ARTRITA PSORIAZICĂ b.

Sacroiliita simetrică
COMPLIMENT SIMPLU c. Afectarea atlanto-occipitală
1. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă în ceea ce priveşte d. Absenţa afectării sacroiliace
prescrierea unui AINS la pacienţii cu maladii reumatice? e. Afectarea uniformă a coloanei vertebrale
a. Se pot prescrie două AINS simultan 7. Distrofia unghială psoriazică poate fi manifestată prin:
b. Administrarea unui AINS intravenos evită toxicitatea gastrointestinală a. Pitting (eroziune punctiformă)
c. Se poate prescrie un AINS în timp ce pacientului i se administrează b. Fuziune solidă
anticoagulante orale c. Infecţii fungice
d. O alergie la o clasă de AINS exclude posibilitatea de a prescrie un AINS din altă d. Fisurare progresivă
clasă e. Hemoragii intraunghiale
e. Pentru a evita reacţiile adverse AINS trebuie prescris cu o durată şi o doză 8. Osteoliza articulaţiilor interfalangiene distale, leziunile cutanate extinse şi
minime eficiente distrofia unghială ne sugerează diagnosticul de:
2. Tratamentul simptomatic al artritei psoriazice include: a. Lupus eritematos sistemic
a. Claritromicină b. Gută
b. AINS c. Artrită psoriazică
c. Benzatin-benzilpenicilină d. Osteoartroză
d. D-Penicilamină e. Artrită reumatoidă
e. Metotrexat 9. Care din următoarele NU este un criteriu pentru diagnosticul artritei
3. Care patologie reumatică se poate manifesta cu artrită mutilantă? psoriazice?
a. Lupusul eritematos sistemic a. Factorul reumatoid negativ
b. Artrita reumatoidă b. Dactilita
c. Artrita reactivă c. Dovada radiografică de formare a osului nou juxtaarticular
d. Artrita psoriazică d. Anticorpii anti-CCP pozitiv
e. Guta e. Istoricul personal sau familial de psoriazis
4. Criteriile de diagnostic CASPAR sunt utilizate în diagnosticul: 10. Managementul artritei psoriazice include:
a. Artritei reumatoide a. Antibioticoterapia
b. Artritei psoriazice b. Hemodializa
c. Lupusului eritematos sistemic c. Tratamentul imunosupresiv
d. Artritei reactive d. Tratamentul antiviral
e. Gutei e. Terapia imunostimulatorie
5. Leziunile osteolitice ale falangelor şi articulaţiilor metacarpofalangiene în 11. Alegeţi afirmaţia adevărată privind testul Schober în spondilita psoriazică:
aspect de degete “telescopate”, sunt caracteristice pentru: a. Este o manevră pentru articulaţiile sacroiliace
a. Lupus eritematos sistemic b. Măsoară mobilitatea lombară
b. Artrită reumatoidă c. Măsoară redoarea la nivelul segmentului vertebral dorsal
c. Artrită reactivă d. Este un test specific pentru examinarea mobilităţii şoldului
d. Artrită psoriazică e. Pune în evidenţă artrita periferică
e. Gută 12. Care din următoarele entităţi NU face parte din grupul
6. Pentru afectarea axială a artritei psoriazice este caracteristică: spondiloartropatiilor?
a. Sacroiliita unilaterală/asimetrică a. Spondilita anchilozantă

1
b. Artrita psoriazică c. Osteoartroză deformantă
c. Artrita reumatoidă d. Artrită reumatoidă
d. Sindromul SAPHO e. Artrită psoriazică
e. Artritele reactive 19. Artrita psoriazică debutează cel mai frecvent la persoanele cu vârsta de:
13. Indicaţiile infiltraţiilor cu corticosteroizi în artrita psoriazică sunt a. 35-55 ani
următoarele, CU EXCEPŢIA: b. 20-35 ani
a. Sinovită c. 15-25 ani
b. Artrită mutilantă d. 55-70 ani
e. 65-75 ani
c. Lomboradiculalgie comună
20. Conform criteriilor CASPAR pentru artrita psoriazică, scorul maximal
d. Bursită aparţine următorului criteriu:
e. Sindrom de canal carpian a. Istoric personal sau familial de psoriazis
14. Diagnosticul de artrită psoriazică este stabilit cu ajutorul criteriilor: b. Psoriazis curent
a. CASPAR c. Test negativ pentru factorul reumatoid
b. BASDAI d. Distrofie unghială psoriazică la examenul curent
c. EULAR e. Dovadă radiografică de formare a osului nou juxtaarticular
d. ACR COMPLIMENT MULTIPLU
e. Ducket Jones 21. Care din următoarele clase de medicamente AINS sunt recomandate
15. Cea mai frecventă formă a artritei psoriazice este: pacienţilor cu artrită psoriazică?
a. Oligoartrita asimetrică a. Coxibii
b. Artrita interfalangiană distală b. Salicilaţii
c. Artrita mutilantă
c. Pirazolii
d. Afectarea axială
e. Afectarea articulaţiilor mari d. Indolicele
16. Criteriile CASPAR sunt folosite pentru diagnosticul: e. Oxicamii
a. Artritei reumatoide 22. În care din următoarele boli reumatismale tratamentul imunosupresiv este
b. LES considerat obligator?
c. Osteoartozei a. Artrita psoriazică
d. Atritei psoriazice b. Guta
e. Sclerodermiei c. Artrita reumatoidă
17. Aspectul de “degete telescopate” este caracteristic pentru: d. Osteoartroza
a. Lupus eritematos sistemic e. Bursita
b. Gută 23. Care din următoarele manifestări extraarticulare sunt caracteristice
c. Osteoartroză deformantă artritei psoriazice?
d. Artrită reumatoidă a. Amiloidoza AA
e. Artrită psoriazică b. Uveita anterioară
18. Afectarea falangelor cu aspect de “creion cu capac” este caracteristică c. Meningita
pentru: d. Esofagita de reflux
a. Lupus eritematos sistemic
e. Nefropatia Ig A
b. Gută
24. În criteriile de diagnostic al artritei psoriazice se includ:
2
a. Psoriazisul pielii b. Febra
b. Factorul reumatoid negativ c. Psoriazisul în antecedente
c. Factorul reumatoid pozitiv d. Factorul reumatoid negativ
d. Istoricul de dactilită stabilită de reumatolog e. Manifestările radiologice specifice
e. Manifestările radiologice caracteristice 31. Pentru forma mutilantă a artritei psoriazice sunt caracteristice
25. În artrita psoriazică tratamentul include: următoarele semne radiologice:
a. Kinetoterapie a. Osteoliza
b. Terapie imunosupresivă b. Osteosinteza
c. Tratament antibacterian c. Anchiloza osoasă
d. Terapie manuală d. Osteomalacia
e. Tratament simptomatic e. Pseudofracturile
26. Care sunt testele de laborator ce permit aprecierea activităţii artritei 32. Marcaţi afirmaţiile corecte pentru artrita psoriazică:
psoriazice? a. Entezita este o trăsătură caracteristică importantă
a. Hemoleucograma b. Afectarea oculară se manifestă frecvent prin uveită anterioară
b. VSH c. Entezita nu este caracteristică
c. Factorul reumatoid d. Afectarea cardiacă se manifestă frecvent prin afectarea valvei aortice
d. Fibrinogenul e. Afectarea oculară nu este caracteristică
e. Proteina C-reactivă 33. Printre criteriile de diagnostic al artritei psoriazice (CASPAR) se numără:
27. Complicaţiile specifice ale infiltraţiilor cu corticosteroizi în artrita a. Afectarea psoriazică a unghiilor
psoriazică sunt următoarele: b. Dactilita cu tumefierea falangelor
a. Artrita septică c. Cracmentul articular
d. Uveita
b. Hiperkeratoză locală
e. Psoriazisul pielii
c. Ruptură tendinoasă 34. Tratamentul remisiv (de fond) utilizat în artrita psoriazică include:
d. Hiperpigmentare locală a. Acidul alendronic
e. Artrită acuta microcristalină b. Metotrexatul
28. Sunt recunoscute următoarele forme de artrită psoriazică: c. Diclofenacul
a. Oligoartrita simetrică d. Indometacina
b. Artrita axială e. Sulfasalazina
c. Artrita mutilantă 35. Regulile pentru tratamentul cu corticosteroizi în artrita psoriazică sunt
d. Osteoartroza următoarele:
e. Entezopatia a. Se vor utiliza cu atenţie, deoarece la întreruperea corticoterapiei se pot observa
29. Dintre trăsăturile distinctive ale artritei psoriazice, deosebim: exacerbări ale manifestărilor cutanate
a. Entezopatiile b. Se indică în special pacienţilor cu spondilita psoriazică
b. Ulceraţiile mucoaselor c. Monoterapia cu corticosteroizi poate fi recomandată bolnavilor cu intoleranţă la
c. Dactilita AINS
d. Irita d. Se preferă la pacienţii tineri
e. Trombocitopenia e. Se preferă doze moderate - mici
30. În criteriile de diagnostic al artritei psoriazice se includ: 36. Complicaţiile cele mai frecvente ale terapiei cu AINS şi hormoni
a. Ulceraţiile orale glucocorticoizi sunt:
3
a. Insuficienţa cardiacă d. Lupusul eritematos sistemic
b. Uveita e. Artrita psoriazică
c. Fotosensibilizarea 43. Următoarele afecţiuni sunt încadrate în grupul spondiloartropatiilor
d. Hemoragiile digestive superioare seronegative:
e. Perforaţiile ulcerelor gastroduodenale a. Artrita enteropatică
37. Complicaţii întâlnite la bolnavii cu artrită psoriazică pot fi: b. Artrita reumatoidă
a. Anemia c. Artrita gonococică
b. Dermatita exfoliativă d. Spondiloartropatia psoriazică
c. Amiloidoza viscerală e. Spondiloartropatia juvenilă
d. Insuficienţa cardiacă 44. Următoarele afirmaţii sunt corecte despre tratamentul artritei psoriazice
e. Convulsiile cu antagonişti ai TNF-α:
38. Afectarea falangiană se poate manifesta în artrita psoriazică ca: A. Tratamentul cu antagoniştii TNF-α trebuie suspendat temporar la pacienţii care
a. “Degete în cârnaţi” (în crenvuşti) urmează sa fie supuşi intervenţiilor chirurgicale
b. “Degete telescopate” B. Antagoniştii TNF-α nu influenţează pronosticul la pacienţii cu insuficienţă
c. “Degete în bâţ de tobă” cardiacă congestivă sau boală coronariană avansată
d. “Degete în Z” C. Nu se recomandă testarea pentru tuberculoza în timpul tratamentului
e. “Degete în gât de lebădă” D. Screening-ul pentru tuberculoza latentă trebuie efectuat până la iniţierea
39. Tratamentul artritei psoriazice poate include: tratamentului cu un antagonist TNF-α
a. AINS E. Sunt contraindicaţi pacienţilor cu infecţii cronice aşa ca osteomielita şi
b. Glucocorticoizi tuberculoza, cât şi pacienţilor cu infecţii active
c. Metotrexat 45. Tratamentul biologic al artritei psoriazice poate include:
d. Antibiotice a. Anticorpi monoclonali
e. Etanercept b. Antagonişti de receptor
40. Selectaţi semnele distinctive pentru artrita psoriazică: c. Hemotransfuzii
a. Afectarea articulară simetrică d. Interferon
b. Tendinţa spre o distribuţie articulară asimetrică e. Receptori solubili
c. Afectarea articulaţiilor interfalangiene distale 46. Selectaţi variantele tratamentului chirurgical în artrita psoriazică.
d. Osteoliza a. Sinovectomia
e. Sindesmofite b. Intervenţiile pentru sindromul de canal carpian, rupturi tendinoase, ruptura
41. Selectaţi semnele specifice pentru artrita psoriazică: chistului Baker
a. Anchiloza osoasă c. Artroplastia cu protezarea totală a articulaţiei afectate
b. Cruţarea relativă a articulaţiilor metacarpofalangiene d. Tratamentul chirurgical este indicat în perioadele active ale bolii
c. Cruţarea relativă a articulaţiilor metatarsofalangiene e. Este eficient la majoritatea bolnavilor cu forma mutilantă
d. Tendinţa la o distribuţie oligoarticulară 47. Selectaţi răspunsurile corecte pentru utilizarea AINS în artrita psoriazică.
e. Eroziunile marginale, geodele a. Previn apariţia modificărilor articulare
42. Care dintre următoarele boli reumatice sunt asociate cu alelele HLA B27? b. Reduc durerea şi inflamaţia
a. Artrita reumatoidă c. Manifestă efect chiar şi după întreruperea tratamentului
b. Artrita reactivă d. Nu modifică evoluţia eroziunilor articulare
c. Spondilita anchilozantă e. Au efect simptomatic
48. Tratamentul remisiv (de fond) al artritei psoriazice poate include:
4
 a. Celecoxib A. Astm bronşic
b. Metotrexat B. Tromboembolie pulmonară
c. Hidroxiclorochină C. Pneumotorax
d. Leflunomidă D. Adenopatie hilară
e. Indometacină E. Pleurezie
49. Tratamentul balneofizical al artritei psoriazice are ca scop: 5. Alegeţi afirmaţia corectă despre afectarea pulmonară în artrita
a. Ameliorarea durerii reumatoidă.
b. Tratamentul puseelor active A. Pleurezia este o manifestare clinică frecventă
c. Tonifierea musculaturii B. Pneumotoraxul poate fi complicaţia nodulilor reumatoizi localizaţi
d. Prevenirea osteoporozei subpleural
e. Prevenirea atrofiilor musculare C. Fibroza interstiţială poate fi complicaţia terapiei cu corticosteroizi
50. Activitatea artritei psoriazice poate fi monitorizată prin: D. Sindromul Caplan este complicaţia terapiei cu Metotrexat
a. VSH E. Bronşiolita are, de obicei, o evoluţie uşoară
b. Proteina C-reactivă 6. Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul cu Metotrexat în
c. Fibrinogen artrita reumatoidă este FALSĂ?
d. Prezenţa HLA-B27 A. Este considerat standard de aur în tratamentul remisiv nonbiologic
e. Fosfataza alcalină B. Este indicat în cazurile cu activitate imunologică sporită
ARTRITA REUMATOIDĂ C. Administrarea orală se face o dată pe săptămână
COMPLIMENT SIMPLU D. Tratamentul este de scurtă durată
1. Care dintre următoarele afirmaţii privind manifestările extraarticulare din E. Toxicitatea hepatică impune controlul periodic al enzimelor hepatice
artrita reumatoidă este FALSĂ? 7. Care este cel mai frecvent efect advers al tratamentului cu AINS?
A. Apar înaintea manifestărilor articulare A. Afectarea tractului gastro-intestinal
B. Sunt determinate de infiltrate limfoplasmocitare şi/sau procese vasculitice B. Dereglările hematopoietice
C. Apar în cazurile severe de boală C. Acţiunea nefrotoxică
D. Se acompaniază constant de titre mari de factori reumatoizi D. Acţiunea neurotoxică
E. Concentraţia complexelor imune circulante, în general, este crescută E. Reacţiile alergice
2. Care regiune articulară este, de regulă, afectată în artrita reumatoidă: 8. Care DMARD este considerat „standardul de aur” în tratamentul artritei
A. Articulaţiile interfalangiene distale reumatoide?
B. Articulaţia sacroiliacă A. Sulfasalazina
C. Articulaţiile interapofizare ale coloanei lombare B. Metotrexat
D. Articulaţia atlantoaxială C. Azatioprina
E. Articulaţia acromio-claviculară D. Hidroxiclorochina
3. Afectarea articulară din artrita reumatoidă are următoarele caracteristici: E. Ciclofosfamida
A. Simetrică 9. Care complicaţie reno-urinară poate apărea în evoluţia severă şi
B. Oligoarticulară îndelungată a artritei reumatoide:
C. Migratorie A. Pielonefrita
D. Monoartriculară B. Amiloidoza renală
E. Reversibilă C. Micronefrolitiaza
4. Afectarea respiratorie din artrita reumatoidă poate avea următoarea D. Pielonefrita
manifestare: E. Uretrita
5
10. Modificarea structurală caracteristică în artrita reumatoidă este: B. Tiamină
A. Densitatea minerala osoasă crescută C. Acid ascorbic
B. Osteofitul D. Vitamina D
C. Sinovita inflamatorie tranzitorie E. Acid folic
D. Sindesmofitul 17. Procesul inflamator în artrita reumatoidă începe de la unul din
E. Sinovita inflamatorie persistentă următoarele componente articulare:
11. Factorul genetic major al artritei reumatoide este: A. Capsula articulară
A. HLA DR 5 A. Sinovia
B. HLA DR4 B. Cartilajul
C. HLA Dw16 C. Osul subcondral
D. HLA Dw15 D. Ligamentele
E. HLA B27 18. Alegeţi descrierea cea mai corectă a sindromului articular din cadrul
12. Agentul infecţios implicat în etiologia artritei reumatoide poate fi: artritei reumatoide.
A. Virusul Epstein-Barr A. Poliartrită cronică, aditivă, periferică şi simetrică
B. Virusul hepatitei B B. Oligoartrită cronică, migratorie, periferică şi simetrică
C. Mycoplasma hominis C. Poliartrită cronică, migratorie, periferică şi simetrică
D. Staph. aureus D. Poliartrită cronică, aditivă, periferică şi asimetrică
E. Chlamydia trachomatis E. Poliartrită cronică, aditivă, periferică şi simetrică cu implicare axială
13. Populaţia majoritară celulară în sinovita reumatoidă este reprezentată de: 19. Incidenţa artritei reumatoide este:
A. Limfocite NK A. Aproximativ de 0,2/1000 la femei şi 0,5/1000 la bărbaţi
B. Limfocite B B. Aproximativ de 10% în populaţia generală
C. Limfocite T CD8 C. Egală între sexe
D. Limfocite T CD4 cu memorie D. Mai mare printre pacienţii de sex masculin
E. Macrofage E. Aproximativ de 0,5/1000 la femei şi 0,2/1000 la bărbaţi
14. Afectarea cărui component al articulaţiilor determină durerea în artrita 20. Prevalenţa artritei reumatoide este
reumatoidă? A. Egală între sexe
A. Ligamentele B. Aproximativ de 10% în populaţia generală
B. Cartilajul C. Aproximativ 1,7% pentru femei şi 0,7% pentru bărbaţi
C. Osul subcondral D. Mai mare printre pacienţii de sex masculin
D. Membrana sinovială E. Aproximativ 0,7% pentru femei şi 1,7% pentru bărbaţi
E. Capsula COMPLIMENT MULTIPLU
15. Modificarea radiologică caracteristică artritei reumatoide este: 21. Afectarea pulmonară poate fi întâlnită în:
A. Sindesmofitele A. Lupus eritematos sistemic
B. Osteoscleroza subcondrală B. Artrită reumatoida
C. Osteofitele C. Artroză
D. Eroziunile osoase D Osteoporoză
E. Sechestrele osoase E. Gută
16. Utilizarea metotrexatului în artrita reumatoidă presupune administrarea 22.Care din următoarele modificări radiologice apar în artrita reumatoidă?
concomitentă de: A. Sindesmofite
A. Ciancobalamină B. Osteoporoză juxtaarticulară
6
 C. Îngroşare periostală 29. Dovezi ale autoimunităţii în artrita reumatoidă sunt:
D. Eroziuni marginale A. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR8
E. Anchiloze osoase B. Factorul reumatoid
23.Vasculita reumatoidă poate avea următoarele expresii: C. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR5
A. Purpură D. Anticorpii anti peptidă ciclică citrulinată
B. Polineuropatie E. Antigenele de histocompatibilitate HLA clasa II DR1 şi DR7
C. Infarct miocardic 30. Care antigene ale complexului major de histocompatibilitate sunt
D. Ulceraţii cutanate exprimate în artrita reumatoidă?
E. Keratodermie blenoragica A. HLA-B27
24. Care articulaţii se afectează în artrita reumatoidă? B. HLA-DR1
A. Articulaţiile interfalangiene distale C. HLA-A
B. Articulaţiile interfalangiene proximale D. HLA-C
C. Prima articulaţie tarso-metatarsiană E. HLA-DR4
D. Articulaţiile vertebrale cervicale 31. Următoarele afirmaţii privind modificările imunologice în artrita
E. Articulaţiile vertebrale lombare reumatoidă sunt veritabile:
25. Enumeraţi factorii de risc ai artritei reumatoide. A. Factorul reumatoid este pozitiv la 100% din pacienţi
A. Sexul feminin B. Factorul reumatoid pozitiv este absolut necesar pentru stabilirea
B. Sexul masculin diagnosticului de artrită reumatoidă
C. Fumatul C. Factorul reumatoid, deşi posedă o sensibilitate înaltă nu este la fel de
D. Factorii de mediu, cum ar fi clima şi urbanizarea specific ca anti-CCP
E. Sedentarismul D. Anti-CCP posedă o specificitate de 95%
26. Cele mai precoce leziuni în artrita reumatoidă sunt următoarele: E. Depistarea anti-CCP este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de
A. Leziunile microvasculare artrită reumatoidă
B. Osteoporoza juxtarticulară 32. Care preparate încetinesc progresia radiologică a afectării articulare în
C. Creşterea numărului de celule sinoviale artrita reumatoidă:
D. Hipervascularizarea locală A. Aspirina
E. Inflamaţia perivasculară cu granulocite B. Leflunomida
27. Simptome specifice pentru artrita reumatoidă sunt: C. Metotrexatul
A. Afectarea poliarticulară D. Diclofenacul
B. Afectarea simetrică E. Glucocorticosteroizii
C. Debutul brutal în 90% de cazuri 33. În funcţie de detectarea factorului reumatoid în serul pacienţilor cu artrită
D. Anorexia reumatoidă, deosebim următoarele forme:
E. În debutul acut – febra, splenomegalia A. Seroneutră
28. Următoarele corelaţii dintre sexe sunt veritabile pentru artrita B. Seropozitivă
reumatoidă: C. Serosangvină
A. Raportul femei : bărbaţi este de 2,2-2,5:1 D. Seronegativă
B. Raportul femei : bărbaţi este de 5:1 E. Sero-compatibilă
C. Raportul femei : bărbaţi este de 1: 2,2-2,5 34. Care simptome pot fi prezente în artrita reumatoidă?
D. Către vârsta de 70 ani raportul femei : bărbaţi se egalează A. Redoarea matinală
E. Raportul femei : bărbaţi este egal la toate vârstele B. Dureri la palparea tendonului Achile
7
 C. Diminuarea forţei de strângere a mâinii A. Conjunctivita
D. Tumefierea articulaţiilor interfalangiene distale B. Episclerita
E. Tumefierea articulaţiilor interfalangiene proximale C. Choroidoretinita
35. Care manifestări oculare pot fi întâlnite în cadrul artritei reumatoide? D. Scleromalacia perforans
A. Irita E. Cheratoconjunctivita uscată
B. Episclerita 42. Care afirmaţii despre afectarea cordului în artrita reumatoidă sunt
C. Choroidoretinita corecte?
D. Cataracta A. Necropsia frecvent depistează pericardită
E. Keratoconjuctivita uscată (sicca) B. Este caracteristica dezvoltarea miocarditei
36. În cadrul căror maladii poate fi depistat factorul reumatoid? C. Insuficienţa mitrală se dezvoltă rar
A. Amiloidoză D. Dereglările de conducere pot fi legate de formarea intracardiacă a nodulilor
B. Pseudogută reumatoizi
C. Afecţiuni hepatice E. Procesul de ateroscleroză să dezvoltă rar
D. Sarcoidoză 43. Precizaţi deformările caracteristice ale mâinii în artrita reumatoidă?
E. Artrită reumatoida A. Deformare în "butonieră"
37. Care schimbări radiologice sunt caracteristice pentru artrita reumatoidă? B. Noduli Heberden
A. Osteoporoza epifizară periarticulară C. Deviaţie ulnară a degetelor
B. Subluxaţia articulaţiei atlanto-axiale D. Deformare în "gât de lebădă"
C. Eroziunile marginale E. Anchiloza articulaţiilor interfalangiene distale
D. Îngustarea fisurii articulare 44. Următoarele afirmaţii explică predominarea artritei reumatoide la femei:
E. Periostita A. Femeile au un nivel seric mai ridicat de imunoglobuline de toate clasele, în
38. Care afectări ale sistemului nervos pot fi întâlnite în artrita reumatoidă? special IgM
A. Compresiunea medulară B. Femeilor le este caracteristic un răspuns imun mai exagerat, cu o
B. Polineuropatia senzitivă hiperactivitate a verigii umorale a imunităţii
C. Scleroza multiplă C. Ameliorarea simptomelor clinice la 90% dintre paciente în timpul sarcinii
D. Sindromul de canal carpian şi o exarcerbare marcată a activităţii artritei reumatoide în perioada
E. Sindromul „coadei equineˮ postpartum
39. Care afirmaţii despre nodulii reumatoizi subcutanaţi sunt adevărate? D. Bărbaţii hipogonadali sunt mai puţin predispuşi spre dezvoltarea artritei
A. Se depistează la 25-30% din pacienţi cu artrita reumatoidă reumatoide
B. Se localizează preponderent în regiunea olecranonului E. Bărbaţii sunt mai frecvent afectaţi decât femeile
C. De regulă, se asociază cu factorul reumatoid 45. Care articulaţii sunt interesate în procesul patologic în artrita
D. Pot dispărea la indicarea preparatelor remisive reumatoidă?
E. Rar se asociază cu dezvoltarea vasculitei reumatoide A. Articulaţiile sinoviale
40. Indicaţi manifestările caracteristice artritei reumatoide. B. Manubrio-sternală
A. Redoarea matinală mai mult de 1 oră C. Simfiza pubiană
B. Eritemul nodular D. Articulaţiile discovertbebrale
C. Noduli pulmonari E. Articulaţiile interfalangiene proximale
D. Aortita 46. Alegeţi afirmaţiile corecte privind nodulii reumatoizi.
E. Poliartrita simetrică A. Reprezintă cea mai frecventă manifestare extra-articulară
41. Care afectări oculare se întâlnesc la pacienţii cu artrita reumatoidă?
8
 B. Sunt situaţi subcutan, au o consistenţă variabilă (de la moale la elastică), 2. Care marker imunogenetic joacă rol important în patogenia artritei
pot fi mobili sau aderenţi la periost sau tendoane reactive?
C. Au dimensiuni variabile (de la câţiva mm la câţiva cm) sau pot fi A. HLA B27
multicentrici B. HLA DR3
D. Se pot infecta sau pot fistuliza uneori C. HLA DR4
E. Reprezintă indicaţie absolută pentru tratament chirurgical D. HLA B17
47. Care afirmaţii despre factorul reumatoid sunt corecte? E. HLA B23
A. Poate fi atribuit către oricare clasă de imunoglobuline 3. Care articulaţie cel mai frecvent este afectată în artrita reactivă?
B. Poate apărea la pacienţii cu hepatite virale A. Sacroiliacă
C. Se poate depista la persoane sănătoase în titre mici B. Radiocarpiană
D. În artrita reumatoidă, titre înalte se asociază cu manifestări sistemice C. Interfalangiană distală
E. Se micşoreazădupă tratament cu paracetamol D. Interfalangiană proximală
48. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul artritei reumatoide sunt: E. Metacarpofalangiană
A. Radiografia articulaţiilor palmo-plantare 4. Testul Schöber reprezintă:
B. Osteodensitometria DXA A. O metodă de apreciere a extensiei coloanei lombare.
C. Ultrasonografia articulară B. Apreciază mişcările de rotaţie ale coloanei lombare.
D. Examenul articular prin Rezonanţă Magnetică Nucleară C. Apreciază extensia coloanei dorsale.
E. Angiografia D. O metodă de apreciere a gradului de mobilitate a coloanei lombare.
49. Antiinflamatoarele nesteroidiene în artrita reumatoidă: E. Stabileşte gradul de mobilitate al şoldurilor.
A. Reduc durerea
B. Nu reduc inflamaţia 5. Selectaţi tratamentul etiologic în artrita reactivă:
C. Nu modifică progresia eroziunilor articulare A. Corticosteroizii
D. Nu influenţează apariţia manifestărilor extra-articulare B. Citostaticele
E. Au efect simptomatic şi se manifestă numai pe durata administrării C. Antibioticele
50. Administrarea de metotrexat în artrita reumatoidă se face: D. Antimalaricele de sinteză.
A. Oral E. Sărurile de aur.
B. Intramuscular 6. Artritele reactive se întâlnesc mai frecvent:
C. Intravenos A. La indivizi cu vârsta peste 60 ani.
D. În spray nazal B. La copii sub 5 ani.
E. Subcutanat C. La indivizi cu vârsta între 18-40 ani.
D. În perioada de pubertate.
ARTRITA REACTIVĂ E. În decada de vârstă între 50-60 ani.
COMPLIMENT SIMPLU 7. Din cele specii de Shigella, care a fost cel mai frecvent implicată în cazurile
1. Care este cea mai frecventă manifestare extraarticulară în artrita reactivă? de artrită reactivă?
A. Insuficienţa aortică A. Shigella sonnei
B. Insuficienţa cardiacă congestivă B. Shigella boydii
C. Balanita circinată C. Shigella dysenteriae
D. Tulburările de conducere atrioventriculară D. Shigella flexneri
E. Uveita acută anterioară E. Shigella fonery

9
8. Următoarele date de laborator se întâlnesc în artritele reactive cu o singură 13. Alegeţi afirmaţia corectă despre utilizarea Metotrexatului în artrita
excepţie: reactivă:
A. Lichidul sinovial prezintă caracterele unei inflamaţii specifice cu A. Este indicat la toţi pacienţi
predominanţa limfocitelor. B. Este indicat în lipsa afectărilor axiale
B. Anemie moderată. C. Este indicat în cazul atingerilor sistemice
C. VSH crescut în faza acută a bolii. D. Este indicat la o evoluţie uşoară a bolii
D. În cele mai multe grupuri etnice 50-75% din pacienţi sunt pozitivi E. Este indicat în complicaţiile pulmonare
pentru HLA-B27. 14. Care dintre următoarele preparate remisive se recomandă în tratamentul
E. Reactanţii fazei acute tind să fie crescuţi. artritei reactive?
A. Mofetil micofenolatul
9. Menţionaţi manifestarea oculară care poate fi observată în cadrul artritei B. Ciclosporina A
reactive: C. Fenilbutazona
A. Conjunctivita D. D-Penicilamina
B. Ulcerul cornean E. Metotrexatul
C. Cataracta 15. Care manifestare este caracteristică artritei reactive?
D. Retinita A. Anchiloza vertebrală difuză
E. Distrofia maculară B. Sindesmofitele simetrice
10. Alegeţi afirmaţia corectă în tratamentul artritelor reactive: C. Osteoliza
A. Sulfasalazină până la 3 g/zi poate fi benefică la pacienţii cu artrită D. Dactilita
reactivă persistentă. E. Afectarea articulaţiei atlanto-occipitale
B. Agenţii imunosupresivi se administrează în stadiul precoce 16. Un episod infecţios poate precede simptoamele artritei reactive cu:
C. În cazurile severe se foloseşte methotrexat 150 mg/săptămână. A: 1-4 săptămâni
D. Sărurile de aur sunt utile ca primă indicaţie de tratament. B: 4-8 săptămâni
E. Administrarea sistemică de glucocorticoizi este indicată în tendinite C: 1-4 luni
D: 3-6 săptămâni
11. Care este forma cea mai frecventă de afectare articulară în artrita E: 3-6 luni
reactivă? 17. Artrita reactiva se defineşte astfel:
A. Poliarticulară simetrică A: Sindrom Reiter
B. Axială cu anchiloză lombară B: Triada: artrită, uretrită si conjunctivită
C. Axială cu anchiloză cervicală C: Sindrom clinic apărut la un pacient cu predispoziţie genetică şi iniţiat de
D. Oligoarticulară asimetrică un agent etiologic infecţios
E. Mutilantă D: Spondiloartropatie nediferenţiata
12. Cea mai frecventă manifestare a afectării coloanei vertebrale în artrita E: Este obligatoriu asociata cu HLA-B27
reactivă este: 18. Dintre bacteriile incriminate în declanşarea artritei reactive NU face
A. Spondilolisteza parte:
B. "Coloana în bambus " A: Yersinia
C. Spondiloartritaă B: Shigella
D. Anchiloza osoasă C: Salmonela
E. Fractura osteoporotică D: Stafilococcus epidermidis
E: Ureaplasma urealyticum
10
19. Artrita reactivă se caracterizează prin: E. Atrofie de nerv optic
A: anticorpi anti CCP pozitivi 5. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu referire la artrita reactivă:
B: factor reumatoid pozitiv A: Este o afecţiune articulară supurativă
C: factor reumatoid negativ B: Să dezvoltă la persoane cu predispoziţie genetică
D: scăderea concentraţiei IgA în ser C: Se dezvoltă în rezultatul unor infecţii artritogene
E: anticorpi ANA pozitivi D: Se dezvoltă pe fundalul traumatismulul articular
20. Cel mai frecvent agent cauzal al artritei reactive urogenitale este: E: Se caracterizează prin proces autoimun
A: Shigella sonnei 6. Menţionaţi metodele care pot evidenţia modificările din artrita reactivă:
B: Shigella flexneri A: Radiografia simplă articulară
C: Chlamydia trachomatis B: Tomografia computerizată
D: Shigella disenteriae C: Rezonanţa magnetică nucleară
E: Ureaplasma homminis D: Densitometria
E: Ecografia organelor interne
COMPLIMENT MULTIPLU 7. Artrita reactivă este:
1. Selectaţi localizările mai frecvente ale entezitelor în artrita reactivă: A: Consecutivă unei infecţii enterale, care apare predominant la sexul
A. Joncţiunea costo-vertebrală masculin
B. Cristele iliace B: Consecinţa infecţiilor uro-genitale, care apare predominant la sexul
C. Al 5-lea proces spinos lombar masculin
D. Inserţia proximală a tendonului Ahile C: Consecutivă unei infecţii enterale, care apare în mod egal la ambele
E. Marele trohanter sexe
2. Menţionaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru afectarea D: Postveneriană şi apare în mod egal la ambele sexe
coloanei vertebrale în artrita reactivă: E: Postveneriană şi apare predominant la sexul feminin
A. Durere spinală inflamatorie 8. Artrita reactivă uro-genitală se caracterizează prin:
B. Durere cu caracter mecanic A: Răspuns pozitiv la antibioticoterapie
C. Pacienţii cu debut recent dezvoltă rapid limitarea mobilităţii coloanei B: Durere de spate frecventă
D. Se pot forma sindesmofite C: Asociere cu uretrită
E. Nu se ajunge la aspectul de coloană de bambus D: Interesare frecventă a membrelor superioare
E: Interesare frecventă a membrelor inferioare
3. Pacienţilor cu artrita reactivă refractară la terapia cu AINS şi sulfasalazină 9. ”Degetul în cârnaţi/crenvuşti” este întîlnit în următoarele situaţii:
li se recomandă tratament remisiv cu: A: Artrita reactivă
A. Infliximab B: Guta
B. Fenilbutazonă C: Artrita psoriazică
C. D-Penicilamină D: Artrita reumatoidă
D. Ciclosporină E: Osteoartroza deformantă
E. Metotrexat 10. Care metode sunt folosite pentru determinarea agentului cauzal în artrita
4. Care sunt manifestările oculare întâlnite în artritele reactive? reactivă?
A. Conjunctivită asimptomatică, tranzitorie A: Frotiu ureteral sau cervical prin reacţia de polimerizare în lanţ
B. Uveită anterioară agresivă B: Hemoculturi
C. Ulcere trofice C: Însămânţări ale lichidului sinovial
D. Hemoragii retiniene
11
 D: Serologice: aprecierea anticorpilor specifici în sânge C. Anemie uşoară normocromă, normocitară.
E: Cultura maselor fecale pentru agenţi enterali D. Anemie hipercromă megaloblastică.
11. Manifestările clinice caracteristice artritei reactive includ: E. Nivel seric IgA scăzut.
A: Dactilita 17. Selectaţi complicaţiile artritei reactive cu evoluţie îndelungată:
B: Poliartrita simetrică A. Keratoconjunctivită cronică
C: Uretrita B. Sindromul de „coadă equinăˮ
D: Artrita predominant a membrelor superioare C. Artrita acută supurată
E: Tulburari de conducere atrio-ventriculara de gradul III D. Sindromul antifosfolipidic
12. Care dintre următoarele aspecte radiologice se întîlnesc în formele iniţiale E. Insuficienţa de valvă aortică
ale artritei reactive? 18. Afectarea renală în cadrul artritei reactive se poate prezenta prin:
A: Eroziunile marginale; A. Pielonefrită cronică
B: Absenţa modificărilor radiologice; B. Insuficienţă renală acută
C: Pensarea spaţiului articular; C. Nefropatie IgA
D: Pinteni la inserţia fasciei plantare; D. Sindrom Fanconi
E: Osteoporoza juxtaarticulara E. Amiloidoză renală
13. Articulaţiile cel mai frecvent afectate în artrita reactivă sunt: 19. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în artrita reactivă?
A: Şold şi umeri (articulaţiile centurilor) A. Insuficienţa aortică apare într-un număr mic de cazuri
B: Talocrurale B. Este prezentă afectarea inflamatorie cronică intestinală
C: Coloana cervicala C. Afectarea pulmonară difuză se manfestă prin fibroză
D: Genunchiul D. Nefropatia cu IgA a fost raportată cu frecvenţă crescută
E: Degetele mâinii E. Ţesutul cicatriceal poate afecta septul ventricular
14. Leziunile cutaneo-mucoase din artrita reactivă sunt următoarele:
A: Ulceraţii orale profunde, dureroase 20. Prin ce se caracterizează entezita din artrita reactivă:
B: Keratodermia blenoragică palmo-plantară A. Leziuni erozive
C: Keratodermia blenoragică cu leziuni extinse la pacienţii B. Vilozităţi sinoviale exuberante
imunocompetenţi C. Leziuni inflamatorii
D: Balanita circinata D. Osificare în stadii finale
E: Ulcere trofice ale membrelor inferioare E. Depuneri de acid uric
15. Care dintre următoarele elemente în artrita reactivă permit evaluarea 21. Care sunt complicatiile cu prognostic rezervat pentru viaţă în artrita
progresiei bolii: reactivă:
A. Examenul radiologic al articulaţiilor periferice A. Traumatismele coloanei vertebrale
B. Testarea marcherilor inflamatorii B. Sindromul de malabsorbţie
C. Determinarea antigenului HLA-B27 C. Insuficienţa aortică
D. Dinamica testului Schober. D. Insuficienţa respiratorie
E. Apariţia de sindesmofite asimetrice la nivelul coloanei vertebrale E. Amiloidoza renala
22. Precizaţi care din următoarele afirmaţii este corectă în tratamentul
16. Care dintre următoarele modificări de laborator le putem întâlni în artrita artritelor reactive:
reactivă: A. Sulfasalazina în doze divizate până la 3 g/zi poate fi benefică la
A. Nivelul crescut al proteinei C-reactive. pacienţii cu artrită reactivă persistentă
B. HLA B27 prezent la aproximativ 50-75% dintre pacienţi.
12
 B. Glucocorticoizii sistemici sunt folosiţi de rutină în tratamentul artritelor 28. Menţionaţi manifestările clinice întâlnite în artritele reactive:
reactive A. Fatigabilitate şi astenie fizică generală
C. Sărurile de aur sunt foarte utile în tratamentul artritelor reactive B. Fibroza pulmonară difuză
D. Uveita necesită tratament agresiv cu glucocorticoizi C. Febră
E. Tendinitele pot beneficia de administrarea intralezională de D. Artrită asimetrică
glucocorticoizi E. Pierdere ponderală
23. Manifestările clinice ale artritei reactive pot fi declanşate de o infecţie 29. Enumeraţi manifestările extraarticulare ale artritelor reactive:
enterală produsă de germeni din speciile: A. Insuficienţa aortică
A. Shigella B. Fibroza pulmonară
B. Streptoccoc C. Tulburările de conducere atrioventriculare
C. Salmonella D. Sindromul nefrotic
D. Yersinia E. Leziunile mucoaselor
E. Escherichia coli 30. Durerea la nivelul scheletului axial în artrita reactivă poate fi cauzată de:
24. Afectarea muco-cutanată în artrita reactivă se poate manifesta prin: A. Entezite
A. Distrofii unghiale B. Spasm muscular
B. Balanită circinata C. Sacroiliită
C. Ulcere cutanate D. Suprasolicitare mecanică în absenţa inflamaţiei
D. Purpură palpabilă E. Modificarea proprietăţilor biomecanice ale osului subcondral
E. Pyoderma gangrenosum
25. Precizaţi care dintre următoarele date sunt comune pentru artrita FEBRA REUMATISMALĂ ACUTĂ
reactivă: COMPLIMENT SIMPLU
A. Asimetria artritelor 1. Indicaţi modificarea morfologică specifică în febra reumatismală acută:
B. „Degetul în cârnăcior“ A. Nodulii reumatoizi
C. Afectarea unghială B. Nodulii Aschoff
D. Ulceraţiile bucale C. Nodulii Osler
E. Encefalita D. Nodulii Heberden
26. În artritele reactive poate fi prezentă dovada serologică a unei infecţii E. Nodulii tofacei
recente cu o creştere marcată a anticorpilor faţă de: 2. Alegeţi durata perioadei de latenţă în febra reumatismală acută:
A. Klebsiella A. 1-2 luni
B. Yersinia B. 1-2 săptămâni
C. Streptococ C. 2-4 săptămâni
D. Salmonella D. 2-4 luni
E. Chlamydia E. 2-4 zile
27. Care dintre următoarele microorganisme pot fi implicate în declanşarea 3. Indicaţi grupul de vârstă, mai frecvent afectat de febra reumatismală
artritei reactive? acută?
A. Yersinia pseudotuberculosis A. 3-5 ani
B. Ureaplasma urealyticum B. 5-6 ani
C. Bordetella pertussis C. 6-7 ani
D. Clostridium difficile D. 7-15 ani
E. Neisseria gonorrhoeae E. 15-20 ani
13
 4. Selectaţi teoria patogenică de bază recunoscută actualmente în 10. Durata profilaxiei secundare în febra reumatismală acută cu cardită şi
dezvoltarea febrei reumatismale acute: fără valvulopatie este:
A. Infecţioasă A. 3 ani de la ultimul atac reumatismal
B. Toxică B. 5 ani de la ultimul atac reumatismal
C. Autoimună C. Cel puţin10 ani de la ultimul atac reumatismal
D. Infecţios-alergică D. Până la atingerea vârstei de 18 ani
E. Prin complexe imune circulante E. Toată viaţa
5. Indicaţi cauza cea mai frecventă a insuficienţei cardiace din cadrul 11. Durata maximă a artritei în cadrul febrei reumatismale acute constituie:
febrei reumatismale acute: A. 1-2 luni
A. Pericardita fibrinoasă B. 1-2 săptămâni
B. Pericardita exsudativă C. 2-3 săptămâni
C. Miocardita parcelară D. 2-3 luni
D. Miocardita difuză E. 2-3 zile
E. Endocardita 12. Insuficienţa mitrală reumatică se dezvoltă în termen de:
6. Cel mai sensibil indice al activităţii procesului reumatic este: A. 2-3 luni
A. Anemia B. 2-3 săptămâni
B. Viteza de sedimentare a hematiilor C. 3-6 luni
C. Leucocitoza D. 3-6 săptămâni
D. Creşterea fibrinogenului E. Mai mult de 6 luni
E. Disproteinemia inflamatorie 13. Stenoza mitrală reumatică să dezvoltă în termen de:
7. Selectaţi grupul de elecţie utilizat în tratamentul antibacterian al A. 3-6 luni
febrei reumatismale acute: B. 3-6 săptămâni
A. Macrolidele C. 2-3 săptămâni
B. Tetraciclinele D. 2-3 luni
C. Penicilinele E. Mai mult de 6 luni
D. Cefazolinele 14. Durata coreei reumatice este de:
E. Aminoglicozidele A. 1-2 luni
8. Marcaţi durata medie recomandată a terapiei antiinflamatorii în B. 8-15 zile
cadrul febrei reumatismale acute: C. 8-15 săptămâni
A. 1-2 săptămâni D. 3-4 luni
B. 6-8 săptămâni E. 3-4 săptămâni
C. 2-3 luni 15. Titrele ASLO în cadrul febrei reumatismale acute au o valoare maximă
D. 3-4 săptămâni la:
E. 3-4 luni A. 1-2 săptămâni după debutul bolii
9. Indicaţi cu ce se face profilaxia secundară în febra reumatismală acută: B. 1-2 săptămâni după infecţie streptococică
A. Benzatin benzilpenicilină G C. 4-6 săptămâni după debutul bolii
B. Lincomicină D. 4-6 săptămâni după infecţie streptococică
C. Trimetoprim E. 6-8 săptămâni după infecţie streptococică
D. Nitrofurantoină 16. Care din cercetările instrumentale permite diagnosticul afectărilor
E. Norfloxacin valvulare în febra reumatismală acută?
14
 A. ECG D. Proteinei A pe membrana streptococului
B. EcoCG-2D E. Proteinei N pe membrana streptococului
C. Radiografia cutiei toracice 22. Care sunt fazele evolutive ale leziunii morfopatologice reumatice?
D. Tomografia computerizată a cutiei toracice A. Faza exsudativ-degenerativă
E. Radiografia articulaţiilor periferice B. Faza granulomatoasă
17. Durata profilaxiei secundare în febra reumatismală acută fără cardită C. Faza fibroasă
este: D. Faza ulcero-necrotică
A. 3 ani de la ultimul atac reumatismal E. Faza proliferativă
B. Cel puţin 5 ani de la ultimul atac reumatismal 23. Alegeţi afirmaţiile adevărate despre Coreea Sydenham:
C. 10 ani de la ultimul atac reumatismal A. Este o manifestare rară a febrei reumatismale
D. Până la atingerea vârstei de 18 ani B. Afectează preponderent sexul masculin
E. Până la atingerea vârstei de 40 ani C. Afectează preponderent fetiţele de 6-15 ani
18. Profilaxia secundară în febra reumatismală acută se face cu: D. Lasă frecvent sechele neurologice
A. Benzatin benzilpenicilina G E. Nu afectează starea psihoemoţională
B. Lincomicină 24. În cadrul febrei reumatismale acute pot fi înregistrate următoarele
C. Trimetoprim manifestări renale:
D. Nitrofurantoină A. Proteinurie mică
E. Norfloxacin B. Hematurie macroscopică
19. În caz de alergie la peniciline profilaxia secundară a febrei reumatismale C. Hematurie microscopică
se face cu: D. Leucociturie
A. Cefalosporine E. Cilindrurie
B. Macrolide 25. Care indici de laborator certifică etiologia streptococică în febra
C. Fluorochinolone reumatismală acută?
D. Nitrofurane A. Titrul antistreptokinazei
E. Tetracicline B. Titrul antistreptolizinei-O
20. Contraindicaţie în tratamentul febrei reumatismale acute cu acidul C. Fibrinogenul
acetilsalicilic este: D. Gama-globulinele
A. Ulceraţia gastro-intestinală în faza acută E. Albuminele serice
B. Angina pectorală 26. Alegeţi afirmaţiile corecte despre anemia din febra reumatismală acută:
C. Pneumonia interstiţială A. Este de obicei moderată
D. Tromboflebita acută B. Este fierodeficitară
E. Vârsta până la 12 ani C. Corelează cu intensitatea procesului inflamator
D. Poate fi hemolitică
COMPLIMENT MULTIPLU E. Poate fi secundară afectării renale din febra reumatismală acută
21. Proprietăţile patogene ale streptococului hemolitic grupa A în FRA se 27. Alegeţi afirmaţiile corecte privind regimul pacientului cu febra
datorează: reumatismală acută:
A. Proteinei M pe membrana streptococului A. Spitalizarea este indicată în cazuri cu activitate mare cu poliartrită şi
B. Eliberării de toxine şi enzime (streptokinaza, streptohialuronidaza etc.) cardită
C. Expresiei moleculelor de aderenţă către epiteliu pe membrana B. Depinde de vârsta pacientului
bacteriei C. Se recomandă repaus la pat pacienţilor cu cardită cel puţin 4
15
 săptămâni B. Febra
D. Nu sunt restricţii de activitate la afectarea articulară, cardiacă şi C. Prezenţa sindromul inflamator
neurologică D. Cultura faringiană pozitivă pentru streptococ -hemolitic
E. Depinde de activitatea procesului inflamator E. Creşterea titrelor anticorpilor antistreptococici
28. Tratamentul febrei reumatismale acute include: 34.Indicaţi trăsăturile specifice artritei din cadrul febrei reumatismale acute:
A. Tratament antiagregant A. Afectarea simetrică
B. Tratament antiinflamator B. Caracterul migrator
C. Tratament antibacterian C. Caracterul deformant
D. Tratament anticoagulant D. Fără sechele în evoluţie
E. Tratament simptomatic E. Caracterul eroziv (radiologic)
29. În tratamentul febrei reumatismale acute pot fi indicate următoarele 35.Selectaţi valvele cel mai frecvent afectate în endocardita reumatică?
preparate antibacteriene: A. Mitrală
A. Azitromicina B. Tricuspidă
B. Benzilpenicilina C. Aortică
C. Doxiciclina D. Mitrală şi tricuspidă
D. Ciprofloxacina E. Aortică şi pulmonara
E. Claritromicina 36. Indicaţi fenomenele auscultative remarcate în endocardita reumatismală:
30. Alegeţi afirmaţiile corecte privind dieta pacientului cu febră A. Modificarea suflurilor preexistente
reumatismală acută complicată cu insuficienţă cardiacă: B. Suflu sistolic apical
A. Normoproteică C. Frecătura pericardică
B. Hiperproteică D. Apariţia suflurilor de dilataţie
C. Normocalorică E. Alterarea zgomotelor cardiace
D. Hiposodată 37. Selectaţi tipurile de sufluri prezente în endocardita reumatismală:
E. Hidrică în caz de afectare cardiacă A. Sistolic funcţional
31. Marcaţi factorii care contribuie la apariţia febrei reumatismale acute: B. Sistolic apical organic
A. Suprarăceala C. Protodiastolic
B. Faringita cu streptococ -hemolitic grupul A D. Mezodiastolic apical
C. Predispoziţia genetică E. Diastolic în punctul Erb
D. Vârsta 38. Alegeţi fenomenele auscultative observate în miocardita reumatică:
E. Sexul A. Suflul sistolic
32. Alegeţi, din cele propuse, criteriile MAJORE de diagnostic al febrei B. Suflul diastolic
reumatismale: C. Atenuarea zgomotului I
A. Cardita D. Atenuarea zgomotului II
B. Febra E. Frecătura pericardică
C. Coreea Sydenham 39. La stabilirea diagnosticului de pericardită exsudativă contribuie:
D. Eritemul marginat A. Examenul auscultativ
E. Artralgia B. Electrocardiografia
33. Selectaţi criteriile doveditoare ale infecţiei cu streptococ din grupul A C. Echocardiografia
în diagnosticul FRA: D. Radiografia cutiei toracice
A. Scarlatina recentă E. Puncţia pericardului
16
40. Selectaţi enunţurile corecte privind mişcările coreice: B. Azitromicină - 5 zile
A. Sunt coordonate C. Claritromicină - 14 zile
B. Se afectează mişcările fine D. Fenoximetilpenicilină - 10 zile
C. Pot apărea în timpul somnului E. Amoxicilină - 21 zile
D. Se poate afecta vorbirea 47. Indicaţiile pentru AINS în febra reumatismală acută sunt:
E. Se afectează mişcările membrelor A. Cardita cu activitate minimă
41. Marcaţi enunţurile corecte privind eritemul marginat: B. Pancardita severă
A. Se înregistrează frecvent în cadrul febrei reumatismale C. Artrita fără cardită
B. Este tranzitoriu D. Coreea Sydenham
C. Este pruriginos E. Insuficienţa cardiacă
D. Este migrator 48. Selectaţi indicaţiile pentru utilizarea corticosteroizilor în febra
E. Este circular reumatismală acută:
42. Alegeţi enunţurile corecte despre nodulii reumatici: A. Pancardita
A. Sunt localizaţi în hipoderm B. Febra
B. Sunt nedureroşi la palpare C. Poliartrita
C. Pielea este mobilă D. Activitatea înaltă a procesului reumatic cu risc major de afectare
D. Au diametru de 0,1-2 cm valvulară
E. Prezenţa lor semnifică afectarea cardiacă concomitentă şi este un E. Manifestările pulmonare ale febrei reumatismale acute
indicator de severitate a bolii 49. Tratamentul simptomatic în coreea Sydenham include:
43.Confirmarea infecţiei streptococice poate fi efectuată prin: A. Prednisolon
A. Examen obiectiv B. Carbamazepin
B. Examen ORL endoscopic C. Anticonvulsivante
C. Însămânţarea exsudatului faringian D. Fenobarbital
D. Cercetarea anticorpilor antistreptococici E. Aminazin
E. Biopsia ţesuturilor afectate 50. Durata profilaxiei secundare în febra reumatismală acută cu cardită
44. În cadrul FRA pot fi înregistrate următoarele modificări ECG: şi valvulopatie reumatismală reziduală este:
A. Prelungirea intervalului PR0.20 A. 3 ani de la ultimul atac reumatismal
B. Dereglările de ritm B. 5 ani de la ultimul atac reumatismal
C. Dereglările de conducere C. Cel puţin10 ani de la ultimul atac reumatismal
D. Absenţa undei P D. Până la atingerea vârstei de 21 ani
E. Unda Q patologică (adâncă şi largă) E. Până la atingerea vârstei de 40 ani
45. Indicaţi semnele echocardiografice ale endocarditei reumatice:
A. Îngroşarea bazală a valvelor GUTA
B. Îngroşarea marginală a valvelor COMPLIMENT SIMPLU
C. Regurgitarea 1. Care sunt factori de risc în apariţia gutei?
D. Hipochinezia valvelor a) Sexul feminin
E. Vegetaţiile flotante valvulare b) Sexul masculin
46. Selectaţi durata terapiei antibacteriene în caz de febră reumatismală c) Hipotiroidismul
acută: d) Factorii de mediu, cum ar fi clima şi urbanizarea
A. Benzatin benzilpenicilină - 7 zile e) Sedentarismul
17
2. Precizaţi deformările caracteristice ale mâinii, care apar în evoluţia gutei: d) Plămân în fagure de miere
a) Deformare în „butonieră” e) Opacităţi mari rotunde
b) Deformare de tip „mână pseudoreumatoidă” 9. Printre criteriile diagnostice pentru gută se numără:
c) Deviaţie ulnară a degetelor a) Limitarea mişcărilor în articulaţiile afectate
d) Deformare în „gât de lebădă” b) Poliartrita simetrică
e) Anchiloza articulaţiilor interfalangiene distale c) Prezenţa tofilor, ce conţin microcristale de acid uric (confirmată microscopic)
3. Selectaţi afirmaţia care caracterizează afectarea oculara în gută: d) Durerile lombare joase
a) Sclerita e) Durerile calcanee
b) Episclerita 10. Glucorticoizii sunt utilizaţi în gută în cazul afectării:
c) Glaucom a) Pulmonare
d) Nu este caracteristică b) Pericardului
e) Cataracta c) Articulaţiilor, refractare la antiinflamatoare nesteroidiene şi colchicină
4. Care afectare renală poate fi observată în gută? d) Musculaturii
a) Glomerulonefrita mesangială e) Stomacului
b) Glomerulonefrita proliferativă focală 11. Criteriul morfologic în gută se consideră:
c) Displazia chistică renală a) Nodulii Aschoff
d) Nefrolitiaza b) Nodulii Osler
e) Sindromul nefrotic c) Nodulii reumatoizi
5. Care regiune articulară este cea mai frecvent afectată în gută? d) Nodulii Heberden
a) Articulaţiile interfalangiene distale e) Nodulii tofacei
b) Articulaţiile interfalangiene proximale 12. În tratamentul gutei sunt utilizate următoarele preparate, cu excepţia:
c) Articulaţiile metacarpofalangiene a) Antiinflamatoarelor steroidiene
d) Articulaţia genunchiului b) Antiinflamatoarelor nesteroidiene
e) Prima articulaţie metatarsofalangiană c) Imunosurpesoarelor
6. Manifestarea musculară întâlnită în gută este: d) Colchicinei
a) Durerea musculară spontană e) Allopurinolului
b) Nu este caracteristică 13. Nodulii gutoşi (tofii) sunt formaţiuni ce conţin resturi de celule, leucocite
c) Atrofia musculară şi:
d) Calcinoza intramusculară a) Colagen
e) Flegmonul intramuscular b) Hidroxiapatită
7. În mecanismul de instalare a gutei rol primordial îl are: c) Acid uric
a) Afectarea iniţială a celulei endoteliale d) Lipoproteide
b) Penetrarea uraţilor în lichidul sinovial e) Cristale Charcot-Leyden
c) Secreţia excesivă de către fibroblaşti a fibronectinei 14. Factori provocatori ai hiperuricemiei sunt următoarele preparate, cu
d) Inhibarea fibroblaştilor de către mastocite excepţia:
e) Împiedicarea dezvoltării fibrozei de către monocite a) Furosemidului
8. Ce afectare pulmonară poate fi prezentă la bolnavii cu gută? b) Metilprednizolonului
a) Fibroză interstiţială difuză c) Warfarinei
b) Nu este caracteristică d) Aspirinei în doze mici
c) Benzi reticulare de la hil spre bază e) Vitaminei B12
18
15. Apariţia tofusurilor în gută poate fi cauzată de nivelul crescut de: a) Antiinflamatoare nesteroidiene
a) Factorul Fon Willenbrant b) Antibacteriene
b) Factorul reumatoid c) Colchicină
c) Factorul Hageman d) Imunosupresoarele
d) Colesterol e) Metilprednizolon
e) Acid uric în sânge 22. Care dintre următoarele NU sunt efecte adverse ale terapiei cu
16. Artralgiile în gută pot fi explicate prin: Allopurinol?
a) Colagenarea sinovialei a) Dispepsia
b) Degenerarea proteoglicanilor cartilajului articular b) Hipotensiunea arterială
c) Depunerea cristalelor de acid uric în articulaţii c) Hipoacuzia
d) Depunerea cristalelor de apatită în articulaţii d) Trombocitopenia
e) Osteoporoză subcondrală e) Leucopenia
17. Guta este o maladie determinată de anomalia înnăscută sau dobândită a 23. Care dintre următoarele reprezintă criterii de diagnostic ale gutei acute
metabolismului: elaborate de către Colegiul American de Reumatologie (2002)?
a) Glucidic a) Prezenţa cristalelor caracteristice de acidul uric în lichidul sinovial
b) Purinic b) Artrita simetrică: interesarea simultană bilaterală a aceloraşi articulaţii cu durata
c) Hidric de cel puţin 6 săptămâni
d) Electrolitic c) Inflamaţie articulară care atinge apogeul într-o singură zi
e) Energetic d) Prezenţa factorului reumatoid
18. Care articulaţie este afectată cu predilecţie în gută la debut: e) Modificări radiografice demonstrând osteoporoza difuză
a) Articulaţia radiocarpiană 24. Terapia gutei include:
b) Articulaţia metatarsofalangiană I a) Diclofenac
c) Articulaţia genunchiului b) Colchicină
d) Articulaţia umărului c) Prednisolon
e) Articulaţia cotului d) Azatioprin
19. Eroziunea osoasă „punched-out”, confirmată radiologic, este observată în: e) Allopurinol
a) Spondilită anchilozanta 25. Tumefierea articulară în gută apare datorită:
b) Lupus eritematos sistemic a) Leziunilor microvasculare
c) Artrită reumatoidă b) Inflamaţiei sinovialei cu proliferarea sinoviocitelor
d) Artrită reumatismală c) Osteoporozei epifizare
e) Gută d) Permeabilităţii vasculare crescute cu acumulare de lichid sinovial bogat în uraţi
20. Clasic guta debutează prin: e) Lezării cartilajului articular
a) Artrita articulaţiei metatarsofalangiene I 26. Cele mai frecvente localizări ale tofusurilor gutoşi sunt:
b) Poliartrită simetrică a) Bursa olecraniană a cotului
c) Sacroiliită b) Pleura
d) Artrită temporomandibulară c) Pericardul
e) Artrită humerală d) Parenchimul pulmonar
e) Pavilionul urechii
COMPLIMENT MULTIPLU 27. Ce este caracteristic pentru artrita gutoasă cronică?
21. Care preparate se folosesc în tratamentul accesului acut de gută? a) Afectarea poliartriculară
19
b) Afectarea simetrică c) Defectele genetice ale metabolismului purinic
c) Afectarea articulaţiilor sacroiliace d) Alimentaţia cu exces de purine
d) Afectarea articulaţiilor carpo-metacarpiene e) Abuzul de etanol
e) Deformităţile labei piciorului „picior gutos”, ale mâinilor – „mâna 34. Care dintre manifestările de mai jos definesc hiperuricemia?
pseudoreumatoidă” a) Acidul uric în ser ≥0,49 mmol/l la bărbaţi
28. Tratamentul uricodepresiv în guta include administrarea de: b) Acidul uric în ser ≥0,39 mmol/l la femei
a) D-penicilamină c) Acidul uric în ser ≥0,36 mmol/l la bărbaţi
b) Colchicină d) Acidul uric în ser ≥0,30 mmol/l la femei
c) Allopurinol e) Acidul uric în urină ≥900 mg/24ore
d) Propranolol 35. Ce modificări radiologice pot fi prezente la bolnavii cu gută?
e) Febuxostat a) Calcinoza ţesuturilor moi
29. Tratamentul uricolitic în guta include administrarea de: b) Osteoliza falangelor
a) D-penicilamină c) Scleroza marginală
b) Colchicină d) Osteofitele
c) Uricază e) Eroziunile osoase, geode „punched-out”
d) Razburicază 36. Ce modificări se pot produce în gută la nivelul rinichiului?
e) Allopurinol a) Hiperplazia intimei arterelor interlobulare
30. Care dintre următoarele leziuni sistemice se asociază cu un prognostic b) Necroza fibrinoidă a arterelor aferente
sever în gută? c) Nefropatia urică
a) Infarctul miocardic d) Tofi în parenchimul renal
b) Nefrita interstiţială e) Calculi urici
c) Arterioloscleroza cu dezvoltarea nefrosclerozei 37. Indicaţi anomaliile de laborator caracteristice gutei:
d) Hipertensiunea arteriala a) Hiperuricemia
e) Arteriita mezenterică b) Hiperuricozuria
31. Afectarea neurologică la pacienţii cu gută este cauzată de: c) Hipertransaminazemia
a) Ateroscleroză a vaselor cerebrale d) Hipercomplementemia
b) Chist popliteu disecant e) Hipotrigliceridemia
c) Parapareză prin tofi în spaţiul extradural sau ligamentele galbene 38. Care dintre cele enumerate sunt manifestări extraarticulare ale gutei?
d) Sindrom de canal carpian sau tarsian a) Fibroza pulmonară
e) Insuficienţă vertebro-bazilară b) Glomerulonefrita
32. Pentru diagnosticul gutei explorările esenţiale sunt: c) Hipertensiunea arterială
a) Electromiografia d) Tulburările de conducere (blocuri AV)
b) Scintigrafia osoasă e) Nefrolitiaza
c) Microscopia lichidului sinovial 39. Care dintre următoarele modificări de laborator sunt prezente în gută?
d) Tomografia computerizată a) Creşterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacienţilor cu
e) Aprecierea acidului uric în ser şi urină boală activă
33. Care dintre următorii factori se presupune a fi implicaţi în apariţia b) Nivelurile serice de IgA frecvent crescute
hiperuricemiei? c) Creşterea nivelului acidului uric în ser
a) Administrarea unor medicamente (diretice tiazide, warfarin etc.) d) Anticorpii antinucleari constant prezenţi
b) Tabagismul e) Creşterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacienţilor cu boală activă
20
40. Tofii intradermici în gută mai frecvent sunt localizaţi: d) Tofi intradermici
a) Pe torace e) Erupţii papuloase
b) În regiunea primei articulaţii carpo-metacarpiene 47. Criteriile diagnostice în gută sunt următoarele:
c) Pe partea ulnară a antebraţului a) Prezenţa cristalelor de uraţi în lichidul sinovial
d) Pe fese b) Conjunctivita
e) În regiunea bursei olecraniene c) Glomerulonefrita
41. Tratamentul uricozuric în gută include: d) Mai mult de 1 acces de artrită acută în anamneză
a) D-penicilamină e) Tumefierea asimetrică a unei articulaţii
b) Colchicină 48. În apariţia gutei este recunoscut rolul:
c) Azatioprină a) Agenţilor infecţioşi
d) Benzbromaronă b) Anomaliilor metabolice
e) Probenecid c) Predispoziţiei genetice
42. Deformările articulare caracteristice gutei includ următoarele modificări: d) Abuzului de alcool
a) Deformităţi ale labei piciorului e) Aterosclerozei coronare
b) Deformităţi ale pumnilor – „mână pseudoreumatoidă” 49. Care preparate se folosesc în tratamentul accesului acut de gută?
c) Deviaţie ulnară a degetelor a) Antiinflamatoare nesteroidiene
d) „Gât de lebădă” b) Antibacteriene
e) Scurtarea falangelor distale c) Colchicină
43. Care articulaţii sunt interesate cel mai rar în gută? d) Imunosupresoare
a) Articulaţiile mici ale mâinilor e) Corticosteroizi
b) Articulaţiile temporomandibulare 50. Contraindicaţii pentru tratamentul cu Allopurinol sunt:
c) Articulaţiile genunchii a) Vârsta copilului
d) Articulaţiile coxofemurale b) Perioada de alăptare
e) Articulaţiile plantare c) Hipertensiunea arterială
44. Afectarea sistemului cardiovascular în gută este reprezentată de: d) Tromboflebita acută
a) Insuficienţa sigmoidelor aortice e) Sarcina
b) Hipertensiunea arterială
c) Insuficienţa mitrală LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC
d) Insuficienţa tricuspidală COMPLIMENT SIMPLU
e) Ateroscleroză 1. Ce NU este caracteristic lupusului eritematos sistemic?
45. În grupul artritelor microcristaline sunt incluse următoarele: A. Pneumonita
a) Guta B. Pericardita
b) Artrita reactivă C. Endocardita Libmann-Sacks
c) Artrita asociată dislipidimiilor D. Endocardita eozinofilică
d) Artropatia prin hidroxiapatită E. Miocardita
e) Condrocalcinoza 2. Ce modificare hematologică NU este caracteristică lupusului
46. Afectarea tegumentară în gută include următoarele: eritematos sistemic?
a) Tofi subcutanaţi A. Leucocitoza
b) Echimoze B. Leucopenia
c) Telangiectazii C. Anemia hemolitică
21
 D. Trombocitopenia 9. Diagnosticul pozitiv de lupus eritematos sistemic necesită cel puţin
E. VSH crescut câte criterii ACR (1997)?
3. Care valve cardiace se afectează mai frecvent în lupusul eritematos A. 3 criterii
sistemic? B. 4 criterii
A. Aortice C. 6 criterii
B. Mitrale D. 8 criterii
C. Tricuspide E. 11 criterii
D. Pulmonare 10. Indicaţi doza de corticosteroizi unui bolnav cu nefropatie lupică
E. Mitrale şi tricuspide severă:
4. Ce este mai caracteristic pentru lupusul eritematos sistemic? A. 0,1-0,5 mg/kg/zi
A. Insuficienţa mitrală B. 0,75 mg/kg/zi
B. Stenoza mitrală C. 1,0-2,0 mg/kg/zi
C. Insuficienţa aortică D. 3,0-4,0 g/kg/zi
D. Stenoza aortică E. >4 g/kg/zi
E. Insuficienţa tricuspidă 11. Care fenomen este caracteristic lupusului eritematos sistemic?
5. Semnul urinar al glomerulonefritei lupice, conform criteriilor A. Activarea limfocitelor T-helper
diagnostice, este: B. Activarea limfocitelor T-supresor
A. Hematuria C. Inhibarea limficitelor B
B. Leucocituria D. Inhibarea limfocitelor T-kiler
C. Proteinuria E. Activarea limfocitelor T-citotoxice
D. Uraturia 12. Durata tratamentului cu corticosteroizi în lupusul eritematos sistemic
E. Bacteriuria este:
6. Ce variantă de nefrită lupică are cel mai sever prognostic? A. 1 lună
A. Nefropatia lupică mezangială minimă B. 3-6 luni
B. Nefrita lupică mezangială proliferativă C. 1 an
C. Nefropatia lupică focală sclerotică inactivă D. 2 ani
D. Nefropatia lupică difuză sclerotică (>90% glomeruli sclerozaţi) E. Toată viaţă
E. Nefropatia lupică membranoasă (proteinurie 3g/zi) 13. Manifestarea cardiacă cea mai frecventă în lupusul eritematos
7. Celulele lupice reprezintă: sistemic este:
A. Macrofage, ce au fagocitat nucleele leucocitelor degradate A. Miocardita
B. Aglomerări de limfocite B. Endocardita lupică
C. Polinucleare mature ce au fagocitat nucleele leucocitelor degradate C. Valvulopatiile
D. Aglomerări de nuclee ale leucocitelor degradate D. Pericardita
E. Celule spumoase degradate E. Aritmiile cardiace
8. Ce afirmaţie este caracteristică lupusului eritematos? 14. Medicamentul cel mai puţin toxic în lupusul eritematos sistemic este:
A. IgG serică scade A. Clorambucilul
B. Complexe imune circulante în limite normale B. Ciclofosfamida
C. Titrul anticorpilor ANA creşte C. Azatioprina
D. IgM serică scade D. Metotrexatul
E. Prezenta anticorpilor anti-CCP
22
 E Hidroxiclorochina E. Fenomen Raynaud
15. Cel mai eficace medicament în tratamentul nefritei lupic este:
A. Metotrexatul
B. Ciclofosfamida COMPLIMENT MULTIPLU
C. Azatioprina 21. Factori declanşatori ai lupusului eritematos sistemic pot fi următorii:
D. AINS A. Predispoziţia genetică
E. Corticosteroizii B. Infecţiile acute virale
16. Cea mai frecventă manifestare a afectării sistemului nervos în lupusul C. Razele ultraviolete
eritematos sistemic este: D. Modificările endocrine (hiperestrogenemia şi hipoandrogenemia)
A. Depresia E. Polenul plantelor
B. Anxietatea 22. Următoarele afectări muco-cutanate sunt incluse în criteriile de
C. Cefaleea diagnostic ale lupusului eritematos sistemic (ACR, 1997):
D. Disfuncţia cognitivă uşoară A. Rash malar
E. Psihoza B. Erupţii discoide
17. Riscul de a dezvolta nefropatie lupică au pacienţii cu: C. Fotosensibilitate
A. Anomalii urinare periodice D. Erupţii de tip „eritem nodos”
B. Titrul crescut de anticorpi anti ADNdc E. Ulceraţii bucale
C. Hipercomplementemie 23. Următoarele afectări organice sunt incluse în criteriile de diagnostic
D. VSH foarte crescut ale lupusului eritematos sistemic (ACR, 1997):
E. Trombocitopenie A. Artrită neerozivă
18. Cea mai frecventă manifestare a lupusului cardiac este: B. Pleurezie, pericardită
A. Miocardita C. Limfadenopatie periferică
B. Afectarea tuturor valvelor D. Afectare renală
C. Endocardita Libman-Sacks E. Afectare neurologică
D. Infarctul de miocard 24. Afectarea articulaţiilor în lupusul eritematos sistemic se
E. Pericardita caracterizează prin următoarele:
19. Care dintre următorii anticorpi au incidenţa cea mai mare în lupusul A. Poliartrită
eritematos sistemic: B. Afectarea predominantă a articulaţiilor mici
A. Anti-centromer C. Redoare matinală prelungită
B. Anti-J01 D. Afectare articulară simetrică
C. Anti-streptolizina O sau S E. Efect relativ rapid la tratament cu corticosteroizi
D. Anti-hialuronidaza 25. Selectaţi semnele caracteristice pleureziei lupice:
E. Anti-ADN dc A. Exsudat
20. Manifestarea cutanată cea mai caracteristică pentru lupus eritematos B. Transudat
sistemic este: C. Reacţia BAAR negativă
A. Rash malar în formă de fluture D. Rar pot fi depistate celule lupice
B. Eritem discoid E. Cantitate mică de lichid pleural
C. Alopecie 26. Manifestările pleuropulmonare ale lupusului eritematos sistemic se
D. Livedo reticularis caracterizează prin:

23
 A. Pneumonită C. Anticorpii anti Ro (SS-A) apar în sindromul Sjögren şi lupusul
B. Pleurezie neonatal
C. Pneumonie lobară D. Anticorpii marker pentru lupus eritematos sistemic sunt anti-
D. Vasculită pulmonară ADNdc şi anti-Sm
E. Insuficienţă respiratorie obstructivă E. Anticorpii anti histone nu se asociază cu lupus medicamentos
27. Următorii factori pot declanşa recurenţele lupusului eritematos 32. Care din următoarele afirmaţii despre manifestările musculoscheletice
sistemic: ale lupusului eritematos sistemic sunt adevărate:
A. Tratamentul corticosteroid A. Osteoporoza nu este caracteristică lupusului eritematos sistemic
B. Infecţiile acute virale B. Există o proporţionalitate între manifestările articulare şi gradul de
C. Expunerea la soare activitate a lupusului eritematos sistemic
D. Intoxicaţiile cu substanţe chimice
C. Deformările articulare nu sunt caracteristice lupusului eritematos
E. Surmenajul fizic şi psihoemoţional
28. Tratamentul lupusului eritematos sistemic prevede următoarele sistemic
D. Necroza aseptică osoasă poate fi rezultatul tratamentului
obiective:
A. Ameliorarea manifestărilor clinice îndelungat cu corticosteroizi
B. Ameliorarea manifestărilor hematologice E. Deformarea articulaţiilor falangiene în forma de „gât de lebădă”
C. Corecţia perturbărilor imune este frecventă
D. Intervenţiile chirurgicale urgente 33. Manifestările pleuropulmonare caracteristice lupusului eritematos
E. Prevenirea perturbărilor hemostatice sistemic sunt:
29. Manifestările neurologice în lupusul eritematos sistemic se A. Alveolita alergică
caracterizează prin următoarele: B. Pneumonita
A. Polineuropatie C. Pleurezia
B. Hemipareze D. Bronhopneumonia bacteriană
C. Convulsii E. Pneumonia fungică
D. Pseudoepilepsie 34. Pericardita lupică se manifestă prin:
E. Electroencefalogramă normală A. Acumulări de lichid pericardic cu caracter de transsudat
30. Sindromul antifosfolipidic din lupusul eritematos sistemic se B. Lichidul pericardic conţine mai mult de 20000 leucocite/mm3
caracterizează prin următoarele: C. Lichidul pericardic conţine CIC
A. Avorturi spontane repetate D. Lichidul pericardic are culoare galbenă-verzuie
B. Test la lues fals pozitiv E. Evoluează în pericardita constrictivă
C. Tromboze venoase şi arteriale 35. Anomaliile hematologice în lupusul eritematos sistemic sunt:
D. Titru crescut al anticorpilor anticardiolipinici IgG sau IgM A. Leucocitoza
E. Titru scăzut al anticorpilor anti ADNdc B. Leucopenia
31. Următoarele afirmaţii cu referire la prezenţa anticorpilor în lupusul C. Trombocitoza
D. Trombocitopenia
eritematos sistemic sunt corecte:
E. Limfocitoza
A. Titrul anticorpilor antinucleari (ANA) este crescut 36. Corticosteroizii în doze mari sunt indicaţi în lupusul eritematos
B. Titrul anti-ADNdc este crescut, frecvent se asociază cu nefropatia
sistemic în următoarele cazuri:
lupică
A. Manifestări cutanate
B. Afectări mucoase şi cutanate
24
 C. Activitate înaltă a procesului lupic B. Gastrita
D. Prezenţa semnelor de vasculită generalizată C. Ulcerele gastroduodenale
E. Prezenţa sindromului nefrotic D. Pancreatita
37. Care citostatice sunt mai frecvent utilizate în lupusul eritematos E. Boala Crohn
sistemic:
A. Metotrexatul 43. Selectaţi manifestările lupusului eritematos sistemic ce pot fi tratate cu
B. Azatioprina preparate AINS:
C. Vincristina A. Afectarea renală
D. Ciclofosfamida B. Serozitele
E. Miclosanul C. Afectările sistemului nervos
38. Factorii ce agravează pronosticul lupusului eritematos sistemic sunt: D. Afectările articulare
A. Endocardita lupică şi valvulopatiile cardiace E. Febra
B. Afectarea articulară 44. Care afirmaţii despre lupusul eritematos sistemic sunt adevărate?
C. Afectarea renală A. Anemia şi leucopenia apar la majoritatea pacienţilor cu lupus
D. Afectarea tegumentară
E. Afectarea neurologică eritematos sistemic
39. Complicaţiile puls-terapiei în lupusul eritematos sistemic pot fi: B. Anemia hemolitică se tratează cu doze mari de corticosteroizi
A. Creşterea tensiunii arteriale C. Leucopenia severă se asociază cu infecţii recurente
B. Miopatia D. Trombocitopenia severă se asociază cu sângerări
C. Crizele convulsive E. Leucopenia necesită tratament cu citostatice
D. Edemul tisular periferic 45. Alegeţi afirmaţiile corecte privind sarcina în lupusul eritematos
E. Agravarea evoluţiei lupusului eritematos sistemic sistemic:
40. Numiţi cele mai frecvente manifestări ale miocarditei lupice difuze: A. Are risc crescut de avort spontan
A. Tahicardia B. Este contraindicată femeilor cu lupus-nefrită
B. Extrasistolia C. Dozele mari de corticosteroizi pot induce malformaţii la făt
C. Insuficienţa cardiacă D. Nou-născuţii femeilor cu lupus eritematos sistemic sunt hipotrofici
D. Infarctul de miocard E. Femeile cu avorturi spontane în antecedente se pot trata cu doze
E. Accidentul vascular cerebral
mari de corticosteroizi
41. Care din cele enumerate sunt caracteristice sindromului 46. Tratamentul cu glucocorticoizi în lupusul eritematos sistemic prevede:
antifosfolipidic în lupusul eritematos sistemic? A. Doze de 1-2 mg/kg/zi în mai multe prize, când boala este activă
A. Creşterea ureei serice B. Doza de întreţinere unică dimineaţa
B. Creşterea lipidelor serice C. Tratamentul se asociază cu un citostatic
C. Prezenţa anticoagulantului lupic D. Puls-terapia cu Metilprednisolon este indicată la prezenţa
D. Creşterea titrelor anticorpilor anticardiolipinici glomerulonefritei lupice
E. Reacţia Wasserman fals-pozitivă E. Corticoterapia este indicată în lupus eritematos sistemic manifestat
prin afecţiuni cutanate şi articulare
42. Selectaţi manifestările afectării tractului digestiv în lupusul eritematos
sistemic: 47. Tratamentul lupusului eritematos sistemic cu citostatice urmăreşte:
A. Esofagita A. Controlul bolii active

25
 B. Înlocuirea completa a corticosteroizilor care au multe efecte B. Artritei reumatoide
adverse C. Lupusului eritematos sistemic
C. Prevenirea complicaţiilor hematologice D. Spondilitei anchilozante
D. Reducerea puseelor active de lupus eritematos sistemic E. Polimiozitei
E. Scăderea riscului de boala cronică renală terminală 3. Criteriile de diagnostic al sclerodermiei conform ACR/EULAR (2013) sunt
următoarele, cu excepţia:
48. Testele de diagnostic ale lupusului eritematos sistemic includ A. Sindromului Raynaud
aprecierea anticorpilor: B. "Edemului dur", induraţiei tegumentelor
A. Anti-ADNdc C. Pneumopatiei interstiţiale
B. Antinucleari D. Ulcerelor digitale
C. Anti-Sm E. Disfagiei
D. Anti-SS-A (Ro) sau anti-SS-B (La) 4. Clinic, afectarea renală acută în sclerodermie se manifestă prin:
E. Antitopoizomeraza A. Hipertensiune arterială malignă
B. Calculi renali
49. Preparatele imunosupresive recomandate în tratamentul lupusului C. Pielonefrită acută
eritematos sistemic sunt: D. Polichistoză renală
A. Ciclofosfamida E. Nefroptoza
B. Metotrexatul COMPLIMENT MULTIPLU
C. Azatioprina 5. Care dintre următoarele sunt elemente ale definiţiei sclerodermiei:
D. Mofetil micofenolatul A. Boală a ţesutului conjunctiv
E. Vincristina B. Afectează numai pielea
C. Caracterizată prin obliterări ale arterelor mari
50. Tratamentul de menţinere a remisiunii lupusului eritematos sistemic
D. Caracterizată prin obliterări ale arterelor mici şi capilarelor
include:
E. Evoluează cu producţie exagerată de colagen
A. Prednisolon 20-30 mg/zi
6. Afectarea tegumentară în sclerodermie se manifestă prin:
B. Prednisolon 5-10 mg/zi
A. Edemaţierea tegumentelor
C. Metotrexat 7,5-20 mg/săptămână
B. Induraţia tegumentelor
D. AINS timp îndelungat
C. Teleangiectazii
E. Ciclofosfamidă 1,0 gr i/v o dată în lună
D. Eritem cutanat
E. Tofusuri
SCLERODERMIA SISTEMICĂ
7. Care dintre cele enumerate constituie sindromul CREST:
COMPLIMENT SIMPLU
A. Calcinoză subcutanată
1. Care dintre următorii factori NU favorizează apariţia sclerodermiei:
B. Esofagopatie
A. Policlorura de vinil
C. Sclerodactilie
B. Hidrocarburile aromate
D. Rash facial
C. Uleurile toxice
E. Teleangiectazii
D. Bleomicina
8. Ce aspecte radiologice ale degetelor pot fi prezente la bolnavii cu
E. Prostaciclina
sclerodermie:
2. Sindromul CREST este o variantă a:
A. Calcinoza ţesuturilor moi
A. Sclerodermiei sistemice
B. Osteoliza falangelor distale
26
 C. Contracturi E. Prostaciclina
D. Osteofite 15. Tratamentul imunosupresant în Sclerodermie include administrarea de:
E. Periostită A. Metotrexat
9. Ce aspecte radiologice pulmonare pot fi prezente la bolnavii cu B. Colchicină
sclerodermie: C. Ciclofosfamidă
A. Fibroza interstiţiala difuză D. Propranolol
B. Imagine hidro-aerică E. Interferon
C. Benzi reticulare de la hil spre bază
D. Plămân în „fagure de miere” POLIMIOZITĂ/DERMATOMIOZITĂ
E. Opacităţi mari rotunde COMPLIMENT SIMPLU
10. Sindromul Raynaud se întâlneşte la pacienţii cu: 1. Diagnosticul pozitiv al dermatomiozitei necesită următoarele criterii, cu
A. Gută excepţia:
B. Osteoartroză A. Slăbiciune musculară simetrică
C. Sclerodermie B. Creşterea enzimelor serice de origine musculară
D. Lupus eritematos sistemic C. Distrucţie osoasă
E. Artrita reumatoidă D. Anomalii electromiografice
11. Care dintre următoarele semne corespund afectării renale în E. Necroză musculară histologic
sclerodermie: 2. Pacienţii ce pozitivează autoanticorpi anti-Jo-1 sunt diagnosticaţi cu:
A. Nefroptoza A. Miozită asociată cu fibroză pulmonară interstiţială
B. Proteinurie B. Boală mixtă a ţesutului conjunctiv
C. Leucociturie marcată C. Lupus eritematos sistemic
D. Hipertensiune arterială D. Sindromul Sjögren
E. Edeme palpebrale E. Sindromul CREST
12. Care dintre următorii autoanticorpi pot fi depistaţi în sclerodermie: 3. Simptoamele de reflux gastroesofagian în miopatiile inflamatorii sunt
A. Antinucleari cauzate de:
B. Anti topoizomeraza A. Afectarea musculaturii striate faringiene
C. Anti ADNdc B. Disfuncţia sfincterului esofagian inferior
D. Anti centromer C. Colecistita
E. Anti Jo1 D. Disfuncţia sfincterului esofagian superior
13. Probele funcţionale respiratorii la bolnavii cu sclerodermie pot exprima: E. Fermentopatie
A. Sindrom restrictiv 4. Pentru diagnosticul polimiozitei explorarea esenţială este:
B. Tulburări de difuziune a gazelor A. Rezonanţa magnetică nucleară
C. Desaturare la efort B. Scintigrafia scheletului
D. Sindrom obstructiv C. Biopsia musculară
E. Proba Tiffeneau ≤70% D. Tomografia computerizată
14. În tratamentul sindromului Raynaud se pot utiliza: E. Aprecierea enzimelor pancreatice
A. Nifedipina COMPLIMENT MULTIPLU
B. Drotaverina 5. Criteriile principale de diagnostic ale dermatomiozitei sunt următoarele:
C. Reopoliglucina A. Slăbiciunea musculara simetrică
D. Propranololul B. Rash-ul cutanat heliotrop
27
 C. Creşterea Creatinfosfokinazei în ser C. Calcinoză
D. Nivelul crescut de antistreptolizina-O în ser D. Miocite Anichcov (celule cu nuclei alungiţi)
E. Anomaliile elecroneuromiografice de tip neuropatic E. Celule Aschoff
6. Următoarele caracteristici definesc dermatomiozita: 12. Ce manifestări cardiovasculare prezintă bolnavii cu miopatii
A. Proces cronic supurativ inflamatorii?
B. Proces difuz A. Stenoză aortică
C. Afectarea musculaturii extremităţilor B. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Afectarea pielii C. Miocardită
E. Afectarea organelor interne D. Vasculită cutanată
7. Care dintre următorii factori se presupune a fi implicaţi în apariţia E. Sindrom Raynaud
dermatomiozitei: 13. În polimiozită imunosupresia se utilizează împreună cu corticoterapia în
A. Picornavirusii caz de:
B. Tabagismul A. Apariţie a pneumopatiei interstiţiale
C. Predispunerea genetică B. Intoleranţă de megadoze de prednizon
D. Administrarea de corticosteroizi C. Forme refractare la corticoterapie
E. Abuzul de etanol D. Afectarea cordului
8. Manifestările musculare întâlnite în miopatiile inflamatorii sunt: E. Insuficienţă renală
A. Durere musculară spontană 14. Enzimele musculare, nivelul seric al cărora creşte în miopatii inflamatorii
B. Dizartrie idiopatice sunt:
C. Atrofie musculară A. Amilaza
D. Calcinoză B. Creatinkinaza
E. Flegmon intramuscular C. Aldolaza
9. Aspectele anatomopatologice ale fibrei musculare striate în miopatiile D. Fosfataza acidă
inflamatorii sunt: E. Transaminazele
A. Atrofie musculară 15. Manifestări cutanate patognomonice în dermatomiozită sunt:
B. Infiltraţie musculară cu limfocite A. Rash malar
C. Necroză a fibrelor musculare B. Rash facial heliotrop
D. Vasculită cu tromboze plachetare C. Eritem marginat
E. Microabcese musculare D. Papule Gottron
10. Care dintre următoarele leziuni tegumentare sunt prezente în E. Eritem nodos
dermatomiozita?
A. Rash heliotrop BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV
B. Erupţii eritemo-papulare COMPLIMENT SIMPLU
C. Semnul Gottron 1. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv este definită drept:
D. Eritem nodular A. Asocierea a 2 şi mai multe maladii difuze ale ţesutului conjunctiv
E. Alopecie B. Asocierea a 2 şi mai multe maladii difuze ale ţesutului conjunctiv şi
11. În fazele tardive ale dermatomiozitei, explorarea morfologică a muşchilor prezenţa anti-U1-RNP
poate relata: C. Asocierea unor simptome a 2 şi mai multe maladii difuze ale
A. Fibrozare musculară ţesutului conjunctiv
B. Atrofie perifasciculară D. Asocierea unor simptome a 2 şi mai multe maladii difuze ale
28
 ţesutului conjunctiv şi prezenţa anti-U1-RNP A. Anticorpii antinucleari
E. Orice asociere de maladii autoimune şi prezenţa anti-U1-RNP B. Factorul reumatoid
2. Criteriile bolii mixte a ţesutului conjunctiv includ următoarele, cu C. Anticorpii anti-muşchi neted
excepţia: D. Anticorpii antipeptida ciclică citrulinată
A. Fenomenul Raynaud E. Anticorpii antihistone
B. Ulcere digitale 8. Alegerea tratamentului patogenetic la pacienţii cu boala mixtă a
C. Sinovita ţesutului conjunctiv depinde de:
D. Sclerodactilia A. Severitatea manifestărilor renale
E. Prezenţa anticorpilor anti-U1-RNP B. Activitatea bolii
3. Prezenţa anticorpilor anti-U1-RNP se asociază cu: C. Titrul autoanticorpilor
A. Afectare renală severă D. Simptomele prezente
B. Pneumopatie interstiţială E. Starea funcţională a organelor afectate
C. Prognostic relativ favorabil pentru afectări ale organelor 9. Tratamentul pacienţilor cu boala mixtă a ţesutului conjunctiv
D. Prognostic nefavorabil pentru afectări ale organelor include:
E. Prognostic rezervat din cauza afectărilor musculoscheletale severe A. Corticoterapie
4. Alegeţi manifestarea clinică specifică bolii mixte a ţesutului B. Preparate antibacteriene
conjunctiv: C. Terapie biologică
A. Ulcere digitale D. Antiinflamatoare nesteroidiene
B. Fenomen Raynaud E. Imunosupresori/citostatici
C. Papule Gottron 10. Alegeţi afirmaţiile corecte despre prognosticul pacienţilor cu boala
D. Noduli subcutanaţi mixtă a ţesutului conjunctiv:
E. Artropatie Jacoud A. Depinde de sexul pacientului
COMPLIMENT MULTIPLU B. Depinde de afectarea cutanată prezentă
5. Alegeţi manifestările cutanate întâlnite în cadrul bolii mixte a C. Depinde de complianţa pacientului
ţesutului conjunctiv: D. Este, de obicei, favorabil
A. Noduli Meynet E. Este, de obicei, nefavorabil
B. Ulcere trofice
C. Sclerodactilie SINDROMUL SJOGREN
D. Eritem marginat COMPLIMENT SIMPLU
E. Rash fotosensibil 1. Sindromul Sjögren secundar poate fi întâlnit în cadrul următoarelor
6. Alegeţi afirmaţiile corecte privind afectarea renală în cadrul bolii boli, cu excepţia:
mixte a ţesutului conjunctiv: A. Hepatite cronice virale
A. Este considerată manifestare rară a bolii B. Pancreatită cronică
B. Frecvent se manifestă prin glomerulonefrită subacută C. Infecţia cu HIV
C. Are un prognostic mai bun comparativ cu nefrita lupică D. Sarcoidoză
D. Se manifestă prin pielonefrită cronică E. Ciroză biliară primitivă
E. Înregistrează o rată înaltă a evoluţiei spre stadiul terminal al bolii 2. Modificarea oculară specifică sindromului Sjögren este:
cronice renale A. Nevrita nervului optic
7. Anomaliile imune înregistrate la pacienţii cu boala mixtă a ţesutului B. Retinopatia
conjunctiv sunt: C. Anomaliile ductului lacrimal
29
 D. Xeroftalmia 9. Următoarele glande pot fi afectate în cadrul sindromului Sjögren:
E. Uveita anterioară A. Sudorifice
3. Modificarea bucală specifică sindromului Sjögren este: B. Gastrice
A. Limba saburată C. Pancreatice
B. Paradontopatia D. Timusul
C. Xerostomia E. Suprarenale
D. Gingivita 10. Următoarele modificări imune pot fi frecvent observate în cadrul
E. Ulcerele palatului dur sindromului Sjögren:
4. Manifestarea cutanată întâlnită în sindromului Sjögren este: A. Anticorpii ANCA
A. Nodulii subcutanaţi B. Factorul reumatoid
B. Rash-ul malar C. Anticorpii anti-ADN
C. Eritemul nodular D. Anticorpii antifosfolipidici
D. Purpura palpabilă E. Anticorpii antinucleari
E. Paniculita 11. Următoarele modificări imune specifice pot fi observate în cadrul
5. Manifestări sistemice ale sindromului Sjögren sunt următoarele, cu sindromului Sjögren:
excepţia: A. Anticorpii antinucleari
A. Artrite neerozive B. Anticorpii anticentromer
B. Pneumopatii interstiţiale C. Anticorpii anti-SS-A
C. Acidoză renală tubulară D. Anticorpii histone
D. Purpură palpabilă E. Anticorpii anti-SS-B
E. Endocardită neinfecţioasă 12. Tratamentul local manifestărilor glandulare în sindromul Sjögren
COMPLIMENT MULTIPLU include:
6. Criteriile diagnostice ale sindromului Sjögren includ: A. Unguente antiinflamatorii
A. Semnele ochiului uscat B. Corticosteroizi per os
B. Biopsia pozitivă a glandei salivare minore C. Lacrimi artificiale
C. Acidoza renală tubulară D. Saliva artificială
D. Creşterea VSH şi proteinei C reactive E. Citostatice
E. Prezenţa anticorpilor anti-Sm 13. Tratamentul sistemic al manifestărilor glandulare în sindromul
7. Testele pentru confirmarea ochiului uscat sunt următoare: Sjögren include:
A. Testul Schober A. Pilocarpina
B. Testul Schirmer B. Papaverina
C. Colorarea cu roz bengal C. Cevimelina
D. Colorarea cu albastru de metilen D. Cimetidina
E. Colorarea cu verde lisamin E. Acetylcisteina
8. Biopsia glandei salivare minore în sindromul Sjögren demonstrează: 14. Tratamentul patogenetic al sindromul Sjögren include:
A. Sialoadenită focală A. Corticosteroizi
B. Infiltrat eozinofilic B. Preparate antibacteriene
C. Infiltrat limfocitar C. Rituximab
D. Limfom non-Hodgkin D. Citostatice
E. Necroză fibrinoidă E. Anticoagulante
30
15. Complicaţiile sindromului Sjögren sunt următoarele: D. Acidul acidolactic
A. Litiaza renală E. Acidul malonic
B. Ulcerele cutanate 6. Redoarea matinală din osteoartroză durează:
C. Adintia A. 5-30 min
D. Ulcerul gastric B. 30 min-1 oră
E. Candidoza orală C. 1-2 ore
D. 2-5 ore
OSTEOARTROZĂ E. Toată ziua
COMPLIMENT SIMPLU 7. Ce reprezintă metaloproteinazele?
1. Zonele de apariţie a nodulilor Bouchard în osteoartroză sunt: A. Catepsine
A. Articulaţiile interfalangiene proximale B. Inhibitori tisulari fiziologici
B. Articulaţiile interfalangiene distale C. Sisteme proteolitice produse de condrocit
C. Articulaţia genunchiului D. Factori de creştere, implicaţi în homeostaza cartilajului
D. Articulaţia cotului E. Citokine cu rol esenţial în metabolismul normal al ţesutului cartilaginos
E. Articulaţiile metatarsofalangiene 8. Stadiului I al artrozei după Kellgren-Lawrence (1957) îi corespunde
2. Care indici de laborator sunt caracteristici pentru osteoartroză? următoarele caracteristici:
A. Anemia A. Lipsa modificărilor.
B. Leucocitoza B. Îngustarea moderată a spaţiului articular, osteofite multiple.
C. Leucopenia C. Modificări radiologice incerte.
D. Trombocitoza D. Modificări pronunţate (spaţiul intraarticular practic nu se determină,
E. Indicii normali osteofite masive).
3. Afectarea căror articulaţii NU este caracteristică pentru E. Modificări minimale – îngustarea neînsemnată a spaţiului intraarticular,
osteoartroza primară generalizată? osteofite unice.
A. Articulaţiilor interfalangiene proximale 9. Stadiului III al artrozei după Kellgren-Lawrence (1957) îi
B. Articulaţiilor interfalangiene distale corespunde următoarele caracteristici:
C. Articulaţiilor radiocarpiene A. Lipsa modificărilor.
D. Articulaţiilor genunchilor B. Îngustarea moderată a spaţiului articular, osteofite multiple.
E. Articulaţiilor coxofemurale C. Modificări radiologice incerte.
4. Alegeţi preparatul condroprotector utilizat în tratamentul D. Modificări pronunţate (spaţiul intraarticular practic nu se determină,
osteoartrozei: osteofite masive).
A. Diclofenac E. Modificări minimale – îngustarea neînsemnată a spaţiului intraarticular,
B. Indometacina osteofite unice.
C. Glucozamina 10. Pentru osteoartroza nodulară este caracteristic:
D. Ciclofosfamida A. Prezenţa osteoporozei difuze
E. Hidroxiclorochina B. Prezenţa nodulilor Heberden şi Bouchard
5. Care preparat este utilizat cu scop de viscosuplimentare în C. Deviaţia ulnară
osteoartroză? D. Prezenţa chistului Baker
A. Acidul hialuronic E. Deformarea articulaţiilor genunchilor.
B. Acidul ursodezoxicolic 11. Care articulaţie este mai rar afectată de osteoartroză?
C. Acidul aminocapronic A. Articulaţia talocrurală
31
B. Articulaţia sacrococcigiană D. Articulaţiilor coatelor.
C. Articulaţia genunchiului E. Articulaţiilor umerilor.
D. Articulaţia umărului 18. În osteoartroza mâinii se afectează predominant:
E. Articulaţia şoldului A. Articulaţia cubitocarpiană
12. Factorul, care influenţează intensitatea durerii în coxartroză este: B. Articulaţiile metacarpofalangiene II, III
A. Stadiul modificărilor radiologice C. Articulaţiile metacarpofalangiene IV
B. Sexul pacientului D. Articulaţiile radiocarpiene
C. Factorii ambianţi. E. Articulaţiacarpometacarpiană a policelui
D. Factorii infecţioşi. 19. Preparatele cu acţiune patogenetică în tratamentul osteoartrozei
E. Perioada anului. sunt denumite:
13. Sinovita din osteoartroză apare mai frecvent la nivelul: A. Medicamente antiartrozice modificatoare de boală cu acţiune lentă
A. Articulaţiilor coxofemurale. B. Terapia simptomatică de scurtă durată
B. Articulaţiilor mici ale mâinilor. C. Preparate cu acţiune antalgică
C. Articulaţiilor genunchilor. D. Antiinflamatorii nesteroidiene.
D. Articulaţiilor talocrurale . E. Bisfosfonaţii
E. Articulaţiilor umerilor. 20. Care din următoarele antiinflamatorii nesteroidiene influenţează
14. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la procesul degenerativ din negativ metabolismul cartilajului?
osteoartroză: A. Diclofenacul
A. Conduce adesea la anchilozare. B. Nimesulidul
B. Are o evoluţie rapidă. C. Meloxicamul
C. Are o evoluţie lentă, insidioasă. D. Etoricoxibul
D. Debutul este de regulă acut, manifestat prin sinovită. E. Piroxicamul
E. Se manifestă prin inflamaţie progresivă. COMPLIMENT MULTIPLU
15. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la coxartroza secundară: 21. Care sunt manifestările clinice caracteristice pentru osteoartroză?
A. Este de obicei unilaterală. A Dureri mecanice
B. Este de obicei bilaterală. B Cracment articular
C. Este strict simetrică. C Hipertermie locală
D. Debutează, de regulă, în asociere cu gonartroză la acelaşi membru. D Edem local
E. Debutează, de regulă, în asociere cu osteoartroza coloanei vertebrale. E Hiperpigmentare a pielii în zona articulară afectată
16. Precizaţi care sunt deformările caracteristice ale mâinilor în 22. Care din următoarele manifestări radiologice sunt caracteristice
osteoartroză: pentru osteoartroză?
A. Deformare în “butonieră”; A Osteoporoza
B. Deviaţie ulnară a degetelor; B Multiple eroziuni ale suprafeţelor articulare
C. Deformare “gât de lebădă”; C Osteofitoza
D. Noduli Heberden şi/sau Bouchard; D Îngustarea spaţiului articular
E. Deformarea în “spate de cămilă” E Osteoscleroza subcondrală
17. Nodulii Bouchard sunt localizaţi la nivelul: 23. Enumeraţi factorii care determină predispoziţia către osteoartroză
A. Articulaţiilor interfalangiene proximale ale membrele superioare. primară:
B. Articulaţiilor interfalangiene proximale ale membrele inferioare. A Ereditatea
C. Articulaţiilor genunchilor. B Vârsta
32
 C Sexul 30. Caracterul ereditar al osteoartrozei este mai remarcabil pentru:
D Obezitatea A. Osteoartroza nodulară la nivelul mâinilor.
E Trauma B. Artroza coloanei vertebrale.
24. Osteoartroza se manifestă macroscopic prin: C. Artroza genunchiului.
A Condromalacie D. Coxartroza.
B Fibrilare E. Artroza umărului.
C Fisurare 31. Care modificări se produc la nivelul osului în osteoartroză?
D Exulcerare A. Osteoporoza.
E Necroză aseptică B. Osteocondensarea subcondrală.
25. Care sunt factorii ce contribuie la apariţia durerii din osteoartroză? C. Formarea osteofitelor.
A Factorii mecanici D. Formarea chisturilor osoase.
B Factori osoşi E. Formarea sindesmofitelor.
C Factori sinoviali 32. Osteoartroza secundară include următoarele:
D Factori musculari A. Osteoartroza posttraumatică.
E Factori cartilaginoşi B. Osteoartroza secundară afecţiunilor congenitale articulare.
26. Osteoartroza se prezintă frecvent prin pusee congestive declanşate C. Osteoartroza secundară afecţiunilor inflamatorii articulare.
de către: D. Artroza nodulară a mânii.
A Fragmente de cartilaj detaşate şi migrate în cavitatea articulară E. Osteoartroza din cadrul maladiilor metabolice .
B Şoarecii articulari 33. Caracteristicele durerii din osteoartroză sunt:
C Precipitarea cristalelor de hidroxiapatită A. Tiparul inflamator.
D Precipitarea cristalelor de pirofosfat de calciu B. Tiparul mecanic.
E Atrofiile musculare C. Prezenţa durerii în repaos, care cedează la mişcare.
27. Sinovita în osteoartroză se caracterizează prin: D. Repaosul nu ameliorează durerea.
A Recrudescenţa durerii E. Durere “de start”.
B Hipertermie locală 34. Pentru osteoartroza genunchiului sunt caracteristice următoarele:
C Hipotermie locală A. Dureri de tip mecanic.
D Reacţie exsudativă B. Limitări funcţionale.
E Creşterea cantităţii de lichid sinovial C. Redoare articulară > 30 min.
28. Factorii de risc pentru osteoartroză sunt: D. Redoare articulară < 30 min.
A. Microtraumatizarea continuă a articulaţiei E. Crepitaţie.
B. Sindromul de hipermobilitate 35. Care structuri articulare participă la mecanismul durerii în
C. Infecţia cronică cu Streptococul β-hemolitic osteoartroză?
D. Predispoziţia genetică A. Capsula articulară.
E. Obezitatea B. Sinoviala.
29. La baza patogeniei osteoartrozei stau: C. Periostul.
A. Defectele structurale ale colagenului. D. Osul.
B. Modificările metabolice ale cartilajului. E. Cartilajul.
C. Mecanismele proceselor inflamatorii. 36. Care sunt de regulă primele simptome ce indică prezenţa
D. Procesul degenerativ secundar artritei microcristaline. osteoartrozei?
E. Procesul autoimun inflamator cronic. A. Durerea, care cedează în repaos
33
B. Tumefierea articulaţiei D. Nu este determinată de stadiul radiologic
C. Crepitaţia E. Se intensifică în a II-a jumătate a nopţii.
D. Durerea la mişcări 43. Selecataţi afirmaţiile corecte cu privire la gonartroza avansată:
E. Tulburări de statică A. Durerile sunt prezente numai nocturn.
37. Factorii ce favorizează limitarea mobilităţii articulaţiei în B. Durerile sunt prezente doar la suprasolicitare.
osteoartroză sunt: C. Durerile apar la urcatul scărilor.
A. Durerea D. Durerile apar atât la coborârea, cât şi la urcarea scărilor.
B. Formarea osteofitelor. E. Se asociază cu limitări funcţionale severe.
C. Crepitaţia. 44. În gonartroză se recomandă de evitat următoarele activităţi:
D. Îngroşarea capsulei articulare A. Exerciţiile la sol.
E. Chistul Backer B. Exerciţiile acvatice.
38. Semnele clinice în stadiul avansat al gonartrozei sunt: C. Genuflexiunile.
A. Deformaţia în “varus” a articulaţiilor D. Mersul îndelungat pe teren denivelat.
B. Deformaţia în “valgus” a articulaţiilor. E. Săriturile.
C. Sinovită cronică. 45. Care din următoarele afirmaţii reprezintă criteriile de diagnostic ale
D. Instabilitatea articulaţiei. osteoartrozei mâinii elaborate de către Colegiul American de
E. Chistul Backer. Reumatologie?
39. În cazul cărei localizări a osteoartrozei evoluţia bolii este mai rapidă A. Afectarea simetrică a articulaţiilor implicate
şi mai severă? B. Osteofite marginale în cel puţin 2 din 10 articulaţii selectate ale mâinilor
A. Gonartrozei (clinic)
B. Coxartrozei C. Modificări radiologice prezentând osteoporoză difuză
C. Poliosteoartrozei D. Redoare matinală mai mult de 1 oră
D. Artrozei uncovertebrale E. Durere şi/sau redoare la nivelul articulaţiile mâinii în majoritatea zilelor în
E. Omartrozei decurs de o lună.
40. Enumeraţi caracteristicele durerii de tip mecanic. 46. Dintre criteriile ACR de diagnostic al gonartrozei fac parte:
A. Se intensifică spre dimineaţa A. Durere mecanică în articulaţia genunchiului
B. Are tendinţă de ameliorare în repaus. B. Prezenţa chistului Baker
C.Se asociază cu redoare matinală mai mult de 1 oră. C. Cracment articular la mişcări active
D. Apare, de regulă, în rezultatul unei traume recente D. Vârsta până la 50 ani
E. Apare la mobilizarea articulaţiei. E. Osteofite marginale în articulaţie (clinic şi/sau radiologic).
41. Alegeţi afirmaţiile corecte privind coxartroza primară: 47. Care din următoarele investigaţii instrumentale sunt utile în
A. Se dezvoltă pe fondalul unei cauze preexistente. diagnosticul osteoartrozei:
B. Nu are factori favorizanţi. A. Examenul radiologic
C. Este determinată predominant de preexistenţa unor traume. B. Osteodensitometria
D. Are o predispoziţie ereditară. C. DXA
E. Are un aspect posttraumatic. D. RMN
42. Selecataţi afirmaţiile corecte cu privire la durerea din coxartroză: E. Artroscopia.
A. Apare în timpul mersului. 48. Gimnastica curativă în osteoartroză contribuie la:
B. Este calmată de ortostatism . A. Prevenirea atrofiei muşchilor periarticulari .
C. Este calmată de repaus. B. Restabilirea înălţimii cartilajului intraarticular.
34
 C. Profilaxia instabilităţii articulaţiei afectate. 4. Un scor T de -1.1 DS la densitometrie DXA a unei paciente de 65 ani
D. Dispariţia inflamaţiei. corespunde:
E. Stoparea dezvoltării deformaţiilor. a. valorilor normale
49. Medicamentele cu acţiune “rapidă“ utilizate în tratamentul b. osteopeniei
osteoartrozei sunt: c. osteoporozei
A. Acidul hialuronic d. osteoporozei severe
B. Analgezicele neopioide e. valorilor crescute
C. Antiinflamatoarele nesteroidiene 5. Necesitatea zilnică a vitaminei D la persoane cu vârstă >50 ani este de:
D. Glucozamina a. 600 unităţi internaţionale
E. Condroitinsulfatul. b. 700 unităţi internaţionale
50. Care din metodele paraclinice sunt utilizate pentru vizualizarea c. 800 unităţi internaţionale
cartilajului articular: d. 900 unităţi internaţionale
A. Examenul radiologic e. 1000 unităţi internaţionale
B. Examenul ultrasonografic 6. Mecanismul de acţiune al denosumabului este:
C. Scintigrafia scheletului cu tehneţiu a. blocant al TNF-α
D. Tomografia computerizată b. antagonist IL-a
E. Artroscopia c. inhibitorul RANKL
d. modulator al acţiunii RANKL
OSTEOPOROZA e. antagonist al osteoprotegerinei
COMPLIMENT SIMPLU 7. Scorul T la densitometria DXA este:
1. Osteoporoza este definită drept scăderea scorului T la DXA mai jos decât: a. masa totală a ţesutului osos
a. 1.0 DS b. riscul de fracturi de fragilitate în următorii 10 ani, exprimat în
b. 1.1 DS procente
c. -1.5 DS c. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase (DMO)
d. -2.0 DS faţă de valoarea de vârf la un individ tânăr sănătos
e. -2.5 DS
d. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase măsurate
2. Aprecierea riscului de fracturi osteoporotice majore se efectuează cu
faţă de subiecţii sănătoşi de aceeaşi vârstă şi sex
ajutorul: e. doza de iradiere utilizată
a. Examenului clinic
8. Scorul Z la densitometria DEXA este:
b. Instrumentului FRAX a. masa totală a ţesutului osos
c. Densitometriei DeXA
b. riscul de fracturi de fragilitate în următorii 10 ani, exprimat în
d. Densitometriei ultrasonografice
e. Radiografiei procente
3. Indicaţi expresia clinică a osteoporozei: c. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase (DMO)
a. febra faţă de valoarea de vârf la un individ tânăr sănătos
b. fracturile de fragilitate d. numărul de deviaţii standard ale densităţii minerale osoase măsurate
c. durere la percuţia osoasă faţă de subiecţii sănătoşi de aceeaşi vârstă şi sex
d. tetania e. doza de iradiere utilizată
e. slăbiciunea pronunţată 9. Selectaţi care din următoarele poate fi o localizare a fracturilor
osteoporotice majore:
35
 a. claviculă b. condroprotectoarele orale şi locale
b. calcaneu c. antiinflamatoare nesteroidiene
c. mandibulă d. preparate biologice - antagoniştii RANKL
d. 1/3 proximală a femurului e. bisfosfonaţii
e. stern 16. Selectaţi factorii de risc modificabili în osteoporoză:
10. Indicaţi preparatul care se foloseşte în tratamentul osteoporozei: a. sexul feminin
a. osteoprotegerina b. aportul insuficient de calciu
b. fosfocalcina c. vârsta >65 ani
c. alendronatul d. deficitul de vitamina D
d. pituitrina e. fumatul
e. vasopresina 17. Selectaţi afirmaţii corecte referitoare la bisfosfonaţi:
11. La femei în perioada premenopauzală pentru diagnosticul osteoporozei se a. au şi efect anabolic asupra osului
utilizează: b. se acumulează puternic în ţesutul osos şi inhibă funcţia osteoclastelor
a. scorul T, cu ajustarea valorilor finale c. la nivel tisular are loc reducerea numărului şi activităţii unităţilor de
b. scorul Z remodelare osoasă
c. scorul X d. biodisponibilitate redusă la administrare orală
d. instrumentul FRAX e. sunt preparate de primă intenţie în tratamentul osteoporozei
e. densitatea minerală osoasă 18. Selectaţi bisfosfonaţii utilizaţi mai frecvent în tratamentul modern a
12. Selectaţi factorul de risc pentru dezvoltarea osteoporozei: osteoporozei:
a. expunerea repetată la soare a. alendronat
b. indicele de masă corporală redus b. etidronat
c. exerciţiile fizice intense c. zoledronat
d. iradierea excesivă cu raze ionizante d. clodronat
e. suplimentarea adecvată cu vitamina D3 e. ibandronat
13. Riscul de fractura pe 10 ani este apreciat prin: 19. Instrumentul de calculare a riscului de fracturi FRAX ia în calcul:
a) Densitometrie USG a. Anamnesticul pozitiv de fractură de şold la părinţi
b) DXA b. datele antropometrice
c) Scorul FRAX c. durata menopauzei
d) Screening-test de 1 min d. cauze care ar putea duce la osteoporoză secundară
e) Radiografie e. densitatea minerală osoasă
20. Care sunt afirmaţiile corecte pentru vârful masei osoase:
COMPLIMENT MULTIPLU a. reprezintă masa osoasă acumulată în timpul creşterii organismului
14. Măsuri nefarmacologice de tratament al osteoporozei sunt: b. factorul genetic este principalul determinant al ei
a. activitatea fizică adecvată c. este atinsă în a 3-a decada de viaţă
b. excluderea fumatului, reducerea consumului de alcool şi cafea d. depinde în primul rând de factorii de mediu
c. reducerea exerciţiilor fizice e. deobicei este mai joasă la bărbaţi
d. prevenirea căderilor 21. Selectaţi afirmaţiile corecte despre denosumab:
e. reducerea masei corporale a. este un agent biologic
15. Grupuri de preparate folosite în tratamentul osteoporozei: b. poate fi folosit drept agent de primă linie în tratamentul osteoporozei
a. modulatorii selectivi ai receptorilor pentru estrogeni c. are complianţă înaltă datorată regimului de administrare
36
 d. are rată redusă a reacţiilor adverse a. inducţie
e. este contraindicat în perioada postmenopauzală b. activare şi resorbţie
22. Care sunt cauzele osteoporozei secundare: c. inversie şi formare osoasă
a. artrita reumatoidă d. mineralizare
b. administrarea de durată a glucocorticosteroizilor e. constituire
c. alcoolismul 29. Selectaţi deformităţile vertebrale în osteoporoză:
d. osteoartroza a. cuneiforme
e. diabetul zaharat tip 1 b. concave şi biconcave
23. Factori de risc pentru dezvoltarea osteoporozei primare sunt: c. plate
a. statutul genetic d. deltoide
b. vârsta e. pseudoconcave
c. indicele de masa corporală >25 30. Markerii resorbţiei osoase sunt:
d. consumul excesiv de alcool a. Telopeptidele colagenului tip I
e. activitatea fizică regulată b. arginina
24. Activitatea osteoclastelor este stimulată de: c. hidroxiprolina
a. RANKL d. osteonectina
b. osteoprotegerina e. fosfataza acidă tartrat rezistentă 5p
c. parathormon 31. Localizările tipice ale fracturilor în osteoporoză sunt:
d. IL-1, IL-6 a. femurului proximal
e. testosteron b. vertebrele
25. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la osteoporoză: c. coastele
a. incidenţa creşte odată cu vârsta d. Treimea distală a antebraţului
b. preponderent sunt afectaţi bărbaţii e. humerusul proximal
c. diagnosticul precoce se stabileşte cu ajutorul datelor radiologice 32. Creşterea resorbţiei osoase se produce prin:
d. densitatea minerală osoasă creşte a) Scăderea absorbţiei intestinale a calciului
e. expresia clinică a bolii sunt fracturile de fragilitate b) Creşterea excreţiei renale de calciu
26. Osteoporoza se poate manifesta prin: c) Scăderea excreţiei renale de calciu
a. Accentuarea cifozei toracice d) Creşterea activităţii parathormonului
b. Dureri pe parcursul coloanei vertebrale e) Reducerea producerii de estrogeni
c. Tumefierea articulară 33. Absorpţiometria duală cu raze X se foloseşte pentru:
d. Scăderea în înălţime cu 2,5 cm în decurs de un an a) Diagnosticul osteoporozei
e. Dezvoltarea anemiei feriprive b) Determinarea turnover-ului osos
27. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la fracturile vertebrale din c) Evaluarea riscului de fractură
osteoporoză: d) Evaluarea riscului de fractură pe 10 ani
a. în cele mai multe cazuri pacienţii pot identifica momentul fracturii e) Monitorizarea răspunsului la tratament
b. durerea poate fi de intensitate joasă 34. Care medicamente osteoformatoare cunoaşteţi?
c. netratată, durerea cedează de obicei după 2-6 săptămâni a) Parathormonul
d. pot duce la accentuarea cifozei toracice, scăderi în înălţime b) Vitamina D
e. pot fi tratate cu injecţii de polimetilmetacrilat în corpurile vertebrale c) L-tiroxina
28. Faze ale ciclului de remodelare osoasă sunt d) Steroizii anabolizanţi
37
e) Glucocorticosteroizii A. Formarea complexelor imune circulante şi depozitarea lor în peretele
35. Scăderea osteoformării se produce prin: vascular
a) Scăderea sintezei proteice B. Dezvoltarea unui proces inflamator cronic în peretele vasului
b) Reducerea factorilor de creştere C. Tulburări ischemice în ţesuturile adiacente vasului afectat
c) Scăderea numărului osteoblastelor D. Formarea de granuloame
d) Scăderea numărului osteoclastelor E. Degenerescenţa progresivă a ţesutului conjunctiv.
e) Creşterea sintezei colagenului 6. Care din următoarele manifestări clinice NU este propriu vasculitelor
sistemice?
TESTE VASCULITE A. Absenţa pulsului sau deficitul de puls
COMPLIMENT SIMPLU B. Purpura palpabilă
1. Care din următoarele afirmaţii este corectă pentru vasculite? C. Mononevrita multiplă
A. Tabloul clinic nu este determinat de calibrul vaselor afectate D. Rash-ul malar
B. De regulă debutează cu un proces de fibroză excesivă a vaselor E. Pierderea ponderală
C. Sunt maladii autoimune cu evoluţie cronică 7. Care infecţie virală este mai frecvent depistată la pacienţii cu poliarterită
D. Au un factor etiologic comun nodoasă?
E. Sunt nişte maladii ce poartă în exclusivitate caracter secundar. A. Virusul Epstein-Barr
2. Care din următoarele vasculite face parte din vasculitele cu afectarea B. Cytomegalovirusul
vaselor de calibru mare? C. HCV- infecţia
A. Poliarterita nodoasă D. HBV- infecţia
B. Arterita Takayasu E. Infecţia herpetică
C. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener) 8. Care din următoarele afirmaţii este corectă pentru tabloul clinic al
D. Vasculita cu IgA (Henoch-Schönlein) vasculitelor vaselor de calibru mic?
E. Vasculita crioglobulinemică asociată cu infecţia cu virusul hepatitei C. A. Purpura palpabilă este o expresie rar întâlnită în vasculitele vaselor de
calibru mic
3. Care criteriu este esenţial în clasificarea vasculitelor? B. Un semn clinic specific este deficitul sau chiar lipsa pulsului
A. Factorul etiologic suspectat C. Pe traseul vaselor de calibru mic pot fi depistaţi noduli, ce reprezintă
B. Vârsta de debut a maladiei anevrisme ale peretelui vascular D. Este caracteristică mononeurita multiplă
C. Organele şi sistemele afectate preferenţial E. Afectarea vaselor nu este însoţită de manifestări ischemice tisulare
D. Caracterul evolutiv al maladiei 9. Care manifestare clinică este considerată patognomonică pentru
E. Calibrul vaselor afectate. poliarterita nodoasă?
A. Livedo reticularis
4. Care din următoarele vasculite este o vasculită ANCA asociată B. Artritele
A. Arterita Takayasu C. Nodulii subcutanaţi
B. Poliarterita nodoasă D. Glomerulonefrita
C. Granulomatoza cu poliangeita (Wegener) E. Iridociclita
D. Vasculita cu IgA (Henoch-Schönlein) 10. Care este afectarea renală caracteristică pentru poliarterita nodoasă?
E. Lupus - Vasculita A. Afectarea tubulo-interstiţială
5. Care din următoarele mecanisme patogenetice NU este caracteristic pentru B. Glomerulonefrita prin IgA
vasculitele sistemice? C. Rinichiul polichistic
D. Afectarea arterelor interlobare
38
 E. Glomerulonefrita membrano-proliferativă B. Acţiunii complexelor imune circulante ce induc inflamaţie în peretele
11. Care din următoarele manifestări clinice NU fac parte din criteriile ACR vascular
pentru granulomatoza cu poliangeită (Wegener)? C. Leziunilor induse de către expunerea excesivă la razele ultraviolete
A. Modificări inflamatorii ale cavităţii bucale şi nazale (ulcere dureroase, D. Acţiunii lezionale a anticorpilor către celula endotelială
eliminări purulente sau hemoragice) E. Acţiunii nemijlocite a unor medicamente, vaccine
B. Mialgii difuze, astenie musculară, dureri ale membrelor inferioare
C. Modificări în sedimentul urinar (hematurie sau cilindri hematici) 17. Care din următoarele modificări imunologice este caracteristică pentru
D. Modificări radiologice în plămâni (noduli, infiltraţii, cavităţi) vasculita IgA (Henoch-Schönlein)?
E. Rezultatul biopsiei cu depistarea granuloamelor, a vasculitei A. Prezenţa antigenului HBsAg
leucocitoclastice şi necrozei. B. Creşterea nivelului complexelor imune circulante
12. Care din următoarele teste imunologice posedă cea mai înaltă specificitate C. Prezenţa anticorpilor anti-fosfolipidici
pentru granulomatoza cu poliangeită (Wegener) D. Prezenţa anticorpilor ANCA
A. Prezenţa anticorpilor anti-CCP E. Creşterea nivelului Imunoglobulinei G.
B. Prezenţa anticorpilor ANCA către proteinaza 3 18. Care din medicamentele enumerare mai jos NU sunt utilizate în
C. Prezenţa anticorpilor ANCA către mieloperoxidază tratamentul vasculitei prin IgA (Henoch-Schönlein)?
D. Prezenţa anticorpilor antinucleari A. Corticosteroizii
E. Titrul crescut al complexelor imune circulante B. Antibioticele
13. Care din următoarele investigaţii imunologice sunt deosebit de importante C. Dezagregantele (dipiridamolul, pentoxifilina)
în diagnosticul poliangeitei microscopice? D. Alopurinolul
A. Anticorpii antinucleari E. Ciclofosfamida
B. Complexele imune circulante 19. Care modificare a parametrilor hemoleucogramei este deosebit de
C. Anticorpii anti-ADN dublu catenari caracteristică pentru granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg –
D. Anticorpii ANCA către mieloperoxidază Strauss)?
E. Anticorpi ANCA către proteinaza 3 A. Leucocitoza
14. În tabloul clinic al vasculitei prin depozite de IgA (Henoch-Schönlein) B. Trombocitopenia
predomină: C. Limfopenia
A. Manifestările bronhopulmonare D. Eozinofilia
B. Afectările renale E. Monocitoza
C. Manifestările cutanate sub formă de purpură palpabilă peteşială, hemoragică 20. Care din următoarele constatări permite diagnosticul diferenţial între
D. Ulceraţiile nazale şi bucale granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss) şi granulomatoza
E Necrozele digitale cu poliangeită (Wegener)?
15. Vasculita prin depozite de IgA (Henoch-Schönlein) face parte din: A. Prezenţa infiltratelor pulmonare
A. Vasculitele vaselor de calibru mare B. Manifestările de ordin constituţional (febră, astenie, mialgii)
B. Vasculitele de calibru mediu C. Prezenţa la pacient timp mai îndelungat în antecedenţă a astmului bronşic,
C. Vasculitele de calibru mic rinitei alergice, polinozei
D. Vasculitele cu afectarea vaselor de calibru variat D. Prezenţa anticorpilor ANA
E. Vasculitele ANCA - pozitive E. Prezenţa microanevrismelor în vasele pulmonare depistate prin RMN -
16. Manifestările cutanate şi gastrointestinale la pacienţii cu vasculita IgA angiografie
(Henoch-Schönlein) sunt consecinţa:
A. Acţiunii nemijlocite a toxinelor microbiene la nivel tisular COMPLEMENT MULTIPLU
39
1. Care din următorii factori sunt implicaţi în dezvoltarea vasculitelor E. Vasculita cu IgA (Henoch-Schönlein)
sistemice? 7. Peretele vascular la pacienţii cu vasculite sistemice este afectat prin
A. Administrarea unor medicamente următoarele căi:
B. Prezenţa în antecedenţă a infecţiei virale hepatice cronice (HBV, HCV) A. Prin intermediul anticorpilor specifici cum ar fi ANCA, anticorpii către
C. Tulburări ale metabolismului lipidic celula endotelială
D. Consumul cronic de alcool B. În consecinţa expunerii excesive la razele ultraviolete
E. Dezechilibrul nivelului vitaminei D. C. Prin afectarea directă a peretelui vascular de către anumiţi agenţi infecţioşi
2. Prezenţa căror markeri imunologici determină divizarea vasculitelor de D. Prin intermediul unui proces vasospastic primar
calibru mic în 2 categorii? E. Prin intermediul citokinelor proinflamatorii şi a celulelor de adeziune
A. Anticorpi antinucleari (ANA) 8. Care din următoarele evenimente patogenetice survin în mecanismul
B. Anticorpi anti ADN dublu catenari dezvoltării vasculitelor sistemice?
C. Anticorpi către citoplasma neutrofilică (ANCA) A. Lezarea ţesuturilor moi de către infiltrate limfocitare
D. Markerii imuni ai prezenţei infecţiei cu virusurile hepatice B şi C B. Afectarea peretelui vascular prin intermediul complexelor imune circulante
E. Complexele imune circulante (CIC) C. Fibrozarea excesivă a peretelui vascular
3. Din care categorii de vasculite face parte granulomatoza cu poliangeită D. Tulburările ischemice ale ţesuturilor adiacente vaselor afectate
(Wegener)? E. Formarea granuloamelor
A. Vasculitele ce afectează vasele de calibru mare 9. Care din următoarele manifestări clinice sunt caracteristice pentru
B. Vasculitele ANCA pozitive vasculitele vaselor de calibru mare?
C. Vasculitele ce afectează vasele de calibru mic A. Mononevrita multiplex
D. Vasculitele prin complexe imune B. Suflurile patologice la nivelul vaselor
E. Vasculite secundare C. Deficitul sau absenţa pulsului
4. Care din următoarele vasculite sistemice NU fac parte din categoria celor D. Purpura palpabilă
ANCA pozitive? E. Pierderea văzului (cecitate)
A. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener)
B. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss) 10. Tratamentul etiologic în vasculitele sistemice este posibil în următoarele
C. Poliangeita microscopică cazuri:
D. Poliarterita nodoasă A. Vasculita crioglobulinemică HCV-asociată
E. Vasculita cu IgA (Henoch-Schönlein) B. Poliarterita nodoasă
5. Care din următoarele vasculite sunt idiopatice, primare? C. Poliangeita microscopică
A. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Wegener) D. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită
B. Vasculita medicamentoasă ANCA -asociată E. Vasculita reumatoidă
C. Poliangeita microscopică 11. Care din următoarele investigaţii instrumentale sunt utile în diagnosticul
D. Lupus vasculita vasculitelor sistemice?
E. Poliarterita nodoasă A. Osteodensitometria DXA
6. Care din următoarele vasculite sistemice fac parte din categoria celor B. Ultrasonografia Doppler a vaselor magistrale
ANCA pozitive? C. RMN – angiografia
A. Vasculita crioglobulinemică D. Bronhoscopia cu lavajul bronhoalveolar
B. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss) E. Scintigrafia scheletului
C. Poliangeita microscopică 12. Care din următoarele medicamente NU au aplicaţie în tratamentul
D. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener) vasculitelor sistemice?
40
 A. Rituximabul
B. Corticosteroizii
C. Sulfasalazina
D. Condroitin sulfatul
E. Ciclofosfamida
14. Poliarterita nodoasă face parte din:
A. Vasculitele vaselor de calibru mare
B. Vasculitele vaselor de calibru mic
C. Vasculitele ANCA – pozitive
D. Vasculitele vaselor de calibru mediu
E. Vasculitele asociate frecvent cu HBV- infecţia
14. În patogenia poliarteritei nodoase se presupune că ar avea importanţă
următorii factori:
A. Dezechilibrul nivelului estrogenilor
B. Prezenţa infecţiei HBV
C. Predispoziţia genetică şi asocierea cu unele antigene ale HLA
D. Prezenţa citomegalovirusului şi a Parvovirusului B19
E. Administrarea preparatelor tuberculostatice
15. Care din următoarele manifestări clinice NU se întâlnesc la bolnavii cu
poliarterită nodoasă?
A. Durerile abdominale uneori pronunţate, ce pot simula abdomenul acut
B. Purpura hemoragică palpabilă la nivelul membrelor inferioare
C. Orhita
D. Cecitatea (orbire)
E. Artrita
16. Care din următorii parametri clinici fac parte din criteriile poliarteritei
nodoase?
A. Pierderea progresivă a masei corporale
B. Artrita simetrică, erozivă la nivelul articulaţiei mânii
C. Astenia musculară, mialgiile la nivelul membrelor inferioare
D. Hipertensiunea arterială diastolică mai mare de 90 mmHg
E. Ulceraţiile bucale
17. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener) face parte din:
A. Vasculitele vaselor de calibru mediu
B. Vasculitele ANCA – asociate
C. Vasculitele CIC – asociate
D. Vasculitele vaselor de calibru mic
E. Vasculitele vaselor de divers calibru
18. Care din următoarele manifestări clinice şi paraclinice fac parte din
criteriile ACR de diagnostic al granulomatozei cu poliangeită (Wegener)
A. Ulceraţiile corneei şi keratita
B. Modificările inflamatorii ale cavităţii nazale şi bucale (ulceraţii, eliminări
purulente şi/sau hemoragice)
C. Sindromul nefrotic
D. Modificările radiologice pulmonare sub formă de noduli, infiltrate, cavităţi
E. Hematuria sau cilindrii hematici
19. Care din următoarele tactici terapeutice sunt considerate eficiente în
tratamentul granulomatozei cu poliangeită (Wegener)?
A. Corticoterapia în doze de 0,5mg/kg/zi per os în monoterapie până la
obţinerea remisiei cu reducerea ulterioară a dozei
B. Prednisolon 1mg/kg/zi + Ciclofosfamidă 2-3 mg/kg/zi până la obţinerea
efectului cu reducerea ulterioară a dozei
C. Antiinflamatoarele nesteroidiene în asociere cu Metotrexat 10
mg/săptămână
D. Antiinflamatoare nesteroidiene + corticosteroizi 0,5 mg/kg/zi per os 3-5 zile
cu reducerea treptată a dozelor
E. Rituximab săptămânal 4 săptămâni în asociere cu doze mari de
corticosteroizi
20. Care din următoarele manifestări clinice sunt proprii poliangeitei
microscopice?
A. Microhematurie, proteinurie
B. Stenoze ureterale
C. Mononevrita multiplex
D. Leziuni ale mucoasei nazale cu perforarea septului nazal
E. Hepato- şi splenomegalie.
21. Puls terapia în tratamentul vasculitelor sistemice se efectuează cu:
A. Prednisolon 0,5-1 mg/kg/zi per os + Tab. Plaquenil 200 mg/zi
B. Sol. Methilprednisolon 1000 mg/zi i/v 3 zile + Sol. Ciclofosfamidă 1000
mg lunar – 6 luni.
C. Sol. Methilprednisolon 500 mg/zi 5 zile + Sol. Ciclofosfamidă 1000mg/zi
lunar – 6 luni.
D. Tab. Azatioprină 1,5-2 mg/kg/zi + Tab. Prednisolon 1mg/kg/zi
E. Mofetil micofenolat 2 gr/zi + tratament extracorporal (plasmafereză)
22. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru vasculita prin IgA
(Henoch-Schönlein)
A. Este una din cele mai rare vasculite sistemice
B. Afectează de regulă vasele de calibru mic (capilare, venule, arteriole)
C. Este mai frecventă în rândul persoanelor de vârstă tânără şi la copii decât la
vârstnici.
D. Face parte din vasculitele CIC - asociate
41
 E. Are de regulă un prognostic nefavorabil pentru viaţă A. Afectarea aparatului valvular cardiac
23. Factorii etiologici suspectaţi în etiologia vasculitei prin IgA (Henoch- B. Astmul bronşic
Schönlein) sunt: C. Hepatopatiile cronice
A. Factorul bacterian (Streptococi, stafilococi, Micoplasme, Legionella al.) D. Hematuria persistentă
B. Factorul viral (Virusul Epstein-Barr, Parvovirusul B19 et al.) E. Rinita alergică, polinoza
C. Tulburările endocrine (disfuncţie tiroidiană, dezechilibru estrogenic, 29. În care din următoarele vasculite sistemice este mai sever afectat sistemul
androgenic) respirator?
D. Corelaţia cu antigenul HLA-B27 A. vasculita prin depozite IgA (Henoch-Schönlein)
E. Administrarea unor medicamente, vaccinări B. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg-Strauss)
24. Care din manifestările clinice enumerate pot marca debutul vasculitei prin C. poliarterita nodoasă HBV- asociată
IgA (Henoch-Schönlein)? D. granulomatoza cu poliangeită (Wegener)
A. Mononeurita multiplex E. poliarterita nodoasă neasociată cu infecţia HBV.
B. Apariţia artritei la nivelul articulaţiilor interfalangiene ale mânii
C. Erupţiile cutanate sub formă de peteşii palpabile hemoragice la nivelul
membrelor inferioare
D. Durerile abdominale, uneori colicative
E. Tusea cu expectoraţii mucopurulente
25. Ce NU este adevărat pentru manifestările cutanate din vasculita prin
depozite de IgA (Henoch-Schönlein) ?
A. Erupţiile debutează preferenţial la nivelul membrelor inferioare
B. Erupţiile au de regulă caracter necrotizant
C. Manifestările cutanate sunt frecvente la nivelul feţei, gâtului
D. Frecvent purpura este asociată cu artrite la nivelul membrelor inferioare
E. De regulă, erupţiile cutanate se intensifică în ortostatism
26. Care din organele viscerale pot fi frecvent afectate la pacienţii cu vasculita
prin depozite de IgA (Henoch-Schönlein)?
A. Tractul gastrointestinal
B. Sistemul hepatobiliar
C. Rinichii
D. Cordul
E. Plămânii
27. Care din următoarele afirmaţii despre granulomatoza eozinofilică cu
poliangeită (Churg-Strauss) sunt adevărate?
A. Face parte din vasculitele ANCA – pozitive
B. Este o vasculită indusă de prezenţa complexelor imune circulante
C. Face parte din vasculitele granulomatoase
D. Nu este asociată cu afectări ale tractului respirator
E. Pacienţii frecvent suferă de astm bronşic
28. Care din următoarele situaţii patologice preced timp mai îndelungat
dezvoltarea granulomatozei eozinofilice cu poliangeită (Churg-Strauss)?
42