Sunteți pe pagina 1din 12

Trandafir Elena Cristina

clasa a 9-a E

REFERAT CHIMIE
ELEMENTE GALVANICE.PILE ELECTRICE

Elementul galvanic (sau celulă galvanică, pilă electrică sau celulă


voltaică) este un generator electrochimic de curent continuu bazat pe
transformarea spontană a energiei chimice în energie electrică.

Este alcătuit din două plăci conductoare de naturi diferite (electrozii),


introduse într-o soluție de electrolit; una din ele reprezintă polul
pozitiv (sau catodul) sursei de curent, iar a doua placă - polul negativ
(sau anodul).
Scurt istoric
Galvani a studiat la început teologia, ulterior medicina, între anii 1762-
1775 fiind însă profesor de medicină la catedra de anatomie din
Bologna. Succesul operei sale „De renibus atque urethris volatilium” l-
a determinat să se ocupe cu studiul fiziologiei păsărilor și a
instrumentelor pentru auz.
Printr-o întâmplare a descoperit la 6 noiembrie 1780 procedeul de
galvanizare, procedeu care îi va purta mai târziu numele.
Galvani a observat fenomenul de contracție a mușchilor scheletici de
la piciorul de broască la o excitare cu un curent electric. Prin această
descoperire, el a pus bazele pentru cercetările ulterioare ale
electrochimismului celular.
De asemenea după Galvani sunt numite elementele galvanice care
produc curent electric, cercetate de Alessandro Volta.
A pierdut postul de profesor deoarece a refuzat să depună jurământul
de credință guvernului din timpul Revoluției Franceze, guvern pe care
îl considera dictatorial. A reprimit această funcție în 1794.
Definitie
Este un dispozitiv cu ajutorul caruia energia chimic se transforma in
energie electrica
Clasificare
• Pile primare
Pila Daniell
Pila Leclanche
Pile alcaline
Pila Daniell
Valorile seriei de activitate electrica ne sunt date de experimente
numite elemente galvanice. În cadrul elementului galvanic un metal
este pus într-o solutie de sare iar alt metal este pus în alta solutie de
sare. Cele doua metale sunt conectate printr-un fir. Amândoua
metalele din solutiile de sare sunt în pahare diferite asa ca trebuie
conectate De exemplu putem folosi un fir. Acest ansamblu formeaza
un circuit electric închis. Fiecare dintre paharele cu metal si solutie de
sare sunt numite "jumatati de celula". Aceasta este structura generala
a unui element galvanic.
Pila Leclanche
Cea mai comuna forma de pila galvanica este pila Leclanche inventata
de chimistul francez Georges Leclanch în 1860. In limbaj popular este
numita pila uscata sau baterie proiectoare. Pila Leclanche utilizata ln
zilele noastre este foarte similara inventiei originale. Electrolitul
consta dintr-un amestec de clorura de amoniu si clorura de zinc facuta
pasta. Electrodul negativ este facut din zinc ca si carcasa externa a
pilei, iar electrodul pozitiv, o tija de carbune înconjurata de un
amestec de carbon si dioxid de mangan. Pila Leclanche produce circa
1.5V.
Pile alcaline
Pilele alcaline sunt de dimensiuni foarte mici. Sunt utilizate la ceasuri,
aparate auditive, camere video, minicalculatoare.
Pila voltaica (Wentston)
Pila voltaica standard, numita pila Wentston, a folosit la definirea
voltului ca unitate de masura. Aceasta are poli din amalgam de
cadmiu si sulfat de mercur si ca electrolit sulfat de cadmiu.
Bateria cu mercur
O alta pila galvanica folosita pe scara larga este bateria cu mercur.
Poate lua forma unui disc mic si plat si este folosita în aceasta forma în
aparate pentru auz, celule fotoelectrice si ceasuri de mana electrice.
Electrodul negativ este din zinc, cel pozitiv din oxid de mercur, iar
electrolitul este o solutie de hidroxid de potasiu. Bateria de mercur
produce circa 1.34V.

Pile secundare:
Acumulatori
Acumulatorul cu plumb este o pila cu electrolit lichid realizat pentru
prima oara, in anul 1859, de inginerul francez Gaston Planté.
Electrodul negativ este format dintr-un gratar de plumb cu ochiurile
umplute cu plumb spongios, iar electrodul pozitiv este construit tot
dintr-un gratar de plumb cu ochiurile umplute cu dioxid de plumb.
Electrolitul este acid sulfuric de concentratie 38% (p = 1,29 g/cm 3 )
pentru acumulatorul incarcat.
Pile de combustie
In pilele de combustie procesul de oxido-reducere are loc prin arderea
combustibililor (hidrogen, metanol, oxid de carbon, unele
hidrocarburi).
La anod, denumit si electrod de combustibil, are loc oxidarea
combustibilibor, proces prin care se elibereaza electroni in circuitul
exterior.
La catod, denumit si electrod de oxigen, are loc reducerea oxigenului
molecular.
Celula energetica (Fuel Cell) miniaturala Sony
Compania Sony a prezentat pe 30 Aprilie la Small Fuel Cells 2008,
Atlanta, Ga. un prototip de celula energetica (Fuel Cell) cunoscuta in
chimie ca pila de combustie suficient de mica cat sa incapa in palma.
Dispozitivul de numai 50 x 30 mm este alcatuit dintr-o celula
energetica, un accumulator Li-polymer secundar si un circuit de
control.
Celula energetica foloseste o membrana electrolit polimer solid tip
fullerene (engl. Membrane-Electrode Assembly sau MEA) si 10 mL de
combustibil metanol, celula energetica avand o putere de 3W si o
autonomie de 14 ore de functionare.
Se apreciază că pilele de combustie vor avea un impact deosebit,
deoarece electricitatea obţinută direct din energia chimică nu este
limitată de randamentul ciclului Carnot şi are în plus avantajul
generării nepoluante şi fără încălzirea planetei.
In locurile unde nu există reţele electrice, se întrebuinţează pentru
alimentarea instalaţiilor de radio elemente galvanice şi acumulatori,
care se mai numesc şi surse chimice de curent. Cel mai simplu element
galvanic se compune dintr-o placă de cupru şi una de zinc (fig. 61)
intoduse într-o soluţie de acid sulfuric. Datorită reacţiei chimice care
se petrece între zinc şi acidul sulfuric, se creează pe zinc un excedent
de electroni. Electronii excedentari pentrucâ zincul negativ şi în felul
aceşta el devine pol negativ. In acelaşi timp, soşi placa de cupru inîn
soluţie se încarcă pozitiv. In urma acestui fapt se produce o f.e.m. de 1
V care se menţine âtîta timp cît circuitul este deschis.

Bateria, element galvanic, este un dispozitiv ce transforma energia


chimica in electricitate. Strict vorbind, o baterie este formata din doua
sau mai multe celule conectate in serie sau in paralel, dar termenul
este de asemenea folosit pentru celule singulare. Toate celulele sunt
alcatuite dintr-un lichid, pasta, sau electrolit solid si doi electrozi, unul
pozitiv si celalalt negativ. Electrolitul este un conductor ionic; unul din
electrozi va reactiona, eliberand electroni, pe cand celalalt va accepta
electroni.

Bateriile in care chimicalele nu pot fi aduse la starea lor initiala o data


ce energia a fost transformata (bateriile care s-au descarcat) sunt
numite celule primare sau celule voltaice. Bateriile in care
componentii chimici pot fi readusi la starea lor initiala, trecand un
curent electric prin ele in sensul opus celui al reactiei normale, sunt
numite celule secundare, reincarcabile, de acumulare, sau
acumulatori.
Celulele primare

Cea mai intalnita forma a unei celule primare este celula Leclanche,
inventata de catre chimistul francez Georges Leclanche in anul 1860.
Este denumita popular celula uscata. Celula Leclanche care este
folosita in zilele noastre este similara cu inventia originala. Electrolitul
este compus dintr-o mixtura de clorura de amoniu si clorura de zinc,
transformata intr-o pasta. Electrodul negativ este compus din zinc iar
electrodul pozitiv este, de fapt, o bagheta de carbon, cuprinsa intr-o
mixtura de carbon si dioxid de mangan. Celula Leclanche produce
aproximativ 1.5 V.

O alta frecvent utilizata celula primara este celula de oxid de mercur si


zinc, mai bine cunoscuta sub denumirea de baterie de mercur. Poate fi
construita sub forma unui disc compact si este folosita sub aceasta
forma in celule fotoelectrice si ceasuri electronice. Electrodul negativ
este alcatuit din zinc, electrodul pozitiv fiind alcatuit dintr-un oxid de
mercur iar electrolitul fiind o solutie de hidroxid de potasiu. Bateria de
mercur are o putere de aproximativ 1.34 V.

Celulele secundare
Acumulatorul, sau celula secundara, ce poate fi reincarcata inversand
reactia chimica, a fost inventata in 1859 de catre fizicianul francez
Gaston Plante. Celula lui Plante era o baterie plumb-acid, tip folosit
larg astazi. Bateria plumb-acid, care este alcatuita din trei sau sase
celule conectate in serie, e folosita la automobile, avioane si alte
vehicule. Marele avantaj al sau este ca poate furniza un curent
puternic pentru a porni un motor; totusi, se consuma repede.
Electrolitul este o solutie diluata de acid sulfuric, electrodul negativ
fiind alcatuit din plumb si cel pozitiv din dioxid de plumb. In folosinta,
electrodul negativ de plumb se separa in electroni si ioni pozitivi de
plumb. Electronii trec prin circuitul electric extern iar ionii pozitivi de
plumb se combina cu ionii de sulfat din electrolit pentru a forma
sulfatul de plumb. Cand electronii reintra in celula la electrodul pozitiv
de dioxid de plumb, o alta reactie chimica are loc. Dioxidul de plumb
se combina cu ionii de hidrogen din electrolit pentru a forma apa,
eliberand ionii de plumb in electrolit pentru a forma, din nou, sulfat
de plumb.

S-ar putea să vă placă și