Arhitectura Si Materialele: Lect. Univ. Drd. Maria Duda

Arhitectura si materialele
lect. univ. drd. Maria Duda
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 – Maria Duda

Care este scopul cursului?

Terunobu Fujimori
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Terunobu Fujimori
Peter Zumthor - Haus Lutzi

Louis Kahn, Fisher House

Kengo Kuma, Wooden Bridge Museum
Kengo Kuma, Wooden Bridge Museum
Alvar Aalto – Villa Mairea,
Experimental House

ETH Zurich

Pierre Chareau, Maison de verre

Ladner House, Bearth + Deplazes
Jacobsen House – bottle, tire and earth brick
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - - Maria Duda

Kazuyo Sejima, House in plum tree grove

Zaha Hadid,Guangzhou Opera
Zaha Hadid,Guangzhou Opera
OMA, Maison a Bordeaux

OMA, Maison a Bordeaux

1. amestecul de pamant/argila nearsa

cuprinsul cursului
1. argila nearsa
2. caramida
3. lemnul
4. piatra
5. betonul
6. metalul
7. sticla
tema speciala:
materialele plastice,
arhitectura fiziologica

1. argila nearsa

PROPRIETATI FIZICE
Compozitie: argila, nisip, namol, apa, aer
Stratificare in functie de greutatea specifica si granulatie
Argila este o roca sedimentara, al carei ingredient principal este silicatul de aluminiu
(caolinita) de aspect coloidal, cu proprietati aglutinante.
Proprietatea principala este capacitatea de absorbtie a apei in cantitati mari,

transformandu-se astfel intr-o masa pastoasa si ductila, usor de plasmuit in orice forma.
Cu cat pamantul contine mai multa argila grasa, cu atat este mai modelabil. Cu cat argila
este mai nisipoasa (slaba) cu atat pamantul este mai inadecvat modelarii.
Faptul ca un pamant este mai mult sau mai putin argilos il face mai adecvat pentru
fabricarea unui anume tip de material de constructii. Materialele nearse pastreaza
caracteristicile materiei prime, in timp ce materialele arse isi schimba proprietatile.

Argila albastra in bazinul Rinului Alex Hyde – straturi argiloase in Madagascar
Extractie a argilei
Culoarea naturala este data de cantitatea elementelor metalice, pigmentilor naturali: gri,
gri-verzui, gri- albastra (data de exemplu de prezenta sulfurii de fier ce prin oxidare
datorata uscarii da culoarea ocru-rosiatica).

Nisipul este rezultatul dezagregarii rocilor, fiind format din particule granuloase minerale.
In sol poate fi gasit fie sub forma pura, sau amestecat cu alte substante: argila minerala,
vegetala sau substante organice.
Namolul are aceleasi origini ca si argila. Prezinta insa o granulatie intre cea a argilei si cea a
nisipului. Este permeabil si confera fertilitate solului.
Apa si aerul influenteaza proprietatea pamantului, in functie de cantitatea in care sunt

prezente. Prezenta aerului nu este benefica rezistentei mecanice a materialului, si trebuie
redusa, pe cat posibil.

USCAREA
succesiune de stari: lichida – plastica – solida - particulele

argiloase se leaga tot mai strans intre ele pana ating o
structura rigida dar nu definitiv stabila
procesul este reversibil la CONTACTUL CU APA – de la starea

solida se trece la stare plastica si apoi lichida
ATENTIE! - preventia reverisibilitatii prin mijloace fizice:

pamantul utilizat ca materie prima trebuie ales cu grija – sa
contina o cantitate suficienta de argila pentru a asigura
COEZIUNEA, dar nu excesiva pentru a preveni
REVERSIBILITATEA
Preventia reversibilitatii se mai poate face prin mijloace

constructive – protectie contra precipitatiilor, infiltratiilor,
mijloace fizice – adaos de armatura vegetala, sau mijloace
chimice – adaugare de stabilizatori, impermeabilizare, tratare
chimica.
http://www.demotix.com/news/490617/traditional-brick-
factory-madagascar#media-490609
Uscarea caramizilor la soare, India
https://picasaweb.google.com/lh/photo/0HJFU51q7LGIul4EC5gp8g
STABILIZARE
Cantitatea de apa absorbita de argila, cauzeaza variatii de volum pastei de pamant.

Variatiile de umiditate conduc la alternante de crestere si scadere a argilei, conducand la
formarea crapaturilor.
Pentru a limita variatiile de volum se introduc substante stabilizante ce permit ameliorarea

comportamentului pamantului. Stabilizatorii leaga intre ele particulele amestecului si
incetinesc sau impiedica absorbtia apei.
Exista 4 categorii de stabilizatori, in functie de efectul pe care il exercita asupra particulelor

1. Cimentarea - se adauga substante ce consolideaza granulele de nisip formand o
structura interna apta sa se opuna variatiilor de volum ale argilei si absorbtiei apei:
cimentul Portland, var nestins, var stins, amestec de ciment si var, amestec de cenusa
si var.
2. Armarea - se adauga in amestec un material de coeziune, care sa asigure mentinerea

aspectului : paie, fibre vegetale, fibre din frunze de palmier, fibre de lemn. Aceste
materiale formeaza o osatura interna ce imbunatateste rezistenta initiala a
pamantului. ATENTIE! Stabilizatorii de origine organica pot putrezi sau produce
aparitia a diversi paraziti in interiorul zidurilor.

3. Impermeabilizarea – invelirea particulelor de argila cu o pelicula impremeabila,
formandu-se astfel compusi insensibili la umiditate, deci stabili: bitum (de origine
naturala sau biochimica), rasini vegetale (ulei de nuca de cocos, resturi de masline
pisate, linfa uleioasa). ATENTIE! Pamantul isi mentine coeziunea si volumul dar isi
pierde plasticitatea.
4. Tratarea chimica – adaugare de substante apte sa formeze compusi stabili impreuna cu

particulele argilei. Analiza preliminara a tipului de pamant determina alegerea
produsilor chimici adecvati.

TEHNICI DE CONSTRUCTIE

TEHNICI DE CONSTRUCTIE
Stare de agregare Tratarea pamantului Tehnica
Solida pamant excavat locuinte troglodite

blocuri de pamant inerbat taiate sod
pamant taiat blocuri taiate
Lichida pamant turnat in cofraj banche’ coule’
pamant turnat in matrite adobe
Plastica pamant format in matrite adobe
pamant format manual adobe
pamant format in sit colombin
pamant pentru umplutura torchis
pamant pentru umplutura bauge
Uscata (mix cu pietre pamant compactat in cofraj pise’
si paie compactate) pamant compactat in matrite blocuri compactate
pamant presat artificial caramizi presate

1. Locuintele troglodite
Spatii locuibile sapate in pamant
2 tehnici – sapat vertical – curte “put” sapata in adancimea uni teren plat, cu locuinta
organizata in jurul curtii interioare, legate de nivelul zero prin scari sau rampe (China,
Tunisia)
- sapat orizontal in panta unui deal (China)

http://www.flickr.com/photos/kevinpoh/3596950930/
Luoyang, Henan, China
Fig. 1. (a) Vernacular sunken courtyard in Matmata, Tunisia ; (b) Vernacular sunken courtyard in
Matmata, Tunisia
Suitability of sunken courtyards in the desert climate of Kuwait

Adil A. Al-Mumin
The sunken courtyard concept.
Suitability of sunken courtyards in the desert climate of Kuwait

Adil A. Al-Mumin

http://www.flickr.com/photos/scottroberts/2192865673/
Hotel Marhala, Matmata, Tunisia
http://www.flickr.com/photos/bigdani/2876323357/
Hotel Marhala, Matmata, Tunisia
Bernard Gagnon / Wikipedia /
Matmata, Tunisia

Matmata, Tunisia
http://looklex.com
Locuinta sapata pe directie orizontala

Iran

Iran

2. Sod
= transe de pamant cu gazon, decupate mentinand intact atat stratul inerbat cat si reteaua
de radacini. Prezenta firelor de iarba si a radacinilor impiedica faramitarea pamantului
in momentul uscarii. Placile taiate geometric se aseaza una peste cealalta, cu firele de
iarba in jos
Tehnica folosita in Marea Britanie, New Mexico, Nebraska

3. Blocuri taiate
= decuparea blocurilor direct din suprafata terenului
India

4. Banche’ coule’
= sistem prin care se pot obtine pereti si ziduri monolitice. Amestecul lichid de argila, nisip,
deseori cu adaos de paie fin taiate, se toarna intr-un cofraj in situ.
Este o tehnica putin utilizata din cauza retragerii importante a materialului in urma uscarii.
Necesita stabilizare printr-una din metodele mentionate sau carpirea fisurilor intr-o
etapa succesiva.
banche’ coule’ si cofraj

http://architerre.over-blog.com
5. Adobe = inventarea caramizii = MODULAREA
= modelarea amestecului de pamant in caramizi, folosind matrite. Caramizile sunt apoi

uscate la soare. In zonele in care lemnul era mult prea pretios pentru a il folosi la
fabricarea matritelor, caramizile erau formate manual.
Caramizile de adobe poate avea forme paralelipipedice, conice, cilindrice, trapezoidale,
etc., formele facand trecerea de la fabricarea manuala la cea matritala.

http://www.flickr.com/photos/snarl/108302023/
Productia in serie Versiunea actuala:
structurala (1800kg/m3) si
termoizolanta (800kg/m3)
http://www.solidearth.co.nz/e
arth-building-products-
adobe.php

Rezistenta in timp – piramida Huaca Pucllana in Lima, 400 dH
http://architerre.over-blog.com

Caramizile de adobe sunt lipite cu ajutorul unui liant facut de asemenea din argila, de data
aceasta in stare lichida.
=>Se obtin astfel ziduri omogene.
In cazul in care pamantul folosit ca materie prima este nisipos, caramizile adobe se obtin
prin compactarea acestuia.

6. Colombin
Tehnica ce permite modelarea in diferite forme fara folosirea matritelor sau cofrajelor, in
mare masura MANUALA; se exploateaza plasticitatea pamantului.
Este necesara insa utilizarea unui material cu consistenta ideala, plasticitatea fiind esentiala.
+ mare varietate de forme arhitecturale
manopera redusa
economia constructiei pentru ca nu sunt necesare materiale auxiliare
utilizarea uneltelor elementare
- crapaturi rezultate in urma uscarii, datorate preponderentei argilei grase in amestec

Musgum housing, Camerun
http://newsroom.ecocustomhomes.com

Togo
Camerun
7. Torchis - umplere
Una din tehnicile cele mai vechi si raspandite: umplerea unei structuri independente realizata
din materiale vegetale (lemn, bambus, liane, palmier, trestie) cu un amestec de argila
grasa, stabilizata cu paie sau alte fibre vegetale. Structura portanta ce functioneaza drept
cofraj pierdut pentru aceasta tehnica poate varia in functie de contextul
geografic/cultural, insa principiul ramane acelasi.

http://delbrayelle.pagesperso-orange.fr/les_murs_en_torchis.htm
Tehnica torchis: restaurare ferme
medievale Franta,
http://www.vacanceo.com
Intrebuintare actuala, case ecologice

http://blog.pour-construire-
ecologique.fr

+ rapiditatea executiei
economicitatea
usurinta punerii in opera (deseori nu este nevoie de
instrumente, folosindu-se direct mainile)
buna rezistenta la cutremur
buna rezistenta la intemperii ,daca este bine
protejat si ingrijit (de ex. Parte din palatul de la
Versailles este construit in torchis)
Peretii pot fi simpli, sau cu strat structural dublu,

umplut cu pamant => grosime mai mare a zidului si
stabilitate crescuta.
Exemplu de finisare a peretilor interni din argila

http://www.payer.de/tropenarchitektur/troparch02.htm
Exemplu cladire medievala realizata cu Torchis
http://mini-panda.blogspot.ro/2010/02/ma-terre-premiere-la-cite-des-sciences.html

8. Bauge - umplere
Tehnica asemanatoare Torchis insa osatura din lemn este mai putin compacta. Se foloseste
mai degraba in tarile tropicale.
Peretii ajung la grosimi de 10-15 cm, iar o fundatie din piatra si un acoperis potrivit asigura
casei o durata de viata de peste 50 de ani.
Bolivia: case putuku – piatra, torchis, si acoperis din

paie
http://cocomagnanville.over-blog.com/categorie-12201310.html

9. Pise’ – pamant batut
Impreuna cu Adobe reprezinta tehnicile cele mai vechi si cunoscute. Consta in turnarea
amestecului de pamant nisipos si pietris in cofraje de lemn sau metal (2-3 m lungime si
maxim 1 m inaltime). Odata umplut cofrajul, pamantul este compactat fie cu un ciocan de
lemn cu cap de piatra, fie, in ziua de azi, cu compresori pneumatici. Prin compactare,
straturile se amesteca foarte bine intre ele si o mare parte din apa continuta este
eliberata, minimizand astfel variatiile de volum in urma uscarii.
Pamantul devine stabil si dur instant, permitand turnarea unui strat succesiv.
Compactare manuala in Vietnam Compactare cu compresor pneumatic

http://www.inspirationgreen.com/rammed-earth.html?start=20

Rosturile dintre straturile orizontale sunt facute oblice si defazate, pentru a facilita coeziunea
totala.
Prin aceasta tehnica se construiesc ziduri monolitice, de minim 50cm grosime.

Mostre de pamant batut – Martin Rauch

Maroc, unitate stilistica

Utilizare contemporana
+ rapiditatea executiei
costuri minime
economia in utilizarea lemnului
soliditate
durabilitate
Cladirile protejate cu tencuiala rezista

sute de ani.
ATENTIE! Spre deosebire de tehnicile de
umplere (torchis si bauge) absenta totala
a elementelor vegetale constituie un
avantaj, intrucat se evita pericolul
aparitiei parazitilor.
Locuinte: rezistente la termite, non-toxice,

izolante termic, izolante fonic, ignifuge,
permit regularizarea umiditatii, bio-
degradabile

ELEMENTE SI STRUCTURI ARHITECTONICE
1. Fundatii
In zonele climatice uscate, constructiile din pamant pot sta direct pe sol, in timp ce in
zonele cu precipitatii este necesar un postament de caramida sau piatra. Cea din urma
este folosita de obicei “a secco”, fara liant, pentru a impiedica urcarea umiditatii.
www.inika.com/chitra
ELEMENTE SI STRUCTURI ARHITECTONICE
2. Ziduri
Reguli de baza in construirea lor:
- solicitarile mecanice ale materialului si compatibilitatea acestora cu tehnica constructiva
- posibilitati de realizare: modulara (adobe) si monolitica (pise’)
- sensibilitatea la apa ce face necesara protejarea lor prin sisteme constructive adecvate.
FIECARE TEHNICA DE CONSTRUIRE ARE DETALIILE, CONSISTENTA OPTIMA A MATERIALULUI

SI MODALITATI DE PUNERE IN OPERA SPECIFICE!
rezistenta mecanica a pamantului la compresiune este mare, dar slaba la intindere si

torsiune => trebuie evitate sarcinile excentrice, riscurile de torsiune, incarcarile
concentrate. De aceea sunt importante dimensionarile atente ale peretilor divizori , ale
coloanelor, contrafortilor, cat si ale zonei de descarcare a arcurilor si boltilor.
Rezistenta zidurilor este influentata de calitatea liantului si grija executiei.

Liantul trebuie sa aiba aceeasi rezistenta la compresiune si eroziune ca si caramizile
folosite. In caz ca aceasta este inferioara, poate provoca infiltratii de apa ducand la
eroziune. => ATENTIE! coeziunea structurala a zidurilor
Legatura structurala a zidurilor in colturi: asigurarea
soliditatii intregii constructii
Posibilitati: - introducerea de alte materiale – piatra, caramizi

arse, liant pe baza de var
- ramanand la folosirea exclusiva a pamantului,
coltul este ranforsat prin augmentarea dimensiunilor,
eventuala inaltare si rotunjire a unghiurilor.
Palatul Najran, Arabia Saudita
Intarirea colturilor, Yemen ->
Inaltimea:
Contrar asteptarilor, constructiile din pamant pot atinge 15-40 m inaltime. Unul din cele mai
inalte minareturi se afla in Yemen: 50m
Shibam, Yemen – sec.16

http://www.touropia.com/amazing-mud-brick-buildings/
Minaretul moscheei Al Muhdhar din Tarim
53m inaltime
Palatul sultanului Al Kathiri
Alte constructii de inaltime exceptionale:

M’zab (Algeria), Nigeria, Maroc

Alegerea modului structural si arhitectural care sa exploateze capacitatile materialului in asa fel
incat tinta propusa de proiectant sa fie atinsa cat mai eficient
Minaret Irak, minaret Burkin Faso

3. Deschideri
Intrucat pamantul nu lucreaza bine la

intindere si torsiune, sunt doua
principii structurale care permit
crearea deschiderilor in zidurile
de pamant: arcul si arhitrava
Scheme de distribuire a fortelor pe

una sau doua directii
Scheme de intarire a deschiderilor
prin materiale ce se comporta
bine la fortele de intindere si
torsiune (lemn, piatra, arcedin
caramida arsa)

Arcul
-Face posibila folosirea pamantului, fara alte materiale adaugate, intrucat forma il supune doar
la forte de compresiune.
-In functie de deschidere si de incarcari, arcul poate fi construit in diferite moduri: folosind cofraj
provizoriu din lemn sau caramizi, si, respectiv, fara suport in cazul arcelor facute din adobe,
dispuse in forma de ogiva.
Moscheea Sidi Brahim, M’zab, Algeria ©Peter Bailley

©Gerard Degeorge

Arc egiptean, cu sprijin provizoriu

Arhitrava
Face necesara folosirea altormateriale => atentie sporita la legatura structurala dintre
elementele adaugate si zidurile din pamant
! - risc de fisuri, conducand la eroziune si scadere a rezistentei datorate infiltrarii apei
Deschiderile pot avea cadre din materiale solide care pot oferi o preluare mai buna a eforturilor
si incarcarilor. In acest caz introducerea tamplariei este mai usoara, insa trebuie avuta mare grija
la punerea in opera din cauza diferentei de materiale si a compatibilitatilor lor respective.
Exemple de arhitrava de lemn si respectiv de piatra

4. Acoperisuri si inchideri
Tipul de acoperire depinde de functiunea sa principala: protectie de caldura, frig, ploaie,

Stabilizarea pamantului permite cresterea longevitatii unui acoperis, diminuandu-i in
acelasi timp intretinerea.
Cele mai dese tipologii de acoperire sunt:
- folosirea adobe pentru arce, bolti sau cupole
- acoperis plat sau inclinat – prin turnarea sau compactarea pamantului pe o structura de
auxiliara (lemn)
- elemente prefabricate

Bolti
La fel ca si arcele, sunt posibile diferite solutii:

adobe cu sau fara cofraj, pise’ in cofraj,
acoperirea unei structuri auxiliare,
elemente prefabricate.
Boltile facute cu adobe nu au nevoie de

suport de lemn la punerea in opera. De
acea aceasta tehnica este preferata in
zone in care lemnul este rar si scump.
+ exploateaza rezistenta la compresiune a
pamantului si conduce incarcarile vertical
in pereti
- deschiderea este limitata de rezistenta
caramizilor de pamant
(ex. Ctesiphon, Iraq- deschidere de 27m pe 38
inaltime)
Pentru boltile autoportante (fara suport)

caramizile folosite sunt usoare, cu
continut ridicat de paie, subtiri (5-6cm)si
dispuse inclinat cu 10-15grade

Foarte importanta este consistenta si folosirea liantului:
- Pentru prevenirea deformarilor rezultate din uscare,
liantul se aplica doar pe spatele caramizilor, legandu-le
de randul anterior si nu intre caramizile de pe acelasi
arc.
- Caramizile de pe acelasi arc trebuie sa se atinga cap la
cap
- Baza boltilor este mai groasa decat varful (de la 6
caramizi la baza se ajunge la una in varf)
- Dupa uscare, spatiile goale dintre caramizi se umplu cu
materiale uscate – pietris, cioburi de ceramica arsa
Exemplu de punere in opera a boltilor autoportante, fara

suport (nubiane) =>
Boltile facute cu suport

+ simplu de realizat,
curbura definita

Cupole
=bolta cu plan circular, generata prin rotirea unui arc in jurul unei axe verticale
La fel ca si bolta si arcul, cupola permite pamantului sa lucreze in compresiune.
Diametrul cel mai comun este de 4 m pentru adobe, dar sunt posibile si dimensiuni de 7-
10m folosind blocuri presate stabilizate.
La fel ca si boltile, se pot executa cu sau fara suport.

http://www.greenstone.org
Acoperis inclinat
Tehnica putin raspandita, necesita o structura portanta auxiliara din lemn. Pamntul este
folosit ca “umplutura” externa.
In nordul Venezuelei pamantul folosit este compus din argila grasa cu continut ridicat de
nisip si fibre vegetale.

Invelitoare din tigle de pamant
http://www.greenstone.org/

Acoperis terasa
Element traditional in zonele aride. La fel ca si acoperisul inclinat, are nevoie de o structura
portanta principala din lemn, peste care este asezata structura secundara din fibre
vegetale. Aceasta din urma este baza peste care este pus pamantul in strat de 20-30cm.
Eventuala panta pentru evacuarea apei pluviale se limiteaza la 1-2 grade.
Pamantul are in acest caz functiunea de finisaj, strat de uzura, impermeabilizare, panta,
suprafta de distributie a incarcarilor, izolatie si acumulator termic.
Vedere din Ksar, Maroc

http://www.greenstone.org

5. Caracteristicile construirii cu pamant
+Rezistenta mare la incendiu si cutremure

Izolant termic, fonic
Foloseste materia prima locala
Longevitatea depinde de intretinere
!Sensibilitate crescuta la APA – este necesar sa fie stabilizate cu adaosi sau protejate prin
masuri constructive si arhitecturale:
- finisaj exterior din materiale compatibile
- acoperis cu strasini largi
- fundatii care sa izoleze zidurile de contactul cu umiditatea solului

6. Ingrijire, protectie a suprafetei si estetica
Finisaj, tencuiala, decorare
-protejeaza zidurile de intemperii, de lovituri, prelungind durata de viata a cnstructiei,

imbunatatind aspectul suprafetei zidului, confortul termic si oferind o anumita expresie
artistica.
- e important sa indeplineasca functiunile fara sa modifice ireversibil zidurile pe care sunt
aplicate
Finisajele – parament:
- panouri cu/fara structura agatata
- cofraje pierdute
- caramizi arse, ceramica, piatra
Tencuieli:
- cu pamant: adera perfect la zid formand stratul de uzura si pot fi refacute usor
in clime ploioase, se adauga stabilizatori
- fara pamant: pe baza de lianti hidraulici ca varul, cimentul, ipsos amestecat cu guma
arabica sau rasini
prefabricate

Medina, Tozeur

Pamant “improscat”
Decorare:
- au semnificatie culturala, identitara, sociala, magica-spirituala (arhitectura africana)
- pot fi realizate pe baza de var hidraulic cu adaos de must sau uleiuri naturale (in, cocos),
cazeina, etc.
- picturi, tratemente chimice
- efecte: chertare, slefuire, “mingi”

7.Exemple: limite structurale, expresie formala, utilizare eficienta, avantaje
Evolutie tehnologica sau redescoperire?

Locuinta San’a, Yemen
http://www.viaggiaresempre.it/005YemenSanaIPalazzi.jpg

Mafrej, San’a, Yemen

China, harta prezentei terenului argilos - loess
China
Organizari urbane de locuinte sapate
Reonstructia New Gourna, Egipt
Reonstructia New Gourna, Egipt –Hassan Fathy
India
Le Corbusier
Germania
David Oliver Greenway Architects, Mooloolaba, Australia. arquitecturasdeterra.blogspot.com
Greenhouse Atelier

Rammed Earth House in a Glass House. Medellin, Colombia (© A. Jesus Antonio Moreno, Living Earth Foundation / Mauricio Patino) mini-
panda.blogspot.com
Elamang Avenue, Sydney, Australia. luigirosselli.com

Nk’Mip Desert Cultural Centre, Canada, Hotson Bakker Boniface Haden architects +
urbanistes.Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 – Maria Duda
Nk’Mip Desert Cultural Centre, Canada, Hotson Bakker Boniface Haden architects +
urbanistes.
Francis Kere’, Scoala, Gando, Burkina Faso
Francis Kere’, Scoala, Gando, Burkina Faso
http://www.ethanzuckerman.com/blog/2008/09/26/inspiration-francis-keke
Indoor Swimming Pool, Toro, Zamora, Spain. www.vier.es
Indoor Swimming Pool, Toro, Zamora, Spain. www.vier.es
Germania, Martin Rauch
Germania
Germania
Conferinta Martin Rauch, Harvard, 2012
http://www.youtube.com/watch?v=TzQh82mwwUQ

Scoala de la Bunesti
www.bunesti.ro

www.bunesti.ro
Bibliografie
http://www.earth-auroville.com/stacked_earth_en.php
http://www.touropia.com/amazing-mud-brick-buildings/
http://rammedearth.blogspot.ro/2007/09/rammed-earth-in-india.html
http://www.payer.de/tropenarchitektur/troparch02.htm
http://inspirationgreen.com/rammed-earth.html
Alfredo Pini, Architettura e materiali, AAM, 2000
Se recomanda incrierea pe site-ul www.materia.nl pentru cautarea, informarea, tinerea la

curent cu inovatiile in materie de tehnici si materiale de constructie.

Arhitectura Si Materialele: Lect. Univ. Drd. Maria Duda

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhitectura Si Materialele: Lect. Univ. Drd. Maria Duda

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhitectura si materialele

lect. univ. drd. Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 – Maria Duda

Care este scopul cursului?

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 – Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

1. amestecul de pamant/argila nearsa

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Compozitie: argila, nisip, namol, apa, aer

Stratificare in functie de greutatea specifica si granulatie

Proprietatea principala este capacitatea de absorbtie a apei in cantitati mari,

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Apa si aerul influenteaza proprietatea pamantului, in functie de cantitatea in care sunt

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

succesiune de stari: lichida – plastica – solida - particulele

procesul este reversibil la CONTACTUL CU APA – de la starea

ATENTIE! - preventia reverisibilitatii prin mijloace fizice:

Preventia reversibilitatii se mai poate face prin mijloace

Cantitatea de apa absorbita de argila, cauzeaza variatii de volum pastei de pamant.

Pentru a limita variatiile de volum se introduc substante stabilizante ce permit ameliorarea

Exista 4 categorii de stabilizatori, in functie de efectul pe care il exercita asupra particulelor

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

2. Armarea - se adauga in amestec un material de coeziune, care sa asigure mentinerea

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

4. Tratarea chimica – adaugare de substante apte sa formeze compusi stabili impreuna cu

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Stare de agregare Tratarea pamantului Tehnica

Solida pamant excavat locuinte troglodite

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Spatii locuibile sapate in pamant

- sapat orizontal in panta unui deal (China)

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Luoyang, Henan, China

Suitability of sunken courtyards in the desert climate of Kuwait

Luoyang, Henan, China

The sunken courtyard concept.

Suitability of sunken courtyards in the desert climate of Kuwait

Luoyang, Henan, China

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Tehnica folosita in Marea Britanie, New Mexico, Nebraska

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

banche’ coule’ si cofraj

= modelarea amestecului de pamant in caramizi, folosind matrite. Caramizile sunt apoi

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda