UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de INFORMATICĂ

REFERAT
Algoritmica Grafurilor

Student:
Iordache I. Alexandru
Anul I ID
Centrul Călăraşi

1
Probleme Modulul 1
Testul nr. 1
1. Să se demonstreze relaţiile:
k 1 k 1 k 1
a) Cn  Cn 1  Cn  2  ...  Ck 1 ;
k

k 1
b) Cn  m  Cn Cm  CnCm  ...  Cnk Cm0 ;
k 0 k 1

1 n n 
c) Cn  Cn  Cn  ...  ...   2  2cos
0 3 6
.
3 3 
k 1 k 1 k 1
a) Cn  Cn 1  Cn  2  ...  Ck 1
k

Folosind egalitatea de la formula de recurenţă scriem şirul următor de egalităţi:

Cnk  Cnk1  Cnk11
Cnk1  Cnk 2  Cnk21
……………………………..
Ckk1  Ckk 1  Ckk
Ckk  Ckk11  1

Dacă adunăm membru cu membru aceste egalităţi avem:

Cnk  Cnk1  Cnk2  ....  Ckk1  Ckk  Cnk1  Cnk11  Cnk2  Cnk21  ...  Ckk 1  Ckk  Ckk11

Reducând termenii asemenea obţinem egalitatea din enunţ:

Cnk  Cnk11  Cnk21  ...  Ckk11

k 1
b) Cn  m  Cn Cm  CnCm  ...  Cnk Cm0
k 0 k 1

Să considerăm egalitatea:
1  x n  1  x m  1  x nm
Vom folosi formula binomului lui Newton:
 a  b n  Cn0a n  Cn1a n 1b  ...  Cnma n mbm  ...  Cnnbn şi obţinem:
1  x n  Cn01n  Cn11n 1 x  ...  Cnk 1n k xk  ...  Cnn xn
1 m 1
1  x m  Cm0 1m  Cm1 x  ...  Cmk 1mk xk  ...  Cmm xm
1  x n  m  Cn0 m1n  m  Cn1 m1n  m1 x  ...  Cnk m1n  mk xk  ...  Cnnmm xn  m
k k
Coeficientul lui x din membrul drept al acestei egalităţi este Cn  m .
k
Coeficientul lui x din membrul stâng al egalităţii este:
Cn0Cmk  Cn1Cmk 1  ...  Cnk Cm0
k
Egalând coeficienţii lui x obţinem egalitatea din enunţ:
Cnk m  Cn0Cmk  Cn1Cmk 1  ...  Cnk Cm0 .

2
 Un caz particular îl reprezintă situaţia în care n  m  k . Atunci:
C2nn  Cn0Cnn  Cn1Cnn 1  Cn2Cnn 2 ...  CnnCn0

Dar:
Cn0  Cnn
Cn1  Cnn 1
Cn2  Cnn  2 şi relaţia devine:

   C   C   
2 1 2 2 2 2
C2nn  Cn0 n n  ...  Cnn - rezolvarea pentru punctul 1.a de la
Tema de control.

1 n n 
c) Cn  Cn  Cn  ...  ...   2  2cos  .
0 3 6
3 3 
Rădăcinile de ordinul n ale unităţii sunt soluţiile ecuaţiei:
z n  1  z n  cos0  i sin 0
2k  2k 
Aceste soluţii sunt :  k  cos  i sin , unde k 0,1,..., n  1 şi verifică
n n
relaţiile:
nk  1
1  k  k2  ...  kn 1  0
2 2 1  i 3 1 3
Fie   cos  i sin   i o rădăcină cubică complexă a
3 3 2 2 2
unităţii.
Avem deci   1 şi 1      0 .
3 2

Punând în formula binomului lui Newton:

 a  b n  Cn0a n  Cn1a n 1b  ...  Cnma n  mb m  ...  Cnnb n
a 1
b 1
obţinem: 2  Cn  Cn  Cn  Cn  Cn  ...
n 0 1 2 3 4

Înlocuind în formula binomului lui Newton de mai sus:

a 1
b
obţinem:
1   n  Cn0  Cn1  2Cn2  3Cn3  4Cn4  ...  Cn0  Cn1  2Cn2  Cn3  Cn4  ...
Înlocuind în formula binomului lui Newton de mai sus:
a 1
b  2

3
obţinem:

1    2 n
 Cn0   2Cn1   4Cn2  6Cn3  8Cn4  ... 

 Cn0  2Cn1  Cn2  Cn3   2Cn4  ...

Adunăm termen cu termen aceste trei egalităţi şi obţinem:

 n
 2  1    n
 1  
 2 n

  Cn  Cn  Cn  Cn  Cn  ...  Cn  Cn   Cn  Cn 
0 1 2 3 4 0 1 2 2 3

Cn4  ...  Cn0  2Cn1  Cn2  Cn3  2Cn4  ...

 n
 2  1    n
 1  
 2 n
    
  3Cn  Cn 1      Cn 1      3Cn 
0 1 2 2 2 3

   
Cn4 1     2  Cn5 1     2  3Cn6  ...


Dar 1    
2
  0 şi împărţind egalitatea la 3 obţinem:
1 n

3
2  1    n
 1   
2 n



 Cn0  Cn3  Cn6  ...

Ţinând seama de faptul că:

1  i 3 1 3  
1  1  i  cos  i sin
2 2 2 3 3
şi
2
 1 3 1 1 3 2 3 1 3 3 1 3
2     i    2 i i   i    i
 2 2  4 2 2 4 4 2 4 2 2

1 3 1 3    
Deci 1    1  i  i  cos     i sin   
2
2 2 2 2  3  3

Înlocuim în relaţia de mai sus şi obţinem:

 n n
1 n

3
n

2 n 1
 3 




3
 
3 
 
 3
  
2  1     1      2n   cos  i sin    cos     i sin    
 3 


1 n n  n   n   1  4 
  2n  cos  i sin  cos     i sin       2n  2cos 
3 3 3  3   3  3  3

4
 2. Să se calculeze sumele:

a) Cn  2Cn  3Cn  ...  nCn ;

1 2 3 n

Cn0 Cn1 Cn2 Cn

b)    ...  n ;
1 2 3 n 1

a) Cn  2Cn  3Cn  ...  nCn

1 2 3 n

Notăm cu S n suma Cn  2Cn  3Cn  ...  nCn .

1 2 3 n

Avem:
Sn  Cn1  2Cn2  3Cn3  ...  nCnn şi totodată
Sn  nCnn   n  1 Cnn 1  ...  2Cn2  Cn1 (scriind termenii în ordine inversă).

nk
Folosind formula combinărilor complementare Cn  Cn
k
, prin adunarea celor
două sume obţinem:
2Sn  nCnn  1   n  1 Cn1  2   n  2  Cn2...   n  1  1 Cnn 1  nCnn


2Sn  n  n Cn1  Cn2  Cn3...  Cnn 1  Cnn 
Cn0  Cn1  Cn2  Cn3...  Cnn 1  Cnn  2n 
Cn1  Cn2  Cn3...  Cnn 1  Cnn  2n  Cn0  2n  1

Înlocuind obţinem:
 
2 S n  n  n 2n  1  n  n  2n  n  n  2n
n  2n
Sn   n  2n 1
2
În mod asemănător se rezolvă şi următoarele exerciţii:
 punctul 2.a de la Tema de control: Cn  2Cn  3Cn  ...   n  1 Cn
0 1 2 n

Notăm cu S n suma Cn  2Cn  3Cn  4Cn  ...   n  1 Cn .

0 1 2 3 n

Avem:
Sn  Cn0  2Cn1  3Cn2  4Cn3  ...   n  1 Cnn şi totodată:
Sn   n  1 Cnn  nCnn 1  ...  4Cn3  3Cn2  2Cn1  Cn0 (scriind termenii în ordine
inversă).
nk
Folosim formula combinărilor complementare Cn  Cn
k
, adică:
Cn0  Cnn
Cn1  Cnn 1
Cn2  Cnn  2

5
Adunăm cele două sume de mai sus şi obţinem:
2Sn   n  1  1 Cn0   n  2  Cn1   3  n  1 Cn2  ....   n  2  Cnn 1   n  1  1 Cnn

2Sn   n  2  Cn0  Cn1  Cn2 ...  Cnn 1  Cnn 
Dar:
Cn0  Cn1  Cn2  Cn3...  Cnn 1  Cnn  2n

Înlocuind obţinem:

2 S n   n  2   2n
Sn   n  2   2n 1

 punctul 2.b de la Testul nr. 2: 3Cn  7Cn  11Cn  ...   4n  1 Cn

1 2 3 n

Notăm cu S n suma 3Cn  7Cn  11Cn  ...   4n  1 Cn .

1 2 3 n

Avem:
Sn  3Cn1  7Cn2  11Cn3  ...   4n  9  Cnn 2   4n  5 Cnn 1   4n  1 Cnn şi
totodată:
Sn   4n  1 Cnn   4n  5 Cnn 1   4n  9  Cnn 2  ...  11Cn3  7Cn2  3Cn1 (scriind
termenii în ordine inversă).

nk
Folosim formula combinărilor complementare Cn  Cn
k
, adică:
Cn0  Cnn
Cn1  Cnn 1
Cn2  Cnn  2
…………………………………….

Adunăm cele două sume de mai sus şi obţinem:

2Sn   4n  1 Cnn   4n  5  3 Cn1   4n  9  7  Cn2   4n  13  11 Cn3 
....   4n  9  7  Cnn  2   4n  5  3 Cnn 1   4n  1 Cnn 

2Sn  2  4n  1   4n  2  Cn1  Cn2 ...  Cnn 1  Cnn 
Dar:
Cn0  Cn1  Cn2  Cn3...  Cnn 1  Cnn  2n  Cn1  Cn2  Cn3...  Cnn 1  Cnn  2n  1
şi relaţia devine:
 
2Sn  2  4n  1   4n  2  2n  1  Sn   4n  1   2n  1 2n  1  
Sn  4n  1  2n  2n  2n  2n  1  2n  2n  2n  1

6
  1   2 Cn2   3Cn3   ...  n  Cnn 
2 2 2 2
 punctul 2.d de la Tema de control: Cn

Notăm cu S n suma  Cn   2  Cn   3 Cn   ...  n  Cn  .

1 2 2 2 3 2 n 2

Avem:
Sn   Cn1   2  Cn2   3 Cn3   ...   n  2   Cnn 2    n  1 Cnn 1   n Cnn 
2 2 2 2 2 2

şi totodată:
Sn  n  Cnn    n  1  Cnn 1    n  2  Cnn  2   ...  3Cn3   2 Cn2   Cn1 
2 2 2 2 2 2

(scriind termenii în ordine inversă).

nk
Folosim formula combinărilor complementare Cn  Cn
k
, adică:
Cn0  Cnn
Cn1  Cnn 1
Cn2  Cnn  2
…………………………………….

Adunăm cele două sume de mai sus şi obţinem:

2Sn  n  Cnn    n  1  1  Cn1    n  2  2   Cn2   ... 

2 2 2

  n  2  2   Cnn  2    n  1  1  Cnn 1   n  Cnn 

2 2 2

2Sn  n  Cnn   n   Cn1    Cn2   ...   Cnn 1    Cnn  

2  2 2 2 2

 
Dar, de la exerciţiul anterior ştim că:

   C   C   ...  C  
2 1 2 2 2 n 2
C2nn  Cn0 n n n

C   C   ...  C   C   1 
1 2
n
2 2
n
n 2
n
n
2n

2S  n  C   n   C   1 
n 2 n
n n   2n

2S  n  n   C  1  nC
n
n
2n
n
2n

C2nn 
 2 n !   2 n !
n! 2n  n ! n! n!
Deci suma respectivă este:

2Sn  nC2nn
n n n  2n ! 1  2n !
Sn   C2n    
2 2 n! n! 2  n  1! n!

7
 n
Cn0 Cn1 Cn2 Cnn Cnk
b)
1

2

3
 ...  
n  1 k 0 k  1 
 Sn

Pentru a calcula această sumă folosim identitatea:

n n 1 k
Cnk  Cnk11  Cnk11  Cn
k k 1
Cnk11 Cnk Cnk11
n n
Cnk
   
n  1 k  1 k 0 n  1 k 0 k  1
n


1
Suma se transformă în Sn  Cnk11
n  1 k 0
n
Dar Cnk11  Cn11  Cn21  ....  Cnn1  Cnn11
k 0

Ştim însă că
Cn0  Cn1  Cn2  Cn3...  Cnn 1  Cnn  2n  Cn01  Cn11  Cn21  ....  Cnn1  Cnn11  2n 1

Cn11  Cn21  ....  Cnn1  Cnn11  2n 1  Cn01  2n 1  1

Suma devine astfel: Sn 

1
n 1
 2n 1  1 

8
 Testul nr. 2
1. Să se demonstreze relaţiile:
1  n 1 n 
n
b) Cn0  Cn4  Cn8  ...  ...   2  2 cos 
2
2 4 
n
n
0
c) Cn  Cn2  Cn4  Cn6  ...  ...  22 cos .
4
n
n
0
c) Cn  Cn2  Cn4  Cn6  ...  ...  22 cos
4
Considerăm un număr complex z  a  bi scris sub această formă algebrică. El
poate fi scris şi sub formă trigonometrică astfel:
z  r  cos   i sin  unde r  a 2  b2 este modulul numărului complex z , iar
b
  arctg   este argumentul numărului complex z .
a
În cazul nostru pentru a  b  1 rezultă numărul complex z  1  i .
Conform binomului lui Newton obţinem următoarea dezvoltare a acestui număr
complex:
n
1  i  i 
n k
  Cnk  Cn0  iCn1  i 2Cn2  ...  i nCnn  Cn0  iCn1  Cn2  iCn3 
k 0 (1)
  
Cn4  ...  i nCnn  Cn0  Cn2  Cn4  Cn6  ....  i Cn1  Cn3  Cn5  Cn7  ... 
Puterile lui i sunt următoarele:
i 4k 1  i
i 4k  2  1
i 4k 3  i
i 4k  1

Notăm cu S următorul şir: Cn  Cn  Cn  Cn  ... şi cu T şirul Cn1  Cn3  Cn5  Cn7  ...
0 2 4 6

Scriem acum numărul complex z  1  i în următoarea formă trigonometrică:

  
z  2  cos  i sin  deoarece:
 4 4
b 
  arctg    arctg 1 
a 4
r  a 2  b2  12  12  2
Ridicăm acest număr la puterea n şi folosind relaţia z  r
n n
 cos n  i sin n
rezultă:

9
 n
     n n 
 2 
n
1  i  n
  2  cos  i sin      cos  i sin  
  4 4   4 4  (2)
n
 n n 
 22   cos  i sin 
 4 4 
Egalând părţile reale şi imaginare din relaţiile (1) şi (2) avem:

n
n
S  22  cos  Cn0  Cn2  Cn4  Cn6  ...
4
n
n
T  22  sin  Cn1  Cn3  Cn5  Cn7  ...
4
(aceasta fiind demonstraţia şi pentru punctul 1.d din Tema de control).

1  n 1 n 
n
b) Cn0  Cn4  Cn8  ...  ...   2  2 cos 
2
2 4 
Din exerciţul c) pe care l-am demonstrat la punctul anterior ştim că:
n
n
Cn0  Cn2  Cn4  Cn6  ...  2 2  cos 1
4
De asemenea ştim că suma coeficienţilor binomiali ai termenilor de rang par este
agală cu suma coeficienţilor binomiali ai termenilor de rang impar, adică:
Cn0  Cn2  Cn4  Cn6  ...  Cn1  Cn3  Cn5  Cn7  ...  2n 1  2
Dacă adunăm relaţiile (1) cu (2), după reducerea termenilor obţinem:
n
2  Cn0  Cn4  Cn8 
n
 ...  2
4
n 1
, adică  22  cos

1  n 1 n 
n
Cn  Cn  Cn  ...   2  2  cos 
0 4 8 2
2 4 
 
De asemenea, tot de la demonstraţia anterioară ştim că:
n
n
Cn1  Cn3  Cn5  Cn7  ...  2 2  sin
4
Cn1  Cn3  Cn5  Cn7  ...  2n 1

Adunând relaţiile avem:

n
n 1 n
Cn1  Cn3  Cn5  Cn7  ...  Cn1  Cn3  Cn5  Cn ...  2  2 2
7
 sin
4
n
2  Cn1  Cn5  Cn9 
 ...  2 n 1
 22  sin
n
4
, adică

10
 1  n 1 n 
n
Cn1  Cn5  ...   2  2 2  sin  , aceasta fiind demonstraţia pentru
 Cn9
2 4 
 
punctul 1.c de la Tema de control.

11
 Probleme Modulul 2
Problema nr. 1
Fie graful G   X ,U  a cărui matrice booleană asociată este:

0 1 1 0
 
0 0 1 1
A
0 0 0 1
 
0 0 0 0

a) Să se construiască o reprezentare sagitală a grafului G;

b) Să se determine matricea conexă terminală asociată grafului G cu algoritmul lui
Chen;
c) Să se cerceteze existenţa circuitelor în graful G;
d) Să se determine, cu ajutorul matricei conexe terminale faptul că în graful G
există un drum hamiltonian şi să se precizeze vârfurile sale.

a) Reprezentarea sagitală a grafului este:

x2

x1
x1

x4

x3

b) Algoritmul lui Chen pentru determinarea matricei conexe terminale este

următorul:

Pasul 1) Fie a1i1 , a1i2 ,..., a1im elementele diferite de zero de pe linia 1 a matricei A.
Adunăm boolean liniile i1, i2 ,..., im la linia 1.
Pasul 2) Dacă în urma efectuării operaţiilor de la pasul 1 au apărut alte elemente
diferite de zero pe linia 1, fie acestea a1 j1 , a1 j2 ,..., a1 jk . Adunăm boolean liniile
j1, j2 ,..., jk la linia 1.
Pasul 3) Se repetă pasul 2 până când se ajunge la una din următoarele situaţii:
 toate elementele liniei 1 sunt egale cu 1;
 nu se mai pot genera alte elemente diferite de zero pe linia 1.
Pasul 4) Paşii 1, 2 şi 3 se repetă pentru fiecare linie.

12
 În final se obţine matricea conexă terminală T. Dacă în matricea conexă terminală T
ataşată unui graf toate elementele tii , i  1,2,..., n de pe diagonala principală sunt egale
cu 0, atunci graful respectiv este fără circuite, iar dacă există cel puţin două elemente t jj
şi t egale cu 1 pe diagonala principală, graful are cel puţin un circuit care conţine
vârfurile x j şi x . Dacă există un singur element tkk  1 pe diagonala principală a matricei
T, atunci există o buclă în vârful xk .

În cazul de faţă matricea booleană asociată grafului este:

0 1 1 0
 
0 0 1 1
A= 
0 0 0 1
 
0 0 0 0

Se observă că elementele nenule de pe linia 1 sunt a12 şi a13 . Se vor aduna

boolean liniile 2 şi 3 la linia 1 şi obţinem matricea:

0 1 1 1
 
0 0 1 1
0 0 0 1
 
0 0 0 0

Nu se mai pot genera alte elemente nenule pe linia 1.

Continuăm cu linia 2 care are elementele nenule a23 şi a24 , dar prin adunarea liniilor
3 şi 4 la linia 2 nu se mai pot genera alte elemente nenule pe această linie. La fel şi pentru
linia 3, deci matricea conexă terminală este:

0 1 1 1
 
0 0 1 1
T= 
0 0 0 1
 
0 0 0 0

c) Deoarece în matricea conexă terminală ataşată grafului toate elementele de pe

diagonala principală sunt 0, graful este fără circuite.

d) Conform teoremei lui Chen, un graf orientat şi fără circuite conţine un drum
hamiltonian, dacă şi numai dacă numărul elementelor diferite de 0 din matricea
n  (n  1)
conexă terminală T este egal cu , unde n este numărul de vârfuri al
2
grafului.
În cazul nostru numărul elementelor din matricea T care sunt diferite de 0 este 6, iar
numărul vârfurilor este 4.
n  (n  1) 4  3
Avem deci   6 , deci graful conţine un drum hamiltonian care este
2 2
unic.
13
 Fiind un drum hamiltonian acesta trece prin toate vârfurile grafului: x1 , x2 , x3 , x4 .

Pentru a-l determina se urmează paşii:

Pasul 1) Se calculează puterile de atingere ale vârfurilor grafului însumând (sau

numărând) elementele nenule de pe liniile corespunzătoare matricei T, astfel:

x1 x2 x3 x4 P ( xi )
0 1 1 1 3
T= 0 0 1 1 2
0 0 0 1 1
0 0 0 0 0

Pasul 2) Se construieşte matricea T’ prin ordonarea liniilor matricii T, astfel încât

puterile de atingere ale vârfurilor sale să fie în ordine descrescătoare şi apoi prin aşezarea
coloanelor în aceeaşi ordine.

0 1 1 1
 
0 0 1 1
În cazul de faţă T’ = T =  , care este o matrice superior triunghiulară.
0 0 0 1
 
0 0 0 0

Pasul 3) Drumul hamiltonian se citeşte în matricea T’ prin succesiunea arcelor

corespunzătoare elementelor egale cu 1, aflate deasupra diagonalei principale.

Drumul hamiltonian este:

d H  ( x1 , x2 , x3 , x4 ) succesiunea arcelor fiind: ( x1 , x2 ),( x2 , x3 ),( x3 , x4 )

14
 Problema nr. 2
Prelucrarea unui produs poate trece prin 6 faze distincte notate într-un model de
graf prin xi , i  1, 2,...,6 , iar posibilităţile de trecere de la o fază de prelucrare la alta se
reprezintă prin arce orientate. Matricea booleană asociată acestui graf este următoarea:

0 1 0 0 0 0
 
0 0 1 0 0 0
0 0 0 0 0 0
A ;
1 1 0 0 1 0
0 1 1 0 0 1
 
1 0 1 0 0 0 

a) Să se construiască o reprezentare sagitală a grafului care modelează procesul

tehnologic de prelucrare;
b) Să se determine, pornind de la definiţie sau cu algoritmul lui Chen, matricea
conexă terminală a grafului;
c) Este posibil ca produsul să treacă prin toate fazele de prelucrare? Dacă
răspunsul este afirmativ să se indice tehnologia corespunzătoare.

a) Reprezentarea sagitală a grafului este:

x2 x3

x1 x6

x4 x5

b) Conform definiţiei, matricea conexă terminală asociată unui graf G   X ,  

 
este matricea T  tij , i, j  1,2,..., n , definită prin:


1,dacă există în graf un drum de la xi la x j
tij  
0,dacă nu există în graf un drum de la xi la x j


15
 Dacă matricea booleană A asociată unui graf G determină în mod unic graful,
aceeaşi matrice conexă terminală T poate fi ataşată la mai multe grafuri diferite.

0 1 1 0 0 0
 
0 0 1 0 0 0
0 0 0 0 0 0
Conform definiţiei T =  
1 1 1 0 1 1
1 1 1 0 0 1
 
1 1 1 0 0 0 

c) Pentru ca produsul să treacă prin toate fazele de prelucrare trebuie să verificăm

existenţa unui drum hamiltonian. Tehnologia de prelucrare a produsului este
dată de succesiunea arcelor drumului hamiltonian.

Observăm că în matricea conexă terminală T de mai sus, toate elementele de pe

diagonala principală sunt 0, deci graful nu are circuite.
Numărul elementelor din matricea T care sunt diferite de 0 este: 15.
Numărul vârfurilor este: 6

n  (n  1) 6  5
Avem conform teoremei lui Chen   15 , deci există un drum
2 2
hamiltonian. Pentru a-l determina urmăm paşii:

Calculăm puterile de atingere ale vârfurilor grafului însumând (sau numărând)

elementele nenule de pe liniile corespunzătoare matricei T, astfel:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 P ( xi )
0 1 1 0 0 0 2
0 0 1 0 0 0 1
T= 0 0 0 0 0 0 0
1 1 1 0 1 1 5
1 1 1 0 0 1 4
1 1 1 0 0 0 3

Construim matricea T’ prin ordonarea liniilor matricii T, astfel încât puterile de

atingere ale vârfurilor sale să fie în ordine descrescătoare şi apoi prin aşezarea coloanelor
în aceeaşi ordine.

x1 x2 x3 x4 x5 x6
1 1 1 0 1 1
1 1 1 0 0 1
T’ = 1 1 1 0 0 0
0 1 1 0 0 0
0 0 1 0 0 0
0 0 0 0 0 0

16
 x4 x5 x6 x1 x2 x3
0 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1 1
0 0 0 1 1 1
T’ =
0 0 0 0 1 1
0 0 0 0 0 1
0 0 0 0 0 0

Drumul hamiltonian se citeşte în matricea T’ prin succesiunea arcelor

corespunzătoare elementelor egale cu 1, aflate deasupra diagonalei principale.

Drumul hamiltonian este:

d H  ( x4 , x5 , x6 , x1 , x2 , x3 ) succesiunea arcelor sale fiind:

( x4 , x5 ),( x5 , x6 ),( x6 , x1 ),( x1, x2 ),( x2 , x3 )

17
 Problema nr. 3
Într-o hală a unei întreprinderi industriale procesul de producţie se desfăşoară la 6
puncte de lucru legate printr-un sistem de benzi rulante. Fiecare punct de lucru execută
câte o anumită operaţie. Întreprinderea asimilează la un moment dat un produs nou care
trebuie să treacă prin toate cele 6 operaţii, deci pe la toate punctele de lucru. Matricea
booleană asociată grafului sistemului de transport cu benzi rulante dintre cele 6 puncte de
lucru este:

0 0 0 0 0 0
 
1 0 1 0 0 1
1 0 0 1 1 1
A ;
0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0 0
 
0 0 0 1 0 0 

a) Să se construiască o reprezentare sagitală a grafului care modelează sistemul

de transport cu benzi rulante dintre cele 6 puncte de lucru;
b) Să se determine matricea conexă terminală asociată grafului G;
c) Să se cerceteze dacă sistemul de benzi rulante existent în hală permite ca
produsul să treacă pe la toate punctele de lucru. Dacă acest lucru nu este
posibil să se stabilească o modificare tehnică cât mai simplă care să permită
soluţionarea problemei de producţie.

a) Reprezentarea sagitală a grafului este:

x2 x3

x6

x1

x4 x5

b) Conform definiţiei, matricea conexă terminală asociată unui graf G   X ,  

 
este matricea T  tij , i, j  1,2,..., n , definită prin:

18
 
1,dacă există în graf un drum de la xi la x j
tij  
0,dacă nu există în graf un drum de la xi la x j


Dacă matricea booleană A asociată unui graf G determină în mod unic graful,
aceeaşi matrice conexă terminală T poate fi ataşată la mai multe grafuri diferite.

0 0 0 0 0 0
 
1 0 1 1 1 1
1 0 0 1 1 1
Conform definiţiei T =  
0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0 0
 
0 0 0 1 1 0 

c) Pentru ca sistemul de benzi rulante existent în hală să permită trecerea

produsului pe la toate punctele de lucru, acest lucru implică existenţa în graf a unui drum
hamiltonian.
Conform teoremei lui Chen numărul de elemente nenule din matricea T este: 12.
Numărul de vârfuri al grafului este 6.
n  (n  1) 6  5
Avem   15  12, deci în graf nu există drum hamiltonian.
2 2

O modificare tehnică cât mai simplă care să permită soluţionarea problemei de

producţie este adăugarea în graf a arcului ( x5 , x1 ) .

Matricea T devine astfel:

0 0 0 0 0 0
 
1 0 1 1 1 1
1 0 0 1 1 1
T=  
1 0 0 0 1 0
1 0 0 0 0 0
 
1 0 0 1 1 0 

Conform teoremei lui Chen numărul de elemente nenule din noua matrice T este:
15.
Numărul de vârfuri al grafului este 6.
n  (n  1) 6  5
Avem   15 , deci în graf există acum un drum hamiltonian.
2 2
Pentru a-l determina urmăm paşii:
Pasul 1) Se calculează puterile de atingere ale vârfurilor grafului însumând (sau
numărând) elementele nenule de pe liniile corespunzătoare matricei T, astfel:

19
 x1 x2 x3 x4 x5 x6 P ( xi )
0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 1 1 1 5
1 0 0 1 1 1 4
T=
1 0 0 0 1 0 2
1 0 0 0 0 0 1
1 0 0 1 1 0 3

Pasul 2) Se construieşte matricea T’ prin ordonarea liniilor matricii T, astfel încât

puterile de atingere ale vârfurilor sale să fie în ordine descrescătoare şi apoi prin aşezarea
coloanelor în aceeaşi ordine.
x1 x2 x3 x4 x5 x6 x2 x3 x6 x4 x5 x1
1 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1
1 0 0 1 1 1 0 0 1 1 1 1
T’ = 1 0 0 1 1 0 = 0 0 0 1 1 1
1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1
1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pasul 3) Drumul hamiltonian se citeşte în matricea T’ prin succesiunea arcelor

corespunzătoare elementelor egale cu 1, aflate deasupra diagonalei principale.

Drumul hamiltonian este:

d H  ( x2 , x3 , x6 , x4 , x5 , x1 ) succesiunea arcelor fiind:

( x2 , x3 ),( x3 , x6 ),( x6 , x4 ),( x4 , x5 ),( x5 , x1 )

20
 Probleme Modulul 3

a) Teste de autoevaluare
Problema nr. 1
Într-o întreprindere există 7 secţii între care se face permanent un schimb de
produse sub diferite forme (componente, subansamble, ansamble, etc.). Posibilităţile de
transport între cele 7 secţii sunt reprezentate printr-un graf cu arce valorizate cu 7 vârfuri,
având matricea conexiunilor următoare:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 1 0 1 0 0 0 x1
0 0 1 0 0 1 0 x2
1 0 0 0 1 1 1 x3
A .
1 0 1 0 1 0 0 x4
0 0 0 0 0 1 1 x5
0 1 0 0 0 0 1 x6
0 0 0 0 1 0 0 x7

Valoarea ataşată fiecărui arc reprezintă timpul de transport dintre secţiile

corespunzătoare extremităţilor arcului respectiv. Matricea valorilor arcelor grafului este
următoarea:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3  6    x1
 0 2   4  x2
3  0  5 1 4 x3
C .
1  1 0 4   x4
    0 3 2 x5
 2    0 2 x6
    1  0 x7

1) Să se construiască o reprezentare sagitală a grafului schemei de transport;

2) Să se planifice transportul de la secţia x1 la secţia x5 astfel încât acesta să se
facă într-un timp minim;
3) Cum trebuie organizat transportul între oricare dintre cele 7 secţii ale
întreprinderii, astfel încât timpul total de transport să fie minim;
4) Presupunând că datorită unei mai bune organizări a activităţii din întreprindere
se micşorează timpul de transport de la secţia x2 la secţia x6 cu 2 unităţi de
timp, să se determine soluţia problemei de la punctul 3) în această ipoteză;
5) În ipoteza apariţiei unei defecţiuni care necesită suspendarea legăturii dintre
secţiile x6 şi x7 , să se determine noua soluţie a problemei de la punctul 4).

21
 1) Cunoscând matricea conexiunilor A şi matricea valorilor arcelor C, obţinem
următoarea reprezentare sagitală:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 1 0 1 0 0 0 x1 0 3  6    x1
0 0 1 0 0 1 0 x2  0 2   4  x2
1 0 0 0 1 1 1 x3 3  0  5 1 4 x3
A C
1 0 1 0 1 0 0 x4 1  1 0 4   x4
0 0 0 0 0 1 1 x5     0 3 2 x5
0 1 0 0 0 0 1 x6 x1  2    0 2 x6
0 0 0 0 1 0 0 x7     1  0 x7

2
x3 1
x2
x4
1
3 6

4
3
x1 5
1 x7
2

4
4 1
2

x5
3 x6
2

2) Să se planifice transportul de la secţia x1 la secţia x5 astfel încât acesta să se

facă într-un timp minim;

3) Cum trebuie organizat transportul între oricare dintre cele 7 secţii ale
întreprinderii, astfel încât timpul total de transport să fie minim ?

Pentru ambele subiecte mai întâi determinăm matricea drumurilor de valoare

minimă pentru graful respectiv.

22
  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  6    x1 

 0 2   4  x2 
 
C  C  = 3  0  5 1 4 x3 
1

1  1 0 4   x4 
 
    0 3 2 x5 
 2    0 2 x6 
 
    1  0 x7 

C  = C  C
2

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  6    
x1  0 3  6    x1 
 
 0 2   4  x2   0 2   4  x2 
   
 2 3  0  5 1 4 x3  3  0  5 1 4 x3 
x4    1
C = 
1  1 0 4    1 0 4   x4 
   
    0 3 2 x5      0 3 2 x5 
 2    0 2 x6   2    0 2 x6 
   
    1  0 x7      1  0 x7 

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 10 7  x1 

5 0 2  7 3 6 x2 
 
C  =
2 3 3 0 9 5 1 3 x3 
1 4 1 0 4 2 5 x4 
 
 5   0 3 2 x5 
 2 4  3 0 2 x6 
 
    1 4 0 x7 

C   = C   C 
4 2 2

23
  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 10 7  
x1  0 3 5 6 10 7  x1 
 
5 0 2  7 3 6 x2  5 0 2  7 3 6 x2 
   
C  = 3 3 0 9 5 1 3 x3  3 3 0 9 5 1 3 x3 
4
 
1 4 1 0 4 2 5 x4  1 4 1 0 4 2 5 x4 
   
 5   0 3 2 x5   5   0 3 2 x5 
 2 4  3 0 2 x6   2 4  3 0 2 x6 
   
    1 4 0 x7      1 4 0 x7 

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 10 6 8 x1 

5 0 2 11 6 3 5 x2 
 
3 3 0 9 4 1 3 x3 
C  = 1 4 x4 
4
1 0 4 2 4
 
10 5 7  0 3 2 x5 
7 2 4 13 3 0 2 x6 
 
 6 8  1 4 0 x7 

C  = C   C 
8 4 4

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  x1 
 5 6 10 6 8 x1   0 3 5 6 10 6 8
5 0 2 11 6 3 5 x2   5 0 2 11 6 3 5 x2 
   
3 3 0 9 4 1 3 x3   3 3 0 9 4 1 3 x3 
C 
8
  
1 4 1 0 4 2 4 x4   1 4 1 0 4 2 4 x4 
   

10 5 7  0 3 2 x5  10 5 7 0 3 2 x5 
7 2  x6 
4 13 3 0 2 x6   7 2 4 13 3 0 2

  
x7    6  x7 
 6 
8 1 4 0 8 1 4 0

24
  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 9 6 8 x1 

5 0 2 11 6 3 5 x2 
 
 8 3 3 0 9 4 1 3 x3 
C 
1 4 1 0 4 2 4 x4 
 
10 5 7 16 0 3 2 x5 
7 2 4 13 3 0 2 x6 
 
 11 6 8 17 1 4 0 x7 

C  = C   C 
16 8 8

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  x1 
 5 6 9 6 8 x1   0 3 5 6 9 6 8
5 0 2 11 6 3 5 x2   5 0 2 11 6 3 5 x2 
   
3 3 0 9 4 1 3 x3   3 3 0 9 4 1 3 x3 
16 
 
x4   1 4 x4 
C 1 4 1 0 4 2 4
1 0 4 2 4
   
10 5 7 16 0 3 2 x5  10 5 7 16 0 3 2 x5 
7 2  x6 
4 13 3 0 2 x6   7 2 4 13 3 0 2

  
x7   11 6 8 17 1 4 0 x7 
 11 6 8 17 1 4 0

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 9 6 8 x1 

5 0 2 11 6 3 5 x2 
 
16  3 3 0 9 4 1 3 x3 
C   C 
8
1 4 1 0 4 2 4 x4 
 
10 5 7 16 0 3 2 x5 
7 2 4 13 3 0 2 x6 
 
 11 6 8 17 1 4 0 x7 

Se constată că pentru k  16 s-a obţinut C

16  C 8 , deci s-a realizat condiţia de

oprire a algoritmului matriceal. Matricea C

16  C 8 este matricea valorilor minime
(optime) ale drumurilor de la orice vârf xi la orice vârf x j al grafului, i, j  1,2,...,7 .
Drumurile optime dintre două vârfuri oarecare xi şi x j ale grafului pot fi
determinate după obţinerea matricei drumurilor optime.
Astfel, valoarea minimă a drumului între x1 şi x5 se află în matricea C
8 , la
intersecţia liniei lui x1 cu coloana lui x5 : v15  9 .

25
 Dacă pe drumul optim vârful xi este succesorul lui x1 , atunci indicele i se va
determina din relaţia:
c1i  vi5  v15  9 .
Rezultă i  2 .
Analog, din aproape în aproape, se obţine drumul de valoare minimă între x1 şi
x5 ca fiind    x1, x2 , x3 , x6 , x7 , x5  .

4) Presupunând că datorită unei mai bune organizări a activităţii din întreprindere

se micşorează timpul de transport de la secţia x2 la secţia x6 cu 2 unităţi de timp, să se
determine soluţia problemei de la punctul 3) în această ipoteză.
În acest caz avem:

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  6    x1 

 0 2   2  x2 
 
C  C  = 3  0  5 1 4 x3 
1

1  1 0 4   x4 
 
    0 3 2 x5 
 2    0 2 x6 
 
    1  0 x7 

C  = C  C
2

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  6    x1  0 3  6    x1 
 
 0 2   2  x2   0 2   2  x2 
   
3  0  5 1 4 x3  3  0  5 1 4 x3 
 2
C =   
1  1 0 4   x4  1  1 0 4   x4 
   
    0 3 2 x5      0 3 2 x5 
 2    0 2 x6   2    0 2 x6 
   
    1  0 x7      1  0 x7 

26
  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 10 5  x1 

5 0 2  7 2 4 x2 
 
3 3 0 9 5 1 3 x3 
C = 
 2
1 4 1 0 4 2 5 x4 
 
 5   0 3 2 x5 
 2 4  3 0 2 x6 
 
    1 4 0 x7 

C   = C   C 
4 2 2

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 10 5  x1  0 3 5 6 10 5  x1 
 
5 0 2  7 2 4 x2  5 0 2  7 2 4 x2 
   
3 3 0 9 5 1 3 x3  3 3 0 9 5 1 3 x3 
 4
C = 1 
4 1 0 4 2 5 x4  1 4 1 0 4 2 5 x4 
   
 5   0 3 2 x5   5   0 3 2 x5 
 2 4  3 0 2 x6   2 4  3 0 2 x6 
   
    1 4 0 x7      1 4 0 x7 

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 8 5 7 x1 

5 0 2 11 5 2 4 x2 
 
C  =  3 3
4 0 9 4 1 3 x3 
1 4 1 0 4 2 4 x4 
 
10 5 7  0 3 2 x5 
7 2 4 13 3 0 2 x6 
 
 6 8  1 4 0 x7 

C  = C   C 
8 4 4

27
  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  x1 
 5 6 8 5 7 x1   0 3 5 6 8 5 7
5 0 2 11 5 2 4 x2   5 0 2 11 5 2 4 x2 
   
3 3 0 9 4 1 3 x3   3 3 0 9 4 1 3 x3 
C 
8
  
1 4 1 0 4 2 4 x4   1 4 1 0 4 2 4 x4 
   

10 5 7  0 3 2 x5  10 5 7 0 3 2 x5 
7 2  x6 
4 13 3 0 2 x6   7 2 4 13 3 0 2

  
x7    6  x7 
 6 
8 1 4 0 8 1 4 0

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 8 5 7 x1 

5 0 2 11 5 2 4 x2 
 
 8 3 3 0 9 4 1 3 x3 
C 
1 4 1 0 4 2 4 x4 
 
10 5 7 16 0 3 2 x5 
7 2 4 13 3 0 2 x6 
 
 11 6 8 17 1 4 0 x7 

C  = C   C 
16 8 8

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  x1 
 5 6 8 5 7 x1   0 3 5 6 8 5 7
5 0 2 11 5 2 4 x2   5 0 2 11 5 2 4 x2 
   
3 3 0 9 4 1 3 x3   3 3 0 9 4 1 3 x3 
C    
16

1 4 1 0 4 2 4 x4   1 4 1 0 4 2 4 x4 
  10 5 
10 5 7 16 0 3 2 x5   7 16 0 3 2 x5 
7 2  x6 
4 13 3 0 2 x6   7 2 4 13 3 0 2

  
x7   11 6 8 17 1 4 0 x7 
 11 6 8 17 1 4 0

28
  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 8 5 7 x1 

5 0 2 11 5 2 4 x2 
 
16  3 3 0 9 4 1 3 x3 
C   C 
8
1 4 1 0 4 2 4 x4 
 
10 5 7 16 0 3 2 x5 
7 2 4 13 3 0 2 x6 
 
 11 6 8 17 1 4 0 x7 

Se constată că pentru k  16 s-a obţinut C

16  C 8 , deci s-a realizat condiţia de

oprire a algoritmului matriceal. Matricea C

16  C 8 este noua matrice a valorilor minime
(optime) ale drumurilor de la orice vârf xi la orice vârf x j al grafului, i, j  1,2,...,7 .
Comparativ cu vechea matrice a valorilor optime a drumurilor, prezentată mai jos,
se observă că s-a micşorat timpul de transport cu o unitate între vârfurile x1 şi x2 (pe de o
parte) şi vârfurile x5 , x6 şi x7 pe de altă parte.

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 9 6 8 x1 

5 0 2 11 6 3 5 x2 
 
3 3 0 9 4 1 3 x3 
1 4 1 0 4 2 4 x4 
 
10 5 7 16 0 3 2 x5 
7 2 4 13 3 0 2 x6 
 
 11 6 8 17 1 4 0 x7 

5) În ipoteza apariţiei unei defecţiuni care necesită suspendarea legăturii dintre

secţiile x6 şi x7 , să se determine noua soluţie a problemei de la punctul 4).

29
 În acest caz avem noua matrice a valorilor arcelor grafului:

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  6    x1 

 0 2   2  x2 
 
C  C  = 3  0  5 1 4 x3 
1

1  1 0 4   x4 
 
    0 3 2 x5 
 2    0  x6 
 
    1  0 x7 

C  = C  C
2

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  6    x1  0 3  6    x1 
 
 0 2   2  x2   0 2   2  x2 
   
3  0  5 1 4 x3  3  0  5 1 4 x3 
C  = 
2  
1  1 0 4   x4  1  1 0 4   x4 
   
    0 3 2 x5      0 3 2 x5 
 2    0  x6   2    0  x6 
   
    1  0 x7      1  0 x7 

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 10 5  x1 

5 0 2  7 2 6 x2 
 
3 3 0 9 5 1 4 x3 
C = 
 2
1 4 1 0 4 2 5 x4 
 
 5   0 3 2 x5 
 2 4   0  x6 
 
    1 4 0 x7 

C   = C   C 
4 2 2

30
  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 10 5  x1  0 3 5 6 10 5  x1 
 
5 0 2  7 2 6 x2  5 0 2  7 2 6 x2 
   
3 3 0 9 5 1 4 x3  3 3 0 9 5 1 4 x3 
 4
C = 1 
4 1 0 4 2 5 x4  1 4 1 0 4 2 5 x4 
   
 5   0 3 2 x5   5   0 3 2 x5 
 2 4   0  x6   2 4   0  x6 
   
    1 4 0 x7      1 4 0 x7 

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 10 5 9 x1 

5 0 2 11 7 2 6 x2 
 
C  =  3 3 0 9 5 1 4 x3 
4
1 4 1 0 4 2 5 x4 
 
10 5 7  0 3 2 x5 
7 2 4 13 9 0 8 x6 
 
 6 8  1 4 0 x7 

C  = C   C 
8 4 4

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  x1 
 5 6 10 5 9 x1   0 3 5 6 10 5 9
5 0 2 11 7 2 6 x2   5 0 2 11 7 2 6 x2 
   
3 3 0 9 5 1 4 x3   3 3 0 9 5 1 4 x3 
 8
  
x4   1 4 x4 
C 1 4 1 0 4 2 5
1 0 4 2 5
   

10 5 7  0 3 2 x5  10 5 7 0 3 2 x5 
  x6 
9 7 2 4 13 9 0 8 x6   7 2 4 13 9 0 8

 
9  6  x7    6 8  1 4 0 x7 
9
 8 1 4 0

31
  x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 10 5 9 x1 

5 0 2 11 7 2 6 x2 
 
 8 3 3 0 9 5 1 4 x3 
C 
1 4 1 0 4 2 5 x4 
 
10 5 7 16 0 3 2 x5 
7 2 4 13 9 0 8 x6 
 
 11 6 8 17 1 4 0 x7 

C  = C   C 
16 8 8

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7   x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3  x1 
 5 6 10 5 9 x1   0 3 5 6 10 5 9
5 0 2 11 7 2 6 x2   5 0 2 11 7 2 6 x2 
   
3 3 0 9 5 1 4 x3   3 3 0 9 5 1 4 x3 
C    
16

1 4 1 0 4 2 5 x4   1 4 1 0 4 2 5 x4 
  10 5 
10 5 7 16 0 3 2 x5   7 16 0 3 2 x5 
7 2  x6 
4 13 9 0 8 x6   7 2 4 13 9 0 8

  
x7   11 6 8 17 1 4 0 x7 
 11 6 8 17 1 4 0

 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 
0 3 5 6 10 5 9 x1 

5 0 2 11 7 2 6 x2 
 
16  3 3 0 9 5 1 4 x3 
C   C 
8
1 4 1 0 4 2 5 x4 
 
10 5 7 16 0 3 2 x5 
7 2 4 13 9 0 8 x6 
 
 11 6 8 17 1 4 0 x7 

Se constată că pentru k  16 s-a obţinut C

16  C 8 , deci s-a realizat condiţia de

oprire a algoritmului matriceal. Matricea C

16  C 8 este noua matrice a valorilor minime
(optime) ale drumurilor de la orice vârf xi la orice vârf x j al grafului, i, j  1,2,...,7 .

32
 b) Tema de control
Problema nr. 1
O companie de transport mărfuri trebuie să efectueze transportul unor produse între
şapte puncte economice notate cu x1, x2 ,..., x7 , acestea fiind întreprinderi, depozite,
magazine de desfacere, etc. Reţeaua de transport este un graf cu 7 vârfuri, x1, x2 ,..., x7 şi
având matricele A a conexiunilor, respectiv C a valorilor arcelor, următoare:
x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 1 0 0 1 1 1 x1
0 0 1 1 0 0 0 x2
1 0 0 1 0 0 0 x3
A ;
0 1 0 0 0 1 0 x4
0 0 1 1 0 1 0 x5
1 0 1 0 1 0 0 x6
1 0 0 1 0 1 0 x7
x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3   3 2 1 x1
 0 2 4    x2
3  0 2    x3
C .
 4  0  2  x4
  3 4 0 2  x5
2  3  2 0  x6
1   3  2 0 x7
Valoarea arcului  xi , x j  reprezintă valoarea cheltuielilor de transport pe unitatea
de produs între vârfurile xi şi x j ale reţelei formate din cele 7 puncte economice.

1) Să se construiască o reprezentare sagitală a grafului reţelei de transport

corespunzătoare matricelor A şi C;
2) Să se determine modul în care trebuie organizat transportul între două puncte
arbitrare ale reţelei astfel încât costul total de transport să fie minim;
3) Să se determine modificările soluţiei problemei de transport de la punctul 2) în
ipoteza că nu mai poate fi utilizată legătura de la punctul x1 la punctul x6 .

33
 1) Reprezentarea sagitală a grafului este următoarea:

x3 x7
1

1
3 3
2
3
3 x6
x1 2
3 2 2 2
2 2
3
x1 2 x5
4
x2 4 x4

2) Pentru a determina modul în care trebuie organizat transportul între două

puncte arbitrare ale reţelei, astfel încât costul total de transport să fie minim trebuie să
determinăm matricea drumurilor de valoare minimă.
Matricea C a valorilor drumurilor dintre oricare două vârfuri xi şi x j , i, j  1,2,...,7 ,
este următoarea:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3   3 2 1 x1
 0 2 4    x2
3  0 2    x3
C  C  
1
 4  0  2  x4
  3 4 0 2  x5
2  3  2 0  x6
1   3  2 0 x7

În continuare se calculează „puterile” succesive ale matricei C, în raport cu operaţia

.

34
C  = C   C 
2 1 1

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3   3 2 1 x1 0 3   3 2 1 x1
 0 2 4    x2  0 2 4    x2
3  0 2    x3 3  0 2    x3
C   
2

 4  0  2  x4  4  0  2  x4
  3 4 0 2  x5   3 4 0 2  x5
2  3  2 0  x6 2  3  2 0  x6
1   3  2 0 x7 1   3  2 0 x7

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3 5 4 3 2 1 x1
5 0 2 4  6  x2
3 6 0 2 6 4 4 x3

4 4 5 0 4 2  x4
4 8 3 4 0 2  x5
2 5 3 5 2 0 3 x6
1 4 5 3 4 2 0 x7

C  = C   C 
4 2 2

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3 5 4 3 2 1 x1 0 3 5 4 3 2 1 x1
5 0 2 4  6  x2 5 0 2 4  6  x2
3 6 0 2 6 4 4 x3 3 6 0 2 6 4 4 x3
C    
4
4 4 5 0 4 2  x4 4 4 5 0 4 2  x4
4 8 3 4 0 2  x5 4 8 3 4 0 2  x5
2 5 3 5 2 0 3 x6 2 5 3 5 2 0 3 x6
1 4 5 3 4 2 0 x7 1 4 5 3 4 2 0 x7

35
 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3 5 4 3 2 1 x1
5 0 2 4 8 6 6 x2
3 6 0 2 6 4 4 x3

4 4 5 0 4 2 5 x4
4 7 3 4 0 2 5 x5
2 5 3 5 2 0 3 x6
1 4 5 3 4 2 0 x7

C  = C   C 
8 4 4

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3 5 4 3 2 1 x1 0 3 5 4 3 2 1 x1
5 0 2 4 8 6 6 x2 5 0 2 4 8 6 6 x2
3 6 0 2 6 4 4 x3 3 6 0 2 6 4 4 x3
C    
8
4 4 5 0 4 2 5 x4 4 4 5 0 4 2 5 x4
4 7 3 4 0 2 5 x5 4 7 3 4 0 2 5 x5
2 5 3 5 2 0 3 x6 2 5 3 5 2 0 3 x6
1 4 5 3 4 2 0 x7 1 4 5 3 4 2 0 x7

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3 5 4 3 2 1 x1
5 0 2 4 8 6 6 x2
3 6 0 2 6 4 4 x3
  C  4
4 4 5 0 4 2 5 x4
4 7 3 4 0 2 5 x5
2 5 3 5 2 0 3 x6
1 4 5 3 4 2 0 x7

Se constată că pentru k  8 s-a obţinut C

8  C  4 , deci s-a realizat condiţia de
 8
oprire a algoritmului matriceal. Matricea C  C
 4 este matricea valorilor minime
(optime) ale drumurilor de la orice vârf xi la orice vârf x j al grafului, i, j  1,2,...,7 .

36
 3) Să se determine modificările soluţiei problemei de transport de la punctul 2) în
ipoteza că nu mai poate fi utilizată legătura de la punctul x1 la punctul x6 .

Matricea C a valorilor drumurilor dintre oricare două vârfuri xi şi x j , i, j  1,2,...,7 ,

devine în această situaţie:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3   3  1 x1
 0 2 4    x2
3  0 2    x3
C  C  
1
 4  0  2  x4
  3 4 0 2  x5
2  3  2 0  x6
1   3  2 0 x7

În continuare se calculează „puterile” succesive ale matricei C, în raport cu operaţia

.

C  = C   C 
2 1 1

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3   3  1 x1 0 3   3  1 x1
 0 2 4    x2  0 2 4    x2
3  0 2    x3 3  0 2    x3
C    
2
 4  0  2  x4  4  0  2  x4
  3 4 0 2  x5   3 4 0 2  x5
2  3  2 0  x6 2  3  2 0  x6
1   3  2 0 x7 1   3  2 0 x7

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3 5 4 3 3 1 x1
5 0 2 4  6  x2
3 6 0 2 6 4 4 x3

4 4 5 0 4 2  x4
4 8 3 4 0 2  x5
2 5 3 5 2 0 3 x6
1 4 5 3 4 2 0 x7

37
C  = C   C 
4 2 2

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3 5 4 3 3 1 x1 0 3 5 4 3 3 1 x1
5 0 2 4  6  x2 5 0 2 4  6  x2
3 6 0 2 6 4 4 x3 3 6 0 2 6 4 4 x3
C   
4
4 4 5 0 4 2  x4 4 4 5 0 4 2  x4
4 8 3 4 0 2  x5 4 8 3 4 0 2  x5
2 5 3 5 2 0 3 x6 2 5 3 5 2 0 3 x6
1 4 5 3 4 2 0 x7 1 4 5 3 4 2 0 x7

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3 5 4 3 3 1 x1
5 0 2 4 8 6 6 x2
3 6 0 2 6 4 4 x3

4 4 5 0 4 2 5 x4
4 7 3 4 0 2 5 x5
2 5 3 5 2 0 3 x6
1 4 5 3 4 2 0 x7

C  = C   C 
8 4 4

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3 5 4 3 3 1 x1 0 3 5 4 3 3 1 x1
5 0 2 4 8 6 6 x2 5 0 2 4 8 6 6 x2
3 6 0 2 6 4 4 x3 3 6 0 2 6 4 4 x3
C 
8   
4 4 5 0 4 2 5 x4 4 4 5 0 4 2 5 x4
4 7 3 4 0 2 5 x5 4 7 3 4 0 2 5 x5
2 5 3 5 2 0 3 x6 2 5 3 5 2 0 3 x6
1 4 5 3 4 2 0 x7 1 4 5 3 4 2 0 x7

38
 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7
0 3 5 4 3 3 1 x1
5 0 2 4 8 6 6 x2

 C 
3 6 0 2 6 4 4 x3 4

4 4 5 0 4 2 5 x4
4 7 3 4 0 2 5 x5
2 5 3 5 2 0 3 x6
1 4 5 3 4 2 0 x7

Se constată că pentru k  8 s-a obţinut C

8  C  4 , deci s-a realizat condiţia de
 8
oprire a algoritmului matriceal. Matricea C  C
 4 este noua matrice a valorilor minime
(optime) ale drumurilor de la orice vârf xi la orice vârf x j al grafului, i, j  1,2,...,7 .

39
 Problema nr. 3
Între opt puncte de lucru ale unui sistem economic există o reţea de transport al
cărui graf este dat prin matricea A a conexiunilor dintre vârfurile x1, x2 ,..., x8 ale sale,
unde:
x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 1 0 0 0 1 0 1 x1
0 0 1 0 1 0 0 0 x2
0 0 0 1 0 0 0 0 x3
A 0 0 0 0 0 1 0 1 x4 .
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8
Valorile asociate fiecărui arc  xi , x j  reprezintă cheltuielile de transport
corespunzătoare, pe unitatea de produs transportată, de la punctul xi la punctul x j al
reţelei. Matricea valorilor arcelor grafului este următoarea:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3    2  1 x1
 0 5  3    x2
  0 3     x3
C   0  3  2 x4 .
3   4 0    x5
    6 0 2  x6
4 2  2   0  x7
 2     3 0 x8

1) Să se construiască o reprezentare sagitală a grafului cu arce valorizate a

sistemului de transport dintre cele opt puncte ale sistemului economic aferent
matricelor A şi C;
2) Să se determine matricea conexă terminală asociată acestui graf utilizând
algoritmul lui Chen;
3) Să se stabilească dacă graful are circuite;
4) Să se determine cum trebuie organizat transportul între oricare două puncte ale
sistemului astfel încât costul total de transport între aceste puncte să fie minim;
5) Să se studieze cum se modifică această organizare dacă apare o nouă
posibilitate de transport, între vârfurile x3 şi x7 , valoarea asociată acestui arc
fiind de două unităţi băneşti.

40
 1) Reprezentarea sagitală a grafului este:

x3
x2 5 3 x4

2 2
3 3
3 2
2
4 2

x1
1 x8

2
4 3
3

6 2
x5 x6 x7

2) Determinarea matricei conexe terminale a grafului utilizând algoritmul lui Chen

Algoritmul lui Chen

1) Fie a1i1 , a1i2 ,..., a1im elementele diferite de zero de pe linia 1 a matricei A. Adunăm
boolean liniile i1, i2 ,..., im la linia 1.
2) Dacă în urma efectuării operaţiilor de la pasul 1 au apărut alte elemente diferite de
zero pe linia 1, fie acestea a1 j1 , a1 j2 ,..., a1 jk . Adunăm boolean liniile j1, j2 ,..., jk la
linia 1.
3) Se repetă pasul 2 până când se ajunge la una din următoarele situaţii:
 toate elementele liniei 1 sunt egale cu 1;
 nu se mai pot genera alte elemente diferite de zero pe linia 1.
4) Paşii 1, 2 şi 3 se repetă pentru fiecare linie.

În final se obţine matricea conexă terminală T. Dacă în matricea conexă terminală T

ataşată unui graf toate elementele tii , i  1,2,..., n de pe diagonala principală sunt egale
cu 0, atunci graful respectiv este fără circuite, iar dacă există cel puţin două elemente t jj
şi t egale cu 1 pe diagonala principală, graful are cel puţin un circuit care conţine
vârfurile x j şi x . Dacă există un singur element tkk  1 pe diagonala principală a matricei
T, atunci există o buclă în vârful xk .

41
 În cazul de faţă avem:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 1 0 0 0 1 0 1 x1
0 0 1 0 1 0 0 0 x2
0 0 0 1 0 0 0 0 x3
T0 0 0 0 0 1 0 1 x4
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Prin adunarea booleană a liniilor L1  L2  L6  L8 obţinem noi elemente

nenule pe linia 1:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 1 1 0 1 1 1 1 x1
0 0 1 0 1 0 0 0 x2
0 0 0 1 0 0 0 0 x3
T0 0 0 0 0 1 0 1 x4
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Prin adunarea booleană a liniilor L1  L3  L5  L7 obţinem:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
0 0 1 0 1 0 0 0 x2
0 0 0 1 0 0 0 0 x3
T0 0 0 0 0 1 0 1 x4
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Se observă că nu se mai pot obţine noi elemente nenule pe linia 1. Continuăm cu

linia 2, adunând boolean liniile L2  L3  L5.
42
 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 0 1 1 1 0 0 0 x2
0 0 0 1 0 0 0 0 x3
T0 0 0 0 0 1 0 1 x4
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Se obţin alte elemente diferite de 0 pe linia 2. Adunăm boolean liniile L2  L1  L4 .

Obţinem astfel:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 1 1 1 1 1 1 1 x2
0 0 0 1 0 0 0 0 x3
T0 0 0 0 0 1 0 1 x4
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Se observă că nu se mai pot obţine noi elemente nenule pe linia 2. Continuăm cu

linia 3, adunând boolean liniile L3  L4 .

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 1 1 1 1 1 1 1 x2
0 0 0 1 0 1 0 1 x3
T0 0 0 0 0 1 0 1 x4
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8
S-au generat noi elemente nenule pe linia 3. Adunăm boolean liniile L3  L6  L8.

43
 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 1 1 1 1 1 1 1 x2
0 1 0 1 1 1 1 1 x3
T0 0 0 0 0 1 0 1 x4
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Aşa cum se observă mai sus s-au generat elemente noi nenule pe linia 3.
Continuăm adunând boolean liniile L  L  L  L şi obţinem următoarea matrice:
3 2 5 7

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 1 1 1 1 1 1 1 x2
1 1 1 1 1 1 1 1 x3
T0 0 0 0 0 1 0 1 x4
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Nu se mai pot genera elemente noi diferite de zero pe linia 3. Continuăm cu linia 4,
adunând boolean liniile L4  L6  L8.

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 1 1 1 1 1 1 1 x2
1 1 1 1 1 1 1 1 x3
T0 1 0 0 1 1 1 1 x4 .
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Se adună liniile L4  L2  L5  L7 şi obţinem:

44
 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 1 1 1 1 1 1 1 x2
1 1 1 1 1 1 1 1 x3
T1 1 1 1 1 1 1 1 x4
1 0 0 1 0 0 0 0 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Nu mai pot fi generate alte elemente nenule pe linia 4 şi continuăm cu linia 5,

adunând boolean liniile L5  L1  L4 .

Astfel matricea T devine:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 1 1 1 1 1 1 1 x2
1 1 1 1 1 1 1 1 x3
T1 1 1 1 1 1 1 1 x4
1 1 1 1 1 1 1 1 x5
0 0 0 0 1 0 1 0 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Nu mai pot fi generate alte elemente nenule pe linia 5 şi continuăm cu linia 6,

adunând boolean liniile L6  L5  L7 .
Obţinem:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 1 1 1 1 1 1 1 x2
1 1 1 1 1 1 1 1 x3
T1 1 1 1 1 1 1 1 x4
1 1 1 1 1 1 1 1 x5
1 1 1 1 1 1 1 1 x6
1 1 0 1 0 0 0 0 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

45
 Nu mai pot fi generate alte elemente nenule pe linia 6 şi continuăm cu linia 7,
adunând boolean liniile L7  L1  L2  L4 .
Obţinem:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 1 1 1 1 1 1 1 x2
1 1 1 1 1 1 1 1 x3
T1 1 1 1 1 1 1 1 x4
1 1 1 1 1 1 1 1 x5
1 1 1 1 1 1 1 1 x6
1 1 1 1 1 1 1 1 x7
0 1 0 0 0 0 1 0 x8

Nu mai pot fi generate alte elemente nenule pe linia 7 şi continuăm cu linia 8,

adunând boolean liniile L8  L2  L7 .

Obţinem în final matricea conexă terminală a grafului:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1 1 1 1 1 1 1 1 x1
1 1 1 1 1 1 1 1 x2
1 1 1 1 1 1 1 1 x3
T1 1 1 1 1 1 1 1 x4
1 1 1 1 1 1 1 1 x5
1 1 1 1 1 1 1 1 x6
1 1 1 1 1 1 1 1 x7
1 1 1 1 1 1 1 1 x8

3) Să se stabilească dacă graful are circuite.

Dacă în matricea conexă terminală T ataşată unui graf toate elementele tii ,
i  1,2,..., n de pe diagonala principală sunt egale cu 0, atunci graful respectiv este fără
circuite, iar dacă există cel puţin două elemente t jj şi t egale cu 1 pe diagonala
principală, graful are cel puţin un circuit care conţine vârfurile x j şi x .
Dacă există un singur element tkk  1 pe diagonala principală a matricei T, atunci
există o buclă în vârful xk .
În cazul nostru există mai multe elemente egale cu 1 pe diagonala principală, deci
graful are circuite.

4) Să se determine cum trebuie organizat transportul între oricare două puncte ale
sistemului, astfel încât costul total de transport între aceste puncte să fie minim.

46
 Trebuie în acest caz să determinăm matricea valorilor minime.
Matricea C a valorilor drumurilor dintre oricare două vârfuri xi şi x j , i, j  1,2,...,8 ,
este următoarea:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3    2  1 x1
 0 5  3    x2
  0 3     x3
C  C       
1
0 3 2 x4
3   4 0    x5
    6 0 2  x6
4 2  2   0  x7
 2     3 0 x8

În continuare se calculează „puterile” succesive ale matricei C, în raport cu operaţia

.
C   C   C  ;
2 1 1

C   C   C  ;
4 2 2

C   C   C  ;
8 4 4

…………………………..

Algoritmul se opreşte la pasul r pentru care C

 2r 1 
C
 2r 
şi în acest caz C
 2r 

este matricea drumurilor de valoare minimă.

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3    2  1 x1 0 3    2  1 x1
 0 5  3    x2  0 5  3    x2
  0 3     x3   0 3     x3
C       
2
0 3 2 x4     0  3  2 x4
3   4 0    x5 3   4 0    x5
    6 0 2  x6     6 0 2  x6
4 2  2   0  x7 4 2  2   0  x7
 2     3 0 x8  2     3 0 x8

47
 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3 8  6 2 4 1 x1
6 0 5 7 3    x2
  0 3  6  5 x3
 2
C  4  0 9 3 5 2 x4
3 6  4 0 5  4 x5
6 4  4 6 0 2 4 x6
4 2 7 2 5 5 0 4 x7
7 2 7 5 5  3 0 x8

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3 8  6 2 4 1 x1 0 3 8  6 2 4 1 x1
6 0 5 7 3    x2 6 0 5 7 3    x2
  0 3  6  5 x3   0 3  6  5 x3
 4
C  
4 0 9 3 5 2 x4   4  0 9 3 5 2 x4
3 6  4 0 5  4 x5 3 6  4 0 5  4 x5
6 4  4 6 0 2 4 x6 6 4  4 6 0 2 4 x6
4 2 7 2 5 5 0 4 x7 4 2 7 2 5 5 0 4 x7
7 2 7 5 5  3 0 x8 7 2 7 5 5  3 0 x8

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3 8 6 6 2 4 1 x1
6 0 5 7 3 8 10 7 x2
12 7 0 3 10 6 8 5 x3
C   9 4 9 0 7 3 5
4
2 x4
3 6 11 4 0 5 7 4 x5
6 4 9 4 6 0 2 4 x6
4 2 7 2 5 5 0 4 x7
7 2 7 5 5 8 3 0 x8

48
 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3 8 6 6 2 4 1 x1 0 3 8 6 6 2 4 1 x1
6 0 5 7 3 8 10 7 x2 6 0 5 7 3 8 10 7 x2
12 7 0 3 10 6 8 5 x3 12 7 0 3 10 6 8 5 x3
C   9 4 9 0 7 3 5  9 4 9 0 7 3 5
8
2 x4 2 x4
3 6 11 4 0 5 7 4 x5 3 6 11 4 0 5 7 4 x5
6 4 9 4 6 0 2 4 x6 6 4 9 4 6 0 2 4 x6
4 2 7 2 5 5 0 4 x7 4 2 7 2 5 5 0 4 x7
7 2 7 5 5 8 3 0 x8 7 2 7 5 5 8 3 0 x8

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3 8 6 6 2 4 1 x1
6 0 5 7 3 8 10 7 x2
12 7 0 3 10 6 8 5 x3
C   9 4 9 0 7 3 5 2 x4  C  
8 4

3 6 11 4 0 5 7 4 x5
6 4 9 4 6 0 2 4 x6
4 2 7 2 5 5 0 4 x7
7 2 7 5 5 8 3 0 x8
Se constată că pentru k  8 s-a obţinut C
8  C  4 , deci s-a realizat condiţia de
 8
oprire a algoritmului matriceal. Matricea C  C
 4 este matricea valorilor minime
(optime) ale drumurilor de la orice vârf xi la orice vârf x j al grafului, i, j  1,2,...,8 .

5) Să se studieze cum se modifică această organizare dacă apare o nouă

posibilitate de transport, între vârfurile x3 şi x7 , valoarea asociată acestui arc fiind de
două unităţi băneşti. În acest caz matricea valorilor arcelor devine:

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3    2  1 x1
 0 5  3    x2
  0 3   2  x3
C  C       
1
0 3 2 x4
3   4 0    x5
    6 0 2  x6
4 2  2   0  x7
 2     3 0 x8

49
 Calculăm în continuare „puterile” succesive ale matricei C, în raport cu operaţia  .
C   C   C  ;
2 1 1

C   C   C  ;
4 2 2

C   C   C  ;
8 4 4

…………………………..

Algoritmul se opreşte la pasul r pentru care C

 2r 1   C  2r  şi în acest caz C
 2r 
este matricea drumurilor de valoare minimă.

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3    2  1 x1 0 3    2  1 x1
 0 5  3    x2  0 5  3    x2
  0 3   2  x3   0 3   2  x3
 2
C      x4  
0 3 2   0  3  2 x4
3   4 0    x5 3   4 0    x5
    6 0 2  x6     6 0 2  x6
4 2  2   0  x7 4 2  2   0  x7
 2     3 0 x8  2     3 0 x8

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3 8  6 2 4 1 x1
6 0 5 7 3  7  x2
6 4 0 3  6 2 5 x3
C    
2
4 0 9 3 5 2 x4
3 6  4 0 5  4 x5
6 4  4 6 0 2  x6
4 2 7 2 5 5 0 4 x7
7 2 7 5 5  3 0 x8

50
 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3 8  6 2 4 1 x1 0 3 8  6 2 4 1 x1
6 0 5 7 3  7  x2 6 0 5 7 3  7  x2
6 4 0 3  6 2 5 x3 6 4 0 3  6 2 5 x3
C     x4   
4
4 0 9 3 5 2 4 0 9 3 5 2 x4
3 6  4 0 5  4 x5 3 6  4 0 5  4 x5
6 4  4 6 0 2  x6 6 4  4 6 0 2  x6
4 2 7 2 5 5 0 4 x7 4 2 7 2 5 5 0 4 x7
7 2 7 5 5  3 0 x8 7 2 7 5 5  3 0 x8

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3 8 6 6 2 4 1 x1
6 0 5 7 3 8 7 7 x2
6 4 0 3 7 6 2 5 x3
C   9
4
4 9 0 7 3 5 2 x4
3 6 11 4 0 5 7 4 x5
6 4 9 4 6 0 2 6 x6
4 2 7 2 5 5 0 4 x7
7 2 7 5 5 8 3 0 x8

x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3 8 6 6 2 4 1 x1 0 3 8 6 6 2 4 1 x1
6 0 5 7 3 8 7 7 x2 6 0 5 7 3 8 7 7 x2
6 4 0 3 7 6 2 5 x3 6 4 0 3 7 6 2 5 x3
 8
C 9 4 9 0 7 3 5 2 x4  9 4 9 0 7 3 5 2 x4
3 6 11 4 0 5 7 4 x5 3 6 11 4 0 5 7 4 x5
6 4 9 4 6 0 2 6 x6 6 4 9 4 6 0 2 6 x6
4 2 7 2 5 5 0 4 x7 4 2 7 2 5 5 0 4 x7
7 2 7 5 5 8 3 0 x8 7 2 7 5 5 8 3 0 x8

51
 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
0 3 8 6 6 2 4 1 x1
6 0 5 7 3 8 7 7 x2
6 4 0 3 7 6 2 5 x3
C   9 x4  C  
8 4
4 9 0 7 3 5 2
3 6 11 4 0 5 7 4 x5
6 4 9 4 6 0 2 6 x6
4 2 7 2 5 5 0 4 x7
7 2 7 5 5 8 3 0 x8

Se constată că pentru k  8 s-a obţinut C

8  C  4 , deci s-a realizat condiţia de
 8
oprire a algoritmului matriceal. Matricea C  C
 4 este noua matrice a valorilor minime
(optime) ale drumurilor de la orice vârf xi la orice vârf x j al grafului, i, j  1,2,...,8 .

52