Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lectie Demo Italiana Intermediari PDF
Lectie Demo Italiana Intermediari PDF
EM
LE NST
O
C RA
ŢI T
E IV
Ă
INTRODUCERE
Cursul de Limba italiană pentru nivel intermediar se compune din 32 de lecţii, grupate
în 16 caiete. Pentru fiecare caiet puteţi beneficia de o casetă sau un CD audio, pe care se află
înregistrarea integrală a conţinutului celor două lecţii. În acest mod, puteţi să vă corectaţi
şi să vă perfecţionaţi pronunţia, deoarece înregistrările au fost făcute cu participarea unor
vorbitori nativi de limba italiană.
Profesorii noştri sunt gata să vă ajute în aprofundarea limbii italiene şi vă aşteaptă să deveniţi
cursant EUROCOR!
1
Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu mate-
rialele de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine cât mai clară asupra structurii
cursului, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din lecţiile acestui curs,
conţinând secţiuni teoretice, exemple şi exerciţii, un model de recapitulare şi de temă pentru
acasă. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate
din conţinutul unui caiet de studiu.
Pentru a vă uşura învăţarea, pe marginea fiecărei pagini sau în interiorul acesteia au fost
plasate anumite simboluri, care vor prezenta exerciţiile sau noţiunile de gramatică ori
vocabular introduse, pentru a vă fi mai uşor să le recapitulaţi:
Textul scris cursiv conţine noi reguli gramaticale sau informaţii referitoare la carac-
teristicile şi fonetica limbii
Unele exerciţii solicită folosirea filtrului roşu pentru verificare. Textul scris cu caractere
roşii, precedat de semnul „>”, dispare odată ce este acoperit cu acest filtru.
2
Programa cursului de
Limba italiană pentru nivel intermediar
Lecţiile 1-2
Lecţiile 3-4
Lecţiile 5-6
Lecţiile 7-8
Lecţiile 9-10
Lecţiile 11-12
Lecţiile 13-14
Lecţiile 15-16
3
Lecţiile 17-18
Lecţiile 19-20
Lecţiile 21-22
Lecţiile 23-24
Lecţiile 25-26
Lecţiile 27-28
Lecţiile 29-30
Lecţiile 31-32
4
Pronunţia limbii italiene se face după anumite reguli. Pentru ca reţinerea acestor
reguli să fie cât mai uşoară, Institutul EUROCOR vă propune un sistem special de
transcriere fonetică, pe care îl prezentăm în continuare.
Fiecare cuvânt italian are o silabă mai sonoră decât celelalte, care se numeşte silabă accentuată sau
tonică. Cele mai multe cuvinte se accentuează pe penultima silabă, în mai mică parte pe ultima silabă
sau pe oricare altă silabă. Când învăţaţi cuvintele, fiţi foarte atenţi fiindcă schimbarea modului de
accentuare poate schimba şi înţelesul cuvântului.
În transcrierea fonetică am marcat grafic vocala din silaba accentuată printr-o literă îngroşată deoarece,
în pronunţarea cuvântului, această vocală se articulează mai intens, se prelungeşte.
Pronunţia
Învăţarea pronunţiei sunetelor din limba italiană nu va fi o problemă dificilă: trebuie să reţineţi numai
câteva reguli şi puteţi deja citi. Să începem cu vocalele. În limba italiană sunt cinci vocale: „a”, „e”,
„i”, „o”, „u”. Acestea se pronunţă ca în limba română.
„c” – în faţa altor consoane şi a vocalelor „a”, „o”, „u” se pronunţă la fel ca în limba română. Vocalele
„e” şi „i” îi schimbă pronunţia în [ce], [ci].
în cazul lui „g” – regula este aceeaşi cu cea de mai sus. Când grupurile „gi” sau „ci” sunt urmate de
vocalele „a”, „o”, „u”, atunci „i” din „gi” şi respectiv „ci”se pronunţă scurt, se aude slab şi în transcrierea
fonetică se notează [gi], respectiv [ci].
în cazul lui „gn” – pronunţia corectă este cu „g” mut şi „n” moale: [n-]. Se pronunţă ca [ni] în
limba română, în care [i] este foarte scurt.
Veţi pronunţa corect grupul de litere „gli” dacă sunetele „l” şi „i” („i” este scurt ca în cuvântul românesc
„iubire”) le rostiţi aproape simultan.
5
Deşi „h” este întotdeauna mut în italiană, are un rol foarte important: împreună cu „c” şi „g” înaintea
vocalelor „e” şi „i” face ca aceste sunete să fie pronunţate „chi”, „che”, respectiv „ghi”, „ghe” ca şi
în limba română.
Când într-un cuvânt întâlniţi două vocale alăturate, ele formează în general un diftong, o pereche de
sunete care se pronunţă într-o singură emisiune sonoră. Vocalele unui diftong formează o silabă, nu se
pot despărţi şi, în vorbire, una dintre acestea se pronunţă scurt, de exemplu: chiesa. Există şi excepţii
asupra cărora vă vom atrage atenţia din timp.
În limba italiană există şi consoane duble. Pronunţia lor corectă presupune o durată prelungită a
sunetului respectiv şi o articulare unitară a celor două consoane.
Consoana „s” se pronunţă de obicei [s] ca în limba română, dar între două vocale se pronunţă [z].
De exemplu: casa, chiesa.
Grupul de sunete „sc” – se pronunţă de obicei [sc], dar înaintea lui „e” sau „i” se pronunţă [şş]
uşor prelungit.
„z” – consoana poate fi pronunţată în două feluri: ca [ţ] sau [dz]. Nu există o regulă care să delimiteze
strict cele două variante. În cazul cuvintelor terminate în „-zione”, pronunţăm totdeauna [ţ].
6
Fiecare parte a lecţiilor începe cu câteva exerciţii de recapitulare a materiei
învăţate în cursul pentru începători. Iată câteva astfel de exerciţii.
Vom începe cu recapitularea materiei din lecţia 23 din cursul „Italiana pentru începători”.
7
Primele noţiuni introduse în cadrul lecţiilor sunt cele de vocabular. Pentru o mai
uşoară reţinere, cuvintele noi sunt însoţite şi de transcrierea lor fonetică.
Să învăţăm câteva cuvinte noi. Citiţi-le cu voce tare, fiind atenţi la pronunţia corectă:
8
Primele cuvinte noi sunt de obicei substantive. După asimilarea primului set de
cuvinte noi, care sunt substantive, urmează un set de verbe sau adjective, însoţite şi
ele de transcrierea fonetică şi de câteva exerciţii de fixare.
Paolo, l’acqua bolle da > [paolo laccua bolle da – Paolo, apa fierbe de o jumătate
mezz’ora, non senti? meţţora non senti] de oră, nu auzi?
È tutto pronto, devo ancora > [e tutto pronto devo ancora – Totul este gata, trebuie să
friggere la carne. friggere la carne] mai prăjesc carnea.
Franco si è bruciato con > [franco si e bruciato con – Franco s-a ars cu ţigara.
la sigaretta. la sigaretta]
Per friggere il pesce sciolgo > [per friggere il peşşe şşiolgo – Pentru a prăji peştele încing
prima in padella un po’ prima in padella un po înainte în tigaie puţin ulei.
di margarina. di margarina]
Hai sciolto questo farmaco > [ai şşiolto cuesto farmaco – Ai dizolvat medicamentul
nell’acqua? nellaccua] acesta în apă?
Sciogliete un po’ di burro > [şşioliete un po di burro – Topiţi puţin unt în oală!
nella pentola. nella pentola]
Marco, hai sporcato tutta > [marco ai sporcato tutta – Marco, ai murdărit toată
la cucina! la cucina] bucătăria!
9
Cuvintele noi sunt introduse în scurte propoziţii, pentru care este redată şi
transcrierea fonetică, astfel încât să puteţi reţine atât sensul, cât şi pronunţia lor.
Să folosim noile cuvinte în propoziţii. Citiţi cu voce tare şi cu atenţie exemplele următoare în limba
italiană şi traducerea lor în limba română:
La nipote di Carlo è molto > [la nipote di carlo e molto – Nepoata lui Carlo este foarte
carina. carina] drăguţă.
Ho invitato tutti i nostri > [o invitato tutti i nostri – Am invitat toate rudele
parenti. parenti] noastre.
La suocera di Paolo cucina > [la suocera di paolo cucina – Soacra lui Paul găteşte
molto bene. molto bene] foarte bine.
I nonni sono venuti a > [i nonni sono venuti a – Bunicii au venit la masa de
pranzo dai loro nipoti. prandzo dai loro nipoti] prânz la nepoţii lor.
Marco abita con Giulia > [marco abita con giulia – Marco locuieşte cu Giulia
dai suoceri. dai suoceri] la socri.
Il genero della signora > [il genero della siñora – Ginerele doamnei Tozzi este
Tozzi è polacco. toţţi e polacco] polonez.
Quanti cugini hai? > [cuanti cugini ai] – Câţi verişori ai?
La tua nuora è una bella > [la tua nuora e una bella – Nora ta este o femeie
donna. donna] frumoasă.
Este rândul dumneavoastră să completaţi propoziţiile cu cuvintele noi. Folosiţi filtrul roşu:
Verişoarele noastre sunt foarte simpatice. – Le nostre > cugine sono molto simpatiche.
Nepoţica mea se numeşte Eva. – La mia piccola > nipote si chiama Eva.
De ce nu-i inviţi pe socrii tăi la cină? – Perché non inviti i tuoi > suoceri a cena?
Bunicul meu mănâncă prea multe caramele. – > Mio nonno mangia troppe caramelle.
Soţia fiului meu este nora mea. – La moglie di mio figlio è mia > nuora.
Această porţie este pentru vărul nostru. – Questa porzione è per nostro > cugino.
Trebuie s-o cunoşti pe bătrâna mea bunică. – Devi conoscere la mia vechia > nonna.
Mama soţului meu este soacra mea. – La madre di mio marito è mia > suocera.
10
În cadrul fiecărei lecţii sunt prezentate şi diferite noţiuni gramaticale, însoţite de
exemple şi exerciţii de fixare.
Dacă aţi observat cu atenţie conjugarea verbelor regulate, cu siguranţă v-aţi dat seama că:
– toate persoanele la singular au aceeaşi formă care e identică cu persoana a III-a singular a
modului imperativ;
– din cauza asemănării formelor, verbul este precedat de pronumele personal, iar la conjugare
este precedat şi de conjuncţia „che” cu care apare deseori;
– doar la persoana a II-a plural apare noua terminaţie:-iate, valabilă pentru toate conjugările;
– la negaţii, cuvântul „non” îl punem înaintea verbului (dar după pronume); de exemplu: che lui
non mangi; che loro non parlino.
După cum aţi observat, în propoziţiile principale au apărut verbe ce exprimă senzaţii subiective (sperare,
desiderare, volere, aspettarsi). Cum am mai spus şi înainte, după aceste verbe folosite în propoziţiile
principale trebuie să folosim conjunctivul.
11
Informaţiile mai importante sunt introduse în chenare speciale, astfel încât să
poată fi reţinute cât mai uşor.
Cunoaşteţi deja condiţionalul simplu (il condizionale semplice). Apare şi sub formă compusă şi poartă
12.5. numele de condiţional compus (il condizionale composto).
După ce aţi repetat formele şi regulile condiţionalului simplu (condizionale semplice), citiţi cu atenţie
următoarele forme ale verbului şi comparaţi sensul lor:
farei colazione
avrei fatto colazione > [avrei fatto cola]ione] – aş lua dejunul
– aş fi luat dejunul
andresti al cinema
saresti andato al cinema > [saresti andato al cinema] – ai merge la cinema
– ai fi mers la cinema
dire
partire
12
Pentru o cât mai bună fixare a cunoştinţelor noi, lecţiile conţin diverse tipuri de
exerciţii: de traducere, de retroversiune sau de completare. Iată câteva exemple.
Să mai învăţăm câteva conjuncţii care cer conjunctivul în subordonată. Citiţi cu atenţie următoarele
exemple:
Ti presto la macchina > [ti presto la macchina – Îţi împrumut maşina
a condizione che tu non a condiţione che tu non cu condiţia să nu conduci
corra troppo. corra troppo] prea repede.
Ci andrò, basta che loro > [ci andro basta che loro – Voi merge, doar să-mi
mi dicano quando. mi dicano cuando] spună când.
Le presenteremo Pietro, > [le prezenteremo pietro – I-l vom prezenta pe Pietro,
a meno che lei non l’abbia a meno che lei non labbiia doar dacă ea nu l-a cunoscut
già conosciuto. gia conoşşiuto] deja.
Nel caso che io fossi in > [nel cazo che io fossi in – În cazul în care eu întârzii
ritardo, non devi ritardo non devi nu trebuie să-ţi faci griji.
preoccuparti. preoccuparti]
Ginerele meu nu este răbdător cu copiii. – Mio genero non è > paziente con i bambini.
Soţia vărului tău este foarte geloasă pe mine. – La moglie di tuo cugino è molto > gelosa di
me.
Socrul său nu este un om înţelegător. – Suo suocero non è un uomo > comprensivo.
Nepoţii noştri sunt mai leneşi decât ai voştri. – I nostri nipoti sono più > pigri dei vostri.
Anna este mult mai şireată decât tine. – Anna è molto più > furba di te.
Fiind proastă, nu a înţeles nimic. – Essendo > stupida non ha capito niente.
Să recapitulăm toate noţiunile pe care le-am învăţat în această lecţie. Traduceţi în limba italiană:
Logodnicul său este gelos pe toţi prietenii săi. > Il suo fidanzato è geloso di tutti i suoi
amici.
Deoarece am renunţat la felul întâi, am mâncat > Avendo rinuunciato al primo piatto ho
două prăjituri. mangiato due dolci.
Verişoara lui Andrei este cea mai proastă > La cugina di Andrea è la più stupida di
dintre toate fetele. tutte le ragazze.
Aţi invitat pe toţi părinţii la restaurant? > Avete invitato tutti i parenti al ristorante?
Pentru că este leneşă, nora mea doarme până > Essendo pigra, mia nuora dorme fino
la prânz. a mezzogiorno.
Bunicii au bani puţini, dar nu le pasă prea tare. > I nonni hanno pochi soldi, ma non ci
tengono molto.
Ai pus frişcă în cafea? > Hai messo della panna montata nel caffè?
Întoarsă acasă, Lucia va găsi scrisoarea mea. > Lucia essendo tornata a casa troverà la mia
lettera.
14
Pe lângă exerciţiile gramaticale, un rol important îl au şi cele de pronunţie.
Astfel, în ultima parte a fiecărui caiet se găsesc diferite exerciţii care vă ajută să
vă perfecţionaţi pronunţia limbii italiene.
Citiţi atent şi cu voce tare următorul dialog, fiind atenţi la pronunţarea şi intonaţia corectă:
Le due donne vanno insieme al bar, dove si siedono contente di aver trovato un tavolino all’angolo.
Dopo aver ordinato due cappuccini, Claudia comincia a raccontare la storia del suo matrimonio.
15
În afara exerciţiilor prezentate anterior, la finalul fiecărei lecţii se află câte un
exerciţiu fonetic, care pune accentul pe pronunţia anumitor sunete specifice
limbii italiene şi pe diferenţele dintre sunetele asemănătoare.
Mult succes şi nu vă descurajaţi în faţa dificultăţilor. Traduceţi în italiană următoarele fraze. Nu uitaţi
să folosiţi filtrul roşu:
De câţi ani eşti liber profesionist? > Da quanti anni eserciti la libera professione?
Fiica noastră Lucia este un copil bun. > Nostra figlia Lucia è una buona bambina.
Dvs. lucraţi, doamnă? Nu, sunt casnică. > Lei lavora, signora? No, sono casalinga.
Care este profesia dvs? Sunt poet. > Qual è la Sua professione? Sono poeta.
Sofia Loren este o actriţă celebră. > Sofia Loren è un’attrice famosa.
Sfântul Anton este sfântul meu preferat. > Sant’Antonio è il mio santo preferito.
Cunosc bine Anglia, pot să fiu ghid. > Conosco bene l’Inghilterra, posso farti da guida.
Un prieten de al nostru a fost director > Un nostro amico per dieci anni
timp de zece ani şi azi este şomer. ha fatto il direttore e oggi è disoccupato.
Domnul Ionescu este şoferul nostru cel mai bun. > Il signor Ionescu è il nostro miglior autista.
Nu toţi artiştii sunt cunoscuţi. > Non tutti gli artisti sono conosciuti.
Mulţi sunt buni, dar necunoscuţi. > Molti sono bravi ma sconosciuti.
Cina pe care am luat-o la voi era excelentă. > La cena che abbiamo mangiato da voi era ottima.
Care sunt cei mai buni scriitori români? > Quali sono i migliori scrittori romeni?
Directoarea noastră este o mare doamnă. > La nostra direttrice è una grande signora.
În final, vă propunem un exerciţiu fonetic. Pronunţaţi cu grijă cuvintele cu foneme care se repetă.
16
La sfârşitul fiecărei lecţii sunt recapitulate noţiunile de gramatică prezentate în
cadrul acesteia, pentru a fi reţinute şi consultate cât mai uşor.
RECAPITULAREA LECŢIEI 13
13.1. Cuvântul „che” are mai multe funcţii, una din ele fiind aceea de pronume sau adjectiv în
exclamaţii şi în întrebări:
Che dici?
13.2. În italiană folosim propoziţii la condiţional. Condiţia în aceste propoziţii este exprimată şi
introdusă prin conjuncţia „se”. Distingem trei tipuri de propoziţii condiţionale. Primul dintre
ele este fraza „reală”.
13.3. În fraza condiţională reală, predicatul este la indicativ, prezent sau viitor:
13.4. Uneori, în propoziţiile condiţionale, pentru a satisface condiţia exprimată la indicativ prezent
sau viitor, se foloseşte imperativul în principală:
13.5. Spre deosebire de indicativ care este „obiectiv”, conjunctivul este „subiectiv”, adică exprimă
sentimentele noastre.
13.6. Conjunctivul apare în subordonată când predicatul din principală exprimă un sentiment, o
opinie, o părere (ex: volere, sperare, desiderare, dubitare, temere).
13.7. Modul conjunctiv are patru timpuri: presente, imperfetto, passato şi trapassato. Primele
două sunt simple, celelalte două compuse.
parl-are I mett-ere II
17
Fiecare caiet cuprinde, la final, un scurt vocabular în care sunt notate cuvintele
şi expresiile introduse în cadrul lecţiilor respective. Toate aceste cuvinte sunt
însoţite de transcrierea fonetică, pentru o mai uşoară învăţare a pronunţiei lor.
VOCABULARUL LECŢIILOR 23 ŞI 24
accorciare (I) > [accorciare] – a scurta
a condizione che > [a condi]ione che] – cu condiţia să
affinché > [affinche] – ca să, pentru ca
allungare (I) > [allungare] – a lungi
anche se > [anche se] – chiar dacă
a meno che > [a meno che] – doar dacă
attaccare/si (I) > [attaccare] – a lipi, a alătura
basta che > [basta che] – ajunge să
benché > [benche] – cu toate că, deşi
berretto (m) > [berretto] – şapcă, bască, beretă
bollente > [bollente] – fierbinte
bollire (III) > [bollire] – a fierbe
bottone (m) > [bottone] – nasture
brocca (f) > [brocca] – cană
bruciare/si (I) > [bruciare] – a arde
canovaccio (m) > [canovaccio] – şervet
chiunque > [chiuncue] – oricine
cintura (f) > [cintura] – curea
collo (m) > [collo] – guler
come se > [come se] – ca şi cum
coperchio (m) > [coperchio] – capac
cotone (m) > [cotone] – vată, bumbac
crema da barba (f) > [crema da barba] – spumă de ras
crema idratante (f) > [crema idratante] – cremă hidratantă
cucire (III) > [cucire] – a găti
depilarsi (I) > [depilarsi] – a se epila
dopobarba (m) > [dopobarba] – loţiune după ras
dopo che > [dopo che] – după ce
friggere (II) > [friggere] – a prăji
giaccone (m) > [giaccone] – geacă
grembiule (m) > [grembiule] – şorţ
18
Temele pentru acasă ale fiecărei lecţii vă ajută să verificaţi în ce măsură aţi
înţeles şi asimilat materia, astfel încât să faceţi într-adevăr progrese în studiul
limbii italiene.
4. Este cel mai bun student al lui? Nu, este cel mai prost.
19
Temele se rezolvă pe un formular special, aflat la mijlocul caietului, care poate fi
trimis spre corectare profesorului personal. Iată un exemplu de rezolvare a unei
teme, însoţită de observaţiile profesorului personal.