„Managementul conservării biodiversităţii în Parcul Naţional

Domogled-Valea Cernei, ca sit Natura 2000”

Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin
Programul Operaţional Sectorial Mediu

Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei

„Natură şi legendă în ţinutul lui Hercules”
 Autori poze:

Stermin Alexandru
Manci Cosmin
Sretko Milanovici
CUPRINS
Danci Oana Despre Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei 01

Despre proiectul “Managementul conservării

biodiversitaţii în Parcul Naţional Domogled –
Valea Cernei, ca sit Natura 2000” 02
Măsuri de management pentru speciile şi 03
habitatele protejate

Zonarea Parcului Naţional Domogled – Valea 05

Cernei

Administrarea suprafeţelor de teren din Parcul 10

Naţional Domogled-Valea Cernei

Reguli minime de acces în Parcul Naţional

Domogled – Valea Cernei 20
foto: Cristescu Andrea
 1. Despre Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei
Ce este un Parc Naţional?
Un Parc Naţional este o arie natural protejată administrată în special pentru protecţia
ecosistemelor şi pentru recreere.
Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei este o arie protejată atât de interes
naţional cât şi comunitar sau sit Natura 2000. Pe teritoriul său se suprapun două
situri Natura 2000 pentru protecția păsărilor şi, pentru protecția habitatelor și
speciilor de interes comunitar.
Siturile Natura 2000 sunt zone naturale protejate, incluse într-o rețea europeană
constituită pentru conservarea speciilor și habitatelor.
-2-
Scurt istoric
 În 1932 s-a înfiinţat Rezervaţia floristică şi peisagistică Muntele Domogled, una dintre
cele 11 rezervaţii aflate pe suprafaţa parcului naţional.
Celelalte rezervaţii din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei sunt următoarele:
Coronini-Bedina, Belareca, Valea Ţăsnei, Iauna Craiova, Peştera lui Ion Bârzoni, Vârful lui
Stan, Piatra Cloşanilor (inclusiv peşterile Cloşani şi Cioaca cu Brebenei), Ciucevele Cernei,
Peştera Martel şi Cheile Corcoaiei;
 În 1990 este anul când s-a înfiinţat oficial Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei,
 În 2003 s-a constituit administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.
Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, cu sediul în localitatea Băile-
Herculane, s-a înfiinţat în anul 2003 în baza Hotărârii de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea
rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor
acestora, modificată prin Hotărârea de Guvern nr.1529/2006.
Administraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei este unitate cu personalitate
juridică din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, şi îşi desfăşoară activităţile în
baza unui contract semnat între Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA şi Ministerul Mediului
şi Schimbărilor Climatice.
-3-
Administraţia este formată din 15 angajaţi: director, economist, responsabil comunităţi locale
şi educaţie ecologică, biolog, informatician, responsabil pază şi 9 agenţi de teren. Din punct de vedere geografic,
Parcul Naţional se înscrie total
Activitatea administraţiei este îndrumată de un Consiliu Ştiinţific, iar cu rol de consultare în spaţiul montan şi cuprinde un
activează Consiliul Consultativ de Administrare al Administraţiei Parcului Naţional Domogled întreg bazin hidrografic, în partea
– Valea Cernei. vestică fiind mărginită de Munţii
Cernei şi masivul Godeanu, iar în
Localizare parc naţional: se întinde în, extremitatea sud-vestică a Carpaţilor Meridionali, partea estică de Munţii Mehedinţi
pe suprafaţa a trei judeţe, şi anume Caraş – Severin, Mehedinţi şi Gorj. şi o parte din Munţii Vâlcanului.
Suprafaţa Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei este de 61.211 ha, fiind cel mai mare
Parc National din România. Datorită elementelor
biogeografice şi climatice Parcul
Naţional Domogled-Valea Cernei
găzduieşte o floră şi faună foarte
bogată şi interesantă, întâlnindu-
se aici numeroase specii de
animale şi plante de mare valoare
ştiinţifică, unele unice în ţară sau
chiar în lume.

-4- -5-
Atracţiile
Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei:

 Este unicul care înglobează un întreg bazin hidrografic, nu doar un

singur masiv montan;

 Existenţa calcarelor a favorizat crearea unor ecosisteme de mare

valoare care necesită protecţie şi conservare;

 Peşteri termale unice în România şi foarte rare pe glob caracterizate de

condiţii climatice asemănătoare celor din climatul tropical;

 Comunităţi locale interesante capabile să ofere celor interesaţi de

tradiţie şi cultură o experienţă inedită;

 Floră şi faună foarte diversă cu multe endemisme şi rarităţi (floră

submediteraneană);

 Făgete nepătrunse de activitate umană, cu exemplare de fag de mărimi

excepţionale (peste 1 m diametru şi 45 m înălţime).
-6- -7-
Obiectivele
Administraţiei Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei:

 Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi

ecosistemelor importante şi de asemenea a peisajelor din
interiorul parcului;

 Atragerea turiştilor prin dezvoltarea ecoturismului şi

promovarea valorilor naturale;

 Implicarea comunităţilor locale şi a şcolilor în activităţile

de educaţie ecologică şi de conştientizare;

 De asemenea, implicarea organizaţiilor

neguvernamentale şi a factorilor interesaţi în promovarea
imaginii parcului national şi menţinerea unor relaţii de
lungă durată cu acestea pentru continuarea activităţilor
specific.


-8-
2. Despre proiectul “Managementul conservării
biodiversitaţii în Parcul Naţional Domogled –
Valea Cernei, ca sit Natura 2000”
Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară
4-Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, din Fondul
European de Dezvoltare Regională.
Proiectul este implementat în:
 Regiunea: 5 Vest Timişoara şi 4 Sud-Vest Craiova
 Judeţele: Caraş - Severin, Gorj şi Mehedinţi
 Localitatea: Băile - Herculane, Mehadia, Topleţ, Cornereva, Padeş, Baia de Aramă,
Obârşia Cloşani, Podeni, Balta, Isverna şi Tismana.
Durata proiectului: august 2012 – august 2015
- 10 -
Obiectivul general a proiectului:
Scopul proiectului este îmbunătăţirea conservării biodiversităţii şi a patrimoniului natural
al sitului NATURA 2000 RO SCI 0069 şi RO SPA 0035 Domogled - Valea Cernei
prin elaborarea planului de management, construire centru de vizitare, conştientizarea
populaţiei şi creşterea capacităţii instituţionale a administratorului ariei vizate de proiect.
Obiective specifice:
1. Îmbunătăţirea statutului de conservare al speciilor şi habitatelor de importanţă
comunitară de pe teritoriul sitului NATURA 2000 RO SCI 0069 şi RO SPA 0035
Domogled - Valea Cernei , prin elaborarea strategiilor adecvate de conservare, plan
integrat de management şi monitorizare.
2. Conştientizarea/informarea comunităţilor/autorităţilor locale cu privire la importanţa
protecţiei şi îmbunătăţirii biodiversităţii şi a patrimoniului natural.
3. Îmbunătăţirea infrastructurii pentru uz public prin construirea unui centru de
vizitare în aria protejată.
4. Creşterea şi întărirea capacităţii instituţionale a Administraţiei Parcului Naţional
Domogled - Valea Cernei privind managementul ariei protejate, în vederea
acumulării expertizei necesare exercitării administrării sitului NATURA 2000 RO SCI
0069 şi RO SPA 0035 Domogled - Valea Cernei.
- 11 -
Bugetul proiectului:
Valoarea totală a proiectului, aprobată la începutul proiectului, este de 10.305.108 lei, din care:
 Valoarea eligibilă este de 8.487.645 lei (finanţare nerambursabilă din FEDR –
7.638.881 lei – şi buget de stat – 848.764 lei);
 Valoarea, alta decât cea eligibilă este de 1.817.463, şi reprezintă valoarea TVA
aferentă cheltuielilor eligibile şi altele decât TVA.

Rezultatele principale ale proiectului:

 1 Plan de Management elaborat conform celor mai bune practici existente in domeniu la
nivel european,
 1 Centru de vizitare construit şi funcţional,
 11 întâlniri de informare şi conştientizare în comunităţile locale,
 11 întâlniri de informare şi conştientizare la unităţile şcolare limitrofe Parcului Naţional,
 2 Studii privind inventarierea şi cartarea speciilor şi habitatelor,
 2 Studii de evaluare a statului de conservare al habitatelor şi speciilor,
 2 Strategii de conservare a habitatelor şi speciilor.

- 12 - - 13 -
3. Măsuri de management pentru speciile şi
habitatele protejate
Proiectul “Managementul conservării biodiversităţii în Parcul Naţional Domogled – Valea
Cernei, ca sit Natura 2000”, implementat de Administraţia Parcului Naţional Domogled –
Valea Cernei, vizează menţinerea şi conservarea mai multor specii şi habitate, conform
legislaţiilor specifice în vigoare.

Speciile de păsări vizate de proiect:

Aquila chrysaetos – Acvila de munte, Bonasa bonasia - Ieruncă, Bubo bubo – Bufniţa mare,
Caprimulgus europaeus - Caprimulg, Circaetus gallicus – Şerparul european, Dendrocopos
leucotos – Ciocănitoare cu spate alb, Dendrocopos medius – Ciocănitoare de stejar, Ficedula
albicollis – Muscar gulerat, Ficedula parva – Muscar mic, Dryocopus martius –Ciocănitoare
neagră, Falco peregrinus – Şoim călător, Dendrocopos syriacus – Ciocănitoare de grădină,
Dendrocopos major – Ciocănitoare pestriţă mare, Picus canus – Ghionoaie sură, Sylvia nisoria
– Silvie porumbacă, Strix uralensis – Huhurez mare, Lullula arborea – Ciocârlie de pădure,
Lanius collurio – Sfrâncioc roşiatic, Emberiza hortulana – Presură de grădină, Anthus spinoletta
– Fâsa de munte , Anthus trivialis – Fâsa de pădure, Cuculus canorus - Cuc , Pernis apivorus
- Viespar.
- 14 - - 15 -
Speciile de flora si fauna vizate de proiect:
Mamifere: Rhinolophus hipposideros – Liliacul mic cu nas potcoavă, Rhinolophus euryale –
Liliacul mediteranean cu nas potcoavă, Rhinolophus blasii – Liliacul cu potcoavă al lui Blasius ,
Myotis blythii – Liliac comun mic, Myotis capaccinii – Liliac cu picioare lungi, Myotis emarginatus
– Liliacul cărămiziu, Myotis myotis – Liliac comun, Canis lupus - lup, Ursus arctos – urs brun,
Lutra lutra - Vidra, Lynx lynx - râs, Rhinolophus ferrumequinum – Liliacul mare cu nas potcoavă,
Miniopterus schreibersi – Liliac cu aripi lungi, Myotis bechsteini – Liliac cu urechi mari.
Amfibieni: Bombina variegata – Buhai de baltă cu burtă galbenă
Reptile: Testudo hermani – Broasca ţestoasă de uscat
Pesti: Gobio uranoscopus - Petroc, Aspius aspius - Avat, Barbus meridionalis - Mreană,
Eudontomyzon danfordi - Chişcar, Cottus gobio - Zglâvog, Sabanejewia aurata – Zvârlugă aurie.
- 16 -
Nevertebrate: Euphydryas maturna – Fluturele roşu de mlaştină, Maculinea teleius -
Fluture, Lycaena dispar - Fluture, Callimorpha quadripunctaria – Fluture vărgat, Lucanus
cervus - Rădaşca, Osmoderma eremita - Gândac, Buprestis splendens – Gândac auriu,
Austropotamobius torrentium – Rac de ponoare, Oxyporus mannerheimii - Gândac, Carabus
variolosus - Gândac, Rhysodes sulcatus – Gândacul de apă, Gortyna borelii lunata - Molie,
Leptidea morsei - Fluture, Nymphalis vaualbum – Fluture ţestos, Cordulegaster heros –
Calul dracului, Odontopodisma rubripes – Cosaş de munte cu picioare roşii, Pholidoptera
transsylvanica – cosaş transilvan, Rosalia alpina – croitorul alpin, Cerambyx cerdo – Croitorul
mare al stejarului, Morimus funereus – Croitorul cenuşiu, Paracaloptenus caloptenoides -
greier,
Plante: Cypripedium calceolus – papucul doamnei, Campanula serrata - clopoţel,
Himantoglossum caprinum – ouăle popii.
- 17 -
Tipurile de habitate vizate de proiect: 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
3220 Vegetaţia herbacee de pe malul râurilor montane 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior
6170 Pajişti calcifile alpine și subalpine 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană
4060 Tufărişuri alpine şi boreale 8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin
7220*Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 9530* Vegetaţie forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica
40A0*Tufărişuri subcontinetale peripanonice
6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi
6520 Fîneţe montane
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan
şi alpin
6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)
9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene
91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
8160* Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase
- 18 - - 19 -
 Măsuri de management pentru speciile şi habitatele
de interes comunitar, enumerate mai sus:
o interzicerea/limitarea oricărui tip de poluare chimică, fonică, antropică, precum şi
interzicerea/limitarea folosirii vehiculelor motorizate – ATV pe drumurile forestiere şi
în afara drumurilor publice;
o interzicerea/limitarea turismului necontrolat;
o interzicerea/limitarea folosirii îngrăşămintelor chimice, ierbicidelor sau pesticidelor;
o evaluarea calităţii apelor;
o combaterea braconajului la speciile de interes cinegetic, precum şi a colectării
diferitelor specii de floră şi faună;
o conştientizarea şi educarea continuă a comunităţilor locale asupra necesităţii ocrotirii
şi protecţiei speciilor de floră şi faună şi a folosirii de mijloace ecologice în vederea
unei dezvoltări durabile;
o interzicerea arderii miriştelor, a folosirii focului în locuri neamenajate;
o interzicerea/limitarea tăierilor în habitatele forestiere prioritare;
o interzicerea/limitarea construirii de drumuri forestiere în habitatele forestiere prioritare;
o reglementarea păşunatului, prin menţinerea de efective şi de specii conform bonităţii
fiecărei păşuni, şi a cositului în perioadele optime acestei activităţi,
o reglementarea activităţilor tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în
limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, cu tehnologii care au impact
redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci sau de plante medicinale;
- 20 - - 21 -
Parcul Naţional 4. Zonarea Parcului Naţional Domogled – Valea
Domogled- Cernei
Valea Cernei
Zona cu protecţie strictă: 498 ha
Hartă cu zonarea internă Această zonă este de o mare importanţă ştiinţifică, cuprinde zone sălbatice în
care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.
În această zonă este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia
activităţilor de cercetare, educaţie ecologică şi activităţi de ecoturism

Zona de protecţie integrală: 21.812 ha

Cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural de pe suprafaţa
parcului naţional.
În zonele de protecţie integrală sunt interzise:
 orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme
de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;
 activităţile de construcţii - investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei
naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate
asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
În zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice, se pot
desfăşura următoarele activităţi:

- 22 - - 23 -
  ştiinţifice şi educative;
 activităţi de ecoturism;
 utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice,
proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de
utilizare a acestora, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de
administraţia parcului;
 localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
 acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi etc.
Zona de conservare durabilă: 38.334 ha;
Aceasta este constituită din parcelele din fondul forestier care nu fac parte din
zona de protecţie integrală şi restul suprafeţelor care nu sunt incluse în zona
de dezvoltare durabilă, respectiv păduri particulare, enclave, golurile alpine, fâneţe,
păşuni, lacurile de acumulare.
În zonele de conservare durabilă se pot desfasura următoarele activităţi:
 ştiinţifice şi educative;
 activităţi de ecoturism;
 utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele
şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului national;
 localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
- 24 -
 activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii
productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum
recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea
normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele
fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de
comunităţile locale, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate;
 lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu
accent pe promovarea regenerării naturale, de asemenea, este permisă aplicarea
de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor:
tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor gradinărite
şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv
cu perioada de regenerare de minimum 10 ani.
 activităţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de
tehnologii cu impact redus etc.
- 25 -
Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane: 732 ha;
Cuprinde zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele 5. Administrarea suprafeţelor de teren din
de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei
naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.
ADMINISTRATOR CATEGORIA DE TEREN PROCENT DIN 61.211 ha
În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi:
 activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor; RNP-ROMSILVA FOND FORESTIER 74% (45 397,48 ha)
 activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură; Intravilan 0,57% (350 ha)
 lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; Păşuni 17,26% (10 563 ha)
 aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a ADMINISTRAŢII
Păduri 0,02% (12 ha)
PUBLICE LOCALE
arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor Fâneţe 2,69% (1646 ha)
grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine Neproductiv 0,19% (115 ha)
de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv. În zonele de
Terenuri agricole gospodării 0,72% (440 ha)
dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în DIVERŞI
arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha; (Persoane fizice) Păduri 0,43% (264,18 ha)
 activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi Fâneţe 2,87% (1758 ha)
creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură Zone ocupate de amenajări
0,44% (271 ha)
ecologică; DIVERŞI hidrotehnice
 alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale; (Persoane juridice) Luciuri de apă, râuri 0,33% (200 ha)
 activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate Drumuri 0,32% (195 ha)
pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
- 26 - - 27 -
 Fondul forestier proprietate de stat este administrat de cele cinci Ocoale Silvice de pe
raza parcului naţional - O.S. Mehadia şi O.S. Băile Herculane – Direcţia Silvică Caraş-Severi;
6. Reguli minime de acces în Parcul Naţional
O.S. Baia de Aramă şi O.S. Tarniţa – Direcţia Silvică Mehedinţi şi O.S. Padeş – Direcţia Silvică Domogled – Valea Cernei
Gorj - pe baza amenajamentelor silvice în vigoare.
Fondul forestier proprietate privată, provenit din pădurile retrocedate, este administrat de Când păşeşti în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei ţine minte următoarele:
proprietar pe baza studiilor de amenajare elaborate de firme specializate în acest sens.
Intravilanul localităţilor este administrat, pe baza planurilor urbanistice generale şi a - Respectă şi protejează natura;
legislaţiei în vigoare.
- Nu vătămaţi animalele şi plantele;
Administraţia păşunilor este făcută de proprietari, atât în baza legislaţiei în vigoare cât şi
în baza unor reguli interne. - Nu desfăşura activităţi neavizate de Administraţia Parcului Naţional;
Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei este administrat în baza contractului încheiat - Nu campa în afara locurilor special amenajate în acest sens;
între Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi Administraţia Parcului Naţional Domogled – - Nu aprinde focul decât în locurile destinate pentru acesta;
Valea Cernei. - Nu distruge panourile informaţionale;
- Alege traseul marcat în funcţie de abilităţile tale fizice;
- Nu părăsi traseele marcate;
- Nu lăsa gunoaie în urma ta.

- 28 - - 29 -
 Titlul programului / proiectului: Programul Operaţional Sectorial Mediu / Managementul conservării biodiversităţii în
Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, ca sit NATURA 2000.

Editorul materialului: “R.N.P. Romsilva – Administraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei RA”

Data publicării: Februarie 2015

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională

RNP-ROMSILVA
ADMINISTRAŢIA PARCULUI NAŢIONAL DOMOGLED-VALEA CERNEI R. A.
Băile – Herculane, str. Castanilor, nr. 18
Tel./Fax: 0255/560582
e-mail: domogled@resita.rosilva.ro
www.domogled-cerna.ro