Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
2
Articolul
Articolul este partea de vorbire care individualizează obiecte şi fenomene
îndeplinind funcţia de determinant. Este considerat „determinantul propriu-zis",
pentru că el nu poale fi o parte de vorbire independentă, el contribuie doar la
determinarea unică sau individuală a substantivului pe care îl însoţeşte.
Aproape fiecare substantiv dintr-o propoziţie engleză este însoţit de un
articol, iar felul articolului folosit este departe de a coincide întotdeauna cu acela
din limba română.
Articolul este redat prin:
a) articolul hotărât the;
b) articolul nehotărât a sau an;
e) articolul zero sau neexprimat.
Articolul are poziţie fixă: înaintea substantivuJui.
- se pronunţă [] înaintea consoanelor: the look, the pupil, the window...
- se pronunţă [] înaintea vocalelor sau semivocalelor:
the eye, the artist, the honour...
- pronunţarea []este, de asemenea, folosită pentru subliniere :
„The” is an article. „The" este articol.
Articolul hotărât se utilizează cu substantive numărabile (au formă atât la
singular, cât şi la plural) pentru a indica un anumit obiect, clar individualizat:
The box is on the floor. Cutia se află pe jos.
The bates art on the floor. Cutiile se află pe jos.
The student is learning English. Studentul învaţă englezeşte.
The boys were running fast. Băeţii alergau repede.
The apare după prepoziţii:
in the library (în bibliotecă)
on the table (pe rnasă)
to the museum (la/spre muzeu)
În mod obligaoriu folosim articolul hotărât cu:
• substantive nume proprii de ape, munţi,dealuri, oceane, mări, lacuri, insule,
golfuri, canale:
the Danube (Dunărea), the Thames (Tamisa),
the Carpathians (Carpaţii), the Alps (Alpii),
the Atlantic (Oceanul Atlantic), the Black Sea (Marea Neagră),
3
the Shetlands (insulele Shetland), the Gulf of Mexico (Golful Mexic),
the English Channel (Canalul Mânecii).
• substantive compuse:
nume de ţări:
the United States (Statele Unite),
the United Kingdom (Regatul Unit)
nume de instituţii oficiale:
the W'hite House (Casa Albă)
the Kremlin (Kremlin)
the Ministry of Foreign Affairs (Ministerul de Externe)
the British Museum (Muzeul Britanic)
substantive care denumesc obiecte din univers, astrologie etc.:
the sun (Soarele), the moon (Luna), the sky (cerul),
tile world (Lumea), the earth (pamantul)
nume de vase, ambarcaţiuni:
the Titanic, the Christina
nume de evenimente istorice :
the First World War (Primul Război Mondial),
the Gulf War (Războiul din Golf),
the Plague (Ciuma)
nume de ziare:
The Times, The Morning Star
construcţii genitivale cu of:
the streets of the town (străzile oraşului)
the waves of the sea (valurile mării)
cu substantive urmate de o propoziţie care răspunde la întrebările: care?, ce fel de?:
The man who is speaking is my brother;
Bărbatul care vorbeşte este fratele meu.
This is the house which I live in.
Aceasta este casa în care locuiesc.
the transformă adjective în substantive
beautiful (adj. – frumos)/the beautiful (subst. – frumosul).
denumeşte clase, grupuri, persoane de acelaşi fel:
the rich (bogaţii), the poor (săracii)
the blind (orbii), the sick (bolnavii)
the English (englezii), the French (francezii)
the Romanians (românii)
ajută la formarea superlativului relativ:
the best (cel mai bun)
the earliest (cel mai timpuriu, primul)
ajută la formarea adjectivelor şi numeralelor ordinale:
the second (cel de) al doilea
the fifty-sixth (cel de) al cincizeci şi şaselea
4
în expresii:
for the time being (deocamdată, pentru moment)
in the long run (până la urmă)
on the whole (în general)
at the beginning (la început)
in the end (la sfârşit)
by the way (apropo)
in thet seventh heaven (în al nouălea cer)
on the rocks (pe geantă (familiar))
the day after tomorrow (poimâine)
Notă: De regulă, numele de persoane nu primesc articol. Dar când apare un nume
de familie la plural, numele capătă sensul de „familia...",
the Browns (familia Brown)
the Kramm (familia Kramer)
the Danes (danezii (popor))
the Poles (polonezii (popor))
Articolul zero
7
Substantivul
Denumeşte obiecte în sens foarte larg, adică fiinţe, lucruri, fenomene, are
categorii de gen, număr şi caz, şi pe lângă funcţia de subiect în propoziţie mai
poate fi echivalentul unei propoziţii sau fraze.
Substantivele din limba engleză pot fi clasificate din mai multe puncte de
vedere:
1. După formă
simple: boy, meal, day
compuse (formate din două elemente): childhood, schoolboy, classroom
prin conversie (din alte părti de vorbire):
- din adjective the good, the evil, the rich
- din verbe: cook, fall, reading, boxing
prin contragere, abrevieri: ad (advertisement), fridge (refrigerator), gym
(gymnastics, gymnasium), lab (laboratory), MP (Member of Parliament), Mr.
(Mister), Mrs. (Misses), Mirs sau Ms – apelalive pentru femei căsătorite sau
necăsatorite.
2. După conţinut
comune; denumesc:
- un element dintr-o categorie de obiecte de acelaşi fel: table, school
- mai multe elemente de acelaşi fel: family, people
- substanţa constitutivă a unor obiecte: wood, steel
- abstracţiuni: difficulty, worry, peace
- nume proprii:
- persoane: Churchill
- localităţi, ţări, continente, ape, munţi: London, Romania, Europe,the Danube, The
Alps
- diviziuni temporale, sărbători : January, Sunday, Independence Day
- nume de cărţi, ziare, reviste: Hard Times, The Sunday Times
- nume de instituţii: the Grand Hotel, the British Museum
Notă: în limba engleză substantivele proprii se scriu cu literă mare, inclusiv
numele de naţionalităţi şi limbi.
He speaks English. El vorbeşte englezeşte.
We are Romanians. Noi suntem români.
8
Numărul substantivelor
Din punct de vedere al ideii de număr, substantivele în limba engleză pot fi:
A. numărabile
B. nenumărabile
Genul substantivelor
Cazul substantivelor
13
Orice substantiv precedat de o prepoziţie se află în cazul acuzativ,
excepţie făcând prepoziţia to, specifică pentru dativ.
Notă: Dacă în aceeaşi propoziţie apare un substantiv la dativ şi unul la acuzativ,
poziţiile lor în propoziţie pot fi inversate, caz în care prepoziţia to (specifică) este
absentă.
Tell me a story! Spune-mi o poveste!
The postman has given my neighbour a letter. The postman has given a letter to my
neighbour. Poştaşul i-a dat o scrisoare vecinului meu.
14
Pronumele
Este partea de vorbire care ţine locul unui substantiv. Pronumele poafe fi
clasificat după formă şi conţinut.
1. După formă:
• simplu: I, you, he, she, which, what, who
• compus: myself, yourself, somebody, anyone, each other, whatever, the same
2. După conţinut:
• PERSONAL: indică diferite persoane, are forme în funcţie de număr şi caz.
15
• în limba engleză, I (eu) se scrie întotdeauna cu majusculă.
He speaks English better than I do. El vorbeşte englezeşte mai bine decât mine.
• disctincţie de gen (masculin, feminin sau neutru) se face doar cu pronumele
persoanei a III-a singular.
• în limba engleză există pronume de politeţe ca în limba română. You poate
însemna atât tu, voi cât şi dumneata, dumneavoastră, în funcţie de context. La
fel, he, she pot însemna el, ea sau dumnealui, dumneaei.
• it poate apărea şi în construcţii impersonale ca:
It rains. Plouă.
It is cold. E frig.
It is late. E târziu.
It is important to... Este important să...
It does not matter if... Nu contează dacă...
POSESIV: după cum am observat din tabelul anterior, pronumele posesive sunt, de
fapt, genitivele pronumelor personale.
DEMONSTRATIV: indică distanţa în spaţiu sau timp a unui obiect faţă de un alt
obiect sau identitatea acestuia cu sine însuşi (pronumele şi adjectivul demonstrativ
au forme identice).
- pentru apropiere: this (acesta, aceasta) / these (aceştia, acestea)
- pentru depărtare: that (acela, aceea) / those (aceia,acestea)
- such: acesta, aceasta sau astlfel
Such was the situation. Aceasta era situaţia.
- the same: acelaşi lucro, aceleaşi
The same may sbe said about the others. Acelaşi lucru se poate spune şi despre
ceilalţi.
• RELATIV: se referă la un substantiv sau înlocuilor al acestuia care a fost deja
menţionat şi face astfel legătura între cele două propoziţii:
{ }
who
I know people don 'I like 111is wriler.
that
Cunose oameni cărora nu le place acest scriitor.
Pronumele relative sunt:
who – care (pentru persoane)
which – care, care dintre (atât pentru persoane, cât şi pentru lucruri)
that – care (atât pentru fiinţe, cât şi pentru lucruri)
Notă: That are o funcţie restrictiva. Poate fi înlocuit prin who sau which.
Când e la acuzativ, poate fi omis.
the man (that) whom you saw – omul pe care l-ai văzut
'The question (that) you asked – întrebarea pe care ai pus-o
Astfel de omisiuni au loc mai cu seamă în limba vorbită. Dacă se omite un
pronume relativ însoţit de o prepoziţie, aceasta se aşază după verb:
the bok (...) he was looking for – cartea pe care o căuta
16
the boy (...) you told me about – băiatul de care mi-ai vorbit
Atenţie! Pronumele relativ trebuie aşezat, pe cât posibil, lângă antecedentul său.
Nerespectarea acestei reguli poate da naştere la confuzii:
He met the girl in the street that you know.
A întâlnit fata pe strada pe care o cunoşti.
He met the girl that you know in the street
A întâlnit fata pe care o cunoşti pe stradă.
• INTEROGATIV: Pronumele interogative ţin locul substantivelor sau
pronumelor aşteptale ca răspuns la întrebare.
who – cine (pentru persoane)
what – ce (pentru lucruri)
which – care (selectează dintr-un grup de fiinţe sau lucruri)
Who are you? Cine eşti / sunteţi?
What have you got there? Ce ai acolo?
Which is the best? Care dintre ei este cel mai bun?
how much – cât de mult (pentru cantităţi)
how many – cât de mult (pentru număr)
what kind of – ce fel de (pentru calităţi)
Notă: Who este singurul care are forme diferite în funcţie de caz:
Nominativ: who (cine, care?)
Genitiv: whose (al, a, ale cui, cărei, căror?)
Dativ: to whom (cui, căruia, cărora?)
Acuzativ: who (pe cine, pe care?)
Atenţie! Când pronumele interogativ este însoţit de o prepoziţie, aceasta se află
înaintea lui în limba scrisă, dar în limba vorbită se aşează la sfârştilul prnooziţiei:
From what country does she come? Din ce ţară vine? – limba scrisă
What country does she come from? – limba vorbită
• REFLEXIV: Pronumele reflexiv înlocuieşte obiectul asupra căruia se excrcită
acţiunea verbului. Apare după cuvântul pe care îl accentuează şi are sens de
întărire, de singur, de chiar, în persoană.
myself – eu insumi
yourself – tu însuţi
himself – el însuşi
herself – ea însăşi
itself – el, ea însuşi/înşişi (pentru lucruri)
oneself – el însuşi (cu sens impersonal)
ourselves – noi înşine
yourselves – voi înşivă
themselves – ei inşişi / ele însele
Notă: Precedat de prepoziţia by, capătă sensul de „singur".
I saw him myself. Eu însumi l-am văzut.
He lived there by himself. Trăia acolo singur.
• NEHOTĂRÂT: nu oferă nici o indicaţie precisă asupra obiectului.
17
some – ceva, câteva, nişte. De obicei, apare în propoziţii afirmative, dar
poate apărea în întrebări, atunci când se exprimă o rugaminte, o dorinţă sau o
ofertă.
any – ceva, nişte, câţiva, câteva, unii, unele, vreun, vreo, oarecare. Apare
în întrebări sau în propoziţii negative.
no – nici un, nici o, nu. Apare în propoziţii negative (verbul la afirmativ).
none (no one) – nici unul, nici una. Apare în propoziţii negative
(verbul la afirmativ).
Where is the ink? I'll take some. Unde e cerneala? Am să iau puţină.
Any will do. Oricare e bună.
I haven't any. Nu am deloc.
Notă: Spre deosebire de limba română, în limba engleză nu este posibilă existenţa
a două negaţii în aceeaşi propoziţie: se poate nega fie verbul, fie subiectul sau
obiectul.
I didn’t see anybody = I saw nobody. N-am văzut pe nimeni.
Some, any şi no ajută la formarea următoarelor pronume compuse:
someone – cineva, careva
somebody – cineva
something – ceva
anyone – oricare, careva, nimeni
anybody – cineva, oricine, nimeni
anything – ceva, orice, nimic
no one – nici unul/una
nobody – nimeni
nothing – nimic
Alte pronume nehotărâte sunt:
every – fiecare (cu compuşii: everyone – toţi, fiecare
everybody – toţi, toată lumea
everything – tot, totul)
other – alt, altă, alţi, alte
another – un altul, o alta, încă un, încă o
the other – celălalt, cealaltă
both – amândoi, amândouă, ambii, ambele
several – câţiva, câteva.
all – tot, toată, toţi, toate
one – un, unul, una, cineva
much – mult, mulţi
many – mulţi, multe
(a) little – puţin, puţine
either – oricare (dintre două elemente)
neither – nici unul, nici una (dintre două elemente)
Exemple:
Let me tell you something. Să-ţi spun ceva.
18
He didn’t know anything about it. Nu ştia nimic despre asta.
Anybody can help you. Oricine te poate ajuta.
Everything is ready. Totul e gata.
Everybody wili be present. Toată lumea va fi prezentă.
Somebody is knocking at the door. Bate cineva la uşă.
Something is better than nothing. Mai bine ceva decât nimic.
One says that... Se spune că ...
Neither is good. Nici una (dintre cele două soluţii) nu este bună;
19
Numeralul
20
third (al treilea, a treia)
fourth (al palrulea, a patra)
fifth (a1 cincilea, a cincea)
Abrevierea se face prin adăugarea ultimelor două litere la cifra: 1st, 2nd,
3rd, 4th.
După cum se poate observa, la unele numerale se produc modificări de
scriere: fifth, eigth, ninth.
La zeci, terminaţia -ty devine -tieth:
twentieth, thirtieth, fortieth, sicitieth, seventieth, eightieth, ninetieth.
Numeralul ordinal este însoţit de arilcolul the!
Alte tipuri de numerale sunt:
• Numeralul fracţionar, unde numărătorul este exprimat printr-un numeral
cardinal, iar numitorul, printr-un numeral ordinal:
1/3 – one-third (o treime) 2/10 – two-tenth (două zecimi)
1/5 – onte-fifth (o cincime) 3/4 – three-fourth (trei pătrimi)
• Numeralul colectiv:
couple (doi, două)
pair, (pereche)
dozen (duzini)
score (douazeci)
• Numeralul multiplicativ, format prin adăugarea terminaţiilor -fold sau -times la
numeral, excepţie făcând numeralele one şi two.
single, once (o dată)
double, twice (de două ori)
threefold, three times (de trei ori)
fourfold, four times (de patru ori)
• Numeralul distributiv, care arată repartizarea în grupe, se formează cu ajulorul
lui by sau and.
one by one (unut câte unul)
three by three (trei câte trei)
by twos (câte doi)
by threes (câte trei)
two and two (doi şi cu doi)
three and three (trei şi cu trei)
Notă: Aproximarea numerică se exprimă prin:
about (circa)
nearly (aproximativ)
almost (aproape)
Depăşirea unei cifre se exprimă prin:
over (peste)
more than (mai mult de)â
above (peste)
21
Exprimarea datei
Ordinea ohişnuită este: luna, ziua, anul pentru engleza americană şi: ziua,
luna, anul pentru engleza britanică, fiind exprimată prin numeralul ordinal:
June the 5th, 1992
April 22nd, 1978
December 1st 1997
Anii se citesc:
1. cu ajutorul miilor sau sutelor (stil oficial):
1966 – one thousand nine hundred and fifty-six; nineteen hundred and
sixty-six
2. cu ajutorul zecilor (în limba vorbită):
1966 – nineteen sixty-six
Anul 2000 sc citeşte two thousend.
Atenţie! Cifra zero se poate citi : zero, oh, nil, nothing sau love
zero: în matematică şi indicarea temperaturii
oh: la numerele de telefon
nil şi nothing : pentru exprimarea scorului la fotbal
love: în tenis
Exemple:
It is four degrees below zero. Sunt minus patru grade.
Dial 6070... Formează...
Leeds United won 4-0 (four nil sau four to nothing). Leeds a câştigat cu 4:0.
Splârlea leads by 30:0 (thirty-love). Spârlea conduce cu 30 :0.
22
5:30 – five thirty (cinci şi jumătate) (mai ales când este vorba de orarul trenurilor,
ora exactă... ) şi cu:
Abrevierile: p.m. (post meridiem) – după amiaza
a.m. (ante meridiem) – dimineaţa
23
Adjectivul
Este partea de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect (fiinţă sau
lucru). Apare de obicei înaintea substantivului pe care îl determină şi răspunde la
întrebările: care?, ce fel de? Spre deosebire de limba română, în limba engleză
adjectivul este invariabil (nu se modifică în funcţie de gen şi număr).
Adjectivul prezintă două categorii de clasificare: după formă şi după conţinut.
1. După formă, adjectivele pot fi:
• simple (formate dintr-un singur cuvânt): simple, quick, nice, good, brave, bright,
real, right, beautiful, interesting
• compuse (formate din două cuvinte): good-looking, short-sighted, blue-eyed,
hard working, ready-made
2. După conţinut, adjectivele se împart în:
• propriu-zise (calificative), care arată o calitate a obiectului: red, white, bitter,
busy, dull, easy, fresh, happy, old, perfect, slow, tall
• determinative, care conferă precizie obiectului. Unele dintre acestea provin din
pronume. Deosebirea dintre pronume şi adjectivele provenite din pronume este
funcţională: în timp ce pronumele apar independent, adjectivele provenite din
pronume însoţesc obligatoriu un substantiv.
Adjectivele determinative sunt:
• posesive: indică posesorul unui obiect:
my – al meu, a mea, ai mei, ale mele
your – al tău, a ta, ai tăi, ale tale, al, a, ai, ale d-voastră
his – al, a, ai, ale lui (pentru persoane)
her – al, a, ai, ale ei (pentru persoane)
its – ai, a, ai, ale lui/ei (pentru lucruri)
our – al nostru, a noastră, ai noştri, ale noastre
your –al vostru, a voastră, ai voştri, ale voastre, al, a, ai, ale d-voastră
their – al, a, ai, ale lor
• relative: introduc o propoziţie relativă:
whose – al, a, ai, ale cărui/cărei/căror (pentru persoane)
what – ce, care (pentru lucruri şi, uneori, pentru fiinţe)
which – care, care dintre (pentru lucruri şi fiinţe, implicând selecţia dintr-o clasă)
The young man whose book is here was my classmate.
Tânărul a cărui carte este aici a fost colegul meu de clasă.
The story is about a girl whose brother is lost.
24
Povestea este despre o fată al cărei frate s-a rătăcit.
1 don't remember what / which address this is.
Nu-mi amintesc ce/care adresă este aceasta.
She knows what / which book I am talking about.
Ştie despre ce / care carte vorbesc.
• interogative: apar în întrebări, pentru a determina substantivul aşteptat ca răspuns:
whose – al, a, ai, ale cărui / cărei / căror (pentru fiinţe)
what – ce, care (pentru lucruri şi, uneori, pentru fiinţe)
which – care, care dintre (pentru lucruri şi fiinţe, implicând selecţia dintr-o
clasă)
Whose car have you driven? A cui maşină ai condus?
Whose brother are you? Al cui frate eşti?
What / Which student is the best? Ce/Care student este cel mai bun?
Comparaţia adjectivelor se referă la adjectivele propriu-zise (calificative).
Ca şi în limba română, în limba engleză există următoare grade de comparaţie:
a) gradul pozotiv – este forma de bază a adjectivului: wise, long, sthort, common
b) gradul comparativ – indică însuşirea unui obiect prin comparaţie cu un alt
obiect.
- de inferioritate: not so / as... as (nu aşa de... ca)
less... than (mai puţin decât)
not so wise as less important than
not as short as not so beautiful as
- de superioritate:
adjectivele formate dintr-o singură silabă, precum şi cele formate din două silabe
(cu terminaţia în -y, -ble, -er) adauga -er la final:
- er than (mai ... decat)
wiser than easier than
shorter than abler than
- majoritatea adjectivelor formate din două silabe, precum şi cele formate
din mai muite silabe sunt precedate de more:
more ...than (mai ...decât)
more correct thanmore interesting than
more prudent than more beautiful than
c) gradul superlativ
- relativ: indică nivelul cel mai înalt sau cel mai redus al însuşirii unui
obiect în raport cu un alt obiect:
• adjectivele formate dintr-o singura silabă, precum şi cele formate din două silabe
(cu terminaţia în -y, -ble,-er) adaugă -est la final:
the... -est of (cel mai... dintre)
the wisest of the easiest of
the shortest of the ablest of
• majoritatea adjectivelor formate din doua silabe, precum şi cele formate din mai
multe silabe sunt precedate de most:
25
the most... of (cel mai... dintre):
the most correct of the most intersting of
the most prudent of the most beautiful of
• absolut: indică cel mai înalt nivel al însuşirii, fără a se mai face comparaţie:
very... (foarte)...
Exemple: comparaţie regulată
pozitiv comparativ superlativ
small (mic) smaller (mai mic) the smallest (cel mai mic)
big (mare) bigger (mai mare) the biggest (cel mai mare)
dry (uscat) drier (mai uscat) the driest (cel mai uscat)
noble (nobil) nobler (mai nobil) the noblest (cel mai nobil)
Un număr de adjective au o comparaţie neregulată:
pozitiv comparativ superlativ
good better the best (bun)
bad, ill worse the worst (rău, bolnav)
much more the most (mult)
many
liltle less the 1east (puţin)
old older the oldest (vechi, bătrân)
elder the eldest (pt. membrii mai vârstnici)
far farther the farthest (depărtat)
further (suplimentar) the further (în timp)
late later the 1atest (târziu)
the latter (ultimul din doi) the last (ultumul)
near nearer the nearest (apropiat)
the next (următorul)
Notă: Cu ajutorul lui much, by far şi far întărim ideea exprimată de adjectiv.
much more interesting than
far more interesting than
by far more interesting than (mult mai interesant decât...)
26
Verbul
Este partea de vorbire care exprimă acţiuni, procese care au loc în timp şi
sunt legate de un agent.
1. După formă, verbele pot fi:
• regulate, formând trecutul simplu (Past Simple) şi participiul trecut (Past
Participle)prin adăugarea terminaţiei -(e)d la forma de infinitiv:
to ask – asked – asked
to talk – talked – talked
to open – opened – opened
• neregulate, cu forme identice sau total diferite la trecutul simplu şi participiul
trecut:
to be – was – been
to get – got – got
to shut – shut – shut
2. După conţinut, verbele se pot clasifica după cum urmează:
• auxiliare (ajutătoare): to be, to have, to do,shall, will, should, would
Aceste verbe nu au înţeles independent, neputând fi traduse, îşi schimbă forma în
funcţie de modul, timpul, persoana şi numărul cerute, în timp ce verbul de conjugat
rămâne invariabil.
TO DO – formează negativul şi interogativul timpurilor prezent şi trecut.
TO BE – formează aspectul continuu, împreună cu participiul prezent -ing:
– formează diateză pasivă împreună cu participiul trecut (-ed, la verbe regulate; a
treia formă, la verbe neregulate).
TO HAVE – formează timpurile perfecte, împreună cu participiul trecut (-ed sau
forma a-III-a a verbului).
SHALL, WILL – formează timpul viitor.
SHOULD, WOULD – formează modul condiţional şi modul subjonctiv analitic.
• modale: can, could, may, might, must, shall, should, ought to, will, would, dare,
need.
Aceste verbe însoţesc întotdeauna un alt verb, căruia îi modifică sensul:
dacă verbul comun exprimă o acţiune propriu-zisă, în prezenţa verbului modal
capătă o nuanţă deosebită (o acţiune imaginară, posibilă).
• comune (obişnuite), care prezintă cele trei forme (infinitiv, trecut simplu,
participiu trecut).
27
Verbul prezintă câteva caracteristici specifice, care trebuie avute în vedere în anali-
zarea acţiunii: persoana care face acţiunea, timpul când se face acţiunea, modul în
care se desfăşoară acţiunea, aspectul acesteia (durata în timp), diateza.
PERSOANA care face acţiunea este subiectul propoziţiei. În funcţie de aceasta,
verbul dobândeşte forme diferite pentru a indica îndeplinirea acţiunii de către
vorbitor.
TIMPUL acţiunii reprezintă momentul sau perioada în care se desfăşoară acţiunea.
În limba engleză există trei timpuri de bază – trecut, prezent şi viitor – şi trei
timpuri secundare: trecut perfect, prezent perfect şi viitor perfect.
MODUL acţiunii indică felul cum este concepută acţiunea. Există moduri
personale (care formează singure predicatul unei propoziţii) şi moduri impersonale
(care nu pot forma singure predicatul).
Moduri personale:
indicativ: arată o acţiune reală, sigură
subjonctiv: descrie o acţiune ireală
conjunctiv: descrie o acţiune dorită
imperativ: exprimă un ordin, o sugestie directă, o rugăminte, un sfat
Moduri impersonale:
infintiv: arată numele acţiunii, stării
gerundul: indică acţiunea verbală
participiul: cu forme de prezent (arătând o acţiune în desfăurare) şi trecut
(indicând însuşirea rezultată dintr-o acţiune)
Notă: Gerundul şi participiul prezintă particularităţi care se disting clar faţă de ge-
rundul şi participiul din limba română.
ASPECTUL acţiunii reprezintă o categorie verbală specifică limbii
engleze, referitoare la durata unei acţiuni. Poate fi de două tipuri:
• simplă (acţiunea propriu-zisă);
• continuu (desfăşurarea neîntreruptă a acţiunii într-o anumită perioadă de timp,
bine definită)
Aspectul continuu se formează cu ajutoruI verbului auxiliar to be şi
terminaţia -ing, adaugată la verb.
Atenţie! Există o serie de verbe care, de regulă, nu pot fi folosite la aspectul
continuu (atunci când totuşi apar la acest aspect, îşi modifică sensul): to hear şi to
see, to smell, to taste, to fell, to sound, to look, to appear; to belive, to consider; to
hope, to know, to think, to forget, to love, to want, to regret, to wish, to have, to be,
to own, to belong.
DIATEZA diferă de cea din limba română. Se referă la forma verbului în
funcţie de acţiunea îndeplinită de subiect: dacă subiectul este cel care face
acţiunea, diateza este activă; dacă acţiunea este îndeplinită de altcineva şi este
numai suportată de subiect, diateza este pasivă; dacă subiectul este cel care
indeplineşte şi, în acelaşi timp, suportă acţiunea, diateza este reflexivă. În limba
engleză diateza reflexivă nu există ca atare, fiind fie inclusă în sensul unor verbe,
fie introdusă prin prezenţa unui pronume reflexiv plasat după verb.
28
He grew fat. S-a îngrăşat.
I am washing myself. Mă spăl.
34
- după verbele: to begin, to start, (a începe): to go on, to keep on (a continua);
to stop (a înceta)
- după adjeclivul: wort" (vtednic de)
- după substantivele: fun (amzament), good, use (folos) → anticipat de it.
- după there is no...
There is no contenting some people. Pe unii oameni nu-i chip să-i mulţumeşti.
- după: to avoid (a evita), to bear (a suferi), to escape (a scăpa de), to fancy (a-şi
închipui), to forget (a uita), to give up (a renunţa la), to mind (a avea ceva
împotrivă), to propose (a propune), to try (a încerca), to remember (a-şi aminti),
- după: to agree (on) (a cădea de acord să), to aim (at) (a ţinti să), to apologize
(for) (a se scuza pentru), to belive (in) (a crede în), to bother (about)(a se preocupa
de), to assist somebody (in) (a ajuta pe cineva să), to excuse somebody (for) (a
scuza pe cineva că), to prevent somebody (for) (a împiedica pe cineva să), to thank
somebody (for) (a-i mulţumi cuiva pentru)
- după: alert în (iute în), capable of (capabil să), conscious of (coştient că)
- după: to force (a forţa), to forsake (a se lepăda), to talk (a discuta)
- după: chance of (şnsă de), experience in (experienţă în), interest in
(interes pentru), idea of (idee de), objection to (obiecţie împotrivă), means of
(mijloc de), reason for (motiv pentru), right of (drept de), use of (utilitate)
She admitted being wrong. A recunoscut că a greşit.
It's not worth crying. Nu merită să plângi.
She feels like dancing. Are chef să danseze.
I am used to getting up early. Sunt obişnuit să mă scol devreme.
This book is worth reading. Această carte merită citită.
It’s no sense to try to mend the vacuum-cleaner. Degeaba încerci/nu are rost să
repari aspiratorul.
You must avoid being late in future. Trebuie să eviţi să întârzii în viitor.
I remember being disappointed. Îmi amintesc că am fost dezamăgit.
He is fond of reading aloud. Îi place să citeasă cu glas tare.
I remember giving her the parcel. Îmi amintesc că i-am dat pachetul.
They agreed to her coming. Ei sunt de acord ca ea să vină.
She was right in refusing him. Ea a făcut bine că l-a refuzat.
PARTICIPIUL. Verbul englez are două tipuri de participiu: de prezent şi de trecut.
a) participiul prezent are formă identică cu gerundul (-ing,). Impreună cu to be
formează aspectul continuu al verbelor.
I am trying to learn. Încerc să învăţ.
El poate înlocui o propoziţie:
While I was reading the newspaper, I remembered them (while reading the
newspaper...)
În timp ce citeam ziarul, mi-am amintit de el.
Notă: Participiul este introdus prin while şi who. (Gerondul numai prin prepoziţii.)
The man crossing the street (who is crossing)...
Bărbatul care traversează strada...
35
b) participiul trecut
- este forma cu terminaţia -ed a verbelor regulate; cele neregulate au forma lor.
listen – listened; move – moved
- ajută la formarea timpurilor perfecte ale verbelor cu ajutorul lui to have;
- este folosit în construcţii absolute.
The customs cleared, we left the airport.
Formalităţile vamale terminate, am părăsit aeroportul.
Weather permitting, we shall sleep in tents.
Dacă vremea va permite, vom dormi în corturi.
Diateza pasivă
Atunci când subiectul suferă acţiunea săvârşită de obiect (nu o face), folosim
diateza pasivă.
Lucy has written a letter. Lucia a scris o scrisoare.
subiect obiect
Diateza pasivă:
The letter has been written by Lucy. Această scrisoare a fost scrisă de Lucia.
obiect subiect
Diateza pasivă se construieşte cu:
to be (la timpul dorit) + forma a III-a a verbului
Present: I am called / taken. Am fost chemat / luat.
Past: I was called / taken
Future: I shall be called / taken
Present Perfect: I have been called / taken
Future Perfect: I shall been called /taken
Future in the Past: I should be called / taken
Imperativ: Let me be called / taken
Conditional:
Present: I should be called / taken
Past: I should have been called / taken
Subjonctiv:
Present: (that) I (shall, might) be called / taken
Past: (that) I were called / taken
Present Continuous: I am being called / taken
Past Continuous: I was being called / taken
Notă: Diateza pasivă este, de asemenea, folosită când autorul acţiunii nu este
cunoscut sau exprimat:
The battle was lost. Bătălia a fost pierdută.
Atenţie! În afară de verbul be se mai poate folosi şi verbul get pentru formarea
diatezei pasive – aceasta mai ales în vorbirea curentă.
The skirt got caught in the door. I s-a prins fusta în uşă.
36
All our glasses got broken when we moved. S-au spart toate paharele când ne-am
mutat.
Un sinonim al verbului get cu sensul de schimbare treptată este verbul
become însoţit de: more and more, increasingly.
The production of this factory is becoming increasingly specialized. Producţia
acestei fabrici devine din ce în ce mai specializată.
Prepoziţia by indică cine a săvârşit acţiunea suferită de subiect:
The poem was recited by Mary (not by Lucy or Ann). Poezia a fost recitată de
Maria (nu de Lucia sau Ana).
Notă: By se omite când nu se cunoaşte cine a săvârşit actiunea (A doctor has been
sent for. S-a trimis după doctor.), când vorbitorul nu doreşte să menţioneze, sau el
se poate deduce din context (He was elected President. A fost ales preşedinte.)
By nu se foloseşle în construcţiile cu get sau become.
Verbele modale
Verbele auxlliare
40
Adverbul
Reprezintă partea de vorbire care exprimă caracteristica sau împrejurarea
unei acţiuni. Determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Adverbul prezintă
două categorii de clasificare: după formă şi după conţinut:
1. După formă, adverbele pot fi:
• formate prin adăugarea terminaţiei –ly la adjectivul corespunzător:
happilly, extremely, finally, immediately, slowly, truly, nicely, equaly, fully,
sincerely, simply
• cu formă identică cu adjectivul corespunzător:
back, deep, direct, early, enough, far, fast, hard, ill, just, late, left, little, long, low,
much, more, near, pretty, right, short, still, straight, well, wrong
• cu două forme (una identică cu adjectivul, cealaltă formată prin adăugarea
terminaţiei –ly la adjectiv) şi sensuri deosebite:
deep (adânc) – deeply (profund)
direct (direct) – directly (exact, imediat)
hard (din greu) – hardly (cu greutate, abia)
high (sus) – highly (foarte)
just (chiar, tocmai) – justly (drept)
late (târziu) – lately (recent, de curând)
near (lângă) – nearly (aproape că)
short (bruusc) – shortly (pe scurt)
2. După conţinut, există adverbe:
• de mod, care arată modul în care se desfăşoară o acţiune (răspund la întrebarea
cum?)
fast, hard, badly, easily, shortly
• de timp, care arată timpul când se desfăşoară acţiunea (răspund la întrebarea
când?)
lately, ever, never, often, rarely, seldom, sometimes, usually, generally,
constantly, today, yesterday, tomorrow, ago, last, next, yet, still, since, before,
after...
• de loc, care arată locul unde se petrece o acţiune (răspunde la întrebarea unde?)
here, there, above, below, up, down, abroad, in, out, everywhere...
• interogative:
how?, why?, when?, where?
41
• de afirmaţie şi negaţie:
yes, of course, certainly, naturally, sure, no, not, at all, by no means
Unele adverbe prezintă restricţii cu privire la poziţia în propoziţie.
• adverbele de timp definit (yesterday, today, tomorrow, next week) pot apărea atât
la începutul, cât şi la sfârşitul propoziţiei:
I shall be able to meet you next week. Vă voi putea întâlni săptămâna viitoare.
She is always asking a lot of questions. Întotdeauna pune o mulţime de întrebări.
• atunci când în propoziţie apar mai multe adverbe, ordinea lor este fixă:
mod + loc + timp
She sang beautiful at the concert last evening. A cântat frumos la concert aseară.
My brother worked hard at the office last week. Fratele meu a muncit mult la birou
săptămâna trecută.
Comparaţia adverbelor
43
Prepoziţia
- reprezintă partea de vorbire care face legătura între două cuvinte diferite din
punct de vedere sintactic: substantivul şi articolul său, verb şi complementul său. În
limba engleză, prepoziţiile uzuale sunt:
44
În alte cazuri, prepoziţiile pot apărea după substantive sau adjective şi trebuie
reţinute împreună.
at night (noaptea) safe from (ferit de)
at times (uneori) of old (pe vremuri)
at peace (în pace) proud of (mândru de)
by sea (cu vaporul) on duty (de serviciu)
by the hour (cu ora) on sale (de vânzare)
by the way (apropo) pale with fright (palid de spaimă)
După cum se poate observa, problematica prepoziţiei în limba engleză cuprinde o
mare diversitate de sensuri şi funcţii. expresiile ca atare trebuiesc reţinute pe de
rost.
45
Ordinea cuvintelor în propoziţie
În limba română, poziţia părţilor de propoziţie diferă de cea a cuvintelor
englezeşti în două privinţe:
a) limba română are mai multe forme flexionare decât limba engleză şi deci locul
cuvintelor în propoziţie nu este atât de important.
Engleză Română
I never see him there. Niciodată nu-l văd acolo.
(Eu) Nu-l văd niciodată acolo.
(Eu) Nu-l văd acolo niciodată.
(În limba română, subiectul nu este de obicei exprimat, verbul românesc fiind
marcat formal pentru persoană şi număr.)
Engleză Română
He speaks English well. El vorbeşte bine englezeşte.
(subiect + predicat + compl.direct + circ.mod.) (subiect + predicat +
circ.mod. + compl.direct)
I saw him at the cinema last night. L-am văzut aseară la cinema.
(subiect + predicat + circ.de loc + circ.de timp) (subiect + predicat + circ.de
timp + circ.de loc)
Ordinea cuvintelor în limba engleză prezintă următoarele caractzeristici generale:
- în propoziţii enunţiative şi exclamative: subiect + predicat + complement
Peter likes Algebra.
How beautiful she is!
- în propoziţii interogatice: predicat + subiect + complement
Complementele urmează astfel:
complement direct + indirect + complement circumstanţial de mod, de loc, de timp
I read the news quickly in the dining room after the dinner.
sub., pred., compl.dir., circ.de mod, circ.loc, circ timp
Notă: Pentru subliniere, putem aşeza altă parte de vorbire în poziţie iniţială.
After dinner I read the news quickly in the dining room.
- două sau mai multe complemente de acelaşi fel urmează regula: de la specific la
general.
He lives at 55, Franklin street, Bucharest.
- dacă avem în propoziţie două adverbe (de loc şi de direcţie), ordinea este: adverb
de direcţie + adverb de loc
46
The horse jumped over the fence in the garden.
direcţie loc
Calul a sărit peste gard în grădină.
- mai multe complemente circumstanţiale de timp: se aşează de la momentul precis
la cel general; de regulă în ordinea: durată, frecvenţă, moment.
I went to the seaside for two weeks every summer during my childhood.
durată frecvenţă moment
timp precizat perioadă generală
- atributul precede partea de vorbire pe care o însoţeşte:
a good ideea – o idee bună
brick walls – pereţi de cărămidă
a never-to-be-forgotten remark – o remarcă de neuitat
Atunci când un substantiv este însoţit de mai multe atribute, ordinea acestoea este
mai mult sau mai puţin indiferentă.
New, grey, silk stockings. Ciorapi noi, de mătase, gri.
Pentru realizarea ritmului propiziţiei, unele pot preceda substantivul, iar altele îl
urmează.
Before him was the vast forest, dark, dense and misterious.
În faţa lui se află pădurea vastă, întunecată, deasă şi misterioasă.
În concluzie:
• Ordinea obişnuită a cuvintelor în propoziţia afirmativă este:
subiect + predicat + complement direct + complement indirect + prepoziţional +
circumstanţiale de mod + loc + timp
She + said + good night + to them + quickly + in the hall + after dinner.
• Ordinea cuvintelor în propoziţia negativă este:
subiect + predicat + NOT + complemente
She was not afraid of him.
• Ordinea cuvintelor în propoziţia interogativă este:
predicat + subiect + complemente
Was she afraid of him?
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68