Grile ATI Fundeni:

1. Care este rolul principal al premedicatiei: B

a. Blocarea getativa simpatica
b. Anxioliza
c. Profilaxia accidentelor alergice
d. Analgezie
2. Anestezia generala asigura: A,C,D
a. Analgezie
b. Confort chirurgical
c. Hipnoza/amenzie
d. Relaxare musculara
3. Care din urmatoarele sunt anastezice volatile utilizate in anestezia generala:A,C
a. Halotan
b. Fentanyl
c. Isofluran
d. Petidina
4. Care din urmatoarele sunt anestezice volatile halogenate utilizate in anestezia generala: A,C, D
a. Halotanul
b. Protoxidul de azot
c. Isolfluranul
d. Sevofluranul
5. Care din urmatoarele substante pot fi folosite in inductia anesteziei generale: A,B,C
a. Thiopental
b. Diazepam
c. Succinilcolina
d. Bromhexin
6. Care din urmatoarele substante pot fi folosite in inductia anesteziei generale: A,B
a. Tiopental
b. Etimidat
c. Isofluran
d. Propofol
7. Durerea acuta se diferentiaza de cea cronica prin: B,D
a. Intensitate
b. Absenta valorii biologice
c. Reactie neuroendocrina si metabolica intensa
d. Prezenta anxietatii
8. Neuronii de ordinul II din substanta cenusie a cornului posterior medular sunt:A
a. Deutoneuroni ascendenti
b. Neuroni motori
c. Neuroni intercalari
9. Principalele substante neurogene care participa la modularea medulara a nociceptiei sunt: A, C
a. Substanta P
b. Bradikinina
c. Aminoacizii excitatori
d. Enkefalinele
10. Prelucarea informatie nociceptive cu transformarea in senzatie are loc in: B
a. Cornul posterior medular
b. Talamus
c. Substanta reticulara a trunchiului cerebral
11. Prima statie de prelucrare a informatiei nociceptive se gaseste in: C
a. Ganglionii spinali de pe traiectul radacinilor nervoase posterioare
b. Cornul posterior medular
c. Substanta gelatinoasa a cornului posterior medular
12. Prelucarea informatiei nociceptive cu transformarea in perceptie are loc la nivel:B
a. Medular
b. Cortical
c. Talamic
13. Examenul Dg principal a insuficientei respiratorii acute/acutizate este: C
a. Examen clinic
b. Examen radiologic
c. Examenul gazelor sanguine
14. Diagnosticul de ALI/ARDS la debut este sugerat de: A,C
a. Polipnee
b. Stop respirator
c. Hipoxemie necorectata prin cresterea FiO2
d. Hipertensiune
15. Un pacient cu insuficienta respiratorie necesita suport ventilator in caz de: A, C
a. Dispnee cu polipnee R>25/min
b. Cianoza
c. PaCO2>60torr
16. Insuficienta respiratorie acuta hipoxemica se caracterizeaza prin: B,D
a. Acidoza respiratorie
b. Hipoxemie
c. Alcaloza respiratorie
d. Hipo sau normocapnie
17. ALI/ARDS pot sa evolueze in contextul: A,C
a. Unor leziuni pulmonare severe
b. Unor boli pulmonare cronice
c. Raspunsului inflamator sistemic multifactorial
18. Insuficicenta respiratorie acuta ventilatorie se caracterizeaza prin: A,C,D
a. Hipercapnie
b. Hipocapnie
c. Acidoza respiratorie
d. Hipoxemie
19. Patognomic ptr. ALI este:C
a. Tahipneea
b. Hipoxemia
c. Raportul FiO2/PaO2<300
d. Alcaloza respiratorie
20. ARDS este caracterizat in primul rand prin: C
a. Hipoxemie severa
b. Acidoza respiratorie
c. Edem pulmonar noncardiogen
d. Raport FiO2/PaO2<200
21. Indicatiile suportului ventilator in insuficienta respiratorie acuta/acutizata sunt: A,B,C,D
a. Frecventa respiratorie>25/min.
b. Stop respirator
c. Acidoza severa <7.25
d. Oboseala musculaturii respiratorii
22. Insuficienta respiratorie ventilatorie se caracterizeaza prin:B,C
a. PaO2 valoare normala
b. Cresterea PaCO2
c. Scaderea PaO2
23. Tratamentul antibiotic al infectiilor pulmonare se face in functie de: A,C
a. Incidenta statistica a germenilor
b. Gravitatea manifestarilor insuficientei respiratori
c. Rezultatul bacteriologic al aspiratului/spalaturii bronsice
24. Terapia insuficientei respiratorii acutizate in contextul BPOC vizeaza in principal: B,C
a. Normalizarea PaCO2
b. Readucerea PaCO2 la valorile anterioare episodului de acutizare
c. Corectarea acidemiei severe
25. Insuficienta acuta respiratorie hipoxemica se caracterizeaza prin:A,C
a. Scaderea PaCO2
b. Cresterea PaCO2
c. Hipo sau Normo PaCO2
26. ARDS poate evolua: C
a. Primar
b. Totdeauna secundar unei afectari pulmonare anterioare
c. Secundar sindromului de reactie inflamatorie sistemica
27. Un pacient cu BPOC este admis in spital cu urmatoarele gaze sanguine arteriale PaCO2 92torr,
PaO2 55torr, Aceste valori arata: A,B,D
a. Acidoza respiratorie
b. Retentie cronica de CO2
c. Retentie acuta de CO2
d. Hipoxemie cronica
28. BLS se instituie: C,A,B ?
a. Intraspitalicesc
b. La camera de garda
c. La locul constatarii opririi cardiocirculatorii si/sau respiratorii
29. ALS cuprinde masuri de prim ajutor ce se instituie:B,A,C ?
a. Intraspitalicesc
b. La camera de garda
c. La locul constatarii opririi cardiocirculatorii si/sau respiratorii
30. Diagnosticul de oprire cardiaca este pus cand se constata: A
a. Absenta pulsului la arterele mari (femurala,carotida)
b. Absenta miscarilor respiratorii
c. Midriaza
31. Masurile de resuscitare urmaresc: A,C
a. Asigurarea unei perfuzii cerebrale si miocardice
b. Asigurarea perfuziei tutur organelor
c. Restabilirea activitatii electrice a cordului
32. Debitul cardiac este mentinut in timpul resuscitarii prin masaj cardiac extern datorita:C
a. In exclusivitate a mecanismului de pompa cardiaca
b. In exclusivitate a mecanismului de pompa toracica
c. Intricarii celor doua mecanisme: pompa cardiaca si pompa toracica:
33. Adrenalina, lidocaina, atropina se pot administra I oprirea cardiaca pe urmatoarele cai: A,C
a. Intravenos
b. Intramuscular
c. Pe sonda de IOT
d. Subcutanat
34. In cazul FV primul gest de resuscitare este: B
a. Administrarea xilinei
b. Defibrilarea electrica
c. Masaj cardiac extern
35. Terapia medicamentoasa a FV include: B,A
a. Xilina
b. Adrenalina (Epinephrine)
c. Sarurile de calciu
d. Atropina
36. Administrarea adrenalinei(Epinephrine) in timpul opririi cardiace se face in primul rand ptr: A
a. Efectul alfa-adrenergic
b. Efectul beta-adrenergic
c. Efectul alfa/beta-adrenergic
37. Doza de adrenalina (Epinephrine) recomandata in oprirea cardiaca este de:B
a. 1mg/kg
b. 1mg
c. 0.1mg/Kg
d. 10mg
38. Aspectul ECG ce sustine diagnosticul de oprire cardiaca este de: B, D, E
a. Torsada varfurilor
b. Disocierea mecanica
c. TPSV
d. FV
e. Asistola
39. Activitatea electrica fara puls este: A,B
a. Cea mai frecventa forma de oprire cardiaca
b. O forma de oprire cardiaca greu resuscitabila
c. Nu este o forma de oprire cardiac
40. Conform legislatiei romane in vigoare diagnosticul de moarte cerebrala este: B
a. Diagnostic clinic
b. Diagnositic clinic si electroencefalografic
c. Dg. Electroencefalografic
41. Coma se caracterizeaza prin: A,B,D
a. Absenta respiratiei spontane
b. Absenta miscarilor voluntare
c. Ireversibilitate
d. Absenta vorbirii
42. Coma este expresia clinica a: A
a. Insuficientei cerebrale acute:
b. Leziunilor structurale la nivelul cortexului
c. Leziunilor la nivelul sistemului reticulat activator din trunchiul cerebral
43. Scala Glasgow este acceptata in evaluarea starilor comatoase ptr, ca: A,B,D
a. Este simpla
b. Este reprodctibila
c. Este precisa
d. Are valoare prognostica
44. Bolnavul comatos se trasporta la spital: B
a. In decubit dorsal
b. In decubit lateral
c. In decubit ventral
45. Starea de coma ce a depasit 1 luna se numeste: B
a. Coma cronica:
b. Stare vegetativa persistenta
c. Moarte cerebrala
46. Moartea cerebrala se defineste ca:B
a. Moartea intreguui creier
b. Moartea cortexului si a trunchiului cerebral
c. Moartea cortexului
47. Etapele clinice de diagnostic a mortii cerebrale cuprind: A,B,C
a. Evaluarea reflexelor de trunchi cerebral
b. Testul de apnee
c. EEG
48. Sunteti in terapie intesiva si primiti un bolnav comatos cu GCS de 6, ce respira spontan cu o
frecventa de 25 respiratii/min, adus de salvare in decubit lateral si cu o perfuzie la brat. Primul gest
este de. A,B
a. A face un examen neurologic complet fara a omite nici un reflex ptr. a evalua intinderea
leziunii
b. A face un bilant biologic complet ptr. a vedea tulburarea metabolica ce a putut duce la coma
c. A intuba bolnavul ptr. a-I proteja caile aeriene de un eventual aspirat si a-l putea ventila corect
49. Care din urmatoarele elemente sunt mediatori ai sepsisului si ai sindromului de disfunctii
organice multiple: B,C
a. Agentii microbieni
b. Sistemul complementului
c. Citokinele
50. Care din urmatoarele sunt semne de raspuns inflamator sistemic: A,B,D
a. Temperatura > 38C sau <36C
b. Frecventa cardiaca >90b/min
c. Nr. Trombocite <70.000
d. Nr. Leucocite >12.000
51. Diferenta dintre sepsisul sever s socul septic este data de prezenta: D
a. Disfunctiilor organice
b. Hipertermiei
c. Leucocitozei
d. Hipotensiunii arteriale
52. Care din urmatoarele modificari sunt valabile ptr. toate formele de soc:A,C,E
a. Scaderea fluxului sanguin periferic
b. Cresterea fluxului sanguin periferic
c. Scaderea debitului cardiac
d. Cresterea debitului cardiac
e. Fluxul sanguin periferic inadecvat
53. Care din urmatoarele sunt modificari ce apar la nivelul microcirculatiei in socul hipovolemic:
A,B,C,D,E
a. Perturbarea schimburilor lichidiene
b. Fenomene de sunt A-V
c. Maldistributia fluxului sanguin
d. Tulburari reologice
e. Leziuni ale endoteliului vascular
54. Reactia hemodinamica hiperdinamica ce caracterizeaza socul septic se manifesta prin: A,D
a. Cresterea debitului cardiac
b. Scaderea debitului cardiac
c. Cresterea rezistentei vasculare sistemice
d. Scaderea rezistentei vasculare sistemice
e. Scaderea contractilitatii miocardice
55. Principiile de tratament ale socului hemoragic cuprind: A,B,C,D,E
a. restabilirea volumului sanguin circulant efectiv
b. Tx anemiei
c. Administrarea de cardiotonice
d. Corectarea tulburarilor de coagulare
e. Hemostaza provizorie/definitiva
56. Elementele principale ale terapiei socului anafilactic sunt: A,B,C,E
a. Administrarea de corticosteroizi
b. Intreruperea contactului cu subst. alergizanta
c. Administrarea de adrenalina
d. Administraea de dopamina
e. Asigurarea volumului circulant eficient
57. Urmatoarele mijloace terapeutice sunt indicate in socul cardiogen: D
a. Substante.vasodilatatoare (nitroglicerina, nitroprussiat)
b. Noradrenalina
c. Digoxin
d. Balon de contrapulsatie

58. Evaluarea primara a unui bolnav cu soc traumatic cuprinde: A,B

a. Evaluarea libertatii cailor aeriene, eficientei respiratiei si imobilizarea coloanei cervicale
b. Examen neurologic complet si incadrarea pe scala Glasgow-Pittsburg
c. Masurarea TAMS
59. Un bolnav cardiac prezinta urmatoarele: IC=1.6l/min/m2, PCWP=24mmHg, hipotensiune
arteriala. Diagnosticul hemodinamic este: C
a. Insuficienta cardiaca forma severa
b. Insuficienta cardiaca forma moderata
c. Soc cardiogen
d. Stare cu debit cardiac scazut
60. La un pacient cu urmatorul profil hemodinamic: IC=6.5L/m2, RVS=230dyne/sec/cm-5,
TAMS=50mmHg, PCWP=16mmHg. Diagnosticul posibil este: B
a. Soc cardiogen
b. Soc septic
c. Insuficienta cardiaca NYHA IV
61. Acidoza metabolica se caracterizeaza prin: A,D,E
a. Scaderea pH
b. Cresterea PaCO2
c. Cresterea concentratiei de HCO3
d. Scaderea compesatorie a PaCO2
e. Scaderea concentratiei de HCO3
62. Alcaloza metabolica se caracterizeaza prin: A,C
a. Cresterea pH-ului actual
b. Scaderea concentratiei de bicarbonat
c. Cresterea concentratiei de bicarbonat
d. Scaderea PaCO2
63. Principalul ion intracelular este: B
a. Na
b. K
c. Mg
d. Cl
e. HCO3
64. Sistemele tampon extracelulare include:A,B,C,D
a. Hemoglobina
b. Proteinele plasmatice
c. Bicarbonatul
d. Fosfatii
65. Tx. hiperkaliemiei cuprinde: A,B
a. Eliminarea surselor exogene de potasiu
b. Administrarea de glucoza si insulina
c. Administrarea de solutii acidifiante
d. Administrarea de sulfat de Mg
66. In diabetul insipid exista: A,B,C
a. Hipernatremie
b. Hiperosmolitate
c. Urina diluata
d. Oligurie
67. Pacientul cu hiperaldosteronism de regula are: A,B,D
a. Secretie excesiva de hormon din medulosuprarenala
b. Hipertensiune
c. Acidoza
d. Hipopotasemie
68. Pierderile de lichid extracelular pot apare cu:A,B,C,D
a. Obstructia intestinului subtire
b. Dezvoltarea rapida a ascitei
c. Arsuri
d. Febra si hiperventilatie
69. Volumul sanguin: A,B,C
a. La adult este de aprox. 5L
b. Include 60% plasma
c. In medie este de 70ml/kg la adult
d. Nu include eritrocitele
70. Osmolaritatea plasmei: A,B,C
a. Este de 280mOsm/L
b. Este mai mare decat cea a fluidului interstitial
c. Este determinata in principal de Na si Cl
d. Favorizeaza deplasarea fluidelor afara din capilar