Materiale 5 PDF

Arhitectura si materialele
5.beton
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda
Pierluigi Nervi, hangar Orvieto

Material reconstituit ce permite turnarea in orice forma, continua, a suprafetelor de diferite inclinatii, precum si preluarea fortelor in mod precis determinabil si dimensionabil. Betonul isi are originile in opus cementicium - betonul roman realizat din pietre, fragmente de ziduri si liant de var, zgura si apa amestec portant de umplutura a zidurilor duble aparente.
In evul mediu se pierde reteta amestecului se utiliza lutul, gipsul, praful de caramizi si materii organice: otetul, laptele, vinul (Domul Sf Stefan din Viena). In sec 16, fara sa realizeze capacitatea hidroizolanta, olandezii introduc tuf vulcanic in amestec, transformand astfel liantul de var in var hidraulic. In 1710 apare termenul de ciment (caramizi presate), in 1753 beton (compus ce rezista la apa, format din inerte) iar in 1824 cimentul portland (inventat de Joseph Aspdin, mester sef) amestec de argila si piatra calcaroasa.
Introducerea armaturilor, primele modele: st. J.L.Lambot 1855 folosirea BA in locul lemnului; dr. F. Coignet 1854 brevetul pentru armaturi de plansee
Sistemul Hennebique:
Elemente structurale tipul si prinderea armaturilor:

Sistem simplu, economic Variabilitatea configuratiilor Deriva de la simpla grinda
Casa Hennebique, Bourg-la-Reine, 1904

Felix Candela
PROCES DE PRODUCTIE
Betonul este compus din: ciment, agregate (nisip si pietris), apa si aer.
Ciment liant hidraulic obtinut prin coacerea amestecurilor naturale sau artificiale de calcar si argila, si apoi macinarea lor Tipuri: - Portland: marna, calcar/argila coacere la 1450C, 5 tipuri in functie de dozaj - aluminos, cu priza rapida: calcar si bauxita rosie, coacere la 1600C - pozzolana: Portland cu gips bihidratat - siderurgic: Portland si zgura de furnal
PROCES DE PRODUCTIE
Agregate Au importanta capitala deoarece confera caracteristici diverse betonului. Sunt de 2 tipuri:
-grele: nisip, pietris, balast, piatra sparta folosite pentru betoane obisnuite nisip: natural sau artificial, uniform ca granulatie, rezistent, NU provine din roci descompuse sau gipsoase, NU trebuie sa contina materie organica (trebuie spalat), diametrul maxim al granulatiei: 5-7 mm pietris: elemente de granulatie mai mare de 7 mm, uniforma, rezistenta, NU e sensibil la inghet, NU are impuritati, diametrul maxim al granulatiei 32mm. Pietrisul de dimensiuni de pana la 70 mm este folosit doar pentru turnari de dimensiuni mari. piatra sparta: se foloseste in lipsa pietrisului provine din roci compacte, nu gipsoase, si rezistente la inghet.
PROCES DE PRODUCTIE
-usoare: materiale naturale sau artificiale cu greutate specifica mica si conformatie cavernoasa folosite pentru betoane usoare: argila expandata, vermiculita, perlite, piatra ponce, cenusa/zgura metalurgica, rumegus, polistiren expandat, sticla expandata
PROCES DE PRODUCTIE
Apa Hidrateaza granulele de ciment si ii confera caracterul adeziv. ESTE IMPORTANT GRADUL DE PURITATE A APEI. Cu cat raportul apa ciment este mai mic, cu atat rezistenta finala este mai mare, dar lucrabilitatea mai mica. Apa rece incetineste priza, apa calda o accelereaza se foloseste la turnare la temperaturi joase Apa de mare este utilizabila INSA scade rezistenta betonului cu 15%
A = consistenta umeda B=consistenta plastica C = consistenta fluida Aerul DIMINUEAZA REZISTENTA LA COMPRESIUNE! Prezent sub forma de bule trebuie eliminat prin vibrare
PROCES DE PRODUCTIE
Amestec si dozare
Amestecul de nisip, pietris, ciment si apa, dupa o corecta punere in opera, face priza si se solidifica. Ceea ce este IMPORTANT la beton este GRADUL DE LUCRABILITATE in stare fluida si REZISTENTA LA COMPRESIUNE dupa intarire. Timpul de priza si rezistenta depind de tipul si cantitatea de ciment, de calitatea si granulatia agregatelor, de apa si raportul apa-ciment.
PROCES DE PRODUCTIE
Dozarea standard pentru 1mc de beton: -ciment 300kg (PC 300) -nisip 0.4mc -pietris 0.8mc -apa 180l
Volumul tuturor componentelor depaseste 1mc pentru ca nu sunt compactate. Trebuie tinut cont de granulatia agregatelor si de raportul apa-ciment, precum si de modul in care betonul este pus in opera!!!
Sanaa, Okurayama Apartments, 2009


Amestecurile speciale se fac pentru: -Turnare in grosimi subtiri (v. Valerio Olgiati, K+N Haus- perete de 10cm grosime) -Turnare la inaltimi mari folosind pompe -Betoane cu rezistente finale ridicate -Betoane colorate -Betoane usoare

Preparare: Manuala in santier Mecanica- in betoniere prin cadere libera: tamburul rotativ este incarcat e o parte si descarcat la cealalta extremitate, - cu regim fortat: amestecul este prelucrat intr-un recipient cu ajutorul unui arbore cu bile pus in rotatie
Transport Daca amestecul este facut in centrala de betonare, betonul este transportat cu autobetoniera TREBUIE PASTRATA OMOGENEITATEA SI CONSISTENTA PE PARCURSUL TRANSPORTULUI => o distanta mai mare de 30km este problematica.
!ATENTIE influenta climei asupra punerii in opera
Clima ideala este cald-umeda, cu temperaturi sub 30C. >30C betonul va fi protejat si udat des pentru a preveni fisurile si problemele de retragere <0C ori executia va fi oprita, ori : se va folosi ciment cu priza rapida se va incalzi cu apa/vapori se adauga aditivi contra inghetului se va proteja turnarea
Aditivi -Imbunatatesc proprietatile si modul in care betonul ajunge la maturitate. Se clasifica in aditivi: - de accelerare: diminueaza timpul de priza si de intarire, se folosesc pentru turnare la temperaturi joase - de intarziere: permit prelungirea timpului de manipulare a betonului, pentru tratamente superficiale - de fluidizare: permit lucrabilitatea betonului fara adaos de apa - plastifianti: impiedica separarea partilor solide si lichide din amestec, folosit pentru betoane ce trebuie pompate la inaltimi mari - de aerare si spumanti: pastreaza cantitati de aer sau gaz in masa betonului roaspat, folosit la betoanele usoare - antigel: ca si accelerantii sunt folositi la turnare in climate foarte reci - hidrofugi: amelioreaza impermeabilitatea betonului, pot fi de suprafata sau de masa - coloranti: oxizi metalici sau saruri - de dilatare: previn retragerea accentuata a betonului.
Intarirea/maturizarea betonului
Priza betonului incepe imediat dupa turnare, intarirea finalizandu-se dupa 28 de zile. In aceasta perioada amestecul trece de la starea plastica la cea solida, atingand rezistente mecanice ridicate. Cofrajul peretilor ce nu sunt supusi la incarcari mari poate fi indepartat dupa 3-7 zile, in functie de temperatura, de tipul cimentului si de aditivi.
Betoane usoare
Betonul obisnuit are ca avantaj omogeneitatea, punerea in opera in forme diverse, rezistenta crescuta la compresiune INSA necesita termoizolare si are o greutate foarte mare.
Pentru a dimniua dezavantajele, a fost dezvoltat betonul usor: are proprietati termoizolante, pastrandu-si totusi calitatile mecanice. Se obtin adugand agregate usoare: naturali sau artificiali, au masa volumica mica, se adauga sau substituie agregatele obisnuite, dozajul se face in functie de rezistenta finala dorita - argila expandata, vermiculita, perlite, piatra ponce, cenusa/zgura metalurgica, rumegus, polistiren expandat, sticla expandata
Beton cu zgura metalurgica
Liaver sticla expandata: netoxic, usor si rezistent la compresiune, izolant termic, ignifug euroclasa A1, rezistent la inghet, acizi, alcaline, solventi organici, stabil pana la 750C
Betoane usoare
si aditivi aeranti (substante tensoactive)/spumogeni (aluminiul in pulbere)

Se obtine betonul celular folosindu-se doar agregate fine si usoare, si introducand in amestec aer sau gaz golurile nu comunica intre ele produsul fianl poate fi realizat in fabrici prefabricat- sau direct in situ. !ATENTIE rezistenta la compresiune scade cu masa volumetrica (intre 400-1500kg/m3) in schimb creste gradul de termoizolare Pentru prefabricate, se poate limita pierderea rezistentei la compresiune prin intarirea sub presiune autoclavizarea: BCA Se obtin: -blocuri pentru zidarie portanta sau de umplutura -placi armate pentru plansee -turnare in situ a straturilor izolante sau substraturilor
-FELKOBETON:min 800kg/m3, compus din ciment, polistiren expandat, apa si aditivi (fara nisip sau pietris), rezistenta la compresiune ridicata si conductibilitate termica redusa -BCA: 375-900kg/m3, blocuri simple, rezistenta 2.6-3.5N/mm2 -LIAPOR www.liapor.com -v. Casa Gartmann, Coira, Elvetia foloseste perlite de argila
-MISAPOR www.misapor.ch foloseste piatra ponce
Beton translucid
= ciment fin si fibre optice tensionate inainte de turnare, dispuse paralel

-Prefabricat -folosit pentru elemente constructive autoportante: pereti divizori, fatade, scari
http://www.litracon.hu/productlist.php
Kengo Kuma Con/Fiber www.youtube.com/watch?v=40XlyXjwVMQ

PROPRIETATI MECANICE
Greutatea specifica este greutatea a 1mc = 24kN/m3 pentru beton obisnuit = 8 - 22kN/m3 pentru beton usor = 25kN/m3 pentru beton armat Rezistenta la compresiune Spre deosebire de metal si materiale sintetice, care rezista foarte bine la intindere, rezistenta betonului este masurata si raportata la compresiune
Betonul obisnuit PC300 are rc de 30n/mm2 dupa 28 de zile, 40-50n/mm2 cea efectiva Rezistenta la intindere (1.5-2N/mm2), torsiune (1.5-10N/mm2), forfecare (3-4N/mm2) este slaba => necesitatea armarii metalice Modulul de elasticitate (deformabilitatea, necesara pentru calculul Limitei Ultime deformarea si a Limitei Maxime - ruperea) E= 15kN/mm2 45kN/mm2 Curgerea = deformarea lenta sub actiunea prelungita a fortelor -nu dispare complet la incetarea actiunii fortei (deformarea elastica) insa se retrage lent pana la 400 de zile dupa aceea.
ARMAREA
Conlucrarea dintre otel si beton este posibila pentru ca amandoua materialele au coeficiente de dilatare apropiate iar aderenta permite transimterea fortelor de intindere de la beton la bara de metal => BETONUL ABSOARBE FORTELE DE COMPRESIUNE, iar OTELUL ABSORABE FORTELE DE INTINDERE => impreuna se comporta precum O MASA ELASTICA.
+ alcalinitatea cimentului protejeaza otelul de oxidare Dispunerea armaturii este determinata de fluxul fortelor si realizata in asa fel incat sa creeze o stare de echilibru in conglomerat. Sunt armaturi simple si armaturi profilate
Precomprimarea
Alaturi de armatura obisnuita sunt introduse cabluri sau tije. La precomprimarea pre-tensionata acestea sunt trase si blocate inainte de turnarea betonului. Cand betonul este destul de intarit, cablurile/ tijele sunt deblocate si, tinzand sa se intoarca la starea initiala, imprima o forta de comprimare betonului.(egala cu cea de intindere la care au fost supuse) este folosita pentru elementele prefabricate. La precomprimarea post-tensionata folosita pentru turnarea in situ principiul este acelasi, dar tensiunea este aplicata dupa turnare, cand betonul este suficient de intarit.
Precomprimarea
Compresiunea indusa astfel elementului de beton functioneaza ca REZERVA contra deformarilor sub torsiune sau incovoiere. Armaturile pot prelua astfel forte de tensiune mult mai mari , la care betonul armat obisnuit nu ar rezista fara sa se fisureze.
Sursa Beton simplu, beton armat si beton precomprimat , curs

Precomprimarea
+ intreaga sectiunea a elementului constructiv (grinda, planseu) reactioneaza la preluarea fortelor => se dubleaza aria betonului ce participa la efort => se poate avea o sectiune mai mica
+ se poate profita de proprietatile mecanice ale otelurilor speciale +uzura la efort este mult mai mica (fata de alte structuri) +deformarile si fisurile sunt mult mai putine
Precomprimarea
Alvaro Siza, Pavilionul Portugaliei: beton de 20cm grosime, fotografii Jeff Jerome
Alvaro Siza, Pavilionul Portugaliei, fotografii Jeff Jerome

Alvaro Siza, Pavilionul Portugaliei, fotografii Jeff Jerome

Alvaro Siza, Pavilionul Portugaliei, 1995-97, img. El Croquis

ASPECT
Modalitatea de punere in opera a betonului este TURNAREA in cofraje, ce permite realizarea a oricarei forme inainte de intarire.
Structura suprafetei determina aspectul unei constructii: se pot accentua anumite aspecte formale, sau , din contra, ascunde: ritm de lumina si umbra, rosturi, cromatica, tratament
Felix Candela
Cofrag
Lasa amprenta pe suprafata betonului =>rosturile sunt evidentiate: pot fi aliniate, alternante, intrerupte, continue
Cofrajul poate fi: metalic, din lemn, din plastic, din placi mari sau mici, tratat cu diferite rasini,uleiuri, aditivi de incetinire a prizei (pentru obtinerea a diferite efecte la decofrare) rugos sau neted cu motive ornamentale
Tadao Ando, cofraj de lemn, Peter Zumthor, Valerio Olgiati

Cofrag
Lemn cofraj refolosibil Polistiren pentru forme curbe Amvic cofraj pierdut=> devine termoizolatia zidului turnat
Cofraj cu model
RATP Bus Centre, ecdm architects

Photo Benoit Fougeirol and Philippe Ruault
Tratamente ale suprafetei
Dupa intarire, betonul are caracteristici similare pietrei => poate fi tratat cu aceleasi tehnici: -Spalarea cu apa/acizi : se indeparteaza stratul superficial de liant (2-6mm) scotand in evidenta agregatele -Sablarea: eroziunea suprafetei (1-2mm) da un aspect rugos si mai deschis la culoare -Greblarea -Slefuirea si lustruirea -Buciardarea: manuala sau mecanica -Cizelare: manuala sau mecanica (4-5mm), lovituri paralele -Ardere superficiala: flacara de 3200C ce elimina stratul superficial (4-8mm)
buciardare
sablare
spalare
slefuire
lustruire
Herzog de Meuron,Fachhochschule Eberswalde's library, 1998

Imprimarea unei fotografii prin pixelarea de diferite granulatii, transferata in negativ pe folie cu aditivi de intarziere a prizei betonul intarit este apoi spalat si partile tratate cu aditivi se desprind
Herzog & De Meuron, Eberswalde Library
Stenografierea cofrajului cu o imagine vectorizata
Gutenberg-Hfe, ap88 Architects, Zuber Concrete

Colorarea betonului
Poate fi: - superficiala - vopsire - de masa: -agregate colorate (marmura pentru alb, porfir pentru rosu): vizibil doar in urma unei tratari a suprafetei - ciment colorat (cu pulbere fina de pigmenti stabili chimic si insensibili la clima) - ori amandoua + in cazul defectelor de decofrare, la loviri se regaseste culoarea in interior
Valerio Olgiati, Scharans

PUNEREA IN OPERA
Turnarea -in cofraj impermeabil, peste armaturile dispuse anterior

-transportat cu roaba, bena, autobetoniera, in functie de dimensiunile santierului -poate fi pompat, sprayat -PENTRU A EVITA SEGREGAREA AMESTECULUI (CAUZAT DE GREUTATEA AGREGATELOR) SE POATE TURNA DE LA MAXIM 2M INALTIME -Turnarea se face de obicei in etape urmarind inaltimea etajelor -! Armatura trebuie protejata de un strat minim de beton 2cm pentru elementele de interior, 3cm pentru cele externe si 3.5 cm pentru suprafetele fara cofraj -Distanta minima dintre armaturi este dublul diametrului lor, >2cm pentru a putea turna beton in jurul lor ATENTIE LA RELUAREA LUCRARIi: turnarea peste un strat realizat anterior: suprafata de contact sa fie RUGOASA pentru aderenta mai buna. Daca este necesar, poate fi curatata si cizelata
PUNEREA IN OPERA
Vibrarea Betonul trebuie vibrat dupa turnare, pentru a ocupa intregul volum al cofrajului si a patrunde intre armaturi.
Poate fi: manuala cu pari de lemn sau metal, prin batere mecanica placi, acuri, furci, fiare de armatura, posibila si la exteriorul cofrajului v. tehnica PISE (pamantul batut) Trebuie executat dupa fiecare strat turnat.
PUNEREA IN OPERA
Vibrarea
Valerio Olgiati, K+N Haus

PUNEREA IN OPERA
Vibrarea
Valerio Olgiati, K+N Haus dublu zid de beton, cel exterior de 10cm turnat in situ
PUNEREA IN OPERA
Vibrarea
Valerio Olgiati, K+N Haus

Beton prefabricat
-pot fi prefabricate elemente (partiala: fatade, coloane, stalpi, grinzi, scari, etc.) sau structuri complete (integrala)
+ calitatea constructiei realizata la adapost de problemele climaticesi diferentele de temperatura, compozitia controlata a betonului, precizie a punerii armaturii , finisaj optim rapiditate a executiei datorata automatizarii, realizarii simultane a diferite parti economic eficient, rapid, simplu pentru productie si montaj estetic tratamentele suprafetelor -rosturile dintre elemente se reduce continuitatea si monolitismul constructiei rationalizarea excesiva a dus la monotonie prejudecati depasite insa azi
Beton prefabricat
Beton prefabricat
Hemeroscopium House, Anton Garcia

Hemeroscopium House, Anton Garcia casa prefabricata, construita in 7 zile

TEHNICI CONSTRUCTIVE
Ziduri Ziduri monostrat:

-folosit inainte de actualizarea normelor termice nu se mai foloseste intrucat nu garanteaza confortul termic. - folosirea betoanelor usoare la zidurile monostrat imbunatatesc comportamentul termic, dar grosimile necesare nu sunt economic viabile -posibil doar pentru cladiri ce nu necesita incalzire sau in climate favorabile - poate ramane aparent sau tencuit
Le Corbusier, La Tourette, fotografii Josh Terr




Ziduri simple izolate
- dimensiunile stratului de izolatie depind de conditii climatice si norme - acesta este acoperit de un strat de protectie - finisaj
Stratul de izolatie poate fi plasat, in functie de exigente estetice si de fizica a constructiilor: -la interior: atentie la rezolvarea puntii termice dintre planseu si zid (ancoraj izolat), iar peretele nu poate acumula energie termica -la exterior: se rezolva problemele anterioare, dar se schimba aspectul constructiei
Atelier 5, scoala Thun

Ziduri duble izolate
-se evita puntile termice si se obtine aspectul de beton aparent -turnarea se face pe rand: mai intai un perete, apoi, dupa intarire si decofrare, izolatia rigida si impermeabila la vapori ce devine cofrag pierdut pentru peretele doi, si in final se toarna al doile perete
- dureaza mult si costa
Tadao Ando, Centru de seminarii, Weil am Rhein

Ziduri prefabricate
- Elementul constructiv este turnat in fabrica, transportat pe santier si montat -ATENTIE la rosturi la conexiunile dintre elemente
-Rosturile pot fi: - elemente metalice independente sau integrate - turnari de beton de dimensiuni minime pentru a garanta conexiunea, in situ PROIECTAREA EXACTA SI DETALIATA ESTE NECESARA
Caramizi de beton
-Pot fi portante sau nu -Pot ramane aparente sau nu

-Ca limite: greutate mare si caracter izolant slab=> se prefera productia de caramizi din beton usor -Pot avea diferite caracteristici in functie de agregatele folosite -Punerea in opera dupa principiile caramizilor, liantul este de ciment
Spada Manufatti
Caramizi de beton
TERMOBLOK
ELEMENTE CONSTRUCTIVE
Betonul armat are o arie extrem de larga de aplicatii, fiind deasemenea un material plastic, omogen/unitar, cu estetica simpla => permite o libertate mare in proiectare +calcularea precisa a fortelor=> a armaturilor si dimensiunilor
Oscar Niemeyer
Oscar Niemeyer
- deschiderile (si uneori toate elementele structurale) nu mai sunt exprimate fizic decat ca pozitie a armaturilor
Christian Kerez, capela Oberalpen - monolit

Elemente constructive
Pozitionarea armaturilor in interiorul betonului: pastrarea spatiului de protectie si dirijarea fortelor prin DISTANTIATORI pozitionati pe cofraj
La constructia planseelor cofrajul este sustinut pentru controlul orizontalitatii si al inaltimii etajului
La constructia scarilor sau ghenelor se procedeaza ca in cazul deschiderilor.
Pentru bolti si cupole functioneaza pe principiul structural al arcelor Coaja : deriva din bolta si cupola in cazul B.A. ajunge sa fie foarte subtire acoperind deschideri considerabile
Felix Candela
Felix Candela, Capela Palmira, 1959

Herzog & De Meuron, Boston Rd

Photo iwan Baan

Photo iwan Baan

Photo iwan Baan
Pavimentatie
Rombaflair
ko-City-Truck, Kronimus
PATOLOGIE SI DEGRADARE
+rezistent la foc
Carbonatarea Patrunderea prin fisuri si porozitate a anhidridei carbonice din atmosfera si prezenta umiditatii (50-80%), cumulata cu poluarea, conduc la formarea carbonatului de calciu in suprafata=> accelereaza corodarea armaturii => reducerea diametrului si desprinderea de beton (datorita ruginii umflate) -este un proces IREVERSIBIL Prevenire: -cresterea grosimii stratului de beton ce acopera armatura -reducerea permeabilitatii prin compactare si raport apaciment scazut -folosirea unui beton cu granulatie continua si mult ciment -folosirea unui ciment adecvat conditiilor, de tip Portland: neutralizeaza anhidrida carbonica -aplicarea repetata a peliculelor protective -utilizarea armaturilor inoxidabile, galvanizate, zincate sau protejate cu rasini epoxidice
PATOLOGIE SI DEGRADARE
Fisuri Cauzate de intindere datorata variatiilor termice sau umiditatii. Permite degradarea armaturilor prin infiltrarea aerului si a apei Lovituri mecanice (accidente) ce duc la rupere; BA mentine forma si dupa impact Abraziune praf purtat de vant Eroziune actiunea mecanica a apei in miscare Tensiuni interne provocate de variatii termice (incendii, inghet) Atacul clorurii de calciu prvenit din sarea de dezghet, sau clorura de sodiu din apa de mare=> provoaca fisuri si dezintegrare a cimentului din jurul agregatelor
REPARARE
-indepartarea partilor degradate -sablarea armaturilor expuse si oxidate si apoi tratarea lor cu un inhibitor al coroziunii -reconstruirea stratului protector cu un adeziv specific (rasina epoxidica) -optional, omogenizarea suprafetei cu liant specific -lacuirea cu produse de protectie (rasini siliconice)
www.portalconstruct.ro
RECICLARE
Pentru a recupera din costruile de productie a betonului si a scadea cantitatile de deseuri de constructii (demolari), betonul se poate recicla partial: se concaseaza si apoi este refolosit ca agregat in noul amestec. Armaturile sunt reciclabile in proportie de 100%
Exemple: limite structurale, expresie formala, utilizare eficienta, avantaje Evolutie tehnologica sau redescoperire?
Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 Maria Duda
Pierluigi Nervi, Palazzeto dello Sport, Roma

Pierluigi Nervi, hangar, Orvieto

Pierluigi Nervi, Palatul expozitiilor, Torino

Paulo Mendes da Rocha, Stadion Clube Atletico Paulistana

Paulo Mendes da Rocha, Stadion Clube Atletico Paulistana

Rettungsstation, Binz, Rgen
Foto: Dominic Ott,
Schwimmbadberdachung, Cliff-Hotel, Sellin, Rgen
Foto: Dominic Ott,
Livio Vacchini, Sala de sport, Muelimatt

Livio Vacchini, Sala de sport, Losone

Livio Vacchini, Casa Ronco, Ancona

Livio Vacchini, Casa Ronco, Ancona

Livio Vacchini, Casa Ronco, Ancona, fotografie Alessandra Chemolo

Livio Vacchini, Casa Ronco, Ancona, fotografie Alessandra Chemolo

Herzog &De Meuron, Schaulager, Basel





Herzog &De Meuron, Forum, Barcelona





Peter Zumthor, Bruder Claus Capelle




Ryue Nishizava, Teshima Museum http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=mwh-LtrQDGU#! SANAA, Rolex Centre http://www.youtube.com/watch?v=4O0OqdIoOPQ
Muzeul Forumului roman din Constanta



Stadionul national Lia Manoliu




Bibliografie http://www.architonic.com/fr/ntsht/concrete-in-architecture-1-a-material-both-stigmatisedand-celebrated/7000525 pinterest Alfredo Pini, Architettura e materiali, AAM, 2000
Se recomanda incrierea pe site-ul www.materia.nl pentru cautarea, informarea, tinerea la curent cu inovatiile in materie de tehnici si materiale de constructie.

Materiale 5 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Materiale 5 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhitectura si materialele

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Pierluigi Nervi, hangar Orvieto

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Elemente structurale tipul si prinderea armaturilor:

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Casa Hennebique, Bourg-la-Reine, 1904

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Sanaa, Okurayama Apartments, 2009

Sanaa, Okurayama Apartments, 2009

Sanaa, Okurayama Apartments, 2009

!ATENTIE influenta climei asupra punerii in opera

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Beton cu zgura metalurgica

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

si aditivi aeranti (substante tensoactive)/spumogeni (aluminiul in pulbere)

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

-MISAPOR www.misapor.ch foloseste piatra ponce

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

= ciment fin si fibre optice tensionate inainte de turnare, dispuse paralel

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Kengo Kuma Con/Fiber www.youtube.com/watch?v=40XlyXjwVMQ

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Sursa Beton simplu, beton armat si beton precomprimat , curs

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Alvaro Siza, Pavilionul Portugaliei, fotografii Jeff Jerome

Alvaro Siza, Pavilionul Portugaliei, fotografii Jeff Jerome

Alvaro Siza, Pavilionul Portugaliei, 1995-97, img. El Croquis

Tadao Ando, cofraj de lemn, Peter Zumthor, Valerio Olgiati

RATP Bus Centre, ecdm architects

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Tratamente ale suprafetei

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Herzog de Meuron,Fachhochschule Eberswalde's library, 1998

Herzog & De Meuron, Eberswalde Library

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Stenografierea cofrajului cu o imagine vectorizata

Gutenberg-Hfe, ap88 Architects, Zuber Concrete

Valerio Olgiati, Scharans

Turnarea -in cofraj impermeabil, peste armaturile dispuse anterior

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Valerio Olgiati, K+N Haus

Valerio Olgiati, K+N Haus

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

Hemeroscopium House, Anton Garcia

Hemeroscopium House, Anton Garcia casa prefabricata, construita in 7 zile

Ziduri Ziduri monostrat:

Le Corbusier, La Tourette, fotografii Josh Terr

Le Corbusier, La Tourette, fotografii Josh Terr

Le Corbusier, La Tourette, fotografii Josh Terr

Le Corbusier, La Tourette, fotografii Josh Terr

Ziduri simple izolate