Anexa 1

(Sursă: www.hofstede-insights.com)

Dimensiunile culturale ale lui Hofstede

- abordare comparativă între România și SUA -

Fig 1.Dimensiunile culturale ale lui Hofstede pentru România

Fig 2. Dimensiunile culturale ale lui Hofstede pentru România

Distanța față de putere

ROMÂNIA
România are un scor ridicat pe această dimensiune (scor de 90de puncte), ceea ce înseamnă că
oamenii din această societate acceptă o ordine ierarhică în care toată lumea are un loc și care nu
are nevoie de altă justificare. Ierarhia într-o organizație este văzută ca reflectând inegalitățile
inerente, centralizarea este predominantă, subordonații se așteaptă să li se spună ce să facă iar
șeful ideal este un autocrat binevoitor.

SUA

Statele Unite au un scor de 40, ceea ce o plasează ca fiind o țară cu un ecart al puterii între mic și
mediu. . Totodată, Statele Unite sunt o țară în care inegalitatea economică este una dintre cele
mai accentuate din lume, cu salarii foarte mari ale managerilor vs angajații simpli, dar și cu un
număr mare de milionari și miliardari, în condițiile în care peste 40 milioane de americani trăiesc
în sărăcie.Pe de altă parte, SUA nu pot avea un scor înalt la PDI, deoarece este un stat cu o
democrație foarte puternică și veche, în care indivizii au libertăți și drepturi egale. Aceste detalii
sugerează elocvent faptul că SUA are, cel mai probabil, un scor mediu al PDI.

Individualism/Colectivism

ROMÂNIA
România, cu un scor de 30 de puncte, este considerată o societate colectivistă. Acest lucru se
manifestă printr-un angajament pe termen lung față de grupul din care indivizii fac parte, fie că
este vorba despre familie, sau relații extinse. Loialitatea în cultura românească este extrem de
importantă și depășește majoritatea celorlalte reguli și reglementări sociale. Societatea
promovează relații puternice în care toată lumea își asumă responsabilitatea pentru ceilalți
membri ai grupului lor. În societatea colectivistă, abaterea duce la rușine și degradarea imaginii,
relațiile angajator / angajat sunt percepute în termeni morali (ca o legătură de familie), iar
deciziile de angajare și de promovare sunt luate în urma consultării cu grupul.

SUA
Premisa americană este cea a "libertății și justiției pentru toți". Acest lucru este evidențiat de un
accent pe drepturi egale în toate aspectele societății și guvernului american. În cadrul
organizațiilor americane, ierarhia este stabilită pentru confort, superiorii sunt accesibili, iar
managerii se bazează pe angajați și pe echipe pentru expertiza lor. Atât managerii, cât și
angajații se așteaptă să fie consultați. În același timp, comunicarea este informală, directă și
participativă. Americanii nu se tem să se apropie de partenerii lor potențiali pentru a obține sau a
căuta informații. În lumea afacerilor, se așteaptă ca angajații să fie independenți și să-și
manifeste inițiativa. De asemenea, angajarea, promovarea și deciziile se bazează pe merit.

Masculin/Feminitate

ROMÂNIA
România înregistrează un scor de 42de puncte pe această dimensiune și este astfel considerată o
societate relativ feminină. În cultura românească, accentul este pus pe "a munci pentru a trăi",
managerii se străduiesc să obțină un consens, oamenii prețuiesc egalitatea, solidaritatea și
calitatea în viața profesională. Conflictele sunt rezolvate prin compromisuri și negocieri. Se
favorizează stimulente precum timpul liber și flexibilitatea. Accentul este pus pe bunăstare iar
statutul nu este afișat.

SUA
Scorul SUA privind masculinitatea este ridicat la nivelu de 62de puncte, iar acest lucru poate fi
văzut în tiparele tipice ale comportamentului american. Comportamentul la locul de muncă, se
bazează pe valorile comune ale americanilor conform cărora oamenii trebuie să "se străduiască
să fie cea mai bună variantă a lor" și că "câștigătorul ia totul". În consecință, americanii vor avea
tendința să afișeze și să vorbească liber despre "succesele" și realizările lor în viață. Multe
sisteme de evaluare americane se bazează pe o stabilire precisă a obiectivelor, prin care angajații
americani pot arăta cât de bine execută o anumită sarcină. De obicei, americanii "trăiesc să
muncească", astfel încât să poată obține recompense material și, ca o consecință, să atingă un
statut mai înalt. De asemenea, se crede că un anumit grad de conflict va scoate la iveală cei mai
buni oameni, pentru că scopul este de a fi "câștigătorul".

Indulgență vs Restricție

ROMÂNIA
Cu un scor foarte mic de 20de puncte, cultura românească este una de restricție. Societățile cu un
scor scăzut în această dimensiune au o tendință de cinism și pesimism. De asemenea, spre
deosebire de societățile indulgente, societatea românească nu pune prea mult accentul pe timpul
liber și controlează satisfacția dorințelor lor. Oamenii cu această orientare au percepția că
acțiunile lor sunt constrânse de normele sociale și simt că tratarea lor cu indulgență este oarecum
greșită.

SUA
Statele Unite ale Americii se califică drept o societate indulgentă (68 de puncte) în cea de-a șasea
dimensiune. Acest lucru, în combinație cu un scor normativ, este reflectat de următoarele
atitudini și comportamente contradictorii. Americanii muncesc din greu și sunt foarte
competitivi, dar acordă și mare atenție modului în care sunt obținute rezultatele. Statele Unite au
avut numeroase probleme de natură legală, spre exemplu au condus un război împotriva
drogurilor ,și ca urmare sunt încă foarte preocupați de reglementarea anumitor acțiuni ce ar putea
contraveni normelor legislative.

Evitarea incertitudinii

ROMÂNIA
România are un scor 90 de puncte pe această dimensiune și are astfel o preferință foarte mare
pentru evitarea incertitudinii. Această societate păstrează coduri rigide de credință și
comportament și sunt intolerante la comportamente și idei neortodoxe. În acestă cultură există o
nevoie emoțională de reguli (chiar dacă regulile nu par a funcționa niciodată), timpul îmseamnă
bani, oamenii au o dorință interioară de a fi ocupați și muncesc din greu, precizia și
punctualitatea sunt norma, inovația este descurajată iar securitatea este un element important în
motivația individuală.

SUA
SUA se situează sub medie, cu un scor redus de 46 de puncte, pe dimensiunea de evitare a
incertitudinii. Există un grad de acceptare echitabil pentru idei noi, produse inovatoare și dorința
de a încerca ceva nou sau diferit, indiferent dacă se referă la tehnologie, practici comerciale sau
alimente. Americanii tind să fie mai toleranți față de idei sau opinii de la oricine și să permită
libertatea de exprimare. În același timp, americanii nu au nevoie de o mulțime de reguli și sunt
mai puțin emoțional exprimați decât culturile cu scoruri mari.

Orientarea în timp
SUA
Americanii sunt predispuși să analizeze informații noi pentru a verifica dacă sunt adevărate.
Astfel, cultura nu face ca americanii să fie mai pragmatici, dar acest lucru nu trebuie confundat
cu faptul că americanii sunt foarte practici, fiind reflectați de o mentalitatea "can-do".
Întreprinderile americane își măsoară performanța pe termen scurt, declarațiile de profit și
pierderi fiind emise trimestrial. Acest lucru îi determină pe indivizi să se străduiască să obțină
rezultate rapide în cadrul locului de muncă.