Casele sub pamant

Bineinteles, bordeiul semiingropat este un model de locuinta vechi de cand lumea, insa
ultimele tendinte in materie de arhitectura ecologica folosesc, de ceva vreme, solutii
constructive asemanatoare, intr-o tratare high-tech, reunind avantajele naturale ale adapostirii
unei cladiri in pamant - izolatie termica si fonica excelenta si putin costisitoare - cu confortul
tehnologiilor moderne si designul de ultima ora.

Interesul pentru acest tip de locuire a

aparut in mediile arhitecturale odata cu
crizele energetice de la inceputul anilor
'70, ce au stimulat solutiile alternative
ce foloseau energie solara si alte
metode ecologice de a economisi
resursele neregenerabile, protejand in
acelasi timp si mediul inconjurator.
Principiul de baza pe care functioneaza
casele de acest fel este transferul
intarziat de caldura intre sol si
atmosfera, la o adancime suficienta
temperatura ramanand relativ constanta
(13-14 grade Celsius) in tot cursul
anului. O cladire ce are doua sau trei
laturi in contact direct cu solul va folosi mult mai putina energie pentru incalzire, iarna, si
pentru racire, vara, diferenta de temperatura ce trebuie acoperita fiind mult redusa fata de
constructiile conventionale, de la suprafata.

De asemenea, schimbul de aer cu exteriorul este mult redus - ceea ce, pe de o parte, ajuta
enorm la izolarea termica, iar pe de alta, poate crea potentiale probleme cu calitatea aerului,
fiind esentiala instalarea de sisteme de ventilare performante. Costurile de intretinere si
riscurile de incendiu sau cutremur sunt mult reduse, ca si cerintele de spatiu, lucru important
in conditiile unor preturi ale terenurilor in continua crestere.

Dezavantajele tin mai ales de infiltrarea apei, ce este, bineinteles, o problema semnificativa
atunci cand trei dintre peretii casei sunt sub nivelul solului, fiind necesare masuri speciale de
drenare si hidroizolatii. Structura necesara pentru sustinerea unui acoperis de pamant va fi mai
robusta, si deci mai costisitoare decat in mod obisnuit.

Desi inca rar utilizata, aceasta solutie constructiva este o optiune interesanta pentru cei care
doresc ca locuintele lor sa nu afecteze peisajul si sa fie mai aproape de natura. Arhitecti
importanti, cum este Malcolm Wells, promoveaza locuintele ingropate, si beneficiari de talia
lui Bill Gates (a carui casa a fost descrisa de Condo intr-un articol) au optat pentru acest mod
de locuire.
Case din paie

Construirea caselor din paie necesita baloti care se pot procura de la ferme. Paiele vor fi
asezate pe fundatii compuse din sticla reciclata si piatra.

Paiele sunt o resursa sustenabila, ce poate fi folosita pentru a construi case trainice. Sunt
materiale de constructie ce au fost folosite de sute de ani.

Constructia acestra care incepe cu acoperisul, care este coborat apoi pe peretii din paie, ce
devin astfel capabili sa sutina greutate, deoarece devin compacte. Conform managerului
proiectului, au fost gasite cladiri de paie inca intacte datand de acum 2.000 de ani.

Dublarea zidurilor cu baloti de paie s-a dovedit a fi cea mai ieftina metoda de a reduce
consumul de energie al locuintelor în orice anotimp

Zidurile de o jumatate de metru împiedica transferul de caldura. Paiele sunt acoperite în

interior cu panouri de rigips, iar în exterior cu scânduri de lemn.

Constructiile civile din baloti de paie au fost, initial, doar solutii provizorii pentru indienii din
rezervatiile americane. Dispretuite chiar si de copii, pentru ca lupul cel rau darâma „casa de
paie" a primului purcelus numai suflând peste ea, aceste locuinte sunt - de fapt - uimitor de
rezistente si supereficiente din punct de vedere energetic.

Cercetatorii au început sa le analizeze cu atentie calitatile abia dupa ce au aflat ca indienii din
rezervatii refuzau sa se mute în case noi, din lemn si caramida, pe motiv ca le placeau mai
mult locuintele vechi, cu peretii din paie.

Balotii împiedica transferul energiei

Arheologii spun ca oamenii si-au construit locuinte „captusite" cu paie sau fân înca din
preistorie. Criza imobiliara din Statele Unite, care a început imediat dupa uraganul Katrina si
are efecte pe piata creditelor pentru locuinte chiar si acum, a determinat antreprenorii sa
priveasca din nou, cu atentie, banalele paie.

Analizându-le calitatile, constructorii au observat ca

un balot de paie este un izolator perfect, care nu
permite pierderea caldurii prin pereti în timpul iernii,
iar vara împiedica încingerea locuintei, pastrând o
racoare mai mult decât confortabila.

Transferul de caldura este mult îngreunat de stratul

gros de aer cuprins între paiele balotului, aerul fiind,
dupa cum se stie, cel mai slab conducator de caldura.
Experientele au dovedit ca racoarea din casa poate fi
mentinuta la un nivel placut folosind aerul conditionat numai cel mult doua ore pe zi.

Pret mic, calitate extra

Costul unui balot nu depaseste un dolar si, adaugând banii necesari ridicarii unei structuri de
rezistenta metalice, cu fundatie clasica de beton, e limpede ca aceste case pot salva industria
constructiilor din impasul lipsei de credite.

Casa din baloti de paie costa, în final, între 12.000 si 20.000 dolari, si asta numai pentru ca i
se monteaza toate utilitatile moderne: canalizare, electricitate, aer conditionat si ferestre
termopan.

Cel care locuieste în ea beneficiaza de înca un avantaj financiar: consumul redus de energie!
Vara nu este necesara folosirea instalatiei de aer conditionat decât aproximativ doua ore pe zi,
ceea ce reduce cu 80% factura de electricitate. Energia termica necesara în timpul iernii este
de patru ori mai mica decât a caselor obisnuite, ceea ce scade si cheltuielile de încalzire.

Case din pamant si paie

Cine nu îşi doreşte o casă călduroasă iarna şi răcoroasă vara? Pentru o astfel de locuinţă
toate produsele industriale pălesc în faţa mult mai accesibilei argile, cred constructorii
britanici.

Locuitorii din nordul Africii foloseau argila ca material de construcţie încă din secolul 11.
Combinaţia dintre argila şi paie a atras atenţia europenilor trei secole mai târziu, astfel încât,
în secolele XIV-XV, majoritatea caselor britanice erau construite din pământ. Industrializarea
şi ieftinirea preţului la cărămidă au dus la pierderea obiceiului, care urma să fie “dezgropat”
tocmai la sfârşitul anilor ‘90, când un locuitor din comitatul britanic Devon îşi construia o
imensă fermă din argilă.

Potrivit The Independent, o altă casă construită din pământ, în 2005, a primit titlul de cea
mai performantă casă a anului, din partea Institutului Regal al Arhitecţilor Britanici. Mai
mult, construcţiile din argilă sunt şi preferatele ecologiştilor. Aceştia consideră că pământul
este opţiunea perfectă pentru o locuinţă ecologică.

Este ieftina, ecologica, traditionala… Potrivita pentru o clima ca a Romaniei, racoroasa vara
si calduroasa iarna… Cat despre estetica, nu stiu daca este cineva care sa nu viseze la niste
ferestre cu prichiciuri atat de adanci, incat sa poti sta confortabil si sa citesti o carte…
Arhitectii britanici au premiat-o ca fiind cea mai performanta casa a anului. Sa vedem ce
parere au arhitectii romani…

De pe forumul Ordinului Arhitectilor, un subiect foarte interesant: Arhitectura de pamint

De ce arhitectura de pamint? Cum pot sa folosesc

pamintul ca material de constructie?
Probabil ca astea sint primele intrebari care apar in minte oricui. Recunosc ca la inceput am
ris si eu de asa o idee. Dar am vazut o casa moderna facuta din pamint, chiar am tencuit eu un
perete cu argila si asa am inceput sa ma interesez mai indeaproape de potentialul acestui
material.

De ce pamint? Are proprietati bune termice, fonice, regleaza climatul interior printr-un
schimb echilibrat cu mediul, nu prin aparate costisitoare de clima, este sanatos, si chiar
arata bine.

Cum pot sa-l folosesc? In foarte multe feluri: zidarie din caramida nearsa, perete monolit
din pamint presat, panouri prefabricate din pamint, tenuieli din pamint, in culori si
texturi foarte variate.

Mai departe, aflam cu surprindere ca exista inca zone in care se construieste masiv din pamant
si, surprinzator… din paie!

Tari cu traditie in acest domeniu, desi pare ciudat, sint SUA si Canada… in Sua, mai in sud,
pe la tara, sint sate intregi construite din adobe – care este un fel de caramida nearsa… Nu
vorbesc de Mexic si America de Sud in general, unde acesta e sistemul predominant de
constructie de mii de ani incoace…

Interesant este ca in Canada, fiind ceva mai frig,

oamenii s-au preocupat mult mai mult de constructia cu paie! Exista o asociatie a
constructiilor din paie care a pus la punct standarde si normative care au putere de lege:
Straw Bale Building si acolo (dar nu numai) se pot vedea o multime de exemple de locuinte
construite din paie… Oamenii sint foarte interesati de aceste metode, poate si pentru ca
sint percepute ca fiind foarte “ecologice” si, desi acolo nu exista inca probleme (nici cu
apa, nici cu energia, nici cu materiale de constructii proaste sau toxice, si nici – neaparat
– cu banii), lumea incearca sa faca tot ce se poate ca sa nu streseze prea mult mediul…
Alte linkuri la case de paie:
- http://mha-net.org/html/sblinks.htm – un site care de fapt prezinta linkuri interesante legate
de constructia de paie
- http://www.strawhomes.ca/building.asp si mai ales http://www.strawhomes.ca/faq.asp care
explica cum e cu focul, cu soarecii, cu mucegaiul..
- http://harvesthomes.ca/building/ – o firma care construieste case de paie
- http://www.glenhunter.ca/ – o casa care nu foloseste nici electricitate si nici caldura sau apa
de la sistemul comun, ci e proiectata sa beneficieze de incalzire pasiva si solara, etc.
- http://www.dna.ca/strawbale/journal.htm – alta casa de paie, are poze foarte interesante (si
multe) din timpul constructiei, trebuie insa sapat putin prin website…
- http://www.arch.mcgill.ca/prof/bourke/Mardivert_pres/ si
http://www.fisetmillerbourke.com/p-g-r40.htm despre o casa de paie construita de o
profesoara de la facultatea de arhitectura McGill University in plin centrul Montrealului…

Oare suna prea… ireal? Acum, ca am citit despre avantaje, nu ar trebui sa fim mi realisti, sa
ne gandim la rezistenta in timp sau in caz de inundatii? Iata inca o opinie, de pe acelasi forum
al arhitectilor:

Acest subiect ma intereseaza in mod deosebit

deoarece visez sa-mi construiesc singur o casa in stil taranesc cu materiale cat mai la
indemana – lemn, lut, paie, nuiele, araci. Spre exemplu, casa construita de strabunicii mei
este in perfecta stare desi are mai bine de 100 de ani, fiind construita din lemn de salcam
sau rasinoase (mai putin) si paianta. Cred ca secretul rezistentei este faptul ca a fost
construita cu cerdac, peretii fiind astfel feriti de umezeala. Au contat, de asemenea, si
micile reparatiile facute la timp, precum si rezistenta la uzura a lemnului de salcam (chiar
si fundatia este din busteni foarte grosi de salcam). De alfel, in zona aceea se lasau sa
creasca salcamii foarte inalti si grosi timp de doua generatii, astfel ca erau folositi de nepoti
copacii plantati de bunici sau chiar strabunici, special pentru fundatiile caselor, in zona
nefiind piatra (pe langa Ramnicu-Sarat, Buzau).
In alta ordine de idei, am gasit materiale si pe internet. Eu am tras concluzia ca cel mai usor
de realizat la noi, oferind si cele mai multe avantaje, sunt constructiile cu structura din
lemn si pereti de paianta. Am mai vazut si alte variante, dar cred ca au ceva mai multe
dezavantaje sau dificultati de realizare.
Spre exemplu, constructiile din chirpici de diferite dimensiuni sunt un nou trend in
statele din sudul SUA, beneficiind de experienta din acest domeniu a mexicanilor.
Pamantul batatorit (in amestec cu 3%ciment si 8% apa) este materialul din care, in
anumite zone din Australia si Noua Zeelanda se construiesc cladiri moderne, acaparand
cam 20% din sectiorul constructiilor. In Germania, de asemenea, se inregistreaza un interes
crescut pentru revenirea la metodele si materialele traditionale (barne de lemn si paianta). Am
vazut o imagine cu o cladire impozanta construita in 1862 (!), cu sase etaje (!) construita
din pamant batatorit. De asemenea, am vazut case ale caror pereti erau construiti in
intregime din “mamaligi” (eng cobs) facute dintr-un amestec de lut, paie tocate, apa, nisip,
fara o structura tip armatura din nuiele sau altceva. Peretii astfel realizati au o
structura monolitica, nefiind nevoie de lemn decat pentru structura acoperisului, ca si in
cazul peretilor obtinuti prin tehnica de batatorire a pamantului. Cu aceasta tehnica se
pot realiza pereti curbi, casa avand un aspect de casuta de pitici, foarte simpatica.

Case pe structura metalica

Aceste case sunt construite printr-un sistem bazat pe materiale neconvenţionale şi moderne:
OSB, vată minerală, polistiren, plăci de gipscarton, pe structură metalică, cu pereţi tip
sandwich şi pe baza unui proiect flexibil
Avantajele caselor cu structură metalică şi pereţi tip sandwich sunt:
- cunoaşterea costului de realizare a casei încă din faza de proiect;
- costuri scăzute de construcţie (cca. 300euro + tva fi nisat);
- durata scurtă de realizare a construcţiei ( 1 lună );
- costuri reduse la întreţinere cel mai bun sistem izolator);
- coeficientul de transfer termic superior construcţiilor din cărămidă, plăci ciment sau BCA;
- rezistenţă ridicată la cutremure şi intemperii.

Există mai multe variante de  vânzare a caselor (cu posibilităţi de modificare a proiectelor de
construcţie, a finisajelor; vânzare a caselor într-un stadiu avansat de execuţie), eşalonarea
plăţii făcânduse până la data întocmirii procesului verbal de predare-primire a construcţiei.

Structura de rezistenţă este formată din stâlpi metalici cu secţiune rectangulară, încastraţi în
cuzineţi din beton armat (sistemul de îmbinare brevetat în România).

Planşeele prefabricate din lemn stratifi cat sunt rigidizate cu panouri din OSB şi au
termoizolaţie de 20 cm vată minerală bazaltică. Pereţii prefabricaţi din lemn stratifi cat sunt şi
ei rigidizaţi cu panouri din OSB şi au termoizolaţie de 10 cm vată minerală cu instalaţia
electrică încorporată. Şarpanta din lemn este compusă din panouri prefabricate.

Învelitoarea, jgheaburile şi burlanele sunt metalice, tâmplăria este din PVC cu geam
termoizolant, uşa exterioară metalică iar fi nisajele clasice.

Constructii prefabricate din lemn

Sistemul de constructii prefabricate din lemn nu este necunoscut la noi, el a inceput sa fie
folosit inca din anii ‘60. Pentru satisfacerea nevoilor de locuinte, Institutul National al
Lemnului a inceput sa realizeze in sistem industrializat locuinte din lemn. Proiectarea acestora
s-a facut in colaborare cu partea canadiana, respectandu-se suprafetele mari practicate in Vest:
dormitor 20-30 mp, living 60-100 mp. Acum, au aparut in tara fabrici de profil care livreaza
materialele prefabricate si la cerere asigura si montarea lor.

In Harghita, zona cunoscuta pentru traditia lemnului, se contruiesc case dupa model
occidental de ani de zile. In comuna Ciumani, firma de constructii Apicom livreaza case
prefabricate la preturi tot mai accesibile. Constructiile tip canadian au schelet de rezistenta,
acoperit pe ambele parti cu lambriu, cu posibilitatea inlocuirii lambriului cu carton ipsos.

Pretul unei astfel de case este cuprins intre 110 si 140 euro/mp. Lemnul este ignifugat pentru a
fi mai elastic si este tratat pentru a rezista la incendiu. Timpul de constructie al unei case din
lemn este de maximum o luna. O constructie din materiale traditionale se ridica in minimum
doua luni.

Constructii de 110 mp la doar 20.000 de euro.

O casa simpla, cu doua dormitoare, camera de zi, bucatarie si baie, cu pod mansardabil cu o
suprafata totala de 110 mp. Tamplaria este tip termopan cu rama din lemn, baia si bucataria
fiind echipate complet, inclusiv cu gresie si faianta. Apa calda este obtinuta de la un boiler de
100 de litri, incalzirea fiind facuta de calorifere legate la o centrala termica individuala cu
lemne. Instalatia electrica are un aer modern, cu aplice si spoturi montate pe tavan.

Toate aceste lucrari pot fi facute cu voluntari, oameni fara specializare in constructii. Acest
lucru este posibil datorita sistemului simplu dupa care este construita o asemenea locuinta, cu
structura din lemn si pereti captusiti cu vata minerala (care asigura si izolarea termica). Pretul
unei astfel de locuinte este 20.000 de euro cu tot cu mansarda. Costurile sunt la jumatate fata
de constructii-le din caramida sau BCA.

Bibliografie

www.ecomagazin.ro
www.casesigradini.ro
www.ziare.com
www.ecoghid.ro
viatalatara.wordpress.com
dalevietii.blogspot.com