REUMATOLOGIE

1.
Anticorpii anti-CCP semnalează diagnosticul de:
A.
Osteoartroză
B.
*Artrită reumatoidă
C.
Spondilită anchilozantă
D.
Lupus eritemator sistemic
E.
Polimialgia reumatică
2. Red
oarea matinală mai mult de 60 minute este un criteriu clinic pentru:
A. Lup
us eritematos sistemic
B. *Ar
trita reumatoidă
C. Feb
ra reumatismală
D. Ost
eoartroză
E. Sin
dromul Reiter
3. Arti
culațiile temporomandibulare se afectează în:
A.
Vasculita Wegener
B. Gut
a
C. *Ar
troză
D. Spo
ndilita anchilozantă
E. *Ar
trita reumatoidă
4. Fibr
oza interstițială pulmonară la pacienții cu artrită reumatoidă apare în urma tratamentului cu:
 A.
AINS
B.
*Methotrexat
C.
Corticosteroizi
D.
Săruri de aur
E.
Antibiotice
5. Ma
nevra Patric sau FABER obiectivează afectarea articulațiilor:
A.
Humerale
B.
Coatelor
C.
*Coxofemurale
D.
Genunchi
E.
Talocrurale
6. Anti
genul de histocompatibilitate HLA B27 este prezent la pacienții cu:
A. Artr
ită reumatoidă
B. LES
C. *Sp
ondilită anchilozantă
D. Scle
rodermie
E. Ost
eoartroză
7. Sacr
oiliita bilaterală de diverse grade este criteriu radiologic pentru:
A. Ost
eoartroză
B. Artr
ită reumatoidă
C. Sin
dromul Reiter
D. *Sp
ondilita anchilozantă
 E. Scle
rodermie
8. Cea
mai frecventă valvulopatie ce se dezvoltă în spondilita anchilozantă este:
A. *Ins
uficiența aortică
B. Coa
rctația de aortă
C. Sten
oza mitrală
D. Sten
oza aortică
E. Insu
ficiența mitrală
9. Dim
inuarea expansiunii toracice este un criteriu de diagnostic pentru:
A. Artr
ită reumatoidă
B. Scle
rodermie
C. Gut
ă
D. *Sp
ondilită anchilozantă
E. Boa
la artrozică
10.
Uveita acută anterioară apare la peste 40% din pacienții cu:
A.
Osteoartroză
B.
*Spondilită anchilozantă
C.
LES
D.
Sclerodermie
E.
Artrită reumatoidă
11.
Articulațiile interfalangiene distale se afectează in:
A.
Artrita reumatoidă
 B.
*Artropatia psoriazică
C.
Febra reumatismală
D.
Polimialgia reumatică
E.
Vasculita Wegener
12.
Onicoliza poate fi ca manifestare singulară și este un simptom criteriu pentru:
A.
Lupus eritematos sistemic
B.
Artroză
C.
Polimialgia reumatică
D.
*Psoriazis
E.
Vasculita Churg-Straus
13.
Articulațiile interfalangiene distale sunt implicate în procesul morbid preponderent în:
A. *Ar
troza mâinii
B. Spo
ndilita anchilozantă
C. Artr
ita reumatoidă
D. Feb
ra reumatismală
E. *Ar
trita psoriazică
14.
Artropatia psoriazică prezintă următoarele particularități individuale:
A. Nod
uli
B.
*Afectare interfalangeană distală
C.
*Dactilită
D. *En
tezopatie
 E.
*Onicoliză

15. Ima
ginea dată prezintă un simptom de:

A. Oni
comicoză
B. *On
icoliză în artrita psoriazică
C. Ecz
em unghial
D. Tra
umă unghială
E. Pan
ariciu

16. Ima
ginea reprezintă
A. Onicomicoză
B. Onicoliză în artrita psoriazică
C. Eczem unghial
D. Traumă unghială
E. *Osteoliză în sclerodermiea sistemică
2. Ima
ginea prezintă mâinle unei paciente cu
 A.
Artroză
B.
Artrită reumatoidă
C.
Gută
D.
Artropatie psoriazică
E.
*Sindrom Reiter
18. Ima
ginea reprezintă:

A. Artr
ită reumatoidă
B. Psor
iazis
C. *Ar
troza cu noduli Heberden
D. LES
E. Gut
ă
19. Ima
ginea reprezintă sacroiliită bilaterală caracteristică pentru:

A. *Sp
ondilitei anchilozante
B. Artr
ozei
C. Artr
itei reumatoide
D. Lup
us eritematos sistemic
E. Boa
la Still
20. Pent
ru care maladie este caracteristică imaginea:
 A.
Artrita reumatoida
B.
Spondiloza
C.
*Spondilită anchilozantă
D.
Gută
E.
Sclerodermie
21.
Ahilobursita calcaneiană este un simptom ce apare în:
A. Gut
ă
B. Artr
ita reumatoidă
C. Feb
ra reumatismală
D. *Si
ndromul Reiter
E. Scle
rodermie
22.
Conjunctivita este o manifestare clasică și un criteriu de diagnostic al:
A. Artr
ita reumatoidă
B. Gut
a
C. LES
D. Ost
eoartrozei
E. *Si
ndromului Reiter
23. În
artritele virale sindromul articular se atestă la :
A.
Articulațiile mari
B.
Articulațiile medii
C.
Coloana vertebrală
 D.
*Articulațiile mici
E.
Articulațiile sternocostale
24.
Redoarea matinală de lungă durată la nivelul centurii scapulohumerale , centurii
articulațiilor coxofemurale este specifică pentru:
A.
Artrita reumatoidă
B.
Spondilita anchilozantă
C.
*Osteoartroză
D.
Polimialgia reumatică
E.
Febra reumatismală
25. Pent
ru Lupus Eritematos Sistemic medicamentos – indus și lupus idiopatic sunt caracteristici
anticorpii:
A.
Anti-CCP
B.
*Anti-histone
C.
*Anti-RNP
D.
*ANA
E.
*Anti-SSA
26.
Endocardita Libman-Sachs este manifestare de afectare cardiacă în:
A.
Artrita reumatoidă
B.
*Lupus Eritematos Sistemic
C.
Sclerodermie
D.
Gută
E.
Artroză
27.
Autoanticorpii realizează distrugeri celulare prin reacții imune de tip II citotoxice și tip III
prin complexe imune în:
A.
Artroză
B.
Gută
C.
Polimialgia reumatică
D. *Lu
pus eritematos sistemic
E.
Boala Still
28.
Osteonecroza aseptică a articulației coxo-femurale este o manifestare clinică secundară,
tratamentului steroidian în:
A. Artr
ita reumatoidă
B. *Lu
pus eritematos sistemic
C. Artr
oză
D. Gut
ă
E. Artr
ită reactivă
29.
Artropatia neerozivă Jaccoud apare în:
A.
*Febra reumatismală
B.
Artroză
C.
Artrita reactivă
D.
*Lupus eritematos sistemic
E.
Spondilită anchilozantă
30.
Acroosteoliza falangelor distale este un simptom pentru:
A.
Spondilită anchilozantă
 B.
Artrită reumatoidă
C. *Scl
erodermie
D.
Lupus eritematos sistemic
E.
Gută
31.
Anticorpii anti-centromer sunt prezenți în 60-70% din cazuri cu:
A. Lup
us eritematos sistemic
B. Artr
ită reumatoidă
C. *Scl
erodermie limitată (sindromul CREST)
D. Artr
oză
E. Boa
la Reiter
32. Crit
eriul major al sclerodermiei sistemice este:
A.
Artrita
B.
Redoare matinală de 30minute
C.
Sacroiliita
D.
*Îngroșarea proximală a tegumentului
E.
Esofagită
33.
Durerile articulare de tip ”mecanic” sunt prezente în:
A.
Lupus Eritematos Sistemic
B.
Sclerodermie
C.
Spondilită anchilozantă
D.
*Osteoartroză
 E.
Gută
34.
Nodulii Heberden apar la articulațiile:
A. Inte
rfalangiene proximale
B. *Int
erfalangiene distale
C. Coa
te
D. Rad
iocarpale
E. Gen
unchi
35. Loc
alizarea nodulilor Bouchard este la articulatiile:
A.
Interfalangiene distale
B.
Coate
C.
*Interfalangiene proximale
D.
Radiocarpale
E.
Genunchi
36. Cris
talele birefringente de urat monosodic în lichidul sinovial la examinarea microscopică sunt
caracteristice pentru
A. Boa
la prin depunere de cristale de hidroxiapatită
B. *Gu
tă
C. Artr
oză
D. Con
drocalcinoză
E. Artr
ită reactivă
37. Cris
talele de pirofosfat de calciu dihidrat detectate la examinarea microscopică a lichidului
sinovial atestă:
 A.
Guta
B.
*Boala prin depuneri de cristale de hidroxiapatită
C.
Artroza
D.
Artrita reumatoidă
E.
Condrocalcinoza

38.
Scăderea excreției de acid uric se produce în:
A.
Boli mieloproliferative
B.
Limfoame
C. *Ad
ministrarea de diuretice, aspirină, ciclosporină
D.
Psoriazis
E.
Lupus Eritematos Sistemic
39. Cre
șterea producției de acid uric caracteristică pentru:
A. Insu
ficiență renală cronică
B. Hip
ertensiune arterială
C. Nef
ropatie saturniană
D. Psor
iazis
E. *Hi
perparatiroidism
40. Erit
emul suprafețelor de extensie a membrelor-Papulele Gottron sunt un simptom clinic pentru:
A.
Artrita reumatoidă
B.
Spondilita anchilozantă
 C.
Sclerodermie
D.
*Dermatomiozită
E.
Febra reumatismală
41. Erit
emul localizat periorbital ” în ochelari” , de culoare liliachie este un simptom al:
A.
Artrite reumatoide
B.
Lupus eritematos sistemic
C.
Artrozei
D.
*Dermatomiozitei
E.
Spondilitei anchilozante
42. Pent
ru osteoporoză NU este un factor de risc:
A.
Sedentarismul
B. *Ob
ezitatea
C.
Menopauza precoce
D.
Masă corporală redusă
E.
Istoric familial de fractură osteoporotică
43. În
sindromul algic periarticular sunt afectate structurile:
A.
Sinoviala
B. *per
iarticulare
C.
Cartilajul
 D.
Osul
E.
Lichidul sinovial
44.
Testul Schober determină:
A.
Mobilitatea cervicală
B.
*Mobilitatea lombară
C.
Mobilitatea toracică
D.
Mobilitatea centurii humerale
E.
Mobilitate coxofemurală
45. Dist
anța degete - sol determină nivelul de mobilitate lombară la pacienții cu:
A.
Sclerodermie
B.
Lupus eritematos sistemic
C.
*Spondilită anchilozantă
D.
Osteoartroză
E.
Gută
46. Prez
ența febrei acute la utilizatorii de droguri intravenoase cel mai frecvent poate semnala:
A.
Pneumonie prin inhalare
B.
Infecție cu HIV
C. *En
docardită bacteriană
 D.
Celulită
E.
Bursită
47.
Diagnosticul diferențial al artritei reumatoide apărute în perioada climacterică este necesar
de efectuat cu:
A.
Spondilita anchilozantă
B.
*LES
C.
Sclerodermie
D.
Polimialgia reumatică
E.
Gută
48. Din
grupul spondilitelor seronegative nu face parte:
A.
Spondilita anchilozantă
B.
Artrita psoriazică
C.
*Sclerodermia
D.
Sindromul Reiter
E.
Artrita reactivă

49.
Testul biologic ce crește semnificativ în infecțiile bacteriene severe și ușor sau moderat în
cele virale este:
A.
Bilirubina totală
B.
Albuminele
 C.
*Procalcitonina
D.
Urea
E.
Creatinina
50. Nu
este unul dintre criteriile vasculitei Churg-Strauss simptomul:
A.
Astmul bronșic
B.
*Sacroiliita
C.
Eozinofilie >10%
D.
Infiltrate pulmonare labile
E.
Histologic – eozinofilie extravascular.

51.
Pacientă 50 ani cu disfagie pentru alimentele solide și parțial lichide, regurgitări , vome.
Radiologie articulară relevă osteoliză digitală. Care este diagnosticul?
A. LES
B. Artr
ită reumatoidă
C. *Scl
erodermie
D. Ost
eoartrită
E. Gut
ă
52. Ce
fenomen este prezentat în imagine:
 A.
Vasculită
B.
*Sindromul Reynaud
C.
Degerături
D.
Osteoliză
E.
Traumă digitală
53.
Pentru artrita reumatoidă sunt caracteristice:
A.
*Redoarea matinală mai mult de 60 minute
B.
Diminuarea expansiunii toracice
C.
*Anticorpii anti-CCP
D.
*Noduli reumatoizi
E.
Osteofite marginale
54. În
monitorizarea gradului de activitate al artritei reumatoide parametrii utilizați sunt:
A.
Hemoglobina
B.
*Viteza de sedimentare a hematiilor
C.
Anticorpii anti-CCP
D.
*Proteina C reactivă
E.
Leucocitele
55.
Modificările radiologice în artrita reumatoidă includ:
A. *Os
teoporoză
B. Ost
eofite marginale
C. *Le
ziuni destructive osoase și cartilaginoase
D. *Su
bluxații cu devieri
E. Anc
hiloză fibroasă, osoasă
56.
Epitopul de susceptibilitate în artrita reumatoidă este asociat cu antigenele:
A.
HLA B38
B.
HLA B27
C.
*HLA DR1
D.
HLA DR3
E.
*HLA DR4
57.
Sindromul Felty asociază manifestările clinice :
A.
*Leucopenie
B.
Entezită
C.
*Trombocitopenie
D.
*Splenomegalie
E.
Artrita asimetrică a articulațiilor mici
58.
Sindromul Caplan include:
A.
Amiloidoză
B.
Febră reumatismală
 C. Lup
us Eritematos Sistemic
D. *Ar
trită reumatoidă
E. *Sil
icoză
59.
Simptomele ce diferențiază artrita reumatoidă de artropatia psoriazică sunt:
A.
*Redoarea matinală mai mult de 1 oră
B.
Sacroileita
C.
*Prezența anticorpilor anti CCP
D.
*Afectarea articulațiilor proximale
E.
Afectarea articulațiilor distale
60.
Simptomele de diferențiere ale febrei reumatismale de boala Still sunt:
A.
*Artrite/artralgii de tip migrator
B.
*Cardita
C.
Splenomegalia
D.
*Exudat faringean pozitiv pentru streptococul β hemolitic
E.
Disfuncții hepatice
61.
Boala Still a adultului se manifestă cu:
A.
Sacroiliită
B.
*Poliartrită
C.
*Splenomegalie
D.
*Poliadenopatii
E.
*Serozită
62. Ent
ezopatiile sunt caracteristice pentru:
A.
Artrita reumatoidă
B.
*Spondilita anchilozantă
C.
*Artropatia psoriazică
D.
*Sindromul Reiter
E.
Reumatismul articular acut
63. Crit
eriile spondilitei anchilozante includ simptomele:
A.
Trombocitopenie
B.
Uveită
C.
*Lombalgie de minimum 3 luni, ameliorată de exercițiu
D.
*Diminuarea expansiunii toracice
E.
*Sacroiliită bilaterală de gradele 2-4.
64.
Care articulații se afectează în spondilita anchilozantă ?
A.
Articulațiile interfalangiene proximale
B.
*Articulațiile sacroiliace
C.
Articulațiile radiocarpale
D.
*Articulațiile coloanei vertebrale
E.
*Articulațiile costosternale
65.
Simptome distinctive pentru artritele reactive și a sindromului Reiter includ?
A. *M
ono sau oligoartrită
B. *As
pent de deget ”în cârnat”
 C. Nod
uli reumatoizi
D. *En
tezită
E. Car
dită
66.
Lichidul sinovial noninflamator are următoarele caracteristici:
A.
*Vâscozitate crescută
B.
*Numărul de leucocite 200-2000µL
C.
*Transparent
D.
*Polimorfonucleare <25%
E.
Culoarea – incolor
67.
Lichidul sinovial inflamator are următoarele caracteristici:
A.
Vâscozitate crescută
B.
*Culoare galbenă
C.
*Semitransparent
D.
*Numărul de leucocite - 2000-100.000/µL
E.
Cultura pozitivă
68.
Caracteristicele lichidul sinovial septic includ:
A.
*Opac
B.
Incolor
C.
*Numărul de leucocite>100.000/µL
D.
*Polimorfonucleare - >75%
E. *
Cultura pozitivă
69.
Boala Lyme este o artrită reactivă exprimată prin:
A.
*Eritem cronic migrant
B.
*Artrite/artralgii migratorii
C.
*Uveită
D.
*Teste pozitive pentru Borellia Burgdorferi
E.
Endocardită
70.
Boala mixtă a țesutului conjunctiv impune asocierea.
A.
*Fenomenul Raynaud
B.
*Miozita
C.
*Anticorpi anti U1-70 RNP titru ≥1:1600
D.
Anticorpi antiADNdc
E.
Anticorpi antiSm
71. Peri
cardita este manifestarea cardiacă cea mai frecventă în Lupus Eritematos Sistemic cu
următoarele semne :
A.
Bactriemie tranzitorie
B.
*Anticorpi anti ADNdc
C.
*Complement scăzut
D.
*Lichid intrapericardic redus
E.
Trombocitoză
72.
Modificările hematologice in Lupus Eritematos Sistemic includ:
A. *Tr
ombocitopenie
 B. *An
emie moderată
C. *Le
ucopenie
D. Leu
cocitoză
E. *Re
ticulocitoză
73. Dov
ada bolii renale în Lupus Eritematos Sistemic reprezintă:
A.
*Proteinuria mai mare de 0,5g/24 ore
B.
Trombocitoză
C.
*Hematurie mai mult de 5 hematii/câmp
D.
Piurie mai mult de 5 leucocite/câmp
E. *Cr
eatinina serică crescută
74. Crit
eriile de afectare renală ACR pentru Lupus Eritematos Sistemic includ:
A.
*Proteinurie persistentă mai mare de 0,5g/24ore
B.
Cilindri hematici în sedimentul urinar
C.
Cilindri micști
D.
*Cilindri granuloși în sedimentul urinar
E.
Bacteriurie
75. Crit
eriile clinice ale Lupusului Eritematos Sistemic includ:
A.
*Rash malar
B.
Sacroiliită
C.
*Fotosensibilitate
D.
*Artrite
 E.
*Serozite
76.
Criteriile sclerodermiei sistemice includ:
A.
*Fibroză pulmonară
B.
Redoare matinală mai mult de 60 minute
C.
*Sclerodactilie
D.
Ischemie digitală
E.
*Îngroșarea proximală a tegumentului
77.
Simptome relevante ale sclerodermiei sistemice sunt:
A.
Hiperpigmentarea tegumentelor
B.
*Teleangiectazii
C.
Valvulopatie
D.
*Sindromul Raynaud
E.
*Osteoliză
78. Test
ele imunologice pentru sclerodermie includ:
A. HL
A DR1
B. Anti
corpii anti ADN
C. *An
ticorpii anti SCL70
D. *An
ticorpii anticentromer
E. HL
A B27
79.
Pentru Osteoartroză sunt caracteristice:
A.
*Durerile de tip ”mecanic”
 B.
*Crepitații articulare
C. *
Hiperproducții osoase (osteofite, noduli Heberden)
D.
Redoare matinală mai mult de 60 minute
E.
Anticorpi anti-CCP
80.
Reumatismul articular acut include:
A.
Anticorpii Anti-CCP
B.
Sacroiliită
C.
Cardită 100%
D.
*Poliartrită acută
E. *Co
ntext infecțios (streptococul β hemolitic)
81.
Sindromul Șjogren-asociat poate apărea în evoluția bolilor condiționate imun:
A.
*Artrita reumatoidă
B.
*Lupus Eritematos Sistemic
C.
Poliarteriita nodoasă
D.
Artroza
E.
*Sclerodermia sistemică
82.
Vasculite sistemice asociate cu ANCA sunt:
A.
Poliarteriita nodoasă
B.
*Poliarterita microscopică
C.
*Sindromul Churg-Strauss
D.
*Granulomatoza Wegener
 E.
Boala serului
83.
Vasculite ale vaselor mari sunt:
A.
Poliangiita microscopică
B.
*Arterita Takayasu
C.
*Arterita cu celule gigante
D.
Granulomatoza Wegener
E.
Vasculita reumatoidă
84.
Complicațiile osteoporozei sunt fracturile la nivel de:
A.
Coaste
B.
*Col femural
C.
*Antebraț partea distală
D.
*Vertebre
E.
Falange proximale
85.
Următoarele afirmații sunt proprii osteoporozei:
A.
*Pierdere de masă osoasă
B.
*Modificări microarhitecturale osoase
C.
*Fragilizarea osului
D.
*Creșterea riscului de fractură
E.
Fără disabilitate
86.
Pentru reumatismul palindromic sunt caracteristice:
A.
*Monoartrita apărută subit
 B.
*Eritem
C.
*Artralgii intense
D.
*Durata puseului 1-2 zile
E.
Afectarea oculară
87.
Simptomele osteoartropatiei hipertrofice includ:
A.
Sacroiliită bilaterală
B.
*Artralgii
C.
*Hipocratism digital
D.
*Strii profunde pe scalp și față (Cutis verticis gyrata)
E.
*Ossalgii
88. Ost
eortropatia hipertrofică secundară apare în evoluția cronică a:
A.
Cirozei hepatice
B.
*Bolii intratoracice supurative
C.
Artritei reumatoide
D.
Artrozei
E.
*Bolii inflamatorii intestinale
89.
Sindromul SAPHO se manifestă cu:
A.
Noduli reumatoizi
B.
*Osteită
C.
*Pustuloză
D.
*Sinovită
 E.
*Acne
90.
Eritemul localizat periorbital ” în ochelari” , de culoare liliachie este un simptom al:
A.
Artrite reumatoide
B.
Lupus eritematos sistemic
C.
Artrozei
D.
*Dermatomiozitei
E.
Spondilitei anchilozante
91.
Modificări ale complementului în lupus eritematos sistemic sunt consecință a:
A.
*Deficienței congenitaleale fracțiunilor C2 și C4
B.
*Leziunilor renale ce implică consumul C3și C4
C.
Activarea policlonală a limfocitelor
D.
*CH 50 se consumă la formarea de complexe imune
E.
*C3 și C4 participă la formarea de complexe imune
92.
Pancreatita lupică poate apărea în cadrul evoluției Lupusului Eritematos Sistemic ca urmare
a:
A.
*Arteriitei
B. Con
sumului de antibiotice
C. Infa
rctului pancreatic
D. Cal
cinatelor
E. *Co
nsumului de glucocorticosteroizi
93.
Remisunea în artrita reumatoidă se consideră atunci când există următoarele :
A.
Redoare matinală=60 minute
B.
*Absența durerii articulare spontane
C.
*Absența durerii articulare la presiune și mobilizare
D.
*Absența fatigabilității
E.
*VSH < 30mm/oră sau/și proteina C reactivă <20mg/l
94.
Care afirmații sunt criterii ale artrite reumatoide?
A.
*Artrita la minim trei arii articulare
B.
Uveita
C.
Sacroiliită bilaterală
D.
*Artrita simetrică persistentă
E.
*Redoare matinală = 60 minute
95.
Simptome certe de diferențiere a spondilitei anchilozante sunt:
A.
Factor reumatoid pozitiv
B.
*Sacroiliită bilaterală de diverse grade
C.
Afectarea articulațiilor proximale
D.
*HLA B27 pozitiv
E.
*Expansiune toracică diminuată
96.
Criterii în favoarea osteoartrozei includ:
A.
HLA DR4
B.
*Durere de tip mecanic
 C.
*Crepitații articulare
D.
*Noduli Heberden
E.
Entezită
97.
Factorul reumatoid este pozitiv în :
A.
Sindromul Reiter
B.
Sindromul antifisfolipidic
C.
*Boala mixtă a țesutului conjunctiv
D.
*Lupus Eritematos Sistemic
E.
*Artrită reumatoidă
98.
Pentru diagnosticul de miozită importante sunt:
A.
*Electromiografia
B.
*Biopsia musculară
C.
*Anticorpii Jo-1
D.
*Creatinfosfokinaza plasmatică
E.
Acidul uric .
99.
Pentru a confirma prezența vaculitei sunt necesare:
A.
Ultrasonografia
B.
Artroscopia
C.
*Anticorpii ANCA
D.
*Factorul VIII antigenic (von Willebrand)
E.
*Biopsia arterială
100. Pent
ru confirmarea amiloidoze se recomandă:
A.
Radiografia toracelui
B.
*Aspirație lipidică
C.
*Biopsie rectală
D.
*Biopsie renală
E.
*Scintigrafie
101. Artr
ita acută monoarticulară este caracteristică pentru:
A.
*Gută
B.
*Artrită septică
C.
Artrită reumatoidă
D.
Artrită psoriazică
E.
*Sinovită traumatică
102.
Simptome proprii osteoartrozei sunt:
A.
*Dureri de tip mecanic
B.
Dureri ”de start”
C.
Sacroileită
D.
Uveită
E.
*Afectare asimetrică
103. Sim
ptome specifice febrei reumatismale sunt:
A.
*Artralgii de tip migrator
B.
Noduli Bouchard
 C.
Conjunctivită
D.
*Miocardită
E.
*Evidența unei infecții cu streptococul β hemolitic
104. Pent
ru osteoartropatia hipertrofică este caracteristică triada:
A.
Uveita
B.
*Poliartrita
C.
*Hipocratism digital
D.
*Periostită a părții distale a oaselor lungi
E.
Sindesmofite
105. Fact
orii ce contribuie la declanșarea și perpetuarea autoimunității :
A.
*Predispoziția genetică
B.
*Infecția virală
C.
*Stresul
D.
*Perturbările hormonilor sexuali
E.
Infecția bacteriană
106. Dia
gnosticul de febră de etiologie nedeterminată poate fi considerat :
A.
*După trei vizite la medic fără un diagnostic cert
B.
*După trei zile de spitalizare fără un diagnostic concret
C. *O
săptămână de investigații “inteligente și invazive” în condiții de ambulator fără
un diagnostic stabilit
D.
Prezența febrei mai mare de 37,5ᵒC
E.
*Temperatura >38,3º C (101º F),
107. Fact
ori de risc pentru osteoporoză se consideră:
A.
*Sedentarismul
B.
Obezitatea
C.
*Menopauza precoce
D.
*Masă corporală redusă
E.
*Istoric familial de fractură osteoporotică
108.
Leziunile oculare în artrita reumatoidă sunt frecvente și se manifestă prin:
A.
*Episclerită
B.
*Sclerită
C.
Uveită
D.
*Scleromalacie perforans
E.
*Cheratoconjunctivită sicca

109.
Manifestări clinice primar glandulare în sindromul Șjogren sunt:
A.
Hipertiroidism
B.
*Sindromul sicca(sindromul uscat)
C.
*Tumefacția glandelor parotide
D.
*Tumefacția glandelor submandibulare
E.
*Tumefacția glandelor lacrimale
110. În
sindromul algic periarticular Nu sunt afectate structurile:
A.
*Sinoviala
B.
Structurile periarticulare
C.
*Cartilajul
D.
*Osul
E.
*Lichidul sinovial
111.
Pentru determinarea activității și procesului evolutiv al artrite reacive sunt utilizate testele:
A.
*Hemoleucograma
B.
*VSH
C.
Bilirubina
D.
*Proteina C reactivă
E.
*Fibrinogenul
112.
Criteriile clinice CASPAR pentru psoriazis includ:
A.
*Distrofie unghială psoriazică
B.
*Psoriazis curent sau istoric personal/familial
C.
*Dactilită
D.
Afectare cardiacă
E.
*Factor reumatoid negativ
113.
Pentru stabilirea diagnosticului de osteoporoză sunt recomandate:
A.
*Ultrasonometria
B. *
Absorbțiometria cu fascicul dual de raze X (DXA)
C.
Radiografia
D.
Scintigrafia
E.
*Tomografia computerizată cantitativă
114.
Factori de risc modificabili pentru osteoporoză:
A.
*Fumat, abuz de alcool
B.
Activitate fizică semnificativă
C.
*Deficit de vitamina D
D.
*Masă corporală scăzută
E.
*Aport insuficient de calciu
115.
Simptome distincte pentru artrita reactivă sunt:
A.
*Oligoartrită-afectare asimetrică
B.
Afectarea articulațiilor sacroiliace
C.
*Uretrită
D.
Afectare articulară simetrică
E.
*Afectare oculară
116.
Deformații ale mâinilor în artrita reumatoidă includ:
A.
Entezită
B.
*Deviație ulnară a articulațiilor metacarpofalangiene
C.
*Deformare în butonieră
D.
*Deformare în gât de lebădă a degetelor
E.
Noduli Heberden
117.
Pacienții care fac abuz de alcool pot avea febră acută ce semnalează:
A.
*Hepatită alcoolică acută
B.
Infecția HIV
C.
*Pancreatită acută
D.
*Ascită peritonită
E.
*Deliriu tremens
118. Risc
crescut pentru a dezvolta o febră acută gravă o au persoanele cu:
A.
*Deshidratare acută
B.
Vârste extreme (copii/vârstnici)
C.
*Pacient recent operat
D.
Sarcină
E.
*Infecție respiratorie
119.
Testele biologice recomandate unui pacient febril:
A.
*Hemoleucograma
B.
*Proteina C reactivă
C.
*Hemocultura
D.
*Analiza de urină+urocultura
E.
Tomografie computerizată
120.
Artrita reumatoidă cu prognostic sever se consideră:
A.
*Debut acut poliarticular
B.
Fără sindrom astenic
C.
*Implicare extraarticulară
D.
*Eroziuni articulare confirmate radiologic
E.
*Sindrom inflamator ridicat

121.
Febra periodică este caracteristică pentru următoarele entități clinice:
A.
*Febra familiară familiară
B.
*Sindromul Hiper-IgD
C.
*Febra periodică asociată receptorului TNF (TRAPS)
D.
Entezopatie
E.
Osteoartroză
122.
În grupul spondilitelor seronegative sunt următoarele entități clinice:
A.
*Spondilita anchilozantă
B.
*Artrita psoriazică
C.
Sclerodermia
D.
*Sindromul Reiter
E.
*Artrita reactivă
123.
Criteriile vasculitei Churg-Strauss includ:
A.
*Astmul bronșic
B.
Sacroiliita
C.
*Eozinofilie >10%
D.
*Infiltrate pulmonare labile
E.
*Histologic – eozinofilie extravascular.
124.
Entezita este o manifestare clinică comună în:
A.
Osteoartroza
B.
*Spondilita anchilozantă
C.
*Artrita reactivă
D.
*Artropatia psoriazică
E.
Gută
125.
Entezita nu este caracteristică pentru:
A.
Spondilita anchilozantă
B.
*Osteoartroză
C.
*Vasculită
D.
*Gută
E. Sin
dromul Reiter

126. În
patogenia gutei se evidențiază următoarele procese:
A.
*Hiperuricemia și acumularea de urați în organism
B.
*Depunerea uraților în țesuturi
C.
*Artrita gutoasă acută
D.
Spondilalgii
E.
Afectare oculară
127. Co
mplicațiile gutei pot fi:
A. Uve
ită
B. *Ar
trită degenerativă severă
C. *Ne
fropatie
D. *Ca
lculi renali
E. Ost
eoliză
128. În
profilaxia secundară a atacurilor de gută sunt importante măsurile:
A. Efor
t fizic excesiv
B. *Ev
itarea băuturilor alcoolice
C. *Li
mitarea administrării medicamentelor(diuretice,)
D. *M
enținerea unei greutăți corporale optimale
E. *Re
spectarea regimului și dietei.
129. Paci
entul prezintă febră și splenomegalie.Care maladii necesită a fi suspectate și excluse?
A.
*Maladii limfoproliferative
B.
*Endocardită bacteriană
C.
Diabet zaharat tip II
D.
*Tuberculoză miliară
E.
*Lupus Eritematos Sistemic
130. Car
e din afirmații sunt importante la pacienții imunodeprimati cu febră:
A.
*Orice imunosupresie se poate complica cu o infecție,
B.
*Febra poate fi cauzată de o infecție oportunistă dar și de o infecție
comunitară sau nosocomială,
C.
*Mai multe infecții concomitente se pot asocia la același pacient,
D.
*Orice febră apărută la imunodeprimați este o urgență diagnostică și
terapeutică.
 E.
Rareori poate avea importanță.
131. Sem
nalați factorii extrinseci (de mediu) ce favorizează apariția precoce a osteoartrizei:
A.
*Particularități profesionale și eforturi fizice profesionale
B.
*Traumatizarea articulației
C.
*Activități sportive
D.
Vârsta înaintată
E.
Apartenența rasială
132. Sem
nalați factorii de risc genetici ce favorizează apariția precoce a osteoartrozei:
A. *De
reglări ereditare ale colagenului de tipII (sindromul Stikler)
B. Vâr
sta înaintată
C. Gen
ul
D. *M
utația genei colagenului II (COL2A1)
E. Mas
a corporală crescută
133.
Factori etiologici intrinseci nongenetici ale osteoartrozei:
A.
*Vârsta înaintată
B.
*Masa corporală crescută
C.
*Scăderea nivelului estrogenilor
D.
Activități sportive
 E.
*Apartenența rasială
134.
Criteriile de diagnostic ale spondiloartropatiilor includ simptomele clinice:
A.
*Oligoartrită asimetrică
B.
*Durere dorsală sau lombară nocturnă sau redoare matinală dorsolombară
C.
*Durere fesieră
D.
Artrita articulațiilot metacarpofalangiene proximale
E.
*Irită
135.
Pacient ce prezintă artrită axială, examenul radiologic cu sacroiliită bilaterală și
sindesmofite marginale ne sugerează diagnosticul:
A.
Gută
B.
Spondilartropatie seronegativă
C.
*Spondilită anchilozantă
D.
Artrită reumatoidă
E.
Sclerodermie
136. Ost
eoartroza coxo-femurală se manifestă cu simptome și semne clinice de:
A.
*Durere la mișcare
B.
Durere fesieră
C.
*Crepitații la mișcare
D.
*Limitarea volumului mișcărilor, în special rotația internă
 E.
Diminuarea expansiunii toracice
137. Ost
eoartroza umărului are simptome și semne clinice:
A.
Expansiune toracică diminuată
B.
*Durere la mișcare
C.
*Limitarea volumului mișcărilor, îndeosebi rotația externă
D.
*Crepitații la mișcare
E.
*Deformare
138. Anti
corpii antifosfolipidici în Lupus Eritematos Sistemic sunt obiectivați prin:
A.
*Prezența de titruri crescute a anticorpilor anticardiolipinici IgM,IgG
B.
*Test fals pozitiv pentru lues persistent mai mult de 6 luni
C.
Factor reumatoid pozitiv
D.
*Prezența anticoagulantului lupic
E.
Anti Jo 70
139. Mo
dificările histologice musculare în sclerodermie includ:
A.
Hipertrofie musculară
B.
*Infiltrat inflamator limfocitar interstițial și perivascular
C.
*Necroză musculară
D.
*Fibre musculare degenerate
 E.
*Fibroză și atrofie
140. Artr
ita articulațiilor sacroiliace este caracteristică pentru:
A.
Artrita reumatoidă
B.
Sclerodermie
C.
*Spondilită anchilozantă
D.
*Artropatie psoriazică
E.
*Sindromul Reiter
141. Artr
oza mâinii prezintă semne clinice:
A.
Tofi
B.
*Noduli Heberden
C.
*Noduli Bouchard
D.
Eritem
E.
Onicoliză
142. În
osteoartroză sinovita morfologic se manifestă prin:
A.
*Sinovita bogată în detritus
B.
*Sinovita fibrotică
C.
Necroza sinoviei
D.
*Sinoviopatia inflamatorie
 E.
*Sinoviopatia hiperplastică
143. Trat
amentul osteoartrozei are următoarele obiective:
A.
Educarea pacientului
B.
Reducerea durerii cu menținerea mobilității
articulare
C.
Combaterea sinovitei
D.
Stoparea progresiei bolii
E.
*Toate cele menționate
144.
Articulațiile temporo-mandibulare cu dureri la masticație și alterarea mobilității se afectează
în:
A.
Spondilita anchilozantă
B. *Ar
trita reumatoidă
C.
Sindromul Reiter
D.
Gută
E.
Artrita reactive

145.
Tabloul imagistic de afectare erozivă asimetrică a articulațiilor interfalangiene distale,
articulațiilor sacroiliace și coloana vertebrală sunt caracteristice pentru:
A.
Artrita reumatoidă
B.
Lupus eritematos sistemic
 C.
Sclerodermie
D.
*Artrita psoriazică
E.
Guta
146. Car
e entități clinice nu reprezintă Sindromul Caplan :
A.
Artrita reumatoidă
B.
*Guta
C.
*Osteoartroză
D.
*Spondilită seronegativă
E.
Pneumoconioză
147. Arti
culațiile temporomandibulare cu dureri la masticație și eroziuni NU se afectează in:
A.
*Spondilita anchilozantă
B.
Artrita reumatoidă
C.
*Sindromul Reiter
D.
*Artrita reactivă
E.
*Gută
148.
SLEDAI-2K este un indice utilizat pentru a stabili activitatea:
A. Artr
itei psoriazice
B.
Sclerodermiei
 C.
*Lupus eritematos sistemic
D.
Artroză
E.
Gută
149. Reg
iunea cervicală a coloanei vertebrale este singurul segment interesat în:
A.
Gută
B.
Artrita reumatoidă
C.
*Sclerodermie
D.
LES
E.
Osteoartroză
150. Anti
corpii anti-centromer NU sunt prezenți în:
A. *Lu
pus eritematos sistemic
B. *Ar
trită reumatoidă
C. Scle
rodermie limitată (sindromul CREST)
D. *Ar
troză
E. *Bo
ala Reiter
Durerea toracică
1.Etiologia angorului stabil este determinată in 95% din cazuri de:
a)Spasm cronarian
b) Malformații congenitale
c)* Ateroscleroza coronariana
d) Tahicardia
e) Coronarita
2. Cauză de durere toracică cardiacă urgentă amenințătoare de viață este:
a) Angină pectorală stabilă
b) *Anevrism disecant de aortă
c) Pericardită
d) Miocardită
e) Stenoză aortică

3. Cauză de durerea toracică cardiacă non-urgentă este:

a)Sindrom coronarian acut

b)Disecție aortică
c)Pericardită cu tamponadă
d)Tromembolism pulmonar
e)*Prolapsul valvei mitrale

4. Cauza durerii toracice cardiace ischemice este:

a) Prolaps valvular mitral
b) Cardiomiopatie dilatativă
c) *Angor pectoral
d) Sindrom Brugada
e) Consum de droguri

5. Cauză musculoskeletală în durerea toracică este:

a) Angină pectorală stabilă

b)Anevrism disecant de aortă
c)Pericardită
d)Miocardită
e)*Costocondrită

6. Ischemia mocardica din angorul stabil are următoarele caracteristici:

a) *Apare la efort
b) *Este tranzitorie
c) Este ireversibilă
d) Nu dispare la administrarea de trinitrină
e) *Este reversibilă

7. Crizele anginoase sunt precpitate de:

a) *Efort
b) Repaos
c) Bradicardie
d) Betablocante
e) Nitrați

8. Care este cel mai bun indicator de necroza miocardică:

a) Creșterea creatin-fosfokinazei
b) Creșterea mioglobinei
c) *Creșterea troponinei
 d) Creșterea LDH
e) Creșterea AST

9. În sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST intalnim:

a) *Durere anginoasă
b) Durere toracica permanenta
c) Parestezie
d) Febră
e) Tusă productivă

10. Care este efectul pe termen lung al fenomenului de "remodelare" postinfarct:

a) Hipertensiune pulmonară
b)Mentinerea unui volum de ejectie sistolica constant
c) Tulburari de ritm
d) *Dilatare ventriculară stângă
e) Dilatare atrială

11. Ce simptome asociate angorului stabil conduc la suspiciunea de insuficiența cardiacă

ischemică:
a) *Dispneea
b) Palpitații 
c) Sincope
d) Vertij
e) Migrene

12. Indicația testelor de ischemie în angina pectorală: 

a) *Infarctul miocardic cu durată de peste 5 zile
b) Tulburarile de ritm cardiac
c) Cardiomiopatia obstructivă simptomatică
d) Insuficiența cardiacă severă
e) Stenoza aortică stransă simptomatică

13. Ce fel de anomalie de repolarizare se evidentiază la ECG în timpul crizei anginoase:

a) Supradenivelare de ST
b)* Unde T inversate
c) Extrasistole ventriculare
d) Prelungirea segmentului PQ
e) Unda QS

14. In caz de infarct miocardic septal modificări ECG apar in derivațiile:

a) V1,V2,V3,V4
b) DII, DIII, aVF
c) *V1,V2,V3
d) DI, aVL
e) V1,V2,V3 ,DII, DIII, aVF
15. Subdenivelarea segmentului ST este intalnită în:
a)Sindrom coronarian acut (oglinda unei supradenivelări)
b) Hipertrofie ventriculară
c) Preexcitatie ventriculară de tip Wolff-Parkinson-White
d) Bloc de ramură
e) *Toate răspunsurile sunt corecte
16. In infarctul miocardic al ventriculului drept este contraindicată administrarea de:
a) Morfina
b) Anxiolitice
c) Aspirina
d)* Nitrați
e) Heparina
17. Care afirmație despre sindroamele coronariene acute cu supradenivelare de segment ST Nu
este corectă:
a) Artera coronara este complet ocluzată
b) Poate antrena o necroza miocardică transmurală
c) Aparitia pe EKG a undei Q
d) In cursul episoadelor anginoase anterioare nu se dezvoltă o retea colaterală
e) *Poate antrena o necroză subendocardică
18. Tratamentul sindroamelor coronariene acute fără supradenivelare permanentă de segment ST
nu include:
a) Aspirina
b) Tratamentul factorilor de risc
c) Nitrații
d)* Analgezice
e)Clopidogrelul
19. Tablou de hemopericard cu disociere electromecanică apare în:
a) Insuficiența mitrală
b) *Ruptura septală
c) Pericardita tardivă
d) Ruptura peretelui liber
e) Tulburare de ritm ventricular

20. La ce categorii de pacienti cu sindrom coronarian cu supradenivelare permanentă de ST

durerea este absentă:
a)* Diabetici
b) *Dementi 
c) *Sedati
d) Hipertensivi
e) *Confuzi

21. Care este utilitatea markerilor de necroza miocardică:

a) Pentru intituirea tratamentului
b) *In caz de indoiala asupra diagnosticului
c) Pentru a stabili tipul de revascularizare abordat
d) * Pentru datarea necrozei
e) *Cu titlu prognostic

22. In ce situații se recurge la coronarografie în diagnosticul angorului stabil :

a) *Angorul refractar la tratament
 b) *Angor progresiv
c) La pacientul varstnic
d) Stare generala alterată
e) *In caz de disfunctie ventriculara stângă

23. Care sunt caracteristicile clinice ale anginei Prinzmetal:

a) *Angor de repaus
b) Angor de efort
c) *Angor nocturn, la ore fixe
d) Dispare la efort
e) *Poate fi insoțită de migrene

24. Reperfuzia prin angioplastie a SCA cu supradenivelarea ST se efectuează în următoarele

cazuri:
a) Aritmii
b) Pericardita tardivă
c) *Infarct al ventricului drept
d)* Esec al fibrinolizei
e) Edem pulmonar acut
25. Infarctul ventricular drept se complică cel mai frecvent cu:
a) Ruptura septală
b) Insuficiența mitrală
c) *Stare de șoc
d) *Tulburări de conducere
e) *Pericardita

26. Clasa III a clasificării internaționale Killip include:

a) Soc cardiogen
b)* Edem pulmonar acut
c) Raluri care nu depașesc jumătate din câmpurile pulmonare
d) Raluri absente
e) *Raluri ce depasec jumătate din câmpurile pulmonare

27. Tratamentul edemului pulmonar acut refractar la diuretice și vasodilatatoare se face cu:
a) IECA
b) *Dobutamina
c) Șoc electric extern
d) *Contrapulsatie
e) Lidocaina

28. Sindromul coronarian acut fără supradenivelare permanenta a segmentului ST, acoperă
următoarele situații:
a) Sindromul Prinzmetal
b) *Angor de repaus
c) Infarct transmural
d) *Angor de novo
e) *Angor crescendo
29. Etiologia anevrismului de aortă abdominală este:
a)*Arteroscelroza
b)*Boala Marfan, Elher-Danlos
c)*Afectarii inflamatorii: Bechet, Takayasu
 d)Trombogenita Buerger
e)*Infecțioasă
30.Examenul clinic in anevrismul de aortă abdominală se poate evidenția prin:
a)*O masă abdominală pulsatilă, expansivă, indoloră, cu suflu lateralizata la stângă
b)Tulburari trofice
c)Ulcerații sau gangrene la picior
d)Este în general asimptomatic, fiind descoperit cu ocazia unui examen clinic
e)*Semnul de Bakey, poziția subrenală a anevrismului de aortă

31.Complicațiile anevrismului de aortă sunt:

a)*Sindrom de fisurare frecvent retroperitoneal
b) *Rupturi acute intraperitoneale insotite de dureri spontane
c)*Compesii duodenale, nervoase și urinare
d)Neurologice
e)Renale: abces renal, infarct renal, glomerulonefrita

32.Care din următoarele semne și simptome cardiovasculare pot fi asociate cu durerea toracică:
a)Otalgia
b)*Sincopa
c)*Edemul unilateral al membrelor inferioare
d)*Claudicația membrelor inferioare
e)*Astenia

33.Care sunt contrandicațiile betablocantelor în tratamentul angorului stabil:

a)*Bradicardie
b)Insuficienta cardiacă
c)*Astmul bronsic
d)Hipertensiune arterială
e)*BPOC severa

34.Ce urmărim pentru a aprecia eficacitatea tratamentului în angorul stabil:

a)Bilant glucidolpidic anual
b)*Frecventa crizelor anginoase
c)*Pragul de pozitivitate al testului de ischemie
d)*Toleranța tratamentului
e)*Consumul de nitrați în spray
35.Selectați cauzele cardiovasculare în sindromul de durere toracică:
a) *Stenoză aortică
b) *Prolapsul valvei mitrale
c) *Cardiomiopatie hipertrofică
d) *Angina pectorală
e) Angiom hepatic

36..Selectați cauzele pulmonare în sindromul de durere toracică:

a)*Astm bronșic
b)*Embolie pulmonară
c)*Pneumonie cu pleurezie
 d)Consum de droguri
e)*Pneumotorax

37..Enumerați cauzele gastrointestinale în sindromul de durere toracică:

a) *Reflux gastro-esofagian
b) *Pneumomediastinum
c) Angiom hepatic
d) *Esofagită
e) *Hernie hiatală

38..Diagnosticul diferențial al maladiilor ce se manifestă prin sindromul de durere toracică acută

întâlnite mai des include:
a)*Sindrom coronarian acut
b)*Disecție aortică
c) Angiom hepatic
d)*Tromembolism pulmonar
e)*Pneumotorax spontan

39.Criteriile de diagnostic al infarctului de miocard tipul 1 includ:

a)*Dinamica markerilor biologici
b)*Simptome de ischemie miocardică acută;
c)*Noi modificări ischemice ST-T, apariția undei Q patologice pe traseul ECG
d)Restenoză în stent
e)*Dovadă angiocoronarografică de tromb proaspăt

40.Diagnosticul diferențial al maladiilor non-coronariene ce se manifestă prin supradenivelări de

segment ST include:
a)*Hipertrofie ventriculară stângă
b)*Bloc complet de ramură stângă
c) Hipokaliemie
d)*Cardioversie
e)*Sindrom Brugada

Sindromul edematos
1. Sele
ctați semnele microscopice ale edemelor:
a)Celulele şi fibrele se depărtează de către lichidul edematos
b)Fibrele ţ. conjunctiv se separă în fibrile
c)Capilarele limfatice sunt îngustate
d)La progresarea edemului celulele pierd interrelaţia cu țesutul interstiţial
e)În edemele îndelungate în celule au loc procese degenerative şi necrobiotice
2. Prin ce se deosebesc edemele adevărate de cele false (marcați răspunsul corect pentru
edemele adevărate):
a)
Lasă godeu
b) Nu
lasă godeu
 c)
Sunt unilaterale
d) Se
autolimitează
e)
Sunt permanente
3. Marcați cazurile în care sunt prezente edemele false:
a) insuficiența cardiacă
b) obezitatea
c) mixedem
d) sindromul nefrotic
e) sclerodermie
4. Selectați factorii patogenetici care determină apariția edemelor :
a)

creşterea presiunii hidrostatice

b)

scăderea presiunii colloidosmotice

c)

scăderea permiabilităţii capilare

d)

scăderea drenajului limfatic

e)

scăderea hidrofiliei tisulare

5. Alegeți factorii care guvernează instaurarea edemelor:

a)

scăderea presiunii hidrostatice

b)

creșterea presiunii colloidosmotice

c)

creşterea permiabilităţii capilare

d)

creșterea drenajului limfatic

e)

creşterea hidrofiliei tisulare

6. Care sunt formele clinice ale edemelor:

a) membranogene
 b) hipooncotice
c) cardiogene
d) directe
e) indirecte

7. Care sunt valorile înregistrate în normă la capătul arteriolar al capilarului:

a) Presiunea hidrostatică = 30 mmHg

b) Presiunea hidrostatică = 15 mmHg
c) Presiunea coloidosmotică = 25 mmHg
d) Presiunea coloidosmotică = 10 mmHg
e) Presiunea coloidosmotică = 15 mmHg

8. Selectați valorile înregistrate în normă la nivelul extremității venulare a capilarului:

a) Presiunea hidrostatică = 30 mmHg

b) Presiunea hidrostatică = 1015 mmHg
c) Presiunea coloidosmotică = 25 mmHg
d) Presiunea coloidosmotică = 10 mmHg
e) Presiunea coloidosmotică = 0 mmHg

9. Marcați etapele de evoluție ale edemului:

a)
Subcutanat, seros, visceral
b)
Preedem, subcutanat, seros, visceral
c)
Inițial, local, generalizat
d)
Periorbital, facial, perimaleolar
e)
Nici o variantă nu e corectă.

10. Care sunt cele mai frecvente cauze ale edemului generalizat:

a)
Patologia cardiacă (cu insuficiență cardiacă)
 b)
Bolile renale
c)
Patologia hepatică (cirozele)
d)
Tromboza venoasă
e)
Tumori pelviene

11. Edemele cardiace sunt o manifestare a:

a)
Insuficienței cardiace stângi
b)
Insuficienței cardiace drepte
c)
Insuficienței cardiace globale
d)
Stază venoasă în sircuitul mare
e)
Scăderea permiabilității capilare

12. Selectați mecanismele patogenetice care favorizează apariția edemelor în cadrul

insuficienței cardiace:

a)
Crește secreția reninei
b)
Crește argenin vasopresina circulantă
c)
Crește secreția endotelinei
d)
Scade secreția peptidului natriuretic atrial
e)
Scade peptidul natriuretic cerebral

13. Cum se modifică secreția peptidelor natriuretice în cazul insificienței cardiace:

 a)
Crește secreția peptidului natriuretic atrial
b)
Scade secreția peptidului natriuretic atrial
c)
Crește secreția peptidul natriuretic cerebral
d)
Scade secreția peptidul natriuretic cerebral
e) Nu
se modifică secreția lor

14. Selectați caracteristicile edemelor cardiace:

a)
Calde, moi
b)
Dure, reci, cianotice,dureroase la presiune
c) La
început se localizează peremaleolar şi la nivelul labei piciorului
d) Se
accentuiază în ortostatism
e) Se
accentuiază în clinostatism

15. Care sunt tipurile de edeme renale:

a)
Primare
b)
Secundare
c)
Nefritice
d)
Nefrotice
e)
Nici un răspuns nu e corect

16. Selectați caracteristicile edemelor renale:

 a)
Alb, pufos, moale
b)
Nedureros
c)
Lasă godeu
d)
Simetric, bilateral
e)
Toate variantele sunt corecte

17. Selectați caracteristicile edemelor renale:

a)
Este decliv în raport cu poziția pacientului
b)
Inițial se localizează palpebral, apoi periorbital, facial
c)
Inițial se localizează pe membrele inferioare
d)
Revărsatul seros este transudat sărac în proteine
e) Nu
lasă godeu

18. Care este principalul indicator de diferențiere al sindromului nefrotic:

a)
Lipsa proteinuriei
b)
Proteinuria redusă sub 3,5 g/24 ore
c)
Proteinuria masivă peste 3,5 g/24 ore
d)
Leucocituria
e)
Hematuria

19. Selectați varianta care conține toate componentele sindromului nefrotic:

a)
Hematurie, leucociturie, cilindrurie
b)
Proteinurie 23 g/24 ore,cilindrurie
c)
Proteinurie, edeme, hipertensiune arterială
 d)
Proteinurie>3,5g/24ore, lipidurie, hipoproteinemie, hiperlipidemie, edeme
e)
Toate variantele sunt corecte

20. Care sunt caracteristicile sindromului nefrotic cu volum plasmatic scăzut:

a) Mai
des la copii
b)
Leziuni glomerulare sunt minime
c)
Proteinuria selectivă
d) TA
normală sau scăzută
e)
Hipertensiune arterială

21. Care sunt caracteristicile sindromului nefrotic cu volum plasmatic crescut:

a)
Proteinurie selectivă
b)
Proteinurie neselectivă
c)
Leziuni glomerulare de tip proliferativ
d) TA
normală sau scăzută
e)
Hipertensiune arterială

22. Selectați grupul de preparate cu efect antiproteinuric:

a)
Blocanții de calciu
b)
Alfablocantele
c)
Nitrați
d)
Inhibitorii enzimei de conversie
e)
Nici un grup

23. Care sunt factorii care favorizează apariția edemului hepatic:

a)
Hipertensiunea portală
 b)
Deschiderea șunturilor portocave
c)
Hiperproducția de limfă în ficat
d)
Hipoalbuminemia
e)
Hiperalbuminemia

24. Selectați caracteristicile ascitei refractare:

a)
Abdomen tensionat
b)
Lipsa răspunsului la tratamentul diuretic cu 160 mg furosemid+400 mg
spironolactonă timp de 57 zile
c)
Ascită gradul III
d)
Ascita care reapare rapid după paracenteza terapeutică
e)
Toate variantele sunt corecte (dacă CS)

25. Alegeți manifeztările edemului din cadrul insuficienței venoase cronice:

a)
Prezența varicozităților
b)
Localizare bilaterală simetrică
c)
Localizare uni sau bilaterală, asimetrică
d)
Lasă godeu
e)
Însoțit de tulburări trofice

26. Selectați caracteristicile edemului angioneurotic:

a)
Crește permiabilitatea capilară
b)
Localizare – buze, limbă, baza piramidei nazale
c)
Cauza – înțepături de insecte,unele medicamente
d)
Asocierea eritrodermiei pruriginoase
e)
Tratament cu diuretice
27. Care sunt caracteristicile edemului din hipotiroidism:

a)
Lasă godeu
b) Nu
lasă godeu
c)
Tendință spre autolimitare
d) Ten
dință spre generalizare
e) Nici
un răspuns nu e corect

28. Selectași afirmațiile corecte despre edemul din hipotiroidism:

a)
Scade tiroxina circulantă
b)
Edem mucos
c)
Are loc legarea apei și Na la nivelul mucopolizaharidelor aminice ale gelului
interstițial
d) Se
localizează pe membrele inferioare
e) Se
localizează pe față și extremități

29. Edemul din sindromul Parhon are următoarele caracteristici:

a)
Apare ca consecință a creșterii vasopresinei
b) Se
dezvoltă oliguria
c) Se
dezvoltă poliuria
d)
Apar simptomele intoxicației cu apă
e)
Toate variantele sunt corecte

30. Selectați variantele corecte pentru sindromul edemelor ciclice idiopatice:

a)
Selectiv la femei de vârstă fertilă (3550 ani)
b) Se
asociază setea exagerată
c) Se
asociază constipații de durată
 d)
Consumul de diuretice și laxative agravează starea
e)
Consumul de diuretice și laxative ameliorează starea

31. Sindromul edemelor ciclice idiopatice apare ca consecință a următoarelor modificări:

a)
Prezența insuficienței luteinice

b)
Scăderea permiabilității capilare

c)
Creșterea permiabilității capilare

d)
Anomalii ale permiabilității limfatice

e)
Activitate dopaminergică crescută

32. Care sunt momentele terapeutice in sindromul edemelor ciclice idiopatice:

a)
Tratament hormonal cu progestative

b)
Administrarea diureticelor

c)
Excluderea diureticelor și laxativelor

d)
Administrarea laxativelor

e)
Substanțe cu acțiune Pvitaminică

33. Selectați afirmațiile corecte pentru sindromul șocului ciclic:

a)
Gamapatie monoclonală

b)
Stări de șoc recidivant

c)
Creșterea permiabilității capilare
 d)
Pronostic rezervat (50% decedează timp de 3 ani)

e)
Toate afirmațiile sunt corecte

34. Care sunt caracteristicile edemului în boli de sistem:

a)
Depozitarea glicozaminoglicanilor în dermă

b)
Inflamație locală

c)
Afectare microvasculară

d)
Regresează odată cu evoluția bolii

e) Nu
regresează odată cu evoluția bolii

35. Selectați determinativele elefantiasisului idiopatic:

a)
Mai des la bărbați

b)
Mai des la femeile tinere

c)
Este un defect genetic la nivelul colectorilor limfatici

d)
Este uni sau bilateral, dar asimetric

e)
Este simetric bilateral

36. Elefantiasisul dobândit are următoarele caracteristici:

a)
Este o complicație a radioterapiei în tumori maligne

b)
Survine un bloc parțial al curentului limfatic

c)
Este bilateral
 d)
Depinde zona de iradiere

e) Nu
depinde de zona de iradiere

37. Care este cauza edemelor în Boala Ménétrier

a)
Hiperalbuminemia

b)
Hipoalbuminemia

c)
Scăderea presiunii hidrostatice

d)
Creșterea presiunii hidrostatice

e)
Nici un răspuns nu e corect

38. Care din medicamentele de mai jos pot avea ca reacție adversă edemul:

a)
Betablocantele

b)
Blocanții canalelor de calciu

c)
Methyldopa

d)
Minoxidilul

e)
Toate

39. Alegeți variantele ce corespund distribuției apei în corpul uman:

a)
Intracelular 33%

b)
Extracelular 67%

c)
Intracelular 67%
 d)
Extracelular 33%

e)
Nici unul

40. Care este distribuirea apei din spațiul extracelular:

a) Intr
avascular – 25%

b) Inte
rstițial – 75%

c) Inte
rstițial – 25%

d) Intr
avascular – 75%

e) Nici
unul