Denumirea stelelor

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigation
Jump to search

Denumirea stelelor (?i a altor corpuri cere?ti) este realizat� de c�tre Uniunea
Astronomic� Interna?ional� (UAI). Multe dintre numele de stele existente �n prezent
au fost p�strate de pe vremea de dinainte ca UAI s� fi existat. Alte denumiri, �n
principal pentru stelele variabile (incluz�nd ?i nove ?i supernov�), sunt ad�ugate
�ncontinuu.

Aproximativ 10 000 de stele sunt vizibile cu ochiul liber.[1] Cataloagele ?i h�r?

ile stelare pre-moderne listeaz� doar cele mai luminoase dintre acestea.
Hipparchus, din secolul al II-lea �.Hr. a enumerat aproximativ 850 de stele. Johann
Bayer �n 1603 a listat aproximativ de dou� ori mai multe dec�t precedentul. Doar o
mic� parte dintre acestea au nume proprii, celelalte fiind fiind denumite doar dup�
anumite scheme. Doar �n secolul al XIX-lea cataloagele de stele au �nceput s�
listeze stelele vizibile cu ochiul liber exhaustiv. Cel mai voluminos catalog de
acest fel de ordinul a milioane de stele, listeaz� cam 400 - 800 de milioane de
stele doar �n Calea Lactee.
Nume proprii
Articol principal: Lista stelelor dup� nume proprii.

C�teva sute dintre cele mai luminoase stele au nume tradi?ionale, unele fiind
derivate din arab� ?i doar c�teva din latin�.[2]

Totu?i, aceste nume proprii aduc ni?te probleme �n discu?ie:

Pronun?area lor nu este standardizat� (Almach sau Almaach sau Almak sau Alamak)
Multe stele au mai multe dec�t un nume �n mod tradi?ional (Mirfak sau Algenib
sau Alcheb; Regor sau Suhail sau Muhlif; Alkaid sau Benetnasch; Gemma sau Alphecca;
Alpheratz ?i Sirrah)
Din cauza impreciziei din cataloagele de stele vechi, nu poate fi clar c�rei
stele o denumire �i apar?ine cu precizie (de exemplu, Alniyat se refer� la Sigma
Scorpii sau la Tau Scorpii, Chara).
Unele stele din constela?ii total diferite au ajuns s� aib� nume la fel:
Algenib �n Perseus ?i Algenib �n Pegasus; Gienah �n Leb�da ?i Gienah �n Corbul,
Alnair �n Grus ?i Alnair �n Centaurul.

�n practic�, numele tradi?ionale sunt folosite doar pentru cele mai luminoase stele
(Sirius, Arcturus, Vega, etc.) dar ?i pentru c�teva stele mai pu?in luminoase dar
mai interesante (Algol, Polaris, Mira, etc.). Pentru stelele mai pu?in vizibile,
este preferat� denumirea Bayer.

�n plus fa?� de numele tradi?ionale, un num�r mic de stele care sunt considerate
interesante pot avea nume engleze?ti moderne (valabil ?i pentru rom�n�). De exemplu
Steaua lui Barnard are cea mai mare mi?care proprie cunoscut� dintre toate stelele
de?i este prea fad� pentru a putea fi v�zut� cu ochiul liber.

Dou� stele de magnitudinea 2, Alpha Pavonis ?i Epsilon Carinae, au primit numele

proprii de Peacock ?i Avior �n 1937 de c�tre Her Majesty's Nautical Almanac Office
�n timpul crea?iei The Air Almanac, un alamanah de naviga?ie pentru Royal Air
Force. Printe 57 de alte stele incluse �n almanah, acestea dou� nu au nume clasice.
RAF a insistat ca toate aceste stele trebuie s� aib� nume, a?adar noi nume au fost
inventate pentru ele.[3]

Cartea Star Names: Their Lore and Meaning de R.H.Allen (1899)[4] a avut efecte
asupra denumirii stelelor:
 Ea listeaz� multe denumiri de stele asiriane, babiloniane sau sumeriane
descoperite cu ajutorul arheologiei, iar unele dintre ele (ca Sargas ?i Nunki) au
�nceput s� fie folosite. [necesit� citare]
Ea listeaz� multe nume de stele chineze (ca Cih, similar Tsih), dar ele nu au
intrat �n uz.
R.H.Allen a reprezentat sunetul "kh" prin 'h' cu un punct deasupra (?), ?i cel
pu?in aceast� liter� a fost folosit� de de Patrick Moore ca surs� pentru sunetul
'li'.

C�teva stele sunt denumite dup� nume individuale. Acestea sunt nume �n mare parte
neoficiale, dar care pot deveni oficiale �ntr-o anumit� junctur�. Primul exemplu �n
acest caz a fost Cor Caroli (? CVn), denumit� �n secolul al XVII-lea pentru Charles
I al Angliei. Alte exemple includ nume ale astronomilor. (exemplu Sualocin ?i
Rotanev).
Referin?e ?i note

^ �n condi?ii normale, cam 5 600 de stele mai luminoase de magnitudinea 6 sunt

vizibile cu ochiul liver; teoretic, �n condi?ii perfecte de vizualizare, cam 45 000
de stele mai luminoase de 8 ar putea fi vizibile.
^ NASAa complicat �n 1971 �un memorandum tehnic� list�nd un total de 537 stele
cu nume proprii. Technical Memorandum 33-507 � A Reduced Star Catalog Containing
537 Named Stars, NASA-CR-124573 (1971).
^ Sadler, Donald. �A Personal History of H.M. Nautical Almanac Office� (PDF).
Accesat �n 7 februarie 2013.
^ Star Names: Their Lore and Meaning by R.H.Allen (ISBN 0-486-21079-0) free
version here