0:: IlomâJiyHCTBa, H rOT6B OTR0lJâTb Ha BOnp6cLI.
mYPHAJUICT: llieJiâTeJihHO, npflm)],e Bcero, rraH npo!peccop, yaHâTh y
Bac, COOTBElTCTBYIOT JIH npân.n;e coo6:rn;emu:i:, nepe;a;aHHhle ne11â.Thl0, qTO BH,
pa06TaH HaJJ; paaJIHlfIILIMH cn6co.t5aMH npop;nemu1 mHauu:, ;n;ocTlirJIH ceH~
cau;H6HHLIX peayJibTâTOB.
Y'!EHpIIL (c,;;pO.KltO): )],a, aTO rrpâBJJ;a ...
IBYPHAJil1CT: Hâmercfl, rraH npoq>eccop, nepelile cnoH 6nhITLI BLI rrpo•
BO,'.J.liJIH Ha MLilllăx?
yqEHhI0:: ,Ua, cettqă.c H pa66Ta10 Hai:i; npoAJiemrnM mlf.8HH MLillICR H
t\-t0rY c1taaă.Tb BaM, 'ITO TYT M6mtto OTMCTHTb HeMăm,ie ;i:i;ocTumenuJI. ,IJ;a,
rrom8.nytt, aTo cepbC8Hblii mar B 6opi,6e co CM0pTLIO t.
IBYPHAJUICT (nottmUme.atino): HeJib3J'i JIH yaHăTb, HaRHe BLI 11ammi
cpe;a;cTBa ;r:,;JIH npo;r:,;JI8HHJI mHaHH 8Tux auepLR6B, naH npoqtâccop?
Y'!EHhll!:: !IomâJiyl!cTa, TYT HeT mmam)l! Tal!H .. , H rrpeJJ;Jiarâro JIHKBH·
;a;HpoBaTl> ncex KOT6B H R6meH •.•
(m.. ,oroueH", ,M 45 aa 1960 r.>
 LECŢIA a 54-a

CJIOBAPI,

ri<',HYTL (pers. I şi a II-a nu se !o- MCJJLKATL, -im, -ă~m1,, I ip{. a licărJ,

. losesc), .. ueT I ipf. a se stinge a sclipi, a ;:1părea din cînd în clnd
µ;eMOBCTpllpOB9.TLCR (pers. 1 şi a MYJIL1'HllJIHR8QH0BHLiii t}tBJJLM: film
II-a nu se folosesc), .. pyeTc.11 I ip/. de desene animate
(despre filme) a demollstra, a arăta, uonBuxa -H; pi. -H noutate
a rula orop'lj·ăT:&.ca, -ăIOCLs „ă,em1,,e.a: J ip{.
aaBopo:iniT.1., aaBopoa;.y, aauopo„ a se mihni, a se întrista
auimi. JI pj. a vrăii, a fermeca, oc66e1mo adv. mai ales, îndeosebi
a incinta .noAIUiTL, noj.'.(mtMY, BO):i;HIKMem:L
aii.uaeee, -a; pl . ..1,1 cortină µ/. a ridica
aey11iiT.L (pers. I şi a II-a nu se npouycxâTI,, .. ftroj -ăem1r, I ip/. a
folosesc), -liT II ip/. a suna, a lăsa să intre, a da drumul
răsuna
JIR)IOB&ThCn, pli11;yroct., p§.gyemLc&
apllTeJILHLlii asa sală de spectacole I ipj. a se bucura
KHHeMaTorpăl}nu1, .. g cinematografie JUUU:sep'l'MBSTI.Ca, ,af!UOCL, "'R.em:I.CS:
KHHOmypmîJI; ~a; pl, -LI jurnal de I ip/. a se desfăşura
cinema paa~sură1•1.cJI (pers„ I şi a H-o nu se
KUHOCTjJ);H.H_, -:u; pi. •H studio cine- folosesc),. MăeTCJI I ipf. a se desface
matografic pMlllL!llIJJHTb, wfl.ro, ~sie:rnrn. I ipf.. 3. SC
KJiaccll11:ee1u1ii.l' .. asr, .. oe; pl. gu:e glndi, a reflecta, a medita
clasic CBeT9 „3 lumină
ROJlOTKi>MeTp{tau.n„1fl, .. ft.ff, woe; pi. n:neTn:Oi XYA6218-CTBl:ElJU...d[ E)MJI!.M
-we de scurt metraj film artistfo în <:'.n1orl

E:(PHESII

uer1rn,r1.xo ~H?ii .Riii:Jtl.,J, o.cu:,~ ~"-Hcv.-:; ~•H:U'î·iio 4Hi,J.lii>M a turna dn IHm

zile

B IUfHO'fEA1'l'E

B IIIIHOTe/\;,pfl l1M€HH I'opbY.!JI'O na•ra,,ti.Cb He)l'1!1fl COll0TClWrO

qni.rrum. By11yT )18MOHCTpHpOBHTl>CH )1Ba RJ•aCCH'!ecm,x <I,1lm,11m
11 noc,u\11mrn HO!ll1HKH coBe·rcKoiî iurne:waTorpiup,rn. Rti.cca aa-
RpbITa. ·Bce On.rr8Thl np6,uaHM eI.QC :n{~cRo.rri.Ho AHei'i' na3it.p;. ·~

IT ponep1rn „
y Memr6m,eTr,1, cecTphl eeTbnporrycnaG>r
y MOCti1WHTpo,~ep nacHOBhle
Ol!Jl<Jl'hI Ha BCe B ap,icrem,Hhllî:
q,,"xm,Mhl. :.1,·•·.···.··
...;......
·:.

aaJI. B BaJie yme MH6ro Hap611y, 0(JOQ2)lll0 B napTepe. Hamu

MecTă - Ha 6aJIE6He. Ho111ulBumc1, rro aec'.l'IT!Hţe Ha 6aJmon, MM
HalllJIH CBOfi p,Il( H cean. BOT M0/1JteHaO l'l1CH01' CB8T. Ha cqene
. ;
,.
364
pa8):\B>IrileTCH airnaBec, OTKJlblBilH nrnp6K1IH 3Hpirn. 3Byq(!T My-
31,nrn, Ha 3KpaHC M0J1bKa!OT i«i./\Jlhl. CHa q/wa ,'\eMOHCTJllipyeTCfl
H.HHOiH.ypnă.JI „H6BOCTH )J,HR", :Ja 1-IMM I-WpOTHOMeTpă.IBHbil1 MYJib-
'flUIJIHRaijHOHHhllf !jm:lbM, a 3aTeM HiJBh!Î1 I\B8THOII XY/IOHIBCTDCH•
llbill (f}ILfibM, CHfÎTLifi Ha MO(rnt\BCl'W:fi: Rl'fHOCTJ,";:J;IIU.
Mb! C ceeTp6iî, 3a6uB 060 BCCM na CBeTe, CMOTJlHM na 3Hpirn,
RaH 3aBOJl01fi8HHbI8. flepef( HilMll pa3B()jlThlB"aCTClI napTliHa llil13HII
npOC'l'hix ino;a,M!, Mbf BO.;IHjPM{'.R iia nnx, orop-Y:heMc.H H p[:i.~yeMc·R
rnnB<'.'J'C r rrirn,BL
:lxop:.H, MM ;o,6.:1ro erne pa3MbilliJirieM Ha.a; H6BLIM (j)I1JihMOM.
H :.:-I3.M "'-iTG OH Ha,,--.;/L;I Uil..; i:.VHH.i'.,1<\Ti,. .-imp,?tî,
no:r6phle îli:11.BYT BOHpYr Hac, "'n 66J11>mc .rno61iTn nx.

G~rnnzinl
Gerunziu.I este o fm•mă verbală invariabilă care se în-
trebuinţeazii pentru a arăta împrejurările în care se petrece
acţiunea verbului,-predicaL Deşi J_Jă,strează o serie de earacte-
rfotici ale verbului, gerunziul are şi însc11şiri de adver)).
Dintre îmuşirilc verbale amintim :
1. aspectul (imperfectiv s,w pei'fectiv);
2. diateza (activă, pasivă sau reflexivă);

36-'i
 3. faptul că cere complementul la acelaşi caz la care îl cer
şicelelalte forme verbale. '
Gerunziul are următoarele caracteristici comune cu ad-
verbul:
1. este o formă invariabilă ;
2. joacă în propoziţie rol de complement circumstanţial
pe lîngă predicat, exprimind modul, timpul, cauza şi condiţiile
în care se petrece acţiunea exprimată de predicat.
Gerunziul verbelor imperfective arată că acţiunea supli-
mentară se petrece concomitent cu acţiunea exprimată de pre-
dicat. Gerunziul rămîne totdeauna neschimbat, cu toate că ver- l
bul-predicat poate fi la orice timp (prezent, trecut, viitor) :
,IJ;pyabJ-1 BMecrc lîlfTăfOT poMâH'
Prietenii citesc împreună un roman
,IJ;Byt1hf1 BMt'CTe 'UITăm1 p6Man,
Prietenii au citit .împreun~'i. un roman
)];pyBhfl BMecTe 6Y;i:yr tinră Th poMăH,
l C mnepecoM ROMM0H-
T1'.rpy11 er(),
comentîndu-I cu interes.
Prietenii vor citi împreună un roman
I
Gerunziul se formează de la tema prezentului, cu ajutorul
sufixului -JJ:

Infinitiv Prel'lent Gerunziu Traducerea

pucoedmb puc!}-10m puc!}R desenînd

ttumdmb 'tumd-rom ttumâ.i:i citind
.1uo6Umb .1tKJ6-Rm .rz.106.11, iubind
cmp6umb cmp6-.nm cmpdfl construind

Verbele cu tema prezentului în -=, -'I, -w, -ui formează

gerunziul cu desinenţa -a:

Infinitiv Prezent Gerunziu Traducerea

Oep;w:0.mb iJep:;ff>am Uep;xcâ ţinînd

C.fly:Heimlb c.11,-,j:;-re-am CJLy;HCd slujind
y1tUmb Y1t-am yv,ri, lnvăţînd
cmy14-dmb cmy14,-âni cmy11,d ciocănind
cneudtmb cnezu-âm cneuui grăbindu-se
M0.11,11dmb .uo.ritt-dm M0A14-ll tăcînd

Unele verbe cu sufixul -ea-: iJaadmb ( a da), npuauaedmb

(a recunoaşte, a mărturisi), coJiJaedmb (a crea) etc. formează
gerunziul de la tema infinitivului : iJaedJJ, npuauaedJJ, coaiJaad:i.

:wr;
 O serie de verbe imperfective nu au gerunziul în -,i,
Astfel:
1. verbele imperfective cu sufixul -Hy-:
THH)'Th rli6HyTh
MCp3HYTb năxHyTb
HllCHYTb

2. verbele cu infinitivul în -'lb: ~to'lb, me'lb etc. ;

3. verbele monosilabice în -umb: 1,umb, 6umb, numb, utumb:
4. verbele de conjugarea I care prezintă alternanţele a - m,
C - w, X - Ul,.' peaamb - pemy, nucdmb - nuwJj, naxdmb - nawy
(a ara) etc. ;
6. o serie de verbe ca : xomemb, 6eJJCtimb, aeamb, nemb,
=Damb, examb.
Gerunziul imperfectiv se traduce în limba romînă prin ge-
runziu : '<tumda (citind), pa66maa (lucrînd, 1nuncind).
Cînd este însoţit de negaţia ne, gerunziul imperfectiv se
poate traduce printr-un gerunziu, printr-un verb la infinitiv
însoţit de fără, sau printr-un substantiv cu prepoziţia fără:

H 1.ţem,i:ti .n;enL 5po,a;HJI no r6po;:i;y, Toată ziua am nltăcit prin oraş ne-
He 3HiUI, ~ITO M )];8JlaTb. ~tiind (fără să ştiu) ce să fac.
OH ro:!JopU:JI ;r:i;ea qacă., He nepecTaaaR. A vorl.iit două ceasuri fără întrerupere
(fără a se opri).

Gerunzi'ul verbelor perfective ara tă că acţiunea suplimen-

tară a avut loc înaintea acţiunii exprimate de verbul-predicat :
3a~61-t"lue pa66my, R noutiJA cnamb. Terminind treaba m-am dus să mă
culc.
Gerunziul verbelor perfective se formează de la tema in-
finitivului, cu sufixele -e sau -ewu cînd tema se termină
în vocală şi cu -w,u cînd tema se termină în consoană :

Infinitiv Gerunziu perfectiv Tradueerea

npOlfHTcl}'h upOlfHTclB, npo 1rnT3.BIIIH citind

HapHCOBaTb napucoaclB desenind
np1rnecTH IlpHHfCillH aducind
Bepn)'Tb nepH)'_B lnlorcind, înapoind

Unele verbe perfective formează gerunziul şi cu sufixul

-a, ca verbele imperfective:
yeHp;eTh - Ysl1,ri;eB - yml;::i,a npnHTli - npnllieJJ.rnH - npn;i;JI
:ţ-raitT1i: - ttarnegurn - HaH.n.fl np011HT3.Tb - np01-IHT8.B - npoqTfl

-367
 Verbele i11 -ca formează gernnziul după regulile de mai sus,"
cu deosPbirea că după sufix se adaugă particula -cb: e0Japa-
u1d.flcb, 1-wcmp6nnwucb.
Gerunziul perfrc-tiv se traduce în romîneştc prin participiul
prezent. C'înrl este înwţit de negaţia ne, gerunziul perfectiv se
trnduee prin snhjonctivul treeut însoţit {Ip fără:
.A ITO!Jl(!J! CTTc.l.Tb, He 3i:l.Kc'i11•11111
Eu m-am d11s ~ii mă cult.:, ffiră s;.\ t'i
'IHTllTb KHHry.
terminat de l'ltit l'l-l.rlea.

EXEIICIŢII

Curente
I. NâNp1111deţi la 111·111ătoare/e întrebă1·î:
I. lJTo HU 1Ia,10t',h li h'lIHOTeclrpt~ lfMenu l'OpbIWro? :!. H'.a1-aie tfl1{:n,Mbl
6j n.yT At'~10HCTplfpOBaTbeH? 3. h'or,r:r;â Irp6,:1;am,1 Gn:JieTLI? 4. Ram)tf mypHilJI
JJ;t:'MOHcrp1'ipyt>-rcn cua ii,).-rn. ? 5. h.a1.:6i1 <frn.11,M un,eT cer6~1rn? 6. O t.JeM paccHâ-
3hmaeT1}n-1.TThM? /. 1.JeMJ )' 1 IHT HaC ~TOT IÎHlJibM?

II. Trail11eeţi în limba romînă:

I. llrpil.tt, peol;HOK ynA.:r {a căzut). :2. l1opâHHB (a n1ni) pS·Ky, OH 00pa-
T1l:1rtt h" Bpal{r :-L \fu pasronopHm1cL, 0CTaH0BilJHIIUCb Ha j'JBU..J:e. 4. 'Y"e-
.1101lt'K mi.i.TJ, npuxpfo1hrnaR (a şchiopăta). 5. Harmcae IIHCbM6, no~'IomH. er6
B IWUHl"pT u cpa:1y me OTIIpăBh. 6. Bca;:1;mrn (c:11:.l.rrţ) IIpO'.'ifllil..lICfl (a trece in
fugJ) lUIM6, HP ;wn uaM on6MHwr1.,c.fl (a sr drzmetici). ?. ITpoqurâe HHHry,
ou ncer,nJ1 paccl-i3.;3bJBaJI Pe co,u:epmâHne cnoHM ~PY3hffl\L 8. MăJ1h 1-nm CMOTpen
Ha Her6, YJILifi.incL. 9. Pacc1-d1:Jht11cu1, ;i;eno•n-a r6pbKO nnâtrnJJa. 10. 3asflahl- ·~
Ba.fl r:i'."fcTy1~ (cr:.n-atri), OH ;i:6,11ro croiv1 y aepHa.11a (oglindă). 11. H,1vI Ha
pa66ry, Mfnrn aauu1a B Maraa,iH. 12. Ya:ier-rnrnch (a fi atras) paconâm-teM,
Motl: cu11 coacl•;i,1 ;3a(Jp6cm1 y'-:lt>Ciy. 1:3. 1:xo;.vt Ha ;J;OMY, ne aa6)'Jl;I, Bhi'HJIIO-
lll!Tb (a inchide. a sting(•) pa,:urn. 1-L .J:o6p;\nwnch (a ajunge) ;a;o aepnniHhI,
aJILIIIIHlIC'Thl pe1111L'm 0T,i:{0XH;;'T;,. 15. llo."Iy'-lilB npCMHJO, CbIH Hymh1 rro;i;ii.p1-m:
cBMrn poni1Tt\7H:\1. 16. Ilocry11;is (a cinr:ini) B 01-m6, CTaplI1{ nonpocH.11 rmTh.
17. BLI omufiii.t?-Ti~Ch, (.'ll'.lfTăH 3TOT Borrp6c ueBâiJOlhIM. 18. Y,1HTblBaH (a ţine
srama. a lua in eonsi<kra(je) 3Tu 0Gc10.H1e.;iLcTBa (imµn,jurări), BaM uăno
IIOTOponitTh('H (a se gr:1bî). 19. Eo:n,HOit CMOTp8.;1 na Bpaqă, He O'rpb1B8:.fl
n:.irnil:1~a.

UL Copiaţi pmpoziţii/,e ile mai Nus şi sublinia.ţi cu o linie

gern11.ziu/ i,erbelor imperfectine şi <"li două linii gerunziul 1Jer-
brlor pe1:fectil'e.
JV. Pormaţi gernnzinl de la următoarele ·verbe imperfective:
:ienaTh,· n,)'MaTh, CJT)'lliaTh, ronopliTb, BhlllO.TIIIlITb, H3j' 1 IitTh, CUJJ;8Th,
M0.11'-lilTb, :llOG}tTb, crp61!Th, .HtlllUHflThCH.

V. Formaţi gerunziul de la următoarele verbe perfective:

rrpOlIHTilTL, 110JII06i'ITb, Ham1rcl.Th, co;enaTb, CHa3ăTh, TIOA)'MaTL.

368
 VI. Analizînd exemplele de mai 10s, arătaţi în scris cînd
se fotrebuinţează gerunziul perfectiv. Indicaţi care 1!8te diferenţa
de sens dintre cele două forme de gerunziu:
)];py8bfl DMecTe tJHTălOT pOMăH U C ,/.lpy31,,i BMeCTe q1m\IOT poMăH, C
HHTepecoM HOMM0HTHpyIOT er6. HHTepCcoM HOMM0HTHpy11 er6.
,Il;pyabR. BMecTe '-IHTăJIH poMăH H C ,IJ;pyahJI BMecre 'IHTăJIH poMâ.H, C
HHTepecoM ROMM8HTffpoBam1 er6. HHTepCcoM HOMM0HTHpy11 er6.
lJ;py31,.H 6Yll.YT nMecTe t1HTiT1, poMâu ~py:n,ff 6YAYT BMecTe 'IHTâTb poMâH,
H C HHTepecoM HOMM0HTHpoBaTb er6. c HHTepecoM HOMMCHTHpya er6.
Mlfma H6HttH.'1 pa60Ty H nomeJI n H6HtJHB pa56ry, MHwa nowCJI B
mrn6. HHH6.
Muma HOHtJăeT pa66Ty H H;r:cer B m,m6. H6H'-IHB pa66ry, MU.uia HACT B HHHO.
MHrna H611qHT pa66Ty n notiACT B H.6uttttn pa66Ty, MHrna noA:AeT B
I<HH6. HHH6.

VII. Comparaţi următoarele două grupe de exemple şi ară•

taţi care este deosebirea dintre ele:
-R qnTăJO H O)];HOBpCMeHHO aami:Chl- lI1fTăR, li O)'.l;HOBpeMenuo aam{CblBalO.
BalO.
JI 'IH_Tă.ll li 01'HOBpeMeHHOaanflChIDaJI. 1-l11Tâ11, 11 o.a;uoapeMfnmo aami:ci,rnaJI.
R 6frzy quTaTh H 0~H0Bp6MeHHO aa- l-InT3JI, H O)];HOBp€!M{JHHO 6JAY aami:-
IIHCLIBaTh. CLIBaTb .
.fl 'IHTăJO H O;::\HOBpeMeHHO 3aIUi:ChlBaIO. Jl LJHTâlO, 0,Tl,HOBpeM(:HHO aami:CLIBaR.
H •rnTâJI 1-1 o.a;uonpCMettno aamichrnan. H qnTâJI, o.a;uoepeM8Hno aami:c1,rna11.
R 6YAY \mra.Th u o,rvwapeMenno aa- H 6Y.a;y '-Ul'.Tâ.Th, 0,."J,HODpeM€HHO aanHw
mi:ci.rnaTh. CbIBl:lH.

VIII. Traduceţi propoziţiile de mai jos şi arătaţi care este

sensul gerunziului.
1. CHAR Ha ,D;HBă.He, 11 HanucâJI lWp6TKOe IlHCbMO. 2, memiR xoporn6
no;:i;roT6BHTLCH H aKaâMeHaM, H nonpocUn cnoer6 TOeâpm1.ţa aam1MăThC1I
BMecTe co MHDit. 3. IlpHexae e rOpo.a; 8HCK„ R TOT'lăC OTnpâBHJICH a apxeo-
..'lJOflllleCJrnit: Myaen. "'· Jlema OH 'IHT.'iJI mnepCcm,111 poMaH. 5. CT6H OH BhlCJ1y-
lliaJI Mf'Hfl ,;JO 1'0HJ(â.. 6. M6J1'-Ia OH IIOCM0Tp€JI MHe B r.naaă., B3fVI cool() UJJU':my
"' ~·me.1.
IX. Traduceţi în limba rusă:
1. Fratele meu se plimba cu prietenul său prin parc, vorbind tare. 2. Am
ales o carte din biblioteca lui, rugindu-] să mi-o dea pentru clteva zile. :i. Ter-
minlnd cursurile, ;1m holărtt să organizăm o excursie. 4. Ureînd pe munte, am
obosît. 5. Citind o carte interesantă, ci din dnd în c-înd (flpt!MH OT Bp€-MeH11.)
făcea însemnări.

Rreapitulatfre
I. Pormaţi 5 propoziţii c·u următoarele adjective la g-radul
comparatfo: 6miam1ll, .11oporoll, M:l,JieHhm,rt, xop6nmf1.
11. Pormaţi f'Îte 2 propoziţii cu 1;rmătoarele ad1,erbe la com-
para.tiv: 6ml:me, nillle, J1y•1II1e.
:!4- ·· c. ll'ăll
86.9
 III. Indicaţi verbele de miţcare de la care, cu ajutorul pre-.
fixelor, se pot forma verbe perfective.

Snplimentare
Reţineţi urmittoarele eilJJ)resii:
no8HAmb eonpdc a ridica o problemă noiJHAmb uacmpoittue a crea o bună
noiJHAmb aOAoc « aau+Umy ,;:oe0~,11,u60 dispoziţie
noiJHAmb npouseoiJUme.abuocmb mpy8ă
a lua apărarea cuiva
a mări productivitatea muncii
noiJuAmb iJUClfUnaUny a tmbunătăţi noiJHAmb tţe.r,,unY a desţeleni
disciplina noiJHAmb Ji~opb a ridica ancora

1
 LECŢIA a 55-a

C,TIOBAPf,

Uo:1ritpu, pl. (len. Oo;i:răp (sg. 6oJI- paauoo6piiauL1H, -an, -oe; pi. -1.1e
răpuu, -a) bulgari divers, variat, diferit
n6Hrp1.1, pl. yen. HCttrpon (sg. neHrp, ceni.cKnii, -an, -oe; pi. •He sătesc
-a) unguri eepOhl, pi. gen. cepOou (sg. cep6, .. a)
rpanî11n1T1., rpattffqy, rpaHJillHWb sîrbi
Il ip/. a se învecina. a se irn1rgini c.1onăxn, pi. gen. CJioea&ou (sg. c.JIO-
AOCTliruyTI,, ]l,OC-Tll:rHy' JJ;OCTll.r- nitK, -a) slovaci
IIelllL I f;/. a ajunge, a atin~e COCTăn, .. a structun"t, compn;ziţ.ie
cor.TanJulTL, -Jlro, -HewL I ipf. a
:rn,MeTHTL, JaMC 11y, 3aH6TJIWL li p/.
a observa face, a forma, a reprezenta
cpannllTh, cpauulO, euauullmi. Ir
Ima;r.i;păTHLIÎÎ Jrn,'loMeTp kilometru
pătrat
pi. a compura
naeeJICnue, -n populaţie
TaTiipLI, pi. {Jen. TaTHp (.'>g. TaTll-
p11H, -a) tătari
H3QHOllă.ilhHOC1'b, ·H; p{. •J( naUo-
nalitafp TeppHT6p1rn:, -11; pi. -11 teritoriu
T}'p&n, pi. gen. T}'poK (sg. T'ypoK,
Htb111,L1, µl. gn1. Hfatl(eH (sg. HCMe11,,
1•YpKa) turei
H0Mn;a) nemţi, germani
yne.1ll'IHTLCJ1 (pers. I şi a JI-a nu
(i6n~ttii, -aa, -ce; pi. .. He general, se folosesc), -H'l'CJI I I pf. a se mă~i
COll1llll
y».fHLLDliThCSI, YM~HLmYcL, yMeIIL•
nepenm.'L_, -11; pl •K reccnsi1m1nt mlfwLCJI II pf. a se micşora, a
TIJl0II.J,3,J;J,, au; pi. ·li suprafn\(1 se:"tdea
npOTCKiiTi., -ii.H•, -iHlIIJL J ip/. a curge '
tni.ca.eHHOCTL, -H nurn:ir, cantitate-,
npo1\611T, -a; pi. -hi procent efectiv

EXl'HESII
KJHi:\H' ;)Toro în aftirii de an•asla na n pOTJ1ai:fuu11 pe distanta ...

HACWIEHlrn HAIIIER C'l'l'Allbl

Harua po111rna, PyMhlHCHarr Hapi,/\HaH Pecuyomma, naxi1-

1111TcH _B IOrQ-BOCTO'IIIOil 'IUCTII EBponbl. f!Jr6u,a;i1, Harueti CTpa-
Hhl ~·· 237 500 1rna;1pilTHIJX I{lfJIOM(~Tpon. Ha CPBepe n BOCT(iHe
Hiuua cTpaHit rpamh11T c CCCP, Ha IOre - c l,o.rrrapneiî, Ha
IOro-sana;:1e - c IOrocm\rrneit, a Ha sanage-c B{>nrpueii. Ha Boc-
T6Ke - Ha TIJJOTHJR(~Hlllf 245 IiM,JIOMf'TpOB - - rpan1h1,a npox(rll,HT
no 'fopHOMy Mcipro. ,[(yHi1iî rrpoTe1,âeT no Tepp11Ti'1pn11 ni1ruei\
cTpaHhI na npOTHIBemrn 1075 Hll;'JOMCTpoH.

,'!7 l
 ITo rrocJJe;:1Hen rrepermcrr ,raceJiemrn, npoBe11eHHOH B 1956 ro-
11Y, Hacem\mrn miIJien cTpaHhl-17 489. 450 qeJIOBerc Ecmr cpaB-
HliTh c HaceJieHHeM, KOT6poe ob!JIO no nepemrcH 1948 r611a, -
15 872 624 qeJIOB0Ka TO M01KHO 3aM0TlfTh, 'ITO aa 8 JI8T
HaCeJI!lHlf8 yBeJIII'IHJIOCb Ha 1 616 826 'l8JIOBeI,.
B ByxapecTe m1rnfT 66Jiee 1 200 OOO 'lClIOBerc
B 1948 ro11y ropo11cK6e uaceJiemrn cocTaBJIHJIO 23,4 rrpo-
1\0HTa, a CCJihCROe Hacem\une - 76,6 npo11enTa 66n~elî: 'lllCJieu-
HOCTlf Hacem\unn PHP. A nepem1ch 1956 r6;ia no><aaa.,a, 'ITO
rOp0/1CK6e HaceJICHHe ;:IOCTIII'JIO ,'.l1,3 npoqeHTa, a ce.iibCROe -
YM0HbIJIII.lIOCb i10 68, 7 npOl\CHTa.
Ha11HoHaJihHbIH cocT,iB nace.cn\mrn HaIJielî: cTpaHhI paauo-
oopaaen. Bom,rnnHcTB6 HacemîHHH - 66.rree 14 OOO OOO •rniIOBeK
- PYMhlHhl. B6.,ce 1 500 OOO qe,'.IoBeK - B<lnrpb!, 6KOJIO 400 OOO
•ieJIOBPR - HIJMQbl. Kp6,re :horo, B PyMbIHCKOlî: Hap611nolî:
PecnYOJitt:Re JEnBJ'l' pJcc1urn, cCpObr: csmB{unr, T&TăpbI, ·1•fp1ozr,
60:1rilphl n 11pyn1e HRQIIOHUJ!bIIOC'fH.

liRAll/\Tlf.A

I mii carea datelor in limba rusă

La datm·ea unui eveniment, a unei acţiuni etc. ne folosim

de trei elemente distincte şi anume : ziua, luna şi anul. Pentru a
exprima o ,fat,ă o;1re(,are nu folosim însă, intotdeautrn toate
aceste trei elemente: uneori, în functie de 'context, eNte necesar
să, se indice nurnai unul dintre eh~. Pentru a cuv1·inuc xna,jori-
tat.ea rnodali!-,1.ţîltt-J.' dr e~\_.p_:d.rna,i'T :1J datei 1 vcnn ~u1al.iz:.), ,H·nliitoa„
rele situatii :
L t>ina se uuifră nurnai data. propriu-;~°'!. sâ (.:Jua i-u·nii) ,
·-~
a) pentru a ră,Jnmdc la întrebarea Har;ue cec68uH ,;11c;,6?
(În cît sîntem as/li.zi?), ~e foloseşte numeralul ordinal de
gennl nf'utru :
:\st::ir.i este intii

h) pentru a, se răspnnrk b1 întrnbarna H ar;o;,o ·enc,ui? (.L11 ce

daiă?) 6b1,1w, npo1uouuu], Clly1<1llWCb t~t.<·., 6'J]Oern, 1 npowwii.0(~-m etc..
(a fost, s-a vetrec11t, _.,.,, întirnplat etc,., o" fi, se va petrece etc.),
adică pentru a 8<: in,liea data b c,1re a, avut, !oe 8au va, avea
loc un evenirneut s.:"tu o ~cţ,in!.12, nun1,?ralul ordinal se !lune la
cazul genitiv Ringular :
8To 6hl:w (npouaowJIO) sau O~·i~e·r (upoua~tiger) m'iTuro YHc~rU,

37.?
 c) pentru a răspunde la întrebarea K nano.M.y ,iuc,t!}?
(L1i ce dată?), adică pentru a exprima data fixată pentru termina-
rea unei acţiuni, se foloseşte numeralul ordinal în cazul dativ
cu prepoziţ.ia n:
H nRroMy lUICJIY BCiS 6)'}1;€T roT6ao. Pe ziua de cinci totul vJ fi gata.

2. Oînd se 'trulică ziua rti l-u:na

a) pentru a răspunde la întrebarea Kanoe ceebiJ1tR (adempa)
'iuc,,b? se foloseşte numeralul ordinal la neutru (nJinwe), iar
denumirea lunii Re pune la genitiv singular : .n,imoe .Mdpma.
Ce26JnR nAmoe .«dpma. Astăzi e cinci martie.

b) pentru a răspunde la întrebarea Hanvw ,,ucJZd? (6i:,,w,

npoaJom.46; 6Jj<)e,n etc.) sau Han6zo 'Ulc,id a .4tCCRl{a? şi nume-
ralul, şi substantivul, eare indică luna, se pun la cazul genitiv
singular:
::ho 6b1JI0 (rrponaouwU) ;..i.uc1-1ă;ţ1\aToro Aceasta a fost (s-a petrecut) la două-
arrpemr. sprt:'zecc aprilit-.

c) în cazul elnd se cere determinarea zilei şi a lunii pentru

care a fost (ori va fi) fixată o acţiune sau va avea loc un eveni-
ment, numeralul ordinal Rtă la dativ cu prepoziţia w, iar sub-
stantivul (luna) stă la genitiv singular:
Pe (pentru) ziua de cinci martie.

3. Cînd seindică numai luna

a) pentru a .ră,1~ punfle la în t n~ ba rea Jt KtuiJ).M,y .+r,(CHlfY ?, se
folose~te sulwt::mtivul î.n caznl dativ: w ifjespa;ub, IC .Atcipmy,
x; de2ycmy. Ue exemplu:

3aHH1•m1 H6Ht.J.aTCH K 4'eBpam6. Cursurile se vor termina pînă la începutul

lui februarie.

h) pentru a rit;;punde la între-harea B x;ax;o.1, MecRu.e? (6bi.w,

npou.aum . ,6; 6yiJem etc.) se foloseşte prepoziţionalul sub-
stantivului cu p,.·epoziţia, a: a M-dc, e .1tdpme. De exemplu:
H po;:i;l'iîJICR B M<ie. M-am nă;,cut în (!una) mai.

c) pentru a răspunde la întrebarea Ha iw,;;oii M-<iCJllf? se

foloseşte acuzativul substantivului caJ"e indică luna cu prepo-
ziţia na: 1ta .v.apm (.AteCJllf), Na deaycm (.wicJ14). De exemplu :

Co0p8mtc ua3HăLICHO Ha MapT (Mrkau,). Şedinţa este fixată pentru (luna/ martie.

3,.1
'''
: .1

4. Cînd se indiclt numai anul

a) pentru a răspunde la întrebarea Ha1,,ou eoât numeralul
ordinal se pune la nominativ :
Ten€!pb TLICRqa ;a;eBR:TLC6T weCTb;D;eCHT Acum sîntem tn anul 1962.
BTOp6ll ro11.

b) pentru a răspunde la.întrebarea B naRo.M eoây? (60,.w,

npouaom.1111, c✓,y'luJ1ocb; 6yâem, npouaouâem etc.), numeralul
ordi~al se pune la cazul prepoziţional cu prepoziţia o:
B mc11qa /10BRThCOT IIICCTh/10CRT BTOpOM roiJ,y. ln anul 1962.

c) pentru a răspunde la întrebarea K 1,,a1,,o.My eoây? nume-

ralul ordinal se pune la cazul dativ cu prepoziţia x::
H Tblcaqa ;a;eenTLC6T.lllecTL;a;ecHT BT0p6My r6.rtY-

d) în cronici şi letopiseţe, în răspunsul la întrebarea

B 1,,a1,,6.11 2ooy? se foloseşte numeralul ordinal la instrumental
cu prepoziţia noa:
3TO 6blno UOJJ. ThICRlJa lII0CTh}J;0CÂ:T CC.IJ;bMhIM rO;ri;OM.
Aceasta s-a !ntîmplat (a fost) în preajma anului 1067,

5. Cînd se indică luna şi anul

pentru a răspunde la întrebarea Kozod'I numeralul or-
dinal care indică anul stă în cazul genitiv, iar numeralul care
indică luna poate sta la prepoziţional cu prepoziţia o sau la
acuzativ cu prepoziţia ua:
Co6pâmie 6J,ri;eT e MâpTe TLICHtJa )J;CBJITbC6T llieCTb;a;ecJÎT nrop6ro r6;i;a.
Şedinţa va fi fn martie 1962.
Co6pâmrn Ha3Hă.tJeHO na Map·r TLlcaqa ;a;eBRTbCOT IIIeCTbp;eOJIT BTOp6ro r6;a;a.
Şedinţa e fixată pentru luna martie 1962.

6. Cînd se indică ziua, luna şi anul

a) pentru a răspunde la întrebările K a1,,6e 'IUCJlo? nume-
ralul ordinal care indică ziua se pune la nominativ sin-
gular, iar luna şi anul sînt exprimate prin genitiv singular :
mecT6e anp8Jrn Thlcnqa µ;eB.RTLCOT wecr&,u;eciiT ce,u;LM6ro r6}l;a

b) pentru a răspunde la întrebările Koeââ?, KaRoeo 'luc✓1d?

numeralul ordinal care indică ziua se pune la genitiv singular;
tot prin genitiv singular se exprimă luna şi anul :
IIICCT6ro arrpemI ThICJilfa l),eBRThC6T UJeCTh,r(!;CilT C8Ţl;hM6ro r6;i;a

374
 7. Oind se indică un interval de timp
a) se foloseşte construcţia cu prepoziţia c şi genitivul nu-
meralului, pentru a arăta începutul intervalului, şi cu prepoziţia
iJo şi genitivul numeralului, pentru a arăta sfîr~itul intervalului :
c miToro_ flHBapff Tblcatfa ceMbC6T rnecTi.µ;ecfn BTop6ro r6µ;a
~o BOCh.M6ro MâpTa ThICHtfa C€MhC6T e6ceMb~ecHT tf€TB~pTOro r6µ;a
de la 5 ianuarie 1762 pînă la 8 martie 1784
c nflroro CCHTH6p.FI µ;o ce)];hM6ro HOH6pJi:
de la 5 septembrie ptnă la 7 noiembrie
b) se foloseşte construcţia cu prepoziţia c şi genitivul nume-
ralului, pentru a arăta începutul intervalului, şi cu prepoziţia
no şi acuzativul, pentru a arăta sfîrşitul intervalului :
c niITOro ceHTH6pfc ITO µ;eellroe HHBapH
de la 5 septembrie plnă la 9 ianuarie
!ntre cele două construcţii există şi o diferenţă de sens.
Construcţia cu iJo (c ndmoeo 1rneapd iJo iJedmoeo .Mdpma) nu
include în interval ultima dată ( iJecdmoeo), pe cînd construcţia
cu no (c ndmoeo .1tdpma no iledmoe .Mdpma) arată că în inter-
valul de timp se include şi ziua de 10 martie.

Particularităţi în declinarea unor substantive

O serie de substantive masculine prezintă unele particula-

rităţi mai pronunţate în declinare. lată paradigmele cîtorva :
SINGULAR

N. npecmbXHUH xoaJtun me11h11ox

G. ,,;pecmbR.1-tutta xoaAuna me„ibt1îa
D. ,cpecmbAHuHy xoaimtty me„ien,-.y
A, ,cpecmbAHuna xoa.iuna meACH1îa
I. npecmb!iHUIWM xoa.iUHOM me.iiemwM
P. (o) .1.pecmbAHuHe (o) X03Ji.UH..e (o) meJl/!1<,re
PLURAL
N. ,cpecmbline xoaAeea me~iAma
G. npecmbAH xoaAee meAAm
D. ,cpecmb.ina,,w, xoaAeeaM- me.aAmaM
A. Kpecmbsin xoaAee me.riAm
I. ,cpecmbAllaMU xoa.(jeea.M-u me.11-AmaM-u
P. (o) 1epecmbA1-tax {o) xoaAeeax (o) me-iAmax·

După cum se observă din paradigmă, substantivele mascu-

line in -1111u11, ca şi cele în -a11u11 (epa:»câa11u11), pierd la plura)
sufixul -u11, iar la nominativ plural au desinenţa -e.

375
 Ca substantivul ,cpecmbJinun se declină şi substantivele
care denumesc persoane după situaţia socială, naţionalitate sau
locul de naştere :
rpamp;amiH cetăţean
ap~rnHHH armean
CeBep.tÎHliH locuitor din nord
.u.nopHHHH nobil
etc.

Ca substantivul meAifno,c se declină substantivele formate

cu sufixele -iJno,c, -6no,c, care denumesc pui de animale:
Megnen<OHOK ursuleţ
mepe6ettoH mînz
aaitlJ6HOR iepuraş
H03JI;HOH led

EXERCIŢII

Curente
I. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. :Kait HQ3LIBâeTCH Hâma pOi'.i;J.rna? 2. I'Ae Hax6;:t;HTCH PyMhlHCHaH
Hap6]];uaa Pecn)'fîJIHKa? 3. HaHYID n:i61I\aAL HM€eT PyMbIHCKaR Hap6JţHaH
PecnY6mrna? 4. C HaHHMH cTpâttaMH rpaHHlJHT PyMhlHttR na c€Hepe? 5. A
Ha BOCTâuc? 6. A Ha IOre? ?. A Ha aâna.u,e? 8. Hor,n;ă 6LIJiă rrocJI0,D;HHR rrepe-
TIHCL HaceJI€H011? 9. HaH6e Hacem'.mtte B PyMLIHCHOit Hap6;a;ttoti: Pecn)'O.rnrne?
10, Ha· cH6JihHO yneJIJftrnnocL HaceJI€H0:e H3rneîi: CTpatthr aa nocJiei!J,nHe r6i!1,Lr?
11. H.au6e HaCeJiemie ByxapecTa? 12. Ham-ie HaIJJ.fOH3.JILIIOCTB il-i:HD)'T o
PyMhlHHH?

II. Traduceţi î1i li,mba romînă:

1. KorJJ,â npottaomJI6 Hpfmrne Hpe- HpYnttoe xpecTbJit-1c1we noccTaime
CTbllHcHoe BOCcTaHHe? upoH30lllJI6 B 190? ro.11;y.
2. HorJJ,â TLI aax6H4HiI HHCT.nTVT? H aaH6H4tt.;J 11HCTHT)'1' B 1959 ro;:i:-\•.
3. B Kan6M ro;i;y Bbl rrocTymbrn H IIOCTymiJI Ha pa66Ty n 1954 rop,}.
Ha pa66Ty?
4. Han:6ro 4UC.TJă llbl yx6,ll,ll.Te 11 fI yxom:y n 6TnycH 15 HJ0HH.
6T_nycH'?
5. C HaH6ro r6,na nw pa66raeTe H pa66TaJO Ha 3TOM aa06;r.1,e c 1950
Ha âTO_M :JaB6,ll,e? r6;::i,a.
6. B Ha1-..:6M ro,11:)' fiNnâ c6sA,aHa KOMMJHHCTJiqec«aR năpTHH PyMbl-
KoMMyu11cTJ.fqec1-rnn nftpnrn HHl.f fihIJiâ cOa.1-ţaHa B 1921 ronY.
PyMhlmu-1?
7,, Horµ,â COCTOHJICH III c1:,eaA II I c1,C3;1, PyMbrncHoH pa66ticii uâp-
PyMhJHCI-Wfi paG6'1eif napnrn? T1:1u COCTOfL1CH n mOuc 1960 r6)].a.
8. H'orµ,ă Bbl ,YllH.:rn:cb B HIICTH- H y4JiJICH ll HHCTHTj·Te C 'I 95:l I'6Ha
TJTe? nu 1956 ro;l .
9. }];o Haf-;6ro r6Ha Bhl pa66Ta,:u1 .FI pa66TaJ1 na tf>UOp1rne l);O 1960 r6)],a.
Ha tJ.Gpm-rn?
10. B ·fial\6M rop;y Hbl nh1m.JIH na H BblmeJJ Ha 0€11 rmo n 1961 ro,1,y.
TI€HCHJO?

37(;
 III. Citiţi următoarele date:
1907 ro11, u 1907 ro11y, c 1907 r611a, H 1907 r6/\y, no111907 r6110M.
1917 ro;\,• 1917 roil-S,.c 1917 r611a, 110 1917 r611a, 1< 1917 r611y, no111917 r6110M.
1961 ro 11, n 1961 ro11y, c 1961 r611a, 110 1961 r611a, 1< 1961 r611y, no111961 ro;\OM.
IV. Si'rieţi cit litere în limba rusă ':lrmătoarele date, folosind
prepoziţiile c, 1,0, u, Ha şi K:
7 noiembrie 1917, 8 martie 1960, 6 februarie 1961 1 aprilie 1950.

Recapitulative
I. Declinaţi numeralele ordinale rrepBhliî, BTop6iî, TpeTHlt,
qeTBepThllt.
II. l'ormaţi 5 propoziţii cu mtmerale cardinale în combi-
naţie cu substantive.
Suplimentare
Cit ajutorul dicţfonarului traduceţi 1,rrnătorul text:
CTPAHHl~bl MCTOP111-1
B nc!6purr nâmefi p6;nHHM, PyMbIHCHoit IIapO~vwrr Pec1,1YOmrntt, ~c'l'h
HeMăJlO CJIUBHhlX CTpamh.1,, H:OT6pwe BCerµ;;i fiJ,ll,yT IBHTb e naMFITH HapO,ll;a.
23 ABrycTa 1944 r(iµ;a n ycJI6BHHX no6e1ţon6cnoro ttacTynJiettuH CoeeTcHott
ApM1u1 ua lJaJI6c1. opram1:11)sannoe Hâme:M nUpTneîi aoopymerrnoe BOCCT:'lHtte.
<l>arnitCTCEWe npamiTeJihCTBO fihl:rn cnCprnyT0 1 rHTnepoecmrn naxnăTqmu1
1iarnam,1. C Tex nop 2:, ăerycTa cTăno npii.:1nm11rnM ocBo6omiJ,emrn H Ha-
~tton3.JibIIOtt ue:!aBiiCVJ.MOCTH.
l\;li-H;J.hlli rol{ uam Hap6;:i: OTP.telf.ăCT 11 ;~em. 6 McipTa. 6 MăpTa t 945 r6Aa
6b1JIO c(J>Opl\rnpOnaHo m'.,pHOe H HCT6pttH pyMblHCI-Wro rocy.ri;ă.pCTBa n6AJUIHHO
.ri;eMOKpaTlil[t'CKOe npamlTCJILCTBO.
B TOM me 1945 ronY 6bl~1â npoeeri;etta arpăpnaH pecflOpMa, no KoT6pott
HpeCTbfl.He IlO.lJ'IliJUI OT6GpaHHJlO y IIOMell.llfIWIJ :ieMmo.
19~? ro;( R0111i.::1 D HCT6p1no l\'al-i ro;.l .iHll--mtt,r]/H{DH MOHăpXHH 11 npouoa-
r~raml•HHH PyM1;111n;oJi HapO;vrniî PecuJOnH1-m.
B 19't8 ronY H cTpaue iiu.:iâ 11pm1eAena naQHOHaJIH3ilrvrn ocnonublx
cpe,~CTB npoH:m(i;:ţCTBa, u ttapOtt CTaJI IlOJJHOilpftnHbIM xo;u{nHO¼ ::iae6,l],OB
H <jla6ptti<.
B 1949 ro;\Y CTpa1-1a npncTynH:ia K tthmom1emao nepBoro ro;1,on6ro
rrnătta pa:rnl1nrn napbJ~Horo xo:u'!:itcTBa. B ăTOM '11"\e ron)' 11a11aJ10Cb cou,11an11-
CTflqec1we npeo6pa:i0Bcl-1rne ce.nhcHoro xoaflilct»a.
C 1950 rOJta Hti •rn,:1 ocyru;ecTB,rrflTbCH 11rnpOrrni-î m1au ;:iJtenTp1-ufwrna1vrn
cTpam:1. 11Cpe:i ro;~, H 195-1 l'OilY, 1-1a•1aJ16eb HhmOJ1H{~11tte nCpnoro nRTnJieT-
11e1'0 nJta11.'i. Ht:(·m)i-i 19'12 r6;.ca ocy1qecTB(1.1acb nOm-raH KOJIJtewrm111a{u\HR
cC.Hbf'HOro xo:u'li-icnia.
C ,;rl,mj\Orr JlJ.Tf)Îf Ghl~Ia Cllfl~HJ..lla Oiţ!l:i u:1 nofi{:;\. l--\8.mi\blH I'OJ'I; fiblJI
mă.rOM Ha nyTH CTpoUTe,11hCTBa cnCTJro.U- »ui:lm,:, mărOM HnP-pCn u 6finaeTH
pa:mi-'tTllfl ttap6nnorn xo:uiiicTna, i-.ym,-r.)'phl, ua'Jtm.
III cnea.u; PyMi;111tHoii pa06•ten 11apT1rn, corTofinm"!1fiCR u 1960 roJtY,
HOf\HCJ1 J.t1'0rn nocTttmCmdt pyM1:mclrnro 1-1ap6Jla BU ncex oOnac·r.Flx anb1rn,
oT~tfTHJI, tJTO H 11/rniefi CTpaH{~ c6:JJJ.Ullhl OCJI6Bhl ('01\Ha~'IÎClMH, " llaMfTH.rt
nporp3.MMY j\JIR 3am•p1m:'tt1u1 COl~HaJIHCTli:Ycnwro C'fJ)Ol-ÎTl','II,CTUi:\.

.177
 J, E C Ţ I A a ti6.; a

CJIOÎJAPb

BHHMATCnl,HO ud/J. Cil aten\lt OTMe1JilT1,, •1\10, •ll l'ID I, I Ip(. Q III•
l'JlfiHliUR, •bi; pi. • bi l(rnni1i\ se1nna, a nota
:,i;e11e311onop6llrna11 11ue1111 linie de nepecei.hb, -(110, -ăem& I ip/. a
calc ferată lntrN,\ia, a străbatt, a traversa
IÎllll'II' a,,,,,
altfel nept>ctfoTL 1 nepecliAy, nl'peclinem1,
I pf. a transborda
MLICIH'll110 adl'. ln minte, hi rnrhipuire
IIJ10118 HOCHTbCH (pers. I şi a li-a nu
·11aaB1iH11e, • JI; pt: •H <lenumin•, nume se folosesc), n ponaHOCHTCH a se rost I
Ott03IIR'li1Tb, •1110, -iiemb I ip/. u TIIHyTb CH, THHyCL, THHembCR I ip/.
lnscmua, a mar('rt a se fntimle, a se dcsf~şura

,..
NUME Pf\OPR 11

A,J>HHLI Atena J)JlltMJI D~11enHH<·c1

6ep11 Flerna ll1!n{1111111 Spania,
BptoCC~llb Bruxtllcs JIOH)lOH Londra
.r. rnantlmT lludapusta .!Uaprtl.1& Marsifla
Uupmiisu Varşovin JUn.nau Milano
Bu11i;oiip11T11HnJ1 !\larea Britanic II a plia. Paris
B8Hl'J111H lJnl(a~ia JIO JJLBIII Polonia
raara Haga Pntt Roma
l'ilMoypr H a mburl{ meelhui pnn Elveţia
l'OllllUH)lHH Ola nda .Jlcl'J.i laşi

IlEPE)l K...\PTOii

flt'•pe,10 ~moii nomJT1i'!ecKa.11 1<âpTa EBp6nh1. Ha He!t 060-

8Ha'IPH1,1 rpamiuhl roCy;lilpCTB, Hp)"TTHhle rOpO;\a H p 0KH , me,1ea-
H0110f)i°•nUlhle _,Jimm, ('Bfi8b!B8!0llllfe pâ8Hble CTpâHbl. 3Ta napra
1iana11a n l\loc,-rne. HasBamrn crpaH H ropo;\6B ynâaaHhl no-
pycr1m. fi 3aMeTu.il, 'ITO MH6rne uaaBâHH.11 no-pfcci<n mirnyTc.11
li np0113HOC.IITC.II HHa•rn, tJeM no-py111bIHCHII. 11 ·T eneph BHHMaTeJih·
HO n 3ylfal0 KapTy , MbIC.1JeHHO nyTellJeCTBY.11 TTO BCelltJ' eBpOnefi·
_c 1rnJ11y nOHTIIIH~1ny.

/
' . '
 CBoe nyTemecTBHe Jl'. uaquuâ.10 OT MoCJ<Bhl. 3aTeM OTnpa•
BJifflOCb B PyMhIHHIO H aa;n;epmHB8IOCb B ByxapecTe. OTcIO;n;a
T6HRaR RpâcHaJl'. JIHHHH meJI08HOfi ;n;op6ru Be;n;eT ],feHff R By;n;a-
newTy, CTOJIHQe B eHrpHH, H A8.JlbWe qepea qeXOCJIOB8.RHIO R
Bapwâue, CTOJIHQe Il6JibllH1. qepea BepJIHH H raM6ypr RpâcHaR
JIHHHR THH0TCJl'. Ha ceBep, rrepece1<â.11 .rpaHuqy ,l];ă.Hml. EcJIH .11
aaxoqy Il0Il8.CTb B Jl6H;n;OH 1 TO npH;n;CTCH rrepeC0CTb Ha ROj>ă6JI&,
ROT6phlfi HanpaBJiffeTCR B BeJIHR06pHT8.HHIO. Ha RâpTe 'IHT8.l0
H88B3HHR r opo;n:6B <I>pâHQHH H lhâJIHH: Ilapum, MapceJib, MH•
JiăH, PHM. 0TMe'lâIO ;n;pyrHe CTpăHhl H ropo;n;â : J,lcnăHHH, CTO• ,
Jiuu;a Ma;n;pu;n;; IIopTyră.nH11, cTOJiuqa JIHcca66u; IIIBefiqâpH.11,
CTOJIHQa BepH; BeJibrHH, CTOJIHQa BprocceJib; ronJiă.H;n;HH, CTO•
JIHQa raara, H T.;n;.
IIo6hIBă.B B CTOJIHf,.\e rpe1vm, B r6po;n;e A(J,HHbl, R nepeceRă.IO
BoJiră.pHIO H qepea crapHHHblil: PYMLIHCRHfi r6po;n; HcchI uoaupa•
mărocb B Moc1<By. IIponyTewecTBOBaB TaKHM 66paaoM no KâpTe
ucett Eup6nhI, .11 xopow6 aarr6MHHJJ,. RaK rruwyTCR rro-pycc1rn
11rn6rHe reorpa(J,H'lec1<ue uaaBâHHH.

379
 GRAMATICA

f.onstrueţii participiale
Participiile împreună cu cuvintele care depind de ele for-
mează construcţii partidpiale.
Construcţiile participiale servesc la scurtarea propoziţiilor
atributive care încep cu 1wm6p&,u sau 1w1<6u.
În exemplul Moii âpy2, 1<om6pbiii npuexa.1 e~epd e Byxa-
pecm, yeâem adempa. [ Prietenul meu, care a .wsit ieri în Bucu-
reşti, pleacă (1,a pleca) mîine], propoziţia atributivă poate fi
redată printr-o construcţie participia,lă :
Mott 11pyr, npuexaew.uii e~epd e Byxapecm, ye11es· ailBTpa.
Iată încă un exemplu : .9my 1<m1.2y .MHe âa.i oâuH moed-
puaţ, 1<om6po,ii u3y,,dem pycc1rnii ,q3,;,1<. (Cartea aceasta mi-a
dat-o un tovarăş care studiază limba rusă.)
chy Rmiry MHe /18-IT 0/IMH TOBâp,m,, uay~dlOU.ţUU pycc1<Uu
.<tabii<.
Înlocuirea propoziţiei atributive cu o construcţie partici-
pială se face ni.;.mai atunci cînd cuvîntul 1<omopb!u este în
cazul nominativ, iar predicatul este exprimat printr-un verb
la prezent sau la trecut.

Construeţia g..runzială

În propoziţ.ia H Teneph BH1rni1TeJihHO uay•u\JO uâpsy,

-'tbic.1<e1t1<0 nymeuu!cmeya no ece.My eeponeiic1<0.<ty 1<01<mu1<eHmy,
gerunziul nymeuufcmeya este însoţit de cuvintele .Mb/,C.J<eHHO ...
no ece..,y eeponeiic1<0,1ty 1<ownu1<eHmy, care îl determină şi, deci,
·depind de el. De asemenea, în propoziţia 3a1<61t'tllB pe.M61tm 1<eap-
mupb!, H OTnpaBHJICH B 6TuycH. (Terminînd reparaţia locuinţei,
am plecat în concedfo,), cuvintele peM61tm 1.:eapmup1,1, lămuresc
gerunziul aa1<0H~lle, depinzînd în acelaşi timp de el.
Construcţia car~ se formează din gerunziu şi cuvintele
dependente de el se numeşte construcţie gerunzială. Ea poate sta
la începutul propoziţiei, la mijloc sau la sfîrşit. Oricare ar fi
locul pe care îl ocupă, construcţ.ia gerunzială se desparte de restul
propoziţiei prin virgulă :

Jlea3#CdR a 8epee1-uo, 6paT HanucăJI po~llTem1M nHChM6. Plecînd la ţară,

EpaT, yea;Hed.n o Oepten,o, ttam1câJI poAHTeJIHM n11c1,M6. fratele (meu) a
EpaT HanttcâJI nnc1,M6 poµ.11:TeJIHM, yea:>redJi e 8eplemo. } scris I~ărinţilor o
scrisoare.

380
 Construcţia gerunzialăeste folosită pentru a înlocui în frază
propoziţii subordonate. Înlocuirea aceasta se poate face numai
atunci cînd subiectul propoziţiei subordonate este acelaşi cu
subiectul propoziţiei regente. Astfel, în exemplul analizat mai
sus 3a1,;01<'lU6 pe.i.tlmm 1wapmup1>1,, a omnpd6uJ1ca e 6mnyc1,;,
construcţia gerunzială aa,.;411„ue pe.Mimm K6apmup1>1, este o con-
strucţie sinonimică cu o propoziţie subordonată temporală :
Koeâd a aa1,;6n,iuJ1 peMonm 1,;eapmupb! ..• sau II6c.11e moeo ,.;a,.;
!I 3a1':0H'IUJl peMoHm 1':6apmup1>1,.
Iată alte cîteva exemple :
BcnoMunti.R me6A., oa ecer~ă Pa- Amintindu-şi de tine, el se
JJ;OBaJICR. -Koeâd OH 6CnOMUHâ.ri me6Ji, bucura tntotdeauna. - Cind îşi amintea
OH Bcer11ă pă110BaJICII. de tine, el se bucura întotdeauna.
)îo6pd6Wuc1> Oo aepuu,i,Hbl,, aJIL- Ajungtnd pe culme (în vtrf),
nnnflcTw pemU:JIH OT~OXHjTb. -Koeâd alpiniştiau hotărît să se odihnească.
8o6pd.iUcb ao eepwUHbl, QJlhilHHllCTLI - Clnd au ajuns fu vtrf, alpiniştii au
pemHJIH 0TJ,;OXHjTh. hotărit să se odihnească.

IIoW}ecmeo8a6 ce6A ycmd..a~, R Simţ,îndu-mă obosit, am luat

B3RJI 6TnycH H OTrrpâBHJICR B r6pLI. concediu şi am plecat la munte. - Pen-
- Ta,., xa,c .1i nott!Jocm8oeaA ce6A. yc- tru că m-am simţit obosit, am luat
m â.1tMM, R B3RJI 6TnycR H OTnpă­ concediu şi am plecat la munte.
BHJICR n r6pu.

EXERCIŢII

Curente
I. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. '-ITO Hax6.r:tHTCfl nepeno MH6ro? 2. l.JTO o6oamitJeHO Ha IlOJIHTli"le-
eHofl: mipTe? 3. rAe Haµ;aHa ăTa HăpTa? 4. Han: ynâaam,1 HaaBâ.HHH CTpaH H
ropo;a;6s? 5. qTO 11 aaMeTuJI, quTâJI mlpTy? 6. OrHY;:i;a H uatJHHă.10 cBoe MLlc-
JieHHOe nyTem0CTBlfe? ?.· B RaH6M r6pone H 3aJJ;fpaurnaroch B PyMhlHHH?
8. B Ramix CTOJIU:ll;aX eBponettc1rn:x rocynă.pCTB H OCTaHă.BJIHBaroCh ?
9. lITO ff lJHTâIO B u;llHTpe -mipTLI? 10. H.amie ropo)]:ă H ew.e OTMe11â10?
11. qepea HaH6i! rop0/1 H B03Bpallllll0Cb B MOCHR_y?
II. Traduceţi în limba msă:
1. ln faţa mea este o hartă geografică în limba rusă. 2. Citind harta, am
observat că unele nume de localităţi europene se rostesc in ruseşte altfel dectt
tn limba romln:'L 3. Eu studiez numele oraşelor din ţările Europei.
III. Reţineji următoarele denu1nÎri geografice:
Am,nlp (Algeria), Bepn (Berna). BllpMa (Birmania). raeâna (Havana),
făM6ypr (Hamburg), fBHHeH (Guineea), fHHAYHYUJ (Hinducuş). fom1a1111HR
(Olanda), foH11ypăc (Honduras), foHOJI.YJIY (Honolulu), ,[\Henp (Nipru). l{an-
mia (Caucaz), TH6p iTibru), <I>!!HJIHHAHH (Finlanda), Uei!JIOH (Ceilon), Illne11HH
(Suedia), Illnelt11apua (Elveţia), IlloTJiaH/IHII (Scoţia).

381

/
 IV. Traduceţi propoziţ'Îile de ntai jos şi arătaţi la ce caz
ae află participiile:
1. ,I(lmJI6MHaR pa66Ta HamicannaR âTHM CTyl];eHTOM, 6tieHL HHTepec~
naR. 2. BhI ae BhlnoJIHHJIH rrPHmITIJX co6pâ1111eM pew€lm1it. 3. Ou He oTpLrnăJI
BSrJUi,!J.a OT Han6JIH0HHOro BO,U6it CTamina. 4. Mb! IBHBeM n JJ;6Me, Il0CTp6eH•
HOM B np6I1IJIOM 5. CJI6Mo1€HHYJO neTRY (rămurică, crenguţă) Bh16pocmrn.
ronJ.
6. IlepecămeHHOMY U:B0T.H:j HYmeu oc60hif1 yx6)]; (îngrijire). 7. Oa npOT.FIHJJI
Mne ceepuyryro e Tp)'601rny TeTpăJJ;b. 8. J:Ia C'I'OJIC JienniT paancp~yTaa
rarnha. 9. 011 ncHUMHHJJ o nporne,n:meit M0JI0A0CTH. 10. IlpHrJiarne1111N:x
l
.1
(a invita) Ha HOHu;âpT rocTâtt npoaogHJIH (a conduce) e JI6m:y.

V. l nlocuiţi pr~p'oziţiile atributive prin construcţiile parti-

cipiale corespunzătoare:

1. CTynenr, xor6pblit aamtMăeTCH MH6ro, xopom6 oreeqâeT na :=maă.­

Meuax. 2. -Y:enoBen, KOT6p1,Jit nMecTe c năMtt qttTâJI HHliry, . yrnen AOM6:A.
3. Tonăp.m.n, 1rnT6pbI:A 6LIJI y MeHii: nqepă, uax6;::i:urcH cen:qac e aăJJe. 4. CTy-
;n.ettTLI, HOT6phie mnefT no6JIH30CTH OT IIHCTHTJTa, HHOI'}(â OIJă8,D;hIBaIOT Ha
Jie1u.i:un. 5. B 8TOM ,n;6Me IBHBCT qeJioeeH, XOT6phlit 8HăeT Bac. 6. Mâ:JblIHH,
HOT6pblii IIpHHCC MHe ra36Ty, ;::,;annO yrneJI. 7. Mo.tt ,n;pyr, HOT0phlti np0:exa.1
B Eyxapecr n 1 10pă, yeJw.ăer aâeTpa Ha paccneTe. 8. Pa66tJ:Hii, HOT6pIJti Bhl-
noJIHJleT nponan6.n;CTB0HHhdt IlJiaH, perymipHO IIO.TJyt18.eT npCMHll. 9. 8ry
:KHHry MHe ,n:aJI o;:,;HH roeâpttu~, iwr6phI.ti u3y11âer pjccH11H aa1,rn. 10. Te6R
cnpâllnrnaJI lJ0JIOBCK, HOT6phifi amner Ha r.;iâBHOM t3yJILBâpe, e )];OMe M 27.
11. Moit npyr, nor6phlfi n np6IIIJIOM roAY 1-wyqă.JI p)~cctmît IÎ3LIH, ceitqăc
l.fHTăer „T1fx11:tt J(ott".

\'I. Înlocuiţi gerunziile din propoziţiile de rnai jos cu verbe

la rnodul indicativ:
L H;:vi Ha pa66ry, H aarueJI u Mara:u'rn. 2. 3aK6Hqun cnolO pa66ry, 11
nome.1 B KliH6. 3. CJ1JrnaR pa;~HO, R yaHâJI, 'ITO uaj'IHhle COTpJ]];HHHH C0JIL-
CI-WX03il:itc1'HeHHOf'O HHCTHTfra yexam1 B BoJ1răpmo. 4. YDHgllB er6, n (PteHb
o6p3.;::i;onancR·. 5. 311â.R, n HaH6fi CTpatte HaxO~nTcR TamJit-To r6po,r1;, MhI JierHO
M6>«eM Hatirii er6 na năpre. 6. 3aMeTnB MeH.R, ou yrnfJI. 7. OH a;:i;opOnaJicR co
MHOtt, ym,r6ăR:cL. 8. Ou noexaJI Ha Bo1-rnă.J1, coBepmeuHo aa6hrn 060 Mue.
9. YcJILIIIIaB Mettii, OH 6hICTpO CHpLIJICR. 1O. Ilpueegii MH6ro npttMCpoe, Oli 0T-
JUl•mo ;I;OKaaă.JI CBOIO MLICalb. 11. BcraB păuo jrpoM, R OTnpâBHJICJJ B Mara-
:11{11. 12. Cne.TJae pa,:i; aaMeqămrtt, rrpeno;i;aeâreJI1, 0Tnycr1iJ1 MenH. 13. BoHcL
er6 pa36yAHTL, R OCTOp6IBHO BLlllleJI H3 K6MH3TE,J. 14. m'.e.TiăH er6 o0pâJ~OBaTL,
R Hamtcă.TJ CMj· TTUCLJ\.16.

VII. 111/ocuiţi propoziţiile secundare cu co1rntrucţii gerunziale:

1. Hor;iă R !'JaH6H'IH.l pa50Ty, Jier Cil8Th. 2. noe.ne Tor6 HclH apTliCTLi
HepHJJIHCI, H3 flapllma1 OHH noexa~rn B Moci-rny. 3. J1ăJib 1 UlH 38I1."1âfUJI, no-
TOMf 1.JTO IlOTepHJl M8Th. 4. Ou paccHă3LIB8JI o ce6e u DOJIHOBă„1cn:. 5. Mu
peIIIII.1111 rroiîTH e HHHO, raH HUK ue Ham.Tui 6HJieron B Teii.rp. 6. Hor,i:i;ă oH pa66-
TaJI, aa61:,rnă.J1 ·060 ncCM Ha cnCTe. ?. I\or;::i;â Mhl yeamăm1 B Jiec, 6pflm1 c co66U
MH4. 8. Y'lllrem,UIIQa rrpoeapi.tJia Terpă;:,.H. ll 0TMC48.Jla Ollll161rn: Hp.iCHLIM
HapaH,u;am6M. 9. EcJrn He aHăCIIIh mliaH», ne M6arnmh nam1cârh xop6myro
ntt~ry o JIIO,nRx. 10. Ceprett AJ1encâtt,n;poe11t1 ne npttlliflc Ha pa6c}Ty, noToMY
'ITO oaOom'i.11. 11. HorAă aprRcT n6wmJI neTh, ou nOHJIOHH.1cR. 12. Hor1.i;â
on HayqllJICII ronopliTb no-pyccKH, OH cTaJI HayqâTb <j)paHQyacKillt 11au1<.
13. Oaa Maxâna rmaTH6M H HpI·fltăJia. 14. Horp;ă Mhl npaexanH n Moc1rnY,
Mhl noaeouHJut nârneMy ;a;pyry. 15. Ouli nocnliTblBaJIH qy1HYIO .n;ee6 1rny, TaR
HaR ue HMCJIH cnoHx c66crBeUHhIX .n;eTeA.

VIII. Înlocuiţi propoziţiile secundare atributive cu construc-

ţii participiale:
1. )loM, HOT6phlît CTOHT Ha yrJI.Y, H0Bhltt. 2. H6nomr, KOT6paR pacTeT
B ca;i:i;y, pactţeena. 3. 3ae6;:i;, 1rnT6pbiit cTp6u:TcH e uâmeM r6po.IJ;e, cK6po
OJ.n;eT pa66TaTh. 4. IlnâThe, 1<0T6poe 11 HyrrH.11a e MaraaHHe, 6'1eHb HpacH:eoe.
5. AprllcT, HOT6phIU: Hrpâ.JI e c• eRTâKJie, HaM He noupâBHJICH. 6. Il6ea;:i;, KO„
T6phlil H)],€T B HcCI.r, OIIA3;:{hIBaeT. 7. )];eepb, HOT6paH ee)l;eT B 1rnpH]1;6p, He
aaHpLIBâeTCR. 8. fOCTh, HOT6pb[it rrpm'.lxan H IIaM, »rnoeT B Moc1rne. 9. Ilucâ~
TeJih, noT6p1,1it uanttcân nullry npo Ham aaeO.u, >HHB6T B BâmeM ;a;6Me.
10. ,[(op6ra, 1rnr6paH BeJiă B r6poµ;, uma t.1epea Jiec.11. KoJIJieRTHBaoe xoaA'.it-
crBo (gospodărie colectivă), HOT6poe c6aJ].aHo B HâIIIeM ceJie,. HaaLIBăeTCfl
„H6m,1:lt IlyTh". 12. Co6pâHHe, 1wr6poe cocToitJIOCb eqepâ, 61JJio QqeHb
HHTepecHO.

Recapitulative
I. Conjugaţi următoarele verbe <le mişcare: HerTH, HOCHTL,
;rieTeTh, JieTâTh.

II. Alegeţi <lin dicţionar toate verbele formate cu ajutorul

prefixelor <le la verbele 6emaTL, oeraTL, BeCTH, BOAHTL.
III. Formaţi cu verbe tranzitive 10 propoziţii în care com-
plemen/11/ direct sil stea în razul geriitfr.

Suplimt>ntare

1'ra<luceţi cu ajutorul dicţionarului următontl text:

ITEPROE MAH

TI0peoe M3J1 - )];eHb MCiH;J.yHap6,:i.uott COJIH;J;clpI_IOCTH Tpy;J.flIQHXCR, pe-

DOJIIOU,H6HHblit npăanmm, ;neHb CM61'pa 6oeehlx CHJI TPYAflIIJ;HXCfl BCer6 MHpa.
YcraH6BJieH n mOJie 1889 r6µ;a nepmdM [IapHawm1M KourpeccoM II J1HTep-
aannoHă.Jia e qecrb Bhlcryrrn0HHR pa66l!HX 1.hrnăro (CllIA), opramrnoeâelllHX
1-ro M3JI 1886 r6.Ila aa6acr6nH11 c Tp06oeamrnM BOChMH'lacoB6ro pa66•rnro
JJ;HR' H ;i,eMOHCTpăqmo, HOT6paA 3aK6HlfHJiaCh npoeorrpomlTHhlM CTOJIKHO-
oeuneM c nomiu;11e0.·B PoccH.11 nepaoe MâR Bnepehle npâ.3JJ;HoaaJioCb e 1891
ro11y. B IleTep6)°'pre

383
 LECŢIA a 57-a

CJIOBAPL

&TeJILe ;ndecl. atelier; aTeJIL0 MO;J;

utclic-r de croitorie, de mode nn;i:măx, -8: pl. -li Yeston, sarou,
hain:."1
0ou, .. a; pi. -i parte; coastt,
HO;J,1'10p6aHTt. imprrs., •HT I J pf. a
(iplOKu numai la pi. panl~loni se Hisa pujîn ger
ae11epeTL (pers. I şi a II-a nu se folo-
sesc), -eeT I ipf. a se faee s('ar,1, a
nop·1•m)ll, •()ro; pi . .. Lfp, -i.'11 s11bsl.
croitor
se însera
ABumeuue -.a; pi . .. 3 mişcare
np11M(>p1rn, -n; pi. -n proh:i
p;omJiTL, -AOWhlO, AOIDLfllIL J pf. a uporFtâ:TM'H, npory.ui:1oe1., npo-
coase, a termina de cusut ry;1.ri:rmhcJ1 I pf. a SC' plimba
JRHJI0T, -a; pi. '"bi vesrn
PYKiin, -H.; pl. -,\ minrn1
('lt:lii)~o-.sa, -n; pl. -11 ('Ut;l lllÎ<'<l
HCDpăBJITL, ucnpiiBJUO, HCnpABKlllL
eT(WHJiTb('JJ, -JÎl()('J,, -Jieun.cH J ip/,
II pf. a îndrepta, a repara
a jena, a deranja
xpyTHT1.c11, Kpp1fc1., xpYTnmLc11 yOpăn., yfiepy, )·Oepi'm1> I pf. a
II ip/. a se învirti
lua: a îndepărta
Memix, Me;rsll; pi. lf0JIKH tibişir
HaAeBATL, -iio_, .. ii,em1, I ipf. a îm-
Y:nrnii, -aa, -oe; pi. -IIP îngu~t. strîmt
brăca yt•Tii.Th, JCTiiuy, yeTl'iHenn. I PI- a
obosi. c1 osteni
H&Me'fiiTL, -BIO, -D.emL I ipf. a în-
semna mou, wna; pl. WBLJ cus:ilură, tighel
mp,eT1,, lUp·rnlO, wy:ttlllllL II ip{. U
uep;ocTăTos, HC,'.1,0CTiTKa; pl. He;,J;O• fac(' zgomol
CTăTJCH defect

EXPRESII

MHe .1ularnTCJf mi se pare

coeepweuuo ufpno c·xact, întru totul
BO,ll; MLims&MH la subsuoară, sub braţ ex~ct ,,

HA IIPIUIEPKE

CTaHoBHTClI TBMHo. R cer611a,r M116ro pa601·a." H ycT,\,,. Y M8Hfl

IIIYMHT B rOJIOBe. Ha110 nporyJif!ThClI. fl Ha11eBiuo naJihTO H Bhl· i
xomy Ha y,m11y. Ha JJIHQe TI0/IMOp63HJIO. TTpoxomi MIÎMO aTeJII,() l
MO):{, H ,RCilOMHHâIO, 'ITO HJmno aaHTll CIOAă, .fI 3aRa3ăJI '
ce6e KOCTIOM, H cer6gHlI y MeHf[ BTOpillI np1IMepna. 3axomy.
Bpiim11 yme l'OTOBM, HO
IlHAIB&R H mm1eT ell\ii He
AOIIIHTI,f, TTopTHOfi AiJJirO
RPJTIITCH BORpyr Merni, Ha-
Meqă.H MeJIH.6.M:, r.n;e niIBHO
y6pân, m<JIUAO'IRH, r11e
nepe11e.rn Tb IIIOB. OH npo-
BepHeT' He iI{Mf1' ,lll1: MHe
no~ MhIIllHaMtt, ne eTec:u{rn~
:n,1: IlH,I.Ot>âH MOI'l J'Bllffi€:HU:H.
- l\"IHe nilrf'WTCH, py-
rrn.BU H{.'.e.KO~TJhEO ;ţ„tliHHbl,
- 3a:\rl(lTM,TI H.

- CoaepIIIe11110 BepHO.
A B 6om'tx nIIAmâR yao,c
Cefp1ac Mb! :JTII lteAOCTaTm<
HCrrpă.BHM, - OTBeTHJ[

MaCTep. -IlpHXO;\HTe
qepe3 11aa /\HH. BaIII
lWCT!OM 0;1'/\eT rOTQB.

DERIVARE

Prefixl' şi sensul lor

Prefixul Ha formează, verbe care arată:
a) o acţiune care se exercită la suprafaţă :
na6p6CHTh pf. - Ha6pii.CbIBaTh ip/. a arunca, a pune (pe deasupra)

b) repetar('a acţiunii, intensificarea ei:

Ha,u:aBăTh pf. a da (mult sau de multe ori)
Ha,iJ.e.1aTb p/. a face, a confecţiona (o cantitate mare)
HaHymiTb pf. -- na1{yn3.Th ip/. a cumpăra (mult)

c) o acţiune care se manifestă în mod limitat, redus:

HaII8T.& pf. - HQJJCBăTb ipf, a fredona

d) terminarea acţiunii :
HanncâTh pf, a scrie

,38.5
 e) o acţiune dusă pînă la limită, la extrem (la verbele ter-
minate în -c.n) :
naOeraTLCH pf. a alerga mult, a alerga plnă la istovire
HaecTbCR pf. a mtnca, a mtnca pe săturate
uanHThCR pf. a bea, a-şi potoli setea

GRAMATICĂ

Verbe impersonale
Verbe impersonale sînt verbele a căror acţiune nu se rapor-
tează la nici o persoană. Ele se întrebuinţează numai la per-
soana a III-a singular, la prezent şi viitor, şi la genul neutru
singular al timpului trecut.
în propoziţie, verbele impersonale joacă rol de predicat,
care nu are însă subiect.
De obicei verbele impersonale se formează de la persoana
a III-a a verbelor personale cu ajutorul particulei -c!I. Astfel,
de la verbul cnamb care intră în construcţii personale se for-
mează verbul cndmbC!I care intră în construcţii impersonale :
On cnum. (El doarme.) şi E.1iy ne cnâmcR. (El nu poate
să doarmă.)
Din punct de vedere semantic, verbele impersonale se pot
împărţi în mai multe grupe :
1. verbe care arată fenomene ale naturii :
cneTâeT se luminează CBeTâJio, pacceeJIO se făcea, s-a făcut lumină
ne qept'e1' se înserează ae•iepe:10 se însera, se făcea seară
M0p63HT se face frig Mop6amrn se făcea frig
CMepmieTCH se întunecă CMeptuiJIOCh se întuneca

2. verbe care exprimă starea organismului :

MHe He3,u:op6enTCR nu mă simi bine H6ry JI6MHT mă doare piciorul
MeHH 3Ho61i:T mă ia cu frig er6 Jrn:xopâ;:{HT are frisoane

3. verbe care exprimă necesitatea, dorinţa, părerea etc. :

MHe xQqeTcn aş dori MHe µ;j'MaeTCR mi se pare, cred că
Te6e CJiep;yeT ţi se cuvine MHe HâmeTCR mi se pare, cred că

Verbele din grupele 2 şi 3 se construiesc cu dativul sau cu

acuzativul : ee6 ano6um, Mite neaaop6eumCJi, Mne xo~emcR, Mne
8yMaemcR etc.

886
 Predieatul nominal
Predicatul nominal se compune dintr-un verb copulativ
şi un nume predicativ.
În limba rusă cel mai folosit verb copulativ este 6b1m&
(a fi). Copulative pot fi insă şi următoarele verbe :
cTaTh - cTattonilThCH a deveni. a ~e c•mTâThCJJ a fi socotit, considt'rat
face HaaăThCH a părea, a da impresia
HnlrThCH - RBJiffThCR a fi. a constitui rrpe;i;cTaB:ulThCR (impers.) a se părea,
c,r:i;t'JiaThCR - Ae.rrnThCR a deveni, a se a părea
fuCT ~~Tuafi
mrnaăTLCR a fi, a se dovedi

Numele predicativ poate fi exprimat prin următoarele

părţ.i
de vorbire : a) adjectiv (formă scurtă şi formă lungă);
b) substantiv; c) numernl.
Yerbul 6blmb la prezent se omite. De exemplu :
EyxapecT - CTO.rnfqa Pyr.tblucKoH Hap6;:i.Hoii Pec11)·0nKHH.
Bucureşti este capitala Republicii Populare Romîne.
Moc1rnă - 60:rhUI6f1 r6po~.
~loscova este un oraş mare.

Cind verbul copulativ se omite, numele predicativ se pune

la cazul nomiuativ :
B nclp1H" Cso66AhI - 60.n1:,rn6e 63epo.
ln Par('ul Libt-rt:lţii este un lac mare.
Cind wrbul copulativ 6wnb este la trecut sau la viitor
( 6b11t, 6 ydy), numele predicativ stă de obicei în cazul instru-
mental:
H0.1H 6L1~1 MOHM .r1)'l1rnuM µ;pjroM.
l<olea a fost cel mai bun prieten al rnet!.

Numele predicativ poate sta însă şi in nominativ, cu toate

că 6btmb este la trecut sau la viitor :
h'.OJJR 6h!JI MOii: JI)'trnmit Apyr.
Eopttc 6JAeT xop6rnutt TpaHTopHcT.
Boris va fi un bun tractorist.

:Numele predicativ din predicatul nominal format cu ce-

lelalte verbe copulative se pune la cazul instrumental indiferent
de timpul la care se află verbul copulativ :
0H ;:i;eJiaeTCR U3BeCTHIH1. Devine renumit (cunoscut).
OH ,n;eJiă.TICR nanecTHhIM. A devenit renumit (cunoscut).
0H c,i;e.1.aPTCR H3BeCTHLIM. Va deveni n·numit (cunoscut).

387
OH om1.a.iJicn. xop6mnM 1·onăpm1.1.eM. S-a dâvedit. un bun tovarăş.
On tte cTaJI noi.a numtmCpoM. El nu a a_juns lnc,i inginer_
Ouă. CTaH6Bl1TCfl u:rnfcn10H. Ea <ll:'vînc renumită (cunoscuHt).
Oua CT.i.ria tt;m6cTTrnti. Ea a dl;Venit n:numilll (cunoscută).
On CKOpo cT8.rwT cry;i,CuTOM. Curînd va tÎl'Vcni student.
~'.ho HllJifWTCH ~V)lia~âTl:'JlbC1'IlOM. Aceasta e:-;Le o dovadă.

Verbele de m!1i sus !1n însă şi sens de siue stătător, cum se

poate vedea din următoarele exemple :
HorU:ia ne:rneTCfl .r1)'•1111P. Timpul devine mai frutr1os.
0Tn{1 llf!- CT<l.Jm. Tala a murit.
Y Meml HBHJia<·h .M1,1c.11h. Mkt venit o idl'C.

EXERCIŢII

Curente
I. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. lITo H c11/maJI cer6.u.mr? 2. flwmM~· H cer6,u;1rn ycrăJI? 3. "l.Jro 11
BCTT6MHHJI, npoxo;(H MlfMO aTCJlhe MOJ(? 4. 4To n aaimnftn ce0e? 5. l.JTO
p;€naeT nopTH6ii? 6. HaHHe HOAOCTânm y Moer6 HOCTl6Ma? ?. Horµ;â HfmHO
npH:tiTli aa HOCTI(.H,rnM?
II. Traduceţi în limba romînt't:
1. 311M6it ceeTâeT rrOr1,a;uo, a TeMueeT p3Ho. 2. Mhl rrpurnmi ,ll;OM0tt, r<or;:i;ă
yme CMep«âJJOCh. 3. BpâTy tteaJJ;op6miTCH. 4.. Menii m1xopâp;t1T. 5. Er6
,:omnHT. 6. Tethi aHofoiT.
III. Traduceţi în limba romînă propoziţiile de mai jos. Art't-
taţi prin ce este exprfoiat numele predicatii,:
1. OH CT3JI HHmenepoM, 2. qT6Ghl CTa1'L aHTepoM, wfmeH Ta:IâHT. 3. Omt
CTăJIH nepcit;OBLIMH pa60•mMM. 4. Tbi CTaH6BHlllhCff B3p6CJihIM. 5. 3To Rnml•
eTCH HapymeHu:eM npitmrn. 6. Bam 0THâ3 Ă:BHTCH rr6soii;OM ~JUI cc6phl. 7. Ho-
Mau.u;Bp HBJUÎeTC.FI npllMepoM :J;JIH COJI;r:1.3.T. 8.Er6_mu.1.o C,l];t~JiaJIOCh oneJJ;HhIM. 9, OH
OHa3ăJJCH TpJCOM. 10. A 'rIJ mmaă.JICfl cMeJII,.JM. 11. ThI BCerµ.ă oHli3hrnaernhCH
npă.BhIM. 12. MM qăCTO om\31,maJUJCh OTCTalOu~HMH. 13. l\fo:A .ri.pyr CqH-
TieTCH xop6rm1M Bpatr6M. 14. Ouă cqnTâJiaCL TaJIUH'rmrnoît apTllCTirntt.
15. Xy~6mHHK cq11TăJICfl HOBii.TOpOM R MCHycc·ree. 16. Ham 3aB6.a; C'-IH1'ă.CTCJl
nepe,lloBhIM. 17. H6MHaTa Hăa{eTCfl TCMHOtt. 18. On K3.m8'rCH ycTăJihlM. 19 . .H
frnmS,cb cMeIIJtthlM. 20. ~'mn.\a npe)l.CTannflrTCR ttaM J:-mHM 1rnpu,ll6poM. 21. CTâ-
pLifi JJ:OM npe,llCTaDJIJiJICR: Kp8nOCThlO. 22. OH IIpe)(CTaBJIĂ:JICH MIie rep6eM
J(păMhl. 23. H 6bleăJI 1rnr;:i;:i-To Bllllltt:M r6cTeM. 24. H 6LIJI n-t.Jepă eâll1HM r6c-
. TeM. 25. OH 6,Y,lleT 113HCCTHhlM yqem.JM, 26. On eibIBăJI ;r::i;enerăTOM Ha MH0rn:x
C'b€8]].aX. 2i. Eyµ,h ecer,llâ. qecTHblM H CMe,,uM.

IV. Trad1weţi în limba romînă propoziţiile de mai jos.

Arătaţi prin ce se deosebesc verbele cTaHoB:iiTbcH, nn:iiThCH, 11e-
JiaTbCH, c,u€-JiaTbCR. ORa8âThCH, C.1]HTâTbCH, Ha3âTbCH, rrpe~cTaB-

388
JIR'rhCll, 61,1Tb, 61,maTL de· a~-eleaşi verbe din exerC'iţiui pre•
cedent:
t. TiocTerreHHO CTaHOBHTCn TeM116. 2. Mue cTaH6BHTCR rpYcTHO. 3. PeOeHoK
CTaHOBHTCH Ha cTyJI. 4. H uaM 1IBH.i1CJ1 rOCTb. 5. Oa JIBiiJICA'. }J,OM6tt rr68JV{O.
6. CToJI p;eJiaeTcR Ha )lepeaa. 7. Y nero c11eJiaJICR nplicTyn. 8. IlopT<j,eJib
oxaaâ.J1CR aa m1,ăqloM. 9. EcJJH er6 ne ott3merc11 ]l.6Ma, rroaBoHH eMY Ha pa„
60Ty. 10. Hâ.u.o CtIHTâThCH c qymHM MH€Hl-f.0M. 11. YlllfTeCh cqnTâThCH c
(f>âHTaMH. 12. On HH c l-tCM He CllliTâeTCII. 13. 8TO Hi C\fHTâeTC.R. 14. OH
Hă.meTCH crcipw~ sac. 15. Bhl mi.meTeCh CJ1JihH8e. 16. EMY npe;n;cTanJIJi:•
JIOCh, lJTO ăTO J181'H6 cJ],eJlaTb, 17. llqcpâ n 6LIJI )];6Ma. 18. fi 6L1BâJI B Bâ-
meM ;a,OMe.

V. Traduceţi în !im.ba rusă:

1. Se .Inserează. 2.
Se Juminează. 3. Mi-e sete. 4. Mă scutură frigurile.
5. Vara se luminează devreme. 6. El a devenit profesor. 7. Învăţătorul trebuie să
fie un exemplu pentru elevi. 8. Ivan Petrovici a fost cel mai bun prieten al meu.
9. Prietenul meu este considerat un scriitor talentat. 10. El va fi un mare
savant. 11. Fiţi întotdeauna cinstiţi şi· curajoşi. 12. Ei au· devenit fruntaşi Jn
producţie.

Recapitulative
I. Conjugaţi la prezent, trecut şi viitor verbele:
RDJIHTLCH - HHHThCH, Cl{HTăTb - Cl{HTâTbCH, JieqffTh - JJe'llliTbCH.

II. Servindu-vă de dicţionar, arătaţi care este diferenţa de

ordin ·morfologic şi lexical între verbele:
noJiy'l!lfTb - noJiyqffTbCR roBopHTb - roeopli:TbCR
n6MHHTb - n6MHHTbCJI HatJâTh - Ha'lâTLCJI

Suplimentare
I. lnvăţaţi pe de rost următoarele expresii:
Bamb noHllmb a da de înţeles aamb 60.tJIO a da frÎu liber
Darm, cAd6o a-şi da cuvlntul dama o6etifd.Hue a face o promisiune

II. Traduceţi cu ajutorul dicţionarului u-rmătorul text:

IIAPA~ MO~bl
B năpHe HJJihTYPLI H 6TJJ.Lixa cocTOJlJicH napâ;:i; M6JJ.M . .IJ;ecffTHu: 4ni6pHK
I'OT6Boi-i OJJ.elR):(LI npRHllJU[ riâ~THe n ăTOM napă~e - BhlCTaBI-rn, Ha HOT6poit
AeM0HcTpHponamrn1, Mo;:i:Cm1 seceattero cea6tta. 3;o;ech Oi.ma H MymcKă.H
Oi'];t1m;1l,a, li meHcI-mH, H ,ll,€TCl\°aR -- ,!J,JUI Il0):(p6cTKOH, AJIH IIIH6JJhHHHOB, .D;JIR
MaJibIIII4tt. HoHCTpj'IiTOpL! MO;:J;6Jiett npnroT6BHJIH H8fl'11.J;Hble H npaKTH'-1-
Hhle H3,D;t'JIHH He T6.:IbKO A~'IH M0JI0)J.hIX_, CTp6itHLIX JIIOJJ;Oit, HO H lJ,JIR nomuJILix,
c n6JIHOit 4,>nrYpoi-i. MatteK€HIL\H1.ţ1:,1 uoHaaăJIH pa66qHe, BhIXO,IJ.Hhle H p;oMâmmrn
ITJiăTLH, napH;ll.IIhte 6JifaKH, CBHTepu H H64IT0 1 1KH H3 mepCTHH6ro TpHHOTăma.
My»PiliHaM 6 1 teHh noHp.:i.BHJIHCh HOCT.IOMhl M6iţHOI'0 IIOHp(m. O6w;ee BHHMâ.HH6
npHBJiemui aner3.IITIU,Ie .aăMCKHC naJlhT6 H m1a~H H Hapil)J;Hhie .n;t1TCKUe RO-
CTlOMIJJIEH.

389
 LECŢIA a 58-a

filJH'iH, -a; pi. -hi \·bcol n0Kpbl•1•1t_, TIOKp010, ll0Kp6enu, I p/.

6yTep6pOµ;, -a; pl. •LI sandviş
80301.tllUi.TbCH, -ăJOCL, -8eDILCH Jipj.
a se înfllţa, a se rillica, a domina
oLIOpaTL, uL"rOepy, ofdiiepemn J p/.
a alege
oLlaoaunL, nL1.1ozy, uLIJio.mumJ. I f
pf. a ~coate, a întinde, u aşt-2<\
ropc.-TL, -u; pi. -H măm111t·lli. un
pmnn dt• ...
;:1,nOe nm11. col. iloi (cei doi, amindoi)
CJie adv. abia
JKăpenM.ii, -aH, -oe; pi. -L.-e fript
;1aK;fCLIB8TL, -a10, -aemL
lua o gustare. a îmbuca ceva
aaMeTHO adv. vizibil, simţitor
aaMCTnLiii, -an, -oe; pi. •Lie vizibil
KOJJIO'lnii, -a.a, -ee; pl. -ne tnţepti.tor
KJtYT6ii, -an,
-Oe; pi. -Lle ahrupt
xYpnua, pi. -L1 găină
-L1;
~1hlzu numai la pi. schiuri
.1LI.mnL1ÎÎ, -an, -oe; pi. "lhl.e cu sl'hiuri,
de schi
Mapmp}'T, -a; pi. -hi rută
M6oil'la ad1,. in t:l.Cere
O.D;Hâ3')J,bl a<iv. 1ntr-o zi, o dată
OTKpL'i.TLCJI, -p0!0CL, -p0eIDLCJI l
a se deschirle, a se înfăţişa vederii
neiiaăm, -a; pl. -H peisaj
no~yTL, no~yro, 11o~yem1, I pf. a
înct:pe s:1 sufle, sil bală vinlul
a a<'operi
IlOTpâTHTL, IIOTpă11y, IIOTpăTHIDb
11 p/. a pîcnk-. a d1eltui. a irosi
npttM6puo mlP. aproximativ, cu apro-
ximajîe
npouecnl, npooea)', npoeeaeun I
pf. a petrc<"c
p11auecemiTLN1, --nJOci., -nffmLCH Ir
PI- a se Îll\'t'seti
paa;i:oaniTi., paarro4'KY, paanOamw1.
II p/. a pune, a aşeza
I ip/ . .\ eOop, •a; pi. -.bi pregMire
caepttYTL, cuepuy, cuepuenlh I pf.
a se aha.te din drum, a ('Oti
CKJIOH, -a; pi . ..y povîrniş, pantă
CKOJIL31ÎTL, CROJU,atf, CRO;IMUfUIL
II ip/. a aluneca
CJie;J;, --a; pl. -LI urmi)
cnycK, -a; pi. -H coborire, rnboriş;
pantă
C'LeamăT1., c·.&e~3'âto, r'.heamăemL
ip/. a eobori:, a se da cu.
TpOe- num. col. t rt'Î
Teppăea -Lt; pi. -LI terasă
p/. •rypllcTeKaJI Oiiaa statiune de tu-
rism, cabană pentru turişti
y;i.a.i1HTLeJ1, y ;i:a41IOeL, y,n;a.a:llmLea
II pf. a se dep~irta, a se îndepărta
YMLIBâHHe. -H spălat. spi\lare

E:\l'HESI I

o c·1·0p0Hy 01' ... fntr-o parte, în 116 Tp11, no 'leThlpe pilaa de cite
afara. - . trei, de cite patru ori
01'11pll.BHTL(\JI H nyTh a porni la (: o;i.HOiî CToponbl întrMo parte
drum c ;ţpyrOii cTopould în cealaltă parte

:;!JO
 JU,lill'HAH IlPOrYJIIU.

O;.Hitm11w MhI pernivm npo0ecT1-1 B0rnpeceHbe B ropax. Bhl-

exam, na ByxapecTa B cy666Ty, B3HJII! c co66!l JihlIBll. llepea He-
CR0.'Ib1w '!aC6B commi C 11/Jea):la na o;ino!l na Mâ.TJeHbHHX CTUHQHii
B ropâx 11 0TilpâBHJIIICb ua TypMCTCHYIO oaay. Hac 6h!JIO Tp6e.
Kor.iit MLI 11pnrn:11i Ha 6irny, Mb! BCT]Ît'THJUI i\BYX Harnnx xo-
p6rnnx 3HaH6MbIX. Tiepe;\ CH0M Mhl noryaHJIII BMIJCT8 C HI-IMH
'lJUC{i IIO,TJTOpâ.
B B0CHpeceHbe Mb! BCTaJI11 B ceMb qacirn. Ha yMwBamre,
ailBTpa1<, c66pbl H0TpaTHJIH Tpn 'll'TBepTH qaca. Kor11a Mb! Bh!IIIJIH
Ha Teppacy Ha.meii TYPI1CTCHO!l 6â3hl, 11epe11 HliMll 0TRphlJICH Hpa-
l'l!Bbiii neiî3aa,: C 0;jH/Jii CT0p0IIbl B03BhllIIaJIHCL II0Kph!Thl8 JIIJCOM
Bepm1iHb1 rop. c i1pyr6f1 - .Tiemiw 1<pyT6ii cnycH.
Mhl Bb16pam1 MaprnpyT, Ha;ie,1rn Jibl>frn H OTIIp8.BHJll!Cb
B n~·-rh. CHaqa:ia mm, no 11op6re. 1111T1i 6h1JI0 Tpy11no, JihlmH
CH0,%31im1. 3aTCM Mhl eaepHf:rn B CT6pony 0T ;iop6rn H TI0UIJIJ-1
no e.1e aaMeTHOMY .'lbl)KHOMy CJie;(y.
OKOJIO I\BYX C II0JIOBIIHO!l KHJIOMeTpOB Mhl np0IIIJIJ-1 M0JI'la.
3aTeM paaseceJJIJJJHCb, Ha'la.~H rp6MKO paaroaapttBaTb. TI6
TPH, no '18Tblpe paaa c1,eamaJIH C 01\H0ro ll Tor6 me CRJI0Ha.
Kor11a "hi y):la.TJJ-1,'IHCb 0T TYPMCTC-ROii 6aaw npnm\pHO 11a l\8CHTOH

391
RI!JlOMeTpOB, BCe peunl,rn, 'ITO nopa noo6e;l;UTb u OT,I\OXHYTb.
MhI paaJiom,\,-iu Ha cHery raaeTy, Bh!JIOJRHJIH ua Heii na pro1rnam'rn
Bce, 'ITO 6bIJ!O y Hac: 6yTep6p6)1bl, ROHcepBhl, )I!OJR!IHJ H11l\,
IIOJ!OBMHY mapeHOÎÎ RYPIIl\bl. HoRa 3aRych1B8,llII, CTilJ!O 8aMeTHO
XOJl0)1IIee, II0)1)'Jl B0Tep, 6pocirnurnii B JIH[\O ropCT!1 ROJl!O<Iero
cmira. Mor rro)1HHThCH 6ypaH, no6TOMJ ML! nocnew1\au OT-
npâBIIThCH /1'1,IThUJe.

GllHIATICA

Numerale colective
Numeralele colective indică un număr de obiecte care con--
stituie un grup omogen. Ele se formează numai de la numeralele
cardinale âea, mpu, 'lemupe, namb, mecmb, ce.lib, e6ceJib, âc-
e,im• şi âecam& cu ajutorul a două sufixe: -i(e) pentru nume-
ralele colective âe6e (doi), mp6e (tre·i) şi -ep-o pentrn celelalte
_,,emecpo (patrn), nJimepo (cinci), mecmepo (şase), cbtepo (şapte),
e6c&Mepo (opt), âeeRmepo (nouă), âec.•mepo (zece).
Numerale colective sînt şi 66a, 66e care se disting
după gen .
.Numeralele colective se pot întrebuinţa:
1. Ou substantive:
a) cu substantivele masculine ca şi cu cele de gen comun
cînd denumesc persoane de sex masculin : âa6e Md.i&"u"oe (doi
băieţi), mp6e âpyaeu (trei prieteni), nJimepo cupom (cinci orfani).
în locul numeralelor colective se pot întrebuinţa, în cazul de
faţ,ă şi numeralele cardinale : âea Md.ib'<u"a, mpu â p{!za, namb
1
cupom;
b) cu substantivele care au numai plural : mpoe Hoci;oc,
âe6e cymo,;;
c) cu substantivele âemu, J1.10iJu: mp6e iJemeu (aceasta
este singura construcţie posibilă). La cazurile oblice se între-
buinţează însă numeralul cardinal.
2. Ou pronumele personal: Jfx ocmd1ioc1, mp6e. (Au rămas
trei.) Hac 6bLJ10 nJimepo. (Noi am fost cinci.)
3. Singure.: Tpoe 2yai!i,iu no ndp,;y. (Trei se plimbait prin
parc.) În acest caz, numeralele colective se pot referi şi la
persoane de sex feminin.
Observaţii

Substantivele de genul feminin care <lcnnmcsc persoane de sex feminin,

precum şi numele de animale nu se pot intrebuinţa cu numeralele colective.
Excepţie fac substantivele care denumesc pui de animale : mp6e nomAm (trei
pisoi), aeoe lfbm.11,Am (doi pui de găină) etc.
 Numeralele colective se declină după modelul adjectivelor :
66a, &e6e, mp6e se declină ca ~djectivele cu tema în consoană
moale, iar restul - ca adjectivele cu tema în consoană dură.
Masculin şi neutrn Peminin
N. 66a 66e af16e 1lem6epo
G. o66ux o6eux aeoUz 11.emeepbix
D. o66UM o6eu.u âooll.w 11,emeepbl.M
A. 06a. (o6du:i:) d6e (o6eux) Dede (âeou.r) 'f!emeepo (.em-
«ep&ix)
I. o6du.«u. 06/Ju.Mu deoUMu 'lemeepbt.MU
P. (06) o66rtx (06) o6eux (o) aeoUx (o) 14,emuepbix

Observaţii
1. Cînd însoţesc substantive, numeralele colective stau totdeauna
înaintea aCl!Stora, iar substantivul care le urmează stă de obicei la genitiv plural,
numai tn ~ituaţia cind numeralul se află la nominativ sau Ia acuzativ. în toate
celela1te cazuri (adică la genitiv, dativ. instrumental, prepoziţional), numeralul
se acordfl cu substantivul pc care ii determină. Conform acestei reguli se spune:
OeOe y1te1-mn60 doi elevi
mp6e y1tumeAeii trei învăţători
„ âeorî>t yirewtndM către cei doi elevi

Această regulă nu se aplică la numeralul 66a, d6e care, spre deosebire de

celelalte numerale, se construieşte cu genitivul singular: d6a y"ie,-,,uxd (amlndoi
elevii), d6e aeeottr,,u (amtndouă fetiţele).
2. Cînd numeralul preced~\ un adjectiv care însoţeşte un substantiv, adjec-
tivul se pune la genitiv plural: mpde cnoc06nu,x cmydbmwe (trei studenţi capabili).
Numeralul 66a. 66e face excepţie de la această regulă. 06a se construieşte,
de obicei, cu adjectivul în genitiv plural. Se poate întrebuinţa tnsă
şi cu nominativul plural. în s"himb, 66e se construieşte numai cu nominativul
plural : d6e - xop6mue 0i:eo1'nu.
:{. Au rol de numerale colective urm.'.itnarele substantive:
nâpa o perecht~ nlf.m0K cinci, cinci unităO
JIOJtCUHa o Uuzină deciimon zece, zece unităţi
rnpdiiR-a trei, trei unităţi c6mHR o sută, o sută de unităţi
-ttemeepna patru, patru unităţi

Predicatul verbal compus

Predicatul verbal compus este exprimat printr-un verb la
prezent, trecut sau viitor ~i un verb la infinitiv.
!u propoziţia M•i pemu.1iu npoeecmu 6ocr.pecbtbe B wpdx,
predicatul pemu,m npooecmu este format din trecutul verbului
pemumb şi infinitivul npoBecmu.
!n cazul de faţă, verbul la infinitiv numeşte acţiunea fă­
cută de subiect. Tot aşa, în exemplul H r.61t,,,u11, pa66mamb,
infinitivul indică acţiunea pe care o săvlrşeşte subiectul. Prima

303
parte a predicatului verbal compus (pewu.iu, 1,on11u.11) nu
arată acţiunea care se săvîrşeşte, ci numai intenţia, hotărîrea
de a face o acţiune, sau arată că acţiunea s-a terminat. Verbele
pewu.11u, 1>01t11u.i indică de asemenea timpul cind se petrece
acţiunea. Unele verbe care intră în componenţa predicatului
verbal compus arată începutul, sfîrşitul sau continuarea acţi­
unii. Altele indică intenţia, posibilitatea, temerea, hotărîrea,
dorinţa etc.
Verbele care alcătuiesc prima parte a predicatului verbal
compus se numesc seniiauxiliare. Cele mai importante dintre
ele sînt următoarele :
1. HatJă.Tb (Ha1mHăTb) a tncepe H(HPUITh (HOHqăTb) a termina,
a înceta
cTaTh a începe nepecTăTh (nepecTaeâTh) a înceta
rrottTH a începe, a porni rrpeHpaTiITh (npenpall\âTh) a înceta
nycTHThCJJ (rrycnăTLCR) a începe, 6poCHTb (6pocâTb) a înceta
a se porni
npo~6mRRTh (rrpo;a;o.mKăTb) a continua

Verbele din această grupă caracterizează acţiunea sub as-

pectul duratei, de aceea ele pot fi numite semiauxiliare de aspect.
2. MOlJ:b a putea xoTeTh a vrea
yM€Th a şli, a se pricepe pcmllTh a hotărî
m:eJiăTh a dori cyMCTb a reuşi
cMeTh a îndrăzni np6 6oea Tb a încerca
Ilh!Tâ•r1,crr a încerca

Aceste verbe dau predicatului în componenta căruia intră

diferite nuanţe modale, de aceea ele pot fi numite semiauxiliare
de 'mod.
Iată cîteva exemple de predicate verbale eumpuse in care
intră semiauxiliare de aspect şi semiauxiliare de mod :
HatrnY lIMTâ'fb. Voi începe să citesc.
Hattnmllo n11câ Tb. Încep s[t scriu.
CTaJJ pa66TaTh. A(m) început să lucrez(e).
IlepecTă.JI IIIyTHTh. A(m) încetat să {glumesc) glumească.
TLI rrepecTăJI 6LIBăTh y Hac. Ai încetat să mai vii pe la noi.
Hă.'mJI roBopHTh. A(m) început să vorbească (vorbesc).
OH nycTHJICff 6em.'.i.Th. A luat-o 1a fugă.
H'.6H 11HJI pHCOHăTh A(m) terminat de desenat.
Bp6CHJI HypiITL. A(m) încetat să fumeze (s-a 1ăsat de fumat).
Ilpo;:i;oJimă.a nHTh. Continua să bea.
Mory IleTh. Pot să cint.
)lMelO HrpâTh Ha CRpli:mrn. Ştiu să cint la vioară.

394
CyMelO 1101<aaaTL, Voi putea (arăta) să arăt, să demonstrez.
fl xoqy noliTII a ,mno. Vreau să merg la cinematograf.
lReJialO yana TL. Doresc (vreau) să ştiu, să aflu.
Jlp65yl0 DHC3.TL. lncerc să scriu.
IlLITâJOCh aaHHMăThC.ff. lncerc să lucrez.
3. Cuvintele :
A6nmeH trebuie, e obligatoriu ;n;om1m6 trebuie
roT6B (e) gata H.YlKIIO trebuie, e nevoie
pali bucuros ueo6xo;::i;HMo e necesar, trebuie
oOflaaH obligat M6IBHO se poate
HaMepeH a avea intenţia B08M6amo e posibil
cnoc66eH ( e) capabil HeB08M6IB:HO e imposibil
H.Y>KOH ( e) necesar Hem.aJi nu se poate
Hă]J;O trebuie
au de asemenea rol de semiauxiliare.
Urmărind în manualul de faţă un scop practic - însuşirea
de către cititor a constructiilor în care intră cuvintele de mai
sus - în cele ce urmează vom prezenta această problemă
renunţînd în mod intenţionat la unele chestiuni de principiu.
Cuvintele enumerate mai sus, ca şi altele de felul lor, intră în
componenţa predicatului sau, uneori, sînt predicate atît în pro-
poziţiile personale cit şi în cele imp11rsonale.
Vom trata aceste două situaţii separat.
A. ln propoziţii personale. În propoziţiile personale se folosesc
cuvintele din prima coloană, avînd rol de:
1. nume predicativ în predicatul nominal ;
2. semiauxiliar în predicatul verbal compus.
Ca nume predica.tiv, cuvintele âo,zmen, 20m6e, paâ, o6Jiaan,
na.Atepen, cnoc66en etc. se folosesc cu verbul 6bimb, cu care
formează împreună predicatul propoziţiei. La timpul prezent,
verbul 6b1mb nu se întrebuinţează. Numele predicativ se
schimbă după gen şi număr.
Vom avea deci următoarele forme:
Prezent
SINGULAR

Masculin Feminin Neutru

R, TR, OH A6.aw.eH R, Thl, OH:i ).J,OJrnmă OH6 ;a;OJiiKH6

R, Thl 1 OH roT6B H, TIJ, OHâ roT6Ba OHO roT6BO
R, TLl 1 OH pa;a; R, Thl, OHâ păp;a 0116 păJJ.O
R, Thl, OH 06.Fl:aaH H, Thl, onă o6H3aHa oao oMaano
H, Thl, ou naMfpen R, Tbl, OHâ HaMepeHa ott6 uaMepeeo
R, TLI, OH cnoc66eH R, TLI, oHâ cnoc66tta ou6 cnoc66Ho
R, TLI, OH aya<e11 fi, TLI, OHă Hy»mâ OH6 HjffiHO

395
 PLURAL
Pent.ru toat.e geourile

Mhl, Bhl, OHH )];OJIIB:Hld

Mhl, Bhl, OHli roT6BbI
Mhl, Bhl, OHlf pă)lhl
Mhl, HH, omf oUffaaHLI
MLI, ma, onH ttaMCpetthl
:MhI, RH, oml CIIOC66Hhl
Mhl, BLI, OHH nymuhl

T:recut

S!~EnJLAR
Masc.•nliu Feminiu ~eutru
R, Thl, OH Ji.0JimeH 6blJI H, Thl, OHă. ;[{OJIIBH3. fihlJiă. OHO AOJJam6 ObIJIO
R, TLI, Ol! I'OT6B 6hlJ] R, Thl, OHă roT6aa 6h!JI;i OHO roT6BO 6bmo
OH pa,1 6LIJI
"•
R,
Tbl,
TLI, OH 06.HaaH 6hm
·H, TLI, OHâ paJ1a 6LIJiâ
onâ o6Haatta 61.IJiă
ou6 pă~o6bmo
R, Thl, OHO o6fiaano 6h!JIO
H, Thl, OH H3M€peH 6h!JI R, TLI, omi HaMCpeHa 6Mnă OH6 HaMCpeuo 6<1JIO
R, TLI, OH cnoc66ett 6u.rr H; Thl 1 ona cnoc66ua 6wJiă OHO cnoc66tto 6LIJio
R, Thl, OH HJIBeH 6hlJI R, Thl, om\ HYJHHâ 6hIJiâ OHO H)'IBHO 6Lmo

PT,llR.U,

Pent.ni toate gelinrile

,n,1' BLI, OHJ.Î ;w:1»rnld 6h1m1

:\tLI, nu, omi roT6Hhl 6h1:iu
!\thI, Bhl, OHH pă~u 6hl:rn
Mhl 1 Ilhl, OHl1 oUflaaHLI Ohmu
Mhl, Bhl, 011H HaMepeHbI 6blm1
Mhl, Bhl, OHH nymm:t Obr.:rn

V111or

SIXGlTLAR

Ma1oculln Feminin Nentrn

R /10Jl>ReH 6y;,.y fi ,u;on»rnâ 6f p,y
Thl ;,.oJJ>ReH 6y)leIUh TLI .n;OJiarnă oyi,;ewh
OH 110.a>ReH 6y)leT OH/\ )IOJJ>RHă 6y,1eT
" pa11 6y JIY R pana 6y11y
TH pa11 6y11e111h Thl pă)];a 6Y ,a;ewL
OH pa;i 6y11eT OHâ pâAâ oy ~eT

,196
 PLURAL

Pentru toate .renurile

MH l(OJl>KHhl 6y,1eM MH pâ)lhl 6y11eM
BH l(OJllKHhl 6y11eTe BH pâ/lH 6y11eTe
OHH IIOJllKHhl 6y11,yT OHH pâ)lhl 6y11,yT

Condiţional

BINGiîLAR

Masculln Feminin Neutru

116nmeH 6hIJJ 6hl ;:J.OJI»rnâ 6blJI3. 6LI i\OJllKHO OldJIO 61,1

pa11 OhIJJ 61,1 pa;1a 6L1.1â 61,1 pâ11,o 61:mo 6L1
roToe 61,1n 61,1 ro•r6Ba 6blJiă 61,1 rOTOBO 6wJIO OLI
o 6JiaaH 6hIJI 61,1 o6Haaaa 6LIJI:i. 6LI o6AaaHo OLI.no 61,1
HaMepeH 6HJI Ohl HaMepeHa 6HJia 61,1 HaMepeHO Oh!JIO 61,1
cnoc66eH 6m1 6hl cnoc66na 6IJJI3. OLI cnoc66Ho 6h!JIO 61,1
HymeH 6hIJI 61,1 nymmi 6m1a OLI nymuo 6srno 61,1

PLURAL
Pentru toiLte genmile

1J;OJDKHhl 6b1Jllf 6bl HaMepeHLI 6MJIH OLI

pa11LI oh!JIH ohl cnoc66m.t 6hl:rn 6bl
roT6nLI Ohl.nH 6hl HymHhI 6LIJIH 6bl
o6HaaHLI 6LIJIH 6Ll

Iată un număr de exemple în care sînt folosite aceste con-

strucţii;

OH 6htJI roTOB Ha Bce. El era gata de orice.

OH 6LIJI ii:,6JUKCH MHe nfl.Th Jiefi. lmi datora cinci lei.
MLI o6AaaHhl eMY auiaH1,10. Lui îi datorăm viaţa.
H 6y11y pa11 eaM ecer,1â. Voi fi totdeauna bucuros (să vă ·văd).

Formele de prezent, trecut şi viitor menţionate mai sus

se folosesc în majoritatea cazurilor cu un verb la infinitiv. 1n
cazul acesta cuvintele 80.!!;>1eett, wmoe, pao etc. împreună
cu formele de trecut, viitor ori condiţional ale verbului 6Mmb au
rol de semiauxiliare într-un predicat verbal compus. Iată o serie
deexernple:
.fI )J.6JI>ReH exaTb H OT~Y B nepenmo. Trebuie să
plec la tata, la ţară.
H l(OJI>KeH 6h!JI aallTH e yHneepCHTeT. Trebuia să
trec pe la universitate.·
.On 6y11eT pa11 BCTpeTHThCII c BâMH. Va fi bucuros st1 se tnttlnească cu dv.

397
 B ăTOM roicy ML! 118.MilpeH~I noilxaT& ml Anul acesta Intenţionăm să plecăm
Mope. la mare.
3ăBTpa 0111i 6:VJIYT r0Toe1,1 npacrymlTb Mline vor Ci gata să se apuce de lucru
I< pa66Te. (să lnceapă lucrul).
Ouă cnoc66Ha paaoOpâ.ThCfl B mo66a Ea e capabilă să se descurce tn orice
tmprejurare.

B. 1n propoziţii impersonale. În propoziţiile impersonale se

folosesc cuvintele : mioo, 06.11:>icno, wy:>icno, neo6xooliMo, Mo:>icno,
ooaAto:>icno, 1teBoaAt6:>ic1to, 1te.11•aJi etc.
Din punct de vedere morfologic, aceste cuvinte, ca şi eele
analizate mai înainte, formează împreună cu verbul 6btmb
timpul trecut şi viitor :
ny:>icno .11emâmb, ny:>icno 6r:uo 11emâmb, ny:>icno 6yoem
.11emâmb.
Spre deosebire de cele dintii însă ele sînt invariabile,
neschimbîndu-se după gen şi număr.
Iată cîteva exemple :

3Ţo M0mHO c,r:i,6JiaTb B )];Ba JJ;Hff.
3âBTpa M6mno 6Y.neT OTnpâBHThCH
B nyTellICCTBHe.
M11e HJ>KHO v.ymiTh ryif,JIH.
Hjmtto nocnHTLrnaTh y JIK))J;{ltt H6ooe
oTHornCmt.e K Tpy;u:y.
Hâgo 6hmo c1,Ba.u;nT1:. H OTQj.
MHe HeoOxo;u.HMo yexaTb.
Mtte Heo6xoAHMo 6bln!l Te6.ff nH;r:i;eTh.
MHe uy,uuo c BâMu: noroBopliTL.
HYarno cer6~RR ornpii.BttTL nncLM6.
MHe HY»mo 6b1JI0 Topom'ITLCR Ha
BOK8âJI.
Hem.a.Fi: TepffTh HH MHHJTbl.
11:aJJ.aJieKâ HeJlhaJi 6:Wno paaoOpâTL,
HaRâR âTO MamHHa.
HeJILaff nn KynHTL MHe OoTHHKH?
BhiJIO HBB03M6amo OCTUHOBâTb Ma-
lUHHy nepeA BâIDHM A0MOM,
C HHM HeB03M6amo ronopliTb.
Aceasta se poate face tn două zile.
Mîine va fi posibil să plecăm in că--
lătorie.
Trebuie să-mi cumpăr pantofi.
Trebuie să formăm la oameni o nouă
atitudine faţă de muncă.
Ar fi trebuit să mă duc pe îa lata.
Trebuie să plec.
Trebuia (era necesar) să te văd.
Trebuie să stau de vorbă cu dv.
Trebuie să trimit astăzi scrisoarea.
Trebuia să mă grăbesc (să plec) la
gară.
Nu se poate pierde nici o clipă.
Din depărtare nu se pulea distinge
ce fel de maşină era.
Nu se poate să-mi cumperi (cumpăr)
nişte ghete?
Era imposibil să opreşti (să fie oprită)
maşina în faţa casei voastre.
E imposibil să stai de vorbă cu el.

398
 EXERCIŢII

Curente
I. Răspundeţi la urmlJ,toarele întreMri:
1. qT6 MLI pemHJIH OAHă>KAIJ? 2. rn;e Mhl penui~1n npoeecTH eocnpeclm&e?
3. Hor]];â MLl Bhlexa:rn ea 6yxap6cTa? 4. rAe MLI commi: lfflpea Hi3c1rnn&KO
qac6e? 5. Hy;a;ă. Mbl OTnp3.BHJIHCb? 6. CH6JILKO Hac 6Llno? 7. horo MLI BCTpE!-
THJIH Ha TypllCTCKOfi 6âae? 8. Hor)].â Ml,I BCTăJIH u BOCHpecE!H&e? 9. HaK
Mbl WJIH CHaqftJia? 10. Hy.u:ă. Mbl CBepHjJIH IlOT6M?

II. Traduceţi în limba romînd:

1. OH conceM He MOI' xo;:,;HTL. 2. OH xoTeJI yexaTh HaH M6muo CKopee-
3. OH Hă. 1-rnJI ':IHTăTh IlHChMO. 4. 01-1 H0HIJHJI IIHC:'.tTh MâTepH IlHCbM6. 5. '9epHL10
TflfH Hâ 1-IaJUf neHraThCA: no He6y. 6. Ou IIblTăJICH BCil6MIUITb MeHJl, HO He
CMOI'. 7. OH 6p6CHJICH 6eIBăTb no necTHH[le. 8 • .H xoqy ll8Tb. 9. OH XOTE!JI
1ty11HTb ce6e naJILT6. 10. Oua yMeeT pHcomiTb. 1 t. MLl CTpeMHJIHCb
8HaTL Bce. 12. Oua yMeeT HaATH BLIXO;J; H3 BC.flKOro IlOJIOJRCHHJI. 13. OH
cyMt'm y6eAHTL Bac. 14. Ott cyMCJI nhlnoJIHHTh miaH. 15. OH cTaJI qu~
'î&Th MC;i,JieHHO. 16. '-ITO cTăHCWh ;i::i;CnaT&? 17. He cTirny eMY nHcăTh.
TLI
18. A. pelUHJI CRa"lăJia noaăoTpaRaTb H noT6M ITOitTH o HHH6. 19. R meJiâJO
nblc1maaTbCH. 20. H ~~eio eaM nponrnopC'-IHTh. 21. OH MOmeT y,u;aJIIITbCH.
22. OH ocTa.Jlcn aaHHM:iThCH ;i::,;onoanmi. 23. llienă ocTă;xac1:, em;e nopa56~
TaTh HeMHOro. 24. OTCI\ np65ouan pa6tlTaTb, HO He Mor. 25. fi co6upă.JicH
mlCTYDHTL Ha co6paHHH no :iTOMY BOI1pocy. 26. H HaMepeaaJICII pa66TaTL
ell\e cO~a ;i::i;oa, TpH. 27. R pemH.n c;n;aT& B peM6HT cso!O MauniHy. 28. B1,1 ne
M:6meTe OTpml;â.Th, ~no OH npaB. 29. Oua CTăHeT AOmiai,rnaTb BaM o6pâTHOe.
30. H HalfHHălO yeJieHâTLCH MOTOl.l;HHJIOM.
III. Subliniaţi verbele semiauxiliare şi ardtaţi care este
rolul lor în predicatul verbal compus:
i. CTaJI na-11,aTh CHCl'. 2 ,IJJmoima Ha11aJiă nm'u-1:aTh. 3. Ou Hfl.qaJI ClleĂ:ThCR.
4. Bo.ri;ă rrepeCTâ.JJa mmeTb. 5. ,IJl~TH ne nepecTaB3.Jm myM0Tb BeCh J:J,eHh.
fi. Co6ăHa nycTHJiac1:, ;a;oromiTb ceoer6 xoafrnna. 7. On nycTÎIJICR mrncă.TL.
8. R np66y10 pHCOHâTb HpăcxaMH. 9. Oa npOOoean uamrcă.Tb MOA nopTp0T.
10. OH C06păJICR <ITOuTO CHa38Th, 11. ,UH;rVI COCiv.pâJJCH no8xaTb Hă MOpe.
12. Pa6()1u1.tt npumrncri: rpymiTh 1rn:pmPlH. i3. Mhl uCcHOJILIW paa npHHH•
Mă.Ji.m.jh aaM rrncăTh 06 3Tm.L 14. Thl ror6BHUihCH nocTynHTh D HHCTHTYT.
:15. 3aB6,n; npOJJ;OJJiKâeT pa66TaTb. rn. Yt1eHHH CTapâeTCfl pemHTh aa;u_âqy,
17. Ou 1<611'-rnJI llRTăTL. 18. OTl31.\ HOIP-18.JI pa66TaTh o 5 qacOs. 1.9. BpOcbTe rj-
MaTb 06 3TOM. 20. B n6JIABHb OHH 6pocâ.JJH pafi6Ty H llIJIH OT;rJ;blXăTh. 21. Mne
y)];aJI0Ch no6e]lHT& er0. 22. Te0e •1âcTo y;.:i;aeâ..,1ocb no6em,IJ.âTh. 23. H ne
Mory MOaqăfh. 24. Thl cyMeJI yOep;iiTh MrnH. 25. MâJIL•nrn Hay•tUJicfi qură.rh.
26. OH He ycnen npottHTă.Tb IlHCbM6.17 aa lrnAemo OH ycncnâ.JI npo•lllThlBăTh
1',Be HHH:ru. 28. fl xoqY cnaTL. 29. 111-1.caTP.11> LTpt>?.1H.1cH rro1-.a:iă.r1., mtt3Hb
pat:i6t.J:HX. 30 . .fi HaMepeeăJICfI aaitTH K BaM. 31. OH Tibl.TâJICR OTl~phlTh
;)l;eeph. 32. OH o6euţ;i:c npuflxaTb CH6po. 3::l. Pe6eHoH GoHTCH ocTaoâ.ThCR o;:v'rn.
34. ,UeTu JII06HT puconă.Th. 35. TiepecT3.Hh lllj'M€Th, 36. Horn.a B HJiaCC
BxonHn yttHTeJI&, yqeHHHH npeI<pa1U.ăJ1u wyMeTh.
IV. Traduceţi propoz,iţiile de mai jos. Puneţi predicat1tl
verbal comp!IB la timpul treC'ltt:
1 . .fi iţOJIIBeH noATH e MaraaHH. 2. EA mino OxaTh uă. Mope. 3. Mae
Heo6xo)lHMo BCTp0THTbCR c eâMH cerO~HR. 4. He HăAO aa61,1BăTb Apyaea.

399
 5. Mne HăJJ;o nocJiăT& IIHChM6. 6. Hâ1:i;o oTnpăBHThCR Ha n6IJTy. 7. R aaMCpett
no;i:i;m'iTh âTOT.._BonpOc Ha co6pâmu1. 8. BaM ttă.o;o cnaTh rro66m,me. 9. BaM
HJmHo cnaTb rro66Jlhwe. 10. B1,1 Jt:OJiffiHbt cnaTh uo66m,me. 11. HY)i<HO TO-
ponHThCR. 12. EM,Y HjiKHO IIOBIIl];ăThCR C Bă.Mii. 13 . .F[ pa.a; BCTpeTHThCH C
BpaT }1;6Jimeu 0Ha8â'l'h BaM n6MOlll;h. 15 • .R )];6JimeH BLIIIOJIHffTh CBOit
BâMU:. 14.
IJJ:IaH. 16.
Mb! ror6nw BaM IIOM6-<Jb, 17. M1i1 ;IJ;0JORH.bI c;::i;eJiaTh ]J;JI1I Bac ace. tfTO
B03M6mao. 18 . .R o5Jl3att no€'xaTb B H'Jiym. 19. Pa6.0ry nY»mo aaH6tt'IHTh B
cpoH. 20 . .R roT6B H).l.TH BaM HaBCTpe'Iy.

V. 1nlocuiţi, acolo unde este posibil, numeralele colective

prin n1tmeralele cardinale eorespu,nzătoare:
1. no JIOp6re l!/(eT SBTBep1<a JI0IIIUJICll. 2. H HaM npH1IIJI6 miTepo 11pyael!.
3. MM HyrrHJin .rt:IOHnmy ao~oBL1x IIJJaTK6B. 11.. ITp0<peccop aaR:JI B .:mcneAH·
u;mo Tpolix cTyA€HTOB. 5. O6e ;J;CBJIIIHK rrox0mu Ha MaTh. 6. i:ha 1-mHra HaM
o66HM He npăBHTC.R. 7. ~TtuiTeJih cnpocliiI )];eCRTepLIX y~leHHH6B.

VI. Traduceţi în limba rusă:

1. Vreau s11 merg la cinematograf. 2. Dorcs(" să mergem la operă. 3. El a
început sii ciute mai tare. 4. El a terminat de ritit un roman foarte interesant.
5. Se terne să nu afle mama. 6. Am hotârit să facem o excursie în munţi. 7. M-am
I
,I
gtndit să nu-i spun nimic. 8. Trebuie să plec în oraşul X să-] văd pe prietenul
I·
meu. 9. Am de gind să-ţi fac o vizită. 10. Am fost bucuros să te văd. 11. Sint
I',, gata să te ajut. 12. Trebuie să dormi mai muJt. 13. E necesar să mergi pe la
ci. 14. Trebuia să vurlJească despre această chestiune.
/r
I
Recapitulative
I. .B'ormaţi cîte o propoziţie cu cuvintele CTygeuT, Ml1Jih'fHR,
npeuogaBaTeJJh, J1em,ua, wrpyuma, însoţind substantivul de un
numeral cardinal.
II. Daţi cîteva exemple de verbe cu infinitivul în ·TH şi -'fh.
III. Conjugaţi la trecut şi viitor verbul polllHTL.

Suplimentar"
1'raduceţi următorul text cu ajutor-ul dirţionarultti:

EA.JI.'IA)lA O JIIOEBH
V ci.I.Moro. n1,e3JJ.a H cem'.t, B6:me µ;op6Pu, cToH.rrn n€peao. Op;nu6Roe
;u;Cpeso, HOT0poe no necue pacQner:'t.110 raK, '-ITO H6trhro 1 He anârr p;opOrn, rro
O;'J.HOM}' e.r6 crtery Mbnmo 6hJJio A00p8.rhCH J.(O nă.mero cemL Ho Rp1u1e u;neTbl
nce me yHRJ(ăm-r, ue :JattFiaăn nnoµ;â.
roBopfr:11-1, '-!TO ;i:€peno ::',ro npmn.u6 113,na:reH:l. .. t.JenoneH, rrp1mecumit
er6, He B3HJJ c cofi6tl er6 ;::i.p.Yra, :u c Tex nop ~6pmw n TmmoTe caerHT, "tJT6G1,1
ue 3a6:1y;ţil:IcH ror, KorO oH6 ai:;i:eT. l.fcJwnCn, rrocaJJ,HBmHil Jro JţCpeBo,
nann6 )'~cp. CocrapunUJn:Ch, )·Mepm1 cr6 ,n;€TH, a ,i;Cpeno H no11hrne croHT
n0:1.-:re .ri;op6ru, y a1.ea;~a H ce.rr6, no necm} B 1161.m ocBcru;ăR ayTb p;aJienoMy
;a;pţ~ry, HoT6phl:tî ttenpeM€nno npnp;er.
flpoxOmtt.fi\ ocTaHoBHc1:, 1 ·noH.;1omfcb Hli3HO :hoH moGnH.
\ :GHCi.TI»OTCl-{a „oroi-i~H" J\il! 10 sa 1960 r,l

400
 LECŢIA a 59-a

CJIOBAPI.

arpâpttLiil, -aH, -oe; pi. -hle agrar npeJJ;npuâTHe, -JI; pl. -11 tntreprin•
6earpăMOTHOCTL, -H analfabetism derc
6e:npitMOTHMii, "aH, -oe; pl. -Lle np11Ha)l;JieatllTL, upHHa~aemY, npu„
analfabet Haţ.1,:IC*Jlm1~ II ip/. a aparţine
0miro, -a; pl. -a b·ine, fericire npu'le1'1 con). totodată
6JiarococTo.â1111e, -H bnnăstare npoML1w.;ie1111L1ii -an, -oe industrial
OorăTCTno, -a; pl. -a bogăţie npO:itll.Î.ill,lCHHOCTh, •H industrie
6ypJÎJILll(.le· ycTaHflBKU instalaţii de np6w:n.1ft, -aa, -oe; pl. •I.Ie trecut
foraj npoan.1JÎTh_, -ffro, -8em1,. I ipf. a se
nOapaC1', -a; pl. 1,1 virstă manifesta
aa6oJieoăuue, -n; pl. -H boală, tm-
bolnăvirc
paami:Tne, -JI dezvoltare
aaeepmllThCfi (pers. I şi a 11-a nu se paaY.Huo adll. rezonabil; judicios
paCXIUI~ăTL, -ii.ro, -iemL I ipf. a
folosesc), -llTeH l( p/. a se termina,
a se isprăvi, a se desăvirşi jefui
pe1uipµ;cMeH, -a; pi. -bi deţinător al
aarpaHll[(a, -LI străinătate
unui record
aHalfllTeJ1hHh1il, -aJI -oe; pf. -LJe
coni;illerahil ; important poJ.1;.H.rrLHL1ii )];OM maternilate
CBHpCUCTBOBa'l'I., •CTBYJO, -eTnyemL
H T. ;:i;. -- H TaK AăJiee şi aşa mai
departe I ip{. a bintui cu furie
Hro, -a jug, robie CB006;i;a, -LI; pi. •hi libertate
H3lteHeiiHe, -H; µl. •Jl schimbare, C1nepTIIOCTL, •li mortalitate
transformare conpeMeHHnril, Man, -oe; pi. -Lie
Ko;i:ieKTRn11aăn:nn, -11 colectivizare contempornn
KOJIJI(',1''r1innoe xoaHiic•reo gu:.podft- COKpaTJi.Tl,CH (peni. I şi n II-a nu
ric coledivă se folosesc), -JfTCJI J I p/. a sr mic-
1,ulpm,di, -a11, -oe; pi. -hm paşnic şora

MOHom)mu1, -u; pl. -11 monopol cou;uamrn•nl'lecNoe npeofipaaonă­

M0H(Hhlii, -an, -oe; pl. -Lie puternic
ne~pa; pl. flrn. HeAp subsol
neyn:JIOHHO adv. ferm, neclintit
66JiaCTL, -n; pi. -u domeniu
oâopjJ];OBaHHe, -a; pl . .. a utilaj
o6paaonâttne, -H învăţămînt
o6eJIYmnnaHue, -a servire, serviciu
o6y':lăTbCJI, -âlOCL, -ăem1.cJI I ipf. a
învăţa, a studia
ocno6omAeHue, •JI eliberarC
6TpacJ:L, -u; pl. -H ramură, domeniu
OTCTăJ11i1H, -;i.n,.-oe; pl. -ble tnapoţat
IlODLIWăTbCJI, -ălOCL, -ăemLCJI I ipf.
a se ridica, a se urca
noBLimenHe, -a ridicare
norromCuue, -n; pi. -n situaţie
uue transformare socialistă
CTpoii, •H orîml!lire, regim
TopronăTh, ToprYm, •1·oprYemL
ipf. a face comerţ
y&pen~ulTi.cH, -Hmei., -HemhcH
ipf. n se întări
y ;1ytJIIH'iTLCH (pers. I şi a II-a nu se
folosesc), -ăeTCH I ipf. a se îmbu-
nătăţi, a se ameliora
fponeui., fpoBHH; pl. jpOBHB nivel
11,eMC11Tn1.1ii, -as, -oe; pi. -Lie de
ciment ; l(CMCHTHLI:ii aaB0A fabrică
de ciment, linie de ciment
'IHCJIO, •ă; pi. qffcJia număr
3KOH0MHEa, -u eco'nornie

26 - c. 1.859
401
 EXPRESII

TIO;J.BO)],IÎTb (llO)],BCCTll) u'l'Oru a face 3KIÎ.3HeHULI.tt ypoBeHL nivel de viaţă.

bilanţul de trai
66Jiee TOrO mai mult decit attt ));OCTllrayTL ycrrt'ixou a obţine suc-
e xămµ;LIM r0)].0M cu fiecare an cese, a reuşi

18 JIET IIAPOi-1,H0.0 BJIACTJI

23 ĂBrycTa 194!, r611a -11eHb OCB06om11emrn PyMhlHIIII OT

tj,aIIIJ\cTc,wro J\ra. ,IJ,JIH pyMhlHcKoro Hap611a ;\TOT i\CHh cTa.TT rrpas11-
HHIWM CB06611hr. Kam111,1li ro11 23 ABrycTa HaIII Hap611 IIOABil/lllT
IITOrll CBOMX A0CTillK8Hllli sa r6111,1 Hap611aoii B.'T>iCTII, C r6p110CTbJO
/18MOHCTpJ\pycT CBOII ycm\xrr B 66JIUCTil 3IWH()MllKH, RYJibTJpbI,
uaf1n1.
3a 18 JieT HapO/IHOH BJiaCTII HaIIIa cTpaHa Raom6ro H3MC-
RMJiaCb. B np6ruJIOM OTCTaJiaJI arpapHaH c·rpanâ, cer!'1âc PyMM-
RIIH CTfl,TTa pa8BIITOH IIH/IYCTpIIâJibHOii CTpanoii. BoraTCTBa na-
IIIHX HC/lp, KOTOpbie pilRhIIIC paCXHII\âJIH IIHOCTpaHHhlC MOHO-
TIOJIIIH, npIIHU/IJJeHHiT cefiq/w uap611y 11 pa3JMHO rrcrr6JihaymTcR
Ha 6J1aro TPYl1llllIIlXCR. PyMhlllCR8R rrpOMhllllJICHHOCTb /IOCTiirJia
ana<IHTCJihHOro paBBMTIIJI. 11oHBH.TTHCb HOBhle 6Tpacm1 upOMhlIII-
JieHHOCTH Il MR()I'O MOIT\HbIX II COBpeMeHHhlX rrpe11rrpHlITHli. IJ p Il
6ypmyil3HOM CTp6c PyMUHilll rroKyrri1Jia aa rpaHHIIeii rro 'fTH BCe
MaII111nhl n rrpOMh!IUJienuoe 06opy110Ranne. Celiqac naIIIa eTpami
caMii rrpOH3BO/IHT uyp,rnhHhle ycTaH6BKH, aJieR TpoMo TO pL1, aB-
TOMO 6irlIH, Tp0JIJieH6ycwi Tpâ.KTOpbI, pa3~ll1qHbl8 CTaHlal, o Oo~
pj;:J;OilUHH8 ,L(JUI I.~eMeIITHhIX 8aB6J(OB, MBŢJ;IfR3Mf'HTLI, MH{}if-\eC'J'RO
XH1\HÎ"tJec1n1x npop;jRTOB H T • .n;. Et).Hee TOT'(l, n:natulTCJlhHYID
'fHCTb llP0/1,YR!\HH MallIHHOCTpOPIIHH PyMhl!ll1H rrpo;iaeT aa
rpaHiiIIY, Harrp1Mep, TpilKTOphl, DJI8RTp0MOT0pu, 0yp,1.1IbHhle
ycTaH6BKH 11 11pyrJ\e MBIIIliHhI. HiiIIIa CTpaHâ TopryeT 66,rne qeM
c 80 cTpaHaMn,
B ce.CJbcRoM xosiilicTBe Hilmeli cTpaHhl Tome upmrnomm\
60.'lblllMB H3MBH€HHH. KpeCThlJ.HCTBO IIOJIY'lHJIO 30MJIJO H BCTaJIO
Ha n Y'fh COljHaJ!HCTl!'leCKOro upeo6pa3oBaHIIH C0JibCKOI'O xoariii-
CTBa. BecH6li 1962 r6;ia aaBepm0..'laCb KO.'IJIPKTHBH3:1II11ll
ceJrhCRoro xoali:liCTBa. C Kila<l\hlM IIHiiM yKpenmleTCH aKOHOMM-
qecKoe IIOJIOIB:0Hite KOJIJieHTliBHhIX xoaHMeTB, TIOBbII1Iâ.e'rCH jpo-
BC!lb IBII3HH B /IBpeBHe.
HilIIIe Hap611uoe rocy11apcTBO 6oJibIIIJIO aa66Ty npOHBJIHCT
o pasn11·r1111 HayKII II KYJihTYPhl, o Hap6/IHOM 06paa0Ba1rnn, o
a11op6Bhe ·rpy11li:111HXCJI. Ha pa8B!fTH0 HayKII OTIIYCKUIOTCH
60JihllIH€ cpe/lCTBa. B ropo11ax II ceJiax OTRph!Thl ThlCH'III RJiy-

402
 --
,,,,
,,,.

-.....•-
15oa, ;ioM6B RYJihTJpbi H lllIWJI. ThTcRqvr 6H6JIHOTeR. rrOJIHRJIH·
HHI<, pO/IHJibHb!X /IOMOB.
PaHbllle Hacemimre Hallleli cTpaHhl TIO'IT>I Han oJion11Hy 6b!JIO
6earpaMOTHh!M. Cei'î'laC 6earpaMOTHOCTb .·nmBH/IHp<rnana lf BCe
110TH lll!IOJibHOro B6RpacTa yqaTCH, UpH'liiM o6y'lâ!OTCH OHM 6ec-
11JIUTHO lf )10 7 RJiacca 6eCOJIUTHO IlOJIY'IUIOT BCe yqe.6mm11.
PaHblll0 B CTpaue CBHpllilCTBOBaJUI Il0JIJiitrpa, Ty6epRyJIC3,
MaJ:rnp11,r H 11pyr11e 60.'1eam1. Tenepb MaJrnp,iH H nem:ui.rpa IlOJI·.
HOCTl,IO JIHirnH1111pOB8HhI, Ra6oJieBUHHII Ty6epKyJIB30M CTB.JIH
p<')1KH. Ecm, 6ypmyaaHaH PyMhlHHH C'IIITa,,acb pe,wp/lCMIJHOM
no CMepTHOCTH, TO B PyMhlHCIWli Hap6)1HOi'r Pecny6mme npo-
1\llHT CMepTHOCTH pe81rn CORpaTHJICII, T8K RaK YJIJ'IlllH.,OCh Me-
)1Hijiim:iwe o6CJIJ?In!B3Hl,J(' H RHa'JHTeJil,HO BblJJOC )KJ18HCHHbili
JpOl!CHb H8C8,1I8Hlfll.
GTIIX ycm\XOB Hallla CTpana )10CTl1rJia OJiar0/18pH TOMJ,
'!TO PyMblHCRaH pa66'1alI nâpTHII H upaBJ11'CJibCTBO ney1rn61IHO
npos6/IHT MHpHy10 110.;:1nT1my cTpOHTCJihCTBa u rrOBbllllemrn
6JiarococToauHH Tpy11i\11111xcH.

DERIVARE

Substantivti eu sufixul -cme-o

Cu ajutorul sufixului -cma-o se formează substantive co-
lective sau abstracte de genul neutru. Iată cîteva exemple :
CBH.a;,eT eJI bCTBO mărturie npOCTpăHCTBO spaţiu
Ha;n:eBflTeJibCTBO bătaie de joc rpam.D,ăHCTBO cetăţenie
A8TCTBO copilărie 6pâTCTBO frăţie, fraternitate

403
(forfi.TCTBO bogăţie CTYHE!HqecTBO studenţime

HCHYCCTBO artă qeJiose'lJecTBo omenire

ROBăpCTDO ipocrizie rocnO,ll;cTBO dominaţie, stăp1nire

IlbflHCTBO beţie rocy)..l.ăpcTBO stat

MJm:ecTBO bărbăţie npanHTeJihCTBO guvern
60JibUil1HCTB6 majoritate npecThflHCTBO ţărănitne
MeHbllUIHCTn6 minoritatP 661I1eCTBO societate

liRAMATICA

Asp~i,tul
I. Formarea verbelor perfective cu ajutorul prefixelor
(recapitulare)
-- ~~

Imperfect.ive Perfect,ive Prefix Exemple şi expl leaţii

CTp011Tb IlOCTp60:TL DO- fl oc,np6um1, aBdHue. Au construit o

clădire. (Clădirea a fost terminată.)
CmpOu.11,u. aiM1-tue. Construiau o Clădire.
(Ac(,iunca era Îl} curs de d(•sfăşurare.)

llHTăTL IIpO'llHTăTh npo- H npo1tumdA n,-r,Uey. Am t.ermînal <le

cilit cartea. (Am citit toată cartea).
H 11umd.n, 1.11,Uzy. Citeam cartea. ( Ac-
ţi unea era în curs de desfăşurare.)

HpOHTL CKpOliTh r- H cnpoiuia nJ1.dmoe. Am croit o rochie.

(Am terminat, lucrul f'ste gata.)
H npoUAa n.idmoe. Croiam u rochie.
(Acţiunea na în curs <h• dt>sfflşurare.)
-- ---
CMOTp{lTb TIOCMOTp8Th no- H nocMompJ„1, o onu6. Am privit pe !r-
reaslră. Acţiunea s-a terminat.)
H C.MompJ.n, e 01.11,6. Priveam pe fereastră.
(Acţiunea era în curs de desfr1şurare.)
-
IlHCâ.Tb HarmcăTh Hll• H 1tanuc<i..11, nucoMO. Am terminat de
scris scrisoarea. (Scrisoarea a fost
scrisă în întregime.)
i H nucd..a nucb.«0. Scriam scrisoarea.
(Acţiunea era în curs dţ?. desfăşurare.)

npodtTh nonpocHTL no- H nonpocU„i nmizy. Am _,_c,erut cartea.

(O singură dală).
H npocti.ri m-ttizy. Am cerut cartea. (De
mai multe ori.)
-
404

-- - ~.!.....,_
 Imperfective J•erfective Prefix Exemple şi exvlicatil

KrpaTL ChlrpâTh •· R Cbr.zpâ./l,. Am termin_at de jucat, de

ctntat etc.
H u2pdJ1i. Jucam. (Acţiunea era în curs
. de desfăşurare.)

;D;0JiaTb c;u:enaTb •· H ciJe.ia,i uzp(Juucy. Am

rie. (Jucăria este gata.)
făcut o jucă-

H &e1iaJ1i uep[Jwny. Făceam o jucărie.

(Acţiunea era în curs de desfăşurare.)

]];emf.TL paa11emlTs paa- H paaiJe.aUA. Am împărţit. (Acţiunea

s-a terminal.)
H aeAU.a. lmpărţeam. (Acţiunea era tn
curs ţ.J.e desfăşurare, sau repetată.)

pâ;u,OBaTbCJI o6pă.JJ;oBa'rbca 00• H o6pdBooaAcR. M-am hururat. (O sin-

gură dată.)
H pd.8ooaA.ca. Mă bucuram. (Acţiune
repetată.)

06e11aTh noo68,naTb no- H noo6e8a.ri. Am prlnzit. (Am terminat

de prinzit.)
H 06eaaJ1,. Prlnzeam. (Acţiune neter-
minată, tn curs de desfăşurare.)

npiiTaTb cnpHTaTh c- Ou cnpJlmaA .MR'll. El a ascuns mingea.

(Acţiune termlnată.)
Ou npAma.11, M,R'i:. El ascundea mingea.
(Acţiune neterminată, in curs de des-
făşurare, sau repetată.)

nOpT«Th HCrr6pTH'rb IIC• On ucn6pmu.i 360H6~. El a stricat f,O-

neria. (Acţiune terminată.)
01-1, n6pmuA aeoHON. El strica soneria.
(Acţiune neterminată, ln curs de
desţăşurare, sau repetată,)

nyrăTs 1tcnyrilT1, !IC• O,-,, ucnyad.nr 1trenk M-a speriat. (Acţiune

terminată: a reuşit să mă sperie.)
01' n(J2a.n, Men.4. Mă speria. (Acţiune
neterminată, tn curs de desfăşurare,
sau repetată.)

pKCOBaTb HapHCOBaTL HS· OH napucoBti.A 8oM. Ei a desenat o

casă.(A terminat de desenat, dese-
nul este gata.)
On puco6d.A aoM. El desena o casă.
(Acţiune neterminată, ln curs de
desfăşurare, sau repetată.)
 II. Formarea verbelor imperfect-ive c~ sufixele -una, -LIBa
Verbe perechi
,....
Imperfective
Prefixe
Perfective cu prefixe
Imperfective cu sufixele
•HBa, 4
LJBa
Suftxe
Alternanţe
vocalice

patioTa'l'h 11opaMTaTL /10paOO.Tb!BaTh •blB& o-a

aapa66TaTh aapa6ăTLIBaTL •LIBO. 0-9,
nepepa66TaTh nepepaMTLIBaTh •blB& o-a
npopa66TaTh npopa6aTLIBaTh •LIBH. o-a
CTp6HTL }].OCTplJHTh ,IJ,OCTpăHBaTL -una o-a
HaJJ;CTp6HTb Ha)l;CTp{urnaTh ·HBIL o-a
rrepecTp6HTh nepecTpanBaTh •HD& o-a
~unâ.Tb ,ll;O'lJHTâTb ;J:OlJ'HTbIBaTL •hlBU, -
nepe1:1HTâTb nepeqfr:TbIBaTb •LIUR -
KpOHTh nepe!<pOHTh nepeRp{urnaTL ·HB& o-a
)J,OE'\pOHTb JJ:OKpău:ea Tb ·HBR o-a
CMOTpeTb BhICMOTpBTb B.blCMăTpl:rnaTb •HBB o--a
JJ;OCMOTpeTb .J];OCMâTp1rnaTh ·HBO. o-a
IlpKCMOTpflTL rrpHCMăTplrnaTb •HBR o-a
nepeCMOTpCTb nepecMă.TpHBaTb -noa o-a
IlHCăTb ehl1u1caTL BhIIlffCbIBa Th •LIBB -
aamrnăTL aanHCLIBaTb •LIBtl -
,ll;OIIHCăTL JJ;OIIliChIBaTL -Lina -
orrncâ.TL orrHChIBaTb •blDB -
rrepcmrcăTL nepenHcLrnaTh „wea -

IlO;::{IIHCăTL no;i::i;mim,rna Th „wea -

npu:mrcâTb npHnliCLIBaTh „wea ·-
CilliCăTb CIIliChIBaTb -LIBt\ -
I'OBOpliTb ebrroeopHTh BLiroeăpHBaTh ·HBO o-a
;i::i;oroeopHTb )];OI'ORăp1rna Tb „Rea o-a
saroeopHTh aaroeăpu:eaTb „nes o-a
HaroeopHTb ttaroeăp1rnaTL -nea o-a
neperoeopHTL ueperonăpHeaTh -noa o-a
npocHTh ;i::i;onpocHTL ;i::i;orrpănrn:eaTb -una o-a
3arrpocHTb aarrpăunrnaTL -HBt\ o-a
ebmpocHTh ei.mpăunrna TL •HBB o-a
orrpocHTL onpăIIIHBa Tb -HBa o-a
HrpaTh ebrnrpaTb BhllirpLIBaTb •blBB -
)];OMI'păTI. ;ri;ollrp1irnaTL -Liea -
aanrpă~L aaHrphIDaTb „1,rna -
nponrpaTL
o6urpaTL
npoHrp.bieaTh
06Llrp1,rnaTL
..-LIB8
„yua
---
nepeHrpăTL nepeHrphieaTL „LJBB -
III. Verbe cu sufixul -Hy-
llllJlerfecttve Perfective Exemple Traducere 1;1I e:x:pJieaţii

JJ;BliraTb JJ;BffnyTh J(etmy11 A mişcat

un scaun. (Numai o dată, ac-
cmy11,. ţiunca
s-a terminat).
J(oUzaA A mişcat (Mişca) un scaun. (De mai
cmyA. multe ori, acţiunea este neterminată.)

406
Imperfective Perfective Exemple TrMluc,ire şi explicaţii

J];OCTHl'â.Tb p;ocTHrnyrb Mb1. DocmUa- Am ajuns lu mal. (Eram dcjn pe mal.)

JHl 6Ppeea.
/1,foi aocmuzU- Eram aproape dr mal. (Dar nu chîar pe
1m 68peaa. mal.) Sau : Am ajuns la mal. (De
multe ori.)
t-------t------1------·-~
808:ÎTh aem-tY'rh I H aee1-t[/A om Am cfisr:at de oboseală. (O singură
ycmâ1wcmu. Uat:1.)
iH 3eed.r1, om Căscam d.e obosealiL (Ai:ţiunc repetată.)
ycmd.r1,ocmu.
·-1-----+-------+----------------·-
H na'>{Hlj.ri Am legfmat barca. (O singură <lată,
11,0t)n,y. a1:ţiunea s-a terminal.)
H r,,a'>{JA Legănam barca. (Acţiune repetată.)
.11,0(hr,y.

H npUrmy~i Am strigat tare. (0 singură dată şi am

ep(}.M,JW. terminat de strigat.)
H npu"l;d.11, Strigam tare. (Acţiune repetată şi
ap6.«>W. neterminată.)

MaxăTb Max,-q/Tb Maxn(J.1, A(m) fluturat batista. (O singură dată,

nJiamr,,6.«. s-a terminat.)
acţiunea
MaxfLi Flutura batista. (Acţiune repetată,
nAam"KO,:n. netenninală.)
f------+-----+-------1-------------------,
M0JILKăTb MeJlhHnb/Th, I Me_Abl'.H{/.1,a A licărit o scînteie. (O singură dată şi s-a
UCK-pa. StÎll$.)
j Ji,,J eAblidJr,a Liciirca o scîntcic. (in mod repelal.)
I uc,cpa.

CBepRă.Th cnepm-t!/Th CeepnH(/Aa A fulgerat. (O singură dată, acţiune

..w,0.11,1-1,u.n. terminată.)

Ceept.â,ia Fulgera. ( Oe mai mulle ori, acţiunea

.1.1,(}Jl,H,US, era în curs de desffi.şurare.)

'l'OJIHâTh TOJIH1t0Th TOJl,K,H,(JJl, A(m) împins uşa. (O singură dată, acţiu­

a6epb, nea s-a terminat.)
To,11,xdJl împingea uşa. (Acţiunea s-a petrecut
Beepb. de mai multe ori sau era în curs de
desfăşurare.)

waraT& marn!iTb Ou, iua2nY,11, A făcut un singur pas spre masă.

n cmoAY.
On uuudJt no Se plimba prin cameră. (A făcut mai
x0.w:uame. mulţi paşi, acţiune repetată sau
in curs de desfăşurare.)

407
 IV. Verbe perfe<Jtive şi imperfective cu sufixele -», •a (-a)
Perfective InlJ)erfective

BHJII0'-1.ZlTL BHJIIOqtiTb
BhlKJ!I01:IUTb nLmmoqdTh
8aHJI10'-IllTh aamIJOlldTh
HCHJHO ql,l 1'h RCHJIIoqdTL
BOo6pa8ZlTb B006pamdTI,
B03BpaTUTb noanparn;dTL
)];OB€pUTb ,D;OBCp..iTb
rro6ep;UTb rro5enqdTb
npeepaTU.Th npeBparu;dTh
OTilCTUTb OTBeLidTh
H6HlJUTb lWHlJdTb
pemUTb pemdTb
TIOJiytIUTh nu.:iy-qdn,
y6eµ;UTb y6eml\dTb
yţ1;aJH.l.Th yga.rr:iTh
paa.n;emi,TL paa.D,e.rrkTL
pa3JUPIUTb pa:JJ[lfl-lliTh
.

V. Verbe imperfective formate cu snfixul -na

Perfective Imperfective

lWTb p;aedTb
aa;n;ăTL 8::t)J;audTb
npa)];âTL npH,il,aBdTb
nepe;u;iTL nepeJ:J;aedTh
C)J;aTL C)J;a6dTb
npH3HăTh rrpH3Ha&âTb
C03HftTb C031Ia6âTb
yanilTL y3naedTh
BCTaTb BC1'amiTb
yCTăTh ycTaeaTh
aacTăTb aacTa11âTb
HaHph11'b IIaHpb16dTL
OTnphITh 0THJ)bI6âTb
aaRphITh 3aHpLiedTh
-IlOH.pLITh IIOHpnrndTb
CMI,ITh CMhl6dTb
npoMhITh IIpOMhiedTh
BhIMbITb BhlMbit1âTb
Ha;rJ;8Th na1wed'l'h
O;rJ;e'l'h ·O)];eedTb
pa3/10Tb paaµ,eedTh
BhIITHTh BhIIIJZiedTh
aanliTh sanHeciTh
nepemi:Th nepenaedTh
nblJmTL BhIJUI8dTb
pasJIHTL paaJIHedTh

408
 EXERCIŢII

Curente

I. Rdspundeţi la următoarele tntrebdri:

1. Kam\11 npaa11111m 23 AerycTa? 2. '-!To 11enaeT Haw Hapo11 B 11eu1
23 . ARrycTa? 3. q TO nponaom.n:6 aa 18 JieT uapO;iwott BJiăCTH? 4. HoMj"
np:i:rnaiviemâ.T OorăTCTBa HâlIIHX He,n;p? 5. Hamie npe;a;IIpHJ1THH llOCTpOeHH
aa rO)lhI Hapo;,Holl IIJlăCTH? 6. '-!TO IIOKynt\Jia 6ypmyăaHaJI PyMIDIHll aa
rpau:H1~ei\? 7. T,.ITo npo.Has6i:i;HT Hăma CTpattă cettqăc? 8. "llTo MLI rrponai!:M
aa rpan:Hn;y? 9. Ramie H8Men6mu1 rrpouaomnH B cCJibCROM xo3J1ttcTne?
10. o qeP,1 npOHBJIJÎeT aa66Ty Hime rocy;n;âpCTBO? 11. l.iTO IIOCTp6eHO B
ropo;a:.âx H cl!Jiax? 12. B:mro.n;apH qeMY JIHKBH.JlHpoeaHhI MHOrn:e 6oJieaHH
tt COHpaTliJICfl. npm.1.eHT CMtlpTHOCTH?

li. Traduceţi propoziţiile de mai jos. Alegeţi verbele perfec-

tive şi imperfective:
1. He Hă;:(O BKJIIOqăTb CBeT. 2. Mbt aaKJIIO'-iiiJIH TOprOBhlC ,!J;OI'OB6pu
co MH6rnMK rocy.IJ;apcTBaMH. 3. B copeBH0BăHHH no6e;a;HJia Hâma 6pttră~a.
4. Ou ne OTBeq;iJr Ha BOnp6c@. CBOlix TOBăpm.QeA:. 5. YqeHHK ue· CMOI'
OTBeTHTb yp6K. 6. MM peruJÎJIH rroexaTh B r6pH. 7. 13paq CHaaăJI, qTO
60JILH6fi ay6 H3)J;O y,r:,;3.JIHTh. 8. MaTh BeJIE!Jia .n;6qepH paap;emfTb TOPT Hâ
TPH iJ:3.crn. 9. B TeMHOTO II He Mor pasJu1qff•rh H}Pier6. 1 O. CecTpâ y6eIB.JJ;ă.Jra
MeHJi nocTynliTb B IIOJIHT8XH.Httec1rntt HHCTHTJT. 11. Mhl IIOJiyqă.eM aapmiăTy
nfiTOI'O li ;a;Bcl)J,u;aTb nBpBOI'O llHCJIH.. 1.2. OTeI~ He nonyqtJJI MOE!it TeJierpâMMhl.
-1.3. OH 6LI.rr rrpae H noâroMy· no6e;D.lm. 14. HălllH cnopTcM0IIhl no6emµ;ăJIH
Ha MH6r11x Mem.o;ynap6;a;HI,IX copeBHOBâHHHX. 15. Ilpo<ll8ccop COBE!ryeT CTY-
;a;E:HTY :u.opa66TaTh craTblO. 16. Y uerO mip6cm,ie p;CTH, ouă ca.Mu: aapa-
6â.ThIHaIOT Ha mH3Hh, 17. Pat56qHe aă.qaJIH Ha,IJ;CTpâHBaTb 63.mmo. 18. BaM
Hă;o:o nepellHTăTh 8Ty HHHry. 19. MaTL Hej[\OCMOTp8Jia aa pe6eH«OM H OH
yn:in. 20. 3a eionhHhlM npHcMăTp1rnana cecrpâ. 21. Crap1hf nepemichIBa.rI
H6Tl.1. 22. ,1..l)i:peHTOp noµ;m1căJI Moe aaRBJIBH:e:e. 23 . .H He ycneJI )].OrOBOpH.Tb
no HOHIJ;ă. 24 . .H mo6lm BhlIIlfChIBaTb H8 HHHI' HHTepBctt:EJe !ppă8bl. 25. Pe6CHOR
He yMBJI BLironăp1rnaT& snyR 11 p". 26. 3a o,n;Hu J(eHL aaBOA nepepa6â.ThIBaeT
.necffTKH TOHH Chlpbii:. 27. MbC npopa66Tam1 B n6JJe BCCb ACHb, 28. Mue He
y;r:i;an6Cb p;otnlTăTL IIHCLM6 11a-aa rocTeA. 29. OH CTOA:JI y ,D;Bepett H BldCMâ-
TplrnaJI Ror6-TO e TOJIIT0.

III. Copiaţi propoziţiile de mai jos, folosind corect unul dintre

cele d()uă verbe indicate în paranteze:
1. K aeqepy (aamHrâJIHCh, aamrnJ\cb) naMnhl. 2. Mhl ecer11ă (aamU1q-
1rnaJIH, aaH6Ht.JHJlH) pa66Ty B ceMb qac6B. 3. Bce JI0TO R (roT6BHJICfI, npH-
roT6BHJICfI) K8K8âMeHy. 4. R npo.ri;omR0HHe BceA 3HMhl .fi (aaHHMâJICH, arurlmcR}
MaTeMaTHKOII. 5. 06blRHOBOHHO fi (qHTOJI, npoq11TăJI) /10 12 'laCOB HOqH.
6. Kam11"'11 11eHb oH (perut\JI,. pernîrn) H6ayro aa)la'ly. 7. B aTOM ro11y fi q{tcTo
(m,căn, Han11căn) Te6e. 8. OHJ\ q/tCTO (BCTpeqaJIHCb,. BCTpeTHJIHCb) na JJIHJ\e.
9. OHJ\ TOJlbKO 'ITO (BCTpeqaJJHCh, BCTpeTHJIHCb) Ha YlillJ\€. 10. BăcR H K6JJH
'lăCTO (nOBTOpaJJH, llOBTOpJ\Jm) yp61m BM6CT€. 11. OH Bcer11a (crrpaWHBaJJ,
crrpocfm) MBHH. 12. Celtqăc OHH (BCTpeqăJJHCL, BCTpeTHJil!Ch) B I!HCTHTyTe.
13 .. Oa (x611nJI, me:i) no 1<op1I116py Baa1111 Brrepe)I. 14. H6BOCTH MU (yaaaaăJJH,
yanâm1\ HR raaer. 15. Ha raaera MM (yanâ.JIH, yaHanăJIH} H6BocTL.

41)9
 IV. Arătaţi care verbe sînt la prezent şi care sînt la 1Jiitor
în propoziţiile de mai jos.
1. BollbW6U nopd.611,b nAbitti?m no TUxo.My o~ed1-1,y. 2. Hopa6./l,U n,11,Ma10m no
TUxoMy onedHy npYeaoiU eoD. 3. !(emu 6e2mom no 86op{J lfe.,,,wi aeHb. 4. !(emu
6eeţ}m naecmpe"'1/ omtţY. 5. Pb1,61.,i n.ad6arom e penax u oaepax. 6. IlmUiţu .Mmd10m
eorco,ui. 7: llmUlfb! /1,emAm „ per.e. 8. B6qepoM H HamnnY IIHChM6 oTu;J.
9. 8Toro R He CHam:j. to. R!iffi.U.IJH )];0Hb H 6jl1,y ITHCăTh rrflcbMa. 11 . .fI cetiqâc
6f,z:i;y n0c6.TL~ 12. H cctt•nic aamn.1(f.13. Hor;::i;ă ff HarunnY nu:CbMO, Tbl OTuecellib
er6 Ha n:OqTy. 14. fi aan:Ou<-ty pa66Ty B TPH qacă. 15. B Mocfrne Bhl ynH.n;ttTe
MH6l'O HHTepCcHoro.

V. Traduceţi în limba rusă:

1. 23 August este ziua eliberării Rominiei de sub jugul fascist. 2. Republica
Populară Hominâ a devenit o ţară industrială. 3. Cu fiecare an creşte avutul
gospodăriilor agricole colective. ,1. Kivelul de trai al muncitorilor şi al ţărănimii
muncitoare a crescut mult. S. A fost lichidat analfabetismul. 6. Grija pentru
sănătatea populatiei dt' la oraşe şi sate este permanentă.

Reeapitulatiw
I. Arătaţi care este diferenţa dintre formele verbale rrm1BaroT
ITJihlBJT~ 6eraIOT - 6eryT, ,,eTaIOT - JleTHT în propoziţiile
scrise cursiv din exerciţiul IV.
y
li. Ji'ormati 5 propoziţii cu pronumele determinativ caM ~i ·j
5 cu promtmeie caMhill.

Suplimentar,•
Traduceţi următorul text cu ajutorul dicţionarului:
TOT CTpo:lt, HOT6phltt ycTauoeHJIH Tpy.n;in.n;1-1eca PyMbIHCHOU: HapO.u.uott
Pecnj6.TI1urn no,1.1; pyKoB6,ri;cTeoM ceoe.tt po,11,u6tt Pa66LJ:eit mipTntt., -- n6.n;.nHuuo
Hap6,n:Hhlfi CTpofi, BhlpamâIOut;Hit KopeaHJ:de UHTepechI Tpy.:i;inQHXCH.
Ilo5ep;a uapOnuo:lt peeombQHH e PyMhIIrnH oTHphma u6ay10 cTpauHu:y
B HCT6pHH OTHOIIIem-1:i-t Hap6µ;on HăIIIHX cTpau. Tenflph coneTcHHfi 11 pyMLIH-
CRMA Hap6Ţ.{hl coe,u;mu'wT rmt:p6H.8JI AOp6ra ]];pJm6bl, H.OT6pyro HH.HT6 He B
clinax nperpa;a;lf.Tb. Coe0TCHo-pyMblHCHaH i'.l;pja:Oa, OCH6na1IHaH Ha npHH-
u;n:nax rrponeT:ipcuoro HHTepHau;11oaa.nHaMa, Kpermâ lf HepyllIHMa. Y Hac
66iu;ae HUTepecl,l, 66I.Qafl u;eJih - CTpOÎIT8JibCTBO cou;HaJIH3Ma H KOMMY-
HH8Ma, Hac 061.ep;u:m'ieT BC.JIHHoe MapHcHCTCHO-JI€HHHCHOC yqeHne. MIJ, HaH
Câ.MLie 6Jilf.3HHC 6păTLH H TOBăpm.u;H no 66rn;eMy p;€JJy, JJ;eJIHM lf pă]];OCTH H
Heear6;a;LI, ecer.n;ă. roTOew npaii:TH Ha nOMOll.l;L ;a;pyr ApYry. I

ll3 pe11H TOD, H. C, XPYIU.EBA

.,rrpaena ... 12 aarycTa. 1961 r.
l1
1
l
 LECŢIA a 60-a

CJIOBAPb

Bli;IJ.eTLCJI, eH~ycL, BĂ)l,HWLCH II DOJJ.p66Ho rulv. amănunţil

ip/. a se vedea, a se intilni
B03M0m:Ho pred. impers. e posibil
HOCT6pr, -a; pl. ..u admiraţie
BLITRIIJ.HTL, nLITam.y' BLITam;HWL I I
pf. a scoale
aaeaµ;, -a vizită, oprire (in trecere)
aan:Uc&H, -os numai pl. însemnări,
note, memorii
1110rri.eK11ii, -aa, -oe; pl. -ne de
(din) iulie
RapMăH, -a; pl. -LI buzunar
KOMaH;r:I.Hp6eKa, -H; pl. •H delegaţie,
misiune ; deplasare
JIH.mHHîi, -.an, -ee; pl. -He de pri-
sos, inutil
Hau110Hăi1LHoe Orop6 TypllaMa Ofi-
ciul National de Turism
06pa1.U.ăTLc.n, oOpam;ârocL, 06pa-
11ţăemLcJ1 I ip/. a se adresa
npe)l,yC!!OTpeTn, npe;:uc.l\olOTplO,
npeµ.ycM6TpHIIlh II pf. a prevedea
npttHTem., -a; pi. '"" prieten, amic
np6cTo adv. simplu
paasepujTL, pairnepHY, paauep-
u8111L J p/. a desfăşura, a desface
paarosopHTLCH, paaroDoplOcL, paa-
rouo piitni.ca Ir pf. a intra ln
vorbă, a lega o conversaţie
conep1111l'l'L, conepmY, conepmHIII.L
II pf. a săvirşi, a face, a înfăptui
cnpănKa, .. H; pl. •H informaţie, lă­
murire
TaKOii, .. ăJI, -6e; pl. •IÎe pron. aşa,
asemenea, aşa de ...
y6e.ac;a;âTL, y6em;a;ă10, yOemAiiemL
I ipf. a convinge
y•u"OHLiii roii; an şcolar
ascKjpCHH, .. n; pl. "" excursie

EXPRESII

BoT a;r:I.Opono I Straşnic l Grozav I ew,0 paa încă o dată

11011eMY !OLI ... He şi de ce nu. npHii1 H n rt)Jiony a-i da prin cap,
1

pentru ce nu. a-i veni in minte

I13 3AI1MCOR O,D,HOI'O TYPMCTA

HEO.lKH)],AHHOE PEIIIEHIIE

Ognilll</ILI, B IWHJ:je y<Ie6noro râ):la H BCTpeTHJl CBoero

rrpHliTe,rn, c K0T0phIM ne BH):leJICH necKOJibK0 MCCHI\0B. Mu paa-
roBOpHJIHCh.
- C1rn,m1, Ramie y TC6H nminu na JieTo? r11e 6y11e1IIh 0T):lhl-
xilTh? --~ cnpocttJI a ero.

411
 - OT,lh!XâTb? ,[(o 6Tnyc1<a MHe euie 11aJieR6, TaK KaR H
pa66TaIO Bcer6 H8CROJ!bKO MCCHQeB. Ho B HIOJie fi noe11y B Haj'I-
HYIO K0MaH)lHp6BRY.
Kv,1a?
B •CoB1\Tc1rniî Cmil3. B MocKBY, R'.1\eB, JleHHHrpă11.
BoT 3/:I0p0B0 ! Te6ii II0ChIJiăeT CTpOlÎTeJibHhIM HHCTHTJT?
)];a, Ha M<JCHQ. A y Te6.fi K3KHe rrm'tHbl?
IloK:i Hn:Katn!x. Bo3M6nnto, no0,u,y aa Mope, ae;:i;BJu1 uâ
Tpn. B rrpin11JI0M ro,1y H OT/lhlXăJI a ropax J-,yqe,1m1,, a /IBa
r611a Haaa/( -- n BaTpa )],6pHeiî.
- A IIO'ICMJ 6bl Te6e He O'rTip>IBHTbCJI 1<y11â-HH6y,11,
'Iepes HannoHiU1hHOe 6IOp6 Typ1\3Ma? IToe.nymaiî, MHe rrprmIJiă
B r6Jiony 011Ha Hi(e11. 3anHml'ic1, na mo.,1,c1,yIO noea;:v,y no l.Jep-
H0MY MOpIO. !1011om111\ !
Moiî .11pyr Dh!Tauvrn na 1<apMirna raaeTy „I1mj,opMăQHJI" H,
pasaepnyB ee , rrpo 'IUTUJI MHC:
,,Ha11noH/\JihHOe 0IOp6 Typ1isMa opramrnyeT 20 HJOJIJI-5 ăB­
rycTa :3Toro r611a uoea11Ky no qepnoMy M6pro c aaea110M B O11eccy,
fIJITY, Cyxy,rn, BaTyMn, C6'IH. Ilpe11ycM6Tpen pn;i a11c11ypCHiî
ua aBT66y cax, B TOM '!Hem\ na 6aepo Pl'iu,a. 3a crrpirnKaMn 06-
pall\â ThCJI B I-l aunomi.JJhHOe 6iop6 ·rypli3Mll".
- Bl'iRTOp, H ana.IO 011nor6 rnnapnuw, K0T6p1,1fi COBCp1m-1JI
TaRy10 rroca111<y B up(mrnoM roŢ\y. Ou nepuyJicR np6cTo B aoc-
T6pre. roBOpliT, '!TO UOe/:(CT ell1i' paa.
Moiî 11pyr no11p66110 omICaJJ MHe rr0(13/IHY caoer6 snaK6Moro.
cho 6i:rno, rro,m'wyiî, Jll!IJ1Hee. JI H Ţar, 6bJJl y6em11e11, '!TO CB0tt
0TIIYCR MHe c:ie,1yeT npoBeCTl! Ha qepHOM Mape.

GRAMATICA

Propoziţia cauzală

Propoziţia cauzală exprimă cauza acţiunii din propoziţia

regentă. Ea. se introduce prin următoarele conjuncţii sau lo-
cuţiuni conjuncţionale :
HOTOM)' 1.ITO pentru di
TaK HaH deoarece, fiindCtt
H3~aa TOI'6 Y:TO deoarece, din cauza
H6o căci, deoarece, fiindcă
BCJit:;:J;CTBHll TOr6 ~-no din cauzc"i că ... , ca urmart- a ...
0TTOr6 l.JTO din cauză că
O::mro,n;apR ToMY qTo din cauza, pentru că
B cHny TOrO T.JTO datorită, pentru că

412
 Primele trei se întrebuinţează foarte des, iar celelalte se
• întllnesc mai ales în exprimarea livrescă, în stilul ştiinţific sau
oficial-administrativ.
Propoziţia cauzală poate sta înainte sau după propoziţia
regentă. Şi într-un caz şi în altul se desparte prin virgulă :

3pHTeJm: A6JII'O amIO));llponamt:, TaR l(aK Spectatorii au aplaudat îndelung. pen-

cueHTâJ{Jib HM noHpăBHJICH.
OTTOr6, tIT0 11 5b1Jl aăHJIT Q~m,dt geHh,
fi He MOI' cer6µ;m1 ;n;orrncăTb llHCbM6
po1:tMTeJIHM.
Bnaro;a;apH TOMj, tITO Mflm,u;y Hâ.MM yc-
TaHOBliJU'ICb ApJmecmrn OTHOlIICHHR,
pa5Ma >11\eT rrpm,păcHo.
tru că le-a plăcut spectacolul.
Deoarece am fost ocupat toată ziua, nu
am putut să termin de scris scri-
soarea către părinţi(i) (mei).
Deoarece între noi s--au stabilit relaţii
de prietenie, treaba merge foarte
binP

Adverbe nedefinite
KyiJd-1tu6yiJb, lf:yiJd-.m6o, ,;,yod-mo sînt de fapt adverbe
de loc formate din adverbul interogativ ,;,yi}d şi particulele -mo,
-1tu6yob, -.m6o. Ele se întrebu.inţează cu verbele care arată
directia, mişcarea.
1ntre adverbele ,;,yod-nu6yiJb, ,;,yi)d-.11u60 şi ,;,yi)d,mo, care
se traduc în romîneşte prin „undeva, oriunde, indiferent
unde", există deosebiri de sens.
a) Kyod-1tu6yi)b, ,;,yi)d-.11u60 se întrebuinţează cînd locul
unde se petrece acţiunea este nedefinit şi necunoscut vor-
bitorului:
Să mergem undeva.

b) Kyi)d-mo se întrebuinţează cînd locul acţiunii este

cunoscut numai de o a treia persoană, dar necunoscut vorbi-
torului şi interlocutorului :
OHH 0TrrpăBUJ1l1Cb Hy]];â•'l'O. Au plecat undeva (într-un loc stabilit
de ei, însă necunoscut mie).

Prin urmare, aceste adverbe nu sînt întru totul sinonime.

Sinonime sintactice

Exprimarea unur relaţii temporale

Titlul capitolului de faţă este, desigur, pretenţios pentru
acest manual. l'înă acum am folosit la unele exercitii termenul de
sinowim înţelegînd prin aceasta cuvinte diferite' ca formă dar

413
 I
.j
apropiate ca sens (.Md,ze>tb;.uii - ue6o.%ut6ii). Prin sinonime !
sintactice înţelegem acele construcţii care au sensuri apro-
piate, dar care se deosebesc din punct de vedere gramatical.
Problema sinonimelor sintactice are mare însemnătate pentru
îmuşirea practică a limbii ruse şi de aceea ne folosim de acest
titlu numai pentru a sistematiza o serie de faŢJte ennoscute din
lecţiile precedm1te. Vom ŢJrezenta în cîteva lecţii liste de sinonime
sintactice, care, în exemplele respective, vor fi redate cu litere
cursive:
flo OJiOIIV,d/lUU HHCTHT)'Ta Oli BCJJH.Y.1- I/Oe.ie UIIUJ-t'tdUUJl 11.HCTHTj·Ta OH Bep-
CH ,i];OM611'.. H)'JICR il,OM6fi.
Duprt l(-'rminarea institutului el s-a întors aca~ă.
Ilo ooaepaurenuu B m1--1:6J1y H 3amc.r:c n II Oe.ie eoaRpauţf'HuR B urn6JI_y ;r 3awerr
w,peHTDpy. K .L(HpflHTOpy.
fntorcindu-rnă la ::;coală am trerut pe la diredtir.
fho cJiyql1nocb npu Ilempe flepeo.M. 8To cJiy4llJioCh 110 apeMcnâ 1/empd
nepfloeo.
Aceasta \-a intîmplal in timpul lui Petru I.
Sa o6eâo.M OH MH6roe pacc1rnaăJI HaM Bo ape.Aur oGep;a UI[ MH6roe paCCfrn:1aJ1
o pa6()Te HHCTHTf'l'a. Ha¼ o pa56Te HHCTHT)'Ta.
La dejun (în timpul dejunului) el ne-a pOYestit multe drsprc munca
institutului.
_fl nptt.lIICJI do /-ta'lf,âJW HOHJ~epTa.
.H rrptturCJI nCpe8 na11d„ioM nom1CpTa.
Eu am sosit înainte de începer('a concertului.
R ee11epy R nepttJJICH no:vi6:n. flepea Of.<tiepoM H B8pH:,(rJICH ..'J;OM6i1.
Spre (către) seară cu m-am întors acasă. înainte de (a se lăsa) seara eu m-am
întors acas8.
Jf ymp[J 6o.'Ihtt6H aacH)'JI. IIepea (jmpo.'vt 60.7IhH6ii aacH)'JI.
Spre (c(1lre) dimineaţă bolnavul a Ci1trr dimîneaţ:1 (înainte <.le a se faet"
adormit. dimineaţă) bolnavul a adormil.
Jioa {Jmpo nac paa6y;:i;HJI TeJielJi6H- n epeiJ {!mpoM Ha(', pa36y;a;H:i TeJie-
uufi aBott6.r.r (p6H1-IhI.fi 3BOH6K.
Spre ziuă ne-a trezit telefonul. înainte de revărsatul zorilor r.e-a trezit
tclpfonul.
ll6iJ ee'l(,ep CTăJio x6JIO)];HO. R eC"-1.epy CTâJio x6Jiop;tto.
Spre scară s-a făcut (a devenit) frig.
Ha pacceiime rromeJI AOIB)],h. lf paccof:my norneJI .n;omJJ;h.
În zori(i ziki) a plouat. Către dimineaţă a plouat.
Ha npdaih-m,;; H ttaM npttlllml JJ;pyani1. B npda(h-m>e I\ uaM npHlllJIH ,u;pyai.ff.
De sărbători pe la noi au venit nişte prieteni.
Ha cnulpocmu OH OCTăJICH O)];liH. B cmdpocmu OH OCTâJIC.A O)];liH.
La bătrtncţc
singur. a rămas
Ha aaceâd1-tuu Mhl 110J1yql.f.Tm Bămuoe Bo epe.MR aaceUd1-tuR M.bl norryqllJIH
H3BflCTHC. Bă.maoe ttaB€CT0:e.

414
La ~edinţă am priinit o veste importantă. lu timpul şe<linţei am primit o ve,ste
importantă.

Ha aape ox6THHIU1 HhillIJIH H nyTL. C aapeit ox6ru111-n1 Bhlmnn B nyTL.

În zori vinătorii a'u plecat la drum. O dată cu zorile vînătorii au plecat la
drum.
Ha puCC6i:me OTpfip, _oTrrpâB~IJICH l:l C pacct1emo.M OTpfl,n: OTnpăBHJICR B
DYTb. ITYTh.
In zori dela!;,anwntul a plecat ·1a drum. O dată cu revărsatul zorilor detaşa­

mPnlul a pl~cat la drum.

Ha yp6r.e Hâ,D;u GhlTb BHHMa_TeJH,HJ.\M. Bo Bpe.MR, ypfrna nă,IJ,O 6h1Tb BHHMă-
TeJILHhlM.
La !ec\je trebuie s.1 Hi alent. în timpul lecţiei trebuie să fii atent.
Ha JWHUh·y.-wJ: MhI ea)l:ilJIH B r6pb1. Bo epe.M,Ji r.aHUny.1i 1,u,1 Ca,uHJm n r6'pb1.
în vacan~fl noi am fost la munte. În timpul vacanţei noi am fost la
munte.
Mhl np116xaJIM Ha nO.iPWcci pdHbWe ua- Mbt npi1exaJIH 3a noA'flacd Do HaT.J:ăna
tJâJ1a ClieHTămrn. crreKTilHJIH.
Noi am venit cu o j umălale de oră înainte de începerea spectacolului.
H yrneJ1 na ttac n6a:xce nac. H yweJI 11.epea 'flac nOc,11,e nac.
Eu am plecat cu o oră mai tîrziu decit Eu am plecat la o oră după voi.
vui.
~ia HeCHO~TJbl-W ;:{HC1t ni!peâ Jnw.M. 3a ueCKOJihlW ):~Heit Oo 3mo20.
C:11 citeva zile înainte de aceasta.

EXERCIŢII

I. ./i'olosiţi substantivele, adjectivele şi pronumele din paran-

teze la cazul cerut de prepoziţii:
1. 1\.-ihI HCTpl:TJIJH1Ch n (HoHe~) rre6Horo r6.ua. 2. H c (oH) He BiI;.\eJICH
uecH0.1lblW M€CHI.{CB. 3. Haiui:e y (Thl) IlJI.iHhl na (JieTo)? 4. ):lo (6Tnycx) MHe
eIIJ,e na.,rnK6; saT6 B (tttOJib) H rroe.n:y B (HaYq:aaH KOMatt,n:HpOBirn). 5. I1IIcTHTjT
rrocnIJ"IileT Memi Ha (MecH~). 6. A y (Tb!) 1mm1e nnănhl? 7. BoaM6mtto, H nofl;ci;y
Ha (Mope) negeJJH na (Tptt). 8. B (rrpOWJU>li! rog) fl OT/(lOX/iJI D (r6pb1).
9. Mim npurun8- n (rOJIOBa) 0,D;Hă H;tJ.eH. 10. 3armu.iliCh Ha (nlOJibCKaH noea;ci;1rn)
no ("lepnoe M6pe). 11. Mon gpyr BhITaL11HJI Ha (napMatt) ra3eTy. 12. llpe-
11ycM6Tpen PH!\ ancnypcnii Ha (asT66ychl), B (TO 4HCJI6) Ha (6aepo Pli11a).
13. Sa (cnpirnirn) 06pa1J1âTbCH B (HaI1nomi.,1bHoe 01op6 TypirnMa). 14. Moli
'Tosăp11111, sepH)'ncR H3 (CoseTc1-u-1H Co10a) rrp6cTo B (socT6pr).

II. Traduceţi în li-mba rusă:

- Ce proiecte ai penlru la vară? - m-a întrebat s,lplămîna trecuUi. un
prielen pe rare nu-l văzusem de citeva luni de zile.
- În iulie plec într-o călălot'ie de studii.
-" llnde?
- Prin cîtcva oraşe ale Uniunii Sovietice. Dar tu?
- Ucocamdat.1 nu am nici un fel de planuri - mi-a răspuns el. - Poate
Cil voi pleca 13 munte ,pentru vreo zece zile.

415
 ~ Ascllltă-î-am: splls-+am o idee·. lnscrfo-:-le pentru călăţOria ·din -atigUd pe
·:Marea Neagră. Citeşte I - Şi j.:am arătat uri anunţ .publicat· tn ziar de către
Oficiul Naţional de Turism :
„Oficiul Naţional de Turism organizează tntre 1 august şi 15 august a.c. o
excursie pe Marea Neagră cu opriri la Odesa, 1alta, Suhumi, Batumi şi Soci.
Stnt prevăzute şi o serie de excursii cu autobuzul, inclusiv o excursie la lacul
Riţa. · Pentru informaţii adresaţi-vă la O,N.T."

III. Traduceţi în limba romînd şi determinaţi felul subordo .

. natelor: ·
1. TaK- KaR y Hac OLIJIO MH6ro CB066]tHOro upCMeHH, MLI IlOlUJIH rym'iTb,
2. ,lţBepi. He OTRpLrnâJiaci., TaH l(aR HJil()q 6LIJI IIOT0pFm.
3. OxoTHHii )l;epmăJI co6âRy o ROpH,a;6pe, TaR 1-mn ua )"JIHu;e OLI.no xOno;n;Ho.
4·, B âTOM ro,11;y xopOmH.tt ypomăfl:, TaH HaH Bce JH~To 6LIJiă. 6naronpuJ!THaa
noro11a.
Tatt RaH nor6Aa HCII6pT1mac1,, TO MLI B€Ch ,a;eHb CHJl;eJIH A6Ma.
Hâ;a;o ua.n:eTh naJILTO, TaH Kax Ha JJIHo;e x(mo.z:i;ao.
8Kaâ.MeH 6Y.n;eT aâBTpa, IIOTOMY lJTO cer6));HH JJperro;~aBăTeJIL ,Q(meH.
TaK, HaH B •reâ.Tp 6HJit!TOB yme He ;ll:OCTâTL, TO M6mHO nofiTH e l<HHO.
fi H8yqaJO pyCCKHI! f!8,;rn, IlOTOM,Y 'ITO xoqy qffT:\.Tb IlpDH8Be/(0HHH pyc ·
CHHX DKCâTeJrntt B n6p;JIHHHHRe.
10. Yqem.'i:R rroJJyqliJI IlJIOxyro. OTM8THy, TaH KaK He IrbIIlOJIHHJI ,[{OMăwHee
Bal(ăHHe.
1L PeăeaRy nopa cnaTb, H6o yme rr63)1HO.
12. RypHTb Bpemrn, HOo HHKOTliH oTpaeJiâ8T oprami:1M.
13. 3AeCL TpaMBăH He xO,ri;wr, IIOTOMJ llTO mhnrn peMOHTllpyeTCFI.
14. Y nâmero Tonăpu:iqa m1ox6e npoHattollleaue, OTTorO lfTO, OH, 1rnyqăf1
pfCCRHfi 1!8LIK, HlfHOr.ri;â He tlHTăeT BCJiyx.

IV. 1n fiecare dintre grupele de cîte doud propoziţii de tnai

jos transformaţi cea de-a doua propoziţie în subordonatd cauzalii
cu ajutorul conjunaţiei cerute de sens: .
1. fi ecer11ă npoeomy ceol! 6mycR B ropitx. fi mo6mo r6pH1,rn rrellaâmH.
2. B R6MHaTe 6bmo T8MH6. 01rn6 8aRpUBâmt rycTbie AepCBbH,
3. B nâpRax cer6;.:i;HR 6lf€Hb MH6ro Hap6,ri;y. Cer6.n;m1 BOCKpec8Hbe.
4. Mâllb'IHR aanJiâ1<all. OH rropeaaJI pyRy.
5 .. Y MeHH 6omiT ro.u:oeă. H ycTâJia.

V, Traduceţi propoziţiile de mai jos, analizaţi adverbele

nedef-inite din cele doud coloane ardtînd în ce constd diferenţa
dintre ele:
1. Iloll11eM 1<y11ă-HH6Ji1h. · 1. Jie1<,op Ry11a-To yllleJJ.
2. Cnp11% a,o RYi1â-HH6y11b. 2. MHq Hy,o;â-To aa«aTHJicn.
3. H:i.110 aocnâTb nac RYi1â-m16y11h. 3. MaII!HHa Ry)1ă-To yumâ .
•. Bhl 1<y;iâ•HHOJi1h YXO)IHJIH ceromrn? •. 0HH yexaJIH l<J)13.-TO B CH6u:pb.
5. CMoTpflTe 1<y11â-HH6y11b B cTopoHy. 5. B4epit oH xo11J\JJ RY/13.·TO R aHa-
R6MhlM.
Thl 6,,1.iyqme noexaJJ Ry11a•HH6y11h. 6. AHHa ymJiâ "Yllâ·TO Ha ROHQepT.
BaM H:i.110 noexaTh Ry)la-HH6y11b 7. Co 6ăRa y6emâJJa Ry)lâ-To aa
B ropu.
,YJIHQJ.
fi rrol!11y RyJ1â•HH6y11h, norym'r10. 8. VTpOM HH1ReHep RJ/13.·TO Il0-
3BOHffJI, a noTOM ymeJI.
 9. CTpăaHhi:0 1.IeJioneH: IlpHJJ.eT, cJJJJ.eT
9. Tu caM 1<y11a-To IlOJIOll<HJI CBOIO
1<y11â-KH6y11h B yroJI II MOJiqffT. TeTpâ,n;b,
10. IloJiomHTe Hy;u,ă.-HH6yJJ.b âTH RHlitH. 10. MaTL 1<y11â-To crrpliTaJia 11eTC1<He
HrpfIIIRH.
11. 3Ty 1<apTHHY Mhl noaecHM 1<y11a- 11. Hy11a-•o ace-Ta1<11 na.110 rroll•J!.
HH6y11L B 11pyr6e MBCTO.
12. IJ;neTI:d H3):i;O TIOCTăBHTb Ryµ;ă-HH- 12. Hy11â-To Oil ace-Tam, xo11llT Răll<­
6y11L. /lhlll )10Hb.
13. HyAă-HM6y.n;t. nci;-Ta1ul HaM npn- 13. Hy11ă-To nollIJIIOT IK• na yaMTy
,n;CTCH noCiaTr,, BbITIYCKHHH6B m'.unero ipaRyJIL-
T6Ta I
14. Ma11 IlOTepR.TICJI ,ueTu, HaB!§pHOe, 14. B MOJIO/IOCTII OH 08/IHJI Ky)lit-
aa6p6CHJIJ,1 Pr6 xy.u.a-H116y;u,h. TO ·B JIHJJ,HIO.

VI. Trcuiuceţi cu ajutorul dicţionarului dialogul de mai jos.

Explicaţi care este diferenţa dintre 'Verbele pl!1"jecti'1JI/ şi imperfec-
ti'Ve:
- ,[(anăti-Ra, ChTH6R, lI rrpoB8pro, HaR TLI np0roTOBHJI CBOH yp{nrn.
- Tiana Y"'" nponepliJI.
- Hnqer6, nponepHM eni;e paa. TLI aanKCâ.JI ynpamH6HHH rro pjcc1w-
MY aahl1<y?
- R IlHCăJI HX, HO eni;e He BaH6Hl.fHJI.
- A aa11hH no apHq>MeTHRe pernHJI?
- ,[(ee aa}:J;ă.1!H pemHJI. A Tp8r1,ro pemăJI, peruăJI H He Mor pemHTL.
- TeOC 6bIJio aâ.zi;aao CTHXOTBo}}Bmrn. TLI er6 BMyqKJI?
- 8TO CTHXOTBOp0HHC _.fi, MăMa, gaBH6 BHăIO, y1.1HJI e~e B np6mJIOM ro~y.
-.YqHT0JibHHl1a nopy,,,ma Te6e Hapl!COB8.Th Rapm<aTypy. IIOJiyqJ!-
JIOCb y,zi;ă11HO?
-R pHCOBăJI ee BCCb B011ep, HO y MeHi! HB noJiyqăeTCH.
- Te6e HJ>KHO OT)IOXHJTb H6MHOro.
-R y1Ke oT11LixaJI.
- Tor,1â noqHTăll qŢQ-HK6y,11,. Thl npoqHTaJI KHJ!ry, KOTopyro " Te6e
no;ri;apfma?
.:__ R IlO'IHTâJI H0MH6ro, HO OHâ MHe He noapâBHJiaCb, H H lie cTaJI 60Jlb·
me 1mrăT1>.

27 - c. JB59
LECŢIA a 61 - c,

C,JIOBAPh

B!\'lemăTLCH, RMeUUlIDCL, BMemă.- nJieMJÎHHHu;a, -bi_; pi. -1.1 nepoata

eWLCJI I pf. a se amesteca (după soră sau frate)
.Bce-TaKH conj. totuşi, cu toate acestea npnaiiÂTLc.n:, rrpmmămci., npHaHă­
p;oRyMCHT, -a; pl. ·LI act, docu_ment emLCJI I p/. a recunoaşte
sacnY1•1,, aacHY, aacnemh I pf. a
adormi cny11ăiiuo adv. tntîmplător „
MaJILnn, -ă; pl. -11 mititel, micuţ co6pâTLCJI, coOepYc1,, co6epemLcs
uaqăJI1>nan mx0,1a şcoală elcmPntară I pf. a se strînge, a se aduna
06'LJim1eHHe, -.a:; pl. •H anunţ, afiş cocenc1rnii:, -an, -oe; pl.' •He al, a,
0].:(llOKJIRccHHK, -a; pl. -H coleg de ai, ale vecinului
clasă T0CTL, -n; pl. -H socru (al soţului)
OCHOBliTeJILHO adv. temeinic Ti!m;a, .. H; pi. •H soacră (a soţului)
o,jrnpMaHTb, •BIO, -,lemL I ip/. a y11enH:u;a, -u; pl. -Lr elevă
face formele, a perfecta xllMHH, .. 11 chimie

EXPRESII

nLlcsaaaTh Mueuwe a-şi spune păre­ a Koeu:e sounOn la urma urmelor,

rea, a-şi exprima punctul de vedere în cele din urm!!, în sfîrşit
3HRTL T0:IKOM a şti bine

B TOT me /\8Hb Be'lepoM BCH m'una C8MbR co6pam1Cb B CTO-

JIOBO:il, H3Y'lilH ITO KitpTe MaprnpyT rryTeIIIeCTBHH: KoHCTaHija
- 011ecca-HJITa - CyxjMH - BaTyMH - C6'1H. TyT 6:srJIH MOR
1KeHa, T0IIIR, T8CTb 1 IIJI8MHHHHI\R - Y'l8Hl'!IjR Ha 'litJibHO:il IIIKOJihl H
COC0/\CKHH M'1.Jlb'IHK - ee 01\HOirnitccHHK.
- A r11e ilTO 6sepo Pu11a? - crrpocdJia MOR meHâ.
MHe HpâBHJIRCb reorpâqmH H H H3Y'lâJI ee OCHOBâTeJibHO, HO
/\OJI1K8H npH3HâTbCH, ll He MOr CKaBâTb, r11e HRXOI\HTCH 6aepo
PH11â.
- .D:liAH, H /\YMaro, 'ITO OH6 r,o;e-HH6Yllb B63Jie ilTHx ropo-
JJ;6B, - BM8IIIâJICll COC0/\CKHli: MâJib'IHK. -B raBeTe H3II!iC3HO,
'ITO Bhl II00JJ;8T8 TyJJ;â Ha MRIIIl'!ll8.
- TbI rrpaB, MRJThlIII, - 3aMeTHJI MO:il TBCTb. - BOBM61KHO,
B6sJie HJIThl.
- MJIH B6sJie CyxjMH, - cKaaa.Jrn MOR meHâ.

418
 ~ A MlimeT, B()3JJe EaTYMn? - BhH·naaa.r1a (:BO(~ MHeHne H
MOH rrJTeMRHH111~a.
Hanpi1cHo MhI ncmL,11 ,ho oaepo na KilflTe: KilpTa 6b!J1a
CJIMIIIKOM 66IQeM.
MnnyT qepea llHTHil)IQaTh H JIU'la.~ 3BOHMTh CBOMM 3HaKUMhlM.
-- AJIJIO, MOHHI<a ! ... Tb! He 3IIileIIIh CJJyqauuo, r11e Haxo-
,[(lITCH 6aepo PftQa?
- AJ1JI6 1 r~opre ! ITocJifrnall, Tor c.rrhnnaJI H:Or,rul-1-11r6ynL 1
rrpo 6aepo P1lQa? /~a, Pnr1a, T11e-To na 6epery lfopuoro M(1pH.
Ho HHKTO ·Hllqero He 3HaJI TOJIJWM. T6,rhKO 0/1MII MOH KOJIJie-
ra, rrperrOgaB8..Teul;b XI1MHH, BCII6MHILH, tJTO 06 3TOM 63cpe 1IT6-
TO l'OBOp}IJIOCb B O)IHOM na 06'hHBJieH11ll HaQIIOIIUC!bHOro iî1opo
TypnaMa.
B KOHJ_\e KOHllOB, Mb! BCii-TaK!J yana.,n, r11e HaXOi\lITCH
6aepo PnQa. 'Y meCOBCeM 1103/[HO :\!He 1103B0HMJI cocegcrrnu
MUJibl!Hh'..
- ~fl/1H, fi Y3HUJI ! Jf 1103BOIIMJI O)lttOKmi.ccmmy '10er(J opit-
Ta, y Her() i'('.'fb 3IIc:lIH)::VJhiti, a y TOr6 ::HWKl)Moro T67-IH' ;].HaH6-
Mh1ii, 1rnT6po1ti · pafi6TaeT B Ila1nw11i1.'1bno~1 610p6 Typ.1-'rnMa. 11
BOT. OH ClW3U.1r 1 11Tu Claepo Pil1~a IJax6}lHTCH B KanHâHC.KHX ro-
pilx, n 125 101JroMeTpax oT C6lI11. 3H6pooo, nH;~H! J(a? ! Bb1
VBM/1HTe Ram«ia !
• ~a, Mb! YBH)IHM RaBKita !
, MM c mCH6H )];6JJro HO MOr.m1 aaenfTb, MeqT;'.u"1 o rryTeII18c1'-
B11n. Ha 11pyr611 11eHh H 110IIIeJI oqrnp,IJIHTL )10.KyMeHTbl Ha no-
03)1Ky.

GRAMATH:A

Adverbe nedefinite
1. T8e-nu6yih, 2iN-.au60, 286-mo. Ca şi adverbele din lecţia
precedentă, şi acestea sînt de fapt adverbe de loc, formate în
acelaşi fel. Spre deoFebire de adverbele nedefiniţe în care 11rirna

419
parte este i.yiJd, ad veri)ele formate cu e/Je se întrebuinţează cu
verbele care arată locul, fără să precizeze direcţia, mişcarea.
Ele arată deci staţfonarea undeva. Se spune Hedu /Iempoeu,i
omnpdeu.n,ca i.y/Jd-mo e eopoiJ (Ivan Petrovici a plecat undeva 'in
oraş), dar Hedu /Iempoeu<i uax68umca e/Je-mo e eopo/Je (Ivan
Petrovici e undeva 'in oraş).
Deosebirea de sens pe care am constatat-o la adverbele
i.y8d-uu6y/Jb, i.y/Jd-mo există şi între eiJe-uu6yiJb, eiJe-.n,u6o şi
.iiJe-mo:
Cellqac liBaH IIeTp6BH'l eiJe-rrw a Acum Ivan Petrovici e undeva în oraş
r6po11e. (lntr-un loc necunoscut mie, dar
tntr-un loc stabilit).
Cel!'lac liB:i.H Il8Tp6»H'I eiJe-,.u6yiJ• (într-un loc nedefinit şi necunoscut
» r6po11e. mie).

2. KoeiJd-uu6yiJb, i.oe/Jd-.n,u6o, i.oeiJd-mo. Acelaşi lucru se

poate spune şi despre adverbele nedefinite de timp i.oe/Jd-
xu6yiJb, i.oe/Jd-.n,u6o şi i.oa/Jd-mo.
Toate se referă la un moment nehotărit din trecut sau
din viitor. Cu toate acestea ele nu pot fi întrebuinţa.te unul în
locul celuilalt :
BH,18.JI JIH Thl 1<02iJa-nu6y_a. (1'00iJd-Au6o) TOIB6e npe11cTaBJ18HHe?
Ai văzut cîndva o astfel de reprezentaţie?

K6H'IHIITh JIH Thl OTOT y'le6HHK noeiJă-nu6yiJ• (10oeiJa-11u60)?

Ai să termini tu vreodată manualul acesta 7

dar:
KoeiJă-mo OH 6... JI M6JIO)I ,r a11op6B.
Cindva a fost Unăr şi sănătos.
ch6 CJIY'IHJIOCb KOr.I(a•TO l(QBHO.
Ac~asta s-a tnttmplat ctndva de mult.

3. 3a~eM-uu6yiJb, aa'le.1t-.n,u60, aa'li!M-mo, no'leMy-nu6y8b,

no<ieMy-.n,u6o, no<ie.1ty-mo. Acestea sint adverbe nedefinite de
cauză. în întrebuinţarea. lor se observă aceeaşi particularitate
ca la toate adverbele nedefinite studiate pînă acum:
,IJ;nepD noqeM-Y•mo OTKphlra, a xoaffHHa HeT n;OMa.
Nu. se ştie de ce uşa· este deschisă şi stăplnul nu este acasă.

MamHHa no'l.e„w/)~mo ocTaHOBliJiaCD.

Nu ~,e ştie de ce s•a oprit maşina.

420

J
 Propoziţia interogativă
Propoziţii interogative sînt propoziţiile care conţin o între- 'I
bare cu privire la ceva necunoscut vorbitorului : I

_Hor;u.ă HUT.fHHăeTCH q)HJILM?

Cînd începe (va începe) filmul?

întrebarea care se formulează într-o propoziţie interogativă

nu presupune întotdeauna lămurirea unei chestiuni necunoscute.
Se pot formula întrebări la care se aşteaptă un anumit răspuns­
negativ sau afirmativ :
Păaae M6IBHO tte qHTăTb raaeT?
Se poate oare să nu citiţi ziarele 1·
PăaBe He BJ.il câMH MeHR norrpocHJIH?
Oare nu dumneavoastră personal Ill,;-aţi -rugat?

în ambele exemple răspunsul este cunoscut vorbitorului :

Hem, He.Jib8JI, He ,;umdmb eaaem; oa, !l CUM nonpocu.a «ac.
Există de asemenea propoziţii interogative care, de fapt,
nu cer un răspuns . .Acestea sînt propoziţiile interogative retorice :
HTo MomeT 6h!Tb pasao11ywea 11 11pac0Te po11H6lt aeMmi?
Cine poate fi indiferent faţă de frumuseţile pămîntului natal?

în limba rusă, ca şi în limba romînă, propoziţia intero-

gativă se poate exprima prin următoarele mijloace specifice.
I. Intonaţie. În propoziţiile interogative intonaţia poate fi
de trei feluri, în funcţie de locul pe care il ocupă în propoziţie
cuvîntul la care se referă întrebarea :
a) intonaţie ascentkntă, cînd cuvîntul la care se referă
întrebarea se află la sfîrşitul propoziţiei :
3ânTpa ... noe11,eTe n R "Y""'?
Miine veţi pleca la Cluj?

Răspunsul scurt la această întrebare este: /I.a, B. K.a'fjJK:.

b) intonaţie . descendentlJ,, cînd cuvîntul la care se referă
întrebarea se află la începutul propoziţiei :
3a«mpa Bbl noe11,eTe a KJiym?
Mlineveţi pleca la Cluj?

Răspunsul scurt la. această întrebare este : /J. a, adempa.

c) intonaţie ascendent4-descendent4, cînd cuvîntul la care se
referă întrebarea se află la mijlocul propoziţiei :
3âBTpa ... noe11,eTe e KJiym?
Mline dumneauoastrd veţi pleca la Cluj 'l

421
sau:
3âDTpa Bbl noeaeme B H.Jiym?
.)•Iîinc veti pleca la Cluj?

Răspunsurile pe scurt la aceste întrebări sînt : /J. a, R. /J. a,

noefJy. Voi pleca (cu un vehicul).
II. Ordinea cuvintelor în propoziţie (topica). Ordinea cu-
vintelor în propoziţia interogativă nu este fixă ; de aceea nu
totdeauna se poate determina caracterul interogativ sau enun-
ţiativ al unei propoziţii numai cu ajutorul topicii. Astfel, în
propoziţiile :
Cer6):(HH BLI 6hmH o IIIH6Jre.
BbI Ob!JIH cer6,lJ;HH
B nm6Jie.

nu se poate determina felul propoziţiei numai cu ajutorul

topicii. În acest caz intonaţia este hotărîtoare :
BLI 6:bIJIH cer6,r:i;HR e m1-.6.rie?

Ou toate acestea, în limba rusă propoziţiile interogative au

uneori o topică proprie. De pildă :
l. Propoz·iţiile care conţin particula lIH. Particula /4U ocupă
în propoziţie locul al doilea şi se întrel.)uinţează de obicei după:
a) verb:
°LJU:TâJI JIH TLI âTy RHffry? Ai citit tu această carte?
IloeAeIIIb JtH TLI Hâ !'110pe? Ai să pleci tu la mare?

b) adverb:
Xoporn6 JIH Blil nocTynHm1? Oare aţi procedat bine?
IlpâBHJlbHO JIH · Bbl q1nâJrn:? Aţi citit oare corect 1

c) adjectiv :
MHTep€CHRa JIH !JTO muira? E interesantă oare această carte '1

d) substantiv :
I
lJOTJI JJH paa6JIJJ CTaR{lH? Oare Fetea a spart paharul?
j
e) pronume: 1
.j
Tnott JIH 8ro RapaHAâm? Al tău e oare creionul 1
2. Propoziţiile care conţin pronume şi adverbe interogativ~.
Pronumele şi adverbele interogative se pun de obicei la începutul
l
propoziţiei :
Kmo paccRaaăJIBaM âTy HCT6pmo?
Cine v-a povestit această înttmplare?
Koe6 MHe crrpâllIHBaTb, 0CJJ:t:1 He Te6H?
Pe cine altul să întreb dacă nu pe tine?

422
 III. Cuvinte interogative: pronume, adverbe şi particuie
RTo? Cine? 0Tqer6? De ce?
qTO? Ce? 3aGeM? Pentru ce? De ce ?
RaKol! Ce fel? Care? RaK? Cum? în ce lei?
RoTOpLil!? Care? RamîM 66paaoM? În ce lei 'I Cum?
qel!? Al cui? Ror11a? Clnd?
qTO TaH60? Ce e? C Kamix nop? De clnd?
qTo aa? Ce fel de? .r(o 1<aKnx. nop? Plnă clnd?

C1<6JibKO? Cit ? Clţl? Cite? Heyme,rn?

r11e?
Ry11a?
Unde?
Unde? lncotro?
Yme,rn?
PaaBe?
} Oare'!

OTKYII•? De unde? Dincotro? JI11? Oare? Dacă? De?

JJoqeMy? Pentru ce 'l

Iată eîteva exemple de propoziţii interogative :

lfmo tJHTăeT neKQHIO? Cine ţine lecţia?
Rmo MeHA: HCHă.rr? Cine m-a căutat?
l/.mo 1-rnmicaH0 Ha HOHBElpTe? Ce este scris pe plic?
Jfan(/10 RHffry Thl tIHTăeIIIb? Ce carte citeşti?
Ran6U cer6;i:,;HR ;a;eHb? Ce zi este astăzi ?
Hom6poiU qac? Cit e ceasul?
Romdpoirl H8 HHX TBOit Chrn? Care dintre el este fiul tău?
CJbR âTO HHHra? A cui e cartea aceasta?
Cn6.n,01w cT61n âra HHHra? Cit costă cartea aceasta "i
I'Je Bl:J iRHBCT8? Unde locuiţi?

HyiJd TLI ll/lCllib? Unde mergi? (Unde te duci?)

HyiJd OH IIOJI0H{l1JI pyqKy? Unde a pus el tocul?
Om><(JiJa 11yeT Bt\Tep? De unde (dincotro) bate vin tul?
Ra,r, 'l'hl ce6H tJYBCTeyerub? Cum te simţi ?
Ra1,, Ha3b1Bâ€TCH âTOT r6po;a;? Cum se numeşte· acest oraş?
Haral,.M, 66paao.M TLI 3J:J;€Ch OHaaâJICH? Cum ai ajuns aici?
Jfo28d, HatrnHăeTCfl (Î)HJlbM? Clnd lncepe filmul?
C ,:,ax:1tx nop TbI pa66raeun, Ha aaeO.n:.e? De clnd lucrezi la fabrică?
IIo"l.eM(J pe6enoH. n.11â'lleT? De ce plinge copilul 'l
)m,qee6 T.bI' MOJI'lJlilllb? De ce taci?
lmo aa r6CTH y nac 6LIJIH? Ce fel de musafiri au fost pe la voi?
'J mo :Jmo maK6e? Asta ce· mai e?
qmo 8mo 8Hâq11T't' Ce înseamnă asta?
Ke.M 1'hl x6qenr1, CTaTL? Ce vrei să te faci (să devii)?
Roed crrpocHT1> 0,6 :JTOM? Pe cine să întreb(ăm) despre asta?
H ey;ocJ,11,u Mhl orroa;a;am-r? Nu cumva am inttrziat 'l
Y m:t!,11,u JI TaK R8MeHli.11CH? Oare m-am schimbat aşa de mult?
Paaee npoq,eccop •III•
He rrpm\xaJI? Oare profesorul nu a venit tncă?

423
 Răs'punsurile la propoziţiile care încep cu adverbe inte-
rogative sînt foarte variate. De pildă :
1. La întrebarea KoeiJd? se poate răspunde printr-un:
a) substantiv la cazul prepoziţional : e aneape, e ,jJeepa.11,e,
e .Mdpme, e 1962 eo8'!), e .Mde 1960 e68a, na âmoă neiJe.11,e, na
moii ne8e.11,e, 11,a c.11,e8y10Ufeă neiJe.ae etc.;
b) substantiv cu prepoziţie în cazul genitiv : noe.ie o6eiJa,
n6c.lle 01eoll"lâHUR ynueepcumfjma, n6c.rie co6pdnuR, n6cJlie cne~-
mdw,,1,,, etc. ;
c) substantiv la cazul acuzativ : e noueiJe.abuuw., eo em6p-
nuw., e cpeiJy etc. ;
d) substantiv precedat de pronumele determinativ w.dJ1C-
ih1u: KdJICiJb!ă 8eub, KdJ1CiJb1ă eoa, KdJICiJbtă .MeCRlf, KdJICiJb!ă ~ac,
w.dJ1C8y10 neiJe.11,10, w.dJ1C8b1u ee~ep etc.
e) adverb de timp: ewpd, adempa, '!)mpo.M, 8ue.M, .aemo.M,
eec11,6u, au.it6ă, 6ceub10, 8ae11,6, eceeiJd, u11,oeiJd etc.
2. La întrebările Kaw.u.M 66paao.M? Kaw.? se răspunde, de
obicei, printr-un adverb de mod : xopom6, n.aâxo, .1/.cuo, .iteiJ-
.aeiuw, 61{1cmpo etc.
3. La întrebarea Cw.6.abw.o? răspunsul este de cele mai multe
ori un numeral însoţit de un substantiv :
CR6JIE.HO JieT? 20 JieT
CH6JILRO Bpth.rnmr? 3 qacâ
CH6JibRO M8CHQ0B? 5 MOClU.jOB
C1<6JibKO paa? )IBa pasa
C1<6JibKO MIIH,YT? 15 MHH,YT
CH6JibKO RmIOrpâMMOB? 7 HHJIOrpăMMOB
CK6JibKO gHeli? 30 AHeli
CH6JILRO RHHr? 12 KHHr
C1<6JihKO py5m\li? 500 py6mali

EXERCIŢII

I. Reamintiţi-vă punctele cardinale:

Bocmd'JC (est), adnaâ (vest), cieep (nord), ,oe (sud), 1beo-oocm6,c, (sud-est„
Jbeo-aânaâ (sud-vest), ce6epo-eocm6n (nord-est), cfsepo-adnaa (nord-vest). c_u
ajutorul hărţii de la pag. 419 stabiliţi poziţia geografică a localitli./ilor: Btipna,
Koncmd1-t1.ţa, oaecca, H .n,ma, Cdttu, Cyx(JMu, Bam,JMu. De exemplu : CyxQMu
11,a:r60umc.1f (este situat) na ce6epe om Bam"JMu u na JQeo-eocmOxe om CQ14u.

II. Puneţi substantivele, adjectivele şi pronumele din pa-

ranteze la cazurile corespunzţ'ttoare:
1. B TOT >Re (i10Hb) (Beqep) BCR HIUUa (ceMbH) co6p11J:1â.Cb B (CTOJI6BaJI),
Hayq/J.a no (i<apTa) MaprupyT (nyTellleCTBHe). 2. (ff) HpăB1rnac• (reorpăqmR),
H H HByqâJI (oHâ) OCHOBâ.T0JlbHO, HO µ;(mm.eu npmmăTbCH, H He MOr CRaaăTE.,

424
ri1e aax611nTc" (6sepo Ptn1a). 3. ,,,!\J'r111I, " IIYMaro, qTo (on6) r11e-u116y11h
B63.:re (8Tu ropo~ă)", - BMeIUăJicH cocCp;c1ndt {r-.1.;lm,q1m). i'¼. HanpâcHo MhI
HCKâ.JII< (6TO 6sepo) Ha (1<:ipTa): m\pTa 6m1a CJIIillIKOM (66ll(aH). 5. (M1<HyTa)
qepea IIIITHăp;n:aTb H miqaJl nnouliTL (cnot1 3!1aH6Mhle). 6. B HOHll;C KOHI(6B,
MbI Y3I-IăJIH, "'ITO {63epo Pllu;a) aax6:ri;HTCfl B ( RaBHăsc1rne rOpu), B 125 (HHJIO-
MeTp) OT (C6 1rn:). 7. MbI C (m:fma) ;a;6JirO He MOrJU{ aacHJTb, MetITăH o (rryTe-
mCCTBHe).

III. T·receţi verbele din propoziţiile de mai jos la timpul viitor:

1. HorP,i Tbl DCTpCTIIJI CBoer6 npHfiTeJI:R? 2. Hainie y Te6ir ITJiăIILI Ha
JH}To? 3 . .rp;e ou OT;ri;&1xăeT? 4. B ceHTH6pC 0118. rroCxaJia B HaYqttyro HOMaH-
;:i;11p6nny. 5. Hac IIOCJiâJI CTp0l1'1'CJILHhlli HHCTIITJT. 6. Omi noexaJm Hă MOpe.
? • fhrnHepbI OTrrpă.BMJIHCh B r6pu. 8. R aarurcf.tJICH Ha MlOJII,CHJIO rroea;u.Hy no
l.JCpHoMy M6p10. 9. Ou no)~p66Ho ormcâJI MHe cBolO no8sgxy.

Hi„ Traduceţi în limba rusă:

Seara, toată familia s-a adunat in sufragerie pentru a studia, pe hartă

itinerarul câhitoriei: Comtanţa-Odcsa-Ialta-Suhurni-Batumi-Soci. Erau de faţă
soţia mea, soacra, socrul, Il('poata mea, elevă la şcoala elementară, şi băieţaşul
vecinului, elev tn aceeaşi clasă cu ea.
Nimeni nu ştia unrle se găseşte lacul Riţa.
- Unchiule - spuse băiatul vecinului - eu cred că e undeva lingă unul
dintre oraşele astea.
- Are dreptate - observă socrul meu. - S-ar putea să fie lîngă !alta.
Degeaba am căulal lacul pe hartă, harta era prea generală.
Pe la douăsprezece noaptea mi-a telefonat băiatul vecinului :
- Unchiule, am aflat l Lacul Riţa e în munţii Caucaz, la 125 km depărtaTe
de Soci.

V. Traduceţi în limba romînă:

1. r11e-TO rrporreJI ITOT)'X, 2. ,!\eTH Hrpa!OT rl\<l·TO B ca11y. 3. I{apaH-
;IJ;âllI rp;e-To rroTepfmcn. 4. H Bac r,IJ,E!-To nH,u;en. 5. rge-ro a,IJ,ecb amner Ham
,II,pyr. 6. Mm;IiTe HX r;a;e-m16ynh R canY. 7. Bu OT)];hIXăJIH r;a;e-uH6y-;a;h B ,n;ep{rnae?
8. CH,n;eM r.D,C-rm6y,n;h, OTAoxHeM. 9. BI.I r;u_e-m16yt1;h 6hmn: cer6;a;m1? 10. MLI
BCTpeTIIMCII r11e-m16y)lb, 11. Om, >RHBYT r11e-To B ropax. 12, r11e-UHDYllh nâ110
Te6e paO(naTh. 13. MLI OCTRH6BHMCH r,IJ,E!-HH6y;a;h B6aJie pemf. 14. CTpăHHhlfi:
qe.nom=m: c11,n;1lT rµ;C-H116yAh B yrJrY H MoJiqJ1T Becb· Bt§qep. 15. PJtma
Jl0il\lÎT r;n;e-Hnf5y,u;h Ha CTOJle. 16. TeJieql6H 6jJ(0T CTOJÎ'l'h rp;8-HH6y,n;h
B68Jie CTOJiă. 17. TeneBÎ130p Hă,IJ,O DOCTăBHT.b rţ1,e-Hn6y)];b B ;a;pyr6ă H6MHaTe.
18. llo,D;ommire Hac r,u;El-H0:6y;i1;J, n6sJie TeăTpa. 19. MLI ua:tî:,a,eM ero r;a.e-HH•
6VnJ,. 20. I')];e HIURCHCp CM11pH6B? - r;a;e.:u116y;u:b Ha 3aB6;a;e.

VL Traduceţi în limba romînă propoziţiile de mai JOS şi

arataţi care estediferenţa de sens între adverbele Ror11a-m16y11b şi
KOr,o,a-TO:
1. Hor11â-HHDY/lh a11ech 6y11eT ca11. H.or;a;ă-TO 3,IJ;0Ch eibl~'1 ca.n;.
2. Hor,ri;â.-HH6yi'J;h ThI âTO rrottMenm. Hor)];ă-To ouă 6wna H.paclf.ea.
3. Hor11a-mt6yAh H Tbl oy11eIIIh CTap. H.or)J,ă-TO Mhl IlOHttMăJU:I ,IJ,pyr ;a;pJra.
4. Hor11a-H116y11s aToT r6po11 6y11eT Hor;a;â.-To JilO)];H He yME!m1 Hcrr6JrhBO-
Qqenh I{pacU:n. BaTh ăTOMHYIO ::>ttCprHIO.
5. H01'11a-HH6y11h JIIO/IH fry11yT JieTăTb Hor)J;ă-TO 8TOT Bonp6c o6cym)];i1JICH.
H8 J1yHy.

425
 .,
' ,I
6. MLI tWrAă-HH6y,o;h BepHeMcH « ~e111wr11/i-To paccmiahlnaJI qy11ecm,e
L[i âToMy aonp6cy. CHă8HH.
? . Hornă-Hl!'.6y;a;L OH HarrliweT HHTB- Hor,n;ă-To âTa KHHra n6Jih30BaJiaCb
pecayIO KHlf.ry. YCllOXOM.
8. Ero ynopCTBO I<OrAă·HH6yAh 6y- H.or,n;â-To 01-1ă BLI~Tyrrâna Ha cuCue
,o;eT noaHarpam;a;ea6.
9. Hor;a;â-Htt6y;o;1, MLI ;a;o6bCMCH no- Hor.n;â-To a.n;ecb muJt mrnecTm,dt rri:1-
6eAbl, câTeJib.
10. R n03bM)' Te6R Ror,a;3.-HH6y.a;1, c Hor;r1;6.-Tn fl xoJi;HJI na ox6T~·.
co66ll Ha 1<0H11epT.
VII. Traduceţi şi arătaţi în ce constă diferenţa între pro-
poziţiile cu adverbul nO<J:eMJ-HHoyµh şi cele cu no'leMj-To:
1. Il6ea;:i; no'f{eMY-mo ocTaHoBHJICH. 2. CaMoJieT no"U!.At"!}~mo onă.a,ri;i,rnaeT.
3. /Iott,eM'(;-mo MHe mimeTcH, llTO BLI onrn6ăeTeC_h. 4. )];neph no~eMl/-mo
0TRpL1Ta, a xoaHHHa HeT ;n;6Ma. 5. BTOT qrn.JJbM no11eMY-mo He 11M6eT ycnexa.
6. IlonIJIHTe Tenerpă.MMY, n;a;pyr IlHCbM6 noqe,.«,y-11,u60 He )];O:it;J;eT. ?. 8TOT
n6ea)]; no11,e.M.(J-mo BcerAâ orrăa;rt:LrnaeT. 8. EcnH nem:i:1-u:r no1'e.M(/-nu6yab
He cocToHTc1I, MLI naM coo6IqliM. 9. ECJrn no11eMY-:iu60 paaropă..ă!CR cuop, oHâ.
ncerAâ Mo.11qă..11a. 10. Bcer.n;ă Thl no,reMli·Hu6y8b cepJl:IIWbCR. 11. MamHaa
0CT8HOBliJiacb: MOT6p notreM{J-mo HCII6pTHJICfl. 12. liHOr]);ă ouă notte.ufj-
1tu60 Menffna CBOC pewtlHHe. 13. .H noaBoHIO BâM, ecm1 no~MY-nu6y8t> He
Ctt:ory ;npHiiTH. 14. ECJIH OH nOtte.M{J-H.u6y8b omH6cn, HăAO eMt nOM6IIb.
VIII. Traduceţi în limba romînă:
i
1. Cer6AHfl TM nol!eMf-To neqaJleH. 2. Ilpox6audt noqeMJ-To ocTa.tto-
BHJica y HăUIHX BOp(n. 3. OH aaqeM-TO aarJIRHjJI BO nnop, DOCTC1Î.;1 li ymeJ1
l
4. Bl!epâ. apTHcTLI nolfeMj-To m16xo urpâ1ur. 5. HHmeaepa aatJllM-To nhtaHan11
H AHpeKTOpy aa.a6.n;a. 6. Oa gtun6nor, a aa'-18M-TO HaHynHJI HHlU' no MaTeMâ-
TIU<e. 7. Orr noqeMy-To 116J1ro He nHC{lJI CBOeMy OTIIY, 8. Ha Hăwy YJIHl\Y
aaqeM-TO npHB08JIH nec«y. 9. Pe6eHOK iIOlfBMj-TO HCnfraHHO BCH.pHHHYJL
10. ry116R DO'leMy-To BApyr aaMOJII<.
 LECŢIA a 62-a

CJIOBAPh

UoffT1,cn:, 6010.CI., 6mim1.cn II ip/. a npoenYTLCH, npocnYcL, npocnfmL-

se teme, a avea frică cH I pf. a se trezi
BCTynllTJ., BCTynJIIO, BCTYmtmL II npoenăTL, npocnJnO, upocnllUIL II
pf. a intra, a. începe pf. a scăpa, a pierde (din cauza
p;uyxHe)l;eJihHMii, -an, -oe; pi. -1.ie somnului)
de două. săptămîni npoeTOpubI.ii, -an, -oe; pi. -Lie spaţios
AeiicTnHTeJII-.HO adv. într-adevăr, cu pa3!".hJICH.ăn,, -Hm, -.Jlem1, I ipf. a
adevărat explica
AP yarnJIIO 6HL1il, -an, -oe; pi. -1.rn pat;no:rnlli-H't'hc.H, paenoJiomYeL,
prielenos, amical pac110J16arnm1,cn 11 pf. a se aşeza,
aaniic, -a; pl. -LI rezervă a se instala
HHeTpfK11,m1, -11; pi. -n instrucţ,iuni paccnth, -a răsărit (al soarelui)
RalO•ra, -LI; pi. -LI (mar.) cabină pacciuellTLe.n, paccMei6e1,,, paCCMe-
;ill'IHhlii cocTiin efectivul (unei unităt.i em1,e.n I pf. a ride
milita.re sau al unei intreprinderi) pemâTLCH, penu'iroch, pemă.emLcn:
MaTpOc, -a; pi. -hi marinar I ipf. a se hotărî
ua111,anJI.HT1iCH, uaupaBmiJOCI,, Ha-
lf pas:uiewLCH I ipf. a se îndrepta, eaMOCTOiTeJlbHO adv. independent.
a se rluce de sine stătător

ornHOllThCJI, omu6YcL, omHOCwi.cn comf~ttMii, -a.a, -oe.; pi.

-bi~ puternic,
I p/. a greşi mare
niiJI~'Oa, -LI; pl. -I.I (mar.) punte cnaeâTeJILHhiii Kpyr colac de salvare
nepenYTaTi., -a10, -aewi. I pf. a eYµ.tto, eYJJ.na; pl. cyna, cyA6B
încurca, a greşi vapor
noaa66THT1>cn" noaa66tJyeL, no3a- 'l'CU:10•ră, -I.I că]dur;'i
66TttmLc.n: II pf. a se îngriji, a T61111oeTL, -11 precizie
avea grijă Tpan, -a scară (pc un vapor)
nopa:nfTL, nopaa•Y, nopaaJl.mL II pf. Tp6HrTh, TpOuy, 'I p6Hem1. I pf. a
1

a uimi, a mira atinge

npeµ,cToJITh (pers. I şi a II-a nu yl<n, -a confort
se folosesc), -oHT II ipf. a urma xpo1m.lTL, -ăro, -ierni. I ip/. a ~1:hio
să aibă loc păta
UpHmJIOeL pred. impers. a trdmit să ..• 'leTblpl\xMCCTHLiii, -an, -oe; pl. -I.Ie
11pouycT1{Th, nptrnyn~y, uponY- cu (de) patru locuri
CTlflllb Jl pf. a- scăpa, a omite 'IHCTOTii, -hl cur:'iţcnie

EXPRESII
,I(oOpO no~m'i,1onaTL ! Bîne-aţi venit I ncC pann6 totuna, indiferent
c rrepnoro MOM_CHTa din primul mo- o6pam;ii.TI. u11101{urnc a acord.a aten
ment, imediat, pe loc ţie, a da atenţie
(i4)n1.mr nccrO mai mult ca orice no JtOeMY 1um>1111m dnp:1 părere;;,
Be-TyuUTL B pa"J~on6p a intra in
mea
discuţie
:1asnaă:1ach 6eceµ;a s-a legat o con- cHHTI.Cll c .ri:Kopa a ridica ancora
vorbire OTKpLITOe M<ipe in larg
 HA IIAPOXO,TJ,E

19 HIOJIJI B /\eBHTb qac6B m\qepa Mb! c meH6ll fo:IJiu yme B

RoncTiln11cROM nopTy, nanpaBJIHJICb It coBeTrKoMy napox611y
„Ili'Tp Dem\m1ll", na KOT6poM naM rrpe;:i;cTOHcIO r0Hepmi1Tb
/\Byxne/\(JJibnOe rryTeIIIeCTBHC. Mb! IIOi:\H/IJIIICh IIO Tparry H,
e11Ba BCTyrittJin na rri1Jiy6y, KaR 11aa MaTp6ca n<:TpeT1rnn rrac
11pymeJ1ro6nblM: ,,,l],o6p6 IlOJKHJIOBaTh !"
YroT H qncTOTa Ha cy;iHe rrnpa8MJII! nac C nepnoro MOMenTa.
Ho 66Jibllie Bcer6 nac T]lOHyJia TeIIJIOTa, c KOT6poli JilfqHblll
COCTilB C,Y/\Ha !Ip>IHHJI PYMhlHCRHX 11pysel\. Cpaay me aannaâ-
JIHCb 11pymec1rne 6ece11bl. H cHa qi\Jia He peruâJrcH Bc-rynitTh B
paaron6pnI H 06nHc11ri:Jic.FI 66,rrnIIIe 3H3.KaMII.
- llo'!eMy ThI MOJl'llIIIIh? -- CIIpOCMJia M8HH JReHa. - Bc;11,
Thl roBopllrnh rro-pYccKH, Yn-iyqiur B HIICTIITiTe u caMOCTOHTeJihHO
- no yqeomrny „li!ayqul\ T8 pyccRHII HBhlK 6ea Y'HiTeJJH". H
xo '1J.)'r IIO~JI,Yrna Th, Ra:K TLI ronop11IllL.
- Y MeHri: eo.rrt1nHb1f1 sarrfrc c.TJOB, HO UolOcb, 'lJTO rpaMMit-
'l'nHa xpoMă.e'I', II IIOTOM)l He pernii.IOCh. . . Bep;b Thl me mraemh,
H cqaT.'J.JO, qTO rpaM::\'IaT}P-I8CKaH T6llHOCTh Tan Jirn BaIBHH, HaK
H ]';JaT8M3Tli'leCR8H. Orun6liThCH B rpaMMHTHKe BCe paano, qTo
neperr.f'raTL „IJJUOC", lf ,iMI'inyc", - paccMe.fIJIC.H H B OTDeT.
Ho meHâ lI03a66TH:IaCb o TOM, 'ITO MHe BC0-T8KH rrpn-
lli,'IOCh ronopliTh rro-pyccirn. C oII11i6RaMn llJIII 6~3 omi'160R, H
yme He 06paI11a,'I DIIHM8Hl!H.
Mb! pacnomrnni:rncb B 'IBThrpiixMecTHOH Kari:JTe m\pnoro
RJiircca, 11on6,11hnO npocTopHoÎ! n yriJTnoii, uo c 011n11M, no MOCMY
}!H(JHHIO, H8/10CTHTKOM: crracitTeJihnbIMH 1spyraM11 H HHCT]l,YR-
IIIICH, p83'hHCIIIIIOll.\eii, K3K MMII TIOJ!b80Ba ThCfI. HăIIIHMH coce-

428
l!;IIMH OKaBaJIHCL cm.maTH'IBhl0 JIIO)IH: HHlK0H8p cpe)IHHX JieT I!:
ero mena. Omi T6me nyTemecTBonaJIH no Mop10 nnepntre.
Ha 11pyr6tt 11eHL n qempe qaca yTpa „IleTp BemiKl!:"!I:"
CHHJICII C .flKOpll I!: BLJill6JI H8 rr6pTa. KoHe'IHO, MLI pemli:JIH He
nporrycTHTL :\TOT MOM8HT. M MOii meHa, 11eitCTBHT6JILHO, BCTaJia
pa.Ho H ncTpeTHJia paccneT Ha naJiy6e. A II rrpocnâ.JI. Kor11a 11
llpOCRJJICH, MLI 6h!JIH yme B OTKphlTOM MOpe.

GRAMATICA

Acordul predicatului cu subiectul

în cele ce urmează vom prezenta numai citeva construcţii
specifice limbii ruse.
. 1. în propoziţiile cu subiect multiplu exprimat· printr-un
pronumu şi un substantiv, amîndouă la cazul nominativ, legate
intre ele prin conjuncţia u, predicatul este un verb la plural :
H H •TOBăpmq l1Bam)B noef)e.M, aă.BTpa B npOBHHu;HIO.
Eu şi cu tovarăşul Ivanov plecăm mtine în provincie.

Acordul în ceea ce priveşte persoana gramaticală a acestor

construcţii se face cu pronumele, nu cu substantivul, indiferent
de locul pe care acesta îl ocupă în cadrul subiectului multiplu :
Thl H T0Bâp1nu; MeaH6e noe-Geme· aăeTpa e npoeil:Hu;nro.
Toeâpnm; 1-IBam}e H Thl noeaeme ·aâ.eTJ)a n rrpoeHHu;HIO.

2. în propoziţiile cu subiect multiplu exprimat printr-un

substantiv sau un pronume personal (cu excepţia persoanei I
şi a II-a singular) în combinaţie cu un alt substantiv sau cu un
alt pronume personal, în cazul instrumental, legate prin c (cu),
eMecme c (împreună cu), predicatul este exprimat printr-un
verb la plural :
BpaT c cecTp6tt noiUJ(Jm aâeTpa e KHHO .
. Frat~le (meu) cu sora (mea) se duc mtine ·1a cinema.
BinH c MYmeM noiiâţ}m a~BTpa B HHH6.
Valea cu soţul ei merg (se duc) mtine la cinema.

Este posibil însă ca predicatul să fie şi la singular :

BpaT C CCCTp6tt noi.i8iim 83.BTpa B H.HH6.
Fratele (meu) cu sora (mea) se duce mîine la cinema.
B.ăJIH c MJmeM noiUJem aăBTpa B RHH6.
Valea cu soţul ci se duce rutine la cinema.
(Valea se duce mîine la cinema împreună cu soţul ei.)

429
 În acest caz . subiectul celor două propoziţii este numai
6pam, respectiv Bd.1R, iar cuvintele c cecmpoii, c .My;Hee.M sînt
complemente sociative.
în propoziţiile :
Mbi c Jlel!H6ii noit;:i;eM aăeTpa B RHH6.
Eu şi cu soţia ne vom duce rutine la cinema.
Mbi c ud.Atu rro.tip;eM aileTpa B RHH6.
Eu şi cu dv. (d-ta) ne vom <luce mi,ine la cinema.·

pronumele ,l<M în combinaţie cu un substantiv (c ;HeeHoii) sau

cu un alt pronume (c ed.Ma) exprimă de fapt persoana I singular,
R. În limba rusă constructia aceasta se · întrebuintează foarte
frecvent, pe cînd în limba romînă ea nu există. '
în astfel de propoziţii. predicatul este întotdeauna exprimat
printr-un verb la plural.
3. Îrt propoziţiile cu subiectul exprimat prin pronumele
personal la persoana I singular (R) sau la persoana a II-a sin-
gular (mbi), urmat de un substantiv la cazul instrumental
(legat de pronume prin c, e.Mecme c), predicatul este un verb
la singular :
H c- meH6ti noll&Y B HHH6.
TLI c HttHOJiâeM 11umd.a 3Ty HHliry.

4. În propoziţiile în care unul dintre elementele subiectului

multiplu ii exclude pe celălalt, fiind legate prin conjuncţiile
u.1u, He mo (sau), predicatul stă la plural sau la singular :
H Hm1, M6meT 6wTh, ~LI noeOeM sâBTpa B HoncTăm:i;y.
Eu sau, poatC, tu vom pleca rniine la Constanţa.
IlJiaH 6)';:i;wr cocTaeJIJI·ri, ne rno l1Ban6n, 1-1,e mo IleTp6n,
Fie Ivanov, fie Petrov va intocmi planul.

5. În propoziţiile în care subiectul este exprimat printr-un

substantiv în cazul genitiv precedat de cuvintele 60.11,Muuncmeo,
.Md.11,0, .MHow, nec,w,iMo, predicâtul stă de obicei la singular : .
Ha co6pi:lmrn BblcTynnJio 60J1.b1UUHcmeâ Oe.11,eedmoe.
La şedinţă au luat cuv1ntul majoritatea delegaţilor.

EXERCIŢII

L Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. B HOT6poM qacy Mhl c IB0H6fi 6bJJilf B H.OHCTâHtţCROM nopTJ? 2. -H'aR
Ha8LIB8.JICR coseTCHHÎI napox6,r:,,? 3. Ctr6JihHP He,!);8Jib HaM npe.ri;cTOJiJIO
nyTeIIJCCTDODaTb ?, 4. no
ireMY Mbl IIO;J;HHJilich Ha napox6.ri;? 5. HT.o n RaH BCTpe'w
TIIJI Hac Ha mi.Jtyoe? 6. qTo rropaaHJIO uac c rrepBoro MOMeHrn? 7. '!ro rp6HyJio_
uac 156JILIIle ncerO? 8. tJTo cnpoCHJla MoH meml.? 9. tITo n en OTBeTHJI? 10. r;n;e
Mbl pacnonoatlÎIJUICh? 11. H:TO 6LIJIH Hămn cocC.a;tt? 12. HorAâ. CHiiJICH c frnopH
,,lleTp BeJ1HH11A"?

II. Traduceţi în limba rusă:

t. Vaporul ridicase ancora la 7 seara. Vaporul a ridicat ancora la 7 seara.
Vaporul va ridica ancora la 7 seara. E posibil ca vaporul să ridice ancora la 7
seara. Vaporul urmează să ridice ancora la 7 seara. Vaporul trebuie să ridice
ancora la 7 scn.ra.
2. Urma să facem o călătorie de trei săptămini. Urmează să facem o călă­
torie de trei_ s_ăptămlni.
3. (El) vorbea bine ruseşte. Vorbeşte bine ruseşte. Ar vorbi ruseşte mai
bine dacă ar conversa mai mult. Ar fi vorbit ruseşte mai bine dacă ar fi conversat
mai mult.

III. Folosiţi verbele din paranteze la timpurile cerute de

înţeles:
1. B JJ.eBHTb qacOn a811epa MLI yme {nanpaBJI11ThCH} H „Ilerpy Bentrno•
My'.', Ha HOT6poM HaM (n,peACTOHTb) coaeprnH Tb )];BYXHe~8JibHOe nyrelllCCTBH0.
2. Mhl {IIO.UHHMâTbCR) no Tp3.ny H ep;ua (BcrynliTb) Ha nilJiy6y, HaK ;u.ua
MaTp6ca (n~_Tper11:rb) Hac )];pymenl06HLIM „,ll;o6p0 rromâJioeaTI. !" 3. YIOr H
qncrora tta' cY;a.tte (nopaaH.r1,.) uac c nE!pBoro MoMettra. 4. Ho 66Jibllle Bcer6
Hac (TpOHjTb) Tetmorâ, c HOT6poit Jilil!Ubllt COCTăB cJ,u;Ha (npHHflTb) py:MblJ:1-
CKllX ;i.pyat3fi. 5. ,,IJoqeMj Thl (MoJiqâTb)? - cnpoctma MeHH memi. - BeAh
Thl (ronoplf.Tb) no-pjcc1m,. {yinlTb) B HHCTHTJTe H caMOCTOitT0JlhHO".

IV. Traduceţiîn limba romînă propoziţiile de mai jos.

Explicaţi regulile d1.tpă care se face acordul predicatului cu su-
biectul în ceea ce priveşte persoana:
1. fi II Cepcma sânTpa noJ111eM B um6rry. 2. Tu H flBirn IleTp6B11q 5y11eTe
a3.eTpa p;emypnrh. 3. Ott H Amta CeMettoBHa m06ar .a;eren. 4. Mhl n npe;u.-
ce11,âren:r,, HOJix6aa ceA11âc ·»rn noe,neM n n6ne. 5. Bhl H Ham ceHperâpb npoee-
,n;ere co6pă.ane. 6. OttH H rpjnna cryJJ;8Hron noe).l.yT n HHCTHTYT, 7. 11 R n TLI
He M6ateM -pelllHTh ~TOT nonp6c. 8. Iii Thl li OH He nottp;eTe 33.BTpa B Hnu6.
9. 11 Thl H OHH ocTăueTech ]'1;6Ma. 10.11 Bhl n OHH CH6po noJIYl.{HTe na;mal.{eHne.

V. Traduceţi în limba ro·mînă. propoziţiile de mai jos, ex-

plicînd totodată regulile acordului dintre predicat şi subiect
pentru fiecare exemplu în parte:
1. Mhl c 6pâTOM HaTă.JJICb Ha JI6JJ;RC. 2 . .fl c ChlHOM HaTă.JiaCb Ha :i6)];H.e.
3. BpaT c CCCT]JOJI OT/lh!Xll.JIH Ha MOpe. r.. MLI c MJlf<eM 5sum B TeâTpe. 5. B
3TOM nar6He 0]],eT MaTh c pet5eHHOM. 6. H c Mjr»rnM 6LIJI3. B Teă.Tpe. 7. Mi.tcTep
c Hat.JăJihmmoM u;exa pernHJIH nponecTH co6pâmm. 8. H. HaM npm~xanH nana
c M:i.Moit. 9. Hmh-1-m:a c TeTp3.;a;Hott Jiemâ·r B c5'MHe. 10. l06Ka c H6!I>Tott nemâ.T
11a cTJne. 11. Mbl c .n:pYroM noexaJm B nec. 12 . .fl c APYroM noexaJI B Jiec.
13. no Y1rnu;e uma · :mE!Hru;HHa c A8noq1-wît. 1.4. Ko MHe npuxo11,HJ1 Moii npyr
c >K8H6ll. 15. Ilp0<pcccop yexarr c accHCTOHTOM B HHCŢHTJT. 16. Ilp0<pcccop c
acc11cTeHTOM yexa.rrH B HHCTHTJT. 17. Mâ.rna yumâ c IlCTefi B HHHO. 18. Mama
C Il8TeA ynr.;:iH B mrnO. 19. COHOJI6B C l1BaH6BLIM nay11ăIOT pyMblHCKHit H3hIK.
20. Oua C llO;\pyroll HayqaeT pycc,mll ll3LIK.

431
 V J. Trad!uceţi in Um,bu ro·mînă :
1. IIpell;ce;n;âTeJib HJI.u er6 3aMecTHTeJih npotJ.HTăIDT AOHJiâJJ;. 2. CHam.1he~
'JT66a ~laTb 0.JUf OT0[1 rrpmmn\ B IIIH6Jiy. 3. Co MHOJI uo1!11yT IleTH nm, HâTH.
4. Bâ6ym11a âJrn /lli11a CeMeH ocTaHyTca 116Ma. 5. BpaT nJIH ceCTpa 6f11YT
aa60THTbCH o nac. 6. IleTp6n HJIH HnaH6B 6y11eT pyRono110.r1, 11exoM. 7. IlpoeKT
6y)l;eT COCTaBJlffTh CeMeHOB HJIH rycen, ·

VII. Formaţi 5 propoziţii cu siibie<Jt multiplu ale cărui ele-

mente să fie legate prin HJIH sau prin »e TO •
. VIII. Traduceţi în limba rusă:
1. Eu şi prietenul meu plecăm mîine dimineaţă la Cluj. 2. Nicolaie cu fratele
său au fost aseară la mine. 3. Raportul îl va întocmi He preşedintele sindica-
tului (npocf,colOa), fie secretarul ştiinţific. 4. Majoritatea alegătorilor (na6Hpă­
-ie;iiH) a votat ptnă la ora 12. 5. Tata sau mama va veni miine pe la mine.
 LECŢIA a 63-a

CJIOBAPh

OfJioqxa, •H; pl. •H chiflă nn:ow;ân;Ka, •H; pi. -H teren; T&H-

Oap, -a; pi• .. hi bar neeăJILHBJI m1ow;ăµ;Ra teren, plat-
uo6quro adv. cu proprii ochi, personal formă de dans
BCCB03M6atui.dt, -aa, -oe; pi. -Lle nolicTHHe adv. cu adevărat
de tot felul, felurit, variat IlOM:em,eHHe, •.li; pi. ·H încăpere
aaJI, -a; pi. -LI sală; MamliHHLiii 11oce~6nHe, -11; pl. -H vizitare
aaJI sala maşinilor HO'IT6Bo-TeJierpii((moe OTAem~eue
aa.MelJă.TeJILHO adv. minunat, excep- oficiul de poştă şi telegraf
ţional
nporjn:O'IHLii -a.a. -oe; pi. -1,1e de
(pentru) plimbare
HRCT6JILHLIH, -tl.SI 00
0e; pi. •JJe de upocnexT, -a; pl. -M prospect
masă npoxm,111iTell&Hhle HanliTRH ((bAu-
oOoiiTli, oooii11y, . oooii11em& r p/. turl) răcoritoare
a ocoli, a tnconjura pa11uot}>unliponaT&, -pyro, pyem&
OCMâTpHBO.TL, ocMllTpHBaIO, OCM:i„ I p/. a radiofica
TpHBaemi. I ipf. a examina paairn11ă.Tb, -ăro, -a'i.emb I ip/. a
nacco.mHpcRHit, .. aa, -oe; pl. -ue deosebi, a diferenţia
de pasageri cn6BOM cuv. incid. cu un cuvlnt,
nepBosmlccei.1it ... aa, -oe; pl. •Y.e de tntr-un cuvtnt
lux, confortabil; de clasa tntti coclicRa, -11; pi. •H crenvurşt
yCJ1Yra, -u; pl. -H serviciu ; ogaaa'i.TL
naăBaHHe, •H navigaţie, călătorie pe ycnYry a face un serviciu
mare toToaTeJIL8 indecl. atelier de foto-
nm'i.naTeJII,HLiii Oacc8ttu bazin de grafiat
tnot IIHTlipouaTL, -pyio,-pyem& r ip/. a
11J1auY11nR r6poJJ, oraş plutitor cita

EXPRESII

B TOM 'ITO • . . tn aceea că ... IIIlOJIH~ ~OCTăTO'IHO cu totul suficient

IlEPBOE IlOCEIU;EHHE

Y TpOlll, Ha 83.BTpaK lllhl C'.L0JIH IIO )1Be COCHCKH, IIO CTaKaHy

CM8T8.HLI H no )1Be 6yJIO'IKH H IIOUIJIH OCMăTpHBaTb rrapox6)1.
MbI o6oUIJIH rrâ.ny6y, KOp111y, caJioH, 6H6JIHOT6KY, Tami;eB8.Jib-
HYIO IIJIOII.18.JIKY, IIJiăBaTeJihHblll 6accefi.H, 6ap, qJOTOaTeJibe, Ma-

% - c. 18~9
433
 11rHHHhiiî aaJI 11 T.,[(. CJI.6BOM, MhI so6 1-11uo. y6eJ(1bn1cb .n TOM, qTo
,,a11ecb " ycJiyraM naccaimipon II TYPHCTOB yIOTHbJe rrnroT1,1,
caJJOHbl, ilYIIIII, oaccerrn /IJIH IIJii\BaHIIH, nporynoqm,e nâJiyfo,1,
,,, IIJIOIJ~[1L(H'H .QJIH BC€B03M6iH'llLIX ttrp, TaHu;enăJihHble IIJIOIIJ,â.jl;RR,
I paSJIHTIHbie 11rpu".
;i Ecsm 11 11i1JibII18 I\IITiiponaTL npocueHT, TO 060 nceM MO>RHO
'I pacc1ţasi1T1, (lqc11L H6poT1<0: ,,Ha napux611e pa66Tae·r 6116Jrno-
' !, 1
T<;Ha, r,a;e 11;\IJ(~eTCH xy,u(nKeCTJ:SeHHaH H II00:111Tf1qeeH:aH JUITepa-
,,,,1i T.YJJa na pyr:cHOM II l!HOcTpitI!HhJX H3h!Hâx II HHhmilx nap611on
CCCP, 1rniimno-ras1,THhIH 1rn6cR, noqT6no-TeJrerpi1,jmoe OT/1~-
"
I'. ''
Jil>HHC, qlOTOaTeJibll; Bce nacca,mipCRHe IlOMCIIleHHJI " nilJ!y6hl
, I'
paJIHOqJIIIjlip,,BaHbJ. B nepBOHJIBCCHblX pecTopânax " 6yq>(\Tax _
i[ M6IBHO IIOJJY'llfTh cirnue pa3JI!fqHhle 6J1ro11a, 33H,YCHII II rrpox.Jfa-
;ţ}ITCJibHbie Han1fTl'i'll". CI-Hl3aHHOrO BITO.TIHe .U,OCTii.TOqHO, qT6f5hI
,i:,',,,!', no11nTh, q1•0 11aw 11apox611 - rrolicTHIIe rn1aayq11j;\ r6po11, B
,, nepBhl8 nrn 1 :1acb1

;• •ro.M „nJiaB}'r4eM
fUiflBaHHH
r6po;i;e"
Mhl y6eft;J'Î.TUICJ..., t.J:TO
np(JCTO 3aMetIHTe.TThHO.
OTi'];hIXâ.Tb .B

!I )li
i!,1'' GRAMATIC.\
~ !i
I·
1 ':' Propoziţii subordon.ate introduse prin conjuncţia ,;m66oi ('tmo6)
".i
Conjuncţia •tm66M (ca 8ă, să, pentru a) introduce propoziţii:
a) de soop (sau finale):
H rromCJI B MaraaMH, 1tm66nt M-am dus 1a magazin ca să cumpăr
HynilTh câxapy. zahăr.

Predicatul subordonatei de scop stă de obicei la infinitiv şi,

mai rar, la condiţional.
b) completive:
MaTb CKa3âJia, 11,md6bt Mbl He myM6Jm. Mama a spus (ca noi) să nu facem gălăgie.

Predicatul subordonatei stă de obicei la condiţional şi ex-

primă o acţiune dorită, posibilă, presupusă.
Propoziţiile completive se introduc şi prin conjuncţia
,,mo (ca):
MaTh ·cHaaâJra, 11nio Mhi:. He llIJMt3m1. Mama a spus că noi n-am făcut gălăgi~.

Ca sens, această propoziţie se deosebeşte de cea construită

cu 'tm66•, prin faptul că aici este vorba de o acţiune săvîrşită.
l
't'

Deosebirea dintre aceste propoziţii este însă şi de ordin sintactic

şi anume : predicatul subordonatei construite cu 'tm66bi poate

434
fi numai la ti-ecut, respectiv la condiţional - optativ, iar cel
al subordonatei construite cu ,mo poate fi la orice timp (pre-
zi,nt, trecut sau viitor) :
)faTh c1-1:aa:'wa, 4'1'0 MhI ne lIIYMHM.
Ma Tb CKa3t'.lJia, 'ITO Mhl He myMt:.;IlL
Ma•r1, Cf{a3.!Jia, lfTO Mhl He 6)·neM myMe'l'b,

Cuvinte incidente
Ouvintele ineidente nu sînt legate din punct de vedere sin-
tactic de propoziţie. Ele se folosesc p<cntru a arăta atitudinea
vorbitorului faţă de cele enunţate. În scris, ele sînt întotdeauna
separate prin virgule de restul propoziţiei. Din punct de vedere
lexical, cuvintele incidente pot exprima:
1. O nesiguranţă, o îndoială, o presupunere
BI1J(l1MO se vede treaba, probabil, 0'-.181ll;[illIO după cum se
pesemne vede, probabil
B03M0m!IO e posibil, probabil Hii.arnTCR se parc
M6arnT 6b1Tb poate, prol.Htbil Ma,rwnepoHTHO puţin probabil
.11.0~1mH6 GIJTD se pare HpH;.i; nn puţin probabil

Iată o serie de Hxemple, pe care Je clasificăm în trei grupe,

după nuanţele de sens 11e care le an cuvintele incidente :
a) vorbitorul se îndofoşte de posibilitatea înfăptuirii spu-
selor sale, dar n-are motive să afirme contrariul:
Bpil.u JIH OH npl1~)].eT. E puţin probabil să vină.

MaJJOBepoflTHO, ·ITO OH 11fH1t\ţeT. E puţin probabil să vin:).

b) vorbitorul nu ,i,re suficiPnte motive să afirme catego-

ric ceva:
M6mcT 6bITh, OII 1{8 rrpl16)ţCT, E posibil s:I nu vină (dar se poate să şi

vină).
Bo3M6l-fmO, Oli IIWJel'6 06 3TOM He E posibil ca el să nu ştie nimic despre
:m:ioT. aceasta (dar se poate să ~tic totuşi
ceva).

c) vorbitorul are suficiente motive să presupună ceva cu

destulă siguranţă :
H{rnwTcH, 011 rrpttC.n,eT. Se pare că va veni.
HanepJIOC, OH IIpHC,LJ.eT. După toate proba!JiliLiţile, el va veni.
011euli:HHO, ou COI'J1U..;11TCH. Va fi de acortl, dUJJ:1 cîţe se parc.
Beci.Mă BepoflTHO, \{ŢJ OH HH'Jel'6 H~ Este foarte posibil ca el să nu fi ştiut
:JHU~1 06 3TOM. nimic despre ucrasla.

43,5
 2. O atitudine sau o poziţie pe care o adoptă cineva faţă
de o acţiune.
H y~11:nJiemuo spre mirarea ... , spre surprinderea ...
H Cqâ.CTblO din fericire
H comaJieHHID din păcate, spre regretul ...
Exemple:
H er6 mgaJI necb BC~ep, HO, H COiKaJ1tl- Eu l-am aşteptat toată seara, dar, din
HHIO, OH He npmneJI. păcate, el n-a venit.
H: cqă.cTbIO. Bbl npHmJIH B0BpeMR. ,Din r(!ricire aţi sosit tocmai la timp.
Amintim şi următoarele cuv:inte incidente :
no-M6eMy după mine, după părerea mea
no-Tn6eMy după tine, după părerea ta
no Maemuo după părerea ..•
l'OBOpHT se zice, se spune
HaH H8Bl!CTHO după cum se ştie

pasyMeeTc>I se înţelege, desigur

B 'llâ.CTHOCTH printre altele; bunăoară
HCTăTH apropo, fiindcă veni vorba ...
c/1Moe 56nbruee cel mult
că.Moe M8a1,mee cel puţin, pe puţin
Iată cîteva exemple cu aceste cuviute :
IIo-M6eMy, ~_To olll'.116Ha. După
mine, aceasta este o greşeală.
Ilo-Te6eMy, BHHOBâT T6JibRO OH? După părerea
ta numai el e vinovat?
roBopiIT, Ba)IHM IleTp6Bli'I yexan B Se 7lce că Vadim Petrovicl a plecat ln
rrpoBHHD;HIO. pro-yi_ncie.
RaK H8B€CTHO, ranau; - IIYHal!CH>!il După cum se ştie, Galaţi estb port la
IIOp'I'. Dunăre.
Bce âTo, pasyM6eTCR, npă.B,ri;a.
Toate acestea, desigur, stnt adevărate.
MLI pellIHJIH, B qâ.CTHOCTH, opraHH80~ Am hotărtt, printre altele, să orga-
BăTL aHCH:9'pcmo. nizăm o excursie.
·1
HcTâTH, BaM 8BOHHJI TOBăpHiu, rpic- Apropo, v-a telefonat tovarăşul Grigo-
I
rop&cB. riev.
.H paccqllTLIBaJI, căMoe Meu1,ruee, na Mă aşteptam, pe puţin, la cinci sute i
IIlITbCOT py6mii!. de ruble.

EXERCIŢII

I. Puneţi substantivele, adjectivele şi pronumele din paranteze

la cazul acuzativ:
1. fl C"beJ1 (cocHCHaj, (cTaKăH) CMeTăHl,J (H 6yJIOSHa). 2. M1,1 ROUIJIH
(ICMaTpHBaTb (rrapox611). 3. Mu 060UIJ1H (rrâJiyoa), (HOpMâ), (can6H), (6116JIHO·
TOKa), (TaHn;eBâJI&HaH IIJIO[Qă)1Ha), (nnaBaTOJ1bHhlil 6accel!H), (6ap), (,POTO-

436
aTOJJbe), (MalI!HHHblll saJJ) li T.)'.\. ,. Mb! YBH)'.\OJIH (ymTHbl0 !<alOTU), (cnăJibHLl0
MecTă), (caJI611I,1), (I\JlIIH), (6accellHbI) 11n11 rrJiâBaHHR, (rrporyno•rn1,1e ml.Jiy6Lt),
{nJIOIJJ;â.n1m) ;rJ;JIH BCeB03M6WHbIX Hrp, (TaHIJ;0BăJihHhie ITJiow;ă;a.RH), {paamiq~
Hbl0 H3CTOJlbHbI0 lirphl). 5. B peCTopâHax H 6y,PeTax MOOOIO IIOJiyqJiTb (că­
Mhle paaJilil{Hble 6mb;a;a) u (npox=ia;a.HTeJibHLie HaIIHTRH).
II. Traduceţi textul lecţiei în limba romînă.
III. Traduceţi în limba rusă :
La 19 iulie, ora 9 seara, soţia mea şi cu mine ne şi îndreptam spre vaporul
sovietic „Petru cel ::viare". Era vaporul cu care urma să facem o călătorie de
două săptămini. Cind ne-am urcat pe punte, doi marinari ne-au înttmpinat cu
cuvintele : .,Bine-aţi venit"
Confortul şi curăţenia de pe vas ne-au impresionat din prima clipă, dar mai
mult decît orice ne-a mişcat căldura cu care ne-a primit personalul vaporului.
Ne-am instalat tntr-o cabină cu patru locuri.
A doua zi, la ora -1 dimineaţa, vaporul a ridicat ancora şi a ieşit din port.
Eu dormeam cînd am plecat din Constanţa; cînd m-am trezit. eram rteja în
largul mării.
Dup:1 micul dejun, (noi) am vizitat vaporul - punţile, salonul, bibHoleca,
platforma pentru dans, bazinul de înot, barul, atelierul fotografic, într-un cuvînt,
tot ce se putea ve<lea pe acest „oraş plutitor"

IV. Traduceţi în li1nba romînă propoziţiile de mai jos şi I

observaţi modul de redare în romîneşte al conjuncţiei '!T66h!:
1. .fi uornen 11 MaraaHu, 1f.m66bi HynHTh câ:xapy. 2. )];eTn rro6emâJrn tta
pe,rny. 'ltm66u HCHyTI4ThCfI. 3. OH norrpocHJI 6yMârn, "lm66b~ Harrn:câTb IIHCb-
M6. 4. IloaBoHli B rapăm:, ttm66bi re6e npttcJiâJIH MamHHy. 5. llht6JihHHKH
IIOllTJili B Myse:tt, 1lm66bi II03HaK6MHThC.fI C HCT6ptteit cnoer6 r6po,a;a. 6. H
B3.fIJI 36HTllH, 1tm66bi yHphlThCH OT A0mgH. 7. lIHCâTem, np:mnen Ha 8aB6}1.,
ttm66bi npHHHTL ytJâCTlJ:e B npOH3B6,I(CTB0HHOM co6pâHHH. 8. OJI npu€xa.:1 B
ByxapecT, 1lm66bt IIOCTymfTh .B ymrncpCHT0T. 9. BaM Hâ.;a;o ytJHTbCfl, 'ltm66bi
pasmrnâTb CBOfi TaJiâHT. 10. Ilowmi:Te TeJierpăMMY, 1tm66bi H8B8CTHTh o
CBOe:M npneaAe. 11. l/m66bi a H:6MHaTe i5bIJIO ylOTHee. Mhl IIOCTâBH:IH Ha CTOJI
6yI\0T I\DeT6B. 12. l./m66bi u;aeThl He aaaflJJll, 11 II.OCTăBHJl HX B B6)];y. 13. l/m66bt
TIItCăTb 6ea owl16mc. Hă.;n;o 6hJTh BHl.fMiTeJ[bHLIM. 14. l/m66bi 6LITb 3;rJ;Op6BhIM.
HăJ:J;O 3am1Mă..TLCH cn6pTOM. 15. H Il03BOm6 BaM, -ttm66bt Bhl He 6ecnoH6HJJHCh.
16. He rnyMllTe, 'llm66bz He MernăTh eMJ pa66raTh. 17~ .fI rrpHAY H BaM, ttm66bi
i3bl He CKY4:ÎJUL 18. l./m66bi J'icuo n Hpă.THO IIHCâTL, aJmao yMBHH8. 19. l./m66bi
npoqnTăTh 3Ty RHllry, Hă):J;O He 66Jiblll0 ;n;syx ,a;Hei1:. 20. H xoqy, 1lm66b~ Thl
cnen necmo. 21. Ou M04TâeT, 1tm66bi ;n;oqh cTăna apTllCTHOfi. 22. YlIHTerrL
X6tJeT, 1tm66b1, yl!eHHK xopom6 y'IHJICR. 23 . .MI.I x6THM, 1lm66bt Bbl npHUIJIU:
Ha H0Hu;ElpT. 24. Bce nap6µ,hl XOTHT, 'ltm66M Ha 30MJI8 6un MHp.

V. Traduceţi în limba romînă propoziţiile de mai jos şi ară­

taţicare este diferenţa de sens între cele din prima coloană şi cele
din coloana a doua :
1. YtJU:TeJihHHu;a cH.aaă.Jia, llT66hl MLI 1. Y11HTeJ1hHHQa cKasâJia, llT0 Ml,[
B3J'i:JUI B 6116m1.0TeH:e HHTepCcHyIO B3.fIJIH B 6116JIJIOT0He HHTepE!cHyro
HHllry. " 1rnHry.
2. OTflQ CHa3â.JI, '-:IT66hl CLIH yq}IJI yp6KH. 2. OTeQ CJ<a3âJI, qro Cb!H yq!IJJ yp6KH.
3. Harr6MHH, tJT661,1 OH He aa6hlJI B81ITb 3. Han6MHH, tJTO ou ne sa6hln B3RTh
6HJI0Thl. 611JieT:bl.
4. C1rnmH, tJT661,1 HaM KynUnn Mff4. t.1. CHamH, qTo naM HyrrHJIH MRq,

437
 VI. Traduceţi în li1n/Ja romi-na propoziţiile dt ma·i jos.
1. R,
HOHeqHo,, IT03B0Hl0 BaM. 2. Bhf, pa3yMe(;T(;ff, npaBhl. 3. 011, 6ea
COMH€HHR, CMCJII>lA qeJIOBEm:. 4. MOmeT 6LITh, 8TO Tan. 5. Bepo.t'iTHO, OH He npH-
;n;CT. 6. Ilo ecE!it nepoHTHOCTH, MLI onoa;:i;AJIH. 7. Bw, Hae€pttoe, 6ecrroR6HJUICh.
8. H CtJâCThIO, BCC npomJ16_. 9. H nac He ana.ro, n comaJIE!H1110. 10. Ou, R He-
Cl.JâCThIO, Y8HâJI 06 3TOM rr6anHO. 11. Bhl, r0BopflT, xop6nrnit MăCTep', 12. Bce
B nopfi;n;Re, IiaR roBOpHTCH. 13. Y Bac, IJO-M6eMy, eCTh TaJI~HT. 14. CJI€)'.l;ODa-
TBJihHO, BaM aă;n;o yt1HThCH. 15. B 66UJ;eM, MLI yme nce pclIIHJnL 16 OH, TaK
CHa3ăTL, noJIO>«:IÎTCJihHhlfi repOU:. 17. fho Bac He xacăeTl.:ff, c66cTneHuo I'0B0pH
18. t..Jeiwnt'ma, BJÎ:]:l;HTe JIH, ttăp;o yeamăTh. 19. KaH roeopHTCJI, ge:rn MăcTepa
6oHTca; 20. OTHpoe~irno roBopâ, MhI .He omn,o;âmt: 3Toro.

VII. Arăiaţi, folosindu-vă de dicţionar, care dintre sinoni-

. mele de mai jos se pot îmbina cu substantivele din paranteze:
. T6.rrCTbifi:, n6JIHhifi (HHHra, mCIIIl.ţMHa, CTBOJI).
iRecTHHtt, TBep;a;I:Jfi: (xapăHTep, 80MJIH, ,IV,:IBâH).
I'opiPmfi:; măp1mtt, 8H6i1Hldfi: (cyn, npHnCT 1 Bo.n;â, xne6, npuahm, • µ,eHh).
CTăphltt, rrom1t:JI6tt (qeJion(m~ .ri;oM, cai:i;, 06:bitiati, B6apacT).
IOH:blfl:, MOJio;n;6tt (ca;r:i;, rrHOH€p, ;a;eayrrrna, Tpanâ, nec).
AJihlfi:,. Hpâ.cnhlfi (q"mar, .ry6IJ, l~BeT6H, CHrHâJI, or6Hh) .
.flcttLifi, O'lf~BH,n;m~1tt '(B3r.JIJI~_ H€6o, omH61rn).
Bap6cJU.i:tt, 6oJihm0tt (cldH, ,n;oM, qeJionCR, ca;ct).
,Il;pflXJILitf:, ;n;p€BHl1.R {pJHOJU'ICh, CTapHR, nâM.RTHHH, .JJ.OM}.
11.ao6pecTH, OTHpLITh {MamHHa, MecTopomp;elme, 8aR6H coxpaHflHMH Bfµa,
arrrrapăT). ·
'/.
VIII. Traduceţi în limba rusă: j
1. Ca să nu uit de întîlnirea cu artişţii, el mi-a telefonat aseară. 2. Aş

I
dori ca fiul meu să se poarte bine la şcoală .. 3. "Ca să nu uit, mi-am notat în
carnet. 4. Ca să vin mai repede, trebuie să plec cu autobuzul. 5. Ea mi-a s.pus
că (tu) n-ai fost la şcoală. 6.· Ea doreşte (ca tu) să soseşti cît mai· curind.
7. Ţi-am scris ca să-mi trimiţi o carte. 8. Am cerut ·să-mi trimită prin poştă
un manual de istorie. 9. În loc să-şi iqveţe lecEa, a 'plecat să se joace. 10. Noi
am venit la Bucureşti pentru a da examen la universitate. 11. Am plecat în 1
oraş ca să vizităm expoziţia de mobilă. 12. Mă grăbesc să J)rind trenul. 13. Am
vCnit să vorbesc cu dv. 14. Nu cred că. el va fi mulţumit. !
 L E C Ţ I A a 64 - a

CJIOBAPh

BăJJ.Ha, -Li; baie; pi. -LI; c6JIUC11HLrn nooCpxuoeT1,, -H; pi. -H suprafaţă
BăHHhI băî de soare nonpaoJui:TLCH, nonpao;uhoch, no-
Bepxu.a.a m\Jiy6a puntea superioară up·an;r.UemLCJI I ipf. a se corecta
BKYcm.1ii, -aa, -oe; pi. -Lie gustos npeRpăcHo adu. excelent, minunat
HOJIHâ, -hi; pl. B0JIHl.l val rrpH6h1Tn, npu6YAY, npHOjp;ewi.
;i;am., -u; pi. -H depărtare pf. a sosi, a veni
aaUpitThCH, aa6epYci., aa6epCm1.c.u: npocTOp~ -a; pi. -Li întindere marc
I p/. a ~e cocoţa ; a se băga UblTăTLC-H, IILIT{llOCL, IlhITăemi.ca
aepKâJILHb1ii, -aa, -oe; pl. -:ue ca l ipf. a încerca
oglinda, lucios paa6uoăTi., .. aro, -iiemi. I ip/. a
RHBiiTL, -iiro, -itenu. I ip/. a da din sparge
cap (în semn de aprobare) paaronOpHHK,__ -a; pi. -H lndreptar
KOMătt;a:.a, -LI; pl. -LI echipaj
(ghid) de conversaţie
KpCc:io -a; pl. -a fotoliu p~cxo.rţllThca, pacxomYci., pac~x6-
xyniiThCJI, -â10c1,, -ăemLCH I ipf. JJ.HWLCH II ip/. a se despărţi
a face baie cHon, -â; pl. -b1 snop, mănunchi, fas-
cicul
J1y11, -ă;. pl. -Ji rază
CTpoKă, -li; pl. cTp6KH rînd
JII06oeâTLCH, mo6Yroci., mo6Yenu.cn: yJ1h16ăTLca, -llroc1,, -iiembCJT I ipf,
I ip/. a admira a zîinbi
noe napoxOµ;a (mar.) proră meaJIOur, -a; pl. -H şezlong
06pă;a:.0Ba1·1., _o6păJl,yro, o6pliAyenn. 1IIJ1lOnKa, -H; pl. -H şalupă, barcă:
I pf. a bucura cnacăTeJILHaH mJJIOnKa barcă de
oc;:cenHTe:11.uo adu. orbitor, sclipitor salvare

EXPRESII

npHHIDiăTL e0.111equi.rn BiiHHhl a face băi de soare

IIEPBLilt PA3rOBOP

8TH CTp6KH a IUilllY 20 Hl{JJIJI IIQCJie 06e11a. 06e11 6@JI 6'IeHb

BKJCHbIH, BCe 6JIIOAa - pycCKOH RJXHH.
BhlIIHB CTa:KaH Blrna H paCIIOJIOJKIÎB!llHCb B RpllCJie Ha nâ-
Jiy6e, a CMOTPIO B roJiy6hle AâJIH. He6o .HCHOe. CoJIHqe CB0THT
OCJieilliTeJibHO, 6pocâJI CHOI!hl JIY'I0H na sepmiJibHYIO IIOBllpXHOCTb
BOAhl, ROT6pyro JIH!llb nape11Ka pa86HBâeT BOJIH8..

439
 BoKpyr Hac TOJib.lW y JIM-
6it101111Iecn mb:ia. PyMLIHhl,

' 6oJiritpbI, q()Xlf - BCe 'IJB-

CTBYIOT ce6ll: npeKpâcHo. Ha

It
I
I
ttocy napox611a noJIH6 JII0-
11eli, KOTOphle IlpHHHMB.IOT
c6mrnqH1,1e BâHHhl. KTo Jie-
m:HT B rnea.;-16Hre, KTO rrp.fiMO
I
Ha noJiy, a 011Hâ TypncTKa-
Bpa'I aa6paJiâcb B cnacitTeJib-
11y10 llIJIIOITKy. HecKOJibKO
'I0JIOBeR KyrrâIOTCJl B 6ac-
cefiHe. Ha BepxHefi nâJiy6e
HrpâIOT B mâxMa Thl. MH6rHe
IlpOCTO JII06JIOTCJ1 MOpCKMMH
npOCT6paMH.
3aMe'IâIO, 'ITO MOli COC8/I
no Ka10Te nMTâeTcJl OO'bJ1C-
HMTbCJ1 o MaTp6coM Il8 KO-
MilH/lhl „IleTpit BeJIMKoro".
OH He BHâeT pyccKoro J18hlKâ, Il08TOMy 06pa111ăeTCJ1 K IlOMOllIH
0

,.PJMidHCKo-pyccKoro paaroB6pmrna". 0TMCKitB B „PaaroB6p-

mrne" Heo6xo11IiMy10 <flpâsy, MOfi coce11-HHHrnHep cnplunHBaeT
MaTp6ca:
- BM roBopnTe 110-pyccm1?
- HeMH6arno, - yJ1b16ăeTcn TOT.
Mtti,rnHep, IlOHHB, 'ITO OIIlHOCJl, nonpaBJIHeTCJl:
- B1,1 n;o1111MiteTe no-pyccKil? Ilap116H, ITOHHMâeTe, KaK J1
rOBopIO rro-pyccKH?
- R'.OH8'IHO ! - KHBiteT M8Tp6c.
CH6Ba IlOHCKaB B „PaaroB6pmrne" HJ1RHJIO <flpaay, >1H1Re-
m\p crrpaumnaeT:
- CKOJibKO Bp<lM0HH?
- ,ll;na qacâ TPH/111;8Tb MHHJT.
-- HeT, HeT, rrap116H. Kor11â MM a 011ecce ...
-A, Bhl XOTMTe 8118Tb, KOr)la Mhl rrp116y11eM B 011eccy?
- ,ll;a, 11a I - 06pă)IOB8HHO mrnâeT HHllieHep.
- B 'IeT@pe 'Iaca.
- CrracJi:60. 3Hâ•u'IT, B qeT@pe · 'Iacă I -11 HHmettep rromi-
aMaaeT IlJlTb naJihn;en. Ma Tp6c IlOKâ8hlB80T eMy '10Tb!pe mi.Jihn;a H,
IIOHJÎB 11pyr 11pyra, 66a )IOBOJ!bHbie pacx6)1HTCH.

140
 GRAMATICA

Acordul predicatului cu subiectul

Substantivele care denumesc o ocupaţie au adesea forme
paralele pentru genul masculin şi feminin, în raport cu sexul :
TypU.cT - TypliCTHa yttemin - yqemiu;a
HO::IX63HHK - HOJJX63HI1:Ua BOCilHTâ.TeJI& - BOCilllTâTeJILHHU,a
yqlf:TeJib - yql!TeJibHHu;a paMTHHfl - pa66THH[1a.

În acest caz, acordul între subiect şi predicat se face

în mod obişnuit.
Unele substantive care arată nume de profesii sau de
ocupaţii au însă o singură formă (masculin) pentru ambele II
genuri. De exemplu : I'
, I

HHmenep inginer MHJIIU\HOH0p miliţian

6yxraJJTep contabil cTpoHrem„ constructor
i-HHB0THOB6;:( crescător de vite T0Hapb strungar
npo<jleccop profesor ac,poH6M astronom
cqeronO.ri; contabil, socotitor )IHpeKTOp director
JJ;6HTOp doctor qlm16nor lilolog
upatJ medic <jJHJIOCO<jl filozof
re6J1or geolog DHJI6T pilot
XIIMHH chimist Mam11HHCT mecanic de locomotivă

Merann)"pr metalurg

Pentru a arăta că este vorba de o persoană de sex feminin,

uneori se adaugă cuvîntul :HCinu+una: =enu+u11a-epa'I, :Heenu+u•
na- un:HCmep etc.
De cele mai multe ori însă, contextul este acela care arată
dacă e vorba de o femeie sau de un bărbat. Este foarte impor-
tant să reţinem acest .lucru pentru că de la unele dintre
aceste substantive se formează, cu ajutorul unor sufixe ca -ma,
-xa, substantive feminine, care au însă sensuri cu totul diferite
faţă de substantivele masculine de la care au derivat :
De exemplu:
1. npo<jleccop - npo<jleccoprna soţia profesorului
HH>HeHâp - 1rnarnn8pma soţia inginerului
/1HpeKTOp - ;>;HpOKTOpWa soţia directorului
2, M8UJHHHCT - MalllHHHCTHa dactilografă

nm16T - mrn6TH:a şapcă militară, caschetă

HO'-rnrâp - no1:1erâp1rn camera fochiştilor

OB~âp - OB'-iâpxa ciine · ciobănesc

441
 1. Acordul în gen
1. Oind subiectul este exprimat printr-un substantiv
care denumeşte o ocupaţie, predicatul exprimat printr-un
verb la trecut se întrebuinţează la genul masculin : Bpa11 (fe-
li 'i meie sau bărbat f cx:aad11.
Dacă însă la .substantivul care arată profesia se alătură un
nume sau un prenume de femeie, atunei predicatul exprimat
f1 printr-un verb la treeut se pune la genul feminin.
•I
Memi onepupoeaJia epa'I Bepa MuxallJIOBHa IleTp6ea.
"I
M-a operat medicul ( doctoriţa) Vera· Mihailovna Petro va.

f llamemip HuHa AJie«câu11poe11a npo'IHTâJia HHTepec«y10 Jiem1u10.

Inginerul Nina Alexandrovna a ţinut o lecţie interesantă.

!I 2. Cînd subiectul este exprimat printr-o abreviere de

tipul MI'Jl, I(Jl M. ete., predicatul exprimat printr-un verb
.lfli la trecut stă la feminin, la masculin sau la neutru în funcţie de
\ genul gramatical căruia îi aparţine cuvîntul de bază al pre-
scurtăr.ii : ·
MrY (Moc«6ec«11l1 rocy11ăpcTBe1111Lilt YHKeepcKTOT) Ol,lJI ocHoaau e 1755
ro11y. ·
B uârneM r6po11e c631\aHo HoBOe /J;CO (/J;o6poB6JI&HOe cnopTIIBHOe 66111ecTBo).
3. Cînd subiectul este exprimat printr-un substantiv de
gen comun, acordul subiectului 51u predicatul exprimat prin-
tr-un verb la trecut se face în raport cu sexul persoanei despre
,,are este vorba.
De exemplu:
ax, TbI, c6HR, npocnanâ rr6ea.r( !
Ei, tu somnoroaso, ai pierdut trenul (din cauza somnului)!
Bx, TLI c6HR, npocn/l;i nOOa,A !
Ei, tu, somnorosule, ai pi'erdu.l trenul (din cauza somnului) f

II. Acordul în număr

1. Oind subiectul este exprimat printr-o construcţie for-
mată dintr-un numeral cardinal şi un substantiv la cazul geni-
tiv, predicatul poaţe fi la singular sau la plural.
Predicatul este un verb la singular:
cînd numeralul exprimă o cantitate de timp, de spaţiu ete. Ij'
luată ea un tot unitar :
np·ouwO Tpn r6,n;a.
Au trecut trei ani.
qo EyxapeCTa 6y i\OT 50 1'HJ10M8Tp0B.
Ph1;_ă la BucureşU
ar fi (stnt) vreo 50. de kjfometri.
.~
B uârnett IIIH6Jie jqHTCR 120 ylrnmrn6B.
1n şcoala noastră învaţă 120 de elevi.

442
 Predicatul este un verb la plumi:
a) cind .subiectul exprimat printr-un JlUmeral însoţit de
un substantiv săvîrşeşte mai multe acţiuni (în sensul că fie-
eare unitate face acţiunea indicată de verb) :
JJ:necTu .[((\lICl'.iTOH ('00XlJ.,TlHCh B ByxapecT· C .. j)i'l:=JHbIX BOHl~t)B CTpaHhl·
Dou.::t _sute de <lelega(i au sosit la Bucureşti din diferite colţuri ale t:1rii.

h) cînd snbieetnl expi'imat printr-un numeral şi un sub-

stantiv are pe lîngă el un pronume sau un adjectiv la plural:
Bce mITh ..,er npom.LH 6ea ocOGLix np:munoqe1mii.
Toţiace~t i dnci ani au trecut fiirii lnlîrnphiri deosebite.

2. Cînd subiectul se ·află înaintea predicatului fiind ex-

primat print,r-un nume.ral colectiv, predicatul este 1rn verh la
pluml:
ITHTepo OerS,T H pe Kl>, rpOe Cinei fug ·ta rtu. iar trei r,imht pe
CTOHT ua M€CTC. loe.
CeMepo O;'(HOI'l) ne m;,yT .. Şapte nu aşteaptă pe unul singur.
Cînd subiectul se află însă după predicat, acesta este I
exprimat printr-un verb la singular:
B nap1rn ry.r1fl.r10 nff.repo Y'Ie· Prill parc se plimbau cinci elevi.
I I
HHH,0D.

EXERCIŢII

I. Completaţi spaţiile goale cu adjective poţrivite ca sens:

1. PacrrOJIOifUÎHIHH.Cf. e Hp0CJie Ha nâJiy6e, H CMOTpl<) n . . . )];ă:rm.
2. HeGo ... 3. C6mm.e OpocâeT ctto • Ll Jiyttett na ... rroeepxnocTh eoALI.
4. BoHpfr ttac T6JibHO ... nHu,a. 5 ..JIIO,t1,11 npmmMăIOT . . . tt.'.tHn_LI. 6. Moit
coc0;ţ rro HaKne ofn,RcuffeTcrr c Ma-Tp6coM np11 n6MOI.QH ,, ... pa3roe6pHm·m".
?. Ott HllleT e „pa1roe6pmme" ... ifipăay.

II. Puneţi pronumele• din paranteze la eazurile corespun-

zătoare:

Brmpjr (Mhl) pyMhIHhl, 50:1raphl, l.JE!XH - JI({J,J;H, (Ko.T6phlti) 'l)'BCTB~IOT

ceOH. rrpeKpăcno. Ba uocy napox6):'(a nom16 mo;i;eU,. (KoT6phliî) npntt1-1Ma10T
c6JIHe<IHLJe e::i.HHbl. (hTo) ,u:eaalT n we3Jl6ttre, (nTo) npRMo tta nony.

III. Răspimdeţi la urrnătoarele întrebări:

1. Bu ronopl-1:re 2. Ou xopom6 ronopHT no-pJccHH?
no-pj-cc1:-rn:?
3. A ·no-pyMblHcm1? Jlo-(J>pattu,)'scin1? Ilo-aHr.,rHActm? 't.
Bhl nOHHMăeTe no-pYc-
CHH? 5. Om't TIOHHMâeT 11o•pyMbl1icHa? 6. PYccKHfi ashl.n aaM xâarnTcR Tpy;:.ctt('te
1-i:nH JJCr1-1e (J>pam~Yacxoro? 7. Bhl rroHHMâeTe ace, 11To H roBoplO no-pycc1m?
8. BbI n0HR.TIH uce pycc1rne cJiona na cerO.U:llHmttero yp61rn? 9. 81,1 JierK6 rrepe-
B6,ri;nTe C pyMhIHCKOrO Ha pJCCHHit H3hm.'? 10. (;K6JlhHO ceAqâc spe1oieH11?
1-1. CK6JibHO BpCMeHH no eămHM 11ac3.M? 11. BLI He'3HăeTe, B 1WT6poM lJacy
npHfihlRăeT RCCHniî {clr Iaşi) :mcnpt'cc?

443
 i IV. Traduceţi în limba rusă:
1. Vorbiţi ruseşte? - Puţin, dar cred că voi tnţelege tot ce-mi veţi spune.
2. Citiţi ruseşte 'l - Da, citesc ; am multe cărţi ruseşti - o bibliotecă întreagă.
3. Citiţi şi versuri? ---; Nu, versuri nu citesc, cred că sînt încă prea grele pentru
r: mine. 4. A veţi şi romane ruseşti în biblioteca dumneavoastră? - Desigur
Romanţ de Tolstoi, Dostoievski, Gorki, Şolohov,

I V. Citiţi următoarele ore:

I
,li
4.25
3.30
12.20
10.00
8.19
7.07
9.21
0,03
!1
VI. Traduceţi în limba romînă şi urmăriţi acordul dintre su-
biect şi predicat :
1. Co6pâm,e OTRp1:ma npe11ce11âTeJih npo<j,coroaa Mpima BamiJI&eeua
r11a11Roea. 2. Ilpe11ce11âTeJ1h npo<j,corosa yexaJI. 3. H'. 60JihllOMy IlpHIIleJI Bpaq,
I 4. Bpaq C6<j,&11 IlăeJiolma BL1nuca11a penen,. 5. Hnmeuep npuu1111 pe111euue.
6. Hnmeuep Hnau6aa aepnyJiac& na 6mycRa.
I.
VII. Arătăţi care este cuvîntul de bază în prescurtările din
propo:ţiţiile de mai jos ţi explicaţi acordul predicatului cu su-
biectul.
t. I.IH'. IlOCTâBHJI nepe11 H8111HM Hap6110M e:bnHhle xoaJ\llcT11eHHhle aa-
11âqu, 2. B BOCKpeceu&e rYM OTKPLIJICH ,B IIIOCTh qac6e yTpâ. 3. PâHhllle MrY
BaHHMâJI HeCKOJlhKO CTâphlx 8)1/urnll. 4. B HâllleM ropo11e c6a11auo H6eoe
}:\CO. 5. I.ICY ony6JIHKoeâ110 nu•epccm,rn cne11euu11 o TOMIJax paaeliTn11
npoMYIIIJieHnocTH H ceJI&cnoro xoaJ\llcTaa. 6. l(H'. PPII IJpliu1111 eâ>f<Hhle pe-
WeHHII. MTC OTpeMoHTlipoeaJia sce Tpăn,ophl u Ma111nHhl. 8. MrY 6hIJI no-
CTp6eu na Jlemmcnux 1•opăx. 9. PC<I>CP 6L1cTpo paaenoâ11a uap611Hoe xo-
anllcTeo. 10. J:IOCAA<I> HMeJio ceoli 0•11eneuu11 eo ecex ropo11ax " pall61,ax.

VIII. Traduceţi în limba romînă următoarele propoziţii:

1. CtTa ~eeo 1ma m1irnca. 2. 8ToT MăJIL'IHH nnâ.Hca. 3. OH 6oJJLm6tt
o6m6pa. 4. Ouâ 60J1hmâ11 o6m6pa. 5. He c11y111al1Te iny n6e11y. 6. He CJIY•
mafl:Te âToro ROe](y. 7. ax, Tu, cOH11, npocaaJiă noea,t:t I 8. ax TLI, cima, npo-
cnăJJ noea.n; I 9. O 11eM TLI, pacTRna. AYMaJI? 10. O tJ:eM TLI, pacTffna, 11.Y·
Mana?
 L E C Ţ I A a 65 - a

CJIOBAPh

ATa:auTB11ecsuit o&eău Oceanul nyTeno;i;liTeJIL, -a; pi. ·R ghid

Atlantic
6e,"J)'ra, •H morun
r;1şiiuua, -U; pl. r.1y(hi11L1 adlncime
aanHo, -a; pi. -LI golf
fiacmiiic1rne M0pe Marea Caspică
BOCffK, •a; pi. ·H banc (de peşte)
Ma~rnaamiTCKHiit -an, -oe; pi -ne
din Asia Mică, al Asiei Mici·
MpiiMopuoe MO pe Marea de Marmara
uarpeellTLC.H (pers. I ~i a II-a nu se
folosesc), -:le1·ca I ip/. a se tncălzi,
a se lncinge
oceTp, O<•eTpâ; pl. -IJ: nisetru
noBepxuoc·ruLiii, -a.n, -oe; pl. -we
de la suprafaţă
nocne;a:eµ,HHK6JJL1ii: nepHo~ perioada
postglaciară
npocTupll.T1.e,11 (pers. I şi a II-a nu
se folosesc), -ieTCH I ip/. a se tn-
tinde (tn spaţiu)
npOT.JuKeHHOCTb, •H tntindere, lun-
gime, distan1ă
pacna;1;ii.TLC.J1 (pers. I şi a I 1-a nu se
folosesc), -ieTCH I ip/. a se des-
trăma, a se descompune;- a se des-
face"
cu6J.l,eHHe, -s; pi. •H informaţie. dată
CPuepnan A(tpnsa Africa de Nord
ceopIOra, -u; pi. •H (ihl.) păstrugă
t',KYMl'ipua, •H scrumbie <le mare,
mac.rou
COB0Tmcoe 'lepuoMOpLe litoralul
sovietic al Mărit Negre
coeµ,HHIITLcn, -IOcb, -HllmLCH_ II pf.
a se uni, _a se contopi
Cpeµ:H3eMHOe Mope Marea Meditc•
rană
Cpe;ţHBH Aaea Asia centrală
TpeTlism,lii 11eplio;i; era terţiară
TyHeH, TYHII& (ihl.) ton
Xe·peOucKRii: MLIC Capul Cherson
xa»că, -W (ihl.) hamsii
3reiicxoe nOpe Marea Egec
JOamaa Eepoua Europa de sud

EXPRESII

fi0,1Lme aeerO cel mai mult MeTaTI, BKPY a depune icre

sp~uhlii ro11 tot anul

IIEPE.JIHCTMBAH IIYTEBOAHTE,11.b

Tiepe110 MHOIO TyplicTCKl!il: nyTeBO/IIÎ:Tem, ,,CoBeTcKoe '-lep·

HOM6phe". HHTepeCHO, 'ITO 8/18Ch paccm18hlB80TCH? 0Tnpb1Bll.lO
rJiaBy, B KOTOpOil: /18IOTCH HenOTOphle reorpa4'H'l8CKll8 li reOJIO·
rliqecn11e CB0/18HHH. '-l11Ta.IO: ,,TIJ161I18/lb '-liipHoro MOp.11 - 412
TblCH'l· KB8/lp8.THhlX KIIJI6MeTp0B, Han66JibllI8.R npOTHlKeHHOCTb
ero C 88.Il8/18 H8 BOCTOK COCT8BJIH8T 1149 RllJIOM0TpOB, 8 C CeBepa
Ha IOr - 611 KHJIOMeTpOB ••.

445
 B OT/laJiiiHHhle reonor1!:qec1me arr6xn TaM, r11e aax6/IHTCH
cel!:'!âc lJepaoe, Aa6ernoe n RacmîlicRoe MOpn, 6h!JI aaJIHB 11pee-
Hero Cpe11naeMHoro M6pH, rrpocTnpămnerocH OT ATJiaHTH'lec1wro
OKeăaa 11aneK6 na eocT6R n aaHnMâmnero TeppnT6pmo IOmnoli
Eep6rrhl, Ceeepnoit Aq\p1rnn n Cpe,1neli Aann.
B TpeTH'lm,111 rrepuo,1 ,1peeaee Mope oTcTyrrano, pacrra,1âHcL
Ha 0T/:(0JILHhle 6acceliHhl ... B Ha'lâJie IIOCJICJiel(mrnoBOro rrep11011a
lJepiroM6pcm1li 6acceliH coe,111nHJICfl co Cpe,1nae>1Hh!M M6peM.
Iloc.'IIJ/:(Hee IIO/:(HflTHe RaeKă8CKHX rop OT/:(0JIHJIO Lfepnoe M6pe
OT RacnHlicKoro ...
Hau66JILIIIafl rny6nnă M6pn - 2 242 MeTpa - OTMe'leHa rro
HarrpaBJI0HHIO OT Xepc6HCKOro Mh!Ca K MaJIOa8H3.TCKOMy 6epery.•.
TeMrrepaTypa B0/lhl B' pă8HhIX 'IQCTHX MOpfl paaJI~'IHa.;.
IloeepxnocTHhle, cnou lJiipnoro M6pn narpeeăIOTCH 66JILllle ecer6
B ăeryc,Te - y 6eper6ş ,10 27-29 rpa,1ycoe, a B 11enTpâJILHOll
'lacTH ~. ,10 25 rpâ,1ycoe.
Bonee 300 BH/:(0B paCT0Hnll: n a<HBOTHhIX naceJIJIIOT Bepxnne
Ci!OH DO/I lJiipHoro MOpH.
Orp6MHhIMH KOClIK3.MH /:(BHlKYTCfl B0CH6il: HB Cpe]:(HBllMHOro,
3relicKoro n MpăMopnoro Mopeli qepea Bocq,6p B lJepnoe M6pe
CKJM6pnH, xaMcâ, TYHllll n 11pyrăfl pb16a... .
IlO'!TH Kpyrnhlli ro,1 ,1epmaTClI B M6pe OCeTpOBble - OCiiTp
6enyra, CeBpIOra; TOJihKO JlllTOM OHM yx6]:(JIT MeTăTL HKpy a
peKn - ,IJ;on, Ry6ânL, ,IJ;nenp ... "

GRAMATICA

Verbe de mişcare
Persoana I plural a prezentului indicativ de la verbele
mişcării concrete, determinate: 1<amumb, .aeamb, .aememb, necmu,
6e:HCtimb, eeamu, eecmu, examb, u8mu, no.aamu, etc. Se între-
buinţează adesea pentru exprimarea imperativului :
Y mâ nopă., 6e';Heâ.M Ha8â):{ ! Gata, hai să ne lntoarcem I
EaeM, TOBâpm&H ! Hai să mergem, tovarăşi.
Be:itcUM· CHopee _B 6HCiJIHOT0Hy I Hai repede la bibliotecă I
Eae.M C HâMH ! Mergeţi cu noi I

Persoana I plural a prezentului indicativ de la verbele miş­

cării abstracte, nedeterminate : 61!2amb, eoalimb, eo8umb, eo-
rtJim&, tfa&umb, xoiJUmb, 1eamdm&, Aemdm&, 1-tocUm&, n.ndeam&,
no.aaamb etc. nu se poate folosi cu funcţie de imperativ.

446
 Prezentul cu sens de viitor poate fi folosit de asemenea
numai de la verbele mişcării concretii, determinate :
33.BTpa y•ui:TeJih 6eJem cnofi mrncc Mtinc invăţătorul va mrrgC' cu clasa
B 3KCnjpcmo. În -CX('llfSÎt'.

Mu eaeM 1-1€pea ,,:i;Ba <1acâ. Plerăm Peste demă ore.

B eocKpeceahe BCR afuua ceMhil: uaem Duminică toată familia •noastră pleaeă

e Jiec. la pădure.

aasTpa ehI .1temUme n n.11ym. Mîine plet·aţi (cu avionul) La Cluj.

Folosirea prepoziţiilor

Am mai înainte că in r.onstrucţiile prepoziţie + sub-

arătat
stantiv alegerea prepoziţiei !l,epinde de o serie de cauze de ordin
gramatical sau lexical.
Iată cîteva exemple în acest sens :
a) prcpoziţ,iilc e, na.
H tt;ţ)' e yHnuepcnTth, e My:Jett Eu m.'i <lu(' (merg) ta universitate. la
11 T. ;a,, muzeu t1lC',
JJ HAY e urn6Jiy, o 6oJibHl1'.~y :n T. ;u, Eu nul duc (merg) la şcoală, la spHal
etr. ,
fl e~y e KphIM, 6 PyMblHHIO H 1', ,1. Eu m,l duc. (merg) /11 Crimeea, /11
Romînia etc.
H n;a.Y 1-ta cTaI{n6H, na 3aR6JJ, 11 T. ;i;,. Eu mă duc (merg) la stadion, la
uzin{1 etc.
}1 HJl.)' ua n6'-ITY, Ha 1-WHU€pT H T. n;, Eu mă duc (merg) la poştă,. la con-
cert etr .
.H l';~y ua Haex8.a, ,w Ypă.11 l1 T. ,[{. · Eu mă duc (merg) in Caucaz, ln
Urali rtc·.

b) prepoziţiile u.1, c :.
fi npllweJI ua llIKOJibI, ua My3eff, ua Eu am vei ii. de hi şcoahl, de la muzeu.
60JibHlil(LI 11 T. jJ;, de. Ia spital ele.
H npuexaJI u.a l\ph1Ma, UB Cu:6HpH, Eu am sosit din Crimeea, din SiUeria,
rta PyMhlHuu: 11 T. ;:i;, din Rominia etc.
H np11wen c aae6.ga, c oom1ă.Jia Eu am venit de la uzină, de la gară
H T. /:(. ele.
R npuexa:i c Hae1d.aa, r Vpâ:ra Eu ain- sosit din Caucaz. din Urali
li T. l(. t-tr.

în toate aceste exemple (vezi şi exemplele de la pag. 543 ),

alegerea prepoziţiei este dictată de substantiv. Cele două
grupe de exemple se deosebesc însă .între ele. În prima grupă,
cazul substantivelor ynueepcumem, Myaeu, cmafJuon etc. este
determinat de verbul de mişcare ufJmu. Prepoziţ,iile e, na nu

.J4 {
 au .nici un rol în determinarea cazului substantivelor din exem-
plele de mai sus_ Ele se întrebuinţează şi cu cazul prepoziţional,
insă cu un verb care arată starea, staţionarea etc. :
H 6yJJ.y • YHKBepcKTeTe. H OY/J.Y Ha ij,aKy.,sTeTe,
Eu voi fi la universitate. Eu voi fi la facultate.
H ttaxom)'ch e Myaee. fI HaxomjcL na KOHl\epTe.
Eu mă aflu (stnt) la muzeu. Eu mă aflu (stnt) la concert.
I!
1,1
!n cea de-a doua grupă de exemple, dimpotrivă, cazul sub-
stantivelor este determinat de prepoziţiile ua, c.
Verbele uây, eây, npuutifA, npuexaJ! nu au nici un rol în
alegerea prepoziţiei. Ele se pot întrebuinţa cu mai multe prepo-
ziţ,ii:
uiJmU - 6, ua, U8, c, x:, om etc.
npui1ml1, - e, Ha, ua, c, x:, om etc.

Există însă o serie de verbe prefixate (cu sens spaţial),

care în construcţiile verb +prepoziţie + substantiv, cer folosirea
unei anumite prepoziţii.
Deosebim aici două situatii :
a)· prepoziţia dublează oarecum prefixul, avînd acelaşi seris
cu acesta.
6B8CTH 6 aa6Jrym;i:t8HHe a induce !n eroare
·1,, BJJJITb (s611y) e BeJJ.p6 a turna (apă) ln g41eat4
,,, 60ltTH e HJiacc a Intra în clasă
6'C8JiliThCR 6 H6BI,Ifl: ;i::t;OM: a se muta tn casă noul
ecrăBUTh păMHY
,,, „xo.n;HTb
(J

CJIJiy
a pune ln ramă
,,I fJ a intra tn vigoare
B'LeXa Th 60 ,[{DOp a Jntra tn curte
âoneTeTh âo ByxapecTa a zbura (cu avionul) ptnă la BucureJtl
docJIJmaTh do HOH.Qă. a asculta ptnă la sflrşit
aoctJHTăTL do .:1:eyxc6T a socoti pJnă la două su~
aottTII ao BOpOT
RH0nHy
HaffiâTb Ha
la
a ajunge (a merge) plnă poartă
a apăsa pe buton
HQCTJUHTb Hd HOry a călca pe picior
om ApyatHt
om;::i;aJJHTLCH a se îndepărta de prieteni
omopBă ThCR om acHaHH a se rupe de viaţă
om1,exaTh om KnS,aca a pleca (cu un vehicul) din Cluj
cfleTCTh r neCTHHQLI a cădea de pe scară
crrycnă.TLCR c _ropbl a (se) cobort de pe munte

Aceste construcţii sînt oarecum pleonastice, deoarece

prefixul înglobează şi sensul prtJpoziţiei, care nu reprezintă
altceva decît o repetare. Astfel : 6/!Umb înseamnă „a turna
în"; 6otimu - ,,a intra în"; âoMmemb - ,,a zbura pînă la"
na:HCdmb - ,,a apăsa pe" etc.

44!/
 Construcţii de tipul acesta sînt destul de multe în limba
rusă (vezi şi exemplele de la pag. 670 ).
b) prepoziţia se aseamănă numai ca sens cu prefixul :
ebi6emaTh ua i:i;o~a a fugi din casă·
eWJieTeTb ua r6po1ţa a zbura (cu avionul) din orâş
•~n:icTpem1:Tb ua pymhft a trage cu puşca
abmHcaTh ua UoJJLHBU,hf a face formele de ieşire din spital
_npUBf13âTb 'x CT0::16)' a lega de s,ttlp
npuCOe.I(HHlfThCH 1- MHefIHJO .a se ralia la o părere
,iepecTynli~b 11.Cpe3 nop6r a trece peste prag
nepenpănttTLCR ttf!pea peH:y a traversa rîul, a·. trece peste riu
11epe€xa"rh .,,epea MOCT a trece peste pod
nepeHecTH ttCpea nopory a trece peste: drum (ceva sall pe cineva)

Şi aceste eonstrucţii sînt oarecum pleonastice. Dacă ar fi

să traducem ambele elemente (şi prefixul şi prepoziţia) din
exemplele ; nepenpdeumbcR '1epe8 pe,cy, nepeexamb 'lepea .uocm,
am obţine : ,,a traversa peste rîu", ,,a traversa, (cu ,un vehicul)
peste pod", traducere, evident, greşită,,

EXERCl'fll

I. Răsp,wndeţi la 1ffrrtătoarele î,itrebări :

1.. H:al-i.iH 11."l()ll(a,J,L qepHOI'U MllpH? 2. Cn6Jibl-(0 J-m~-ioMeTpOil COCTaDJUi-
,eT er6 Hau66JibIWJn npoTHiKCHHOCTL? :1. f'p;e 5blJI aamin_ .np~mrero Cpenn-
:1fo,rnoro M6pR B OT;:ta."IeHHMe reoJwrHqeci-me an6xn? 4. t.{To cJ1yY.Jinoc6 n
TpeTlflH-UJH nepHo;::t;'t A a HatJâ.Jie nocnene)];mu,;(rnoro- nepttona? 5. H:aHâtt nan:-
66JihIIIaR rJiy0nnft Lfi_ipttoro M,6ptt? r;::i,e ouft OTMel.Jetta? 6. H'or,u.â. narpenU-
IOTCH 66JILUie ncerO nonepxHOCTHhJe C:10H -t.Jepttoro M6pR? f)].e narpesă.IOTCR
ottH ,u.o 27-29 rp:'t.IJ.ycoB? A no 25 rpă.ri;ycoa? 7. CK6JJMW BH,n;on pacTCmdt H
mnB6THhlX HacemlIOT eepxHHP C'JIOJ1 B0,ll, t.Iepuoro "MOpR ? 8.- HaKcl.11 pbl6a
;wUraeTcn: uecu6il: na Cpe,D,1rc:1eMnoro, 3rettc1wro 11 MpâMopnoro Mopf:lt e l.{epnoe
M6pe? 9. H'arnle Ol'PTp0Bhle .a;epmaTCH n M6pe IIOlJTJÎ( HpJrm.itt rop;?

IL Puneţi ,.,,b,tantivele din paranteze la cazurile cerute ele

înţeles:

L (TI,10111a11L) (4epuoe Mope) ·-- 412 TL!Cll'! ,rna~paTHh!X (KHJlOMOTp),

2. ErO Ha1166JlbUiaR (rrpOTfDI{CHIIOCTb) C (aArra,;:i:) na (BOCT6R) COCTaB.TH'ieT.
111,9 (!rnJloMeTp), a r: (ceHep) Ha (!Or)-611 (K11JlOMOTp), 3, B OT/laCI~HHble
reoJiorffqecH:u:e (8n6xa) TaM, · r;1,e Hax&,u;RTCR cefi1.1âc ("Y:epHoe, Aa6-ec«oe 11
HacmHîc1-we MOpfi), 6hln {aa.~Ho) .u,p€'BHero (Cpe,u;naeMHoe M6pe). 4. B TpeTfPI-
Hl.Jit (nepMon.) llP~HHC'C (MU-pel OTCTynâno, pacnaAâRCh Ha OT;:t;E!.'1.bHble (Oaca
cellm,1), ·

449
 III. Găsiţi antonimele următoarelor cuvinte :
CftJibHhl'A a/ma11 HatJflJIO
11:epHhlfi ror rroCJie)l:Hee
JfHTept':C,HO cettq{te 6oJILIIIO
OTRpLIBaTh 11aJie1<6 M,rne
HaHi50JibIIIan 101-HHbdt ]J;BHraTbCR
3.IJ,CCL aocroqHLJll yxonHTh
IV. Formaţi adjectfoe din următoarele adverbe:
11,,
HCTepeCHO MY3LlHă~lbHO
,,' a.n;ech
OT,ll;0JihHO
paamiqHo mYMHO
11aJie1<6 noeepxHOCTHO JleToM

V. Traduceţi 'in limba rusă:

Suprafaţa Mării Negre este de 412 OOO km 2 • Lungimea ei atinge 1 149 km,
i ar-1ătimea - 611 km.
Cea mai mare adîncime a Mării Negre este de 2 242 m.
Temperatura cea mai ridicată a apei este tn august, alingînd. 27-29° la
ţărm şi 25" în partea centrală.
În păturile superioare ale Mării Negre trtiicsc peste trei sute de varietăţi
de Plante şi animale.

VI. C01npletaţi propoziţiile de mai jos cu prepoziţiile _indi-

1·at e şi puneţi substan.tivele din paranteze la cazul corespunzător :
na11: :Ja:
1. (CT8Ilb) JieTHT caMo:teT, 1. ffaOHepLI OT):\LIXăJIH ... (r6pOI\).
2. (pCHă) CTOJJCTCJI TyM/lH. 2 .... (nap11) Haq1<HiteTCJI IIOBI,Iit r6po1-1.
3. (ronosit) nporpeMeJI BLICTpeJI. 3. 30HT JICH<IÎT ... (111Ka4>).
·,i 4. (r6po11) 11JILJBYT 06.,am\. i. . ... (116ne) Mono116it Jiec.
,' 1101\: nepeµ::
1. Ty<jJJIH CTO.BT ... (CTOJJ). 1. ... (/.IOM) OCTaHOBIÎJiaCL M311IHH3.
2. MLI YRPLIJIDCb OT /IO>K/1R ... (MOCT). 2. _. .. (TeăTp) co6pami.cL TOJI11ă.
3. Mou POAHTeJIH mHeyT•• , (ByxapecT). 3 .... (sxo11) CTOHT qacOBoil.
4 . . . . (oi<u6) pacTyr 11eeru. 4 . ... (Haqfwo) HOIJU,CpTa COCT0AJiaCb
Jiem.1;1rn.

1. .•. (rocy;iapcTsa) aa1mroqen 11or0B6p.

2 . . . . (cTpaHHllhl) KHHrH 3aJI6>KCH JIHCT 6yMârH.
:J. ... (coce;iH) HaqaJicR cnop.
4. . (Moc1rnit " Byxapecr) ecTL nocroliHHOe
~08A)'llIHOe coo6w;6HHe.

4.50
 LECŢIA a 66- a

CJIOBAPL

aiină, -hr gutui; gutuir. nonă adu. deocamdată, pînă una

6aallpoBRTLC.H, "PYIOCL, -_pyenn.cu alta
I ipf. a se baza uo~1y6cTpOB, -a; pl. -ă. peninsulă
BHJrorpă.u;, - -a, \'··Y) viţă de vie; npenpan~ll.Ti., -ăIO, -ăe1111. I ip/. a
struguri transforma,- a preface
B0CCTO.H0Baeuue, 0
JI reconstrucţie upe.a;r6pHt.1ii, -a.ff, -oe, pl. -LI_e sub-
oL1păn.1;1rnaTL, -aro, -aenn, I ip/. a alpin, submuntos
creşte, a cultiva pacKHIIyTLCJI, -H)'Cb, -HCWhCJl I pf. a'
mem~am,dt:, -an, -o_e; pl. -Lie de fier se întinde, a ocupa
*eJie·Jop}')l;nLiii: · 1toM011uăT combinat pL1611an npoM1:nu.ie1iHOCTh industrie
de minereu de fier piscicolă
HCIH'iJn.aonanue, -a lntrebuinţare, ce;JLCJWXO:JB'.iicTBCJIUldÎi, ~aJI, -oe;
folosire pi. -Lrn agricol; cc11LcKoxoaHii:-
RyKypyaa, -LI porumb cTneuuue R y JU.'l''f PLI culturi agri-
Mam11n,oc1·poenue, -,n construcţie de cole
maşini coa;i;ăHne, -H creare
MCTa;1;1yp1 H11ecKaJ1 Oăan bază me-
1
CTpOHTe.11.111.Iii MaTepnii„1 material
talurgic::\ de construcţ,ie
Me'raJI.rryprH11eesnii aaeO)J. uzfnă me- C.blpLeHb1e pt•c)'pci.1 resurse de ma-
talurgică terie primă
66J1ac_TL, -11; pi. -H domeniu, ra- CLipLC, -.H materie _primă
mură iltPYKT6B1>1ii: cap; grădină de pomi
nmQ,enăn npo:ulJmJ1euu;ocTL indus- fructiferi, livadă
trie alimentară a&oHOMtt&a, -n economie
noµ;c6.·-:me'IHHK, -a floarea-soarelui n·11MeHh, .. ,ll orz

EXPRESII

rallBHLIM 66paaoM în special, mai ales, n TOM 11uc.1e inclusiv

mai cu seamă

E~E HECKOJlhKO CJIOB 113 IIYTEBO~HTEJIH

,,IleTp Bemhrnll'' /IBHraeTCH Ha BOCTcrn, uoc·rem\HHO rrpH-

6JIHmaHcb R 6eperaM RphlMa. Ilo1<â 6eper6B RphlMa He BH/IHO,
OHM JIOHBJITCJI JIHIIIb qepea qac. CH6Ba OTRp1,rnaIO 11yTeBO/jHTem,
,,CoaeTCROe 'IepHOM6pbe".
„I1pOMhlIIIJI0HHOCTb. RphlMa 6aa11pyeTCH rm'tBHbIM 66pa80M
Ha HCIIOJil,80BaHHH MeCTHbIX Cb!pb0BhlX pecypCOB: mem\aHOJ!:

461
py/lhl, coJIH, c1·pottTeJihHL1x MaTepm\JIOB H ceJihcKoxos,iii:cTBeH-
Horo CbipbH •..
Cosgirnne RaMblIU5ypyHCKOI'O lReJieaopyAHOI'O KOM6HH3Ta H
B0CCTaHOBJI0HHe Rep'<eHCKOI'O MeTaJIJiypI'H'leCKOI'O 33B0/13 rrpe-
Bpa1I1ăIOT ltpb!M B O/IHY Ha MeTaJIJiyprH'lecKnx 6as rora CoBeT-
cKoro Coroaa.
Pa3BHBăeTCJI MaIUHHOCTpOeHHe, 06cJij'lRHBaI0111ee PHIi oTpac-
Jieii xoa.Â:it:CTBa 66JIRCTH, a TOM qucJIC noncepnnyw II MfÎCO-MO-
.JIO'<HYIO npoMLIIUJieHHOCTL .•.
EoJibrnoe MeCTO B 3KOH6MHKe RpLIMa aaHHMăeT nH111ee.ăH
rrpOMhlIUJieHHOCTb II pLI6HaH rrpoMblrnJieHHOCTh.
Ha CT0IIHhlX rrpocT6pax IIOJiy6cTpOBa pacmlHyJIHCb 6ec-
KOH0'1Hble noJIH nrneHIII.\hl, no11c6J1He'IHH1rn, KyRypyahl H H'IMeHH.
B1rnorpă11 - 011Ha 11a BamHeii:rn11x ceJihCKoxoa,\ii:cTBeHHhIX KYJih·
TYP RpLIMa ..•
B rrpe11r6pHbIX paii:6Hax IIOJiyocTpOBa 8eJieHeIOT qipy1,T6-
Bble Ca/lhl, 311ecb Bbiptlll1HBaIOTCH H8B0CTHbl0 BCe:li CTpaHe KphlM·
CKHe H6JIOKH, rpyw11, CJIHBbl, a:lina, a6pHKOCbI".

COMPUNERE

1. Substantive compuse. Substantivele care conţin două sau

mai multe radicale (rădăcini) se numesc substantive compuse.
Cuvintele care intră în compunere se leagă între ele în felul
următor:
a) cu ajutorul vocalelor de leg:itură -o-, -e-. Substantivele
compuse din această categorie sînt constituite de obicei din două
substantive.
•CTaJieBăp oţelar BU:Ho]l:eJI specialist ln pre-
pararea vinului
m,mecoc aspirator de praf caMoJieT avion
aeMJieK6n săpător aeepon6e vtnător

aeMJieMep inginer cadastral IlllCJIOB6)]; apicultor

H'.3::..IKOBl!;.\ lingvist ntfeJioB0l{C'i'BO apicultură
. ·TepM6MeTp termorrietru aeMJJeAenu.e agricultl.lră
MalliHHOCTpOfHHe construcţii de maşiµi napoxo11 vapor

b) fără ajutorul voca,lelor de legătură. De cele mai

multe ori partea a doua a cuvintelor compuse de tipul acesta
este un cuvînt de sine stătător, iar prima parte este un pseu-
doprefix (aemo-, paâuo-, aoo- etc.).
aDTOMexăHU:H mecanic auto :➔JleKTJ>OMexă.HHl(a elţclromecanică
pa;a;n:oTextt.mrn radiotehnică 3JieHTpoTeXHHKa electrotehnică
pa11uoyaen staţie de radio 300TâXH"K zootehnician

452
 c) elementele componente sînt legaw prin liniuţă de
unire.
co~eaJI- JJ;OMOJ;{p·aTmI social•democraţie cou;naJI-):J;eMottpă T social-democrat
BH1.1,e-npea1-1;a;CHT vicepreş·edinte yHTep-oqmiiep •ubofiţer

2. Adjective compuse. Adjectivele compuse se pot forma :

din adjective (mii.1111,o-1,;pdc11,b1,/1), dintr-un adjectiv şi un sub-
stantiv (o,cua1tepdâocm1tbl,it). După modul în care sc scriu se
deosebesc două grupe: '
a) adjective compuse ale căror părţi componente se scriu
împreună. În această categorie intră : adjectivele compuse for-
mate de la substantive eompuse şi adjectivele ale căror
părţi componente se găsesc într-un raport de subordonare una
faţă de cealaltă.
aeM.rre.n;em.1:1ecmdi agricol, de agricultură
MaJioynoTpe6HT8JlbHLiff: puţin întrebuinţat
rJ1y60KoynamăeMblit stimat, m\llt stimat
HOBOCH 6Hpcmdt din Novosibirsk
C0JlbCHOXO3ă:ficTeeHHLifi agricol
BC0B08M0W.HLI:lt felurit, variat, de tot ·felul
mHaHepâµ;ocTm,dt vese_l, voios, optimist
BO/IODpoe61111wlt de (pentru) conductă de apă
meJie3H0J:top6mHLifl: feroviar, de cale ferată
HapO)J;HOXO8idicTB8IIHLitt al economiei naţionale
)1Byxqacoe6lt de două ore
pa6oTOcnoc66Hldlt apt pentru muncă

b) adjectivele . compuse care se scriu cu liniuţă de unire. Din

această categorie fac parte : adjectivele formate de la nume de
familie, de la nume geografice sau cele care exprimă apar-
tenenţa etnică ; adjectivele ale căror părţi componente joacă
un rol egal sau aproape egal în cuvîntul compus; adjecti-
vele alcătuite din nume de culori sau nuanţe de culori.
pyM@HCKO•pyccKHII romln~rus
f:iypffT•MOHPOJihCJmit bureat-mongol
TOMHo-pycwlt castaniu-închis
napTliilHO-HOMCOM0JlhCRHtt de partid şi de comsomol
pa66qe•KpecTbJÎ.HClrnA muncitoresc-ţărănesc
<ppăHKO-HeMO!jKIIII franco-german
ceBepO··BOCT611Hbl:f:t de nord-est
qepHo-6yp1,Jil cafeniu-închis
CB8TJIO·Hp~CHbiit roşu•deschis

453

I.
 Sinonime sintactice

Exprimarea unor relaţii temporale

3a 'o6eiJoM Bce MOJ11:1âJU1. Bo •P•-"" o6Ma nce MOJI'iaJIK.
La masă toţi tăceau. In timpul mesei toţi tăceau.
B Ba1tr.:âHCli!!JIQ 60ii.HY OH 6h1J1 neATea Bo ope.MR, Ba.anâncnoQ. ooliHW OH 61.,111
HăHTOM. JieRTemiHTOM.
ln timpul războiului balcanic el era locotenent.
B me'lleMue H.eiJe11,u Mhl 06'Le8AHJIH B8Cb Ba neiJe.;uo MLI oO'hC:a](HJIH B8CL
paMH. pall6H.
ln cursul unei săptămlni noi am colindat lntr-o săptămtnă noi am colindat
tntreg raionul. tntreg raionul.
B metdnue necno.abxux "ta.Cd6 Bei! 6Lmo 3a 1,ecnoAbno ~acos nce 6LIJIO ro•
roT6BO. TOBO.
Tn ctteva . ore totul a fost gata.
B me'lenue odttOU HO'llu H HaJIHCăJI CTaT&lO. 3a oiJniJ H016b H HanHcâ.JI CTaTblO.
Intr-o noapte am scris un articol.
B npâaiiuunu m1y6 rreperr6JIHeH. llo npâaiiuu1'a.M KJJy6 nepenoJJHeH.
De sărbători clubul este arhiplin.
B 26iJbt coeemcxoa 6Adcmu 6LIJio no- 3a e68u coeemc1'oU e..iâcmu 6:Yno no-
CTpoeHO MH6ro <j>â6p111< 11 aano,10B, CTp6eHo MH6ro ipa6p11K H aaB6,1on.
In anii puterii sovietice au fost construite multe fabrici şi uzine.
B ttac OH npoxoAHJI He 66JI:&IIIe naTH Ba 1'ac OH npoxop;HJI He 66Jibllle nffTH
,1
,I KHJIOMt'lTpOB. .. RHJIOM8Tp0B.
••,' într-o oră el făcea nu mai mult de 5 kilometri.
B f),a ,acâ OH C)IOJJQJJ BCIO pa66Ty. 3a 86a ,aed OH ·c,1eJ1aJ1 BCJO pa66Ty.
două
ore el a făcut toată treaba.
în
B me>re1tue ii,ryx ,aco6 OH C)leJJaJJ BCIO pafioTy.
In două ore el a făcut toată treaba.
B mpu 2oiia OH HayqiIJJ pyccKHil R8:61K 3a mpu 26iia OH HayqiIJJ pyccKKil
B COBepm8HCTBe. 118LIR B COBepm8HCTB6.
ln tre\ ani el a lnvăţat limba rusă la perfecţie.
B m ..,,.ue mpex Mm OH HayqiIJI pyccKllit ff8:61K B COBepweHCTBe.
ln decurs de trei ani el a învăţat
limba rusă la perfecţie.
B 20a " Tpâqy Ha KHHrH 3a 200" Tpăqy na I<Hllre 6Kono Tpex
01<0110 · Tpex
Tblc1:P1 Jiett. TblcrJtt Jiefl:.
Pe an eu cheltuiesc pentr.u cărţi aproximativ 3000 de lei.
B me,euue 001'020 200a II Tpăqy Ha KHHrll 6KOJ10 Tpex TLICH'i Jiell.
lu .cursul. unui an eu cheltuiesc pentru cărţi aproximativ 3000 lei •
.3a •ce •P•-"" Hăwero paaronopa OH HK Bo •ce •P•-"" Hămero paaronopa OH HK
păay He BBrmrnyJJ MHe B maaâ. pâay He narJJHHYJI MHe B rnaaă.
In tot timpul discuţiei noastre el nu m-a privit niciodată tn oChi.

l
454 l

J
qepea IUlfflb MUHl)m OH OTBeTHJI. CnycmJt mim& MIIHl)m OH OTBeTHJI.
Peste cinci minute el a răspuns.
r<ICTH npaexaJII< wpea 06a /Jl<S!.. rocTH npm\xaJJH iJ61J. OH1' cnycmA
Oaspeţii au· sosit după două zile.

fI BCTpeTH.JICR C HHM 'tepea n.cimb Mm. R BCTpthHJICR C HHM' nQcae nsmU Mm

paaJiy1m.
sau
H BCTpCTHJICH C HHM cnycmli nAmb Aem.
M-am tnttlnit cu el după cinci ani.
llo noil.e8CJl.bHU1'4M y MeHJi ypOK Kd.»cihJ~u noneâea&HUK y MeHSI yp6~
pyccKoro H8b1KO., pyCCKOI'O ll8LIK:i.
Lunea am lecţie de Jimba rusă. In fiecare luni am lecţie de limba rusă.
Om mecmU ao ceMU qac66 R pa66TaJI C wecmU Do ceMU qac6e R pa66T8.n:
)loMa. 110Ma.
De la (ora) şase ptnă la (ora) şapte am lucrat acasă.
Me::>HJay mecmblb u ceMblO -11acâMu a pa66raJI p;6Ma.
Intre şase şi Şapte eu am lucrat acasă.
Om mb&C.sitcu 60CbMUC6m- ao mbl,CR,11,u~ae- Om mbWA1'U 60CbMUC6m no mlilCR'tUt ae-
68muc6m. 6Rmbc6m
De la 1800 plnă la 1900.

EXERCIŢII

I. Răspundeţi la urmittoarele întrebări :

1. Ha 'leM 6aalipyeTCH npOMLimJJeHHOCTL HpLIMa? 2. qTo npeBpa.imo
HpbIM B 0/IHY 83 MeTaJJJJypriiqeCKHX oaa rora CoBOTCKOro Coroaa? 3. HaKI:ie
tlTpacJIH xoa,illcTBa o6cJiy>KaBaeT MamHHOCTpOeHHe? 4. HaK1iie OTpaCJIH
npoMhUIIJieHHOCTH aaHHMâJOT 6om,m6e MecTO B 3HOH6MHH0 HpLIMa? 5. Ham!ie
că!We Ba>KHble ceJibCKoxoaruicTBennr,,e KYJILTYPbl HpLIMa? 6. qTO Bblpall\H•
»aeTcn a npe11ropHbIX pailonax noJiyoc•pona?

II. Completaţi textul de mai jo8, răspunzfod la fotrebil,rile

din paranteze:
,.Il<TP Bem'tKHII" /IBHraeTcH (Ky11:i?), nocTeneneo npa6J11<manc1, (K qeMy?).
Ilomi. ii,,peroB HpL!Ma H0 BHIJ;HO, OHH IlOHBJITCH (Kor11:i?). CJioBa OTKpbIBaIO
('ITO?) H qHT0.10: ,.IlpoMLIIIIJIOHHOCTL . HpLIMa oaaupyeTCH rm\BHLIM o6pa80M
Ha HCllOJ1bBOBaHHH ('<ero?). HpLIM JIBJIReTCH 0/J;HOII HB MeTaJJJiyprilqecKHX
6aa (qero?).

III: Formaţi gradele de comparaţie ale urmittoarelor adjec-

tive fi adverbe :
BOCT611HHA BO.>KHO
OOJILIJ]Oli HBBOCTHLili
Bâ>KHhdt xopowo

455
 IV. Formaţi pluralul următoarelor substantive:
6eper · 6âaa puoa
qac PR/1 t<yJihTjpa
nyTeBOAlÎTeJib 6TpaCJib paMH
Ma 1·epttâJI "lIHCJI6 86.rrOKO
HOMfornâT 66JiaCTh noJiyOCTpoa
MeCTO rpyrna

V. Traduceţi în limqa romînă propoziţiile de mai jos. Ara-

taţi modul de formare a substantivelor compuse:
1. CmaJwedpt.i aaH6H 1rnm1 pa66ry.

r 2. ll11,e.rtoo6â ymeJI B ·ca;a,.

3. BuHoâe11 crrycTHJJCH B norpe6.
4. C rroJI8it npHexam-1 XAon,,;oe6âbl.
!1 5. Ha crp6itH:e ae.+MeKOnoo aaMeHiÎroT MamHm,.
I 6. Bo acex ;a,0:.1:âx ecTh ooDonpoe60.
7. Tiepnblît ă.TOMIU,Jit .n,etJon611, H6CHT JIJMIT ,Tif!mrna.
8. ToBăpnm: rânRHH 1rn:râeT nflm\HII no .n.umepamypool!i.Je1-1.uw.
9. ffili'I'em1 3Toro pail{ma aamtMâIOTCH aeM.rieOC.r,,u.eM.
10. Aemo..wexâuuna Bblasa.1n1 B rapă.m.
11. 3TH CTCHhl C,[1,eJlaHbI H3 :xce.r,,eao6em6Ha.
12. B HoJJx6a nptt8xan aoomC.z:Hwr.
13. V ner6 11,rnOro ca.Mo11,K>6u.ri.
14. Ce.Mu.1tCm1w BhJ110JIHĂ:8TCJI yenellIHO.
15. Mau,1,u1wcmpol!nue- BăarnaH 6TpacJib npoMblrnJWHHOCTH.
16. Y ITOA'L0a,u;a OCTaHOBHJiaCh MamHHa MUHUcmpa-npeaufJeHma,
17. B0ttepoM n ua6e~1!umdAbH-e co6pan6c1:. ~rn6ro Hap6,u;y.

VI. Scoateţi adjectivele cornpulfe din propoziţiile de mai

jos şi ea;pliaaţi de oe unele se scriu împreună, iar altele cu liniuţit
de unire:
1. MaIIIHHOCTpOHTeJihHOMY -aan6.IJ;y HYiHHbl MHoroOrrIJTKLrn cneu;11a-
JIH'.cTL1.
2. CH6po npn):(eT Tonăpo-naccam:Hpcirntt n6ea,u;.
3. 8TO '6rieHb pa60TOCilOC66HLtti 'll€JIOBeH.
4. Y uer6 CJilillIHOM caMO)];OB6JILHLiit BHA.
5. ,II;nyxtiacon6tt A01-rnăA aax6HlfeH.
6. Bo,rJ,OnpoB6,!l,HI.IA Rpan HCn6pTHJICfl.
7. HaqaJiliCh ceHoy66poqm,e pa66Th!.
8. B uarn rop0/1 npmhaJJ HODOCH61ipc1mll TCăTp.
9. Ha Hett 61,IJiă K64'Toqxa CB0TJIO-KpâcHOl'O u;e0Ta.
10. Hap611no-11eMo><paT1<qec1<0e rocy11âpcTao CJI.)'>HHT HHTepecaM TPYilR·
InHXCR.
11. Hnn0HHR CJI0JJ,yeT paccMăTpHBaTb · c )];HaJieKTHKO-MaTepHaJIHCTH-
tJeCKOit T611KM ap0HHH.
12. On aarn:1-rn.(ăJI ::mcnepHM0HTâ.JibHO-IlCHXOJIOrU:qec1qdt MeTo)];.
13. MaJIOHYJibTJpnL1it qeJIOBCR He M6ilteT OBJia;a;0Tb coapeM{mHoR Tex-
murntt.
14. Y MeHJÎ HeT pyccK_OwpyMbJ:HCHOrO CJIOBapfl.
15. Jl0HHH aaeem.ă.n yKpenmiTb palJ6qe-HpecThăHCindt colOa.

456
j
 VII. Răspundeţi la cea de a doua întrebare din fiecare grup
de propoziţii, folosind răspunsul dat la prima întrebare :
1. Ry)];ă 3armrny.rr 1:1:enonCK? - qeJioseK aarJIRH)'JI s OKH6.
0THY,a;a sL1:rJIHnyn qeJIOB0R? - •••
2. HyAâ nOJIOliUfJI KHliry .ylfHTeJib? - Y 1nf.TeJih IlOJIOa<liJI HHl[ry Ha
CTOJI.
0THjga B8JJJI KHHryy1.1HTem,? - ...
3. Hy.uâ yexaJI Tom'lpm1( CeMeHon? -_Toe:'.lpu:m; CeMi!Hoe yexaJI sa
Aâ"Y· -
OrnYAa npnexa.11 TOBăpm.1~ CeMeHon? - ...
4. Hy,r,.ă BOurna Marufma? - MamHHa BOIIIJiâ B ~apăm.
OTRJ,u;a ebmma Mamirna? - ...
5. I{y]J.â OH HâJIHJI B6JJ.y? - OH Hâ.JIHJI B6Ay e RYBIIIIIH.
OTKj;ri;a OH !3bIJim1 s6;n;y? - ...
6. H.yJJ;ă. rroeecmrn MaTn nopTp0T cbrna? - MaT& nosec1rna nopTpeT
cbIHa Ha cTeHRY.
OT«jl],a CHHJiâ MaTh nopTp8T Chf.Ha? -
? . H.y.n;â nomJiâ. xoa'iiii:Ra? --- Xo:uli:hm 11ourJiâ n Maraaim.
OTHJAa npnwmi. xoai'dhrn? - ...
 ---~----

L E C Ţ I A a 67- a

CJIOBAPh

Oii.11111.JI, •H; pl. -11 turn OTKmiirnyTI,cn, -uycL, -nemLCH I

naop, -a; pl. -LI privire pf. a răspunde
BC.Kapă6RaTLCH, -aIOcL, -aelllbCJI 011epTilHne, -a;. pi. •H contur, con-
p/. a se căţăra figuraţie
oocKmlKHY1'h, -ny, -11e111L I p/. a 11p1111Y;a.mrnLiii, -an, -oe; pi. -Lie
exclama ciudat, bizar
nLJco qeuui.rii, -an:, -oe; pi. -i.1e CKaJu\, -W; pi. cKAJihl sllncă
foarte jnalt, unaş cy6Tpon_H11ecKnii, .. an:, •oe; pl. -ue
· seacHL, •H verdeaţă, vegetat.ic subtropical
Kyp6pT, -a; fll. •LI staţiune balneară, y.u,utuiTeni.11Liii, .. aa, -oe; pi. -we
staţiune climale_rică uimitor, minunat
M!'ITll, -LI; pi. -LI catarg yc•t·peMHTi.c.H, .. MJ1lOcL, -MBmi.ca II
uenoeTop.1h-1Liii:, -aa, -oe; pl. -Lie p/. a se îndrepta, a se concentra
unic, f;lră seamăn yToniiTL, -{uo, -aem1,. I ipj. a (se)
uecpasHUMhlii, -an, -oe; pl. -Lie ne- scufunda, a se scă1da în ...
a.Semuit, incomparabil IOnLiii, -an, -oe; pl. -Lie tînăr
uro{rnc -a; pi. -JJ nuanţă

3EMJIH

CilMLilt IDI!hllt H3 naccaim\poB „IleTpa Bemhwro", CLIH OAHO-

r6 Bpaqa H3 ropOAa OpaAH, BCitapil61rnBlllHCb Ha MaqTy, aa-
RpH'IilJI, RaR HaCTOHll\HH MOpiiR:
- 3eMJIH !
Ilacca,mîphl BlillliJIH Ha rraJiy6y, BCe B30pbl ycTpeMHJIHCL R
6epery. TaR BOT OHH RaRne-ropa R6111Ra, 1~eltCTBl1T€.1IbHO no-
x6ma,r Ha _R6111.1ty, cRaJia Jie6eAr,, 1,ypopTLI A:1y1ma, M,rnx6p,
Ropelia n -racipal
- RaRlie RpUCIUl I -BOCRJIHRHYJI RTO-TO B TOJIIT0 nyTellieCT-
B8HHHROB. - RaR 6JATO CMOTpHII!b l\B€TH6il <pHJibM.
- MJin RapTMHhl aaMe'Iil.TeJILHLIX Mac·rep6a, - OTRJI111rny-
JIHCh PHAOM.
BoaMOlKHO, HO MHe R3.lK8TCll, OTRph!BIJlaHCH nepeA Hil.MH na-
Hopil.Ma HecpaBHIIM8 HH C '!CM. EcJIH 6bI H 6hlJI xyA6lKHHROM, H
61,1 ITHCilJI TOJihlW Tam\e neltaamn. I1pn'IJAJIHBhl8 oqepT3.HHII
11
458
Î
 \\
RphlMC!{HX rop. ,[\BOplihl C BJ,iCOqeIJHLIMH 6itl!IH/IMH. llilfBOl!liC- ,I

Hh!e )l;OMa, yTorra10111ne B rycT6:ii cy6Tjiorr11qecKoft BeJieHH. Orp6M- :I

Hh!e m1Jimn. B citMOM )l;tJJie, Yl:\HBHTeJILHhle, uerrOBTOpliMLie Rpac-
KH CitMLIX pa8H00 6pa8HLIX HIOitHCOB.
"I1
i 1

GRAMATICA
'li
li !
Propoziţia condiţională

Propoziţia condiţională arată condiţia necesară pentru ca

acţiunea din propoziţia regentă să fie posibilă.
Subordonata condiţională se introduce: I'·
a) prin conjuncţiile ec11u (dacă), paa (dacă), e:J1Ce 11u (dacă),
xoeaii (dacă), atunci cînd exprimă o condiţie reală, deci o ac-
ţiune realizabilă în propoziţia regentă.
Ec,11,u TLI 8Hăe1m,, CHamH eMY HenpeM6HHO.
Dacă ştii, spune-i neapărat.

Paa TLI 3Hâ0lllb, TO Hă):(O Clia3âTb.

Dacă ştii ► atunci trebuie să. spui.
Ec11,u TLI
ce6A: _rr;iOxo qJ~cTBYewL, noaeoaH B nomnq:tHHHI<.y.
Dacă te sirriţi rău, telefonează la- policlinică.

Propoziţia condiţională se poate construi şi cu un verb la.

infinitiv cu rol de predicat.
EcAU CMOTpt?Th Ha Bellţ_li u:IÎhIMH rJiaaăMH, TO OH OKâJf{eTCR npae.
Dacă ai _privi lucrurile prin altă prismă, ai vedea că el -are dreptate.

459

L __ _
 Ec.Au sarmm)'Th c caMoneTa na Ham r6po,a;, m1,a;uhJ OYAYT ttOehle 1rnap-
TâJILJ.

Dacă ai privi din avion oraşul nostru, ai vedea: cartierele noi.

Ec.!lu pa66TaTb nâIB)];l.IÎ1 ,u;eIIb no 8 qac6B, M6iHH0 HanHCă.Th c1•ă.Thl0
B cpoK.
Dacă ai să lucrezi în fiecare zi cite 8 ore, poţi să scrii articolul in termen

b) prin conjuncţiile ecJ!u 6bi, 1w2iJd 6M, atunei cînd

este vorba de o condiţie ireală, deci de o acţiune irealizabilă
în propoziţia regentă.
Ec:iu 6b1, ff 6blJ1 CYAheH, a 5bl er6 rroMll.11oeaJI.
Dacă eram (dacă aş fi fost, dacă aş fi) eu jud.editorul, 1-a~ fi achitat.
Ec.!lu 6bi Ol! npmueJI, 11 .n;an 61,1 eMY Kmiry.
Dacă ar fi venit (venea, ar veni), i-aş fi dat (i-aş da) cartea.

Propoziţiile condiţionale de acest tip corespund în limba

romînă propoziţiilor condiţionale construite cu imperfectul
indicativ, cu trecutul subjonctiv şi cu trecutul condiţional.
Astfel:
Dacă eram acasă vă dădeam telefon. ECJIH 6bl a. 6blJI ,n;6Ma, H. fibl uosnoHHJI
Ba)I no Terre4>6ny.
Dacă aş fi /ost a~asă, v-aş fi dat telefon. Ecm1: 6hl fI 6hIJI ,u;OMa, JI 61,1 no::ieottH.il
naM no TeJietf)6Hy.
Sd /i fost tn locul tău nu~i dădeam Ecm1 6LI .R 6LIJI Ha TeoeM ME!CTe, H
bani. 6LI He Ţ~aJI eMY Aener.
In limba rusă, în propoziţiile condiţionale ca1·e exprimă o
condiţie ireală, predicatul poate sta şi la imperativ fără con-
,juncţie.

ByAL y MeHJl rO.)Joc, 11 OLI ueJr Bce BpeMR.

Să am eu glas, aş ctnta tot timpul.
Ecm-1 6bl y MettH 6MJI rOJioc, II. 6u ue·JI ece epeMR.
Dacă aş avea (aş· fi avut) glas, aş cînta (aş fi rîntat) tot timpul.

Verbele aeamb şi llll3biedmbcJ!

Verbul aBamb poate fi folosit numai în legătură cu sub-

stantivele nume de fiinţe :
Kau ero (.Te6R) aoeyT? Cum ii (te) cheamă?

După verbul aBamb substantivul poate sta la cazul n.omi-

nativ sau la instrumental.
Ero 80BYT Hrrnom\ll. Ero 30B)'T HHFWJiăeM.

460
 Verbul Hll3btedmbcR se foloseste numai în legătură cu sub-
stantivele nume de lucruri : ·
KaK 3TO Ha3hlB3.eTCJt? Cum se numeştt" aceasta-~

Dnpă verbul HaabledmbcR substantivul poate sta de aseme-

nea la eazul nominativ sau la instrumental :
~ho ttaa1irnlleTCR rso3afrnott

. EX~:HUŢI!

I. Răe.pimdeţi la următoarele întrebări:

i
l. KTo 6wJ1 că.Mhltt ioHhlit 11a naccamHpoo? :l. Hy.u.a ou ac1-tap.J„61-m:ic.R
J
H 4TO :~aHpnttăJI? 3. h'.yµ,3. BhlllIJIH naccamHp1,1? 4. '4To yBHAeJiu: naccaauiphl'?
5. l.fTu. BOCHJIH1-my.1 o;::i;IlH H3 TypHCTOB? 6. '4To 61,1 .R C.r(t'.!JiaJI, ecmr 6LI 6bIJI 'I,
x_yA6arnm...:oM? 7. Ka1-nie neitaâmH OTHp:blJIHCI. nepe;u. rnaaaM·M TypHcroo?

II. l'om.pletaţi .p1·0.poz·iţiile de ·mai jos .punînd substantivele

şi i•erbele din .paranteze la formele cerute de context:
Câ.Mhiiî lOHhlft Ma (naccaaulp,l, CbIH OAHorO (npaq) Ha r. Opâ..,u,R, BCKa-
pa6KancH Ha (MăsTa), Ilaccamuphl (BMliTn) Ha (miny6a). Bce sa6pb1 (ycTpe-
MHTbcH) " (6eperI. Typ>ICThl co6paJIHCb Ha (nitJiy6a) H 116nro (mo6osâThCfI)
6eperoM. B;:ia.11< Mhl (yeiI11eThi osepTâmrn KpMMCKHX (rophl). ,Knson0cm,1e
JI,OMa (JTOIIâTb) B rycT6fi {3CJieHh),
! I
III. Tradnceţ-i în 1-imba rusă:
1. Vaporul s-a apropiat Je ţărm. 2 Ct-1 care a văzut mai intti pămtntul
a fo:,t\ un băiat de vreo 15 ani. 3. Din depărtare ain văzut munţii Caucaz .
.t. Călătoria cu vaporul e~te foarte interesantil. 5. Din depărtare se vedea oraşul
('ll turnurile Iul uriaşe.

IV Traduceti în limba romînă propoziţiile de mai jos şi

faceţi lor sintactică:
~11 aliza

1. EcJm fi)' ;1.eT AOIBAb, lfbl ocTaHeMCH )..l,6Ma. 2. ECJIH Thl npocHernhCfI,
pa36y;:i;1i Meml. 3. Ecnn rmaH oy;n;eT Bhl• oJIHeH, pa6oq1rn no~)'t.JaT rrpeMHID.
4:. Paa J;~eCL neTilIOT qâ:tilm, 3Hâq11T, l'Ae-To 6JIH3KO eCTb M0pe. 5. Paa CJihI-
UlHTCH Jiait coGai-rn, aHăLJuT, anecb eCTh :uOn11, 6. Paa tte6o rroceeT:ie~îo, aHfPtHT,
cKOpo AOH{;J:h nepecT8.HeT. ';. Ememi: Thl en~e paa onoanâewh, •.H He nyru,)·
Te6fl B 1..:.1ace. 8. !Grn:e.111 .n;op6ra xop6wan, MalllHtta npH.i:i;eT 11Bpe3 gBa qacâ.
9. Emem1 .qe.1oseH o6Mă.HhIBaeT, eMY HHKT6 He eBpnT. JO. Ec:rn: fi no'A.AY
n JUICTHT)''l', Mbl BCTpBTHMCR no ;::i;op6re. 11. Ecmf H;:ţeT yp6K, a WK6JJe CTOHT
THllIHH8.. 12. Ec:rn: no MHe rrpHXO)].liJI TOBipmu, MLI BMBCTe HrpăJIH a rnâx-
MaThl. 13. Ecm! 6LI y MeHR 6LIJI 1-rnpaugâm, H 6LI OCTâBHJI BflM aanHcHy.
Vi. EcJrn 6hr y tterO Oh1n11 ,IJ;BHhrH, OH 6bl KynHJI ce6e naJibT6. 15. Ecm-r
6l.i e ·TeiTpe uma 6ne·pa 4atth:6Bcnoro, a aăJie xe
6hIJIO 6bl HH Ol~Hor6
CB066;::i,noro MBCTa.

461
 V. Citiţi versurile de 111,ai jos ţi arătaţi cum au fost redate în
traducerea romînească subordonatele condiţionale:
H.or)J;â 6.hl 'iHH3Hb AOMâUJHHM KpjroM De-aş vrea, c_a îngrădindu-mi viaţa
.f1 o_rpanH 1u1Tb aaxoT0JJ; Cu cercur casnic s-o cunun ;
Hor~â 6 MHe 6LITb OT11;(,M,'cynpfrOM Destinul de mi-ar da povaţa
IlpmiTHhifi mpe6«A noBe.Tifm; Ca să fiu soţ şi tată bun ;
Ror~â 6 ceMe_:itc.TBenHott 1mpTH1w.0 Dac-a familiei aripă
IlJiellllJICR fi XOTh MHI' e;u;HHhlfi:, M-ar ispiti măcar o clîpA.,
To nepuo 6 1<p6Me Bac o.n;a6A: Soţie nu mi-aş căuta
Hesecnr He MCHâJI HH6tt. Afară doar de· dumneata •
. A. TIYIDHHH .. EBŢeHn.8 0H(-f'IIH" Trad. OH. LESNEA

VI. Rlisp1mdeţi la cea de-a doua întrebare din fiecare grup

de propoziţii, folosind o parte din răspunsul dat la prima în-.
ti·ebare: ·
1. fiy,!J.ă crrpR:TaJICH MăJit,1.um'? - Mân&lJHR cnpHTaJICH aâ yroJI.
0THjna HLII'JIJIHJJI MâJII,lJHH? - ••.
2. Hy;a;a aa1-..aTliJicH MfltJ? Mwr aa1..aTHJicH no;::i; m1-d1.4'.
0TH)•,!(a DhmaTHJIC:H Ml'PI? - ..•
3. H:yJJ;â-.R nocTâBlfJI .ţ{Opaliay? - fI IIOCTâBH.TJ ,rnpaliHy no.re. _CTOJI.
0THj,I(a R B3HJI HOp3liHy? - ...
4. OTitJ;u:a llOKa3âJIOCb COJIHQer - C(mm1;e DOHa3ă.JIOCb ll3·3a rop.
HyJJ;ă cHphlJiocb c6Jim.~e? ~ ...
5. OTK)'i];a BbIUIJIH A8TH? - )l;eTH BhllllJIH H3•3a CT0Jiă..
Ky)];â C<ÎJlH. /1:CTH? - ...
6. OTI<y)];a npHeX'O.Jla i(OJierâljHJI?-,IJ;eJIOP3.ljHH IlpHeXaJia H3·D0)]; O/ISCChl.
Ky11a y~xaJia 11eJierân,rn 'I - ...
7. OTHJ.u.a BNexa;ia M3.llllitta? -· MawHHa :a61exaJia H3•Il0A: MOCTă.
Ky.:1â_ a1,exarra MauniHa? ~ ...
 LECŢIA a 68-a

CJIOBAPL

BeaJiKRJI OTC11{>:C1'BCHH8H B0Hlld. Maffs, -a; pi. -H far

Marele Război pentru Apărarea Pa- HăJJ.lll{CL, .. H;
pl. •H inscripţie
triei no;.,'heMHblÎÎ 1tpau macara
uaopBIITLCSI (pers. I Şi a Il-a nu se JIO;JOTH0, IlOJIOTHă; pi JI0.110TBai
folosesc), -neTcJI I pf. a exploda, a pînză (pictură), tablou
sări în aer nopaa.llTL, -amY,' -aal'i:mt.. U pf. a
BLipHC6BLIB3TLCSI (pers. I şi a II-a nu impresiona puternic, a uimi
s.e folosesc), -aeTCSI I ip/. a se pro-- noeTpa~ilTL, -BIO, -ăemL I- p/. a su-
fila, a se contura. feri
rpeM0'l'h, .. eMnlO, -MHmL H ipf. a pa3:py·Illeuue, •ll:j pi. ·SI <listrug~re, ·
suna a răsuna ruină
PtJIHHR: -LI lungime, ·întindere
CHapff)J., -a; pl. •LI proi_ectil, obuz
p;yxon6ii opsec'l'P _fanfar:l eTpem\, -ti; pi. CTp6JILl braţ de
;JaToH§Th, -ouf,-OuemL I pf. a se
scufunda macara
KOpaOem~HLiii, .. a.a:, -oe; [>l. •b[('J de Tpy6a, -u; pi. Tpy61,1 coş
(pentru) corabie · yaOiicTBo, -a; pi. -a confor't 11·.
ICpLnrnKaR noiittă Războiql Crimeii 4JtpertlT, -a:; pl. •LI fregată
MaxâTL, MamY, Mi.memi. I ip/. a 'lyrYHHLiii:, -aSI,.. .. oe; pi _-Lie de fon- I:
flutura, a face semn ( cu ceYa) tu, de tuci I

OJ];ECCA

11 BOT Mhl B 0µ:ecce, caMOM KpynHOM COBIJTCK6M nopTy Ha

qepHOM M6pe, rmiBHO:iî 6it3e qepHoM6pc1wro q>JI6Ta. Ha• nptt,
"IaJie rpeM11T 11yx0B6:iî op11:ecTp. Eµ:eit Mhl coIIIJIH Ha 6eper, µ:cTH,
MOJI0/10filb H 11ame CTapHKII, 011:pymHB· nac, CT3.JIH 11pymecmr
paccnpâIIIHBa Tb, KaR MhI 11oexaJIH n '!TO Mhl XOTHM yBllile.Th B
r6po)le.
TT6cJie 06c11a no rrporpilMM8 y Hac 6LIJIO CB066AH08 BpeMH
H Mhl peIIIHJIH ucn6Jib30BaTb er6 µ:JIH nporymin no r6p1my. BMcc-
Te C rpynrro:iî TypHCTOB Mb! Bh!IIIJIH lia ymniy, IIO/IHHJIHCb no
floTeMKHHCROH JieCTHHl'.:(e 140 M )\JIHHhl H 24 M·, BhlCOThl, npory-
JIHJIHCb no flpHMOpCKOMY 6yJioBilpy. 0TCIO)la nepe)I HilMH OTRphl-
JiaCh BO Bceil 11:pacoTe naHopilMa n6pTa. Ha cllneM q>6He BOJIU:
BhlpHCOBhlBaJIHCb /\aJI0RHH MaHK, JI8C ROpa60JibHhlX .. Ma'!T H
Tpy6, CTp0Jihl nO/l'b0MHhlX RpaHOB. B H0CKOJibKHX rnarax OT

46,1
 uac CTOHT cTapnuuaa qyryuaaa aynrna, np1rna11JiemăBmaa Ror-
11a-To aHrJimiCIWMY cf>perâ:Ty „THrp". lJHTăeM Hă)IIIHCb Ha 8TOM
năMHTHHRe " yanaeM, 'ITO 30 aape.rra 1854 r611a, BO Bp0MH Rp@M-
Ckott BOttHLl cf>perăT „THrp", aammiiHHhltt CHapH)laMH pyccRott
apTHJIJI0p1rn, B30pBăJICH H BaTOHJJI.
311ecb, Ha IlpHM6pCROM 6yJihBăpe, Mhl Bll)IHM rniMflTHHR
IlymKHHy, KOT6pblll: 6hlJI ycTaHOBJieH B 1888 ro11y.
y JlHllhl B 011ecce IllHp61me, 'll{CThle, /IOMă orpoMHhle, OKPY·
meHHhle ca11âMH n ·raa6HaMn llBeT6B. B r6)1hl Bemi:Kott 0TeqecT-
BeHHOtt BOttHbl 011ecca CHJibHO llOCTpa)laJia. Ho CJie)IOB paapy-
ll4JHHH H8T, IIOTOMJ 'ITO r6pO)I IIOJIHOCTblO BOCCTaIIOBJieH. iRe-
Jie8HO)IOpomHhltt BOK8aJI, IIOCTp6eHHhltt JI8T /ICCHTb Ha8ă[I, rropa-
8HJI H.ac CBOett apxnTeKTjpott n y1166CTBaMn.
Mhl II06hlBB.JIH B ITăpKe KYJibTJpbI" OT)lbIXa HM8HH IlleB'l4lHKO,
r11e Hax6)1HTCH 60JiblliOH CTa11n6H, TeăTp H 8aMe'lăT8JibHbitt
IIJIHm. MLI rroceTJi:Jin TăKme I'ocy11ăpcTBeHtlhltt Myaefi aărra11uoro
H BOCTO'IHOro HCKJCCTBa Ha I1ylllKHHCKOtt JJIHlle H napTllHHyro
raJiepero Ha yJin11e IlleB'ICHKO, r11e Blf/leJIH IlOJIOTHa EopOBH-
KOBCHOro, TponJi:nnaa, RpaMCK6ro, AttBaa6Bcnoro, Pemma, Ma-
K6acKoro H /lpyrlix H3B0CTHLIX pyccm1x XY/IO»IHHHOB.

GllAMATICA

Verbe perfective şi imperfective

Aşa cum s-a menţionat într-o lecţie anterioară, verbele per-
fective arată că acţiunea e terminată şi că, prin urmare, se poate
vorbi de un rezultat al actiunii. Definitia aceasta are însă ne-
voie de unele precizări. Verbe ca sanemb, aa6eeamb, de pildă,

464;
arată că acţiunea de a cînta, a fugi a mceput. Ele sînt verbe
perfective ·şi indică un singur moment al acţiunii : începutul,
fără a ne spune nimic despre rezultatul ei. De asemenea, despre
verbe ca nepe11,ocumb „a duce dintr-un loc într-altul (în mai
multe rînduri)", .npoJtemdmb „a zbura (un timp oarecare)", noJ110-
6umb „a fabi", nu se poate spune că arată sfîrşitul acţiunii sau
că acţiunea exprimată de ele a încetat. Toate aceste verbe, ca şi
multe altele, nu, arată acţiunea în desfăşurarea ei, ci numai
·un anumit moment al acţiunii, un anumit punct al ei. Acest
lucru apare şi mai evident din faptul că verbele perfective nu
se îmbină niciodată cu alte cuvinte (verbe; adverbe, locuţiuni
adverbiale etc.) care arată durata acţiunii, acţiunea ca proces
în diferite faze de desfăşurare. De aici, urmează că:
a) verbele:
HUlfHHă'l'b, HatJ:ă.Tb, CTaTh a bicepe
nycTHThC.H a lnţepe, a porni
npo.n;onmâTh, npo,ri;{marn:Tb a continua
HOH1IăTh 1 H6Hl'.JHTb a termina, a s.f1rş1
nepecTaeăTh~ nepecTâTb a tnceta
opOCQTb, 6p6CHTb . a înceta, a întrerupe
rrpeHparn,ărh, npeHpaTliTh a întrerupe, a înceta etc.

nu se pot îmbina cu verbe perfective, ci numai cu verbe imper- I

fective. Nu se poate spune deci: 11,a„u11,d10 aanemb s:1u 11,a'<wy
11,anucdmb, ci numai 11,a'lu11,d10 nemb, 11,a'l11,y nuccimb, npoiJoJ1:HCd10
c.Mompemb, 1u511,'<uJ1 pa6bmamb etc.
b)verbeleperfective nu se pot îmbina cu adverbe sau locu-
ţiuni adverbiale care arată diferite nuanţe de durată sau re-
petarea acţiunii, cum ar fi :
BCBr)J;â tntotdeauna
116Jiro mult timp
ITOCTOflHHO tn permanenţă
l:JâCTO adesea., des
o6LPIHO de obicei
RăiH.JJ;hlH ro)]; tn fiecare an
mb.u:;r:i;Litt gem, (în fiecare zi, în mod regulat)
·no YTpaM dimineaţa (în fiecare dimineaţă)
no Bff4:epă.M seara (în fiecar~ seară, 1n mod regu-
lat) etc.

Nu se poate, prin urmare, spune :

H A0Jiro aa1rn:că.rr nuc1,MO. ci numai R AOJII'6 nHcân nHCbM6.
H npo1:1H_Tâio no Be1:1epă."1. .H lJHTăIO IIO Betiepin,1.

SO - C. 1859
465
 ---------~ --------- -- --
I

Sinonime sintaetiee
OH CTOHJI nepeµ; STOi! HapTHHOII OH cToliJI m,pe11 aToll HapTIIHoll
no lf€AUM "laed..w.. 'l(acdMu.
El stătea tn faţa acestui tablou ceasuri întregi.
Y eam:i.a B neplrnmo, oa ocTaeâ.Jicfl Yeam.â.R B ;rr;epeemo, OH OCTaBă.JICfI TaM
TaM no Heâe.11,1tM. neâe,Mt.M,u.

!i
'\
Ye3iHăff B ]];epeBHIO, OH OCTaBâJIC.fl TaM lfeAUJ.tU Heâ€/f,tt.,',f.U.
Ctnd se ducea la ţară, el rămtnea acolo săptămini întregi.
,I OT ceoell pa56Thl OH H0 OTphlBaJICH no OT CBOell paMThl OH He OTPLIBâJICH
MeCJU.ţa.J,f,. .M~CRlfllMU.

OT ceoe:tt pa00Thl OH He OTpblB8.JICH lfCAbi.AtU M-eC.'l,lfaMU.

Luni de zile nu se desprindea de munca sa.-
/Io HOttâM H COBC0M He Mor cnaTh. Hottd.Mu H ,COBCEIM He MOI' crr'a.Tb.
Noaptea (!lopţile) nu puteam de_ lOc să dorm.
llo lfCJlbi.u a,ai.M CH,îl.0.a ou ua 6epery l(CAM.Mu a,ui.Mu CHACJI ou na 6eperY
M6pH. M6pn.
L(C11,bie anu CH]:(13JI OH na Gepery M6pH.

Zilc-Jntrcgi el stătea pc malul mării.

HHorp;â. no ee11epaM_ Mhl xoAHm1 B mrn6 .. lţHor;iâ eev,epd.Mu Ml>I xo;:i;Hm1 B HHH6.
Cîtcodată, seara (serile), mergeam la cinematograf.
B my me no% nbmaJI cuer. T6U ~e n61tb10 Bbman caer.
In aceeaşi noapte a nins.
B m(J o,ce MUH!/my· B ABepi. rrocTyt1ăJIH, Tou J-tee ·.M.uH!]moii n ):(De.pL nocTyqâm1.
în aceeaşi clipă au bătut la uşă.

B jmo epiMA npoa30lllJUÎ BâmHI.re co- Te.u 6pe.ueH,eM rrpmrnomJIH Bimffhle

6b1T1u1:. co6b1T1u1.
In Eţcest timp (intre timp) au avut loc evenimente importante.
Cpt:8U 11,61.1,u Bp;pyr paap;âJic.H BhlcTpeJI. H611.b10 BApyr paap;ăJICH Bh!CTpen.
Deo·~ată, tn toiul nopţii, s-a auzit o Koaptca, s-a auzit deodală o . îm_puş-
împuşcătură. cătură.

Om.elf na UteCmb Aein CTă.prne MâTepH. OTeg m"ecmb10 zoâa:«.u CTăprne MiT~pH ..
Tata e mai mare cu şase ani dcctt mama.
EpaT 1--ui aea_z68a :MOJI-Om.e MeHi.:. BpaT 8eyMii zo8â.Mu Mo.aOm.e MeJIJ'I.
Fratele meu e mai mic (tînăr) dectt mine cu doi a,ni.
B np6uuioM zoO{/ B nlOHe H 6LIJI Hă :r.tope. IIp6w.11,biU zoa B 11IOHe H 6hIJI Hă ~ope.
Anul trecut, in (luna) iunie.,. eu am fost la mare·.
EMj aa c6po~ JLem. EMY 60Ab'Ul6 copoRd Aem.
El are peste 40 de_ ani. El are mai mult de 40 de ani.

466
H aaKoHqHJJ pa66Ty nd &enb pd><bUte H aaR6H•rnn pa66Ty iJni!M pdnw,e
CpoKa, cp(rn_a.
Eu am terminat lucrarea cu o zi înainte de termen.
H npurnCJI na.11ac pdnbiue H'a.aHâlJeHHoro .R npHmeJI ttacoM pdnbme uaaHâ.qeH-
cp6Ka. aoro cpM<a.
Eu am sosit cu o oră tnainte de termenul· fixat.

EX!,RCIŢII

I. Formulaţi întrebări în legătură cu cuvintele subliniate în

următoarele propoziţii:
1. floTeMHHHCKRFI necTHHU:a HMeeT 140 M 811,u1'bl, li 24 M BUCombl,, 2. C
IlpHM6pcu:oro 6ynhnăpa OTKpbrnâeTCR BO ncejţ RpacoT0 nanopa.Ma nOpma.
3. Ha cRHeM !J)6He BOnL! Bhlpnc6BLIBaIOTCJl iJaab;,uîi MaAn, .11,ec 1topa6lJ.tibH,bl,X
Maiim u mpy6, cmpe.11,bi no81,i}.M,nhlx -x:pdttoB. 4. CTapJJmttaH qyrjHHaH nYnrna
npHIIa)];Jiem:Ana Hor,r,.â-TO aHeAUiic>.o.«y (Ppeecimy „Tuep". 5. 30 anpJ.1tR, 1854 e.,
60 6pt.M11, KpbMicnoU eoU1-1,bl, cJ>perăr 6LIJI aammen cHapHp;aMH pjcc:H;o:lt apnm-
nepnu:. 6. Ha IlpttM6pcHOM GyJihBăpe Hax6AHTCH nâMRmNun Il/jmxu1-ty. OH
6YJI ycTam:mJieH 6 1888 208(J. 7. YJIHQLI B O;a;ecce wupO,cue, ~ucmue . .[(oMâ
orp6MH@e, o«py,HeHHhle caadMu u ea:10na.Mu Lţnem6n. 8. B e6ihi Be,11,URoU
0mC1{ecmee,-m,oU aaittt-bi 0]1.ecca CIÎJibHO rtocTpa;a;ăJia. 9. Ho cJie;a;6a paapyrnemrn:
ueT, rroToMj qTo 26poiJ n6.a1tocm1:/10 6occma1-t66.ae11,. 10. llieJie3HO)J.Op6mHLiit:
B0H:83.JI nopamăeT cnoCti apxumenmYpoU u yâ66cm6a.AtU. 11. B năpHe HYJih-
rYpbl 11 6TJJ.h!Xa HM8Hlf JlleBqflmw Hax6;o;aTCR 6o.abut6ii cma8u6n, ae.ae1-totii
meâmp u aaMe'lldme.ahnb1,1t n.ttR:xc. 12. rocyA3.pcTeeu_HLIA ·Myaeit aănaAuoro H
BOCT6qHoro 11cHJCCToa· 11axOn1:1rcR na ll,Jw,cuncnoU YAUlfe. 13. RapTHHHaR
ranepeH aax6;a;HTCH ua !J.tulfe lllee'te.1-uco. 14. B KapTHHH0fi raJJepee M6muo
Bll]J.eTb non6THa Bopoaun6ecnoeo, TponUnuHa, Jfpa.Mcn6eo, AUeaa66c1eoeo,
Ptnuna, M an6ecxo20 u iJpyeUx uaoecm1-u,1,x p'(Jccxux xy86;HCHU>.oe.

II. 'I'raduceţi în limba romînă:

1. ChJH m\qaJI aam<MaThCH crropTOM, 2. OH 6poCHJI 1<ypliTh. 3. Ily6mrna
nepecTâ.Tia rnyMeTb. 4. )];OHJJâ;a;qm\ K6HqHJr r0BOplÎTb·. 5. H CTaJI BOJJHOBăTbCfl.
6. Oa CeJJ aaHHMâThCH. 7. Ilpo4JecCop uatmttâeT 'IHT3.Th JieKu;lfIO. 8. CTy.n;(m-
TLI npo;n;om-«3.roT paaronă.p1rnaTb. 9. IIJ6JIHHa He npeKpam;ileT anno.u.Hpo-
BaTh. 10. OH H.OH 1 1ăeT 1rn:căTh. ·
i
III. Traduceţi în limba romînă exemplele de mai jos. Ară­ I
taţi de ce aspect sînt verbele folosite şi explicaţi fiecare caz în parte:
1. Jiem,llUI ncer;ţă Ha lfnnăIOTCR B n8B.f1Tb 1IaC6B.
2. H'. HaM qăCT0 sax6)1.fl'l' ;a;py3bĂ:. -
3. Oa ;u,6nro· MOJP-Iă.JI.
4. 8TH •rncbl IfOC-Tori:11110 OTCTaJOT.
5 . .06hJqno H xomy 11a pa66Ty ·no jJIHl.\e f6p1,1;:oro.
6. B HârneM r6po;a,e Hâ•IBAhlfi ro)]; OT_HpLIBâJOTCH H6BI,Ie Teă1'pLI, KJI)'6LI,
61:16JJHOTe1-m.
7. Mhl Hăm;a;bdt )J;CHb x6JJ;HM na pa66Ty.
8. no yT'păM _Mbl HaHIIMăeMCH cn6pTOM.
9. Uo neqepâM Ben ceMbll co6npăJiacb -B CT0JI6Bofi.
10. Bce JieTo croflna ;a;omAJIHBaH nor6;::i;a.

467
11. B Te:.1.Tp0 BCIO 8.Ji:My HrpâJIH câMhie JI)nmrn:e apTii:CTbI.
12. ,IJ;11cHYcc11s rro Bonp6caM ucHJccrBa npo.n:onmanacb n;8m,rlt ro]:J;.
13. H Bcer~â. rrpOCblil3.IOCb pâHO.
14. i(CTH 1.niCTo 6oJI0JOT aurfmoii.
15. OHâ ;:ţ6JirO CM0Tp€.rra ~M BCJle.n;.
16. OH II0CT0iiHH0 3a6blnă.eT 36HTHH.
17. llIK:6Jibtthre 1mHHKyJihl HacnrnăJOTCR 06b11rno B HIOHe.
18. MbI mim.u;1,1n ro.n; OTÂblxâeM Hâ Mope.
19. MaTb HăJ-Kil.hlfi neHb npoaomileT n;eT0:h: B nrn6rry.
20. Ilo yTpilM 011H IIhlOT 1rnit.
21. no eetiepăM Mhl c.rrJrnami Mf3Lmy.
22. Bec JI0To MLI mltm1 n nep8Bite.
23. Bcro 3H.My ~TOâJIII 60JILIIIlie MOp6-3LI.
2,, Ou yn6pHo pao6TaJI l\8'1h!J! ro11.
IV. Traduceţi în limba ru.~ă:
L De ieri am început să merg la şcoală. 2. Termin acum de scris scrisoarea.
3. Am terminat de vorbit cu el, acum e rindul (6l.lepeg1,) tău. 4. Abia am inceput
să vorbesc cu el la telefon şi am fost întrerupt. 5. Toată scara am citit şi am
scris.· 6. De obicei mă scol la ora 6,30. 7. Dimineaţa merg pe jos la serviciu.
8. Îmi place să mă plimb prin parcurile Bucureştiului.

V. Traduceţi propoziţiile de mai jos fi arătaţi care este deo-

sebirea dintre verbele din fiecare grup de propoziţii :
1. Te66 nopă. lto;:m:Umbc.a. cnaTh. 9. HapTifHâ sucUm Ha CTeHe,
2. B'-Iepă. TLI 11,Ce cnaTn păuo. 10. IlJiăTr.e eucUm B nu-rncJ>j'.·.
3. Hmira 11,eJ,1,CUm Ha CTOJie. 11. fI noeecu.rr, HapTliHy Hă CTeHy.
4. llo,11,03:cU KnHry Ha CTOJI. 12. H noeecuJl, rrnăThe B nrnaip.
5. ,I1;eTH caaif.mCJf, Sa CTOJI, 13. Cer6;::i;HR Mhl ecmâ.iu p3.Ho.
6. Be1:1epOM .fi cuiJeJl, .n;6Ma. 14. M1,1 .ncerwl ecmae.u pilHo.
7. On nocuâht tte1'rn6ro H ywen. 15. Y sop6T cmoUm ·'leJioBErn.
8. B A:IQHR Mhl nocdâu.u ~BeThl. 16. OH nocmf.l.Qu.rr, CTOJI H CTeHe,
L E C Ţ I A a . 69- a

i, 1.:
1
1 I

:I I;,
i' Ir
''"I

I ,I
I ,,,

,,
I

CJIOBAPL ,.
I
'I

a&YcTnRa, -H acustică i:i;e&opău;m1, ~n; pl. -H decoruri (la

6eay&opHaHeHHO adv. ireproşabil, fără teatru)
cusur moOOii, -i11, -Oe; pi. -hm pron. ori--
oHµ;uo pred. impers. se vede, e clar care, oricine
uoccTănue, •H; pl. -a răscoală, in- ·ooop6ua, •LI apărare
surecţie
caMoxOµ;HLiii. span macara autopro-
DLICTynăTL, -ăm, -3emL I ipf. a
puloată
eleecuta, a interpreta, a j\lca ·
raaepe.a:, -H; pi. -n galerie (la crop~TL, -pro, •pllfilJ, II pf. a arde, a
teatru) fi mistuit de loc
ra:aaaaa 0oJI03HL boală de ochi CJILÎWHO pred. impers. se aude

no IICTOPllqEcKHM l'IIECTAM

21 HIOJIII MLI BH/leJill TaK MH6ro llHTepecHoro, qTO 11ame He

3H3JO, MOlRHO JIii paccKaaitTb 060 BOOM. MLI noceTHJill 11nope1ţ
ITHOH0pOB, /l;OM, r)1e lRHJI IlyIITKllH, 0/l;BCCKJ.m: TeaTp, ApxeOJIO·
rH'leCKHH Myaeli, [16HTp8.JibHLili napK, Myaeli o6op6HLI 011ecchl
B r611LI BeJIHKO'l!: 0TeqecTB6HHOfi BOfiHhl, TexHOJIOrliqeCKllfi llHC·

469
 THTYT, HHCTHTYT rJia8HblX oo;;:resHell liMeHH aRai(eMHRa B. IT.
<l>HJiaTOBa, BaBOi( HMeHH FJHBl!pCROrO BOCCTI\HHII, ROTOphlll Bhl-
nyCRl\eT CaMOXOi(Hhl0 Rpl!Hhl, H T.i(.
BeqepoM MbI imyIIIaJIH „Pycam,y" B ARa/jeMliqeCROM Tea-
Tpe 6nephl H OSJieTa HM8HH JlyHaq/tpCIWrO. 3TOT T0UTp - 0/IHH
na Rpacfrnell:IUnx a CoaeTcROM Cmose. B ap>rTeJibHOM aitJie Ha
1500 MCCT aaMe'IitTeJibHSII aRyCTHKă. Blii(HO H C.lI!illIIHO oqeHb
XOpOIIIO C JII066ro MeCTa - B JlOlRaX, B nap Tepe, Ha 6aJIR6He .li
Ha raJiepee.
[;
I
8TOT TeitTp IIOCTp6eH a 1883-1887 ro11ax. Ha er6 MeCTe
paHbllie CTO~O T6me TeaTpăJibHOe. s11amrn, IIOCTp6eirnoe a 1809
ro11y n cropeBIIIee B 1873 ro11y. 13 CTâpOM TeitTpe, ROT6p1,1ii:
cropeJI, HI'pâJIH J\foqâJIOB H JneIIRHH. A B 8)18HHH, BhlCTpOCHHOM
Ha er6 MeCTe, BbICTYIIâJIH 'Im1ROBCKHH, PliMCirnlî-H'.6pcaROB, Py-
6nHIIIT0MH, fJrnayH6B, illaJIJIIIHH u 11pyrlie.
Orrepa ,I(aprOMhlmc,wro HaM 6<IeHb rroHpăaHJiacb. M1,1 HH
B qiiM He HaIIIJili He11ocTăTROB. Beii 6M.'IO 6eayR011lianenHo: .11
qlicThle, CHJibHhle rOJIOC/\, II OpR0CTp, II i(8ROpaQIIII.
Ha rrapox6,i; MLI aepHJJIIICb II08i(HO. H /\QJII'O .He MOr aa-
CHJTb II CJibll!IaJI, RUR „IleTp Bem\Rull" CIIJIJICII C JIROpH, HanpaB>
JIJIIICb B flJITy.

GRAMATICA

Propoziţii negative
Oomparînd propoziţiile : H ceeoâwi 6bi.1t a ,cu11,6, şi H ce-
\ e6011,.f! 11,,f 6bi.1t B ,cu11,6, observăm că ele nu se deosebesc decît .
f prin negaţia ne. Aceeaşi deosebire există şi în cazul propoziţii­
lor interogative: Tbi. cee601u1 6M.i B ynueepcumeme? - Tu, ce-
ebon.f! 11,e 6oi.1t e y11,ueepcumeme?
Oa şi în limba romînă, în limba rusă negaţia poate sta
pe lingă oricare parte a propoziţiei, în..funcţie de ceea ce vrem
să negăm:

H uo cero11HH 6hm B 1<tttt6 ( a B 11pyrol! pas).

Nu astăzi ·am fost la cinema (ci altădată).
H cer6;u;H.FI QhlJI He B KHH6. (a n ;u:pyr6M Mecre·
Nu la cinema am fost astăzi (ci în altă parte).
He u cer6,n;HJI 6.h1J1 B mrn6 (a HT6-ro -;u:pyr6fi).
Nu eu· am ţOst astăzi la cil~ema~ (Gi. altcineva).

470
 în fiecare din cele trei exemple se neagă un element se-
cundar al propoziţiei şi de aceea negarea este numai parţială :
11e cer6)l.Hfl He e mmO He H

1n propoziţia H ceeoânn ne 61>!.II e xuno dimpotrivă, negarea

este completă, deoarece se neagă acţiunea sau starea. Altfel spus,
cele trei propoziţii de mai sus, deşi exprimă o negaţie, presupun
şi o afirmaţie, ceea ce nu întilnim în propoziţia H ceeo811.11
I I
ne 6bl,A e xu1-t6.
Prin urmare, caracterul negativ al unei propoziţii în în-
tregimea ei îl dă negarea predicatului.
Negaţia in limba rusă se exprimă cu ajutorul a două par-
ticule de negaţie: ne şi nu. Cum am văzut la pag. 263-264,
aceste două particule, unindu-se cu pronumele sau cu adverbele,
formează pronume sau adverbe negative care însoţesc diferite
părţi ale propoziţiei negative.
Pronumele negativ 1-tu,.:m6, nu,ieeo se foloseşte întotdeauna
însoţit de altă negaţie :

fI HIPier6 He 3HăIO. Eu nu ştiu nimic.

H1m:T6 eIJ.I.e He rrp11rnen. N-a sosit încă nimeni.

În componenţa propoziţiilor negative din limba rusă se

pot intîlni mai multe negaţii sau mai multe cuvinte care ex-
primă negaţia. Iată citeva exemple :
OH nu,w2âU" uuaf>e H6 5hIBaJI, nu Ha. lOre, nu Ha c~nepe CTpatthl.
El n-a fost niciodaHt nicăieri, nici în sudul, nici în nordul ţării.
OH nwtee6 1-1,e cnasă.JJ.
El n-a spus (zis) nimic.

În general, repetarea negaţiei nu schimbă caracterul propo-

ziţiei (adică propoziţia p.u devine prin aceasta afirmativă), în
afară de cazul cind se repetă negaţia 1-te:

He MorY He notî_TH B TeăTp. Nu poţ să nu mă duc la teatru. 11

OH ne M6meT He 3HaTL. Nu se poate să nu· _ştie (ne.ipărat ştie).

Suprimînd prima negaţie de pe lingă verbul ;.io:HCem, .,wey,

propoziţiile de mai sus,. care arătau o necesitate imperioasă,
convingerea vorbitorului că ceea ce se comunică se va petrece
întocmai, capătă sens diametral opus .
..LYJoaY He nofiTH B reâ.Tp, Pot să nu mă duc la teatru (nu e absolut
necesar).
On .M6~em ne aHaTb. E posibil să nu ştie (el se pOate să nu
ştie).

471
 Dacă se suprimă cea de- a doua particulă negativă, de pe
lingă infinitivul verbului, negarea devine totală şi categorică :
He Moe'!} ana Th. Nu pot să ştiu (nu cunosc).
He .woeY roBopliTb, Nu pot să spun (să vorbesc).

Hu, despre care am vorbit mai sus, nu este întotdeauna

particulă de negaţie. În exemplul On nu1w28d nu28e ne 6ued.,,,
nu na 10ze, nu na ceeepe, nu joacă rol de conjuncţie şi poate fi
înlocuit cu u. . . u . ..
În propoziţia Ka,,., nu moponucb, ecii pa.alto 11,e ycneeu,b.
(Oricît te-ai grăbi 'tot n-ai să ajungi), particula nu ar.ată că ac-
ţiunea exprimată de verb îşi păstrează efectul în orice împreju-
rare. În acest caz, nu este particulă de întărire.
Propoziţiile negative · din această categorie se introduc
prin: CI.O.JtblW nu . .. , aae 6bi nu ... ,;;y8d HU ••• ,;;a,;; 1-iu:
Cnd.11,bno on uu CTapă.acrr, ace paBH6 H11qer6 ne )];06liJIC11.
Oricit s-a străduit, degeaba, nimic nu a obţinut.
HyDd 1-tu BarnHneun,, nea'A"e T6JILRO aenetth II 1.~ncr.bl.
Oriunde ai privi, peste tol numai verdeaţă şi flori.
I'&e 6bl H 1--tu oHaaănca, H acer]:l;ă. 6YAY ncrrOMHHă.Th Bac.
Oriunde aş fi,· totdeauna am să-mi aduc aminte de d-voastră.

., Hu ca particulă de negaţie se întrebuinţează într-un nu-

măr limitat de îmbinări. Astfel :
Hil Hâ D0JI0C nici un pic
~' HH rpomâ nimic, nici o para
! HH :ţra .n;eHh nici o. zi
HH µ;yillH nici ţipenie
HH 3BJn:a nici o vorbă
HH na ii6r.y nici o iotă
HH mimrn nici o picăt~ră
HH mineJibHH nici o picătură
HH Ha HOIIlttHy cu nici o l:.1scaie
HH HODE!i1:HH nici O 1{1scaie
HH Hp6unrn: nici o fărimă
chioară HH Ha MHHJTy nici un moment (nici
pentru un moment)
HH MmIYThl nlci un moment, nici o clipă
Hit pi3y niciodată
HH CJI6Ba nici un .cuvtnt
HH CTp64I-Ui nici un rînd
HH ceHJ'H,Il;I.I nici o· secundă
HH na ceHJH,n;y nici o secundă
HH Ha mar nici un pas

Iată cîteva exemple :

.H He Mory marujTh HH miry.
MeăH l1EâHOBH'I He CRaaâJI HH CJI6na.
H Hli HârrenhRH He npeyeenH'lHBaIO.
lliyM He Yi\lOJIHâR HH 'Ha MIUijrTy ....
B ero paccmlae H11 ua BO.JIOC H8
Ilp8.B)lhl.
Nu pot să !ac nlci un pa~.
Ivan Ivanovici n-a zis nici un cuvînt.
Nu exagerez nici ull pic.
Zgomotul nu înceta nici măcar o clipă.
t5hlJIO In povestirea lui nu era nici un pic
de adevăr.

472
 Sfera de întrebuinţare a particulei de negaţie 1tu se lăr­
geşte atunci cînd ea este însoţită de ·unul din cuvintele ooan,
ei!u1tb1iî, .11aJ1eiîmuiî:
y Her6 HH 0811,0U MLICJIH. N-are nici o idee.
HeT m1 o0Hoe6 -qe.;iciBBHa (np6nycHa, Nu e nici un om (nici o absenţă, nici
66JiaHa H T.JJ;.). un nor etc").
On He HCIIh[T1irnaJJ HH MaJ1,/:i1,iueeo El nu tncerca (nu avea) nici cel mai
crpăxa. mic sentiment de teamă.
Ha CTOJIC HeT HH eâUnoii. 6yMârH. Pe masă nu e nici o hirtie,
Ha HC6e HeT HH eâUH.oU Tfq1-1, Pe cer nu e nici ·un nor.

în îmbinările :
HH o;ri;Hor6 nici un, nici o HU o.n;tt6A nici o, nici un
HH MaJiettwero nici cel mai mic, HH MaJI0ttmeD nici cea mai mică,
nici cea mai mică nici cel mai mic
HH e,n;HHoro nici un, nici o ~ HH e]l;Huott nici o, nici un

particula 1tu cere genitivuL Substantivul -cara urmează după

aceste îmbinări stă tot la cazul genitiv.
Notă

Fiecare din îmbinările de mai sus se traduc în limba romină ţinîndu•se

seama de genul substantivului următor.

Cînd se întrebuinţează împreună cu negaţia 1te, particula

1tu întăreşte negaţia :
OH He cimaâ.JI HM CJI6Ba.
El n~a spus nici un cuvtnt.
OH He CKaaă.JI HH o;a;HorO cJIOna.

în construcţii de acest fel particula 1tu poate fi înlocuitiL

cu particulele de întărire od:nce, u:

OH He cHaaâJI ,n:âme cmlna.

El n-a spus nici măcar un cuvlnt.
OH He CHaaâJI ,n:3.me o,n:HorO cJI6na.
OH He cHaaâ.JI H o,n:uor6 CJI6Ba. El n-a spus nici un cuvînt.

!n propoziţiile în care predicatul, exprimat prin negaţia

1tem sau printr-un verb precedat de negaţia 1te, se omite,
particula 1tu este singurul mijloc de exprimare a negării :
Hn ·c M6cra ! !fa C Mi1CTa (He IIBJiraTbCH) !
Nu (te mişca) din loc. Nu te mişca din loc l
fl crrpânnrnaro, a 011â HH cJIOBa. fi cnpănnrnaJO, a OHă HH CJI(rna (He
roaopJiT).
Eu o întreb. iar ea (nu spune) nici-un Eu o întreb, iar ea nu spune nici un
cuvint. cuvtnt.

473
 H11 c..116aa 66Jîhme ! HH cn6na 66nsme (ne ronopK) !
Nici o vorbă mai mult I Să nu. spui nici o vorbă mai mult I
Y MCHff HH MHHYThl cno66;i.Horo Y MeHJi (neT) HH: MHH)'TbI ceo66)1;-
np6MeHu:. H0f0 Bpe:wem1.
N-am nici un minut liber. N-am nici un minut liber.
Y HerO 1m HomHtm-1. Y. Hcr6 (neT) HH 1-rnrr6H1rn:.
N-are nici un- ban (nici o para chioară). N-are nici un ban (nici o para ch,oară).
MaTi. y MOHff 6bIJ1â, a OT6U:-HH pâay. MaTh y MBHJ'r 6hmă, a OT€q-HH pă.ay
(ne 61,rn).
Mama a fost pe la mine, tata însă nicio- Mama a fost pe la mine, tata însă (n-a
dată. fost) niciedată.

EXEHCIŢII

l. Completaţi spaţiile goale cu verbe la modurile şi timpurile

corespunzătoare :
I,
1. 21 mfmH MhI (Bll;ri:eTh) TaKMU6ro IIHTepecnoro, 'ITO R ;r:i;ăme He (3HaTh )·,
.M6IBHO Jlli {paccHaaa.Tb) 060 nCt'M. 2. Mhl (noceTI1Th) ,r:i:0:11, rµe (itUITb) IIJurnw'u.
3. Be 1rnpoM MhI (cJIJwaTb} ,,Pycâ.1rny;'. 4. A1-m;ueMll'teCI-m:ti Tea.Tp 6nephl H
Oa.TIC1•a (110CTp6HTb) B 188:3---188'7 I'OJJ,âx. 5. Ha er6 ~JCCTC păHhllle (CTOJiTh)
reaTpâ..JJhHOe 8J~âtt11e, (nocTp6nTh) n 1809 ro;:i.Y H (cropt?Th) n 18?8 roµJ.
6. B CTâpoM reăTpe, HOT6phIÎ1 (crop6Tb), (11rpâTh) :\,fo,Iâ~'IOB 11 11.lCm-arn. 7. A H
:J;':1;8.Hm:l, (nhJCTpOHTb) 11a er() ME°CTe, (HhIGTynăTb) l..fao1-.6nc1mitj P1b•tCH:nn~
h6pca1-wu 1 PyG11m.11rCth-r I':rnay116n 1 llia.11_Hmrn n ;ţpyni:e.

II. Puneţi întrebări în legătură cu cuvintele subliniate în

propoziţiile de rnai jos:
1. Bi.:itepo.K MLI cJI)'ma:u-1 , 1 Pycâm'>y". 2. MLI c.:1Jrna.ri1I „Pyc:i.:my" u
ARacJt,.uU1tenrnM meâmpe rfoepu u 611.11,ema U,Me,~u 3y1w1J.dpc1ff120. 3. 3ror
reUrp 61,m nocrp6eu n 188-3~.1887 eo<Jdx. 4. One})a /J.qp20 . 11,b1:>1<:cnoao HaM
61.Jei-th n0Hpâs11:1ac1,. 5. Bec Gbl.10 Go·;y1wp1I:memrn. 6. Ha napoxd1J· '.\1LI Bep-
11~·m1ch rr6a]].no: 7. ,,TICTp Be."1tt1rnH" cuflnc.R c RxopH u nanpium."'ICH n H.-1.my.

III. Traduceţi în limba rusă:

1. Palatul pionierilor. 2. Casa unde a locuit Puşkin. :1. Te_ atrul <lin Odesa.
4. ::\luzeul arhC'ologîc. 5. Parcul central. G. '.\lu.zeul ap<lrtlrii "<.)UC'sC'l. 7. Institutul
tehnologic. 8. Institutul pentru boli d? ochi ,.\". P.' Filatov'·.

I\'. Conjugaţi verbul cMOTpeTb la toate modurile -ii

timpurile studiate.

\'. Traduceţi în liniba rmnînă următo.arele propoziţii:

1. He l\rnry ne onieTnTh năme CTapă.1-1.ne. 2. l-le~'Ih3H He rrpu:-ml:i.Th, t.ITO
BLI paf56ra1m xopow6. 3. He MorY He ofipaTI-ITh Bârne BHln1ânn:e Ha cn€)):y10~
I.JJ;He ·qJU~ThI. "1. He~tbaH ne OTM6'tHTb CM€JIOCTh âroiî: rnrr6Te3bl. 5. :i\hr He MO·

474
meM ue rrpirnnâ.Th 0TH BâiHHhie ,ll;OCTH)Remt:H. 6. B1,1 He MOIBeTe He aaMeTHTh,'
tJTO 60:thH'O:A: IIDIIpanJI.fIOTCH. 7. Tbl He M6HH~lllh ne sa,u,epmă ThCH TaM XOTff
6J.I Ha ue;.i;e.,uo. 8. 0ml He M6ryT ne oGpaTHTh BHHMâHJU:I Ha narn pea.1-udi TOH.
9. C BâMH HeJn,ait He ,COrJiaCHTbCH. 10. Er6 H8JibBir He IIOXBaJUlTh. ~

VI. Traduceţi în limba romînă propoziţi-ile de mai jos §i

arătaţi prin ce se exprimă negaţia :
1. Y uer6 ae 5hlJIO HH Apyae:lt, HH 3HaI-HlMLIX. 2, B CTeutt: HC Iuf;::i;ao HH
)'.l;ep8Bhen, 1m HYCTâpHIIHOB. 3. .fi He MorY ne npMaHă.ThCH, 'ITO Bârne nose-
Aeuu:e oropqăeT MenH. 4. E.cm1 npe;i,cTăBHTCfl Yll.D-6m"1it cn:fqait, on ue _M6meT i
I ,
He IIOxeâcra T1,c11 ceoHMu: ycnexaMH. 5. Ha ;~6Ma ne cJ!bIUiaJIOch HH aeY1rn.
6. EMY H0Jlb3li eeptt.Th HH Ha fi6Ty.

VII. Arătaţi prin ce este exprimată negaţia în următoarele

propoziţii:

1. .Hm-rnr;n;â H HHHOMJ He ronopH 06 3TOM. 2. Er6 HHr,ri;e He BH;11;HO. 3. OH

HHHOr;u;â HHHOI'6 He o6nmăJJ. 4. HHr;n;e He BlilI,HO I~llOT6B. 5. OG 3TOM HeJih3H
nHHoMY pacc1d.3LIBaTh. 6. MLI HHHYAă He yeamăeM.

VIII. Traduceţi propoziţiile de mai jos şi explicaţi folosirea

cazurilor atît la for1na afirmativă, cît şi la cea negativă:
1. Tepn€Th Jrnmi3HHH. He TepneTh JIHrneaHA.
2. Jiro6HTb THll!IIHy. He mo6HT& THII10Hhl.
3. t.Jyec1·Bosarh qJaJihlllb, He 1'.ffBCTBOBa Tb cf>â.JihIIJH.
~- Ilepexo11liTh rpami(1hl. He nepexo;::t;HTb rpam•iu;.
5. HapymâTh nopfi1101<. He Hapywâ. Tb rropH,n;1m.
6. ,Il;onyc1d.Th OIIIl16m:1. He )J;onycHil.Tb ornU:6oH.
7. McIILIT1>1BaT.b r6Jioµ;. He HCilIJ:ThlBRTb rOJIOAa.
8. TepJlTb TepnenHe. He TepffTh Tepn8HH.fl.
9. IloTepliTb 11a11e>1<11y. He DOTepHTb Ha,n;em.u;1,1.
10. ,/ţonyCKÎITb IlOTCpH. He )lonyct<â Th norepb·.

IX. Reţineţi următoarele expresii:

Î:IH pLJ:6a, HH MHco nici cal, nici măgar
HH c Tor6, HH c cer() nu se ştie de ce, din senin
HH H ceJIY, Hll K rOpo~y se potriveşte ca nuca ln ·perete
KaK 6u TO HH 6HJIO ori ce-ar fi

X. Traduceţi în limba rusă:

Primul dintre compozitorii" ruşi care ·au continuat măreaţa contribuţie

creatoare a lui Glinka, şi anume întemeierea operei naţionale clitsice ruse, a fost
Dargomîjski.
Alexandr Sergheievici Dargol1lljski s-a născut la 14 februarie 1813 în
satul Dargomij, unde şi-a petrecut primii ani ai copilăriei. A plecat apoi la
Petersburg, unde a trăit pînă la sfirşitul vieţii (1869).

475
 Prietenia cu Glinka a avut o mare influenţă asupra creaţiei sale muzicale.
Opera Ivan Susanin J.--a îndemnat să scrie o operă proprie, Esmeralda, după cunos-
cutul roman Notre--Dame de Paris al scriitorului francez Victor Hugo. Esmeralda
a fost -terminată în 1839, dar a fost reprezentată pe scenă abia după 8 ani.
Deşi cercurile oficiale au manifestat lipsă de interes faţă de creaţiile muzicale
ale lui Dargomîjski, el a continuat să compună, mai ales în domeniul muzicii
vocale.
Rusalka, cea mai însemnată operă a sa, a fost reprezentată pentru prima
oară in 1856.

(După. .. DaToomUski". CMlea spectatorului de operă,

de N. NEGREA, jd, Muzicală., 1958,}
 LECŢIA a 70-a

CJIOBAPJ.

aRăllHff, •R; pl. ..li salctm osYTaTL, .. am, -aem·• I pf. a tn-
BJIBOACJJJ.'le,CRHii KOM0HHăT combi- veli, a înfăşura
nit de vinificaţie o~eii.HAP, .. a.; pf. •LI lcancţru
BocnponanecTJI, -e11,y, -e11,iim1, I p/. ocă;u.su, .. oB; pl. precipitaţii atmos-
a 'reproducEt ferice
Bnp611eM conj. de fapt, de altfel, de ocoomi11, -ocoliHH&a; pl. oco6nHKB
altminteri casă proprie
run;16H, .. as, -Oe; pl. -Lle putred năJILMa, ..bi ; pi. -Lt palmier
rpoMâJJ,a, •LI; .Pl- -LI masă ; colos noMeJ.Q.HK, -a; pl. .. ff moşier
eacer6JJ,JIO adv. în (de) fiecare an npeAyOe.m~euue, .. a; pl. ~a idee ,,
,1;
aapyOe»'HLiii, -aa, .. oe; pl. -Lrnstrăin, preconcepută
de peste hotare . npox6atHii:, -ero; pl. -ne, -Hx subst. I
3JJ.pâsuun;a, •LI; pl, .. 1,1 sanatoriu trecător
KJIJIMaT, •a climă panHoµ;ylD.ue, •.ff indiferenţă
spaeBC;:\eHue, ... a etnografic a unui pacee11uuocT1,, .. u împrăştiere, ne-
ţinut · atenţie
Kyp6lTBHK, -a; pl. •H vilegiaturiSt t.66xy adv. dintr-o parte, lateral
aiup, .. a; pi. -LI laur •~yT1>, -yro, -yew1, I pf. a sufla
MaruOJIHH, •H; pl.· .. u magnolie c1rnep, •a; pl. •LI scuar, grădiniţă
naa1,,11llmee1mii, •a.a, -oe; pl. -ne CKy'Ka, •li plictiseală
de băiat, băieţesc C'pC;IJ;H3CMJIOM0pe,Kd, -as, -oe; pl.
B3]J;BHl'ăThCH, .. ăJOCL, •iCmLCH I „He mediteranean
ipf. a se apropia Ta6ă•mo-4>epMeHTaJ1H6HnL1ii aas611,
ofiemieK, .. 3; pl. •H obelisc fabrică.pentru fermentat tutun
OKypoR, OKypKB; pl. ORypRH muc jpna, ••LI; pl. •LI cutie, coş de hlrtie
de ţigară, chiştoc (pe stradă)

EXPRESII
OT Mă.Ha AO BeJJ.Hxa de la mic la mare uaiiTJI oTpaaceune a se. reflecta

il:ITA

HJITa ORyTaHa aeJieHbIO aRaJ~HH, JiaBpOB, MarH6mtll:, nam.'M

H OJieaH/1,pOB. RmiMaT 811,eCb cpe/1H80MHOM6pcmrn:, nor611a noqTlÎ'.
BC0I'/13. JICHaH, 0C3./1ROB BblII8/13.eT .MaJIO H, npell,CT3.BbTe cel5e,
HHOI'/1,3. 11ame B 11,eKaope paCJ_\BeTaIOT p68bl. ).l;JIH 6T,ILIXa. H
Jie'l0HHH HJITa - HJ:103.JibHOe M0CTO.

477
 Ha HpH6pelKHI,IX ymuwx HOJIHO Hap611y. UTO Kyp6pTHmm
li TYPMCThI, COB!lTCKlle li aapy6eJirnble.
B ITpllM6pcKOM rrâp1.e CTOMT o6eJIMCK, Ha KOT6poM 80JIO-
Th!Mll OJKBaMll BOCHpOll8B0/10H H0/1HMCaHHh!H JlCIIHHbIM B
1920 ro11y llCTOp11qeeimii /10KpeT „06 llCIIOJib8QBamrn Kp1;1Ma
IIJIH OT/lhIXa TPYIIHillllXca". B HeM roBop11TcH: ,,ITpeRpâcnhie
)\aqII li OCOOHIIKll, KOTOPI,IMlf IIOJib80BaJIHCh paHhllle 1<pymrue
HOM0Illlll<H li 1<am1TaJI1ICThl, /IBOpQhl OhlUWHX 11apefi li B0Jllll<HX
KHHBeii /IOJil!IHhl OI,ITb HCHOJib80Ballhl HO/I cana TOpIIH li 31\flllB-
Hlll\bl /IJIH pa66qllx li Kp0CTbHH".
B HaCTOHill00 Bfl!lMH B paîl6ne HJIThl 112 CaHaT6pHeB H
/IOM6B OT/ll>IXa, n1e emer611Ho OT/1hlxa10T 200 OOO qe.rroseK.
I-by HO YJIHJ\e, ,1106y10cb IIOMăMll, paccMhp1rna10 BIITflMHhI,
HpOXOJl(IIX. B pacceHHHOCTll 6poca10 OKJpOK, H B TY me CCI(.YHIIY
CJihlIIIY c66Ky MaJibqlÎrneCKllii r6JIOC:
- He 6pocâiiTe Ha IIOJI, /1H/IH ! Ypna IICMH6ro Brrepe111i.
W8BllHHIOCb H IIO;:\llllMlilO onypoH, OThlCKHBUIO rJia3itMH ypHy.
TaK BOT rroqeMy B HJrTe, Ran, nrrp6qeM, H no Bcex COBCTCRII'!C
rOp0/13.X, T,lKâH lfi\8/lJihHaH qnc-
1•0•ra ! O ueii aa661'HTCJ1 nce, OT
MaJia 110 BeJilÎHa.
B HJITe Mbl H06bIBf\JlH B He-
CROJibRHX )l;OMilX 6TJJ;bIXa n C3HHT6-
pHHX, Ha lHJHO,f].e,JJbtJBCH:OM HO~'l-
6m!itTe „IVIaccirn11pa", Ha 1·a6itqno-
qiepMe11TaIJH6HHOM aaB611e, B :11y-
aee RpaeBC110HHH, B napRax a
c1rnepax.
Ho oc6 6eHrro 1rnTepec11m1 6wmi.
OKCKJpCIIH B /IOM-MY3"1II 'JexoBa,
H0T6pblti naM II0Ra3ă.Jia.cecTp1:'l 1n1~
Cf\T0'°1H Map11H ffaBJIOBHa LJexona.
 RaR celhac BHlKY rOCTHHYIO, r11e ROr11a-TO qeXOB 6ece110BaJI C
ropbRf!M, RopOJieHRO, IIIaJIHllHHbIM. 0TCJO/la, qepea ROpH/IOP,
/IBepn B8/IYT B Ra6nneT, r11e 6MJIH nanJicaHbl „HeBecTa",
,,BmnneBblli ca11", ,,Tpn cecTphl" H T,/1.
Bbi n6MHHT0 „TpH cecTphl"? BJi11eJIH ,iTy llhecy na C[\eHe?
B neli namJiu oTpamenne nacTpoeHHH qexoBa Tor6 nepJio11a -
OlKHJ1<lHHe 6JtR8ROli peBOJIJO[\HH. Bcrr6MHHTe cnoBil Ol\HOr6 na
eii rep6eB: .,,Ilpmnn6 BpeMH, na11BnraeTCH Ha nac rpoMill\a, ro-
TOBHTCH a11op6BaH, CHJibHaH 6ypH, ROT6paH H/liiT, yme. 6JIH8Ra
n c11y_eT_ c namero 66ll1eCTBa nenh, paBno11ynme, rrpe11y6em-
11emrn R TPYIIY, rHHJIJIO CRJRY ••. qepea R8RH0-HH6y11h /IBB.-
/IL\aTb IIHTb - TPH/1[\aTb neT paOOTaTb yme 6y11eT RalK)1blli
'leJioBeR. Raml(hlli I "

GRAMATICA

Foiosirea imperativului
. I. Verbe perfective şi imperfective la iinperativ. Deosebirea,
dintre verbele perfective şi imperfective se manifestă şi la impera-
tiv, nu însă în modul de ·forma.re, ca.re este a.cela.şi la ambele
aspecte, ci în sens şi în modul de funcţiona.re a formelor per-
fective şi imperfective.
Imperativul verbelor perfective a.rată o poruncă, un îndemn,
un sfat, a.vîndu-se îu vedere rezulta.tul a.cţ,iunii. De a.ceea, ade-
seori imperativul a.cestor verbe a.re foarte multe nuanţe expre-
sive: poruncă, îndemn (categoric), rugăminte etc.
3afi.n;l1.Te HO MHB aâBTpa, Mhl IlOCM0TpliM, J{aVi oUcroRT µ,ena.
Treceţi (ne~părat treceţi) pe la mine miine, o să vedem cum stau lucrurile.

Imperativul verbelor imperfective a.rată de asemenea o

poruncă, un îndemn, un sfat, fără a se avea însă în vedere re-
zulta.tul final al acţiunii. De a.ceea, imperativul a.cestor verbe
exprimă a.deseori o nuanţă de atenuare, de politeţe, mai mult un
îndemn, o rugăminte.
3axOJJ;If.Te HO MHe! H:OP.I{â. 6Jp,eT npeMR.
Treceţi pe la mine, cînd veţi avea timp.

Această diferenţă de sens între formele de imperativ ale

celor două aspecte nu poate fi formulată însă ca o regulă.
În ceea, ce priveşte întrebuinţarea imperativului de la ver-
·bele perfective şi imperfective, se pot face unele generalizări
foarte folositoare din punct de vedere pra.etic şi anume : ·

479

L.
 1. forma negativă a imperativului se formează cu precă­
dere de la verbele imperfective.
2. imperativul verbelor de mişcare se formează numai de
la verbele imperfective.
Vom exemplifica aceste două situaţii.
1. Forma negativă a imperativul1ti:
Forma afirmativă Forma nega_tivă

Bo3hMH Aem,ru:. He 6epîr Aem,m.

1
3a1<p6ii Aileps. He 3aRphlliăll /\BepL.
0TI<p6ll Rop6 61<y. He OTKpLIBâît 1wp6l'fo:y.
Ilapncfiî {noT )];OM. He pttcyii ăToT )IOM.
Cooep,1 HrpyumH. He co6Hpâll nrpyurnH.
Ilpoq.1năH 3To CTHXOTBOp8nne. J-le 1
UITăi:.i: ăTO CTHXOTBOpemrn.

În nici unul dintre exemplele din coloana a doua nu poate

fi folosit un verb perfectiv. Cazurile în care se întrebuinţează
un verb perfectiv la imperativ în forma negativă sînt foarte
rare ; ele se întîlnesc mai_ ales în unele formule şi expresii :
He npomenaiicR (-TecL). Nu te (vă) supăratţi).
He Hau111îr (-Te). :Ku te (vă) supăr~(ţi), nu o lua(ţi) în
nume de rău.
He omami! (-Te). Fii (fiţi), te (vă) rog, bun.
He OCTâBb (-Te). Fii (fiţi) bun I Nu mă lăsa(ţi) I
He noryM (-Te). Fie-ţi (fie-vă) milă I
He OT(-WJ-IU!Te B mo663HOCTII. Fiţi atit de bun.
He nwmHre na;a,e,HJl.U. l\"u-mi luaţi speranţa.
He ll3B6JihTe rH€BaTbCR. Nu vă supăra1i.

Forma afirmativă a imperativului. se formează însă atit

de la verbele perfective cit şi de la cele imperfective :
B03bMH CBOH MfftJ. Beptl ceo:tt Muq_
1Jo5pett CBOiiX KTHirnTOB. Bpett CBOHX RJUH'.mTOB.
3aRp6ll 6HHa. 3aHpnrnătt 6RHa.
Permi :)Ty :m)];ă qy caM. Pemăti iny aa.u;âtJy caM.

2. Imperativ1tl verbelor de mişcare. Verbele de mişcare pre-

zintă două particularităţi la imperativ :
a) de la verbele de aspect perfectiv, imperativul, de
obicei, nu se formează ;

480
 b) forma negativă se formează de la verbele mişcării ab-
stracte, nedeterminate. Iată cîteva exemple :
I<'orma afirmath·ă. For111a ne:rativă

Beni )l;OM6fl ! He fi&ratt ll,O:mHi !

Be:JJ'.I Te.Tiem:,,y. He no;il{ Te.r1(n-Imy.
Berui: cecrpY a,i PY"Y· He no;ri;H cecTpf a:'.i. PY"Y·
I1 ;~fi CIO)J,(l ! He xo;v'r monfi !
I'\a1,u 661.my. He 1mTiiJt .G(Pmy.
HecH. HHl1I'IL He HOClf l'tUHrH B CCTJ-W.
1!.TiblBH H 6Cpcry. He mi:'.rnati: p;aJieHO.
În nici unul dintre exemplele din coloana a doua, nu poate
fi întrebuinţat un verb al mişcării- concrete, deter1ninate. Ver-
bele din coloana a doua, adică verbele mişcării .ab8tracte, ne-
determinate, pot fi însă întrebuinţate la forma afirmativă. 111:
!! Iii
li. Imperativul cu rol de condiţional-optati?J şi indicativ.
în vorbirea curentă imperativul se foloseşte : · ,I

a) în locul condiţionalului : iii

By,n:b y Mettfl ceiittâc .u,eHhrH, a 6M 1ţ:ymi:JI ace GrM m-nirtt. :I

Sii am (dacă aş aVea) acum bani, aş cumpăra toate aceste căr{i. 11'

1,
b) în locul indicativului :
CLIII pa36HJI 01m6, a oTeu: nnaTH~
Copilul (fiul) a spart geamul, iar tata (tu, tată) plăteşte. iI
II\
,1

EXERCIŢII 111
I
1!'
j,l ~
11

I. Răspundeţi la următoarele tntrebări:

11:/,
1.- lJeM ORfTaua HJITa? 2. Ham)'it HJiliMaT B .HJITe? 3. Ham'.1.11 a,u;em.
uor6,u;a? 4. CROJILHO ocâ,u;non Hhl □a;:ţâe1· B .HJITe? 5. Hor)J;â 3p;ec1> pacn;seTâIOT
p6a~? 6. lJTo Hamicano soJIOTLIMH 6Y1-rnaMH Ha o6enHmrn B Ilpu:M6pCROM
nâp1rn? ?. CH6."lhli0 caHaT6p1rnB H ,U:OM6B 6T;:J;bIXa B HJIT€ H uacToâmee BpeMR?
8. C1-t6JILHO tJeJioBeH OTJţhIXăeT e HIIX emer6,u:no?

II. Folosiţi substantivele, adjectivele şi pronumele ·din pa-

ranteze la cazurile corespunzătoare :
. B (HJITa) (Mb!) no6brniurn B (HecKOJJbRO) 110Max (OTi\LIX) II (cauaTopna),
Ha- (nn:Ho;:i;eJihlJecRuti: 11:oM6u:ttăT) ,,Macc:inApa", na (ra6â.qao-i:f>epM0I~Ta1w6n-
nhlî! aas611), B (Myael!) Kpaene11eH>1R, n (nilpRn) u (c,rnepLI).

III. Folosiţi verbele din paranteze la modurile şi timpurile

corespunzătoare:

0co6eHHO HHTepecHOÎÎ {6hl.Tb) 8HCl(fpc1rn D )].OM•Myaeit qexoBa, HOT6phlit

HaM {rro1maă.Th) cecTpâ -rrn:căTeJIH MapHH IlâBJIOBHa qexona . .R. Ha.K cefi:qâc
{nH,n:eTI,) rocTHttyro, r.u;e HOr>t.â-ro 1-Iexos (6ec€µ;oBarh) c l'6pb'HHM, Koponemw,

31 - C, 1859
481
lliaJIHrr1111LI~. O.rclOAa, qepea Hopn;ci;6p, ,nHepn (Becr11)· e Ha6ttH€lT, r,!I,e 6b1.:u1
(ttam1cc'ITb) ;,Hesec•ran,. ,,Bnmueubrit ca;:(', ,,Tpn cecTphr" n T.)..J;.
Bw n~J\UIHTC nTpn cecrphl"? (BH;i,eTb) :JTy nbCcy Ha cu;CHe? B tteît
(HaiiTH) orpametttte ttacrpoCnua l-lexona ror6 rreptto,n;a - o»rn:;:c_âuue 6mia~
HOH penomOI.l1-n1.

IV. lnlocuiţi punctele cu adjective scoase din textul lecţiei:

KJiliMaT, ... nor6Jla, ... Mecro, ... tt .. rypl-1:cTbl, ... nap«, .6jlHB'hl,
ii;eHp€l'r 1 • • • gâl{tt: H oco0HRHH.

V. lnlocuiţi punctele cu prepoziţii:

1. Mb1 ·H,l],f'M ... Ymui;e. 2. Bx6JJ;HM ..• Mara311H. 3. Omi CHll,flT
c1rnMh€l. 4.. ,r:i;eru nhm1:m ... IIIH6JihI. 5 .... 1<0pH,n;6pa ,JJ,BCp0 neAYT _... crră.JJh-
HIO. 6. neeThl ... OJ-rn€. 7 . .;lăMITa BHCflT . . . . CTOJl6M. 8 . . . . CTeUC gne Hap-
.Tiill{bl, 9. BbI 6.61:i'll ... ·aror.1 aan6,JJ,e? 10 ... qeM-Thl A.YMaemb?

. VI. Traduceţi exemplele de mai jos şi comparaţi-le:

l. IIo6pCti nn11e1:1-ra. He 6pell ero.
2. Bb16ep" Oi<H.Y "rpynmy. He BM611pail. upyll!KH !
3. Cna tiăJia nbmomrn: aaJ].âHHe. He BhlOOJIH.fltl ăTO ynj>a»m·emm.
4. )lal! MHe KH>iry. He ,JJ,aBă.fi: MHe 1rn:qer6
5. CJJ.enatt Ta«. He ].J,enatt TaH.
6. Cncmb XOTb H5nmw. He 0IUb ăTo fl6JIOHO.
7. IlollMâli MHe 6ă6oqKy. He JIOBIÎ 6ă6otJ:eH.
8. Kyn>i €MY HOH<f>eT. He notiynăll 8MY KOH<f>eT.
9. OTHp6l! )<Bepb ! He or«jJLioâA ,i:i;nepo I
10. IloHyoă.1t BeCb TOnâp. He noHynă.ti HIP-i:er6.
11. llpOBO>Kail fOCTeil. He rrponomâit 1-1H1rnrO.
12. P11cyll KapaH/\a!II0M. He p11cyll 1mpaHAall!6M.
13. PCmatt caM ! He pCmatt ăTOT norrp0c 6ea paanYMhH.
14. CMOTplÎ BHHMăT€:IbHO. He CMOTpH o OK1-16.
1-5. Cq1-1răit ;ri;o ";~nyxc6T. He C'-IHT.iii CTpaHHQhl.
16. Co611pall 3€MJ1RH>iHy. He co6Hpăll aeMJHIH>iHy.
17. Ynorpe5JIJi:A np11JIHlJ.1-1Lie mi=- He ynoTpe6JIJ\ll rpy6Mx BL1pa»<eH11ll.
pamemm.
18 ..l.J11râ:tt C BLipam€lHM0M. He qură.fl: 6ea MeHff.
19. 3am-1MâiîcR no BeqepăM.- He aaHHMâtlcH no eeqepâM.
20. Illlllllt aKHypaTHO. He rr11rn>i :\Toi! pyqHoi!.

VII. ln locul imperativului verbelor din prima coloană_

puneţi,. acolo unde este po8ibil, imperativul verbelor mişcării con-.
crete, determinate, şi arătaţi care este <J,iferenţa dintre propozi-
ţi-ile formate şi cele existente: ·
1. Ber'!ti! n ca1<y. He 6erai1: aa Ymu.J.y.
2. Boa>i APOBa: He ao31f HM .u.poa.
3. lfo.u.H co6ă.Hy ua u.en6t1ne. He B6p;H co5fmy na )·Jrnu;y.
li. rom'i:ii CBOH MRlf XOTb nech nc11h. He rom'uf. M.1r<-1 no HCeMY tl,aopy.
5. Ean::au: 6r.JCTpCe ! He ea;n;i-1 6btcrpo.
6, H:aTâfi cnollx noJ:fpYr Ha Mamttue. He Harătî MX na Mamttne.
7. Jiâ:12:lt no aa66paM, CHOJibJ-iO He ~asall no sa66paM.
x0qernh.

48Z
 8. ,TleTătt ua mo66M caMoneT·e. He· nenitl B rrJioXY10 nor6ny.
9. HocH H6Bhtf1 HOCTKlM. He HocH :u6Bhlfi HOCTIOM.
10. nnaeari H8.m:.o;hifi ";r1;€Hb IIO noJlqac;i. He mrfJ.nat'I )J.ăJibllI€ CTa M.thpoB.
11. IT6Jrnatl OecmJJ\.rnO. He n6:rnai:i: 663 TOJrny.
12. Xo,u.1-i no ,n:op6re. He xop;i-i no 3Toll Aop6re.
VIII. Traduceţi în limba romînă exemplele de mai jos.
Arătaţi de ce aspect sînt verbele din aceste exemple:
Bop11Tecb 3a Ml1:p ! He HpI-Pni !
'YMf.'tiTe M€lJT8.Th ! Ile Tp6ran: HHHrn.
Cxo;::i,11 B Mara3HH. He CMeMTeCb !
Hvmr· xm'!Oa. He p;j•Maihe TaH.
CiiAh .Ha Mt'!cTo. He ;a;8JiaiÎTe :horo.
CT6i1: ! He xo;i;li Ha )'mu.1,y.
Ilo}];Oi"!UU1Te ! He CTyl.fH HorâMH.
Bp6CbT€ IllYTllTb ! He nell XOJI6,IJ;HJIO nO;::r;y.
Byi=!.h ror6B ! He· HypH •TaK 1.1acro.
3amuIIl1Te 3To. He 3a6brnâihe Hac!
~afi MHe nnliry. He cToH Ha ,IJ,op6re.
Cm1Mli rraJîhT6. He MUpHTeCb c· He,IJ;OCT5THaMH.
Ilpnxon11Tl• H -HaM. He pmiTe u:neTLI !
'l-h1rfti1Te raa€thI ! Ho maJiefi:Te oO âTOM.
TiocYIOTpll u om-10. He MeIIIăî'ITe MHe pa6()TaTL !
1rcrron6ticH t
ToporniTech l

IX. Traduceţi exemplele de mai J08 în li·mba romînă. Ară­

taţi ce mod înlocuierte imperativul şi sub,qtituiţi-l prin con-
strucţiile corespunzătoare (de exemplit : Tu te plim \)i, iar eu
să lucrez 11cntru tine. ThI ry,1riemh, a R 116J11ncn paocJTaTb
sa Tenri.) :
1. Thl r,vaffelllb, a H pa66Taî't 3a Tef:iH.
·) Oa omnfi_fleTcH, a :ri.u,1 pac11.:1,¼q1rnatlcr1 aa er6 onn'i:61-rn.
3. Hhl aaoapi"1,.î11 HflIIIy, a 11 pacx:re6brnait
-L CLIH ..pa36}IJI OHH•, a OT0q lJJJaTl-'i.
5. IIM OJ;H6 y;ţoJJ6:IbLTillle Ha j)hI6âany _XO;'.J,HTh, a 1-1 i-HăpLCJl y IIE.'lfRU,
ncm·1 ·nnporH c phl6ott na BaJn'I yx)'.
6. TipK,I1;1'r FI pfim,mc, DCC 6hlă!O 6bl xopom6.
?. 3aro1rnp:i-'I ThI 06 3roM cpă8.Yi OH Oi.I )J,UJI Te66 xop6nmii cose_T.
8. TioJiy 1nl OH 8Ty Te.net'pâ.MMY na 11ac pfJ.m,me, OH 6L1 ycrre:i na n6v8;(.
9. Ey,o;h y Mem-i cettqăc_ getthrn, R 6hr HynH.-:i Miwyro CoeeTcr.ym
8m.1,11K:rone ~JJI.ro.
10. Cn,ruin, 1rn1'l6e·-tt06yi:,;b uec•râCTbe, OH ·coac8M pacrepâeTcH.
J I. Ilo;:::i;Bepmich nanâ.H-HH6_v.n;h Maun1ua, MLI._(ihl ;n:oexam1 a·a 110.11liac:l.
. I
X. Formaţi 5 exemple cu imperativul la forma negativă de
la verbele 1rncarh, qJITiTh, CMOTPCTb, 6pociTh, pncoBâTb.
LECŢIA a 71-a

CJIOBAPL

ascTpaJIHiic&n:ti, -aa:, -oe; pl. ..ue xycTăpHnK, .. a; pl. "'" tufiş, lăstăriş
australian JifmK6i, -sq .pl. -H mixandră
airnea, -u; pl .. .;.u alee JIJi:Jiua, -u; pi . .. u crin
aneJILCJiH, -a; pl.· -hi portocală; JIHM6u, -a; pi. -bi Iămfi; lămtie
portocal JJHna, •LI; pi. -LI tei
fiaooati, ·-a; pi, •LI baobab MtiJIHHH, -u; pi. ·H fulgţr
OaT')'MCKHti, -&H, -oe; pi. •He din H&HMeHoBiHHe, -,s:; pi. -11 denumire
Batum uayqno - ttcm1enouaTeJI1-cK11ff, ·'-aa,
OoTaHJl11ecxuii CaA grădină botanică -oe; {}l. •He de cercetări ştiinţifice
6pO)IJITL, 6po31y; ,tipo11HWL II ip/. ornymJi:TeJIL11MH, -aa, -oe; pi. -LJ.e
a rătăci, a umbla a;surzitor
BHC)lpBTL, •BIO, •ffCWL I ip/. a in- opeX~. -a; pi. -H 1. nuc. 2. alun
troduce, a înrădăcina OC.llenii:TeJILHLdi, -aH, -oe; pl. -Lie
DHe3ii.IIHo adv, deodată, pe neaşteptate orbitor
BOOQ°-'0 adv. în general
BilOJJHC a.dv. ·pe deplin, pe de-a-n- nBeQ, -a bere .
tregul, cu totul nnoJ(OBLiii, -aa, -oe; pi. -1,rn fructifer
nenldmKa, .. u; pl. -H explozie ilpCµ.oK, npeAKli; pi. npe)l;ICH strămoş
npeKpaTIITLCH (pers. I şi al II-a nu
BLIHO]J.liTL, -o:mY, -6)1.um1, II ·tpf.
a c:ultiva se folosesc), -HTe.a II pf. a înceta,
a se opri
ra=reKTip, -a; pi. -LI ha (hectar)
rurăttTcxuii, .. a,a, .. oe; pl. -He gi- npoutii.Aa, •LI răcoare
gantic 'cepnaH•i'Hu, -a; pl. -1,1 serpentiml
CO}'p6nuuţ1111u.a, -h1; pi. -LI comoară,
l'OJIOBOKpyauiTe.ITLHLiii, -an,.!"OC'; pl.
-Lte ametitor tezaur
rpoM, -a; 'pl. •LI tunet TpOnttK, -a; pl. -11 tropic
-,;.1;esopaTlIBHL1ii, -aa, -oe; pi . .. LJe TponffqecKuH, .~an, -oe; pl. -ne tro-
decorativ pical
em., -u; pi. •H brad Tl()JlhilâH, ~a; pl. -1.1 lalea
aacJIYmnuaTL, -aio, -aewh I ip/. a y):c:on6J11,CTIJHe, -n:; pi. -H plăcC'rc,
merita satisfac ţie
11enoaHJi•r1,,.. jj:IO, -.â(!wi. I ipf.. a y1:ph1T1,c-n:, •p010(•1.. , -pOe1IJL<'S1 I pf.
interpreta a se ascuncle, a se adăposti
RamTii.n, -a; pl. -u castan y11pMttAC'nne, -n; pl. -H instituţie
K}.•11b1'Ypno-npoeB_e-TIJTeJII,nL1ii, -11H, . XBIHiHLiit, -an, -oe; pl. •LIC de ('0-
-oe; pf. •LIC cultural-ednculiv; de nifere
culturalizare :urnan1f.11T, -a; pi. -w eucalipt

EXPRESII

.eo ncex 1urn1•0n din toate părţile, de prt->tutindeni, de peste tot

TeM 66nee cu atît mai· mult, mai ales că

484
 HHKl1'1'CKl1R
BOTAHMqECKUR CAI];

I-lmo'iTc1,uii fioTaHMi1P-
CHHii ca)]; nax6,nnTt.:fl u cr,n1
H'.HJlOMf.~Tpax OT FlnTbI, D6:.ntfl
11cpeBHl1' lhrni-irn. Ty11a '11,(
exaJIH Ha anT66y.ce HO I'OJ10-
B0Hpyi-KJ1.TeJILIIhI!\1 ccpnaHTl1~
HaM r(lpHmi ~op{1rn. 3a:r/J-
meHHhiiî _B 1812 ,Oi\Y, ll1rn1iT·
CKHÎ1 ca11 BIJOJJHe 3aCJJY mll-
BaeT naan8une „aenCHoii co-
Hp6BnnţHnll;hI". 06nţan rr~1(1-
ll\Ui\b ca11a :JS6 ra. 311ecL pa
CT,YT 3820 HaHM8HOB1im1iî 11e-
peBheB, KYCTUJJH11KOB l1 11e110-
pa TIÎBHbIX pacTeH1U1 CO BCCX
KOHl.lflB 38MH6ro mapa. Ba-
TJMC1'11C arre.:IhClÎHhl II JJIIMOHhr pacTyT pn110M c aacTpa-
J111iîcH1IM1I 6ao6il6aM11, rlirâHTCKHII RUillTB.JI ~ PH/10M C rrpe11KOM
XBOliHl,IX 11epeBb8B. A CH6JlbR0 a;iecb 11B8TOB ! P68bl, illÎJIIIII,
TIOJ1hI1â.Hhl, rB03/1lÎKII, J18BROII piJ.3HblX BlÎ;\0B U T./1.
HnH>ITCKniî:_ 60Tau,iqecm-1iî ca11 - ne TOJJbRO RYJJbTYJlHO-
npocae THT8J1bH08, HO H H8Y'IHO-UCCJJ<i/\OBa TCJlbCROe yqpem11e-
1111c. 3,1ecb Bb!B0/1HT 11 BHe11pn10T B 11po113B0/1C'rBO HOBble copTâ
11J10116ablx II ;wyr11x pacTeHuiî:.
Mb! AOJII'O 6pO/\HJ1U 110 aJJJJ<JHM HmniTCIWI'O câ11a, c y110-
BOJll,CTBUeM B)1b!XiHI 11pOXJ18/1Y B rycT6li Temi mm, opexoa, e,rreiî:
II 3BK8J111IlTOB. A KOr/13 CTăJIH crrycHaThCH K M6pIO, r)1e B 38JllÎB8
Hac JI<,18JI ue60Jibll16iî: rrapox611, H06o BHB88.IIHO 38Kph!JIH TJ'IU
n IIOilleJJ HaCTOflll\UH TpOIIH'leCmlfl /10ffi/1h, co11poaom11aeMhlll:
orJiyII1lÎTe:1hHhIM rp6MOM u ocJieI)HTeJibHb!MH BCIIbIIIlfrnMu MOJIHuiî: •
. Ha uyTtt aaM rronaJICH 6yqi,h, u Mb! yHphIJIIICb a HiiM. BhlnuJiu
no 1<py11me nttaa, TeM 6iJJ1ee, '!TO yxo11lÎTh 6bl.JJO HeI!h3H. Ho
pill(UO :UCIIOJIHHJIHCl, p YMhlHCKUe pOMUHCI,J u nap61(Hbie IlCCHII.
Boo6ll\e, Ha.110 cHa.ailTh, '!TO B CoaeTcKoM Coroae Jiro611T pyMhlll-
cKy10 MJ3bIKY, HâII111 neCHU Mb! CJih!IllaJIM BCIOAY, rl(e no-
6b1B11JIU
Kor11a /jOJRl(b rrpome,, -· a npeKp8TlÎJJClI OH p03KO, R8H B
TJlOITUHax, - Mb! IIOl(HllJIHCb Ha napox(JI(. u OTnpâBU.lHIC!, B
nuouepCHI-IH ropOl(Ol{ ApTeR.

48-i
 GRAllATICA

Propoziţia temporală

Pro1ioziţia temporală arată timpul în care se face acţiunea

din regentă şi răspunde la întrebările 1weod? (cînd ?), c ,ca,cux
nop? (de cînd?), oo ,ca,;ux nop? (pînă cînd)?.
Propoziţia temporală poate exprima :
a) o acţiune anterioară aceleia din propoziţia regentă. in
cazul acesta ea se introduce prin următoarele conjuncţii şi lo-
cuţiuni conjuncţionale :

xorna cînd T6JH,HO numai ce

C rex nop liaH de cînd e;::i;na abia
n6C,1Ie Tor6. ·1rnK după ce JIHlllb numai
HaH. T6.îhH.O df îndată ce JIHU!h T6.lJhHO numai ce

Exemple:
Ko2Jd B ;::i:nepb, TIOCTy-qcJ.nu:, H. noUICJI OTripbIB8.°1:·h.
Cînd au bi'Hut la uşii. m-am dus să. deschid.
C mex nop nan HhLiam1 crp6ttTh 3au6;o;, npom:16 n8cHOJihţW MCcnu;eB.
De cînd au început să construiasdl fabrica au trecut cîteva luni.
IIOcJZe moeO na,-,; xm1ra 61,mâ rrpotriiraHa, cocToff.:1ocb ee 06cymg8H11e„
După ce cartea a fost citită, a avut loc discuţia asupra ci.
R an rno~ibx:o y rwp6r ocTaHom1:nach MaIIIHtta, ua ţ1;6Ma nl:JUIJIH ;u.ea
qe~_10ne1m.
De îndată ce rna:şii:i.a s-a oprit la poartă, din ca:d au ieşil doi oameni.
Eaea xy;::i:.6»m1rn san6HlJUJI RapT1!tty, HaH ee cpâay oTnpâemrn Ha ehl-
cTaeHy.
Abia (imediat cc) a terminat pictorul tabloul şi l-au şi trimis la expoziţie .
•.7umb 1mf.1b1îo nacTynâeT nC11ep, I! µ;Crne 3amură.10Tc·a ormt
De îndată ce se lasă seara, tn casă se aprind luminile.

b) o acţiune posterioară aceleia din propoziţia regentă;

in acest caz propoziţfa temporală iie introduce prin următoarele
conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale :

npe:»eiJe 'IC.lt, 00 mozâ ,ca,;, nepeiJ me.l! ICalC.

Exemple:
llpb«ae 11e.,,. peuniTb ttT6-To, xopornenLIW 110;;:iJMafi.
Inainle cie a hotărî ceva, ,.gîndeşte-te bine.
OH fihlJI pa66runr, Do mou} han IIOCTynlI:i B llHCTHTJT.
El era (a fost) muncitor. înainte de a intra la insti~ut
flepea me,,tt. han IIOCJH\'fb CTaTblO B iHypttâJI, ei:\ Hâgo IIp01IIfTâTh eu~e pa3.
înainte~ de a trimite articolul la revistă, trebuie să-1 mai citeşti încă o da,tă.

486
 c) o acţiune simultană cu cea din propoziţia regentă. În
acest caz propoziţia temporală se introduce prin urmăfoarele
conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale :
1weâd, no1-d, e rno epe.u,i 1-a1-
Exemple:
JIO,rn ;ri;eTu CTTRT, B ;::i;(me Tlixo.
Atita vreme cit (tn timp ce) copiii dorm, in casă este linişte .
.B mo epe.Mi!t -,,;a1,; B 0,IJ;H6M HJiăcce H]J;~T yp6K HCT6pHH, B .n;py r6M H)];CT
yp61< pycmwro RaLimi.
1n timp ce inti-~una din clase se·· ţine o lecţie ele istorie, în alta are loc o
lecţie de limbă rusă.

Propoziţia temporală poate să lămurească, să precizeze

timpul în care se petrece acţiunea exprimată printr-un com-
plement de timp :
B 1mpă, noiOd TLI rrpmneJI KO MHe, fi aamIMâJICJl IlOJIHT3KOH6MHett.
Ieri, cind ai venit la m-ine, eu învăţam Ja economie politică.

Sinonime sintactice

Exprimarea aproximaţiei

C ne8e11,10 H HHlfer6 He ~u1Tâ.JI. llo'{mU (npu.Mepno) 11,eae.n.w a·ffuqer(>He

l:CHTăJI,
Ox:011,0 ueiJfJtU H HH'ler6 He lfHTă.JI.
Aproximativ o săptâmtnă n~am citit nimic.
Bo11LH6tt Jie»căJI B nocTElJIH e eofJ. Bom,H6:R .riemâJI B llOCTeJIH 01'0.rw e08a,
BoJibmHt ~1emâ.JI. B nocTeJIH npu6,n,uaUme.rtb,1-to· (npu.Mepoo, nottmU} ro]];:
Bol~avul a stat la pat aproape un an.
Mhl np6.muJiu: B ;n;epeBne c Mec,uţ. Mb! npOam:;i:1-1 B l);epElBHe 6,w.-io ..w.eoRl.fa,
Mhl rrp6mmrn B l,l;epeBHe 1!pu6.11,uaUme..abnoio ·\nottmU, npu.Mtepoo) M€!Cf!Q•
Npi am stat la ţară aproxima'tiv o lună
MLI npomnH µO Jiecy c ,r,u.M.Memp. Mu npoUIJIH no Jiecy 6noAo ,r,u.rwMt?mpa.
Noi am mers prin pădure aproape un kilometru .
.fi mHJI B Moc1-rne 6no.w mpex ./tem. H_ mifJI B Moc1rne e68a mpu.
Eu am stat la Moscova aP,roape trei ani.
.J1em 11epea namb ari,ecb OYAeT 6oJihUI6tt llpuMepno (npu6..ftuaUmeAbtto) 11Cpea
3aB6,D;. ITRTL JieT 3·;::i;ecL 6J;a;eT 60JibUI6:ti: aanO;~.
Aproximativ peste cinci ani aici va fi o mare uzină.
H llpttep;y a,ui 1.1,€pea mpu. H npm.~,;i:y npuMepno (npu6.auaiuneAb•
no) 11:Elpea Tpn ţi;HR.
Voi sosi aproximativ peste trei zile.

487
 Ru.n.oMempa 'tepea mpu MLI ocTaHOB:CI- llpu.Mep1-to (npu6.n.uaUme.n,b1-to) qepea
JIHCb Tpll R~f.TIOMElTpa Mbl OCTanonHJUIC.b.
Cam după vreo trei kilometri ne-am oprit.
B Hâmeii: o·nOJittoTElHe 80 cma mbicn"' B Hârnetî 6H0JIHOTElHe Q,w.n,o cma mblc.,i"
mrn:r. 1rnnr.
B Hâmett 6116.11110T€He nplMt.epuo (nottmU) CTO ThJCHlJ HHHr.
In biblioteca· noastră sînt pînă Ja (aproxima"ti-V) 100 OOO de cărţi.
fi rrpn:nY 1iacâ.M r; wecmU. H rrpn:.n;y 'ltac6o 6Ko.tio zaecm/.4-.
Voi veni în jurul orei şase.

Eu am terminat lucrarea către amiaz11.

8Ta n6MHaT·a ma,;6U ;xce wupuHbi, n:aH 8Ta H6MHaTa mupwi6ii c MOIO.
H MOH.
Camera aceasta e cam tot atît de largr'i ca şi a mea.
Mott .n;pyr npH6mrnHTe.rrhHO mal'.6eo Mott .I(pyr pOCmoM c ,1te1-t.i.
;xce p6cma, HaH H .R.
Prietenul meu este cam de aceeaşi statură cu mine.

Exprimarea unor relaţii spaţiale

ONOJlO (e6.rne.) MeH.fl CTOJlJIH )l;BC P.i()o.u co MHOt½ CTOJ'i:JJH P:Be mCHI.IVIHJ.I.
memu;HHhI.
Lîngă mine stăteau două femei.
H m1rnY 6Ro.tio MocliaM. R anrnj noa JIIocReOU.
Eu locuiesc în apropiere de .Moscova. Eu locuiesc în împrcj urimile Moscovei.
Hă;a;H OcTaHOBHJiacr> y (eOa.n.e, 61-i'.o.rio) 01wtd.
Nadea s.-a oprit. 1îngă fcrcastr:1.
Or.o.n.o·.aop6eu - AOM Jiecmrnâ. llpu iJop6ee - ,o;oM Jiecmrnă.
Lingă drum c casa pădurarului.

OH pC)J.IW cTyrrăJI aa nop6e Moer6 OH pe)J;1w cTyrrăJI 11Jpea nop6e Moer6

110Ma.. 110Ma.
Trecea rar pragul casei melc.
noeaJJ, meJI ua MocRebi. IIoesA rneJI om Mocl'.Bbl,.
Trenul venea 'de la Moscova.
3a J?tco.At 6LJJiâ ;ri;epemm. IloaaiJU JLeca 6h!Jiâ gepE!BHJI.
Dincolo de- p~1dure era un sat.
Bnepe8U DQ.w.a cToHJia 6epeaa. Ilepea 06.MoM CTOJ'i:Jia 6epeaa.
n p6mu8 â6.Ma cToHJrn 6epeaa.
În faţa casei era un mesteacăn.

488
 EXERCIŢII

I. Descrieţi în limba rusă o grădină botanică pe care aţi vi-

zitat-o.
II. Puneţi verbele din paranteze la modurile şi timpurile
cerute de înţeles :
Mhl (6p0/1HTh) no arrneHM ca11a, C y,110B6JihCTBlieM (B/11'XUTh) npoxrra11y.
A Kor11ă (cTaTh) cnycHăThCII H MOpIO, r11e B aam'rne Hac (>K/laTh) HeOOJiblll6lt
rrapoxo11, ne56 BHeaanHo (aaHpMTh) TyqH " (nolir,i) HacTORUllfli Tpom1qe.
c1-mJi .!];Offiţl;h, (conpOBO·iRW:Î.ThCn) OrJiyrui'tTeJibHbIM rp6M0M· u OCJiemiT{!Jib„ I j

1,
HhlMll BCIThlmHaMH M6JIHH1t. Ha rryTFi: HaM {norrăCTbCH) 6ycf>t!T, H Ml>I (yHphl-
ThC.FI) B H'e'M, (BhlilHTb) ITO HpJame nllBa. no pă;:vrn (n:cnOJIHHTbCH) pyMLIH-
CKHe poMăHChl H Hap6]];HJ.I0 necHH.

III. Traduceţi în limba rusă :

1. Ne plimbăm pe aleile grădinii. 2. în grădina botanică se cultivă noi specii
de plante. 3. Suprafaţa pădurii este ,de 105 ha. 4. Griul se cultivă în foarţe
multe regiuni ale peninsulei. 5. în grădina botanică este şi un institut de cerce-
tări ştiinţ.ifice. 6. Vremea e foarte frumoasă, dar cred că după-masă va ploua,
7. Ploaia se oprise.

IV. Traduceţi în limba romînă exemplele de mai jos. Ară­

taţi cum se tmduc în romîneşte conjuncţiile şi locuţiuni/,t'con­
iuncţionale care introduc subordonate de timp :
1. Hor,ri;â n _aaH6wnv1 pa,66Ty, Mbl ?omJnr: B mrn6.
2. Hori:i;â BhmaJI cuer, Jlhrnrn11H:M m,rm.rru ua Tpe:mtp6aHy.
3. C T€X nop HaK OH aam1:Mă.eTCR cn6pTOM, er6 3.QOpOBhe YJI)'l.JlliHJIOCb.
4. C T€X nop I-mK r6po;a; CTaJI npOMIJUIJieIUibIM u;eHrpoM, a;a;ech MH6roe
ll3M8HHJIOCb.
5. IT6cJie Tor6 HaH ;r:i;CTII B:6IpOCJIH 11 pa3'M~xamtc&, CTapHH OCTâ.JICR o.u;ilH.
6. ITOcJie TOr6 ttan aatt6Hrnu1cF1 J(01rni;::i;, Haqam-î:cn rrpemrn.
7. H'aH T6JihHO ;a;om,ri;h rrepecTăJI, .n;eT0: nb16emam1 na y.;:c111.ţy:
8. HaR T6.ilbKO BhJrJHIHYJIO c6;mu;e, cpă3y .CTâJIO T8IIJI6.
9. En;eă OH npoeo.u;tm cnoer6 r6cTH, RaH n ;::i:eeph cm:rna nocTyqam:1.
10. E.u;Bă npoaBem'm asoH6H\ 1-mR lllH6JILIUrntt eb16earnm1 B HOJH1;i16p.
11. JlHIIIb T6.7IbKO Haqi:rnăeTcn "pa.u;Horrepe;ri;âqa „ Te:l.Tp y J\U1Hpocfl6Ha", OH
ca.u;llTCH y pannonp1-1eMmnm n ·cJIJrnaeT.
12. Jlnllib T6JibHO UHTep BhIIIIeJI Ha Cl.(&Hy, paa;u;aJIÎfCb arIJIO)];HCM8HTbJ.

V. _Traduceţi în limba romînă ş( arătaţi care este raportul

între subordonata temporală şi propoziţia regentă:
1. ·npem,n;c lJeM HU 1-I3.Tb 116m,1ll yp6H, Hfi;J;O IlOBTOpiITJ„ rrpe;:J;J.>1;.i;)'I.I.J;Utî.
2. llpem;u;e qeM, yqJ1TL ;fpyrHx, yqllcb caM.
3. ll,o TOr6, HaH 19p11fi I'arâpHH CTaJI JiilTlJHHOM, OH pa66ran ·.1IuT8tî!QmrnM".
4. II&pe,n; TeM HaH yîini: Ha ,n;oMy, xoaR:tttm OTHphl;:ra om-16.
5. Hepe~ TeM HaH HaqăTL rrCpBjTIO JI8rnvuo, rrpo!peCcop IT03ţl;JHiBUJI _CTy,n;t°H•
TOB C H6BbJM J'llll6HbJM r6)];0M.

489
 \'I. 1'raduceţi în limba romînă exemplde de mai jos. Arătaţi
prin ce sînt introduse propoziţiile temporale:
1. h'.orµ;ă
nporpe11r1e.r1 nb1cTpen, aclJu\ ynăn.
2. Hor;::i;ă
on paG(nac-r, ou J\.m6ro H,YpttT.___ .
3. TloHil po,a;lfTe.Trn Ha pa66Te, pe(i_CHOH HaX6)].11TCH B }l.6TCIWM_ ca;:i.)'.
4. floHâ llhl Gece,!\JCTC, IT· TTOlfHTăIO.
5. 8 '1'0 npeMfl HaH ~YîtPlllHbI ·nrpăml D IIJăX.MUThl, n-1:eHllţIIHbl HaI-{pblBaJnt
JIU CTOJI.
6. fio Mepe TOr6 l{aK pa3BHDăCTCH npOl'itLJUIJI8HI(OCTh, p~CT{!T tt Hacenemie .
ropoA6i1.
?. flo MCpc Tor6, Han: Marmiua nonxo;::i;Hna 6m1me H u;CHTPY, jJIHiţhl cTaHo~
BffiflHCb rnHpe, ;::(OMă Bhlllle H npacHBCC.
8. Ilo MCpe Tor6 H.att nY 6.11111-rn npn:61,rnâna, .ceoGOnm,1x 11r1ecT cTaHoeli:nocL
s<;e M€H-bllie.
9. Ho Mepe TOr6 Han MLI yrny6.1H:m:cL e nec, rpu(h;.- IlcTpettâJIHCL iwe tJă.111.e.
10. Hâ.m;a,hltî paa HaH pa3)],ati:TCH 3BOH6H, pe6e110K H3Api1ruuaeT.
11. HB.m;a,hlîi pa3 ~aH npux6gHT JJ.PYJLR, MLI Hl',H~cTe cn}'µiaeM M)'3bIHy.
12. HB.m;a,hlll pa3 1rnH flhlX6.D,HT H6nan liHHra, 611GJIHOT6Hap1, IlLJCTaHJifleT
ee ua mnp1t1:1y.
VII. Formaţi cîte două propoziţii temporale pentru fiecare
dintre cele trei tipuri analizate în _lecţie.
VIII.· Traduceţi în limba rusă:
1. Cînd m-a'n dus la uzină, intrase în schimb (cME!tta) brigc1da maistrului
Niculescu.
2. Cind am ajuns la poe.lelc, muntelui, ploaia a jncetat.
:1. lnainte de a termina de citit cartea, am s[1 scriu o scrisoar<.'.
4. După ce· l-am văzut pe fratele meu, am plecat la ţaqi..
5. De cind am fost la băi, mă simt mult mai bine.
6. Ime~iat ce·· va sosi lovr\.răşul inginer Popescu~ veţi fi liber dv.
 LECŢIA a 72-a

CJIOBAPb

anr:uiiicirnii, -an, -oe; pi. -ne en- MHHHa•nOpa, -1.1; pi. -LI miniatură
glez, englezesc 0TBi3rnThCJI, -myci., -ammLCll I I pf.
6p6uaOBbtli,: -an, -oe; pl. -Lrn de a se încumeta
bronz n;i6c1rntt, -aH, -oe; pl. -He plat, ne-
nepmllna, -J.I; pl. •bi cul,me, virf ted; întins
nLipy6JieHHLiii, -an, -oe; pl. -L1e nopTâJI, -a; pl. •LI portal
dăltuit cnuµ;6TeJn., -H; 'pl. -11 martor
r6TllKR, -H stil gotic cpe;u:ueneK6Bbe, •H evul mediu
rpatp, -a; pl. •LI conte C1'H.U, 9 •H; pl. •li stil
)l;06ăn1tTL, -BJIIO, -BHfflb II pf. a yRpicHTL, .. amy, -{ummi. II pf. a
adăuga înfrumuseţa
auaMeHIITYii, -an, -oe; pţ. -Lie re- yHHKă.IlLHLlii, •an, -oe; pl. -Lrn
. numit, celebru unic
ayiieu, -ayiiua; pi. ayiil(LI crenel
uoui}lcpCnu:H.JI, -n; pl. -H. conferinţă
tJrn.p!JtOpOBLiii, 0
aH, ~oe-; pl. -J.Ie de
porţelan
KpenOCTHOH, ... au, -Oe; pi. -Qe_iobag,
~acllµ,, •a; pl. -LI faţadă.
şerb
xpOm:rn, -u; pl. -n acoperiş (}rno;:,;il,JILHbIÎt, -llJI, -oe; pi. ·blC
Kypop-T11L1ii, -as, -oe;_ pi. -hm bal- feudal
xpauHTI,ca: (pers. I şi a II-a nu se
near folosesc), .. 1{TCJ1 II ·ip/. a se păstra
ManpHTăH<'&ttii, -aa, -oe; pi. -ue
maur 1,cm,, -n; pl. ~n: lanţ

AJIYIIItA

B ce~ma)1JjaTH KHJIOMCTpax K 1oro-aana11y OT fIJITbl pacno- 0

Jiomeua AJiyn11a. 8TOT Hyp6pTHb1ii ropo;i6K xopom6 3an111n1tiu
OT cenepHbIX BCTpOB Ijl]IIb!O rop c orp6MHOH neprnirnoit Aii-11eTpl1.
IloâTOMY BACCh MăJIO B0Tpon n ocâŢ(HOB u :JMMllii ·rCrrJn~c, qeM
B fIJITC.
B A;1ynHe HaM 6qem, noupirn•HJJC.ff aHaMCIIHTbIH Bopou116a-
cKnii 11eope11 c 01,pymiuon.vm er/J IIapHOM na 40 re1>Tapoa. 8ToT
11peKpilcm,1ii HO apxHT8HType ;inope11 CTJ)OllClil B 1828-1846
rogax HpenocTHhJe KpecTbHHe rpMia Bopom16na. B _Typ,icTCKOM

491
 rryTeeo111iTe.11e o Hi'M ronopt1rc11 rJ1c/iyro111ee: ,,GeBepHsili cfiacâ11
.)J.BOpu,a BhmO,ITHeH B -CTl1JiC n(rn,nnetî: anr~:iJ111(~ItO:iî f'QTvi«M. B:'.iIIIHll,
IIJl/lcmrc HpiJB.,11, ay611r:1, eocupo11seogriu111e B MMHIIaT1ope sy6-
Ilhl Aii-fleTp,i, HarroM1111ilmT cfieo11i1J1bu1,ie aâMKu cpe11Henc1ionb».
IO>t<Hhlll qiacâ11 11nop11i,, JlhlX0)lfiII\ltiî: K M6pID, yr;pawen IIOpTa-
_JI0M B Maup«1'li.HCKOM CT11Jie, HeB„hlC(JR'.HMH CTpfrtîHblMll 63.IUHRMH,
JICTKHMH 6aJrnirnaMH H TUR Ha3hlBil€MOiî: .TibBMHOli Teppâcoli
C MpitMOPJII,IMH ahB.ilMH no Hpa.fiM.

B Bopo1111irncKOM :1nop11e xp1m1iTc11 xy116me,·T.nemrn11 Me-

6em, 11ee»Tua1111aToro BeKa, 6p6113oeue " tjlaptjli,ponbrn rrpo,rn-
ne,n;?HttH ncHYccTBa, 6oritTaJ1 1\0JIJ1h-n.JJIH ml1Bounctt. H YHHH'il:Jih-
naH 6116JIHOTl~Ha H8!(itHHl1 noceMHăgqa'l'Ol'O ll ,llPBfITHilA.lVlTOf'O
• BCHOB .. H: 6TOMy ('.nt(;iyeT ;iooămrTh, 4TO BopOHl\QBCJ;njj )1B0]Hlll
61->1JJ cnn,n;CTeJIC.M ucTopiJqec1\11x (·ofihITttH: u:=tmcro BpBMeHu - n
HeM IIJlOX0)111Jla HJI'I'HH('J<a/1 1<011cfiepe11qHH 104;3 ri1/\3.
IleMHC>ro J1;{1.11h1Ue oT AJ1Yrm:n MI.I oc1'aHoniîJ11H'h y JI.HTn-
;i;ccHTUMeTp{rnoll rHa~1h1 .Ll11Ba. H<~CH0,1JhHO 1.rn,iloB(•H OTBitmll.7Hl'b
IIOHHri'l'LCH Ha <:(~ ·BCJHlnftty. no ~·;Jh:OJi, nb1pyfi.H€HHOÎf D HâJ\Hif'
:u\:eu,rn :11L1 :Ja6pa.rn'ieL na <·1'iMLiii nrpx. UT'rfna 0T1<pb1B#i.Jrnth
llJlrJ_){')i\aH n UHOp.3.Ma 0Kplit'TH0CTCii1 n MLI ŢIJJJîfO C-TOrÎ,TliI, JII06)'Hc,b
JlpHIL\111 1\pi:H·1•rnM11 1H:11BOII(H·uL1x neH3ănwii.
 GRAMATICA

Propoziţia subordonată concesivă

Propoziţia concesivă arată o acţiune sau o împrejurare care
s-ar părea că ar trebui să împiedice îndeplinirea acţiunii din
regentă dar de fapt n-o împiedică.
Ea se introduce prin conjuncţiile sau locuţiunile conjunc-
ţionale: ·
a) xomb, xom.i (deşi, cu toate că, măcar că).
Xomb 11 rrOaJJ;HO, fi BcC me np1ni;Y,
Deşi e tîrziu, totuşi voi veni.
.fI rrp11gy, xomA Mne QqeHb m'.rnorJJ,a.
Voi veni, cu toate că·n-am timp.
XomA 61;r:rrn 69:eHb Tpy;::i.uo HJJ;TH lI8pea rycT6fi Jiec, HO Mhl BCC me
;n;oOp:imi:cb JW TypHCTCHOii Oâ3hl. I '
Deşi a fost foarte greu de mers prin pădurea deasă, totuşi
am reuşit să ajungem ·ia cabană (turistică).

b) MecMomp.i na mo, ,imo (deşi, cit toate că).

HecMompA na mo, \l'I'O cer6AJirf 6blJIO iti.â.p1-rn, Mbl .o;6Jiro 111:rpâJIH Ha l-.1,BOpe.
Cu loate c~ astăzi a fost fo~rte cald, ne-am jucat mult in Cnrlc.

c) nycmb (chiar, dacă, deşi, cu )oate că).

Ilycr.r,,b OH OUIH6c11, HO otm15Hy M6mHo rrcrrp3.BH:Tb.
C_hiar dacă a greşit, greşeala poate fi (însă) îndreptată.

·d) r.:ar.: nu (deşi).

Han R u,u CTapăJICR npoqHTâTh ,hy HHHry, Mne âTo He yn.1J16cb.
Deşi m-am străfluit să citesc (ptnă la capăt) cartea aceasta, n-ar_n reuşit.

Aspectul verbal în unele propoziţii negative

Am arătat mai înainte că aspectul verbal indică modul în
care se face acţiunea din punct de vedere al duratei. S-a arătat
de asemenea că sensul lexical al verbelor perechi, perfective
şi imperfective, nu es.te prea diferit.
Există, însă, o serie de construcţii, în special cele cu negaţie,
în care verbele perfective dau propoziţiilor un sens lexical I'
diferit în comparaţie cu aceleaşi construcţii care conţin verbe
imperfective.
Iată cîteva e:x;,emple :
Er6 tteJih3fl o6H;o:eT&. Ero neJ1h:'lH o6m-«âTh-
Pe el nu-l poţi jigni. :--ru trebuie să-l jigneşti.

493
8ToT npc11MCT ne:1h3ff 6p6cMTb. 8TOT rrpeµ,MCTm:i.:Ib~H OpocaTL.
Acest obiect nu poate fi aruncat Acest obiect nu trebuie aruncat
( e greu ele.). (c necesar).
Ero HCJIL3il ym'rJJ,CTb. Er6 ne:u~:Jff RI'Iil;CTh.
Nu poate fi vftzut (pentru un moliv sau Nu trebuie să fie· văzut.
al lui).
HaM He.:Jh3ii: B8HTh er6 C cofi6tt 6pa1'n ero c co66ti:.
HaM IIC;:-Jh:Jir
Nu putem sri.-1 luăm cu noi. Nu trebuie siH luăm cu noi.
3TO IICJih3H c_uenaTh. 8TO HeJih8fl p;(;.naTh.
Asta nu se poate face (c imposibil). Asta nu trebuie să
se fac1i..
TyT HwierO JJeJih3H :i;ofiân11TL. TyT- IIH'Ier6 goOaoJJFl:Tb.
IIC~l63.Â:
Ku se poale adăuga nimic aici. Aici nu trebuie nimic adăugat.
Bea np6nycrrn tte Boilni:. 1 Bea np6nyc1fa He nxoJVţTt,.
Nu se poate intra fără permis. Intrarea fără permis este interzisă,

În propoziţiile din prima coloană se arată că acţiunea ex-

primată printr-un verb perfectiv nu -este posibilă, nu se poate
face, dintr-o cauză sau alta, pe cînd în propoziţiîle din coloana
a doua se arată că acţiunea exprimată printr-un verb imperfectiv
este interzisă, nu trebuie să se facă.
Prin urmare, în propoziţiile negative de acest fel, prin ver-
bele perfective se exprimă imposibilitatea acţiunii, iar prin cele
imperfective se exprimă, interzicerea acţiunii.

EXERCIŢII

I. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. I',IJ;e pacnoJI6>:ReHa AJJjnu:a? 2. l..Je:u aaIIJ,wu.:i;eua AJijm-rn OT cenep„
HhIX Be.TpOB? 3. 3i1M60 3f.(eCL Ten~,ee liJIH XOJIOJ.J,Hâe, 1.feM H H.iITe? IlolleMj?
4. '-IeM OHpyi:KeH Hopomi;6BCHHH ~BopCu;? 5. HTO u 1-wr;o;a CTp6u:JI âTOT')J,BOp0u;?
6. B KaH6M CT11."1e BLHIO~'IH€H cCnepHLIÎÎ qlacă.;::i; .u;eopu;i? 7. o 1.fCM HaITOMHHălOT
Gâm'HH, rm6cmrn Hp6BJIH, ay6u;L1?. 8. lfoM yHpăllJeH 16mtthlit q>aca.u: i'.l,BOpQă?

II. Traduceţi în limba rusă :

Alupka este un orăşel balnear aşezat la sud-vest de Ialta. Întrucît este bine
ap;)rat îl:)1potriva vinturilor de nord, de un lanţ de munţi, îarna e mult mai
cald aid decît la !alta. ·
Palatul Voronţov, construit între anii 1828 şi 1846 de ţăranii iobagi ai
contelui Voronţov, este o-clădire foarte· fn;moasă. Palatul e înconjurat de un
parc de ,JO de hectare.
În palat se păstrează mobilier arti!itiC din secOiul al XIX•lca.

III. Traduceţi în limba rusă:

1. Aţi vizittlt muzeul acesta? - Ku, nu·l-am vizitat încă, dar am auzit că e
foarte interesant. 2. Cine a pictaţ- acest tablou? - Este Ul)- :tablou de Repin.
:1. Manuscrisul acesta este vechi?-Da: e din secol.ul al XVI-Jea. 4. Iată o frumoasă
statuie de marmunl.. 5. Crcneluri1e .amintesc cte castelele medievale·. 6. Priveşte l

494

j
Cc turnuri înalte! 7. AcPslca· stnt obiecte de bronz şi tle porţcla1i din secolul al
XV 11-lca. 8. Biblioteca. e departe de aici? Nu. este tn clăt1ircn v,ccin:1. 9 ..Vreţi
să nwrgem acol_o acum? - Oa, aş dori s(1 v:'id· cîlcva ciir\i rare; alll auzit _că
sînl destul de multe,

IV. Reţineţi i,rrnătoarele e,rpreS'Î'i:

e~uy xmnh 6oi 1a,w. puţin H pasă

X01Hb
0

n:yiJd. c bun. rnin_unat, -excelent

xo,nh 6bt ue. nul.car de nu ..
xonui 601..
chiar dacă ... , chiar şl, de pil(rn ••.
iată, de pildă ... ; să· luăm, de pildă .. ·.
(!JJU'Ylb xomfi. 6bl

V. Tradu6:ţi propoziţiile de rnai jos şi arătaţi care este dife-

renţa de sens 'intre .exernplele din cele două coloane:
1. 06 8TOM ue.JthaH paccHă.3LIBaTh. 06 :JTOM HeJib_3fl pacc,rnaâTh.
2. :::>TOT' Băi-KHblH o6'L8KT H8.,.Ih3H BTOT Bâi-KIIblÎÎ oG'heRT IICJlh3fl
aaHRMa_Th. aamiTh.
3. H ToMY M6cTy HCJihafl nonxo:u,llTh. H ToMY MecTy HeJihaH no;i:i;onnf
4. (hy Jil-iHlUO H8:Ih3fi nepeceKă.Tb, ()Ty nHmuo uenMul nepece '-Ih.
5. Er6 H8:IL3fl HaBCU\âTb. Er6 neJih3fl uanecniTh.
6. ErO tteJih3iI BOJittonâTh. Er6 H0Jlh3fi B3BOJJHOBâTb.
7. 8n1 oml16im uenbsfl npouycHii.Tb, 9Tu: omH6m1 HeJIL3fl nponycTliTh,
8. He:ib3H nep'exoJţl1Th •iepe3 ;::i,opOry. EMY HeJih3fl nepeHTH qepea )];op6ry.
VI. .Traduceţi exernplele de rnai jos. Explicaţi sinonirnia în
cadrul fiecărui exernplu :
1. BhlcTpoTeqHaH pEma. -_PeRâ., KOTopâH TeqCT 6hlcTpo.
2. ·,IJ;Ba;i:i;u,aTHT6HHafl l.l,HCT8pua. - U,11cTep11a na 20 TOHH.
3. Ta_foiq_HOC npmtaB6Jl.CTB0, - IlpouaB6JJ.CTB0 Ta6aKă.
4., Eenocu0IBttaJI npoCThTHH: - IlpOCThrnH, 60Jiafl KaH ctter.
5. B;ie,n;noiJ:Hu,aH n0ByIIma. - ,ll.{rnyru1rn C 6.TieJl.HhlM JJHU,6M.
6. Hu:pmilJ:HaH cTeuă. - CTettâ H3' 1rn:pnuqâ. .
7. MttorOKBapTHpHbIÎÎ J];OM, - ,il;oM Ha MH6ro 1-rnapnip.
8. CnopTH:1mhle coopymenu:n. - Coopym:emrn AJUI aattHTu:tt cn6pTOM.
9. Mexoable H3J~Cmrn. - 11a;r:i;CJJHH 11a Mexa. . ·
10. IlJiaCTMâCCOBI:Je JJ.CTâJIH, - )];eTâ.TIH H8 IIJiaCTMăCCl:J.
11. Crr(11rn 1rnaR 1rnp66Irn. - Hop66Jm ;r:(JIR cmf:qe1c
12. ,I{nyxqacoB6H rrepephle~ -- llepephle na 2 l.J:acâ.
13. Tpexµ;tt0Bttblti nyTh. - IlyTh, HOT6phltt npo,n;onm3.JicH •TPH AHH.
14. lli.eJieoHOJJ.Op6muoe coo6w,Clrn:e. - Coo6IJJ;eH11e 110 meJie3ttOii :u,op6re.
15. Tene4}6ttHhiit paarou6p. ~· Pa3roB6p no TeJie!pOay.
16. Tenem1::rn61rn·aa rrepe)];âqa. - Ilepe:u,ăqa rro TeJieBx'rnopy.
1?. )],na,v1aTHpy6JieBaa 6yMlrnrna. - ByMamKa n 20 py6Jiefi.
18. Kaper.m'.rnaa ;r:t.eBo,nm. - ,IJ;frno•ma c H6._p11::MH rJia3â.Mll.

I'
i

I ,
 LECŢIA a 73-a

C.;JOBAPI.

Oaaă.JibTOBLlii -aH, .. oe; pl. -Me de
bazalt
;iaropăTL, -tiro, -ăemL,- I ip/. a se
bronza ; a sta la soare
naayp1. 9 -u azur; culoare albastră­
deschisă
11eo61.1Ifaihrn udo. neobişnuit, uimitor
HOBor0i{H·Hii, •RH, -ee; pi. -He de
Anul Nou
onpoxHHyTi., -uy, -ueuu. I p/. a
răsturna
nell(Cpa, -1>1; pi. •hi 'peşteră
n11T6MHu:E, -a; pi. -H crescătorie
no.n;m'i~KHe, -a; pl. -a poale; y nok
uOarn.n ropLI la poalele munţilor
110Jiypaapyme-1:1HwH, -aJI, .. oe; pi. -Lrn·
pe jumătate dărimat, distrus
nopO.il;a, •LI; ,ii. •LI rasă, neam
pa:rnepHYTi.cn:; •HYcL, -uem1.cn:
pf. a se desfăşura; a se dezvolta
pe.cTIITeJ1LHO€"t1,ţ .:u vegetaţ,ie
cuueoâ, -LI albastru, culoare albastră.;
azur
cMewu6tt, -ăn, -Oe; pl. •Lle caraghios
co11eTăTLCJI, iroci., -iiemLcn I ip/.
a se hnbina. a se combina
cx6)..(cTBO, ~o. asemănare
Tpen6muwii:, .. an, -oe; pi. -Me în-
grijorător, plin de frămintări

CYXYMH

AoxaacKaa ACCP (ABTOH6,maa ComlTci<a11 Co11waJIHCTliqe-

('1w11 Pecrry6JIH1rn) -- ueo6brq/1iiuo muBorr(1cH1,rH yroJr6R. Be,u,rn
rnflnHn cHer6B Ha Bepurl1ttax HaB1olaa coqeT3.IOTCa s,n;ecL c
ne6CeHoii JiaBfpLIO, C rycT{lt1 II ripl\Oll 3l~JieIU,IO n:ipHOB, r.a;-{6B
I! JJeCCJB H T8MHOH CJ!HeB6ti lfopHoro M<JpH. B Aoxi\3HH '1'JCTO
BCTpeqiJemh ocTiiTim Tpes6muoro WCT0pliqecrrnro rrp6ru.10ro
fpyamr - rronypaapyruemu,re HperrocTn, ue111epu, M0CThl. H
pri,(OM IKC B€.TUfqecTB8HI!bl8 II0CTp/JiiHH, C03/jaHHh1€ yme R 1'0/lbl
CoB8TcRoll BJii1cT1L
tlo OKTJ\6pu:koii peBOJIIOljnn A 6xaa,rn 6m1it OTCTiwoii
OKpirnnoii 11apc1wii Pocc1ÎH. Bo BpeMH pCBOJI]{ll,IU! 1905-1907
f0/(6B 3,ICCb lliHf>0H(J pa8B€pHymlCb fl8B0CIKIQIIO'HH08 /\lll!lKeHJ1C,
0AmiM nR pyK0B0A1h'eJieti :horo /\BIIIKCHl!H 6br., Op11mumrni1;1ae.
·CTOJrliqa A 6xitanH - CyxyM!il. EcJI!il eMoTpeTh c MtipH, Cy-
x.vMn 1(/lll<eTClI Ol'JltÎMHOU HOB0r0/\H8ll emrnJt, 0IIf>Oii!iHyTOJt y
110/jH())KHJI rop. UTO cx6,1c1·BO I!0BTOprieTClI, Hor11a rtipo11 B11-
/\11llib na ,,ecorri,p1rn Ha BeplllliHe CyxyMe1wti rophl, "YAâ non-
HHMiterubcJI IIO 6ec1<om\qHhUI lliHJltÎKl!M CTyne.HJIM !!3 6a3flJII,-

496
TOBoro RaMH.fl. Mue ăTo cx611,
CTBO IIORa8aJIOCh ell\0 66JihllIC,
'
rroToMy '!To, noRa MM 6blJill Ha
1:11
CyxyMcRoll rope, n r6po11e ua- · 1, ; i
qam1 aaamritThC.fl aJieRTpJ\qe- I
CRI<e OI'HH. !

CyJCyMll H3.8LlB3.IOT „pyc.

CROii P11e1,epoii". PacTl!TeJih·
I
iii
HOCTh a11ec1, cy6Tp0IIM'I0C}rn.fl, Iii
MH6rne 8/18.HHII Ha 11IHpORHX, I
11:
1

rrp.11Mhlx yJim1aJC 6qeu1, HHTe-

11:
pecm,1 no apx11TeRType. Ouli rro- j',
cTp6eHhl B rpyaliHCROM II ap-
MHHCROM cTliJie, !,
B nepBI,1ll 11eu1, Mhl noce-
TMJrn I! CyxyMn napR e6aJie
IIp0Cll8RTa PycTaB8JIH, I! KOTO·
pOM CTOIIT 6IOCT 1!0Jil!ROro rpy-
811HCROI'O 1IIIC3.T0JIH lliOTâ Py-
CTaBeJIH, a T3.Rlll0 IT06hlB3.JIH B T08.Tpe, B AOX3.8CKOM HHCTH·
TyTe .fl8hlR3', JlHTepaTyphl H HCTopm,, B HHJ:1YCTpH8.JihHOM H
C0JlhCROX08HllCTB0HHOM T0XHHKyMe. Ha /lpyr6ll /leHh _Mhl 6hlJIH
B BHaMeHMT.OM IIHTOMIUIRe ·o 6ea1,JtH, r11e mneyT m\cKOJihRO COT
căMhlX pasJIM'<HbIX nop611 BTHX c111e11Illhlx mHBOTHhlx, H aaropitJIH
Ha M0CTHOM IIJIHllle. A B0'IepOM CM0Tp0JIH ROHQepT rpysliHCI,HJ(
HapO/ll!l,IJ( rreceH H .IlJIHCOR,

32 - C, 1850
497
 EXERCIŢII

I. Completaţi propoziţiile de mai jos:

1. A6xa3c1<aH ACCP - Heo61,rqâ.l!Ho ...
2. B0Jibternămm cuer6H Ha .· .. HaBl-tââa coqeTclJOTCH a,n;ec& c •.•
3. B A6xâattu tJâCTO BCTpeqâeUib OCTâTJm: TpeB6arnoro llCTOpllqecH:oro np6UI'"'!"
JIOrO rpymrn - ...
4. ,[(o O1n.R6phc1wiî peBoJIIOUHH A0xâa1u1 01,1n8 ...
5. Bo apeMH peaomiH1HH 1905-1907 ro~6B s11ecs urnpo1<0 paanepH)'.JIOCb .•.
6. CToJCHu;a A6xâsnH - •..

II. Puneţi verbele din paranteze la modurile şi. timpurile

cerute de înţeles :
ECJIH (CMOTpOTb) C M6pH, CyxyMH (I<a3âTbCH) orp6MHOII HOBoro;inell
e.rmoti., (orrpoKilHYTb) y no,n;tt6mua rop. 8To cx6;::i;cTB0 (noBTOpffThcH), Hor.n;â
f6poi&; (nli;:i;eT.h) Ha JJeconap1rn Ha BepnnfHe CyxyMcRoH rophl, Hynâ (rro;:i;nH~ ! I
MUTbCH)" no_ Gectwm§qHbJM III1tp6HHM CTyrreHHM. MHe 3TO cx6,n:CTHO (rroxa~ăTbC1i)
enţJ 66Jibllif', IIOTOMJ tJTO, IJOIHl MLI (6LITb) Ha _CyxJMCIWii rope, B r6po.n;e
(HattâTh) aamHr'ăTLCfI 3.1eKT.Pli'lfecmrn orHH.

III. Formulaţi întrebări în legătură cu propoziţiile din para-

grafele 4-5 ale lecţiei.
IV. Găsiţi sinonirriele următoarelor cuvinte :
He06hlqclfiHO orp6MHblfi
anrnomfcHhlit TIOTOMY l:ITO
8AeCh Bemhn1ii

V. Comparaţi constrU('ţi-ile de mai jos şi explicaţi-le din

punct de vedere sintactic :
1rnTepkcm,1it BceM HHTepâCHblti: ,ll;JI.ll eCex il
H)'>«HLIÎÎ MHe Hjmnhlfi: )J;JIH MeHJl 'I
IIOHfiTHbltl HăiR;:J;OMy IlOHRTHbIÎÎ ,rvrn H3.m;i;oro !'II
rro.a€3Hhliî AElTHM noJie3Hhlît J];JHI AeTeH
OT,n;emta H IIJiâTLIO OT,11;enna )];JIR ITJiăTbH
BOpOTHHR K naJibT6 BOp_OTHIÎR ;l;JIH rraJibT6
Ma repnaJILI R . ;~mrnă,11;y MaTepttăJihl Â~H AOR~ăAa
yqllTbIBaH np6cb6y no np6cb6e
Ha ,1J;epâBuu B Aepemno no JiepeemiM
H.UH C00 6I.U;âIOT ME°CTHhl0 raaeTbI no ,coo6rn;âmrnM M€CTHI>IX: raaât
B Teqemrn O;::t;HOr6 )J.I-UI B o;:i;HH ll,8Hb, aa O)],liH ACHL
roJion6fI nbmie Hă rOJrney nhnue
IUIJIOMeTpOM )],âJIEaUe Ha 1nu10whp ;::i:ă.Jibme
MeTpDM Bhllll8 Ha MBTP- Bblruc.

VI. Traduceţi în limba rusă :

Suhumi, capitala Abhaziei, e- un :oraş, neobişnuit de pitor<'sc. De pe mare.
ţi se pare un uriaş pom de iarnă, răsturnat la poalele munţilor cu piscuri acope~
rile de zăpadă. Din vîrful dealului Suhumi, asemănarea este,. parcă, şi mai marc,
IIlai ales dacă în oraş se aprind luminile. ·

499
 VII. Traduceţi în limba romînă, cu ajutorul dicţionarului,
următorul text :
HcTopffqeCKH c.rroanlJtaCb aROHOMlf1.Jec1-rn.fI, 66IQHOCTh pait{rnoa 3aRaH-
Kâ3hJI, B ycm'.rn1rnx me Con0TcHofi B.rrâcTH, Horµ;ă HapOnHoe xoaHttcTBO cTpa-
Hbl paamrnâeTCfl no e;i;HHOMY n.nâuy, nce ttănrn pecnf6Jnurn: n0Mor8.10T ;n;pyr
11pyry H Kam)lafl H3 HBX BH6CHT CBOll BKJJa)I B 66II1ee )IOJJO. Pecny6JJHKH
3a1<aBHăahH HMeror cooH BeAYm:110 .6TpacJm H B npoMhlmJieaaocTH II B c8JibcHoM
:X.03HJ::t:cTee B COOTB8TCTBHH C Hamt: 1nrnM -npup6;a,HLIX 6orâTCTB, C 1rn1mp8T-
Hb1Mlf J\JJHMaTffqeCKHMH ycn6BHflMH:
Boa1,MeM, HanpHMep, fpyaliHc1<y„ pecny6JIHKY. B 1960 rOI\Y a fpymm
6bmo npoHaneJ:(eH6 rrpoMhlwJteHHOfi npoAYmi;m1 B 40 paa 66Jihllle, 1.feM n :1913
rO)\y. 3a TOl\bl COBeTCJrnll BJI!tCTH B rpy31iHCKOll pecny6JIHKe nocrpoeHO OKOJJO
1000 npoMhlruJieHHidX rrpe,n;npHffTHtt. C6a.n;am,1 .H6eLie 6rpacJIH npoMhllllJieH•
JIOCTU: 1.Jepua11 MeTam1Jprn11, CTal{HOCTpoem10, XHMHtteCJmH, aBTOM06l1JILHaR.,
aJieKTpOT~XHHtteCHaH, npH6opoCrpo(1TeJibll_aH, TeHCTliJihl{afl, npoMhIUJJI0H-
J10CTh CTpOHTeJU,HldX MaTepnă;ioe, n6JIHOCThlO peHOHCTpyHpoeaHa nnrn,enâ.H
np oMhlwneHli oe T h.
M ece âTH 6rpacJIH npoMbluineunocTH aa nocne1-vrn:e r6;:v,r )'.(OCTlirJIH
RpYnHLIX ycnexon. Omi .pacnonarâ.lOT cOepeMflHHOtt T8XHHH08, RBaJrnrJlm.1,H•
poBaHHldMH Ră;a;p~MH pa66ttHX H cneu;HaJU't:CTOB. 8TH Kă}:l;pLl no-rocy;!l;â.p-
CTB0HHOMY, C nOJJ;JIHHHO Hap01v1ott aaHHTepecOBaHHOCThlO no,n;x6ri;HT H BO·
npOcaM paauHTHH npOH8B6ACTBa. no
HHIUl,HaTHee T6HJUÎCCHHX pa66lJHX, 0)'.];6·
6peHHOtt npanHTeJibCTBOM Coe6TcHoro CmOaa, o;a;HH_ H3 crâpux peM6HTHL[X
BaB6,ll;OB _HLIHe npeepa.meH B Rpynaflltmee npe,u;npHÂ:THe no npOH3B6,'J;CTBY
8JI0KTpon6aoe. li i:-pya.HHCRHB TOBă.pHU\H M6ryT ropµ;H·l'bCR TBM, lJTO 3JI0HTpO~
B68hl, C;'l0JiaHHble B T6HJIHCH, XOJJ,iJT no MH6I'HM CTaJibH.blM MarHCTpâ.JIHM
HâUJett BeJI~Irn:tt CTpaHU.
(Ha p<.q;H TOB4PHlll.a H. C. XPYII(EBA Ha concut&mrn nepe11,0BHHOB
cem,c,coro xoaUcTea pecn}'CimfK 3atcaBKâ::Jhfl, 7 (f)eepami 1961 r,
8 rOPOAC TCiHnffCH),
 LECŢIA a 74-a

CJIOBAPb

eepenJf.na, -LI; pl. Ll rlnd ; lanţ

0 paCCTHJliTLCR,
rpyaJi:HcKHii, -au, -oe; pi. -He gru-
zin, de ( din) Gruzia
rpyaJiThCH, rp ymyeh, rpyaamheH
II ip/. a se -încărca
33Tpâ.TlfTt., 38TpU.qy, aaTpăTHfflL II
pf. a consuma, a cheltui
KU.CTpi6JIH, -u; pl. •H craliţă, oală
MLJC, -a; pl. -LI (geogr.) cap
11etf-Tenp0B6;IJ;, -a; pl. -~• c_onduclă
de petrol
He4tTeCKJiă.Jl:,
-a; pi. -LI rezervor de
petrol
nop;'LeMHHK, -a; pl. -H macara
ii.lOCL,' -iemLCff I
ipf. a se întinde, a se aşterne
eeJ1euue, .. JI; pl. .. JI localitate, aşe-
zare, sat
CTB6:1, .. a; pl. -LI tulpjnă~ trunchi
IJ;HCT8pua, •LI; pl. •LI cisternă
1.ulTpyeoeLie, -ux numai pi. citrice
qft.ffuan 11.110.HTă.UHiI plantaţie de ceai
11âii.HLiiî aan6a fabrică de ceai
IJJ.CUl)TKS, .. n; pl. -H priză; m,en6TK8,
111la o priză de ceai
aK30TIÎlJeCKHii, ~a.Sf, -oe; pl -He
exotic
aJieniiTop, -a; pi. -bi siloz de cereale

EATYMH

EaT,YMH - CTOJIHl.la 0/IHOII H3 CTapeiî:urnx rpy3HHCRHX 06-

JiaCTCH AJVRăpcRoiî: ACCP. ,ho 11pc\nHHli r6po11 H RpyrrHhliî:
rropT Ha '-liipHOM M6pe.
Kor11il „IHiTp Demi,rniî:"' upn6:rnmăJtoH R rr6pTy, Mhl pac-
CMilTpHna:m paccTHJIUBlllHeCH rrepe11 H,iMH 1rnpTHHhl !{aBRă3-
CROH rrp0p6,a;b1. KaR 6y11To TOT me ci1MLiii rreitBăm, qT.O Mhl nti-
11eJrn•nqepil H II03aB•Iepa, H B TO me npeMH HOBhIH, COBCplliCIIHO
HCIIOBTOpHMb)H. .
Ea TJMH cpirny OTJ{pb!JICH rrepe11 Ha,rn Ra11 HH/IYCTpHilJihHhlH
1.1eHTp: rrapox/J11b1, 3JienaTopbr, qHcTepm,1 H ne<jiTec"JIU/lhl, nepe-
HHl\hl TOBăpHhIX nar(rnon. Ilpnp(111a a;:iech ne TOJihl{O upcr1pilc-
IÎLIH )ICl{OpaTiiBHhlH ~)OH, OHil - 6oritTaH RJI8)10BUII CORp6nnu1,
KDT6phle H/1.YT oTcrbi:ia no nce 1wm1h1 cTpaHw. D rropTy rpy-
sHTCH Ha rrapOXO)lhl pa3HOOl'ipil3Hh!e qipy1,TJ,I, oc66eHHO l\lITPY·
conhre, Ta6â q11hle ,rn11emrn, HeqJTh, nocTyniuouJaH c1011a no ueqi-
Tenpon611y HS EaRy.
IlpHpi111a, usoJ1tiponannaH oT rrpoMwlllJienl'locTH, ocTilJiac1,
pa3BC T<lJlbKO B 60TallllqCCKOM ca/J,Y Ha 3CJICH0:>! Mh!C.)7, B 9 J{HJIO·
MO-rpax OT EaTyMH. 311ech M611mo ncTpCTl!Th Mn6mecTno 31{30·

501
 TH'10CKHX paCTe!mil:, HanpHMep, orp6MIICHIIIHH 6aM6JK, TOHKHlt
CTBOJI IWT6poro, KaK HaM CRaaâJIH, BhlpacTâCT aa C)'TKH Ha 0/1HH
M8Tp.
3a 3eJiiiHhlM MhlCOM npttp611a CHOBa nptto6peTâeT npOMhIIII- .
JieHHhltl xapâRTep. TaM, Ha r6pHhlX T~ppâcax pacnOJIOIK0Hhl
'!ail:Hhle nJiaHTâJ.IHH. B He60JihIII6M cem\mrn 'IâKBa Mhl noceTHJIH
'lftHHhlH 3aB6]1. HaIII rH/1 ITOKa8ăJI H8M B8Ch npO!I8B0/1CTB8HHhlH
npo11ecc.
- BoT He µ;yMaJia, 'ITO 'Iail:Hoe npOH3B6i1CTBO TaR CJIOIKHO.
CK6JihKO Tpy11â aaTpâ'IeHo, 'ITo6w Mhl Mor.-:rli aacw11aTh a Ra-
CTp10Jiro I11e116TKY 'IâH, - aaMeTHJia R KOHIIY aKcRypcHH 0]1Hâ H3
TypncTOR.
- B 1iacTp10Jiro? - y1111BliJicH HHmemlp, Moii coce11 no
Ka10Te, H 1106âB11JI: - 'lat! IThIOT H3 caMOBâpa, a He H3 RacTpIOJIH.
--,- Hy, a RaRaH pâ8HHIIa? - crrpOCHJI H.
HHIKCHep BBC8JIO pacxoxoTâJICH, IIOTOM IIOHCHHJI :
- HacTOHI11Htl 'lat! 6hlBiteT TOJihRO H3 caMOBitpa. CrrpOCHTe
y M0CTHhlX IKHTeJietl.
H 11et!CTBHT8JihHO, HHIK8Hep 6h!JI rrpaB, RaK H llOTOM y6e-
/1HJICH.

GRAMATICĂ

Particule modale
în propoziţiile :
Ilo1manl-,m MH.e TBolO qtoToH3.pro 1rny.
Arată-mi fotografia ta.

Hy, ycnoHOilcn, fle mia 11h !

Linişteşte-te, nu plînge I

qHTâTh-mo OR lJHTâer, JJ,a :oaoplf.Tb He yMeeT.

De citit mai citeşte el, dar să vorbească nu ştie.

502
particulele modale -1':a, 11,y, -mo adaugă la sensul verbului
nuanţe noi. Astfel, particula -1':a, întrebuinţată mai ales cu
imperativul, exprimă o dorinţă, un sfat, o cerere atenuată :
,IJ;ocTâHb-na MH~ âTy HHHry.
Fă-mi. rost, te rog, de cartea asta.
M;n;H-1.:a Thl BblcnHCb xopowetthKO.
Du-te tu mai bine şi trage un somn bunişor.

Cu viitorul verbelor perfective la persoana I singular, par-

ticula -1':a exprimă o dorinţă· sau o hotărire luată pe neaştep-
tate: ·
Iloli~y-Ka n n RHU6.
Ia să mă duc cu la cinetna.
3afi;i;Y-,ca H H Bacibuuo Ha no·J11rncâ.
Ia să dau eu pe la Vasile pentru o -jumătate de otă.

Particula modală ny întăreşte cele spuse, dă mai multă ex-

presivitate :
, Ii
Hy, HâmeTCH, MQiKHO exaTb.
Ei (da), se pare că putem să mergem.

Ea se întrebuinţează cu pronumele personal în expresii

ca:
Hy er6 l Dă-l încolo I
Hy Te6R ! Ia mai lasă-mă în pace! Ia fugi de-aici I

Cu un verb la_ infinitiv, 11,y exprimă începutul unei ac-

ţiuni şise traduce prin „a începe" :
Hy Ha HerO HpttqâTh.
lnccpC deodată să strige (Să se r~lstcască). Ia ci.

Particula 11,y are de asemenea sensul de „să presupunem

că _da ... , ei şi, să zicem că" :
- Tw 6blJI ce1•6;~Hfl n 6n0JIHOTC1-rn?
- Ai fost astăzi la lJibliolec:l?
-Hy, 6hlJI.
- S:1 zicem c-am fost.
- l'onop~,:,i c ,u;n:p6HTOpOM?
- Ai stat de vorb:l cu directorul?
- Hy; ronopHJI.
- Ei da, am stal. (Ei binc,.am stat. Ei şi ce dacă am stat?
Altl vorbit, şi cc-ţi pasă -ţie'?)

503
 Particula -mo, ca şi primele două de altfel, seîntrebuin-
ţ,ează în limba vorbită. Ea subliniază sensul cuvîntului pe lingă
care stă, dind în acelaşi timp comunicării o nuanţă de intimi-
tate:
8To-mo n tt XOT8:i. Ţocmai asta am vrut şi eu.
B TOM-mo H gCJio. Tocmai despre asta e vorba.
"4TO-mo OH Terrep1, IIOJJ;CJILIBUeT? Ce-o face el acum?
l\otii
in literatura de dinainte de revoluţie se întilneşte adesea particula -c,
care se ataşeazf1 1a orice cuvint. Această particulă se intrebuinţa pentru a da
vorbirii o nuanţă de po-liteţe, de respect :
H H3BHHliJICH aa TO, qTo, \rnxaJr, 6pbisHy11,-c'. . . f{ CMeHTbCff H He
l\_yMaJI , ••
Vroiam numai să-mi cer iertare pentru faptul că v-am stropit cînd am stră-
nutat; să-mi hat joc nici prin minte nu mi-a trecut.
- IlorueJI BOH !
leşi afară I
~ qmo-c? - cnpocHn meno•roM qepaA:xos ...
Cum? - întrebă Cerveakov tn şoaptă. (Cehov)

Sinonime sintactice
CToJI o mpex H6nrn:ax, CTOJI Ha mpiix H6»rnax.
CTon c mpe.MA H6»n~aMH.
O masă cu trei picioare.
OH onepc11 o cmo.n, o68HMM pymlMH. OH onepca Ha cmo.n, o68HMll pyHâMH,
El s-a rezemat de. masă cu amîndouă mtinile .
.f[ CJILlruaJI npo 8mo. El- CJlhuuaJI 06 0moM.
Eu am auzit despre aceasta.
Bec& e8qep MLI roeopit:JI.H 06 uc~Yccm6e.Bech n8qep MLI roeopHJIH npo uc,;gccm.eo.
Toată seara am vorbit .despre artă.
Ou mi:meT Mffe o ceoea ce.M,be. Oa nHweT MHe npo c0010 ceMblO,
El îmi scrie dcspie familia sa.
MaTI, 6ecnom)HTCJI o aem,ix. MaT& 6ecrroH6HTCH aa a~meu.
Mama este _îngrijorată· (neliniştită) din cauza copiior.
/.(.Ml, eac; OH I'OT6B n or6m, Ha e6ia:y. 3a eac OH roT6R B or6Hh He aOny.
Pentru d-voastră el este gata să treacă prin foc şi apă.
C ].1.8Jiati ;)To 8M MeHJÎ. CJJ,8JJafi ăTO pdau .ttenA.
Fă asta pentru mine. •·
8TO He aMI, nllc-. 8ro 1-1,e npo 1-1,ac.
Asta nu e pentru noi.
Jf tre.At!/ OH 0To CHaaim?
Pentru ce (cu ce scop) a spus el. aceasta?
Mb! nony,1MJrn H:p"e.u;HThl a/1,!f, pcM6nma. MLI noJiylfHm1 Kpe,n;HThl Ha pe,Jt6Hm.
Am primit credite pentru reparaţii.

504
IIone oM< 1<apm6rf3eM<. IIoJie noo 1<apm6r/3Mb.
Cimp pentru (destinaţ pentru) cartofi.
Ma TepHăJI 8,11,11, naAbmd. MaTepHăJI na naAbm6.
Material pentru ·palton.
!:ha H6M~IaTa 8.tm 8eyx 'l{CM6f!K. 8Ta R6MHaTa nâ aea '{e.11,oehţa.
Această cameră e pentru două persoane.
PLI Oa c c6ycoM. Pbioa no& c6yco-M.
Peşte cu sos.
H npn:~Y H Te6e c yc11,0eueM, lfTO MLI H npu11y II T06e npu yc.a6euu, 'ITO
nofi:.n;~M ~eqepOM B HHH0. MLI nO:lt)],eM n€qepOM B RHHD.
Voi veni pe la tine cu condiţia ca seara să mergem la cinematograf.
}];01tyMeHTLI 6bIJIHn6CJiaHI,I '{fpea ,il;oHyMeHThl 6bJJUI II6CJiaHl.I C ,r,ypbe~
nypl!ep~. poM.
Documentele au fost trimise prin curier.
OH OtteHL )];06p c tteU. OH 6 1IeHb ):(00(} n tteU.
El este foarte bun cu ea.
Co c1tdpocmb,o 80 RHJIOMeTpOB B ttac 11pu CK6pocmu, 80 HHJIOMeŢpOB e ttac
Mhl 61,1 npuexaJIH e611p0MH. Mhl OLI np11exam1 nOnpeMH.
Cu o viteză de 80 de kilometri pe oră am fi ajuns la timp.
C ndMOUfbro Tosă.pm1ţett OH xoporn6 no]];- Ilpu. n6.MOUfU TOBăpnJ.Qeit OH xopomO
roT6BHJICR H :3K3ă.MerrnM. no,qroT6DH~'ICH K 3K8âMeHaM.
Cu ajutorul colegilor el s-a pregătit bine pentru examene .
.fi B03BpaTI1:JI eit HHHry aa neuâ- R B03BpaTlm e:n: HHHry no r1,t11,âdo6-
do611,ocmo10. nocmu.
I-am restituit cartea, nefiindu~mi necesară.
MaTb ywJia sa eoiMU. MaTL ywJJă. n6 Go8y.
Mama a plecat după apă.
IIo se11epdM MuăH ITeTp6m111 JII0611JI cH- Be-,epd.tm Meău IleTp6B1PI n106H,11 CH-
AeTL aa nmî20U. AE3TL H,ai) xu,Ueoii.
Lui Ivan Petrovţci ii plăcea să stea ·serile cu cartea ln mină.

EXERCIŢII

I. Răspundeţi la următoarele intrebări:

1.'lbR CTOJIHIW BaTyMH? 2. l.JeM OTJJHqaeTCH BaTyMH QT Cyx_yMH? 3. l.JT(,
rpf8HTCH Ha rrapox6J{J.I B BaTjMH? 4. RaHHe pacTeHHH M6amo BCTpf.!THTh
B 6oTamîqecKoM caAY na 3eJICHOM MhlcJ? 5. r.u;e pacnon6m:eH1i1 qâJtllhle
1111a11TâU:HH? 6. l.J:To IlOHa3ă.JI HaM rHJ:( B lliume?

II. Formulaţi întrebări în legătură cu cuvintele subliniate în

propoziţiile de mai jos :
1. -BaTYM11 - ape,muii r6po.n;. 2. lleiiaâ;»e 3Ae~L conepmeHno aenoeTo-
p0Mblit·. ·3. EoTaHJf.lieCRHil ca;:i; Hax0L(HTCH Ha 3eA6HOJ.,f, .M&icy. 4. 3a 3eJICHhlM
MUC0M npnp6µ;a ca6ea npnu6peTăeT npo.M-biu.t.rtenHuU xapăHTep.

50â
 III. Puneţi adjectivele şi pronwmele din paranteze la cazu-
rile oernte de înţeles :
1. naT,YMH - CTOJlllQa 0/IHOI! H3 (cTapellwaH rpyaliHCKaH) o6JiaCTell
2. 8TO (11peBHHll) r6po11 H (Rpy11m,1ll) rropT ua ('!epHoe) M6pe. 3. Mb! paccMa•
TpHBaJIH KapTHHLI (llaBKă8CKaH) rrpHp611L1. 4. l1p11p611a a11ech H8 T6JihKO
(rrpe!lpaceLlll /IOKOpaTHBHblll) <j)ou, ouă - 6orăTaH llJia)IOBăH C0Kp6BHW, (KO-
T6poe) HJ10T 0TCKl)1a DO (DCCL) KOHQU CTpaeu. 5. B (ee60JihW6e) COJieHHH
'IăKBa IIILI noceTHJIH ( qal!HLill) aan611.

IV. Traduceţi în limba romînlt:

1. l1ocT6ll-Ra, 11pyr I
2. ,l:lall-Ka Mile aBTOpy'IKy.
3. HaJielt-Ra HaM qăIO.
4. 11onpo6yn-,rn, pewHTh âTy aa11ă'ly.

V. .Arlttaţi care este diferenţa de sens între urm/ttoarele

ewemple:
3aMOJI'!HTe I 3aMOJI'lHTe, no>11/1JiyllcTa. 3aMOJI'lHTO•Ra, By11sTe 1106pu
MoJiqf\TL. By11sTe Ta!l 1106pbl, aaMOJI'lliTe, BLI aaMOJI'lâJIH 61,[. fi xo„y,
'lTOtll,[ 81,[ aaMOJI'!aJIII. fi XOT8JI t,I,[, '!T6 6bl BI,[ aaMOJI'!âJIH. A ey-Ka, aaMOJI-
'IHTe I

VI. .Arlttaţi dacit cele doult îmbinltri de cuvinte din fiecare

ewemplu sînt sau nu sinonimice:
1. l1JiăTh8 >118Hll111HI,[. i:KeHCKOO ITJiăThC.
2. '!ăwRa '!ăIO. '!ălleaa 'lă!IIKa.
3. OnacăHHe npâ8)1HHKa. l1păa11HH'lHOe ODHCăHHe.
4. Ilecaa. 11eTell. ,l:leTCRQH aecan.
5. IloJieT opJiă. OpJIHHl,[lt noJie'r.
6. l1onă11i<H JIHCU. · JllichH DOBâ)1!lH.
7. QqepK xy116>11HHKa. Xy116>11eCTBCHHhlll 6qepK.
8. Co6âKa ox6TBHKa. OxoTHH'lbfl co6â1<a.
 LECŢIA a 75 - a

6.ii.mnn, •li; pl. H turn

C."IOBAPI,

nepeC'IHTă.T~, -ăro,.. aemL l pf .. a

l
Oeaopeamwii, -aa, -oe; pl. -Lie fără număra din nou, a număra
tot
margini, nesfirşit no0ep0iKLe, -La ţărm, litoral, coastă
ranaHTepea, .. H articole de galanterie, no11p.n11 adu. la rlnd
mărunţişuri · JIOIIJTOnan OTKpLITKO. carte poştală
rocTUTL, rOm.Y, ro.cTli.mi. II ip/. a fi
coupoM0HHOCTL, -n contemporaneitate
tn vizită, a veni în vizită
aa11oaniTL, aa;iomY, aaH03utIDL II coopymă.Ti., -â10, .;.aemL I ip/. a
pf. a pune construi, a ridica
JKeM 11YatHHa, •LI; pl. ..LI perlă, măr­ e6TJ:11HCR11ti, -aa, .. oe; pl. -ue de (din)
gâritar Soci
Uao61lm1e, •H abundenţă, belşug cpanHli:TeJILHO adv. relativ, destul de.'.'
nnea~HTL, 113'h6aaty, ll3'I.e3A,llffib CT-apnuă, :i.I timpuri, vremuri de al-
00

II pf. a colinda, a cutreiera (cu tădată, antichitate

un vehicul).
nepen;ieTiiTLCJI (pers. I ~i a II-a nu TCcuu adv. strins
se folosesc) 1 -ileTcn I ipf, .a se împleti jpOBCH_h M0pn: nivelul mării

EXPRESII

ro::wnă RpYamTCH a avea ameţeli

:38JIB:IJiTL O. Ceoe a se face simţit
:x:oi:oi:TL nemKOM a merge. pe jos

Ecm,: B CyxyMH, MIIMO KOT6poro Mhl OilJITI, rrpoxo,vIM, IIO)l-

HJIB JIKOpb B BaTyMCKOM IIOpTy, 11,peBHRH CTap1rnă TeCHO ne-
pemreTăeTCR c coapeM0llHOCTI,JO, TO B C6qn, pacrroJI6meHHOl\l
qyTI, ceaepHee, saRBJIJieT o ce6e TOJIIiKO )lBajlQaThlll BeR. C6:_rn I; I
cpaBHIIT0JII,HO MOJIO)lOll r6po11,, OH saJIOlR8H B 1Ş98 ro11,y. Mop- I
CKOll n meJieaH011op61KHhlli ao1rnăJihl, Maraa11Hhl, JKHJihle 110Mă­
orp6MHhle, CB0T,Ib18, C0Bp8M0HH0ll ROHCTpyKQHil. B C/JqH 58
caHa T6pueB H jlOMOB OT)lb!Xa, 118 KOTOphlX 50 IIOCTp6eHhl aa
r611,hl C0B0TCK0ll BJiăCTH.
B Coqn Mb! OT)lhlXăJIH TPH jlHR. r'yJIJIJIH no rrapKaM H call,ăM,
crrycKaJIHCI, Ha IlJIRIR, XO/J,IIJIH B C6q11HCKHll rocy11âpCTB8HHhlll

507
 TeâTp, 6@Jm B BUIIHOM 8)18.HHH Kyp6pTa Ma11ecTa (B6mrnli
C6'1H), MH6ro X0)1HJIII newK6M II MH6ro 1I81>e8)1HJIII aBT66ycoM H
TPOJIJiefi6ycoM.
rymhr i:io r6po.11y, Mhl CMOTpllJIH BIITPHHhl, 88X0)1HJIII B
pa8JIH'IHhle Mara8HHhl. pâ.11yJ1Cb H80foIJIIIIO CaMh!X paaJIH'IHhlX
TOBapoB. IIocK6JihKY O.LlHHx 1IHTepecoBaJI1I TexHH'leCKHe TOBâ-
phl, /1pyrlix - KHHrlI, a TpllTblIX - raJiaHTepeH, TO MlllR.LlY Ty-
pHcTaMH B08HIIKajm crr6phl. B KOHijll KOHijOB, Mhl 88X0)1HJIII
IlO'ITH BO BCe MaraalÎHhl no.11p.11.11. lfa6cK, r.11e npo.11aBâJI1ICb
aJih66Mhl II IlO'ITOBhle OTKPLITKII C BH)1aM1I C6'1H, IIHTepeCOBâJI
Bcex. Ram.110My xoTeJiocb nocJiâTh cnonM .11pyaLJiM II po.11HLIM
necTO'IKY II3 aToro r6po.11a, meM'IJlRIIHhl '-IepHOM6pcKoro no-
6epelHhH RaBKâaa.
IIo WHp6KOMy acq,aJibTHpOB8HHOMY wocce, IlOCTp6eHHOMy
Cllel\lill.JlbHO )1JIJI TypHCTOB, Mhl IIO/IHHJIHCb Ha r6py Eom,w6tt
AxyH (Ha BhlCOTe 663 MeTpOB na.11 ypOBHeM M6pH), r.11e coopy-
meHa 08.WHH. C ee eepxyWKII OTRphlBâJiaCb HelIOBTOpHMaH na-
HOpăMa: c 011n6lt CTOpOHLI - RaBKâa , c 11pyrott - 6ea6pemHoe
M6pe. Il0)1HHTbCH Ha 6âWHIO 6@JIO H€JI€I'K6, 11pymHJI8Ch rOJIOBâ,
HO HIIKTO He IlOlRaJieJI, 'ITO nepec'IHTB.JI ee MHOI'O'IHCJieHHhle
CTyneHII.

GRAMATICA

Verbe de mişcare

In lecţia a 43-a am arătat că verbele mişcării abstracte,

nedeterminate, prefixate s!nt, în general, verbe imperfective.
Cu ajutorul unor prefixe ca o~,-, aa-, ua- (uc- )., Ha-, no-, c-
ete., verbele mişcării abstracte pot deveni perfective. Schim-

508
barea aspectului este însă însoţită, 1n toate cazurile, de o schim-
bare de sens. Iată cîteva verbe perfective formate de la xo&umb:
BLlxo;::i,HTb a cutreiera, a umbla tn o:rxoAHTh a-şi obosi picioarele (mergind)
Jung şi tn lat noxo,TJ;HTh a merge, a se plimba (un timp
aaxo;:i;U:TL (a începe) a umbla, a se oarecare)
·plimba rrpoxonliTb a umbla, a se plimba. (un timp
11cxo;ri;l'ITh. a colinda, a cutreiera oarecare.) 1 I
Exemple:
.fI 6bixo8u.11, 3TH Jiecâ n;r:i;OJID II norrepCK. ,-.
Eu am colindat aceste pădUri în lung şi tn lat.
OH Toporrm'rno aaxoDU.fl, no K6MHaTe.
'
!I
El a început să se plimbe prin cameră cu p8s grăbit. I'
TypHCTLI ucxod1l11,u DCI0 no.1 IHHy Ilp:ixoera. I ,
Turiştii an cutrciNat (1n lung ~i în lat) toabi Valea Prahovei.
fl COBCeM omxoaU.!l,a CBOIÎ H6r11. I:
Mi-am rupt picioarele (de alita umblat).
(hr noxoDiui no x6MHaTe, rro'l'6M ceJI sa CTOJI.
S-a plimbat dtva timp prin camcr:l şi apoi s-a aşezat la masă.
1.JacoB6fi npoxodU.ri no,r..i; om-16M ne.JO HOllL.
Santinela a umblat toată .noaptea pc sub fereastră.

PrPfixele conferă verbelor mişcării abstracte următoarele

I
sensuri mai importante :
Ba- amtă începutul acţiunii:
aaxoi:r;HTb (a începe) a umbla, -a se plimba
aa6CraTh (a începe) a fugi, a alerga
Exemple:
Hsăa l1r.ă.uom1q :.mxo1:tHJI 1van 1vano viei a început să

ITO K6MJiaTe. se plimbe _prin cameră

Ouâ .1a6e2a.11,a, Toponmlno co611- 'Ea a înet'pul si'\. alNge de colo, c;olo
păn: CDOH nCru,11. (să se agitc), stri:ngîndu-şi lucrurile
în grab:'i..
Notă
Cînd i1rată incqmtul acţîuniî 1 prefixul aa- nu se artaugă la verbele miş­
dl.rii concrete (6em:'J.Tb, necnf.. etc.).
no- arată o oa1·eeare limitare a acţiunii :
no6el'aTb a alerga, a fugi (cit va timp, noJieTâTh a zbura (cîtva timp)
puţin)
noB03HTb a plimba (cu un Ychicul, no11ocHTb a duce, a purta (cilva timp)
pllţin)
noroHHTb a fugări, a goni, a alerga noxo;i;tiTL a merge (un timp oarecare)
·' puţin după ... ( cît va timp}

509
 Exemple:
Pe6eHOI{ no6eeaA ITO ii;Bopy H CH6Ba neprrf~'lCfl R Mâ.Tep11.
Copilul a ulergat puţin prin curte şi s-a întors din nou la mama lui.
OH no&oailA ROJJJlcRy C pe6em-rnM ITO aJI.11:ee) '3aT8M ceJI na CRaMbI{l,
El a plimbat puţih copilul în cărucior pc alee şi apoi s-a aşezat pc o
banc:.1.
Cttai1ăJia ;n;eTH noeottX.tiu MH'I, aaTCM y6emă.JIH n m-1116.
Mai întîi copiii au alergat puţin cu mingea şi după aceea au plecat la cine-
matograf.
CaMoJICT no.riem<lA nag r6ponoM n -tt:clf83 11a ropna6HTe.
Cîlva timp avionul a zburat deasupra oraşului, ap-oi a dispărut la orizonl.
,I(aiî MI-IC noHocUmb TBOH Tj!J>JI.H.
Dă-mi să port puţin pantofii ·tăi.
Tlox6iJu.4,i no Hopu;:i.6py -u noronop1iM.
Hai să ne plimbăm· puţin pc coridor şi să stăm de vOrbcl..

npo- arată de asemenea o limitare a acţiunii verbelor

perfective :
rtpo6CraTb a alerga (un timp oarecare) rrp0fl3.ll,RTh a călători (cîtva timp)
npoB03H'rh a duce, a trahsporta (un npoJieTâTh a zbura (un timp oarecare,
.timp oarecare) cîlva ·urnp)

c- conferă verbelor mişcării abstracte sensul de dus şi

întors, deşi este vorba de. o acţiune terminată.:
cOeraTJ. a da fuga, a se repezi: C6eeamb 3a A6KTOpOM. A da fuga după doctor
(şi" a veni in fugă înapoi).
CBOAHTh a duce şi a aduce lnapoi : C6oiJUm1, ]J;eTe:tt B KHH.6. A. duce copiii la
· cinehia (şi a se întoarce cu ci îndărăt).
C'hea;a;HTh a se duce, a da o raită plnă la ... : JI C'bhau,n, K po,u;I-i:TeJI11M. Am
fost la părinţi (şi m~am şi întors).

Cu prefixele n:c-, o~ (06-), paa- verbele mişcării abstracte,

ca verbe perfective, arată o acţiune dusă pînă la capăt, uneori
pînă la extrem :
. HCIIJJ..'lBaTh a naviga (ptnă la sfîrşit - şi mult)
Ha68raTh a căpăta ceva (o rană, d~ pildă) de multă alergătură
HaJieTâTh a zbura, a parcurge (_Un anumit număr de kilometri, o anumită
distanţă)

061.esHH.Th a cutreiera,. a colinda (peste tot)

paaofl3.JJ.11Th a strica un drum (prin trafic intens)
Exemple:
OH ucn.rid6a.1, ecc Mopfl. A navigat pe toate m4rilc.
Pe6eHoH na61eaJl, ce6e TeMrrepaT)'py. De atîta alergătură copilul a făcut
temperatură.

510
JlCTql'JH ua„iemd.r, 100 ThlCfP-I HH.TIOMeT7 Pilotul a zburat 100 OOO de kilometri
pOH. (a făcut 100 OOO de kilometri).
IlHCiTeJib 061,CaOu;r, BCJO CTpaus·. Scriitorul a cutreierat toată ţară.
Mam:HHbI paaoea8u.n,.u ,IJ.op6ry. Maşinile au stricat dt-umul ( din cauza
unui trafic intens).

EXERCIŢII

, I' i
I. Puneti cuvintele din paranteze la cazurile ceru te de i !_

înţeles: '
1. Ecmt n (CyxYM:n), MiiMo {KOT6pwii) Mhl orrHT.h rrpoxOnaM, · ITOAHJÎB I I: I:
HKOph B (EaTyMCK>!li nopT), (npenmrn CTapHHir) TOCHO. nepeimeTâ8TCH C
(conpeM8IIHOCTh), TO B C6q1:1, (pacnon6m:eHHhlii) lfYTb CfmepHee, aaRBJJfleT
o ce68 T6JibHO {;l:Bat~J\â.Thlit) Bete 2. C6'llH cpaeHHTeJIJ,H.O (MOJIO;J,6t:t r6pon),
OH aaJIOm.eH e -1898 (roA), 3. MopcH6A H m:eJteaHo;:1;op6mHL1.it· (BotrnăJT),
· (MaraanH), (m1m6li p;oM) - ( orp6MHLllt), (cneTJn,rA), coupeMeaaoil (Koa-
cTpyHu;nH).

II. Puneţi verbele din paranteze. la ti·mpurile cerute de în-

ţeles:

B C6~H Mhl (OT/.\hlX3.Tb) TPH j\HR. (rym'!Tb) IIO nap1,aM li ca11i»1, (rOCTHTh)
B caHaT6p1rnx, jcnycmiTbCH) Ha IIJUTJH, (XOAHTb) B rocy)];il.pţTBCHHblii. Teâ.Tp
(6L1Tb) B BăHI{OM 3}ţi:l.H1-m: Hyp6pTa Mau;ecTa, MH6ro (xo,n:;liTh) .rreIIIH6M H MH6ro
(H3'b63iJ;HTh) aBT66ycoM H 1pon:1e:1t6ycoM.
fym'm no r6po;:i,y, MLI (CMOTpeTh) BHTpH~Il>l:, (aaxoJJ,li'l'b) B MaraaliHhl,
(pă)t.OBaThCfl) 11306:HJJHIO căMhlX paamfQHLI.X 'TOBâpoe.

III. Traduceţi în limba rusă :

Ne-am urcat pe muntele Ahun Pe o şose_a asfaltată, construită special pentru
turişti. La .o hiălţime de 663 m deasupra. nivelului mării se ridică un turn, din
vtrful căruia se deschide o panoramă neasemuit de frumoasă : tntr-o parte e
Caucazul, lu cealaltă, neţărmurita mare.

IV. 1mbinaţi în mod corect propoziţiile şi fragmentele de

propoziţii din prima şi din cea de-a doua coloană punîaid cuvin,
tele la cazul corespunzător:
Mu iHHBeM B OAecce - CTOJUiu;a A6xă3HH
H rroeAy D CyxyMH - căMhIÎtHpfnm>1i::t COBfTCKHit rropT
Ha qepHOM M6pe
1lJ161I\a/\h 'liipHoro ,iopH - 663 M tta11 yponHeM M6pR
Cyxy,111 HashlnaroT - pJCCHaR. PHBbepa
MLI CTOliM Ha rope AxJ'H, na BLlCOT6 - H2 OOO 1ma;'lpăTHblX HlIJIOMCTpos
.flJITa pacnom}mena 6hiBIIIHll BopoHQ0BCKHl\
11nope11
Hpb1MCJ:t1Iti: MyaeH 1-1ao6paaHTem:~ttLix
HCKj'CCTB Hax6;:i;nTCH 101K111,1il 6eper h'.phiMa

511
 V. Traduceţi în limba romînit urmittoarele propozitii. Arittaţi
sensul verbelor de mişcare : · '
1. Bpaq BLfX011,HJJ Bcex 5om,uhlx.
2. l{yqep 3aC3/IHJI JI0llla11el!.
3. OuJia,!\eB co66:R, ou aaxo):ti-'m no K6MHaTe u: aaroeopHn TIÎXO u
cno1<6llno.
4. B n6'1:c1mx nponâeruett m'.nna;u;u OH na58raJI uec& net.
5. IlyTellI8CTB0H_HHRH 113'L~31.{HJIH necL, 6cTpOR.
6. Om\ HCXO)lHJIH nemK6M B€Cb pan:68.
7. llio,j>ep Ha88/IIIJI Ha rpyaoB<IHe 100 TLICJiq lUIJIOMeTpOB.
8. ITHII6T HQJieTăJI BCero 500 l<IIJIOMe'rpOB.
9.
10.
R 06xo11IIJI ece ropo11â uărnel! p6/IHHbl.
On 06-I.ea11HJ1 ece Jiecă.
- '
11. ,lleTH no6eraJI11 no 11nopy" y5emâmfB ca11.
12. )];o 068):ta noe6aHlllb nec6K, a noTOM noe,a;emi. aa ApoHâMH.
13. Bcă;a;mrn rroromiJI cn010 JI61Uan1, no Rpjry, noT6M nptteHaâJI R
CTOJIOY K aarnen B .ri;oM.
14. B M6JIOJ{OCTH OH IIOHOCJ.ÎJI Jia CB00t1 CIIHHe H0Mâ.JIO TJÎffiCCTefi,
15. OH noxo,a;HJI no
H6MHaTe, aaT0M no,a;oweJI tt CTOJ1J 11 ceJI.
16. .!1••11 npo6era,m B0Ch /ll>Hh.
1 7. MH npoeoal1m1 ·aToT nec6H i:i;o căM:oro BetJepa.
18. OH npoeai(IIJI /10 CâMoro yrpa.
19. Ha H6BOM CaMoJI~Te OH rrpoJie't'ăJI BCer6 11.na M0cRn;a.
20 . .R o6ell\8.JI CR6po BepttJThC.Fl, HO npoxo.n;HJI He M.§Hbllle IlRTli q_ac6e.
21. CMo·rpH, 1<aR paa'hea11HJin aâ /I0HL mi.rny 11opory,
22. MM cMra,m 110M6l!.
23. Oa cno;ţHi c:aoer6 OpitTa » HHIIO.
24. Ou CJieTil.JI na .n;8JILHHfi 6cTpOB.
25. CaocH qach[ K qacOllll\HRJ, rryCTb 011 TIOCM6TpHT, M6iHHO JIii v!X
0TpeMOHTHpOB3Tb.
26. MLI C'L03)VIJIH B .n;ep0imro.
VI. Traduceţi îmbinările de mai jos şi urmăriţi cu ce caz
se construiesc verbele:
Ilp11aaâThCR e ceoHx omH61rnx. P:iao11apoeăThCR e .n;pya1>Hx. PacCTBO-
pllTLCJI e eone. Coa}!âThCfl e ceoen omli6ne. CoMHeeăThCH n HcHpeHHOCTH.
CopeBHOBă.TLCR B np0H81J6JJ;CTBe. Cneu,HaJIHallpoeaTbCR B HaR6fi-HH6yAh 6T-
paCJIH. YnpeHâ.Tb B 1«CCT6HOCTH. Yn6pcTBOB3Tb B ceoeM pemeHHH. Hym;n:ăTb­
CR e n6MOlll;H. OTRâa1:a1BaTh e IlOJJ;p;0pame. llieHHThCR Ha .n;QqepH Ceprea
AJie1<câH11poB11qa_ HacTâHBaTL na CB0eM perne11u11. HrpaTL Ha CI<plinHe. .I
Ocn6u1,rnaTbCH Ha B>1ilo11ax.
I
:.l

!1
.,.. i.
'
,>
 LECŢIA a 76-a

CJIOBAPb

a.lbIIHHlicT, -a; pl. -LI alpinist
aaMăH•nrno adv. ispititor, ademenitor
aanHBă.TL, ii.ro, -iiemL I ip/. a bea
aaxnllTLJB&TL, -a.ro, -aemL I ip/. a
cuprinde
nayMpYp;, -a; pi. -LI smarald
xyeTllpHHR, -a; pi. -H tufiş
HaeTO:iilfHBO adv. insistent
oiipăTHLlii, -a.a, -oe; pi. -we de în-
toarcere, de înapoiere
OJJ,HH6KHii, -_as, -oe; pi. -He singu-
ratic
camJnip, -a; pl. -1,1 Safir
eaapnmeHHe, -a; pi. -a echipament
cocna, -LI; pi. c6c111d pin
yeeeTLCJI, yeH/\YCL, yc,l,11emLCll I
pf. a se aşeza, a lua loc
ym;0J:u,e, -H; pl. -a defileu, chei
'lep0~onăT~cn, •AfIOcb, -µ;YemLC.fl
I ip/. a se mcceda

03EPO PlID;A

125 HHJIOMeTpon no cepnanTHJ,iaM RanHăBa - neMăJII,Iil. nfTh,

HO rrellaă»m, OTHphlBănumeclI .H8 .6HOH MaIDHHhl, 6h!JIII HaCTOJibHO
paaaoo6păsm,1, Jiecă, ca,11hl, ceJia, ropo,11ă (npem,11e ncer6, rarpal,
peKH, M6pe li r6phl '1epe,11onaJIIICb TaK 6h!CTp0 li HeOJHH,118HBO,
'!TO naM nonaaăJIOCb ,11ăme, 6y,11TO 11[1,l npHeXaJIH CJIHDJJ{Oll,(
6LICTp0.
E,11na Mhl O'IJTHJIHCb B y~eJibe peKH Bau:mr, nce aaMeTHJIB,
'ITO M0CTHOCTb 0'!0Hb uox6ma Ha ,IIOJIHHY 0JIT8 M0lRJIY KaJIH•
M8H0II1Tb H TypHyJI _Pomy. 8TO CXO,IICTBO coxpaHRJIOCb nO'ITH
,110 caMOrO HOHQă nyTH, TOJibHO CK3.JIH CTaHOBHJIIICb nce Hpy'le
H MaCCHBHee.
Oaepo Pli11a TOlHC Han6MHHJIO . H8M H3.II1H ropHLie osepa.
M6meT 6b1Tb, noToMy, '!TO OHO T8I( me 0Hpy»rnH6 JI0C8MH,
HOT6phle, 'leM nhlme 11011HnMa10Tc1I no HPJThlM CHJI6HaM, TeM
CTaHOBIITCII peme H peme, llOKă HaHOH0Q BH,IIHII1b yme 0,1111·
HOKH0 COCHbl, 8aTeM HJCTâpHHHII II QB0THH. ,
0,1111H 118 TJPHCTOB, MOJI0,11611 aJibllHHHCT, IIOJHaJieJI, 'IŢO npn
H0M He 6LIJIO aJihllllHHCTCHOrO CHaparK0HHH, - ym O'leHb 88·
M3.H'IIIBO IIOHa8aJIOCb eMy rronp6 6osa Th CBOH CHJibl Ha 3THX
HpyThlX CHilJiax.
Oaepo Pn11a pacnoJI6me110 ·11aJieH6 He Ha câMoll 60Jihm6ll
BbICOTe, HO BC0 lH8 nel!BalHH Hpyr6M aaxna THBaIOll\llC. Ilosepx-

33 - C. 1859
513
HOCTb 6aepa Plina 70 CHHIIH·CHHlrn, KaK camplip, TO HpK0•8e•
JieHalI, KaK HBYMPYII• Mhl l\0Jihlll: qac Ka T8.JIHCb Ha JIO):IKax,
eareM OTJIH'IHO noo6e,1aJIH B pecTopaHe Ha· 6epery 6aepa, aa1m-
Ba1I e,1y rpyBHHCKHM BHHOM. l
·.1
Tenepb Mbl 8HaeM, r,1e HaXO,IHTCII 6aepo PHl_\8. :IKaJib, 'ITO
I
nopa yeamaTb. ,i
B CaMOM ,10Jie, nopa. IJJo4iiip yme ,1aBHO H HaCTQll:'IHBO
BOBeT H8C. ry,1KoM· CB00ll: M81IlHHh1. HaKOH0l\ BCe yceJIHCb, H Ma•
IllHHa Tp6HyJiaCb. · Tenepb HaM npe,1CTOHT o6paTHhlll: nyTb.

GRAMATICA

Construeţiile y .Mena (ecm1;) etc., y .Mena (nem) etc.

I. Y HerO ecTb MOCTlOM. y rsero HOBhlli KOCTIOM.

Y Hei! ecTh nopT<j,enh. Y uee 6onsrnoli uopT<j,enL.
Y Hero 8CTL rănCTyK. Y uero qi!pm,1Ji răJICTyK.
y. Te6ă ec'rb TJ<pJIK. Y Te6!i 1<pac)î:n1,1e Ty,jJJIK.
Y eee ·ecTb nJiăTbe. Y Hee aapii,u;uoe nJiâTLe.
In exemplele din prima coloană se exprimă un raport de
apartenenţă. Se constată că cineva are : un costum, o geantă, o
cravată, o pereche de pantofi (sau mai multe), o rochie. In exem-
plele din coloana a doua se arată de asemenea că costumul,
geanta, cravata, pantofii, rochia aparţin unei anumite persoane.

514
Deosebirea de sens este insă mare. În primul caz se are în vedere
obiectul posedat in general (v. şi exemplele de la pag. 212),
in cel de-al doilea caz se arat.ă că posesorul poartă (este îm-
brăcat cu) un costum nou etc. Obiectul posedat este, parcă,
o,rganic legat de posesorul lui. În primul caz co·nstrucţia pose-
sivă se face în mod obligatoriu cu verbul ecmb, in cel de-al
doilea caz - in mod obligatoriu fără ecmb.
Se poate spune ,V Hea6 ecmb Hoebiii nocm1b.#, dar aceasta
înseamnă că el are un costum nou (în general) :1easă, nefiind
îmbrăcat cu el.
Forma negativă a construcţiei se formează cu.Hem, care are
rol de predicat :
Y Her6 HeT HOCTlOMa. Y Her6 ueT u6noro 1rncTIOMa,
Y uer6 HCT râJicTyHa. Y Her6 HeT J1p1-wro râJicTyHa.

Exemplele .din ambele coloane înseamnă : ,,el n-are (în ge-

neral) (un) costum (nou)" etc. Dacă insă vrem să arătăm că e
vorba de costumul cu care este îmbrăcat cineva, întrebuin-
ţăm construcţia cu negaţia He:
I,:
Y aer(} HOCTIOM He H6Bhlfi:. Y uer6 He 'n6Bbli:t HQCTIOM.
Y uer6 ra.ncTyu ne {ip1mlt. Y Her6 He Hp1-n1it râJICTYH.

II, Y MCHR
Am un necaz.
r6pe. Y Memi: 60J1Lr.u6e rOpe.
Am un mare necaz.
il
Y Tefoi pă]J.OCTL, Y Te 6Ji 60JihIUâJ1 pâ,i::i;OcTh.
Ai o bucurie. Ai o mare bucurie. ':1
Y Hert\ HeyAaqa. y Her6 IlOCTO.IÎHH:bl0 HeyAâqH. I
Are ghinion. Mereu are ghinion.

În toate aceste exemple, fiind vorba de o stare sufletească

etc., adică de ceva care aparţine organic posesorului, nu este
posibilă construcţia cu ecmb •
.Aceeaşi construcţie se întrebuinţează şi cînd este vorba
de părţi ale corpului :
y HCI'O KpHBOlt POT. Y Hee ;IJ;JIHHHUC H6rH.
Y HerO 6oJI&wHe Yum. Y Hei! 3/IOpOBOe C0p/ll.\e.
Y HeC qepm.re B6JIOChl. Y Her6 ro.ay6hle rnaaă.

:Forma negativa se construieşte eu negaţia He:

Y Hcr6 He Kptte6tt poT. Y aee He ţţJH1HHhle H6rH.

Y uer6 pO'r He ttp1rn6fi. Y ttee tt6r11 He ,u.miHHhle.

515

I,
 În nici un ,caz nu se poa;te spune : Y nezo uem 1<:pu«620
pma etc.
III. Y Hee pal<. Y Hero peBM8TH8M.
Y ttee attrHHa. Y Her6 rpHnrr.
y MeHH llJIOXOe apeHHe. y He~ 6oJI03Hh cep~11a.
În exemplele de mai sus nu se poate folosi construcţia cu
verlrnl ecmb. În ceea ce priveşte forma negativă, pentru sub-
stantivele din această categorie (denumiri de boli, defecte
fizice, stări sufleteşti etc.) ea se poate construi cu ambele ne-
gaţii :
'Y Her{) HBT aHrliHhl. Y Her6 He attrHHa.
N-are amigdalită. Nu e amigdalită (e aJtceva).

Se poate trage, deci, următoarea concluzie:

posesive formate cu prepoziţia y + pronu-
Construcţiile
me (sau un substantiv) la genetiv se folosesc fără verbul ecmb
cînd obiectul posedat denumeşte :
a) părţi ale corpului ;
b) calităţi psihice sau fizice, stări sufleteşti etc. ;
c) boli şi defecte fizice ;
d) obiecte de îmbrăcăminte, de toaletă etc., care se află , /J,
la posesor.

EXERCIŢII

I. Traduceţi în limba romînă:

1. MomeT 61,1Tb. 2. ma.;i1, 11To ... 3. e .câ.MOM Ae„'le. ~- no MOeMY Maeumo.
5. o15paIQă.Tb BHHMă.Hn:e. 6,- CJ16BOM. 7. CKOnbJ(O BpeMeHH? 8. n aecKOJibKHX i
manix. 9. c mo6oro MCCTQ. 10. CHRThCfl c irnopH. 11. Hpyrm,rll ro~. 12. KaK '
6yJITO. 13. e HaCTOHU1ee npeMH. H. B Ty me CeHyn11y. 15. OT Mima ,!10
eeJiliKa. 16. Kai< cellq/J.c elimy . . • 17. co ecex 1<0H116e aeMHoro mapa.

li. Traduceţi in limba rusă :

Lacul Riţ~ este situat la 125 km dej)ă"rtare de_ Soci. Drumul dintre Soci
şi lac este foarte pitoresc: Peisaj'ul e v.iriat-: mare, Iliunte, păduri, sate, oraşe,
orăşele, rîuri, sttnci - astt~ tji âr.Umul ţL se pare· scurt.
Defileul rtului Bzipi aminteşte-· .f@~e ·ffi'ult .de valea Oltului Intre Călimă­
neşti şi Turnul Roşu. Impresia aceaSta o· av-cm pe tot traseul, cu singura deose•
bire că stincile devin. din ce în ce mai masive şi mai abrupte.
Lacul Riţa însuşi iţi aminteşte de iezerele de munte din ţara noastră. EJ
este înconjurat de păduri care se răresc tot mai mult, pe_ măsură ce. altitudinea
creşte. ·

516

----~-----------~--------·-
 III. Oare este forma negati'Vă a următoarelor propoziţii:

"'YMeHH cep1,1e rJia8â. Y MeHH r6pe.

Y Te6ii: ce;!l,bte B6JIOChl. Y TefiJI ,pâ)].OCT.6,
Y uee 6Jie,n:Hoe Jltt~O. Y Her() MâJIO CMeJIOCTM.
Y Hee 11aHu~Hblfi' CTaH. y nee 60JihUIHe ]J.OCTMm:l?mrn.
y Bac 1IHCTI,IÎt r6JJOC. Y Bac pam10)1;fnme H JIIOMM.
Y Her6 npocTYna. Y Her6 uepnn:oe pac~Tp6iicTBO.
Y Merui mrnx6e spemrn. y TCOH Hapbln.

IV. Explicaţi care este deosebirea de sens între exemplele

din prima şi cele din coloana a doua:
y 6pâTa. eCTb H6Bblti B€JIOC1me;a;. Y OpăTa n6m,di nenoc1me.n..
Y Hee. eCTh m'mue 1-1yJimt Y tteii tt6nLie lJYJIHH.
Y M8Hfl eCTb KpacMnaH cJM1-m. Y Meml itpacMnaH cYMRa.
Y MCHfl CCTL 1rnpMămn,rn qachl. y OTu;â 1-mpMÎilIHhie qacbl.
Y H0r6 eCTb TCilJIOe naJibTO. Y Her6 T8mrne naJihT6.

V. Folosindu-'l!ă de dicţionar, determinaţi sensul omonimelor

din exemplele de mai jos :
lloihe.Mttâ ropy. Tpy11oooll noouM,
îKeJI8anaH ~enb. ll,enb co6hITHtt.
Pa66 1ud~ ~Jtacc. IlpocTOpHLIU. ,uiacc.
IlJ1011opo111,:u, ae.tM.4. 8eM.11Ji "PYTHTCff B01tpyr c6J1HI1a.
3a11aTI> 80npoc. rJiâBHLitt oonpOc.
Jlucm 6yMâI'H. BepeaoBLiit Aucm.
IlOJiuoe co6pdHue coqHuCuHP.:. Ilpoci,coro3HOe co6pdHue.
XnpyprHS0Ci<aff onepa~wi. BolmnaH onepriq.wi. I
Ilnox6ll c.11y:.. C.11,y:. o 1106e11e.
LECŢIA a 77-a

fJIOBAPb

0H:2I•MRCKapâµ, bal mascat OTOaecK, -a; pl • .. H răsfringere (a

6j:iînL1H, •an, -oe; pi. -Lie năva1ni~, luminii), reflectare
impetuos; violent 011upon{tTL_, -pY10,. -pYemL I pf. a
sn~pHyT1,_, -ny, -uemi. I pf. a băga, fermeca, a vrăji
a trece prin ... noaOpno adv. (ln mod) ruşinos
ropr(lHa (mit.) Gorgona op11mHTL, .. mLlO, .. mLCWh I pf, a
ap~.uru,e_, -a; pl. -a privelişte coase
nao1,an11nna, -LI; pl. -LI aleasă (subst.) npoBaJ!liTL<'H, .. aJIIOCI,, .. aJIHWM\JI
Kii.111ut, -n; pl. -H (mdr,) balans; ba- I pf. a cădea, a se pri.I.buşi
lansare. tangaj nfronnn;a, -LI; 'pl . .. hi nasture
m'irKOBO adv. cu duioşie, duios
m)BKOCTL_, •H agilitate; abilitate, pri-
paanonlfloBiTLCH, paano.rmyrocL,
paanoJm'fernhC.fl I pf. a se tulburn,
cepere
JI'YKOBHU:a, -LI; pl . .. L( ceapă (bulb)
a se agita
Ha,11;oe:c:ri.; HR.l(~'CM_, Hll~OCillh pf. a p8CCTHJH'iTb, -âro, .. ii,emL J ipf- a
aşterne
plictisi, a supăra d

nacKYqnTh, nac1.Y11y, naeRY1J11ru1,. 1I cspitCHTlo, cspămy, CKpiClfML II j

pf. a plictisi
nH1·na, -u; pl . .. 11 aţă
npan, ··-a;· pl. •LI· ·caracte.r; nărav;
obiceiuri -
pf, a înfrumuseţa
copeBHOlU'i1'I.C.a, COpt'BJij1oe1.,
peurY<'llII.('H I ipf. a se lua la în-
trecere, a participa Ja un concurs
<'O•
.l
1
o.6Hapjm11Tb, · -~y, -:amnn. II r,f. a eYma, •I' . . scat, pămint
găsi, a descoperi lllJleiil" •a; pl. -LI trenă

B03BPAU{EHIIE

0T Co,m i:\O RoHCT8.Hl.lbl Mb! n,,b!JIH IlOJITOpâ ;\!Ul, npofi11Ji

<JKOJIO ThlC~'IH KIIJIOMeTpOB. Cyma HaM He Ha/jOeJia, M6pe T6me
He uacKJ'IH,10. Jil ne rroTOMY, '!TO 0116 6h!JIO .11acx0B0 H paccTH-
JiaJio rrepe;i mi.MM rryprrypHbie KOBphl COJIHe'!Hb[X 6T6JieCKOB H
cepe6pJfHhle m:m\J1:q>hl JIYHhl. Ham o6paTHhlH 11yTh 6b!JI cxpitrnen
TeM, '!TO Mb!, TypttCThl, yme IIO'ITH BCC 3HâJIH /.lpyr /.lpJra II
no11pym1buch.
B rrepBhlii BC'lep na 11apox611e 6brn .6aJI-S!aCRapâ11. MOJ10/.10lRb
BeCeJIHJIUCb, 11a H JIID/.IH IIOCTitprne T6me ·ne OTCTaBaJIH OT MO-
JI0/.101!m. RaR nce cilrna,,Hch, Korri;a o;:i1ii11irnorna na uâmen rpynrrhl,
0'Iap6BaHHhlH POJIOCOM 60,rritpm-1 B MâCRR ropr:oHhl, OOHaj)JIBIIJI
IlOTOM, .'!TO ero H36pâum111a.- nOqTH CTapyrnKa !

518
 Ha 11pyr6iî 11eHb
6M.11 opraHna(rnai-I Ii6H-
nypc ca,ro;\CHTeJibHO-
CTH. PyMh!Hhl, 60.:irapbi
I! '!eXII BblCTVIIBJIH C
rHkHHMH II T~l.uQaM11) OT-
BellliJin Ha paa;:11i'tJHhl8
Bonp6chl, co_peBHORă.rruch
,Ha :IOBIWCTb. J1oc.:ie;i-
Hee 6hvro 61:1eHb Bece.1hll\i
3pemrn(eM. HarrpnMep,
.MV-,-I'\1:111.Hhl ,;:J,OJlrl-iHhI 6h1Jlll
66rcTpo Bi1i'PHYTb mimy
B nr6~1ny~ npnuui,Tb fQ(,.-
romn1y, paapeaaTb JIY-
noB1n1y 11 T.;i. Bo Bcex
8TIIX copeBHOBilHIIRX
rrpe11cTaBMTem, niuueil rpyrrrrhI rroa6pno rrpona.,ÎrJIHCh. 3aT6
Mbl IIOJ1Y'!Ii.1rn m,ycm\ilmuii illOKOJ1a11HhlH TOPT 88 neCHH H
IlJiri:e1-u1.
B 116JIHO'lb M6pe paaBOJIHoBaJIOCb, O'leBJ\11no, meJiaH noKa-. I;
i
8>lTb HUM CBOil 6yilm,1iî Hpan. Xopom6, '!TO Kâ'!Ka rrpO/IOJilRa-
JiaCh He,(6.,~o. Ha 11pyr6€ yTpo MhI yme 6LIJ1H B HoHcTaHne.

GRAMATICA

Folosirea modurilor. Interferenţe modale

în limba rusă,, ca şi în limba romînă de altfel, fiecare dintre
modurile gramaticale poate exprima mai multe idei (îndemn,
ordin, presupunere, dorinţă etc.). Tot aşa, o anumită idee poate
fi exprimată prin mai multe moduri. Datorită acestui fapt în
limbă_ au loc o serie de interferenţe modale. Cele mai impor-
tante fapte în acest sens sînt următoarele :
1. Folosire.a indicativului în locul imperativului. Se foloseşte
de obicei persoana I plural (v. şi pag. 230).
H8t.M B TeâTp, pe6HTa ! TloiiiJeJtt Ha BOK3âJI BCTpelJâTo OTu;ă.
Hai să mergem la teatru, băieţi ! Hai (să mergem) la gară să-l aşteptăm
pe tata I
La persoana I plural s<> adaugă, desinenţa -me, care dă
vorbirii o notă de politeţe :
l13e,1,1,me B TeăTp, pe:6.flTa ! lloiî:âi.1tme Ha no1-rnaJI BCTpettă.Th. OTU:3.
Să mergem la teatru băieţi l Să niCtge.rn Ia-gară să-l aşteptăm pe tata.

519
 In exemplele :
IlycTb OH np<>1'umdem CHaqă.Jia, a IIOT6M paCCHâffiCT.
Lasă-l să citească mai inUi şi după aceea să povestcast":1.
Ilyc1<ăl! uoem caM, a " He noltizy.
Lasă să meargă singur, eu nu mă duc.

imperativul exprimat prin persoana a III-a a indicativului pre-

zent, la care se adaugă particule le .nycmb, nyc"dii, arată un
îndemn, o poruncă transmisă iudirect, prin intermediul altei
persoane.
2. Folosirea condiţionalului-optativ în locul imperativului:
Tw 6bi nowe.11, Ha BOI-i.38.JJ BCTpeqă Tb OTQă.
Ar fi bine să te duci la. gar-ă să-l aştepţi pe tata.
Tbl, 61,i eom6m1,.n, yp6K111 Ha ::JâBTpa.
Ar fi bine să-ţi pregăleşll lecţiile pentru mîine.

în propoziţiile de acest tip îndemnul la săvîrşirea acţiunii ca-

ţ>ătăo notă de politeţe, de sfat, chiar de rugăminte.
3. Folosirea infinitivului în locu.! con.diţionalului-optativ:
II ottumdmb 6bi xop6mee CTttxornopCmrn !
Aş citi (ar fi bin<' să citesc) o poezie bună!
Omauxâmb 6bl, na MOpe u;8Jihlit•Mecm~ !
M-aş odihni (ar fi bine să mă odihnesc) la marc o lunii tntreagi1.

4. Folosirea infinitfoului în locul imperativului:

fl peKpamilmh IIIYM ]
Să incetcze zgomotul I
MoA11dmb, Kor,rvi B3p6_~JibJP. ronopiIT t
Taci (tăceţi) cînd vorbesc cei mari !

Infinitivul cu sens de imperativ exŢJrimă o poruncă categorică.

Ca şi imperativul propriu-zis, infinitivul cu sens de imperativ,
la forma negativă, se construieşte cu precădere de la verbele
imperfective:
~Beph tte omKpbwdmb ! Ha Ynuqy 1te xoâUmb !
Să.nu deschizi (deschideţi) uşa I Să nu ieşi (ieşiţi) .în stradă I
B 61-rna- ue cMOmptmb ! He peam1, QBeThI !
Să nu te uiţi (să nu vă uitaţi) pe Să nu rupi (rupeţi) florile I
fereastră I
CeeT ue aa:>1eu2dmh ! fle om8ewimb na TaKHe noIIp6cLI !
Să nu aprinzi (aprindeţi) lumina I Să nu răspun,zi (răspundeţi) la astfel
de întrebări I

520
 Folosirea adverbelor 80.MoU şi 86.Ma

Adverbul 80.Mo11 (acasă), precum şi substantivul cu prepo-

ziţie nd 80.M ( construcţie cu rol de adverb) se foloseşte
cu verbele care arată mişcarea, deplasarea. în spaţiu :
Ha HauHnyJI1:,1 FI rro€.n;y 8o.M6-fi. ln vacanţă voi pleca acasă.
Bn:JieThI rrpHCJiăJIH 1-ui &o,fl,f,. Au trimis biletele acasă.
OTrrpânhTe eM)' KOCTI0M nd âoM. Trimiteţi-i costumul acasă.

MHe nopă H;l;Tli BoM6ii. E timpul să plec acasă.

Adverbul 86.Ma (acasă), ·precum şi substantivul cu prepo-

ziţie na 80.My ( construcţie cu rol de adverb) se folosesc
numai cu verbele care arată starea pe loc- :
C1-1 JţeTb 86M,a. A sta acasă.

Er6 86.Ma.
HeT Nu-i acasă.
Pa66TaTh na doM,ţj. A lucra acasă. I
BpatJ np1-mm,1â:i na 80„u!} Medicul primea în fiecare
no nHTm1u:aM. vineri- acasă.

Adverbul 86.ita intră în alcătuirea următoarelor expresii :

B rocTHx xopolll6, a ao.r,,,'a JIJqmc, în' vizită e bine, dar acasă e şi mai bine.
l.JJBCTDOBaTbce6H KaK 86.1,w„ A se simţi ca acas;'i.
Y ner6 ue ncc iJ6.ua. Ii lipseşte o doag,1.

EXERCIŢII

I. Puneţi întrebări în legătură cu cuvintele subliniate din

următoarele propoziţii:

1. Ha iJpycOil DeHb 6bI„'I opram-136nan H6n«ypc caMop;eaTeJibHOCTH.

2.Py.«bu-tbi, 60.ricripu u 'lllixu nhlcTyIIâJIH c nec1u1Mu H TilHqaMIL :-:1. O1ul omee1.f.<Liu
na paamhH,bW eonp6c1,i u copee1-weâ11,ucb na .ll6a1wcmb, 4. MyffiqlfHhI nom:1u1b1
61;{Jm 6bicmpo 68epHymb nUm,cy 6 uui.fl.xy, npuudunb nţjzo6UlfY, paapl!.wmb
11,(J,.:oeuuy. 5. Mhl rronyiui.rrn e>.ycHeilmuU Wf!KOAăDHhiii mopm 3a necm1 H
rmflc1-u1.

II. Descrieţi în limba rusă o scurtă pUmbare pe ·mare cu

vaporul, folosind vocabularul studiat în cursul lecţiilor.
III. Traduceţi în limba romînă:
1. MoJiqăTh ! 2. He UiyM0Th ! 3. 0TCTâewrn ! 4. IlpeHpaTHTb crr6pLI !
5. OTKphITh ;a;uepttl npoethpHTh JI-OMern;euu.e !

521
 IV; Arătaţi care este sensi1,l infinitivului din exemplele _dţ
mai, jos:
1. H':m1n1 He n-ancl.Th m1trnMY I 2. no HJijM6aM He oeraTb ! 3. )];orr03)];Hă ue
rymlTL I 4. He nâ:a;aTi. A)'_XOM ! 5. qymlle BeII~H ·He Tp6raTb ! 6: He ucno-
MHHâTb o TOM, llTO yme nponm6 l ?. l.lneTl;I IIC puwrh ! 8. 11,u;TH nIIepCD,, He OT-
CTynăTb.

V. După modelul propoziţiilor· de mai sus, daţi 1 O exemple

l
cu imperativul la forma negativă, exprimat printr-un verb la infi-
nitiv.
VI. Traduceţi în liml,.a romînă :
1. BpaT ocTăJIC.fI A6Ma.
2„ Bce gtiTH yme ;D/)Ma .•
3. Y Hac ~6Ma cer61~11R rrpâ3;J;HHH.
4. ,!1;6Ma 11 '-lă.CTO DCJIOMHUă.Jra BălIIH CJIOB.i.
5. ,il;HCM g6Ma HHHOr6 HeT.
6. BcTp€'Hl cocToffJiaCh na ,ri;oMY o,-i;nor6 H3 11âm11x pa5(nmu-wn.
7 _ H noli11y /IOMoli.
8. fQCTH OTrrpă~HJIHCb JJ;OM61{,
9. ,Il,Ol\.16it Mhl HOpnJJIHCb JI63,D;HO.
10: 3ăBTpa Mhl rro811;eM ;il_OM6fi.
11. Oa cxo;r:i;HJI ltOM6it H np1rnec MHe muii'y.
12. Maraalrn ~ocTanm'ieT noli)'mm 1-1â ,noM.
13. Y1:1HTeJibllHU:a xo;::i,H.na Hâ HOM li OţJ;HOMj 118 y 1 rnn11H6D.
14. IlocLlnHy 'npţrnec;ill ·Hă p;oM.
15. Ha ;D;OM H )J;l:IpeHTOpy rrpu:ruJIH pa66qne.
16. H rrpurn.i:uO BaM Mallll1Hy na p;oM.
 LECŢIA a 78-a

CJIOBAPL

liapenLe<!>, •8; pi. •M basorelief
ropeTL, rop10, roplUIIL II ip/. a arde ;
. a străluci
AparoJJ.eunL1ii, -u, -oe; pl. •Me preţios
meM11yr, -a_; pl. zeM'lyrâ perlă
npnRJIBIJ;H<lil, -aa, -oe; pi: •Lle apli-
cat ; npBKJJBJJ.Ude ucs§ccTBO artă
aplicată
py6Hnoni.Iii, -a.a, -oe; pi. -we rubin
ceceHH, .. ff; pi. •H sesiune 11

BaT&iTb -sy, •KtimL I pf. a coase, a cnomllnmuti:es, ..&Jlcs, -eeca; pl. -uecH
broda care s-a format
sapt.ha, •LI; pi. -LI caretă, cupeu co06p, .. a; pi. -hi catedrală
Knpnii:11n1,1ii, --aH, -~.ţ; pi. -ble de cosp6nm:u;e, .. a; pl. -a comoară, ·tezaur
cărămidă · eopoKaTORBldii, •BH, .. oe; pl . .. ye de .
ltOJIOK6HbHJI, -n; pi.· -B clopotniţă patrllzeci de tone
HHTL, ..u; pi . .. H aţă, fir Tpou:, .. a; pl. -LI tron
oiipa6,6TKO., •B . prelucrare; fasonare yullaaTL, -ymiacy, ynB.memi. I p/. a
o6mJipHbiti, •&H; pi. -Lle întins, mare acoperi (cu ţusăturl, cu mărgele)
Opymeiînaa nanăTa Sala armelor cju\pq,op, •8 porţelan
OT;JIITb, OTOJILJ6, OTOJJLi!m1, I pf. a n;epKOB~L1ii, .. au, -oe; pl. · -Ide bise-
turna ricesc I
DpeepRUIRTL, -{110, •RefilL I ip/. a xpauJiJIHII(e, .. 3; pi. -a depozit i
I
transforma xpamlTi.ca (pers~ I şi a II-a nu se
npeJl,uaana11ăTL, .. aro, •ierni. 1 ip/. a folosesc), -UTCH II ipf. a se păstra I
destina; a hărăzi aRHnWKHLiii, .. a,n, .. oe; pl. -we de ca- ,I i
npnfM, -a; pl. -LI recepţie, primire leaşcă, de trăsură, de echipaj 1;
!•
EXPRESII

Zi şi noapte ua npoTsr4Rennu ues6o în decursul

,,j
Jl,CBL D HOIIIL
I
veacurilor

MOCKOBCKHH KPEMnL I
KpeMJib CTOHT H rieHTpe MoCKHhl, OKpymiil!Hhlll: m1pnii•rnoll:
CTeH6ll: C 6ăIIIHHMH. Er6 py611HOBble 8Be8/lhl, CTaHllIH0 /liJIH BCex
H8p6/IOB Mllpa CIIMBOJIOM CB0T8 H H8/10Hl/lhl, ropJiT /leHb.H HO'lb,
B KpeMJie H8X6/ll!TCll BhICllIHe 6pram,1 rocy11ăpcTBeHHOlt
BJiaCTH CCCP. B .EoJibllIOM KpeMJiiiBCKOM /(Bop11e npOBO/IHJIHCb
C'b<l8/lhl KoMMYHHCTH'leCKOll năpTHH CoBeTCKoro Coroaa li ceccmi
Bepx6BHoro CoBeTa CCCP. E6JILIIIa11 qacTb 11cropii'leCKHx a11ă-
. mm B KpeMJie npeBpaI11eHă B MY80H,
523
 RpeMJib - BeJIIU!OJieilHbilÎ apXHTeR-
TypHhlit aHcăM6Jib, CJIOlRIIBil!HitCH Ha npo-
THlR0HHH B0110B. 3a ero CTem1MH CTOHT
11peBHHe /IBOPilbl, B ROTOphIX lRIIJIH pycc1rne
11ap11; rpaHOBHTalI namiTa, CJIYlRHBillaH
jlJIH TOp1R0CTBeHH.hIX [18.pCRHX npneMOB; Yc-

rreHCKHli co66p n PH/l 11pyrlix m\MJITHHKOB 11epKOBHOlî apxHTeJ<-

T,Ypbl; OpymeliHalI rram'l Ta, CJIYlRIIBillaH ROr )lfl-TO xpaHIIJIHll\eM
CORpOBHill H npOH8BO)lCTBeHHOlî MaCTCpCl(Oli, a T8.RlRe /lpynie
HCTOpliqec1rne 8)1f!HHH.
B 11'.peMJie, B08Jie ROJlOKOJ!bHH „11a{rn BeJIHlrnlî" CTOIIT OTJIH-
Thllî pyccRHMH MacTepăMH XVIII aeKa IJ;apb-ROJIOKOJI, aecoM
OOJiee· 200 TOHH. 3)leCb me H8XO)lHTCJI n /lpyr6lî aaMeqâTeJibHbllî.
miMHTHHR pyccKoro JIHT0lî.Horo ncRyccTaa -- IJ,apb-IT,Yil!Ra. ,ha
copoKaTOHHaH II,YilIRa, yRpăil!CHHaH 6apeJiheq>aMn, 6hIJill, OT-
JIHTa a XVI aeRe H rrpe11HaaHaqăJiaCb /IJIH o6op6Hbl RpeMJIJi, HO
11"8 Hee m\ 61,mo C)leJiaHO HH O)lHOr6 BblCTpeJia. .
Oc66e1rno RHTepecaa OpymelîHaH rraJiăTa, ooraTelîil!Hlî MY•
Belt )leRopaTHBHoro H npnKJia)lHoro ncKyccTBa.
. B OpymellHOH rramiTe xpaHJITCH YHHR3.JlbHhle rrpe)1M0Thl
ncRyccTaa n cTapnHbl. clTo oopaa11M xy)l6mecTBeHHoll o15pa-
66TRH MeTăJIJia; TR3.HH, 83.TKaHHhle TOHqălî:Il!HMH 80JI0Th!MH li
cepeopHHLIMH HHTJIMH HJIH YH1f88HHhIC lKeMqyroM; pa3JIHqHbie
rrpe)lMeThl 11ăpCKOJ;'O 6h!Ta, CBH)lllTCJILCTBYIOilIRC o aaMeqăTCJib­
HhIX TaJiăHTax pyccK11x MacTep6a. ·311ech Hax6)lHTCH 06-

'524
IIII!p)IaH ROJIJieRQHH Rap(\T, no KOT6poi<: MOHIHO upocJie/1IITb
BCIO HcT6pttIO 8KHm'rnrnoro MacTepCTBa; KOCTIOMhI XVIIT-XIX
BeH(JB, Il03D0JUIIOII\He npe11cT:lBHTb paam<THe M0/1hl; pyccmrli
tpaptpop; TpOHhl Qapei<:, CBepK8.IOII\HO 30,TIOTOM H /\ParOQ!lîIHhlMH
KaMHflMH. Ha Tp6He 11apH ~faxa,\Jm <l>c11opOBH'Ia, HanpHMep,
I I
OKOJIO Tpex ThICR'I K3MH!li1 II TpMHU/11\3 Th mrnorpâMMOB 30J!OTa.
Ka1K11hli<: 11eHb a KpeM.rre 6hlaaeT 6<IeHh MH6ro Hap611y. I I
CIOAâ H;J;jT H MOCHBIPIH, H rrptt:e::.tJt'.He C pâaHblX ROHU.6B CTp~ttb1,
H TYPIICThI, II HHOCTpaHHhl8 11eJieril11Hl/l. KpeMJib B.;JC'ICT. HX, no-
TOM.Y 'ITO 3;\8Cb ace CBfl8aHO c UCT6pHeil pycc1toro nap611a.

GHAHATICA

Observaţii asupra verbelor în •c.!l, •Cb

I

Limba rusă are un mare număr de verbe, în -c.!l, -cb. ',,

Atît din punct de vedere gramatical, cît şi din punct de vedere
lexical, grupa aceasta de verbe este foarte puţin omogenă. D_in
această cauză, întrebuinţarea corectă a acestor verbe de către
cei car" învaţă limba rusă necesită eforturi sporite.
Cele mai multe verbe în -c.!l, -cb au ca pereche, cu ace-
laşi sens lexical, verbe fără particula ·C.!l, -cb : i
I 1
MbITb - MblThCfl
33111,lU.ll;âTb - a·a~m1..ţâThCH
HO));nH~âTh - nO,rtHHMăTbCH
pâ)::t'OD3Tb ~ pâp;OB8TbCH
natJHHâTh - rraiurnâThCR

Ele corespund perechilor din limba :romînă :

a .8păla - a se spăla
a apăra - a se apăra
a ridica, a urca - a se ridica, a se urca
a bucura (a face o bucurie) -· a se bucura
a începe - a se începe
Un număr de verbe ln -01, -cb nu au însă ca pereche
verbe fără -c.!l, -cb:
60.FiTbCH a se teme 6op6ThC.fl a (se) lupta
ropµ;iiThCR a Se mindri Haţ.1;8HThCH a spera
Kapâ6HaTbCR a se căţăra CMeÎITbCH a rlde
1i::âRTbCH a se căi Tpy;:s;ilThCfl a munci
CTapăTbCH a se strădui yJibI6âTbCH a zimbi
TOJHiliThCR: a se îmbulzi OCTăThCH a rămîne

Verbele din prima coloană se redau în limba romînă prin

verbe reflexive.

525
 Verbele din cea de-a doua coloană se redau în limba romînă,
în majoritatea cazurilor, prin verbe active :
OOpOTLCH 1. a lupta, a combate :
6op6m~cR c npe.n:paccyn;1-rnMn: a lupta împotriva preju-
decăţilor
6op6mbcfj aa no6eµ;y I':0MMYHl13Ma a lupta pentru victoria
comunismului
2. a se lupt,a
ua~~HTLCH 1. a spera, a nădăjdui :
Jl H,arJ/?10cb er6 DCTp,eTlfTb. - Sper să-l întîlnesc.
2. a se ~izui, a se baza
CMe,ff'l'l>CH a rtde, -a ghimi:
c..tte.fimbcR ;:i:o CJ1ea - a ride cu lacrimi
Tpy):UÎ'l'LCSI a munci, a lucra:
mpyiJ,J,mbcR Ha IJJlăro p6.ron-1LI - ~ munci pentru fericirea
patriei
YJJLl6ii.TLCJI a ztmb_i, a suride :
YJ1.U6dmbcR, h'OM~'-HH6ygb - a zimbi cuiva
OCTăTLCff a rămînc:
ocmdmbf'Ji Hă 8IIMj - a rămlne peste iarnă, a ierna

O situaţie asemănătoare au şi alte verbe ca :

OCMeJIIITbCfl a tndrăzni
OX6THThCJI a vina
TTOCHOJib3HjTbCfl a aluneca
nprraeM;JIHTbCff a ateriza
YAăCThCR a reuşi, a izbuti
ytJHTbC11 a tnvăţa, a studia
Dacă pornim de la limba romînă, constatăm că unor verbe
reflexive romîneşti le corespund în limba rusă verbe active :
a se odihni OTA-bIXâTh
A se odihni după muncă OTAL1Xâ.Tb n6cJie pa66Tbl
a se plimba rymh'b
Copiii se plimbă prin parc. ,Il,CTH eyJZ.rfdom B nâpHe.
a se juca Hrpă.Th

în locul .exprimam corecte : )'],eTn uepd10m B ca11y.

(Copiii se joacă în grădină.), se întilneşte foarte des expri-
'marea greşită: )'],en, uepd10mca B ca,qy. Jlepdmb se traduce
însă în limba romînă şi printr-un verb. activ :
Hrpă Tb B rnâxMa Tbl a juca şah
HrpaTb B ,j,yT60JI a juca fotbal
Hrpă:rb p0Jib a juca un rol
dar : Mrpă.TL cJioBâMu: a se juca cu cuvintele

526

j
 a se .lntu~eca T0MH8'I"b
Cerul se tntunecd. He 60 me.KHeem.
a se topi Tâ.fiTb
Zăpada se topeşte~ Ctter mdem.
Sunetele se sling în depărtare. 3BYKH md10m Bi>;aJUi.
a se gîndi ny'MaTL
A se gindi la ceva. lff1Mamb o qeM~HH6y;u:1,.
Verbul oy.Mambc.11 (a crede, a i se părea) nu este perechea
reflexivă a lui oyMamb.
a se stinge râcHyTD
Focul se stinge. Or6Hb edcHem.
Uneori, un verb reflexiv romînesc se redă în limba rusă
printr-o construcţie cu se ns reflexiv :
a se cunoaşte aHăTb 11pyr 11pyra
a se ajuta noMorăTh,l(Jlyr 11pyry
a se respecta yeamarb /lpyr )1pyra
a se .iubi mo6HTh 11pyr ~pyra
a se îmbrăţişa o6HHMâT& Ăpyr ~pyra, oOHHMâTDCFI
a se recunoaşte (pe sine) yaHaTb Ce6,\
a se vedea (ln oglindă) nHneTh ce6H_ n aep1taJie
a se stăptni (a fi stăpin pe sine) BJia)l_CTb co06A:

EXERCIŢII

I. Răspundeţi la următoarele întrebari .

1. f;::i;e 1rnx6.n;wrcFI HpeMJI&? 2. l.{To rrponoJţHJIOC& B EoJILII16M Hpe1.men~
CKO.'il )(HoprţC? 3. 11 TO CTOHT aa cTeHă.MH HpeMJiff? 4. ·t.lTo CTciHT n6mrn HOJio~
1tOJihHR „11năH Be-~HKnfi"? 5. Hai<Ofi ApyrOtt aaMcqftTeJILHhlit rrăMHTHHH ttax6- ,,i ,
I,
AHTCH n H:pe:tme? 6. HaK()j.t Myaefi: oc66eHHO mITepeceH B H'.peMJifl?
7. HaKHe npe,11;MeThl 1tcKjccTna H cTapmthl xpamiTCH B Opymett.uott nami"Te?
8. HTo 6LJeâeT e HpeMnfl? i I
II. De la verbele din paranteze formaţi participiile respective : I I
1. HpeMJib CTOHT B n;eHTpe Moc1mbl, (oKpym.HT&) KHpmf:qtto.A CTettOfi.
2. HpeMJJb - BemmoJI0nHLIA: a.pXHTeKTjpHLID aHCăM6Jib, (CJiomlf.TbCR) Ha npo-
THmfmHH eeH6B. 3. B HpeMm\ e6aJre KOJIOK6JILHH „Huâ.11 Bemf:mdl", CTOliT I
l(ap&-K6JIOKOJI, (oTJIHTh) pjcCHHMH MQCTepâ.MH. 4. CopoHaT6HHaR njuma,
(y«paCHTb) 6apeJJbelj,aMH, 6h1m\ (oTJIHTb) B XVI B<n<e H npe11eaaeaqăJ1aCb /J,Jlfl
06op61n,1 HpeMJIJJ, HO H3 aee He 6LIJIO {cAeJlaTh) HH 0,lJ;HOrO BblCTpeJta.

, III. Indicaţi care este forma scurtă a partieipiilor ·. din

propoziţiile de mai jos :
1. Tmiau, 3âTKaHflhl8 TOHllă.AWHMH 30JIOTbJMH H cepfl6pmihIMH HHTRMH
.u:~1n yaHaaau1:,1e meMt1yroM. 2. nyuum, yHpă.mett1:1an 6apenLeq}aMH. 3. ApxH•
Tett'l_'YPHhie nâMHTHHKH,.-csHaaum,rn c HCT6puett pYcc1wro uap0}1.a. 4. RpeMnb,
OKpymCHHLdt KHpnU.llHOA. CTeHOD.

527
 IV. Arătaţi care dintre adjecti?>ele de mai jos au grade
de comparaţie şi formaţi de la ele comparativul !Ji superlatii,ul:
BOJihllI}Jti, 30JIOT6tt, apx11:Tef{T)'J)HI,1IT, nemrnom~TTHhJti, JJ;pi:1rn11tt, pycc1udt,
tiepK6llHhiit,. 33MCtfâ.TeJII.HNfi, fiorâThffi, Ta.THÎHTJIHBhlfi, ofimHpm,rtt, HCTO-
plfqecHJdi, JIHTel1Hhifi, HII0CTp3.HHhlii, p:par0iţ8IJHLri1, TOpmec-rDCHHbIÎÎ.

V. 1,,;, locul punctelor puneţi adjectii!ele cerute de context:

1. HpeMJih .. ; aucăM6m,. 2. 3a er6 ~TeH.3.Mu cToRT .. _. n;noprţhl. 3. ITăMnT-
murn: ... apXHTeHTjphl, a Tfi.m-«e • .a;pyrlie ... a;:.r;âmur. 4. IJ;ap1, -nYmKa - ..
mh111TIU1H ... HCH}'CcTna. 5. _... na.nUTa - ... My:JUtt .... HCHJccTea. 6. B ..
rraJifi.Te XpaH.FlTC}l ... IIpen:MeTu HCHJcc·rri,a H CTap1-rnhL

VI. Puneţi numeralele din paranteze la cazul şi· numărul

cerut de context :
1. I{aph-H0JIOHOJI 6h!JI 0T~H1T pjccmtMU MaCTepăMn n (18) ne1i:e. 2. I{aph-HO-
JIOHOJI ePCHT (200) Tmur. 3. llaph-rrfrrrna n€coM (40) ToHH 01,1Jiâ OTJIMTă. n (16)
BCFrn. 4, B Opymennott nană.Te xpaHJÎTCH ltOCTIOMbl (18 M 19} BeH6U. 5. Ha
Tp6tte u;apir: MuxaHna <l>eAopoei-11-rn 61-rn:10 (a. OOO) ,-mMH€1l: n (13) KUJiorpaM-
'.won aOJIOTa.

VJI. Răspundeţi afirmativ şi negativ la următoarele în-

trebări:

EcTh JJH y nac 6u:JI6T n 1-nrnO? Y uac CCTh np11rJiacllTeJThHhltt 611.11€T 11a
HOHQ"€pT? ECTh JIH y Bac TC.nelf)(m? y eac n6Ma eCTh Tc.1re416n? IIoe.n:eTe JIH
BLI, Ha BhICTanHy?. HeT JIM y Bac ItaH:6fi-H1:16y;:i;h raa€Thl? ECTJ::, .TU{ y nac
ceo60;:i:aoe epeMH?

VIII. Răspundeţi la următoarele întrebări:

' Hyjţă. Bhl 1:1,!J.CTe? r;::i;P. llbI i-HiifneTe? Hyp;ă TOfH)ITHTCFJ Bam TOBâpirnt? r11:e
HrpaeT nam CbIH? Hy;l:ă oTnpanaHeTCR :ha Maunlna? r.u;e n:irna MaurllHa?
Hy.u;ă crrermiT nam .n:pyr? f;::i;e m,1 pa6{lTawre?

IX. Reţineţi următoarele expresii care se folose.~c în scrisori :

M11oroyearnăeMhlit (r.ny6oHoyAamăeMLiii, AOJ)OI'6fi) Touă.pnrn; CH;wpon ! ,Uo•
por6tt MOti 1 M1im,1ţt MOit ! ~oporlle TOBâ.pm1ţH : •·. ! B OŢneT tta Bârne IntCLMO
crremy coofirn;ti:Tb, i1To . . . TToJiy~,HJI ll[uue nu:ChM6 oT . . . Bame IIHCbM6
noJI:5'qcno. llporn)' H3BHH0Th Meu.R 3a CTOJib ;:i:6Jrr,oe MOJJt1ă.111-1e . . . Bâmc
IlttCbM6 Htl .1acTă.JIO MeHH (rrpHIUJIO n MOC OTCjTCTBHe), rroâTOMJ u Tar. .n:6Jiro
He OTHeT.Jâ.1 ..•
. . IlpornY rrplfttfrTb Bhlpancerrn:e Moer6 ynamCmrn (MoCH npe;a;aHHOCTR) ...
PJiyoo1<0 yoamărn111ut1 Dac ... l1pc11annMil BaM (Barn) ... C 11pymec1mM
f~'?BapHll\eC"llM) llpll801'0M.,, Jl,o CKOporo CBH)lăHIUI, . ,
 LECŢIA a 79-a

CJIOBAPh

ii KTOBblii aaJI sală de festivităţi ; aulă oOcepna1 UpHH, -H; pi. -n observator
1

ocno:t1orUTeni.nL1ii, -an, -oe ; pl. -1.1e (astronomic)

, ajutător, auxiliar o6Il\e.anf.THe, -.a; pl. -n cămin
6IJLITHRJI CTliHUIUI staţie experimen-
HIIHI(HaTHBa, -LI; pl. -LI iniţiativă
tală
Me'ITii, •LI; pi. -LI vis, dorinţă cTy;:i;euqecTno, -a studenţime
~lhICJIL, -li; pl. •li gind, idee ; reflecţie YIJ~Oa, -LI învăţătură, studii
oOopYAOHaJIHe, -n; pi. -H utilaL in- y1ie,6noe aasC;:.;eHl-le instituţie de în-
stalaţie, echipament văţămînt

MOCROBCIHIR rOCY)].APCTBEHHLI1l: }"IIHBEPCHTET

MocR6Bc1rnil: rocy11apcTBeHHhiil: ymrnepcirTeT ocH6BaH B

1755 ro11y rro HHHI11rn THBe pyccRoro yqeHoro MirxanJia Bacnm,e- 'I
I
BH'la JloMoH6coBa. Cna qâJrn B ymrnepcirTeTe 6@JIO Bcer6 TPH I

tpaRyJJbT(\Ta, HO OH cp{rny CTaJI I\€HTpOM pyccROlî nayRH H rrepe-

J:IOBOlî 06IQ0CTB8HHOH MhlCJUI.
B MocROBCIWM ymrnepCHT0Te Y'llIJJHCb MHOrHe H8BeCTHble
pycc1rne yqeHJ'>Ie li m1caTeJJH, narrp1rnep : Ilirpor6B, . Ce'leHOB,
T11MHpH38B, lliyROBCRHlî, EeJIHHCRHll, rep11eH, rpir6oe110B, Jiep-
MOHTOB, roH'lap6B, TypreneB, A. OcTpoBCirniî, lfoxoB.
Ha rrpOTlllK0HHH Bcell CBOeli HCTOpHH MoCROBCRlm YHHBep-
CHTeT_ OTJIH'lii.JICll rrepeJ:IOBhlMH Barmi11aMH rrpotpeccop6B ir pe-
B0,'1101\HOHHblMH HaCTp00HHllMH CTy)1eHTOB. .
IlpH COB0TCROlî BJIB.CTH MocROBCRHH YHHBepCHTCT ana'llI··
T8JibHO paCUIHpHJICH. Cefiqa_c B HiiM J'lHTCH OIWJIO. 20 Th!Cll'l
cTyJ:leHTOB ne ToJibRO na Bcex pecrry6,,HR CoBeTcKoro Coroaa, i
HO H H8 p3.8Hb!X CTp8H. '

B 1953 ro11y MoCROBCRHÎÎ: YHHBepCHTtJT IIOJJY'llIJI HOBOe 81):it-

HHe, IIOCTpoeHHOe Ha JleHHHCRHX ropax. B 8TOM 8/13.HHH, I\iJH-
TpaJibHall 'laCTb ROT6poro irw\eT TPH/11\aTh /jtJBllTb 8TaJKeiî,
c6a11anhl 8aMe'laTeJJbHble ycJIQBHH /jJIH yqeobl. EoraT0HlllH0 6ir6JJH'
OT0KH, rrpocT6pHb!e .rra6opaT6pHH c l\CHHblM ir CJIOlKHb!M o6opy-
/lOBaHH0M, aRTOBhIH aaJJ na rroJITop@ ThlCHqH MCCT, KJJy6 na ceMhCOT
M8CT, yIOTllblC 06IQ0lKHTHH, r/je y mi.lK)10rO CTy)1eHTa - OT)10JJb-
HaH ROMHaTa, Maraawnhl, CTOJJOBhie, no.;nmJJIIHHRa. 311ech me

34 - C. 1859
529

(
pacrroJiomeHbI H ono,110 I\Byxc6T 1rnapT11p l\'JJH rrpoq,eccop6B "
rrpeIIOl\aBâTeJieli. Xo3fiiîCTBO ymrnepCHTeTa 6qeHb o6nn\pHO.
B rrer6 BXOI\IIT 27 OCHOBHhlX H 30 BCIIOMOrâTeJibHhlX 3/ja-
HHM, 6oJihIII6ii 6r>T,irr11qec1rnf1 caii, 06cepBaT6p,111, 6rrbITHhlC
C'r{lHI.l,HH H TaH: ;n;il.Tiee.
Ceiiqac :\To cTapi'iiIIIee awcIIIee yqe6Hoe saBel\CHHe - 11eHTP
MnpOBOM rrporpeccHBIIOM 11ay1rn. Y'IMTbCH 3)10Cb - MeqTa · CTy-
1\IÎH'IeCTBa MHOTHX 'CTpa11.

GRAMATICA

Folosirea timpurilor
Între diferitele timpuri din limba rusă, ca şi între timpu-
rile din limba romînă, există o _oarecare echivalenţă semantică;
Acest· fapt face posibilă folosirea unui timp în locul celuilalt.
L Prezentul cu sens de trecut:
IfiJ(J lI Bsepa na pa6•TY H ,,;,,,,y ..,... Merg eu (mergeam, mă duceam) ieri
oH cnoH6Htto rym'ieT-·no YJIHIJ,e. la serviciu şi văd (ş{ ce văd)..:... el se
plimba _liniştit Pt stradă, .t
,\

530

J
 2. Prezentul cu sens de viitor:
3ăBTpa " 1;eJJLtiF 11eHL .pa6oma,o, a Mtine lucrez (voi lucra) toată ziua
BeqepOM u8y B TeăTp. iar seara mă duc (mă voi duce) la
teatru.
3âeTpa JI ne,>,.eej,)ICd,,o Ha u6ey10 • Mtine· mă mut (mă voi muta) tntr-o
1rnapTIÎpy. locujnţă nouă.

~- Viitorul simplu cu sens de prezent:

Cer6,1HH MHe 11em,dl )leHL aoKoH He Astăzi nu-mi dau pace toată ziua : ba
)l;alOT: TO KT0-aH6yi:i;h noa60Hum, mă sună la telefon unul,., ba mă
TO- sblaosem. cheamă· altul.

4. Viitorul simplu cu senff de trecut:

ll_pu[Jem, 6bli3{mo, cA8em Ha C«:aMefl:Hy, c1.â:Ncem HeCROJihRO CJIOB H yuiJem.
Venea d_teodată, Se aşeza p~ bancă, spunea. ctteva cuvinte şi pleca.

5. Trecutul perfectiv cu sens de viitor:

H nowi.n,, ne m}J.HTe Memi c- 068.rtOM.
Plec, nu mă aşteptaţi cu masa.
Hy~ noe:CaJJu, ToeâpHi::LlM !
Ei bine, tovarăşi, am plecat (să mergem) I
ECJJH cer6;ri;m1 He noJIYq11M mniry, Mhl .npor,.d,n,u !
Dacă astăzi nu pr;mim (vom primi). cartea, ne-am dus J

Pronnmefo determinativ Kti:>te81,1,u, ecJilcuu, .11106ou

Aceste trei pronume se traduc în limba romînă în acelaşi

fel : ,,fiecare", ,,oricare", ,,oricine", ,,orice", ,,fiece". (Pronumele
ecJiKuu mai are şi sensul de „variat,., ,,felurit".)
Adeseori, cele trei pronume ·se pot folosi unul în locul
celuilalt ; ele pot fi deci sinonime :
l{d:HC8wil (•cA1<uil, AI066il) CTYIIOHT auăeT :hy KUIÎry.
Oricare student cunoaşte această carte.
Kd.Hcih.iil (•cA,mii, ,i,o6ou) 11peno11aeăTeJib 61,m 1<or,1ă-To CTY/ICHTOM.
Fiecare (oricare) profesor a fost clndva student.
8TH KHli:rH np0Aa101.·ca 6 .1t1060M (6 ~a3'COoM, eo scAKoM) Maraa:li:He.
Cărţile acestea se vlnd. tn orice librărie.
Pa60TaT1, TaK MH6ro ue -1.d;Heabl,u (BcAKuu, .•uo66U) HnmenCp M6meT.
Nu oricare inginţr poate să lucreze aut de mult.
ApTHcToM tte M6meT cTaTL ./t1066U (ec.ii1.uii, 1t:ă:.>1eOw-U) 11elloBeR,
Artist~n:u. poate deveni orice· om.

531
 Aceste pronume nu se pot folosi însă întotdeauna unul
ln locul celuilalt :
Ha er6 cTonC Ba.miIOTCR ecJixue 6y- Pe ma~a lui stnt aruncate fel de fel
MârH. de hlrtii.
MAH B 0116Jrn:OT€Hy H B03bMH A,106fÎJO Mergi la bibliotecă şi ia orice carte.
HHHry.
B o6cym.u;emm KH.HrH „Biirna n La discuţia asupra cărţii Bdldlie ln.
nyTH" nJ)HttRJI yqăcnre nd~Bwii marş fiţ·care student şi-a spus pă­
C'Ty.D;fltt•r. rerea.
JI XOJUiJI na ox6Ty o _.lllo6{J10 (eo Eu mergeam la vinătoa·re pe orice
ucJ11,y10) rror6ny. vreme.

în exemplele de mai sus pronumele ,;;d:HC&uu, ,uo66i1, BcJi,;;uu

·nu sînt sinonime şi, deci, nu se pot întrebuinţa unul în locul
.,
celuilalt. Prin. urmare, valoarea lor lexicală şi folosirea lor
depind de contextul în care se găsesc.
Pronumele determinative ,;;d:>1e&bli1, BcJi,;;uu, J11066u intră
în următoarele exp1·esii sau îmbinări de cuvinte :
Ha wlm)J.OM rnarY la fiecare pas
Ril11</lhlll pa:; (acl'rnKll pa3) de fiecare dată
m'utt]J.Lift ro,r.i; tn fiecare an
Hă.M\JJ;l,Ifi i'.(eHb ln fîecart>: zi
BO ncHIWM CJr.)'~iae tn orice caz, în orice imprejurări
n mofi6M c:1y~iae !!;., într-un caz şi in altul

EXERCIŢII

I. Răspundeţi la următoarele întrnbări:

1. l"\orHc't n uo ~,1,cit H11m~1-rnT1-iBe oc11buan Mocm'rncm1tî focyn:'.lpcTnemu.rn
yun11PpCHT6T? ~- H'.amie pJccH:ne yttlim,rn n m1c{ln:m1 yruL1ttcb n Moc1-t6n-
CHOM ymrnepcnT('Tc? 3. lleM O'I'JU111ă.1cR Moc1{611c1-rnn ymrncpcHTCT na npo-
•rnmemur ncefi: cI.Joett ncTllpm1? 4. f.1u),;i1,Jio c1·yµ_l•uTOB y,m,·cH ce~'-uic B
6TOM ymrnepcnTt~Tc? 5. OT1{)'J{a ;)Ta CTy.n,CnThl? 6. RaK6e a,r:vhme nony'-11-IJ!
Moc1tOucH:t1ti ymrnepc11n~T n 1953 ro;~J? ?. '4To 11Mt~eTcH n ;)1•oM aH:imn1.'?
8. lJTO nxOnnT B ofirm'tpltoe X03Ji.ÎlCTBO ymrncpc1nCra'? 9. 1...JeM 1IIlJifJ:eTCR
3·ro CTapciimre nL1cmce y1..fCGnoe 3anc;"\_l'HHP?

II. P.uneţi adjectiv~le din paranteze la gradul superlativ

fi la cazurile corespunzătoare:

1. B MocHOncHOM ymrnepcttTCT(i y 111Im1ch MttOnw (n011Ccruhl.e) p)'cc1rne

y11e11hlo 11 micti.re;m.. :2. B MocH6ucnoM ymmepcnTeTe - (6-orârhle) 606m-10•
T(\tm, (npocT6p,Hhte) naGopaTOpnH c (u;emrne) YJ: (c:16aorne) oUop)';ri;onatttteM,
(yR)THhre) o0m;em,1THH, (orp6Mm,rn) CTOJ10nt.,Ie H Maraalltthl. 3. CeitqiJ.c ăTo
(crăpoc) y 11e Gnoc aaneAC1me - L\~HTp MuponOfi {nporpeccllsttaa) ua)'1-rn.

532

';
.J
 III. Puneţi substantivele la cazul _cerut de context:
. ·1. Moci<o»c1mll YHHBepc1tTeT ocaouaa B 1755 (ro11). 2. CHaq{ma B HeM
6LIJIO acero Tpll (qtaRyJJhTeT). 3. Cellsac n HeM yqaTCR OROJIO 20 <roo (CTY/IOHT).
~- B 1953 (ro11) MocROBCRHil ym1eepc1m\T noJiysHJI H6eoe a11âuHe. 5. I.leH•
TpâJibHaH ,IJaCTb 6Toro 3,11.ăHHR HMeeT 39 (aTâm}. 6. 3;a;ecb eCTb âKTOBhlfi aan ',!
Ha 1500 (>!eCT) H l<JIYO Ha 700 (MeCT), 7. °YIIHBepCRTeT IIMe0T 27 OCHOBHLIX I
(a,1/mue) H 30 BCllOMOrâTeJihHLIX (a11âmte). I!

IV. Găsiţi antonimele următoarelor adjective:

nepe,11;oe6tt, n6Bhlli, aaMeqâT0ZibHhlit, npocT6pm,dl:, 60JibI1IOtt, crapettw
m1dt, nbICIIIH:t;i.

V. Adăugaţi la verbele din paranteze prefixul ~i desinen•

ţele cerute de context
1. TipH coaeTCKOit BJiflCTI'I MocR6BCKHil ymrnepcuTeT 3HalJHTeJU,HO
(mHpttThCH). 2. HOnoe a;[J,iume (cTp6HTL) na JieH11.Hc1n1x ropăx. 3 .. B Her6
(xo;:i,HTb) 27 OCHOBHblx 311,;imdt H ao BCTIOMOrâTeJILHbIX.

VI. Pormaţi cîte o propoziţie cu fiecare din următoarele

îmbinări:
K paccnCTy, H eecne, H n€llfepy, eo3spaQitThCR H ... , K oGe.ll:y, H pa66Te,
H mn.i;Y, H neJiy, e cT6pouy, u r.i1y6h, n cy666Ty, e neptthlti pa3, B cTopoue,
B roc·rHx 1 B nopilAI-H.~.

VII. Formaţi gerunziul de la următoarele verbe:

ronopHTh, CMOTp('.Tb, cunt?Th, n;pomUTb, ro.lOJJ,ăT:ţ,, IlOHIU\ofă'l'h, y::m~~
n3.Tb, :maTb, µJlKă:JhlBaTI,, 'naniTh.

VIII. Traduceţi în limba romînă următoarele propoziţii şi

arăt,1ţi ce sens au trecutul, prezentul şi ,;,iitorul:
1. 38.11Tpa H y.r1PT:ifo s Moc1m)'. 2. BeriepoM Mht HJI.CM 1ra HOm~CpT.
:1. "l{t,pe3 )lecnu BhI ciafT•~ ;:m:lÎiMPIL 4. 8{rnTpa R •rn:TilJO JI€HUIUO. 5. B Măe Oli
C,rJ:eT v'Ie'·U·lThCH. 6. fi nnwti,1 n um6:1y. -; . ,U:o cn11;iUmrn, H noexaJI. 8. lI.onY-
cT11~1, '--lTO Thl cra.1 ('T,V;..ti:HT{)M. A ;t:'lJll,Ille o •leM Thl 'Me•nâeun,? 9. Tipe;::i;non6-
fHl1M, :i.1hI np11111;il1 n nkTH. hai:- ThI ,o;O:rn-ieH nccTH ccfifl? 10. Ilpu;:i;CT H HaM,
cflp:eT ,, <;ro.n:Y n MOJil!frT. ·I ·I. Cnpbcmm, erO .11r6-uH6,Y,1J,h, OH oret'rrrr H onHTb
aaMOa1•1HT. 12. BhI ue im ".\focHBhI -?tt G~·;..te·re? 13. :-JHâ'-mT, Bhl 6)";:i;eTe p<);r(CT-
m·11mrnoM: C>rruaua Bao·1.11,e11w1a·? 1J. 3m\qnr, n11 if. 6,Y;r1.e1;"e TOT c3.Mhiii
3HaMen{1ThIH 1rnawu&p?
LECŢIA

CJIOBAPL

fiyKBliJILBO adv. literalmente uaaCMHLiii, -au, --oe; pi . ..LJC terestru,

BeHTHJI8IUU1, ..ff ventilaţie, a~risire la suprafaţa pămtntului'
BJIHBllTLCII, -BIOCL, -ăemLCfl I ip/. a ue~iipoM ad11. nu degeaba, nu tn zad,ar
se vărsa ; a pătrunde
66Jin&, -.a; pi. -H 1rifăţ1şare, aspect
ene11aTJICe11e, -.n; pi. -H ·impresie
m1;ua.10HHO pred. impers. este animaţie
µ_anli:TL, p;ae;nO, µ;ănumi.. I I ip/. a
OK0m&o, -a; pi. •H ghişeu
apăsa, a exercita o presiune
Jl,Heuu6ii coeT lumina zih~i D01J.aeMeL1ll, -a.a, -oe; pl. -ue subteran
HeKjrcno adv. cu m~iestrie, tn mod IlOT0K, •3; pi. ·H torent; mulţime
artistic ceeTJioeTL, -H lumillă, luminozitate
JierKOCTh, •H uşurinţă coopymeu11e, -Hi pl. •H construcţie
n:10r.;cK6ii, •an, -oe; pl. -ue uman, cYT0•1:H8.JI nponyc&uăJI cnoeOOuoeTi.
omenesc, de oameni capacitatea de trafic în 24 de ore
MoaăuKa, -n mozaic T.tizecT1., -u; pi. -11 greutate
M0lil,HLlii, -an:, -oe; pi. •Lie puternic-- 11ihKOCTL, •H precizie

MOCIWRCIWE JIETPO

Moc1rna npOChlilUCTCH pano. B lll€CTh 'laC6B Ha ymu1ax

OIBHBJiiiHno, 1rn>< 11niiM. B lllnp6><He )1Bepa 3/1<1HHii, Ha qiaeâ;iax
IWTilphlX ropttT OrHliMH 6y><Ba M, Bs,HDUIOTCII H€CKOH'la8Mhle
JII0)1cm\e rroT6m1. Ey,rnoii M o6oam\'leHhl naa,:\MHh1e CTUHL\HH
MOCKOBCKOrO MCTpOIIOJIHTeHa - 110)130MHOli 3JieRTpli'lCCROH 1IIC·
JI83HOH 11op6rH.
y MHOroq1}CJieHHbIX OR6mel< Racc li KaCC-aBTO.MăTOB nacCa-
1RHphl aa11epamBalOTCH câMOe 66.JJhll1Ce IIOJIMHHJTI,I. MollIJlbIC
<1cRaJiaTophl necJT HX B rJiy6Hny uo;iaPMHhIX cTanu,nii. clTn cT:'rn-
U.HH - HaCTOHJ1\H€ II0)13eMHhle )1BOpu,w. H,rnaK6ro BIIe'lDTJICHHlI
)1DBHIIl,eii THll(0CTH, o6w•rno CBOHCTBBIIIIOii II0)13eMHhlM coopy-
lKCHHHM. Hanp6TnB. apxnTeRTypnhle JllÎHHH Il0)1'1Cp1rnna10T
JICrKOCTh II rrpocTop cTan11n6nnhlx aitJIOB H rrepex6)1oB, a nc-
Rycno paCilOJI01ll0HHhlC m\MIIhl )1H8Blllll'O CB<ÎTD H npe><pacHaH
B8HTHJIHil,HH. Bll\C 66Jiee yc1iJIHBDIOT 3TO Bil8'lDTJiemie C'B8TJIOCTH
n npocT6pa.
Y Ra1ll)101f CTillIIjHH MOCROBCROrO MeTp6 -- D HX 66abJJJC
40- CBOlî:, HH/1HBH/1Y8.JihHblil apxHTBKTYPHhIM 6tfan><, HO B I\<'-
JIOM Bce onii cocTaBJIHIOT e)IIIHhlii apxnTenTYPHhlf1 ancaM6Jih Bhl-

534
COKOrO xy116mecTnemroro MaCTepCTB}l. MeTpo 'M6lRiIO OCMUTpH-
eaTb, KaK MJaell. He11apoM mb1111, npm\xannme n MocKey enep-
nwe, IlJlOBO/IRT B MeTJlO oy1rnai.J1hHO ITO HIJC,HOJ!bl<O 'IaCOB: •ofo,-
B8lRlllOT CTllHI.\HII, J1106y10TCH CI<YJLhIITyp:iMH, 6apeJibCqlaMii H
Moaiurnoll, yKpama10n,ell orp6MHble aanw, 1;1ocxu~ilIOTCH y111rn11-
TeJihHoll 'I/iTKOCTbIO pa66Tbl rroea11{rn ..
MocI<C>RCh'.OB MeTpU C03)jaHO B rO/lbl COBIJTCKOll BJillCTH.
IlepBaH en) JillHHH 7 npOTHllieHHOf;ThlO 11,6 RM, fiLIJI}l II0CTp6eHa
B 1935 ro11y. Tor11a_nooa11il MCTp6 rrepcB0311Jllf n CJTIUI 177 Th!Cfl'I
rraccam11poe. Cethilc, Kor11a i,6n1aH A,llHIIa JI11m1ll MeTp6 cocTaB-
JIH!'T 66Jiee 70 I<M_, er6 cyTwmaH nporryc,rnilH crroc66HocTh -
6(JJrne ABYX MIIJIJm(rnoa· qeowneH.

GRAMATICA

Diateza pasivă

Am arătat în lecţia a 5-a că pasivul poate fi exprimat

in două feluri :
a) printr-un verb în -c1i, -cb:
,Ll,oM cmp6umc.'1 ·paOOimMH.
Casa se construieşte <le către muncitori.

535
 b). prin participiul pasiv (nocmpoen) şi formele verbului
6b!mb:,

,UoM 6JAOT nocmprieN pa66q11MH.

Casa va fi construită de muncitori.
~OM 6LIJI nocmp6eH pa66tIHMH.
Casa a fost conslruită de muncitori.

Pasivul în -c,i ( cmpou ✓tc.11) se formează de obicei de la

verbele imperfective. Iată cîteva exemple :
Timpul DJateza activi\ Diateza Pasivă

Prezent Pa66cme CTp6HT TeâTp. TeâTp CTp6HTCH pa66qHMH.

Trecut Pa66trne. CTp6nJIH TeâTp. TeăTp
cTp6>1JicR pa66qHMH.
Viitor Pa66trn:e 6YAYT CTp6eTL TeâTp. TeăTp 6y11eT CTp6HThCJI pa60'IHMU,
COTJ.difional Pa6Qqne cTp6MJin 6bI Teâ.Tp, TeaTp cTponJicR 61,1 pa6oqnMH,
ecJIH OLI. . . ' ·ecJIH 6hJ ••.
'
;pasivul analitic (format din participiul pasiv şi verbul , I '
6bll1lb la trecut sau viitor) este propriu mai ales verbelor per-
fective.
Iată cîteva exemple :

Timrrul Diateza activă Diateza. pasivă

Prezent ,I];OM II0CTp6cH pa66 1mMif.

Trecut Pafi61111e rroc:;_Tp6mrn AO:\L ÂOM 61,r.:1 110CTp6eH pa66tIHMH.
Viitor Pa661rnc II0CTp6RT )],OM. ,llo~ 6Yn;eT rrocTp6eH pa66•rnMH.
Conditional PaOOtme rrocrp6nan 6h! ŢCOM, )].oM 6bJJI 6bl IIOCTp6eH pa6()'utMH,
ecmt ()I-,[ ••• ecJIH 6!:.I.

Construcţirt ;Jo.11 nocmpoei, pa6u•tu.<1u arată că acţfanea

propriu-zisă s-a pctrPcut în trecut, dar rezultat,nl ei seobservă
în prezent.
Cu ajutorul verbului Vblmb şi al participiului pasiv pre-
zent, forma scurtă, se formează de asemenea un predicat pasiv :
TanOfi nocTj'fIOK GLI.i-1 11a1-rn3feM.
O astfel de faptă a fost pedepsită.
Tam)rt ITOCTJITOH oy.:i;eT HaI-ia3)'eM.
O astfel de faptă va fi pedepsită.
HHHra GLI.---ia QHTlipyeMa uâ.'1:H.
Cartea a fost citată de noi.
hmlra 6i';o;eT qurlipym,rn uăMII.
Cartea va fi citată de noi.

Astfel de construcţii se întrebuinţează destul de rar, numai

în stilul ştiinţific şi oficial-administrativ.
j
536

J
 Subiectul logic în construcţiile pasive este exprimat prin-
tr-un complement la cazul instrumental. Construcţiile pasive
de felul celor de mai sus se folosesc însă şi fără complement
în cazul instrumental :
B âTOM MaraaaHe npo11a~TCJI Maco.
1n acest magazin se vinde carne.
,[\Bepb Ha RJ'XHe 01,IJl3. OTRpblTQ.
Uşa de IA bucătărie a fost deschisă.
J:{OHJiâ.;!); 0LIJI Hamicau a CpOH.
Referatul a fost scris· la tif!1p.

EXERCIŢII

I. Formulaţi întrebări în legătura cu primele doud para-

grafe ale lecţiei.
II. Răspundeţi la urmdtoarele întrebltri :
1. CH6~'1I.Ho cTâ.HqHtt tt~eT MOCR6BcHoe MeTp6? 2. l.JeM xapa':{T9J?H8Y·
eTCR apxHTeRT)'pttLl.lt 66JIHH MOC!i6nc1rnro MeTp6? 3, fiotJeMY MeTpo MOJKHO
OCMăTpHBaTb, HaR My3ett? 4. R'.or)l;â 6blJIO c63.I{aHo MOCH6BCH00 M0Tp6?
5. B HaR6M roAY 61,mâ nocTp6eHa uepnaH nH~HH? 6. Cn6JibHO HHJJoMeTpon co•
CTaDJifleT 661..Qaf! AJIHHă JJHHHti MeTp6? 7. HaKOBâ er6 CY°TOqHaR nponycHHaJI
cnoc66HOCTb?
III. Traduceţi în limba rusd:
1. Lungimea totală a liniei metroului este mai mare de 70 km. 2. Prima
linie a metroului, construită in 1935, avea o lungime de 11,6 km. 3.' La Moscova
există mai mult de it-0 de staţii de metro. •1. Capacitatea de trafic a metioului
este mai mare de 2 milioane de oameni in 24 de ore.

IV. Traduceţi în limba romînd:

1. C RaH6ro s01-rnâna HA)'T noeaAîl na HpLIM? 2. C1-mml1Te, nomănyiîcra,
r)].e nepp61rnaa Hă.Cca? 3 .. Ci-mmHTe, nomănyttcra, rJJ;e aan omtt)J,8.1-rna?
t:a. H'.OMttaTa 6T,ll;i,1xa Haneeo. 5. H6MHaTa MăTepH H pe6e1rna anepeAH, 6. HaK
npoiîTP-. aa TpCThIO mraTq>6pMy? 7. ,r(ă:ihe, nomăJiyitcTa, ]);Ba 6uneTa B Mem-
;u;ynap6,:tHLJit Baro'H ua cH6pL1tt rr6eag ;n;o Moc1rnld. 8. Ham aar(m nHThltt,
BTop6e «yne, mccT6e H ce,u;hM6e MCcTo. 9_. B Kor6poM qacY ornpaBnfleTCR
n6ea.u; npaM6ro coo6lll.l~HH.fl MocEmâ - C6 1rn:? 10. r;!J,e M6m1-10 nocMoTpeTh
pacm1câHHe JJ;B11meam1 noea.n.6a? 11. B Kor6poM qaCj oTx6.n.u:T ~am n6ea,ri;'?
12, B H.OT6pOM qac)' IlpH6brnâeT HaIII a6ea,D;? 13. CK6JlhKO Oc·răJIOCh )];O OT-
x6µ;a rr6eaga? 14. TI6ea}]; npn;:i;eT nOnpeMH. 15. KaH ttam.rn3.eTcfl âTa cTâHU:HH?

V. lmbinările de mai jos se referă la cuvinte folosite în

textul lecţiei. Identificaţi cuvintele respective :
1. Haxo;::i;fnu;.Kifcn no)]; aeMJ1C.tt. 2. IlyTL )..I.JI11 .a;om«ett11n noea)];On. ·3, tJe-
JIOB€H1 HOT6phltt eneT Ha n6ea,11;e, napox6,!l;e HJIH HH6M BliAe TpâHCUOpTa.
4. IlyHHTi M8CTO OCTan6BKH Ha meJieanLIX .u;op6rax n .ri;pyrHx nyTffX coo6-
1u,Cmrn. 5. BoJJLIIJ6e- npocTpâHCTBO. 6. PHCY°HOK HJIH yaOp H3 CHpenJ.ICHHhlX
M8mr.cy co66it paaHO[tBeTHLIX HâMeWKOB, Hyc6q1wB CTOKJlâ. H T.;n;. ?. 2'1c qacă..
8. C)l.6,JiaHHhlii, oc1-16Ba11Hhdt.

537
 VI . .Arlttaţi .care anume din ouvintele de mai jos .sînt cuvinte
compuse şi din" ce elemente sînt form,ate :
DOj\8t,MHLfli B_OCXIUI{CHHe
Bll0lfaTJieHH0 IIOJJMHHjTlil
ceJibCl:WXOaHitcTBBHHhlA MHOl'OtJJ.1:CJI0HHhltt 'I

VII. Indicaţi care este perechea perfectivii a urmlttoarelor

verbe imperfective :
npocw:nă.ThCH O'cMâ. TpHBa Th
ropOTL rrpoeoii;U:Tb
HOCffTb 061,eam:â.Th
no;:p.iep1msa-rh DOCXH~ă.TbCfi
ycHJIHBaTb CTp6H'rh
COCTaBJi:JiTb rrepeooaHTL

VIII: 1nlocuiţi construcţiile active cu construcţiile pasive

corespunzlttoare :
L YqeHHHH pemăroT aaţi;ăqH Ilo Ma"reMăTHH.e. 2. HaAăTeJJLCTBO A1m~
A:8MHH HaYH BhlnycHăeT Mn6ro HHHr.;. 3. IlncâTeJJh- Han:ncâ.JI tt6nyIO ahecy.
4. CoBeTcKHe ylJe11LJe OTtt:pblJIH ;ri;op6ry B ROcMoc. 5. }'qlfre.11b n,poe0pmr AO„
Mânmee aa11iume,
IX. Formaţi 5 propoziţii cu construcţii pasive şi transfor-
maţi-le apoi în _· construcţii active. ·
X. ln locul punctelor puneţi prepoziţiile cerute de sens:
l. rocTH nput\xaom ... Mamirne. 2.... 113.CChl CTOIIT oqepej\L. 3. Pa-
61\que cnycKâ10Tc11 ... mâXTy. 4. re6,10ru yexaJIH ... AJITall. 5. , .. Cu61ipK
SHMoll 61,rnitK>T 60JILIIllle MOpoau. 6.... Ypâne păaBKTa M0TQJIJiyprliqecKan
npoMhUIIJieHHOCTL. 7. ... Ca:g.am'rna npHruJiâ TeJierpăMMa. &,. H BhlJIIeJI ...
j'Jn~:r.1:y . . . nRTD 11acOs. 9. ... Mocmill: npHJieTeJJa . . . caMoJieTe p;eJier8.4ua:
11eaTenell KYJibT;yphl. 10.• , . cTeHoll nocJ1Hmanc11 11a11oll-To myM,

\
 L E C Ţ I A a BI - a

CJIOBAPh

Boapom.u;euHe, •& Renaştere npoCHe/lllTL, -emy, -e/lllWL II p/. a

BDJIOTJ.. adv. ; Bll.lJOTL µ,o ptnă Ia, studia, a urmări
inclusiv paaMec1·llTL, p~aMem;Y, paaMeCTHIUL.
roJIJiiHJJ;eKnti:, -aa, -oe; pl. -ue o- U pf. a plasa; a aşeza
landez peau_:1:eunu:n, -u-_; pl . .. H reşedinJă
aina11.uoeepone:iicKM:ii, •an, -oe; pl. -ne p6cnHc1,., -u; pl. -u frescă, pictură
apusean, ctin Europa apuseană murală
KpYIIHLiii, -a.a:, -oe; pl .. •-Lie mare, de CllMOURC-r, .. a; pl-. -LI piatră preţioasă
mQ.rl proporţii ·(colorată)
nepeu'IJLITBWI KYJILTjpa cµItura epocii cqCT, -a.,_ ·.y; pl.· c~eTa\ socoteală, ca:t-
primitive cul ; as cqi!T pe socoteala, pe seama
11oao,116-r11, .. LI poleială de aur 4'JI&MăH~CKui~ -aJI, -oe; pl. ".'lle fla~
noceTltTeJIL, -.n:; pi; -H vizitator mand

3PMHTAiK.

EcJIH qeJioneK nrrepnwe rrp11exaJI n Moc,rny, OH rrpem11e

acero .Cil81JIIIT B TpeTbRROBCKYIO raJiepe10, a ecm1 eMy rrpe11-
CT1lBIIJICH CJiyqaJt IIOfihIBO.Tb B JleHHHrpa)le, OH, ,l<OHeqHO, OTrrpaB·
JIR0TCH B 8pMHTalK.
8pMHTillR - xy116mecTB8HHblfi H KYJibTypuo-11cTop11qecK1nl:
Myael!:. ffaqiJ.JIO 0TOMY Myaero 6wJIO IIOJIOIB8HO E«aTep11Hoi!: II,
Kymi:Bmei!: )IJIH ce6JI npyrrHbl8 xy116meCTB8HHble ..KOJIJI!lKI\HII H
paaMecT11nrriefi nx B crre11na.rrhHOM a;1âHn11. H. KOHJţy XVIII neKa ·
8pMHTalR 6hlJI yme O)IHoi!: H8 Jiyqmux B Enporre KapTHHHblX ra-
Jiepel!:. 8 r6)1hl COB!lTCKOi!: BJiâCTH OH o6oraTHJIC.II aa cqiiT ua-
1\l!OH8JIH81Ip0B8HHhlX qiJ.CTHhlX KHHlK8CRHX H rpalj,CKHX KOJIJ10I{·
1.1Hfi. B ueM 6h!JIH OTKph!Tbl HOBhle OT)IOJibl: OTl{eJI HCTopnH nepno-
6wTHOfi nyJibTYPLI, OT)lllJI KyJihTYP1>1 H HCRYCCTB8 Hapo)IOB Boc-
T6Ka n O'l')leJI l!CTopHH pyccKoi!: RYJibTYPbI· R 8pMHTilmy n
ro)lhl COB!lTCKOi!: BJI1lCTH rrpHC08)1HH0H li 3HMHHH )IBOpllI\, fihlB·
maH HMrrepa1'opc1taH peaH,1e1111nH. Terrep1, 8pMHTâm aamrnaeT
qena:pe 8)11lHHfl, ROTOphle npe,ICTaB.'IRIOT co66fi 1\llHHbI8 apXH-
T8KTYPHbie rraMRTHHKH. B 8pMHTilme /IJJH rroceTli:'l'eJiei!: OTRphiTO
66Jiee 300 8aJI6B, 6oraTO y«pameHHblX pUCIIHCllMH, Jl080JIQTOil:,

539
pJCCHHMH caMOQBCTaMM. TaM xpaHHTCH 03.Mhie pa8H006pa8HI,Ie
naMHt'HHKH KYJibTJPLI, na•rnHi!H OT nepno6LITH0ii·an6xn H 1111JI0T1,
/10 H!llllMX /1H8li.
BoJiblllOM HHTepcc npe11cTaBJIJI8T B 8pMHTaHrn OT)leJI 8!!·
na11Hoenponetlc1wro IICKJCCTBa. RapTMHLI xy)1ciIBHHR0B l!TaJII,·
11ncRoro Boa pom 11e.nnn 11oanoJ1H10T rrpocJiegMTL, RaR B HCRJCCTBe
HTaJIIIH IIOCT8IIIJHH0• yTnepIB/18JICH peaJIH3M. rop/jOCTLIO 8pMI1·
T8lKa HBJIH8TCH {>qeHb OOraTaH ROJI-'IIJKQIIH HCI<JCCTBa <l>paHQHH
OT snoxn Boapom11emrn 110 na q/tJia XX neRa. 311ec1, me Mcimno
npOCJI8)1llTL sa pa8BlfTIH>M HCIIil.HCKOM, if,JiaMilH)1CKOii, rom,an,:i;- ,
CKOll, HeMIJQROJi li aurm:11c1<0Ji mnBOIIHCH H CKYJibIITJphl. '
l'

GRAHATlf.A
l
;j
Pronumele nehotărîte 1'ae-"mo,. 1'mo-mo, 1'mo-nu6yâ,, Kmo-Jl,u6o, i
1'6e-'lmo, 'lmo'mo, '<m6-nu6yâb, .,m6-Jl,u6o 1
Pronumele nehotărîtA 1'0e-Kmo, 1'm6-mo, 1'm6-nu6yâb, 1'mo•
1,u60, 1'oe-'<mo, 'lm6-mo, •tm6-nu6yâb, 'lmo-.!!u6o sînt, foarte
apropiate ca sens. Ele se traduc în limba romînă în felul
următor:
a) primele patru prin „cineva", ,,careva" (se referă la
nume de persoane);
b) celelalte patru prin „ceva", ,,cîte ceva" (se referă la
nume de lucruri).
Deşi în cadrul ambelor grupe pronumele au acelaşi sens,
ele se deosebesc însă mult în cc priveşte întrebuinţarea.
· K6e-1'mo şi 1e6e-•1mo se referă la cineva sau la ceva nede·
finit, neclar, necunoscut interlocutorului. Pentru cel care vor-
beşte, conţinutul celor comunicate în mod nedefinit prin aceste
pronume este clar, cunoscut, definit.

540
 MHe HY'»<Ho c1rnaă.Tb BaM
1ede-14mo.
Trebuie să vă spun ceva (cunoscut mie, dar necunoscut d-voAslră).
R Bl1.ri;eJI Ha YJIHI.J;e 1,,0e-x:oed.
Am yăzut pc stradă pe cineva (pe cineva, cunoscut de mine, poate şi de
tine, însă, spre deosebire de mine, tu nu ştii despre cine este vorba).

Toate celelalte pronume nehotărite exprimă ceva necunos-

cut atît interlocutorului cit şi vorbitorului.
OH 14m0-mo BHJ);eJI.
El a văzut. ceva (eu nu ştiu însă cc şi nici tu nu ştii).
dar: ·
Ott -,;,Oc-"lmo m1-;:s;eJI.
El a văzul. ceva (eu ştiu ce a văzut, presupun, tu. lnsă nu ştii).
OH B _1tl?M-mo ornH6cJI.
' El a greşit ceva (nu ştiu însă despre ce este vorba şi nici tu nu ştii).
dar:
K6e e 1teM OH ornH6cn.
El a greşit ceva (eu cam ştiu despre ce este vorba, lu însă nu ştii nimic,
nu cunoşti problema).

Prin urmare, întrebuinţarea pronumelui '<mo-mo atunei

cînd este vorba de un fapt cunoscut vorbitorului este greşită.
Nu se poate spune : Mne 1-ty:Meno c,wadmb ea.M '<mo-mo, fiindcă
nu pot să spun l•Wa ce niei eu nu ştiu, nu cunosc, ci trebuie
spus : M ne 1ty:MC1-to c,w.admb ea.u "'oe-,;mo. Este de asem~nea
greşită exprimarea : Ti,i 11iie-qTO c"'aad.!! .une B'tepd, no li
sa6&u. Trebuie spus : Ti,i qrii-ro c„aad,i .Mite e,;epd, no li aa6bM.
Nu este corect : Ti,i c1,aari.!! .une, ,;mo e'<epd "' me6e 11iie-11TO
npuzui!.!!, no II aa6&u, o 1<0.M ·uaem pe'<b. Trebuie spus : Ti,i
c"'aad,i .une, 'lmo e'tepd „
me6e 11Tii•TO npuzue.!!, no :i aa6&u,
O "O.M u8/Jm pe'<b.
Pronumele '<mo-nu6y8b, 'lmo-.!!u6o, ,.m6-nu6y8b, "'mo-J1u60
au aceeaşi întrebuinţare ca '<mo-mo, "'mo-mo.
Cu un verb la imperativ se întrebuinţează însă întotdeauna
,.m6-nu6y8b, 'lm6-nu6yob sau "'m6-.!!u6o, '<mo-J1u60:
HT6-m,5y)lh (nu HTO-To) aanpol!Te 11eepb. HapttcJihe, nomânyitcTa, qT6-
lnchideţi careva uşa. HilOYJlb.
Desenaţi, vă rog, ceva.

Complementul eireumstanţial de loe

Complementul circumstanţial de loc arată locul unde se
petrece acţiunea şi răspunde la întrebările : zâe? (unde?),
1>yod? (unde? încotro?), om„yâa? (de unde?), ao„yfJa? (pînă
unde?), a.o „a„ozo .uecma? (pînă unde?).

541
 Complementul de loc este exprimaţ prin adverbe de loc
(ma.oi, adecb, nanpdeo, naAeeo, np.Ji.,co etc.) sau prin s.ubstantive
la cazurile oblice, cu sau fără prepoziţie.
Deosebim trei grupe de complemente circumstanţiale de loc :
1. complemente circumstanţiale care arată locul propriu-zis ;
2. complemente Circumstanţiale care arată direcţia gene-
rală a mişcării, punctul ei de plecare şi limitele ei ;
3. coinplemente circumstanţiale care arată drumul parcurs.
1. Circumstanţialele din prima grupă se exprimă prin :
a) adverbe de loc: afJecb, ma,1t, enepiifJ, naadfJ etc.;
b) substantive la cazul genitiv cu prepoziţiile eoa.11e, 6,co-
Ao, y, 6.11ua etc. :
BdaAe Hârnero ;u.6:..ta Hpac1i:m,1it riapH.
Lingă casa noastră este un parc frumos
Y HOJC6;:,;n:a paaronap.nnaJOŢ ,r:i;Be_;::i;fmyunm.
_La fin lină stau de vorbă doufi fete.
c) substantive la cazul prepoziţional cu prepoziţiile na,
npu, e:
C yTp:l ou naX.6;ţHTCfl e ymrnepcttTeTe.
De dimineaţă el este (se. află) la univc-rsitate:
IIpu ymrnepcn-rCTc pa66raer ;u.paMarHqe_CRHit xpyiH6H.
Pe lîng,1 uniYersitate funcţionează uri 1.:erc de artă dramatică.
H 61,vJ cer6~IUI Na HOHiţ€pTe.
Astăzi am fost la concert.

d) substantive la cazul instrumental cu prepoziţiile aa,

11.afJ, nofJ:
CaMOJit!T JieTl1T Haâ r6po;::r,OM.
Avionul Zboar,i d!-'asu))rn oraşului
36HTHK HaX6AHTrH 3a wm.'uţioM.
Umbre-la C'Sle (se află) după <lulap.
PeDeHOIJ CIIHT noa Ten:o'lblM onel'IJIO~t.
Copilul doarmC' sub o plapumă dHduroasii.

2. Circumstanţialele din cea de-a doua grupă se exprimă

prin:
a) adverbe : onepefJ, HaaafJ, e11.uify etc. ;
b) substantive la genitiv cn prepoziţiile ua, ua-aa, ua-nofJ, fJo: i
OT IlJioemTh 80 ByxapecTa. 01-H:?JIO 60 HHJIOM€Tpoe.
De la Ploieşti pînă Ia Bucureşti sint aproximativ 60 de kilomrtri.
li3 "1ecy nhlmeJI lJeJioBen.
Un om a ieşit din pădure.
lfa-aa )],6Ma rro11nf1JICR Mă.."JhllHH.
De după casă a• apărut un copil

fj42
 c) substantive la dativ cu prepoziţia ~:
H uâi.nHM BOp(naM no,ri;onma Mamlrna.
La poarta noastră ~-a .oprit o maşină.

d) substantive la acuzativ cu prepoziţii!~ e, na, aa, nofJ:

BMCcrc c GpâTOM Mbl IIOIIIJIH e UHpK
Am pkeat (m-am dus) la circ tmprr-una cu fratele (meu).
Pâno fTP9M fi oTrrp3.BttJICff na 3an0.n;.
Dis-de-dimineaţă am· plecat Ill. uzină.
Mw 6b1cTpo rro6e;m'l:m. noa rycr6e ;:i;epeBo cnaoărLCJI or ]'l;om,rvi.
· Am fugit repede sub· un copac stufos ca Să ne artă postim de ploaie.
On cnpHTaJicH aa umacfl.
S-a ascuns după dulap.

3. Circumstantialele din cea de-a treia grupă se exprimă

prin substantive la· cazul instrumental fără prepoziţie :
IJ;eJiblit ;J;'eJib OH ll_ICJI .iiCco.-.i.
ToaUi ziua a mers prin pădure.

Tabelul tle mai jos arată cîteva dintre mijloaeele de expri-

mare a complementului de loc şi întrebările la care acesta
răspunde.

.. . I HY)1~>\? (Unde? !ncotw?l ·1

ero I(), CT<JHUJh, e;lHi.Ţ, croilM,·, .I. CT1i uy, era 11ewb, r'Tâ nt-1·, _cTJ.m'M, cr.i 1iere:
-------~----e_:,_·0_1iTe, CTOtt't Cl';i H·YT

Ha ·110J1)', na mrJ1yUe, na AOci.e, na ml _noJI, na n8..i:yGy, na n6cHy, na

JiecT1rnu;e, tta cTYJie, ua miMue, na Jl(>C'f'HIH\y. Ha CTY JI, Ha R0.~e·m,,
rope, na nepmVme, Ha 6a.1mOne, H:'l rupJ\ tta Beprnllny, Ha 6an-
Ha OCTaHOBHC' Ha Gepery' na MOCTJ' HCIH1 Ha 6eper, na MOCT, Ha 1-rnne'p
Ha 1-rnnp1\ n 11:opn11/1pe, B l~BepHx
CIIiH), UIJTHlllh, eu 1HT, Cil 1H~1. cH:u{Te cnr151.r] CH 1Y. Ctt w1111,, cl{,1{ T Cfl~eM, l'.H JlTe, Cit lYT 1

ua cTo.ne, 1.rn cTJJlf\ na rroJ1Y, Ha Houe, na cT6n, na CTJJ1 1 - nă noJJ, na HoHff,

na npblw~. Ha aa66pe, tta· noi:i;,Yurne, na 1{pblmy, na aa66p, na HOBCp,
ua H~JlpC, Ha H'ă.MHC, Ha pywix, na H3.MCHb, ua ClrnMblO, Ha JI6-
Ha ClrnMhe, Ha JIOI11aAH, Ha _Beno- ' lliU,Il.h, Ha ne.110can8A, u;a ]],HBâH'
cune,~e, Ha ,LI.H.Rll.He, I
o 'Hp€cne, n ce~ne, n 1<aGirneTe 1 n n HpCcJio, s ce;a;~'I6
1-rncce, B napTepe '
JISÎIB(.'UH,, mimeT, JIHiHBM, mimeTe.
JI.lil'YT

Ha JJOJij, Ha l-1':ponUTH, Ha ;'].MBă.He, ua i Hă. TIOJI, Ha.HpOBâ.Th, na JJ,MilclH, na

HOBpe, Ha seMJI€ 1 Ha necKEl, ua ! Hoi1ep, ·11a ·rpanJ; Ha şeMmo, Ha
HOSj, Ha drne, Ha J],OCm\ Ha CH'.3,- nec6H:, i-ra cetto, Ha JJ,6CHY, _Ha
MElfiHe, aa nOmrn, cHaMeiîHy, ua nOJrny,
B nocTesm, B DclHHOj.i, B 60JihHţrn,e, ~ B TIOCT€Jlh, B 60JihHli1..ţy, B r6cnK-
r6cnnTaJie TaJib
Ii

543

li I:
 HYlIA? runde?l OTHY)..l_A? 1rlcl untle ?l
rronomy, OOJI6iHHllih, IIOJ16,HHT, nOJI6iHHM, B03bMY, B03bM;~jm,, B03bMl'.!'f, n03bMeM,
non:6mtt-rc. noJIOmaT B03hMih'e. B03bM)'T
1ma,ny. n:..'Ia.uelllh, KJia,rieT, mra;i;eM, KJia;i.eTc.
1ma,ly.T

ua CTOJI, Hă IIOJI, Ha mi.'Iy6y, Ha A6CHY, co CTO,TJă, C,· .. -JI6Jiy; ·c năJJJ6hl, c

na IlOJ(OH6UHHH, Ha IlO;'];Jl6C, Ha µ.oc1-u1:, c rroµ,_01-dmmma, c. no;i::i;-
~1:€CTHHD;y, Ha nmacf>, Ha CTJJJ, Ha H6ca, c JI€C'flnlll;hl: co UIHă(pa,
HpCCJIO, Ha ;:umflu, Ha 1_ţp0Ră. 'T'h, Ha co cTJJia, c Hpe<ma) c mrnâ.Ha,

B
TpaBY I na TapBJiny, C HpOBâTH, C Tpasbr, C Tap€JIHH,
nrnalj), D ffll.\HH, B 1-mpMă.11, B rropT- na IIrnâc.fJa, n:a Hm;mrn, 11::i 1rnp;-..i:ă1rn,
'i
qieJth, B CJM:l{J, B CTaIHiH, D •târm-<y, H3 rropTf}Jemr, i,m, cYM«H, ua cTa-
n Mern6R Hâtta, H3 qâwl_m:, U:3 Menrnâ
.,
n1tY. nnemh, H.I(Ei-r, une\t. Hn;8Te, H:lYT
xomy, x6.nHUJb, X6I1HT, X6l(11M, x6AHTe. X6JJ;HT
n. npHilleJI, .Tf,l llPHllleJJ. OH upHmeJJ, Mh1 upHUIJIJ,Î, BhT H!HlUIJifi OHlf npHlllJIH
fI yllleJI, Thl ymeJ1, D.H ymeJI. :Mhl ywmi:. Bbl YlllJJ.K> OHJ-i ylll„'IH
a apHexan. Thl apneJaJJ, OH npnexa,i:. Mhl nnnexaJIJI, Bhl ur,nexaJIH, oul-I rrp11exaJIH
R yexaJI, TbI rexaJI, ou yexaJI. Mht yexaJJH. eoi yexaJ1«. ouli yexaJ1H ·

H<l Ciaaâp, Ha cneHTii.HJih, Ha pa06T"y, c Oaaâpa, co crrer-tTăHJIR, c pa66Tbl,

Ha IlJIR:m, Hâ peHy, Ha 6aepo 1 Ha c mu'lma, c pemi, c 6aepa, c
BbiCTaBHY, Ha aan6,ri;, Ha q1c1.6pm<y, BblCTaBKH, c aan6µ;a, c <f>â6pm-rn:,
Ha jmnzy, na co6pfume, Ha )];CMOHCT~ c y.TJHU,hl, c co6pâHttH, c ,JJ;eMOH·
paJ.ţHJO, Ha Jii3Iil.ţHIO, Ha _HOHU:t:lpT; CTp:iU,HH, C JTCRU,lfH 1 C KOHn
Ha Haemia, Ha ,Il;âJihmdt BocT6K, Ha u;Cfna, c HaBKâaa, c )l;âJihttero
A.rrTâa\ Ha Ry6âHh, Ha YHpairny, BocT6Ra, c AJ1T8JI, c. H:y6âHH,
Ha Caxami:H, Ha YpâJI, na H'.aM- c YKpa:iltthl; c
CaxamiHa,- c Yp:i-
qâ.TRY, Ha Bati:HiJ.JI, na socT6H,- Ha Jia, c HaM.lfâT1-rn, c Baitmi.Jia,
cenep, Ha aâna.u;, Ha lOr, o eocT{m:a, C- {;eBepa, c aăna~a,
c lOra,
8 1UIH6, B m1yO, B r6CTH, B TeâTp, B H3 mm6, na -HJIJ6a, na rocTett,. HB
MaraaHH, n mx6ţy) B yHMnepCHTeţ. TeclTpa, H3 -1,1ara8Htta, na llIH6JILI_,
s HHCTHTYT, B JI8c,, n napK, n caA. H8 ynnBepCHTeTa-, H3 KHCTHTJTa,
B r6pog, B 6nepy, n l\HPH, s TIUI0- Ha Jiecy, 113 nâpKa, Ha câ.n;a, na
1'pâqtnro, B H3J(ăTeJihCTDO. rOpo.n;a, Ha 6nep-LI, Ha 1~Hpua, H8
n MocHBY, B ByxapElcT, B PyMhlHHIO, Ttmorpâtfnnr, 11a na)];â TeJIDCTBa,
Ii Con€Tcmdt CoK,a, n Ca6Hpb, B Ha MocHehl, ns BjxapfcTa, na
RplilM, B rpyamo, B Bettrpmo, B PyMhIHHH, Ha Co0eTcHoro CoJOaa,
AMep1my, Il BoJirapmo, D HHTall H8 Hpl~Ma, H8 CH6HpH, na rpy-
31Uf, ·H3 BeHrpHH, Ha AMepmn1,
H.a BoJ.Irâpn:11„n:a lîII'Tll.R

EXERCIŢII

I. Răspundeţi la următoarele tnire/J.ări :

1. Hy;:i;iroTnpaBJiil:eTc.11 tteJioBeH', eCJin eMf npeJt<~'l'nnHTCH cJIJqatt no(fr,r.
BăTb n JieHHHrpă..n;e? 2. Hax6tt Myaett 8pMHTăm? 3. HeM IlOJI6IBeHo Ha'HiJIO
âToMy Myae1ci? i.. 3a cqeT l!er6 8pMHTăJ« · o6oraTllJicn n r6Jl.hl coeeTcr;o:ij
BJiăCTH? 5. HaHHe H6BLIC OT)];eJU:>Î OTKpbI'l'I:.I B 3TO.M My3ee? 6. Hatt6il ,neopeu;
11p11coe;z:i;1rneH H :)pMHTâ.my B rOn;u coBeTCHOtt .BJHlCTH? 7. CK6JinKO :Jă.JIOB
OTHphlTo B 3pMHTame ]IJIH rroceTIITeJiell? 8. 'ITo TaM xpaHIITcH? 9. 'ITO rroa-
BoJiffroT npOCJie.n;HT& HapTHHld xy;u;6>ic:HHROB HTaJI&JiHCRoro BoapomAemrn '1
10. qTO HBJifteTCff rOp,n;OCTblO 8pMHTâma? 11. 3a paamÎTHeM RaROtt mHBO·
nucu H CRYJILnTYpbl M6mHo npocne}:];HTn e 8pMHTâme?

II. Copiaţi exerciţiul de mai }us şi puneţi substantivele din

paranteze la forma cerută de înţeles:
, 1. HaqaJio :\,oMy (Myaell) rroJI6meHo (EKaTepllHa 11), 1<yrrllmnell IIJIJl
ce6H Hpj1rnbre xy;D;6meCTeeHHhJe (KOJIJiem:ru:tt), H paaMecTHemeM: HX B cne•
QHâJihHOM (a11aHHe). 2. B (1<0mi11I BoceMHa1111aToro (Be1<) 3pMHTilm 61,1JI yme
O)IHoll H8 Jiyqmax B (EBp6rra) KapTHHHhlX (raJiepen). 3. B (ro11) COBeTCKOJI
(nJiaCTh) OH 06orarffz1CJI aa cqCT Hall;HOH3JIH3HpoBaHHLIX qâcTHLIX HH.simec1rn:x
H rpa<j,cm,x (KOJIJIOIUjHR). 4. B HOM OTHpbIThI H6Bld0 (OT)IOJI): OT/18JI (HCTOpKJl)
rrepeo6h!TH' Olt (I<YJILTypa), OTl\€JI (KYJihT,Ypa) H (HCRJCCTBO) nap0/10B (BOCTOK)
" OT/1€JI (HCT6pnR) pyccKOll (KYJJbTJpa). 5. B (3pMHTâm) /1JIR (rroceTUT0Jib)
OTKphlTO 6<iJiee 300 (aaJI). 6. TaM xpaHRTCH câMLie pa8H006păaHbl0 (naMRTHHR)
(KYJibT)'pa), HaqnHan QT nepno6UTHOll (arr6xa) H BllJIOTb /10 HâWHX (11eHb).

III. Copiaţi exerciţiul de mai jos punînd adjectivele din

paranteze la forma cerută de înţeles :
1. (BoJILllloll) nurepec ·npe11cranm\eT ,oT11eJI (sarra11HoeBpo11Mc1t0~)
HCRjCCTBa. 2. MLI nHgemt (u;eHHaH} HapTHHLI xy,u.Omm•rn:OB (HTRJILffHCIWe)
Boapom;a;emut. 3: B Myaee HMee,rcH Qqenh (6oră.TaH) 1w:iJI0KI(HH (<f>p3.Hu,Ja-
cr<oe) HcRyccTBa. •· fi mo6mo (HcrraHc1<an), (<j,JiaMaH)1CRaH), (roJIJiâH11c1<aH),
(HeMe[1KaH) n (aurm\llcKaH) lRHBOIIHCb. 5. R clpMHTO.>HY B r6)1hl (COBBTCKaH)
BJI.âCTH 6LIJI npHCOe):VIHCH 11: (3MMHHfl:) ;ll.Bopeu;, 6:bIBlllaH (u:MnenăTopcRaa)
p 08H/1<iHQHH.

IV. 1n propoziţiile de mai jos înlocuiţi trecutul verbelor

cu prezentul :
1. I{ ROH[1y XVIII BCKa 3pMHTalR 61,m ymt\ 0]1Holl H8 Jiyqurnx B Eep6rre
KapTHHHblX raJiepCif. 2. B r6nhl- conCTCKOil BJiâCTH OH o6oraTHJIC.fl aa Clfi.!T
HaU,HOHaJIH3HpoBaHHLIX 'lfăCTHhIX KHflmeCKHX H rpă{pcmrx KOJIJiem~Idt. 3. B
tteM OTKphmHch 116BLie OT,ri;El.,.n,1. ti. H 3pMHTămy npucoenunHJicH 3HMiI1dt ABO-
pel.\, 6hlowa11 HMnepâTopcHan peau,r:i;enu;1-u1.
V. Formaţi adjective de la următoarele substantive:
Jlemmrpăp;, TpeTORR6B, HHH8h, aă.rraA, apx1:1TeKTJpa, HMIJepăTop, HHTe-
pec, MTăJIVJ.ff, lfcnâmuI, AHrm•rn, Eap6rra .

VI. Formaţi verbe perfective cu diferite prefixe, de la urmă­

toarele verbe imperfective :
exaTh, RpăCHTb, CJie;a;HTh, IBHTh, IlHTb, CHA8Tb, CMOTpeTb, rr~ăTL,
coew,r.HiITh, rouffTh, lJ:Ît:CTHTb, lJ:0:Tâ.Tb, ·JieTă.TL, KpyTH'i'b, JUITb.

VII. Indicaţi de ce gen şi de ce declinare sînt următoarelt

substantive :
JI6rua]J;L, CTOJJ, 01rn6, roJIOBâ 1 qa.IJma, npoBOJJ;lllfR, B03Hffa;a, nanâ.rna,
m16~a;:t;h, OiKHBnemrn, rrpo,n:aseu;, IlOJI.RHa, IlOHirTHe, 8]J,Op0Bb0, MOpH.OBL f
qach[~ ;a;mrnâ, ycrrex, CjMMa, crap1mâ, imollla, MOJIOA em:&, CO'l!HHflHHe, n;Lm-
JICHoR1 ceccua, oqnH, 6r]\blxj HeAeJia.

35 - C. 1859
545 l
I
 VIII. Ritspundeţi la fiecare tntrebare folosind 8Ubstantivele
din paranteze:
r11eHrpăIOT /10TH?
Ky11ă ywmi: /ICTH?
:OTKy11a npnwml 11eru? (ca11)
r11e BLI DpOBOJJI{ OTnyCK?
Ky11ă BLI OB)IHJJH OT/ILIXO.Tb?
0TRy11a eu npa6xanu? (Mope)
r11e CTOHT CTOJJ?
Hy11;â H llOCTâBHJI CTOJI?
OT1<y11a II yopăJJ cTon? ( 6anm'm)
rne J.l8>HffT Mflli?
Ky11ă aaKaTHJICH MRq?
Or1<y11a BLIKQTHJICII Mnq? (mKa<!>)
I"ne jquTc11 MOA c1,1H?
J\y/10. ywM MO! CLI!!?
0TH,Y/IQ B8]>11,YJJCII MOII CLIH? (HIICTHTyT)
r11e DLI >RffB~Te?
Ky11ă BU ROCJJăJll{-DffCbMO?
0THYit;a Bl>l noJiy"ilÎJJ.H TenerpăMMy?
(MocKBă)
r11e CTPOHTCII r6po11?
Ky11ă e11yr paooque?
OrKy11a npuexaJJH pa66q1rn? (B6Jira)
fµ;e CTOliÎT :MâJJLlll-rn:?
Hy11ăcnpiiranc11 MăJJbqHK?
Owy11a BLlrJJllllYJI MăJibqllK? (11epeeo)
 l E C Ţ I A a 82 - a

CJIOBAPL

aeeTHHK, -a; pi. •H sol, vestitor npoTimoooa~ymuaa oiiopOua apărare

BpCMCHHOe npaeliTCHLCTBO guvern antiaeriană ·
provizoriu peiic, -a; pi. •Id curs,. rută
eLlcTpeJI, -a; pi. -LI împuşcătură, de- conpoTHRJICHue, •H rezistenţă, împo-
tunătură , trivirc
)];6cTyn, -a acces cpam:eune, -.11; pi. -.a luptă, bătăHe
KOMâHAB, -LI; pi. -LI echipaj cjma, -u uscat, pămfnt
Rpt';icep, -a; pi. -1,1 crucişător Twim.1:li, ..a.a, -oe; pi.. -Jde tainic,
KpymOK, Kpy.atKi.; pi. ttpymxll cerc secret
JI8iÎ'.1'8HăHT, -a·; pi. •bi locotenent anOucxRI, .. IUi, -oe; pi. -oe japonez

EXPRESII

npHHHMiTL y'liCToe a lua parte, a participa

RPE.llCEP „ABPOPA"

B JleHHHrpă11e, Ha pem\ Hem\, y MOcTă JieliTeHăHTa IIIMH/ITa

CTOHT CTăphlli Rpelicep „Aapopa". 8TOT Kpelicep BOIDÎiJI B HCTo-
pHIO KaK B0CTHHK Ha 'I!IJia HOBOli apLI - apLI COJ:IHaJIHCTH'IeCKOli
peBOJIIOJ:IHH, ,
Rpettcep „Aapbpa" 6:,1JI nocTp6eH a 1903 ro11y. OH npnHnMăJI
Y'IIICTHe B MOpCKHX cpameHHHX B0 Bp0MH pycc110-11n6HcKOli
BOHHLI, aaTeM 6LIJI y'Ie6HLIM CJ/IHOM, coaepmă11 /IIIJlhHHe aa-
rpaHH'IHLie peiicLI. MaTp6cLI „Aap6phl" 6hlJIH HacTpoeHhl peao-
J110I1H6HHO. Ha Kpeiicepe 6LIJI C08)18H TaiiHldH peBOJIIOl_\HOHHhlii
Rpym6K, no1111epmHBaJ18Ch CBH8h c neTpOrpă)ICKllMH pa-
66'IHMH.
Ror]la H8'I8JiăCh -BeJIHKaH 0KT1i:6pbcKalI peBOJIIOJ:IHH, Ma-
TpOChl „ABpOphl" 0/IHH H3 nepBhlX. B0 ,f>JI\)Te BOCCTIIJIH np6THB
CBOHX OqJHI1epoa, aaxBaTHJIH Kpeiicep n rrepeIIIJIH Ha CT6poHy
Hap611a.

547
 RoMâH,1a 11peltcepa 011aaâJia 6oJihmyro yceyry peBOJIIOqHH.
B 011Tli6phc1111e AHH 1917 r611a Bparn Hap611a, cTpeMlic1, OTpe-
aaTI> pa66•me palt6m,1 oT qeHTpa IleTp9rpâ11a, pairneJIH H11116Jih-
cI1ml: MOCT '10pea HeBy. Tenepb 8TOT MOCT HOCHT HMH Jiefi-
T0HâHTa IIIMHATa. MaTp6cbl c „ABp6phl", HecMOTpli na co~
npOTHBJI0HH0 IOHI10pOB, HaBeJili: MOCT H 06ecneq11JIH /IOCTyn
pa66q11x K ropO/ICKOMY qeHTpy.
B HO% Ha 7 HOH6pli (25 0KTH6pa no CTapoMy CTHJIIO) Kpeli:-
cep „ABp6pR", RaK 6LIJIO aapâHee ycTaIIOBJieHO nJiâHOM BOCCTa-
HIIH, BLlCTpeJIOM HB nym1rn /jaJI pa66q11M CHI'HâJI K mTjpMy
3HMHero ABOpqa, B KOTOpOM yKpenHJIOCb BpeMeHHOe npaBH-
T0JibCTBO. MaTpochl c „Aep6phl" yqâcTeoeam1 eo MH6r11x peBo-
JiroqnoHHhIX 6olix RBR Ha B0)10, Tall H Ha cyme.
8 r6)1bl BeJIHRO:il: 0TeqecTB0HHOfi BOfiHLl „ABpopa" CH6Ba
xopo1116 ,IlOCJIYlKHJia Hap611y-11pe:llcep yqacTBOBaJI B npDTHBO-
BDBAYWHOH o6op6He Jlea11arpă.11a.
B 1948 ro11,y Rpe:llcep „Aepopa" 6irn 11epe11aH Jlemm-
rpâ.11,CIIDMY HaxnMoec110My yqn-
JIHll!Y, BOCIIHTMBaIOll!0MY mfmqe-
pDB MOpCR6ro q>JI6Ta, 11 c Tex
nop CTOHT Ha llROpe y MOCTâ
Jie:A:TeHâ.HTa IIIMHATa.
1K11e6:A: CBH)10T0Jlh peeo-
JI!OlţHOHHOll HCTOpHH, Kpeficep
,,Aep6pa'' qacTO rrpHHHMăeT 811·
 GRAMATICĂ

Propoziţii!le subordonate (tabel recapitulativ)

Felul

I
subordonatei
I
Intreba.rea la care răspunde
I .Prin ce se introduce

1 Propoziţia j,m1<6ll? ;,u1<:\JI? 1<a1«\e? II<OTOpLill, ,m,oll, qTo, r110, ny-

I atributivă 11amle? )];ă, HaK etc.

2 Propoziţia IKoro? qer6? KOMy? qeMy? /q•o, 'lT651,1, 5y11To, 1<aK, KTO,
I completivă ltcM? l!CM? o KOM? o qCM? Kor;n:ă, r,n;e, OTRJ;n;a etc.

3 Propoziţia tmr;ri;ă? c Kami:x rrop? ,n;o IWI';D;â, KaK T6JibRO, n6CJie

temporală Kamix nop? Tor6 naR, B TO BpeMJI H:aH,
n'oHă

4 Propoziţia lno'leMy? OT'ler6? no 1<a1<ott lrroToMy 'lTO, OTTOr<Î 'ITO, TaK

I cauzală up11:qlltte? naK, .ll6o

5 Propoziţia l•a•reM? c KaK6ll [1<ÎJihIO? l'lTOOhl

I finală

I Propoziţia cir-
6 cumstanţială II<aK? riamlM 66paaoM? l><aK, 'ITO, •1T6ohl, CJI6BHO,
de mod < 6Y;:J;TO, T64HO etc.
IXOTR (xoT_h), rryCTh, nyc':'all,
7
I Propoziţia
concesivă
IHecMOTpli ea 'ITO? IICCMOTpH Ha TO,
HO HH, ImK HH
qŢQ j CKOJib-

8 Propoziţia Jrrpu 1<a1<lix ycn6anax? 1.lecm1, uor.D;a,, paa, paane,

, ~a'5H
I condiţională etc.

EXERCIŢII

I. Răspundeţi la următoarele întrebări:

r11e CTOHT Kpelicep „ABp6pa"? 2, l{or11a OLIJI 110CTp6eH Kpellcep
1,
„ABp6pa"? 3. B KaI-tilx cparn:eHHHX y 1-ulcTBOBaJI ăTOT KpE!itcep? 4. H.aH:6:tt
itpyaH)H 6bIJI c6a.D;aH Ha Hp0ficepe.? 5. l..JTO c;a;enam1 MaTp6chl HpC.ficepa „Ae-
p6pa", Kor.n,â HaqaJHi.Ch BenHna~ 0H:Tii6pbCHaa peBoJilOu;H.a? 6. lITo c;r1/~·
na.rra ROMă.u.u;a Hp6ficepa B OKTfl6pbCHH0 }];Hll 191? r6.u.a? ? . HaK6H Cl1TH3.JJ
6hIJI AaH BblcTpenoM na nyunrn? 8. H'..oMj 6hlJI nepegaH Kpettcep „Anp6pa"
B 1948 ro11y?

II. 1n propoziţiile de. mai jos forrn,aţi construcţii gerunziale:

1. l{pellcep „Aap6pa;, 6LIJI y'le6Hh!M C,Y/IHOM H COBeprnaJI /laJihHHe aarpa-
Hlil!Hble· p0î1:cbl. 2. MaTp6CbI âroro Hp0ttcepa c6agam1 TăfiIILitt pCBOJIIOll,H6H-
Hbltt .Hpym6H H no,n:;.u;8p»nrnam1 CBHBh c neTporpă;n;cmu.m: pa66qnM0:. 3. Hor;o;ă
HalfaJiâ.Cb . Be;nih'tlR OHTfl6pbcH:aR peB0JilOU:0:H, MaTp6CLI BOCCTăJIH np6THB

549

I
11,1
eBolix 0Jm1epoB, aaxBaTliJIH 1<pellcep H rrepewJili Ha cTi>P01IY Hap611a. ~- Bparli
Hap6):];a CTJ)eMHJIHCb 0Tp€8UTb pa66tJ:He . pafi6Hbl OT n;ăHTpa IleTporpâ,u;a
H paaBeJili HHI<OJihCI<Hil MOCT qepea HeBy. 5. MaTpocbl i,pellcepa „ABpopa"
HaBeJili MOCT H ooecrreqHJIH IIOCTyll pa66qifX " ropo11ci0My rreHTpy.
III. Formaţi propoziţii subordonate introduse prin: KIIB •••
TaK n, HecM0Tp11 Ha, c Tex nop 1rn11.

IV. lnloouiţi verbe!~ imperfeotive cu verbe perfective:

1. Kpellcep „Aepopa" rrpHHHMăJI yqacTHe e Mopc1<1\x cpă>KOHHRX B0
Bp€MH pyccRo-nn6HCliOit BOti.HLI. 2. MaTp6chl BOCCTanâJIH rrp6THB cooU:x
o(J>m1;epoo. 3. OaH nepexo)];Hm1 na C'I'6pony ttap6.a;a. 4. B r6Ahl Bem'mott
0T8qecTneHHOit notttthl„ABp6pa" cH6Ba xopom6 cJiyHuf::ra aapOAy. 5. Hpea:~
cep „Anp6pa" cToHJI Ha .Rxope.
V. Traduceţi în limba romînă şi arătaţi felul subordona-
telor din exempl~le de mai jos:
1. Ecmr ccr6;a;m1 rrpHCAeT Mott gpyr Bon6;r:i;H, 1·o ·1oihl BABOCM nott;a;tlM H
Teâ.rp. 2. ECJIH aânTpa 6j;a;eT ;t:J;Offi)];h, Tbl HaA€HCIIlb nnarn;. 3 . .H rrp1rnec poMăH
lllcmoxooa ,,THxHit ,l];oH", l.fT66hl OTAâTb er6 cTy~eHTY HeTp6ay. 4. He-
CMoTpH Ha To, 'l!TO H ·aepHYJicH )J.OM6it pâHo, crraTh H Jier. ()qeuL nOanHo.
5. Xo~fiH H 8aRpLJJI mrn6, HO B K6MHaTe x0JIO,IT,HO. 6. ECJIH TLI X6lf0Ulb xop~ru6
8H&Th 'tlcT6pmo uămeit cTpattbl, TO npO'lfHTâit ân1 HHHrn. 7. Ecm1 H aattOHllY
pa6(ny B6BpeMH, TO noii)).)' B mrn6. 8. Kor,n;ă 11aqaJ1cH AOm.U,h, Mhl Uh!JIH
B mm6. 9. Hor)J.ă OH rrpmueJI, MLI yme i:r;om:'.fcLIBaJIH yrrpaameHue. 10. Mhl
npHCXaJIU H3 npOBÎIH:Q_HH, llTIJ!)hl IIOCMOTpe'I'h âTy IlliJCTaRJty. 11. fi ·npOllHTăJI
TO, 1 1TO HamiCaHo Ha )J.OCH(L 12. Hor,n;â Thl npHXOJ:J;U:JI RO MHe, 11 6b!JI Ha aa-
HfiTIHIX B y1rn:nepCHTeTe. 1-3. H ne onoanâJI Ha pa66Ty, H0CMOTpH Ha TO lJTO
cer6;n;HR BldexaJI Ha ;u,oMy n6a)];HO. 11•. XoTH cTyJJ;fnqecHoe o6rn;emHTHe tta-
np6THB YHHBepCHTeTa, HflHOTOpLie CTy,n;eHThl onâa,IJ;blBaIOT Ha aaHHTHH.
15. XoTR H6lJhIO 6LIJI clfJihHhIA: nom.ri;h, cerOţtHH 6•IeHh xop6maa nor6Jw. 16: H
yaHâ.JI H8 raaflTLI, lfTO 6pHrăAa MâCTe.pa lionecHy pa6CnaeT QqeHh xopom6.
1?. 3am'mque ·ceolO pa66Ty, 11 np11;a;y K BaM. 18. H npnmeJI K Te6e, 11T66u
eMecTe roT6BHThCR H ::maâMeHaM. 19. C Tex nop RaK Mhl Il03HaH6MHJlHCh,
npoum6 5 JICT. 20 HaR T6JihKO KDHllHllih pa6(ny, rroaQoHH MHe B HHCTHTYT.
21. Hai, TOJlhKO R aaKoHqy :\Ty pa66Ty, noll11y R 6HOJIHOTeKy. 22. Cpaay me
n6CJt~ OHOHlfâHHH YHHHepc11.TeTa JI noe;i;y B ;a;epCDlllO. 23. l{or;a;3. TBOfi: 6paT
npHflJJ,cT u:a {~Jijma, aaxo;a;HTe BMecTe no MHe. 211. H.or;a;a 11 6hIJI B Rpati6ne,
Moii ChlH oT;a;r.1:xăJ1 B ropâx. 25. TaR RaH cer6;ri;Htt YTpOM 6hlno x6JJOAHO, 11
npuE!xaJI n ·«HCTH'l'.)'T H naJILT6. 26. HHcTHTYT, rii;e H pa66Ta10, Hax6,n;HTCH
B u.llnTpe -r6poţta •.~n . .fi >.KHBY B TOM ;a;OMe, r11;e B np6mJIOM rogy iHHJI 6paT.
28. IIo 11:op6re H ecn6MHHJI, 11To aa5hl:JI B3HTL Kmlry. 29. Tio pâ;:vrn coo6rn;U:JJH,
'{TO cer6;a;n11 COCTOHTCH CHM!llOHÎl1JeCJU-IiÎ HOHl(f?pT. 30 .. C1-rn1-1-n.'f:Te, llTO Mhl npH-
;a;eM ce:0:qăc me. 31. BLI ym1)J;HTe, qTo nce oy;a,eT xoporn6. 32. Om! peiu.U:nn,
l.fTO JI)'.time noexaTh :JăBTpa. 33. rJJ;e 6bl Bbl HH 6bI.lIH, n6MIUfT0 o APY3hflx.
34. CH6JII>HO 6bl Thl HH AYMaJI, Bce panH6 m1:11er6 nOnoro He np11;.1,Jl\-iacrnh.
35. HaH. 6LI Tw HH ·cTapâ~'ICR, mriwr6 ne .R,hlti.n;eT. 36. Korgă ObI n HH npmneJI,
ouH BC€1')l;ă BCTpetJăJIH M€Hfl npHB€TJllfBO. 37. C HCM 6bl Mhl HI-I rosop11JIH,. OH
acerµ,ă nMflmHBanca n paaron6p.
 L E C T/1 A q 83 - a

C.JIOBAPL
fion:6To, -a; pl. -a baltă a construi, a deachide, a r:roi ; ,_
0a6aitKii.JILCKHtt, -as, -oe; pi. -ue de µ;opOru a. construi drrimuri
dincolo de Baical paomîea, -LI; pl. •LI şes, ctmpie
aeMJJJÎ.UK&, -H; pl . .. ff bordei pyoHTL, py6JJJ6, py6mn1, II ip/. a
souycoo0pH.anLiii., -a.H, -oe; pl. •Me tăia, a dobori
în formă de con cKonăTi., csylO, cKyem1. I p/. a imo-
11yp1,epcKHii n6cs11 tren expres biliza ; CICODăTL JILII,OM a îngheţa
HH36n.i.e, -a; pl. -.a:, gen. -eB cursul e61rna, .. H ; pi. -H deal, colină
inferior al unei ape :u1YpLIB, -OJI, -oe; pi. -Lie posomorit
o6pLÎBHCTI,I:ii, -aa, -oe;· pl. -1,1e abrupt mohortt
nam'iTKa, .. u; pi. -n cort XOJIM, -a;. pi. -U deal; !nălţime, ridi-
nocl'JIOK, nocemrn.; pi. nocCJIKH aşe­ cătură ,,
zare, sat xpeoeT, xpeoT/i.; pi, xpe6nii lanţ de
npOKJid.)l;LIBaTL, -aIO, -acmL I ip/. munţi

ROMCOMO~bCR-HA-AMYPE
MoJIO):\hlX ropo116B B COBeTCROM Coroae
MHOrO - H Ha CElBepe, H Ha rore, BO BC0X
ROHUăX. 011liH H8 HHX, r6po11 CTapllHHOl!:
ROMCOMOJibCROi!: CJiăBLI, HaXO):\HTCH HB
,lJJ,r1,HeM BocT6Re, CTOHT Ha peRe AMyp,
B ee HH80Bb0, [ho R'.OMCOMOJibCR - Ha -
AMype.
Ilpe)1CTăBbT0 ce6e, 'ITO Bhl XOTHT0 no-
năCTb B aToT r6po11 na ByxapecTa. BaM
HJlKHO C0CTb B n6ea11, H/1.YlllHl!:
Ha MocRay. Ilpn6h!B B cTOJIHQY
CCCP Ha BTop6tt,. /10Hb, Bhl ne-
pecH11eTe Ha RyphepcRnl!: n6ea11
MocRaa-Xa6ăpoacR. OH npoHe-
ciiT Bac qepea 11peBHHl!: YpaJI,
qepea 6ecRpal!:nne cn61ip-
CRne paBHHHhI, IlhlillHhle ,reca
KpacHOHpCKOro Rpaa, npol!:11iiT
B/IOJih 6epera 6aepa Bal!:RaJI,
ca.Moro r,ry66Roro B · Mlipe, ne-
pece'IBT xMypyro aa6al!:RaJih-
cKvro Tali:J'y n r6pHLie xpe6Th!.
. Ha C€)1bM6li )1€llb IIYTH OT MoCKBhl BLI 6y11eTe B Xa6apOBCRe.
0TCJO)la 110 KOMCOMO.Tli.CKa - Ha - AMype €1I<ii UKOJIO 'I€TbipexcoT
RHJIOMeTpoB; Bhl M01R€T0 rrpoeXaTb HX HJIH !IO pem\, HJIH !IO
11teJieanoli 11op6re. JhaK, 11ecHTh 1111eli rryTJi - n Bhl 6y11eTe
B KoMCOMOJlhCKe - 11a, AMype II BCTpeTHTe yTpo 11a 8 qac6B
paHhllle, '!CM ByxapeCT.
HoMCOMOJihCR - na - AMype aaJI6me11 B 1932 ro11y. ,I\o Tex
· rrop na MecTe aToro r6po11a 6:6mH Jiecâ H 60,16Ta, 011pyme1111Lie
00,llblUHMH 11011ycoo6paaHblMH XOJIM3.MlI - COIIKaMn. Ha Rpy-
TOM 6epery AMypa cToHJIO 11e60Jih1116e ceJI6 - ITepMc1we. Bo,
Rpyr - HH meJIC3HOli 11op6rn, 1111 rnocce, TOJihKO AMyp CBH3bI-·
Ba., ffiHTCJieli ITepMCKOro c BHClllHHM MIÎpOM, 11a 11 TOT c OKTH6p!Î
110 MăH OblJI CKOBaH Jlh;\OM. l1 BOT CIO;:\â Bec116li 1932 r611a
rrpHexam, co Bcex KOHQOB COBCTCROrO Coroaa IWMCOMOJibf\hl,
RDTOpblM rrpe;lCTOH,llO CTpOIITb B Ta:l!re r6po)1 C aaB6)1aMII li
qJa6pI1R3MII.
KTO 'IIITaJI 1rni1ry BepbI KeTJIHHCIWli „MymeCTBO", TOT
MH6roe a11aeT o CTp01ÎT€JIHX IfoMCOM6;JhCKa, HO ami.eT €Il<0 He
BCe, IIOTOMY 'ITO O HX cmi.BHb!X )18JiaX H8Jib3H paccRaaaTb B
011116li mn\re.
ITepBDe JICTO KOMCOMO,'Ibf\hl pyfo\;rn JI0C, rrpOKJH\/lhlBaJIH
11op6rH. ,Il;o 6ce1111 crrium B rra,iaTKax, a Kor11a 11acTyrrrl.,11 xo-
Jio;iâ, Hâ'IaJIIJ pbITh ae,IJIJIIIR!1 B/IOJ!h o6p@BIICTOTO 6epera pem\.
B Myaee rrcr6p1111 KoMco,16JihCRa - 11a - AMype xpaHHTCH 11e-
MaJio CHIIMKOB BTOTO Bb!pb!TOrO B 38MJI8 IIOC0JIR3.

GRAMATICA

Adjective şi substantive care cer folosirea anumitor cazuri

La prezentarea cazurilor s-a arătat că o serie de verbe
cer folosirea substantivelor subordonate lor la un anumit caz :
BOJIHOE 6oflThCH - o JICC IIC XOiJ,I1TL. Cine se tc-me de lupi nu merge în pă-
dure. (Cine se t('me de vrăbii, nu sea-
mănă mălai.)
BCpH:Th HOMJ-Hn0y.J;h J-I.i CJIOBO a crede pe ci11cva pe cuvînt
OH cTaJI trnarnHCpoM. El a devenit inginer.
yrrpaH:uiTh anTOMoOlt1e)1 a conduc.e automobilul

Verbele 60.<imbc.i, Bepumb, cmamb, ynpa61t.<inib cer totdeauna

un anumit caz - respectiv genitivul, dativul şi instrumentalul.

552
 Majoritatea verbelor se pot construi însă cu două sau
chiar cu trei cazuri :
IIHCil.Tb CTaThlO (acuz.)
IlHCăTh uapattAaWOM (instr.)
flHC:iTh op:\Ty (dat.)
Verbele din prima categorie (60.imbcJl, etipumb, cmamb etc.)
formează construcţii care trebuie învăţate pe de rost. Celelalte
verbe, în majoritatea cazurilor, intră in construcţii asemănă­
toare cu cele din limba romînă.
Nu numai verbele cer însă punerea cuvintelor subordo-
nate lor la un anumit caz. În afară de verbe există o serie
de adjective, substantive şi adverbe care cer de asemenea
folosirea unui anumit caz
oepm,ul cnoeMY .D,6JII'Y credincios datoriei sale
60,'!cimuii, Hne~1aTJieH11HMH bogat în im~rcsii
1-teDocm6ii1-tbl,ii BHMMâHMH nedemn de atenţie
u:Jei:cm1H,lll nceMY Ml-Ip y cunoscut lumii întregi

Unele adjective se construiesc cu acelaşi caz ca şi verbele

de la care derivă, altele se construiesc cu un alt caz :
nepnTb ceoe.M(t 1'0Hilpnw;y dar uanO:urn:TL eod6ii
nepm,Itî: CfJOeAt(/ TOD:ipttn~y n6mihIH onau :j!

mai jos un tabel cu cele mai frecvente adjective

Dăm şi i
substantive care se întrebuinţează cu anumite cazuri :

Adjective
-- - ---
~ Adjective
Verbele core~
sl-Junzătoarc
Observatii Exemvle Traducerea
"
G

lJ)'IB/1.Ufi qym,11;:lr1i- Adjectivul "l!ÎJJC<Jbdi ~KtlJ{>T

...
lipsit de grJJI
cn şi verb Ul 1ty:->1cddm ocH 11py3eil a evita pe prieteni
se constru-
~ iese cu a-
·-
~
cetaşi caz

f-~
·-
~
(~026?
1tczc)?)
~ .

C
n6JIHLifl mur6J1- erbul se n0•U--/,bli1 lJO;J;bI plin cu apă
JJ,OCT6fi- HHTb 1s trui_c- ,wn6.inumb noµ;OH a umple cu apă
Hhlll - (' CU lll- docm6i1Ttbdi nm1Mâmrn ·demn de atenţie
nenocT6il- - rumen- He8ocrn6ilnbll1- mno1.A- jnedcmn de atenţie
m,iit talul IIHH
~ ---- -----

553
 Observaţii I
'3
~ Adjective /Verbele core- Exemple Traducerea,
o I
spunzi!,toare
I
BCpuLitt eepBTb Atlt adjec- eep1-iblii CBOeMfr CJI6By credincios cuvîntului
pa11 pâ;r:J;OBUTh- tivcle cit ş i dat
CR verbele se .FI eaM 611en1, paâ. Stnt bucuros că vă
no1<6pHhlli IIOHO- constru- văd.
pilThCR iese cu no~Oprtbdi, cy;::i;h6e supus soartei
dativul 6f3pumb TOBâpm.1zy a avea încredere în-
tr-lln tovar}lŞ
.
(1.:0My ?) pdiJoeambcn ycrrexaM a se bucura de suc-
/ cesele (cuiva)
;. (se.1<y ?) lno1,:opUmbCR cy.rv,Oe a se supune soartei

·- 6Jiaro-
11:i.pm,li
6:rnro-
;::i;apHTh
Verbele se fi eaM 611eHL 6./l.aeoâd- Vă sînt foarte re-
constru- pel-L cunoscător.
·. ~ iese cu a- 6.11,aeoiJapUmb .n;'pyae:lt a mulţ.umi priete-
cuzativul nilor
"' 110,11;{6H@iî ·- noB66H,btU rp6My ca un tunet
o aeo6xo- - BoT 1-teo6xoiJU.¾b!-i1 specialistul care
Iată
;r:J;H.Mhlfi HaM cneu:11aJIJfcT. ne trebuie.
HV;-mtLIH - l-tf}~HblÎ1 HaM 1.fCJIOBeH omul care ne trebuie
rrO:ieam,rtt - no.1-eattbHl HaM BCeM folositor pentru noi
toţi
li3BeCT- - uaeecmHbii1 eceMY Miip·y cunoscut intrcgii
Hhffi I lumi
npoTHB- - npoinUOHUU 3)lpâBoMy contrar bunului simţ
HhIÎÎ CMbICJIY
O6Jl3aH - H o6Jţ.aan eMY aai3Hhl0. Îi datorez viaţa .•
.u;O.,meH - A 86Jl;Jff:eH, e::iiY ;r:i;etthI'H. li sint dator bani.

lrop~h!i! rop;::i,11Th- Adjective- i6p8uii cembrn 3Hă- mîndru de cunoştin-

)];OHOJib- CH le şi ver- HHftMn ţele sale
:§ ' Hhlll )]:OB6JihC1'~ bele se âoo6Jl.bHbii1 pa06Toti: mulţumit de munca
~ BOllaTLCfl constru- (sa)
s" iese cu a- co pDUmor..fl cemi)I cbIHDM a se mîndri cu fiul său
E cclaşi caz ,<Joe6;'!~cmeoeamu':;i He-la
se. mulţumi cu
I
.s i MI-10r1n1 puţm

ooraThltt I - I602dmbli1 6TihIT0:vl [bogat in experienţă

__ noneam,1M - /no,1-bHblll CBOiiMH aH·â'- folositor datoritrt cu-
I HHRMH noştinţelor sale
·-

Substantive
V e r b e Substantivele corespunzăto(l.re

cooCmOfJann> G'pă TY cooi:m OpâTy

aaHu.Mdm'bC.'l. crr6pT0)1 aart/miue cn6pTOM
2om0oumbC.fl H OR3ăMeHaM noil2om66;;,a H 31-rnă.Me'ttaM
Hade.runbCR Ha rr6MOl.l\h ftaJ/3;ncâa Ha n6~IOIIJ;b
pynoaoiJU.mb npei-1,rrpuHrue:lf pyKo&Oâe,.;;?'fo rrpe;~11p11HTU8M

554
 EXERCIŢII

I. Răspundeţi la următoarele întreb'ări :

1. r.iw Hax61~HTcn HoMcoM6.nhcH:-Ha-AM)'pe? 2. B HaH6tt n6e3JJ. BaM
CCJIH Bhl XOTllTe norrăCTb B ăTOT r6po.r:i;? 3. Hai, M<'.>iKHO OTIIpă­
HJffiHO ceCTh,
BHTbCff B HoMCOM6JibCH - na -AMţ·pe Ha Moc1rnhl ? 4. CH(KihHO ,une1t BaM
npe,D,CTOllT CxaTb n6e3,IJ,OM? 5. Il I-taH6M roAY Uhl:i 3UJI6mett 3TOT rOpog?
6. 1 ITo 6h1:IO Ha M€CTe âTOro r6poJ.J;a? 7. 'l-lTO )],€:ia.rm HOMCOM6Jlbl__\bl nepeoe
JH~TO?
II. Redaţi conţinutul textului servindu-vă de următorul pla,n:
1. Mono;.i,bie ropoA.a Coeerc1wrO Co1i1:rn.
2. ).fecr<.maxOrK;:\emle HoMcoM6.1bcHa - im - AMJpe.
3. I\a1{ M6m1:10 nomiCTh n 6TOT rl':ipoJJ;, nLwx·an na Eyxapf!CTa?
!1. I1cr6pnR HoMcoM6JibCHa - Ha - AMfpe.
5. Hui11'a o CTpOli'f'eJJRX HoMCOM0.'.JhCIW.

III. Cu ajutorul prefixelor formaţi de la verbele . imper'

fective, verbe perfectfoe m, sens contrar, după următorul model:
exanlb: nptl!!Xamb, yexamb.
CxaTh, BJl3ăTh, ROilăTb, n.lbITb, HJJCHTb, JieTCTh,~rmtTh, HphlTh, JUITb.

IV. Arătaţi de ce cmijugare sînt următoarele verbe:

0~1yTl1TbCH, BCCTH, CTo~·Tb, 0arrOMIUI1iTh, BbITâCI-nrnaTh, CHaaăTbCH,
:rnaTb, Bh16paTh, ·coneTonaTb, npolll:3.TbCIT, IlOHa33.Tb, pa6(naTb,, roeopliTh',
npttm\:31,maTh, cymliTh, .M6prn;HThCH, CTi:l.BUTh .. ~Meii:TbCH, xo,u,11Th, rli'M'l'h

V. Răspundeţi în scris rle ce aspect .~înt următoarele verbe:

uaxo;r:i;llTbCJl, rrpen,cTi'l.BUTh, XOT€Th, rrorr3CTh, ceCTb, npHGhIBăTh, npo-
CH.6nw11aTb,
HCCTH·, npoilTi1, fihlTh, llC'fpeTUTh, OH:py;H3.Th, -CT0ii:Th, CBiJ'JLIUaTb,
npHexaTL, •rnTii.Th, 3HaTh, pacc1ms8Th, py6llTb, npOK.Tiâ;a,LrnaTb') uacTynHTh,
xpaHHTh, na:mftTh.
VI. Arătaţi ce nuanţe are imperativul în 1trmţltoarele pro-
poziţii:
1. Jl,ao{t.HTe cI1ol:M nCcmo. 2. )~an{ttîTe ·noHaT.'te:-rtcn na JI6;(trn. :L ,Il,an4tt.re
HjIIHM Maunhry. li. ,U,rn{lilT(• no;ionCM Irnr6-HHiîyJJ.h ua nfo,t~Hl.(ţ,. 5. He· HpttllliTC
;nanclJiTe ! 6. lloMown'J Thl .ueMm)ro ! 7. Ctoti ThI .na l\H~CTe, .. He HJ)ytHc1, l
8. Tio;t}'Mati 'fhl xopomeHhKO ! 9. l'onop-11 TliI _rro-,ien_oBCqcc1rn ! 10. HanimrfH<a
ITHChM6. 1"1. llp1urec1i-1-rn cta,.;:[m no,!..l,b1. 12. CT(?ilnCMTe-1-rn ;r(oMO:U. 13 .. · flepe-
Be;~Hte,-,rn-(l'I'.Y 1{1pit:1y.14. Cnoti-lrn MIH~ •1T(J-11H0y)~E;.15. ){ati:_'1Hf', nornftayitcTa,·:
m1(1ry. ·16. Ilpmwc11 •l'.mt\ nmn:iu1yti<."ra, 1w.pa1~n{11n. ·1 ?. Bym1te 11a\1,, rromă.­
Jiyiîc·ra, Jl,lla ll1u["l'fl. 1_8, (h--1qid11.te,_1itnHri.J1ytic'l'a. omr6. 19. Jlom:in:VI1c_-T;I, ne
;n,S,l\-rnti:tc', 1 1tu BU iio,1em{1:m· Mlll'.

\'II. Indicaţi ce sens au verbele la condiţional în exemplele·

de mai jos:
1. FI ltl,I IÎUllli.'"l n Hltlf(l, l!O, y Ml;lU] IIPT ÎJH.l{\T<).
'..:. H[tno Gu lIU 1 1ÎICTHTh KOCT!i)M.
:L np11rn:r1·1 fi1,1 l\ llill\1 B BOf.1;pr-ce111,l'
4. Tio•u:":\l'Î (il,I naM IW Htllllll'(\T!,, oîi 3TOM CTaTh10?
fi. XopoilH) Gu nocn)\l'n'b 11l•pe1-, ·j:ţ()MOM 1iu~Tii.

:;55

l__ , - ·
 VIII. Citiţi exemplele de mai jos şi explicaţi de ce depinde
cazul cuvintelor subliniate :
Ha11Jtu3.eTCH np0Bep1-ta Do~yMC1tmO(J. HăJ(O nponCpHTh DoJî,yMenmbi.
C,OJIHcl Thl nwpa»\âIOT mhranncTb x epaz!). COJI)].ăTbl ttenaBH)J,RT epa?d.
,n;enyuma ynmmă.eTcR M!}aw,-;;01l. YBJICl:16mrn .u!Jsuxoiî npOJlOJiiHâJIOCb
tt-e.n.6nro.
Ha,!l,em,1],a Ha nOMOUfb npH.n;an:.ba efi 0Hâ. Ha)~€HJiaCh na n0.MOUţb,
CIIJJhl.
Ilo~roT6mrn r. Jli8dMeHaM Tp66yeT Mhl ;x.opom6 no.ri;roT6nu..irn:ch x: ,mari-
yn6pcTna. MeHaM.
Y 1dm;:i;oro lfeJJoneKa eCTh CBoH M8'l1Tâ JI10.u;tt Me~iTâJOT o c1'<icmbe no-pâa~
o c11dcmbe. HOMy.

IX. Traduceţi în limba romînă propoziţiile de mai JOS

şi ară(aţi de ce depinde cazul cuvintelor .mbliniate:
t. Ou 5p6CHJI narJIJIA, n6mtbli1 .i,o6eU. 2. 8T0 11enonflK, JJ.OCT6îtHhlit
e1u,..McinuR. ·3_ a;i;ecb nem~T Hmlrn, .n.ocr}'rntLrn r1ce.,u. "l-Umdm.e.M.M.. 4 ••Tie1-u.1;1uo
l{HT8.€T H3necTHhIÎi 6Ceii cmpauC 'y4elJl,IÎ1. 5. JleKilIHO lJUTâeT n:anecTHhl:tÎ ceoU.Mu
omKpbimu.'lMU yqeuwt1. 6. B •wyG npnmen 3HaH6MhlÎ1. na.M, n11căTeJ1h. /. J1
o6frnatt na..1-f noM6 1 1h. 8. Mhl no.1rnttb1 fo:um c1-rnaăTh 1JaM 06 âToM. 9. OH 6•rnHh
lf,YilCTBlfTeJJeH li ,.;pa,-omC. 10. "l.JeJIOBeH, pa&H,OiJ'{jwf-tblii I{ ;::i.eTHM. 11 .. fln.c.'l.TeJih,
CH,JI6JIIILI:tî: K pa8MUUl.ll,eHUfl.M. 12. CTy;::i,eHT, I'OT6Bb1ll ,; a,;aâ.,w,eHaM,

X. Copiaţi exerciţiul de mai jos şi puneţi substantivele din

paranteze la cazul corespunzător, cu sau fără prepoziţie:
L 1-ITeaue (cTaThii:) 3âHHJIO ]];Ba qacă, 2. "l.JeJIOB€K OHaaâJI nOMOlll;I:i,
{,n;pyr). 3. Chin IIOCJiaJI IIO).J.ăpox (M3Tb). '1. MoJIO)J.hKH CB6f1CTDemrn CTpeM-
ntrnne { ... 3HăHHH}. 5. OTel\ tijBCTHOBUJI GoJihJUY°IO npHBH3aHHOCTb ( .•. )J;eT11).
6. MbICJih ( .•. noE!Bp;1-m) H MoClmY npHmJiă Btteaântto. ? . Mân1:,,iimrnn c6JI1i:J11.-:1a
MesTâ ( •.. CaMOJICThl). 8. ApTÎICThl npilH>IJil1 ysaCTl1e (: .. HOHqepT). -9. Mac-
Tep Bhlpa3H:I COMH81-rne ( .. ·. npă.BHJihllOCTL) pemCHHH. 10. 3aHJÎTHH (MJ3h1Ha)
OTHHMâJOT Mn6ro npeMelIH. 11. B 06cepeaT6pm1 BeJJ;jTCfl ua6.:ruo,LJ.fHHR ( .••
3BC31\hll.12. !106e11y ( .•. Bpar) o,1epmâJI BCCh uap611.
 LECŢIA a 84-a

C.lIOBAPb

6'fpHO adv. h:npctuos, năvalnic nponDaua, -R provizie, hrană

;u.eeSTH;J:HeeHLlii, -aJI, -oe; pi . .. b[e de npocT6p, ~a; pl. •LI întindere mare,
zece zile spaţiu
KODRTb, KOilăro, -ăeun. I ip/. a săpa paaMRx, •O., .. y; pi. -u amploare
MopOa, -a; pl. -LI frig, ger CRBep, -a; pi. -LI grădiniţă, scuar
ueyaHaoăeMhlii, -an, -oe; pl. -Lrn de caCcapL, -s; pl. -â, -H lăcătuş
nerecunoscut cnfT&TL, -aro, -aem1. 'I pf. a confunda
IlOJl,M6ra, -H ajutor, sprijin CTp4mă, -Id; pi. eTpeJihl săgeaU..
no11ii;i:of1HTI.CH, -6mocb, -611mLC.ff II xupypr, -a; pi. -H chirurg
pf. a avea nevoie, ~ fi necesar JOuocTL, •H tinereţe

ROMC01'10Jll>CR • HA• AMYPE

(OKOll'IăHHe)

3HMOH IIHOHCpb! HOBOCTpOHliH IIOJiy'l>IJJH IIOŢ(Mory H3 Xa-

6itp0BCKa. 1-l!'CKOJ!bl<O Th!CH'I KOMCOM<iJll,I\€B IIpHIIIJill Ha CTpO>l-
'fB.ilbCTilO neIIIK())I, npolt;i;,'1 no .:Jh)1inl AM_ypa uoqT11 400 JHIJJO·
'.\1(~TpOB. 01111 m.rrn: 10 .n;ncit, ll TO Hp(~.MH, ROr,3.U CTOJÎ:.TJH citMhl0
fio.rtblIIIÎB MOJH'1:_1i,1 II HCL',THi Ha t'Pfi(\ npoult3HIO M pa6l)qne HHCTpy-
1

MeH'l'bl. B ropowK()M MY3Pe 06 :\TOM ;ieeHTHŢ(Hl'BHOM nepex611e

T{1nrn M{)IB'.HO y:.1nc'i.Tb HeM{UIO UHTCpt~CHoro.
Cna'litJia pa66Ta 01,1.na y uccx iiou~an - py611TL .,ec II
l\OIIilTb aeM,TIIO. ] fo3Jţ1H~C UOHilfţ06H.1HCb P-JI(Waptt, TpaRTOpllcThl,
D.TJ0H.'1'pHH:U 1 a KOl'Jţâ_ 6LIJ1 IIOCTp(lPH a6pBblii H'.Jty6 1 HallIJI{lCb AeJio 'l,1
;,itmc )],JIH MOJIO]].{lrO xynln-I"\HHJ-'i:81 H.OŢ{1puil, Hal{ H BCC, n{•,pnoe
Bpf'MH 1-îo"ntu1 3l'M.11Kl li pyfi1ia JICC.
Cpe[(1i cTp0>1Te.11eii RoMCOM{1Jibc1rn 6bI.TTH repllii Com\T-
t·-1\oro ColO:Ja AJrnh'.c(\i:i:. l\la_pl'eues, rrncitTeJIM Hu1,onitir 3aH6p-
uon 11 Baelt.nnit A,Hiu..~B, ilBTop 1-nr(1rn „JJ,aJre1,6 OT l\1ocKBhl",
noemiTammi; A. C. Ma1,i1pemrn - ll1moJ1ilîi lllepmni>B, omi-
cau1-1b1ii n „ITenaror1I 1 ree1-wti: uoiMc'' 110;:i; i"1MeueM BepmncBa
(on CT(l.Tl IIOTUM xupyproM).

,557
 '-lepea 11aa r611a aMypc,u,tt 6eper fo.m yme
HeysHaaaeM: JJJMI1hl pa66qero rrocemrn, cTp6tt11a
60Jihlll6ro saa611a, 1rny6, CTOJJ6BaH, lllH6JJa,
60JJhlllfl\a,
Cettqăc l\'.oMcoM6,IhCH - Ha •
AMype - HpJIIHhlii !IpOMbll!IJJeHHhlll
II "YJihTJpHhllf neHTp. Ero He
CII,YT38lllh co CTăpb!MII ropogăMII,
3)18Ch BO BC<ÎM 'IJBCTByeTCH rrpo-
CT6p II pa3Măx: IIJ>HML.le, R3H
CTpBJJhI, lll1Ip61111e JJJHijbl, 1<pacw-
B1,J€ rrapHII II CI<BepLI, rpoMa/lHhl8
rrn6111a11rr, BhlCOinre )IOMa C 60JJb-
lllliMII BHJTp8I!HlIMH. )IBOpilMII.
H'.oMCOMOJ!hCJ< - Ha -AMype Ha-
3hlB3IOT r{1pO/IOM l(JHOCTH. M011<eT
6bITb, TIOTOMj, tI'rO er() CTp6UJia
a M6iK8T 6h!Tb, IIO-
MOJIOJ{eIBL,
TOMJ, qTo OH MtlJIO/\ BO Bcex
OTH0!11"lillHX II paCTeT 6ypHO, I<aH
BCC MOJJOijOe : JJUCT()T MOCIO/jaH npOMhlll!JJeunoc·rh H'.OMCO-
M6JJhCRa, paCTJT MO.TfO/lhlB I<â)1phl, paCTJT ,YJJIII.\hf, HU3BaH-
HhlC IIM8HliMU 11X CTpM1T8Jieii.

GIIAll.\.TICA

Construetii eu infinitirnl

Am arăt,at mai înainte (v. pa.g, 100) eă cuvintrlc : H_,jJ1Cno,

ndâo, neo6xo{hLiw, llC.'lbJ.ri., nenoJ.~-6mno se construic.sc cu un
sub8tantiv sau cu un pronume în cazul dativ:
Ba.\1 m:o6xo;ll1:\IO cnan,.
Trebuie st1 dormiţi
TeGC 11,YHHrn roT6BHTI,CH I\ ţJJi:Jci.uc11y.
Trebuie s;) te preg:HcşU ţwntru examen.
BM}' Hem,;nf DOJIHOU{l'fr~cR
El nu lrl'Ouie 5<1 se tulbqrp.

Astfel de eon8tmcţii exprimă, de cele mai multe ori,

necesitatea sau irnposibilitater, (mai ales în propoziţii negative).

558
 Acelaşi sens îl au şi unele construcţii formate dintr-un
substantiv sau un pronume in cazul dativ şi un verb cu negaţie
la infinitiv. ·
MHe He ]J;OrHâTh ero. Eu nu-l pot ajunge (n-am putere pen•
t.ru aceasta).,
Mtte tte peII11iTh :Jry 3a,11.â11y. Eu nu pot s:l rezolv această problemă
(rezolvarea acesl_ei pr_oblcmc nu este
pc puterile mele. nu sînt preg11tit şi
ele acccă n-o pot rezolva).

Cu ajutorul acestor construcţii sintactice vorbitorul comu-

nică mai mult decît în propoziţiile :
n He :arnrY AOrHaTb ero.
H He MorY peml1Tb âry 3a;:i,3•1y.

În limba romma nu există astfel de propoziţii format!l

din dativ şi infinitiv. M,w ne pemumb {Jmy aaâd~y se poat'e
traduce în romîneşte prin : Nu-mi e cu putinţă să rezolv această
problemă.
Infinitivul Re construieşte de asemenea cu substantivu]
sau cu pronumele în dativ într-o serie de propoziţii intero•
·gative :
H HOMj Miţe oGparHThCfl? :--JaL1CM eMY noHym'.trh na.:1hr6 '?
Cui s,1 mă adresez? Pentru cc trebuie 'să-şi cumperţ palton?

EXERCl'fll

I. Răsp·u.ndeţi la următoarele întrebări:

1. OTH)'na TIU0H8pbI HOB0CTp6ti:HH II0.1IJLH{JJH H0ll,M6ry? 2. CHOJII,HO

'-ICJIOilCH IUJHI l1M IlOMOI'âTb? 3. CK6JihlW KHJIOMCTpfJB npomml HOMCOM6JibQhl? I
I
'1:. CH6:H:,RO JJ.HeH ll!JUI OHM 11eum6M? fi r;J;e Mt'HHHO y,rnă.Tb 1\UI0ro HHTepCc-
HO!'O ofi :)TOM uepex6.u,c? 6. \.{TO om1 ,u8.1rnm1 CHa'-18.JJa? 7. H:TO uaXOtVf<lC.fI
cpe.gll CTpoMTeJieH HoMCOM6JihCI-rn? 8. HaH CTaJI Bhlf'JIH;'l;eTh aM)'pc1mti 68pAr
•1f'pe3 J:O]a r6;:i,a? 9. l..!eM xapaHTcpnaJeTCfI cefrt18.c HoMc_oMOJii,cn'( 10. Jl0'-1.CM.)'
HoMCOM,6JII,CH - ua - AMJpe Ha3hIBJ.m'l: rOpo;~oM l{)uocTH ?

II. 1i'olosiH verbele din paranteze la mod1,rile şi tirnpurile

cer11te de înţeles:
:J11MOH IHHJH6pb1 ttonocTpOHm-r (110:tyYHTL) no;1M6ry n3 X~GclponcHa.
(rrpol1TI-f}
8TO {GhITL) HO:\-ICOM6Jibl~bl. OuM (up1diT(I) mt CTpOi1.TeJII,C'rBO IIIJIIIH01Vf,
IlO JIL;:J,aM J\M.}'fm lH)lJTiI f.00 IUIJIOM8TpOB. (Hnn1) 10 ;ţiietl, B TO HpeMH, HOI';rJ;i
(cTofITn) câMue GoJtbrnlle MOpOaLr, H (nccrll) na ccGe rrpomiamo H paGtl1.111e
l1HC TpyMCH 'I'bI.
 III. Înlocuiţi punctele cu: adverbe *i conjuncţii care se potri-
vesc ca înţeles :
... pa66Ta OhlJI3. y BCex 66111aa - pyoHTh JieC ... KOilăTb aeMJIRl,
... nomi.n;o6HJIHCh CJIE!C3.pH, TpaRTOpHCTU, 3JICKTPHKH, ••• 6LIJI IlOCTpOeH'.
nepe1:,1tt m1y6, Haw~Oc& .n;CJJo •.. ;ll;JIH MOJionOro xyJ1/HKHHKa, HoT6p1,1R ••• nce
Kon8.JI' aeMmo • • • py6iur Jiec.

IV. Povestiţi conţinutul textului după următorul plan:

1. 3HM611 IlHOHephl HOBOC1'pol!KH IlOJIY'IHJIH IlO/IMOry H3 Xa6âpOBCKa.
2. 3 T3.Dhl pa OOThl.
3. YqâcTHHRH CTpOHTeJILCTea.
4. AMypCKHll 6eper 11na r611a cnycTir.
5. XapaRTepuLie qepTbl HoMcoM6Jii.c.Ra - ua-AMype. HoMcoM6JII>cH -
r6po11 IOHOCTH.
V. Formaţi verbe perfective de la cele imperfective din
exemplele de mai jos:
CT6n11p noaBpa111ânca c pa66Thl. IIHomlphl ROH'lăm, ypoK. IIeTR JIRJ OHJI
moRoJJâ;rJ; .. ApTHCT neJI m~cHio. PyKă T.frnynaC1, R oRHY. ,[teTH ceHcT8JIH •. OH
aaMe'lăJI anai<oMoe mu16. OpâTop JJhlcTynăJI c Tpe6ym,. Jlecopy6 py6HJI
11epeno. Pa66'1Hll CTPOHJI jlOM.

VI. Arătaţi care este sensul prefixelor la următoarele verbe:

DLICTpOHTh,- OTCTp0HTL - IlOCTp0HTb rrocăHTh - i1aceRTb - BIJCeRTb
BLlpyraTh - oTpyrăTh - HaJ)yrăTb y11epmaTh - c11epmiJ.Tb
BblpaCTH .::.J... OTpacTH aaMeHHTb - rrepeMeHHT& - CMeHHTb
8aMllTHTh - OTMeTHTb nlJ)1;yMaTL - np11nYMaTb
cnY,TaTL - rrepenjTaTL - aarijTaTL nLlcTpanaTL - nepecTpa;o;âTL

VII. Indicaţi perechea imperfectivă a următoarelor verbe:

Op6CHTL, B03BpaTHTL, BCTpeTHTL, BhlpaaHTL, R6H'-IHTh, o6paTHTL,
IlOJiytJHTh, nycTHTb, noceTHTb, cnpocHTb, peuniTL, CHa6,n;HTL.

VIII. Traduceţi cu ajutorul dicţionarului denumirile insti-

tuţiilor enumerate mai jos. Analizaţi construcţiile cu prepoziţii
şi arătaţi care este diferenţa între cele cu aa şi cele cu rro :
1. t'ocy.n;âpcTB0HHOe yrrpanneHH8 no 9. ConeT MHHIÎCTpOB
npmrnnO;a,crny cf,HJILMOB 10. ConCT BeaomicHOCTH
2. rocymlpCTB0HHLiit ROMUT8T no ;a,e~ 11. IJ;eHTpăJJLHOe CTaTHCTIÎ'-IOCKOe
Jiă.M Hc~YccTn yrrpaeJIC~He
3. Ha~HOHfrJILHLitt H:OMHTeT aa ·5aJrn:ăH- 12. I'ocynâpCTBOHHI,rit IIJiăHOBLifi:
cKoe co'l'pYAHHqecTeo HOMHT€lT
4. KoHq>epeHQHII 33 aanpe111eHHe aTOM· 13. rm\BHOe ynpanJiemie rocy11ap•
Horo H Bo;a,op6~ttoro opJmmi CTBeHHoro crpaxonă.HIIR
5. BcecoIDattoe 65~eCTBO no pacrrpoc- 14. I'ocyJJ;ăpCTB0HHOe HB;a,âTeJILCTBO
TpaaeHHIO IlOJIHTiÎ: IeCHHX H
1 _HaY11- HHOCTp.iHHLIX H ttaQHOHâJILHLIX
HLIX BHăHHA CJJOBap€lfi
6. MMmrnrepcTso unocTpăHHMX 1wn U). BcecolOanoe 06rn,ecrso HYJJLTJp~
7. ConeT SIWHOMliqecKoli naaHMOTIOMOlllH noii CBJ\au caarpaHliQet! (BOKC) I
8. BceMlipHHll Co»eT Mlipa
lj
560

J
 IX. Traduceţi cu ajutoru~ dicţionarului următoarele îm-
binări:
H;a;TH nemH6M xo;a;HTI> nemK6M '
napox6;a; 11:;a;CT I,.
n6ea;n; 11;n;CT
H;a;ni na Jihlmax xo;a;O:Th Ha mdmax ;i'·
o6JiaRâ H;rJ;)'T
no,n:â, Hl{ilT
JICA 11.u;CT
;n;o»q:ţh 11,u;eT
ctter u;a;CT
IlHChM6 n,n;CT no n6lJTO
nochl~Ha ";a;CT no rr6~Te
HayHa n11eT enepe11
cnyx H;a;CT
H,IJ;Tff ROHCM xo;a;lf.Tb HOH~M
;ri;ettb aa ;a;HCM H,Il;CT
tte;a;e.rrn sa He,n;fmefi 11p,e'T
ro.n: sa r6;a;oM H;a;CT
H;a;CT 6ceHb
/18JIO HA<T
Reţineţi cd verbul xodUmb nu .,;e poate tntrebuinfa tn toate tmbinările de
mai sus.

X. Comparaţi verbele de mişcare din cele două serii de

exemple care urmează :
OH n:ru:neT 6Lwrpo. OH xoporn6 m1ănaeT,
MaTh ne,n:er cbrna aă pyKy. Ba6yurna BO/IHT BHJRa Ha npory,rny.
Jl(mm;a;L C Tpy;::i;6M B03CT cămt:. OH nech ,u.eHh B0aHT no rOpon.y Ty-
pHcTOB.
OH :-ren"\6 uecCT ]];Ba \feMOAăHa. Ma TL HOCHT Chitia Ha pyml.x.
Mw 6emnM Ob!CTpo. ,I{eTH lfâCTO 6flra10T B Ca;D;.
Cer6,n:HR Mbl HAîlM B 1urn6. BeqepoM MW xo11nM rymiTL.
}I IfeMf!,nJieHHO t!,a;y ,!J;OM6iL .fI Bceri:t;â eamy Ha MaIIIH~e.
Mânh qHH r6HnT co 63.Ky Ha ,n;oMy. OH u;em,IMH AHA'.MH roHJieT roJiy6Ctt.
B uC6e JieTHT l-HypanJui. Om{ JieTâIOT CT3JIMH.
Pe6t>HOH :.reaeT Ha CTyJI, 06e3LJlHIJ JI6BHO Jiă.aaror no Aepem,RM.

36 t, 1859
Schiţă de gramatică
a limbii ruse

i !i
I,

,,

' ,

';
I':
 i
i
:I
j

l
 MORFOLOGIA

SUBSTANTIVUL
l'brn cy1I1eCTBMT8JJbHOe
,1
I'
Genul. Substantivele în limba rusă sînt de trei genuri : ! '
masculin, feminin şi neutru.
în general, genul substantivului poate fi recunoscut după
terminaţie numai la singular : ·
1. cu v~ma în consoană dură ( cu excepţia citorva substantive cu
tema tn m, ::>K! care sînt de genul feminin): cmyJ1,, CblN, npeil-
Mem, x6.11,of}
=
·=
~
2. -a: npafi, capdJi, 6oU, COM8tU
3. cu tema tn consoană moale : npuAme.11,b, nymb, Do:»eD&, peMettb
ll (la genitiv singular au desinenţa -ff,)
4. cu tema ln consoană şuierătoare dură sau moale : epa"l, HO::HC,
ilym

:î"
p 1. -a: moAnd, 8ocx:d, 6C.1x:a, ;HCenâ
.

C
o 2. -11,: 3.Me..i; ae.M.4Jl, .11,lÎ.HUR, dpMUR,
!:: "il 3. cu tema ln consoană moale: A6maâb, c1.dpocm1:,, :-ucuan& {la
"'
i genitiv singular au
4. cu tema în consoană
desincnţ.a -u)
şuierătoare dură sau moale: lt0'-tb 1 _poJ'1Cb,
mUW.b, MOUfb

1. -o: ari.iomo, nuc&M6, ox:n6

i ·2. -e: n6Jte, aâd1-tue, yu,.eÂbe

3. -M.'i: nJ1.eM.1t, ce.M,R,, epe.M,H,, and.K.'i

Observaţii
1. De genu] masculin sînt şi substantivele formate cu sufixele -uiqe, -uwxa,
-uuu,w, -yunw de la substantive de genul mast:ulin: HO.HCUtqe, 8pyJtCUUfe, Cbi-
HUwxa, 8oMUuo.:o, xAe6ywRo.
Tot de genul masculin sînt Şi unele substantive comune şi proprii, termi-
nate tn -a şi -R, care denumesc pefsoane de sex bărbătesc: My:.>IC'tUHa, Oeayw~
1m, 0/48.1t, IOttoiua, c.riyad, eoeed8a, Cdma, IIemR, BctHR.
2. De genul masculin sint şi substantivele no8Macmepbe şi nymb.
3. Tot de genul masculin sint şi substantivele invariabile care indică obiecte
însufleţite: .Maâcmpo, xeneypY, 6yp.HCyd.
!1

565 I I

I I

I ·I
I.I ,i
 4. Din categoria substantivelor invariabile acelea care se referă la per-
soane 1:le sex feminin: ..w.a&t.i.M, Jt,eau, .uucc sînt de genul feminin, cea inai mare
parte a lor lnsă denumind obiecte neînsufleţite, slnl de genul neutru: na„n,m6,
-'li-.11,ume, 8en0, UHmepflbl<J, ~uHd, Memp() etc. (excepţie face substantivul ndffje,
care este de genul masculin).
5. Substantivele terminate în consoană moale sînt fie de genul masculin,
fie de genul feminin. Ele se deosebesc după forma genitivuluf: masculinele au -la
genitiv .,, , femininele -u. La nominativ se deosebesc formal numai c.îtcva cate-·
gorii şi anume: masculine sînt de obicei substantivele însufleţilf' formate cu sufi-
xele -mem„ şi -apb, iar feminine sînt toate substantivele formate ·cu sufixele -ocmb,
eemb.
Cele mai multe substantive terminate 'în consoană moale nu S('. pot deosebi
însă, în ceea ce priveşte genu], după un crileriu formal. Dăm mai jcs o Hstă de
substantive din această categorie.

Masculin

aBTOM06ÎIJib automobil x6pem, rădăcină

aHC:'i.Mfi.TIL ansamblu JI8.repb lagăr, tabără
Oora.,.lJpb viteaz, voinic neOe.1.1,h lebiidă
6y1rnăp1, abecedar JI6HOTh cot
6IOJIJICTeHh buletin Me.n,BEq1, urs
B8H:CeJib poliţă ..l
•Mouacrhlph mănăstire
BHXpb vifor H6rOTb unghie
DOIB)];h conducător, căpetenie orOnb foc
BOIIJih ţipăt OJI8Hb ren, cerb
rno3p;h cui nâmţhipb zale, platoşă
r6Jiy61, porumbel nap6,rrb parolă
r6CIIHTaJib spital Il€Hh buturugă
rpe6e1I1, pieptene nCpcTeHh inel
,D;eHh zi np6<jm;11, profil
]J;OIB)];b ploaie IIYTL drum
menynh ghindă peM8Hb curea
mypăDJJb barză PS'6JIL rublă
3B€pb fiar'f'1. animal sălbalic ~fOJib cărbune
MHBeuTăph inventar yponCHb nivel
mifie.11:, cablu ,t,ep3h (lu şah) regină
RaJ1en;~ăp1:, calendar <fmTllJih fitil
Hci.MeHh piatl'ă xpycTâJib cristal
xărneJIL tuse ~HpHyJih compas
HOH~p6Jib' control t.JCpBb vierme
ROHb cal flHOJ:>h ancoră
HOpit6Jih vapor H';IMCHh orz

J'eruinin
a1rnapem. acuarelă rli6e.1h pieire, moar! e
apT€Jih artei rpam, margine, limită
6aH/lepoJI banderolă rpJ/lh piept
6oJI83Hb boală I'p88I, noroi,- murdărie
60Jib durere ;taJib depărtare
Gofl3Hb frică .n;seph uşă
6p6Bh sprtnceană ;Il;CTâ.:Jb amănunt
B8TBb ramură ;o;:naroHâJJL diagonală
syăm, voal /lp06b fracţie (mat.)

566
€Jlh brad OCh axă
€peCb erezie Qlrnpe,ri;h rind, coadă
nrnJiti:h fiere nâ.MRTh memorie
>RH8Hb viaţă ne;nânh pedală
Bâ • HCh insemnare netJă.Jih tristeţe
aanoee.ri;1, poruncă nel.făTh ştampilă; presă
li:CII0B8J];b mărturisire, destăinuire nCtJJmh ficat
1rn8Hh execuţie n.rr6m;anL piaţă
KOJILI 6eJib leagăn n6;vrncb semnătură
ROpb pojar IlO.:IbIHh pelin
RpOBă.Tb pat rrplf6LIJ!b profit
HpOBb singe nplltTaHb chei, debarcader
Jiap;<)Hh palmă IlbI.,lb praf
JleHL lene pOJib rol
JIOilU. minciună PTYTb mercur
JI6rna/~b cal CBCKp6Bb soacră
JII066-Bh dragoste CTiff3b legătură
Ma3h alifie cen, plasă
Me;uăJib medalie cnpE'm, liliac (floare)
Mellh aramă cnfl.TepTb faţă de masă
MeTCJJL viscol, furtună ; burniţă CHOp5b tristeţe, amar
M036Jih bfitălură CMCpTL moarte
MOJIO;J,eiKb tineret COJib sare '''
MOpfl.JJb morală CTa:Ib oţel
MOpH6Bh morcov CTenh cimpie, stepă
MhIC:Ib gînd, idee TeHb umbră
Mbllllb şoarece TerpăAb caiet
uâ;::i;mICh inscripţie Tl-1'.al-Ib ţesătură
HHTb fir ue:ib scop, ţel
65yBb încălţăminte 'I€CTb cinste
6nyxo:IL tumoare mepCTb Unt!, ţesătură de lină
OceHb toamnă

6. Substantivul cJumA t'sle de genul neutru.

7, în limba rusă există o serie de substantive, care· au o singură form:\
pcnlru ambele·· gt•tmri: n ..·1riHca plîngărcţ (plingăreaţfl), smiorcăit(ă); 6p0Dii21i
vagabond(ăJ, haimana; mynU11a idiot; 1-tep."l...1:a persoană ncingrij.ită, murdară;
06,'H<'Opa mindlu. lacom; c6HJi (om) somnoros, căruia ii place să doarmă mult;
ay6pluia tocilar; aeedna. gmă-cască etc. Din această grupă fac parte şi unele
subslantive proprii ca: Crima, nfC1-tJl, Bri.M1,, Ill(ipa.

Plural11I substantivelor. în limba rusă există două numere :

singular şi plural. în ceea ce priveşte genul, la plural substan-
tivele se deosebesc din punct de vedere formal mult mai puţin
decît la singular.
1. La nominativ plural substantivele masculine şi subst/l,n-
tivele feminine au desinenţele -b,, -u.
Au desinenţa -b,:
a) substantivele masculine cu singularul în consoană dur~
(cu excepţia celor cu tema în m:, m, a, 1., x): cmo.ll-cmo.J1b1,
cmax;du- cnia.ndubi;

567
 b) substantivele feminine cu singularul în -a (excepţie
fac cele cu tema în ;»c, ", w, Uf, e, ,;, x) : J1Ce1ta-•:>1Ci!1t1,1,, moJ!-
nd-m6J!n1,1,, cecmpd-ci!cmp1,1,.
Au desinenţa -u:
a) substantivele masculine cu singularul în a: .Myaeu-
.Myaeu, 6ou-6ou, cdpau-capdu;
b) substantivele feminine cu singularul în -a: ae.MMi-
ali.MAu, .llUJ-f,UR- .n,Unuu;
c) substantivele masculine şi feminine terminate în con-
soană moale: npuJimeJ!b-npu,imeJ!u, ao:HC8b-aoJ1Cau, J!owaab-
J!Oiuaau;
d) substantivele masculine şi feminine terminate în a, ,;,
x: aoc,;d-aoc,rn, 6eJ!Ka-6e.i,;u, aey,;-aey,;u, nop6e-nop6eu;
e) substantivele masculine şi feminine terminate în ;»c,
", m, Uf: 1.apa1tadw--1.ap.a1taawu, epa'l-epa'lu, .MbZutb-.Mbiutu,
1tOJ1C-1to:>1Cu, nJ!dUf- nJ!aUfu;
f) două substantive masculine în consoană dură : cocea şi
'tepm (coceau, ,,epm·u).
2. Substantivele neutre au la plural desinenţa -a, -,q
după cum urmează :
a) cele cu singularul în -o primesc la plural desinenţa
-a: cJ!OBO-cJ!Oed, 'l1J&cmeo-'tfjecmea (excepţie fac substantivele
yxo, nJ!e'l6, 1.01u!Ho şi neutrele în -1.0: Ji6.io1.o etc., care- la
plural au desinenţa -u);
b) cele cu singularul în -e, -e primesc la plural desinenţa
-a: noJ!e- noJ!Ji, a8d1tue-a8duua, pyoicbi!- py:>1eM.
În afară de substantivele care fac pluralul conform acestor
reguli generale, există o seric de substantive care formează
pluralul cu alte desinenţe.
Dăm mai jos cele mai importante grupe de substantive.
a) su bstantivc masculine cu desinenţa -a la plural :
ăgpec - a;ri;pecâ adresă n6R:c - noHcă curea, cordon
6Cper - 6eperâ ţărm, mal ttpafi - H:paH margine, capăt
6oH - f.iOKă. coastă, parte JICC - Jiecă pădure
;
BeK - BCKă veac, secol JIYP - Jiyră luncă,_, păşune , I
B€qep --- settepă seară I
MilcTep - MaCTepâ. maistru
rJia3 - l'Jia3ă ochi H6Mep - HOMep(i număr
r6noc - roJioca voce, glas 6p;.1;eH - opl);emi ordin (decoraţie)
r6po;i; - ropoAcl oraş 6cTpOB - OCTpOBâ insulă
;o;HpC!\TOp - ;:u,i:peHTOpă. director năpyc - napyca piRză de corabie, velă
.n;6r-nop - ;::tOnTopa doctor , n6nap - IIOBap3. bucătar
;D;OM - /ţOMă casă rr6e3;::r, •~ 110car:i;ă tren
n6JIOH0Jl - }{QJIOROJI8. clopot por - poră. corn

568
pym\s - pynasa .mlnecă yq1<TOJ1h - yqKTOJIH lnvăţălor
eT6pom - cTopomâ paznic x6no;a; - XOJIO,ll,ă frig, ge~
cner - cHerâ zăpadă
La aceste substantive există totuşi foarte multe cazuri in
care, .paralel cu desinenţa -a (-.11), la plural se întrebuinţează
şi desinenţa -1,1; (-u): uncne1<mop1,1;-uncner.mopd, J1dzepu- J1azepJi,
c6-,;,mopM-ce-,;,mopci m6no.n,u-mono.tl.R,
1
1,{,ex1l- l{,exd.
b) . unele substantive masculine şi neutre îşi modifică
tema la plural :
Masculln Neutru

rpamp;aHHH rpâm;a;aHe HM11 HMeHă

HpeCTbHmrn npeCThHH0: epeMH BpelrnHâ.
R0TCH0H KOTHTa He6o ae6ecâ
TeJieHoH TeJIHTa tf:y;a,o qy;a;ecă
CblH ChllIORhfl: CJ)];HO cy,ll,ă.

Substantivele feminine .Mamb, fJo'lb îşi modifică de asemenea

tema, prin introducerea ·unui sufix: .Mamb-Mamepu, f)o%-
{)6'lepu. .
c) unele substantive au la plural două desinenţe, care le
diferenţiază şi semantic :
xm3 6hl plini - XJie6cl grîne np6Bo;a;1,1 rămas- npoB?lVi fire, ca-
JIIi:CThl pagini .11HCThH frunze bun bluri
ll,BeThl flori IW0Tă culori MexM foale Mexâ blănuri

3)'6hI dinţi sY6hH dinţii feră- n6Hehl zone noHc;i Curele

străului

d) Cîteva substantive formează pluralul de la altă rădă­

cină : 'leJ1oee1<- J110fJ u, pe6eno1<-âemu.
în limba rusă, ca şi în limbă romînă, foarte multe .sub-
stantive au numai formă de singular :
- .uo.wfJi!:HCb, ,;;pecmbJittcmeo, napmbifJeAb, J1yn, J1eH, cepe6po,
MOJ!o1<0, cdxap, 1,1efJb, :HCe.ieao, mupu1td, MOJ1ofJ0Cmb, J11066eb,
pdfJocmb, zpycmb, xpd6pocmb. .
La acestea se adaugă. numele lunilor şi unii termeni şi
denumiri geografice ca: ceeep, roz, adnafJ, eocm61<, CeepfJJ16ec1<,
Mocxed, llapum etc.
Există substantive care se întrebuinţează numai la plural :
a) substantive comune
ebl6op1,1. alegeri mTaH.L1 pantaloni
BCCbI cintar 6plOHH pantaloni
cfurn sanie XJI6IlOThl griji
H6iti:Hlill,H foarfece ;a;poei lemne

569
 /IYXH parfum HOHcepnht- conserve
KaHHHyJILI vacanţă 0Tpy611 tăr!ţe
HMeHHHbl ziua numelui rnâxMaTbI şah
1.1acLr ceas B0p6Ta poartă
m)xopOHbl tnniormlntare HocHmm targă
oqHH ochelari
b) substantive proprii: IfapnaThl, Ba,rnaHhI, AJibIThl, CoK6JI&·
HHKl! etc.

Declinarea substantivelor
Limba rusă are şase cazuri :
uMe1iUme.11,bnwii nominativ lîmo? C/mo? Cine? Ce?
pofJUmeJl,bH,blii genHiv Ho2â? 1/eed? Al cui? Care?
iJrJme.rtbl-lbl,U dativ K o~tt{J ? q e.M!/ ? Cui ?
BUţiUmelf,bHUU acuzativ Hoe6? [Jnw? Pe cine?-Ce?
nu1opUmem,ttblU in~trumental Re.M,? C/e.M? Cu cine? CU ce?
npe:8.rui;»e1tbZU prepoziţional O. lfOM? O 'lfC...u? Despre cine?
Despre ce?
în limba rusă există. trei t/puri de declin{tre.
Declinarea I cuprinde substantivele de genul feminin
(şi cîteva substantivele masculine) terminate în -a(-,i), precum
şi substantivele de gen comun.
Declinarea a II-a cuprinde· substantivele de genul mas-
culin care au la singular tema terminată în consoană dură,
în consoană moale sau -ii, substantivele neutre terminate la
singular în -o, -e. şi substantivele masculine formate cu sufixele
-uui,w, -uuţe, -yut~o.
Declinarea a III-a cuprinde substantivele de genul
feminin cu tema în consoană moale ori în consoană şuierătoare
dură (=, ui) sau moale (~, Uf).

Declinarea I

Declinarea dură şi moale cu accentul pe lemă

N. pw6a
Singular
I
:»cen111u11,a K:HUea na.rina
G. pw6bt J!leel-tUfUHbi RH,U2U ndAnu
M[ÎXa
M{/xu
,I"
D. pbi6e 'I
.:HeenUfU1te nnU2e
A. pw6y
I. p,;i6ou (col{))
;J1<:b1,Ufuny
:>menUţ,wwu (-010)
nnUey
K:nU2oU (-:010)
nd.Mie
nd,11,,qJ
M(jxe
.M/}xy l
nd.11..,;;oii.. (-010) .uyxoii (-ol{))
P. (o) pw6e (o) me1<Ufu1te (o) ~mlee (o) nd,i,re (o) .u/}xe '

j
570
N. 2pyma 10noma nmU1.fa y.mqa
G. 2pymu 1<J1wmu nmUlfbl YAU!fU
D, epyme l()uow.e nmU1.fe rj.AU1fe
A. epymy 10noiuy nmUl.fY. (/.l!UlfY
I. epyu,eii (-e10) 101toweii (-ero) nmu1feii (-e10) !/.l!Ulfei/.
P. (o) epyme (o) limowe (o) nmuiie (06) Y.AU!fe

N. H.eiJfiAR cmfiR dp.M,UR,

G. 1-1,eâeJlu cmdu apMUU
D. nefJe.ae cmde d.pMUU
A. 1-1,eâeJl,}Q cm&.10 dpMU10
I. 1-1,eiJeJteă (-e,o) cmâeU (-ero) ap.Muei/. ('ero)
P. (o) ueOC.!l.e (o) cmde (06) âpMUU

Declinarea durd şi moale cu accentul pe desiit.enţă

N. cmpmui pyKa 1-w2d OBlfd ayma

G. cmpm-1,bi pyx:U 1-ioeU oetţbi aymu
D. cmpaHB PY"" noei: 061.fB âyme
A . .cmpa1-q} .P!i"Y 1-1,6ey 061{,{J âyu,y
L cmpanou (-610) py1<6ii (-610) uoe6ii (-610) oo!f6ii (-610) âymoii (-610)
,j
p_ (o) cmpane (o) pyr.e (o) noee (06) OB!fe (o) ayme
!ji
N. aeMAX ceMbA
G. aeM.:Hl ceMbU 1:
l'i
I ,1,
1

D. aeM.aC Ce.Mbe 1

A. afJMAIO ce.ubK> 11'

L aeM.aCU ( C,o) ce1,n,eu (-e10) I'

P. (o) ae.1<11e (o) Ce.Kbe
!':
Observaţii
1. Tot de declinarea I sînt şi citCva substantive de genul masculin care se
termină în -a (-.,,i); eoee6fJa 1 10ttoma, cAyed, iJ(&yuum, O.MJn etc.
2. La declinarea· I se disting variitnta dură şi varianta ·moale. Substantivele
cu tema tn consoană dură a:u la nominativ singular ~a, iar la genitiv -b! (cu excep-
ţia substantivelor cu tema în 2, ~. x, al căror _genitiv se termină în -u,
1-to2d-HoeU, py1td-pynU, Ml/X!l-Mijxu). Substantivele cu tema în consoană
moale au la nominativ desinenţele -.R,, -uJt, -b.R,.
a. Substantivele cu teina în ;:uc, 11, iu, Uf şi rt au la instrumental două
desinenţe (-eU, -oii), tn funcţie de accent. Cînd accentul este pe temă au desi-
nenţa -eU, iar cinel accentul este pc desinenţă -oii:

,uJ:xca piele fe6;»ecU .M~:»ed răzor ; hotar

m(rla nor m(J,q,eU ceertd luminare
'!e.,u,Huq,a moară .uf?JlbHUiţeU 081.ţd oaie oe~6U
4. Substantivele in -wi (dpMUR, ucmOpufi, ndp_mu.<i) au la genitiv, dativ şi
prepoziţional singular desinenţa -u.

571_
 5. Substantivele terminate la nominativ singular în -bn (ceM1,A, cm-ambA)
păstrcazl-î. la singular semnul moale (b) la toate cazurile.

Declinarea I
Plural
N. pbi6bi ;>K:b-tUţUFlb1 10-1,U.2u nd.11,Ku .u§a:u
G. pu6 :JfCh-tUfUH KHU2 nâJtOIC MYX
)l. phi6a.."rl, .Jff.,•Jnufttna.¾ XHll2aM nd..tiRG..M. M!}~aM
A. pb16 J«:bHlfUH XHU.zu nd.rum .uyx
I. pb16a.w:u. :H<'f.'1--tU/U/-lQMU RHUea.MU nâ.n.Ra.Mu .1t1,(Jxa.uu
P. (o) p,;,6a.x (o) ;xcfHUfUH-ax (o) RHUeax (o) nâJixax (o) .uyxax
r,;, ep!Jwu lOHOUW nmUl.fbl· lj.1U1.fbl ne8f.'A.-u
G. epyw ro1-toutdi nmul.f fiJtUl.f 1-teaf.'A-b
D. epr)wa.u Kmowa ..'ft nmli.qa.u !J.11,uqa.M, 1-teDe.a.rtM
A. 2p!}uw 101-toiu.âi nmu1ţ r)JlUl.ţbi ueae.iu,
L epr)wa.«u IOnowa„uu nmUlfaMU (/.'lUl{,UMU 1-teat„i:1,.M,~U
P. (o) epyu,ax (o) 10'uowax (o) nmu~ax ( o 6) li ;iu~ax (o) 1<eiJe,<nx

N. cmali cip,1,tUU cmp"dHb! p!)nu 1-t6eu

G. email <ip.«ui:t cmpa1-t PYK iwa
D. cmâa~~ dp.UU.H,,M cmpâ1-taM pyKd.K noedM
A. cmrlu dpMUU cmpdHol p!}RU ndeu
I. cmri!1..M11, dp.«,uaMu cmpâ1ta.«u pymi.uu HOZdMU
P. (o) cmâ..flX (06) <ip.WUM: (o) cmpdnax (o) py!iriX (o) HOUix

N. Oalţbl iJ !ÎUU.l ai!.«.riu, CJMbU

G. oeel.f Dyiu aeMI? Jtb ce.Meu
D. de1ţaM fJ(Jwa.w, 3f.'.ff.,VlM CtlMbRM
A. oeeq. d!}um af.",t,.'l,U ceMbU
I. 6e11a..wu (Jfima.w.,u ai!MA.'lMll âMbRMU
P. 106) oeqax (o\ cJ(Jwax (o) 3CA<M!X (O) CeAtb1'X

Obsen'aţii

1. La nominativ plural substantivele feminine au două desinenţe: -u, -~l-,

!!. La gC"nitiv plural substantivele feminine nu au cksinenţă; forma de
genitiv coincide deci cu ttma (cu excepţia unor substantive care primesc în temă
un e sau un o mobil).
3. I.a acuzativ plural substantivele feminine neînsufleţite primesc desinenţa
nominativului, iar la substantin'le însufleţite acuzativul coincide cu genitivul.
4. Subslantivele feminine in -l,Ji au la genitiv plural două desinenţe :
-dl: ceMbR familie ceMeti
craT1>H articol CTar8ti:
-uii: r6CTbH rnusafiră r6c'l'11:tî

5. Substantivele i"eminine in -u.ci au la genitiv plural desinenţa -uU: .t1UHUR-

.11UHuît.
 Declinarea a II-a

SuDstanlive masculine
Singular

N. eopoâ aupbimop aey,; ay6

G, e0po8a aupexmopa a,y1<a aY6a
D. 26poay tJuph:mopy aeif,;y a(/6y
A. eopoâ Bupb;,mopa aey,;; ay6
L e6poâo.M aup<!l'imopo.M 86J}KO.M a{J6oM
P. (o\ r6poâe (o) fJupe1<mope (o) ae(Jl<e (o) a(j6e

N. eo.n, map nOH.b 8eHb

G. BOAâ. tudpa li:OH,IÎ a,,,.
D, BOAY uulpy ROHlO &mo
A. 8Q.11,{i. tuap 1i01'R- âem>
I. eoJUJ.M uuipo.M noHiiM âniJM
P. (o) ao.n,e (o) mape (o) KOl<e (o) a,..
N. 6UXpb a«epb nâ.11,el,(- l'iOl-telf
G. eltxp11 aeepR nâJlblfll RGJ-tlfd
D, 6UXpH> a0ep10 nd.AbLfY l<Ol<lfY
A. 6UXpb ae<!pR nd1ieq l'iOJ-ttllf
I. eUxpe.u aeepeM ndJltilfe.M X01Hf0M
P. (o) euxpe (o) aeepe (o) nâAblfe (o) 1<01<lfC

N. HO;HC f;R,IQ't moeâpuUf

G. H~Jfed x.rr,,o'tâ, moedpu'U.f(Z
D. HO;HCY KJl,JO'tţ} moedpuum
A. ><oiuc l'i,1.IO'l moodpuu+a
I. no:HCQ..v, RJtlOttOM moedpuUfeM
P. (o) 1<oo,ce (o) ""'°~" (o) moeapuuie i!
.!!,.
'I
N. 6oU pytteU eenua
·G. 11
66.n py1tb/,, eemtJl,
II
D. 6610 py1tbJO z(!HUIO
I
A. 6oii pytteU ee1-tUR
I
I. 6Qe.w, py·l{bC.M ei:1-tueM I
P. (o) 66e (o) py.-e (o) 8ef<UU I

Plural

N. wpoiJd fJupe1<mopâ (b!) aeJjwu a!/6tii

G. wpoâ6e âupP-r.,mopOe 38JÎh.'08 ay6oe
P. eopoiJâM OupenmopdM B6!Îlf,(l.!;f, ay6aM

573
 A. ?opo<Îd· aupeKmopOe 88!/Klt aY6bl,
I. eopoâd.im 011pp1;mopâ.u1t ar!!}h'a,+t,U ay6d.uu
P. (o) 20poaâ.x (o) âuper.mopâx (o) aa{!Nax (o) ay6dx
N. BOJU:i_ waph1. K6Hn Drtu
G. f/OJT.J)ff wapâa '"
HOHeU DHeii
D. 60Aa..1t- w.apâJ11. x-ottR.Jt iJH,R.A-t
A. 6'0./1,âlJ wap,:i X:OHftl a1-1.1c
I. 60.iui.M.U wapti.1w >>oHJLiiu flHJivHU
P. (o) f!OAd.X (o) wapdx (o) JtioHHr- (ol a,ux
N. etktpu Jai:pu ntf.1,blţl,l 1W>U.ţ.bl,
G. eUxpeil 3r:cpeii ndA.fil{ee lW'Hlf68
D. eU:tp.!1,.u :rnepA.H 11.d1tr,1ţa.M XOHlfd.M
..\.. eUxpu .wcpidi ndA1,1r,r,i h'OHl-ţbt
1. · sU:rpsu,t.u .aeepit.Mu nd.lLbl{G.'IHl H!OHl{<i,ttU
P. (o) eU.:cpstx (o) ,wwp.fix (o) nriAbl.{,aX (o) lfOH!fdX

N. H,0,l{C/.i, 1,,.IU()1(/(.
moadpuuţn
C. no:J+Ci:U NJlHP(h°(, moP,dpuuţ,eii,
D. lfO,>KXi.+t 1.; .•1,l()l(_{i.,ţ{. m.oedpuuţa.'rt
A. HO.)ţ<:/J 1f./lKFtli- moedpuu,ţeii
I. ffO,'HCd.M,U 1,'Jl,}O~(L',f,U
moedpUUfa.AtU
P. (o) HO:Hedx (o) K.n,ro'tdx {ol mo6UpuUţaX

N. GoU py'lbU eenuu

G. 6oCO py·l.(,bi}(1 ei:uueo .
D. 601L« pyv,bJiM. eeHUR.M.
A. 6oU py%U etHuee
I. 60.<'/.«u py•tbÂMrt eCnu1u.tu
P. (o) 6oAx (o) pyeeAx (o) eci<URX
ObsenaJil
· I. Ca şi declinarea I, declinan~a a II-a are o variantă dură şi una moale.
2. O serie de substantive 1'nascu!ine netnsufleţ.ile au Ja genitiv singular, în
anumite ·condiţii, şi desinenţa -y (-10), pe Ungă ch'sinenţa de bază -a (-.n).
Accas.Ui desinenţă se intilneşte mai ales la substantivek care denumesc
substanţr, dnd se t>xprirnă o parte dintr-un întreg. De asemenea, substantivele
ahslrndc care arată gradul sau calitatea acţiunii, a stării primesc la g.-nitiv
·Y (-10).
Se disting două grupe de substantive de acest fel :
a) substantive nume de substanţe şi de materiale
6eir,aU,-,,- - 6enaiu-ty puc - piwy
cdxap - câxapy .w,pd.Mop - Mpd.Mopy
"1<'Up-"1<'upy 11,aU- tt'l10
.«ea - .'l,f,cay meop(fa - me6p02(J
Cbtp - cUpy cyn - c(Jny

574
 b) unele substantive abstracte:
cmpax - cmpfixy 6Jtecx: -•6.n,ec,;y.
caem-ceemy eaop -ea6py
tUyM-tU(/My paaeoodp ..:._ paseorHJpy
Desinenţa
-y (-10) se intilneşte de asemenea în unele îmbinări de cuvinte
sau ln uncie exprcsfi :
Ua ao.My 1-tU tuâey
Us .1ecy co cmp<ixy
yMupdm& c6 c.Mexy 6ea cnp6cy
6e, pa:,66py 1'WHlfâ Rpâ,o Hem
3. Dcsinenta -y (-10) în loc de -e se întîlneşte adesea la prepoziţional în
următoarele cazuri :
a) după prepoziliile B sau Ha cu sens de loc (spaţiu) şi timp: 6 w,,;;aififJ,
na no.ti'(J, Ha 1-toc!), e eo8Y., Ha 0uUJj, e epo6!}, Ha J1.ye!), ·fi 1tec{J 1 Ha 6011:(J, e
yzJi(/, B nopm(/, 1-UJ. nocm"(/, B c1-t€e!), Ha c1-tie{J, e CaB(J, o cmpulO, .Ha xoDrj, eo
pm(J, 1-ia 6a.!l,!/, e 6010, o 6pe0(/, o nom(J, Ha .a6y;
b) în expresii: ocmâmt.c.<1, e 80.rw(J, Ha_ x:palO zU6e.n,u, :H<:umo 6 .1,a8(J,
6btmb na xopOute.M- Cl.(em(J, 1-1,a Kk»cao.M waiy:
4. 1n ceea ce priveşte· nominativul plural al substantivelor mascuJine, relev(tm
două particularităţi mai importante :
a) unc1c ,substantive au accentul pe desinenţa pluralului, deşi la singular
accentul este la toate cazurile pe lemă: eeKce.rtb-eex:ce~i.n, âoM-80.Mâ, ndpyc-
napycd, cHee-cHeed, poe-poed, ne1,,apb-- ne~apit, mC.ax:-'Ute.rt,Kd, xYmop- xymopd;
st1tep-Be1iepd, H6Mep-HoMepd, .M,(icmep-Macmepd, nricnopm -- nacrwpmri,
copm-copmd,.
b) la unele substantive se observă o oarecare nesiguranţă între desinenţele
de plural -bi şi -a (-R). Astfel: 66.i,,ocM-Bo.rt,occi, u1-1,cnhr,mophl-w-1,cneli!mopd., .i,,e-
Napu .ri~1,;ap:i, Aâeepu-JtaeepA.
Uheor.i substantivele în -U (-u)) se deosebesc de cele în a (-.<i) şi din punct
de vedere semantiG. De exemplu : x.'l-f6bi pîine, x.tte6d grlne; npOnycnu absenţe,
nponyc,wi permise.
Unele substantive, nu prea numeroasţ, au la nominativ plural desinenţa -ba
HpLIJI6 aripă KpblJihfl i\pyr prieten i1PJ3hff
MJH\ soţ MymhH CTYJI scaun CTY°:Ihfl
8RTb ginere 3flTLĂ: CJR !=-iot, uscătură cy9:hH
CblH fiu ChIHOBbR'. H6JIOC spic HOJJ6CLH
6paT frate 6pâ1'hfl nepO peniţă nepbH
8BeH6 verigă 8BeHbH HOJI ţăruş H0JILR

5. La genitiv plural substantivele mascu1ine au trei desinenţ.c :

a) •oe (cele cu tl"ma în consoană dură precum şi unele în q,);
e0po8-eopo80e, mpyiJ-mpy&Ou, cmo.a-cmo.rt,66 1 6opCl{-6op1.ţ6u;
b) -eo (~ele cu pluralul in consoană moale sau cele cu tema in U):'
6pam- 6pcimoee, Jtucm_:__ .aUcmbe6, c.it{J1laii-c..tV,ti:aea, ecp6ii-zep6eu, My-
ai:U- ,M,yaCee;
c) -eU (cele cu tema în consoană moale sau în consoan~i şuier:Uoare):
epa"t-6pa1lCi1, i!:JIC-e,m:eu, H,O:JIC-ltO;»c6ii, y11,Uf'rl1!.rr,b-y11,ume.aCii., npui,,~
me.ab-np,j,limeJieU.
6. lJnele substaŢ1live •mascliline au Ia genitiv plural dC'sinenta zero. De
~xemplu : coABâm, napmuaâtt, apwUH, i,:e.rr,o66n, can6e, e.aaa, meJiJim, epâ:>«:-
âaH, iry.ariK, eo.i6c.

575
 7. Spre deosebire de substantivele tnsufleţite de declinarea. I, substan-
•
tivele masculine însufleţite de declinarea a II-a au acuzativul egal cu genitivul
9i la singular şi la plural.
8. O scrie de substantive masculine prezintă unele particularităţi mai
pronunţate în declinare. lată paradigrn.ele cttorva :

Singular
N. ..:pecmbAHUH xoa.nun me.n,e1-1,on
G. KpecmbAHUHa x43Am,a me1t,iHna
D, xpecmhAHuHy xoaAuHy me.'Linny
A. xpecmbJÎHuna. xoaAuna me11,euna
I. 1-ipecmbRHUHOM, xoa.RtunoM me.11,en,w.w
P. (o) npecmb.ÎHUHe (o) xoa.'luHe (o) meAi3Hne

Plural
N. ,cpeCmbJÎHe xoaAeea me.iAma
G. npecmbÂH xoa.iee me,n,Jim
D. 1epecmbJÎHaJ,f, XOJÎlC6a.M, me.n,AmaM
A. ,cpecmbA-H xoaJiea me.AAm
I. x:pecm,bAHaMu xoaJiee11Mu me..iAma..wu
P. (o) npecmbliH.ax (o} xoa.rieeax (o) mMAmax
Ca substantivul ,cpecm1,R,uu11, se declină substantivele care denumesc per...
soane după situaţia s0cială, naţionalitate sau după locul de naştere : deop1iuUH,
ap.MRHlÎH, ceeepAnuH, xymop.sinun etc. Ca suhs tantivul me.n,eHo,c se declin"â sub-
stantivele formate cu sufixele -iHox, -ouo,c care denumesc pui de animale :
Me8se:>1e6H.Ox, :>1eepe6enox, aaii~dnox etc.

Subs!antive neutre

Singular
N. iJe.AO nucbMO ce.ad Mecmo OKH,(Î
G. ae.n,a nucbMd ce.rid .uecma o,md
D. a,,.y nUCbM!i CM/Î Mecmy onn!J
A. aeJUJ nucbMO ce.ti6 Mtfomo o,mo
I. iJeJWM nUCbMriM ce.n,6M Mfcmo..u 0ICH6M
P. (o) iJ,!11e (o) nUCbMe (o) ce.ie (o) .«ecme {06) 01<1,e

N. A6.aoxo 88U{8Cme6 1W.Ablf6 ncLie cepiJlfe

G. A6.aoxa 88Ufecmt1d ICOJl.blfd n6.M1, cepiJlfa
D. i,,6.n,o"'Y B(!Uţecm6/j 1i:0Ablflf n6JHO cepiJlfy
A. A6J101<0 Beiqec11UJ6 1i0Ablf6 n6Ae cepalfe
I. ii6M1tO,M 6CU{CCmB0M I ICOAblf6M n6.MM cep&iţeM
p (o) A6„01<e {o) eeiqecmee
(o) ''°""lf" (o) noAe (o) cepâ'f"

576

c,,l
 N. n.lW1l6 PY:Hebi! afJdnue yiqCAbe
G. n.ae'ld PYCHCbJi :1aamiR yUţCAbR,
D. n.tie'l!/ py:HCblO adâmuo
Y"I'"•"'
A. nJZeilri PY~'biJ aaanue yu.ţC11,be
I. n.1ie'W~ py;>1<:beM aadHUeM YUfCAbeM
P. (o) n.a.,.,! (o) PY""'•" (o) aaal<UU (06) YU/Cl<oe

Plural I
N. âe.rui m.{cb.Ma cf,n,a Mecmd 6xna li
G. âe.rr, nUce.M CiJJI, Mecm 61COH, I
I
D. 8e.1ui.u, nUc1, ..1w.,w Ci!.tUlM Mecmd.« 6>.HaM I

I
A. âe.1ui. nUCbMa ci!Aa ..wecmd 6nna
11
I. Oe.ad..ttu. nltcb.Ma.Mu ci}.tiaAtU .Mecmă.M,u 61ma...w,u

,
I'
P. (o) iJeJtax (o) nUcb.MaX (o) ciJ.rrnx (o) .Mecmdx (06) o,rnax i,I

N. A6.io,;u eeU{ecmed x6.1tblţa no.,i.ri

I'
cepaqa
G. Ji6.,w,c eeiwfome xo11,Ctţ no.n,ea, cepaeq
D. J~61toKa.M ueu.ţecmed.M K6Jlbf,ţllM no.n,Ji..tt cepaqd.M
A. .i6AoK:U eeUţecmod ,rQ.t1,bl{ll no.i.i cepâqa
I. A61ton:a.uu ee111ecmeaMu X:6.liblfll.MU no.rr,AMu "bepaqd.MU
P. (o) Ji6JlOJîaX (o) ••uiecmeâx (o) n6AblţllX (o) no.iJix (o) cepaqdx

N. n.trA"{u p!};;,cl,R, aJdHUJi y~.n,blf,

G. ll.1'1?'< prj;xceii aOdnuU yu.fe.tr,uiî,
D. n.rte1td.« p(/:»ebJ!M, aâdHURM yu_ţC.ribR.M
A. n.nC"u p{J;>ICbJJ, aDânu,;i YUfiAbR,

,. I.
P.
ll.fl.C'llti...'U-U

(o) 1tJie1 ,dx

p l/;>1Cb:i.M,U
(o) p/Î"1<MX
aVânuRMU
(O) 3dâl<Ul!X
YU/"-"MMU
(06) YU/t!JlbJlX.

~
I
Observaţii

1. La nominativ plural substantivele de genul neutru au desinenţele -a 1",,,

t (-R) Şi -u (n.11e1tu, l'iO.ttettu, Ji6.tt0x:u). Iii

II
rr
li
2. Substantivele neutre cu tema în consoan.ă moale (.u6pe, lWAe) au geni-
f tivul plural în -eii (Awpeii, no.aeU).
i :i. Substantivele neutre terminate la singular fn -o au desinenţă zero
la genitiv plural (Mecmo - .«ecm).
lI 4. Substantivele neutre terminate la nominativ singular tn -ue an la
I genitiv plural desinenţa -uU (ua6ecmue- ua6ecmuii., aace8dnue···aaceaanuii).
Uncie substantive care au Singularul în -be fac genitivul plural ln -bee
(nJid.mM-nadmbe6}.
I 5. Substantivele neutre cu tema în -1+ au la nominativ şi la instrumental
singular două desinenţe : -e, -e.M cind ~ccentul cade pe temă şi -o, -OM dnd accentul
cade pe desinenţă (ctpfh.ţe-cepaq.eM, no.ribl.{6-~0/4bl.f6M).
6. Substantivele neutre terminate în -M.<i (6peM,J1,, 6pe>.t.R, ebw.R, awiMn,
11.M.-i, n/4âMR<, n..aeMJi<l ct.M.<i) cmpCMR, me..wi) se declină după cum urmează :

37 - c. 1859
577
 Stnirular Plunl

N. ll.Aui UA<e"4
G. UMeuu UM/!1'
D. UMeuu UA<el«lM
A. ll.Aui UMenâ
I. U..weHCM UMeftâMU
P. (06) u.Mettu (o61 UMR.Hdx
ln cursul declinării, la toate cazurile, în afară de nominativ şi acuzativ
singular, se adaugă sufixul -en. La genitiv plural subStantivele cmpe.M,Jl,; ce.M.n,
primesc in Ioc de -eH sufixul -Jf,H.
Substantivele ebuui, n.aâ.wi, me.M,R, nu au plural. SubStantivul neutru aumJi
se declină tn felul următor; '

Slngqlar PhtraJ

N. aumJi aemu
G. aumJÎmu Bemeu
D. Bumftmu aema,M,
A; âumA Oemeu
I. DumAme10 Oem&.ff-U
P. (o) âumitmu (o). iJenuix
Substantivul He6o îşi schimbă tema tn cursul declinării la plural:

Slr1guJar Plural

N. ne6o ue6ecd
G. ne6a ne6ec
D. nc6y He6ecâM
A. ne6o 1-te6ecd
I. 1-li:60.« ue6eca.M,u
P. (o) 1-ti6e (o) He6ecdx

Declinarea a III-a
Sin~ular

N. cmeno Admaâb 6J1,acmb MbU.Ub JW'lb

G. cmenu .!f.6wa8u fJAâcmu Mblmu ndff-u
Il. cmenu „1,0maâu o.n,âcmu .MbH,UU ndttu
A. cmenb JlâmaBb 6.ll,UCmb MbtUlb Jtottb
I. cmi:n&10 .idma0&10 6Adcmb10 ld,bl,W,b,O H01tbl'O
P. (o) cmi:nu (o) Mutaiiu (o) •~dcmu (o) M0,1.UU (o) no,u
Plurnl

N. cmenu A6maDu 6Aâcmu .Mbimu H6ttU

G. cmeneii. .11,oiuadeu 6Jlacmeu Mbluteu n01teU
D. cmenAM ..iomaa..t.u 6.'iacmJÎ;M Mbt'llldM Ho1tdM

578
A. cmenu AomaBeu a.:idcmu Maiweu 1t61lU
I. cmen.i.Mu .rtowaJbMU e.ttr.u:m.'t,.W,u Mbl:UUÎ.«U 1-tO'lldMU
P. (o) cmfn.ftx (o) ,iowaa.,x (o) a.rtacmitx (o) Muwa; (o) ,w,ax
Observaţii

1. De dcelinarca a III-a sint numai subslantivelc feminine cu tcn1a în

consoană moale (excepţie face substantivul nynn,, care este de gt:nul masculin).
2. La piu.ral substantivele însufleţite se dC'osebcs_c de cele neînsufleţite. La
singular această deosebire nu se facf'.
3. O seric de substantive prezintă particulariHiţi în cursul dcclin[triî:

Silllrnlar

N. nymb. 801tb .uamb

G. nymU âO"îepu .,.uimepu
D. nym(t iJ6"-1epu .-.uimepu
A. nymb iJO'tb Mafnb
I. nymiJ.M d61.fepbm MrimepblO
P. (o) nymU (o) d61tepu (o) Mâmepu

Pllnal

N. nymU D6'iepu .«6,mepu

G. nymei:i, Do'llephl Marnepkii,
V. nynui.ff: iJo 1 repJLu .¾amep.i.«
A. nymU Do1tepf5ii Man?ep6U
...._:,I. nymii.uu iJo-1.f.epbMU .uamep:l„itu
P. (o) nymfi.x (o) doitep.4x (o) .uamep.4.,t

4. La instrumental plural desinenta -b.¾U se mai întîlncşte şi Ja suhslantivcle

deepb, .,i()uwJb (cJeepbM-1l, .-wu,aiJb.u1l_) paralel cu fotmeh-.· în -R.Aut.
Subst:intive indeelinnbile. Se pol deosebi. eîteva categorii :
a) sub,;tantivC' comune: anie.'tbt', Htu.lluf>, uwcCC', 1,,yne, ammamt', nap1J, AriJu,
.w;aUdM, .ttucc, .tt1lccuc, ,;;unâ, iJen6, na11,bm6, c6lf.0 1 mpiw, uwneprn,10, lîeHeyp(J,
6yp"1Cya, pae{J.
b) nume proprii_: Fd1-tâu, Hdnpu, l/U.11,u, ,.7l,urJp6, Pycc6, 30.vi, 1 /l,10Md,
Kap.MIJ1-t, EhiCJf., Illr.61.t.l!wrn, Xo..,uC/u.:o, /l,ypnoe6, r1epubix 1 Bar.(!, CyxţJ.¾u cte.
c) ctivintdc ro"rmate din inil,iale: HIICC, .MTC, )l4I'Y, I'J7 „lf, 11,YjJ,-J.

Vocalele mobile -e- şi :o- in cursul declinării subs1antiveior

În cursul declinării substantivelor masculine şi feminine

apar vccalele mobile -o-, -e- după cum urmează:
a) la substantivele feminine (în -a) şi la neutre (în -o),
în cazul că desinenţa este precedată de un grup de două
consoane, la genitiv plural se intercalează vocala -o- sau -e-;

579
 b) la substantivele masculine, vocalele -e-, -o- existente
la nominativ singular dispar la t,oate celelalte cazuri:
Feminin

H)'HJia păpuşă HjKOJI 113.nma ceaşcă t.JăllleH

mlnJIH picătură Hâ08Jlb IIIă.iina bandă, ceată măeK
acM.,uI pămint 38l:t6Jib H'l6fiHa celulă H'leeK
IIE'TJIH onwi oaie oneu;
;v~ctta gingie p;Cce11 cafl.nh6a nuntă CBâJ],86
;:J;epE'BHH sal nepeRE'Hh CYi1b6â soartă cy11e6
COCH:i brad, pin c6ceH 6iCHH fabulă 63.cen
MeT.:J:l mătură MCT8.11 69.IIIHH turn 6ă.meH
TIOpbMâ închisoare TIOpeM rrec1rn cîntcc rreceH
răttna piuliţă râex BiIIIIHff vişină BIÎUI8H
~CBo 4Ha fetiţă ;o;CBoqeH C6TIIH sută cOTeH
nt:'F1yuma fată ;~CttymcK crră.JihHJl dormitor c • âJieH
HHiDKHa carte 1mHmPH K)'XH.fl bucătărie H)'XOHb
nJurna tun n)'rne1-;. ;a,OCKâ tablă; scindură noc6K
cTap)·IIma b{ttrînă CTapYrneR cxâa1-rn poveste, basm cmÎ3oH:

Neutru

Bec.116 vîs-lă nCcc.;i 3CpHbIUIHO grăunte mic aCpHouueH

npecJIO fotoliu Kp6ceJI 3Cp1-rnm,u.c oglinjoară 3ep.1.;:aJ1CIX
1.mc:16 num1\r qiiCeJI IWJih1~6 inel HOJI&I~
Gc)(pO şold 6egep IIOJlOTem~e prosop JIOJIOTCHCit
Cip8BH0 bîrnă 5pCH8H MăCJIO ulei, unt M:iCeJI
Rl\p6 nucleu HA0P 3.110 rău 30JI
01-mO fereastră 6HOH C}',UHO vapor CJi\OH
cy1m6 postav C~'HOil ce;i;JI6 şa ce;a,en
TillCLJ\16 scrisoare m1CeM cep1111e inimă cep;1e11
TIH'fIH) pată u{neH OH0IIIHO ghiş·cu OH:6rneH:
peCip6 coastă pii6ep Ropm.u:1cno cobiliţă HopmnJceJI
CTeI"l.16 sticlă, geam cTeIWJI n0.10TH6 pinză no.rr6TeH
mi•n.o OuşOr

:Masculin

COII vis CHa oce.11 măgar ocml

Jl6JWTh cot J16HTH 1d,JUCJ11 tuse Hă.UIJUl
ll,81[1, zi wrn CTCOeJih tulpină (la cT66srn
l.ţB8T(m floare lţDCTHâ plante)
ner~ gheaţă Jlb~a nthep vînl mhpa
1dMeHb piatră H:âMHfl Honep covor HOBpâ

580
JieB leu (animal) JlbBa mlpeHb rădăcină HOPHFI
JIOO frunte a6a nâpeHb băiat, flăcău nâpHR
IlCHh buturugă IlHH peMtÎHb curea peMHJi
poT gură pTa - nec{m pădurice Jl0CI<a
noc6JI ambasador IlOCJJa 6apâweK miel 6ap'ăw11a
yroJI colţ yrJJâ ROTeHoR pisoi KoTemm
yrOJlb cărbune yrJI/r RyC6H bucată KYCKă
qexOJI husă 'lexJHi GeJ1Ux albuş 6eJimi
y8eJI nod yaJia IIJiaT6R batistă rmaTmi
op~JI vultur OJJJiă aaMOR lacăt aaMnă

lntrebuinţarea cazurilor fără prepoziţii

GENITIV

I. Substantiv + sutfstan-
liv la ·cazul genitiv:
1. · genitivul apartenen- p011Ka ytteHUr.at 8oM om1+d., tocul şcolarului,
casa
ţei 6u.lli:m w-wreeHepa tatălui,
biletul in-
ginerului
2. genitivul determina- aoM Omâuxa, 8oM pe6efam casă de odihnă, casa
tiv copilului
3. genitivul subiectului pe1tb 8enymdm.a cuvîDtarr.a (discursul)
deputatului
4. genitivul obiectului paccx:da .,,,eee1-t8bl, povestirea legendei,
cmpoUme.abcmao coq,ua- construirea socialis-
Jl,UaMa mului
5. genitivul partitiv ,cycdn .¾Rea (xJle6a) o bucată de carne (de
pîine)
6. genitivul însuşirii Tpya - ae.ao 866,11,ecmu u Munca e o _chestiune
eepOii.cmsa. de onoare şi de eroism.
7. genitivul purtătoru­ CMf?.rwcmb up6.fl., y.u 'fl.e- curajul eroului, mintea
lui însuşirii Ao6e,m omului
8. genitivul de măsură liUJlO?pâMM ~,uic.ia, 2 AU- un kilogram de unt, 2
mpa swcti, 4 Mfmpa litri de vin, 4 metri
no.rtomnd de pînză
II. numeral + substan-
tiv la cazul genitiv:
1. -cu numeralele 2, 3i iJBa ce.rra, 11embipe mrnâ două sate, patru fe-
4 ca şi cu numeralele restre
compuse care au la sfîr- mpu 1ldumu trei ceşti (căni)
şit 2, 3, 4 (de exemplu &ne p!}!iKU ,două tocuri
22, 23, 24, 32, 33, 8od8t.ţaritb mpu cm!}11,a cj.ouăzcci şi trei de
34 etc.) se între- scaune
buinţează genitivul
singular

581
2. cu numeralele 5, 6, 7 ce.Mb cmoJt66 şapte mese
etc. se întrebuinţează 66ceMb cm g.tiM6 opt scaune
genitivul plural nR.mb KHUe cinci cărţi
a6emiih;amb .;r,owaaea doisprezece cal
III. cu cuvinte care a- MH.620 &enee mulţi bani
ratd o cantitate nede- MH6eo .n,,oi)bU mulţi oameni
terminată .ud.iio nmur.ţ puţine păsă~·i
1-1,ecNO.rtbNO -tJ.eA06eK ctţ iva oameni
IV. genitivul-obiect de p Ceo'lna M.tid8we MdAb- Fetiţa e mai mică de-
comparaţie 1tuxa. cit băiatul.
l(yndti 66.;r,&we TUccbl. Dunărea e mai mare
decit Tisa.
V. genitivul datei Coe3& na'll1-tiJmcR C 24 Congresul se va des-
anpC.an. chide la 24 aprilie.
VI. genitivul cu un verb:
1. genitivul partitiv Bbinea eo8bi. fl puHecit cd- Bea apă. Adu nişte za-
xapy. hăr.
2. genitivul-obiect în B14epd. 1-1,e Ieri nu s-au adus scri-
npuH>ec:iU nU-
construcţiile cu ne- ceM. sori.
gaţia He A,']11,e ne âăJf,U 6o&hl-. Nu mi-au .dat apă.
3. genitivul în construc- Hem nanupdc. • Nu (există) sint ţigări.
ţiile cu negaţia ·nem· Hem 11:Hue. Hemmempd&eU. Nu (există) sînt cărţi.
~u (există) stnt caiete.

DATIV

Da.tivul se foloSeşte :
I. cu un verb sau cu un n6MOUfh Bp f}ey ajutor prietenului
substantiv H i)aJf, moedpuuţy aemo Eu am dat tovarăşului
PY'"'Y· (meu) un stilou.
II. in propoziJiile im- J.JUpy Mup! Pace in Ium ea întreagă !
personale pentru a ară­
ta persoana care face
acţiunea (subiectul lo-
gic al propoziţiei) sau
care suferă o anumită
acţiune:

1. cu cuvintele
.«OJ.~1-w, 1--ui80, neJtb- Bce.At nd.Do np.uUmU e 'tem-· Toţi trebuie să vină joi.
a.i, t-teo6xodU.Mo, . al:pe.
n(J;»cno, · nopa Este timpul s{t mă pre-
Mne nopd co6updm&c11, e
nymb. gătesc de plecare.
MQ(>ICno naM yiJmU? Se poate să plecăm?
BaM u{J:»euo noexamb e Trebuie să mergeţi în
Jfpbl,),f,. Crimeea.
HaM ne.tiba.i examb nOea- Nu putem pleca cu
80.M. trenul.
Ba.M neo6xoau.ţto cp014HO E necesar să sosiţi cit
nput?xamb. se poate de n•pedc.
2. cu adverbe predicative Mne cn!)tmo. Mă plictisesc·(mi-eurît).
___________c_M_H_e_,_ie_x_o_,p~o_m_6_._____ ,Mă simt rău.

582
 Bpdmy J1,fÎ1lute, Fratelui meu li e mai
t!ine.
J(ims..M x6.1oa1w. Copiilor le e frig.
EM!) 6ece11,o, El se simte bine. Ele
vesel.
H aAt Heaa 1e.M myO,j, e.ramb.
1 N-avem de ce· să mer-
gem acolo.
E.M-!/ H.t?omxy3a auamb, N-are de unde să· -ştie.
Mne 1-tl!r.oeDa uipdmb. N-am timp de joacă.
3. ln îmbinflri ca: MHe JlCHb, Mi-e lene.
M,w, J1CllJl,b. . Îmi pare r{m.

ACUZATIV

Acuzalivul se foloseşte :
I. Cil verbe tranzitive CmpOUM co1ţuaAU,1M. Construim socialismul.,
pentru a arăta obiectul lluwfl KapmUHy. Pictez (desenez) un ta-
asupra ciî.ruia trece in blou.
mod nemijlocit acţiu- lloxynd10 u2p(Jwny DM< Cumpăr o jucărie pcn-
nea cbtH,a. tru fiul (meu).
II. pentru a- exprima l.{i!.nb1ii .MCc1Uf ,"l 61.>l.Jt.·e om1,- ToaUi luna am fost
timpul (un anumit in- eaae. J>lccat.
terval de timp) in care Bc10 Oceub UlAU Oo;xciJU. Toată toamna au fosi
se face acJiunea ploi.
Becb aeub
poiJ_!f_·_ " 6Ci!a.11, no z6- Toat{t ziua am. alergat
prin oraş.

I \'STIi U ,\U::1/TAL

Se fntrebuinţează cu sub-
stantive şi cu verbe
Arat:l:
I. instrumentul cu ajH-
torul cărnia se face
acţiunea
1 I. modul în care se face
acţiunea
III. timpul fn care se
petrece acţiunea
IV: locul unde se pelrece
acţiunea ·
V. sribfrrlul logic in con-
strucţii impersonale
sau pasillc
V I. mijlocul de lratis-
por_ţ cu care se sdvir-
Şl'Şie mişwrcu
I
/l 11,w(J p (Jitr.oii.. Scriu cu tocul.
Pi:.»cy x .11e6 1tn:>1cU.tt,. Tai piine cu cuţitul.
Puc(J,o Kpâcli,a.M,u. Desenez (picln) cu a-
cuarele.
Jl(J1aue y.M,ephw, 2epOc.u, Mai hfne să mori ca
"lle~w. JK'unii. pa6âM. un erou, decîl să
trăieşti. 1.:a rob.
pa60ma,nn ,,owi.~rt a lucra nopţile
l?xanu, i.JHi}.'11, a călători (a merge)-ziua
whn1i .r1.fro.tt a merge prin· pădure
Jl,o.M:â ,~mpâ.Rmr·H pa/16'11.u-:- Castde se construiesc de
.»u. (t'ălre) muncitori;
I'a;1t'ma 1mmân,u•>t C'tny- Ziarul se citeşte de (~ă­
('/t;11ma.¾u. tre) _studenţi·.
.:U'mi'm1; t'(U.to.11€1110.H a zbura cu 3vionul
exam·1, llâ(':Jaâ.ii (napo.rU- a merge (ia călători) .cu 1
âo.4ti rnpt1,.ueâe.w,l trenul (cu vaporul, i
cu _tramvaiul) .]

583
 Întrebuinţarea eazurilor eu prepoziţii
GENITIV

Prepoziţii care se întrebuinţează numai cu genitivul

'003 xoiHmu„ Oea na.1wmO a umbla fără palton

Cmo/i.lla .1:op61ua.n noe6iJa Era vreme frumoasă, /6.ră
fir-a iJo:J1.c[U1., 6ea oernpn _ ploaie, fără vînt.
g e.ttol~er;:,, He .M.6~cem JICUmb Omul nu poate trăi fără
Oea mpyDa. muncă.
Oca cnpâry f(iră (a cere) permisiune(a)_
Oea paaeon6py fără discuţie
oea mo.:tr•y fără rost
Oea co.4u{CHUR fără îndoială
BjlO.JI, BAOJIL Jop62u de-ci lungul drumului
llJ].OJIL on 1)1.ur.u ,11,/:ca de-a lungul lizierei pădurii
n:IUeC'fO 81\tCCTO Oprima npuuur.d ln locul fratelui a venit
cecmpâ. sora.
IlMCCTO npocrnonedwu 01-tâ In.[oc de iaurt ea a cumpărat
r.ynUAa .i1i0Jton:d. lapte.
nHe BHC pacn ucdmm ln afara orarului
Hirn npoepdMJM,i in afara programultd
067,R.eUmb BHC aa,,râ1-w a pune tn afara legii
naxoâUmboi :Une e6poJa a fi ln afara oraşului
nu yTpH ihJ..«a în interiorul casei
Bny1•pH net.4,ripb1, cnwit.i fn peşterii era semiîntu-
no,1-y.Mpfix:. neric.
J~03JIO B~faJie JO.Ma cmoltm capdii. Llngâ casă este o magazie.
B6a;ie 00Kad1ia pacno.ri6- Lingă gară este o piaţă
:J1Cena 60A1>uu1si nA61.qacJo. mare.
OH_ ce.11, n6a.rn ceo_ee6 npu- El s-a aşezat: Ungă prietenul
.•une"in. său .
BO,rne eumpia-i!,t ocmm1d- Trecătorii se opresc ln faţa
6.'tufia1omcHnpox6;»eue. vitrinei.
Jfaaa,,;U co6pd_rill,r'b nOaae Cazacii s-au adunat lingă
eaeâHoa. vagoane.
llORpyr RoKpYr iJ6„ua cmp6umc.'lt !n jurul casei se constru-
;)ff'e.1bHuii aa66p. ieşte un gard de fier.
BonpYr 2.id6Ho20 eonp6- Discuţiile s-au purtat in ju-
ca eeJlll.co cn6pM. rul problemei principale.
Mhlc1iu aepm.nmcK nottpYr Gindurile se învirtesc ln
oih-w26 ffidxma. jLJrul unui singur fapt.
BoKpYr xyUO;;K'HWrn o6oe- 1n jurul piclorului s-au
aunUAONJ .«it6w Jl,o6U- grupat mulţi amatori de
meJ1eîi ;)fCU0onucu. pictură.
I\JUI omdâmb :xcu,111,1, µ;m1 11,a• r;-şî <la viaţa ·pentru popor
p68a
1.'.Hflca â.il•R 1.tmeHlUt carte de citire
Ko.MUccu.1t co6pa.1dcb ;J_:u1 Comisia s-a întrunit pentru
01ţett-n,u pa60m1,i. aprecirrea lucrării.
/(6c,,.,u npeD1-taattd11.ertni Scindurile sint .tlcstinatc
wu1 nâcmpâii.>.u capda. I pentru .. construirea unei
1
magazu.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _"_' w~·~u_,_.,_,_ll_•'__,._o_e_,_n~,;_e_u____ l lăzi pentru (de) zarzavat
1

584
 ~o peeo.aHJifUU 6bt--'l0 .Md..io Jnainte de revoluţie erau
uu.011,. puţine şcoli.
pa66mamb c ymp d )l;O a munci de dimineaţa pfr:ră
aC'lepa seara
aan6J1,ltUmb 6accf:?Un ;a;o a umple bazinul plnă sus
K:paee
Do,,umâmb nHUa_y ;a;o 1.omfd a citi cartea plnă la sfîrşit
Ott ee npoooâU.a 2.iasliMu El a petrecut-o cu pri-
;a;o .110i:hm. virea plnă la Lar1:ă. -=--
0H.U npoeMop(uiu ]J.O pac- Ei au stat de vorbă ptnă
ceema. · in zori.
Ha (Hao)
se foloseşte pentru a
arăta:
a) relaţii spaţiale cMompemo H3 01,;.,iâ a privi de la fereastră
On ebtme.11, na -n6Mnambf.. EI a ieşit din cameră.
b) iz'\:orul, sµrsa u- Ha .A-locnebl ;»ce.1,C.1mui 3o- Din Moscova calea ferată
nei informaţii, ori- p6?a 0eJiJm 60 ece cm6ponoi. duce tn toate părţile.
ginea, apartenen- ttbiii.mu Ha B6Ma. a ieşi din casă
ţa l.fumdmoi na npouaeeâenuii citate din operele clasicilor
KJUiCCUlî,O(J .Mapr.,.cUa.Ma- marxlsm-leninismului
J1,enu1-Hla.M,a
On npoucx68um ce.4ttiU El se trage dintr-o familie
H3
MOpRK66. de marinari.
c) materialul din ca- (lri,aa Ha ae.aenoeo cmerur,â o vază de (din) sticlă verde
re este făcut un mape.1,Ku na nAacm.Mdccbi farfurii de (din) material
obiect plast.ic
mNdttu Ha ucn,JccmeeH~ ţesături d_in lină artificială
noii, wCpcmu
d) o parte dintr-un T p6e ua uac ocmdAUCb 8 Trei dintre rioi au -rămas în
întreg zOpoae. oraş.

lfa e26 Dpyaea ne npu- Dintre prietenii lui n-a

we.a nu,;:md. sosit nimeni.
e) cauza Ha neHaeucmu din ură
Ha ad.,mcmu din invidie
im ;)K'd(h-1,ocmu din lăcomie
Ha ptenocmu din gelozie
ua-aa
se foloseşte pentru
a arăta:
a) locul de unde vine ua-aa .:ieca de după pădure
mişcarea Ha-an JO.«a 6biweJt tteAo6b;,. De dupd casă a ieşit un om.
lfa~aa m(JttU_ no,;:aad.A-Ocb De după nori s-a arătat
c6.1uu1e, soarele.
Q,-,, m6.1bfi0 qtmo npUfXa.4 Abia sosise de dincolo de
ua-aa J].6Ha. Don.
Cer.pemdpb ecma11, ua-aa Secretarul s-a ridicat de la
cmo.n,d u npoUlif.n,cJ1. no masă şi s-a plimbat prin
x6..w.H·ame ua yz.ad e Yeo.n,, Cameră dintr-un colţ intr-'
altul.
b) cauza Ha-aa my.Mdna noMm om- Din cauza Ceţei zborul a
..uenU.au. fost contramandat.
On /Jaccmp6en H8-38 ceoeu E indispus din cauza pro-
c66cmee1-tnoii owU-6x:u. priei sale greşeli.

J85
 H8•DO)I
se foloseşte pentru a
arăta:
a.) locul de unde vi- Ha„noiw; ,;pbiwu flbl.11,eme.11,a De sub streaşină a zburat
ne mişcarea .11,dcmo1tx:a. o rtndunică ..
HB-IlOJ]; cyxUx 11,Uembe6 De sub fruniele usc~te îşi
npo6U.JtCJi zpu6. făcuse loc o ciupercă.
b) scopul, d~stinaţia 6uao,-,, ua„no)l; MO.aox:d un bidon penlr.u lapte
obicctul'ui 1.:aa~a H3-non 02yplf,OR un butoi pentru castraveţi
6ymlil,.rioitx:a H3--DOA ,n,e- o sticluţă de (pentru) medi-
1tâpcmea camente
RpoMe Kp6Me Mocnobi OH no6bi- ln afară de Moscova el a
ed.tt a necx:oAbKUX eopo• fost şi tn ctteva oraşe
adx .V x:paUHbl. din Ucraina.
06 JmoM amiwm oce, Despl·e aceasta ştiu toţi tn
KpoMemeM. afară de tine.
H o6owi!.n, ece .,,ia2aaU1-tbt, Am colindat toate magazi-
Kp0Me. 08uo26. nele afarti de (cu excepţia)
unul (unuia) singur.
MUMO MU:Mo om-id npo6e;»ed..ti Pe la fereastră a trecut în
'11,e.AooeK,. fugă un om.
MHMo nllC npowe.11, ne- Pe. ltngti noi a trecut un
anan6.Mbiii. treAot1e,.;. om necunoscut.
HRK8HyJIC HasaayRe o,m,CaOa oH· 6bui ln ajunul plecării el era
uecnoK6en. neliniştit.
Ha.uaujne ax:ad..,uena . on ln ajunul examenului el a
aanuMd.iicJi 8onoaiJnd. învăţat ptnă ttrziu.
HSK&H)'He 60.ribtuUx na1/1f,- in ajunul unor mari reali-
m,ix Oocmu::ucenuii zări ştiinţifice
0ICOJIO
se foloseşte pentru a
arăta:
a) apropierea faţă de Oxon:o mpuy.M{fid.1,b1-1,0U Lingă arcul de triumf 5„3
ceva · dpx;u co6pa.ii6cb Mnâao str-ins multă Iun1e.
u,ap68y.
0K030 Ctţ{:Hbi no~ ln apropierea scenei a fost
6b1,rr,
cmdo.tie1-t Mux:po(/jdf-l.
instalat un microfon.
b) aproximaţia (tim- Xya0:>1ettur.: nucd,n,3my ,mp- Pictorul a pictat la acest
pului, măsurii etc.) mUny 0KOJJO n11.,mU ;n,em. tablou aproape cinci -ani.
II o8o:>re8U JrteuR~ a. npu~ Aşteaptă-mă, am să vin
ii!i OKOlJO ,acy. aproxiTllativ la ora unu,
OT, OTO
se foloseşte pentru a
,arăta:
a) punctul de plecare OT 1<pdJt iio 1<pdJt de la un capăt _la celălalt
în timp şi în spaţiu nepepbl.e OT mpex âo n;imU pauză' de la trei la cinci
Co6pd1-1,ue npo8,n,Umc11., OT Şedinţa va dura· de la' şase,
iuecmU âo ceJrtU. pînă Ia şapte'.
b) sursa, pro,venien- OT aHa1i0Mbix .Mbi ya~ Am aflat de la nişte cunoş­
ţa 1-ut.iiu pdâocm11,y,o eecmb. tinţe o veste îmbucură­
toare.
OT u.«enu ocezO 1w.ii.ae1.- ln numele întregului colec-
m(wa ott 6blcmynu.rt c tiv el a făcut o propunere
umnepi!cnbut, npeiJ11,o- interesantă. ·
:xci:HU.eM.

586
 JJJ1,i no~iy'lfiutu noaBpa- Am primit fclkitări de la
e.nh-1,wi OT âpyaeU. I i'
pric_tcili.
H noAy"liUt nUCb.M.6 OT Am priniit o scrisoare de la
cbina. fiiil (meu).
c) cauza Rad e6.1oc apo:»<:(,1,m OT Glasul îi tremură de emoţie.
6/J.llHi:HUJt. I,'
Jpo:»ed.mb OT·cmpdxa a tremura de ·trică I
Upo:>1câmb OT. x6_.rioâa a trnnura de frig
d) apartPnenţa 1ut10'1/, OT ih1epf!ii cheia'de la uşi'\
e) ceva care trebuie cpCDcmeo oT ay6wJU 66,,w. mc<licamente contra durerii
înlăturat, hnpolri- de măsc1c
va căruia trebuie rwpouu,u OT w.11.oen611 prafuri contra <lurcrii de cap
luptat 6d. tu 1

Mul nocneuut.au Yfîpb1.mb- Ne-am gr.-lbit să ne adtl-

r·si o•r -Da;;,,K•âi,,. postim de ploaie.
f) se folosrşte in omAl('ltdnncR o'r apy,nlx a se deosebi de Ultîi
unele comparaţii

n6c.Jie Il6CJrC' o6âiJa me6C nlj.?1c- DupJ_ masa (de prînz) tre-
no omiJox,-r(Jmu. i buic să te odihncşJi.
Ilt'ic:1e epoa1;i 1rncmynU:io ! Dupi. furtunii. s~a ltlsat
aam(mn,e. (fiknt) linişte.
Ilpvxodiune aneptiJ, H TreCt>ţi înainte, cu voi trece
npOUiJ(J nOe.'IC tmc. duptl. d-v.
Jl ocmaHo/'11:t.~ic;~ nocpeµ,n M-am oprit in mijlocul
1.d.u11amu. camerei.
n9cJrnJ.1,1l no.,ix în mijlo,cul cîmpului
upOnrn
se foloseşte pentru a
arăta :
,.
a) relaţii spaţiale Ham tÎoM emoUm npo- Casa noastrii este În faţa
TUH yw.t,(U'j}CUtnhnu, udivp1·sit{1ţii de
(vizai,i
univcrsilale).
Il1ulnrn J~.ua, y aop6rn, ln fufa casei, Ia poartă,
cmo.•Li cm6po.1u·. sl:Uea paznicul.
b) în sens llo.riilpHuKu c · mpyil<J„w
mişcarea Exploratorii polari înaintea-
conlrar npoi)aucd1om1·.n n pihnn z(L cu greutate f.n contra
ehnpa. -..intului
c) lupta împotriva llapridu 6rip1or11.1·1t npOTHn Popoarele luptii impotriva
cuiva, a ceva aoUHb1, np6'l'lm Hmpio- r:\zboiului, lmpolrivu · a-
1uL,u,no?o nopa()m,ţh1nH. supririi naţionak.
Pa6U,mc ycmp61u1u Mll.- 1\-'luneilorii au 01·ganizat un
mune 11pomecma n.p1i- miting de protest. îm1w-
T11n no.ilJ.mun·u XoAUd- t1Jua politicii războiului
HO!l ooU//.bi. rccl'.
I· pfiJI.U Pit;.ţH C60fl.t df'111f,[j, Oţ{ Pentru (d.e dragll/) copiii
. ;:omâ" na· iim6bw 11,u-, (lor) sfli el csle gala de
wCnu.,i, ori<.·e s:il'rifidu.
Pll;\n enar:f'nwr .caoâx ,no- l'enlr11 salvar<.'a tovariişilor
RdpuuJât on uoJH'(;pm- ci şi-a jerUit. viaţa.
fiO/U.lJT, :>ICl~J//.IJ!O;
cpe;of
se foloscşt(_• : a) pen- Cpe1vi rJopâzu r:moJt.da riy- În rm.1tocul drurnului stă.I ea
tru a arftta rda\'ii cmâ8 notuJJxa. o căruţă goaltl.
spaţhile

fJ87
 b) pentru a arăta II o:»eâp Ha'lla.iicA cpe,:1; li Incendiul a început ziua,
relaţii
temporale 6eJla 8H.R-. in amiaza mare.
c) cu alte sensuri epeµ.I{ nd"lu tn toiul nopţii
l:peµ.H i-fac ecmb On&imw„1e Printre noi stnt specialişti
cneq.uaAUcm&1.. cu experfrmţă.
Cpe;ţ,i paa6p6ca1t1<blX 6y- Printre htrtiile răvăşite
..,uia R nunân 1te .«oe n-am putut găsi cu nici un
naUmU H!}:HCHbre aor.y- chip actele necesare.
Ml!Hmbi.
Cpeµ.11 p<iaH&ix xUM-U- Dintre diferitele reactii chi-
11,ecKux ped,rquU y11,€11,o- mice, pc savant l-a intere-
eo ocd6e1-tHo aaunme- sul în mod deosebit nu-
pecoeâJla oâHd. mai una.
y
se foloseşte pentru
a arăta:
a) apropierea faţă JJ. Ceywxu co6upâ.rt,uc1, Fetele se adunau tn fiecare
de ceva (arată Jo- Kdm.8b1U ee'llep y xo.1i68tfa. seară la ftnttnă.
cul) JJO[J,r,a ocmaHoeU.11,acb y Barca· s-a i;,prit chiar lingd
câMoeo 6/!peea. ţărm.
b) ţ"elaţ.il de posesiu- Y 1-tac e 06.Me eceeOâ e/3~ La noi in casă totdeauna
ne ce.ao u y/QmHo.
Y Me1-t.i ·1-tdeb1-U x:ocm10.u.
c) izvoru], originea :Jmy npuubl. 'lf,r.y OH nepe-
I e plăcut şi vesel.
Am un costum nou.
O.biceiul :icesta l-a luat de
HRJZ y ceoeed moBdpw.lfa, la tovarăşul lui.
Afd.tib'IIUR nonpocU„i y j Băieţelul a cerut de la m'ama
Mdmepu uepYwny. lui o jucărie.

DATIV
Prepoziţii, care se •întrebuinţează numai cu dativul

K (RO) I
se foloseşte pentru a
arăta:
1
a) direcţia sau ţinta· li pe,;13 oe.zâ
1î,pymd.1t mpo- O potecă abruptă ducea
acţiunii nUnxa. spre riu.
R 5op6mQ.M. noOotuAd La poartă s-a oprit o ma-
•¾autUua. şină .
R ceaepy npocmupd.11,acb Spre nord .se întindea stepa.
cmenb.
Pd1to Ympo.M on npuwe.n, Dţs-de-dimineaţă el a venit
KO AtHe. la mine.
b) relaţii temporale It ympy Oo;w:db npexpa- Către dimineaţă ploaia s-a
mU.acR. oprit.
J{e.11,0 6bl,.ao K ee11,epy. Era spre seară.
H o6C8y npU8yTn edemu. Spre (la) prînz vor veni
oaspeţi(i).
c) scopul yndpuo cmpe.+ulmbcR
acţiunii' a tinde cu
I eepwUHaM Ha{JKu
d) o acţiune de adă- :R co6pduu10 ece 6bl,..io
" persevercnţ"ă
'spre culmile ştiînţeî
Totul era pregătit pentru
ugare, fixare, etc. zom6eo. şedinţă
npucoe8uHllmbCR K .Mne-
a se ralia, a adera la părerea
iJpyzux
ltUIO altora
npu6â.eumb K cndaaHHO_My a adăuga(c;eva)lacele spuse

588
 .li
e) oţ)ieclul faţă de Jl,J066eb K ome'll,ecmey dragostea (faţă) de patrie
care se ia o atitU- Mu npuc11,!]wa11,ucb K coeB- Noi am ascultat de sfatu-
dine ma.'Vt 1-uiwe20 moBdpuu.ţa. rile tovarăşului nostru.
flo omuomC11,wo R y•te- Învăţătorul era foarte exi-
HundM yqUme/1,b 6tiui gent cu elevii.
01,1ettb mpB6_oeame.1ien.
6Jiaro)J;ap,R Hmuo;1,ap.1i eeO xopriwe.My Datorită purtării sale fru-
noGeiJBnwo omnowe11.ue moase, atitudinea faţă
K 1-(e..utJ u.a.ueuU11ocb. de el s-a schimbat. .
BJiaro;i,apâ ceoliM moed- Daloril'ă tovarăşilor săi de
pu.Ufa.«. no pa66me OH muncă, el şi-a găsil ade-
1uim("!11, npd6U ✓lbtty,o Oo- văratul drum în viaţă.
prizy 1 ~Usnu.
COI'.lăCHO corJiăCHO pewenwo in conformitate cu hotărîrca
66-
U,ţeeo co6pânu.Ji adunării generale
cor;1âe110 man6U-mo cma- conform articolului cutare
mbe ':JaK6na din lege(a, .. )
(~or;;iilcuo y1mad1-tUR.M, conform indicaţiilor
nonpemi cJe.,-iamb /•tmU-1-tu.6y8b) 80m a face (ceva) impotrilla bu-
npeKH sOpdeo.My cJrtblc.,iy nului ::-imţ
nocmynUmp oonpe1ui sa- a acţiona impotriva legii
1.0uy
------------"- --------

ACUZATIV
- - ~ - - - - - - - -------------~-
Prepoziţii care se întrebuinţează numai cu acuzativul

npo llpo eep6e6 - aau.pi.mHu- Despre croii apărători ai

,;,oe JleHuHzpdiJa, upo Leningradului, despre ma-
Mamp6coo, 1.om6pu1.e nd- trozii care au luptat pînă
c.11upmb r,moRJi.u noa Cc- la moarte la· Sevastopol,
oacm6noAC.M,, npo .1,Cm- despre aviatorii care au
'l/,u,x;o6, oxpartiunuux n6iJ- apărat cerul Moscovei
cmynM- n: A,for_•fi0Bcr;:o.uy poporul a creat multe
ttB6y, HapQJ CJtO;HCUA cîntccc .
.Mnriw nCcen.
C1rnoaL mY~u edB<.i npo- Printre nori abia ·îşi făcea
6u6d/l,ca, cO„iHe"iHblii Ay'l,. loc. o rază de soare.
c •.,,,omphrn, r.xnoai. ndm,f.fbl a privi printre degete (a
trece Cu vederea)
•epea ('Ipea)
se foloseşte pentru a
arăta :
a) relaţii temporale 1:ICpea TW/1,~acd na~Hemcx P_esle o jumăţ,ate de oră
cnopni Ue1ta.<1, n.epeiJd1ta. începe emisiunea.·sportivă.
lJCpea MD-DBa oH _cmâHem Peste un an-doi el va deveni '
I I
un:Heeuepo.M. inginer.
Co6pâ11,uc .6!J8em. •1epe3 Şedinţa va avea loc peste
86a-mpu drui. două-trei zile.
b) relaţ.ii spaţiale qepea P.eK(J peste (din~olo de) fluviu
110pe3 mpu KU/l,()M.fmpa Peste trei kilometri începe
Ha1l,1-ti!mc.ri Opy20e _ce.Jtd. un o.lt sat.
c) cu ujutorul sau TypUcmur rieceao0a/l,U c nâ~ Turiştii au discutat cu no~
prin intermediul .hui 111Cpe:i nepee6d1cuxa. prin interpret. ·
cui se fact' acţiunea 0. - - - ~ - - - - - - - - · - ' - - - ' ' ' - .- ' - - - - - - - - ' ~ - ' - - - - - - '

58')
 IN.STRUMENTAL

Prepoziţii care se întrebuinţează numai cu instrumentalul

HRil,
se foloseşte pentru a
arăta :
a) relaţii spaţiale Ha~ 20.11,oaOii, Ha He6e Deasupra capului, pe cer,
(mişcarea sau sta- ceemU.n,ucb .1ai:aDot. stelele străluceau.
rea a ceva deasu- Ha;i; uJ6fjwnoii c,uioHU- tei s-a aplecat Bătrînul
pra unui obiect) ·.tiacb cmdpa.ff- .1,Una. deasupra ·căsuţei.
b) obiectul acţiunii AO.Mdmb id.riOey Ha)]; paa- a-şi bate capul cu rezol-
pewenueM mp Yfh-10U aa- varea unei probleme gre-
8d'1tu le
pa66mamb m1A c.!looape~tt, a lucra la dicţionar
c) dominaţfa, ocu- u..«emb BAacmi, na;ţ nl!M- a avea influenţă asupra
paţia, .întiietatca ,11,u6n cuiva
nepe11 (nepe110),
n1ie11
(npe110)
se foloseşte :
a) pentru a arăta nepe)l; .n;;ad.«el-laMU ne ndOo lnointe de examene nu
relaţii temporale eoAHMdmbc,ft. trebuie să ai emoţii.
IIepeµ, yxOi}o.« eacU.me lnainle de plecare stingeţi
C6em. lumina.
b) pentru a arrtta Jiepe;rl; r.}JenocmbJO npo- Prin fa/a cetăţii curgea un
relaţii spaţiale mex:6,11,a pend. rîu.
Ilepe)I â6.,io.1t - ca&. 1n fata casei este o gră­
dină.
c) cu alte sensuri Co6pd1tue nocmâ1m.iio ne- Şedinţa ·a pus in fata colec-
pe]l. no.il.rie>miUeoM pa66- tivului de muncitori sar-
11ux 60.iio1,uUe saââ11u. cini mari.
nepe]]; ucc.-1eâoeame.aeM, ln fa/a cercetătorului s-a
or:ma.;t cJ1.6:xo-1uil eo- ivit o problemă compli-
np6c. cală.

PREPOZITIONAL

Prepcziţii rare se folosesc numai cu pr.e,.po"ziţionalul

~:nfol~seşte
a arata :
pentru/ . I
a) relaţii temporale, Hpn 1ta.p6iJJwU e.11,dcmu npo-r· ln timpul puterii populare
i J.1,hl,uueHHOe npouaeOa- producţia industrialăs-a
I cmeo pe31,:o yee/l,(PlUJWCb. mărit considerabil.
b) relaţii '.-.paţiale
Ilp11 a6.Ate ecrnb cafJ.
I I
Pe lingă casă e o grădină.
(arată apropierea) •
c) subordonarea faţă u1-1,cmuml/m npnAxaDe.uuu: ins_titut al academiei (pe lin-
1

de ceva gă academie.) I
.itaGopamâpu!i npu aaeOfJc iabo~a~orul de pe lingă
uzma
' ]

I
590
d) lmprejurărik, con- npH ycA66UU cu condiţia
diţiile npH nO.uo~u cu ajutorul
npu A,,o6QU nouide pe orice vreme
npH me.Mnepam Ype la temperatura de ...
e)prezenţa unei stări, npn HaAU'lfuu ââ6poii oâau dacă este bunăvoinţă
a unei lrnmşiri sau npu eceM :HCe.uiHuu cu toată bunăvoinţa
a unui obiect
f) ideea de prezenţă, np:u ceuai:meAax f afă de martori
de participare a npu nocmop0HHUX faţă de străini
cuiva la ceva
g) în expresii npH RCl.lt mo.M cu toate acestea
( npu 1,eM pe Hngă
-----------'--'--"------------'

Prepoziţii cure se folosesc cu mai multe cazuri

M{'JKJl.Y (Me>K)
I. Cu genUivul M~m11y &eyx ou1eit intre două focuri
II. Cu instrumenta-
/ul
a) cu sens s·paţiali Mh&il y iJeyMJi âoMdMu Intre cele două case
I poc.riO Oepeeo. un copac.
creştea
i 1\leJR~y eapoâd.M,U uMe Intre oraşe este legătură
I
emc.ci me.ieifi6n1-ta.n ce.nao. telefonică.
b) cu sens temporal H .npuiJY MC~JJ;y 8ay.w-A V Oi sosi intre orele două şi
u mpeMA 1tacd.Mu. trei.
c) aratii reciprocita- Kpi:nH.em âpfp+c6a Mem- Se întăreşte prietenia•dintre
tca JO' ·pyMbutcKUM u co- poporul romin şi cel
et?mc1.1t.M nap6âaMu. sovietic.
d) ln expresii :ruCa,;i;y np<i"IUM printre altele
MC;s,ru· aeJloM printre pic.ături
Mi;.K;:{)' ttd.Mu 20eopA intre noi fie zis
:11C-:«~y me.M intre timp ; totuşi
c (co)
I. Cu eenitivul
se foloseşte pentru a
arăta:
a) relaţii· spaţiale20Bop1'!.mb c mpu6(J1-1,bt a vorbi de la tribună
I.· llleA
coAiJdm e rfip6nma. Venea.un soldat de pe front
1 Co wnarfia y nd~w edaa. De pc dulap_ a căzut o vază.
! C Oaepa m1u--t(J.io npo- Dinspre lac venea răcoare.
x.MiâoU.
b) relaţii temporale 01-t 06.1/.:JJCeH npuUmU c El trChuie să sosească dirl-
.,W,UH{lmbi 1--ta MUlt!)my. tr-o clip"ă într-alta .
C Oce1-1,u ~iou
c1.,1.u nou.Bem Din (de la) toamnă fiul
6 UON)Ay. meu· va merge la şcoală.
C Be«.RmU •1ac6e y Hac De la ora nouă avem şe­
.-·06pd1-tue. dinţă.
c) cauza aa6iMemb c 20p.n a se îmbolnăvi de inimă rea
rionpacHCmb C aocdaoi a roşi de necaz
ycmdmb c aop62u I a fi obosit de drum
d) motivarea, teme- c edmeao pa.1pemhtuR . cu p~rmisiunea dv. I
iul unei acţiuni (1 edweeo no.1e·o„1,Cnu.n cu voia dv.
1 ----------

591
 e ez6 coeAdcuR cu consimţămtntul lui
C. eu) of)p6peu.uR cu aprobarea lui
C e26 ee8o.«a cu ştirea lui
e) unitatea de mă- B zocyBdpcmeeni-tbix xo- !n gospodăriile de stat s-au
sură sau obiectul · aitiicm(Jax CHir,Au no 2l> obţinut cite 2 500 kg de
în legătură cu care qe'l-1,mttepoe nwe1-tlliţai c griu la hectar.
se calculţază ceva ee-,.mdpa.
f)· obiectuJ după ca- nepee68 c p-,Jccnozo .fl-Bbllîd traducere din limba rusă
re se copiază, se pucoedmb c Ham{Jpbt a picta după natură
traduce ceva
"II. Cu acuzativul
se foloseşte pentru
a arăta :
a) mărimea obiecte- p6cmo.M e .MeH.i de statura mea, de aceeaşi
lor înălţime
cu mine
Teolt 1,,6.u1wma wupu- Camera ta e cam tot atit de
H6-ti c MOIO. largă ca şi a mea.
b) aproximaţia Îil OH np6;;1euA o Depl:eHe El a stat la ţară aproape
timp c eoO. un an.
II. Cu instrumenta-
lul
se foloseşte pentru a
arăta:
a) participarea a Hporf><Jccop nocoeemoea.rr,- Profesorul s-a sfătuit cu
douăobiecle sau c.rt co cmyaeH,}na.«u o studenţii cu privire. la
două persoane la npo0edb-tuu nefJa2oeU- efectuarea practicii pe-
aceeaşi acţiune '4ecKoU npd1,,mu1m. dagogice.
ftf amb c om116M petuU.n,u Mama şi tatăl au hotărlt
omddmh cbiHa e aa- să~şi dea fiul la şcoala
eo8c1-.(J10 w,K611,y. de pe Ungă uzină,
b) existenţa.a ceva, Bliu.ueii ua ,rHUJH:noeo Ma• A ieşit din librărie cu
posesiunea-, apar- eaaUHa c n6AHbw nopm- geanta plină de cărţi
tenenţa, însuşirea (P&.n,eM H68bl-X R1-me. noi.
'l{,e11,006n C ma.11,dnmoM om de (cu) talent
c) obiectul sau per- omnpâ6Umb e r.ypbepoM a expedia prin curier
soana cu ajutorul llucbM6 6!)âem omnpâeAe- Scrisoarea va fi expediată
di.rcia se face ac- 1--r,o co c.'leiJy1011ţeii n6tt- cu poşta următoare.
ţiunea moii
d) obiectul sau per- C pa66moU v6cmo(i.m 611,a- ln ce priveşte serviciul,
soana asupra că- 2onO"Jifi11,1w. totul e in ordine.
reia se extinde o Y MeHA n.i6xo c ne11.eHbJO. Stau prost cu ficatul.-
acţiune, la care se
manifestă o stare
e) faptul c:ă două C nacmyn.1tl!1-1,ue.« 1-1,6-11,u O dată cu căderea nopţi
acţiutli se petrec ce.JZ6 aamuxâem. satul se linişteşte.
în acelaşi timp sau npocf!.(/mbc.n c aapeU a se scula cu .noaptea in cap
. Că două stări, si- (ln revărsatul zorilor)
tuaţii există conco-
mitent
f) modul în care se Ott C.M,Ompe.n, Ha aemea C El se uita la copii cu un
face acţiunea y.rtbi61.0U. zlmbct(ul) (pe buze).
11.umâmb e yJoed/1,bCmeueM a citi cu plăcere
g) în· unele expresii
sau în formule de e Kd:Hc0bl.M ânifM pe zi ce trece. cu fiecare
felicitare zi

592

, __
 C_ npda&Hu.noM oac ! Vă felicit cu ocazia sărbă-1
torilor I
Il<u8paeAiuo c rfo6eaou ! Vă felicit cu prilej ul victo-
riei l
no
I. Cu dativul
se foloseşte pentru a
arăta:
a) suprafaţa .sau li- Bemep eyA.feem no no.rr.H..A,i, Vin tul SC' p1imhă pe cîmpii,
mitele în care se no .11,ycfiM. prin zăvoaie.
desfăşoară acţiu­ Tlo ee6 1iuqy npo6e:»câ.iia O umbră de teamă a trecut
nea me1-tb ucn!Jc(L. pe faţa lui.
IIo Oaepy c1,·0Jl.1,3(1.t1,u .ae2- Bărci uşoare alunecau pe
nue .ru58wu. Iac.
uDmll no _i)op6ee a merge pe drum
Adsumo no 20pâ..«. a urca pe munţi
b) obiectul asupra cmy•uimb ny. iaK6M no 1
a bate cu ·pumnul ln masă
căruia se îndreaptă cmoJt(j
acţiunea y8dpumb IlO UfCKe a lovi peste obraz
cmpe.i.im1, no opa2Y a trage (a împuşca) ln
duşman(ul)
c) domeniul de acti- cne,fuaAUcm no OpCeuei1 specialist ln istoria veche
vitate, ocupaţia, ucmOpuu
specialitatea mpettep no eu.Atnâcmune antrenor de gimnas,tic!l
UCCJtCaoflii,1-H,l,R, Mame-
studii de matematică (ln
HO
MdmUKe domeniul matematicii)
d} faptul că acţiunea I'opoa cmp6ume11, no pe- Oraşul se construieşte
se desfăşoară in wh--m10 ndpmzm. conform hotărîrii parti-
conformitate cu dului.
ceva pa6cimamr, no nMny a lucra după. (un) plan
oOem no M60e îmbrăcat la (după) modă
no 3ar.6ny dupd lege
no .MH€Hu10 npuc{Jm- după părerea celor de fată
cm1J1J10UfUx
e) cauza oiuu6âmbcJt no nednbtm- a greşi din cauza lipsei de
1tocmU experienţă
Omnycn no 60.1ufaHu concediu de boală
no outU6ne cecmb e a se urca din greşeală in
apy26ii mpa.M,edii alt tramvai
f) mijÎoacele cu care nepeaa~ca 1m meJieer1- transmisiune prin televi-
se face acţiunea deHu10 ziunc
I
nepe8dmb no me.llcepdrfiy a transmite prin tclCgraf
nocbMCÎmb no 1161tme a trimite prin poştă
, eoBopUmb no meAetfi61-ty. a vorbi la telefon
g) legăturile de prie- O1-t .Mne p0acm(u:1-1,nur.: no Mi-e rudă duptl tată.
tenie, de rudenie om,,t!I.
etc. moeâpUUf no pa66me tovarăş de muncă
h) scopul pa66m1.,, no 6ypenu,o lucr:1ri de foraj
pa6rima no oe„iaObm.10 uti- muncă penlru însuşirea teh-
ooii me.'1:Hulioii -nicii noi
i) -relaţii temporale Co6pdnuR 6f>rnd10m no Şedinţele au loc (de obicei)
011uip1-tulia.M. marţca.
llo «oc1tperenbR.M Mbt nun- in fiecare duminică mergem
;wxieM e iJepeun10. la ţară.
pafiUmamr. JIO no_•<_a_'""---~a_l_u_c_r_a._nopţile

38 - c. 1859 593
 3y6HOU epatt npu1-tu.Mci.i Dentistul primea numai
mdm,Ko no emdpnuKa•.,,,, marţea, joia şi vinerea.
·"lem&epeâM. u nJirnmu1aM.
j) distribuţia Ha adempa.n âemu Cbt'.au La micul dejun copiii au
110 Rii:!f!Î u ebin u.riu no mincat cite un ou şi au
cmand1ty .Mo.rwnâ. băut cite un pahar de
lapte.
,l}.dUme hâ,)ICao.uy' 110 Daţi fiecăruia ciie o halbă de
,,p(ptc11e nUaa. bere.
k) direcţia acţiunii 0.xdmHUf. we . i 110 c11eaaM, Vînătorul mergea pe urmele
.MefJefiJR. ursului.
I). în expresii no 06hi1,a10 după obicei
no c~1.(prn10 cu prilejul
no am)cy dupd gust
E.wlj ne no ce6e. Nu c ln apele lui.
Ilo K61-t11.M ! lncălecaţi I (comanda)
II. Cu acuzativul
se foloseşte pentru a
arăta: I
a) distribuţia i Bce 1{.1,eHbl HduteU. 6pu- Toţi membrii brigăzii noas-
zddbi 06pa66ma.11,u. no tre au . lucrat cite patru
11emblpe DerruiJI-U C(Jepx piese peste plan.
n.ridtta.
b) preţul sau canti- lvlbl- _fîYnU.11,u a6e nHUeu Am cumpărat două cărţi
t~lea nO mpu py6.a.4 u t1,e- de cite trei ruble şi patnt
mbţpe mempriDu no caiete de cite cincispre-
nRm-1uii)1~amb Noru?e~. zece copeici.
c) limita unei acţi- ToeapUUf /1empoe no„iy- Petrov a luat
Tovarăşul
uni 1lU.;i Omnyc>< concediu pină la sfîrşi­
01r„1,10·tiU-
me.rtv1w no -1u,mR6pb. tul lui octombrie.
d) Umila unei acţi­ J16ma8u aawJtU 6 e6fJy Caii au intrat tn apă pind
uni sau a.unei stări no 6p10xo. la burtă.
e) scopul J/,_Cmu xoaUAU e .iec no Copiii au fost• în pădure
ipu6bi. dupd ciuperci.
/fpecm_bR1u.t1-1, noexa.i e .1ec Ţăranul a plecat în pădure
no cJponâ după lemne,
II I. Cu prepoziţio­
nalul
se foloseşte :
a) cu sens temporal no 01.01-t'ld.1-iuu yHueepcu- dupcl terminarea universi-
mCma, tăţii
no ucmettbmu cpd,rn (la) expirarea terme-
după.
nului
no npu6b1muu na .MCcmo după sosirea la locul stabilit
b)' cu verbele c-,;;y- ,lfamb c,;yqâem no me6e. Mamei îi e dor de tine,
11d.mb, m,OC.CO(J<imb Cfî!J'idmb no cbmy a-ţi fi dor de . fiu (copiJ)
rnoc1w0âmb 110 poDUme.iJl.M a-ţ.i fi dor de părinţi
na
I. Cu awzatlllu.l
se foloseşte pentru a
arăta:
a) relaţii temporale ,aaarne MW} ârny KHlley Împrumutaţi-mi această
(termenul, pcrioa- uă Dea ami. , carte _penlru două zile.
da) I .H n61-l'1y 11unui..mb 1mit.2y SăJ}tămîna vHtoare voi ter-
Im 6 {JiJyu{ei1 11eiJ_e_~_e_.__.L_n_,i__n_a__,_le__c_i_t_it__c_a_r_t_c_a_.

-594
 Ha npâaauu,;u .n noCây e I De sărbătoti. voi pleca la
âepiemo. I ţ,ară;
1l.ia1t Ha Jmom eoi-J Planu~ pe anul acesta este
ebtnOA,HeH. . îndeplinit.
b) o diferenţă canti- Epnm cmdpme Me1-d. mi Fratele meu este .mai mare
tativă mpu e68a. decit mine cu trei ani.
B6.12d Ha crinrnu n:u.-io- Volga este mai lungă <lecit
.111,empoB D.tUHHee Kâ- Kama cu sule de kîlo-
.#bl. metri.
ll .-iaH 6b, .i ebino.iH-eH na Planul a fost îndeplinit
.Mi:CJl1ţ pdr-tbWe cp61rn. cu o lună înainte de
termen.
, H onoa8dJt Ha •wc. Am întîrziat cu un ceas.
c) modul în care se! npuHU>.\ufmb .1eKdpcmaa Ha a lua medicamentele pe
săvirşeşte acţiunea' eo.1oa·1-u,11l ;;tce.1·1yJon stomacul gol
0fpumb Hă C,108O a crede pe cuvînt
eoeopUmb na nd~w:Hmb a vorbi din memorie
d) •o însuşire sau un xpo.-mimb Ha oih1!J 1-1.0iJY a şchiopăta de un picior
semn particular eAyx na oa,-10 !Jxo surd de-o ureche
e) limba în care se nepeeecmU Ha p(Jcc,r.uii a traduce ln limba ruSă
scrie, se traduce /l3b[K
f) destinaţia, scopul Mamepud.i Ha nn.n1m6 stofă de palton
npd.eo Ha mpy;J, na 6m- dreptul la muncă, la odih-
aMx, Ha o6pnaMdHue nă, la învăţătură
g) o operaţie aritme- yM1-w:»edmb aaa m'i mpu a inmulţ.i pe doi cu trei
tică (înmulţire, im- paaâellUmb iJeGRmb 118. rJ(]a a imp,irţi pe zece la doi
părţire, distribuire paa6Umb Ha K6aiJpdmu a hnpărţi fn pătrate
ele.)
h) locul, direcţia PâHo (Jmpo.¼ on uiJem Dis-de-dimineaţă el merge
uaaaeoa. la f:.lbricfi.
Ca.uo,'liJm .1emUm Ha Avionul zboară la Moscova.
llloclîe!}.
i) asemănarea /{o'ib nox6:»ea Ha .uam1,. Fiica seamănă Cu mama.
II. Cu prepoziţionalul
arată :
a) locul sau direcţia H pa66mam na aaeOJe. Lucrez in uzin,l.
Jllu 6b1.,u na h'oHrţt'pmc. ;\oi am fost la concert.
b) timpul, perioada, Ha HaHzu,y.w.1: in vacanţă, în timpul va-
termenul canţei
Ila n.'lmulJer::,imo.\t in al cineizccilea ari al 11
.)K:ll3HU vieţii
11
c) mijlocul de loco- e.rnmo mi napo:r6De a merge cu vaporul
moţie i'xanlb
Ha ua0da1iw.:e a merge cu trăsura
d) n:iodul de prepa- :J1Cripumb Ha .mil'Jle a prfiji ln unt :I
rare, mat-crialui paaeecnul na .«0.-10„c a dizolva in lapte
folosit Ha â0ot1.116ii noJ6ut1Je cu talp:l chiblă . 1ll
e) limba în care Se ioeopU.m,o ua py.1tbu1- a vorbi romîneşte
traduce, se vor-
beşte
Ch'.0.1-t H3Wîl?
I
ii
!,(
f) modul de confec- na:n,mri Ha aâme palton vătuit
ţionare, de ton- Mampâq, Ha npy.»cU1ta.1: sallea cu arcuri 1
l'
s lrucţie
g) instrumentul (cînd u2pdmo Ha auo/WH.1it',1-it, a
se foloseşte pe Iii~- na cnpUnHe, na poluie
cinta
vioară,
la vio_loncel,
la pian
1

I
I,
gă verbul ue pdmb)

595
 h) o cantitate mare omU6xa HB omU6,se greşeală peste greşeală
(în vorbirea curen-
tă cînd se fofoseşte"
cu un substantiv
repetat)
i) în expresii m\ .n,,o8R,X in public
Ha .riem(I tn zbor
Ha xo8Y din mers
D
I. Cu acuzativul
se foloseşte pentru a
arăta :
a) relaţii temporale B nur,;>1cl!.1u,ie e6âbi noii,1-1,bi ln anii grei ai războiului,
cot1emcKuU nap6â nJ}oR- poporul sovietic a dat
6U.ii eeAu1td.Umee .w'{J- dovadă de o mare vitejie.
-;Heecmeo.
b) termenul execu- 8aeJ1,Rn(/B 'tlepmeJ1CU, Uit· Uitîndu-se la schiţe, ingi~
B
tării unei acţiuni :>1ee1-1iep
B HeCROJl.b'KO nerul şi-a dat seama ln
MUH(lm 01.feml.11, 1-1,0eoe citeva minute (imediat)
uao6pemenue M<i.cmepa- de valoarea invenţiei
noed1rwpa. maistrului inovator.

B my ;Mee MUH{!mi, eonp(Je lntr-un minut s-au: adunat

ne26 co6pa.1t1icb pa66· în juful lui muncitorii.
ttue.
, 01-1, oa1.rin'-lum pa66my B Va termina lucrarea lntr-o
MCC.<iiţ. Jună.
'c) direcţia mişcării H udJ} B w,-,..QJt,y. Merg la şcoală.
JffJ(J H napK 'KYAbm'!}pbi Merg ln parcul de cultură
u Om8bixa. şi odihnă.
ebi6pocumb B 01,nO a arunca pe fereastră
d) în unele îmbinări n nep6biii u ~ noc.n,fJânuii primaşi ultima oară
de cuvinte paa
n . cpci)y, n cy666my miercuri, sîmbătă
606.R,e'l(b B pa66my a antrena tn muncă
II. Cu prepoziţio-
nalul
se foloseşte pentru
a arăta :
a) locul On :>1eu6Cm n 3mo.K 86.M.e. El locuieşte ln această casă.
b-). timpul 8mo 6bi.n,o B on1M6pe. Era in octombrie ·(s-a tn-
Umplat ln octombrie).
B cettm.R 6pe HattaAUCb Ploile au lnceput ln sep~
i)o,reâu. temLrie. ·
c) perioâ.da, vtrSta B MA<ideH'lecno.K f!dapacme in vtrsta copilăriei
n aemcmee tn copilărie
B M6JU)Docmu ln tinereţe
d) starea sufletească 61,imb B eocmdpee a fi lnclntat
6wm1 B paccmp61lcmee a fi lnlr•o proastă dispoziţie
e) sfera de acţiune, noH.u.M.timb B <fiym66.ne a se pricepe la fotbal
ocupaţia, pr:efe- c.Mbic.11,umb R cmoJl,ApttoM a se pricepe la Umplărie
rinţa iJC.n,e
f) în expresii n mo.M. 'lfUcJie inclusiv
n oilj'tfae Cc.11,u : in caz că, dacă
.

5!1/i
 aa
I. Cu acuzativul
Se foloseşte pentru
a arăta:
a) scopul acţiunii Ha aae6â1 ·paa6tpH!1J1,act, La fabrică s-a intensificat
6op~6d 3& 61:Jmo.aHbtue lupta pentru îndeplinirea
nJtât-ta. planului.
Bopb6d aa 6ozdm1:,iU ypo- Lupta pentru o recoltă bo-
.:m:dU na~uHdemca c xo- gată începe cu •o bună
p6iµeit etnâuocu. arătură.
b) relaţii temporale Moii cbm .:JaJ.temtt.o ebipoc ln mlul acesta fiul meu
aa 8mom eoâ. a crescut vizibil.
c) depăşirea unui MHe âam--1,fJ nepeea~iU.1to Am trecut de mult de 30
termen sau a Vtr- aa 30 _Jl,em. de ani.
slei Paaeoe6p aam.J1,1-1,ţj11-cA aâ Discuţia a durat p(nă.după
llQ/1,J·tQ'l.b. miezul nopţii.
d) cauzq acţiunii aa ~iY:HCecmeo, aa om6d.zy El a fost decorat pentru
OH 61,u tta2pa:xc8CH 6p- bărbăţie, pentru vitejie.
aeHo.M.
e) direcţia aaoepn-,jmb ai yeo.11, a da după colţ, a da colţul
f) înlocuirea sau con- H nonpocU,11, moedpuu,a Am rugat pe un tovarăş să
fundarea noâe:>1egpum1:1 aa MeH.4. facă de serviciu tn locul
meu.
npunlimb noe6-nu6ya& aa a lua pe cineva drept un
ceoee6 aHaP.0Moeo cunoscut
g)perso.ana sau obiec- Bop6mbca aa. .Mup - &o.r,,e A lupta pentru pace este
tul asupra. căruia 1,;(UHC8oeo 11Ccmtto20 11e- datoria fiecărui om cin-
~e tndreaptă ac- .!lo6C1.a. stit_.
ţiunea 6ecn_mu)umbCR 33 8emt}ii a se îngrijora din cauza
copiilor (pentru copii)
h) începutul acţiu­ BoabMUmecb _33 pa66my Apucaţi-vă de treabă şi
nii (ctnd se lntre- u âoee8Ume 8CJW ao duceţi-o ptnă la capăt.
btţinţează cu anu- 1>'.0Hl.ţd.
mite verbe)
II. Cu instrumentalul
se foloseşte pentru a
arăta :
a) -relaţii spaţiale H zpfjm,.:,"u ea.i1,A10mc.-i aa Jucăriile
stnt aruncate după
mx:dgjoM. _ dulap.
f n camera de alături cîntă
3a cme,-1,6U x:m6-mo noem.
cineva.
b) succesiu,nea 11umdm1-, mui.ey aa KnU20U a citi carte după carte
eoa aa 2600.w, an după an
c) scopul Ilo ympt!M iieoyiu1<u uâym Dimineţile fetele mei-g la
r;, pene aa eoâ6ii. r!u după apă.
noc.r,,dmb aa 861rmopoM a trimite ~după doctor
d) faptul că o ac- 3a o6t}âoM Mbi no,11,y'll.U,11,u ln timpul prinzului- am pri-
. ţiune. se petrece tn pd&ocm1ty10 eecmb . mit o veste îmbucurătoare.
acelaşi timp cu alta
e) cauza aa omcfjmcmeue.M din lipsă (din cauza lipsei)
aa ueâocmdmo11.iiocmo10 80• dµlorită insuficienţei pro-
li:aadme.'ibcme belor

l
I
f) ocupaţia cuiva 3a. vmbHue.M, zaaem OH El îşi petrecea tot timpul
npMo8U;i eciJ ceo66a1-wc
------------•~p~e_·,._·•-·-~--------~-----------
liber cu cititul ziarelor.

1597
 DOA'
I. Cu acuzativul
set foloseşte pentru a
9răta:
a) scopul, destinaţia B'!cb nep6M-a amd;Hc 8moeo Etajul lntll al acestei clă­
aoMa câan no,u; ..waaa-
diri este destinat fn tn-
aUHM. · treşlme pentru magazine.
omsecmU no~nue noµ; a destina o clădire pentru
wnOAy ~coală
b) starea, situaţia tn nocmdoumb noµ; yzp6ay a pune ln priniejdie
care se află cineva «;mm& 00.11; aau+Umy a lila sub ocrotire
c) relaţii temporale no;tt; ,Jmpo spre ziuă
H6A ob,ep spre seară
noµ; lîoHeit, spre sftrşit
E.-y DOA 50 Mm. Are aproape 50 de ani.
d) ideea de· imitaţie omae,/1,Q,mb Me6eAb noµ_ a lucra mobila tn imitaţie
opex de nuc
e) O asigurare dată 68Rlnb aenee no;n; pac„ a lua bani cu chitanţă
sau luată, o garanţie nUC,ty
Bamb
ttecmttoe c.AO«o a da pe cuvlnt de onoare
IIOJl.
f) !aptul că acţiunea nucdm• DOA iJur,mo•"'Y a scrie dupii dictare
e tnsoţită de ceva Iloµ; wy.AW" Mhi ym.1iri. Am plecat pe furiş.

II. Cu instrumentalul
se foloseşte pentru
a arăta·
a) relaţii spaţiale IloAaa66po.w pocMi mpatld. Sub gard creştea iarbă.
RO)]; crnoA6M sub masă
b) apropierea tn spa- no~ 1Jfoc1i60ii, UO)];. Byxa- tn tmprejurimile Mosc·ovei,
ţiu pecmoM ale Bucureştiului
IlOJ( pyli:Oii la tndemtnă
c) scopul, ·destinaţia n6.rie IlO)]; Kapmoif,e.aeM chnp pentru cultivat cartofi
aadnue DOJ( . c,cMi.8oM clădire pentru depozit
d) situaţia sau sta- DOJ( na6,n,108eHrJ,eM iub supraveghere, sub obser·
rea ln care se 3.flă. vaţie
cineva sau ceva no.a; IWMdu8oU Sub comanda
6wmb IlOJ( apecmoM a fi sub stare de arest
e) o particularitate, no)]; e26 UMeHeM sub numele (semnătura) lui
o insuşire, o pro- pbl.6a 110µ_ cOycoM peşte cu sos
prietate

l
f) cauza fi OA enettam.rtenueM tjnl..rtbMa sq.b impresia filmului
o, otl
J: Cu dcuzativul
arată: apropierea,
atingerea sau cioc- Pe6iJnoR cnomKH{J.u:R o Copilul s-a împiedicat de o
nirea obiectelor 1Ui.AU!Hb. piatră,
yâapumbCJ< o 6epee a se lovi de ţărm
601< 6 601< cot la cot
U, Cu prepoziţionalul
arată tema cuge- °Jl,tXlţUJt o 1iOCMUtteC1t:UX no- k_cţie despre zbprurilf! cos-
tăriisau obiectul Mmax mice
Unei discut.ii sau 6eceaa O KUHoifJltAbMe, O discuţie despre un film,
convorbiri MtK>1e8yH,apdfh10:w, noJ/,o-' despre situaţia internaţio­
:>1etnuu, o u()ebiX naYfl- nală, despre noile desco-
llbl•X omKpbimw,,x periri ştiinţifice

598
 ADJECTIVUL
MMH npnJJaraTCJIJ,H08

Adjectivele în limba rusă sînt de trei feluri :

calitative, relative, posesive.

Adjective calitative
Cele mai importante particularităţi ale adjectivelor cali-
tative sînt următoarele :
a) au de obicei o formă lungă şi o formă scurtă: .Mo/!O-
a6a, -âJI, -6e, -ble; MOJloa, MOJI08â, MOJloao, MOJI08bl.
b) formează grade de comparaţie : npocm6ii, np6U{e, 66J1ee
npocmoii, npocmeiiutuii, câMMii npocm6u; 11,oob1ii, 11,ooee, 66J1ee 11,6-
0btii, câMblii H06bl,U, H06eiiutUU i
c) de la adjectivele calitative se formează, cu ajutorul
sufixelor, adjective cu sens diminutival: m6tt,;:uii--,m6uettMuii;
d) de la adjectivele calitative se formează adverbe în -o
şi substantive abstracte cu· sufixele -ocmb, •ecmb:

~toJ1086 ii- MOJ1080- MOJ108ocmb :irnbiii- :ictto -:icuocmb

oepi:ibiii- ot!pno-oep11,ocmb J1601,uii- J1601,o-116a1,ocm•
e) se pot combina cu adverbele 6,iettb, cooct!M, 11,eo6bl,1,-
uoeb-t11,o, eecb.A-td, 'l/,ymb etc. :
6,;enb 2p6M1>uii, ,;ymb c11,;,w11,i,,/i
f) numai adjectivele calitative pot forma perechi cu sens
diametral opus (antonime):
6oedmb1/i-6t!81tb1,/i ya1,,ii1-wup6"ui1
y.1Uibl/1-2J1ynb1,/1 60J1but6ii-MdJ1eHb"UU

Adjective relative
Adjectivele relative exprimă
a) ideea de timp: o'lepdutttull· 8enb, npoutJ1oe68nuii Mopoa,
ait.Mnuu·cea6n;
b) ideea de loc : aiHwnuu l,JIUMam, âepeoettc"uii ndpettb,
JleClto/i ây6;
c) materialul din care este făcut un obiect : 3/CC.UJSHaR
"poedmb, âepeo:i1t1tb1/i âoM;
d) ocupaţia, funcţia, specialitatea : cmy8en,;ec1;uii 6u.it!m,
npenoâaoâmeJ1bc1>ui1 6nbim;
e) relaţii numerice : mpounoii c,;i!m;

599
 f) relaţii între noţiuni abstracte : uccJteâoeameJtbc1.an pa66- I

ma {muncă de. cercetare ştiinţifică); a1.aâe.Mli'lec1.uu iJucnym

(discuţie academică).
l
Adjective pose.~iv1,
l
,1

'După modul de formare se pot cteosebi două grupe :

a) adjecl-ivele formate cu sufixele -uH, -oe (-ee): cecmpu11,,
iJJiâun, om1f6e, âeâoe, 'tepmoe;
b) adjectivele. formate cu desinenţele -uu, .-M, -be -bu:
·~tt,eiJBiJfcuU, Jf,UCb.fl,, n,nll/tbe, nmU 1tMl.
,·l
Forma scurlă a adjcclivelor
în limba rusă adjectivele au o formă lungă (.MoJ!oâou,
.MoJtoâd.11, .MO ✓toâ6e, .MOJtoiJ,;,e) şi o formă scurtă (.1t6J!oâ, .Mo.wiJd,
.MOJ!OOO, -"OJ!OObt).
Forma scurtă se obţine de la forma lungă, înlăturîndu-se
desinenţa adjectivului şi adăugindu-se la temă desinenţele
substantivului : -a (-.11) p1entru feminin, -o, -e pentru neutru,
-bi, -u la plural.
La masculin adjectivele cu formă scurtă nu au desinenţe:
Kpacllebiii-Rpacito, -a, -o, -bl; 6ozâmbiii- 6ozdm, -a, -o, -bi.
La neutru şi la feminin forma, scurtă se obţine prin înlo-
cuirea desinenţelor -a.11, -oe cu -a, -o. La masculin, cînd ad-
ject.ivul are tema t,erminată într-o singură consoană, forma
scurtă se obţine înlăturînd desinenţa -btii (-uu):
HpacHablft -- HpacHn
Hpac(rnaa -- n:pacMaa
HpacJlmoe - HpacU:no

Oind adjectivul are tema terminată în două consoane, la

masculin apar vocalele mobile o (ii), e.
1. o apare cînd tema adjectivului se termină în consoană+,.:
(iJ1J13mdt apropiat 6JIM30R m.11.,rvrnii fluid ; lichid IBlf,IJ.OR
r116mdt flexibil, elas- rll 6011: a6pKH» ager aOpoR
tic H0JIHHi1: caustic, inţe- H6~'IOK
I'Jiâi:\HHii neted , I'Jlă,IJ.OR pător
rp6MKHli tare, puter- rp6Mo~ uop6TKUit scurt H6p6TOH
nic HpE3mrnJt fC'Zistent, Rperron:
JI6BKHit îndemtnatic JI6BOH puternic
J{epBHUit îndrăzneţ ]];f!p30H Hp6TJU:lit bltnd, supus Hp6TOH
CMHUti voluminos €MOH MeJJHl-fÎÎ mărunt MllJIOH
mâp1-rntt cald; fier- ru:âpOH M€TKU:it precis, exact MCTOK
hinle Mârmtfi: moale M.Â:l'OH

600
 I f • ,f'c ,..,

Hli8HH:lt scund Hl180H Y3Kllll strlmt yao11

pe111mll rar pOI\OK xpymmll fragil xpyIIOR
pea1rnll asprµ., dur peaou qCÎuudt perseverent qerroR
p66Imll timid, sfios p660R qeT1-rntt clar. precis l.ftlTOR
CJiâi'l,HHit: dulce cmi~ot{ llJâTRHit instabil lI.IâTOK
T6HHHti subţire T6HOH Jip,ml! stră1~citor HpoR

2. e apare în următoarele c11zuri :

a) cînd terna adjectivului se termină în consoană dură
sau ·moale + "·
rpii3HI,lli m·urdar rpirneu cnp6MHbI'A modest CHp6Me:H
TCCHhlit îngust, strimt Tecen 60::IhHOll bolnav 66JieH
H)'iHHhlfi necesar Hy>KeH
lJeCTHLdt cinstit qecTeH IICHhlit clar RceH
CIIOH6tim,1it: liniştit CIIOK6ea roJIOilHLil! !lămind r6JIO):l,CH
BepHhlti credincios e8peH RpynHbli! mare 11pyneH
HHTep8CHhlti interesant HHTepeceH XOJI6,11;,Hhlti friguros x6~10]I,0II
ymaCHLill îngrozitor ymăceH np6llllhli1: rt.:'zistent, np6'1P.ll
llOHHLil! valoros, pre- u;etteH puternic
ţios

b) cînd tema adjectivului se termină în =, ", u, sau

consoană moale + ~-
TJ-lmmdi greu TJ'iilWK 66i!KHll vioi 66eH:
r6pblUt:ii amar r6per1. CToibrn::fi rezistent, du- CT6eH.
rabil

Adjectivele în -1tmiă, -1t1tuu au forma scm•t,ă în -nen

sau în -eu:
CTpă.HHl,lfi ciudat CTpf.rneH pa3HOCTO- mullilateral pa3HOCTopO~
IlJiâMeHJibliÎ înflăcărat nm'l.MeHeH p6HHHM HeH
tteHaMettnhltt neschimbat H0H3MCneu

3. o(e} apare în cîteva adjective :

viclean XHTep YMHhlll deştept

ascuţit ocTep CliJibHhliÎ puternic

:Mai primesc la forma scurtă e sau o (e) mobil şi următoa­

rele adjective.:
KlICJILiit acru 1tHceJ1 TemmrH călduros TCIIe_,
CB8TJiblti luminos CBeTCJI

601

L.~
 Declinarea adjectivelor .
Adjectivele calitative şi cele relative se încadrează în
trei tipuri de declinare.
1. declinarea dură, în care sînt incluse adjectivele eu tema
în consoană dură: H06b!iî, cmdp1,1iî, Mo.1tofJ6iî;
2. declinare!J, moale, în care sînt incluse adjectivele cu
tema în consoaiîă moale : cunuiî, .1temnuiî, pdnnuJi;
3. declinarea mixtă, în care sînt. incluse adjectivele cu
tema în e, ", x, JH:,'I, ut, Uf: fJopoeoiî, 1,pe11,1,uiî, 60.1tom6iî, xop6utuiî,
ceemuu, eopJi„uiî etc.
Din exemplele date la cele trei tipuri de declinare a
adjectivelor se poate observa că la declinarea dură şi la llecli-
narea mixtă avem de-a face cu două prototipuri :
a) adjective cu accentul pe temă ; ·
· b) adjective cu accentul pe desinenţă.
Cit priveşte declinarea moale, accentul este întotdeauna
pe temă.
Spre .deosebire de substantive, care au accent mobil,
adjectivele nu-şi schimbă accentul în cursul declinării.

Deellnaren durii
Singular
N. cmdpbu'i cmdpaa cmdpoe
G. cmdpo20 cmâpoi'i cmdpoeo
D. cmdpo.My cmdpoU cmâpoMy
A. cmâpuU (cmdpoeo) cmâpy,o cmdpoe,
I. cmdpbi.M cmâpoii cmdpbl·M
P. [o) cmâpoM (o) cmâpou (o) cmâpoM
.!'
N. Mo.11,086U .MO.tr.o8(M .Mo.11,086e
G. Mo,11,oiJoeo ,M,()/1,Qi),:jfi \
MoJUJ86eo
D. MOJWao.My .Mo.11,()aou MOJto86My l
A. MO.rioaOU (.1<0.aoiloeo) AW.Jto8(/,o
.,'
Mo/1,oiJOc
I. M0.11,08WM .Moaoaou
P. (o) MoAo(J6M (o) .....,,.aou·
MOAoâbi..ti
(o) MO.,,o(}6M ,,
i. \\
~,?
Plural
K.
G.
cmdpbie
cmd.pbtX
Mo.Mâbl,e ..
MO.rto(h;ix

..' .

'
D. cmdpblM MO.M8biM
A. cmliphte (cmâpb!x) .MOJtoOble (Mo..ioaUx) ,i
I. cmdpb!.MU .Mo.tioâM.uu
P. (ol_ cmdpux (o) .Mo.aoa.:.x-

602
 Deellnarea moal"
Singular Plural

N. pd1-tHUU pdmtRR pd1-t1-tee pdm-tue

G. pa1-tHeeo pdntteU pd.Huew pdHttUX
D. pdm-te.uy pd1-tueU pd1-ttteMy pri.HNU.M,
A. pdunul1 (pdnneeo) paHH10KJ _pânnee pânmw (pannu.~)
I. pdm-tu.M pdm-teU pdttHU.M pd1t1tUMU

P. (o) pd1me.1< (o) pdnneii (o) pd1<1<eM (o) pa1<1<UX

Observaţii

Cele două tipuri de declinare se deosebesc între ele prin desinenţele instru-
mentalului singular (-u.M. -u.M) şi ale prepoziţionalului (-oM, -e.M) la masculin şi
la neutru. precum şi prin desinenţele acuzativului şi instrumentalului singular la
feminin (-y,o, -1<>10, -oU, -eU). La plural, declinarea dură are in desinenţă
bh îar declinarea moale u. La ambele tipuri de declinare desinenţele mascu-
linului şi ~cutrului, cu excepţia nominativului şi acuzativului, sînt ~cclcaşi.

Declinarea mixtă

Adjective terminate ln m, tf, m1 m

Singular

N. :xopOwuU xopOtuaR- xop6tuee

G. xop6we20 xop6weU xop6meeo
D. xop<hue1,ţy xopOw.eU xop6meMy
A. xop6utuU { xopOweeo) xop6mylb xopdwee
I. xop6w.u.M :xop6weii xopdUlUM-
P. (o) xopomeM (o) xopdweii. (o) xopcimcM

N. 60AM.U6i'i 60J1.bWd11, 60.1tM.U6e

G. 60.abuuJeo 6o.tibtu6U 6o.%w6eo.
D. 6o.abm6.My 6oAbm6U !50.1tbUl6,M,y
A. 6oAbm6ii, ( 60J1butdw J 6oAbW!ÎIO 6o,n,bw.6e
I. 60.AbtuUM 60.11,bw.OU 60.ttbW.lÎ.M
P. ( o) 60.<0m6M (o) 6o.abm6iî (o) 60JtbutâM

l'lural

N. 60.-wmUe xop6mue
G. 60.abutitx xop6wux
1/. 60.1wwUM xop6muM
A. 60.:tbim.ie ( 60.iuurix)' X?powue \xop6wux)
I. 60.ttbwU.«u xopOwuMu
P. (o) 60J1butux (o) xopdmu:,;

603
 Adjective cu lema tn r, R, x
Singular Plural
N. xpen,m'U 1.pCnna.11, RpJn,we xpin1.ue
G. Kpenxoeo xpenr.oU npen1.020 1.pennux
D. KpCm;;o.My 1.pCnxoU KpenKoMy npCnnuM
A. xpin,;,uii {npt?mweo) Rp/:n,t;y,o x:pennoe npennue (x-pennux)
I. KpCnKUM ,;,pinx:oii ,r,penx:UM xp8nxUMu
P. (O) npen1'0M (o) 1<penr.ou (o) xpen,w_.. (o) 1<penxux
N. 8opo20ti, aopoed.R 8opoe6e 8opoeue
G. 8opo20zo 8opoe6U 8opoe6zo 8opoeUx
D. 8opou!My 8opoe6U iJopoad.uy 8opoeu.M,
A. 8opoa6i1 (Oopou!ao) 8opoa(/IC 8opoe6e aopoaue (ilopoaux)
I. 8opoaUM âopoeOii 8opoeUM Oopoeu.Mu
P. (o) 8opoa6M (o) 8opoa6u (o) Bopoar!.M (o) iJopoaux
ObservafiJ
1. 1n desinenţele_ accentuate ale adjectivelor, după :He, ut, se scrie o. i'
ln cazul că accentul este pe temă, se scrie e : 60.11,&m6.My, xop6meMy,
2. 1n desineitţe]e adjectivale, după :He,. ", m, Uf se scrie u ln loc de u:
xopdwu.M, eopA1'UM-.
3. Adjectivele cu tema ln e, K, X au la nominativ şi acuzativ singular
desinenţa -uU clnd accentul cade pe temă. Ctnd accentul cade pc desinenţă,
aCeasta este întotdeauna -oii.
4. Adjectivele cu tema în e, s, x primesc la plural după aceste consoane,
vocala u.

Deellnaree adJeeUvelor posesive

1. .Adjective posesive in -uu, ~b.n, ·be, ·bU:
Singular Plural
N. .aUcuU .,..;.c._. AUCbe .aUC&u
G. .aUCbeZO AUCbeU .11Uc&eeo RlÎCbUX
D. 11,UCbeMy Allcbeii .4lÎC&eMy .aUcbu.M
A. 11,UCuU AllCb10 JJUCbe A-llCbU
I. AUCbUM .aUc&eU .aUCbUM AUCbU.UU
P. (o) ,ul.cbe.K .11,u.c&eu
(o) (o) AU.CbeM (o) ./1,U.CbUX

2. .Adjective posesive în -un, ·06:

Singular Plttt&I
N. aMuua iJJli!uH<J iJMUH„
G. iJJiauua(-020) i!Mu11oa. iJJti!uua (-020) a.,;,aUH,WX
D. 8Ji8u11y(-0My) iJMuH<Ju iJliouuy ( oMy) aAaunbMf,
A. i!Muu (iJMu1<a, -020) 8Muu11 i)Jt8UHO oJiiJum,,x (iJA8UHb1)
I. iJMuu.._.. 8Muuou JMuubl.A< aJtaUHbUl,U
P. (o) iJMu1<0M (o) at.awuia (o) /},tJUHQM (o) a,wuubix

604
 Sinll,'.nlar Plura.J

N. OmlfdO oml{Ooa omlfdeo oml{lÎob,

G. omiţ.Ooa omiţ.doo'iJ, omq.doa omlf6BbtX
D. Oml{6By omlfOooU om,;d•y oml{66bL.M.

A. om,;d•(a) omw5ey omiţORo omlţdBbi (omiţ6obix)

I. omiţd6bl.M omlfOooU om,ţ6BblAt omtţdebr.Mu

P. ( 06) om,;6,o.M {06) om,;deoii {06) om116eo.1< (06) Onllf06blX

Observaţie

Adjectivele posesive. de tipul fhiâuH, omlfdt'1 se decJină la unele cazuri ca

su.bstantivde de declinarea a II-a, iar la altele ca adjectivele cu tema în consoană
durit.

Declinarea numelor proprU

Am concentrat aici substantivele proprii nume de per-

soană şi nume geografice indiferent dacă aparţ,in declinării
substantivelor sau declinării adjectivelor.

SHWULAR

Nume de persoi;rnri. Nume ii:eoin-afice

N. Repa Hur;,011,deana Mocrwâ J(,;u,6oeu1,ţa

G. Bepbi H UROAdeoHU Moc1>:8bi ll,bw6ooutţb&
D. Bepe H u~o.n,deene Moc1we J(•ut6oeu,;e
A. Bepy H u,;;o.aâe«Hy Mac,co(J J.(bMt6oeu1ţy
I. Bepoii fl u,;;0.11,defJHOii .AlOCR8dl1 J.(bi.M,6r.ioul(.eii
P. (o) Bepe Hum.,aeene {o) MocKee (o) J(•Mt6oeu,;e

Din exemplele acestea reiese că numele de persoană de

gen feminin se declină ca substantivele de declinarea I cu
desinenţa -a.

Nume de Peraoan!i Nume geografice

N. Attmdn li6tiH,oflu-it Capdnio8 Byxapecm

G, ÂHmOna H eano'uu11u Capdmooa Byxapecma
I), ÂHm<itty Heri,weu'lly Capâmooy EyxapCcmy
A, Auln611,a Jf eânQBU"la Capdmoe Byxapecm
I. ANm61toM H ed-1weut.teM CapdmouoM ByxapCCmoM
P. 106) Aumdne llt1cinoou14e (o) Capdmoee (o) Byxapecme
Numele proprii masculine se declină după modelul sub-
stantivelor de declinarea a II-a ..

605
 Nume de famllie

SINGULAR.
1·
Masculin Feminin 1.
N. 1/oanOe ÂJtenceee IIYw.nuu HeaH6oa A.rie1.ceeoa II(Jmnutta
G. IIeaH6ea A..ienc6eea 'II(Jw.nuHa JleaHâfJoU A.ae1.ceeeoU Il(Jwx:uHoU
D. HeaHOflY A.aex:cl!efJY ll(Jm1.u1-1,y IIeaHOeoU A.rtex.ceeeoii Il'(J1u,;,u.-,..orl
A. Hoa1-1,0ea ÂMnceeea IIYw.nuna JfoattOey A.ae,.;ceeey Ilym"u"y
I. Jl ea1t6Bb1,M, A JLex:C6eBbiM II YmnunbiM HoaH66oii A.11,e,;;ceeBoii ll(lutfiUHOU . ~·
P. (06) Jfoa- (06) ÂAe1'- (o) llyml<Ul<e (06) Hean6- (o6)AAe1'ciee- (o) flym1'1t• •·
H6Be ceeoe ooii ooii. noii 1
PLURAL

N. .Mea1-t66bi A.ne,;,ceeobL ll!/mKUHbt

G. HeanâeblX ÂAexcf:eebLx II Yw.nuHMX .
D. H eattO(Jbl.M, A JLencee«wM fl Yuum1-U.>l,M
A .. 11oa1t6ebix A.n,enc6eebtx n Ywnuuwx
I. Hean6ebutu A 11excCem,1,Mu ll{JuumnbMf.u
P. (06) HoaHOebiX (06) A.umcCet1biX (o) II YW1'UHMX
Subatantivele masculine din această grupă au la in-
strumental singular şi la toate cazurile oblice la plural ace-
leaşi forme' ca adjectivele cu terminaţie dură. Substan-
tivele feminine se declină la singular ca adjectivele cu terminaţie
dură, cu excepţia acuzativului . (:y), care se formează după i
declinarea I a substantivelor. ·
Substantivele de genul m;1sculin de origine străină, ter-
minato în -uu, se declină de obicei ca substantivele comune
l
de declinarea a II-a (J(dpeuu,. J(dpeuna, J(dpeuuy, J(dpeuna,
J(dpeuno.M, (o) /(tipauue). Dacă însă aceste substantive repre-
zintă nume de femeie, ele nu se declină.
O serie _de nume de familie se formează cu ajutorul unor
sufixe adjectivale cărora li se adaugă desinenţele caracteris-
tice adjectivelor : -uu, -aJ!:
-l)oc,;,-uU, -a.R, -c,;,-uU, -an
-eecx:-uii, .-aR. - u1-tcx- uU, -(1,Jl,

Masculin
N. J~ocmoeecnuii Ilemp<iecnuU Ocmp6ecnuii
G. J( ocmoeBc,;,020 fl emp6ecnoeo Ocmp6ecnoeo
D: ~ ocmoeecnoJ.ty II emp6eCti.o.My OcmpOecnoMy
A. J(ocmoli6c1weo IIempOecnow UcmpOec-,.,oeo
I. J{ocmoCacnu.M, fl emp66CKUM, Ocmp6ec>eu.!tf
P. (o) //, ocm0Cec1.o~K (o) IlempoeCKQM (06) OcmpoeC>WM

606
j
 Feminin

N. Kp(Jnc1<a,i [Iemp6ecx:asi JlOZUH6BCKaR

G, Kpync1<oil II empdeCKoii Jloeuwicc,,;oU
D. l(p(Jncrioii II enip6Bc1wii JloeuHdoc,wU
,\, Kp(jnc"Y,o llemp6oc"t.y10 Jl OZUH6BC1'i:Y 10
I. Kp!inc,wii II empOec"t.oU Jloer.m6ocrwa
P. (o) Kp(jnc><oil, (o) Ilemp6ec1<ou (o) Jloeu1-1,6ec,;oll I

Substantivele proprii din această categorie se declină,

atît la singuJar cît şi fa, P,lural, ca aajectivele obişnuite. ' .11
'I
O serie de nume proprii nu se declină, intrucit au terminaţii I.
care nu sînt caracteristice limbii ruse. Astfel :
Nume de persoanA- Nume geografice
illeBqemw, 3omi, Bopoj(HHO, Coqu,
HopoJJeHHO BaHY, ~6Hro

De asemenea, nu se declină mc1 substantivele de origme

străină terminate în consoană dură, dacă ele reprezintă nume
de femei. De pildă, substantivul fil.Muâm se declină atunci cind
reprezintă numele de familie al unui bărbat, dar nu se declină
dacă este nume de femeie. Aceeaşi situaţie o au şi substantivele
terminate în consoana moale " (de exemplu Bopoâu<t).

Gradele de comparaţie

Adjectivele calitative au propriu-zis două grade de com-

paraţie: comparativul şi superlativul.
Compar~ti\'ul. în limba rusă comparativul are două
forme : sintetică şi analitică.
I. Forma sintetică provine de la tema adjectivului, la
care se adaugă unul dintre sufixele -ee (-eu), -e, -tue.
1. Cu sufixul -ee (-eu) se formează comparativul de la
majoritatea adjectivelor :
-,..pacUnwii, - ,;pacUeee, 6e.ttb1U - 6e.,lee.
2. Cu sufixul -e se formează comparativul de la adjec-
tivele cu tema in 2, ", x sau în a, m, ·cm.
în aceste cazuri au loc alternanţe consonantice :
p;opor611 - 11op6a<e [r-m]
MOJI0)];6it: - M0:16me [p;-a<]
rp6r-.nmtî - rp6Mqe [R-q]
Hp€mrntt - Hp0nqe [R~q]

607
 KpyToll - Kpy'le [T-'1]
ooraTLtll - ooraqe [T-'1]
THXH:f:i'-THme [x-m]
T6JICTLitt - - T6JIIQe [CT-III]
O serie de adjective formate cu sufixul •Oli .sau •li pierd
sufixul Ia comparativ, iar consoanele tematice iJ, m, a, c alter-
nează cu :He, tt 1 'm.

Exemple:
6JIU:3KHfi - 6:rH,ne [3->K]
Rop6·rm-i:tt - Hop6qe [T-'1]
.,j pe111111Ji - peme [A->K]
IUÎ3HU:tt - Hlime [3->K]
BhIC6mit1: - Bhlme [c-m)]

Oarecum diferit se formează comparativul de la urmă­

toarele adjective, care trebuie învăţate· pe de rost :
C.ilâ.n;1rn:fi dulce CJiăllJ;e
JI6mmti îndemtnatlc ~,0ffll0
rny661rnl! adtnc rn,Y6m:e
;n;ellleBblii ieftin ;:i;emenne

3. Cu sufixul -we se formează comparativul următoa­

relor adjective :
JJ,aJiemdt depărtat ;J;ăJihIII8 T6HHll:it subţire T6HhlII0
CTăpLtli bătrtn CTâpme )16JirHl! îndelungat .D.6JILW0

Adjectivele âa,,i!liuu şi âoMuu au şi comparativul âdAee,

iJ(Mee.
r
4. Cîteva adjective formează comparativul de la alte teme :
MâJI0UhH0.if - MeHhlllB
xop6nrnlf - JIY'lfIIIe
rnrnx6it - xj:me

l<'orma sintetică de comparativ nu are nici gen, nici număr

şi nici nu· se declină. Unele adjective au însă două forme sinte-
tice, dintre care cea de-a doua se declină :
60JihID6:ii 66Jihlli0 66.1butUU
BLIC6Kn:tt nh1me 6biew,uU
Mâ.JIBHhRU:fi MeHhIIIB .M-eH,bmuu
MOJI0,!1;6ît MJiă.,rr;me .«11,d.8utuU
ttlla1-nu':t ttllme nUaiuuU
u:rnxOU: xym:e x{JiJmuii

608
 CTapull cT8.prne cmdp1UuiJ,
xop6nnn't JrS,qrue .rt(J""w.uU
Unele dintre aceste comparative declinabile au şi sens de
superlativ.
Formele de comparativ sintetic, cu excepţia celor decli-
nabile, joacă în propoziţie rol de nume predicativ.
II. Forma analitică a comparativului se formează de la
gradul pozitiv al adjectivelor, la care se adaugă, înainte, formele
invariabile 66,iee şi .Menee: ·
66Jiee 6mla1mtt Meuee 6JIH3RHfi

Superlativul. La superlativ adjectivele au de asemenea

două forme : sintetică şi analitică,
I. Forma sintetică se obţine cu ajutorul sufixelor •eiim- şi
-a/1111- adăugate la tema adjectivului, plus desinenţele adjecti-
vale -uii, -aR, -ee, -ue.
1. Cu sufixul -e/1111:
BâHm1,rA important aanm€finmtt
H6BhIM nou HOBel)urnil
cH.·u, Hhifi puternic CHJIBH0i1rnn~

2. Cu sufixul -aiiw se formează superlativul de la adjecti-

vele cu tema în e, K, x :
Eemhm:tt măreţ, mare BeJIHqâttun[tt
rnyMHHll adînc rnyooqaliurnll
CTp6rn:fi aspru, sever CTpmmHtumtt ·

Uneori, la forma sintetică se adaugă prefixul nau- :

naucmpo:xcdiiwuii (cel mai sever).
Forma sintetică de superlativ joacă de obicei în propo-
ziţie rol de atribut şi se acordă cu substantivul în gen, număr
şi caz. ·
II. Forma analitică se obţine cu ajutor.ul pronumelui de-
terminativ cd.Mbzii, adăugat la gradul pozitiv al adjectivului :
cd.MMU Kpacâebzii, cd.11,1,1ii iJ66p1,1f1.
Tot forme analitice de superlativ sînt şi îmbinări ca : 6,ienb
60.1wuwii, eeCb.Md CUJ!bltblii, nau66.11ee CU!lbllbiii, Kpacueee ecex.
în propoziţie, forma analitică de superlativ joacă atît rol
de atribut, cît şi de nume predicativ.

Substantivarea adjectivelor
în limba rusă o serie de adjective s-au substantivat.
S9 -- c, 1859
609
 Dăm mai jos pe cele mai importante dintre ele :
Masculin Feminin
pa66'1Hlt muncitor MOCTOBâR pavaj, caldarîm
60.JibH6ti bolnav BăHHaH baie
aaBe;r:i;yrom;11:tt responsabil, şei ACTCRQH Camera copiilor
.Y\Jt.lHLJtt savant CTOJI6Ba'1 cantină, sufragerie
JIJlt':litt.hlft prizonier 6yJIO'IHaH magazin, centru de
p.line
Neutru

m1p6umoe prăjitură Mop6m:enoe îngheţată

iKHB6THOe animal 61:JJI6e trecut(subsl.)
np6umoe trecut (sul,sl.) 6y11y1I1ee viitor
Plural

JleB.ble cei de stingă npaBlde cei de dreapta

KpăCHb10 roşii 5em,rn albii

NUMERALUL
IIM.11 'IHCJJHTeJJbHOe

Numerahd cardinal
1. OJJ;Hn, o;a;uâ, 0AH0 21. /IBit)II1aTb 0/IHH
2. )],Ba, .;a;ne 30. TpH)lllaTb
3. TpH 40. COpOH
4. tieThlpe 50. IlJITb}l;€CflT
5. IlHTb 60. llieCTbJJ;eCJIT
6. IIJeCTb 70. cln1t:h,IJ;8CRT
7. ceMr:. 80. B0CeMb]J;0CRT
8. n6ceMb 90. ):1;0BHH6CTO
9. )];9BHTh 100. CTO
10. ;a;ecRTb 101. CTO o;r:i;_HH
11. OAliHHaAD:aTb 121. CTO ]tBă]l:n;a TL O ,ri;HH
12. ;::i:;eemlp;n;aTb 200. )];HeCTH
13. Tpl!Hâ)];I..\aTb 300. TplicTa
14. 1.feThlpHa)J;n;aTL 400. 1.1eThlpecTa
15. IUITHâ;D;QaTb 500: IIHThC6T
16. rneCTHă,n;u,aTb 600. meC'rhC6T
17. CC_MHâ;ll.Jţa Th ?00. C0MbC0T
18. BOCeMHâ)J;u;aTh 800. B0CCMhC6T
19. neBfITHă;J;QaTb 900. ,ll8BHTbCIJ'.l'
20. )'.J.Bă]J,QaTI:. 1 OOO. Thlcnqa

1/10
 1 001 ThICHtJa op;HH 40 OOO c6poK ThlCHI{'
1 021 T.blCJiqa neâp;QaTh O)J.ti:H 50 000 Ilf1Tb)J.0CÂ:T"' ThICHlf
1121 ThlCHlJa CTO ;r:J;BâAiţaTh op;HH 90000 genm1OcTO ThICH1I
2 OOO .J];B0 Tl:JC1111H 100 OOO CTO ThICfiq
2 001 ;a;ne ThICf!l{H o,n;HH 101 OOO CTO 0.U,Hâ ThlCHt.Ja
5 OOO llHTb TbICJiq i OOO OOO MÎIJIJUJ6H

Declinarea numeralului cardinal

Declinarea numeralului oiJUu

SINGULAR

:'.\i'asculin Feminin Neutru Plural

N. oâUrt ofhtă 081-1,6 IoânU
G. 0B1--we6 o8n6U oihw26 081-1,Ux
D. ofJno.M'lj ofh-t6U ofh-wM{J oauUM
A. oau,-,, (oo1'ozd) oJnY oa,.,,,; oiJHU {081tUxi
I. oiJHU.tt o8n6U 081-1,U,M, oiJHUMu
P. (06) oii>,dM (06) oondii (06) OOHOM (06) OOiillX
Observaţie

Numeralul ofJiu-t, oDttd., 081-ui se declină după modelul pronumelui de-

monstrativ 8nwm 1 &ma, 8mo.

Deelinurea numeralelor &oa, mpu, 11.embipe

:Masculin Feminin Neutru

N. âea âee a.a
G. âeyx a.yx a,yx
D. aeyM 86yM, âey.u
A. a.a (a•yx) âee (âeyx) aea
I. 06yM/4 DayMA iJ6y.MJÎ
P. (o) ooyx (o) âeyx (o) aeyx

N. mpu v.embipe
G. mpex•' 'l{emoipex
D. mpeM 'lleml:wpeM
A. mpu (mpex) 11,embipe. (ttemoipex)
l. mpe.M..d "U!lnblpbMd
P. (o) mpex (o) .em,,.piix

611
 Deellnarea numeralelor de Ia n:imb pînă la âedalfamb

Numeralele nRmo, iuecm1,, ceAn etc. pînă la oedo1ţam1, inclusiv,

precum. şi mpuâ!fam1> se declină ca substantivele feminine de
declinarea a III-a în -1, (.116iuaih):
N. nmnb e6ce..w.b mecm1-tââqamb mpUâq.amb
G. rutmU 60CbMU mecmft-diJiţamu mpUâq.amU
D. nxmU OOCb.Mf.t mecmHââiţ.amu mpuâifamit
A. namo 66Ce.Mb iuecmHdâ1{amb mpUâ1{amo
I. namb,O 60Ce.MbJ0 wecmHdâiţamb10 mpuâ1tamb10
P. (o) n.smu (o) BOCbMU (o) iuecmttdâf.famu (o) mpuâ,.ţ.amU

Obserrnţii

,, 1. >Jumeralul e6ce.H-b pierde vocala e la genitiv, dativ Şi prepo_ziţional.

2. >Jumeraleie· de la oâUHHaâlţamb ptrn1. la 8te..<imHd8l.famb şi numeralul
mpUOl{am.b' îşi schimbă în declinare numai ultima parte ~Ditamb. Prima parte care
intră în -componenţa acestor numerale rămîne neschimbată.
3.- Numeralele compuse de tipul âeâOq,amb oOU1-t, mpUâtţamb âoa schimbă
în cţeclinare ambele parţi componente : Ooaihţ.amU o0noc6, mpuâiţamU Ooyx.
deoare'ce fiecare parte componentă este considerată ca un Cuvînt deosebiL

Declinarea ..,,umeralelor nAmbâec.im, mecmbiJecl,m, d.AtbâecR.m, e6ceJttbaecRm

~. rwtmbiJec.11.m wecmbâecAm
G. n:imUâecRmu wecmUaec.RmU
D. nRmU8ecRmu iuecm UDecmnu
A. nJimbâeciim mecmbâec/im
I. mimo108eca,mb,o mecmb10âecamb"K>
P. (o) n;unUOec.<imu (o} mecmUOec.11,mu
Observaţie

Spre deosebi-re de numeralele 08IiHHaâ4amb, âed8lfamb, mpUâqamb ett·.

unde, după cum am -văzut, se declină numai partea a doua, aici se declină
ambele p,frţi componente. Aceeaşi_regulă se aplici\ şi in declinarea numeralelor
J11Ccmu, mp(tcma, 'l{embtpecma 1 unde se declină ambele părţi compo·nente, avînd
fiecare formele cazuale de plural (deyxc6m, Oey.Mcmâ..~t, mpt:xc6m, mpiJ.,w,cmâ.«
etc.). ln ceea ce priveşte numeralele nRmbc6m, iJenR.mbc6m, se declină numai
prima parte la singular (namb, nRmU, 1rnmbl0 ele.), iar partea a doua la plural
(corn, cma.¾, crnd.o,t,U ele.).

Declinarea numeralelor c6pox:, âe6RH6cmo, cmo

Aceste trei numerale au în declinare cîte două forme

una pentru nominativ:acuzativ (copoi., oea,uuJcmo, cmo) şi alta
pentru genitiv, dativ, instrumental, prepoziţional (copoi.a, oeeR-
/locma, cma).

612
 Declinarea numeralelor mbic11'ta, .w:u.11,.audH, MU.ii,4udpa

Deoarece au forma unor substantive, aceste numerale se

declină ca substantivele :

B!r,gutar Plural
N. mbic.1p1,a mbicJî,ttU
G. mbic.nttu mbicR'f.
D. mbic11,WJ mbiCR1tllM
'I
,A. mbic.<itty mbicRttu
J. mbic.ritteU (mbic.ri1tb10) m!iiCR.tiaMU
P. (o) m"bl,c11,w; (o) mbicR-ttax
Numeralele .uu.n;.n;u61t, ,M,u.n;.n;udpa sc declină ca substanti-
vele masculine cu tema în eonsoană dură.

Numerale colective
Numeralele colective se declină după modelul ,adjecti-
velor : numeralele 66a, fJa6e, mp6e - ca adjectivele cil. tema
moale, iar vemaepo, n!imepo, uufcmepo, ee.uepo, aocb.uepo, fJ1feRmepo,
fJecRme po - ca adjectivele cu tema dură :

N. 66a 66e âeoe f(.em6epo

G. o66ux o6eux âaoUx -remeepb'tx
D. o66UM o6euM âeoUM ttem6epbiM
A. 66a (o66ux) 66e (o6eux) B•6e (Beoux) 'tCm6epo (ttemeepbixJ
I. o66UMU o6eUMU âeoUMU ttern(JepbMt-u
P. (06) o66u.x (06) o6eux (o) Beoux (o) 'lemeepwx

Numerale fracţionare

Din punct de vedere al structurii morfologice, numeralele

fracţionare sînt numerale compuse. Prima parte este un numeral
cardinal, iar a doua - un numeral ordinal la genitiv plural
(fJee u,ecmblx, mpu cefJb.11,,;,x), sau prima parte este un numeral
,;ardinal, iar partea a doua - un numeral ordinal la nominativ
singular (ofJi;d eocbMdR). Amîndouă părţile componente ale nu-
meralului fracţionar se declină,
Numeralul fracţionar no.n;mopd, no.n;mop.:i se declină în felul
următor:

613
 Masoulln ţd neutru

N. no.11,mopd no.nmopM
G. no.ti(JmfJpa noA:{Jmopa
D. noAOmopa noAUmopa.
A. no1tmopd n,o.rimopb'J,
I. no.n,'JJmopa no.ri!}mopa
P. (o) no.n,!)mopa (o) no.,iym,,p<
ObservaUe
· Din paradigma ·de mat sus se vede că numeralul no.iimopd, noAmopbl are tn
declinare numai două forme : una pentru nominativ-acuzativ, alta pentru celelalte
cazuri. Trebuie remarcat, de asemenea, că la masculin cţea ce se schimbă în
timpul declinării este prima parte. no.rt-, noA1)A, cea de-a doua parte rămîntnd
neschimbată în tot cursul declinării. ·

PRONUMELE
Mecio1n,1emrn
tn limba rusă, distingem următoarele feluri de pronume :
J „ personal 5. inlerogativ~relativ
r. reflexiv 6. determinativ
3. posesiv 7. nehotăr ii
·.1
4. dem -nslrativ 8. neaativ
,I
Pronumele personal ·,j
Pers oa na I şi a n-a I

N.
G.
D.
"
SJngular

..wenA
m"'
m.e6R
me6e
.....
Hac
Plural

...
•ac
.....
-'"'' ""-"
A. .MeHJÎ me6Ji Hac •ac
I. .MnoU (-010) mo6ou (-610) ttd.uu 6a.MU
P. (060) .u1-te (o) me6e (o) nac (o) eac

Persoana a Jil•o.

N.
Masculin

OH
Feminin

OHd
Neutru

OHO
Plural

_onrl
'I
G: eed, ue26 ee, ,-,,ee, eed, nez6 UX, HUX

D. eMY, H..tM!) eU, Hefi eMJj, 1-1eMY- UM, H,UM

A. eeO, u,eie6 ee, Hee eeO, HezO UX, HUX

I. UM, 1'UM ho, er.i, nero, 11,eU UM, HUM UMu, 1-nlMu
P. (o) HiiM (o) neu (o) "'-" (o) HUX

614
 Observat li
1. Cea de-a doua formă, cu 1-t-, se tntrcbuinţeazâ ctnd pronumele· este
precedat de o prepoziţie: 80 neeO, om· nee6, n tteMfÎ, ~ neU, fJO!î!pl}e· neeO, nCpeiJ
HUM, Me:-JreiJy HU.Mu, naJ HU.MU, aa Hee etc.
2. Pronumele personale au la toate persoanele 1cuzativul egal cu genitivul,
chiar şi la genul neutru, atît la singular, cit şi Ia plural.

Pronumele reflexiv
Acest pronume . arată că acţiunea exprimată de verb se
răsfrînge asupra su bicctului.
N, c_ A. ce6H
G. ce6R I. co66u (-610)
D. ce6e P. (o) ce6e
Observaţii

1. Pronumele reflexiv nu are nominativ.

2. De asemenea, pronumele ce6R, nu are forme de gen şi nici de număr.

Pronumele posesiv
În limba rusă există două grupe de pronume posesive şi
anume : pronume posesive-personale şi pronume reflexive-posesive.
1. Prima grupă are forme pentru toate persoanele gra-
maticale. Aceste forme se deosebesc după număr, gen şidupă
numărul posesorilor.

Persoana I

Un singur posesor ]\;[af mulţi posesori

m~sculin MOU napaf-f.Dâw. naw, y1t.Ume.ib

creionul meu învăţătorul nostru
feminin .MO.'l mtUea Hâw,a y'lf,Ume.1,bHUlfll
cartea mea învăţătoarea noastră
neutru MOC 6eJp6 ndw,e pynoe6dcmeo
găleata mea conducerea noastră

Pl1,1.ral Plural
masculin .w.oU napO:HJaw,U rtdu.m y11,ume.rtlt,
creioanele mele învăţătorii noştri
feminin .,i.toU miiteu Hdw,u yitUme.11,blW-1.fbi
cărţile mele învăţătomele noastre
neutru .uoU eefJpa Hdmu eiiJpa
găleţile mele găleţile noastre

615
 Persoana a ll~a

Un singur posesor 1Hai mlll(i posesori

Singular Singular

mooii, cmo,11, masa ta eam ao.M, casa vo1-1.stră

mooA ttacmb partea ta odmattacmb partea voastră
mooe nepâ peniţa ta t11i:iue nepci peniţa voastră

Plural ,,l
Plural

mooU cmoAbi mesele tale adiau Do..ud casele voastre

mooU ttd.cmu piirt,ile tale edmU 1tdcmu părţile voastre

m«oU · &e.1ui treburile tale eduttt deAâ' treburile voastre

Observaţii

1. Pentru persoana a· III-a singular şi plural pronumele posesi.v nu are

forme speciale. în acest caz, pentru a exprima poseshuiea se întrrbuinţează.
formele de .genitiv singular şi plural ale pronumelui personal :_ e.2â, ei\ ux, care
se pun, de obicei, înaintea substantivului Pc care ii determină.
2. Pronumele reflexlv~poscsiv c00U, c00.R., ceoi:, ceoU arată c:i obiectul
posedat aparţine subiectului. El poale fi întrebuinţat în locul pronumelor posesive
.Moiî., m«oU, nam, <Jmn., deci pentru persoanele I şi a II-a, aut la singular, cit
şi la plural:
Pronumele caoi1 se tlcclină la fel ca MoU, maoii.

Declinarea pronumelor posesive

SHfGULAl-t l'LUHAL

Masculin şi neutru Feminin Pentru toate genurile

N. .Moi1, .W,Of] .MOJi MOii.

G. ..uoecci .MOt?ii .¼OUX

D. MoeMY .MOCU MOU.M

A. .uoii (.11oe,6), Moe .MolO .MoU (.ttoUx)

I. MOU.\.t w\totlii (-ho) M-Oll.MU

P. (o)' MOi!M (o) Motlii. (o) .MoUx

SINllCLAR l'LURAL

Ma.ooulin şi neutru Feminin Pentru toate genurile

N. mBoU, meoe meoR nrnoU.

G. mBoeeO meoei:i nuwUx
D. m8oe.«Y m0oeu m1wU.tt
A. mfloii. (meoeed), rruwiJ ma01b maoU (m1wUx)
I. maoU.,-i mfloi!ii (-ho) m001l.uu
P. (o) mBOi!M (o) ~eoeu (o) maoUx

616
 SJNc:-ULAU PL-CRAL
Masculin şi neutru F~miniu Pentru toate g.:nurile
N. C6oU, cooe- c&oA ('60lÎ,

G. ceoeed cooea C60llX

D. ceoe.«rj ceoe/1 ce_oU.',f,
A. C60U (ceoee6), ceoe ceoJO cuoU (caol.lx)
I. ceollM cooeu (bo) CBOUMU
P. (o) C&Oi!.M H coor'i1 (o) CBoUx

N. HU1U 1 uawe 1--Uiuta 1-uiuw.

G. 1-tduieeo
D. HtimeMy
1uiwei1
,-ul,meil I ndmux
IUiW.U.M,

A. llffUt (Hciuteeo), ndwe 1-Hiwy Hdmu (nriumx)

l. HtiU.UlM Hâmeii (-e10} 1-trlUlUMU

P. (o) 1-uimc.,1,1, (o) 1-uiwe(i !o) ndwu:r

N. eaw, rui:u,:,e miwa eriu.tu

G. edwew 1Jânteri. flcil,UUX

D. 6âUWM-Y adureU aâ1u11.w

A. ema (eâwew), · eâwe adwy fJriUlll (aâwu:r,)
l. (J{J,W,U,.¾ rrd1ue11 (-eKJ) adwu„H-U
P. (o) nâuu.M, (n) r.:d111cU (e} eriuw.;i·

La acuzativ sing,.1lar şi plnra: prnnurnv!c posE·sivP au ~ategoria ;~nlmat:1

întocmai ca suhsL1nlivele: prn1a;mcle ·t1,, gt'nul rna-;r1.iliJJ ctu ncuzativul €gal cu
geniUvul, atit. b singular clt ~i h~ plural, ior lu .t•eJ,, h minÎlH', ncuzativul
0

coinfidr eu genitivul.numai la plurnJ. Pronumele pnsf_•si,·r r1t-11irc nu at1 catt:-gorle

animaUt La suJy_;i.'aulin:k 1it..'însufl1:ţil(' :wuzutin;l -:·oincidc cu nou1iJJativu]

Limba ruRă are două pronnnrn di-nnoust,rative propriu-

zise : amom şi mom. Ele lnsoţ.esc, ca şi ln limba, romină, numde
de obiecte mai apropiate în spaţiu sau în timp (Jmom), s:1u mai
depărtate ( mom),

Pronumele demonslrafi11t.' de ar>ropiere

~ingular
mase. ,4mom mvm
fem. Jma ma
ueutru Jmo mo
Plural

.9mu me

(]17
 Declinarea pronumelor demonstrative
SINGULAR PLURAL

Mas.cu.lin şi neutru Feminin Pentru ton.te irenurlle

N. âmom, :cimo ăma âmu
G. âmow 8moU âmux
D. 9m.o.wy 8moU ămu.t-t
A. ~mom (Jmoeo), âmo !Jmy 9mr.t (ârnux
I. 3mu..w. amoil (-o,o) 9mu..wu
P. (06) amo.w. (06) ,moii (06) 11mux
)'
N. mom, mo ma me ii
G. moa6 moU mex '
D. mo.Ml}
A: mom (,rweo), mo
moU
my
meM
me (mex)
'I,.j
I. tneM moii (-610) me.«u
P. (o) moM (o) moii (o) mex·

ObsenaUe
La pronumele demonstrative de genul masculin, cînd este vorba de obiecte
animate, acuzativul coincide cu genitivul. La pronumele de genul feminin, acuza-
tivul coincide cu genitivul numai la plural. ln toate celelalte cazuri acuzativul
coincide cu nominativul.

Pronumele interogativ-relativ
'I
Din această grupă fac parte următoarele pronume : ,cmo,
'lmO, KllKOU, KllK08, KOmopb!U, 'teU.
Pronumele i;,mo se întrebuinţează numai cînd este vorba
de obiecte animate, iar 'lmo, numai pentru obiecte neanimate.
Ele se declină în felul următor :
N. ,;mo ~mo
G. ,we6 ttee6
D. IWM!Î tte.M!Î
A, ~036 ~mo
I.
P. "'""
(o) "'"'
(o) t(eM
j
"°""
Observaţie

Pronumele ,mw, tt.mo nu au plural şi nici forme speciale pentru fiecare gen.

Pronumele ,.:a,c6u, ,comopbi/1 se declină ca adjectivele cu

tema în consoană dură.

618
,,..._..,,... . .

Pronumele interogativ 11ea, spre deosebire de celelalte pro-

nume interogative, se foloseşte destul de rar cu funcţie de pro-
nume relativ. Se declină în felul următor :
SINGULAR PLURAL
Ma,iculln al neutro Feminin Pentru toate genurile
N. ttei1, .,.;
G. ttbeed
"'"
1/MU
%U

1tbUX
D. •u,eMJ} 1l-MU "tbUM
A. ..,11. (-.ee6),
'" ••10 ••u (••uz)
L
P.
••= 'I.beii "thltMU
(o) %i!M (o) •.eil. (o) ••uz

Declinarea pronumelui determinativ

CBM, eaMă, caMo, cliMH
SINGULAR PLURAL
Masculin Feminin Neutru Pentru toate genurile
N. COM caMd caMO- cd.Atu
G. ca,M.oad Ca.MOU ca1.toa6 ca.mtx
D. ca.w,o.uO ca.AWU Ca.MO.AtY caM-UM
A. ca.« (ca...oa6) CaM.Oi! ( Ca.<t/Î ca.o<6 ca..uu (ca...u.z)
J. Ca.MUM CaM6ii (·610) caMUM ca.MU.wu
P. (o) ca.M6M (o) caMdă (o) ca...6.M (o) ca.Max

că1t1wit, •as, ..-oe, •Lie

SINGL'LAR PLURAL
Maaenltn Feminin Neutru Pentru toate genurile
N. cdMwU cdMaR cdMoe cdMue
G. cd..Moao cd.MoU câM020 CaMblX
D. cd.Mo.1<y CdMoii cdMOMY CtiMbUt
A. c<Wbtii (cd.Moa• câ.uy10 CdMoe caMb<e (caMbtZ)
I. Câ.MMM cd.Mall. (-010) CdMbt.M cd.w„tM-u
P. (o) Ca.KOM (o) caMOil. (o) COMOM (o) CaMbtX

uec1., ncn, nce, nee

SINGULAR PI.URAL
lt{agculln Feminin Neutru Pentru. toate gemulle,
N. eecr,· BCJO ect ece
G. BceeQ eceU BceeQ ecex
D. oceMQ eceii ace.M.(J oce..u
A. oecb {ece2&) 6Cf0 ece ece (•cex)
I. ece..u eceii ece:w oce.Mu
P. (060) BC<M '(060) eceii (060) eciJM. (060) ocex

619
- - -·---- -~ --- - -

VERBUL
fJiarOJI

Infinitivul
Infinitivul se termină în :
-mb mai ales la verbele cu tema în vocală : aHamb, . nucdmb,
uepdmb, 6eceooeamb, Jtl06Umb, cnopumb;
-mu la un număr relativ mic de verbe a căror temă este con-
sonantică : 6pecmu, eeamu, eecmu, epecmu, uomu, ,,11,ecmu,
H,aUmU, noUrnU, necmU, nJJ,ecmU, pacmll;
-% la verbele cu tema în vocală: 6epe'lb, .MO'lb, ce<tb, :»ee'lb,
me'llb, Ae'l/,b 1 netlb, cmpu'l.(,"i?, mo.ri6ttb.
Verbele în -cş, se termină la infinitiv în :
-mbc:i: nyedmbCR, 00:HCUOambcR, cpa:HeambM;
~mUcb: necmUcb, cnacmUcb, naUmUcb;
·'IMH: 06Jte'lbCR, 6epe<tbCR, cmpU'lbCR.

Conjugarea verbelor

Generalităţi

La conjug<>rea verbelor deosebim: I

două numere : singular şi pl1,ral;
1.
2. şase forme de persoană (trei la singular şi trei la
plural);
3. trei timpuri: _prezent, trecut şi 1,Wor;
4. trei moduri personale : indicativ, condiţional şi i·mperativ.
În limba rusă verbul are două aspecte - imperfectiv şi·
perfectiv, şi trei diateze - activă, pasivă şi reflexivă. Toate
formele verbale se formează de la două teme : tema infinitivului
şi tenia prezentului indicativ.
În funcţie de desinenţele personale ale prezentului, în
limba rusă verbele se împart în două conjugări :
co:--:r,JUCAREA 1 CONJUGAH.EA a II-a

{ -10(-y) 11,umd,o ·10(-y) Jl,,o6Jl,I()

Singular -ClUb 1mmdeUlb -UUlb Jt,,06uiub
-em ,,umdem -um JU06um
-e„w; 11,umdt!.¾ -iut JU06u.w;
Plural
{ -fmte '1f.unutnne
-,om (-ym) •uunri1om
-ume
-H,m (-am)
.1106ume
JU06.nm

620
 Indicativ

Prezent
Prezentul se poate forma numai de la. verbele- imperfective.
Majoritatea verbelor din limba rusă nu prezintă particu-
larităţi în conjugare la prezent. Dăm mai jos cîteva modele
de verbe la prezent.
CONJUGAREA I CONJUGAREA a. Il•a

HrpăTL ryJIJ'iTh CTp6HTI:, rOBopHTL

,. uepd.10 "1JAS1Q cmp010 eoeop10
m"' uepdemb ey.a/iewb cmpduwb eoeopUutb
OH, oHd uepâem 8'gAif.em cmpdum aoeopUm

...
M6'

OHU
uepdeM
uepd.eme
uepdrom
ey.aAeM
ey,n,Aeme
ey.ttAIQm
cmp6UM
cmp6ume
cmpoJ1m
aoeopiţM
eoeopUme
eooopAm

Verbele în -CR nu se deosebesc de cele de mai sus decit :I

prin faptul că se adaugă la desinenţele prezentului particula I I
-CR· după consoană şi -cb după vocală :

CONJUGAREA I OONJUGAREA a II-a.

aaHHMliTbCf( cc6pDThCfl

,. aaHUMd.K>c& cc6p10cb
'
m" BaH,UMdeutbC.JI cc6pumbM
on, OHd aanUMdemc.ii cc6pumc.ri
.....
...
ONU
aaHUMdeMcA
,anUMdemecb
aanUAU110mca
cc6puMcA
cc6puinecb
ccd pRmc11,

Verbe de conjugare mixtă

Verbe de conjugare mixtă slnt acele verbe care la, timpul

prezent au desinenţe .de la, ambele conjugări.
XOTeTL !lemar& l(aTh coa,a:aTL eCTb

"m„ xo11U 6eeg a'™ cOaOciM ....

X61Ce1Ub 6e:HCUWb cJamb coaâdu.tb eutb
OH, 01-itf. x6-rem 6e:>reUm aacm coaaacm ecm

...
MW

om.i
xomUM
xomUme
xomflm
6e:,reUJ,t
8e;xcUme
aee~m
aaali..M,
iJaDUme
aaaym
coa8a8UM
coa8a!JUme
coaOaiJYm
e8UM
e[)Ume
eiMm

62i
 Trecut
!n limba rusă timpul trecut se formează atît la verbele

) imperfective cît şi la cele perfective de la tema infinitivului,

la care se adaugă sufixul •.I!· şi desinenţele -a (pentru genul
feminin), -o (pentru genul neutru) şi -u (pentru plural la
toate genurile). La masculin singular nu se adaugă la temă
' I

·I
I

nici o desinenţă. Regula această se aplică la verbele de ambele

conjugări:

CON JTJ'GAREA 'r CONJUGAREA a Il•a

1
l
'tJ.llTâTb mol>HTb '
masculin ttumd.a .11,106U..i
feminin 1'umâaa 11,106U.11,a
neutru ,11,106Ulf.o
,/
11umd.ao
plural 'llrtmd.au .11,106UJJU

Viitor-
!n limba rusă există două forme de viitor : viiwrnl simplu,
care se formează numai de la verbele perfective, şi viitorul
compus, care se formează numai de la verbele imperfective. , 1
Viitorul simplu are aceleaşi desinenţe ca şi prezentul indicativ
al verbelor imperfective : ·,

PUEZENT VIITOR

IJHC8.Tb Hannc3Th

nuwY nan(ui.ty
"nu-,i nUUteUlb nanUwew:b
OH, OHU nUmem

.
nanUwem
nUmeM 1-1,anUwe.M
"'", nUweme nanU:uumie
onU nUutym nanUmym

Viitorul compus se formează<Jdin viitorul simplu al verbului

6btmb şi infinitivul verbului de conjugat :
.n 6Jj0y nucâmb Mbi 6!/de.M nucâmb
mu 6yaeuu, nucdmb eoi 61]8eme nucdmb
OH, OHa 6ţ}aem nucdmb OH,U 6{/Jym nucdmb

622
 Conjugarea unor tipuri de verbe la prezent
sau la viitorul simplu

I. Verbe care păstreazi1, ia prezent tema infinitivului

Tabelul 1

INFINITIV p R E z E N T
.

OTB0'1dTL R OTBelfdK> H qHTdJO

.
(a ră,punde) TLI OTBeT.JâemL Tlil lJHTdemh
'lJ:HTdTL i:m, OHă OTB0'1deT OH, OHâ q&Td8T
(a citi) MLI OTBe\ldeM Mht tJHrdeM
BLI OTB0\ld0T0 BLI IIHTde,re
OHM OTB6lldlOT OHH 'IBTalOT

După modelul acesta se conjugă şi verbele : pa66mam1,,

uay<tdm&, 6pocdmb, 1wndm1,, 1'yndmb, co6updm1,, cnacdmi,, nonu•
Mdmb etc.

·Tabelul 2

INFINITIV p R E z E N T
I
aa6hledTb 11 . aa 6hlec.ho R o~eodro R paa6HedIO
(a uita) Thl aa6LI6d0lllb Thl oneedemL T~ -, pa.a 61-rndemL
OJl:08dTb OH, OHă sa6htedeT 0H 1 oml OAe«deT OHJ '{>Hă paa6H-
(a îmbrăca, a loveli) edeT'
paa6u:edTL MLI aa61,rndeM Mbl O,'l,0edeM Mhl paa6H•4•M
(a sparge) Bi.I aa61,rndere BLI o;a;e6âeTe BLI paa6a6dere
oaH aa(h,16d10T OHH O;'J,86dIOT OH!! paa 6H6<il0 T
,.
După modelul acesta se conjugă şi · verbele : na8eedmb,
06yedm1,, pas8eedmb, co2peedm1,, 080.11eedm1,, sanuedm&, eb1J1C;tJ-
6dmb, 80J1Cuedmb, naJ1Cuedm1,, npoJ1Cuedmb, 06muecim1,, euJ1u-
eamb, paa.11u6dmb etc.

623
 Tabdul 3

TNFlNITIV p R E z E N T
,l.j
Î
H8Hă3MeaTb fi naRăabiearo 11 crrpămuoaro
(a pedepsi)
cnpâmueaTL
T.hl Ha~â3Neaemh
ou. omi Hamlat>u1aeT
Thl cnpârnueaemh
OH OH:\ crrpânmoaeT )
{a lntreba) M:&I' HaI-Hla&ZetieM
Bhl HaHâ8ueae1•0
OHM HaHâ8w1alOT
Mhl cnpămuea.eM
BhI cnpârnueaeTe
oHH cnpârnueaIOT
.
I

După modelul acesta se conjugă toate verbele eu sufixele

-uoa-, -uea- cu accentul pe silaba care precedă sufixul.

Tabelul 4

IN'FIN1TIV PRE.ZEN'!'

HMC1'1, fi H.M..§IO Ti. ripacue,o

(~ aven) Thl 11Meemh TN Hp a,,::neen.n,
Hpacnen, OH, onA rtMCe11· on, on.B,, ,..:;patnei'l'
(a roşi~ a se roşi) Mhl nr..zfeM :i.JbI xpncm§ei1
IJhI YI.MCC1'e U.hI np <H.'.BAC're
oH!1 nMeiwi' OH(! H°Ţ1aGHliID'l"

După moilelul act".sta S8 ('.nnjng~'i1 şi. voT~Dek~ -

6oeanufm,b~ 60.!l,im,o) BJtaihJm,b 1 :Jt-ca.,u!mo, spenn,- cnema;. 1

xyâemo, !lep1<emo ete.

I

I
Tâbelul ti

-
JNFIN!TIV :P ll F, ,. E N T
, I
-----------
BeaTH
(a aduce cu·. un
vehicul)
ff ueay
Tbl Beaemh
OH, OHft BeaeT
ff uccy
Thl ttecenn,
OH, OHil tteceT
:f
necni Mhl ReaeM Mhl HedM
(a duce) Rbl neaCTe J\bl uecf'l'e
OHII BPaYT onll 11ecY1•

624
 II. v erhe care frx prezent nu păstrează .tema infinitivului
Tabelul 1

INFI~ITTV p R E z E N T Oli~ervatii-

IlIICliTh H mrn,y 11 orra-.Y Sufixul -a nu se păs-

(a scrie} Thl • }UJ18Wb Thl nflmernb trează, iar ultima
BH3dTh OH, OH{l 110:IIH.'T OH, ona BiiIBCT consoană a lemei
(a împleti) MLI TII{JJJPM Mhl BĂ:iHeM se schimbă.
Bhl nflme1'e llLI uHmeTe
onfr nl1wyT OHH BfIIBJT
i

După acest model se conjugă şi verbele: 6pl{,a2amb,

Ope.Mdm,b, ucxdrn,b, noJie6dmb, J.tenuim.b, naxâmb, n.11,â,;amb, piaamb,
ponmdmb, ,c;;ar;dmb, ci:inamb etc.
La acest tip fle verbe se produc următoarele alternanţe
nnr:.'lTb --· nmttj [c-IU]
BR3ATb BH;ncY [3-m}
(ipf;I!l23Th Gpsrn"'cy [r~mJ
{lpl'.MăTb ,rr.pe.u.n{) [:'.11-MJI]
Moifl1'b HUf5'_ f CJ\'-11.\]
HOJJB6J.TI. 1-rn.:rC6.110 [6-GJJ.]
1)1em<1Tb - MCS)' [T-Sj
na_t:,'.i_-rh ·- :naw.j [x-rn]
nnă1i:il.'l'I, H.i!;it;y [E--lf]
p~:,MTI, pf~;xcy [a-m]
ponm'1Th ponu1y [T--111]
c1,ah'..iT6 CI..attY [H- 1 1]
chlnaTh cbfn„uo [rr-n:i]

Tabelul 2
.

INFINITIV p R E z >o N T Ohservatii

Sufixul -a de la infi-
COClÎTb H cocy fi CTOHY nitiv nu se păs-
(a suge) Thl cocerni, Thl CT61JCillh trează la prezent,
CTOH<iTb OH, OHil coCeT OJ1 1 OHă CT6HCT însă, spre dt'osebi-
(a geme} Mhl cocCM Mb! c·rOneM re de .g,rupa precc-
Dhl coceTe BLI CT6HeTe dentă, consoana fi-
OHft coc)'T OHM CT6HyT nală a temei nu
se schimb:l.

\0 - c. 1859
62,5

.J
 Tabelul 3

IN1''INITIV
I p R E z E N T
I
Observat![

Sufixul -a de la infini-
6paTb H 6cpy m11y tiv nu se păstrează
(a lua) TLI Oepenn, "Tblm]l.eIIIh la prezent. L'neori
m:,n;aTh OH, onâ 6epi'T OH, OH8. i-H/1.eT tema rămtne iden-
(a aştepta) Mţ,l 6epeM Mhl :m,o;eM tică cu cea a infini-
Bhl 6epi1TC 8hl m,a.eTc tivului fără sufix,
om-i 6_epyT om{ >HAYT iar alteori tema se
schimltă, ca tn ca-
zul vcrbului6 pamb

După modelul acesta se conjugă şi verbele : 8pamb, aeamb,

.,iamb, p:»eamb, mi,amb etc.
Tabelul 4

INFINl'rIV p R E z E N T i Observat li
I l
naedTh ~aIO Sufixul -&a de la în-
(a da)
H
Thl ;:i;af'rnh
"TblHCTalO
BCTaCIIIh finitlv nu se p~s-
BCTa6d.Tb onă. 11.aCT
01-1, OH, OHă BCTaCT trează la prezent.
(a se scula) Mhl naeM MLI BCTaeM
Bhl 11.ai!'Te Dbl BCTaCTe
ottl1 J1,alOT OHFI DCTaKIT

După modelul acesta se conjugă şi verbele : coa8aeo,mb,

coa11,a04mb, npua11,aedmb, ya11,aedmb, 8ocmaedmb, npucmaedmb,
ycmaedmb, aacmaedmb etc.
Tabelul 5

INFINITIV p R E z E N T Observat li
I
ce.RTh H ceJO R T{l!O Sufixul -11, de Ja in-
(a semăna) Tbl cCemh Tbl Tăernb finit.iv nu se păs-
Tă..<i:Tb OH, OHit ceeT OH, OHă T0.eT tre.ază la prezent.
(a se topi) Mhl ceeM Mhl Tă.eM
n1,1 cCeTe BN TâeTe
oHH cC10T oml T.i.IOT

După modelul acesta se conjugă şi verbele : ee.nmb,

JtdJ!mb, JteJteJimb, 11,ai}e.nmbc.n, CMe!ÎmbCJ! etc.

626
 Tabelul 6

INFINITIV p R E z E N T Oheerva.tll
I I
Sufixul -u de la in-
CTp6UTh R cTpo10 11 .mo6m0 finitlv nu se păs- 1 -
(a construi) TLI CTp6Hlllh Thl JIIO 5HlllL trează la prezent.
mo6UTb OH, OHă CTp6nT 011, oliă m0611T Uneori se produc
(a Iubi) M.hl CTp6HM Mbl JIJ06HM alternanţe conso-
_Bhl CTp0HTe BLI JIIO fo1Te nantice tn tema
OHII CTp6R:T ORI~ JII06.RT prezentu lui la per-
soana r singular.

După modelul acesta se conjugă un număr foarte mare

de verbe !'le conjugarea a II-a : eoeopumb, c.!!yJ1Cumb, .MO.l!o-
mumb, XOOIÎmb, npocumb, 600/lmb, ~UCmUmb, cnewumb, pewUmb
etc.
Tabelul 1

ropeTh
INFINITIV

(a arde)
6JiecTeTh
I
H
TIJ
roplO
p

roplt:nn,
OH, OHă
R

ropHT
E z E

R
N T

6Jiell\y
Tbl 6.necTlilllh
ou, omi fi.TiecTHT
I
Observatu

Sufixul -e de la in-
finitiv nu se păs-
trează la prezent.
. ,
(a străluci) Uneori se produc
MLI ropHM
•
Mbl 6JieCTl1M
BLI ropHTe Hhl 5necTHTe alternanţe conso-
ottH ropilT OHH 6J1eCTĂ:T nantice la prezent.

După modelul acesta se conjugă şi verbele : ee.1emb,

eepml!mb, Bâ8emb, oucemb, aeeutfmb, Kunimb, /temem&, CKpunCmb,
mepnemb etc.

Tabelul 8

I!\'"FINlTIV p R E z E N T Observatii
I I
JJ;epacâTh R 11epmy R CIIJIIO Sufixul ~a de la in-
(a ţine) Tbl. ,u;Bp»Ufllib Thl CillHIIh finitiv nu se păs-
crrdTh OH, ouă l-l.8piHHT OA 1 ,,:mă. CDHT trează la prezent.
(a dormi) Mbl AepacHM Mhl CfIHM · Uneori se produc
Bld ;nf!pmttTe Bbl cnHTe alternanţe conso-
oHH .n;epmaT OHli CilflT nantice la prezent.
.

627
 După modelul acesta se conjugă şi verbele : 6oJimbc.<i, mamb,
i;pu,;âmb, MOJl'lâmb, CJ1biutamb, cmy'lâmb, mpeUţâmb etc.

III. Verbe care la prezent san la viitornl simplu îşi schimbi1

sufix·ut de la infiniti1J

Tabel11l 1

INFINITIV PitEzgNT VIITOR Observatll

răcnyTh R răcuy " spiumy Sufixul -Hy- de la in-

(a se stinge) Tbl răC1-leltlb Tbl 1-{pffm--iemh finitiv este înlocuit
Rpfno-iyTb OH, oua râcHeT OH, OHâ. HptuvrnT la prezent (viitor)
(a striga) Mhl răcneM Mhl 1-1:pffKH0M cu sufixul
_,._
Rhl răcneTe Bhl KpffH1{CT0
onH râcnyT omi Hp1bm.yT

După modelul acesta se conjugă şi verbele : eJi1tymb, zu6-

Hymb, 06UHymb, K:ânuymb, K:UC1tymb, MllXli)Îmb, .11,epauym&,
· ndxHymb, moJ1K:H)Îmb etc.

Tabelnl 2

INFINITIV p 11 E z E N T O~servatH

Ciece~oeaTb fi.f'iec€,r:ty10 H BOKJIO Sufixele -o6a şi -eea

(a discuta) TbI 5ece n yeurb Thl aolOewb de la Infinitiv al-
BOeeriTh OH 1 OH.i. fiece;.i;yeT OH, OHil EOIOeT ternează cu .,.y. -10
(a lupta) Mbl 6ece/lyeM Mhl Bo10eM la prezent (sau vil-
Bhl fiecCµ;yeTe BY RolOeTe torul simplu).
OHH 6ecei\YIOT OHH BOIOJOT

După modelul acesta se conjugă şi verbele : 6yHmoedmb,

zopeeâmb, auK:m06âmb, c»cepmeoeamb, HO'teeâmb, o6paao6dmb,
opzauuaoeâmb, npâaaHoeamb, pâiJ,oeam&, pucoeâmb, cyUfecmeo-
edmb etc.
După acelaşi model se conjugă şi verbele : :>1eeedmb, 11:.11eedmb,
n.~eecimb, coedmb etc.
 Tabeltll 3

lNI<'INITf\" VIITOR l~ltRZENT Ohservatii -

-------
yMepen, fl y:vipf fWJl!O IH nopffi Verbele care conţin
(a muri) Thi ,Y:l'l}Jl'Hlf, "
Tbl ttO.Tit'Illh Thl n6peun, ln tema infinitivu-
!.OJJ()TJ, UH, Ottâ ,Y'1- OH, nnâ hi)- OH, onă rrO- lui grupurile -epe,
(a înţepa) peT ,1€1' peT -opo, -OJ1,0 schimbă
lIOfHJTI, Mhl y)tpl'M Mhl HOJJeM >Ihl rr6peM la prezent (viitor)
(a rupe, a des- Bhl yMp€'Te Rbl i.6.ne'T'e DLI n6pe"rc aceste grupuri în I
I
face) 0Hl1 yMp)°T omi l-\'.6JUOT OH0 rr6pl()T -p, -op, -OA, ,I

I
După modelul acesta se conjugă şi verbele 3anepemb,
I
llO.JtOmb, .MO,iomb, 6opombc.q etc.
I
,,,
'"'
Tabelul 4 I
I

INI<'INITIY p R E z E T
" Observatll
--
' !
rpCTL R rpl?lO H p6IO H ;n;YIO H ;mâIO R fHHIO Verbele cu te-
(a lncălzi) Thl rpe- TLI p6ernh Thl ;l)'eWb Tbl ;-ma- Tbl rHH- ma infiniti-
phlTb Olllb Clllb ernh vului tn -e,
(a săpa) OH, oua OH, oua, 011, oua OH, OH:\ OH, OHa -bl, -y, -a, -U
:U.YTh rpecT p6eT 3HăCT;iye;r fHHijT 1n unele ca-
(a sufla) Mhl ff~CeM Mhl p_6eM Mhl JlYCM MLI 3HăeM Mhl rHneM zuri păstrea-
nLI rpeeTe BLI poeTe BLI iJJe'I'e BH'. :::măeTe nLI r1rneTc ză această
aHaTh OHH rpC- 01-IH p6K>T OHM zjrIOT OHM 3Ha- OHH fHH- temă voca-
(aşti) IOT IOT IOT lică, iar ln
rHHTh altele o
(a putrezi) schimbă.

După modelul acesta se conjugă şi verbele : apemb, cnemb,

6pumb, Kpbl,mb, Mbl,mb, Bblmb etc.
Tabelul 5

INFINITIV p R 'E z E N T

6HTh H 6hl0 R JlhlO H lliblO H llblO H BbIO

(a bate) TLI 6belllb TlJ JiheIIIh Thl llibelllb Thl IIhemL Tfl BhCllih
JIHTh OH, OHă OH, OHâ JibCT OH, ouă lllhCT OH, O_Hă IIbti_T OH, OHâ. BbeT
(a turna) 6beT
llillTh Mhl .6bCM Mbl Jibi;!M MbI lllb€M Mhl IlbeM Mhl Bb€M
(~ coase) BhI 6bCTe lllil JihCTe Bbl lllbCTe BhI IIhCTe BLI BbCTe
IIHTb OHH 0hlOT OHff libIOT OHH lllhlOT ou0 IIhlOT OHli BhlOT
(a bea)
BHTb
(a răsuci,
a lmpleti)
-

629
 Tabelul 6

I PREZENT VIITOR Observatfl

INFINITIV
I I
maTb RmMy R muy H J-IatfHJr n B03hMY R 0U:1n1MY Verbele cu te-
(a str!nge) TLHMMelllh TMamemb Thl Haq- Tbl B03h- Thl ot5ulf- ma infiniti-
maTL neun, Mew1, Memh vufu"i tn -a,
(a secera) OH, OHâ, OH, OHă ou, onâ OH, ouă qH, ouă, -J<, la pre-
uaqăTF, iHlleT il{HCT H,atJHeT B03LMCT 06HIIMeT zent (viitor)
(a lncepe) Mhl arneM MLI ameM
B3JITb
Mhr naq- MLI B03b- Mhl 061-111:-
HeM MCM MflM
schimbă
ceste vocale
•-
(a lua) Bhl mMCTe Bhl »-meTe BLl Ha'-1- Bl:.l D03b- Bhl o6mi- in -M, -n,
o6m'ITb neTe MCTe MCTe -bM, -UM
(a !mbră- OHII )HMYT omi muyT ouH naq- OHll 803b- omi oOuH- -U.u.
ţişa) HyT MJT MYT

I
INFINITIV VUTOR
I PREZENT

nous'iTh R nol!My R CHHMJ JI CTAHy R CTbmy Verbele cmamb

(a lnţele- TbI nofi- Tbl CHlf.MeIIJb Tl:J CTâHe!f-Ih Tbl CThiJH'Wb şi cnu,im'b pri-
ge) MCllIL mese la pre-
CHRTb OH, OHâ OII, OHâ CHli- OH, OHâ CTă- OH, OHA zent pe ltngă
(a scoaţ,e, nottMeT MeT HeT c'I'LmeT tema infinîti-
a suprima) MLI nott- Mh! CIIl1M0.M Mbl CTâHeM MLI cTIJHeM vului, pe c_a-
CTaTb MeM re o păstrţază,
(a deveni)IBhI .. no:tl- BLI cmiMeTe BLI CTă.HeTe BU CThIHeTe un -n mobil.
CThlTb MeTe
(a se răci) om\ noli- OHli CHllMyT OHH CT&HyT Ottff CTliHyT
I M.YT

Tabelul 1

INFINITIV
I p
" E z E N T
I
Obeerva.til

B€CTli R nenY R MeT)" P. rpef.iY lunel~ verbe cu in-

. (a ·duce) Thl· Be;a;emb Thl MeTelllb ThI rpe6emi:. finitivul ln -emu,
MeCTH OH, OHil ne- OH, OHâ MC- OH, OH.\ rpe6CT ·-cmb schimbă la
(a mătura) ,U:f!T TeT prezent pe -cm
rpecrff Mhl Beţtt'M rpe6eM ln fJ, m,6. .

(a v!sli) Bhl BeAeTe

Mb! M8T~M
Bhl MeTeTe
Mhl
Bbl rpe6CTe ,,\
OHM nenYr ouH MeT)'T OHH rpe6)'T
.

După modelul acesta se conjugă şi verbele : ,.,,acm&,

npRCmb, nJleCmU, 6pecmu, npo,;ecmb, C1'pecmu, etc.

630
 Ta.belul 8

INFINITIV p R E z E N T Observatll
I I
MO\lb R Mory R rreHY Verbele cu in!Mitl-
(a putea) Thl M6IB€llih Thl nettelllb vul in -'ltri au.tn te-
nettL OH, OHil M6m:eT OH, 01-18. neqeT ma prezentului la
(a coace) Mhl M6iKCM Mhl netJCM persoana I singu-
BLI M6meTe ebl neqeTe Iar şi la persoana
OHII M6ryT oul-I neHYT a III-a plural -e;
-x:. La celelalte per-
soane au 2>::HC, x:>tt. I ,,

După acest model se conjugă şi verbele

cmpu'lb, me'tb, Y6J1e'lh, o6pe'lb, c6epe'<b etc.

TABEL
euprinzlnd. unele verbe eare lm tree-ut, sJngular, genul masculin,
nu primesc sufixul -.1

T ' O C U t
Infinitiv
I Masculin
I Femlnin
I Neutru
I Plural

B€3TH BC3 !Beami neaJI6 /Beami

Bhl803Tll nLrnea ehlee3na BI~IBC3.10 B~D€3JUI
BhllieCTH nLrnec ebIHec.na ehlnecno BhIH€C.lH
rpecT~ rpe6 rpc6~â rpe6n6 rpe6mi
aapacTH aap6c aapoc.':Jă aapoc.16 aapoc.1tt
HaHCCTlf Han Cc HanecJiil HaHf'CJI6 HaHeC.'ll1
HeCTif: uec HeCJiâ HCCJ"I6 uecmi
OTHCCT0: 0TH€C OTHeCJiă OTHec:16 OTHecJIH
OTHeCTllCb OTHeccR OTHeCJiă.Cb OTIWCJI•Cb OTH€CJlllCb
'
nacTH nac nacml nacJI6 nacmi II
np1rnecT1i npm1ec nputtecmi np1rnecn6 np1rnecmi
npommecTO: npouattec npo11::mecmi npo1.rnuec.1:6 npou:mecm·'t
paarpecril pa3rpc6 1pa3rpc6.11cl pa3rpe6:i6 paarpe6ni1
paattecTH pa3Hf.'C 1pa;m~~-1â pa:rnec.J16 pa:mecmi
cnacTH crrac cnacJia cnacn6 cnacml i '
1

6epe% 6eper I GeperJ1â GeperJI6 6ep.ermi:

6epelfbC1I 6epercn 6eper.11ilch QeperJJCICh 6Pperm1ch
UODJil,~llb DOBJICH: BODJICHJiâ. TIOBJICKJI6 DOB.lC\Cilll
CH\0lfb cm:er co:mrn:i comrn6 comr .111
aanpllttb Banpllr aanpttrmi. aanpiunQ 3anpnr.TI~
l13BJle'-lh H3BJittH H3BJieHJiil n3R."lenn6 H3BJien.:rn:
Hcnetth ucueH ucnem1â. 1'1cnc11:i6 ucnewu1'.
ttanpJlq1, ttanpRr Hanpar,rrâ narrparJI6 ttanpHrmi
05JJ€lfL 06J1eH 06.rreHJiă oOJie1rnll ofiJiexml
-

631
 T e c n t
Infinitiv '
! Masculin Feminin Plural
I Neutru ·~

rrepeCe4b rrepeceK rrepece1u1ă nepeceH,JI6 ncpecem1H

IIOM/)lJb IlOM6r IIOMOrJiă ITOMOI'JIO IIOMOI'JIH
IIOCTpl1'.trb TIOCTpliI' nocTplirJio
IIOCTplfrna ITOCTplfrml[
npeAOCTcper npe.r:i;otTeper,TJ:i npe.r:i;ocTeperJIO npep_ocreperJIH
11peD,OC'I'epfltJ.b
npettc6pe'-lb npe:ne6per npetteGpet·Jti1. 11peueGperJI6 npeHefipermi
pacnpHt1h pacnpJ\r pacnpHrJiâ pacrrpRr;16 1pacnpnrmi
TOJI•lfh TO.-rr6x TOJIRJiă 'rOJinm', ITOJII\.:111
,rl;OCTJiTHYTb ,11.o'cTl!r IAOCTYirJia ,'~0CTIITJIO Ţ(OCTfiI'JIH
OTBhIHHVTh OTBhlR OTRbnma OTBhJ:KJIO OTBblH:JIH
rrllxnyrb ;nax n:lxna uâ.x,;rw naxm,:
norH6HyTh jrronI6 IIon16.:rn norl16.;r10 norll0JIH
rrn,n:eţpr11yrh 1 IIOJJ,R?Pr nonseprna IIO/~Bepr.TW ITOJI;Beprmi
pa~roprHyThf pacropr pacT6prJia pacT()pnrn pacrOprJIH
cseprny1'1, ,cnepr ceepr,rra jcm~pl'JIO cneprmx
-----~-- -
BhITCpCTl, BhlTep BhITepJrn HI-;;ITepJIO nLITepnu
3arrepCTh aănep aancpJia 3ârrepJw aânepm1
OTnep{:'I'h 6Tnep 0TrrepJif1 t':i'rnepJIO Ornepm1
nporrepen, rrpoTep JIJ)O'l'Cp.na npoTi.'pJTO Hpo-rt\pm1
pacTepCTh jpa~Tep pacrCpJJa pacrepJio pac-repnn
~pţTb C'feJJ CTCJ)J1il CTCp,rro ,c1·epJ1H
-.~~~~I

I I
Boa;:i;eMrttyTb J10:-1;1;mir' noari,.mir.1rn iB03,TUH1f':lG B03,n:m1rm'i
BT0p.rnyT1,CJ1 'rn6prCfl iB'I'Opf'J!fi.Ch nT0prJ!~2--. HT0prJHiCh
~
nepeJ1~:'h nepeJI6:1 ne_fH:'JrC_::::iaa ___ ncpe,n:ea.'"!n /nepe;riCJ.TIH
I
I
ttaf)('criryn, 11aGer rw!lfir.rrn. !!:16f:rJm I Ha6(:rm1
---·- I

Comiiţloim,
Condiţionalul se formează din trecutul verbului de conjugat
şi particula invariabilă 6.,, care poate sta fie înaint.ea verbului,
fie după el. Uneori, ea poate fi chiar despărţită de verb prin
alte cuvinte.
Singn\ar Plmal Singular Plural
m-1c3.Jr
""'
m-1:c{u:ra 6h!
midtJio GLI
} m1c{1Jrn 6sr
pe1mi.11 fiM
pemHna ou pemlrnn 61,r
pemll.Jio Ohl

Imperativ
Imperativul are o formă pentru persoana a II-a singular
~i alta pentru persoana a II-a plural.

632 •
 Verbele imperfective formează imperativul de la tema
prezentului, iar cele perfective - de la tema viitorului simplu,
după, cum urmează :
1. La tema verbală consonantieă se adaugă desinenţa -u:
ll/l;'I'li - HH)'T 1u)(;,
rOBOpl1Tb ~ ronopflT f!OfiO{'il-

nynl1TL - E)'IUIT ~'Yfl./},

HCCTJ1 --- Hf'C)'T llfl'll

2. La tema verbală vocalică se adaugă desinenţa -i1:

clH31'b ~-- :rnfiJOT 3Haii
lfUT:'J. Th - 1..JIIT8JOT "l.Ufllâii
p1tCOB8.Tr, -- pnc)'IOT pucljii
Tot cu -i1 formează imperativul şi verbele monosilabice:
fJHTb - GLIOT 6eii
JIUTh .;....._ Jlh!OT .ie[i
BHTh - - BblO T eeU
fl!H.Tb - lllL!OT weii
3. La terna Nmsonantică a unor verbe se adaugă semnul
moale (-b). Impr:rativul se tPrmină deei în consoană moale,
cu excepţia con8oanelor CJK·. w, care sînt totdeauna dure, deşi
după ele se scrie b. JJP exemplu !I
BHHYTl, - a se ofîli BĂH}'T - BHHb
aa6VJV•
I
aaOJ;1Th - a uita :iafi\·;(VT -
aacTă.T& - a găsi, a prinde aac'ţatbT - :mc;âHh
MăaaTb a un~f', a murctări :vdtmyT - MaIBb
O;I€Tb - a lmbrill'a O!({!JTYT - o;,e11b
OTCTâTh - a rămlne în urrnJ OTCTfUI,YT - OTCTăHL
rrepeCT<.{ Tb --- a tnceta rJPflf'CT<iHyT - nepecTă.Hb
IlJiăJ-1:aTb' - a plinge n:1{p1yT - II.IT;l'lb
pe:'laTb - a tăia pea,yT - pPiHL
ceCTb a se nşeza cf1nyr - cu;:i:h

Persoana a II-a plural se formează adăugînd la forma de

singular desinenţ,a -me:
uiJUme, 1-1,ecitme, 6iUme, iuCilme, (J.R1t1Jmc, .M,ri.J1cbrnc, 2o(JopUme, Ky-
pUme, puc'Jiiime, ~1,CUme, aa61ÎDt>mt! 1 pf::>H:brrw, cjl-f)Mne.
Verbele Îll -rn formează impi,rnf,ivul potrivit regulilor de
mai sus, cu deosebirea că după eonsoană ~i după i1 adaugă se
particula -ca, iar după vocală - particula -cb:
cnacdUc..<1. cnacâiimec1,
pemriiic.n peuuJJLmcc1,
caBtlcb coa,:unecb
Y'tll•~l, y•t1lrnec1,
1Jr:tnfl!(l.,:.ri ocrn(),HbmeCb

6,3.3
 Verbe perfective şi imperfective ,.,

a) Verbe incoative (11erbe perfeoti11e, care aratit inceputuZ

acţiunii):

saam10,n;HpoeaTh (a începe) a aplauda

aa6apa6ânHTL a bate toba
aa6ecnoH6HThCH a se nelinişti
aa6poAHTL a fermenta
aaaepT8Tb a tnvtrti, a roti
aaeepTâTbCR a se tnv!rtit a se roti
aaeomiTL a striga, a ţipa
Ba,I.\CpraTL a smiJci
88/1p0>1<3Tb a tremura
aaaey'-lâTL a suna, a răsuna
aaHrphL a juca; a ctnta
aancinaTL a picura
aaHarrpHaHHttaTb a facC nazuri
aaHalfăTb a clătina, a legăna
aa1urnâ.Tb_ a da din cap (în semn de aprobare}
38HHTI€!Tb a rierbe, a da tn fiert
88HpacH0Th a roşi, a se roşi
aanpyTHTLCII a se invirti. a se roU.
8aMeJILHâTb a licări
aapeB8TL a urla
aaCH:JlTb a se lumina
88Cl"'i8HăTh a sări ; a galopa
38CHpHrlfTL_ a scirţîi

38CHJ'-lâTL a se plictisi
aacn6pHTL a se cerla, a discuta aprins
aar6naTL a tropăi
aa.rpeneTâTh a tremura
sarpeI.QâTL a trosni, a scirţîi
aaxm'.maTL a pocni, a lovi, a bate (din palme1
aaxpan8TL a sforăi
aa:t.JecâTb a scărpina
~8alJ:HXăTh a strănuta
samanilTL a zburda
aamaTăThCff a se clătina, a se legăna
aamesemiTLCH a se mişca
aameJlecTâTL a foşni

634
samenTân. (a lncepe) a şopti

no6e>t<an. a fugţ

noJieTCTh a zbura
norHâTLCR a goni, a urmări tn fugă
no11JILtTL a pluti, a naviga ; a înota
IIPM'lâTLCR a fugi foarte repede
DOCHaKâTb a fugi, a galopa, a alerga
IiOT~lÎTh a Url, a trage

!'
b) Verbe perfective cu sens limitativ: ,I
nofieraTb a alerga, a fugi ( citva timp, puţin)

notioneTL a fi bolnav
norouffT& a fugări, a goni (pe cineva)
noroHJ'i:ThCR: a alerga, a fugi
noropeuan. a se întrista, a se amărt

norpeTL a încălzi

no6eCe,IOBaTb a sta de vorbă, a discuta

DOBeetpnlTLCR a se distra
llOBOOBâTb a purta r;i.zboi, a lupta
noroeopHTL a discuta; a sta de vorbă

norpycTJiTb a se lnţrista ; a ttnji

norop,iqJiTbCn a se tnfuria, a se aprinde
D0j\blUJ3.Tb a respira, a răsufla
norocriTh a fi oaspetele cuiva
norym!Tb a se plimba
not\a)IBTb a călători

nomllTL a trăi, a locui

DOHrpăTb a ctnta, a jtica
IIOKămm1'"" a tuşi

nonemâTL a sta lungit

DOJI6TăTJ• a zbura
DOMOJiqăTb a tăcea I.
DQUJiaKaTb a plinge
nonpHraTh a sări

DOCH}:{âT& a sta jos

llOCTOÂ:TL
•a sta in picioare
dansa
11:oTaH~eeâTL
nomenrâTD a şopti

685
 c) V erhe perfective care arată o acţiune ce se petrece o
singură dată:

D0/1HJTb de la 6o]l,ă.Th a !mpunge

0pb13HYTb 6phlaraTh a stropi
r'-TIOTH)'Tb rJIOTâTh a inghiţi
rJiffHJTh ['.7IH;\eTh a privi, a se uita
µ,miuyT& " ABliraTh a mişca, a deplasa
/10PHYTb .n;eprâTL a trage de• ...
/lpOrHyTb ţtpOIBâ:T& ·a trrsări, a tremura
aeBHY'rh· aesâT& a că'sca
HăilHJTh HănaTh a picura
KaqHJTb HatJâTb a legăna
KKBHJTb mrnă.Th a da din cap (în semn de aprobltre)
HliHJTb KH,Il;â.T& a arunca
l\JUOHyTb „ KJieBăTL a ciuguli, a j:,iguli
KOJibHjTh „ HOJI6Tb a împunge, a înţepa
HOIIHYTh ,, IrnnăTh a săpa
HpllHHYTh H:pH4âT& a striga
Jlll3H,YTb JJH8âTb a linge
JI6IIHYTh .rr6naTbCJJ a se sparge
MIIrH)'Tb MMTăTh a clipi
MOprttjTh MOprâTb a clipi, a face cu ochiul
HblpH)'Th Hhlp.fiTb a se cufunda
nnxHjTh nuxfn1:> a împinge, a înghionti
IIJIIOHyTh m1emiTh a scuipa
nphirHJTb ,i npblrar1, a sări
rryruyTb nyrâTh a speria
CHOJih3HJTb CHOJih31ÎTb a aluneca
C,YHY'fb conă.Th a introduce, a băga
TIÎCHYTb TlicI-mTh a împinge
Tp6HJTh rp6rari. a atinge
xneOttJTb „ XJJeGăTh a sorbi
XJieCTH)'Tb " x~,eCTăTb a biciui, a lovi
XJI6IIIIJTh XJI61JaTb a bate din ...
'1ţapânayTh u_apănari. a zglria
tUfXHJ'Tb '-Ut:XăT& a strănuta
lllarttjTb marăTh a p:lşi, a merge
mapâxHyTbCfl „ mapăxaThCJI a se arunca într-o parte
UIBLipttjT& " lllBbipfITh a arunca
ll~H • H)'Tb ,, LqHllâ'I'h a ciupi
COCTpi1Tb OcTpllTh a spune vorbe de duh
cr.rrymiTh rJiymiTh a face prostii
copnnrnăJILHuqa Th op11r1111âJihHHllaTh a face pe originalul

636
C/IYPHTL de . la 11ypllTL a face prostii
CTp)'CHTh , 1 TpYcu:Th a-i fi frică, a fi laş
cpa66TaTh " pai'hhaTL a lucra I
CMaCTepllTb " MaCTeplÎTb a construi ceva I.
CLirpâTb ttrpâ.Tb a cînta (dintr-un instrument), a juca
crreTh rteTh a cînta

d) Verbe imperfective durative (acţiunea are loc cu 'Între-

ruperi):
noKâ.IIIJUJBa Th de la HâlllJIHTb a tuşi (din cind tn ·ctnd)
noxă.»mnaTh xo;ţHTh a umbla, a merge undeva (clteodată)
no?TYKHBaTL cryqâTb a ciocăni ( din cînd tn ctnd)
nobitmrnaTh 6oneTb a., durea, a avea dureri ( din ctnd tn cind)
nornrnâTh IlHTb a bea, a se cam ţine de beţii
no6iuaan.c,r 60.flThCFI a se teme, a se cam teme
no,6pă.ChlB8Tb 6pocii.Th a arunca ( din cînd tn ctnd)
norJI.f:l;a;blB8Tb r:rnA€Th a privi (la anumite intervale)
rroromip1rnaTL roeopHTh a vorbi (din cind în cînd)
rrorjmrnaTh l'yJ1/rTh a se plimba; a face chefuri (din cînd în
cind)
JIOHă.~nrnaTh 1-._aqflTh a legăna (uşor, din cînd tn ctnd)
IlOHpHmmaTb HpifqâTb a striga (<lin cind în dnd)
IlOMâXIIB8Tb " " MaxăTb a face cu mina ( din cind în cînd)
IIOTTJI/rCLIB8Th mrncăTh a dansa, a juca (din ctnd în ctnd)
uopa6ăTLrnaTh pa66TaTh a lucra (din cînd in ctnd)
nocnHCThlB8Th „ CBHCTeTb a fluiera (înceL, din cînd în ctnd)
noqeCbIB8Tb qecăTh a scărpina (uşor, din ctnd în ctnd)
i'
• I

e) V erhe perfective care arată o acţiune terminată (o acţiune

dusă la extrem):
nepeHoqeBâTL a rămine peste ·noapte, a înnopta
nepeCHA€Tb a sta mai mult <lecit alţii
oro6€AaTL a termina prtnzul
OTAemjpwrh a termina gard~
orpa66raTb a lucra l}" anumit timp (stabilit însă de la început)
OTCH)l/"Tb, a sta pînă la sflrşit
OT3BOHffTh a termina de sunat
HCilHCâTb a scrie, a umple (cu scris), a consuma scriind
lfCHJCâTh a rnuşc·a rău
HCHaJIE'lfHTb a mutila
H31.e3Ţl;HTb a cutreiera (.în lung şi tn lat)
Ha6âJIOBaTLCR a-şi face de cap

Ha6CraTLCH a alerga mult (pin~ la is_tovire)

637
I,
'
 Hary miTLCJI a se sătura de plimbare
HaH)·maThCH a se sătura (mlncînd)
HamoOoBâThCR a admira mult, îndelung
'aannâHaTLCR a plînge mult
HammcâThCH a dansa mult
HaCMeHTbCH a ride mult
:,
HaHpI1llăTbCff a striga mult
HaMj'-IHThCH a se chinui mult

I
HaxRaJIH'.TbCfI a se Uiuda mult
uattrpâTbCfl a ctnta mult. a juca mult
HaH'yTTJ1TL a cumpăra multe şî de toate
napn<lTh a rupe, a smulge mult
naturTâTbCJI a se sătura de citit 1~

uacJJ;frnaTLCR: a auzi, a asculta multe I'

Participiul

Cele mai frecvente verbe care formează participiul paslv trecut

cu sufixul •TJ.Iii:
6HTb a bate 61iTMfi, :m6HThliî, ua611Thliî, paa6RThlDt
y6HTbIÎI
6pHTb a bărbieri t5pl1Thlfi 1 BhJ5pHThlfi
B3RTb a lua B3JÎ:Thlfi
rpeTh a încălzi
rpeTbltt, narpeThlfi, paaorpCThltt
JJ;OCTllrHyTL a atinge, a ajunge J~OCT0THYThli1:
ilYTL a sufla tta_;'\YTbiit, paai:t)'Tblfi
}fH{Tb a trăi npO IBIIThli:t' nepeanfThlti
man. (arnyT) a secera Cl-RAThl.U
î-K3TL (a<MyT) a strînge cmăThlit, npnm.ci.TLifi
3aMHHjTb a închide 33.Mt-myTI,J:i!
aaHffTh a ocupa 3ăIUITbIÎI
aanepHJTL a întoarce; a lnvcli aanepHy Thltt
H31.>IÎTb a lua H3'bi1Tbliî
H0~1:6Tb a înţepa H•nOThlti
HphlTh a acoperi Hp1:iTwtt, aaHphIThifi 1 on;phJThlit
MOJI0Tb a măcina M6.TJOThlit
MHTh a şifona MliTLitt, H8M1ÎThltt, IlOM1ÎThlfi
i' '
HaTHH)'Tb a întinde HaTffi-IyThlit
natiâTh a incepe Hâlla'I'hlii
UH'rh a bea rrliThltt, BhIIIliThIH, np6mtThlfi
IJPllHIÎTh a lua, a primi npliHRTLdt
HpOHJlfiCl'h a blestema np6HJIRThlfi
phlTh a săpa phIThIH, npopLITblti' 1 paaptIThlti

638
Cele mai frecvente verbe de la care se formeazd parti<Jipiul pasiv
prezent:
auanHaHponaTh a analiza aHaJIH3HpyeMhl.tt
aCCHMHJIHpoeaTb a asimila acCHMHJIHpyeMhlA"
BBO;IJ;lfTb a introduce BBO.l];IÎ:-.1:hif:t
B()3JiarâTb a pune, a depune eoaJiarâeMh:dt
B0306HOBJifl:Tb a înnoi B0306HOBJUÎCMhlA:
BOCilpHHUMăTb a-şi lnsuşi, a accepta eocrrpHHHMăeMhtfi
BLI;J;BllrâTb a propune, a avansa BhlJ],BHrâeMhIA:
BhIIIOJIHfiTL a îndeplini BbIIlOJIHffeMLl:A:
;n;emi:TL a !mpărţi ,teJiliMhI:tt
aaMeHJiTb a tnlocui aaMem'teMLdi
H36U:păTb a alege H36ttpâeMhlff:
Ha;n;aeâT& a edita nanae3.eMLIA
HanarăTL a expune HaJiarăeMJ,dt
HCCJie]:i;oBaTb a cerceta HCCJie;J;yeMLIA
nay~aTb a studia Hay11âeMblA
RpH'fHKOBâTb a critica KpHmKyeM•dl
nHHBRJJ;llpoea Th a lichida JI~HBHAHpyeMLltt
Ha8LJ:BâTh a denumi uaaLlnâeMLIA
06BHHJÎTb a acuza o6BHHfleMhlA
o6oapeeâTb a cuprinde cu privirea o6oapeaâeMYA
o6paaonăTL a forma 06paayeM1,1ii
Ofrh0AlmÎITb a uni 061,e;i;HuHeMLIA
opraHH80Bâ Tb a organiza opraHnaY eMhlfl:
ocym;ecrnJJffTh a lnlăptui ocym,eCTBJIJÎeMLIII
~OBLIWâ.Tb a ridica, a avansa IlOBLimăeMhdt
JIOHHmâTb a cC'bort, a retrograda IlOHHm4eMhdt

no:manâTL a cunoaşte Il03H aRâeMblR

npeµ:narâ Th a propune npei:prnrâeMhlA:
npe,11.nonarăTJ.. a presupune npeJJ.IlOJJară~MLdi
npoeKTJipoeaTb a proiecta npoe,mipyeMhlA
nponaraHAHpoaaTb a· Iace propagandă nporraraHlrHpyeMbIA:
pacnpocTpaHHTh a lntlnde pacnpocTpauffeMblA
pacnoauaeâ.TL a recunoaşte pacnoaHanâeMLIA
peRoMeHAOBâ.Th a recomanda pen:oMeH.11.JeMLdl I
pyROBOJ:J;"ffTh a conduce pyKOBoaHMDdt I

coa.11.aeâTh a crea C03J).aeâeMbdt !

COCTaBJUITh a dresa ; a face COCTaBJIJl8MLifl:

YHH 1 tT01KâTh 0. distruge yH1P.1T-0mileML1fl:

ynpaBJIJÎTb a conduce yrrpaeJIJ\eMYII
\HTHpOBaTh a cita IUITHpyeM1,1ll

l'i
639 'i
Ir
I
h,
 Adjective care provin de la participiul pasiv prezent
aamlcttMLilt
SHaH6Mhlti
dependent
curi.oscut
He;:i;orryCTIÎMI:.dt:
HenpHeMJI0Mhdi
inadmisibil
inacceptabil
1~
moGU::m,18 · iubit HCBhlHOCliMUÎÎ insuportabil
HeH3JieqllMhlfi incurabil tte3aMemiMbitî: de neînlocuit I
H8HClIHCJIJ1Mhlit inca1culabil Hepa3.1HtJiiMhitt nedîstinct,
imperceptibil
H80T)l;emiMhlti inseparabil neTepmiMLiti: insuporlal.JU
Heonu:cj:eMblfi de nedescris HecropaeMhlfi
făcut din material
refractar
neo01.nculiMhltî: inexplicabil Herrp0MOJH'tCMbltt impermeabil
TepmiMJJfi suportabil tteyMOJIIiaeMLiii:
ueno;::i:pamă.eMuit
neîntrerupt
fără pereche, care nu HeCHOHtJăeMhdt
interniinabiI, ncsfirşit
se poate imita
inepuizabil. nesecat Herrpoxo,n;iiMhlfi
impracticabil, de ne-
străbătut
Verbe de mişcare

Imperfect-ive Perfectiv~ Imperfective Imperfective

B/lffl , -
Oblurnu, yUmU, npuUmU, XO/l)ITI, fJbiXOâllmb, yxoaUmb, npu-
aaiimU, noaoamu, omoU- xoâUmb, nepexoiJUmb,
mU
Oe3'8Tb aaxoaUmb
ebi6e;»cam,b, y6e;>JCtimb, 6eraTL Bbt6ezdmb, y6eadnn, npu-
npu6e:xcdmb, nepe6e- 6eedmb, nepe6eedmb, aa-
;JH:dmb, aa6e:Hedmb 6eedmb
/leTeTI. eWMmemb, y.11emCmb, npu- :JieTâTL no1,.ttemdmb, y.iemdm1:., npu-
1tememb, nepe.ttemimb, .18mdmb, nepe~iemdmb,
aa.nemimb aa~iemd:mb
DOJIOTII ebl,no.n,smu, ynoAamU, cnoA- nOaaaTL eblno.11,admb, ynolladmb,
amu, npuno,11,amu, aa- cnolladmb, npuno.irndmb,
noA.amU Jano.iadmb
Be3TH eWBeamu, yee3mU, ceea- uoallTL er.ieoaUmb, yno:nlmb, Cf:JO-
mU, npueeamU, aa- allmb, npu6oaUmb, aa-
oeamu eoaUmb
uecTH: eblBecmu, yeecmU, ceecmU, BOAliTb 6_blf:JOiJUmb, ytJoiJUmb, C80-
npueecfuU, saeecmU 8Umb, npueoiJUmb, aa-
oo<Jllmb
BOOTII npuHecmU, eNnecmu, yrte- HOCJi:TL eo1,1-wcUmb, y11,ocUmb, CHO-
cmU, c11,ecmu, saHecmU cUm.b, npUH,OCUmb, aa-
1wcUmb
rHaTL ebleHamb, ye1-1,dmb, co- roHHTi. (;Jbl,ZOHJimv, ye0Hitm1.>, ceo-
i!I-Uimb, npueudm&, aa- HJimb, npueo1'.4m1.,, aa~
endmb ZOHAntb
eX&Tb ebl.examb, yexam1.>, npu- e3Jl,HTL 6bl,ea:>fedmb, yea;xcdmb,
fJxamb, ncpeexamb, aa- npuea:»cdm1.,, nepeea-
examb :H<;dmb, aaeaJ1Cdmb
IIJILITL eMnAbmtb, yn.4bl-mb, npu- nmiBBTL 8blllllbl6dmb, yn.abtsdmb,
n,/l,bl,mb, nepen.n,bl,mu, aa- npun.abtedmb, aanJlbl--
n.tibimb ad.mb

640

I
,.;; \
 RN•ţiunea • vi,rhclor in limba rusă ,,
'
l. Verbe care se construiesc cu yenit'i11ul fără prepoziţie

Exemple Tr-.i.duccrea

Oe pe•ll,C.'/. ip/. 1 a se feri de frig

6P-pcrjch I' I
6epeme1LJbCH I
!--'-'--------+~--------~ -1~----------1
60.irm1.,u1 if'f. 11 6oAnu,c.ft npo('fn(j(h.,i a se temr de răceah1
fi0Ji1CI, fi0Am1,cn l'i/lellCmbi a Sf:' tl•me cit:' clevclire
6ol1w1.cJ-1 . Bo111.â11 fiofimbCJt -- a Cilw se teme de lupi ~ă nu
Aec He :rod1iJ1th. meargă tn pădure (CinP
se teme de vrăhii nu
seamănă m::11ni).

aoctn//Ninlb i{Jf. I docm1J2amb ycni!:roe a oh ţine succese

,
)l;{)CTlff<llO rlo('m1lcHymh 21ty6âKoi'i. a trăi pînă la adinci bă-
J[_nCT'1J'i!eJIII, cmâpo1:mu trîneţe
âncm1l,•Hym1, f'f. I rloc"rn1i2Hymb ro1JepiJ,WI~- a .ijungf:' la majorat
AOC1'111'HY H011Pm1ui
,I1.0CTl1rttew1, aoct111121-1ymb coeepwi:n- a ajunge la [>t.·rfeeţiune
('f/!(f(l

,"HC<i:m·damb ip/. I :Hrri.»rdfJmt. .u1ipa a dori (pulernic) pacea

mii .i\ AV . -:>1cli.Jw8am1:> ,mtl111.Hl :1 fi însetat după invăţăturt1
admLl.;'11!1,

:>-iCi'IUinu, ip/. I J1Ce.n,âmr. fJo6pâ Ko."ffj- a ciori bind<.' cuiva

m~n{uo H,Uriydh
HWJl{WI!lb .>11:c.uimb r:iulf'mo.n KO- a dori fericirea cuiva
no.Hf't'firimu f'f. I M.fj-1udiy1h .
nomen{no )l(t•,ui,o 6« ..u aJop6BbR ! Vă tlcffPSC săn:1tate I
If01HPJf{lPIJlh l:'·I
.J(IC,l(/.>ICU6Untb ip/. J aacA-{J;>K'WJamb 6HuM<i- a merita atenţie ii:'
:1at:JI.\'mu1:rn10
8al'..r1J»rnnae1111,
H,UJt
:1ac„i,jJ1Cuflamb ociP1e- a merita toată lauda
li I
aa.cay:.m:Unu, pf. 11 c1wii noxRa.ibi
,:iac.ny H\}'
aaeJijammh .

ll.lfi('i.'(i,,n.b ip/. I uJ6eeri.nlb f!r•mp1:,w, , a f'VitH o tnttlnire cu cineva

u3fiera10 l',l;M-H r16ya1,
J1;Jfi~rj_p111b
ua6e:ncâtub p/. 11 u.J6e.m·âmb nr·.'1rwzo paa- a evita oricP <liscutie cu (.'i
1,126er)' 20Rrip11 C flil.MU
11a6em:Hrn& 11J6c::m:(imr, c.Mfpmu a scăpa de moarte.

• R~r(liHle 1'au ,-pgim se nume!;>te raportul dintre două cuvinte ru;ociate în care unul
dcpiiuiurl de f't'lii.htlt l'a1Jăti1 forma ct>rntă ile ace!!l raport.

41 ('. J)'.:,11
641
 Verbul E:temvle Trariuccrea

>.a(·(Î,,u1,r.n ip/. r iJmo 1.acdenu:a 110npâ- aceasta privcşt(' problema ...

Hactl10e1, ra o
1wc,ic111beH 3mo me6.si He >U.trd- ACC;'USta nu te priveşte.
emcR.
h'u(·Hllmbc.n p/. I
HOCHjCh
M:0CHClUI.CJI

Jl.uwdmbcR ip/. r
JU1rua.10Ch
m1wâ.ernhCfI
.,uuuU.mbCR pf . rr .l'{,UWilmbrJl, pf.•{U a-şi pierde graiul
m1w)'ci. .1uuulmbc;t 14.,llflCmfl a-şi pierde cunoştinţa
JlHWffWJ,Cfl OH pâuo A!lWUitC"l po- A rămas de Unăr fără
iJ1ime.11,eii. părinţi.

Ho6upa,m, ip/. r
Ha611p<ii0
Ha 611p;ieu11,

Nflfiprim1, pf. I 1w6prim1, ,1j'lriUţUXN! compl('ta numărul de

a
Ha0ep,\' elevi prevăzut
Ha6ept'Wh 1utfiprim1, conip!}iJHU.hYJt1 a angaja colaboratori (nu-
mărul prevăzut)

npuBCpJ1Crtf!am1,rx ip/. I npw)('p;x<'/.lffUmbCJt npd- a merge pe dreapta, a ţine

npHilf'pilUIHa1oc1, anii cnwponbi dreapta
rrpH,n;&p;m1namuun 1tpuJep:»cWJa1IU,C.'·t a avea păreri ferme
nwtpiJux y6e;HCiJeH,uii
npw)i'p~ueambcR, aa- a respecta legile
NOI-la
npuiJl:p:»euoambcR, n.ui- a urma cu stricteţe un p]an
/{a

ny2dmbC1f. ip/. I nyedmbc.n mp(jih-wcmeU a se speria (a se teme) de

nyrăIOCb greutaţi
nyrăemhCJI nyedmoc!f. i).11,UHH-OU ao~ a se teme.. de un drum lung
p6eu
ucnyedm,,CJi pf. I
ttcnyra_lOCb
ncnvri.temhCFI
>-------· - -
cmccHJltnbC.R ip/. I cmecHiimbcR, HC3HaK6- a se jena faţă de străini
CTeCHJiJOCb Mbl,X
CTCClf}l('IIJhCR
11ormectt.i1,1n1,c.<1. pf. I
ITOCTeCHfilOCh
. mJerec11HembcH

642
 Verbul Exemple Traducerea

,npC6oeamb ip(. I mpe6oeamb o6"o:icuC- a cere explicaţii

Tpe6yIO HUJ<
Tpft5yemh Bac mpe6yem fJupeK- Vă cheamă directorul.
mop.

nompC6oeamb pf. I
ITOTpeoyIO
noTpC5yem&

xomCmb ip(. Xo•fJ 1td10. Vreau un ceai.

XOlJJ, XOTH'M Xo•fJ no,iufa. Vreau linişte.
x6qemh, X.OTHre
xOqeT, XUTJIT
aaxomemb pf;
aaxo'IJ
oaxOl{elllb

2. Verbe care se construiesc cu datfoul fără prepoziţie

Verbul F.xemDle Traducerea

Boapa::HCdmr, ip(. I Boapa~dmr, IWM!)-H,u- a obiecta cuiva (ceva)

HQapaa,a.10 6yiJe (,mo-1<u6yiJe)
noapamâem&
eoapaaUm1, pf. II
eoapamy
B0'3paaitm&

epe8Umb ip(. II KypCltue epeaum ,e- Fumatul dăunează omului.

Bpe>Ky JtOei:~.
npe;:i;Hm&

8oeep.1ÎmbCR- ip(. I i:JooepAmbcR epat4!) a avea încredere tn medic

goaepii10cL
AOnepfleUJhCR
<Joeepumi,c.<i p(. II
]J,OBElplOCb
~onepliIIIbCH

aeo11,Umb ip(. II aeo1tUm1, c6oeMi, iJp(Ji'!J'• telefona unui prieten

anoHfO H s6oHJfJ 6pamy. Eu telefonez fratelui (meu).
3BOHlfun,
ll0880N,(Unh pf. li
Il03B0Hk)
noanomim&

643
'!
 Verbul Exemple Tr11,ducerea

.w.euuimb ip/ . I Tw Meuuiewb .uoeu Tu o împiedici pe sora mea

MeJ.llăJO cecmpi pa66mamb. să lucreze.
MernâeIUb Kmo MH-e Memâem yil- Cine mă împiedică să plec?
noMemdmb pf. I mU? I,
IlOMelUăIO
noMelllâenm

Haâoedtimb ip/. I M1-1e naOoi!M '(,umrimb. :\f~am plictisit citind.

Ha.n;oe,:1;â.JO Moi uaiJoC.1tu 6aM. V-am plictisit.
Ha,ri;oeJJ;âewo
naOoecmb pf.
Ha;:i;oeM, na,A"oe;::ufM
tta;r:i;oewr:., Ha,u:oe;J;HTe
_na~oecT, na~oeAflT -
o 6y'l.dinbCR, ip/. I o6y~dmbCR, MfÎJblK,e a Jua lecţii de muzică
06y1.Jâ10Cb i
I
o6yqâeWhCfI
o6y'llllmbC.ft pf. II
oâyq)'Ch
06jt1H1IIbCfl

om6~dmb ip/, I omee~dmb y'l.eNUti,(J na a răSpunde elevului la (O)!

OTB€1.fâIO (JOnpOc Intre bare
OTB€tiâemh ome~tttimb mpe6o6a- a fndeplini" condiţiile
HU.RM

omeemumo pf. II
omoettdmb tta;mav.eHu10
• corespuqde scopului

orneqy
OTBfTJUllh

omiJa"âmocR ip/. I omiJaedmbcR e.J6 06.ie a se lăsa în voia lui

OT;J;al<)Ch
OT;:J;ai-UihCH
omiJâmbCJl
OT;:J;âMCH,
pf.
OT1l,a,[1.J1MC.R
OT,a.ăwhCR, OTll,a,u;0..TeCh
omiJdmbc!I. Ha(JKe I. se dedica ştiinţei

oTµ,âcTCR, oTti;a,U;j'TcR I
I
naâeepedmb ip/. I noiJei:pe,~ymb Ha1..aad- ,a supunC' unei pedepse
nogoepr~IO HU!O
no;i;nepraeUih nodeep21tymb COMHf- a pune la indoia1ă
HU/0
1
noiJei:pe1-1ymb ucnblmd- a pune la încercare
1-tUIO
noiJoCpviymb pf. I noa(JfpzHymb ondc1-to- la pune ln pericol
no.a:oepruy emu
ITOABeprtteUih
I

644
J. .,

Yerbul Exemple Traducerea

.
nodaaed.mbcR. ip/. I noiJ8a6dmbcR 6.ltUJÎHU,o a se lăsa influenţat
non;i1,al0Ch
no;r:maelllhCR
nodâdmbcR. p/. noaadmbCR om1td.nH.U10 a cădea pradă deznădejdii
ITO)l.]J;ăMCH
IlOJUJ,ălllhCR
--

nod1tuHAmbcR ip/. I nod'tlUHRm.bc11 npuK<i:,Y a se supune ordinului

llO,ll;lfHHJilOCh
IlO;l;lfHHHemhCH
noikuttUmbcR pf. II no81(.Ul-f, UmbCR 20.1tocy a se supune glasului con~
IlOJ];lfHHIOCb cdeecmu ştiinţei (a asculta de
IlOAlfHHlfUibCR glasul conştiinţei)
-

noauoAJimb ipf. I noaso.aRmb ce6e a-şi îngădui, a~şi permite

D08BOJifiID
noanoJIJiem1,
noaeO.auTrUJ pf. II no3s0.1tumb u.M. yexamb a le lngădui (a le da voie)
noan6mo să plece
IT03B6JIUIDL
-I

nOK(f.3bl6ambCR, ip/. I
no1<âa1,rnaroc1,
IIOK.Î.3LIBaembC11
noKa3âmbCa pf. I nonaadmbcR. upa1tlJ a se arăta la un medic
no1<amyc1,
nomlmew1,cR

no.Moedmb ip/. I
IlOMOrăro
IlOMOrăewL
noM61'b pf. I noM6ttb C80eM.lJ mo- a ajuta tovarăşului său
IÎOMOl'j otipuiqy
noM6mew1,

nQpy1tâmb
nopyqâ.10
nopytJâemL
ip/. I
,I
nopy"'l.Umi., pf. II fiopy1tUmb y1te1-w11,1J a lnsărcfna pe dev cu o
nopysy
nopysuwb.
mp (/dHy,o pa66my munl.'ă grea I
i
I
npeaMedmb ipf. I
npe,zvmrăro
npeJl,Jlar.'.lel.lih .

npeiJAO;l#f,,'llmb pf. II npeiJMXHCUmh 6HUM.d.- a supune atenţiei

npe)J.Jlomy 1f.U10
npe)l,.TJ6lliHU11> npeâ~io;J1CUmb eM-ţj a-i propune postul de di-
.Mecmo iJupen,mopa rector

645
 .
.

Verbul Exemple 'l'ra.ducerea

npe8ocmae.n,Amh ip/. I
nper.i;ocTaBJIR.ro
npe,n;ocTailmieUib
npeJocmdeumb pf. II npeiJocmd.eumb c.ideo a da cuvîntul raportorului
npe.n;ocT:':i.Hmo Oo1M-d8~uny ( conferenţiarului)
npenocTân11rnh

npuOaedmb ipf. I npuaaeânn, JmoMY euu- a da atenţie unui lucru

lIPH/\UIO MdHue
np11naemn
npu&dmb pf.
npH,D;ăM, npH]!;a~liM
npn:nâmh, npHAaAHTe
np11;:i;ăcT, nptt'Aa~YT

npu,;âa&ieamb ip(. I
npHKă3LIBaIO
npHHâ3LIBaemh
npwca,1dmh pf. I Ilpuxaadmb eMU ylimU Să i se dea ordin S}1 plec€'
rrp,rna>1<y He.Mei).lleH,H,O. imediat..
np11Kămernb

npuHai:Jua,cdmb ipf. II Heâpa aeMaU npw-ta8.tie~ Bogăţiile subsolului aparţin

npHea11.se>1<y :HCdm eoc-yadpcmey. statului.
np1rna]];JremHwL EM/] npunaâ.1te:>1eUm Lui, îi revine meritul.
aacJt{Îea.

pd.[)oeambcJi ip/. I PâiJy10c• edutUM yc- Mă bucur de succesele dv.

pă)1JIOCb nixaM.
pa11ye1JJbClt
06pd806ambCJ1 pf. I
o6pă11JIOCb
o6pâeyeIIIbCH

paapewdmb ip( I. paapeuutmb pe6enny a permite copilului să se

paapernâ10 uepdmb 60 aoope jonce tn curte
paapemaem&
paapew.Umb pf. II
paapewy
paaperuHmL
.
CJty:HCUmb ip(. li CAy::HCUmb peoo.tlOlfU'u a sluji cauza revoluţiei
CJiymy c.1ty.>1eUmr. 1-wpOrJy a sluji poporului
CJl,YlKHWb c.11,y;>H;Umo ucKfjccmey a slpji arta

conpomue.n,itmbM ip/. I conpomueA.imbCR 60- a rezista Ia boală

conpOTHBJIJilOCb .nimm
conpOTHBJI.fferubCR conpomu6.i11'mbc.n nd· a rezista presiunii inami~
I,
muc,r.y_ epaed eului
:,

646
 Verbul Exemple Traducerea

cottYecmeoeamb ip/. I co1tţ}ecmeoeamb 1tbe.«-Y· a împărtăşi părerea cuiva

CO'lfj"BCTBYIO .iiu6o MttCHu10
co'IYBcTnyemL cottYecmeoeamb 1tbeMY· a tmpărtăşi durerea cuiva
'Jtu6o e6p10

y14.Um,b ip/. II yttllmb p!)ccr.:oMy R3MK!Î a tnvăţa (pe cineva)

yqy, yqHlllb limba rusă
ebl-yttumb pf. II
eLly11y 1 ehlyllHillb
. .

ytiUmbcR ip/. II y11UmbCA pţjccno.uy a învăţa (singur) limba rusă

yqycb R8bil'o!}
YlfHillhCH y-ttUmbc.H pe.Mec.iil) a tnvăţa o meserie

3. Verbe care se construiesc cu acuzatimtl fără prepoziţie

.

Verbul Exemple Traducerea

6epe'l.b ip/. I 6epC1'b rmUey a păstra o carte

6epery 6epC>ib mdUHy a păstra un secret
6epemernh

6umb ip/. I 6umb MOHPmy a hale monedă

6bl0 6umb epaeâ a bate (a învinge) pc duş-
6!,emh man
6umb noc!)dy a spargr- -vesela
no6Umh pfc I no6Urnb 1-we6-nu6yDb a bate pe cineva
no6iano peKOpiJ a bale recordul
paa6Umb pf. I paa6Umb cma1.dn a sparge paharul
·-·---·

~a~b ipf. I 6pamb eaaemy a lua un ziar

epy 6-pamb ,;p/J,wcmi, mmyp- a cuceri (a lua) cetatea cu
6epemh MOM i1salt
6pamb CAOoo a lua cuvintul
63Rmb p/. I 83Jt,fflb 6.'Uil:mb a lua puterea
BOabMJ (JJ.11,m1> ,cnU2y a lua o carte

r-
B03hMCllh eaJt-mb. 6JUilMf;t a lua cu împrumut
- - --- ---

'"]
6pumb ipf. I 6pumD 6upoiJy se hărbierj, a-şi
6pel0 burba
GpCewh
no6pitmb pf. I no6pUm1.> 1.JlUCuma. bărbierL un client
L__ ___ -

647
 Verbul F.xen:ple Traductrea

6pocdmb ip/. I 6pocdmb x:dMnu a arunca pietre

6pocâ10 6pocd,m, iJbtbeu a arunca banii (tn vtnt)
Opoc:iemh 6pocdmb Anopb a arunca ancora
6p6cumb pf. II 6pdcumh pa66my a p:lrăsi serviciul (munca)
Gp6rny 6 pOcumb ea2:a.<i8 a arunca o privirr
6p0cumh 6p6cumb .MJitt a .. arunca mingea

eepnrjmb p/. I eepn rjmb Do.1tz a rrstitui datoria

BepHY ocpn!Jmr, ;»CU3Hb KO· a reda cuiva viaţa
BepHemh ..ttrj-1-tu6y(h
.

aUrJemb ip/. li flllâemb om,16nu a observa greşelile

BHmy aili)cmb con a visa, a avea un vis
tni;r:t:IUIIh
yBUiJemb• pf. li yoUiJcmb JZ6dxy a vedea barca
ynlf.m:y, yBl1):i;ttmh
- --··-

aoiJUmb ip/. li 6oDUm,, iJemi:ii e nap,; a duel' copiii ln parc

nomy eoiJUmb mypUcrrwe a conduce pe turişti
BCIJ\Ulilh eoJimtb iJp(J;;,c6y a lega prietenie, a avea
relaţii
de prictn1ie
Reemit ip/. I eecnitl. 6p<ima e ,;,u,t6 a-şiconduce fratele la cine-
ne;1.)' rirntograf
ne,nCmb eewul nepewe6pbt a duce tratative
eecmit Kopri6.ttb a conduce o corabie
__ eecm~ r.py;»c()n a con<lu('c un cerc

BOJepaUfdtnb ip/. I eoaapau.ţântb ,;,nUcy a înapoia o carte

no:rnparn;fuo
B03BpaI.Iţă_emh
eo.wpamrlmb pf. II eoaepam1lmr. ()('}-,i,,?fl a reslitui hanii
nouupal.l.\J tJo.1npamilmb a(Jopâa1,e a reda sănătntt:a
noanpa TI11Jlh 603flpamUmb lWHât'i a reda lini!)lea
. ·-- - -·

e03Um1, ip/. II I Boall.,nt, nacra~rl'por1 a lran~porla cM{1tori

nomY
u(i:ntUih
eeamU ip/. I J/6waâ1, Be:Jihn noerialf'y. Calul trage ciinqa.
nenj, nf::JCiub
---
aor:n.Um1,1eamo ip/. I 60f'n1lm1,wa.mb Gemea a edllCH, nt>~le copiii
nocnHTuHa10 "
IHJl:nMTUJlaewi.
(fOC!tfUlUinlh
BOCIIHTflIO
pf. I 60f'11Utn<intl, ;ix;iJfU
d(Jx<· npo.,renuip,.,.o;Jo
• Ia t>duca pe oameni Îll spi-
ritul internaţionalismului
;,I
\
BUCIIH'l'flellJh U Hffll' f' !tfllţlW/1.fVlli.'IJ,W i proklar
.
' ·-

G48
 Yterhul Fixemple Traducerea

eoccmaruUJ.iu0amb ip/. I
DOCCTaHâ.B~IHBalO
noccTaHâ.emrnaernh
eoccmaHof!Umb pf. II'
DOCCTaHOB<lJ0
BOCCT3H6BHUih
'
0occma1-td0,11,u0amb npo- a reface industria
.'rtbiw,Jic1-tHocmn
eoccmauoeUmb aaB6D a reface uzina
60CC11W1t06U,nb aâop66be 3. restabili sănătatea

Bbl6updmb ip/. I 6bl6updmb ae.ieuima a alege delegatul

Dblf:ittpăro
BhIÎ>npăewb
ebi~amb pf. I oU6pamb iJeyx Dc.ie2d- a alege doi delegaţ.i
nh1 >epy mo•
ehl6epernh obi6pamb npo{}eccu,o a-şi alege profesiunea

_B&l6pdcMeamb ip/. I 6bl6pdcbLBamb K026- a arunca pe cineva pe

nw6păc1,ma10 1<u6ydb Ha !}.!l-U!fY str.idă (pe drumuri)
nw6păchlnaernh
obt6pocumb pf. II obl6pocumb aem,2u na a arunca banii in vtnt
nh16pomy otmep
nbl6pocttlllh ..

ttbl,U2pbrnamb ip/. I Ott ~,demo 0,;iu2pbloaem El cîştigă adesea sume mari.

HhIHrphIBalO 1.p'!}nru,ie c!f.MMbL
BbIHrphIBaernh
ebiu2pamb pf. I ebiuepamb napu a ctştiga pariul
Bh1Hrpa10 ebiu2pamb ndpmwo a cîşliga o partid,\
Bhlnrpaellib eUuepamb eptMR a cîştiga timp

e1,i1,,,11,,ottdmh ip/. I eu1.Jt101{dm1, 3/ieRmpit- a. întrerupe, a stinge lumi-

BhlK~'llOlfalO -recmeo na electrică
BLIK:~lI01.J.ăenu.
ebi1..ti1ottum1, p/. li ebl,,c-4,011,umb pdauo a închide radio
BhlK.TJJOlfY eblr.:.iuo11,umn .'lf,om6p a opri molorul
BhlK.i1lQlllUUh i

6bUrncllmb ip/. II 6U1-l-ocUmb pew,hiue a lua o hotărtre

BL!HOUI:f
I
HhlH•CHUib
obutecmu
Bbrnecy
pf. I ebiHecmu npu2oe6p a pronunţa,
a da o
ebiHecmu meepiJoc y6e-ia căpăta convingerea fermăi
seniin\ăl
Bbluecemh
.Jleaenue
. I
6butecmu peao.i10l{,Uffl .a adopta o rezoluţie I

6bino.in:imb ip/. I Bblno.tix:imb aaiJduue a îndeplini o sarcină

BldIIO~'lHJ1IO
BLHIOJ1Hllernb
ebino.1utumh pf. II ebl.no.tiH umb n .11,a1-1, a îndeplini planul
BbJUOJIHIO e~no.n,Humb o6eUfdnue a-şi ţine promisiunea
BLIIlOJIHHUJb ebmo.rU-tUinb ceoU ao.i2 a-şi face datoria

649.
 Yerbul Rxemple Traducerea

ewpa;>,cdm& ip/. I Bb~pa;.ucâmb ;Hce.iârtue a-şi exprima dorinţa

Bhlpamfuo
nupamăelllh
oMpaaumb pf. II ebrpaaumb C6oe .uHbtue a-şi spune părerea
.
nh1pamy
BLlpa31Ullh

iacrim& ipf. II eru:Umb cecm a stinge lumina

rawjr 2acilmb Uaeecmb a stinge var
râcurnh
nozacllmb pf. li no2ac1imb Aâ.Mny a stinge lampa
noramY
norâcIUIIh

2pem1, Ip/. I 2pem& p{p-m a · hicălzi mtinile

rpero
rpeemb
co2pCm& pf. I co2pem1, e6iJy a tncă)zi apa
corpero
corpeewL

âaedm& ipf. I . aarui.m'b iJi?r-tb2U a da bani

AalO iJaeâmb 06eUţ,d1iue, a face o promisiune
;n:aernh
iJam,h pf. aamb p{J~y a întinde mina, a da mina
JJ,aM, ,i:ta..n;HM iJamb Oop62y a <la drumul
A8llrh, L(U;J,11:Te Bamb cee_i}eHU.R a da, a furniza informaţji
)l;aCT, )la/\JT iJamb n,11,oiJbi a da roade
Oamr, 1..11,.imey la depune jurămîntul, a jura
rJamh c.rt6oo ,a-şi da cuvîntul
iJe.1tamb ipf. I Je.;r,amb uep[lw.~y a face o jucărie
AEmalO Oe.;r,am r. cJoK-.-Hid a face un referat, o cornu •
.a;enaernh nicare
ca,J.;r,a,nb p/. I
ae. iamb JU.Ml-tricmuny a face gimnaslicti.
caf„tamb oua, 11.fnO. , . a se preface 6i ...
CAeJiaro
cJ];eJJaemb

aep:HCdmb ip/. II aep;>tt:dmb c!).¾1'iY a ţine geanta

l(epmy âep31tâmb &bt&eu e c6e- a avea banii la casa de
A e p arn: li.I.o peeâmeJtblWîl Kdcce , economii
iJep:Hedmb JRad..A-teH a da un examen
iJep:HCdmr, ca6eo a se ţine de cuvtnt

Bo,rd;soieamb ipf. I âoKriawsamb ·meopi:.My a demonstra o teoremă

,a;o1iâaM»aro
A0Kâa1,rnae11Ib .
I ·.
aO,rnsâmb pf. âo1r:aadmb CfJOHJ npa• a-şi demonstra dreptat~a
;,'\OKam.Y Bom!}
~ună.iKenn~

·' I

650 "
 Verbul Exemvle Tra.duc"erea

ecmh ip/. ecmb xAe6 a mîhca pline

eM, eJJ.HM '
emh, ep;lf.Te
ecT, e;J.ffT
c1,ecmb pf. c1,ecmb mapt!.JUCy ctJny a mînca o farfurie de supă
C"beM, C'LC)J;âM ,I'
C'LeUib, c1,e;i;HTe
C'LCCT, C'L0)J;JiT

aaxpN8dmb ip/. I aar.p1.,uJâ.mb deep1:, a închide uşa

aaKpbIBă.lO
aaKpLisăeUib
aar;pbltmb pf. I aa>.pb1mb aOHmU'I'. a închide umbrela·
aaHp610 aa»pbimo aaceOd„me a ridica şedinţa
aa1rp6emb ea-1.:pb,mb c11,em a lnchide contul

aa.«ettâmb ip/. I aaMettdmb oiuU6,;u a observa greşelile

aaMellă.10
saMetfă.ernh
aa.M.Cmumb pf. II aaMt!mumb 1w26-nu6ydb a observa, a vedea Pe cineva
3~Me11y aa.w,Cmumb omcYm- a observa lipsa
3aMeTHIIIb cmeue

aaHuMdmb
aaHliM3.IO
3UHHMii.elllb
ip/. I aanuMdmb .Mecmo
I· ocupa, un loc

aattJl.mb pf. I aa1-tAm1:, KdMHamy a ocupa o cameră .

33liM.)' aatt.!imb r..penocmb a lua (a cuceri) o cetate
aattMewb

aanUCbl(JQfflb ip/. I aanUCbl6llmb .11-l?r.lfUlO a lua notiţe (la un curs)

aanHc1.rnaIO
aanHc1:.rnaernb
aanucdmb p/. I aanuctimb pe11,o a înregistra un discurs
aanmuy
aanHlllelllI.
.

3llnO.MUfUimb ip/. I aano.Atundmb cmuxU a memora versuri

aanOMHHălO
sanOMHHâewb
. aand.«,1-tum.b p/ . II aandMnumb â&pec a ţine minte o adresă
3an6MHIO
aan6MHU:llih

'
aacmae.ir,Jimb ip/. I . aacmae11,itmb x:02ri~nuM !.a obliga pe cineva să ctnte
aacTaB~1Rro 6yDb ne,nb
sacTass11Renn, I
'

651
 Verbul Exe111ple Tra.d11l·rcren.

aacmd6Umb p{. II 3acmrJ.GUJn b cui nemo a-l obliga ~<-l cînte

aacTânmo
aacTă.BJHllb
- - -----
3UUfUUfdmb ip/. I 3auţw4dm1, poauHy a apiira patria
3aUJ,nlr.i;3.10
aan.i:ttmâemb
aa14uu{dm1, eOpod om
(Jpr12ri
• apăra ora;rnl de duşm,mi

aau,1umllmb ip/. li JUU.ţlllil imn, r)uccepmd- a susţine <lh,ertaţia

3anvm..i.Y ' f.{,UHJ
aamuTHmb

3U.fl8.ititmh ip/. I JaJUJAJitnb ceoll npaed a-şi cere drcptt1rile, a--şi

aaRB.TJfJIO reveneli ca drepturilt•
aaRn.:1Hernh
aa.1rnUmb pf. 11 3U.RfJcim.b npomecm a exprima un prol(•:,,l
samimO
aaffm1mh
-
aeamb ip/. I 3fWtnb ,JemeiJ. 1)0.",1,âil a chema (pcJ c-opiU_iJ acasă
30Dj
aonCmh
noJodmb PI- I noaflcintb ma,;c1l a chema un taxi
Il030Bj'
no:30n(!mb
·------- ~-------- - --
1.u,dmb ip/. I u.uf'n11-, 8r.;llbi!li a avea hani
1u.-1eio U--Hhn I) aemi:U a avea copii
HMt:emL u.uh;n ma-1d1an a avea talt>nt
u.11/>mb 6LJJM6:.>1CHOCmb a avea posilJilitatea
u.wenn, npdfJo a aven dreptul
Uvlth,u, JH,Q•tCHue a avi;a imµort.ai1tă
--
ucndmb ip/. I uckâun 1to26-1-1u6yrJb a <.:ăulu pe cineva
Itlllf UCK'âmb KfU;cy a c;.luta o carte
~ !~~ (' lU b .

ucn6A..b30fJamo ucnJAbJOeamb ece pe- a folosi toate rezC!rvele

ip/. şi pf. I 8t'p6bl
ucrr6JII,:3yJO ucn6Ab.~oeamo 6num a folosi rxprrienţa frunta~
HCIT6JJh3yernh nepedoeul(,Oe şilor Îll producţie
. UC'10Ab306amb Cl!'!i11a1'.ija profita dC' ocazie _

ucrzpao.11/tmb ip/. I ucnpar;1L.simb owit6>.y ',a îndrepta {corecta) () gre•

ucnpannH10 şcal:.l
ucnpanmiem1, I
ucnpd1Junu, pf. li ucnpâ1Jum1;, xapâ1.mepja corija caracterul
ucnpâ.BJ1JO ucnpdrnm, · ooJonpo&dola repara conducta de apa.
11cnpân1tmh
---·--

6.52
 Verbul Exemple ' Traducerea
.

,r.11arm1, ip/. I t..iiacmb KHâcm naa pune cărţile pe bancă

m1aAY ndpmy
.
1wa;ri;en1h 1.AaCrnb âettbZU B pune banii la casa de
c6ep- a
Kdccy economii
no;to;J1<:Umb pf. II nOJW:XC!lmb xapa't-iBdm a pune creionul pc masă
no.-1omy Ita cmo.n,
rro.:r16am:mb

H01t'l{dnn ip/. I KOH1'âmb· pa60my a termina lucrul

HOW!âIO
KOHlJllellIL
K6}-ttlUfflb pf. II n61-1,11umb npoh;m a termina proiectul
H6H4Y 1t6n1tumb y1-tu6epcumem a absolvi universitatea
H6H1Uflllb

I,
1wndmb ip/. I Hon.dmb R.""y a săpa o groapă I"
KOilălO 1.ondrm, 020p6iJ a săpa grădina
I,,
1rnnâeIUb li.Onfimb af!MA/0 a s.ăpa p<\1.,nintul

x!Jwamb ip/. I K !/uwmb x.11,e6 a mtnca pline

K)·IIIaIO
HYwaernh
c,rţjmomb pf, I cKţ)uţamb 6(JAo•-o•y a mine.a o chiflă
cKYura10
cn)"maewh

./W6limb ip/. li 6d6olleK

/I.06Umb a prinde fluturi
JIOBJIIU aoeUmb pb16y a prinde peşte
JI6Bllllfh JtoaUmb J.toMi!Hm a prinde momentul
nohMri.lnb r/. [ noll.mimb nn11l4y a prinde o pasăre
notiM::i.IO
noti:Mă.e1111,
'
.r1106Umh iţi/. [[ 11r061irm, aemeii a iubi copiii
mo6.-;u0 .ruo6Umo npupcWy a iu!Ji natura
m06HWb

Mex.4m-i, ip/, I .«.eu,iimo aei-.. oeu a schimba banii

MeHfHO MettJinH.,. y6e;H('aeHUR a-şi schimba convingerile
MCHflemh
no~~ett.imb p/. I IWMeu.R..mb "/ieapmUpy a schimba loc.uinţa
rroMeHflro
noMeHflernh

1-teHaeUiJenn, ip/. II 11eHaeitiJemr., epqeâ a urî pe duşman

HeHaBHmy
uenasHru1mh

6:53
 Verbul Exemp!e Traducerea
I

HOcUmb ipf. II 1tocUmb w,.-iAny a purta pălărie

HOWY HocUmb 6eUfu a duce, a căra nişte lucruri
H6CUIHI, nocUmb 06Dy peiaemO.w a căra apă cu ciurul
HecmU ipf, I necmit naxaaâHue a suferi o pedeapsă
Hecy necmit c{JMK-Y a duce o geantă
u-ecemh Hecmit ae;HC{JpcmBO a fi de serviciu
ttecmU omaCmcm6eH- a purta răspunderea
1-WCtnb

,o6ettfdmb ip/, I o6eUfdmb mo6âpuUfy a promite o carte unui to•

o5emă.10 K1HJ.,zy varăş
o6emăeUib
noo6eUfdmb pf. I noo6eu.ţdmb noaaep;,,,c- a promile fratelui său
noo6emăID ,,y 6pamy sprijin
rro6elQăernb

06.1ee11âmb ipf. I 06„we11âmb 6bln0.tl,H,(!- a uşura îndeplinirea unei

o6Jieflrâro HUe aaJd11,u , sarcini
06ner-c:18.eJ1Ih
06iie21tBmb p/ . .II 06.ieZ1t1lmb mpyD a uşura munca
06Jiel'LJ!i 06~U:2.1tUmb ceoe no,11,0- a-şi uşura situaţia
06.Tier11Hrnh :H-Cb-tue

o6.MdHbl6Utnb ip/, I o6.ttâHbl6Utnb ce6.i a se înşela pe sine

O fo,1 ăH hi Ba IO
o6Mâ.Hnrnaemh
o6Mattlimb pf. I 06Ma1-t(Jmb <Îp!}ea a 4 şi înşela prietenul
o6MaHY o6~ttan{Jmb OotJepue a înşela încrederea
1--0 6MâHelÎ..Ib

061-tu..uâmb ipf. I 06Hu.11tâmb cecmp(J a-şi îmbrăţişa sora

oforn:M8.IO
o6ttuMflemL
061-iAmb pf, I o6n/unb cbtHa a-şi îmbrăţişa fiul
06m1MV
o 6ttih18mr.
o6paaotJdmb o6paaoedmb npyJ1Cd1L a forma un cerc
pf. şi ipf, I
o6paayIO ' q6paaoedm1, no.AtU.ccwo a forma o comisie
o 6paaJernL
o6pauţdrm, ipf. I o6p(Luµimb 6HUMClHue a alragc atenţia
oupamâ,o
o6pa~âemh
o6pamllmb p/. II o6pam(anb op[J:Heue a îndrepta armele împo•
o6pamy npdmu0 opazd triva duşmanului
o6paTHIUb o6pamUmb iJoxdâbl Ha a folosi venituri1e pentru
y.iy~îlli,Hue npoua- îmbunătăţirea producţiei
6ddcm8a .

654
 \'crhul Ex11rnplt· Tradu~~rtta

-
- - I'
06cy:.>H'rJtim1, ip/- I o6r~y.>wiJâmh fl,/l(lH, ,.,,,,·aI fliS<'ula planul la şedinţă
06cymnf110 cu6pri.Htut
oflc·ym/T.ftewL 06<.y,>w8â1n1, npoi!,:m a disc:ula prokctul noii
o6r:y8t'unb pf. li Hâ1mc'o .1amJiJa uzine
·o6cymy
-- o_6c,Y ,IJ;MW~---- -- ---- -
odl:p:m:.ueamt. ip/. I
o;lf~pmnna.10
oo;Cpns1111aem1.
oa('p:>wri..mt, pf. li oDcf>..>tcâmb noUCiJy a repurta o victorie
O,ll,~pmJ.
o;ţcpmttwi.
I
- --
0Hâa1,wam1, ip/. 1 nofliJCp:>1e1,~y a da ~prijin, a sprijini
o,;ri.11,1fiani1,
01,frnLinaio OH(,Jâm b nOMOUţb a da ajutor, a aJuta
oHft3hmaeun, OH'a,1<i.mb yr.-1,(F!J a face un serviciu
01ia3dmb pf. I .o,;;a.1d,m, llCCnib a faCl\ onoarea
om1my 0Kll3âmb 8ae.11.1>1tue a faec presiuni
omimcmh _~,.a~dmb ~onpomu6AhtUe a opune rl'Zistcn~ii
~-- ----~---
ocmae.tiATh ip/. I
OCTaBJifHO
OCTauJIÂemh
i
ocmâflurnb pf. II ocmdeumb pa66my 'a înceta lucrul; a părăsi
OCTăBJIJO serviriul
OCTâIHtlUb ocmd,mmb 6ea 6fl.U- la nu da atenţie
Md1ll.l!L
- I --
om~p1,rnri.mb ip/. I omnpi.i6dmb Oeepb a deschide uşa

OTrcphm;J.10
OTH:phlnâemb
omx:pb1m1, pf. I ormrpbunb Jilllli!y a deschide cartea . . . !
I
OTH:p6IO omn,pb1mb oo3M6:»enormt, a ofel'i, a da pos1bJl1tatea;
OTHp6cmh omnpbun1, <uiaad no- a dijsehitle cuiva ochii 1
„W,(J-uu6y<7b
omKpbimo_ ,:wpcne,an U111,1 .a de!'.chide persp"ecliv~
-ciI
om,wcitmb ip/. II
I I
OTHOIJij I I
OTH6CMUIL
omHccmit p/. I omnccmU KH(t2y 6 6u- a reSlitui o carte la bi-
o'fttecY 6.tiuom/:,-;;y bliotecă
OTnecCmh om1-1,ecm1t nuc,,.u6 nwoe- a duce o scrisoare fratelui
----~-
Mi/ ~pâmy t~u
a-•-
-·---·
OUfYUţd.mb
o~yw;~ro
ip/. I mq,yu1dm1, 60Jlb
• sitnţi o dure:re

OUtJII\UCUlh
 I

\'erbul T•:x11mple 'J'rn,dur:erca

c-------- . -----\
OU1!Jlll{JJfib PI- II ou1ymfun,, xâ.ioâ a simţi frigul
01qy111.~·
iI
0Ul.\'Tt1UJI,
---- ~

nept:rioi)i.uno ip/- li nepe6oâllm,, rJi:Hb2U no tl lrirnitr bani prin poştă

lll'flCIHJiK)' nrl•tme
m~r)(•116.a;nm1,
ncpe11r.emU, pf. 1 nr:pcoermit n11,/1,2y c pyc~ a lra1luce o carte din limba
miperwJI}' CK020 .n.:u)i,;:d na py- rusă în limba rornfn;l
11epene/J,t;111r, .¾bHlCX:Uti

nonri.,J,,taa1n1:> ip/. 1 n0Kâa1,rnanu, Kapm Uny a expune un tablou

IIOH{l3blllaIO rwlf.da1.,wamb 1-t6e1,tU a prezenta un film nou
noH::iah1naemh rfiu.'th.w,
noHaadmo pf. 1 noKaaârru~ :rpd6pocmb a da dovadă de curaj
1101\ill-ti,Y nona,1dmb pe6i:ra.:a t1pa- a art1ta copilul unui medic
nou;inwwb •!J . - I .
nox:aaamb npuMep 1a da exemplu

nonyndnu, ip/. I noKyndmb K1tiuy a cumpUra o carte

mmyu<l.JO
nr1Hynâemh
~yn1Lnlb PI- li Kynllmb u60oe nAdmoe a cumpăra o rochie nouă
HJIT.li{J
H)'HMIJI!:.

n6MHl1mb ip/. 11 nâ.u,;,um,1;; CllOIO IQ,;,ocmb a ţine minte anii tinereţii

IT0MHIO
uOMIHUHb

rw1tu.Atdm1;; ip/. I rw11 UM-dnn M!/auKy a înţelege muzica

IIOlfHM{t.IO no11uMrimb uc,q}ccmno a înţelege arta
ITOlfJtM{JClUh
nonAnu, pf. I noniunb ypdli a înţelege lecţia
IIOfiMj'
notiMCIIIb

noceuţdmb ipf. I noceUţdmr., .,u?h'1ţ-uu a frecventa cursurile

rroccw;iuo noceUţdmb MY8eii a vizita un muzeu
nocew;ti.enn,
noremUm1;; pf. I! nocemUmr., 60.n,1,H6eo a vizita un bolnav
noceu~Y
rroceT1imh

npunuM-dmn ip/. I npunu.Atdmr., eocmeu a primi musafiri

IIp11HJ{MâIO
npUHHMâelllh

6,56 .!
 Verbnl Exemple Tra.duceree.

npwiR-mb pf. I npu1-tR-mb peao.1tl0lţu10 a adopta o rezoluţie

npttM)' nputtXmh peuuh-tue a lua o hotărîrc
npHM011Ih npunAmb npeJJto~e- a primi (accepta) o pro-
ttue punere

npoeoaUmb ip/. II npo6oDUmh co6pdnue a ţine o şedinţă

npoBomy
npoB6AHIIIb
npoBecmU p/. I npoeecmU aopdey a construi un drum
np0Be11y
npoBeJJ,eUib

npoeo~dm1> ip/. I npoeo:HCtimb Oeaywxy a conduce (petrece) o lată

npoBomâro
nposomâellIL
npoeo8Umb p/. li npoooaUmb "a 60R8dJt a conduce la ·gară
npoBomY
np0B6JJ,Hlllb

npoBae<imb ip/. I npoaaBdmb nwemltţy a vinde grîu(l)

npo;a;a!O npo8aeâmb m--1.Ueu ,a vinde cărţi(le)
npo)];aewb
npoaam• pf. npoâd.,nb 80.M a vinde o casă
npo)l;âM, npo;:i;anâ:M
npo.D;ăIIIh 1 npo)J;a,n;li.Te
npo11ăcT,npo11aeyT

npoaoMICO.mb ip/. I npoâo.ri:HCdm·b pf!".lb a continua· discursul

npo;:ioJimâro
npOAOJimăerm,
npoBQ.n,~umb pf. II npoiJ6.a:HCUmb CBOU nymb a-şi continua drumul
npo116JI>KY
npOA6JIHUUIIb

peam1, ipf. I peam• 6yMli"IJ a rupe o htrtie

pBy peamb aY6 a scoate un dinte
peem1,

pemdmb ipf. I pew.dmh cMi:HCnyw aa- a rezolva o problemă corn•

pernruo aa"Y plicată
pernăernh
pemrlmb pf. II pew.Umb cya•6!} 'WM>· a hotărt soarta unui om
perny Ui:lia
peml(mb
I

puco11dmb ipf. I pucoedmb 1,,apmUny a desena (a picta) un tablou

pncyio
I
pncyemL
I I

42 - C, 1859
657
 VerbuJ Exemple Tr2'ducerea.

Hapucoadm& p/. I uapucoBdm& .n,ec a desena o pădure

HapHcy„
HapHcyem&

c&audmb ip/. l câaadm& anadMen a da examen

CAalO c0a6dmb ab.q.u ua xpa· a da lucrurile spre păstrare
C]lai!Wb ubtue
câamb pf. câamb axad.MeH a trece un examen
cn,aM, c11a11ilM
_eAaIIlb, c11a11i1Te
CAaCT, c11a11YT

CAbiwamb ip/. II c.ribiutam& wyM a auzi un zgomot

CJIL1my
CJILIIIlHlllL
yc.11.Nmamh pf. II ycAbl..wamb ed.rioc a auzi o voce
ycJIL1my. i.
ycJI:6!1110:mL

c.uompemb ip/. II C.M,OmpCmb <fiu.tibM a viziona un film

CMOTplO
CM6TpHlllb CMampemb nbCcy a vedea o piesă

noc.r.iompemb pf. I nocMompCm& obl..cmao- a vizita o expoziţie

IlOCMOTpfO "Y
Il0CM6TplUIIh

coeepuuimb ip/. I coeepwdmb. omU6.1tu a Iace greşeli

COBepmâIO
cosepmâemh
cooepwUmb p/ . .n cooepmUm& n6âaui a săvlr,;i o faptă de eroism ·
COBepmy
conepwHmb

co6updmb ip/. I co6upd.mb coC&enUR a culege Informaţii

co611piuo co6updmb dbtMU na a strlnge bani pentru drum
co6Hpăern& /Jop6•y
co6pdmb p/. I co6pdmb xopdwuU ypo• a strtnge o recoltă buni
co6epy o,caa
co6epfmL
.

cmpe.11,/Jmb Ip/. I cmpe.riAmb Ymo" a vina raţe

CTpeJIJ\M>
CTpeJIJ\emL

C1'f!,pU1tb ip/. I cmpu~• 66po8y a scurta, a tunde barba

CTpKry cmpU"tb odJWCW a tunde părul
cTpumem1.
 ,·
Verbul Exemple Traducerea

ocmpâ11.b pf, I ocmpâttb Hdemu a(şi) tăia unghiile

ocTpHrY
OCTpumClllh

c1tumd.mb ipf. I C1tumdmb iJl!Hb2U a număra banii

cqHTâIO
CtJHTăelllh
coc1tumâmb pf. I
COCtfHTăJO
COC'((HT8.emh

mepnemb ip/. II mepnemb .aumenuR- a indura lipsuri

TepmuO
TepnHlllh
nomepnl!mb pf. II nomepnCmb nopa;»ee~ a suferi o infrtngere
noTepmnO uue
n0Tep1m:mh '
mepRmb ip/. I mepRmb mepnCuue a pierde răbdarea
TepHro mepAmo c.riy:i a pierde auzul, a surzi
TcpHemh mepiunb ttafJe;xcfJy a pierde speranţa
nomepif.mb pf. I nomepAmb c.11,e& a pierde urma (cuiva)
rroTepfno
IlOTepR.elllb

yr1a;»edmb ipf. I y«aJHJâmb ·'i-y>w6e MHCnue a rţspecta părerea altuia

yBamâJO yea;:nccimo ce6.i a se respecta
ynamăenn„

y.n,y11,wâmb ip/. I y~iy•tuuimb pa60my a îmbunătăţi munca.

ynysrnaro
yJ_lyt1măemb
y .1 l/'(UlUfflb pf'. II y.riY14-1-UUTnb cocmo.<~Hue a ameliora starea sănătăţii
yaJysrny 3iJop66bR (cuiva)
ynjqUJUlllb

yMeHbtu~mb ip/. I yMeHbWdmb pa3.,uepMI a micşora n~ăsura unui It1cru

YM0Hblll3.IO ~ez6-A-u6o
yMem,JllăBlllh
aoay '
yMCnbmumb pf. II y.4th-tbUtUmb Ia micşora doza
yMeHb[llY yMb-tbmumb 1.fbty a scădea preţul
yMeHhlJJJiCllih

ycma1uio,11,ueam1, ip/. I ycrnaHcie.rtufmmr. C6Jt3b a stabili o legătură

ycTaHâBJlHBaIO
ycTamiBJIHeaeru&
ycmaHoeUmb pf. li ycma1-to0Umr. meAeţ/idn a instala un telefon
ycTaHOBJilO ycma1-to0Umr, ,uLu.nmnu>;, a ridica un monument
ycTaH6mUIJb

6,59
 Verbul Exemple Traducere3

yttUmuoamb ipf. I y'l{Umuoamb %e-1<u6yihr !~:':a scama de dorinţa

yqJiTLJBaIO ;»ee.q,âuuc
y lfliTbIBaellib
yttecmb pf. I yttecmb pacx6aM a ţine evidenţa cheltuielilor
YSTJ y"tecmb oce o6cmoR-me.ab- a ţine seama de toate Im-
yt-1Teun, cmoa prcjurările

""umdmb ipf. I t(Umdmb NnUey a citi o carte

\fHTâlO 1tumdmb nypc a preda un curs
lfHTflernh 1tum<imb .uopd.ll,b a face morală
npo1teC7!!:b pf. I
IlpOllTY,
npoinernh
npovum<f,mb pf. I npo1tumdmb cmuxo- a citi o poezie
npOlJHTaIO m6opCuue
npOlJHTă.ernh

tt ţ}ecme0f1amb ipf. I ti'{jecm606amb ~d:HCDy a-ţi fi sete

lfjBCTBJIO 1tfÎeem«o6amb 0011,Heuue a se emoţiona I
tJJBCTByernh tt !}ecm6oeam& ce6A xo- a se simţi bine
pomd
nov,Jecmeoeamb p/. I
notJ$7BCTny10
not.JyncTnyewh

WUfflb ipf. I iuumb r.:ocm10.M a coase un costum

11lbl0 tuUlnb canoeU a face cizme
mhelllh
CI.UUmb pf. I
COIUhlO
COIIIhelllh

4. Verbe care se construiesc cu instrumentalul fără prepoziţii

.
.

Verbul Exemple Traducerea

60.n,emb ipf. I 6011hnb ne'l.leHb10, my- a li bolnav de ficat, de

6omho 6epr;y.n,eao.u tuberculozi'i.
6oneelllh
6ocxuu.ţdmbcR ip/. I 60CXUu.ţdmbCR Rpaco- a· fi fe_rmecat de frumuseţea
BOCXHII.\ilJOCh mOU npupO&u naturii
BOCXHll.lilewhCf{ eocxuu.ţdmbcJi ma.idtt· a admira talentul
mo.M
(JQCxumUmbCR pf, II
BOCXHt:nYCh
BOCXHTÎ1UJhCH
•
.

Verbul Exemple 1raducerea

2poaiunb ipf. li epoaUlnb ndA&ZfeM a ameninţa cu degetul

rpoH<y c,ca.ad zpoaUm o6od.,ioM stînca ameninţă să se pră-
rpoaîi:Uih buşească (cu prăbuşirea)
noepoaUmb pf. li
norpomY
norpoaii:rn&

8eAUmbCJJ ipf. II iJe.tiUmbCJf, noc.11,e8neti a împărţi cu cineva ultimul

p;emOc& ,roniUKoi1. · ban
AeJIHllibCR iJe.,r,UmbCR enettam.11,e- a împărtăşi cuiva impresiile
H,UJtMU C 1Cf!M-AU60
noâe.aUmbcR pf. II
no]l;eJJ.IOch
no,n:CJIHlllbCR

iJopo3terimb lpf. li Oopo:»eUmb ceâUM epe- a-şi cruţa (a-şi preţui)

tim• I
)IOpOH<Y MeHeM pul
nopomHw1:. iJopo:»<:Um& 1Ul;Hc8oii, a economisi fiecare ban
nont!U,roii

fJbiwdmb lpf. II iJblwdmb aiJop6obeM a respira sănătate, a fi

11awy sănătos tun
;u;6unmm, iJMuuimb c<Jeareu.,,i eOa- a respira aer curat
ily:w...

.)leepmooeam1, ipf. I ;HCepmeoeamb co60U a se jertfi, a se sacrifica

"'"PTey10
H<epTeyewb :»eepmeoeamb ceoea a-şi sacrifica viaţa
;;HCU81tbl0
no:Heepm6oeamb pf. I
IlOH<epTBYIO
IlOH<epTByeWb

aaeeiJo6amb ipf. I aaeeâo6amr, y,pe..ci!e- a conduce o instituţie

38.BS)IYIO nueM
saee IIY•mb aa6eiJo6amb xoaAU~ a administra o gospodărie
cm6oM (a conduce gospodăria)

aa1tpbl6dmbcsi ipf. I aaNpbl-6dmbCJI o&efi..11,()M a se acoperi cu plapum'a

8aRp"'8aIOCb
SQK paeâeWbCR
aaKpblmbcs pf. I
aaRpORlCb
aaRpoewLcn

aauu.wdmbCR- ipf. I aaHUMdmbCJL xoaAU- a se ocupa cu gospodăria

SaHHMâIOCb cm60M
9aHHMâeIDbCR 8tUtUMdmbCJI eeoAdeuea a lnvăţa geologia, a se
ocupa de geologie

661
II
 Verbul Exemple Traducerea

aanA.mbcR pf. I aaHJÎmbCR atAO.M a se ocupa cu ceva

8atl:M)'Cb aau:inu,c.a, co6dîi a se tngriji, a se preocupa
aaiiMCllibCfl de sine

a.aoynompe6.riRmb ipf.I a.1toynompe6~iRmb Oo- a abuza de încredere

a.rroynoTpe6Jifno 6Cpue.«
aJioyrroTpe 6.rrfiem&
a.1toynompe6Umb pf.
aJioyrroTpe6mO
3JIOynoTpe6l1IIIb
III a.ioynompe6Umb ceoU..w. a
no .'to;HCJttue.M
abuza de situaţia sa

uHmepecoB<imbcn unmepeco6âmbcR giym- a se interesa de fotbal

ip/. şi p/. I 66.1to.M
1111Tepec)'"10cb unmepeco&dmbcn uaY- a manifesta interes pentru
HHTepecYerunca KOil ştiinţă
aaunmepecoedmbCR pf. I
aaHHTepecjIOCb
aam{Tepecyell!LCR

naadmbcR ip/. I o„ ,;,rb,,cemcR Y.M.Hbl.M Pare un om deştept.

uam:jc& 'ie/1.0BbWM.
Kâmeun,cJI
nQ,;,aaâmbCR pf. I nonaaâmbc.11, cmpdm-tblM a părea ciudat
noKam)'cr.
noKâmeWbCH

1'0.Md:1-t806amb ip/. I K.oM<iHBoeamb pdmoii a comanda o companie

HOMă.HAJIO Ko.«âHflo3amb naptiiJo.M a comanda o paradă
KOMăH.uyemb
·--·
.ri106oad_mbc11 ip/. I ~•Ho6o6dmbCR npupOBoU a admira natura
JII06jl0Cb ,rt10606dmbCR wpacomOii a admira frumuseţea
JI106Yew1,cH
noJt10606dmbCR, pf. I .
UOJIID6yroch
IlOJIJ06,YemhCH
.

.w.ax~mb ip/. I Maxdmb n.ttam~OM a flutura batista

Mamy
MAmerns
.M,llX1-l(/Tnb pf. I . MQXNfjmb py,;OU Ha a renunţa, a pune cruce
MaxHY ttm6-nu6yao la ceva
MaXHClllb

MUlnbCR ip/. I MbLmbCJt xo.1t60uoi1 so- a se spăla cu apă rece

M6l0Cb aou
M6ewhCH .wWmbCR (c) Mbuo.M ja se spăla cu săpun
 Rxemplc Trltoducerea

,w.w.blmbCX pf. I
HOM6.IOCh
ITOM6embCJl
eb, Mbl m bCJt pf I
mJMOIOCb
BblMoemLCH

H.aTl0.1/.1-t.imbCRip/. I 1-tano.,11-t.imbCJl. eoaoa a se umple cu apă

(pers. l şi a II-a Narw„uuimuc.R. pUiJoc- a se umple de bucurîe
nu se folosesc) lnb!O
Ha110JittHeTCH
1-tan<J„urnmbcJt pf. lI
HanOmmTCfl

1-rnc„ia;>H:admbCR i pf. I uac.,ia:»cdcimbc.n .Atljabt- a se delecta cu muzica·

uaCJia>HA::'i.IOCb >Wii
HacJiam.a;âem1,c11
Hac.ttaiJUmbC.R pf. II ,cac.iaiham,cR C'tcicmbe.u a gusta din plin fericirea
HacJiam)'ch .
.----~~c__:~aµ,HmLca

06.w.inueambc.n, ip/. I 06.Hhw&am:,cfl. MHC- a face un ·schimb de păreri

06Mf!HJ1BaIOCh 1-lUR.MU.
06MeH11Bael1TbCfl
o6MeNAmbcR pf. I 06.AteH."l-mbc.n nl'Cx:o.il,b- a schimba cîteva cuvinte
o6MeHA:IOCh KU.MU C."l06dMu
o GMeHRemhCR

o6oe.auţâmbCR ip/. I 06oeau1dnnc.•t uriebut a se îmbogăţi cu (a căpăta) ·

o Gorant3JOCh 6n1,1mo.u o experienţă nouă
06ora11.\:'lemhcH
060e.mnUmbcR pf. 11 0602amUmbCJ-t H.68UMU. a căpăta cunoştinţe noi
o6oraw,:Vch ;md11wutu
06oraTl%m1:,cR

08Jtat)e6dmb ipf. I oa.-wiJeedmb n6eo1'i. mf'x- a-şi însuşi tehnica nouă

on.'Iai1:enă.10 HWWi'i
oeJia;::i;eeă.ewh oa~wcJcedmb Map,ccUcm- a-şi însuşi teoria· marxist-
CliQ-.":i:llu1tc1wU me6-j leninistă -
pueu _ •
06./l,aaemb pf. [ oe.wiJrna, ,11tdm.t.JlMU
1
:a 'dobindi <·unoşt_inţc
onJia;::(CJO OfJ,iadefrd, >.pl!nocmbio ·a pune sl{iplnire ·.pe o ce-
OB.'IaJ\t'.>.etUI, l tale
i - - - - - - ~ - - - ~ - - ~ - -·-~---·------+------ ·-----· ·--------,
oepaHU•tu6ambcR- ip/. I 02parttl11ueam.bc.<i doc- a se mui(umi cu succesele
orpa1-ni,nrnaIOCL m iL;mymuJ.tu ycne- o.bţinutc
orpaHHqu:naemhcn xa.uu

663
 Verbul Exemple Traducerea

oepaHU'l,UmbCR, pf. II oepanUttumbc.n nol'i,d a se limita deocamdată la

orpaHHl.!ycL jmUMU .w.epaMU aceste măsuri
orpaHlilJHIIIhCH

01,,âsbleambCR ip/. I OKaadmbCR xop6utUM a se dovedi un bun specialist

OHă.3hIDaJOCh cnelfuaJtU.cmoM
OHâ3LIBaembCR
oxaadmbcR pf. I Bce o~uO<i.HUR Ol'i,Q- Toate aşteptările s-au do-
onamYcL ad..iucb uanpâCHlitMU. vedit zadarnice.
0Hămem1,cJI

nd.xnymb ip/. I ndxnem c/m.oM miroase a fin

rrăX'Hy
năxHeruh ndxnem nOpoXOM miroase a praf de puşcă

ndAbaOBambCR ip/. I n6.aba06ambCR yqaCHd· a se bucura de stimă

nOJI&ayIOcL HUeM
II6Jib3Y0lIIbC1I n6Jl.b306llmbC.R, ycne- a se bucura de succes
XOM
n6.nb806llmbCR xpeâU- a se bucura de credit
mo.M,
n6.ribaoeambcR Mupo- a se bucura de un renume
eOU uaeecm1wcmb10 mondial
eocn6~1baoeambcR pf. I eocn0.ribao6ambcR cAY- a profita de ocazie
B0CII6JIL3YIOCb ttlleM
eocm}JI&:JyellILCR 80cn6Ab808ambCR 80- a SC bucura de încrederea
oepue.M, cuiva

npdeumb ip/. I npdeumb eocydâp- a guverna, a cîrmui statul

npâBJIIO cm6o.w,
npâBlillib npâ6Umb aemoMo6U- a conduce un automobil
.,te..,
n pe11,e6peedmb ip/. I npeHe6peeâmb ttbUM~ a nu lua ln consideraţ~e'
npeae6periuo nu6y8b cooemoM sfatul cuiva
npeHe6perâe1m,
npeHe6pC'l,b pf. I npeHe6pC'l,b C60UMU a-şi neglija obligaţiile, Jn-
rrpeae6pery o6JtaaHHOCmR.«U datoririle
npene5pememb

pacnop.11~dm1>c.n ip/. I pacnopR-;»edm1>c.1i c,o - a .. dispune de timpul său

pacnopmtt~IDCb llM ope.M~l-leM
pacrropRmacruLCR
pacnopR811mbCR pf. II pacnoplWUmbCR cooU.U a dispune de averea sa
pacnopamYcb u.At!Ju.ţecmeoM
pacnopRjlfflllhCR
i
664
.,
Verbul Exemple Traducerea

pucnoBâmb ip/. I puc1wsdmb caoUM noJI.o- a-şi risca situaţia

pHCKYID 31CeH.ueM
pHCKyemh puc1e0Bâmb ceoUM aao- a-şi risca sănătatea
p6obeM
puCKOBdmb ;:HCU8ttb10 a-şi risca viaţa
puc1'tt,Jm& p/.}
pHCKHY
pHCKHemo

pynoeoOUmb Ip/. II py1wfloaUmb pa661t.UM, a conduce mişcarea munci-

PYKOBOIBY deu:>1eenue.« torească
pyKOBO;J,ffWb py1toao8Um& yttpe;HC()e. a conduce o instituţie
HUeM

c.ruieumbcR, ip/. II C.tUieUmbCR. ceoUM 26- a fi renumit pentru .vocea

CJiâBJIIOCh AOCOM sa
CJiâBHIIIhCJl
.
cmaHoeUm&cR,
CTaHOBJU0CL
CTan6BHIDhCJI
ipf. II
. ,,,...
cmaHosUm&cJi e3116c- a deveni matur

cmamb pf. I Cmamb cmyde1-tmOM a deveni student

CTâHy cmo:mo UN~eHepoM a deveni inginer
CTăHBIIIL

cmpad<im& ip/. I cmpaJâmo Z0.4081tbl,MU a suferi de dureri de cap

CTpa):{ăRJ 66.M.«.U
CTpa;a:âemL cmpaâdmo Ca.MOMI te- a fi plin de sine
,u.~eM

Y6Jte1uim1>e.11 ip/. I ye.1ie1.dmbcR cn6pmoM a se pasiona după sport

ynJiemi.IOCb
yeJietuielllbCR:
Y6.rtettbC.fl p/. I yo.rie'lbCR aea yw,1-.011, a se îndrăgosti de o fată
yeJiexJcb
yeJiel{elllhCR

ynpae.aAmb ip/. I ·ynpao„uimb cmpa1161l a conduce ţara, a conduce

yrrpaam'no statul
ynpaeJIHerm. ynpao.AJimb opnt?cmpoM a dirija orchestra
ynpao„1.-imb .uawUnoit a conduce o maşină

665
,-

5. Verbe care se construiesc cu prepoziţional~!

---------,-----------,,-----------,
Verbul Exemple Traducerea.

6ecno1.0umbCR ip/. li 6ecno1iOumbcJl o cy8b-

6ecrroH6JOch
a se tngrijora de soarta
6e âemeu copiilor
6ecnoK0U:WbCR 6ecno1t.OumbCJ? o ·a0o- a se îngrijora de starea sănă~
pri6bt: tă\ii

aa60murnbcR ip/. II aa66mumbcn o ai.Jo- a se îngriji de.sănătate

aa66•1ycb p<iobe
3a66TIUllbCfl
1
aa66mumbcR o ce6C a se îngriji (de •sine)
noaa66mumbCX 'p/. II 1waa66mumbcR o 60~%- a se hi.griji de (o) bolnavă
rroaa60'1ych uOii
noaa'66THlUbCR nosa66mumbcH o cooCii a se îngriji de mama sa
f------------"~-1,---"_dmepu
06.miflbUlllml,CJf, ip/. I o-6MâHueanu,ca · q iuO- a se înşela asupra oamenilor
06Mă.IIhIBaIOCb iJRX
06Mâ.HblBaemhCH
06.1,wnYmocn pf. l o6Man{/mbcR 6 C6oUx a
oGMa11yc1., se lnşl'la ln spcranţ.ele
1-wtJCJ1-Ci>ax ~ sale
06MâHelllbCR o6MaHljmbNI 6 iJpyabJix a sc- .înşela asupr·a J)ricte-
-~- ---------, ·-----------,--------- · - nilor
OlttK,da1Mamo ip/. I oml'i:dabwamb ce6e 6 a renunţa la striclul necesar
0THâ3hIBaIO cdMOM Heo6xoâ1.I.AWM
OTn:.iawnaemb omx:da1.irnamb 6 i}p (J:.HC6e a refuza prietenia
om,;aatimb p/. I onurnadmb 6 nO.M.ou,u a refuza ajutorul (certit)
OTKamJ
OTJ\âJfWllJb

1
,1 om.1tu.1tdmbCJl ip/. I om.1u1tdmbcR e pa60me a se distinge tn munc.:l.
OTJIUlJ.ilOCI, ommt•tdmbc.<J o âe~idx a se distinge prin fapte
OTJHt lJ.ăCUibCH
om.iu'iitntb<'.fl p/. II· om.;m.•ulmbCR 6 6010 a se distinge tn luptă
OTJIJPIYcL
OTJittt.iMIIIbCIT

onzpa;»edmbC,ff, ipf. I ompa:»cdmbCR 6 aCpna.11,e a se reflecta in oglind,1

OTparHâlOCb

.
0Tpamâe1111:icn
ompaaUmr,rR p/. I ompaa,:wn,cR ua aiJo- a avea repercusiuni asupra
OTparHj'Cb p66f,e sănt,tăţii
O'rpaa(im1,cn

1--np1t;.~-n~:a:,,,:,, ip/.
1
ÎIJHl<'~'TC'f'll,YlO
np1H:)"fCTll,Y('IIII,
I -

1
rtpuc(Jmcmoooar,-,-.-,-w--ţa--l-i--p-r-ez-,-.,-,t--1-a-,-.-edinţă
co6pduuu
npuc(Jmcnrnoeanu,
.. ________ -I- " - - - - · - - - - - - ~ - ~
I Ul a fi prezent la le("ţie

'------ - - - - - - - .. _
666
 Verbu] Exemple
I Traducerea

npucR2dmb ip[. I npucsedmb e 0i:p1-wcmu a depune jurăm1ntul de

npncHn'.uo credinţă
npHcRrăernh
npuc.rteH!Îmb pf. I
r!pHCRI'HY
npu.CHI'Hemb

paa6uprimbcR ip{. I pa.16updmbcR e .i10iJax a se pricepe la oameni

pa36np3.IOCh
pasOttp3emhCH
paao6pdmbca
paa6epyc•
pf. I paao6pâmbCR
np6ce
• 60· a se l:lmuri tntr-o problemă

p_aafiepe_mhCH
-
paao1wpOebwambc.<f.
ip{. I
pa::w •ta p6tH,Il-laIOCb
pa3ottap6eLJnaeun,cn

.~
paJO'f{apuedmbCR pf. I paaottapond.m1,c.n ,1 !Jpy· a fi dczam1'igit de prieteni
paao•1apjioci. ah.ix
pa:w 1-rnp)'emhcH .

pacrruwpJÎmbCJi ip[. I pacmoopRmbcJt uorJC a se dizolva in apă

paCTBOp.Â:IOCL
" I

• paCTBOpHeruLCH
pacmrwp(lmbcJt p/. II Co.ib pacmaopU.•1acb e Sarea s-a dizolvat în apă.

pacTnoplOch 6oae.
pacTnopHmhCH
·-

C03HaedmbCR ip{. I cormaorimhcR 8 ceoUx a-şi recunoaşte greşelile

C03Hal0Cb ow.U61rax
, co;ma ewLcn
coaudmbc.n pf. I co.-mâmbc.<i e 1ta.ttl:pcH,u,t1 a--'ji m;lrturisi intenţia
C03H3JOCb
C03ttăemhCJI

CO/rl,HeeâmbCJI.. ip{. I co.ttiteodmbcJl ycru;xe a se îndoi de sm·ccs

COMU€B3JOCb
"
COMH€Hăeun,CH
yco.MuUmbCJl, pf. II yco.M1tUm1,cR e C60lÎX a pune la indoiahl propriile
yco:Mllli)Cb cU-1-ax sale puteri
ycoMttHUlbCH yco.ttHlÎ.nu,<:.n a ecâ npa- a se îndoi de drt·ptat.ea lui
llorm:
I - - - ~ - - -.. -·····----- ---------

mcpAmi.c.<1, ip{. I mep.1imbc.'t 6 i)oeâihax a se pierde ln presupuneri

T(~pHtoCb
I
Tl!f)}ICJJll,CH

'---·---------- l --
_____ _j
667

/lj +
 Verbul :Exemple Traducerea

nomepiimbCJf, p/. I nomepimnc,i e mo.ane a se pierde fn mulţime

noTepĂIOCb
IIOTepJielllbCJl
>-----··
y6e:xtxMmbCJf, ip/. I y6e.JH"Ddmbc.<i a eed npa- a se convinge de dreptatea
yDem;~âIOCb 60ml: lui
yOerK;~aembcR
y6eiJUmbcR p/. II y6eDUmbCJt e ycnexe a se convinge de succes
pers. J nu se foloseşte
,______Y6e;ri;Hm1)cH

6. Verbe care se C()nstruiesc cu m.ai m.ulte cazuri

Verbul ExeulPle Tmducerea

- ---
00.-1.M.yuţdmb ip/. I acuz. Ee6 nooeiJi:1tuc eoa- Purtan•a lui mă suptlră.
no;n1:yu~<l.JO Myuţăem .uenA.
Ho:1My1q{1eu1h
60::,.uymtlmb p/. li inslr. 603MywânthC.R: a se indigna de fapta
. D03MJJ.J.ţY "lblt.At-nu6yiJb cuiva
_ ~~;JMJTlf!Hb nocmljnHoM
-~---- -
eoupy'>ledmb ip/. I acuz. eoopy:w:âtnb dp- a înzestra armata
11oopymă10 M,UIO
noopy1miemb
euopy:JH:Umh pf, li inslr. eoopy:>H:dmb and- a înarma cu_ cunoştinţe
noopym)' HllJ!-MU
noopymU:r~Ih eoopy;>H:dnn aao6rJ a utila fabrica cu tehnica
Ho6eilweU mi:x- cea mai nou:1
ftUHOU.
~------·--- - ~--- ---
epy,tdmb ipf. I dai. 6py,uim1..o 11uf>P,hl~ a înmîna lnvingfl.torului
upytJiuo lllC.!l/0 Opden un ordin (o medalie)
npy•1âerm,
epy•,Umb p/. li acuz. Hpy"lllm1..o rJun.iri-M a inmina studentului di-
Bpy•1y cmyBi!,uny ploma
npy111fru1,. rip;iptUmu r1epâmeAb- a prt.'z(·nla scrisorile de
_ ltl,w_ epâ„KOJ!_lM __ acreditare.
~ --------
ecmpewfrn1, ip/. I acu::. ucmpe.,,rimb eocmCii a înthnpina pc oaspeţi
nr,Tp<~•1:llo
ncrpet1:l1•m1,
rwmpr•nuuu.,, p/. ll instr. oc111pe11dmb Kptl- a înltmpina cu strigt1te
I BCTpe11y h"aJ,W,
llf:Tf)~'ft1Hlb
I ecmpewi.mi. anAo- a înlîmpina cu aplauze
l_ I 3u.rMt'llm.a.Mtl
 Verbul Exemple Tra,lucerea

8o,-..ad8bl8amb Ip/. I dat. 80,;.,1,ddwmmb MU- a da raport ministrului

,noHJiâ;::i;1,rna10 nUcmpy 11
lJ;OKJiâ,<ţbIBaern& Oo.ao:w:Umb no- a raporta comandantului

situaţia
Man8Upy
80.tio:w:Umb pf. I acuz. iJoJio;,,,cUmb o6cma- a raporta I
;r{O~I.O)·HJ H69KY
ri;oJI6autmh prepoz. âo.r1,0;ncUmb 06 a raporta de executare
ucno.riub--tuu

Jono.riH.:imb Ip/. I acuz. aono.,u-tAm1:, omeem a completa răspunsul

)lOTIOJIHfflO
ţl,OIIOJIHffernh
Jon6A1-tUmh p/. li inslr. iJondlinum1:, eoDOU a umple cu apă (adău-
;n;orr6JIHIO gînd)
;a;orr6JJHIUIII,

aa.Meu.rlmb Ip/. I. acuz. aaMe,tJimb C60e- a-şi înlocui tovarăşul

aaMettiuo 26 mostipUUfa
aaMettflemh
aaMCHllmb p/. II inslr. aaMenUmb Memâ..1.1, a înlocui metalul cu ma*
aaMeHlO nJtacmMdccoU terial plastic
aaM€HUIUh aaMenUmb âpo•d a înlocui lemnele cu
edao.M, gaz metan

aano.an.<imb ip/. I acuz. aano.udm• a1<Ne-[::mpleta un ches-

aano.:1ttH.10 my _ tionar
aano~TJHJ'lem& aano.11Hilmb 6acciUHj a umple bazinul

aan6„utumb p/. II inslr. aan6.riuumb eoaou a umple cu apă

aan6.11-110
3an6:rnHI_IIh I
1------------•--- •••--a--• ----I
I
aanpeu4dmb Ip/. I dat. sanpeurdmb De-: a interzice ropiilor sil
aanpern:fuo nt.<iM eb1.rodUmb: iasă in strad.:i. I
j
aanper.u;Ue1m, Ita ţj„rnuy
aanpemlimb pf. II acuz. BoiiH/j Hdao aa- Războiul trebuie inter-
aanper.u;)· npenullnb. zis. I
aanpcTi1mi.
---
fte'tl~lltb ip/. II acuz. Ae1.1Umb 60.ufaJ.tb a lecui o boalii
n+::tiY
.1€•um1h insir .•u11Umb .'ler.ripcmfia.,wl a lecui cu medicamente
I -------
. I
..iuwdmb ip/. I acuz . .,1,uw.dmb >îoZO·rtU· a exclude de la moşte­
.1muEuo 6yiJb UQCA,ea. nire, a dczmo7 teni
JllllliâeHib cnwa pe dnt·Y..1

669

-~
1
 '.i'
~

Verbul Exemple Traducerea

.11,uiuUmb pf • 11 gen. .n;uiuUmb c.ri6oa a lua cuiva cuvîntul

JrnUIY ,n,umUm& npdea a ridÎCa, a priva de
I I
JUfllIHIUL un drept

..weiuâmb ip/. I dat. J.tewdmb I.OM!)- a ln1piedica pe cineva

Mernâro, H u6y&b pa66mamb să lucreze
Mernâeur:r,.
no.Meuuimb pf. I inslr. Meuuimb ,n,O;:>K:1wU a mesteca cu lingura
UOM€I.Uâl0
rroMemâ.ernL

Mbl,mb ip/. I acuz. .M,bifflb noc(JiJy a spăla vasele

M6JO Mbtfflb e6.ioey a spăla pe cap
M6enu,
no.«Umb pf. I instr. noMbimb MfiiAO.K a spăla cu săpun I
I I
TTOM6IO
IIOM6ernL !
061>xcnlim1, ip/. I dai. 06-0.rtcnR.m& y11e- a explica elevului lecţia
06'MJCHRIO HUl'ifl ypO-,r
o6nncuRemL 061,.<icHAmb 06- a explica situaţia
cman6rm,y
060.1wnAmb aaââtty a explica o problemă

o6'bRCHlÎ.mb pf. II 061>.RCHUmb mec- a explica prin geSturi

06'hHCl{J0 ma.Am
06'bHCHfflllh
J'
or;,pyJredm& ip/. I acuz. or.,py;>1eUmb 00.I< a lmprejmui casa cu
OKpymAIO aa66poM un gard
OHpymâemb
01,,py:.>1CUmb pf. I instr. OKpy:xedmb aa66- a arătao grijă deose-
OH:pymJ maMu bităcuiva
OHpJiHliUib oxpy:»<:Umb 6HUMli- a copleşi cu atenţia
1-tue.lu

rwUmb ip/. II acuz. noUmb .iouwaeu a da apă la cai (a adăpa

no}() caii)
n6lim1>
1tan0Umb pf. II instr. nollmb euHd.tt a da de băut vin
aanolO
Han6Iimb
--,

noMOZdmb ip/. I dai. no.ttoedmb opyey a-şi ajuta prietenul

IlOMora.10 TtOMOZâmb Jll0d1t>t a ajuta oamenilor
IlOMorâeUib
no.MOttb pf. I inslr. noMOttb 8eJloM a ajuta cu fapta
noMorY
IlOM6IB.elllb
-
Verbul Exemple Tra.ducerea.

--
npe8,;r,aeâmb ip/. I acuz. npe8.11,a2dmb no- a oferi ajutor
npe,ll,.rrarâ10 MOUjb
npegnarăern&
npefJJw~Umb pf. li dat. npe8JUJ.uimr. n6- a oferi ajutor tovară-
npe,1,10my .UO'Uţb ceoeMY şu1ui său
npeJJ,JI6m111m, moedpuu.ţy
~-

npenoiJa,J~mb ip/. I acuz. npenoO..Lwâmb Ma· a preda matematica

npenoAaJO me.Mdmu,r,y
npeno~aeIIIb dat. npenoiJaeâmb a preda studenţilor lim-
cmyiJeJ.imaM ba rusă
I
pJjccnuU JiJbtK
I; i
I
paapewdmb ip/. I dat. paapeuuimb cbu-ty .a permite copîluJui să
pa3pem~10 u2pâmb eo iJuo- se joace în curte
paapemaewb pe
· paapewUmb pf. II acuz. paapeiuUm1;, 60· a rezolva o problemă
paapem.Y np6c
paapernlimh

cAy:m:Umb ip/. li dat. c.iy:>1<Jl1.mb pâiJuue a sluji patriei

c.nymy C"T,ll.HClimb na(/- a sluji ştiinţei
C.TJJHUIJIIlb .-e
instr. c„1yJ1C(inib "lecmo,o a sluji cu cinste
- ·--- ---~-
yâe.liitmb ip/. I acuz. yaeAil.ntb 6Hu,.1,iâ- a da (aconla) atenţie
y,r:i,cmho HUe
.
YlleJiiJellih
ydcJiUmb pf. li dai. yJe11.Rm1> 6pt'.MJl a acorda timp priete-
yAeJI~) iJp?filb,<{..11, nilor
y;rţemfmh yOe11.iunu 6HU..«d- a da atenţie unei pro-
HUe eonpUcy blcmc
. i

Raportul dintre prefixele verbale şi prepoziţii '1

Prefix Exrm11le Tra<l11rere1\

B- eGe;-H:'lTb a 1->t)l\-"ttta TY a na buzna în cameră

eOnnă.Th 8 CT0Hy l'!H13)J.b a bate un eui ln perete
eGIITb y rOnosy 1
:IT0-HM.6Y.llb a băga cuiva ceva în cap
liOM~'-Hlt6y11,1,
6rJUIAeTbCH 6 TeMHOTJ a străbate intunerkul cu priYîrea
6',D;fl.TbCH 6 IIOJJ;p06HOCTM: a intra in amănunte
eneTh HHTK,Y 8 11r6JIK,Y a bă.ga a\a !n ac
.
 Prefix Exemple Traducerea
.

I
a se familiariza cu rolul (despre
artişti)
en.:ufmuhCH pacno.1orne-
(J
a pMrunde în poziţiile inamicului
mrc npoTMBHmm
01.;,-rK)llliTb (J ,:i:oronOp a stipula în rnntract
6Hp4CThf'.R o ;{OM a se furişa în C'a ..-,(1
onpfl.CTJ.,CR 6 J;OBl~pue a cîşliga ÎTH'rC'derc
6IICCTJ-[ (,J ;{OM) 11 Kt).\IHaTy a aduce (în casă) in cameră
omf1rny·rL e nonp6c a adînci o chestiune
=~~fi!t'/LT~ (;.;;~Th Afna a p,11 runde în miezul chestiunii
a b:i.ga (pc cineva) de viu în
mormînt
eollni t1 ,vrn a intra în casă
t1niiTl1 e 1.;omfccmo a intra într~o comisie
60tiT}I 6 upaBlÎTPm,CTBU a intra in guvern
oOpllflThCH I/ 1_n:6uu npcJT1in- a p,-llrundc, a wlvăli în tranşeele
mrn:a duşmanului
enacTf, o KpAHHOCTb a eădea
în extn:m
BllaC'ff, 6 OUH't 6Ky a eărtea
în grqeală
, 11naCTh a ::t.E'TCTFW a da în mintea copiilor
1macr1, t1 or•uiR1111e ~l fi rnprins de tlisperare
BC\IOTpl)Tl,('H (/ JJ,anb a scruta d('p:irtarea, zHrea
BLI- eb1G11TL UJ K'OJlei,f a scnall' (lin Uigaşul obişnuit
Bb1Gpar1,cn u,1 nonr6n a scăpa ck datorii
eb1rwcT11 1..orO-m16yn,b ua a scoate (pe dnc\"a) cti"n neno~
rodre
01;mecr11 ua :rn rpy .-tm~mIH a scoate din incurc,1tur,l
ebrnecrn ua Tepw•mm a ~rnatc din răhclări
RbrnccTH ua nfiH a srnatC' din fire
ebrnec:ru uJ crpfor a srn:01h• din funcţiune, din uz
eb1r11arh Ua H(J:-.1y a alunga din cas,i.
obiexarb ua r6po;v1 a ph-ea, a iqi _!lin oraş
ebnierrn ueu~u 11a nar6mt a scoate bagajul din vagon
m.'iuecru Ha oiicynu(,mie a SUJ)llll(' <lezhalc-rii
ebmecru Ha 1w11i1 1m1lr1I a scrie JW marginea ct1rţii
eb1m~cnr Hei Gl'per a scoale (u arunea) pc mal
m,îpnaTb ua P.Yli a smulge di_n mîini
eb1pnaTt.CH u,1 1ul•Ha a scăpc1 din prizonierat
m:1pua ThCH ua 01,pymemrn a ie~i din ineerruire
;10• doGen,iiTL do pemt u da o fugt1 pîn{t la rlu
Uom):nii iJo n01rn,'ina a duce pinii la gar:l (cu un Vt.'hi-
iloIWCTli do w'n,.v
eul) I
a conilure pi11C1 aca~,l
DonecTll do KOHl~H. a duce fceYa.) pin,i la sfir~it
cJoexaTb do Mecra HctaHa- a ajunge Ia destinaţie I
q(,muI CI
âoiiTl[ do tTăHnHtt a mt·rţ_{c- pin;i la gar:l.
aoKOITă.TLCH ()O hCTlll!bl a reu~i s(1 afli adeYărul
JoHf>CTll JO nur.iy a aduce pin;1 at'asii

67'!
•
Prefix Exemple

OonHCâTb ao
HOH~ă a scrie tot (ptnă Ia sflrşit)
aolJ:HTăTb IIUCbM6 ao HOHI.l;â a citi scrisoarea- ·ptnă lu sfîrşit
aa- aa Oe mă Tb aâ yroJI a da fuga după colţ
aaexaTb aa r6po~ a pleca în afara oraşului
aaHTM ad yroJI la coti (a da) după colţ_
CaMOJIE.'T aaJteTeJ! aa Avionul a ajuns dincolo de cercul
IlOJiflpHhliî 1-\pyr. polar.
nanCTb ,w ce6H. TCITJioe a îmbrăca un palton d'i.lduros
rra:IbT6
naexaTb H,a CTOJI6 a da peste un sttlp
H awJJă xocâ na mlMeHh. Şi-a găsit sacul peticul. .

J-WHeCTH na mipTy a insemna pe hartă

1-tO,JB1CăTb Ha 6y:vi3.re
Ha.:JeTeTh Ila HăMBHb
·1--rnnpocl{TbCH na HOI\Him1MeH-
Thl
1WCHO-'-Ifr'i'b H,Q Mil.Hy
HaTJrn)"TLCfI na Tp)",rr;HOCTll
OT• om;r::i;CJiaTbCR: om nopy•1€m1H
om,r:i;eJHÎ.Tb MiICO om IWCTe.tt
omAeJil1T6CH om TOJITihI
omotiTt1 om Jl,Bi!pu
omm1TM om ,1eJI
omoil:Tii om T€MhI
omn.m~11·1, om 68p.era
orrn,€xa Tb om ;o;epeattl'!
nepe- nepeBe3TH 11.Ppe3 pe1t~'
nepeeecTH 1/.Ppea firmiy
nepe.:iC:-JTh 1tCpca :m06p
nepe.1.eT(~Th 't{,J.pea OHe:l.1-1
nepet1ni 1tf!peJ :'110C'I'
nepcGemcln, v.fpea n6.1c
nepe€xaTb •uped pen\·
a scrie pe hîrtie
a se i_7:hi de o piatră (a da peste o
piatră)
a provoca pc cineva să-ţi
facă complimeille
a da peste o mină
a inltmpina dificultăţi
a se descotorosi de un comision
a scoale, a desprinde carnea de
pe os
a se desprinde' din mullimc
a s.e depărta (a pleca) de (la) uşă
a se retrage din afaceri
a se înQep,lrta dt• la subic-ct
a se cte.ţ){uta de mal
a se dcp,\rta (cu un vehicul) de sat
a trece pesle (un) rîu (pc ciileva,
ceva)
a trece (pc cineva) strada .1
a sări, a trece gardul
a trece peste ocean (în zbor) ,.
,'!:
a trece peste un pod
a sln1bale dmpul în fugă 1:1•·1
a trece peste (up) rîu !

nepe11J1hlTh 1.ţ./:peJ
fWH}' a traversa (un) rîu(l) (inottnd; ]I
navigtnd)
nepeI-1ecTK ~Cpea peK)' a trece (p_c cineva) peste (un) rîu
noD.rn:fi.TL n"od ce6Ff n6rtt a• şi strîngc picioarele_
noih-rnTli:ThCR ,un) CTOJI a se da de-a dura pe sub masă
nodJIE!3T6 n.,,tJ cTmi a se băga sub mas,1
nodofipăTL nor) UHCT a alege ·ia (după) culoare
rw8.rroa,;llr1:, noV r(J:i'onv a pune sub eap
noDnecni nod ,rn.TerOp~no a include într-o categorie
naiJcrâBUTh (Be,a:p6) noiJ a pune (g:Heala) sub robinet
Kpall
noiJJ1CW)T1, li r0po;~y a se apropia (în zbor) ele oraş
nodTRHJ1r[; (JI6)tKY) ,,._ 6e- a trage (luntrea) la ţărm
per,:
l
43 - c 1~5B
613

,,_,..--.•~"·--··-·-----
 Prefix Exemr>fo Traducerea

noaxonl1Tb K 1rnm(V a se apropia de sfirşit

Mamlma no(h,exaJia x: ;:i;Cn1y, Maşina s-a oprit în faţa caseL
noâo6pâ.TbC.R 1'i .IJ;B€p0 a se furişa spre uşă
rrpă.DMJibHO noâotiTH ,;, B0-
a aborda în mod just o problemă
rrpocy
yMeTb noaottrH K mb,IJ;jJM
a şti să te apropii de oameni
rwâotlTH X: JlHI.rf
a-i veni, a-i şedea bine
npn„ npu6enryn, x: • perrnlrcnn- a recurge la măsuri categoric!
HhlM M€paM (ferme)
npu6părb K pyi-;ăM 1-wr0- a ţine pe cineva din scurt
.11160
npueec.TH x: np0csire a lua jurămintul
npuBeCTII n nhrno;iJ;y a duce la concluzia ...
npuBJ18iJ1, n OTB€TCTB811- a trage la răspundere
HOCTH
npuroT6BHTLCf{ }'Î, 0T'b83;ly a se pregăti de plecare
npum3Tb ,,; CTeH€ a strîngc cu uşa
ri;rn:mâ.Tb x: nopii)],H:y a chema la ordine
npuiiTl1 x: nhlno,n:y, x: 33.HJIIO- a ajunge la conduzia ...
. _'H8HHIO
nptâi:rif n corJiamemno a cf1dea de acord
npuxpeliilTb ,.: no.:-rn:HJilimrn:e a repartiza la o policlinică
npuc,1,iJ. Tb >. 68pery a acosta
npzrnecTM (J IIOpJi)].OH a face, a pune ordine
npufirU.. 0 Hpocrb a fi cuprins' de furie
nput1ni: B HUCXUJW~Ime
a fi c,upnm de entuziasm, admi-
ratîe
npu»ecTH (J reGH a readuce ln simtire
c-( co-) c6rmăTb c ;recrmn.1,w a cobori scara in, fug,1
cfo1Tb c .u,op6r11 a abate din drum
cOJ1·rLcff c T6JlXV a se incurca, a se zăpăci
c6p6CHTb c cefo~ Mâcxy ~-şi scoate masca
cnecn( c ropbr a aduce de pe munte
cni•crH c y:\fa a scoale din minţi
n1opo1'i1T1, c ;:i:opOru a întoarce din drum
CJ1C1'i!TL C Kp,:mrn
a s:lri (a cădea) de pe acoperi5
cromlrTb r 1.t•GH OTB0TCTBeH- a-şi declina r,-1spunderea
HOCTL
co6ptl.Tb_ Hdiil'H co CTO,T:i a strînge ciirţile <le pe masă
cortrl1 c roph1 a cobori de pe m.untc
cot:tn1 (' peJihC a deraia
COÎÎ'l'1'Î :'O Cl(l'HLI
a păr:1.,;i scena
cm1c( n, c K:HWr:u
~---~-- a copia dintr-o carte

ADVERBUL·
Hap(,qne
Adverbul stă de obicei pe lîngă un verb şi arată modul
sau împrejurările în care se săvîrşeşte aeţiunea. Advnbul

874
 poate sta şi pe lingă substantive sau adjective, indicind mai
ales gradul însuşirii unui obiect.
După sens deosebim mai multe categorii de adverbe : de
timp, de loc, de·mod, de cauză, de scop şi de cantitate.

Categoria lntrebarea la care răspunde Adverbul

Adverbe 1i0?8â? (dnd ?) cee601-rn, fjmpoM,. ebl.epoM,

.
de timp BHe.M, e1tepd, adompa, ila6-
nO, ceUîi.dc, menl?pb, au-
.M6U, eecwiU, .11,t?mo.1tt, Oce-
1-1,1;;10, _fJcezâd, npb1-cde, UHO-
erJd, noaa,w, pdno etc .
.

Adverbe eâe? (unde?) aDecb', mym, '!la.'lt, eeaâe;

de loc ,cyiJa? (încotro?) enepea, eu,ta(J, Da.rie„o,
omn!}8a ?· ( de unde'!)' 6AUa1,o, "nanpdeo, Na„ieoo,
1-1,ux:y&d, Ox:o.io, omc100a,
ecJOiJy, iJ6Ma, Do.w,()ii, etc.

Adverbe ,;,a,;? (cum?) 6bicmpo, .ue8~wHno, xopo-

de mod md, uâpye, no-p !)cc,w,, no-
npuAme.11,bc1w,. oepx6.4t,
BC/1,YX, neutn6M ·etc,

~---
Adverbe j om'lf.eed? (pentru. Ce? câ(Jpy, c20p.ri11d, noHeed.1,e
de cauză nolieMlj? (din ce cauză?) · -etc.

Adverbe aa11tJ.t? (pentru ce? cu ce 1-1,aa.n,6, HâC,M,e.T, 1-tap6'1(H.O

de ~cop scop?) etc.
---
Adverbe cn6.llb1îo? (cît?) 6eco •.ud, 6•UHb, c„1Uwnu.w, eo·
de cantitate
" 1.a;.OU cmeneu,u? (în ce
măsură?)
pâ:1do, not(,mU, coece.«:, co~
RepwC1u-w, 11.epec.,,(Jp, do-
j âo 1îan6i1 cmCneHu? (plnă e6.,ib1to, iJucmâmo'!fHO, eUe6e,
unde? pină în ce gr.ad ?) 8ad;;1Câbt etc,
~-

Formarea adverbelor

Adverbele se formează de la toate pă!ţile de vorbire

flexibile.
I. De la substantive. Adverbele se formează de la cazurile
oblice ale substantivelor, după cum urmează:
1. de la genitiv, cu prep·oziţiile (prefixele) 6ea, 80, om,
c, ua:

675
,IJ;OTJlă cu_ totul, total, complet 11:31,l;aJIH de departe
CIIl13y de jos OTllăCTU parţial
H3HyTpH din.1unttu 6ea To:my fără rost

2. de la dativ, cu prepoziţiile (prefixele) 11:, no:

KCTâTU la timp nonom)}I jumătate-jumătate, pe ju-
noOmf,:iocTu tn apropie.re mătate
HOJTPY <liminca(a noepc,1JiJ1e la mijloc

.3. de la acuzativ sing11lar, cu prepoziţiile (prefixele) //, aa,

1;.a, noiJ:
BHOBI, 1lîn nou ttftOcm 1ntr-o p:ffte
nr.~1yx cu voce tare l!Jrrrp\>;3 categoric
BHYTPh înăuntru 11aayri(rn pc de rost, foarte bhw
nnupe,ri; înainte nu;i:pff;i; pc rind

4. de Ia cazul instrnmPntal, eu prepozit,iile (prefixele) c, w:

(')lÎl![JJ"\OM foarte :i,b1yi-Hl'M fiind mă,ritatii.

r.. rlce Ia prepoziţiorrnl, cu prepoziţiile (prefix0lc) ", 11a:

HHJ.13$' jos, în vale HHJ1'pff înăuntru
RnepeAH înainte HHa 1 1{1JTt: la început
's6m1rnl1 în Rpropierc HaKaH)'tte tn ajun
B)],.J.Jnf tn depărtare

6. de la irrntrumental ffml prqioziţii :

f,po,i
J].HtiM BepxOM cidarc
se~1eJiOM 60CMHl)M desculţ
H!.l'IJ,IO g!fpOM deg.-alJa
BCf'H\:)ti rnărnM la pas
ne·ru:,.r Tif'WHOM pe jos
ckeHbK> Ll,€!JU1Kfo,t total

II. De la adjectfoe. Se di,ting următoarele categorii:

l. advl'rbe în -o formate de la adjective: (Jaanâ, 11:pacueo,
pe.J,;o etc.
2. :i.d verbe provenite de la forma scurtă a adjectivelor
neutre, cu prepoziţ,iile (prefixele) na, Ja, a:
tiaJ10uo la sttnga BJtt'no la stînga
na11pâno la drcap!a nnpâno la dreapta
airnnuo din nou

. :,. adverbe provenite de la forma scurtă a adjectivelor

masculine ~i nnrtre, cu prepoziţiile (prdixele) iJo, ua, c:

676
 ;z:i:6ci.na pe săturate, îndeajuns
1irn;a;aDHa de mult
CH6Ba din nou
4. adverbe provenite de la forma lungă a adjectivelor în
cazul dativ, cu no:
no-xopOweMy cu binele
ITO-CT:ipoMy bătrîneşte; ca .şi mai înainte

5. adverbe formate de la adjectivele relative în -cnuu, cu

sufixul -u şi cu prepoziţia -no:
no-;n:p)· mecnu prieteneşte

Ul. De la numerale. Printre adverbele formate de la

numerale se deosebesc următoarele categorii :
1. adverbe formate din numerale colective în cazul acu-
zativ, cu prepoziţiile 6, no, na:
Bi1];B6C de două ori nâ;ueoe c!te doi
BTp6e de trei ori rr6 Tpoe cite trei
BlJeTeepq de patru ori HăTpoe cite trei
nO )];B08 cite doi

2. adverbe formate de la numerale cardinale, cu sufixul

-;;,câbl, :
JJ;BăIBAhl de două ori Tp_I-'1 m,;.i;hl de trei ori
3. adverbe formate de la numerale ordinale, cu prepo-
ziţia e (oo):
eo-nepm,rx tn primul rtnd BO-nTopldx ln al doilea rtnd
IV. De la pronume. Se disting următoarele categorii:
1. adverbe formate din pronumele posesive la cazul dativ
şi din prepoziţia no :
no-M6eMy după mine, după părerea mea:
no-Te6eMy după tine, după părerea ta
no-HălIIeMy după noi, după părerea noastră ,I

no-năweMy după voi, după părerea voi).stră

2. adverbe· a căror provenienţă pronominală poate fi

explicată numai istoric şi care indică locul şi timpul :
Ty/11\ acolo B83,ll0 pretutindeni
Kornă clnd .a;J;ech aici
CIO)];ă aici 3alJ:eM de ce
TOr)la atunci aaT0M după (de) aceea

677
 BC!OilY peste tot Terrep:& acum
HHOr,n;ă cîteodată cetit-tic acll111, imediat

rile•Hnoyil&
RYilO·HROYilh
r~e-:o .·
Ry.u;a-·ro
I
3. adverbe formate cu ajutorul particulelor -nu6y{Jb, -mo
-.•u6o, etc., de la adverbele pronominale :

undeva
.
l-Wf;:I;â-TO
nor;:i;ă-m4:6ygb
1rnr;(ă-Jn1Go
}
ctnd~a

r,n;E!-JJH60

V. De la verbe. Adverbele formate de la verbe sînt, în

majoritatea cazurilor, forme. de gemnziu :
JICIBa culcat rnyTR glumind
M6wrn tăcind CT6H sttnd
VI. De la adverbe. Această categoric de adverbe se for-
mează, de obicei, de la adverbele pronominale :
lUfKOrJJ;ă nicăieri HaB{;~r;:i,â pentru totdeauna
ITOBCIOilY peste tot otclO.n;a de aici
3a)lapOM degeaba

PREPOZIŢIA
Ilpe11JJ6r

În limba rusă prepoiiţ;iile pot fi grupate astfel :

a)prepoziţii simple :
6ea (6eao), e (eo), oo, o.,,,., aa, "" (uao), " (1<0), na, naii (udoo), o (06,
060), om (omo), no, noi) (no8o), npea {npt:?Oo), ntpea (ntlpeiJo), npu, npo, c {coL
y, tttlpea, (ttpea).
b} prepoziţii adverbiale:
B6AuaU (lnapropierea). ·680„ib (de-a lungul), eue~ B1-f!ympU, e6a1te, eo-,.pYe~ enepe~U
(tnaint~). Kp6Me, ..w.UMO, nanp6mut1, dKoM, noaaau (tn urma;, nonep_en (de-a
curmezi5ul). nOcM, nocpeau, npe:,,cae, C6Cpxy, cebitue, caaau

8
c) prepoziţii substantivale
(prepoziţii formate din substantive cu prepoziţie)
Oe.fie (tn chestiunea), e Mepe (ln măsura), e 06.iiacmu (!n domeniul), e cmenenu
:
I
(în stadiul), e cUAy (în virtutea), 6 cMbic.iie (în sensul), e' mevhiu.e (tn ţursul),
(e l,fBMx (cu scopul), aa UCK.tUt>ilenueM (cu excepţia), HaCitem (tn ce priveşte)
no .Mepe (Jn măsura), no n6oo8y (cu privire la), ·oo nputtitne (din cauza), no
C.rt'/J'lll,o (cu ocazia, cu prilejul), no -qticmu (tn domeniul), co cmoponbl (din
partea). Toate aceste prepoziţ.ii cer hlosir.ea cazului genitiv.
•
d) prepoziţii verbale (prepoziţii provenite d-e la forme
verba,le):
6./lacarJaplt (mulţurnitll, datorita), ucK.1r1011d.<f. (exceptînd, cu excepţin). He
C1tumâR (neluînd în comidera~ie), HattwuiR (lncepin<l cu), KOHttd.R (ter1i1inînd):

Repartizarea prepoziţiilor după cazu.l cit care se fplose.~c

·.
.
PreP02it,ii PrcPozitii
Cazul Prepozitii simple Prepozitu ad\·erbia.le substantivale verbale
~·

Gl'nitiv 6ea (6eao), 80, e6AUJ1i, .. eao.u,, 61te 1 6HjJ· toate crle lte c11umâ.R,,
8J1R, ua, (uao), mpU, e1tymp1>, 66a.,1e, Ro- cnumrrat.c na1llu-UiR C
.
om (omo), C RpJjz, pâau, ,;p6-«:e, h•py- mai înainte
(co), y 26.u, MlJ..,ţto, Hanp6mue, la punctul
6no.rio, noaa/1(i., none- c).
phe, npCJ.ff'de, c661ry,
ceepxy
!:1

Dativ K (no), no ec.r,,eiJ, naneper.6p, coeAdc- _ 6AaeorJaplt

HO, coomeemcnwen1-1,o .

Acuzative (ao), aa, Ha, l{,CK.'HO~dJi,

ttpes, ttepes He cttumdR: -~

Instru- aa, naiJ{HmÎo), coo6pdaHo, copaa.Mt:pno 1-tattlUUÎR,

mental npeD (npeDo), 1Wftttcin
nepea (nepe-
80)
.
.

Prepozi- o (06, 060),

ţional npu, o '(eo),
><a, no

SINTAXA

SINTAXA PROPOZIŢIEI SIMPLE

CttnTaKCIIC npocT6ro npe;:(Jrn>KeHH/1
Propoziţia are două părţi principale : subiectul (IIO)liJe>Kalllee)
şi predicatul (cirnayeMoe). Pe lîngă subiect şi predicat propo-
ziţia poate fi insă alcătuită şi din părţi secundare şi anume :
1. atribut {onpe11eJieH1Ie);
2. complement direct (npnM6e 11onOJIH8H1Ie);
3. complement indirect (K6cseHHoe 11on0Jrnem1e);
4. complement circumstanţial (oocToJITeJihCTBO) :

679
 a) de
loc (o6CTOHTeJihCTBO MIJCTa);
b) de
timp (o6CTOHTeJ!hCTDO Bp0M€HH) i
c) de
mod (o6cTOHTeJibCTDO 66paaa )\efiCTBHH);
d) cauză (oocTOkre:n,cTBO npHqHHb!);
de
e) de
scop (06cT0MeJibcTBO 11em1), .
Propoziţia alcătuită numai din subiect şi predicat se
numeşte propoziţie simplă nedezvoltată (upocT6e HepacnpocTpa-
nCHHoe npe11Jiomemrn). Propoziţia simplă care pe lîngă păr­
ţ,ile principale mai conţine. şi părţi secundare se numAşte
propoziţie simplă dezvoltată (npocT6e pacnpocTpanenHoe npe11-
,,omcH11e),
!n afară de propoziţia simplă, în gramatica limbii ruse
se tratează şi propoziţia complexă (cJI6mnoe npe11Jiomen11e ), care
corespunde, de fapt, cu ceea ce numim în romîneşte frază.

I. Părţile principale ale propoziţiei

Subiectul
(I1o )\Jiemâniee)
Subiectul este partea de propoziţie care arată cine face
acţfonea exprimată de predicat.
Subiectul răspunde la întrebările: 1,mo? (cine?) cînd este
vorba de fiinţe şi •tmo?(ce?) cînd este vorba, de lucruri.
Părţile de vorbire prin care poate fi exprimat subiectul.
Subiectul poate fi exprimat printr-un substantiv sau prin
orice altă parte de vorbire cu valoare de substantiv, după
cum urmează : ·
1. Substantiv :
Râpma BHCliT Ha CTen8. Harta atlrnă pe perete.

2. Pronume:
Mu HAeM B TcâTp. Noi mergem la teatru.

3. Adjectiv sau participiu : .~

,,
C,ueJibiU ttcer)].ă no6em.u;ăeT. Curajosul învinge (cfştigă) întotdeauna.
llpuc!}mcmgy10uţue Ha coUpămrn- DLICTyIIăJJH c nptAJJOmBuHeM 06
ynysIIJeHIU! pa66Tld.
Cei prezenţi la şedinţă au făcut propuneri de îmbunătăţire a muncii.

4. Numeral cardinal, ordinal sau colectiv:

Ce.Mepo o;a;uor6 He m)];yT. Şapte ( oameni) nu aşteaptă pc unul
singur.

680
- BdceMb )];eJin:TCfl Ha tteTb1pe. Opt se divide cu patru.

5. Verb la infinitiv :
Bop6mbe.<t :ia MHp - Jl:OJII' HâJ«ri;oro A lupta pentru pace este datoria,
'-!t'!CTHoro tienoseHa. fieCărui om cinstit.

6. Grup alcătuit din mai multe cuvinte :

a) un pronume personal urmat de un alt pronume personal
sau de un substantiv :
Mu C H,U.M, crâpbIC ,11,pyabfi:. Noi (eu şi cu el) sintem prieteni
vechi.
JJ,Ît>t C moadpu1.4eM ITOIII.TIÎI D Eu împreună cu colegul (meu) am
lUH6Jiy. plecat la şcoală.

b) un substantiv îu cazul nominativ urmat de ah sub-

stantiv în cazul instrumental :
Bpam c cecmp6U )'ttaTCH B o,n;n6fi Fratele (meu, al său) cu sora (mea,
lUH6Jie. sa) învaţă la aceeaşi şcoală.

c) un numeral în cazul nominativ urmat de un substantiv

în cazul genitiv (singular sau plural) :
JJ,oa cmyJenma IIOHBffJurcb B Hon- La capătul coridorului au apărut
u;C 1-wpn;u;6pa. doi studenţi

d) din cuvintele MHoao, itd,w, HeMHozo, iJocmdmovno, 80-

e61tbno,Cl<O,Obl<O, HP-CKO,ibl<O urmate de un substantiv la cazul
genitiv (de cele mai multe ori la plural):
I-1;'.t MOpe OT;:J.hl.XăeT .MH6Zo .fl.JOâCU. La marc se odihnesc muqi oameni.
y Memi OCTăJIOCh HC.Ml-ld?O Deltee. l\-Ii~au rărrn.1s ceva bani.

Predicatul
(C1rnayeMoe) I I
Predicatul este partea principală a propoziţiei care arată
cc face, ce este şi cum este subiectul. Predicatul răspunde la l'
întrebările : "mo 8e1taem npeiJMem? vmo c nu.ii iJeJtaemcJt? 1<a1.6e
01t? -,;mo oll maK6ii? ~,mo 01-1,6 ,naK6e?
Predicatul în limba rusă poate fi predicat simplu (rrpocT6e
CKaayeMoe) şi predicat compus (cJI6arnoe cKaaye:110e).
Predicatul simplu. Predicatul simplu poate fi exprimat :
1. printr-un verb la modul indicativ, imperativ sau con-
diţional:

681
 MăJTh,'4HK 6eJwri.•-i· no_ Y.rrnu:f'. Copilul fuţte-a pc strad:).
ll oâo;JrerÎ(,. no aă.o-rpa. Aşteaptă pînă mîine .
.H 61it. noDo;,,-c_Oâ.11, Tefift,· HO n6C3JJ; Tl?'-:,1,ş aştepta (te-aş fi aşteptat)
yll~~T. dar pleacă trenu].

2. prinl.r-un verb la infinitiv folosit cu sensul de imperativ

sau indicativ :
. I
U H6MHU Te ne HljplJ.m,-,, A nu se fuma tn camenl.
Ott n .1.d»'mm), ;) fi er() ycnonâu- El pUngca, ia.r eu li linişleaii1.
oamb.

3. printr•o locuţiune verbală s·au printr-o unitate frazeo-

logică în eomponenţa eă,reia intră un verb :

Ott m;nuP.11_. u:1, ce{;Ji, Şi-a iC'.Şit din fire.

Predicatul compus. Predicatul compus este de două feluri :

pr«:icat nominnl (m1~1rn6e c1rnayeMoP) şi predicat verbal compus
(r.rrar6Jn,1-we rocTctBH()e ctt:aayeMoe).
Predicatul nominnl este alcătuit dintr-un nume predicativ
şi un verb copulativ. Verbul copulativ leagă subiectul de pre-
dicat şi indică timpul, modul şi persoana care face acţiunea,.
În limba rusă există următoarele verbe copulative :

6hITb, 61,rn[l Tb a fi
CTaHonHThtH, CTUTb a deveni
.RBJifIThCH, .Rn11·rhC}{ a fi
Ha3ă.1'bCR a părea_
.z:i;E':ra TbC.R a se face, a se petrece
OKâm,rnaThCJ1 a fi, a se arăta
CllIITâ.TbCH a se socoti, a fi considerat

Numele predicativ poate fi :

a) un substantiv în cazul nominativ sau instrumental :

OH O~JI epa1t<L«,. El a foSt doctor.

OH 6btJl semI1rnfi y"ie1-tbi-t'i. A fost un marc savant.

Oînd verbul 6btmb este la prezent, numele predicativ

stă întotdeauna la nominativ :
.. I'

OH - R3B€:CTUJ>Iit apmucm.
El este un artist cunoscut.
Ra.b1H08HăHHe ecmb naYica o H3bIH~.
Lingvistica este ştiinţa despre limbă.

b) un adjectiv la forma lungă sau scurtă, precum şi un

participill pasiv trecut (forma scurtă) :
H:mfra 6wMi ocmdeMna ua cKaw'rA1-rn.
Cartea a fost lăsată pe ba1,că.
c) un pronume sau un numeral ordinal ,
):J;oM 6yoem Hatu (ndu,u-1<\.
Casa va fi a noastră.
fleTn - nepew'1, B KJlâ.Cce.
Petea este primul 1n clasă.
NotA
Verbele 6o1mt>, ReAAmbCR, cmamr, pot fi .fo1osfte nu numai ca vcthe copu-
lative", ci_ şi ca verbe predicative.

Pr~dicatul verbal compus este alcătuit dintr-uri semia,uxiliar

şi infinitivul altui verb, care exprimă sensul lexical al acţiunii
care se săvîrşeşte.
Ca semiauxiliare pot fi folosite următoarele verbe :
1. Semiauxiliare' de aspect: cmamb, 11,awimb, i.611,,;umb,-
nepecmamb, 6pocamb, npooo11:;,camb, npe,;pamumb, 6p6cumb etc. :
.R nâttaA nucdmb CTa.T1>IO.
Am început să scriu articolul.
BtJepâ H K6n'lUA pa·6omamo rr6an_tto Be'-lepoM.
Ieri am terminat lucrul seara ttrziu.'

2. Semiauxiliare · de mod : .Mo'tb, xomemb, cmapdmbcR,

n,,imdmbcR, co6upâmbcR, Ha.MepeeâmbcR, cmpe.wi.mhcR, y.Memb,
60.iimbCR ete.
R xotty ebuiumb CTaHâH mrnâ.
Vreau· să beau un pâhii.r de· vin
fi y.1,1,bo ttumdmb 11o~pyCc1m.
Eu ştiu să citesc ruseşte.

3. :Rol de semiauxiliare au uneori şi cuvintele : 06.11:;,ce,t,

06Jiaa11,, Ha.Mepm; pao, eomqe, cnoc66m etc. ·
R '8().11,:>,,ceH, noCxanU> K poi'.l;HTenaM:.
Trebuie să mă dl;1C pe la. pări-nfi.
R o6AaaH HanuCdmb eMJ.
Slnt obligat s-ă-1 scriu.

683
 H. Părţile secundare ale propoziţiei
Atributul
(Onpe11eJJem,c)
Partea secundară a propoziţiei care lămureşte înţelesul
unui substantiv se numeşte atribut.
Atributul răspunde la întrebările: 1w1wii? (care? ce fel?),
~eii? (al cui?), 1'om6puil? (care? al citelea?), Cfio.n,01<0? (cit?).
Atributul poate fi acordat (corJJac6Bauuoe onpe11eJieuue)
şi neacordat (uecor"~ac(>Bauuoe onpel(eJieune).
Atributul acordat se exprimă :
a) printr-un adjectiv
Y ucr6 6oJibWdR cuem.1,aR 1rnapTltpa.
Arc o locuinţă mare şi luminoasă.
b) printr-un participiu
Ha CTo:re ~1rnr«:1fT c.n,CJMa1u-tbi1'i «apaH;:i;fun.
Pe masă este un creion rupt.
c) printr-un numeral ordinal
,r_"'(ruial.ţamb Brnop6U C'bC31]; JiJlCC UpHHRJI BeJrnq;\ttmyro rrporpăMMJ
nocTpoemu=r H0l\u,1yI-IH3Ma B CCCP.
Cel de-al XXII-Iea Congres al P.C.U.S. a adoptat'mărcţul program de con~
struirc a comunismului tn U.R.S.S.

d) printr-un numeral cardinal la un caz oblic

H naM np06xaJia 68.0yurna c arry.MA BHjHaMH.
La noi a sosit bunica cu doi nepoţi.
Atributul neacordat se exprimă :
1. printr-un substantiv în cazul genitiv fără prepoziţie,
indicînd :
a) apartenenţa
)J;oM MOer6 6pdma Hax6AHTCH He,r:i;aJ1eH6 OT BOH33..Tia.
Casa fratelui meu se află nu departe de gară,
b) însuşirea unui obiect
Bce 6hl:m aaxB:l qem,1 nă<IwcoM mpyaa.
Toţi au fost cuprinşi de cntuziaSmul muncii.

2. printr-un substantiv în cazurile oblice :

MymqJ'IHa C nopmgjl:Ae.M BOIIICJI BO ,II.BOp.
Bărbatul cu o servietă (in mină) a intrat tn curte.
·l
684 J
,'I
- 3. prin pronumele posesive ezo, eet ux:
~JI
I

Eed meHâ pa66TaeT Ha aaB6Ae.

Soţialui lucrează in uzină.
'I 4. prin gerunziu sau infinitiv :
Y uer6 npă.BMJIO - aHamb 1 qeM ;1J,hmmT mlmAldti 4eJIOB€H.
El are un principiu - să ştie ce îl frămfntă pe fiecare om.

5. prin adverbe:
ByxapfcT cee6DnR - 8To He TO, 1.fTO ByxapecT 61l.Cpd.
Bucureştiul de astăzi nu este acelaşi cu Bucureştiul de ieri.

Apoziţia
(Ilp1womem1e)
Apoziţia este un atribut care determină obiectul, dindu-i
,', o altă denumire. Apoziţia stă, de obicei, în acelaşi caz cu
substantivul pe care îl determină.
Cmapyxa-Mamb m;n,eT CbiHa c 6HTBbI, (JI€pMOHTOB) , I

Bătrtna mamă tşi aşteaptă fiul (să vină) din iupl~. I

H HaM rrpnexaJI Myab1r.d.Hm-aHe.riu"ldflu1-t. ,I I'I
A sosit la noi un englez muzicant.
Ilporjeccop CU8opoo tte np~·ui;eT ccr6~HR Ha co6pă1rne.
' ~
Profesorul Sidorov nu vine m,tăzi la şedinţă.

Complementul
(Jl,onom1eHMe)
1. Complementul direct (crp1n16e ;iorroJrnem,e). Comple-
mentul direct stă pe Ungă, un verb tranzitiv, a,rătînd obiectul
asupra căruia se răsfrînge nemijlocit acţiunea verbului sau
rezultatul actiunli.
Complementul direct poate fi exprimat, printr-un sub-
stantiv sau prin orice altă parte de vorbire cu valoare de
substantiv :
OTe1~ noJiylfiiJI nucbMO. Tata a primit o scrisoare.
,D;eBoq1-m t.IHTăeT nnUzy. Fetiţa citeşte o carte.

OH BH';i;e., .tteHR Ha Ymui;c. El m-a văzut pe stradă.

11 BCTp0TUJI ,, eeO B MY3ee. L-am întUnit Ia muzeu.
Complementul direct stă de obicei 1n cazul acuzativ fără
prepoziţie. Există însă situaţii cînd complementul direct stă
în cazul genitiv fără prepoziţie şi anume, atunci cînd :
a) verbul tranzitiv este însoţit de o negaţie
OH He .BbinoJIHHJI IIOJIJqeHHOro 3a8<iHUH.
El nu a îndeplinit sarcina primită.

685
 b) acţiunea. trece mJimai asupra unei părţ.i a obiectului
(genitiyul partitiv)
,Il}tti'I'C ~a10, ooOM,.
Daţi-mi· ceai, apă (o cantîtat'e- oarecare),
Hymi:Te câxapy.
Cumpăraţi zahăr (o c-antitate oarecare).

2. Complementul indirect (><6cBeuuori 110110.irneutte). Com-

plementul indirect este pa,rtea secundară a propoziţiei asupra·
căreia acţiunea verbului se răsfrînge în mod indirect.
Complementul indirect stă în orice caz oblic fără prepo-
ziţie (cu excepţia acuzativului şi a genitivului, în situaţiile
expuse mai sus), precum şi în orice caz cu prepoziţie :
Ha cmo.1e neiHă:m JJHCThJ 6y1,1_âr11.
Pe ·mas·ă erau foi de .h{rtie.
"Moer-.ty co·iny HCTI6JIHB:JI0Cb lIIeCTh JieT.
Fiul meu .a· împlinit şase ani.

Complementul circumstanţial
(06cTOHTeJJbCTBO)
Complementul circumstanţial arată în ce î~prejurări are
loc acţiunea sau cum se prezintă o însuşire.
1. Complementul circumstanţial de loc (o6eTOHTCJJhCTBO
MllcTa) arată locul unde se petrece o acţiune şi răspunde la
întrebările : e8e? (unde?), ,;y8d? (unde? încotro?), omity8a?
(de undd), 8o,;y8a? (pînă unde?), &o ,;a,.:6eo .uecma? (pînă
unde?).
Complementul circumstanţial de loc este exprimat prin
adverbe de loc (mym, ma.1t, a&ecb etc.) sau prin substantive
la cazurile oblice cu sau fără prepoziţii :
tJaecb HC Mf!CTO J:l;JUI pa3I'OB6p.0B.
Aici nu c loc pentru discuţii.
B Rapn<imax MH6ro p8JJ;KHX pacTemi:tt.
în munţii Ca.rpaţi stnt multe plante rare.
ll o rJiăBHOrt fÎJtuiţe TpaMBâH 'He ·xO,r.:i;HT.
Pe strada principală nu me~g- (nu trec 1 nu Sînt) tramvaie.

2. Complementul eireumstanţial de timp (o6cTO.liTCJibCTBO

BpeMem1) arată timpul cînd se să vîrşeşte acţiunea şi răspunde
la întrebările: ,;oe8d1 (cînd?), c KaKux nop? (de cînd'I), /Jo
,;a,;ux nop'I (pînă cînd?), c ,;a,;6eo epe.umu? (de cînd!), &o ,;a-
,;6eo epeMenu? (pînă cînd?), ,;a,; â6Jteo? (cît · ti·inp·?), CKOJ!blW
epe.1tenuf (cît timp?), na cKoJ!bKo epe.1tenu? (pentru cît timp!).

686
--
Complementul circumstanţial de timp poate fi exprimat I
I
prin adverbe de timp (e'<epd, cee6a,.,,, mozad etc.), prin locu" 'I
ţiuni adverbiale sau prin substantive cu prepoziţii :
3tiempa fiJ.-3:eT · BOCRpeceHbe.
Mtine C (va fi) duminică.
B~epo.M MLI 0:}J.eM D. mm6.
Deseară mergem la cinema.
/Io He}J.âenero ·&pi:J.ieHu OH Cihtn agopl'ln.
Pină nu de mult el era sănătos.

3. Complementul circumstanţial de mod (o6cTOHTeJibCTBO

. 66paaa 11McTa1rn) arată felul în care se face acţiunea şi răspunde
la întrebările: 1<a1< T 1<a1<UM 66paao.M? (cum? în ce fel T).
Complementul circumstanţial de · mod poate fi exprimat
printr-un adverb. de mod (xopom6, n.116xo etc.), prin locuţiuni
adverbiale-, substanti_ve cu prepoziţie, adjective, numerale :
, Ott xoporn6 rOBopHT no-p(JccKu.
El vorbeşte bine ruseşte.
Onă pa66TaeT cnycmJi pyKaed.
Ea lucrează de mîntuială.

MaraaHH pa 66TaeT 6ea nepepbLea.

Magazinul lucrează fără întrerupere ·(fără pauză).

4. Complementul circumstanţial de cauză (06cT0MeJ1bCTBO

rrplI'IHHhI) arată cauza unei acţiuni sau a unei stări şi răspunde
la întrebările: no'<e.wy? om'tee,H no 1<a1<6ii npu'<uneT (de ceT
din ce cauzd?).
Complementul circumstanţial de cauză poate fi exprimat '
!
prin:
1. adverbe de cauză
Cwp.n1!ti II HaRpH~ăJI na ·11er6.
La minie am ţipat la el.

2. verbe la gerunziu
Paaeo6dpU6aR, Mhl He saMe'l'HJIM, Han np03BeneJI 3BOH6R.
Sttnd d,e vorbă n~am obsenl'at cfnd a sunat soneria.

3. substantive
a) la cazul genitiv cu prepoziţii
CaMoJie·TLI He JieTâ.WT ua~aa my.1,u.tna.
A vioanelc nu zboară din cauza ceţei.

b) la cazul dativ cu prepoziţii

On OUIH6cn no ne6numnocmu.
A greşit din cauza lipsei de experienţă.

687
 5. Complementul circumstanţial de scop (oocTOliTeJibcTao
~emr) arată scopul acţiunii exprimate de verb şi răspunde la
întrebările aa'Ui.M f 811a <ieao 1 c ,ca1,oii qe11b10 T (pentru oe 1 în
ce ,Ycop 7).
Complementul circumstanţial de scop poate fi exprimat
printr-un:
1. adverb
OH CHaaâJI ăTo napdttno.
El a spus. asta într~adins.
2. substantiv
a) la cazul genitiv cu prepoziţiile 011a, paau
Paau cbu-ta oa roT6B Ha nce.
De dragul fiului său el este gata să facă orîce.
b) la cazul acuzativ cu prepoziţiile Ha, no
CTy]leuTLI rrpH_Cxam1 B HOJIX03 na npd,;;mu~.
Studentii au ·sosit tn colhoz pentru practică.
)1CTH nonuui B Jiec no epu6bl-.
Copiii au plecat în pădure după ciuperci.

c) la cazul instrumental cu prepoziţia aa

R IIO~llJI 3a ~&emdMu.
Am plecat după flori.
3. verb la infinitiv
R aameJI Ha n6qTy omnpă6Umb nncn11u).
Am trecut pe la poştă să expediez o scrisoare.

SINTAXA PROPOZIŢÎEI COMPUSE (frază)

(Cli:HTaKCMC CJI(llfrnoro npeJ:(JIOlK0HHR)
În limba rusă, numărul propoziţiilor dintr-o frază nu este
determinat de numărul predicatelor. De exemplu :
Ou Tllxo zuaed,11. no TponliaKe H B!}.Ma.a o cnr1HanrnMCR.
El păşea încet pe potecă şi se gindea la cele înthnplate.

Predieatele waed.11 şi a'!}.Ma11 arată acţiuni săvirşite de

acelaşi subiect, ele sint deci predicate multiple şi, de aceea,
în exemplul de mai sus nu avem de-a face eu o frază. Pentru a
avea o frază este necesar ca acţiuni diferite să fie săvirşite de
subiecte ·diferite :
.FI 6I.IJI cormiceHI OAHăRO MOit OpaT HH aa qTo He COrJiarnăncH.
Eu eram· de acord, fratele meu însă nici nu voia să audă.

688
 Coordonarea şi subordonarea
r
I

Legătura intre propoziţiile unei fraze se faoo fie cu ajutorul

conjuncţiilor, fie prin alte categorii- de cuvinte. Felul propo-
I, ziţiilor nu se poate însă recunoaşte numai după conjuncţii,
I
chiar şi numai pentru faptul că una şi aceeaşi co_njuncţie poate
lega propoziţii diferite.
I. Fraza formată prin coordonare
(CJ16Jimocoq1rnemrne npe11J1omemrn)
1. Conjuncţii copulative (coe11HHHTeJILHLie coIOaLI): u, mb·
:m:e, mâ1w1ce, u ... u, .rtu ... Hu, oa, 1.:a1' ... ma1.:, He mo.rib1.:0 ... Ho u.
Hu OH K,Ha,M ae aaxoA"liJI, nu MLI Y. aer6 H0 Ol,fJJH.
Nici el n•a venit pe la noi, nici noi n-am fost pe la el.
0

OH ne. m6.1,b,W caM xopom6 pa06Ta.rr, HO u IlOMON\JI CBOHM T 0BâpHJ..QaM.

El nu numai că lucra foarte •bine, dar şi ajuta tovarăşilor săi.
Kax Thl He IlOHHMâ.emr:. Meml, man H H ue MorY nonJiTb Te6/I.
Aşa cum tu nu mă înţelegi pe mine, nici eu nu te pot înţelege pe tine.

2. Conjuncţii adversative· (npoTHBHTeJILHLie coroaLI) : HO, a,

oa, (dar), oânâ1.:o, aamo .
.fI JII06m0 1.JHTflTL poMâHLI, a MOH ChIH m06HT CTHXH.
Mie îmi place să citesc romane, iar fiului (meu) îi plac versurile.
H He xoTeJJ noitTH B mrnO, no Moit ,r,;pyr H&CTăHBaJJ Ha âToM. .,
Eu nu voiam să merg la cinema, dar prietenul meu a insistat. •
H erO npurJiacHJJ H ce6e, o8nâxo OH He rrpmue."I.
Eu l-am invitat pc la mine,• dar el n-a venii.

3. Conjuncţii disjunctive (pa8/(CJ!lÎT0JlbHLie COI03LI) : UAU, AU,

mo ... mo 1 11.,e mo ... ne mo.
H noit]:l;Y K 6;i6yrnKe U.!l,li TLI cxop;H H Hett.
Sa!J, mă duc eu la hunica, sau du-te tu.

II. Fraza formată prin subo·rdonare

( C,,OIBHOIIO/l'HIH0HHOe npe)1JIOIBCHHe)

Subordonatele se leagă de propoziţia regentă prin:

a) conjuncţii sau cuvinte conjuncţionale subordonatoare :
11mo, 11m66•i, _1.:oaââ, ecAu, 6yâmo, xomil, nomo.My 11mo;
b) pronume şi adverbe: nmo, 'lmo, na1.:6ii, 1.:omopuii, >teii,
c1.:6Ab1Co, 1.:yâd, zâe, 1.:oaâd, om1.:yâa.

U - C, 1859
68:J
 i
/
Felurile propoziţiilor subordonate

Propoziţia subordonată subiectivă

1Ilpw11aTO'lHOe npel(Jiomettwe no11Jie1Iu11qee)

Subordonata subiectivă determină conţinutul subiectului

·,din propoziţia regentă; atunci clnd acesta este exprimat prin-
tr-un pronume, sau serveşte ca subiect pe lingă predicatul
din regentă, Propoziţia subordonată subiectivă răspunde la
întrebările 1,mo ? 'lmo ?

HTo MH6ro »nw, TOT MH6ro nHneJI.

Cine· a trăit mult a văzut multe.
Bunăno, 'JTO oa ~e rrpHxo;u:Ji:;i KO· ~He no HecHOJihHY Mecnu;ea.
Se fntimpla ca el să nu vină la mine ctteva luni în şir.

Subiectul din propoziţia regentă este exprimat lntotdeanria

printr-un pronume: demonstrativ (mom, mo ), determinfltiv (6ce,
oei!, 1,aJ1Ciibiii, 6CJi1,uii, ,uo66ii), negativ (nu1,mo, ,,u'lmo):
. . . .
H'To yqJiJICH n KJHicc_e c năM11, mom :măeT npoipeccopa 11BaH6na.
Cirie· ·a tnVăţat cu noi tn aceeaşi c~asă, acyla: îl ştie pe profesorul Ivanov.
I\To lrn pa66TaeT, mom He ecT.
Cine nu ~1.mceşte nu mănincă.
Hor6 nomJuOT,_ mom H noitneT.
Pe cine vor trimite, acela se va duce.
8Tofo apTHcTa yaHalOT ece, nmo er6 mi',r:i;eJI Ha CI.tfne xoTb o,u;HH paa.
Pe artistul acesta 11 recunosc toţi acei care I-au văzut ·măcar o dată pe scenă.

în asemenea cazuri subordonata este introdusă prin cu-

vintele conjuncţionale 1'mo, 'lmo, 1,a1,ou, 'leii,
Cînd subordonata subiectivă serveşte ca subiect pe lingă
predicatul din regentă, ea se introduce prin conjuncţiile sau
cuvintele conjuncţionale ~mo, 'lmo6bi, 6yiJmo (6bl,), 1,mo, 1,oeiJd,
I
2iJe,· 1,a1, etc, :
NaBeCTHO, '1TO OH rm6xo IlO/ţrOT6BHJICH H a1-rnâMettaM.
Se ştie că el s-a pregătit
prost pentru examene.
Cnyqâ.JIOCh, lJTO H XO]];IÎJI B mu-16 no yTpâM.
Se intîmpla că (eu) mă duceam (cîteodată) Ia cinema dimineaţa.

Predicatul din propoziţia regentă se exprimă printr-un :

a) adjectiv sau participiu pasiv la forma scurtă : lty~no,
cmpanito, neo6xoiJu.uo, xopoutb, JH;e,«imeJ!bHO, yBuoumeJ!bltO, Uit·
mepec11-0, nanucano, c1,âaa1to etc. :

690
 b )· verb : 6biedmb, oxdab16ambc11, xaadmbc11, uy'<dmbc11, npeiJ-
cmae,11,Jimbc11, iJy.Mambc11 etc.

Propoziţia subordonată predicativă

(IlpHllaTO'IIIOe rrpel\JIOiHemrn c11aayeMoe)
Propoziţia .subordonată predicativă determină conţinutul
predicatului nominal din regentă .. · Predicatul este exprimat
prin pronumele mom, ma,;6ii, ma,;6e, ece. Subordonata predica-
tivă răspunde la întrebările: ,;mo? (r.mo mar.buf), '<mo? (,imo
maK,Oe?), xar.60? xar.ood? r.anoeb? r.ar.oe,;i?
Propoziţia predicativă poate fi introdusă prin cuvintele
conjuncţionale r.mo, 'lmo, r.omopbiu, r.ar.bii, 'leii sau prin con-
juncţia 'lmo:
8To BCf\ 1{,mO H 3Hă.IO.
Aceasta csre tot ce ştiu.
3ro nP:neq, "le11 r6Jioc Mhl c.%unaJIH rro pă,J:(HO,
Aecsta este dnt-ftrcţul a cărui voce a.m auzit-o Ia radio.

Propoziţia subordonată atributivă

:~
(ITp1-111âToquoe npe;iJioatenne orrpe11eJIMTCJihnoe)
Propoziţia atributivă lămureşte un substantiv din pro-
poziţia regentă şi răspunde la întrebările : • r.ar.ou? r.ar.d11? r.a-
x:6e? nax:Ue?
Propoziţiile atributive se introduc prin pronumele xomopblii,
xar.bii, 'leii, 'lmo, prin adverbele eiJe, r.yiJd, omr.yiJa, r.oeiJd sau
prin cuvintele conjuncţ.ionale r.omopbtii, r.axbii:
:H eme ne m'tti;e.TI mamJ..x HpactiHbIX ropo;1/m, ~a~rfe eCTh o năruefî c_Tpaue.
înc:t n-am văzut oraşe aşa de frumoase ca: acelea din ţara dumnea-
;
voaslrii. 'j

i'I
He;vu1C1,6 oT EyxapCcTa uaxO,r:r;UTCH ll,cpesttH, 2(1e » po.IJ;HJicR.
Nu· <le1rnrte de Bucureşti se află satul în care m•am rniscut.

Homopbiu, r.ar.6ii pot sta la orice caz, acordîndu-se în gen

şi număr cu substantivul din regentă la care se referă ; cazul
'
I
.'
lor depinde însă de funcţfa pe care ele o au în
1-wm6pa11 Y•mTcrr B RHCTl1TjTe.
subordonată :
i
BoT MoiI CCCTpti., care 'învaţă Ia institut.
lată pe sora. mea { ,;om6py10
pc care aţi vrut să
HI-J XOTi~JUI nH.n;eTh.
o "cdcţi.
BuT CTJ,lJ~HTLI, c nonuJpbt-MU nu GJN'Te paG6Ta'fh.
Iată pc studenţii cu. ('are veţi lucra.

691
 xom6p1,iU nplfexaJI Ha Moc1rnEl.
care a sosit. de la Moscova.
nom6poeo fi npe,-i;cTăBHJI BRM B np6m-
JIOM ro,n;y.
BoT Mott OpaT,
pe care vi l-am prezentat anul trecut,
Iată-l pe fratele meu
xomdpo.wy BI,] ,n;âJIH RHU:ry.
căruia dumneavoastră i-aţi dat o carte.
o, nom6po.M a uaM roeop:UJI.
despre care (eu) v-am vo•bit.
Propoziţia, atributivă stă imediat după substantivul pe
care-l determină.

Propoziţia subordonată completivă

(Ilp11;qaToquoe npe;qJiomeH11e ;qonoJIHeH11e)

Propoziţia completivă întregeşte sensul predicatului din

regentă şi răspunde la întrebările cazurilor oblice.
Propoziţiile completive se introduc prin următoarele con-
juncţii sau cuvinte conjuncţionale : i.mo, '<mo6M, i.ai., 6if&mo;
Kai.ou, 'leu, zâe, omi.ifâa, i.oz&d, llO'le.Mif, aa'te.M, i.ai.:
OH ne aaMeTHJI, om1.!JiJa IIoneU:.nacb MarnHHa.
El nu a observat de unde a apărut o maşină.
H acn6MHHJI, 2[)e eH,n:eJJ âToro lleJ10eett:a.
l\:fi-am adus aminte unde l-am văzut pe omul acesta.
fl ana.IO, flmo OH nepe;::i;oe6tt pa66qHit,
Eu ştiu ~ă el este un muncitor fruntaş.

Cuvintele conjuncţionale i.mo, 'lmo pot sta la orice caz :

Kmo BIIHOBăT.
cine e vinovat.
xoeO Bhl m06Jne.
pc cine iu'piţi.
/W,M,!Î Hhl IlHCă.JJH.
fl ~HăIO, cui aţi scris.
Eu înţeleg (eu ştiu) x:oe,j DbI IBJJ,(.\Te.
pe cine aşteptaţi.
c }WM, Bhl xoniTe pa66TaTb,
cu cine doriţi să lucraţi.
o ,w.¾ nLI ;a;JMaeTe.
lă cine vă gindiţi.

692
 ,r,mo 6L1JI y Memi aqepâ.
cine a fost la mine ieri.
Roe6 Mhl BCTpthmrn.
pe cine am întîlnit.
R CHamy, li:e.M, TbI H8;J;OB6JieH.
O să spun de cine eşti nemulţumit.
,;, no.uy TIJ A•JnHen o6paTi1TbCR.
cui trebuie să te ad),"esezi.
o XOM- TLI .IJ;jrMUClllb,
la cine te gîndcşti.

Propoziţii subordonate circumstanţiale

(06cTonTeJibCTaennhre npHJlaToqm,rn npe,!IJiomemrn)

1. Propoziţia subordonată circumstanţială de loc

(TTpnJlâToqnoe npeJIJIOmemrn MecTa)
Propoziţia circumstanţială de loc indică locul unde se
petrece acţiunea sau direcţia de unde sau încotro este îndreptată
acţiunea. Ea răspunde la întrebările iâe? ,;,yiJâ? om,;,yiJa?
Circumstanţiala de loc se introduce prin cuvintele conjunc-
ţionale eiJ.e, ,;,yiJd, om,;,yiJa.
în propoziţia regentă se folosesc, de regulă, adverbele :
ma.,,, myâd, ommyâa, eeaiJe, noec10iJy, nanpdeo, 1taJ<eeo etc.
Be8ae, HY.rtâ, Mhl rrptte3mâJIH, Hac BCTpeqămr .n;pJJReCTBeHHO.
Peste tot pe unde treceam ne tntlrnpinau prieteneşte.
H He 6un maM, HYAă nă;::i;o 6bl.10 rrofiTH.
N-am fost acoJo unde ar fi trebuit să mă duc.
_ Mu 6hî:JIH maM, l'Ae :rnc 6IJJI norj~e.
Noi am fost acolo unde pădurea era mai deasă.

2. Propoziţia subord,mată circumstanţială de timp (temporali!,)

(Jipn11âToqnoe npe11Jiomenne npeMennJ
Propoziţia circumstanţială de timp arată cînd se petrece
acţiunea din regentă şi răspunde la întrebările ,;,oeiJd? c ,;,a-
,;,ux nop? âo ,;,a,;,ux nop?
Ea poate exprima :
a) o acţiune anterioară aceleia din propoziţia regentă. în
cazul acesta ea se introduce prin următoarele conjuncţii sau
locuţiuni conjuncţionale : ,;,ozâd, c mex nop ,;,a,;,, noe.ie moz6
1'a1ţ, 1'al. m6.ll,bKO, m6/l,bJW, e&eti, Jl.UUtb, .11,UUJ,b m6.il,b"KO:

693
 Koead B ABeph IIOCTyqflJIH, II nomeJI OTHptrnăTt.
Oind au bătut la_ uşă; in-am· dus să deschid.
II6c,11,e moaO nan HHHra 6LIJiă rrpolfHTaHa:, cocToffJioch ee o6cymACnHe.
După ce cartea a fost citită ( a avllt foc disCuţia asupra ei.

b) o acţiune poi!terioară aceleia din propoziţia regentă. în

acest caz circunistanţiaia temporali se introduce prin urmă­
toarele conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale : npe:i,ci)e 'leM,
âo /noe6 1'a1', nepeiJ meM 1'a1':
J(o mo26 nax OH nocTynH.i:r B HHCTHTYT, OH f.iLIJI pa661.r0:M_.
înainte de a jlltra la institut, el a fost muncitor . .
nepea me.tt ,iaN nocmiTh cTarhlO n mypm'.m, ee ttâ;ri;o rrpotnnâTh em;e pa3.
înainte de a trimite articolul ia revistă, trebuie să-l, mai Citesc încă o dată.

c) o acţiune simultană cu cea· din propoziţiw regentă.

Circumstanţiala temporală se introduce !n acest caz· prin urmă­
toarele conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale : 1'oeod, no1'd,
,e mo opeMR "a":
RoeiJ<i,: H BHJ'IIOql{JI JiâMny, CT,ăJIO CBeTJI6.
Cînd am aprins lampa s-a făcut lumină.
II01..â ACTli crn1T, e JJ;6M~ THxo.
In timp ce copiii dorm, în casă e linişte.

3. Propoziţia subordonată circumstanţială de mod

(Ilp1111âTO•moe npe11JIOIB0HHe o6paaa 11elîCTBHH)
. Propoziţia subordonată circumstanţială de mod arată
cum se petrece acţiunea din propoziţia regentă. .
Sub denumirea· de propoziţie circumstanţialii, de mod se
cuprind fapte sintăctice dintre cele mai variate. Le clasificăm
după conjuncţiile cu car~ sînt introduse subordonatele respective :
a) circumstanţiala de mod propriu-zisă se introduce prin
ma1' . .• 1ca1' ( aşa cum), cmoJ!b1'0 . .. c1'oJ!blW ( atît . .. cît), ua-
C1'0.ib1W, .. uacmoJ!b1'o (în aşa măsură, pe cît), nocmoJ!b1'Y ... noc101J1b-
Ji.y (în măsura în care);
b) circumstanţiala consecutivă se introduce prin ua-
cmoJ1b1'0-'lmo (aşa de, în aşa grad, în aş.a măsură), ma1'-•tmo
(aşa c/1), âo moeo-'tnW (atît' încît);
c) circumstanţiala comparativă se introduce. prin x:a1'
(aşa), -e:a6eno (parcă, ca şi cum), x:a1' 6yâmo (parcă), 6yâmo 61,1,
(casi cum, parcă), mo'lno (parcă).
' Iată cîteva exemple:
Ou penuiJ 3a,r1;â lIY man, na,c fi eMY cimaăJI.
A rezolvat problema aşa cum i-am spus· eu.

694
 H cAe1r3:JI ma,;, ~an BLI Mue cHaaâ.rm.
Am făcut aşa cum mi-aţi spus.
Yl.!eHKl·nI m:monHw.rrn: noMânmec 3aA,ă.mrn mait, Ka~ ~M t5blJio yHâaaHo·
Elevii au făcut temele date pentru acasă tntocm'ai cum· 1i s-a indicat.
C>.6AbKo RaHJI, rm6Ab1W n Or,n;aJI.
Ci{ a luat atit a ş( înapoiat.
OH pa66Taer n âTOM ro;.1j cm6.%JW, cn611uw pa66TaJI H B rrp6WffOM ronY .
.A,.-nul acesta el lucrează tot atît cit a lucrat şi anul trecut.
II oorci„ibhJj Jll'rm''111te uplIHRTO, nocm6/LbKy ero tteo6xon;HMO BLmOJIHHT&,
Din 11wm.rnt ce hotarirea a tost luată, ea trebuie inde})linită.
Ott î,1,ra 1-1acm611,b,-o aamIT, ~mo _He CJibnuaJI Tene!p6mtoro 3BOHHa.
Era a~a el!' ocupat, incit n-a auzit telefol1ul.
OH ronopMJI ma,r, 1lnl(! HHHT6 He Mor ero IIOHJÎTh ..
A. vorbit in aşa-frl, încît ni,m_eni n~a putut să-l înţeleagă.
Ott ţio mo26 6hrn_.y;ţ1rn;reH; ttmo 1m CJI6Ba ue Mor cHa8ă.TD.
Atit a fost de mirat,. tnc,it (că) n-a. putut spune o vorbă.
OH pa66Tan ma,; llHTCHCllBHO, 11,r,,o H6IPUIJI 1mllry pâHhlll0 Bp€MeHH,
El a lucrat atit de ~ntens, înctt a terminat cartea înainte de vreme.
Ha jiui:qe cJIT;iweu 6on1>m6M: myM 1 xax 6!}iJmo pa8ro_eâ.pnBaIOT CTO qeJion8R.
Afarfl se aude un zgomot nt'arţ, ·ca şi cum ar vor:bi o sută de oameni.

4. Propoziţ-ia subordonată circumstanţială de cauzd,

(fTpll)l!lTO'III08 npe)IJIOIBCHl!e llpll'IÎ!HbI)

Propoziţia circumstanţială de cauză exprimă cauza acţiunii

din propoziţia regentă. Ea se introduce prin următoarele con-
juncţii sau locuţiuni conjuncţionale : nomo.uy 11rrio, ma" 1>a1',
u6o, ec.<e8cmeue moa6 'lmo, ommoe6 ,imo.
Exemple:
3p1iTe;rn ,uO.,iro amrn;1;Hp0Ba:rn:, ma~ xa~ cneHTflf{Jib lIM rroHpâsHJICJJ,
Sp("ctatorii au aplaudat îndelung, pentru că le-a plăcut spectacolul.
Ommoc0 •tmo H fiIJ.-:I 3.1.IUIT ~em,Iit .n;eHh, H He :-.rnr p;om1câTb IllICbM6
pOJ:V'ITeJIRM. .
Droarece am fo·st ocupat toată ziua, nu am putut să termin de scris scri-
soarea către părinţi.

5. Propoz-iţia subordo1}ată circumstanţială de scop

(ffplli1:1TO'IHOe rrpe)1JIOIBemrn QeJIII)

Propoziţia circumstanţială de scop arată cu ce scop se

face acţiunea. din regentă şi răspunde la întrebările aa'te.u?
a.1/l we6r c 1wK6,, 1fe.ib10? Ea se introduce prin conjuncţiile
'tm66b1 ('tmo6), iJ.rn mod, ~mo6b1.

695
 Predicatul propoziţiei circumstanţiale-de scop este exprimat
printr-un verb la infinitiv :
R IIOUJeJI B Mara3HH, 'lJT66hl H:ymiTb caxapy.
~-f-am dus la magazin ca să cumpăr zahăr.

6. Propoziţia subordonată condiţională

(II pH11aToqHoe npe11:10memrn ycJIOBHoe)
Propoziţ,ia condiţională arată condiţia necesară pentru
ca acţiunea din propoziţia regentă să aibă loc.
Subordonata condiţională se introduce prin următoarele
conjuncţii :
a). ec.!!u, paa, e:>Jeeaw, x:02/M, atunci cînd exprimă o con-
diţ,ie reală, deci acţiunea din propoziţia regentă este realizabilă :
Ecm1 Thl attăcm1, l!T6-Htt6y;ri;h, HenpeMCHtto cOo6IIţii eMJ 06 âTOM.
Dacă ştii ceva, comunică-i neapărat despre aceasta.

b) ec.l!u 6b1, x:oead 6b1, cînd exprimă o condiţie ireală,

deci acţiunea din propoziţia regentă este irealizabilă :
Ec.11H 6u ou npullleJI, H ):(aJI 6hl m1Y Kttliry.
Dacă ar fi venit (ar veni), eu i-aş fi dat (i-aş da) cartea.

Conjuncţiile ec.!!u, ec.l!u 6M, x;o28d, x:028d 6bi se pot omite :

BJIIYT /leH&rll - Bepuy /IOJlr.
Dacă voi avea bani, !ţi voi înapoia împrumutul.

7. Propoziţia subordonată concesivă

(IlpH11aTo•rnoe npe11JiomeHHe ycTynHTem,Hoe)
Propoziţia concesivă arată o acţiune Rau o împrejurare
. care s-ar părea că ar trebui să împiedice îndeplinirea acţiunii
din regentă, dar de fapt n-o împiedică. Ea se introduce prin
xomb, xomJi, xomJi 6bi, nycmb, nycx:dii., uecJ>wmp.i na mo ~mo:
XOTh n n6s;:nrn, JI Bce me npn;:i;Y.
Deşi e Urziu, voi veni totuşi.
Hecfl-rnTpH Ha '.ro, qro cer6;a;m1 6tIJro măpx.o, MhI A6:.tro nrpam1 no
/IBOpe,
Cu toate că astăz:i a -fost foarte cald, noi ne-am jucat mult (timp) ln
curte.

696
 INDICE DE MATERII
Sunete şi litere. Alfabetul - 13. Trans-
crierea fonetică - 16. Sunete - 19.
Vocale. Vocale accentliale - 20. Vo-
cale neaccentuate - 21. Pronunţarea
vocalelor a şi e în poziţie neaccen-
tuată·- 22. Consoane - 23. Consoa-
ne dure şi consoane moi - 27. Re-
darea tn scris a consoanelor moi - 31.
Consoane sonore şi consoane surde
- 32. Regulile ortoepice ale limbii
ruse - 37. Accentul - 42.
Derivare şi compunere. Sufixe: diminu-
tivale (-on, -et., -u,c, -elf) - 77; ad-
jective cu sufixul -o6am-biii, -eeam-biii
- 178 ; substantive verbale for-
mate cu sufixele -eHu-e, -anu-e,
mu-e -337 ; ~ubstantive cu sufixul
-cme-o· - 403. Prefixe: Oo-, npu-
- 269 ; no - 283 ; e-, o- - 289 ;
nepe- - 297; npo- - 304; c- - 357;
na- - 385 ; adjective cu prefixele
6ea- şi ue- - 3-30. Substantive com-
puse - 452. Adjective compuse -· 453.
Substantivul. Substantive tnsu(leţiie şi
ncfnsufletite - 53. Genul subslantiue-
lor - 53, 565. Numărul substantive-
lor - 58, 567. Substantive defective
de plural - 63, 569. Substantive
defective de singular - 63, 569. Sub-
stantive masculine cu nominativul
plural în -a(-.~) - 178,568. Substan-
tive cu două desinenţe_ la plural -
244, 569. Declinarea substantivelor.
Tipuri de declinare - 108, 570. De-
clinarea I - 109, 572. Declinarea
a 11-a - 115, 573. Declinarea a III-a
-119, 578. Vocalele mobile -e- şi -o-
în cursul declinării unor substantive
- 242, .579. Declinarea substanti-
velor neutre 1n -.w;11 - 219. Declina-
rea substantivelor .uamb, 801lb -230.
Declinarea substantivelor 6pam,
MY;J1C, cmyA,Cbm - 230. Declinarea
substantivelor defective de singular-
237 .. Declinarea substantivelor în
-uii - 224. Particularităţi ·în dccJi-
narea unor substantive (,Kpecmr,Mun,
xoaRw-t, meJtbto~) -375. Substantive
indecLnabile - 200.· Dcclinareâ nu-
me1or proprii - 119, 298. Cazuri.le.
Cazul genitiv al substantivelor -
103. Substantive masculine fără de-
sinenţă la genitiv plural - 200. De~
sinenţa -y (-10) la genitiv singular -
184. Cazul dativ al substantivelor -
98. Dativul folosit cu cuvintele: .M.6~-
1-to, ne.1baR, nopa·, Hti.ao, 1-1.Y~-w-100.
Cazul acuzativ al substantivdor -
90. Cazul instrumental al substanti-
'velor - 94. Cazul prepoziţional - 78.
Desinenţa -y (-10) Ia cazul prepozi-
ţional - 193. CazuriJe substantivelor
precedate de numeralele cardinale
în nominativ sau acuzativ - 120. În-
trebuinţarea cazurilor fără pr.epo-
ziţii - 581. întrebuinţarea cazurilor
cu prepoziţii - 584. Adjective şi
substantive care cer folosirea anumi-
tor cazuri - 552.
Adjectivul. Clasificarea adjectivelor-82.
185. Adjective calitative - 82, 185,
599. Adjective relative - 87, 186,
599. Adjective posesiVe - 82, 186.
Declinarea adjectivelor calitative şi
relative. Declinarea dură - 12-1, 602.
Declinarea moale - 125, 603. Decli-
narea mixtă - 130, 603. Declinarea
adjectivelor· posesive cu desinenţele
-uiî, -bJJ, -be, -:,,u - 223, -600, Decli-
narea adjectivelor posesive tu -w-t
şi -oo - 224, 600. Gradele de com-
para/ie ale adjectivelor - 247, 607.
Accentul la gradele de comparaţie
697
 ·--250. Adjective cu formă scurtă.
- 276, 600. Adjective şi substantive
care cer folosirea anumitor cazuri ---:
552. Adjective care provin de la
participiu pasiv prezent - 640. Sub•
stantivarea adjectivelor - 291, 609.
Nnmernlut Numeralul cardinal - 71,
610., Numerelclc cardinale intre 11
şi 99-156. Declinarea numnalnlui
oiJUH---187,611; iJsa; mpu, 'llemblpe-
188, 611. .O'°clinarea numeralului car-
dinal n.nmb, J6d(hţamb - 191, ·012;
n.nmbâecAm, Wecmr.0ecRrm, ce.M.biJe-
cRm, sdce.ubOec11m:, cOpon, det111,•
ndcmo, cmo, mbicRtta, .MUJ/..llU6H, Atu.i-
.iuâpiJ - 192, 612, 61.3. Cazurile sub-
stantivelor precedate de numeralele
cardinale în-nominativ sau acuzativ-
120. Întrebuinţarea cuvintului 208 cu
numeralele - 350. Numerale ordinale
- 87. Declinarea numeralelor ordi-
nale - 160. Numerale colective - 392,
613. Numerale fracţionare - 297, 613.
Indicarea datelor fit limba rusă - 372.
Indicarea orelor - 160.
Pronumele. Pronumele personal. Pro-
numele personal la nominativ sin-
gular şi plural - 65, 614. Declinarea
pronumelui .personal (pers. I şi a
II-a singular şi plural) - 126, 614.
Declinarea pronumelui personal {pers.
a III-a) - 132, .614. Pronumele re-
flexiv ce6Ji - 217, 615. Pronumele
posesive - 59, 64, 615. Declinarea
pronumelor posesive - ,168, 616. În-
trebuinţarea pronumelui reflexiv-po-
sesiv cooii, - 235, 617. Pronumf'le
demon'strative - 73, 617 .. Declinarea
pronumelor demonstrative - 132,
618. Pronumele. indeclinabil âmo -55.
Pronumele inlerogaliv-,relativ - 618.
Pronumele interogativ naK611 - 83.
Pronumefo interogativ "leU, "lb.R, 1tbC,
"'tbU---213, Hl9. Pronumele determinativ
- 88, 619. Pronmpelc determinativ
KdJreâbul, ecR,1,:uU,, mo66U - 531. De-
clinarea pronumelui determinativ
cdMuil., •aR, -oe, -ue - 351,619. De-
clinarea pronumelui determinativ caM
-·351, 619. Pronumele negative -
263. Pronumele neholărlte - 323, 540.
Verbul. Infinitivul verbelor - 68, 620.
Conjugarea - 69, 620. Verbe de
698
conjugare mixtă - 276~ 621. Alter-
nanţe conson3.ntice la cele două teme,
verbale (tema infinitivului şi. tema
prezentului' indicativ) :...... 313.. Pre-
zent - 69,621. Conjugarea unor tipuri
de verbe la prezent şi viitorul simplu
- 623. Conjugarea verbelor cu. infi--
nitivul ln -a (R) şi cu tema prezen-
tului (viitorului) în -n, -M-, _-UM~
-bM - 208. Conjugarea verbelor mo-
nosilabice cu alternanţe· vocalice ln
tema prezentului ,r.pu~b, Mblmb,
p&lmb, nem& - 2::i7. Conjugarea ver-
belor· monosilabice în -umb (6umh,
.llUmb, · numb, wumb) - 242. Conju.
garea ullor verbe neregulate (;)l(:_Umb,
nAMmb, C.llamb, .,uamb) - 263. Conju-
garea la prezent şi viitorul simplu a
unor verbe cu tema infinitivului în
-oeamb, -eeamb, uao6am,b, -upoeamb
- 2i2. Forma interogativă şi nega-
tivă - 70. Verbele 36amb şi HaJbl.·
edfflbCR - 460. Verbul 6blmb la pre-
zent - 55. Ve"rbu] · 6bimb la prezent,
trecut şi viitor - 199.· Timpul trecut
al verbelor de conjugarea I şi a II
- 197, 622. Verbe care la trecut. sin-
gular, genul masculin nu primesc
sufixul -A- -631. Viitorul _-207, 622.
Folosirea timpurilor •- 530~ lmperati-
vul -228, 632. Folosirea imperativului
-- 479. Condiţionalul - 241', 632. Fo-
losirea modurilor. Interferenţe modale
-519'. Verbetranzitîve şi intranzitive-
179. Diatfza - 218. Diateza pasivă
- 535. Observaţii asupra verbelor
ln -CR, -cb - 525. Verbe impersonale
- 386. Aspectul vei-bal - 205,- .254.
Formarea verbelor imperfective rle
la verbele perfective ~. 261. Verbe
incoative - 634. Verbe perfective cu
sens limitativ - 635. Verbe perfec-
tive care arată o acţiune ce se
petrece o singură dată - 636. Verbe
impefectivc durative - 637. Verbe
perfective care arată o acţiune ter-
minată - 637. Verbe perfective şi
imperfective - 2i0, 28?, 464. For-
marea verbelor imperfective cu su-
fixele -U6a-, -bi«a- (recapitulare) -
40.6. Verbe cu rnfixul ~ -ny- - 406.
Verbe· perfective şi imperfective cu
sufixele -u-, -a- (-.1t-) - 408. Verbe
imperfective cu sufixul -«a- - 408.
Alteru.anţe consonantice la verbele
 perfective şi imperfective - 305. For-
marea verbelor perfective cu ajutorul
prefixelor (recapitulare) - 404. As-
pectul verbal în unele propoziţii ne-
gative - 493. Verbe _de mişcare -
289, 446, 640. Verbe de mişcare pre~
fixate - 5.08. Verbele uâmU, xoihlmb,
examb, eaaum_b - 96. Participiul. No-
ţiuni generale - 331. Participiul ac-
tiv prezenL_;,_ 332. Parlkipiul activ
treCut - 33·~. ·Partie:ipiuJ pasiv pre-
zent - 343. 'Cele· mai frecvente verbe
de la care se formează pa,rticipiul
pasiv prezent - 639. Participiul pa-
siv trecut - 345. Cele mai frecvente
vcrbt: care formează participiul Pasiv
trecut cu sufixul -m-brU - 638. Forma
scurtă a participiului pasiv - 357.
Gerunziul - 365. Gerunziul verbelor
imperfective - 366. Gerunziul ver-
velor peffe.ctive - 367. Recţiunea
verbelor'· iii ·'limba rusă - 641. Ra-
portul dintre prefixele verbale şi
prepoziţii '- 671.
Ad\'erbul - 71. Clasificarea adverbelor
- •284, · 674. Folosirea adverbelor
ao.M6ii şi ad.Ma - 521. Formarea
adverbelor - 306, 67.5. Grad'e]c de
comparaţiţ ale adverbelor - 292. Ad-
verbe de thnp - 121. Adverbe ne-
definite 1.y<Jd-Hu6yilb, K,yâd-.1,u.60,
1tydd·mo - 413. Adverbe nedefinite
eâ8-1-1-u6y8b, eiJe-.riu6o, eiJA-mo - 419 ;
xoe8d.-Hu6ydb, xoeiJd.-Au6o, noiiJd-mo
~- 42,0. aa"(eM,-1-tU6yOb; 3a1ieM,-.rtU6o,
aall"e.u-mo, no1'e.MY-,m6ydb, no1te.w.Y-
.riu60, no~B.uY-mo - 420.
· Pre1mziţia - 358,678. Folosirea prcpozi-
ţiîlor-44 7. Prepo:Ziţii folosite cu geni-
tivul - 136,. Prepozit ii folosite numai
cu genitivul - 1.40. Prepoziţii care
se întrebuinţează şi cu genitivul şi
cu alte cazuri - 142. Prepoziţii folo-
site · cu dativul. PrepoziţJi care se
întrebuinţează numai cu dativul,-
145. Prepoziţ,ii care în _afară de dativ
se mai întreJJltin ţeazâ şi cu alte. ca-
zuri - 145. Prepoziţ.li folosite cu
acuzativul. Prepoziţii care se între-
buinţează n·umai cu acuzativul -
149. Prepoziţ,ii care se întrebuinţează
nu numai cu acuzativul, ci şi cu alte
cazuri - 150; Prepoziţii. folosite cu
instrumentalul. Prcpotiţii care se
întrebuinţeaz:1 numai cu instrumen-
talul - 154. Prepoziţii care se între-
buinţează nu numai cu instrumen-
tallll, ci şi cu alte cazud - 155. AC'-
ccntul la prepoziţii - 359. Prepoziţia
(recapitulare) --358.
Particule modale - 502.
Cm,inte incidente - 435.
SJnlaxa. Coaslrucţii sinluclice. Echiva-
lenţe ruşeşti_ ale formelor articulate
din limba romină - 73. Afirmaţia
şi negaţia (Ja, Hem, H.e) - 60. Expri-
marea aproximaţiei,_, 137. Construc-
ţiile y M-eH:i (ec,l1b) etc., y .MeHli (Hem)
etc.·- 2)1, S14. Constructii cu in-
fi'niUvul - 558. Construcţi·i , partici-
J)iale - 3s·o. Construcţia gerunzială
- 380. Sinoniille sintactice - 413,
454, 1li6, 487, 504. Sintaxa propoziţiei
simple - 679. Părţile principale ale
propdziţiei. Subiectul - 680. Pre-
dicatul. Pre<licatul simplu - 681 ;
Predicatul compus - 682. Predicatul
nominal - 387, 682. Predicatul ver-
bal compus - 393, (>83. Acordul
predicatului cu subiectul · -429,
441. PărJile secundare ale propoziţiei.
Atributul - 6t'4 ; apoziţia - 685; _, ·
complement.ul - 6~ 5 ; complementul
circumstanţial - 686 : complementul
circumstanţial de Joc· - 541.
Propoziţia interogatfo6. - 421. Propo.
zi/ii negative - 470.
Sintaxa frazei - 688. Coordonarea şi
subordonarea - 689. Felurile propo-
ziţiilor subordonate -· 690. Propozi-
ţia subordonată subiectivă - 690.
Propoziţia subordonată predicativă -
·691. Propoziţia subordonată atribu-
tivă - 691. Propoziţia subordonată
l
'l
completivă - 434, 692'. Propoziţii I
subordonate circumstanţiaJe - 693.
Propoziţia circumstanţială de loc· -
l
.I
693. Propoziţia temporală -486, 693.
Propoziţia circumstanţială ·de mod
Î
-498, 694'. Propoiiţia cauzală - 412,
!
695. Propoziţia circumstanţială de
scop ~- 434,. 695. Propoziţia c-ondi-
I,'
ţională - 459, 696. Propoziţia .su-
i
bordonată concesivă ___,_ 493, 696.
Propoziţiţiile subordonate (recapitu-
lare) -'549 ..
699
I

TABLA DE MATERil
Pag
l're/a/1/ . 5
Li.<:la abrevierilor 9

PARTEA INT!J
Sunete şi litere . . . . . 13
Alfabetul 13
Transcrierea fonetică 16
Sunete . 19
Vocale. Vocale accentuatr. Vocale neaccentuate 20
Consoane. Consoane dure şi consoane moi. Consoane sonore şi con-
s·oane surrte . . . . . . . . . . . 23
Reguli ortoepice ale limbii ruse 37
Rostirea unor grupuri consonantice 37
Rostirea unor forme gramaticale 40
Accentul . 42
Vocale şi consoane (tabel recapitulativ.). 44

PARTEA A ll~A
Lecţia 1
KTo aTo? qTO OTO? 51
Gramatică. Sllbstantive i'n,su/ lefile şi nefnsuflef ite. Genul subslanf ivelor.
Pronumele indeclinabil ,no. Pronumele posesive.
Verbul 6hITh la prezent 53
Lecţia a 2~a
Ilocy11a 57
Gramatică. Numărul substantivelor. Pronumele posesive. A„firmaJia
şi ne_qaţia (;:i;a, HeT, He) . . . . • 58
Lecţia a 3-a
8anffTHH 62
Gramatică. 1Vumărul subslantivelor. SubstanUve. defective de plural.
Substantive defective de singular. Pronumele posesive.
Pronumele personal la nominativ singular şi plnral . 6'.!
Lecţia a 4-a
PaaroBop 6;
Gramatică. infinitivul verbelor. Conjugarea. FQrmu inlero[Jativă şi
ne(}alivă. Adverbul . . , , . . ; . . . . . . . . . . 68

701
 Lee/ia a /i-a
Pag.
Text
. .
' . . . . .
. . . 72
'
Gram~tică. Pronumele_ rlemonstr<;1-live. Echivalenţe ruseşti ale forme.lor
articulate din limba . romfllă. Pronunţarea şi scriere"a de-
sinen/elor pre~enlul~li lu cele două. coryjugă.ri. For/nule '-de
adresare .
Lee/ia a 6-a 73
Text .
Derivare. Diminutive
n
;7
Gr~matic,'i. Cazul prepoziţional
78
Lecţiii. a 7'-a
Ham J:IOM .................. 82
Gramatică. Adjectivul. Pronumele interogativ 1-rniwrt
Lecţia a 8-a
82

rocrnapcTBenu1,1e ,Jmarn
86
Gramatică: Adjectivele relative. l\'umCrale ordinale. , Pronumele. de-
terminativ . . . .
Lecţia a 9-a 87
Ha 1111••
Gramatică.
90
Cazul acuzativ ill suhslafltive.lur-
Lecţia' a 1 O-a 90
Ha ypoKe ............. 93
Gramatice). Cazul instrumental al substantivelor. Verbele 0.n;Tt-r, xo-
M~ 8DTh, €3/IHTh 94
Lecţia a 11-a
Hcnopsemwli Te,ae(lon . 98
Gramatică. Cazul dativ al substantivelor 98
Lecţia a 12-a
Moli /1CHL p0lR)1CHHH .
103
Gramatică. Cflzul (lenitiv al substantivelor
Lee/ia a 13-a \03
.I(eTCRHii ca;a;
10,
Gramatică. Declinarea substanti1wlor. D(lc/inarea I
l(J8
Lecţia a 14-a
Moli 11pyr
Gramatic,1. Declinarea a I I-a 114
115
Lecţia a 1/J-a
Il.bICTS.BKa 11rn6e;m
........... 118
Gramatică. Declinarea a I I l-a. Declinarea numelor propriî. Carurile
substantivelor precedate de numerale cardinale in nomi-
nativ sau acu:rntiv . .11dv~rbe de timp . . 119
Lee/ia a 16-a
Paarosop o mo11nx . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Grarli'atidi: Deciinarea adjectivelor calitative şi relative (declinarea
dură şi, m0a1e"). Declinarea pronumelui personal (pers.
I şi a II-a) . . . . . . . . ·. . . . . . . . . 124

702
Lectia a 17-a Pag
Ha oaepe 129
Gramatică. Adjeclivui. Declinarea mixtă. Declinarea pronumelui de-
monstrativ, Declinarea pfonumelui Personal (pers. a I I I-a) 130
Lee/ia a 18-a
Coop!l.HHC ...... '• ................. . 135
Gramatică. PrePozi/ii f~losite cu genitivul. Exprim(,lrea aproxi_mafiei.
Folosirea genitivului plural . . . . . . 136
Leciia a 19-a
CTapL1ii -MacTep 140
Gramatică. Prepoziţii folosite nu_mai cu genitivul.. • ..... 140
Lecţia a 20-u
Ham ropoµ; . . . . . . . 144
Gramatică. Prepozi/ii folosite cu dativul. 145
Lee/ia a 21-a
Came nopa B WKOJIY • . . 148
Gramatică. Prepoziţii folosite cu acuzativul . 149'
Lec/i[I a 22-a ,
l·Mam . . 154
Gramatică. Pr~po2ifii folosite cu instrumentahll. Numeralele cardi-
na-le Intre 11. şi 99 . ... . . . . · .
Lee/ia a_ 23-a
Paµ;uo MOcxsa. KoTopLiii 118.c'l 159
Gramatică. Declinarea numeralelor ordinale. Jndicarea orelor . 160
Lecţia u 21-a
MoS1 POAHHa • . • . • • • • • • • • • • 168
Grama_tică. Declinarea pronumelor pose.i;i_ve . . . . 168
Lecţia a 2J-a

0 pyccKOM H3LJRe 172

Lee.fia a 26-a
Moa KOMHaTa 177
Derivare. Adjectiue fn -0BaT-hlii, -eaaT-Ntt . . . . 178
Gr~matică: Substantive masculine cu nominativul plural tn •a(•H).
.Verbe' tranzitive şi intranzitive. 178
Lee/ia a 21:.a
B racTpOHoMe . . , . . . 183
Gr.amatică. Desinenţa -y (-IO) la genitiv singular._. Adjective calitative,
rflative, posesive. 1Vumeralul cardinal 184
Lee/ia a 28--a
YTpo B Hllllleii eeMLe • • • • • • • • , • 190
Gramatică. Declinarea numeralului cardinal. Desinenţa -y ( ~IO) la
cazul prep4Jz·i/ional . . . . . . .. 191
Lecţ.iq a 29~a
Y ayouoro npaqa . . . . . . . . . . . 197
Gramatică. Timpul trecut al verbelor de conjugarea I Şi a II-a
' Verbul 6HTL. Substantive masculine fără desinenţă l<i
genitiv plural. Substantive indeclindbile . i9%

703
 Lee/ia a 30-a Pag.
~pyai.a ronopaT no TeJ1e,pony ·
204
Gramatică. Aspeclyl verbal. Viitorul-
205
Lecţia a 31-a

Paaronop
211
Gramatidi. E;1:presiile y MeHR eCTh, y MeHR ncr. Pronum :le inle-
roqalio r1.eH, q'hH, ll:hC) qbH. 211
I.erţia · a 32-a

Iloea;1 11pym6L1 216

Gramaticfi. Pronumele re/lexfl, C80H. lJialeză. IJeclinarea s11bstantfoe-
lor neutre în -MH . • • . . • • . • 217
Lecţia a 33-a
Ha oxoTy . . . . .
222
Gramatic:\: Declinarea wljectllJelor pos·esilie. Declinarea substantivelor
in ·Mii . . , , , 223
Lee/ia a 34-a
B Tafia'IHOM Maraauue ................ 227
Gramatică. Imperativul. Declinarea substantivelor MaTh, ;:J;Dttb.
Declinarea substantivelor 6paT, Mym, CTYJJ, CLIH . . 228
Lee/ia a 35-a
B 11opore
234
Gramaţică. lntrebuinfarea pronumelui reflexiv-posesiv CBOH. De-
clinarea substantivelor defective de singular 235
Lee/ia a 36-a
IloKynKn ......................... 240
Gramatică. Condi/ionalul. Vocalele e şi o rn cursul declinării unor
substantive. Su/lslanlive cu două desinen/e la plnral, 241
Lee/ia a 37-a
B onoJinoTeKe . . .
246
Gramalică. Gradele de compara/ie ale adjectivelor . . 247
Lee/ia a .3 8-a
lloMornu.
253
Gramatic.1. Aspet;llll verbal
Lecţia a 39-a 254
RttHZHhiii Mar&3HH „KapTa pyca" 260
Gramatică. Formarea verbelor imperfective de la verbele perfective.
Pronumele ner;at ive. 261
Lee/ia a 40~a
Ou npocToii pa60'IHii . . . . 268
Derivare. Prefixe şi sensul lor
269
Gramatică. Verbe perfective şi imperfective. Pron·mncle determinativ
BeC_h, BCR, ece, Bce
270
Lecţia o 41-a
TurpoJ100L1 ............... 274
Gramatică. Particularităţi fn cOnjugarea verbelor la prezent. Adjec-
tive cu J.ormă scurM. . . . . . 276

704
.,.-

Lecţia a 42-a I'ft(I;.

Jfa llCTOpllH lIIBXMQT . . . 282

Derivare. Pre/i:re şi sensul lor 283
Granrn.lică. Verbe perfective şi imperfective. Adverbul 28:J
Lecţia a 43-a
IlepepLrn na ooe11. 28 7
Derivare. Prefi:xe şi sensul for 289
Gramatică. Verbe de mişcare. Substantivarea adjectivelor. Gradele de ii
comparaţie ale adverbelor . . . . . . . . . 2sn
Lf'Cţia a ,J.4-a
llcTpe11.a. . . . . . . . . ...... . 296
Derivare. Prefixe şi sensul lor . . . . . 297
Gramatică. Numerale fracţionare. Declinarea numelor proprii . 297
Lectia a 45-a
CJI&BHLie µ;ea:a cooeTCKoii ~rnJIOJJ.~*H . . . . . . . . . . . . 303
Derivare. Prefixe şi sensul lor . . . . . . . . . . . . 304
Gramatic{t; Allernun/e vocalice şi consonantice la formarea verbelor
perfective şi imperfective. Formarea adverbelor . . . . . 305
Lee/ia a 46-a
'IeJIOBeK B KOeMoce (1) . . . . . . . . . 311
Gramatică. Alternanţe consonantice la cele două teme verbale 313
Lecţia a 47-a
'Ie.ioueK B KOCMOCe (II) . . . . 316
Gramatică. Conjugarea unor verbe la prezent şi imperativ 317
Lecţia a 48-a
'IelIOBCK A KOCMOCC (III) . . 322
Gramatică. Pronumele nehotăril 323
Lecţia a 49-a
B MOCKOBCKOii l'OCTfilfHU.e • . , . , . • 329
Derivan. A.djectivele cu prefixele 6e3 şi He 3.30
Gramatică. Participiul 331
Lectia a 5 O-a 11
· B •ret1.Tpe onepi.1 11 Oa:rnTa 336
Derivare. Substantive verbale formate 'cu sufixele-eirn.-f,-am1-e,-TM-e 337 I
Gramatic.'L Participiul activ trecut :!38
Lecţia a 61-a
1Ip11meJI epaq . . . 343
Gramatică. Participiul pasiv 343
Lecţia a 52-a
Paaroeop B 11opore . . . . . . . . . . . . . . . 349
Gramatică. /ntreb11in/area cuvlntului l'OJ.( cu num~ralele. Declinarea
pronumelui determinativ caM, caMLiil 350
Lee/ia a fi3-a
B 11apu1<Maxepc11oli . . . . . . . . 356
Derivare. Prefixe şi sensul lor 357
Gramatică. Forma scurtă a pa,:ticipiului pasiv. Prepoziţia (recapi-
tularc) . .Accentul la prepoziţii

45 - c. 1859
705
 Lee/ia a 54-a Pag.
B KHIIOTeaTpe
364
Gramatică. Gerunziul 365
Lecţia a 5 5-a
Haceneuue na.meH C'J.'paHLI 371
Gramatică. Indicarea dalelor ln limba rusd. Particularităţi ln decli-
narea unor substantive . . . . . . 372_
Lee/ia a 56-a
Ilepe11 KapTOii . . . 378
Gramatică. Construcţii participiale. Gunlilrucţia gerunzială 380
Lee/ia- a 57-a
Ha np1rnep1<e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384
Derivare. ,Prefixe şi settsul lor 385
Gramatică. Verbe impersonale. Predicatul nominal . . . . . · . 386
Lee/ia a 58-a
JlLim11aa nporya1<11 . . . . . , . . . 391
Gramatică. Numerale colective. Predicatul verbal compus 392,
Lee/ia a 59-t;t.
18 lJCT' Hapo1111oii Bll8CTH . . . . . , . . . . . . 402
Derivare. Substantive cu .mfixul -CTB-O 403
Gram?tică. 4>pectul (recapitulare) 404
Lecţia a 60-a
H3 3AIIHCOK O)l;HOro TYPHCTA. Heom11;1aunoe pe111eu11e 411
Gramatică. Propoziţia cauzală. Adverbe nedefinite. Sinonime sintactice 412
Lecţia a 61-a
MLI uayqaeM MapmpyT . . . . . . . . . . . . . 418
Gramat_ică.• Adverbe nedefinite. Propoziţia interogativă. . 419
Lee/ia a ·62-a
Ha napoxo11e . . . . . . . . . . . . . . . . . . 428
Gramatică. A„curdul_ predicatuluţ cu subiectul . . . . . . 429
Lee/ia a 63-a
Ilepeoe noee111en11e . . . . . . . . . . . . . 433
Gramatică. Propoziţii subordonate introduse prin conjunc/ia 'IT06hl
('1To6), Cuvinte incidente . . · . . . . . . . . . . . . 434
Lftc/ia a 6J-a
IlepuLlii paaronop 43!i
Grama_tică. Acordul predicatului cu subiectul . . . . . . 441
_Lecţia a "65-a
IlepelJlleTLIBan nyTeBO/IHTellL 445
Gramatică. Verbe de mişcare. Folosirea prtpoziJiilor 446
Lee/ia a 66-a
.E111e HecR0JILK0 Cll0B Ha 11yTeB0/IHTe.JII • . , , . 451
Compunere. Substan~ive· şi adjective ·cor,npuse. Sinonime sintactice 452

706
Lee/ia a 67-a Pai;r.

3eMHff ! 458
Gramatică. Propoziţia condi/ională, Verbele aBaT&, 1-iaaornaTbCR 459
Lecţia a 6 8-a
011ecca 463
Gramatică. Verbe perfective şi imperfective. Sinonime sintactice 464
Lecţia a 6.9-a
IIo RCTopu1_1eeKHM MeCTRM ' 469
Gramatic:.\. Propoziţii negalioe. 4i0
Lecţia a 70-a
Jl;ITa . . 477
Gramatic:.\. Folosirea imperatfoului 479
Lee/ia a 71-a
llHKHTCKU.ii 60TRJIJl':ICCKHii CR)l;. 485
Gramatică. Propoziţia temporală. Sinonime sintactice (exprimarea
aproxima/iei şi a unor rclatii spaţiale) 486
Lecţia a 72-a
A;aynxa 491
Gramatic:1. Propoziţia subordonată concesivă. Aspectul verbal in
unele propoziţii negative.· 493
Lee/ia a 73-a
CyxyMu 496
Gramatică. Propo-:iţia circumstanţială de mod 498
Lecţia a 7 4-a
EaTyMn 501
Gramatică. Particule modale. Sinonime sintactice 502
Lee/ia a 7 5-a
Co11u . , 507
GramaLică. Verbe de mişcare 508
Lee/ia a 78-a
Oaepo Pmia 513
Gramalkă. Cunslrucfiile y MCHR (ecTh) etc., y MCIUI (HCT) etc. 514
Lee/ia a 77-a
Boaepaiqe1me 518
Gramatică. Folosirea modurilor. lnterfe,renţe modale. Folosirea
adverbelor l(OMOtt, )J.OMa -519
Lecţia a 7 8-a
MoeKoneKnă KpeMJIL 5:l3
Gramatică. Observaţii asupra verbelor tn '-cH, -Ch 525
Lee/ia a 79-a
Moe&oemmil l'ocy,1apcTueum,1il yuuuepeuTe'l' 529
Gramatică. Folusirea timpurilor. Pronumele determinativ H3iH.ALifi,
nc.111rn'1 1 ;uoGoti . . . . . . . . . . 530

707
Lecpa a 8.0-a Pag.

MocKOBCKOe MeTpO . . . 534

Gramatică. Diateza pasivă 535
Lecţia a 81-n
3pMHT8lK 539
Gramatică. Pronumele neholă.rlt. Complementul circumstanţial de loc 540
Lecţia a 82-a
Hpelîcep „Aupopa" . 547
Gramatică. Propoziţiile subordonate (recapitula.re) 549
.Lecţia a 83-a
KOMCOMOJILCR-Ha--AMype 551
Gramatică. Adjective şi suhslanlive care cer folosirea anumitor cazuri 552
lecţia a 84-a
~OllCOMOJILCR•IIR•AMype (OROHl1a1rne) 557
Gramatică. Con?trucţii cn infinitivul . 558

SCHIŢĂ DE GRAMATICĂ

Morfologie 565
Sintaxă 679
Indice de materii 697

Redactor reep. de carte: M. PIETREANU

Tehnoredactor: GH. po1•ov1cr
Dai la c,tfes 16.04.1!}62. Run de tipar ·{)8,12.1962. Tiraj
UJ.,000 + 12,r; ex. leoate ,1/ 2 • Hfrlie 11emiv-elind rJe 6Q o/ni,'(
Format 61 x86 116. Coli editoriale 52,87. Coli tipar 55.50
(inclusfr a'llexa). A. 053. Indici de clasificare zeci-mald:
penl7tt bibliotecile mari 4 S- 8, pentf'u bibliotecile mici 4.

Tipa.rut executat sub comanda nr. 1859, la Intreprinderea

11oligrsfică nr. 2. str. Brezoianu nr. 23 -25
Bucureşti - R.P.R.