Cea mai comuna forma de pila galvanica este pila Leclanche
inventata de chimistul francez Georges Leclanche in 1860. In limbaj popular este numita pila uscata sau baterie proiectoare. Pila Leclanche utilizata ln zilele noastre este foarte similara inventiei originale. Electrolitul consta dintr-un amestec de clorura de amoniu (tipirig; NH4Cl) si clorura de zinc (ZnCl2) facuta pasta. Electrodul negativ este facut din zinc ca si carcasa externa a pilei, iar electrodul pozitiv, o tija de carbune înconjurata de un amestec de carbon si dioxid de mangan. Pila Leclanche produce circa 1.5V.
Pila Leclanché este frecvent utilizata pentru alimentarea aparatelor
de radio cu tranzistori, a lanternelor de buzunar, la instalatii de semnalizare etc.
Forta electromotoare a acestei pile este de 1,5 - 1 ,65 V, si scade pe
masura ce pila se descarca. In mod frecvent, se leaga in serie mai multe astfel de baterii.
O alta întrebuintare este in bateriile de acumulatoare. Astfel de
baterii sunt dezvoltate pentru uz electric pentru a fi folosite ca nivelatoare de încarcatura, pentru a compensa fluctuatiile momentane de capacitate ale sistemului. Astfel de baterii ar putea fl instalate aproape de locurile cu cerinte speciale. Acestea cauzeaza putine probleme de mediu si ocupa putin spatiu.