III.1.

Proiecte educaþionale, de timp liber ºi sport

A. „ªcoala Mobilã – o ºcoalã pentru fiecare”
Organizaþia Salvaþi Copiii Iaºi
În perioada decembrie 2007-septembrie 2008, Organizaþia Salvaþi Copiii Iaºi a derulat în parteneriat cu
Penitenciarul Iaºi, proiectul „ªcoala Mobilã – o ºcoalã pentru fiecare”, finanþat de Uniunea Europeanã prin
programul PHARE 2005 – Consolidarea Democraþiei în România, Componenta 2 – Democraþie, drepturile
omului, statul de drept, independenþa justiþiei ºi lupta împotriva corupþiei.

Obiectiv specific Activitãþi

Proiectul îºi propune îmbunãtãþirea serviciilor
psiho-sociale oferite copiilor ºi tinerilor
privaþi de libertate, prin desfãºurarea de
activitãþi cu ajutorul ªcolii Mobile.
Grup þintã
Activitãþile din cadrul ªcolii Mobile se
adreseazã în principal copiilor aflaþi în situaþii
vulnerabile. Iniþial, ªcoala a fost destinatã
copiilor aflaþi în risc de exploatare economicã,
iar în urma dezvoltãrii programului, au fost
incluºi ºi copiii privaþi de libertate.
ªcoala Mobilã este un instrument educaþional
care a fost conceput pentru copiii aflaþi în dificul-
tate, adaptat atât tehnic, cât ºi pedagogic la
caracteristicile acestor copii.
ªcoala Mobilã este construitã pe un sistem cu 4
roþi, care permite lucrãtorilor stradali sã o
transporte cu uºurinþã în diferite zone ºi este
formatã dintr-o serie de 5 table conectate între ele,
care se pliazã ajungând de la o dimensiune de
jumãtate de metru la 6 metri lungime. De aceste
table se ataºeazã planºe magnetice structurate pe
diferite domenii: drepturile copilului, literaturã,
matematicã, vocabular, educaþie pentru sãnãtate,
terapie creativã, prevenire consum droguri,
prevenire prostituþie, prevenire HIV/SIDA.
În cadrul programului sunt desfãºurate activitãþi
de informare privind temele expuse anterior, precum
ºi activitãþi ludice ºi de socializare, care constau în
realizarea unui spectacol de divertisment susþinut de
cãtre copiii ºi tinerii din penitenciar (scenete de
teatru, poezii, cântece, dans etc.) în ºcoli ºi licee din
comunitate ºi care este coordonat de cãtre doi actori
profesioniºti, angajaþi în cadrul proiectului.
Totodatã, sunt derulate ºi activitãþi de informare
ºi formare pentru specialiºti (personalul din
penitenciar, cadrele didactice, psihologi, asistenþi
sociali) care lucreazã cu acest grup þintã.

B. Drumeþie pe biciclete
Centrul de Reeducare Gãeºti ºi Universitatea din Piteºti,
Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport
Centrul de Reeducare Gãeºti desfãºoarã, în parteneriat cu Universitatea din Piteºti – Facultatea de Educaþie
Fizicã ºi Sport, proiectul ”Educosport”, cu scopul de a cerceta impactul pe care educaþia fizicã ºi sportul îl au
asupra procesului de reeducare al copiilor privaþi de libertate ºi de inserþie socialã a acestora.
Proiectul a debutat în luna mai 2007 ºi urmeazã sã se încheie în decembrie 2008. Pornind de la rezultatele
obþinute, se va elabora o programã ºcolarã de educaþie fizicã ºi sport ale cãrei componente (obiective,
conþinuturi, standarde de performanþã) sã reflecte specificul parcursului educaþional prin intermediul
utilizãrii mijloacelor educaþiei fizice ºi sportului.

28 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

 Grupul þintã Activitãþi

Proiectul se adreseazã elevilor din Centrul de
Reeducare Gãeºti care au rezultate ºcolare bune,
participã la activitãþile derulate în centru ºi au o
comportare care nu contravine regulamentului de
ordine interioarã.
Obiective
Se alcãtuiesc grupuri de câte 4-6 elevi care
efectueazã deplasãri pe trasee dinainte
stabilite atât în oraº, cât ºi în împrejurimile
acestuia. Bilunar se organizeazã expediþii de
1-2 zile în împrejurimile oraºului Gãeºti.
Uneori, copiii rãmân peste noapte în afara
centrului, în 4 corturi puse la dispoziþia lor ºi
a personalului care îi însoþeºte.

Dincolo de influenþarea pozitivã a dezvoltãrii fizice,

drumeþiile pe bicicletã reprezintã o oportunitate
pentru educaþia rutierã a copiilor, oferindu-le acestora
contextul de a exersa regulile de circulaþie necesare
deplasãrii pe drumurile publice. De asemenea, se
doreºte stimularea interesului copiilor pentru
explorarea a noi locuri, dar ºi a celui pentru mersul pe
bicicletã ca alternativã de petrecere a timpului liber.

Observaþii:
Proiectele educaþionale ºi de timp liber expuse mai sus, completeazã activitãþile derulate în
mod obiºnuit în instituþiile în care se aflã copii privaþi de libertate.
Se remarcã pozitiv faptul cã iniþiatorii „ªcolii Mobile” au sesizat ºi au fost receptivi la nevoile
copiilor privaþi de libertate, dezvoltând proiectul iniþial astfel încât sã abordeze ºi acest grup þintã.
Privarea de libertate a copiilor este corect înþeleasã ca ºi situaþie vulnerabilã, în care sunt necesare
în primul rând îndrumarea ºi corectarea copiilor ºi mai puþin pedepsire. Copiilor le sunt prezentate
subiecte care, odatã asimilate, se transformã în instrumente de protecþie în faþa pericolelor
(HIV/SIDA, consum de droguri).
Abordarea ªcolii Mobile este una complexã, deoarece copiii sunt priviþi în conformitate cu
ansamblul de drepturi care le sunt garantate prin Convenþie – activitãþile de informare sunt
completate prin cele educaþionale, avându-se în vedere totodatã ºi dreptul copiilor la joc, timp liber,
la dezvoltarea abilitãþilor, dar ºi la dezvoltarea ºi menþinerea de relaþii cu persoane din comunitate.
ªcoala Mobilã propune abordãri ºi tehnici educaþionale noi, atractive pentru copii, având
elementele necesare pentru menþinerea atenþiei ºi interesului acestora.
Preluarea sau multiplicarea proiectului este posibilã, pentru resursele ceva mai costisitoare
precum tabelele conectate putând fi identificate alternative ce implicã investiþii mai reduse, dar
apropiate ca ºi eficienþã – planºe de hârtie sau carton de mari dimensiuni. Este necesarã însã
pãstrarea unei abordãri apropiate de copil ºi de nevoile acestuia, precum ºi îmbinarea jocului cu
informarea ºi dezvoltarea abilitãþilor de socializare.
Dacã la o primã analizã, proiectul „Drumeþie pe biciclete” pare a contribui în principal la
dezvoltarea copiilor prin educaþie fizicã, putem constata cã deplasãrile reprezintã ºi o
oportunitate pentru modelarea comportamentului copiilor, oferind posibilitatea de evaluare a
modului de relaþionare în grup ºi participare la activitãþile prevãzute în program, de apreciere a
rezultatelor obþinute, a capacitãþii de comunicare sau a modului de respectare a regulilor. În acest
sens, atuul este conferit de faptul cã activitãþile se desfãºoarã într-un alt mediu, ce nu aminteºte
de zidurile ºi regulile instituþiei, putându-se verifica ºi consolida achiziþiile dobândite.
Totodatã, drumeþiile pe bicicletã se pot transforma în alternative de petrecere a timpului liber
dupã eliberare, înlocuind ocaziile care pot conduce copiii la sãvârºirea de noi infracþiuni. Rãmâne de
vãzut, prin evaluãri ulterioare recomandate echipei care implementeazã acest proiect, în ce mãsurã
activitãþile reuºesc sã insufle copiilor interesul pentru naturã ºi descoperirea de locuri noi, în
defavoarea comportamentelor periculoase, delincvente. Oricum, este de remarcat încrederea
acordatã acestor copii, precum ºi faptul cã se încearcã scoaterea lor din mediul închis specific
centrului de reeducare. În concluzie, se poate afirma cã proiectul poate fi multiplicat fãrã a necesita
costuri foarte mari ºi cã el ar fi deosebit de util ºi pentru penitenciarele de minori ºi tineri.

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 29

III.2. Proiecte pentru informarea opiniei publice
cu privire la situaþia copiilor privaþi de libertate
„ªi noi suntem copii”
Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor
Cu ocazia zilei de 1 Iunie – Ziua Internaþionalã a Copilului – Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor a
organizat, în colaborare cu: Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, Inspectoratul ªcolar al
Municipiului Bucureºti ºi Palatul Naþional al Copiilor, proiectul intitulat „ªi noi suntem copii”.

Obiective Activitãþi

Pornind de la semnificaþia zilei de 1 iunie, s-a
dorit informarea publicului privind
activitãþile de educaþie ºi de asistenþã psiho-
socialã desfãºurate în aºezãmintele de detenþie
ºi promovarea unei imagini obiective a
sistemului penitenciar, ca serviciu social în
slujba comunitãþii. Proiectul a vizat ºi
dezvoltarea relaþiilor de colaborare cu
partenerii comunitari care pot sprijini
procesul de reintegrare socialã a copiilor care
executã sancþiuni privative de libertate,
pornindu-se de la sensibilizarea societãþii
civile în legãturã cu aceastã problematicã.
În incinta Palatului Naþional al Copiilor a fost
organizatã o expoziþie care a reunit lucrãri artistice
ale copiilor privaþi de libertate, realizate în cadrul
atelierelor ocupaþionale. Totodatã, copiii din
centrele de reeducare/penitenciarele pentru minori
ºi tineri au susþinut un spectacol artistic.
În vederea dezvoltãrii colaborãrii inter-
instituþionale a avut loc ºi o masã rotundã cu tema
„Parteneriatul comunitar – ºansa reintegrãrii
sociale a copiilor care au comis infracþiuni”.

Grupul þintã

Proiectul s-a derulat cu participarea copiilor

aflaþi în centrele de reeducare, penitenciarele
pentru minori ºi tineri ºi penitenciarele
pentru adulþi ºi a fost adresat instituþiilor
publice ºi private care pot sprijini reintegrarea
socialã a copiilor care au comis infracþiuni,
precum ºi publicului larg.

Observaþii:
Evenimentele organizate de cãtre ANP cu ocazia zilei de 1 iunie încep sã se contureze ca ºi
tradiþie, fiind la cea de-a treia ediþie ºi reprezintã o oportunitate pentru dialog, pentru
semnalizarea unor probleme mai noi sau mai vechi neabordate, precum ºi pentru identificarea
posibilitãþilor de colaborare inter-instituþionalã.
De asemenea, în cadrul acestor manifestãri, copiii au posibilitatea de a-ºi exprima aptitudinile,
fapt ce contribuie la creºterea siguranþei ºi aprecierii de sine.
Indiferent dacã sunt organizate de ANP sau de alte instituþii, mesele rotunde, simpozioanele
reprezintã o necesitate pentru a gãsi cele mai adecvate rãspunsuri la problematica reabilitãrii
copiilor privaþi de libertate. Eficienþa acestor evenimente poate fi crescutã prin organizarea lor în
locurile de detenþie, oferindu-li-se astfel posibilitatea celor prezenþi sã cunoascã mai îndeaproape
viaþa copiilor din aceste instituþii, iar celor care lucreazã deja în sistem, informaþiile necesare
pentru a face comparaþii, a identifica ºi prelua bunele practici.

30 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

III.3. Implicarea comunitãþii în problematica delincvenþei juvenile
A. Convenþia de parteneriat încheiatã în vederea prevenirii
ºi combaterii abuzului, neglijãrii, exploatãrii copilului,
predelincvenþei ºi delincvenþei juvenile
Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Tichileºti
În baza acestui document, s-a înfiinþat Echipa intersectorialã localã, constituitã din cel puþin un reprezentant
al fiecãrei pãrþi semnatare, respectiv: DGASPC Brãila, Direcþia de Muncã, Solidaritate Socialã ºi Familie,
Direcþia de Asistenþã Socialã Brãila, Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Brãila, Inspectoratul ªcolar Judeþean,
Serviciul de Probaþiune de pe lângã Tribunalul Brãila, Parchetul de pe lângã Judecãtoria Brãila, Inspectoratul
Judeþean de Jandarmi, Autoritatea de Sãnãtate Publicã, Inspectoratul Teritorial de Muncã, Agenþia Judeþeanã
pentru Ocuparea Forþei de Muncã, Centrul de Evaluare, Prevenire ºi Consiliere Antidrog, Protoeria Brãila,
Fundaþiile „Prohomini”, „Lumina” ºi „Euro 21”. Convenþia urmãreºte dezvoltarea ºi diversificarea reþelei de
intervenþie pluridisciplinarã ºi sectorialã localã, având ca motivaþie necesitatea creºterii eficienþei soluþionãrii
cazurilor de abuz, neglijare, exploatare a copilului, de predelincvenþã ºi delincvenþã juvenilã.

Obiectivele parteneriatului: Beneficiarii convenþiei

Prin acest demers s-a urmãrit abordarea Copiii aflaþi în risc/situaþie de abuz, neglijare,
multidisciplinarã ºi intersectorialã în exploatare, de predelincvenþã ºi delincvenþã,
prevenirea ºi combaterea abuzului, neglijãrii familiile acestora ºi comunitatea.
ºi exploatãrii copilului, predelincvenþei ºi
delincvenþei. Totodatã, s-a avut în vedere ºi
creºterea capacitãþii instituþionale de a
participa la elaborarea ºi aplicarea politicilor
locale, regionale, naþionale, comunitare.

B. Activitãþi derulate cu participarea comunitãþii

La Centrul de Reeducare Buziaº, sãrbãtorirea Zilei de 1 iunie împreunã cu copii invitaþi din comunitate a
devenit o tradiþie, fiind una dintre manifestãrile aºteptate cu nerãbdare de cãtre copiii internaþi. Cu aceastã
ocazie, invitaþii susþin un program artistic, urmat de spectacolul cultural pregãtit de cãtre copiii privaþi de
libertate. La finalul activitãþilor culturale, concursurilor ºi competiþiilor sportive, copiii sunt recompensaþi cu
sucuri, prãjituri, fructe etc.
Cu ocazia zilei de Moº Nicolae, care în Banat aduce copiilor beþe de alun împodobite, personalul Centrului
de Reeducare Buziaº ajutã copiii internaþi sã confecþioneze aceste obiecte, care apoi sunt comercializate în
târgul de la Buziaº. Banii astfel obþinuþi sunt folosiþi pentru alte activitãþi educative ºi recreative.
Copiii din Centrul de Reeducare Buziaº oferã cadouri copiilor proveniþi din medii defavorizate din oraº, cu
ocazia sãrbãtorilor de Crãciun, Paºte ºi 1 Iunie. În acest sens, sunt confecþionate diverse obiecte (felicitãri,
ornamente, ouã încondeiate) care sunt oferite celorlalþi copii împreunã cu dulciuri, fructe ºi jucãrii.
Cu ajutorul unui lanþ de cofetãrii din Timiºoara, care oferã un tort la sfârºitul fiecãrei luni, copiii din
Centrul de Reeducare Buziaº, nãscuþi în aceea lunã, sunt sãrbãtoriþi ºi primesc cadouri într-un cadru festiv, la
care participã toþi copiii din centru.
O iniþiativã care s-a bucurat de un mare succes în rândul copiilor privaþi de libertate din Penitenciarul
pentru Minori ºi Tineri Craiova a fost confecþionarea de mãrþiºoare. În baza unui parteneriat la care au
participat toate liceele din oraº, mãrþiºoarele au fost vândute elevilor, iar banii obþinuþi au fost donaþi în contul
unui tânãr din Craiova, bolnav de leucemie, care necesita tratament de specialitate în strãinãtate.
În atelierele de terapii ocupaþionale, copiii privaþi de libertate din Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri
Tichileºti au posibilitatea sã confecþioneze diverse obiecte: mãºti, felicitãri, icoane, machete, jocuri de tip
puzzle etc. A devenit deja tradiþie ca de 1 Martie ºi 8 Martie întregul personal feminin din penitenciar sã

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 31

primeascã mãrþiºoare ºi felicitãri. Jocurile confecþionate sunt dãruite copiilor din grãdiniþe situate în Brãila ºi
Tichileºti, iar partenerilor sociali care colaboreazã cu penitenciarul le sunt oferite obiecte confecþionate de
copii ºi tineri.
Periodic, copiii privaþi de libertate din Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Tichileºti viziteazã cãminele
de bãtrâni din Lacu Sãrat ºi din Municipiul Brãila, susþin spectacole ºi oferã diverse cadouri.

C. Studii de caz care atestã importanþa implicãrii comunitãþilor locale

în reintegrarea socialã a copiilor privaþi de libertate
Studiu de caz 1:
Tânãra A. este internatã în Centrul de Reeducare Gãeºti ºi, în acelaºi timp, o elevã foarte bunã a unui liceu
din localitate.
Acest lucru este posibil datoritã, în primul rând, faptului cã o instanþã de judecatã (Tribunalul Vâlcea, în
speþa menþionatã) a preferat pronunþarea mãsurii educative a internãrii într-un centru de reeducare pedepsei
cu închisoarea în cazul unui copil care a comis o infracþiune gravã, aºa cum este considerat omorul.
Decizia acestui judecãtor, alãturi de implicarea unor oameni cu suflet ºi instituþii din comunitate au oferit
o ºansã tinerei A., care în urma unor lovituri generate de un conflict izbucnit între ea ºi bunica sa, a provocat
moartea acesteia din urmã.
La momentul comiterii acestei fapte, adolescenta era elevã în clasa a VIII-a ºi se pregãtea de susþinerea
examenului de capacitate. Pãrinþii fiind plecaþi din þarã, se afla în grija bunicii, cunoscutã ca o frecventã
consumatoare de bãuturi alcoolice, motiv care a stat ºi la baza altercaþiei cu nepoata sa. Fãrã sã intrãm în analiza
dosarului, menþionãm doar cã asupra tinerei a fost luatã mãsura arestãrii preventive. La intervenþia dirigintei, care
s-a oferit sã o adãposteascã la domiciliul sãu ºi sã o supravegheze, eleva a fost pusã în libertate, având posibilitatea
sã se pregãteascã în continuare ºi sã susþinã testele naþionale, pe care le-a promovat cu note foarte bune.
Cauza s-a judecat cu A. în stare de libertate, iar decizia judecãtorului a fost ca aceasta sã fie internatã la
Centrul de Reeducare Gãeºti, pânã la împlinirea vârstei de 18 ani.
Dupã internarea în centrul de reeducare, fosta dirigintã a luat legãtura cu profesorii din centru ºi a pledat
cu multã convingere pentru înscrierea elevei la un liceu din Gãeºti. La rândul lui, directorul ºcolii care
funcþioneazã în centrul de reeducare a întreprins demersurile necesare la conducerea Administraþiei Naþionale
a Penitenciarelor ºi a liceului din localitate, obþinând aprobãrile necesare pentru ca tânãra A. sã fie înscrisã
într-una din clasele a IX-a.
Atât profesorii, cât ºi colegii tinerei au fost informaþi asupra faptului cã este internatã în centru pentru
comiterea unei fapte penale, fãrã a se intra în alte detalii. Eleva este însoþitã zilnic la ºcoalã de cãtre o persoanã
din centru, participã la ore, apoi este condusã înapoi la centru, unde îºi pregãteºte lecþiile pentru a doua zi.
Rezultatele la învãþãturã sunt bune, la fel ca ºi relaþiile cu colegii, care o trateazã fãrã nici un fel de diferenþe.
Chiar în timpul vizitei echipei proiectului la Gãeºti, fosta ºi actuala dirigintã a tinerei A. au venit în vizitã,
au vorbit cu directorul ºcolii din centru, cu psihologul ºi cu personalul de aici, au fãcut schimb de informaþii
cu privire la eventualele probleme care s-ar putea ivi cu privire la situaþia tinerei ºi la cele mai potrivite mãsuri
ce trebuie luate pentru reintegrarea ei în societate, la încetarea mãsurii educative.
Acesta este un adevãrat exemplu de bunã practicã în care instanþa de judecatã, centrul de reeducare, ºcoala
generalã unde a absolvit eleva, liceul unde este în prezent înscrisã, comunitatea de la locul de domiciliu al
acesteia ºi cea din localitatea în care se aflã acum (colegii, pãrinþii ºi profesorii lor) au lucrat împreunã ºi au
considerat cã un copil care a greºit meritã o ºansã pentru a-ºi crea un viitor mai bun.
Din pãcate însã, aºa cum a rezultat ºi din interviul realizat cu un profesor care are o experienþã de peste 30
de ani în centrul de reeducare, este prima datã când un cadru didactic al unui elev care a fost internat în centru
se intereseazã de situaþia acestuia.

Studiu de caz 2
„Pavaroti” este un tânãr de 25 de ani, aflat în Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Craiova de la vârsta
de 15 ani. Practic, a crescut ºi s-a maturizat în aceastã instituþie, unde executã o pedeapsã cu închisoarea de 20
de ani, pentru comiterea unei infracþiuni de omor. Provine din judeþul Prahova, pãrinþii lui sunt plecaþi
undeva la muncã în strãinãtate, însã mai are o sorã care îl viziteazã din când în când.

32 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

 Anul trecut a susþinut examenul de capacitate ºi acum este elev în clasa a IX-a, în cadrul ªcolii de arte ºi
meserii care funcþioneazã în incinta penitenciarului. În acelaºi timp, este elev la ªcoala Popularã de Artã din
Craiova. Are o voce cu un timbru deosebit ºi un repertoriu impresionant. Îi place muzica folk ºi dispune de
un talent care face publicul sã se ridice în picioare atunci când acesta cântã.
Având în vedere calitãþile vocale de excepþie, tânãrul a fost sprijinit sã se înscrie la cursurile ªcolii Populare
de Artã Craiova. În acest sens, Consiliul Judeþean Dolj a fost de acord ca ºcolarizarea sã se facã fãrã plata taxelor
aferente, în baza unui protocol încheiat între ªcoala Popularã de Artã ºi Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri
Craiova. În conformitate cu prevederile aceluiaºi protocol, un profesor al ºcolii se deplaseazã 3 ore pe
sãptãmânã la penitenciar, în vederea susþinerii cursurilor cu elevul sãu.
Dupã executarea pedepsei, „Pavaroti” intenþioneazã sã se stabileascã în Craiova ºi, cu ajutorul persoanelor
care l-au ajutat ºi în timpul privãrii de libertate, sã se reintegreze în comunitate.

Studiu de caz 3
„Pictorul” este un tânãr din Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Craiova, care ºi-a descoperit talentul la
desen cu ajutorul personalului ºi al unui profesor, colaborator al Fundaþiei „Cuvântul care zideºte”. Aceastã
fundaþie, în baza unui protocol încheiat cu penitenciarul, desfãºoarã activitãþi de terapie ocupaþionalã prin artã
cu copiii privaþi de libertate.
Tânãrul a participat la concursul cu tema ”Dialogul intercultural ºi diversitatea”, organizat de Agenþia
pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaþiei ºi Formãrii Profesionale.
Concursul s-a desfãºurat în perioada aprilie-iunie 2008, în contextul Anului European al Dialogului
Intercultural, iar cei aproximativ 450 de concurenþi ºi-au exprimat viziunea cu privire la aceastã temã prin
mijloace artistice variate: creion, acuarelã, pastel, tuº, cãrbune, picturã pe sticlã ºi graficã pe calculator,
transpuse în 590 de lucrãri.
Au fost invitate sã participe la concurs persoane rezidente în România, indiferent de vârstã, sex, origine sau
pregãtire profesionalã, singura limitã fiind cea a imaginaþiei ºi inspiraþiei fiecãreia.
S-au primit lucrãri de la copii, elevi ºi absolvenþi aflaþi în toate tipurile de unitãþi de învãþãmânt, de la
grãdiniþe pânã la colegii naþionale, cluburi ale copiilor, centre de reeducare ºi fundaþii, aflate în principal în
mediul urban, dar ºi din mediul rural.
Mesajele trimise de concurenþi, precum ºi tematica abordatã pentru exprimarea acestora, dar mai ales
titlurile lucrãrilor au constituit cele mai interesante aspecte ale concursului.
Locul II a fost obþinut de „Pictorul” din Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Craiova, cu lucrarea
intitulatã „Atelier”, însoþitã de urmãtoarele rânduri:

„Mã numesc I.A., sunt un tânãr de 22 de ani ºi, din pãcate, mã aflu într-un penitenciar de minori
ºi tineri pentru o greºealã a copilãriei.
Prin intermediul educatorilor mei am aflat de desfãºurarea acestui concurs ºi m-am gândit sã
particip cu douã lucrãri.
Câteva cuvinte despre mine:
Nu sunt profesionist în ale artei, în penitenciar am pus pentru prima datã mâna pe o pensulã ºi
un cãrbune, îmi plac culorile, natura, viaþa, libertatea ... ºi încã ceva ... aici, în penitenciar (pare
paradoxal, nu?!), am înþeles ce înseamnã diversitatea, dialogul, toleranþa, acceptarea celui de lângã
tine, cunoaºterea......
Câteva cuvinte despre lucrãri:
1. „Cheie de Boltã” a fost inspiratã de figurile reprezentative ale culturii europene – Beethoven,
Shakespeare, Da Vinci, Brîncuºi, toþi atât de diferiþi dar admiraþi, recunoscuþi, acceptaþi de întreaga
lume! Ei au devenit simboluri eterne ale culturii, ale valorii, aºa cum porumbelul, mâinile, cartea,
poarta deschisã simbolizeazã valori universal valabile – pacea, iubirea, cunoaºterea, libertatea.
Toate acestea alcãtuiesc un nucleu, un soare care ar trebui sã guverneze existenþa omului pe
pãmânt.
2. „Atelier”: Prin cea de-a doua lucrare am vrut sã redau ideea diversitãþii creaþiilor – picturã,
sculpturã, muzicã, literaturã, teatru, ºtiinþã prin instrumentele acestora – ºevalet, piatrã, penet, corzi,
mascã, hartã, carte – toate puse în acelaºi spaþiu – ce dialog perfect pe care sã-l tot auzi ºi sã-l vezi
indiferent de naþie, etnie, rasã, culturã, sex, apartenenþã religioasã sau alte bariere pe care omul le-a
inventat pentru a se lupta cu ele mai apoi!“

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 33

Observaþii:
În ceea ce priveºte Convenþia pentru prevenirea ºi combaterea abuzului, neglijãrii, exploatãrii
copilului, predelincvenþei ºi delincvenþei juvenile, aceasta a fost încheiatã recent (2008),
neputându-se face încã referiri la rezultatele obþinute. Prin urmare, nu avem foarte multe
informaþii cu privire la eficienþa sau dificultãþile întâmpinate în cadrul parteneriatului. Este însã cert
cã abordarea recuperãrii copiilor delincvenþi, precum ºi a celor aflaþi în situaþii vulnerabile, impune
colaborarea tuturor actorilor sociali. Convenþia încheiatã la Tichileºti este un exemplu în acest sens,
implicând atât serviciile ºi instituþiile publice sociale, educaþionale, juridice, de sãnãtate, cele din
sfera forþei de muncã, cât ºi societatea civilã, implicit Biserica. Rãmâne însã de vãzut cum va
rãspunde acest parteneriat problematicii pentru care a fost creat ºi în special probei timpului.
Analizând acþiunile derulate prin implicarea comunitãþii, se constatã cã atât centrele de
reeducare cât ºi penitenciarele pentru minori ºi tineri urmãresc apropierea de comunitatea localã ºi
dezvoltarea relaþiilor cu aceasta. Sunt create oportunitãþi pentru a sensibiliza copiii internaþi cu
privire la faptul cã ºi alþi copii sau persoane (spre exemplu, bãtrânii din centrele specifice) se
confruntã cu dificultãþi, necesitând sprijin. Se poate spune cã acestor copii, care au ales cãi greºite
de rezolvare a problemelor, li se dezvãluie perspectiva cã existã uneori situaþii, poate la fel sau chiar
mai dificile, pe care cei din jur sunt nevoiþi sã le depãºeascã.
De asemenea, din activitãþile descrise rezultã cã aceºti copii sunt învãþaþi sã-ºi valorifice
talentele ºi abilitãþile ºi cã se încearcã conturarea imaginii de comunitate suport, care oferã ºi
posibilitãþi de obþinere a venitului.
Prin activitãþi comune se creeazã pârghii de comunicare între copiii din centre ºi comunitate ºi se
subliniazã ideea cã toþi copiii, indiferent de condiþia socialã, religie sau rasã sunt egali în drepturi.
Studiile de caz prezentate sunt o dovadã a cât de mult se poate face pentru un copil care a
sãvârºit o infracþiune dacã cei din comunitate sunt dispuºi sã-i acorde o nouã ºansã, sã-i valorifice
potenþialul ºi sã susþinã, pe perioada detenþiei ºi dupã, reintegrarea socialã a acestuia. Rezultatele
menþionate în exemplele date subliniazã importanþa deosebitã a comunitãþii ºi invitã la
dezvoltarea de parteneriate în interesul copilului ºi implicit al societãþii.

III.4. Activitãþi pentru dezvoltarea stimei de sine

ºi a apartenenþei la o colectivitate
În preajma Ajunului de Crãciun, copiii internaþi în Centrul de Reeducare Buziaº, împreunã cu personalul
serviciului de educaþie ºi asistenþã psiho-socialã sãrbãtoresc naºterea Domnului printr-o cinã festivã. Copiii
sunt împãrþiþi în grupe de lucru, fiecare dintre acestea fiind responsabile de realizarea unei sarcini specifice:
unele pregãtesc mâncarea, altele pregãtesc masa, decoreazã sala ºi împodobesc Bradul de Crãciun.
Pentru îmbunãtãþirea relaþiilor între personalul ºi copiii din Centrul de la Buziaº, de 2 ori pe lunã se
organizeazã meciuri de fotbal între echipa supraveghetorilor pedagogi ºi echipa copiilor internaþi.

• Desfãºurarea unor activitãþi remunerate

Copiii din Centrul de Reeducare Gãeºti sunt foarte încântaþi de contractul încheiat cu fabrica de frigidere
Gãeºti, în baza cãruia, timp de câteva ore pe zi, desfãºoarã activitãþi de dezmembrare a frigiderelor. Avantajele,
pe lângã cele menþionate anterior, includ ºi ieºirea din centru, deplasarea pânã în curtea fabricii fiind
consideratã o „aventurã” zilnicã, cu efecte benefice asupra stãrii de spirit a copiilor.
Un grup de 22 de copii privaþi de libertate din Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Craiova au fost
selectaþi sã ambaleze cadouri pe care Mitropolia Craiovei, prin intermediul Poºtei Române, le-a trimis, de
sãrbãtorile pascale, pensionarilor din judeþul Dolj. ªi în acest caz, avantajul material obþinut, alãturi de
mulþumirea de a participa la gesturi de caritate faþã de un alt grup de persoane defavorizate, a avut un efect
pozitiv asupra copiilor, care ºi-ar dori astfel de activitãþi pe perioade mai mari de timp.

Observaþii:
Centrul de Reeducare Buziaº se remarcã datoritã importanþei acordate nediscriminãrii copiilor
în relaþie cu personalul. Mesele se iau în acelaºi timp, în aceeaºi salã, cu aceleaºi tacâmuri, iar
mâncarea servitã copiilor este aceeaºi cu cea servitã personalului. Apariþia directorului instituþiei
la masã nu constituie un eveniment. Accentul se pune pe crearea unei relaþii apropiate, pe

34 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

 dezvoltarea sentimentului de apartenenþã la o colectivitate, iar exemplele oferite mai sus cu
privire la sãrbãtorile de iarnã ºi competiþiile sportive comune întãresc aceastã idee. Este vorba de
o mentalitate aparte care, prin încredere ºi dãruire, poate fi dezvoltatã în toate instituþiile pentru
copii, chiar ºi în cele neprivative de libertate.
Aºa cum a reieºit ºi din focus-grupurile realizate în cadrul proiectului nostru, foarte important
pentru copii este desfãºurarea de activitãþi lucrative, care sã fie plãtite de beneficiari. Banii astfel
obþinuþi ajutã la valorificarea potenþialului, creºterea stimei de sine ºi dezvoltarea
responsabilitãþii. Nu în ultimul rând, este important pentru instituþiile privative de libertate sã
dezvolte activitãþi lucrative remunerate deoarece vin astfel în sprijinul copiilor, care au
posibilitatea sã îºi procure unele obiecte de uz personal (inclusiv cartele telefonice pentru
menþinerea legãturilor cu familia).

III.5. Activitãþi pentru facilitarea menþinerii legãturii cu familia

A. Asistare ºi consiliere individualã a familiilor deþinuþilor
Fundaþia Prison Fellowship România
Oferta de servicii a organizaþiei Prison Fellowship România, adresatã persoanelor condamnate ºi familiilor
acestora, acoperã o gamã largã de activitãþi, sub forma unui model integrat de servicii psiho-sociale, menit a
acoperi nevoile specifice includerii sociale a grupului.

Grup þintã Activitãþi

Persoanele private de libertate, inclusiv copii
ºi tineri, precum ºi familiile acestora.
Obiective
Proiectul îºi propune sã asigure persoanelor
aflate în detenþie un suport familial pozitiv
prin îmbunãtãþirea ºi/sau menþinerea relaþiei
dintre acestea ºi familiile lor.
În primele etape ale asistenþei se realizeazã o
evaluare a familiei sub aspectul situaþiei materiale,
sociale, a relaþiilor existente între membri, inclusiv
în ceea ce priveºte menþinerea legãturii cu persoana
aflatã în detenþie ºi atitudinea faþã de comporta-
mentul infracþional al acesteia. Rezultatul evaluãrii
determinã tipul, frecvenþa ºi intensitatea
intervenþiei ce se va realiza la nivelul familiilor
beneficiarilor direcþi.
Intervenþia se axeazã pe dezvoltarea unor abilitaþi
sociale ºi de relaþionare necesare unei bune
funcþionãri a familiei, dar ºi pe asigurarea suportului
material ºi financiar de care familia are nevoie (plata
transportului la locul de detenþie, pachete cu
alimente ºi materiale de igienã personalã, plata unor
utilitãþi etc.). Asistarea familiilor continuã ºi dupã
liberarea deþinutului, pânã în momentul în care
climatul familial se stabilizeazã.

B. Alte activitãþi
Copiii internaþi în Centrul de Reeducare Buziaº care nu primesc de la familii ºi nici nu au posibilitatea de
a-ºi cumpãra cartele telefonice, pot fi sunaþi sãptãmânal, de cãtre pãrinþi, la telefonul public din unitate. De
asemenea, pentru a facilita contactul dintre familie ºi copii, Centrul Buziaº pune la dispoziþia pãrinþilor câteva
camere de cazare pe care sã le utilizeze dacã doresc sa rãmânã peste noapte în Centru. Pentru aceste camere se
percepe o sumã modicã, ceva mai mare pe timpul iernii, necesarã pentru plata utilitãþilor.
Datoritã situaþiei materiale precare observatã în cazul copiilor privaþi de libertate, fapt care îngreuneazã
menþinerea legãturii cu familia, asistenþii sociali din Centrul de Reeducare Gãeºti au identificat o soluþie
proprie. Din cota de 50%, care conform prevederilor legale revine centrului, din banii câºtigaþi de copii în
urma unei activitãþi remunerate de o societate comercialã, o parte sunt utilizaþi pentru achiziþionarea lunarã a

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 35

2 cartele telefonice. Acestea sunt folosite pentru contactarea familiilor de cãtre copiii internaþi care nu dispun
de bani în contul personal.
De asemenea, Asociaþia Ecumenicã “Viaþã Nouã” s-a oferit sã deconteze biletele de cãlãtorie pãrinþilor
nevoiaºi care doresc sã-ºi viziteze copiii în centru ºi nu au posibilitãþi materiale. Acest lucru este valabil ºi
pentru pãrinþii invitaþi de asistenþii sociali sã participe la instruirea oferitã în cadrul programului de pregãtire
pentru liberare.

Observaþii:
Familia are cel mai important rol în modelarea comportamentului copiilor, fiind o resursã
importantã în sprijinirea procesului de reabilitare a celor care au sãvârºit infracþiuni. Nu de puþine
ori însã, copiii ajung în astfel de situaþii deoarece familia este disfuncþionalã ºi nu îºi îndeplineºte
rolurile fundamentale. Fundaþia Prison Fellowship a luat în considerare aceste premise ºi a
dezvoltat un program care sã dezvolte capacitatea familiei de a relaþiona ºi de a face faþã
problemelor materiale ºi financiare. Se remarcã în mod deosebit complexitatea programului –
faptul cã se intervine pe diverse paliere, dar ºi cã aceastã intervenþie succede unei înþelegeri a
situaþiei conferitã în urma evaluãrii iniþiale.
În cadrul focus-grupurilor realizate în centrele de reeducare ºi PMT, copiii au acordat o
importanþã foarte mare vizitelor ºi contactãrii celor dragi. Aceasta este resursa lor afectivã, care
le oferã sentimentul cã nu sunt abandonaþi, cã cineva încã se mai gândeºte la ei ºi cã vor avea un
sprijin în momentul eliberãrii. Avem câteva exemple, oferite de Prison Fellowship, centrele Buziaº
ºi Gãeºti ºi Asociaþia „Viaþã Nouã”, privind înþelegerea importanþei familiei ºi sprijinirea
contactului acesteia cu copilul privat de libertate. Vedem astfel cã s-a pornit de la identificarea ºi
valorificarea resurselor existente – fie cã este vorba de camere disponibile sau bani de cartelã –
fapt ce reprezintã primul pas în replicarea iniþiativelor.

III.6. Pregãtirea copilului pentru eliberare ºi asistenþa post-penalã

A. Ghid orientativ în vederea punerii în libertate,
Centrul de Reeducare Tîrgu Ocna
Centrul de Reeducare Tîrgu Ocna a dezvoltat programul de pregãtire a copilului pentru liberare prin
implicarea psihologilor, educatorilor, profesorilor, diriginþilor ºi a unui inspector de muncã din cadrul
AJOFM Bacãu. A fost realizat un ghid destinat copiilor care urmeazã sã pãrãseascã instituþia, prin care sunt
oferite informaþii utile privind paºii necesari pentru: obþinerea actelor de identitate, continuarea studiilor,
angajare, obþinerea permisului de conducere, contactarea instituþiilor care pot oferi suport sau înscrierea la
medicul de familie.

Grup þintã Activitãþi

Programul se adreseazã copiilor care sunt puºi
în libertate din C.R. Tg. Ocna la încetarea
mãsurii educative, conform art. 106 Cod
penal ºi care vor fi incluºi în acest program cu
2 luni înainte de împlinirea vârstei de 18 ani,
precum ºi copiilor care au primit, de la
Consiliul Profesoral, aprobarea pentru a se
libera înainte de împlinirea vârstei de 18 ani,
conform art. 107 Cod penal ºi care vor fi
incluºi în program timp de douã luni de zile
dupã ce au primit rãspunsul pozitiv.
Se organizeazã serii de copii care timp de 2 luni
participã la ºedinþe cu o duratã de aproximativ o
orã. Prin expuneri ºi metode interactive precum discu-
þiile colective, jocul de rol sau brainstorming-ul, se
oferã informaþii utile dupã liberare, se consolideazã
abilitãþile sociale ºi autocontrolul, se identificã ºi
dezvoltã aptitudinile ºi calitãþile personale ºi profe-
sionale, urmãrindu-se prevenirea etichetãrii ºi stig-
matizãrii. De asemenea, o atenþie specialã se acordã
modului de alcãtuire a unui CV, a unei scrisori de
intenþie ºi motivaþie, precum ºi de prezentare ºi
susþinere a unui interviu în vederea angajãrii.
La finalul activitãþilor se evalueazã achiziþiile prin
fiºe de evaluare, chestionare sau prin aprecieri verbale.

36 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

 Obiective

Scopul general al programului de pregãtire asigurarea reabilitãrii copilului, prevenirea

pentru liberare este acela de a sprijini copilul în viitoarelor comportamente infracþionale ºi
vederea reintegrãrii sociale. Astfel, se urmãreºte: totodatã, protejarea comunitãþii.

B. Asistenþã post-penalã în vederea reintegrãrii sociale,

Prison Fellowship România
• Centrul Rezidenþial pentru persoane fãrã adãpost
În vederea facilitãrii integrãrii sociale ºi profesionale dupã eliberare, tinerilor ºi adulþilor care au fost privaþi
de libertate ºi care provin din familii vulnerabile sau care nu au posibilitate de a se integra în propria familie,
nu au abilitãþi ºi resurse pentru a duce o viaþã independentã sau întâmpinã dificultãþi în relaþionarea cu mediul
social, le sunt oferite servicii complexe de:
Asistenþã socialã: evaluarea cazului, stabilirea nevoilor ºi problemelor cu care se confruntã beneficiarul,
realizarea planului de intervenþie de comun acord cu beneficiarul, încheierea contractului de prestare a
serviciilor sociale ºi de responsabilitate reciprocã, medierea cu structurile locale, susþinere pentru angajarea în
muncã, asistenþã în relaþiile cu colegii ºi comunitatea.
Asistenþã psihologicã: evaluarea psihologicã iniþialã ºi periodicã, elaborarea unui plan de intervenþie în
funcþie de problemele psihologice identificate, învãþarea unor strategii de rezolvare a problemelor, dobândirea
unor abilitãþi de autocontrol, rezolvarea conflictelor de naturã emoþionalã, consiliere psiho-socialã ºi
profesionalã – individualã ºi de grup.
Asistenþã profesionalã: vizeazã atât formarea profesionalã, cât ºi recalificarea în meserii cerute pe piaþa
muncii. Dacã persoana are deja o calificare, se mediazã angajarea în muncã.
Asistenþã juridicã: se acordã în scopul clarificãrii identitãþii beneficiarului, rezolvarea litigiilor legate de
proprietatea privatã sau custodia copilului.
Asistenþã pedagogicã: se adreseazã în special beneficiarilor care nu au terminat 9 clase, dar ºi celor care,
temporar, nu sunt cuprinºi în sistemul de învãþãmânt.

Paralel cu serviciile de asistenþã se deruleazã activitãþi de dezvoltare a deprinderilor de viaþã independentã.

Acestea au loc atât în interiorul centrului, cât ºi în mediu deschis, favorizând experienþa socialã ºi deschiderea
cãtre comunitate, experimentarea, învãþarea prin acþiune. Activitãþile se realizeazã þinând cont de vârsta,
nivelul de dezvoltare, opinia ºi aspiraþiile beneficiarilor.
Pentru persoanele care nu îºi gãsesc imediat dupã liberare un loc de munca în comunitate, fundaþia asigurã
locuri de muncã în domenii ca: zidãrie, zugrãvit; confecþionare de dale pentru pavaj; cultivarea legumelor. Este
în curs de finalizare o brutãrie, în comuna Gilãu care va asigura 10 locuri de muncã pentru rezidenþii
Centrului.

• Apartamente sociale
Pentru a facilita desprinderea treptatã a tinerilor de suportul personalului din centru ºi dobândirea unui
grad ridicat de autonomie, tinerii care au loc de muncã stabil sunt mutaþi din centru în apartamente sociale,
primind asistenþã din partea fundaþiei pentru o perioadã de maxim 18 luni. Chiria este susþinutã timp de 6 luni
de cãtre fundaþie, tinerii contribuind doar la costurile de întreþinere ºi autogospodãrire. În urmãtorul an,
tinerii contribuie la chiria apartamentului cu jumãtate din sumã, apoi cu 75 % din aceasta, în final ajungând
sã se întreþinã singuri, sub toate aspectele.
Pe întreaga perioadã a programului, beneficiarii sunt acompaniaþi ºi monitorizaþi de un asistent social al
fundaþiei PFR. Activitãþile desfãºurate cu tinerii vizeazã responsabilizarea acestora în asumarea rolului de actor
al propriului destin ºi consolidarea abilitãþilor ºi competenþelor de viaþã independentã. Pe lângã aceste
activitãþi cheie, acompanierea psihologicã ºi consilierea individualã ºi de grup sprijinã în continuare modelarea
ºi dezvoltarea personalitãþii tinerilor.

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 37

 • Centrul de Zi pentru Integrarea Socialã a Copiilor Delincvenþi

Grup þintã Activitãþi

Centrul de zi se adreseazã copiilor care - asistenþã socialã ºi psihologicã individualã ºi de grup:

nu rãspund penal, din Cluj-Napoca, consiliere ºi psihoterapie individualã ºi de grup
luaþi în evidenþa Serviciului delincvenþã destinate atât copiilor, cât ºi pãrinþilor acestora, în
ºi abuz din cadrul DGASPC Cluj, cu vederea formãrii ºi consolidãrii conduitei pro-sociale;
vârsta de pânã la - medierea relaþiilor cu alte instituþii /organizaþii în
14 ani la data comiterii faptei penale vederea obþinerii de cãtre copii ºi pãrinþi a unor servicii
(sau între 14 ºi 16 ani dacã s-a dovedit sociale, medicale, educaþionale, juridice existente în
prin expertizã cã nu au discernãmânt). comunitatea localã;
De asemenea, beneficiari sunt ºi - asistenþã pedagogicã: reintegrarea copiilor care au
pãrinþii acestor copii. abandonat ºcoala în sistemul formal de învãþãmânt,
oferirea de meditaþii individuale copiilor care au
rezultate slabe ºi foarte slabe la învãþãturã,
supravegherea realizãrii temelor pentru copiii care
Obiective
urmeazã o formã de învãþãmânt (aceasta se desfãºoarã
Programul vizeazã sporirea ºanselor de de regulã în grupuri mici);
reintegrare socialã a copiilor - petrecerea timpului liber: sport, excursii în perioada
delincvenþi care nu rãspund penal. vacanþelor ºcolare, jocuri pe calculator, vizionãri de
filme educative si desene animate, participarea la
spectacole pentru copii etc.;
- asistenþã materialã: oferirea de rechizite ºcolare, plata
unor cursuri extra-ºcolare ºi a transportului copiilor de
la domiciliu la Centrul de Zi, oferirea zilnicã a unei
gustãri etc.
Observaþii:
Pentru fiecare copil, internarea într-un centru de reeducare sau PMT reprezintã o izolare
limitatã faþã de comunitate, dar nu înseamnã excluderea din cadrul acesteia, instituþia având în
principal rol socio-recuperativ. Tocmai de aceea, procesul de pregãtire a copiilor care se vor
întoarce în comunitate trebuie sã înceapã în instituþie, printr-o serie de activitãþi coerente ºi
funcþionale de informare ºi sprijinire a acestora. Atunci când o persoanã se apropie de momentul
punerii în libertate, i se analizeazã comportamentul avut anterior internãrii, cel din timpul
instituþionalizãrii, dar extrem de rar se iau în considerare familia, ºcoala, locul de muncã,
legãturile cu comunitatea în care trãieºte, influenþele mass-media, condiþiile de viaþã, situaþia de
pe piaþa forþei de muncã ºi alte aspecte ale vastei structuri sociale. De aceea, este necesar ca aceºti
copii sã fie evaluaþi în contextul culturilor/subculturilor ºi a sistemelor din care aceºtia fac parte
sau care îi influenþeazã. Programul de pregãtire pentru liberare derulat la Tîrgu Ocna se remarcã
prin faptul cã încearcã sã reuneascã toate acele caracteristici sociale care influenþeazã individul în
evoluþia sa psiho-socialã ºi încearcã sã dea consistenþã muncii recuperative începutã în centrul de
reeducare ºi care trebuie finalizatã în comunitate. Ghidul realizat în contextul programului redã
informaþii importante pentru copilul care se libereazã, într-o manierã succintã ºi folosind un
limbaj accesibil. Considerând util, inclusiv în cadrul culegerii noastre de bune practici, vom reda în
anexã o secþiune a „Ghidului orientativ” dezvoltat de CR Tîrgu Ocna.
Momentul eliberãrii este cu atât mai dificil pentru copiii ºi tinerii lipsiþi de sprijinul familial. În
cadrul focus-grupurilor ºi interviurilor realizate în cadrul proiectului nostru, specialiºtii din
instituþii au relatat cã unii din aceºti copii îi contacteazã dupã ce se libereazã, în cãutarea unui
punct de sprijin. Au fost situaþii în care copiii au declarat cã au comis infracþiuni dupã ieºirea din
instituþie, solicitând sã fie din nou privaþi de libertate – la puþin timp dupã liberare un tânãr s-a
întors la poarta instituþiei cu o bicicletã, zicând cã a furat-o ºi cerând sã fie reprimit înapoi
deoarece nu ºtie ce sã facã afarã. Aceste situaþii dovedesc incapacitatea serviciilor sociale de a
sprijinii tânãrul în perioada vulnerabilã de dupã pãrãsirea unei instituþii privative de libertate.
Prison Fellowship rãspunde acestei probleme majore, dezvoltând servicii de asistenþã, dar ºi
proiecte prin care se asigurã o locuinþã. Ulterior, în mod treptat, persoana liberatã este stimulatã
sã devinã din ce în ce mai responsabilã ºi independentã, semn al recuperãrii ºi reintegrãrii sale
sociale. Rezultatele obþinute în cei 15 ani de experienþã reprezintã un etalon în ceea ce priveºte
complexitatea intervenþiei ºi multitudinea activitãþilor derulate, inclusiv în cazul activitãþilor
derulate cu copiii care nu rãspund penal, dar care au sãvârºit infracþiuni. Putem afirma cã fundaþia
oferã un exemplu pentru activitatea de probaþiune – slab dezvoltatã de instituþiile publice.

38 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

III.7. Reducerea abaterilor disciplinare si a recãderii in infracþionalitate
A. Utilizarea unor sancþiuni alternative
Centrul de Reeducare Buziaº
Pentru ca sancþiunile aplicate copiilor internaþi, în urma unor abateri disciplinare, sã îºi atingã scopul ºi sã
fie mai eficiente în corijarea comportamentului acestora, personalul Centrului de Reeducare Buziaº a dezvoltat
o serie de sancþiuni alternative celor prevãzute în actele normative în vigoare, dupã cum urmeazã:
- suspendarea de la activitãþile sportive – în cazul în care copilul internat a avut un comportament
inadecvat în cadrul activitãþilor derulate în centru;
- suspendarea convorbirii telefonice sãptãmânale cu familia – când copilul a primit sancþiunea izolãrii de
colectiv, pe perioada izolãrii, în cazul în care acesta a avut un comportament inadecvat;
- suspendarea de la vizionarea programului TV – în cazul în care copilul a avut un comportament inadecvat;
- participarea la activitãþi administrativ-gospodãreºti – în cazul în care copilul a avut un comportament
inadecvat, când acesta a produs dezordine intenþionat sau a distrus bunuri ce aparþin centrului;
- suspendarea de la programul de acces comunitar – în cazul acordãrii sancþiunilor de mustrare – 4 sãptã-
mâni, în cazul izolãrii de colectiv – 6 sãptãmâni, în cazul în care copilul a avut un comportament inadecvat.

B. Program de asistare psiho-socialã pe perioada detenþiei

Prison Fellowship România

Grup þintã Activitãþi:

Copii ºi tineri care au comis fapte Se lucreazã cu copiii ºi tinerii aflaþi în penitenciar, pe o
penale ºi se aflã în detenþie la perioadã cuprinsã între 3 ºi 6 luni înainte de liberare,
Penitenciarul Gherla. continuându-se apoi asistarea post detenþie ºi monitorizarea
beneficiarilor pe o perioadã cuprinsã între 6 ºi 12 luni.
Se acþioneazã în vederea corectãrii comportamentelor
care derivã din: nivelul scãzut de responsabilitate,
Obiective
incapacitatea de empatizare cu victima, slaba anticipare a
Programul vizeazã reducerea riscului de consecinþelor propriilor fapte, imaturitatea cognitivã,
recidivã ºi acoperirea nevoilor copiilor moralã ºi afectivã, incapacitatea de rezolvare a problemelor
ºi tinerilor delincvenþi aflaþi în detenþie, altfel decât într-o manierã ilicitã, toleranþa scãzutã la
ce derivã din specificul vârstei ºi care frustrare sau lipsurile materiale. Proiectul urmãreºte, de
sunt asociate, în mare parte, cu asemenea, asigurarea suportului familial, important în
comiterea de infracþiuni. reabilitarea socialã ºi motivarea pentru schimbarea
comportamentalã, intervenind la nivelul familiei, prin
eforturi de îmbunãtãþire sau restabilire a legãturii acesteia
cu copilul aflat în detenþie.
Observaþii:
Sesizând faptul cã sancþiunile disciplinare prevãzute de legislaþie îºi pierduserã din eficienþã, Centrul
de Reeducare Buziaº a dezvoltat un nou sistem de sancþiuni, adaptate la specificul actual al tinerilor
(luãm ca exemplu ieºirile în comunitate, foarte agreate ºi aºteptate de cãtre tinerii din Centru). Astfel
se reinstaleazã un sistem funcþional de control, iar personalului nu-ºi pierde autoritatea prin
impunerea unor sancþiuni considerate de tineri ca învechite.
Programul derulat de PFR are o importanþã deosebitã atât prin structura sa, cât mai ales prin faptul
cã se adreseazã copiilor ºi tinerilor aflaþi într-un penitenciar pentru adulþi. Dacã în centrele de
reeducare ºi în penitenciarele pentru minori ºi tineri se deruleazã diverse programe educaþionale, de
timp liber, de recuperare socialã, oferta de programe este mult mai micã în penitenciarele pentru
adulþii. În acest caz, nu sunt suficienþi specialiºti care sã aibã pregãtirea necesarã lucrului cu copiii ºi nici
dotãrile nu exceleazã. La scara micã – în Penitenciarul Gherla, PFR reuºeºte sã ofere suport copiilor ºi
tinerilor, dar acest tip de program necesitã a fi extins prin preluarea ºi dezvoltarea lui, nu doar de cãtre
reprezentanþii societãþii civile, ci ºi de instituþiile de detenþie.

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 39

III.8. Prevenire
Prison Fellowship România
• Centrul Creºtin pentru copiii expuºi infracþionalitãþii
Centrul funcþioneazã din anul 1999, când a fost dezvoltat în localitatea clujeanã Nãdãºelu – Gârbãu. Din
ianuarie 2006, s-a mutat în oraºul Cluj Napoca, fiind restructurat în modul de tip familial.
Grup þintã
Sunt gãzduiþi copii aflaþi în pragul
riscului infracþional, separaþi temporar
sau definitiv de pãrinþii lor, aceºtia din
urmã executând pedepse privative de
libertate.
Obiective
Centrul Creºtin îºi propune sã ofere
copiilor asistenþã multi-disciplinarã
specializatã, în cadrul unui mediu
familial securizant, cu scopul asigurãrii
dezvoltãrii lor armonioase.
40 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI
Activitãþi
În cadrul Centrului se oferã gãzduire ºi îngrijire în
cadrul unui modul de tip familial care sã satisfacã nevoile
individuale de bazã ale copilului. În acelaºi timp, se acordã
prioritate menþinerii legãturii cu familia ºi/sau persoane
semnificative pentru copil, în vederea facilitãrii
(re)integrãrii familiale. O altã componentã a asistenþei
vizeazã menþinerea unei bune stãri de sãnãtate, implicit
intervenþia în caz de boalã ºi prevenirea riscurilor de
îmbolnãvire.
Se deruleazã ºi activitãþi de recreare si socializare:
odihnã, lecturã, joc, cluburi sportive, vizite la muzee,
vizionãri de filme, cercuri tematice, plimbãri, ocrotirea
mediului, audiþie muzicalã, excursii, tabere, vizite la
colegi, vizite ale colegilor ºi prietenilor, petreceri etc.
În cadrul serviciului de educaþie ºi recuperare ºcolarã se
realizeazã temele la toate disciplinele ºi se fixeazã
deprinderile ºi cunoºtinþele dobândite în ºcoalã la
diferitele materii, în special limba românã ºi matematicã.
Un efort deosebit este realizat în vederea sprijinirii
copiilor pentru formarea deprinderilor de viaþã
independentã: dezvoltarea abilitãþilor de autonomie
personalã (întreþinerea ºi asortarea hainelor, igiena
personalã, igiena locuinþei, alimentaþia zilnicã); deprinderi
de orientare în comunitate (rolul instituþiilor ºi serviciilor
publice, transportul în comun în oraº sau în þarã, culegerea
informaþiilor din ziare, cãrþi, radio, TV, managementul
banilor, managementul timpului, utilizarea telefonului);
deprinderi vocaþionale (interese, calitãþi, hobby-uri,
cãutarea unui loc de muncã, interviul) etc.
Totodatã, se acordã asistenþã psihologicã individualã ºi
de grup, pentru:
- investigarea ºi psiho-diagnosticarea tulburãrilor
psihice, evaluare cognitivã ºi comportamentalã,
evaluare si orientare vocaþionalã, evaluarea
contextului familial, social, cultural în care se
manifestã problemele psihologice;
- consilierea în situaþie de crizã, consilierea ºi terapia
suportivã, consilierea educaþionalã, intervenþia de
scurtã duratã focalizatã pe problemã, recuperare ºi
reeducare, managementul conflictului, mediere;
- optimizarea ºi dezvoltarea personalã, auto-cunoaº-
terea prin intermediul programelor de grup.
 • Asistarea copilului cu pãrinþi în detenþie ca mãsurã de prezervare
familialã ºi prevenþie a abandonului

Grup þintã Activitãþi:

Familiile în care unul dintre membrii este
deþinut.
Obiective
Programul urmãreºte prevenirea abandonului
familial ºi ºcolar al copilului, precum ºi
menþinerea ºi consolidarea relaþiilor dintre
familie ºi deþinuþi.
Se realizeazã intervenþii în situaþii de crizã,
asigurându-se consilierea copilului pe tema
detenþiei pãrintelui ºi a rolului copilului în familie
pe durata detenþiei pãrintelui. Totodatã, se
organizeazã, pentru copii, activitãþi de socializare ºi
petrecere a timpului liber, tabere, excursii,
carnavaluri etc.

• Azilul de Noapte „Ruchama”

Azilul de Noapte funcþioneazã sub egida Primãriei Municipiului Cluj-Napoca, acesta oferind PFR o clãdire
pe care mai apoi fundaþia a renovat-o ºi transformat-o în adãpost pe timp de noapte pentru persoanele care
trãiesc pe stradã.
Beneficiarii acestui centru sunt în general peste 90 de persoane fãrã adãpost care sunt gãzduiþi în fiecare
searã, de la ora 18.30 pânã dimineaþa. De asemenea, Azilul de Noapte Ruchama gãzduieºte ºi copii suspectaþi
de comiterea de infracþiuni, pânã la finalizarea anchetei Poliþiei Municipiului Cluj-Napoca – în general pentru
o perioadã de 3-10 zile.

• Centrul Creºtin pentru Copii Strãzii

Centrul are caracter rezidenþial ºi îºi propune sã contribuie la rezolvarea problematicii actuale a copiilor
strãzii, venind în întâmpinarea riscurilor ce pot decurge din modul de viaþã al acestor copii (în special riscul
comiterii de acte infracþionale). Obiectivul centrului constã în prevenirea delincvenþei juvenile prin integrarea
familialã ºi socialã a copiilor care au trãit pe stradã sau care sunt expuºi riscului de a ajunge în stradã.

Observaþii:
Am selectat programele de mai sus ca ºi exemple de bune practici în prevenirea delincvenþei
copiilor deoarece acestea abordeazã în mod multi-disciplinar problemele care conduc, de multe
ori, la sãvârºirea de infracþiuni: lipsa suportului familial ºi a unor modele pozitive, nivelul
educaþional scãzut, lipsa unei locuinþe, posibilitãþile materiale reduse care nu permit a se
rãspunde la nevoile specifice copiilor (precum petrecerea timpului liber prin joc ºi activitãþi
recreative).
Un exemplu deosebit îl constituie abordarea de cãtre PFR a familiilor în care pãrinþii au comis
infracþiuni. Fundaþia propune astfel o înþelegere aparte a vulnerabilitãþii copiilor proveniþi din
aceste familii ºi oferã un model de intervenþie care sã sprijine formarea comportamentelor
pro-sociale ºi mãrirea ºanselor de integrare în familie ºi comunitate prin formare de abilitãþi
pentru o viaþã independentã.

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 41