Seruri,

Imunoglobuline,Vaccinuri

Lucrari Practice
Departamentul Clinic 2, Disciplina Epidemiologie
UMF “Carol Davila”

Asist Univ. Dr Monica Delia Teleman

(monicadeliat@gmail.com)
1
 Cuprins LP Epidemiologie
1. Generalitati-Seruri,Imunoglobuline, Vaccinuri
2. Programul National de Imunizari (PNI)
3. Vaccinul Hepatitic B
4. Vaccinul Poliomielitic
5. Vaccinul DTPa, Masuri in plaga cu potential tetanigen
6. Vaccinul ROR, BCG, Testarea PPD
7. Investigatia epidemiologica in focarul de boli infectioase
8. Masuri in caz de accident profesional cu expunere la
sange/fluide biologice
9. Curatenia, Dezinfectia, Sterilizarea

2
 Imunitatea
Cum apare?

•Natural
−Activ: infecție sau boală
−Pasiv: transfer de la mamă la făt (transplacentar, alaptare)

Sau

•Artificial
−Activ: administrare de vaccinuri (Ag)
−Pasiv: administrare de produse care contin anticorpi de origine umană
sau animală (seruri, imunoglobuline, Ac monoclonali)
 Definiții
Imunoprofilaxia: masură colectivă sau individuală
de prevenire a bolilor infecțioase prin imunizarea
populației receptive
Imunizarea: procesul de inducere activă sau de
conferire artificială a imunitații prin administrarea de
produse imunobiologice.
• Imunizarea pasivă: transferarea temporară de
imunitate prin administrarea de Ac preformați (Ig
totale, Ig specifice și seruri specifice-antitoxine)
• Imunizarea activă: inducerea producției de Ac
și/sau alt răspuns imun (vaccin sau anatoxină)
Imunitatea de grup sau
colectiva

-reprezinta imunitatea majorității

membrilor unei comunitați

-distribuție uniforma a imunității

indivizilor din comunitate

-eficacitate direct proportională

cu procentul persoanelor imune

-depinde de acoperirea vaccinala

și seroprevalență

-protejează persoanele care nu

pot fi imunizate (copii, gravide,
imunocompromiși)
 Produse biologice
• Serurile specifice (antitoxine): soluții de
Ac care se obțin din serul animalelor
imunizate cu Ag specifice
• Imunoglobulinele: soluții de Ac proveniți
din plasmă umană, obținuți prin
fracționarea la rece cu etanol (metoda
Cohn)
• Vaccinurile: preparate biologice cu
proprietăți antigenice, care declanșează
răspunsul imun
 Imunitate artificiala pasiva
• Prin adm de preparate biologice:
- seruri
- imunoglobuline
• contin Ac: antibacterieni, antivirali,
antitoxici:
• im. de tip umoral - instalata rapid ,de
scurta durata (pe perioada circulanta a Ac
in singe).
7
 Seruri imune
(Seroprofilaxia/Seroterapia)
Def. Seruri:
- Solutii de Ac obtinute din serul
animalelor mari (cai) in urma imunizarii
cu antigene specifice.
- Serul - purificat si concentrat prin metode
fizice si chimice.

8
 Administrarea serurilor
Doza variaza:
- greutatea corporala, (ml/kgc)
- varsta,
- scopul administrarii
- forma clinica a bolii
Scop:
- Profilactic: tetanos, rabie – se adm. in per de incubatie a
bolii
- Tratament: la debutul primelor simptome: tetanos,
difterie, botulism, antrax.

• T1/2 conc max Ac: 3 - 5 zile

• Durata de protectie: 10 - 16 zile,
9
 Administrare
• IM – la nivelul m. deltoid sau cvadriceps
– rezorbtie buna, cu instalare rapida a
rezistentei imune pasive.
• SC - rezorbtie mai lenta,in scop profilactic
rar in scop de tratament,
• IV – foarte rar, doar in serviciile de Terapie
Intensiva,in boli severe
• Intra-rahidian – exceptional, in meningitele
cloazonate.
10
Clasificarea serurilor - in functie de
modul de actiune

1. Antitoxice – ser antidifteric, antitetanic,

antibotulinic
2. Antibacteriene – contin Ac de tip:
aglutinine, precipitine, lizine, opsonine,
bacteriotropine - serul antistreptococic

11
 Clasificare (cont.)
3. Mixte – cu actiune antitoxica si
antibacteriana: serul anticarbunos.

4. Antivirale – serul antirabic

5. Antiveninoase – serul antiviperin

12
 Dezavantaje in utilizarea serurilor
Reactiile (accidentele) serice:
- reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la
persoanele cu teren atopic.
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f):
• cantitatea de ser adm.
• reactivitatea organismului
• existenta unei sensibilizari anterioare – risc mai
mare la o a doua administrare de ser.
13
 Serurile imune
Reactii serice
1.Reactii serice imediate:
a. Reactia generala nespecifica:
- In prima ora dupa administrarea serului
- Cauzata de pirogeni nespecifici,
- Febra, frison, agitatie, durere, caldura la locul de
administrare
- Evolutie favorabila dupa administrare de
simptomatice (antitermice, comprese locale).

14
 Reactii serice imediate
b. Socul anafilactic
- Gravitate extrema, imediat dupa inocularea serului

- La persoane cu teren atopic sau care prezinta sensibilizare datorata

administrarii anterioare de ser.

- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE:

- Hipersensibilitate vasculara, senzatie de caldura, eruptie urticariana,
edem glotic, bronhospasm, dispnee, cianoza, IRespA, fenomene de
soc periferic (hTA, puls filiform)

Necesita interventie medicala de urgenta:

- adm de adrenalina (epinephrine sol 1:1000, > 12 ani: 0,5 ml) IM,
- HHS (> 12 ani: 200 mg) - IM sau adm lenta IV,
- antihistaminice (chlorpheniramine, > 12 ani:10 mg) – IM sau lent IV,
- transfer ATI.

15
 Reactii serice
2. Reactii serice tardive
a. Reactia de sensibilizare locala –
fenomenul Arthus – datorata complexelor
imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi
loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- apare ca o reactie inflamatorie locala,
uneori cu evolutie spre gangrena si
necroza.
16
 2. Reactii serice tardive
2b. Reactia generala – Boala serului
- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara
- Ca urmare a formarii Ac anti-ser, fata de proteinele
serului heterolog – formare de complexe imune Ag-Ac -
se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului
- Manifestari: Subfebrilitate, eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa, edeme la nivelul fetei, eventual edem
glotic, artralgii, fenomene nervoase de tipul nevritelor
periferice
- Necesita tratament: antitermic, analgezic, antihistaminic
- Stari grave: Prednison: 1 mg/kgc, tratament de scurta
durata.

17
 Reactii serice
Preventie
A. Anamneza
• persoane cu teren alergic (urticarie, astm, alergii
alimentare)
• persoane care au primit ser heterolog in antecedente
(ser antidifteric, antitetanic),
• expunere profesionala: in laboratore unde se lucreaza
cu seruri.
B. Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser, cu dilutii
diferite:
a. Testul conjunctival: 1 pic de ser diluat in sacul conjunctival, conc.
1/10 sau 1/100, > 30 min citire, R + daca: congestia conjunctivei
oculare, CI la copii mici, la persoane cu afectiuni oculare

18
 Testarea sensibilitatii - Seruri
b. Testul cutanat
- O pic de ser diluat, conc. 1/10 sau 1/100 -
pielea decontaminata cu alcool, se efect cu un
ac steril 2-3 scarificatii superficiale, citire > 30
min, R + daca: congestie locala (2-3 mm) in jurul
liniilor de scarificare.
c. Testul intradermic
- Inoculare strict i.d. a 0.1 ml ser terapeutic diluat
1/100 sau 1/1000, > 30 min se citeste:
- Rezultat +: congestie locala de 2-5-10 mm +/-
edem, uneori lipotimie, hTA
19
 Daca Anamneza si/sau Test ID
Negativ
Schema minimala:
• Se injecteaza 0.25 ml ser dilutie 1/10 SC, > 30
min, daca Rezultatul este negativ. se continua
cu
• 0,25 ml ser nediluat, SC. citire > 30 min R– in
lipsa reactiei se adm:
• 1 ml ser nediluat, SC, > 30 min, in lipsa reactiei
• IM – se adm. restul cantitatii de ser
• Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de
desensibilizare treptata.

20
 Anamneza sau Test “ID” Pozitive
B. Schema lenta tip Besredka (desensibilizare treptata)
• Se adm ser purificat/concentrat

Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre

inj. (min)
1/100 0,2 sc 30
1/100 0,4 sc 30
1/100 0,6 sc 30
1/10 0.2 sc 30
1/10 0.4 sc 30
1/10 0.6 sc 30
Ser nediluat 0.2/0.4/0.6/1.0 sc 30

Ser nediluat Restul cantitatii IM 30

21
 !!!Administrare Ser
• Doar:
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc.

22
 Seruri in utilizare
• In SUA – serul antidifteric si antibotulinic
• In Romania – ser antirabic, antidifteric, antitetanic,
anticarbunos (produse autohtone), ser antibotulinic si
antiviperin (produse de import)
Ex: Adm ser antidifteric:
- recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 0.03 Ul/ml) +
- testare la ser si eventual desensibilizare
Dozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20.000 UI - forme medii; 40-60.000 UI - forme grave).

23
 Seruri – Limite de utilizare
• Serurile nu pot neutraliza decit toxinele
sau virusurile circulante, nu si pe cele
fixate in celule.
• !!adm trebuie sa fie cit mai rapida, dupa
momentul presupus infectant, sau la
debutul simptomatologiei.
• Protectie de scurta durata: 2-3 saptamani
• Risc crescut de reactii adverse.
24
 Imunoglobulinoprofilaxia/
Imunoglobulinoterapia
• serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele
de tip IG
• IG – SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din
plasma umana, prelevata de la donatori
sanatosi.
• Sint produse purificate prin metoda de
fractionare Cohn (debarasare de alte proteine
prin fractionare la rece cu Etanol)
• Livrate in conc proteica de 16% = conc 16X >
fata de nivelul sanguin circulant al Ac

25
 IG - prezentare
• Fiole cu lichid de aspect limpede, fara
depozit si flocoane
• Pastrare/conservare – la frigider: 2-8
grade C.
• Adm – majoritatea IM, rar- IV
• Doza – in functie de greutate

26
 Imunoglobulinoprofilaxia/
Imunoglobulinoterapia
Clasificare IG:
1. IG totale, standard (gamaglobuline)
- obtinute din amestecuri de plasma
- prelevate de la persoane sanatoase, donatori adulti
- reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare.
- Utilizare in practica:IG totale antirujeola si IG totale antihepatita A

2. IG umane specifice
- de la persoane trecute printr-o anumita infectie, vindecate
- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen.
- Utilizate in practica: IG umane specifice: antitetanice, antirabice,
antihepatita B, antivaricela, antiVSR.

27
 Imunoglobulinoprofilaxia/
Imunoglobulinoterapia
3. IG cu rol terapeutic - adm IV in:
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit
imun (hipogamaglobulinemie, infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura
trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala
(septicemii, meningite, pneumonii).

28
 Imunoglobuline
Avantaje
- Nu dau sensibilizare sau intoleranta, eliminind
riscurile adm serului heterolog.
- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare.
- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV,
HCV, HBV - datorita metodelor de testare a
donatorilor (studii SUA).
- Raman in circulatie timp mai indelungat,
- Timp ½ conc max [21-35] zile.
- Durata de imunizare reziduala – asigura
protectie pina la 14 saptamani.
29
 IG – Limite de utilizare
• Eficacitatea IG este dependenta de
precocitatea adm lor
• – Recomandari adm: in primele zile dupa
contactul infectant.
• Durata scurta a protectiei, citeva luni,
comparativ cu vaccinurile.

30
 1.Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop:
• Profilactic:
a. Profilaxia Rujeolei, doza 0,2 – 0,4 ml/kgc, adm in primele 6 zile dupa
expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia.
- Durata de protectie: 3-4 luni
Rec:
- gravide,
- persoane care prezinta CI la vaccinare,
- in colectivitati de copii nevaccinati, imediat dupa aparitia primului caz,
- contactii in focarul de rujeola, care prezinta afectiuniimunodeprimante.
(CI vaccinare)

31
 1. Indicatii de utilizare a IG Totale
b. Profilaxia Hep virale tip A, doza 0.02 – 0.05 ml/kgc
• Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
post-expunere
• Durata protectiei - aprox. 3 luni.

Rec:
- Copii expusi infectiei cu VHA, nevaccinati
- Contacti sexuali si/sau de familie, ai unui caz de Hep A.
- Persoane expuse infectiei cu VHA, alergice la vaccin.
RA: rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara

32
 2. Indicatii de utilizare a IG umane
specifice
2.1 - IG umane specifice antihepatita B
a. Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de AgHBs
(adm IG in primele 12-24 h de la nastere, impreuna cu
prima doza de vaccin hepatitic B)
b. Postexpunere:
- expuneri accidentale/profesionale (personal medical) la:
sange si derivate, produse patologice, adm IG. in
primele 24-72 H.
c. Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu
VHB – adm IG in primele 14 zile post expunere.

33
 2. Indicatii de utilizare a IG umane
specifice
2.2 - IG specifice Antirabice
- profilaxia postexpunere a rabiei
- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic
- Recomandari: se adm. la persoane care prezinta muscaturi cu
potential rabigen (muscaturi provocate de animale turbate, animale
salbatice, muscaturi in zona capului, a membrelor superioare,
genitala)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului, in max. 24-72 ore.
dupa accident,
- ½ doza se adm prin infiltrare in jurul plagii, cind zona anatomica
permite,restul cantitatii se adm IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul
- Doza este de 20 UI/Kgc,
- Durata protectiei – 21 zile

34
 2. Indicatii de utilizare a IG umane
specifice
2.3 - IG specifice Antivaricela – adm IM:
- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterian
Se adm postexpunerela :
- Persoane care prezinta riscul de a dezvolta forme
severe de varicela:
1. pacienti cu afectiuni imunodeprimante.
2. nn. din mame care au prezentat semne/simptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile
dupa nastere
3. nn. Prematur, expus (contact) – din mama nevaccinata
4. gravide expuse infectiei.

35
 2. Indicatii de utilizare a IG umane
specifice
• 2.4 - IG specifice Antitetanice
• Se adm in functie de gravitatea plagii
• dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici,
• doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave, cu pierderi masive de singe
• persoanelor HIV pozitive.
• NU se adm persoanelor cu plagi superficiale.

36
 Masuri in plaga cu potential
tetanigen
Preventie si control
• Toaleta plagii cu risc tetanigen
• Indepartarea corpilor straini, a tesuturilor
devitalizate
• Debridare, drenaj, irigare
• Administrare de
- antibiotice.
- vaccin tetanic (ATPA, DT, dT) si
• (+/-) ser antitetanic,

37
 Masuri in plaga cu potential tetanigen
Ord. MS nr IM 6730/1995
Masuri nespecifice Masuri specifice
Antecedente Toaleta Adm. VTA (ATPA, dT Ser
vaccinale chirurgicala Antibiotice sau DT) antitetanic
a plagii sau IG
specifice
Vaccinat complet Penic G (sau
si corect Eritromicina) 0,5 ml (o
Nu *
Da (da pt politraum.
urmata de doza) IM si persoanelor
Moldamin HIV + )
Nevaccinat sau Vaccinare de
vaccinat urgenta cu trei
Da**
Penic G (sau
incomplet sau doze (la 14 z IG 200-500
Eritromicina)
antecedente Da interval)
UAI
urmata de
necunoscute Moldamin + revaccinare
> 1 an
*Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testarea
38
Ac antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave, cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitive.
**in functie de gravitatea plagii – nu se adm persoanelor cu plagi superficiale.
 Imunoglobuline specifice
Anti-Virus Sincițial Respirator
•Administrare: intramuscular
•Durata protectiei: 1 lună, repetare lunară în sezonul de
circulație a VSR (octombrie-martie)
•Născuții prematur
•Copii cu boli pulmonare sau cardiace cronice
•Copii cu imunodeficiențe
Vaccinuri – Generalități
 Definiție, Caracteristici
• Vaccinarea – manevra prin care se
administreaza un vaccin
Caracteristici vaccin:
• Eficace: să inducă un răspuns imun
protector, a cărui memorie să se pastreze
în timp
• Sigur: să fie lipsit de efecte secundare
(reacții adverse) majore
 Indicatiile vaccinarii
1.Vaccinarea de rutina
– Programul national de imunizare
2.Vaccinarea selectiva
– în diverse situații epidemiologice
– la grupuri populationale cu risc crescut de
îmbolnăvire
3.Vaccinarea optionala
– la indicatie / cerere, contracost
 Vaccinuri – Generalitati
• Definitie: - produse biologice care contin
suspensii de virusuri sau bacterii:
• vii atenuate
• inactivate (omorate)
• fractiuni din acestea
- Adm. cu scopul de a induce un raspuns
imun protector (im. Artificiala activa)

43
 Astăzi pot fi prevenite prin
vaccinare 27 de boli !
Difterie Tetanos Tuse convulsiva
Poliomielita BI Hib Hepatita B
Rujeola Rubeola Oreion
TBC Gripa Inf. pneumococice

Varicela Herpes zoster

HPV Inf. Meningococice
Hepatita A Holera Febra tifoida
Rabie Antrax Rotaviroze
Encef. Capuse Encef. Japoneza Febra Galbena
2015
| - Malaria Ebola (numai in studii clinice)
 Raspuns imun secundar (RIS)
Ri primar (RIP)

IgG
Titru Ac

RIP Timp
• Perioada de latenta variabila
✓ Intervalul de timp in care Ag este RIS
captat, analizat, sinteza IgM/IgG • Rapid, fara latenta
✓ Minim 7 zile de la vacc (24 – 48 ore)
(BCG 30 - 45 zile) ✓ chiar daca titrul Ac
✓ Receptiv la infectia naturala este nedecelabil
• Perioada de crestere lenta pana la un Mx • Mai intens, titrul mai inalt
(4 zile – 4 saptamani) • Direct in IgG
• Perioada de scadere lenta pana la • Persistenta Ac indelungata
disparitie (6 – 12 luni) (ani) 45
 Compozitia vaccinurilor
• Antigenul vaccinal

• Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) –

substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea
imunogena a antigenului vaccinal – scad costul.
.
• Prezervanti – reduc riscul de contaminare, in special pt
vacc in flacoane multidoza.

• Antibiotice – utiliz in vacc virale pt a impiedeca

multiplicarea bacteriana: ex. Kanamicina si Neomicina
(vaccinul rujeolic).

46
 Compozitia vaccinurilor
• Stabilizatori – maresc rezistenta Ag la
temperaturi crescute (ex. clorura de Mg sau
sucroza pt vacc polio oral - VPO)

• Indicatori de culoare (ex.fenol pt VPO)

• Substante rezultate din procesul de productie

(din mediul de crestere al Ag vaccinal): ex
drojdie de bere, thiomersal(vacc. Hep B);
proteine de ou – vacc prep pe oua embrionate
(vacc gripal).

47
 CLASIFICAREA VACCINURILOR
➢ Intregi (corpusculare)
Vii atenuate
• Virale: RRO, VPO, vaccinia, varicela, zoster,
F galbena, rotavirus, gripal (endonazal)
• Bacteriene: BCG, tifoidic oral
Clasificarea
Inactivate vaccinurilor
in functie de
• Virusuri: polio, HepA, rabic, gripal
compozitie
• Bacterii: pertusis, tifoidic, holeric, pestos

➢ Fractionate
• Proteice
✓ toxoid: difteric, tetanic
✓ subunitati: HepB, gripal, pertusis acelular, HPV, Lyme
• Polizaharidice
✓ pure: pneumococic, meningococic, Salmonella typhi (Vi)
✓ conjugate: Haemophilus influenzae tip b,
48
pneumococic, meningococic
 Clasificare dupa numarul de componente

Monovalent
Monovaccinuri 1 componenta
Ag de la 1 specie microbiana Rj, Ho,

Polivalent
Mai multe componente ale
aceleiasi specii (tulpini)
IPV, VPOT
• Bivaccinuri
– DT, dT, RR, HA-HB
• Trivaccinuri
Asociate – DTaP/DTwP, RRO
Combinate • Tetravaccinuri
Mixte
– DTaP/DTwP–HB/Hib, DTaP-IPV
• Pentavaccinuri
– DTaP–IPV/HB-Hib,
• Hexavaccinuri
– DTaP–IPV-Hib-HB 49
 Vaccinuri –
Contraindicatii adevarate
1. Reactii anafilactice la o prima doza a unui
vaccin contraindica administrarea altor
doze din acel vaccin.
2. Reactiile anafilactice la componentele
unui vaccin contraindica utilizarea
acestuia.
3. Boli cu evolutie clinica moderata sau
severa, cu sau fara febra.

50
 Vaccinuri –
Contraindicatii false
• Reactii locale blande sau moderate (durere,
eritem, tumefactie) dupa o doza de vaccin
administrat prin injectare.
• Boli acute cu evolutie blanda, cu febra joasa
sau fara febra
• Faza de convalescenta dupa boala
• Nn inainte de termen
• Expunere recenta la o boala infectioasa
• Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii.
51
 Administrare vaccinuri
• Oral (VPO, dizenteric, holeric)
• Intradermic (BCG)
• Intranazal (v gripal, SUA)
• Subcutanat (rujeolic)
• Intramuscular (VPI, Hep B, Hep A)

!!!NU SE ADM NICIODATA IV

52
53
54
 Adminstrare vaccinuri
Cale de administrare

i.d.
• BCG in dreptul insertiei m. deltoid pe humerus
• PPD pe fata anterioara (volara) a antebratului
• injectarea s.c. din eroare poate da raspuns
imun suboptimal, reactii adverse suparatoare

s.c.
• la sugari la nivelul coapsei
• la copilul mare si adult  la nivelul deltoidului

p.o.
• regurgitare, varsatura (VPO)
• se repeta doza dupa 5 – 10 minute
• daca doza repetata nu este retinuta se
administreaza intr-o sedinta ulterioara
55
 i.m.
• la sugari in coapsa
✓ la unirea 1/3 superioara cu 2/3 inferioare,
la 2 cm antero-extern fata de linia mediana a coapsei
✓ masa musculara bogata
✓ deltoidul poate fi folosit daca se administreaza
mai multe vacc simultan
• la copilul mare si adult in deltoid (la nevoie la copil in coapsa)

Regiunea gluteala
• nu se recomanda pentru vaccinuri
✓ risc potential de afectare nerv
sciatic la sugari, copii, adulti
✓ scaderea imunogenitatii (ex. HepB)
• se poate folosi pt imunizare pasiva
Mai multe vaccinuri simultam ✓ Ig (volume mari, doze multiple)
• in locuri anatomice separate
• in membre diferite (ex. DTaP)
• in acelasi membru 2 prod imunobiologice
✓ se prefera coapsa (masa muculara)
✓ locurile de injectare la minim 5 cm
56
pt ca reactiile locale sa nu se insumeze
 Planificat(PNI)
• De masa la copii Previne aparitia bolii
• Acoperire vaccinala ≥ 95%, Mo , Mt 
• Ex. Dif, T, Po
Profilactic
De necesitate
• In conditii speciale (ex. dezastre FT, Ho)
• Grupuri de populatie restranse
Indicatii (ex. expusi, militari, refugiati, prizonieri)
Vaccinare • Deplasari in zone endemice (ex. FG, Ho)

Combatere Contactii in focare de boli infectioase

• Vacc se face precoce dupa
contactul infectant

57
 Beneficiile vaccinarii la
nivel de individ
• Protectie fata de infectie
• Protectie fata de boala manifesta clinic
• Prevenirea complicatiilor
• Prevenirea decesului

58
 Benficiile vaccinarii la
nivel de societate
• Dezv. imunitatii de grup
• Prevenirea epidemiilor
• Scaderea costurilor de ingrijire

59