Sunteți pe pagina 1din 12

1. Reţele de comunicaţii. Noţiuni generale despre Reţele Inteligente de Comunicaţii (RIC).

Retea de comunicatii – totalitatea nodurilor si liniilor de comunicatii ce leaga aceste noduri


RIC – Conform ITU numim RIC reteaua care :
- Poate efectua propriul control al functiilor corecte a retelei
- La apariatia unui defect in componenta retelei, il depisteaza, il localizeaza si in unele cazuri il inlatura
- Efectuarea suervizarii traficului
- Efectuarea operatiei de beelling (gestionarea conturilor)

2. Particularităţile RIC în comparaţie cu PSTN.

- In RIC legatura finala cu abonatul se face prin interfata radio comparati cu PSTN prin intermediul unei perechi
de fire torsadate
- In RIC AT ofera mobilitate abonatului care paote efectua conorbirea chiar si in timpul deplasarii pe cind PSTN
AT este fix
- In RIC se pot utiliza functiile speciale ca : roaming, localizare, hand-over
- In RIC se utilizeaza diferite tipuri de retele: terestre, sateit, maritime, cosmice
- In RIC se utilizeaza terminale radio fixe, portabile, mobile

3. Clasificarea tipurilor de radioterminale în dependenţă de starea antenei lor.

In RIC se utilizeaza terminale radio fixe, portabile, mobile

4. Definiţi noţiunile: Roaming; Handover; Localizare.

Roaming – posibilitatea de amplasare a abonatului impreuna cu ME si schimbarea conectarii ME cu diferite


BS in starea inactiva a ME
Hand-over – procedura de transfer a uneo comunicatii in curs de pe un canal de trafic al unei celule pe un alt
canal de trafic al aceleiasi celulse sau a unei celule vecine.
Localizare – procedura de determinare a celulei sau grupului de celule.

5. Clasificaţi nivelurile de mobilitate ale abonaţilor. Particularităţile lor.

Mobilitate intraretea – abonatul se poate deplasa si actia serviciile retelei doar pe teritoriul acoperit de aceasta
retea
Mobilitate interretea – abonatul se poate deplasa pe teritoriul mai lultor retele si indiferent de locul amplasarii
lui el poate accesa serviciile retelei la care a fost initial inregistrat
Mobilitate nationala – atunci cind 2 sau mai multi operatori acoperea in intregime teritoriul unei tari cind un
operator acopera doar o parte din intreg teritoriul acestei tari si abonatul aflinduse in orice punct al tari isi poate
acesa sericiile retelei la care a fost abonat
Mobilitate in spatiul GSM – permite utilizatorului sa se deplaseze pe teritoriul unei sau mai multor tari unde se
utilizeaza sistemul GSM si poate accesa serviciile retelei in care a fost inregistrat.

6. Enumeraţi condiţiile necesare pentru realizarea ROAMING-ului in diferite reţele.

- Monitorizarea permanenta a calitatii comunicatiei in curs (BS si ME)


- Monitorizarea permanenta a canalului de trafic a celor mai apropiate 6 BS (ME)
- Definirea unei proceduri de transfer a comunicatiei in curs de pe un canal de trafic pe altul (ME si BS)
- Definirea unei proceduri de comutarea rapida a comunicatiei in ciurs de pe un canal pe altuk (ME,BS,MSC)

7. Clasificaţi nivelele de localizare ale abonaţilor. Avantaje. Dezavantaje.

Localizare la nivel de celula


Avantaj: Rutarea apelului are loc doar pe un singura canal de trafic si apelul se transmite rapid.
Nu se ocupa multe canale de trafic si nu se ocupa mult echipament
Dezaantaj: Reteua transmite periodic la fiecae BS cereri catre ME pentru a monitoriza in permanenta pe ce
celula se afla ME.
Descarcarea rapida a acumulatorului ME
Localizare la nivel de retea
Avantaj: Reteaua nu localizeaza fiecare ME la un interval oarecare de timp, astfel acumulatorul ME are o
durata mai mare de viata
Dezavantaj: Un apel catre un abonat se transmite conocmitent in toata reteaua ceea ce duce la ocuparea
tuturor canalelor si nu e posibil de efectuat 2 sau mai multe apeluri concomitent
Localizare la nivel de grup de celule
8. Definiţi noţiunea „Handover”. Enumeraţi tipurile de „Handover” şi explicaţi esenţa lor.

Hand-over – procedura de transfer a uneo comunicatii in curs de pe un canal de trafic al unei celule pe un alt canal
de trafic al aceleiasi celulse sau a unei celule vecine.

Handover intercelular – este transferul comunicatiei in curs de pe canalul unei celule pe canalul altei celule
Handover intracelular – este transferulcomunicatiei de pe un canal de comunicatie a nuei celul pe un alt canal de
comuncatie a aceleiasi celule.
Din punct de edere a controlului functionarii BS de catre un singur sau citeva MSC:
Handover intern – are loc transferul comunicatie in curs de pe canalul de comunicatii a unei celule pe canalul de
comunicatii a altei celule cind ambele celule apartin aceluiasi MSC
Handover extern – are loc transferul comunicatiei in curs de pe canalul de comunicatii a uie celul pe un canal de
comunicatii a altei celul cind aceste celule apartin diferitor MSC

9. Enumeraţi conceptele de bază ale RICM.


- Conceptul multiplexarii – informatia utila a mai multor abonati poate fi transmisa concomitent pe un canal de
trafic : FDMA, TDMA, CDMA, PRMA, OFDMA
- Conceptul celular – consta in divizarea unui teritoriu in mai multe suprafete numite celule in interiorul carora
era situata o asa numita BS (transceiver) care deservea toti abonatii de pe teritoriul acestei celule. Acelasi canal
putea fi utilizat in mai multe celule cu conditia ca acestea nu sunt vecine.
- Conceptul de divizare a celulei – pe o celula unde se utilizeaza n canale de trafic si in timpul exploatarii RICM
pe acest teritoriu se construieste un obiect nou (ex o casa de locuit), atunci acest nr de canale nu mai poate
deservi noii abonati fiind prea multi. Initial BS utiliza o antena omnidirectionala dupa care erau utilizate antene
sectorizate si in acest caz nr. de canale devine 3n.
- Conceptul utilizarii frecventei – Permite utilizarea simultana a unui si aceluiasi canal in celule din clustere
vecine dar care se afla la distana d>D

10. Explicaţi noţiunea de „Distanţă de reutilizare a frecvenţei”.


Distanta de reutilizare a frecventei D reprezinta distanta a 2 centre a clustere vecine care utilizeaza acelasi set de
canale.

11. Scrieţi două formule de calcul a distanţei de reutilizare a frecvenţei, explicaţi utilizarea lor.
Distanţa minimă între 2 staţii de bază (BS) ce utilizează acelaşi set de canale se numeşte – distanţa de
reutilizare (D)

𝐷 = 𝑅 ∙ √𝑘 ∙ 3
𝐷 = 𝑅 ∙ √3 ∙ [(𝑥1 − 𝑥2 )2 + (𝑥1 − 𝑥2 ) ∙ (𝑦1 − 𝑦2 ) + (𝑦1 − 𝑦2 )2 ]

12. Enumeraţi elementele de bază ale RICM şi funcţiile lor.


ME – transceiver, functia de baza a caruia consta in efectuarea legaturii finale cu abonatul mobil si prezentarea
informatiei utile abonatului in forma audio sau video, iar pe de alta parte efectuarea legaturii cu BS pe teritoriul
acoperi pe care se afla ME.
BS – este de asemenea un transceiver prin canalele care le detine, comunica cu toti abonatii ce se afla pe teritoriul
celulei pe care o acopera.
MSC – reprezinta o centrala telefonica automata functiile de baza constau in comutarea canalelor si efectueaza
urmarirea generala a situatiei in reteaua mobila, dirijeaza utilizarea resurselor radio, procedurile de handover si
conexiunea cu alte retele de obiecte prin retele PSTN

13. Definiţi noţiunea de „Sistem cu acces multiplu”.


Sistemul in care pentru schimbul de informatie utila dintre abonati se utilizeaza un canal comun la care au acces
liber toti abonatii.

14. Desenaţi schema-bloc simplificată a sistemului cu acces multiplu. Explicaţi esenţa.


Forma generală a unui sistem cu acces multiplu este:
U1( U
S1(t) t)
'
1(t) Rx DI
15.1
SI Ti
1 1
U '∑(t) U
U∑(t 1
U2(t)
S2(t) )
'
2(t)
SI 2 Ti Rx Tx Rx DI
2 UN(t) U 2 2
SN(t) Canalul comun de '
SI Ti perturbaţii şi acţiuni N(t) Rx DI N
unde
SI – este sursa de informaţie Ti – este emiţătorul
Rx – este receptorul DI – este destinatarul de informaţie

16. Descifraţi FDMA. Principiul, avantaje şi dezavantaje ale FDMA.


FDMA – Freaquency Division Multiple Acces.
La alocarea unei benzi se imparte intr-un nr. oarecare de canale n si de obicei intre 2 canale vecine se utilizeaza o
banda de protectie. Caracteristic pentru FDMA este faptul ca un oarecare canal de trafic poate fi utilizat intr-un
moment de timp dat doar de un singur utilizator si acest canal de trafic poate fi utilizat de catre alt utilizator doar
dupa eliberarea lui de utilizat.
Avantaj: FDMA Consta in faptul posibilitatii crearii canalelor cu banda ingusta in care feeding-ul este plat.
Dezavantaj: - Existenta benzii de garda intre canale duce la micsorarea nr. canalelor de trafic
- In FDMA din cauza ca intr-un moment de timp doar un singur abonat ocupa un canal de trafic nr. de
comunicatii simultan este practic egal doar cu nr. de canale de trafic.
- La utilizarea FDMA fiecare canal de trafic poate fi utilizat doar intr-o singura directie, iar pentru canalul
duplex este necesar de utilizat o alta banda de frecenta egala cu cea initiala.

17. Descifraţi TDMA. Principiul, avantaje şi dezavantaje ale TDMA.


Sensul TDMA constă în miltiplexarea în timp a mai multor comunicaţii pe unul şi acelaşi canal(pe una şi aceeaşi
purtătoare de frecvenţă).
Principiul TDMA poate fi lămurit prin următoare figură:

F
F
T
2

....... ....... Banda de protecţie


S S2 S S S
1 3 i n
F
1 t
Avantajele TDMA sunt:
1) Cerşterea eficienţii utilizării spectrului
2) Simplificarea echipamentului BS(pentru utilizator se utilizează un receptor sau emiţător)
3) Micşorarea consumului de energie de către staţia mobilă
4) Sloturile în care nu emite staţia mobilă se folosesc pentru măsurarea cîmpului

Dezavantajele TDMA sunt:


1) Formarea sloturilor de timp presupune referinţa unui segment de timp şi sincronizarea tuturor abonaţilor
2) Datele trebuie transmise prin interfaţa radio de n ori mai repede pentru a avea aceeaşi viteză ca şi în cazul
utilizării unui canal de către un utilizator
3) Într-un moment de timp un slot poate fi accesat de un singur utilizator, în caz contrar apar coliziuni de
accesare şi toţi abonaţi primesc refuz de accesare.

18.Desenaţi structura cadrului şi sloturilor TDMA.


Un cadru TDMA constă din S1...Sn sloturi, in slot de timp are următoare formă:

S SYN DATA P DATA F G

Canalul i format prin procedura FDMA se se împarte în nişte secvenţe mai mari de timp, numite cadre TDMA,
care la rîndul său se împart în n sloturi(ferestre) de timp Sn (n este diferit pentru diferite sisteme de
comunicaţii mobile).
În fiecare slot de timp poate fi trensmisă sau recepţionată informaţia doar unui singur abonat, iar celelalte sloturi
de timp sunt ocupate de către alţi abonaţi, rezultă că pe acelaşi canal pot lucra concomitent n abonaţi, faptul constă
doar în aceea că acest canal i este alocat fiecăruia din n abonaţi doar pe intervalul de timp Si.
Un slot de timp are constă din:
S – biţi de start
SYN – biţi de sincronizare
DATA – secvenţe pentru transmiterea sau recepţia informaţiei utile
P – secvenţa în timpul căreia se efectuează măsurarea parametrilor canalului
F – secvenţa de finalizare a sloturilor
G – secvenţa de separare între 2 sloturi vecine.
Cel mai mare volum de timp este ocupat de secvenţele DATA, care practic la jumătatea acestor secvenţe se
introduce o procedură de măsurare a calităţii semnalului.
Canalul duplex în TDMA se obţine prin FDD sau TDD(mai rar).

18. Explicaţi funcţiile elementelor sloturilor cadrului TDMA.


19. Enumeraţi metodele de formara a canalului duplex:FDD şi TDD. Descifraţi şi explicaţi principiile de
multiplexare FDD şi TDD. Avantaje şi dezavantaje FDD şi TDD.
20. Descifraţi PRMA şi explicaţi principiul de funcţionare.
PRMA este utilizat în special în sistemele de comunicaţii mobile pentru transmiterea datelor care sunt
orgamizate în pachete (o consecutivitate de date care conţine informaţia despre destinatar(începutul de pachet),
sursa unde trebuie trimisă informaţia(sfîrşitul pachetului) şi nişte informaţii de servicii despre pachet).
Principală caracteristică a PRMA costă în rezervarea unui slot temporal pe durata transmisiei, acesta se efecuează
prin efectuarea unui schimb de informaţii între BS şi utilizatori. BS transmite în regiunea de difuziune(pentru toţi
abonaţii din aria de acoperire) semnale despre sloturi ocupate şi lebere. Abonaţii care au formate pachete pentru
transmitere adresează un apel sau cerere de ocupare a unui pachet într-un slot dat şi dacă nu există alţi abonaţi se
tranmite cîte un pachet în fiecare slot, în caz contrar toţi abonaţi primesc refuz şi în cadrul următor acest pachet
este indicat ca pachetul liber.
Modul de funcţionare a PRMA este prezentat în următoare figură:
Cadrul K

S1 S2 S3 S4
S5 S6 S7 S8
R11 R5 L R3 R1 R8 L Cererile pentru adresări
R2
11 5 4,6 _ 1 8 _ 2

R11 R5 L L R1 R8 L K+1
R2
11 5 _ 4 1 _ 6 2

R11 R5 L R4 R1 L K+2
R6
11 R2
5 12 4 1 _ 6 2

Cadrul constă din 8 sloturi.


În cazul K+1: S3, S4 sunt libere, abonatul 4 se adresează cu cerere de acces.
În cazul K+2: la S3 se adresează abonatul 12, abonatul 4 primeşte slotul 4.
Utilizarea PRMA are un neajuns şi anume: laun trafic intens un pachet poate aştepta in timp foarte îndelungat
pentru şi dacă el ar fi transmis cu o reţinere mare în comunicaţiile vocale ar apărea un discomfort legat cu apariţia
unor intervale nedorite de lipse de semnal, de aceea pachetele cu o întîrziere mai mare de 0,01ms sunt excluse de
emisie de către sistem, ce duce la pierderea unei părţi a unui sunet sau a sunetului întreg ce este mai suportabil în
comunicaţiile mobile.
Transmiterea prin PRMA are un avantaj ce constă în faptul că hand over-ul în interiorul unei celule sau dintr-o
celulă în alta devine mult mai simplu şi se efectuează daor în intervalele în transmiterea dintre 2 pachete, adică la
finalizarea unui slot, dar mai multe cazuri la finalizarea unui cadru.

21.Descifraţi CDMA şi explicaţi principiul de funcţionare.


În lume există peste 270mln. de abonaţi CDMA, 68% din ei au acces la serviciile 3G, semestrial aproximativ
17mln. de abonaţi devin abonaţii CDMA. În Asia penetrarea CDMA atinge nivelul de 43% din toţi abonaţii
telefoniei mobile, din ei 79% au acces la servicile CDMA(datele anului 2000) Numărul total de abonaţi în Asia
este aproximativ de 120mln.
Tehnica CDMA face parte din familia mai generală a transmisiilor cu spectrul extins. Principiul sistemului cu
spectrul extins poste fi lămurit prin următoarea figură:
| D(f) |
E/Δf Δf

E/ΔF
f
ΔF
Idea principală a sistemului cu spectrul exstins constă în faptul că semnalul util ce poate fi transmis într-o bandă de
frecvenţă cu lăţimea Δf şi avînd energia E, iar E/ Δf (densitatea spectrală a energiei) se extinde în banda cu
frecvenţa ΔF, care este mult mai largă decît Δf cu condiţia păstrării invariabile a nivelului de energie E a
semnalului. Acesta duce la faptul că nivelul total al semnalului în spectrul extins se află la nivelul zgomotului şi nu
poate fi interceptat de oarecare abonat, doar dacă nu se cunosc procedurile de „extragere” a acestui semnal din
semnalul de zgomot.
Metoda de extindere a spectrului permite de a exclude bruiajul semnalului util.
Metodele de extindere a spectrelor de frecvenţă urmăresc:
 Extinderea în conformitate cu un cod
 Necesitatea sinconizării transmisiunilor între abonaţi
 Necesitatea utilizării unui dispozitiv ce ar exclude „înecarea” unui semnal mai slab de către un semnal mai
puternic
 Necesitatea efectuării codificării informaţiei şi a canalului de transmisie pentru optimizarea performanţei
globale şi maximizărea cantităţii de informaţie transmisă în sistem.

22.Descifraţi şi explicaţi FH/SS.


În cazul FH/SS comunicaţia este comutată succesiv pe toate canalele sistemului extins prin saltul de
frecvenţă. Consecutivitatea salturilor de frecvenţă trebuie să fie aceeaşi cît la emisie, atît şi la recepţie.
| D(f) |
Δf

1 2 3 ... i ... n f
ΔF

Abonatul1 1 5 9 40 13 4 70 Saltul de frecvenţă


pe fiecare bandă de frecvenţă
Abonatul 2 8 13 17 62 4 ... ...

Se cunosc 2 variante ale metodei FH/SS: lentă şi rapidă


În varianta rapidă se realizează 2 sau mai multe salturi de frecvenţe pentru fiecare simbol transmis.
În varianta lentă fiecare simbol transmis ocupă 2 sau mai multe salturi de frecvenţă.
În metoda FH/SS condiţia de canal de bandă îngustă din punct de vedere al interferenţei intersimbol se reduce la
micşorarea benzii de modulaţie faţă de banda de coerenţă, acesata duce la o distribuire neuniformă a puterii în
banda de emisie(ΔF), însă are dezavantajul că emiţătorul şi receptorul ME şiBS să efectueze salturi sau comutări
sincrone conform aceluiaşi cod la viteză mărită.
FH/SS are 3 variante de implimentare:
1. ortogonală
2. aleatorie
3. combinată
La varianta ortogonală fiecărui utilizator i se repartizează o secvenţă din V salturi de frecvenţă în aşa mod ca în
fiecare moment de timp dat fiecare utilizator(abonat) utilizează salturi de frecvenţe diferite; capacitatea totală a
sistemei creşte în comparaţie cu tehnicile FDMA şi TDMA aproximativ de 3÷4 ori, însă este limitată de numărul
N de salturi.
La varianta aleatorie fiecare utilizator activ are de asemenea un set de salturi de frecvenţă, însă aceste seturi nu
sunt corelate între ele şi în aşa mod într-un moment de timpdat 2 sau mai mulţi abonaţi pot utiliza concomitent
acelaşi salt de frecvenţe. Acest fapt duce la apariţia interfeţei dintre semnalele diferitor abonaţi, însă în rezultat
poate fi brusc mărită capacitatea sistemei.
În varianta combinată fiecărei celule îi este repartizat un set de secvenţe ortogonale, acelaşi set utilizîndu-se
doar în celulele aflate la o distanţă foarte mare decît distanţa de realizare. Specefic este faptul că nu se efectuează
sincronizarea secvenţelor în sistem şi aceste secvenţe sunt necorelate.
Interfaţa izocanal apare numai în celule amplasate mai departe decît distanţa de reutilizare(D). Suplimentar
această interfaţă se micşorează datorită necorelării secvenţelor, adică saltul de frecvenţe se efectuează în diferite
celule în timp diferit. Statistica arată că ecvenţele identice din celulele diferite pot avea aceeaşi purtătoare de
frecvenţă, doar o singură dată pe perioada secvenţei.

23.Descifraţi şi explicaţi DS/SS.

Metoda DS/SS constă în multiplicarea fiecărui bit de informaţie cu o consecutivitate de cod foarte lungă (64 biţi).
Aceste consecutivităţi prezintă aşa numitele funcţii Walsh(succesiuni de „0” şi „1”). La aceeaşi viteză de
transmiterea informaţiei este necesară o viteză de bit mult mai mare şi un canal cu o bandă mult mai largă. Acest
principiu se utilizează pe larg în sistemele de comunicaţii mobile şi constă în faptul că informaţia utilă se transmite
în eter fiind multiplexată cu una sau cîteva secvenţe ortogonale; este important faptul că emiţătorul şi receptorul să
fiu sincronizaţi.
Schema-bloc a principiului DS/SS este:

x+A+B+C
SI x+A x+A+B x+A+B x+A DI

+ + + + + +
Semnalul util x Destinatar de
informaţie
A B C C B sau sursa de
A informaţie
Secvenţe de extensie

24. Definiţi noţiunea de canal radio în RICM şi clasificaţi undele electromagnetice radio.
Radiocanal - reprezinta banda de frecventa utilizata pentru transmiterea in ambile directii o semnalului
util.(sub diferite moduri) si mediul de propagare al semnalelor

25. Descrieţi propagarea semnalului în zone deschise şi indicaţi pierderile de semnal în acest caz.
Pierdirile semnalului în canalul radio al diferitor sisteme în RICM se calculeaza după formula :
𝑃𝑟
L(dB)=10lg (1) ; Pr-niv. semnal în antenă de recepție,Pe-niv.semnal în antena de emisie;
𝑃𝑒
Iar niv. Semnal la antena de recepție se poate de calculat în felul următor
𝐶
Pr=Pe*Gr*Ge[ ] (2) ; Ge,Gr- cîștigul antenei în emisie,recepție; f-frecv.( MHz); d-distanța AE-AR (km)
4𝜋∗𝑓∗𝑑
Înlocuim formula (2) în (1) și dechizînd logaritmul obținem:
L(dB)10 lg Gr  10 lg Ge  20 lg f [ MHz ]  20 lg d ( Km)  147.6
Din formula (3) putem concluziona că pierderea de semnal la propagaraea în zone deschise depinde de emisie-
recepție de distanța dintre antenele de emisie-recepție, și are o pantă de 20 dB pe decadă la creșterea de distanță.

26. Descrieţi propagarea semnalului prin reflexie şi indicaţi pierderile de semnal în acest caz.
În mai mult din 90% din cazuri ăn RICM se efectueazăpropagaraea semnalului utilizînd fenomenul de reflexie de
obicei întotdeauna se îndeplinește legea reflecției optice, și întotdeauna în punctul de incidență semnalul util își
schimbă amplitudinea și faza, și acest lucru depinde de unhiul de incidenșă. Pentru valori mici ale unghiului de
incidență faza semnalului reflectat se schimbă cu 180 grade, iar amplitudinea în dependență de materialul
obstacolului ( poate lua valori 50-60% de la ampl. Semnalului incident) .
1) Unda directă
2) Unda incidentă

h h 
2

Pr  Pe  Ge  Gr e r 
 d 
Lr (dB)10 lg Ge  10 lg Gr  20 lg he  20 lg hr  40 lg d
De obicei în RICM he si hr se măsoară în metri și sunt cu mult mai mici decît valoarea lui d ce se măsoară
în Km și la propagarea prin reflexie pierderile semnalului au o atenuare cu panta 40 dB pe decadă în
dependență de distanța dintre antena de emisie și antena de recepție

27. Descrieţi procedura de formare a seturilor de canale în RICM.


Set de canal utilizat într-o celulă reprezintă un număr de canale nevecine(nu sunt amplasate pe frecvenţe
alături).
Procedura de repartizare a seturilor de canale în celule de forma hexagonală utilizînd 2 factori: i şi j, care se mai
numesc factori(parametri) de deplasare.
Procedura constă din:
1. Se alege o celulă oarecare de pe teritoriul ce trebuie acoperit şi acestei celule iniţiale i se atribuie un
oarecare set de canale.
2. Cele mai apropiate 6 celule care vor utiliza acelaşi set de canale se determină deplasîndu-se din centru
celulei iniţiale perpendicular pe fiecare din laturile celulei iniţiale cu i unităţi (sub unitate se subînţelege distanţa
dintre 2 celule vecine).
3. Sub un unghi pozitiv în sens geometric(de la o linie contra acelor de ceasornic) de 60º se deplasează cu j
celule. Celulei obţinute i se atribui setul iniţial de canale 1.
4. Se alege o oarecare celulă ce se află între celulele ce au primit deja un set de canale şi se repetă 1÷3.
5. Procedura se termină atunci cînd toate celulele cuprinse între celulele cu setului 1 au primit cîte 1 set de
canale (toate seturile trebuie să fie diferite; diferite seturi de canale nu pot utiliza unul şi acelaşi canal).

28. Explicaţi procedura de distribuire a seturilor de canale în celulele RICM.

29. Enumeraţi şi explicaţi algoritmele de distribuire a canalelor în celulele cluster-ului.

Există un număr mare de algoritme de repartizare a canalelor în celulele sau BS; cele mai des aplicate sunt
următoarele:
1. Algoritmul de alocare fixă a canalelor între BS – în acest caz numărul total de canale se calculează după
formula:

M  F / f c
F este spectrul de frecvenţe alocat sistemei
f c
este banda unui canal(cînd nu există benzi de gardă între canale)
Toate acestea canalese reparizează uniform între toate BS.
Pentru aceasta nimărul total de canale se împarte la numărul total de celule din cluster şi se află numărul de
canale ce revine fiecărei BS.
M
 n BS
k
nBS
Cînd nu este un număr întreg primile celule din BS vor avea cu un canal mai mult
2. Distribuirea dinamică a canalelor – constă în faptul că toate canalele se află într-un fond de rezervă a
sistemei şi la apariţia unui apel în orice celulă se alocă un canal din fondul de canale după terminarea comunicaţiei
cu canalul dat el este returnat în fondul de canale şi poate fi utilizat pentru convorbiri la alte celule.
Avantajul acestui algoritm constă în faptul că se utilizează efectiv canalele, însă alocarea unui canal pentru un
apel necesită un timp mai mare.
Pentru a mări eficienţa utilizării canalelor şi posibilităţii apariţiei între canale, această procedură utilizează un
mecanism de comutare permanentă a convorbirilor de pe un canal pe altu pentru a respecta valoarea D.

3. Algoritmul de repartizare impusă a canalelor – aici fiecare celulă utilizează 2 tipuri de canale:
a) Canale de bază(nominale) şi la apariţia apelului în celulă se utilizează la început toate canalele
nominale
b) Canale secundare care pot fi utilizate doar cînd sunt ocupate cele nominale

B(A,C) A – canale nominale (se utilizează prioritar)


A(B,C) B,C – canale secundare (se utilizează cînd sunt
C(A,B) C(A,B) utilizate toate canalele nominale)
B(A,C)

Alocarea canalelor secundare în celula dată se efectuează controlînd lipsa apariţiei interferenţei între canaşeşe
secundare şi cele nominale(din celula dată secundară şi celula vecină nominală)
În cazul utilizării canalelor la apariţia canalelor nominale libere se efectuează transferul legătura de pe canal
secundar ocupat pe cel nominal liber.
4. Algoritmul de repartizare hibridă – fiecare celulă are cîte un număr mic de canale repartizate fix şi aceste
canale pot fi utilizate dar în celula dată şi există o rezervă de canale, fiecare din aceste canale poate fi
utilizată în orice celulă.

30. Ce prezintă parametrii i şi j şi pentru ce se utilizează ei?


i si j sunt numiti factori de deplasare si sunt utilizati pentru determinarea pozitiilor celulelor cu acelasi set de canale.

31. Definiţi noţiunea de cluster şi cum se calculează numărul de celule într-un cluster?
Pe teritoriul acoperit se formează grupul de celule numite clustere (ce constă din 7 celule, şi se indică cu o linie
mai groasă). Numărul de celule în cluster se calculează conform următoarei formule:
k= i2 + ij + j2 = 22 + 2*1 + 12 = 7 (pentru cazul dat)

32. Explcaţi noţiunea de ∆Fd.


∆Fd – reprezinta distanta dintre 2 canale simplex care formeaza un canal duplex

33. Desenaţi planurile de frecvenţă ale sistemelor EGSM, GSM900, DCS1800, PCS1900.
Benzi de frecvenţă la emisie (în direcţia ME – BS) sunt:
1 GSM 900: 890 – 915 MHz,
2 EGSM 900: 880 – 915 MHz,
3 GSM 1800: 1710 -1785 MHz,
4 GSM 1900: 1850 -1910 MHz.
Benzi de frecvenţă la recepţie (în direcţia BS – ME) sunt:
1 GSM 900: 935 – 960 MHz,
2 EGSM 900: 925 – 960 MHz,
3 GSM 1800: 1805 – 1880 MHz,
4 GSM 1900: 1930 – 1990 MHz.

34. Calculaţi numărul total de canale şi explicaţi numerotarea lor de trafic în sistemele EGSM, GSM900,
DCS1800, PCS1900.
1 GSM 900: 124,
2 EGSM 900: 174,
3 GSM 1800: 374,
4 GSM 1900: 299.

35. Indicaţi relaţia dintre dB şi Np şi invers.


Între dB şi Np există următoarea relaţie:
1Np = (20lg℮)dB = 8,686dB 1dB = (0,05lnNp) = 0,1151Np,

36. Indicaţi formula de calcul a frecvenţilor benzii Bn, utilizate în telecomunicaţii. Indicaţi
particularităţile.
Bn = (0,3÷3,2)*10n Hz

37. Indicaţi frecvenţele benzii I, II, III, IV, V a regiunii I pentru televiziune şi radiodifuziune.

Notare Bandă de frecvenţă (MHz)


Regiunea I Regiunea II Regiunea III
I 47 — 68 54 — 68 54 — 68
II 87,5 — 108 88 —108 87 —108
III 174 —230 174 — 216 174 — 230
IV 470 — 582 470 — 582 470 — 582
V 582 — 960 582 — 960 582 — 960

38. Definiţi noţiunea de sistem de comunicaţii mobile în RICM.

39. Descifrati AMPS. Indicati benzile de frecvente ale AMPS clasic şi modernizat.
AMPS – Advenced Mobile Phone System
AMPS clasic - ∆F1=825-845MHz; ∆F2=870-890MHz; ∆fc=30kHz=0.003MHz; N=666; ∆F1=∆F=20MHz
AMPS modernizat - ∆F1=824-849MHz; ∆F2=869-894MHz. ∆fc=30kHz=0.003MHz; N=832; ∆F1=∆F=25MHz

40. Construiţi planurile de frecvente ale sistemului AMPS clasic şi modernizat şi un canal duplex.
AMPS clasic - ∆F1=825-845MHz; ∆F2=870-890MHz; ∆fc=30kHz=0.003MHz; N=666; ∆F1=∆F=20MHz
AMPS modernizat - ∆F1=824-849MHz; ∆F2=869-894MHz. ∆fc=30kHz=0.003MHz; N=832; ∆F1=∆F=25MHz

41. Indicati particularitatile formarii seturilor de canale pentru sistemul AMPS clasic.
Inițial sistemul AMPS și rețelele pe bază de sis. AMPS erau proiectate pentru un nr. nu prea mare de abonați și se
preconiza că clusterul să fie format doar din cele 7 celule, însă seturile de canale pe parcurs se constituiau pe baza
clusterului din 7 canale cu condiția că în fiecare celulă pot fi utilizate 3 seturi de canale diferite notate prin A,B,C și
de aceeea în celula 1:1A,1B,1C, însă s-a răspuns la situașia că aceste 3 tipuri de seturi pentru fiecare celulă formează
în total 21 seturi de canale.
1A 2A 3A 4A 5A 6A 7A 1B 2B 3B 4B 5B 6B 7B 1C 2 3 4 5 6 7
C C C C C C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

22 23 24 25 26 27 .....

43

.....

63
1
65 65 65 65 65 65 65 65 66 66 66 66 66 66 66
2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6

42. Indicaţi ce se intreprinde în AMPS pentru excluderea efectului de fading la BS?

Fiecare BS utilizeaza 2 antene de receptie pentru inlaturarea efectului de fading si n antene de emisie
43. Enumeraţi şi explicaţi tipurile de fading în sistemul AMPS.
În sistemul de telefonie moblă AMPS se observă fenomenul de scădere al nivelului semnalului de către ME, care se
numește efectul fading.
Există 2 tipuri de efect fading:
a)Fading rapid- se manifestă prin scăderi rapide ale nivelului semnalului recepționat și se datorează faptului, că
semnalul sumar în antena ME este format din semnale ce parcurg diverse căi și cu amplitudine semnalului sumar
poate scădea, apropiindu-se chiar de zero;
b) Fading lent- este legat de faptul că ME nimerește în umbrele unor obstacole masive, pe care se degajă o parte a
semnalului de la BS.

44. Explicaţi cum se controlează calitatea legăturii şi se apreciază distanţa dintre BS şi ME in AMPS.
Fiecare BS poate utiliza doar unul din semnalele SAT și ME , recepționînd aceste semnale, poate concluziona pe
teritoriul cărei BS se află și care este cea mai apropiataă BS. Fiecare ME recepționează semnalul SAT corespunzător
și fără prelucrări suplimentare îl transmite spre BS, iar BS recepționînd semnalul SAT de la ME efectuează
următoarele:
1.hotărăște că legătura cu abonatul mobil are o buclă închisă ( canalul este controlat ):;
2.apreciază distanța relativă de la BS la ME;

45. Descifraţi şi explicati semnalele SAT si ST in AMPS.


ST – Signalisation Tone
SAT – Supervisory Audio Tone
Semnalul SAT utilizeaza 3 frecvente, se afla in afara benzii canalului TONAL de aceea se repara usor cu ajutorul
unui filtru „trecere sus”. SAT1-56000Hz; SAT2-6000Hz; SAT3-6400Hz
ME receptionand semnalul SAT corespunzator si fara prelucrare sumplimenteaza il transmite catre BS si
receptionand acest semnal efectuiaza urmatoarele:
1. Ia decizia ca legatura cu ME are o bucla inchisa (canalul este controlat)
2.Apreciaza distanta relativa dintre BS si ME si determina calitatea legaturii.

46. Descifrati NMT si indicati benzile de frecventa si numerele de canale pentru NMT-450 si NMT-900.
NMT – Nordic Mobile Telephone
NMT -450: NMT – 900:
 F1=453 – 457.5MHz  F1=890-915MHz
 F2=463-467.5MHz  F2=935-960MHz
|  F1|=|  F2|=4.5MHz |  F1|=|  F2|=25MHz.
 fc1=20KHz=0.02MHz (180 canale)  fc1=25KHz=0.025MHz (1000 canale)
 fc2=25KHz=0.025MHz (225 canale)  fc2=12.5KHz=0.0125MHz(2000 canale)

47. Construiti planul de frecventa pentru NMT-450 si NMT-900.


 F1=453 – 457.5MHz  F1=890-915MHz
 F2=463-467.5MHz  F2=935-960MHz
|  F1|=|  F2|=4.5MHz |  F1|=|  F2|=25MHz.
 fc1=20KHz=0.02MHz (180 canale)  fc1=25KHz=0.025MHz (1000 canale)
 fc2=25KHz=0.025MHz (225 canale)  fc2=12.5KHz=0.0125MHz(2000 canale)
48. Explicati notiunile: „canal de trafic”, ,,canal de cautare‘’, ,,canal de acces‘’, „canal de apel” si
„canale combinate” in NMT.

49. Explicati semnalul φ in NMT şi pentru ce se utilizează.

Acest semnal se numeste φ sau semnal zero.

50. Explicati de unde provine abreviatura GSM si ce sens are astazi.


GSM-Group Mobile Special
GSM-Global System for Mobile Communication
Sistemul GSM a fost elaborat ca un sistem pan-european,dar in ziua de azi se utilizeaza pe larg in toata
lumea.Reprezinta un sistem de generatia a 2-a digital,a fost implimantat in 1991. Sistemul GSM utilizeaza metoda
de acces multiplu TDMA ceea ce permite de mari capacitatea retelelor si datorita si datorita semnalului digital
pentru transmisiuni calitative este nevoie de o relatie semnal/zgomot mai mica fata de alte sisteme = 17..18 dB

51. Enumeraţi variantele cele mai răspîndite ale sistemelor GSM în lume.
GSM 900/1800/1900
EGSM 900

52. Explicati cum se utilizeaza FDMA si TDMA la formarea canalelor de trafic in GSM.
GSM foloseşte o metodă de acces multiplu TDMA/FDMA. Semnalul vocal
este codat numeric şi apoi secretizat. Viteza binară la ieşirea codorului vocal este mai mică decât viteza de 64kbs,
proprie sistemelor PCM din telefonia terestră. Pentru a mări rezistenţa la fading a comunicaţiei, datele sunt
codate,folosind o metodă care permite corecţia erorilor la recepţie (FEC) şi întreţesute. Metoda de modulaţie folosită
acceptă un raport semnal/interferenţă mic. Mai mult, pentru controlul interferenţei radio în reţea, GSM înglobează
tehnici cum ar fi: saltul de frecvenţă, transmisia numai pe durata vorbirii şi controlul puterii.

53. Pentru ce se utilizeaza SIM si IMEI in retelele GSM?

Echipamentul mobil este identifica prin IMEI(International Mobile Equipment Identity),iar abonatul mobil,de
obicei este identificat de cartela SIM. IMEI reprezinta numarul de identificare a fiecarui telefon ,IMEI este un
numar international inregistrat intr-o memorie de tip ROM al echipamentului mobil.
Cartela SIM contine informatii necesare pentru conectarea unui abonat la retea si o parte din informatii poate fi
modificata,iar alta parte din informatii ramine neschimbata pe toata perioada utilizarii cartelei SIM ,in cartela SIM
se scriiu informatii despre aria de localizare,in care se afla abonatul,precum si alte informati.

54. Enumerati subsistemele de baza ale sistemului GSM.


1.RSS-Radio Subsystem-subsitemul radio.
2.NSS-Network and Switching Subsystem-subsistemul de retea si comutatoare.
3.OMS-Operating and Mentenance Subsystem-subsistemul de operare si mentenanta .

55. Enumeraţi componentele subsistemelor sistemului GSM: RSS, NSS şi OMS şi funcţiile lor.
*Componentele subsistemului RSS în sistemul GSM:
1.ME-obligatoriu trebuie sa aiba cartela SIM
2.BTS-Base Transciever System(sistem de emisie/receptie de baza)
3.BSC-Base Station Controler(controlorul BS)